oe TIL. MATCA PIESA IN DOUA ACTE, SASE TABLOURI 1969—1973 a eee ecelineeihACTUL I PERSONAJE: TABLOUL 1 IRINA viitoarea mami, 23 de ani MOSUL tatal Irinei Ploua. Tunete, fulgere, vint. Un drum de tara, alunecos. Cite un PRIMA MOMIIE copac scos din radacina bareazd trecerea. Decor primordial, din ‘A DOUA MomiItE | tei mésti venite 1a priveghi, la nevoie — recuzita existent inaintea teatrului, Irina, mergind spre casa, A TREIA MOMIE | ""sitoare pare singura femeie din lume. Ori ultima femeie insarcinata, pe LOGODNICUL (VOCEA) umerii cdreia apasi grija imens& pentru continuitate. Pasii spre casi sint stersi imediat, cu noroi ; asta o sperie: céi nu mai las& urme. Parca ploud de cind lumea. IRINA (aleargaé degajat, cu pairul si hainele ude, oarecum bucuroasti ci participi la un eveniment al naturit. Se adé&posteste sub un copac): — Ce umiditate! Iti Jas{ gura apa. Gura e plina de nori si cind trasneste iti clantane dintii. Si le crapé zmaltul... Cicd-ar fi scos multe masele, din radacina... furtuna asta... ne- maipomenita... O, si ne tinem bine maseaua mintii. (Privind roatiéi in jur) As vrea un cuvint uscat... (Cautd) ,Potopul*... (Ride) (Imitind) ,Nici nu se zvintase bine primul potop, fundul mérilor si ocea- nelor inci mai aburea oglinzile, cind dracul de data aceasta se hotari si dezlantuie al doilea potop ; in primul rind, ca un pendant la celalalt si apoi pen- tru ca lumea prea se sfintise“... Poate ci asa va relata cazul viitoarea biblie. (Ride, araitindu-si dingit strdlucind) E bine sa rizi in furtuna, ca-ti sticlesc dintii, dacd sint frumosi. E frumos sa rizi in fur- tuna cu dinti frumosi... Cum ma alint ! (Cam ener- vatai pe sine) Dealtfel sint o proasta. Si o... salba- tica.., (Mai indulcind injuriile) O gisca sdlbaticd... na! (Grav) In jurul meu se intimpla... nu stiu ce naiba se intimpla si eu... parca plutese pe valuri...SETEA MUNTELUI DE SARE 106 pe mari si oceane... Pss ! Parcd a fosnit ceva... (As- culté) Da, amiscat ceva... am auzit cu urechile mele... (Asculta) (Striga) Care esti, m&? (Speriatié) Iar. Asa, ca o frunza... Sau ca un ochi care se deschide. Simti pleoapa... (Tresare speriatii) Stai, c&... stai, c& trag (Imitd gestul vindtoresc) O fi vreun iepure... Acum chem vindtori (Tare) Vinatori, ceva misca. pe-aici pe aproape... Parcd in pamint... 0 cirti Simt niste miscari foarte... foarte speriate... De fiint: vie... Uite chiar si-acum... Uf,ce m-am_ speriat. Cine naiba... profit ca un pore de vremea asta... Cine stie ce se pune la cale... Adevarul e ca sint fericita... da, acesta e cuvintul... Simt o fericire ciu- data... inexplicabila... de o intensitate extraordinar: aproape ca pe vremea aceea cind eram mica si ui- tuca si rasfatata si... in burta mamii... Da, da... ras- fatata dar nu... uitucd... (Gest enervat cu mina) Dar nu e acum timpul de amintiri. De astfel de amin- tiri... Insé nu-mi explic starea sufleteasca... aproape similara... In sffrsit... prostii ! S& mergem acasa, ci se intunecd... Vreau si spun, se termina electrici- tatea din cer... (Fulgeré) Uite cA a-nceput sa pil- plie... (Pleacd, face cu greucitiva pasi. li iese in cale un stejar urias, cu o scorburé mare, in care se poate sta comod. Studiind scorbura) Din acest copac... toc- mai a zburat un sicriu. A zburat la timp... ldsind un loc numai bun... pentru preaplinul vietii. (Ride, se observa abia acum ci e instircinatd. Apleacé ure- chea ca si cind ar vrea sd-si asculte pintecul) Care esti, ma, acolo? (Ride) (Intra cu grijai in scorbura. Imitind caraghios) Daca acesta este potopul... poftiti in arci! (Isi scoate mina afar&é) Inc& mai ploua... nu s-a oprit. Ma temeam ca odata intrata aici... fe- nomenul o sa ia o alta intorsatura... si-o si ma lase aga, sa plutesc pe uscat. (Incearcé si cu mina cealal- ta) Slava Domnului, ploud! (Pe ginduri) Poate ca n-o si se mai opreasca niciodata... (Cuibéirindu-se in scorbura) Acum ne da mina s& facem si nitica filozofie... idealista aici, materialista afara... (Ride. Tremurind de frig) Mare noroc cu scorbura asta, z8u! Asta s-o fi chemind... ori cum era expresia 107 UI, MATCA aia: ...,in sinul naturii ?!“ (Tristefe) Nu, in sinul naturii eram atunci... in burta mamii... Acum sint intr-o scorbura nenorocita, din care tocmai a zbu- ceva. (Amintindu-si) Totul era ca o lumina pe care o mincai... cu virful degetelor... de la picioare... si de la mfini... si cu toata pielea... Plu- team... (Tristete) N-am mai plutit de-atunci... de-a- tunci n-am mai... plutit... n-am mai mincat lumina... cu cotul... sau cu genunchii... amindoi... N-am mai zburat prin spatii infinite... fara nici o dificultate. N-am mai... (Rizind) Cred ca sint singura fiinté din lum in. orice caz, singura din sat... in orice caz, singura din scorbura asta... care are amintiri... din burta mam¢ (Prozaic) Asta e ciudatenia mea... I-am spus si barbatului meu, cind sé ma ia: vezi, ca eu am niste viziuni dinainte...“ Zice: ,le ai des ?* yNu, nu te speria, nu sint... de care crezi tu... Cite- odata.... nu stiu cum sa-ti explic, cinde liniste... Ori cind ploua...“ (Rizind) Zice c& ma joc de-a imagi- natia, cind in jur totul e in avint constructiv. Parea imaginatia n-ar fi si ea tot un avint constructiv ! Zice : ,Alintari intrauterine, drag&. Era cazul s& te mai maturizezi... si mai cresti cu epoca.“ (Ride) Si iat& am crescut, m-am maturizat... si mi-a crescut s . s-a maturizat si ea... sdraca. Grozav s-a mai maturizat !... Iar ploud si-mi vin in minte tot felul de ni De fapt lucruri adevarate... traite... (Melancolic) Ce intens am trait inainte de-a ma naste !... de-aia mi-e teama... sd nu imbatrinesc re- pede... si nu ma fi uzat... sa nu fi facut excese. acolo in rai. (Tare si réispicat) Eu am fost in rai. Toti venim din rai... Pe jos... de-a busilea... (Im- bréatisind scorbura) Mama! Mama! Adicé nu: Na- tura mama! Ce bine e la sinul tau, cind ploua... (Sec) Dar se pune problema sa te parasesc, sa ajung acasa. Acasa, acasica !... Ne mai odihnim oleaca aici si iar o luém pe jos, prin potop. (O vreme asculti ploaia) Cred ca fericirea asta care m-a cuprins asa deodata nu e a mea, ci a lui... (Isi mingtie pintecul, mare, rotund, care se simte parca respirind sub hai- nele ude) Sint inundata de fericirea lui... de-aia maSETEA MUNTELUI DE SARE 108 simt bine... (Fulgere, tunete) Ce conteaza ca a-nce- put potopul... Ce conteaza ca digul stA si se darime.., Toaté lumea e Ia riu... la dig... Am pus si eu o céramida... (Ride) De fapt — 0 baleg’, oamenii nu m-au lasat sa ridie greuta Toti cu gura pe mine: ,Fugi, du-te acasa, ne descurcim noi... Are cine zidi... Dumneata ai alti misiune...* Ca | cind a naste e o misiune... O sarcina. Ciudati mai sint si taranii Astia... Poate ci misiunea mea era sd ramin acolo, la valul de pamint si pietre... satin piept puhoaielor... (Pe alt ton) Oricum, miscarea usureaz4 nasterea... Azi am facut destula miscare, dac&é nase chiar a: (trist@) se termina fericirea | celui ce-mi va fi fiu... si eu voi fi foarte trista... intoars pe dos! (Concentrindu-se, ca in- tr-o transG) Atunci... Am simfit cu citeva zile ina- inte... dealtfel timpul il masuram cu altceva, poate cu genele pe burta mamei, crestind ca-n roboj.. Am Simtit ci se intimpla ceva... Asa, ca 0 boala... MA incercau niste fiori... necunoscuti pind in mo- mentul acela... (Inspeimintata) Erau fiorii mortii pentru ca inainte fusesem nemuritoare... Ceva parca se rotea in jurul meu... Imi pierdusem capacitatea de-a pluti liber in spatiu... Cddeam... cddeam... ca- deam... Si dintr-o data s-a petrecut acel dezastru... Prabusirea... total... (Oftind) Se spune cA mama m-a nascut greu... Da, imi amintese perfect cataclis- mul... Poate c4, instinctiv, nu mai voiam s4 ma nase... Ma invatasem cu raiul... si cu nemurirea. Prostii i Asa spune si barbatul meu: yAiureli in- trauterine, dragi !“ Aici insA in scorbura asta pot sa vorbesc deschis... (Zimbind) Si natura e mama si intelege... situatia... (Pe alt ton) M-am vizut adi- neauri intr-o picdtura, la lumina unui fulger. (Cu tristete) Nu mai sint frumoasi... Sie pacat. Fe- meia trebuie s& fie frumoasa pind in ultima clipa... Tata, Jmurind o sa ma vada in halul Asta si... moare cu o impresie urité despre lume... Baiatul, cind va deschide ochii, va da peste 0 magaoaie, mama pa- durii.. si-o s& se sperie... De fapt, nu sint chiar asa de speriat... Pind mai ieri toti barbatii intor- 109 I, MATCA ceau capul dupa mine... in afara de omul meu... care intoarce capul dupa altele... asa cred... asa sper... nu l-am vazut... lar acum se lupté cu valu- rile... L-am implorat, si nu se aventureze cu barca prea departe... Stie in ce situatie sint. Stie in ce hal e tata... Sadracul, bietul, tata... Dacd nu era asa de bolnav, a3 fi mai zdbovit la dig. Situatia, ori- cum, cicd e disperaté... Numai el nu e disperat... desi... (Simte o durere si-si duce mina la pintec) Doamne ! Cum se ingramadesc toate odata! Il simt cum d& semne de neliniste... E nerabdator sa se vada pe lume... si aiba o soarta... un anume... Parca se zvircoleste... si... se intoarce cu fata la perete si nu vrea. . (Explicind) Vorbese acum de tata... Pind adineauri... am vorbit de pruncul meu... Ce naiba, ti confund? M-au apucat niste dureri cumplite...:parcd imi pierd sirul... Nu, acum mi-a trecut... Dar as face mai bine s-o sterg de-aici miacar ca e cald si bine. Avem insa si noi o... cadi nu, 0... Casa... care o fi intr-o cada... unde ne as- teapta o sama de... probleme... SA mai aruncim un ochi afara... (Se uitd) Te apucd tremuriciul. (Grav) Ploaia pared n-ar mai avea sfirsit. In nori s-au infipt mii de burlane. Satul nostru s-a pomenit sub o streasind care curge-n nestire. S-au inmuiat co- pitele vitelor. In unghere, laptele vacilor s-a indoit cu apa. Norii sint jos, gistele silbatice au vrut s& iasi deasupra, si inoate pe ei, dar s-au inecat. Adincimea unui nor e de zece kilometri.... Aluneci la fiecare pas... Pamintul a luat-o la vale? Trebuie sd am mare gr! de sini, sa nu intre apa... in lapte... Asta ar mai lipsi! Parc vad ca prima grija a lui o sa fie... problema alimentatiei. (Studiindu-se ingrijoratté) Naiba stie daca-oi avea sin! S-ar pu- tea si fie numai