UNUL LA UNUL

PROGRAM DE CONSILIERE INDIVIDUALĂ PENTRU

PERSOANELE CARE AU SĂVÂRŞIT INFRACŢIUNI

Ministerul Justției – Direcția de Probațiune

2011
h

0
Manualul programului a fost redactat de
Nigel Hosking şi Bridget Hinkley
(UK)

Manual revizuit cu sprijinul formatorilor:

Mirela VLAD
Pansela MIHĂILĂ
Ciprian GAVRIL
Gabriel OANCEA
Ramona BĂLĂIŢĂ

- Revizie I, 2011 –

1
 CUPRINS

Modulul I

SESIUNEA ÎNTÂI - Context de viaţă, gânduri, atitudini 5

SESIUNEA A DOUA - Cercul schimbării şi obiective 12

Modulul II

SESIUNEA 3 - Conştientizarea problemei 22

SESIUNEA A PATRA - Opreşte-te şi gândeşte-te. Identificarea si definirea problemelor 27

SESIUNEA A CINCEA - Rezolvare de probleme. Alternative şi consecinţe 34

SESIUNEA A ŞASEA - Comunicarea asertivă 39

Modulul III

SESIUNEA A ŞAPTEA - Discuţia cu sine 46

SESIUNEA A OPTA - Transformarea gândurilor negative în gânduri pozitive 52

Modulul IV

SESIUNEA A NOUA – Perspectiva asupra victimei. Empatia 55

Modulul V

SESIUNEA A ZECEA - Prevenirea recidivei 63

SESIUNEA A UNSPREZECEA - Planul personal de prevenire recidivei 67

SESIUNEA A DOUĂSPREZECEA - Trecerea în revistă a programului 71

ANEXE

Fişă situaţii problematice 75

Jurnal al prevenirii recidivei 78
Criterii eligibilitate 79
Fişă monitorizare 80

2
Chestionar final – evaluarea programului de către beneficiar 81
Raport de evaluare finală a programului OTO 82

INFORMAŢII PENTRU CONSILIERII DE PROBAŢIUNE

Prezentul manual se împarte în cinci MODULE şi conţine, în cadrul fiecăruia dintre cele
douăsprezece sesiuni, linii directoare pentru moderatori, în litere italic, precum şi sugestii de
exerciţii.

Fiecare sesiune e concepută pe dimensiunile general spre particular, universal, neutru spre
individual, personal, astfel încât să se asigure înţelegerea mecanismului într-o situaţie generală,
neutră, pentru ca apoi sa fie aplicat într-o situaţie personală, fără a declanşa mecanismele de
autoapărare.

E posibil ca moderatorii să dorească să modifice anumite exerciţii pentru a le face mai relevante
pentru persoana care participă la program.

Adaptarea exerciţiilor la circumstanţele individuale ale persoanei nu presupune modificarea

sensului exerciţiului, ci doar ajustarea acestuia pentru a-l face mai clar, mai plin de sens pentru
beneficiar.

Observaţie: ca expresie a principiului responsivităţii, o situaţie problematică ori o situaţie de criză

a participantului poate fi abordată în timpul sesiunilor numai în condiţiile respectării integrităţii şi
unităţii programului. Aceste tipuri de evenimente pot fi abordate în program dacă pot fi gestionate
ca situaţii de învăţare, de exersare, în legatură cu sesiunile programului. Dacă starea şi situaţia
persoanei nu permit însă această abordare, reprogramaţi sesiunea programului şi abordaţi
punctual situaţia de criză ivită. Evaluaţi atent situaţia şi faceţi opţiunea potrivită pentru că, altfel,
este posibil să nu reuşiţi să derulaţi sesiunea planificată şi nici să interveniţi adecvat crizei.

Deoarece structura prezentului program se raportează la Cercul Schimbării, este extrem de

important ca moderatorii să urmeze progresia sesiunilor.

MODULUL I - majoritatea beneficiarilor se vor afla în stadiul pre-contemplativ/contemplativ.

MODULUL II - decizie/acţiune

MODULUL III – acţiune/menţinere

Pe măsură ce moderatorii intră mai în detaliu în program, beneficiarii vor putea să progreseze pe
Cercul Schimbării bazat pe propria lor realitate, să internalizeze procesul de luare de decizii,
stadiile de schimbare activă şi de menţinere a deciziei.

3
MODULUL IV – menţinere

MODULUL V – menţinere

Corelatia stabilita reprezintă varianta ideală, în practică schimbarea putându-se realiza mai
lent, ideea principală fiind aceea de progres.

Manualul programului conţine fişele de lucru corespunzătoare fiecărei sesiuni, fişele de lucru
pentru acasă şi alte formulare utile consilierului format: fişă de monitorizare sesiune, raport final
şi chestionar beneficiar. În manual sunt incluse informaţii suplimentare pentru fiecare sesiune.
Pentru aplicare, fişele de lucru din program vor fi fotocopiate/listate, nu se va folosi manualul în
sesiune.

Algoritmul de lucru al fiecărei sesiuni:

Scurtă introducere: întrebaţi beneficiarul despre evenimentele din viaţa lui din ultima
săptămana, pentru a face o legătura cu programul - maxim 5 minute
Recapitularea sesiunii anterioare şi verificarea temei – aproximativ 5 minute
Derularea sesiunii propriu-zise (timpul variază în funcţie de nivelul de înţelegere; dacă e
cazul, sesiunea poate fi împărţită în două, fără a afecta integritatea programului)
Sumarizarea fiecarei sesiuni
Tema pentru acasă

Temele pentru acasă sunt foarte importante, deoarece asigură întărirea învăţării,
responsabilizează participantul şi îl ţine implicat şi pe perioada dintre sesiuni.

Temele vor fi realizate în scris. Se recomandă găsirea unor soluţii alternative pentru persoane
semi-analfabete sau analfabete: acestea să fie scrise cu ajutorul rudelor, gândite dar în mod
obligatoriu discutate la începutul sesiunii împreună cu consilierul. Dacă tema nu a fost realizată
acasă, aceasta va fi parcursă la începutul sesiunii. Asemeni celorlaltor fişe, temele pentru acasă
vor fi oferite în copie beneficiarului, pentru a fi completate cu uşurinţă.
Programul conţine mai multe variante de teme pentru acasă dintre care se alege una, în funcţie de
nivelul de înţelegere a beneficiarului sau de aspectele din cadrul sesiunii care necesită exersare.

Modelarea prosocială este un principiu care guvernează întreg programul. Modul în care dvs., în
calitate de consilier, vă raportaţi la program şi la procesul de schimbare pe care îl iniţiaţi
împreună cu beneficiarul va influenţa atitudinea acestuia.

4
 SESIUNEA ÎNTÂI

INTRODUCERE

Obiectivul sesiunii: construirea unei imagini de ansamblu asupra vieţii beneficiarului şi

explorarea gândurilor, convingerilor şi atitudinilor acestuia.

1. Prezentaţi obiectivele prezentului program şi subliniaţi pe scurt sesiunile programului.

2. Solicitaţi beneficiarului să completeze chestionarul autobiografic - FIŞA 1. Scopul este să

aflaţi mai multe despre trecutul său şi modul în care acesta i-a influenţat comportamentul
infracţional. Se urmăreşte, în acelaşi timp, construirea unei relaţii de încredere, prin manifestarea
interesului consilierului pentru trecutul şi contextul de viaţă al beneficiarului.
Timpul alocat acestui exerciţiu poate varia în funcţie de stilul de învăţare a beneficiarului, istoria sa
personală şi trecutul infracţional. Unii beneficiari pot avea nevoie de întreaga sesiune pentru a
completa chestionarul autobiografic, situaţie în care restul exerciţiilor vor fi completate în sesiunea
următoare.

3. Explicaţi şi solicitaţi beneficiarului să completeze chestionarul de atitudini - FIŞA 2. Precizaţi

că nu sunt răspunsuri bune sau rele. Scopul este să analizaţi nivelul de empatie şi de preocupare
legate de actul de a comite infracţiuni şi, de asemenea, să subliniaţi care sunt punctele de vedere,
convingerile şi atitudinile beneficiarului. De exemplu, dacă acesta răspunde „Nu” la întrebarea 3,
probabil nu este pregătit să-şi asume responsabilitatea propriului comportament. Chestionarul este
destinat identificării atitudinilor prosociale şi antisociale, pe care le veţi avea în vedere în derularea
altor sesiuni.Totodată, acest execiţiu va trebui revăzut la sesiunea a opta, exerciţiul 2.