asa, de forma... (Rizind) Am au- zit-o pe una odata vaitindu-se ci n-are bust. Ce caraghioasi sint! (Se codeste sa iasd, apot tsi ia inima-n dinti. Afard, vuietul ploti, se adaposteste linga un alt copac. Un trasnet, stejarul_scorburos arde in urmi ca o luminare)... (Privind flacéra) De necrezut... A asteptat sd plec, ca s4-si dea foc... sauSETEA MUNTELUI DE SARE 110 sa se lase trasnit... si s4-si dea duhul. i se aprind astfel de luminari uriase ?. Fase Degeaba_ atita inversunare!... Pe mine nu ma poate atinge nimic... Atita timp cit am de facut treaba asta... Exista o solidaritate a lucrurilor in- cepute, care trebuiesc duse la capat... Solidaritatea lucrurilor_ gravide.. Daca mai eram inca in scor- bura... trasnetul ne-ar fi ocolit. Da, da, sint si- gurd... (Mingiindu-si pintecul) Hai, puisor... (Tare, ca sd acopere furtuna) Solidaritate a lucrurilor stind s4 nasca... ajutd-ma ! (Tuncte, fulgere. Iri t departeaza, alunecind) es ee CORTINA TABLOUL 2 Interior de casi {&réineasci. Doud camere mobilate diferit, una a tinerilor, alta de veghe. Intre ele, 0 tind& pe unde se intré d afara. Usile celor doua odai sint date de perete — se poate cae Si intr-una si-n cealalta. In cea din dreapta, ghemuité in nat ee cu fruntea brobonata de sudoare, Irina, scuturati de du. rerile facerii. In stinga — Mogul — tatdl Irinei — se chinuie s& moaré. Moare de moarte bund, nu-i pare chiar asa de ri Moartea bund, ca nasterea usoari.., : ih A cerut si i se aducd aproape cosciugul, pe care si l-a pregatit lin timp. Mosul si Irina discuta fiecare din odaia lui, patul respectiv de suferinta. a MOSUL : Stii cA a inceput s& puta. IRINA : Ce? Cine ? MOSUL: Tronul st pind mai ieri mirosea frumos, a stejar.. acum pute a rdgind... Mi l-o fi schimba‘ i lo schimbat IRINA (chinuita i): Ci a i ‘ tel ere de dureri) : Cine s&-1 schimbe ? Ce vorbi 7m I, MATCA MOSUL: Eu parcé-1 comandasem de stejar... pind ieri era de stejar... pind mai adineauri... (Hotirit) Eu in brad nu ma bag... nici... IRINA : Nu te mai gindi la asta... MOSUL : Dar la ce si ma gindesc... la femei ? IRINA (incercind sa zimbeasca) : La. MOSUL: Tot umbla una pe-aici cu coasa... TRINA : Ti-am spus sa nu te mai gindesti la. MOSUL : Pai ce asta nu e tot femeie ? Ori o fi... fata mare? Eu zic cA poate s-or fi amestecat mirosu- rile... A stat la un loc cu cele de brad... si mirosul sdnatos... reavan, al cosciugului de stejar a trecut la celelalte... care sint ieftine ca braga... si nu te tin decit pind la groapi... si citeodataé nici pind acolo... Am auzit ci unul a caézut pe drum... si s-a trezit... ci nici nu murise de tot... fl ingropau aia asa... Si altmintrelea TRINA : Ce tot spui ? Ce altmintrelea ? MOSUL : Mirosul de rasina s-a luat la al meu... IRINA: A! MOSUL : Pentru ca uite... (Incearcti sé respire)... nu mai pot nici s& respir... din cauza rasinei... IRINA : Asta e ozon, aer tare... MOSUL: Din cosciug ? IRINA: Zi mai bine cd n-ai chef sa mori... De ce-ai cerut sa ti se aduca lada aia linga nas ? MOSUL (se scoala si sti pe cosciug): De-aia am cerut... IRINA : De ce? MOSUL : Ca s& nu-l mi-1 schimbe... si tot... parca... (Stu- diazai capacul) Naiba s&-l ia... cred ci e tot al meu. (Pe alt ton) Si nu vA grabiti sa m& bigati in p mint... sd chemati un doctor de la oras sé-mi ia pulsul... dupa ce-oi muri... ci la asta se pricep si ei... Si dupa ce-o zice el: ,e dus... sa mai astep- tati trei zile... nu poti fi niciodata sigur... si daca nu fac nici o miscare... gata... Dar in timpul Asta si-mi dati toate onorurile... Adici asa cum e la noi obiceiul... SA ma plingeti, si ma jeliti. IRINA (ca sé-l linisteascti): Mai e pina atunc tot da tircoale... unaSETEA MUNTELUI DE SARE MOSUL : Vrei si spui: ,SA ne vedem noi acolo“... (Ride minzeste) IRINA : Tata... ce vorbe... Cine-ti vrea moartea ? MOSUL : Aia cu coasi... IRINA : Te mai doare ? MOSUL : Nu m-a durut nimic toati viata... decit sufle- tul... acum nu ma mai doare nici sufletul... si de-aia nu m simt bine... Nu stiu ce am... IRINA : Doctorii au zis c& n-ai avea nimic... MOSUL : La virsta mea, cind n-ai nimic e foarte grav ! E grav rau. (Se ridicté si cotrobaieste printr-o la- vita, scoate niste haine) IRINA : Da’ ce faci acolo ? MOSUL : Nimic... ma gitesc. IRINA : Pai, unde te duci ? MOSUL : M-oi duce eu unde m-oi duce... (Imbriicindu-se cu greu) Parca nici toalele ale bune... nu-mi mai stau bine... Dacd-as mai avea timp, m-as duce la croitor sa le mai ajusteze.., (Ride) IRINA : Niciodat’ n-am stiut cind vorbesti serios si cind glumesti... serios. Vad ca si acum te tii de sotii... MOSUL : Bine ar fi s& fie... sotii... Chestia e ci... ia te uité IRINA (speriata) : Ce ? MOSUL: Ma-nciltai c-un ciorap pe faté si unul pe dos... Dar nu am putere s-o iau de la capat... Asa m-o primi... la judecata de apoi ?... Nu s-or lega dia de mine? Mi-e sa nu-nceapa sa rida... (Se lungeste in pat) Aoleo-leo ! (Ofteaza) Bine mai e si gatit de moarte... Stii ca © griji... Ba doua: si grija vietii de apoi ! IRINA (incercind sai schimbe vorba): I-auzi cum ploua afara... MOSUL: Macar de-ar veni potopul... adicd, lasA sA nu mai vind... Nu e bine c& ploua. $tii : la balega sub- tire, putinticd ploaie mai trebuic... Mie asta mi-o fi-mputinat zilele... IRINA (geme, ofteazi): Ba o sa traiesti mai mult ca mine... 112 ul, MATCA 113 =a P Pe P 4 ‘urmarindu-si un gind al lui): Eu wziceam ca ae cind e sa se termine, i se termina mai intii mintea... A mea vad ca e aes eis : Ai minte sA mai dai si la altii. = i a MOSUL A Dacd-as mai avea si putere... Vite, abia ma-n- chiotorai la cimasa. Dar tu ce faci acolo? Nu vii sa-mi tii luminarea Ms IRINA : Pai... chiar mori ? L : Oi muri. ‘ aed mee (da& s& se ridice, iar o seceri durerile) : Pai, asa moare omul? Ca dumneata... teafar ?... cu mintea tala ? Si glumind ? r aan MosUr, & ate a fost viata. Asta e... serios... (Core ceva) Da’ caéciula pe unde mi-o fi pus-o ara IRINA: N-ai mai umblat cu ea de-atunci? Or tot fi inci ani. : ' 4 MOSUL: Pal dar! Or fi vreo cinci ani. Cai ea s-a Abit... IRINA: Nu stiu unde e... si nici n-am putere s-o caut... MOSUL : Las-o... Si-asa ar fi trebuit s-o tin in mina... Cicd nu e voie sa stai cu cdciula-n cap nici in rai nici in iad... In iad, ci e prea cald... dincolo ar nu e voie... Ca sint numai sfinti... Asa, cind inchid pleoapele... citeodata... imi vine ameteala si pared vad, grupuri, grupuri... stau la taind... Nu ti-adu- sesi aminte ? IRINA : Ce? Serie MOSUL: Unde-a pus-o ma-ta ? . IRINA (cu gindul in alta parte) : Ce? MOSUL : Caciula... ‘me ‘ i ai eI a ti-o : Asteapta putin, taicuta.. ma scol eu si ¢! nase aaa cum ma mai secera... (Geme, se vaieti) Uf, Doamne ! ; a Fe MOSUL (dupi un timp): Pe mine ma jelesti ? IRINA : Iar m-au apucat... MOSUL: Asta e bine... i a ae (tipa ascutit) : Groaznic... e groaznic... cum sa fie bine ? is ‘ MOSUL : C-o s& vind altu-n loc. Nu rémine casa pustie * dupa noi... Vezi, s& fie baiat.SETEA MUNTELUI DE SARE 114 IRINA (glumé chinuita): E cam intuneric, nu mai vad nimic. S-ar putea sa fie fat&... c& mi s-au impdien- jenit si och MOSUL (cu vocea sfirsitt) : Ce zici, mai ai mult? Tu da zor acolo, c& daca-as sti cA se termina repede, as mai astepta. IRINA (vesela) : Tata, ce bine cA esti cu mine in mo- mentele astea... ma faci s& rid si mai uit... MOSUL : Eu as veni si te ajut... stiu cit s-a mai chinuit si cu tine biata maicd-ta... dar mi-e rusine — una... si — doud: mi-au intepenit rau picioarele... Le simt ca pe niste buturugi. Sint si reci ca gheata... IRINA : Eu parca am foc in burta... MOSUL: N-ai vrea si facem schimb ? (Ride) IRINA: Dac& mi-ar sta-n puteri... (Tipti foarte tare) Mor... MOSUL: Ei, ce e galagia asta?... Nu, nu mori... Dar ti-e mai greu, ci esti intelectuala... De-aia ti se pare aga... peste mind... Bunicd-ta se ducea cu mincare la oameni pe cimp... si cind venea acas&, se-ntorcea cu plodu-n banita... f! aducea-n banita in cap, prin- tre oale... linguri... [1 facea la umbra vreunui ma- racine, pe unde-o apuca... Nastea urgent... in vreun tufis, ca dihaniile. Asa a facut paisprezece... Eu sint al treisprezecilea... IRINA : Numér cu ghinion. (Geme) MOSUL : Intotdeauna am fost al treisprezecilea... De-ai ma prapadese acum... (Geme) De-aia ma cur: (Geme) Mai ai? TRINA : Vai !, of... Aoleu... MOSUL : Asa... da-i zor. (Geme) IRINA : Mi-e mila de tine. MOSUL : Mai bine... bui.. dar cum coast IRINA (réicneste) MOSUL: Vezi ? Mai bine nu te dideam la scoala... nas- teai fara dureri... ca proasta.., Ma-ta, cu patru clase primare, abia te-a facut... iar tu, care ai si normala... sd vezi ce greu o sa-ti vind. O sa ai nevoie si de ai anunta moasa... Adica, eu ar tre- ? Parc& acum ma-nteapA sub o moasa... Satul nostru mai are moasa ? I, MATCA 115 IRINA (gemete) : Au... Are... Dar ce legdtura are cartea cu... asta? ae eh Y 4 slabeste... gingiile.. Ti: “am sp Mog be Rees si nici nu stia sé-i numere... (Ride) Sandtoase vremuri ! MOSUL’. cones Da... Dac& tot asa de greu ar oua $1 inile, ce jale ar fi prin curte... IRINS: ‘Nici ele nor fi coteodicind de drag. a de drag... abia astept si cotcodacese $i eu... (Pau : Ce se mai aude ? . i, A eae Ae mA mal face s& rid ca... lepfid... Nu trebuie : (Geme) Cum e cind mori ? : Nicicum. Te termini ca o luminare. N zoe ae rae 5 MOSUL Fi ntnial om avea noi mai a vad ca asta se termina si eu nimic... ne poe ae ! : i, iti tii singur luminal Pa " , MOSUL Se si eu copii... care si sara. (Trést) SA stii de la mine... cA degeaba-i mai faci... : Pai dar... a ee} : i MosuL: Decit si mori ca un pagin, farauluiere mai "pine... Eu sint si nespovedit, asta o stii? Mee, IRINA : Puteai si te gindesti mai demult... de cind ¢ comandat cosciugul. rae ee eee SUL: Ce s4-i spun popii? fi spui si e a eas ale lui... la coliva... la... ale lui... Bee acum m-as spovedi... Pe cine sa trimit eu dupa el tiie eae IRINA (zimbind): Dacd mai astepti oleaca, il trimitem... Al mic... ‘ i i MOSUL: Ala e, ci nu pot s& mai am rabdare... Tu ma asculti ? 