4. După finalizarea chestionarului de atitudini, faceţi o legătură între răspunsurile date de beneficiar
şi conceptele de gânduri, sentimente şi comportament care se regăsesc în FIŞA 3 şi, în funcţie
de aspectele pe care le consideraţi relevante, explicaţi cum ne este afectat comportamentul de către
gândurile, convingerile şi sentimentele noastre.
Mai simplu, modul în care gândim afectează ceea ce simţim, iar ceea ce simţim afectează ceea ce
facem. Spre exemplu: modul în care o persoană gândeşte despre problemele ei influenţează modul
în care aceasta şi le va rezolva.

Rezumatul sesiunii: comportamentul nostru este afectat de gînduri, sentimente, credinţe şi

atitudini. Fundamentul programului îl reprezintă faptul că ne putem schimba comportamentul,
schimbând modul în care gândim.

5
 OBIECTIVELE programului Unul la Unul sunt:

1. SĂ-ŢI GESTIONEZI PROBLEMELE ÎN MOD EFICIENT

2. SĂ-ŢI STABILEŞTI OBIECTIVE REALISTE

3. SĂ-ŢI CONTROLEZI VIAŢA, GÂNDIND ÎNAINTE DE A ACŢIONA

4. SĂ-ŢI SCHIMBI MODUL DE A GÂNDI, ASTFEL ÎNCÂT SĂ-ŢI POŢI ATINGE

OBIECTIVELE

5. SĂ-ŢI CREEZI STRATEGII DE A ÎMPIEDICA REVENIREA LA VECHILE

TIPARE DE COMPORTAMENT

6
FIŞA 1 CHESTIONARUL AUTOBIOGRAFIC

Acest chestionar mă va ajuta să te cunosc mai bine şi să aflu mai multe lucruri despre tine:

Ce îţi aduci aminte din primii ani de viaţă?

ŞCOALA PRIMARĂ ŞI GIMNAZIALĂ (6 – 14 ani)

Ai frecventat mai multe şcoli în această perioadă? Dacă da, care şcoli ţi-au plăcut cel mai mult şi de
ce?

Ce era bine la şcoală şi de ce?

Cum te-au tratat profesorii?

La ce erai bun/-ă la şcoală (obiecte de studiu, sport, lucru manual, actorie, stabilirea relaţiilor cu
ceilalţi copii …..)

Ce evenimente însemnate ţi-au reţinut atenţia pe perioada şcolii?

LICEUL ŞI SFÂRŞITUL ADOLESCENŢEI (14-18 ani)

Când erai adolescent/-ă petreceai multă vreme singur/-ă sau făceai parte dintr-un grup?

Cum ai descrie relaţia ta cu familia pe perioada adolescenţei?

Au fost momente când ai vrut să pleci de acasă? Dacă da, de ce?

Care era cea mai bună parte a vieţii tale în adolescenţă?

Ce preocupări aveai? Care dintre acestea se mai menţin şi în prezent?

Ce efect a avut asupra ta terminarea şcolii?

DUPĂ ŞCOALĂ/ VIAŢA DE ADULT

Ai avut vreun loc de muncă? Dacă da, în ce domeniu?
Ce ţi s-a părut dificil în ceea ce priveşte munca (salariul mic, să fii şomer, să ai cazier judiciar)?

Ai beneficiat vreodată de pregătire la locul de muncă? Dacă da, a fost utilă?

Ce realizări ai dori să ai pe viitor de pe urma muncii tale?

Ce abilităţi ai?

Cum ţi-ai descrie familia în acest moment ?

Mai ai şi alte relaţii importante? Dacă da, cum le-ai descrie?

Aceste relaţii îţi cauzează probleme sau reprezintă o sursă de sprijin pentru?

Au fost perioade când era puţin probabil să comiţi infracţiuni?

Cine crezi că a fost cel mai afectat de infracţiunile tale?