4 ony : scult, dar nu s: F : ae an conteaza, esti fata mea... mai curata ie mo "'preot... Auzi, fata mea... (Tace) Nu stiu cu sa-ncep. ; TRINA : Vezi cA luminarile sint acolo la capul patului... Poti si te-ntorci ? rT 2 : a ma la groapa... ca : Pot si ma-ntorc... dar nu de g A eee a se mai intoarce nimeni... ( Céutind ae lumindri) Las’, cA ma descurc eu... Tu vezi acoloSETEA MUNTELUI DE SARE 116 de treaba ta. curce vreo it TRINA : Aud. MOSUL : Cum am trait eu pina la virsta asta ? TRINA : Cum ? MOSUL: Parca-as fi baut aghiasmi, asta nici de sete nu tine, nici de foame... nici sfint nu ajungi... (Naduf) Uite-asa am trait... -am priceput mare lucru... Noi aici am trait pur si simplu... Nu ne gindim la viata decit in ceasul din urma. IRINA (ca s-o dea pe glumd) : de ceas.., MOSUL (grav) : Ca vine... una... si ne face semne... si se strimba la noi... si zice Mai jute | Mai iute! Mis- cé-te, putoare“, Si_cind ti-a zis »Miscii-te 1 ai si incremenit. Eh! Uite-as; e la tara, mereu dupa Soare, si dupa anotimpuri. si-ntotdeauna e de f3- cut cite ceva... Stii ce: dack mor sd méa-ngropati Ja oras! Acolo stiu _c&é m-oi odihni... Ba nu! Ca te Pomenesti cd pun dia ceasul sa-ti sune la cap... No- roc ea soarele nu suna cind rdsare, IRINA (ride). MOSUL: Ei, fato... cum a fost, a fost... A fost bine! Dar m-a luat acum cam be nepregatite, de-aia-mi pare ra Cosciugul mi l-am facut eu din vreme. dar uite, cd nu mai am Putere sé [Link] in el... C& m-a luat pe neasteptate... (Face eforturi si intre in cosciug). IRINA (cam enervata) : Stai cuminte... unde te bagi? Ce te tot foiesti ? CA parca te rasucesti in burta mea... MOSUL : Te Pomenesti cd nici nu m-am nascut... cd bine zici! Atunci as mai avea 0 sansi, nu? (Ride greu) Doamne, iati-ma. Te ticura rau ? IRINA : Cumplit. MOSUL (speriat) : Pai eu... cui ma mai spovedese.., c& e un cintee jelui-m-as si la Pietre. TRINA (luindu-si rolul in serios) : Spune ce ai pe suflet... dar repede... ci mi-e c& ma prapadese Inaintea du- mitale... Ai facut Pacate multe ? MOSUL : Da’ de unde !... Nici de-astea n- timp... Puteam fi mai fericit... sd mearga mai repede... S& nu se-n- Auzi ? --§i atunci cam un sfert am prea avut dar nu s-a putut... Il. MATCA 117 Maicd-ta, tot asa... De ce m-o fi lasat pe mine sin- 4 ma chinui ? iy faipenetareds intrerupti de gemete dintr-o parte st reg aie vreme de bolnav, mistuitad sacs ba izicd. i: Gi... ca gi Mosul. Re- durere fizicté. Vorbeste singurd... ot Mo ici ntru citeva momente, nu se : Fee raispund... sint fragmente de mo: log). ; MOSUL ees : Ai auzit de doctorul Paicu ? NA : Nu... Era mamos ? r yea ha MOSUL SDP de unde! Se uita la pany pare a a navi luna inainte, si-: ~ bolnavit de cancer... Cu o 1g St nS i i i A moara. Cu precizie, ca as fat ziua si ora cind o sa 1 a Se Coe a fost. In ziua respectiva, cind se a mona ota isese el, ii da telefon celui mai bun prieten. O88 bata ora 11, zice, nu vii... s& mai stam putin. de vorba. IRINA (se_vaieti) : Doamne, Dumnezeule. MOSUL : Vine Ala, vorbese ei ce vorbesc... : ce vorbeau ? P oe s i MOOT: anes de alta, ca intre barbati. Si cind $4 aa -avea un ceas de-dla.. care se _ te cu Saves plagiiwel ae iis ‘lalecear ete ata, m-oi duce.“ ah : IRINA (piersind sirul) : Pai, pared prietenul venise pe la el... Bolnavul unde zicea ca se duce ? at MOSUL (continuind) : Asta i-a-nnebunit pe oy coca rii, prietenii lui de pe la spitale... si-au se us ca Paicu asta, din moment ce prevazuse atita precizie, descoperise si leacul. : leac ? eee i on MosUL ia aaa : Nu poti sa fii si tu putin atenta ? 3 niste dureri cumplite... 4 ‘ e MOSUL eeerige aries leacul cancerului... gi-a dus se cretul cu el, ca se certase cu colectivul. j IRINA (tipind): Nu vreau si mai aud de morti. MOSUL : Liniste. SA nu mai aud de nasteri. aaa IRINA (dupa ° pauzd) : In preajma soul one nii parca se iubese mai mult... n-ai observat ? MOSUL (fifnos) : Ba.SETEA MUNTELUI DE SARE 118 IRINA : Anul trecut mé-ntilnese cu unul... schimbasem cu el doua, trei vorbe... demult, il si uitasem... ma priveste lung, m& apuca de mina si zice : ,,Vino, sA mai prindem anul asta“ (Rizind) Asa, nitam-nisam ! MOSUL : Era nebun ? IRINA : Nu... adicd n-as crede... MOSUL : I-ai dat peste mina ? IRINA : Da, dar mi-a ramas intiparita expresia lui de disperare... de om care parca se ineaca... si... stiu! Vino, sé mai apucim anul Asta.“ MOSUL : Un stricat... IRINA : Nu, ca... ce-ai crezut ? Nu voia cine stie ce. Ve- nise in sat cu caravana... si dorea s& ma ia la film... Stii, ca sd se laude c-a vazut un film cu mine... in anul care a trecut. Cd, ma rog, a facut ceva in anul care a trecut... 0 activitate oarecare. MOSUL : Eu as vrea s-apuc.., anul care vin Dar ma dor toate oasele. IRINA : Parca nu te dureau... MOSUL : Inainte, ma durea carnea... acum mA dor nu- mai oasele... s-a ales durerea.. cum scrie la bi- blie.. TRINA : Unde scrie ? MOSUL : C-or sa ‘se aleagi apele de uscat... (Dupi o pauza, oftind) De ce nu am eu cancer ? TRINA : Daca nu te-a pricopsit Dumnezeu. MOSUL : Macar stiam de ce mor... eram impacat, poate chiar mindru cd mor de-o boald importanta, fara leac... Ca l-am intrebat si eu pe sanitar: ,Acum, ca ma prapadese, ag vrea sa stiu si eu... poti sd-mi spui... am cancer, asa _e? Zice: ,Nu“. ,Dar ce am ? Zice : ,Nu stiu... Parcé n-ai avea nimic“ (Re- volté) De ce in fata mortii stiinta ta tace ? IRINA : A mea? MOSUL: A ta, c& te-am dat la scoala... Esti invata- toare... A voastra, a invatatilor, a doctorilor. Ala de ce-a zis: ,Nu stiu 2“ IRINA : Nu era doctor, era medic veterinar. . MOSUL : Mare deosebire! Toti se pricep la fel... Numai Paicu ala poate cA dibuise ceva... dar apucase sd . (Ride) 119 Il. MATCA nu fie inteles de colectiv... Pacat! Discutia asta am auzit-o-n cdruta, toti il cdinau. i IRINA: Acum, daca avea cine sa-l anunte, tot veterina- rul ar fi venit... MOSUL : Cum trece si viata asta ! (Ofteazti) IRINA : Vine cealal MOSUL: A si venit... e sub pat. cane IRINA: Poate sub patul meu... dar nu pot s4 ma uit... MOSUL: in pintecul tau. (Ride) ; IRINA : Unii la o simpla raceala... si se pierd cu firea... Nu mai stiu sé lege doud cuvinte. Intra panica-n ei. Si dumneata, tata... cine-ar crede, ca... Daci te-ar auzi cineva, care nu te-ar vedea ca esti in tron, dac& te-ar auzi spunind asa la nadsarimbi, ar crede cA joci un rol... Ori ci te pregatesti de nunta. MOSUL : S&-i zicem si nunta... daca altfel nu se poate. Mai sti... de-aia m-oi fi si gatit asa. IRINA : intotdeauna ai ris de primejdii MOSUL : Rizi, ci n-ai ce face. Am vazut eu unul pe front... {1 facuse un obuz bucati, bucatele si el tot cu zimbetul pe buze... Numai ci o buzd era-ntr-o parte, si alta la vreo zece metri... Spunea ceva ve- sel al naibii... dar nu se mai deslusea bine. ince~ puse s& rasara iarba prin risul lui. (Pauzai) Citi ani or fi de cind am murit? IRINA : M&-ntrebi pe mine ? MOSUL : Ca n-oi vorbi singur. IRINA : Eu nu vorbesc cu stafiile. ; MOSUL (ofteazi): Parca sint dus... de vreo suta de ani... Una suta de... de lei... adicd, vreau sA spun... de ani... Mi s-a cam ingreunat limba... (Speriat) Am aiurat ? IRINA : Un pic... Te crezi mort de mult... MOSUL : De unde stim noi c& nu e-asa? Ia aprinde lu- mina... s ma uit... IRINA : Nu pot... ) , MOSUL : Pai vezi? (Pauzd) Ma gindeam la Rita... mai- ca-ta... sd tot fie 0 suta de ani... de cind... una sut& de ai un pol... IRINA (speriata) : Tata! MOSUL : Ce zice ?SETEA MUNTELUI DE SARE 120 IRINA : Cine s& zici?... Dumneata nu mai vorbesti bine... MOSUL : Gata... mi-a trecut... am avut asa o sfirseala... Tot asa o sd treacd si dupa ? IRINA : Cine? MOSUL : Vremea... Tot asa repede ?. IRINA: A! Pai, eu stiu ? MOSUL: Odaté m& ldsaré toate puterile.. Tu mai ai mult ? IRINA (hotiriti) : M-am razgindit. Il lepad. (Tipind) Nu mai vreau... Nu mai vreau... sd nase. (Incet) Ce rost ar avea? E cumplit sa trdaiesti... cum ai trait tu... Razboaie... mizerie... seceta... morti in dreapta Ce dac&! Sint mortii tai... cum s& te Jepezi de ei ?!... Nu ma judeca tu pe mine... ca acum ma dau jos din... si vin la tine... si-ti dau vreo citeva... scatoalce... cd inca n-am murit... ce ma judeci tu, vruto? (Acces de tuse) Ia te uita! IRINA: Nu mai vreau! (Zgomote surde in camera fe- meii, bufnituri) MOSUL (dupa o pauzti, ascultind zgomotele) : Faci? IRINA (minioasti): Ba! 11 omor. (Tip) Nu mai vreau sa aduc pe lume pe nimeni... Nu mai pot... Mai bine il omor in pintec... E mai bine de el... Nici nu simte nimic... E ca si cind ai calca o frunza... n-o doare... si-o scapi de viscolul iernii... (Plinge) MOSUL : Daca plingi, inseamna cd-ti pare rau de ce era sa faci... Astea sint sclifoseli de cucoana... Daca erai taranca, nu te-apucau nabadaile... Te-ai coconit pe- acolo... pe la Balcesti. Tot ce e de la Dumnezeu trebuie sd tradiasca... IRINA : Atunci dumneata, de ce si mori! MOSUL : Eu am trait destul... Oho, prea destul. Ca n-o s-o duc cit veacul. Asa zicea si Mosu Cornea, si- racu! Si-a trait un veac si jumatate. Iti minca oaia la o masa... si dormea, fie vara; fie iarnd, afara, pe prispa. IRINA: Cind spunea cA n-o sa traiascd cit veacul, el poate se gindea la veacul al doilea. 