Ce efect au avut condamnările penale asupra vieţii tale în general?

Simţi că faci parte din comunitatea în care trăieşti? (eşti înscris la un club, asociaţii, etc.)

Care sunt punctele tale tari?

Ce aspiraţii ai în viaţă?

8
FIŞA 2 CHESTIONAR DE ATITUDINI

Te rog să bifezi cu „DA” sau „NU” în dreptul afirmaţiilor de mai jos:

DA NU
Oamenii nu se pot schimba.

Unii oameni se nasc cu comportamente şi intenţii infracţionale.

Fiecare este răspunzător pentru propriul comportament şi n-ar trebui să dea

vina pe alţii pentru infracţiunile comise.
Dacă aş vrea cu adevărat, aş putea să nu mai comit infracţiuni.

În general, ceilalţi sunt vinovaţi pentru comportamentul meu infracţional şi

pentru modul în care viaţa mea s-a schimbat.
În general, regret infracţiunile pe care le-am comis.

Am comis infracţiunea pentru că nu am avut alte soluţii în acel moment.

Comportamentul meu este rezultatul faptului că nu lucrez, iar cazierul

judiciar m-a împiedicat să-mi găsesc de lucru.
Multe dintre problemele mele sunt cauzate de atitudinea faţă de viaţă.

Sunt mândru de cine sunt şi de ce am realizat în viaţă.

Consider că am mult potenţial.

Consider că n-am profitat de nişte ocazii bune de a progresa în viaţă.

9
FIŞA 3

Gânduri/convingeri

Sentimente Comportament/Consecinţe

 Comportamentul ne este afectat de gânduri, convingeri şi de sentimente

 Comportamentul nostru va fi diferit în funcţie de gânduri şi convingeri, chiar dacă

evenimentul este acelaşi

 E posibil să modificăm consecinţele, dacă ne modificăm stilul de gândire

TEMĂ:

1) Dă exemple de situaţii când, dacă te-ai fi gândit altfel, ai fi putut schimba rezultatul.

2) Gândeşte-te la momentul când era cel mai puţin probabil să comiţi vreo infracţiune.
Descrie-mi gândurile şi sentimentele de atunci.

3) Temă opţională: completează fişa de mai jos folosind exemple din chestionarul
autobiografic, pentru fiecare dintre următoarele secţiuni:

a. Un lucru pe care l-ai realizat în viaţa ta:

Cum te-a ajutat?

b. O abilitate/deprindere pe care ţi-ai format-o:

Cum te-a ajutat?

c. Un lucru care te interesează:

Cum te-a ajutat?

11
 SESIUNEA A DOUA

CERCUL SCHIMBĂRII ŞI OBIECTIVELE

Obiectivul sesiunii: sprijinirea beneficiarului pentru a se putea evalua stadiul motivaţional în care
se află şi susţinerea beneficiarul pentru a-şi stabili propriile obiective.

Cercul schimbării a fost elaborat iniţial de Prochaska şi Di Clemente pentru fumătorii înrăiţi. A
mai fost folosit, de asemenea, cu alcoolicii, jucătorii de cazino, dependenţii de droguri.

Se va reveni asupra poziţionării beneficiarului pe cercul schimbării în sesiunile 7 şi 12.

Recapitularea sesiunii anterioare şi discutarea temei pentru acasă

Modelul are şapte elemente:

1. PRE-CONTEMPLARE – este etapa în care oamenii nu văd că au o problemă drept

consecinţă a infracţiunii comise/ actului de a bea/ actului de a lua droguri, etc.
2. CONTEMPLAREA– este etapa în care persoana pune în balanţă avantajele şi
dezavantajele comportamentului propriu şi se gândeşte foarte serios la infracţiune.
3. DECIZIA – este momentul în care beneficiarul face nişte alegeri cu privire la propriul
comportament.
4. ACŢIUNEA – persoana face paşii necesari pentru a-şi pune în practică deciziile.
5. MENŢINEREA – persoana menţine schimbările făcute şi dezvoltă strategii de evitare a
alunecării sau recidivei.
6. ALUNECARE – un pas care ar putea duce la recidivă, dar nu în mod necesar. De exemplu,
foştii fumători pot fuma o ţigară fără însă a recidiva în consum.
7. RECIDIVA - reprezintă reîntoarcerea la comportamentul problematic. Foarte adesea, este
percepută ca un eşec. În cadrul acestei abordări, recidiva se foloseşte ca o experienţă de
învăţare pozitivă, care conduce la o şansă mai mare de a reuşi cu ocazia următoare.
 Exerciţiul 1

Explicaţi CERCUL SCHIMBĂRII, folosind informaţiile de mai sus, utilizând un alt exemplu decât
cel al infracţiunii (cazul unui fumator, alcoolic, consumator de drog, etc). Oferiţi beneficiarului
FIŞA 4, după care întrebaţi:
 Unde te-ai situa pe cercul schimbării?
 Ce te-ar ajuta să treci în stadiul următor?

Spuneţi beneficiarului că-şi va reevalua poziţia în sesiunile 7 şi 12.

Exerciţiul 2

STABILIREA DE OBIECTIVE

Spuneţi beneficiarului că putem gîndi mai bine dacă ştim exact ce încercăm să realizăm. Dacă ne
cunoaştem ţelurile sau obiectivele, avem mai multe şanse de a le îndeplini.
Uneori e mai uşor să ne gândim la obiective în relaţie cu anumite arii specifice ale vieţii. Graficul
vieţii este gândit să măsoare satisfacţia oamenilor în anumite domenii esenţiale ale vieţii lor.
Acesta, în schimb, poate ajuta să genereze obiective personale în acele arii în care oamenii sunt mai
puţin satisfăcuţi.

Solicitaţi beneficiarului să completeze FIŞA 5 – graficul vieţii, prin notarea satisfacţiei lor pe o
scală de la 0 la 10 pentru fiecare arie (10 însemnând complet satisfăcut, iar 0 complet nesatisfăcut).
Acesta îl va ajuta să-şi stabilească ariile asupra cărora trebuie să se concentreze.
Mergeţi mai departe, utilizând la FIŞA 6 - obiectivele mele. Folosind graficul vieţii completat
anterior, cereţi beneficiarului să selecteze cinci arii care au înregistrat scorul cel mai mic şi să se
gândească la un obiectiv/obiective corespunzătoare fiecărei arii.
Scopul acestui exerciţiu este de a ajuta beneficiarul să fie realist şi să stabilească obiective care pot
fi atinse.
Cercetările recente au sugerat că toate ariile din graficul vieţii trebuie să fie luate în considerare de
către infractori pentru a se desista de la comiterea infarcţiunii.
Obiectivele vor fi revăzute în sesiunile 7 şi 12.

Idei generale – aceste aspecte pot fi discutate atât înainte, cât şi după completarea fişei 6, pentru a
se verifica dacă au fost respectate cerinţele (sprijin în reformularea acestora):

1. Ţelurile mici sunt mai uşor realizabile.

2. Fiţi cât mai concret (cine? ce? când? unde? cum?).
3. Încurajaţi beneficiarul să se gândească la obiective pe termen scurt şi pe termen lung.
4. Obiectivele ar trebui să fie realizabile în contextul practic al vieţii oamenilor.

„Declaraţiile cu privire la obiective multiple, de interacţiune şi de situaţie, care descriu soluţiile în

termenii: cine, ce, când, unde şi cum sunt mult mai de dorit decât declaraţiile comportamentale
privitoare la ţeluri care se concentrează pe un singur aspect.”
Steve de Shazer (1991) – Putting difference to work („Cum se pune la muncă diferenţa”) – NEW
YORK: Norton.
 Exerciţiul 3

Completaţi FIŞA 7 - reflectând asupra infracţiunii – solicitaţi beneficiarului să completeze singur

tabelul sau ajutaţi-l să-l completeze dacă are probleme de înţelegere.

În cursul discuţiei dvs. raportaţi-vă la exerciţiul din sesiunea 1 referitor la GÂNDURI,

SENTIMENTE şi COMPORTAMENT. Acest aspect subliniază ideea că modul în care gândim are
un anumit impact asupra a ceea ce facem şi aduce după sine şi nişte consecinţe. Consilierul va
insista asupra distincţiei dintre gânduri, sentimente şi comportament.