121 HI. MATCA MOSUL: Pai dar! D-apoi cum! Avea nepoti, strane- poti si straé-stranepoti. Era ca un stejar uitat intr-o poiana... tot astepta s&-l trasneascd si pe el... Satul intreg nu-l stia decit batrin... de vreo suta de ani i se spunea ,Mosul. (Oftind) $i mie mi se spune de mult ,Mosule“, dar nu stiu dacd apuc s-ajung macar bunic... (Cu speranti) Ma vad eu bunic? _ IRINA (trista) : Nu stiu... Mi-e c-a murit... Parca nu mai misca... (speriatd) Dac-o fi murit? L-am batut cam tare... MOSUL: Macar l-ai batut la fund ? (Sigur) Nu pateste el nimic. Bataia mumii e ca mingiierea strainului. IRINA: fi! Iar a miscat. Trieste... (Alintind) Ma, ba- ietas ! ‘ MOSUL: As vrea sa-l botezati... tot ca pe mogu-su... Ton ! i IRINA: A, nu... In nici un caz... Incd un Ion? Mai bine Stan. MOSUL: Asta nu-mi place mie... Eu am apucat aici pe unul Stan... care toaté viata a pascut caprele... Mai bine Gheorghe, ca pe Bazavan... IRINA : Nu vreau. MOSUL : Vasile ? IRINA : Prea e la coada alfabetului... ii iau toti inainte... MOSUL (enervat) : Oricum... numai si nu-1 botezati Jack ori John... ori... chestii de-astea, ca-1 dau dracului... Nu-l mai recunose de nepot. Sa nu-mi pociti nu- mele baiatului! (Pauzti. Zgomote in camera bol- navului.) IRINA : Ce faci acolo? Ce tot tronedi? (Zgomote) Hei, ce se-ntimpli-acolo? Ziceai cA nu mai ai putere? Ce rastorni ? MOSUL : Nimic... Ma bagai in sfirsit in lada... in cora- bie... Ma urcai in Arca lui Noe... IRINA : iti arde de joaca... MOSUL: Aici parcd e mai cald... Ma lua cu frig... Aici e mai cald. IRINA : Macar iti vine bine ? MOSUL: Ba ma cam tine... aici... sub o coasta... (Ride) IRINA : Te tine ?SETEA MUNTELUI DE SARE 122 MOSUL : Sub o coasta... in partea ailalta... N-o s-ajung eu prea departe nici cu luntrea asta... IRINA :Ce-ti trebuie si mai calatoresti ? MOSUL : Asta asa e. Omul cit e tind... ar vrea si dea ocol pamintului... si cind se strimba magaoaia la el... intré singur in gaura de sarpe... Ca si cfinele, cind e s& moara... ca-ti vine pe prag... si moare credincios... pe prag, ca si-l vada st&pinul... Macar el crede in stdpin... Dar noi... in cine s& credem ? IRINA : In prag... MOSUL: Ca bine zici... Eu sint acum... in prag... Dar nu pot sé-mi dau duhul pina nu I-oi vedea... Auzi ? IRINA : Ce? . MOSUL: Stii cum e obiceiul pe aici... or s& vind dia la priveghi... IRINA : La ce s& vind ? MOSUL : Sa ma privegheze... asa se zice. Adicd s& stea cu mortul in prima noapte... cind ii e sufletu inca in casa... si datoria lor e s&-l distreze... si nu se simt& singur. Aga e obiceiul... Astia sint cam slo- bozi Ja gura... cam spurcati... cA nu-i cunosti... Sint i iti_ca naiba... si-atunci ei vorbesc verzi si Sa nu te superi.. Si eu am facut multe priveghiuri... E chiar placut... si pentru rude... ci le faci si rid4... Mai uité. Moare un om — dar asta nu-nseamna ca s-a ispravit lumea... Ai vii, e musai sd se distreze... SA nu ia jalea... Viii trebuie si-si trdiasca viata... sica parca mi-e sete. IRINA : Sete ? MOSUL : Sete. Dar nu pot si aici... Abia ma mai inc& IRINA (ascultd) : Tot... MOSUL: Ce sa mai ies!... Pentru un strop de api... Oricum, sint mai la adapost... Dar nu stiu de ce mi se tot usucd limba... Nu pot nici sA ma rasucesc... Aici crap... Eu mi-am incheiat socotelile cu viata... Am tras lini si m-am culcat sub linie... M&A duc si va las. $i-i spui omului tau si nu dea-n tine. IRINA : De ce si dea? MOSUL : Daca n-o semana cu el... IRINA (ride) : Dar cu cine si semene ? ai ies... Mai bine ramin . Afara tot mai ploua ? Ul, MATCA 123 iat): Dar cine-a taiat stejaru ala din fata eee peed nu l-am mai vazut in ultima vreme. IRINA : Pai, cum sa-l mai vezi in fata casei, daca ee in el... N-ai zis dumneata... ci vrei si fie de ste- jar... ? (Pauza) MOSUL : Cocorii s-or fi dus ? MostL ee verzele? Au zburat si ele... spre tarile Ide ? an IRINA: eee poate... cA verzele le-am bagat in pu- tind... 5 .. aga... in putinele calde... Nu stiu de ce... Pasorhes AEE caeaanauiiieg cam inclesteaza fal- cile... Abia dacd mai pot sa... tip... (Tipete) TRINA : De ce-oi fi tipat asa de tare... pared nu ma durut prea rau... ca acuma... Parca nici m-a fos glasul meu... MOSUL (tipa) : Doamne, Doamne... IRINA (tipd) : Doamne, Doamn (Tipetele si vaietele se tntefesc in ambele camere. Intuneric.) : Aud bine ? A inceput s4 se bata acolo... sa tipe. eee vocifereze ! (Ascultd) Se rupe ceva din mine... ah... Pss ! Iar a-nceput si vorbeasca, Sr MOSUL: O baré! Dati-mi o bara, si ma prind.. de ceva. Cum se clatina cerul... De ce n-ati ee turi pe linga prapastie ?... Cad}... oO fringhie a Aruncati-mi iute o fringhie... si ma agat... Ce go imens. ‘ i IRINA (striga caitre Mos): Nu mai mototoli asa lumi- narea, cA nu e fringhie... Ma apuca si pe mine du- rerile... Ah, mor... Mai intii mor eu... ia! de : Cine ma aruncd pe fereastra ? De la inalti- Sa aes asta... Saci azvirliti pe fereastra dintr-o maga- zie intr-alta. Dintr-o lume intr-alta... Lasati-ma mai bine si putrezese in magazi cu sobolanii seus care m4 adulmeca lung cu must ‘tile... Vai, cad ! Si eu, care ziceam ci nu mi-e fricd... Mor de frici... Pare m-as mai naste o data... Dar de ce? De ce... cad? Nu stiam cA existé golul.. c& aveam goluriSETEA MUNTELUI DE SARE 124 asa de mari intre... nori... intre cer ghia... ah, as mai putea s-o prind sd ma mai balansez... (Tipete) IRINA (ascultind): Ce vuiet e in Pintecul meu!... Un vulcan... Nase un vulean? Am foc, iau foc.. de s-ar termina odata. Aud bine? Sint cuvintele ce- lui care trebuie s& vind... El e cel care paraseste o lume... Ce bine cunose senzatia asta... de prabu- sire. De s-ar termina mai iute... De s-ar termina in- tr-un fel... Tipa... Mor ! Mooor ! MOSUL (fipii) : Cad... Caad ! si... noi! Frin- macar o clipa CORTINA TABLOUL 3 Cele dowa inc&peri ca in tabloul precedent, In dreapta mortul in cosciugul Jui, finindu-si singur Juminarea cu mina, care incd nu i s-a racit... si n-o sd se raceascd pind nu ajunge la rai, sau unde-o ajunge. In stinga, lehuza, cu pruncul infasat, Intre cele doua odai usa e deschis’, se face un fel de curent, dar femeia € prea obosité s- i a fi aes sita s-o inchidd. Totodatd vrea s& fie atent& c-un ochi IRINA: Nu simt decit o mare lehamite. Si un gol, la fel de imens in cap! Parci l-as fi tras din eap din creieri... Ce ciudat. Oi fi nascut nu un prune, ci... (ride) ideea de prune. (Didactic) E bun terme. nul a concepe*... folosit in legadtura cu procrea- tie... dealtfel e si singura concepere sdndtoasa, via- bila. (Naiv) Aduci pe lume o micé ginganie... lar in lume ploua si fulgera. Aici e bine... nu ploua decit cind face el_pipi... Si nu fulger& decit cind mi se Pare ca se stinge luminarea. (Batdi in usi) In sfir- sit, imi vin ajutoarele. Aia la priveghi. Or si se ocupe ei de partea asta a salasului... (Arata ca- mera din dreapta) Intra. Intrati. (Tacere, apoi ia- i I, MATCA rasi bétdi) Dati buzna! Si va ca acasi! Hai! (Usa se deschide. Odata cu intul si ploaia care pot da o idee despre ce e afar, ptitrund trei ard- tari. stranii, mascate, ci nu poti sa stii dacd sint barbati ori femei) IRINA : Bine-ati venit... cd-mi era urit... SA spun drept nu e prea vesel sa fii in situatia asta... oarecum confuza... Iti vin si niste ginduri confuze... va spun cA sinteti de-aici din sat... m& cunoasteti de cind eram mica PRIMA MOMIIE: De cind nu venisesi pe lume... IRINA (speriatdé): Am impresia cd tatal meu a murit exact in clipa cind am nascut eu... Si la gindul Asta... odata m-a trecut un fior rece... las’ ci e si urit afard si circula atitia fiori reci. (St mai in- grozitaé) Parcd l-as fi nascut pe taica-meu ! fata lui, si-l nasc pe... cum vine asta? Parc sterge de sudoarea care i-a risdrit pe frunte si in- cearcii si zimbeascd)... parca l-as fi nascut mort... vreau si spun, cu toata vii facuta... cu o anumita experienta... adicd mort fara sa-i para rau, ca, vorba lui, si-a trait traiul si-a mincat mialaiul... Dar unde ? Unde si l-a mincat ? A DOUA MOMIIE : Lasa bazaconiile astea. IRINA (izbucneste in ris): Bravo. Bine spus ybazaco- nii*.., CA intr-adevar sint niste aiureli... vi le-am indrugat cA ma stiti, sint o faté normala. Cred ca v-ag cunoaste si eu, dac& v-ati scoate bulendrele alea, miastile... ce naiba sinteti, barbati ori femei ? A TREIA MOMIIE: Tot noi am venit si la nasterea ta. IRINA (uimita): Si tot in halul asta aratati? (Ride) A TREIA MOMIIE : Halal sa-ti fie. IRINA (pe ginduri): Dar ce-ati cdutat voi la nasterea mea? Ce... naiba ati cdutat? Ca n-ati fi moase? Eu credeam ca sinteti most, ci mi-a zis bietul tata, Dumnezeu s&-l ierte, zice vezi c-or sA apara un- chesii dia, gatiti ca naiba, sa ma privegheze. Dar el spunea c-o si ma faceti s& rid... ca ati avea adicd mult umor... de calitate... PRIMA MOMIIE: Muierile astea lehuze isi cam pierd sirul...SETEA MUNTELUI DE SARE A DOUA: Pentru ca ele refac sirul... (Rinjeste) PRIMA MOMIIE : Unde e ? IRINA (ardtind spre mort): Acolo... Ati putea sd-mi spuneti cum vi cheama? Dumneata... cel din mij- loc parca ai fi... Gheorghe al Moale... A DOUA MOMIIE : Hi-hi-hi. A TREIA MOMIIE (aplecindu-se peste cosciug) : Frumos fat... frumos... PRIMA : Si mare... A DOUA : O fi avind doua chile ? (Ride) A TREIA : E si foarte bine-nfasat... PRIMA : Cind il vezi cit e de linistit, parc& nici n-ai crede ca el tipa asa... ca din gura de sarpe... A DOUA (pe ton de descintec) : Din gura de sarpe a iesit... ca sarpele s& se tirasca.., nu, ca sarpele sa napirleasca... nu, ca sarpele si sisiie ; nu, ca sarpele lui si i se zdrobeasca capul... nu... PRIMA SI A TREIA (proteste): E, ei... fii mai blinda... A DOUA (continuind) : . nu, ca sarpele si dea din coada, nu ca sarpele sa fie-ntelept... (Suparaté) Nu! ca ma bilbii. (Céitre Prima Momiie) Spune tu ceva mai legat. PRIMA MOMIIE : Sa fie legat ca porumbul care leaga... si bine legat la trup...’si dezlegat la minte... si i aibé legaturi numai una si-una... n> mijloc. brat de femeie... la git legatura de git. idea s-a le- int... si cele mai tari legdturi s4 le A DOUA SI A TREIA (rizind) : ...tot la git... PRIMA : ...la cap... la cap de cruce, firicel de busuioc... A DOUA : Ai uitat legdtura cu pamintul. PRIMA : Asta... tu. IRINA (nedumeriti) ; Ce-ndrugati acolo ? (Tacere) Astia confunda nasterea cu moartea... Fac si ei pe prostii in papusoi... In loc s& spuna mascari, cum se obis- nuieste la noi la priveghi... se dau drept ursitoare. (Ride scuturaté de fiori) Dar parc ursitoarele ar spune ceva mai... elevat ?! Orice-ar zice... tot mas- cari, fiind vorba de soarta omului. Pentru ca... fata de frumusetea vietii, vazuta... dinduntru... asa cum am vazut-o eu o clipa, inainte... de a ma _ naste... I. MATCA 127 adevarul e palid... uite, palid ca... mortul... ‘Doamne iarté-ma, ca ceara... ca luminarea... aia, festila... Da, da, alta impresie aveam si eu in burta mamei des- pre jume... si cind m-am nascut, iatd cd... nase. Si sist la un priveghi totodata. igh! A A THEIA MOMIIE - Din pamint, din iarba verde... (Se invirte topaind in jurul cosciugului) alaiin pamint din iarbé verde cine e sme St nu se vede? Cc ALTE MOMII : Ha, ha, ha. ls Fl SETA Am vazut un soare pamintiu la raze - la umbra lui sta Mos Nastase, negru ca pamintul, cu pamint in oase, si-l certa iarba ca de ce-nviase... ca-i iesea spicul din oeser culegea ce semanase, rele din pamint se-ntimplase. i PRIMA : Vrei spui c-o sé-l cheme Nastase ?... TREIA : Nu stiu... i ‘ PRIMA (rizind) : Pai, tu ce tot indrugi acolo?... Tu nu stii ce vorbesti ? i i A TREIA: Bineinteles cé nu stiu... eu sint aay eu prezic... vorbele... si soarta lui e s& incerce sa lege aceste vorbe... unele de altele si le dea un sens... Kact... ; ! ’ A DOUA (rizind): ...care poate fi luat si-asa si-asa... A TREIA: Nu, numai asa... cu picioarele-nainte... a IRINA (aparte): As rid ar nu ma mai tin pate a N-am crezut niciodataé in ursitoare, vraji, bal CO: toroante. Sint anumite obiceiuri... care trebuie, adi- ch... dac& asa am apucat din mosi-stramos} (Tipa copilul) Vai de mine, ce ai, mama? (fl alinta, co- ilul tipd). pale PRIMA Sra Pss! Am trezit mortul de-alaturi. Se supara, vezi, noi ne ocupaém mai mult de cei vii si-n timpul Asta n-are cine sta si la el la priveghi... A DOUA MOMIIE : Mort proaspat... suparacios. au A TREIA: Asa e la-nceput. Pe urma... cind se mai ta- baceste pielea.. ; ee om RIMA (ciitre cosciug, venind) : Sa crest mare, rin - ae sA treci marea, si cu carpini sa te scarpini... Cece i i las&-1 sa CELELALTE MOMII (céitre Prima) : Hai, gata... lasi doarma... sA prinda putere...SETEA MUNTELUI DE SARE. 128 A TREIA: S& treaci la raposat, cd mai avem si-un priveghi. : PRIMA : Eu nu! Ori sint una ori sint... altul... A DOUA (rugitor): Numai azi... 0 data si scapi... (Ia- rasi tipetele copilului) Nu-l auzi? f A TREIA : Taci, Colivit’, ci venim acum... A DOUVA: Ti-am adus ciurul, vatraiul... Punem cioma- ew pane si te petrecem cu steag in rai. (Scoate ani un ci i Gtrai. i fee Sere dat ciur si-un vatrai. Se apropie ee piind in jurul Irinei si-al pruncului): Asta A DOUA (idem) : ...de apoi... A TREIA (idem) : eaten ie A DOUA (imecindu-se de ris) : Si tine pina-n Prejoi. (Diferite figuri cu vitraiul si ciurul. Inchipuie dea- supra pruncului un fel de falus enorm... pun ciurul in virf si-l fac sé se-nvirteascd.) A TREIA : Daca era prajina mai mare, sdrea cu ea peste groapa... (Se strimba de ris) A DOUA: Jar aga... a proptit-o chiar in groapa... si I-a tras induntru... (Se tine cu miinile de burt) | IRINA (care-a stat cam buimacti, nestiind ce si zicd) Astia parcd n-ar fi oameni... de-aici de la noi (Tare, ca sai-si fact curaj, ca la hoti) Care sinteti, mi? ga tare) Care sinteti, m&, acolo? Nu va e sine ? Ce e m: il é La atom eran asta? (Momiile isi con- Pacers celelalte) : Psst! Calcati pe virfuri ca aici IRINA : Botjocoriti copii ! A DOUA : O leoaici... IRINA : M&a duc la primarie. O si va reclam... Daca ar fi barbatul meu acasi v-ar arta el voud... (Cu cit Fi e mai furioasi, cu atit mistile se amuzti mai PRIMA : In casa asta cineva 0 si moard de ris... (Tinin- du-se cu mina de burt) Nu mai pot. ; A DOUA : Azi toate ne-au mers din plin. A TREIA 7 Si ce-o sé ne mai mearga c-a-nceput potopul. si-o sa fie plin peste tot. CA nu e decit inceputul. es Il, MATCA IRINA (pune mina pe-un papuc si dé cu el intr-o masci. Papucul trece prin personaj incolo, ca si cind n-ar fi nimic... sau asa i se pare Irinei): Doamne, l-am atins, dar nu s-a simtit nimic, ca si cind ag fi dat in aer... (Tipi) Afari! (Mistile ies speriate) Nu stiu cum o fi obicciul... poate n-am facut bine ca le-am gonit... Dar se cam fntrecusera cu gluma. j ma cuprinda frica... Chiar daca nu cred Dar asa e... la inceput rizi, te amuzi, t& incremenesti... Cicd asa se intimpla si cu nebunii... La inceput fae pe nebunii... sint per- fect lucizi, ii incinté ideea de-a sari un pic de pe fix, in ochii lumii doar, ma rog, pina cind tac! ra- min asa... Astia sint niste oameni din sat, bine- inteles... o fi si vreo femeie printre ei... au venit la priveghi... (Remuscairi) Nu, nu trebuia izgo- nese... Dar si eu sint slabita... cu nervii tociti.. de, prima nastere, prima moarte-n familie... nu stiu nici obiceiurile.. (Pe ginduri) Ce spunea tata, cd o sa rid? N-au avut umor nici cit negru sub un~ ghie... (Momiile se intore) PRIMA : Noi nu plecim pind nu ride mama mortului. A DOUA: Cine e mama mortului ? IRINA : E-he ! De cind... nu mai are cu ce ride... A TREIA : li punem noi dintii... IRINA : Nu-i vorba numai de dinti PRIMA : Si maselele ? IRINA (ride) : Nu-i vorba numai de misele... A DOUA (mimind spaima) : I-o fi cizut si parul ? IRINA (amuzati) : Te pomenesti... PRIMA SI A TREIA (fopdind) : A ris! A ris! A DOUA : Tu esti mama mortului. IRINA : Pardon : fiica lui. PRIMA : S-avem iertare : mama lui. A TREIA : Te-am recunoscut dupa ris. IRINA : Gata, oameni buni, cd mi-ati facut capul calen- dar... Multam frumos pentru priveghi... Acum m-oi descurca si singur&... s-apoi trebuie sa vind barba- tu-meu... lumea... Mai ploud-afara ? PRIMA (ciitre celelalte momii) : Hai s-om merge. A DOUA : His ! si-om merge ai zis ? (Ride)SETEA MUNTELUI DE SARE 130 PRIMA : Hai si-om sterge-o — am zis. IRINA : Duceti-va invirtindu-vi ! Duceti-va unde-a pier- dut mutu iapa. Veni-v-ar numele. Vedea-v-as cind mi-oi vedea ceafa. (Ride) Ia te uita ce expresiva e limba romana. Nu va suparati ca... (energic) Afara ! PRIMA : Gata, ne-om duce, nu te mai otari atita, ne-om duce. TRINA : Duceti-va Ja dracu-n praznic. Face- roi. Veda-v-as la ududoi ! A DOUA (supérati): Nu ne besteli asa, scorpie! Ce ti-ai dat drumul la gura ? A TREIA (ciitre a doua): Ce te superi ? (Ardtind citre Irina) Femeie. La cap gisca, la trup vulpe. (Risete) PRIMA : Oricum, noi ne-am ficut datoria, cu virf si-n- desat... Am menit, am privegheat, am ademenit, am deocheat, am dat cu ud de japa... c& uite nu v-ati_mugu- mai e apa. acum incilecim pe-o sa si ne du- cem pe nuia... (Incalect pe niste ciomege si pleucd schiopiitiad) ’ IRINA (raémasié singura, nu stie ce sat fact, merge la prunc, il infasd mai bine, il ridicé-n sus; trece la mort, potriveste lintolivl etc. Se duce apoi la geam, isi lipeste obrazul de el): Am avut o iesire cam nelalocul ei... Dar si oamenii astia, citeodata parca anume cauta si te intarite, sA te facd sd-ti pierzi calmul, sa-ncepi si spui prostii, si ocarasti.. Afard e-ntuneric bezna... (Privind in jur) Dar aici e... bine... Oricum, un coltisor linistit... adic’, n-ai de ce sa te plingi... (Dind cu ochii de cosciug) Ai de ce s& plingi... dar n-ai de ce sa te vaieti... pentru ca... una peste alta viata e frumoasa. (Rizind cam for- tat) Una peste alta viata e frumoasi. (Un zgomot ciudat in odaie) Parc’-am auzit un clinchet... (As- culté).... cristalin.., (Ascultd).... un susur.... (Intr-un colt de sub podea figneste un izvor.) Ia te ita! Un izvor. Un izvor susurind chiar in casé. Ce mi- nune! Semn bun? Semn bun, izvoarele intotdea- una au prevestit bundstarea, cornul abundentei... ca si femeia. Ati vazut in picturi : o femeie cu o amfora rasturnataé in brate, din care susurd apa si tot tabloul e intitulat ,Izvorul*. Iati-ma si pe mine IM, MATCA i31 corn al abundentei... Numai ca n-am cum sa iau acest izvor in brate... Cind eran descopeream izvoare prin vilcele i le des! un a si-odata ele-ncepeau a Sure a ga ae a) fisneste, ceva mai violent un_ 3 de Bohtinn ! Parca Dae oe ees acum a-mi umeasca la fata loci . Dat ee eT bd fuga in camera mortului) ea a eale sA rdsaraé chiar de sub pat... (Pe ous Ee yes da.. izvoarele sint semn bun... de belsug mu asta am sc&pat de seceta, uite tisneste eer pamint, din dusumea... oo Peaial Careceauee re i armare s-a umplut bec sii a ape tréim pe-o pinza freatica ? (Mai ee oa voaie, apoi clar afard, vuietul apelor invol “i eu A plouat atit de mult... incit pamintul nu mai Pr . meste strop de apa... in plus se trezesc si oar din adincuri... Buna idee au avut oamenii cu s oe Trebuie intarit cu orice pret. Asta ne-ar mail rel a s& se rupa acum si digul si toata girla s-o a pre case... Cu apa asta... ger a as nee za im noi intr-un fel... (Ia ¢ at Bae eit, garniti) Asta e, ca se-ngramadese font odata... dar, oricum trebuie sa tiu piept... am ob! Z gatii si fata de... (arata spre leagtn, ones SETS core ciug)... fata de societate, fata de mine ins pal eine mama... (Apa a cuprins o parte din inciipere, - cindu-se cam la un lat de palmit) Nici o grija, ma descurc eu. (Rastindu-se la izvoare) Afara... iesiti afara... Uf !... in chip di CORTINAer ee ACTUL II TABLOUL 4 Dupa trei zile. Apele au cuprins totul, multe case au fost luate la vale. Casa inv&t&toarei se mai fine, dar acoperigul a fost dus de furtund. Inetiperile se vad, ca intr-un acvariu transparent. Tot ce poate pluti — cutii, sticle, vadra de apa etc. — pluteste, Pentru c& si aici cotele sint foarte ridicate, pind aproape de saltele, si tot cresc, In unele locuri se observa mici. virtejuri. Trina, in patul ei, cu copilul infagat, atenté si nu se ude, asta ar mai lipsi, Pe patul celalalt — cosciugul, Dupa ridicarea cor- tinei — 0 pauzi mai Jung’, pentru aprecierea dezastruiui. In acest timp, Irina stranuté de vreo citeva ori. nut zice ,noroc, Dupa fiecare stra- IRINA : Situatia nu e disperataé. Nu e nici pe departe... asa de disperata... cum s-ar crede... cum ar lasa sa se inteleagd aparentele... anumite aparente... (Catre Pruncul infdsat pe pat) Dragul mamei... nu tipa.. sd nu intram in panicd... n-ai de ce te teme... (i+ pete) De ce sa plingi? De ce si plingi tu si s& nu pling eu?... Ca tie putin iti pas&... ai venit cu traista-n bat, cum s-ar zice.,. n-ai muncit, nu ti-a curs sudoarea... ca si-ti-para rau... Noi ne-am zbi- tut... pentru casa asta... care nu mai e... adicd e dar... (aratd in sus)... uite cerul si nu pe fereastra.” Oricum, datoria mea de mama e sa-ti fac cunos- tinta... cu lucrusoarele noastre.., si ale tale de-a- cuma... care, ia uite-le cum inoata |... (Virt mina in apd, mai pescuteste un papuc, ceva. Cu mindrie) Taté casa parinteasca... N-o vei uita toatd viata, 133 WI, MATCA pentru cA e casi in care te-ai nascut... E solidi foarte solida... din moment ce-a suportat zguduielile facerii... cA habar n-ai tu cum se fac copiii.. Greu al naibii... Adici se fac usor, dar se nase greu... Oricum, bine c& avem un coltigor al nostru, unde. . sA ne retragem. In patucul tu e cald si bine... Ca si in p&tucul bunicului... Acela care doarme... e tata mare, asa se zice... vezi?... (araté spre cosciug)... el are o cas mai mica... ne-a ldsat-o noua pe-asta mare... el si-a facut o c&suté