Scopul exerciţiului este să-l determine pe beneficiar să conştientizeze gândurile şi sentimentele

avute înainte, în timpul şi după comiterea infracţiunii. Îl încurajăm să fie mai degrabă reflexiv decât
să-şi nege infracţiunea ori alte evenimente din viaţa lui.

Exerciţiul poate revela existenţa unui tipar (de ex: beneficiarul se întâlneşte cu un prieten, fumează
cannabis sau bea ceva, îşi schimbă dispoziţia şi comite o infracţiune). Dacă este identificată o
asemenea problemă, poate fi discutată în modulul rezolvării de probleme (modulul II).
Încurajaţi beneficiarul să vină cu concluziile sale.
Exerciţiul poate fi completat atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Ca punct de plecare puteţi folosi
momentul comiterii infracţiunii după care să abordaţi celelalte axe temporale.

* În cazul în care beneficiarul are dificultăţi în definirea/numirea sentimentelor, se va folosi

interviul motivaţional (vezi exemplul prezentat în Anexa 1).

Rezumatul sesiunii:

1. Ne putem monitoriza comportamentul folosind cercul schimbării.

2. Obiectivele trebuie să fie realiste şi realizabile.
3. Există o legătură între gânduri, sentimente şi comportament.

14
 Ex. „Fac asta de prea multă
vreme ca să mă opresc
acum.”

CONTEMPLAREA DECIZIA
Cantaresc avantajele Nu mai comit
şi dezavantajele infracţiuni cu Dan.
comiterii de infracţiuni
(ex: banii obţinuti din
vânzarea bunurilor
furate in comparaţie
cu timpul petrecut in
închisoare). ACTIUNEA
Învăţ cum să
îi spun "nu” lui Dan..
Învăţ să-mi controlez
consumul de alcool.
PRECONTEMPLAREA
Comit infracţiunea, dar nu
START consider ca e vreo
problemă ca urmare
a acesteia.

MENTINEREA
Am învăţat cum să îi
spun “nu” lui Dan şi
nu mai revin la
RECADEREA vechiul obicei.
Reiau vechiul Deţin controlul
comportament. asupra consumului
de alcool.

SCHIMBAREA ESTE
ASIGURAT Ă

15
FIŞA 4 CERCUL SCHIMBĂRII

. „

CONTEMPLAREA DECIZIA

ACTIUNEA
.
PRECONTEMPLAREA

START

MENTINEREA

RECADEREA
FIŞA 5 GRAFICUL VIEŢII

Apreciaţi nivelul satisfacţiei voastre pentru fiecare arie, 10 însemnând complet satisfăcut, iar 0
complet nesatisfăcut. Puneţi un X în căsuţa aleasă.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Locuire/adăpost

Angajare

Timp liber

Venituri

Relaţionare

Sănătate (consum alcool,

droguri)

Dezvoltare personală

Stil de viaţă şi prieteni

17
FIŞA 6 OBIECTIVELE MELE

Utilizând graficul vieţii selectaţi cinci arii carora le-ai acordat scorul cel mai mic şi gândeste-te la
un posibil obiectiv viitor potrivit fiecărei arii.

Angajare Venituri
Termen scurt Termen scurt

Termen lung Termen lung

Sanatate Stil de viata si prieteni
Termen scurt Termen scurt

Termen lung Termen lung

Relaţionare Dezvoltare personală
Termen scurt Termen scurt

Termen lung Termen lung

Timp liber Locuinţă/Adăpost
Termen scurt Termen scurt

Termen lung Termen lung

18
FIŞA 7 REFLECTÂND ASUPRA INFRACŢIUNII

Nu este necesar să completezi toate căsuţele. Obiectivul este să reflectezi la procesul de comitere a
unei infracţiuni.

ÎNAINTE ÎN TIMPUL DUPĂ

EVENIMENTE
Ce s-a întâmplat de fapt?

GÂNDURI
La ce te gândeai?

Cine
ţi-a influenţat
COMPORTAMENTUL?

Ce
DISPOZIŢIE/ATITUDINE
aveai?