micd-micd-mica, si linistita... cd... vrea sA se retraga la... tara... Unde cinta pasarelele... si creste iarba... Asta e boala lui... si-i cinte pas%relele si s&-i creased iarba... prin par... adicd a fost boala lui... Stii, dupa douad mii de ani oasele incep s&é-nmugureasca... e extraordi- nar !... Vezi oase verzi... Poate cd padurile toate nu sint decit mari osuare care au citeva milenii in spinare. Dar ce-ti vorbesc eu tie de milenii, cind tu ai doar trei zile? (Ride) Asadar... in jur e agoniseala noastra... SA nu ma intrebi unde sint vitele !... Ca un adevarat fiu de tdran... adic ndscut la tara... o s& méa-ntrebi intii unde sint vitele... (Tristefe) Nu mai sint... au fost si nu mai sint... lea Juat apa... le-a dus la vale... Asadar vite, nu, de ce sd-ascundem !..., Pasari — nu. Primele care, sa- racele, au platit obolul potopului au fost gainile, ta urma curcile... gistele si ratele mai plutesc si- acuma... dar cit o sd mai pluteasca ? S-a dus totul... cu catel... cu purcel... Las& insA c-o s-ti cumpere mamica_unele... de plastic... ca si stii cum arata... N-avea grija... plasticul imita foarte bine... chiar perfect... Situatia nu-i disperati... dar nici_ve- cinii nu stau mai bine... (Asculté) pind mai adinea- uri s-au tot auzit vaiete... tipete... strigite de aju- tor... Acum... (Asculté atent)...nimic... S-au calmat... fie c-au primit ajutorul, fie c& nu... in orice caz e liniste... Inundatia s-a localizat... aici la noi... Pen- tru cd, si-ti spun ce e cu apa asta... Apa asta, mai ete... e... de ploaie... Ce zic eu de ploaie... de potop! Afla c-am trait sd vad si potopul... si-ai trait si tu... adicd te-ai ndscut s&-1 vezi... acum oSETEA MUNTELUI DE SARE sa urmeze... retragerea apelor, i celelalte.., Glumele aint pe Tenn ve hi bine... din ce in ce mai bine. Ne refacem cit ai zice peste — uite un (Tipete de copil) Nu tipa... cd te-aud vecin stia cérora li se clatina pamintul sub picioare... de ce sa-i mai amirim ? Daca nu Putem sa le dim macar o mind de ajutor. , Tu zi multumese ci tréim... Tréim? Sigur cl da, -te-n jur... cum aie vi ai i. 2 ie Pa age ae viata... Trdim bine... de CORTINA TABLOUL 5 Intr-un moment de acalmie se aude strigind de undeva de afara. VOCEA : Mai e cineva acolo? Hei i trai i &. v ? , Mai traie: i aoe cers aia ? (Strigind tare) He-e-i! ee Sere s-aude cineva... sau am inceput si am NOCEA : Uu-uu-uu ! INA: Da, da... parcé e un om (Striga) Ci i » da... Cine-o fi? VOCEA : Parea’'s-a auzit ceva. (Sirlon} Si i TRINA : Care esti, mi? a ae VOCEA : Ma cheama Titu... IRINA : Titu ?... Si mai cum? VOCEA : Poanta. TRINA : Mai tare... N-aud bi a tipa i WOCRA mane ine ca tipa copilul... RINA : Poanté? (Ride)... Esti al lui S: a Vino incoace... che pripid.. eared VOCEA : Nu pot c& sint intr-un pom. IRINA : Si ce faci acolo ? VOCEA : Stau IRINA : Stai ? VOCEA : Stau de vorbi... u logodnica mea... ci m-am logodit... Parintii nu ne lasau... dar am prins momentul... Bine ca ne-am suit amindoi in frasinul Asta... I, MATCA IRINA : Bravo... Si cine e fata? VOCEA: A lui Tagarila... Silvica... (Grav si emotionat) Daca o fi ceva... sA spuneti ci noi ne logodisem... Ca sa se stie... Dar dumneata cine esti ?... Nu esti invatatoarea a tinara ? IRINA : Ba da... VOCEA : Eram aproape sigur ca asta e casa dumnea~ voastri... Numai ea a ramas... in jur e tot o apa... si frasinul meu... Daca ati iesit pe acoperis... e o priveliste ca la mare... Ati fost la mare ? IRINA: Inca nu... VOCEA : Nici eu... (Pauzti) IRINA : Si de cind esti acolo ? VOCEA : Pai... Una, doud... Asta e a treia zi. IRINA (speriati): Cum? A trecut atita timp... Parca adineauri... VOCEA : Dumneavoastra n-ati simtit c-ati fost la ada- post... Dar noi aici... Am vazut totul... A fost pra- padul de pe lume. Ce-a mai trecut la vale... Case intregi, va-nchipui IRINA : Dar oamenii... au scdpat, nu ? VOCEA: Au mai scapat... Numai cei pe care i-a prins atunci, la inceput, pe nepregatite... cind a devenit c& s-a rupt digul... Si cité agoniseald s-a devesit. S-au facut echipe... dar nu pot s& intre in balta... Sint pe deal... se uiti... cd pe unii cu barca asa i-a-nvirteji IRINA (speriata): Doamne ! S-a-ntimplat ceva? VOCEA : Ce sa se-ntimple ? IRINA : Eu tot astept sa vind unul cu barca... barbatul mel VOCEA : Pai... n-a mai venit ? TRINA : Nu... VOCEA: A salvat mult& lume... mai ales copii... vreo cincisprezece... A venit tocmai din satul alalalt... cind a auzit... cu barea in raspar... asta e aproape o minune... ci dac& ati fi aici ati vedea ce vitez& au apele.... si cu barca e ca si cind te-ai sui pe Niagara in sus... Eu n-am fost nici la Niagara, dar am auzit... IRINA (intr-un suflet): Tradiegte ? Spune...SETEA MUNTELUI DE SARE 136 UL MATCA VOCEA : Pai... traia... aga stiu.. ci e pe undeva cu barca... Nici de-aici nu se vede bine in toate par- tile... Dac& v-ati urca dumneavoastra be acoperis... IRINA : Nu pot sa fac un pas... VOCEA : Atunci stati linistita... Vine... Trebuie si vin... Si eu tot pe el il astept... c-a fost marinar... CA acum numai 4stia... si cu armata.. Asta e mare noroc... S-au invirtit unii si pe aici cu helicopterul... Sa nu credeti ci lumea v-a parasit... cA unii s-au pus la adapost... si-au uitat de ailalti IRINA : Pe mine macar nu m-au vazut, din helicopter, dar pe tine de ce nu te-au luat ?... momentul... n-ai mai face nimic in viata. Uite, eu am nascut tocmai cind se rupea stavilarul... (Ride, apoi speriaté) Si cind murea taica. Niciodata’ n-o si putem rupe viaja de moarte... VOCEA (cu timiditate): $i nazdravanu . traie . IRINA (rizind): I-auzi vorbai! Sigur cA traieste... din moment ce tipa... ba vrea tita, ba face pe el... Ha- bar n-are unde se afla.. si cd orice picdtura in plus... fie ea de ce-o fi... e picdtura care poate varsa paharul... Adica, vorba aia... ne-ar putea lua casa la vale... (Copilul incepe sit pipe, Irina se ocupé de et citeva VOCEA : Au luat ei pe alti... Cind si ne ia si pe noi — de afara fredonind o melodie.) s-a nimerit ca sintem ling’ un stilp de-asta de-nalta seein A aacecre eeaacnaca tensiune... cd de el ne-am agitat inti... dar tot IRINA (dupa un timp) : Ce faci, cinti? VOCEA : Da, dar nu prea am voce... IRINA (nestiind ce sé zicé): Oricum... un glas omenesc... Uite, acum nu-mi mai e fricd de moarte... ca sintem mai multi... Stii ce ma gindeam ? ‘VOCEA : Ce? 4 TRINA: Dar si nu va supdrati daci spun o prostie... poate voi aveti pe altcineva... VOCEA : Nu inteleg, pe cine si avem ? IRINA : Nasi... poate v-ati gasit alt nas. ca daca n-aveti, ma gindeam sA va cunun eu. adica noi... eu cu barbatu-meu, cind o veni... si-or intra apele-n mated... Ei, ce zici? (Tdcere) Vezi, nu trebuia si asta, v-am suparat... VOCEA : Nu... de ce? Teri inc am mai fi putut s@ ne gasim si-un nas, s fie totul in ordine... ieri, cind traia... IRINA (speriaté) : Cine... s& mai... VOCEA : Ea... mireasa... adica... IRINA (intelegind) : A... Doamne ! VOCEA : Nici nu stiu cum s-a-ntimplat... o fi racit ? Mie mi-era teama si nu-nnebuneas Stiti... cind te vezi in situatii de-astea... dar eu nu... s-a tinut foarte batoasa... ba chiar ma-ncuraja pe mine... ga- sea puterea s&-mi spuna ca sintem in pom. Ne-ncu~ rajam unul pe altul. (Pe alt ton) N-ai o luminare ? alunecam... tot alunecam... si la urma am cazut... abia ne-am agatat de frasinul Asta... cit 0 mai du. el.... Si helicopterul nu se poate lisa’ prea ca se loveste de fire... - IRINA : Si stati bine acolo ? VOCEA : Ca in pom... mai bine... cd pe stilp... cit am stat pe stilp a fost de groaza... uite- necam... si numai cind simteam apa la tal fisneam in sus... ci prindeam forta, de frick... Cind i-am vazut pe-dia inecati... Ia vezi dumneata, s-a- ntrerupt curentul ? IRINA : Cred ca da... ci nu mai cinta difuzorul... Da’ de ce-ntrebi ? Ce vorbesti numai tu (Pe alt ton, de imbérbitare) Hei, fata, tu nu zici nimic ?... Lo- godnicul asta al tau e tare limbut... (Prietenos) Mai las-o, domnule, si pe ea sd deschida& gurita ! (Alintindu-se) De-ai sti tu ce... nazdravan am eu in. Jeag&n... Nu vii si-l vezi? S-ar bucura sa si el oameni adevarati, nu ursitoare mas- cate, ori de-dia care fae pe stafiile.. Adicd... ai veni tu... dar cum sa treci apa ? Uite, vorbese si eu asa... (Ofteazd) Ce te-a apucat sA te legi de un om... pentru toataé viata... tocmai intr-un moment de asta... de grea cumpin: (Pauzti) Pe de alta parte, bine ati facut... Ce, dacd ai sta sa-ti tot alegiSETEA MUNTELUI DE SARE 138 IRINA: Am avut... pind mai adineaurea, au tot plutit pe-aici prin jurul cosciugulu VOCEA : Bine ca te-ai gindit la cosciug... din vreme... IRINA (gospodinii) : Asa s-a nimerit. Nu sintem nici noi chiar asa de gospodari... VOCEA : Dar ziceai cd... traieste... (Speriat) Sau ti-ai pierdut si dumneata mintile... Ar fi frumos sa vor- bese de doua ceasuri cu o nebund si eu sA nu observ ca n-are sir... Ba nu, c-am auzit si eu tipete de copil. IRINA (repros): Pai vezi?! Cosciugul era pentru taicd- meu... el se pregitea sd moara. Tragea sé moard cum se spune... fara sd stie pe ce moment pica... VOCEA : Neprielni IRINA : Neprielnic... dar el tot a murit... de moarte buna... Asta _a fost un fel de razbunare... Adic& atunci cind toaté lumea da de bucluc si se prapa- deste in mod naprasnic, tu si mori. de moarte buna... Si s& aj cosciug... la scara, pus din timp... Ma rog, totul dichisit frumos din vreme... VOCEA : A, de-aia... ziceai de luminari... IRINA : Dar... ce-ti mai trebuie ? VOCEA : Aveti dreptate... acum e rece... Dar oricum.... (Gemind) Ut, mi-a amortit si mie mina... O cu o mina de cind nu se mai poate tine singura... Amr simtit-o cum se raceste incetul cu incetul... Bine e-am apucat de ne-am logodit... O bucurie, cit de cit... in viata asta tot am avut si noi... Ca asta e un pas important... Aoleu, dar ce mi-a mai amortit. bratul... IRINA : Trebuie sa fii tar Gindeste-te ci trebuie s& traiesti... Ca s& spui.. Acum ai si-o obligatie in de ea... Nu trebuie s&-ti fie fricd.... Mai! bine ai cinta ceva... VICEA : Ce sa cint ? TRINA : Nu stiu !... Orice... un cintec... VOCEA (dupa o pauzi): Nu gasesc nimic la moment... IRINA : Atunci... cint eu... Nu te superi daca... e un cin- tec de leagan. Stii... adorm si copilul... VOCEA : Mie oricum mi-a pierit somnul... Puteti cinta i... de leagan. 