19
TEMĂ:

1. Alege unul dintre obiectivele pe care ţi le-ai propus şi reanalizează-l prin prisma
următoarelor întrebări:

 Până când vrei să-l îndeplineşti?

 Cum îl poţi îndeplini?
 Cine te poate ajuta?
 Cum te poate ajuta?

2. Alege din FIŞA 6 obiectivul pe care îl consideri cel mai important pentru tine şi
argumentează această alegere. Precizează, de asemenea, cum se corelează acest obiectiv cu
aşteptările, abilităţile şi preocupările identificate în tema precedentă ( dacă anterior a fost
realizată varianta a treia dintre temele sesiunii 1).

Obiectivul ales:

Cum se potriveşte acesta cu aşteptările tale?

Cum se potriveşte acesta cu abilităţile tale?

Cum se potriveşte acesta cu preocupările tale?

 SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR (MODULUL II)

INTRODUCERE PENTRU CONSILIERI:

ASPECTE ESENŢIALE – Toată lumea are probleme. Problemele sunt ceva normal. Problemele
noastre îi afectează şi pe cei din jurul nostru.
„Pare rezonabil să ne aşteptăm ca persoana care nu este foarte pricepută să rezolve probleme şi
care, în consecinţă, încearcă în mod repetat să obţină ceea ce doreşte, să poată deveni foarte uşor
frustrată şi agresivă şi să opteze pentru mijloacele nelegitime pentru a-şi îndeplini obiectivele.”
Ross şi Fabiano 1985.

Cercetarea ne spune că soluţionarea problemelor reprezintă un element esenţial al programelor de

succes. Şi asta datorită faptului că este mai probabil ca persoanele care pot gândi de o manieră
clară, sistematică, să-şi îndeplinească obiectivele deoarece anticipează obstacolele şi analizează
moduri de acţiune alternative pentru a evita problemele ulterioare.

Modulul de soluţionare a problemelor stă la baza întregului program şi este esenţial pentru acesta.
Cu toţii avem probleme, viaţa e plină de probleme, iar acestea nu pot fi evitate. Cu toate acestea, le
facem faţă în mod diferit – unii cu mai mult succes decât alţii. Persoanele care nu reuşesc să-şi
rezolve problemele se orientează adesea spre comiterea de infracţiuni, băutură sau droguri şi/sau
devin deprimate. Unele persoane nu vor face nimic cu privire la problemele lor, în timp ce altele
vor reacţiona impulsiv. Prezenta sesiune prezintă procesul de soluţionare de probleme şi subliniază
importanţa conştientizării din timp a problemelor.

Ca în cazul oricărei abilităţi, de exemplu - a învăţa să cânţi la un instrument, practicarea unui

sport - repetarea este esenţială în dezvoltarea acelei abilităţi. În aceste condiţii este important să
exersezi abilităţile de rezolvare a problemei cât mai des posibil în timpul sesiunilor programului,
de preferinţă atunci când apar problemele beneficiarului ori în relaţie cu atingerea obiectivelor
stabilite în sesiunea 2.
 SESIUNEA A TREIA

CONŞTIENTIZAREA PROBLEMELOR
(recunoaşterea problemelor)

Obiectivul sesiunii: să se consolideze capacitatea beneficiarilor de a conştientiza problemele

pentru a le putea face faţă înainte să apară şi mai multe probleme.

Recapitularea sesiunii anterioare şi discutarea temei pentru acasă

Exerciţiul 1

Începeţi sesiunea prin a-l întreba pe beneficiar cu ce fel de probleme se confruntă. Impulsionaţi-l să
genereze cât mai multe idei cu putinţă şi enumeraţi-le pe o coală de flipchart sau pe o foaie de
hârtie.

ÎNTREBAŢI – Este bine sau rău să ai probleme? – De ce?

ÎNTREBAŢI – Ce fel de oameni au probleme?

EXPLICAŢI – Majoritatea oamenilor au probleme. Daţi exemple de persoane din diferite medii
culturale şi sociale pentru a sublinia opinia că problemele sunt normale şi sunt parte din viaţa
cotidiană a fiecăruia. Aţi putea menţiona articole de ziar, seriale TV, etc şi discutaţi ce fel de
probleme au oamenii în general.