139 In, MATCA IRINA (cinti cam strident un cintec de leagtin) : Nani, nani, Puiul mamii. Sa cresti... mare... Mare... mare... Marea Neagra (Se opreste... ca sicind ar cata cuvintele... incercind sa le aminteasci): O cunose pe mama ta... Tot asa ti-a cintat si ea, ce crezi ? . ; : VOCEA : Asta e cintecul de pe la noi... Pe mine... tin minte... ma tinea intr-o albie... acum, m& rog, alte conditii, copiii au leagan... tot felul de jucarii... Eu ma jucam c-o potcoava... cd era si perioada aia grea... dupa razboi, seceta... , A IRINA: Eu... tot asa... imi facuse cineva un avion de lemn... niste surcele prinse cu sirma.. VOCEA : Pss! Parca s-aude ceva... Vin cu helicopterul... IRINA : Si eu parca aud un filffit.... ‘VOCEA : Helicopterele nu filfiie. IRINA : Ai dreptate... VOCEA : ...decit c-o ari IRINA : Rizi de mine. filfiit... 1 VOCEA : Au trecut niste ciori... sau corbi... IRINA : Esti superstitios ? ‘VOCEA : Nu... da’ de ce intrebi ? seas, IRINA : Asa... intreb si eu asa... incepuse sé-mi fie urit aici singura cu un mort care pluteste in jurul meu... un cosciug, intelegi... : ‘VOCEA : In privinta mortilor sintem... chit. IRINA : Mai simti mina? re VOCEA : Parca... (Tristefe) Nu... nu cred... c-o mai simt... IRINA : Dar cum reusesti s-o mai tii pe logodnica ta? Sau ai scdpat-o ? . “VOCEA : Nu, ca dac-o scipam... m4 aruncam dupa ea... N-am voie s4-i dau drumul... Am legat-o cu cureaua de mine... Stii_ ci e frumoasa si asa... Parc-ar fi numai adormita... Astept sa se trezeascd dintr-o clipa-ntr-alta... ei or HRINA : Ai inceput-o si tu de tinar cu greutatile vietii . filfiie. Dar mi s-a parut cA aud unSETEA MUNTELUI DE SARE VOCEA : Dumneata ce erezi: or si vind in douizeci si patru de ore? Ca mai mult... stiu si eu dacl mei rezist ?... 0 sd ma fortez, dar oricum... TRINA : A, neapirat... ce doudzeci si patru de ore Acum, intr-un ceas, doud... Nu se Poate sA mai in- lirzie... Trebuie sa pice. Bine ca esti acolo, la veo dere... Te vid aia de departe... SA nu ulti 4 le spui si de mine... Sa vind s& cotrobaiascd bine prin VOCEA : Parca sint Pe 0 corabie... tocmai sus... pe ca- targ. Dar nu se vede nimic la orizont... IRINA (incurajindu-l) : Nu-ti f4 tu griji.. E un sat in- treg in primejdie a dat alarma... se mobi toate fortele... Stii.. pind la un timp vorbea s fuzorul... si se anuntau tot felul de masuri... Mare i noroc am cu tine ca esti acolo sus... VOCEA : Cu-cu ? Cu-cu, TRINA : Ce? VOCEA : Mi-am adus ami te of i wrt” aa inte un cintee. Cint cu-cu. : yLa toti le-a ci i mi peel oti le-a cintat cucu, / Numai mie doar VOCEA : Ce face ? IRINA : E tot dintr-un cintec... Eu n-am auzit cucu anul asta... nu stiu cum s-a facut... pocE saute auzi acum.. : Sa fii i i nae 11 un cue bun cu mine, auzi, cucule pasdre VOCEA : Cu-cu, cu-cu... cu-cu, cu-cu... (Din ce in ce IRINA (rien) are cu-cu, Cu-cu, Cu-cu-cu-cu. rizind): Acuma, gata, ho, c& ma VOCEA : Cu-cu-cuccu, © pact IRINA: Dar epcle scad sau cresc? Aici la mine Parca tot cres Ma gindesc ca tu iti dai seama de an- sale ‘ituat poate da Dumnezeu si scad... VOCEA : Cu-cu... Cu-cu, Cu-cu IRINA : Si asta vrea sd’ ma sperie... (Tare) Ma, 8 stii ca nu ma sperii eu cu una, cu doua. Au mai incer- cat. ei si alti... Vezi mai bine s& nu cazi de pe craca... Leaga-te bine cu cureaua... Si cind vezi oa- I, MATCA menii.., cd vin, fa-le cu mina... di din aripioar Cu-cu-le. (Incepe si plingd. Printre sughijuri) Cu- cule, pa-sii-re su-ri... CORTINA TABLOUL 6 Trina in virful patului, incercind s& dea drumul la difuzorul din perete. IRINA : Sa vedem cum mai stam... (Tot résuceste bu- tonul, difuzorul nu functioneazd) In linii mari... stam in pat... dar m-ar interesa amanuntele si pers- pectiva... Si, ca sa fiu sincera... orice fel de stiri ar fi binevenite... cd mai rau decit atit! Si la urma urmei, nu poti trai asa pe sub pamint... pe sub apa... (Curioasé) Ce-o mai fi in lund? (Enervata cdtre difuzor) Zii, ma mutule! (Se aude un hiriit) Asa, i i... (Hiriituri, apoi difuzorul tace) Oricum, se e-am luat legatura cu restul lumii... am restabilit legitura cu lumea... Lumea hiriie... si-mi transmite indemnuri la curaj. Asta am inteles eu din aceste pacanituri... tine-te bine, cd acum apare dla din cer... coborind pe fringhie... din helicopter... Zice : ,Veniti incoace, am venit si va luém cu hir- zobul...* (Alte piriituri la difuzor, Irina renunta sa-l mai zgindare. Sté in pat si studiazaé virtejurile din oddi.) E curios cum in camera mea apa se invirte de la dreapta spre stinga si in camera raposatului de Ja stinga spre dreapia... inversul sensului acelor de ceasornic... este la mine? Asta ce-o fi-nsemnind ? De ce-mi da apa asta timpu-napoi ? Nu se mai aude ploaia... (Ascultd)... n-a mai plouat demult si cred... c-o si avem secetd. (Ride) Adineauri am atipit un minut si-am visat un colt din Sahara... cred cel mai uscat, ma jucam in nisip... faceam clepsidre... din cimile moarte... nu stiu cum se facea... cd leSETEA MUNTELU! DE SARE 142 turnam nisip in urechi... si curgea prin... copite si la urm... se rasturnau... cimilele... si le turnam intre copite... Am mai vazut un incendiu, niste cuptoare... inchise. si la urma cum tot turnam eu nisip pe situl camilelor... odat4 au izbucnit vulcani... Vezi. camilele erau niste vuleani deghizati si da-i la lava in dreapta si-n stinga!... Noroc cA m-am_ trezit. Ce-o fi-nsemnind visul — acum Dumnezeu stie. Am vazut niste oameni care au murit in flacdri S-a rasturnat camionul si ita prins dedesubt... A facut explozie motorul, nu te puteai apropia, ve- deai cum ard... si nici lor nu le venea sa creada ci asa, nitam-nisam... hodoronc tronc |... Prefer inun- datia de-o mie de ori... si la urma lucruri de-astea nu se mai intimpla la noi... Nu trebuie sa te pierzi cu firea... gi s4 ai incredere... (Catre prunc) Auzi ma mutunache ? Intr-un fel imi pare bine ca... nu te-ai nascut pe puf. (Apa a mai erescut, patul mor- tului f nd mai scund cosciugul a inceput st plu- teased) (Catre prune) Te-ai udat, pacatele mele. SA te schimb. (Il schimba) Uite si bunicul a luato din loc... isi face plimbarea... Pe la ora asta intot- deauna-si facea plimbirica. Siel s-a udat, dar pe et nu-l mai schimb. De ce? Nu mai are scutece gais' Si-a trait traiul si si-a... Ia uite co barca! Noroc cd avem o barca-n casa. Patul nostru e mai naltut... (Prinde cosciugul, il leagé cu un cearsaf de patul eu... Acum va am pe amindoi aproape. apropiati... rude. Nu inteleg de ce crese apele. tul- buri?.. (Catre puhoi) Ei, dar vid cA nu te astime peri! Chiar ai de gind sA te urci peste noi in pat, ei comedie! (Pe alt ton) Spuneam: ,Ei, co- medic“, cind e vorba de drama... (Oricum ‘spe- riaté) Da, apa ne intra efectiv in asternut... Mai bine visam visul ala: se facea o apa mare... la asternut... pe drum de sear’, o apa mare... in loc de voinic... la asternut... Atunci ar fi fost clar : necaz. Apa mare tulbure daci& visezi, inseamna ne- caz... (In timpul asta a ridicat copilul tn brate) D asa necaz... fara preaviz in vis? (Simte atingerea apei la talpi) Uuu ! M-a muscat de talpi... dihania... 143 I, MATCA Poftim! Cine ar fi crezut. Dar nu-i nimic. In. si- tuatii exceptionale organismul devine mai rezistent. Rezistenta corpului creste in progresie geometricd in timp ce pericolul creste in progresie aritmetica... N-a, c-am facut si-o teorema... Daca n-o fi taman pe dos... (Trage cosciugul in patul inundat, asaza pruncul pe cosciug) Solutia a si fost gasita, in pofida dusmanilor... Nu stiam de ce tata tinea mortis la cosciug de stejar... parcd stia el ceva... O adevarata area... dacd-om vedea si-om vedea, ne urcém cu toti in ea... Iaté cd mortul a dat muguri... Oasele i-au inverzit si-au inmugurit ca si cind ar pluti de mii de ani. Ai nostri fac niste cosciuge de calitate, cind vor ei sa le facd. Nu se stricd, nu nimic... Mai degrabé invie ai dinduntru, decit s& putrezeasca stejarul... Nu stiu ce am, c4 obosese cam repede... Ma lupt de vreo trei zile cu niste ginduri negre... si am si obosit... Noroc ci nu transpir, ar creste potopul... (Ride) Tot raul spre bine... demult voiam eu sa fac o baie de plante... Baile de plante se re- comanda atit pentru nervi cit si asa ca intarire... Mai multe plante decit in aceasta cadi a potopului nici nu pot exista... aga ca... Numai putin de-ar fi mai calduta... In sfirsit... Ciudata senzatie, stranie senzatie... cind te cuprinde apa... incet-incet... Parca m-ar zidi cineva... incepind de la talpi... intr-un zid mare... Ce fel de zid, Doamne... ce fel de zid ? Mai bine ramineam la dig — ma zideau acolo... dar vezi, le-a fost mild de copil... si de-aia s-a darimat zidul... Eu sint vinovaté, cA n-am stat... De ce le-a fost mila ? Nu trebuia sa le fie mild, nu trebuie sa te scumpesti la sacrificii. Le faci pind la capat... si cu seninatate. (Pauzi apoi vesel& ca intr-wn joc de-a v-afi ascunselea) Aici eram. (Dupa o pauzd) in frumos bazin m-am pomenit, ia te uita... (Didactic) O femeie la doudzeci de ani... a cam epuizat viata... si-a dat masura posibilitatilor... Tot ce urmeaza se cam repeti... Daca ai facut si copii... citiva copilasi, ti-ai incheiat cinstit socotelile cu viata... Ai venit, ai vazut, ai nascut... Te-ai fandosit in oglinda... Fe- meile, poetii... pind la doudzeci de ani, ehe ! au des-SETEA MUNTELUI DE SARE 144 2 mak Se manifeste... sisi dea masura geniali fii... Eu am douazeci si trei... am depisit o1 mult ect lepasi a It pragul... N-ar trebui si-mi para prea re eee peu Z u Vorbese ae pee si cind as fi pe dric, Doamne, iarta-ma cu pesimismul asta pe capul meu ? Ia sa ma dezbar Hi Omul nici in ultima cli pareaeeca De fata ca asta e chiar mo cae ed clipa... $i mie-mi vine acum sa Raids microbi Niciodatie le won orev suferi situatiile limita. Din ieee heres Beane ae si, dupa aia, te til scai eeey Eee punt i. pompezi, ma rog. Tot dezvolti ee a olul iminent. Bine spunea cineva ca oa poe ees nu existé decit in niste ca- per, Gbsurde. Viafa e mult mai complexé..” Vite joara aic Aa ea de api) Uf! Apa so ee Sena pa Dar eu nu ma aflu intr-o esenfialé... Sint sigura c& Sete die ere eae, t sigu in copac... zi pace eee Saracul nici Biaeeaeiates ae eee ee , @pucat sd puna pe hirtie ce-a eae Q ar fi infatisat problema. Grandios... cu accentul pe méretia omului... in primejdie se ve .. cit e el de sublim, aa nu vrea sa re- artea. Si e gri- (Se aude de afara Vocea.) VOGEA) Cucu, cucu, cucu IRINA (bucuroasa) : 'Vorbesti de up... sf naps si el cinta Hei bere cree pomeneam, ti-ai revenit lal rages irsea a... dar fi-a trecut... AfA cA si mi a Lae de citeva ori... dar n-am putut. sa ae eee obligatii... am adus pe lume un a kisi ES eu grija, nu-mi pot permite sa-mi cee ed sone de-aia am vorbit tot timpul. ca si nu! fie urit In nebunia va. Renee ane. ; uti ebunia ta... Niciodats In enRean RECS mult _de-ndesat, ca ene ee ae i pee parut foarte clare si le-am ta... st infaifiseri totul pe ore, © UA Hea aia a VOCEA : Cucu... IRINA : Acum cinti parca mai bine. Mm, MATCA. te-ai mai perfectio— nat... ori ai fi pasdre ? Oricum, important e sé ma asculti. SA am cu cine schimba o vorba... Fiindea apa vad c& tot creste si nu stiu sa-not... si... As vorbi tot timpul... nu stiu ce am... Mi-am adus aminte de doi amanti... poftim, ce-mi trebuie, ce-mi trece prin cap, doi amanti care pusesera ibricul cu cafea pe foc, a dat cafeaua in foc si l-a stins, dar gazul a continuat si iasi, ei n-au observat, cé se iubeau... erau indragostiti... li inchisese cineva in camdaruta aia straind... si cind si-au dat seama ca... era prea tirziu... cA gazul metan iti da un fel de paralizie vezi ci mori, esti constient, dar nu poti sA te misti. numai te miri, te miri... Aveau fetele asa de schi- monosite, cind i-au gasit, c& a trebuit si le fac niste injectii, sa se destinda pielea de pe obraz, ca si nu-i ingroape asa mirindu-se... Asa ca... nu stiu ce voiam s& spun... imi cam pierd sirul... a, incearc& 3 zimbesti, au sta crispat, cd de-aici ni se trage nou... prea sintem crispati... Ma auzi ? (Asculta) Nu cred c& era baiatul... o fi cézut demult... Mi s-a parut mie cd aud, ori a fost um cuc adevarat... ca lor ce le pasa ?... Isi pun ouale in cuib strain... si vin sd-mi ldldie mie, care nu-mi mai vad capul din treburi... (Luind seama cit de mult a cuprins-o apa} Capul mi-l vad, dar nu mai e mult... Numai baiatul meu ride... uite cum ride... Bravo tie, invata sa rizi de pe acum. in viata o s& te izbesti de multe glume pune... Ia spune-mi si mie de ce rizi? (Ingrijoratit) Mi-e sd nu fi facut ceva pe bunicul. Copiii mici cind fac ceva, rid ca prostii... Macar de sus sa fie ferit bietul tata... Altfel, porcdrie jos, porcarie de pe laturi... Oricum, tu esti c&lare pe situatie. Tata, trai-ti-ar tronul, Doamne iarté-ma, c& bun mai 6! Intimplarea asta n-o s-o uit cit oi trai... cite zile oi avea... Cite zile oi mai avea? Cine stie cind ii vine omului sorocul... Parca m-apucd aga o ameteala... O oboseald fri margini, ca marea asta... O imens& le- hamite. (Pe silabe) Le-ha-mi-te-a le-hu-zei... Ce stra— niu guna... Mai ales dac& desparti pe silabe... Le-~ha-SETEA MUNTELUI DE SARE 146 mi-t ~hu~zei... Pind a ie el ae Ja urm toata stiinta noastra sd te ajute sd desparti : ae lesparti moartea “ e de a-mi ajung mai dau o data sa Battie a LO suga... In sfirsi mets pared filozofezi si uiti sa aa: copulul (Se desface la piept, ia copilul de | es (Rae apropie de sin) Tita, mama. Ce e ia? (Ride) Bu stiu ? Tita. Simt place de pe acum, Sirengarule. Ce crai o simi fii si tu, tot aman Se pane tie pe unde umbla acum de nu m: i SE ary fuste... (Prin spirtura acoperisuluj a gcd de lund) Ulte, ci s-a-nseninat, se vad si stelel pao ao pictura in care uleiul a inceput sa a coleascd. Vin si se oglindeascd in lac. Mult drum ele, numai sA i Ai ein » humai sa se oglindeasca in cloaca car ici ae ay Svea n-a fost inteles bine... dar. fa asta! Nu e bine A le stii acum ‘ stii de is toate... Eu ar trebui sa le stiu de eit Se ine si momentul cind trebuie si 5 seh oo tin ea aie pentru ca pleci. Si si ple at af tic ~- Doldora de cunostinfe si... Pali... (Pauza) Sera Parca anume s-a ivit, sA-mi dea si mie aeace Ee rae mea de aureola... Ca am adus pe ees ingot de cintec) Port aureola ca ee Scars Bea in Dumnezeu. (Privind copi- Spe = ura-te, baiete... Macar o data. Ca S&H Poli aminti cind ti-o ff mai niu, i laptele pe ees Sew asta mi-am amintit adineauri. Acum am plete de stafie, Simt eu of oa eae tr-o data. Pe vw i pa lata. Pe vremuri parul meu continea aur. a ee sagee)greu pe umeri. $i dac&-l incercai cu dinti es eee i curat... (Plinge) Am fost o dee ues saat ame ae ane ee (Revenindu-si) A ny i -- Ce am invatat eu acol indi ca toate lucrurile sint legate intre ele, Si i -] Ma nascusem ! (Luminata) untru, e deodata m-am tita, si uite cosmosul. (Privind copilul 147 VOCEA : Cu-cu, cu-cu... IRINA : Ce limpede le vad I, MATCA In prabusirea aceea jmensa fara nume dintr-o dat& am simtit pe buze tita mamei... Izvorul de lapte... (Catre prunc) Ei, ce zici? Pe pamintul asta incd mai curge lapte si miere. (Ascunzindu-si sinul in bluzd) Uf, ma durea de plin ce era. [Link] s-a mai dezmortit... Ma simt mai usoara acum... (Privind apa care s-a ridicat si mai mult)... si voi putea sa plu- tese in voie. (Lipa cuprinsd dintr-o data de disperarey Nuu! (Ist revine, pune copilul in cosciugul care si el s-a mai iniltat. Dulce) Acum f4 nani! Ce sa-ti cint ? Ce sa-ti cint ? (Cautd o melodie... apoi rémine pierduta pe ginduri, auzind curgerea apei) Cinta apele... in locul meu... Acum, ci e mai multa jumina se vede si mai groaznic. Dar nici s& tip n-am voie. S-ar destepta copilul... S-ar destepta mortul... Mai bine s& cint... Ce sa cint ? (Pauza) pe toate. Apa e tulbure, dar capul mi s-a limpezit. M-am limpezit in ape tul- puri... (Seuzindu-se) Daca asa a fost vremea! Apa- rent, totul e-n_ ordine... (Asculté) Nimeni nu mai cere ajutor. Toti au fost salvati, toti sint pe la casele lor. Numai c& unele case plutesc la vale... ca niste mici exceptii. (Un gind) Oare si casa mea pluteste ? Oi fi ajuns in Dundre ? Oi fi trecut de Marea Nea~ gra? Poate cd ma legin acum pe ocean... Unde se varsi Marea Neagra, in care ocean? fn care ocean curg oceanele ? Numai de-ar sti omul meu unde s& ma gaseascé De-ar veni mai repede cu barca... pind n-apuca Marea Neagra si se reverse in ocea- pul... negru... (Privind cu dragoste la copil) Faci un copil odata si dupa aceea toata viata te tii mindra ca si cind in orice clipa ai mai fi in stare si creezi un altul. Femeile sint foarte léudaroase. In sinea Jor. Prea pline de sine... in sinea lor. De exemplu eu acum... (Ca si cind ar incerca sa demonstreze ceva) SA luaém un exemplu concret... si banal... E © oarecare... (Apa ti vine pind spre git. Cu miinile ridicate deasupra capulut tine pruncul inclestat pe cosciugul care pluteste).. avea nici un motiv si mai cred in via'Il, MATCA 149 E SETEA MUNTELUI DE SARE 148 matatea. rent, da, nici un motiv... Ce ma mai tine pe mine legata ? Cosciugul ? Ceea ce am invatat eu acolo, induntru e cad toate lucrurile au o legatura.... Dar Se ma mai tine pe mine acum, legaté.. de cash. de sol? Apa imi vine la barbie. Ca si vorbese tre- buie s4-mi tin capul pe spate... Si si vad steaua aia de sus. O singura stea... Poate cA acoperisul s-a spart anume ca si pot zéri mereu steaua aceea... care n-a apus... dar e parcd mai palida... pentru c& se face ziua... si va fi si ea inundata de o alta lu- mina si mai puternica. (Privind steaua) Cité vreme se mai vede ceva in zare... 9 taza de stea... sau un pai... speranta nu-i pierduta... Si dac& exista o singura speranta trebuie sa existe si o jumatate din speranta acee; si jumatate din jumatate... si asa Ja infinit... Cei vechi stiau ei ce spun! Ne-au in- vatat sA fim optimist... la infinit, Uf, ce laudaroasi mai sint! Parcd ma ia © neliniste... Nu stiu de ce apa ma nelinisteste.., Regret numai ca n-am avut timp sé ma gindesc prea mult si la el... la omul meu. Odata&... (Incereind sdi-si aminteasca) Odata, cind eram insarcinataé cu copilul nostru s-a uitat mult la mine... Intr-un anumit fel... cum nu ma Pprivise el niciodata... Zie: ce ma tot masori asa din crestet Pinad-n talpi, cé n-o fi alta. Si el mi-a spus... si-i tremura glasul... O clipa, sé-mi adue aminte bine ce mi-a spus... A, da. (Cu voce stinsdi) Asa cum stai dreaptaé cu bratele moi pe pintecul plin, pari o veche sotie de voievod tinindu-si ctitoria.’ Si Ppar- ca-aud un glas venind de dincolo de disparitia ma- teriei: yNoi, Ion si Ioana, cu puterile noastre, am durat acest sfint copil, intru vesnica Pomenire a acestui soare si-a acestui p&mint...« (Pauzi) Curios cum mi-am adus aminte de asta tocmai acum cind imi vine apa la buze. Parcd iardsi as fi cu burta Ja gura... (Senini) E burta cea Mare a mrii... Eu mi-am facut datoria, (Zimbind) Balena a facut totul. S-a simtit pind la sfirsit raspunzatoare de Soarta celui pe care Dumnezeu i-l s&dise in pin- tec. L-a depus teafir be uscat... (Jale) Uscatul era un cosciug... (Plinge. Sec) Bine c& nu mai ploua. note seta Asta e o cucerire a ae oe infinit.. Din- sti A ro 2 Sem ee speranta. Apri in al apei ure- jumatatii de ton si meschin. mle, colo de vuietul monoton § lopetii care se infige chea mea prinde Wiewritind) Da.. aud o lopatd.. Se jos in valuri. (Ast d eeraan rar 4... Sint si- curajos in valu f t, in tarind, ci in apa... 8 heli- afl Be TU A opel pe hae eames Dea ee gura, Daca-or fi pierit si cei cu amasi in mijlocul Eee ate teal vecenepeltol fae cest aa tate es copterul. lasat nimeni la... eaiPeaines i nu e lasat nit soperisul s& ni panes Dumnezeu si Sie soar ee tot un a aa Parea-l aud pe Se lui. cum a co- vada . i nd vestin i BF ca si mine, pove ig in casa inun- bonit él din helicopter eo Pa a copil plu— a (Imitind) Si ence Aa A iau copilul, vad ee i ef oa a uit A supra apelor... $ i Si cind ma ui Seen adinc il tinea aed miinile ma- ca 5 i deasupra... eee ey 7 S e-1 tineau . tel si nu: par wed) ele mint ! Se inclestasera pe eee de mei. Biete! card... sa-l ia valurile... ue are Jase >) Ma i copilul respira... nee Inun- thug, te prune set ridied See curls eukeyeliod ciug, ae! i imense eae i ti lumina a unei | spira... Hai, ae ie a apa si-i treaca de crestet) Resp inain respira, ma. Respira... SFIRSIT