Cereţi beneficiarului să definească cuvântul „problemă”. Ce înseamnă acest cuvînt pentru el?

Problemele reprezintă situaţii dificile sau decizii cu privire la care nu ştim exact ce să facem.

Problemele au două caracteristici în comun (prezentaţi FIŞA 8). Avem un obiectiv sau ceva ce
dorim şi există un obstacol sau ceva care se pune în calea a ceea ce dorim noi.
De exemplu:
a) Trebuie să mă duc la un interviu pentru un loc de muncă, dar la metrou este grevă azi.
b) Gabi vrea să se uite la un meci de fotbal la TV, dar prietenul lui doreşte să se uite la un film.

Printre tipurile obişnuite de probleme se includ:

 Problema cu deţinerea controlului, de ex. să facem pe cineva să facă ce vrem.
 Nesiguranţa sau aşteptări neclare, de ex. nu ştim la ce se aşteaptă cineva şi putem reacţiona
eronat.
 Diferenţele dintre obiectivele oamenilor, a se vedea exemplul de mai sus de la litera b).

Se pot solicita beneficiarului exemple concrete pentru clarificare.

ÎNTREBAŢI – Ce ne împiedică să soluţionăm problemele?

22
Câteve motive ar putea fi:
- să te grăbeşti în soluţionarea problemei;
- să ignori problema sau să nu asculţi alţi oameni care te pot ajuta;
- să foloseşti aceleaşi soluţii greşite ca înainte;
- nesiguranţa, necunoaşterea sau anxietatea;
- incapacitatea de a vedea problema şi din punctul de vedere al celorlalte persoane implicate.

SPUNEŢI – Problemele pot fi soluţionate, iar motivul pentru care parcurgem acest program este
pentru a învăţa cum să le rezolvăm. Dacă învăţăm cum să preluăm controlul asupra problemelor
noastre, putem deţine mai mult control asupra vieţilor noastre şi putem învăţa cum să
relaţionăm cu oamenii care au alte obiective sau aşteptări decât noi. Prima etapă este să fim în
stare să recunoaştem sau să conştientizăm că avem o problemă.

Exerciţiul 2

Pregătiţi o foaie de hârtie împărţită în două coloane, fără titlu.

ÎNTREBAŢI – Cum ne dăm seama că avem o problemă?

Treceţi răspunsurile beneficiarului în coloana corespunzătoare factorilor interni şi externi (din
interior/din exterior).
Exemple pentru factorii interni: „am sentimentul că nu mai deţin controlul”, „nu pot dormi
noaptea” , „sunt agitat în fiecare dimineaţă când mă trezesc”.
Exemple pentru factorii externi: „familia nu vorbeşte cu mine” , „şeful mă atenţionează că nu-mi
organizez bine timpul” sau „compania de gaz m-a debranşat”.
După ce beneficiarul a epuizat raspunsurile, denumiţi cele două coloane „intern” şi „extern” şi
arătaţi că, în general, ne dăm seama că avem o problemă prin intermediul unor indicii – interne şi
externe (ce simţim noi şi ce semnale primim de la ceilalţi oameni).

ÎNTREBAŢI – Ce sentimente avem atunci când ne confruntăm cu o problemă?

Enumeraţi cât de multe sentimente vă poate sugera beneficiarul. Parcurgeţi lista şi discutaţi cu el
dacă aceste sentimente au sau nu ceva în comun. Ar trebui să reiasă că majoritatea sunt
sentimente negative.

Realizaţi legătura cu triunghiul „gânduri-sentimente-comportament” din sesiunea 1.

Prin urmare, cu cât conştientizăm mai repede că avem o problemă sau că vom avea una în curând,
cu atât mai repede putem începe să-i facem faţă şi să împiedicăm situaţia în care problema se
înrăutăţeşte – evitând astfel sentimentele negative care ar putea conduce la alte probleme.

Reamintiţi beneficiarului despre exerciţiul 1 (tipurile de probleme cu care se confruntă oamenii).

ÎNTREBAŢI – Având în vedere discuţiile anterioare, consideri că majoritatea problemelor îi

implică şi pe alţi oameni?

Sprijiniţi-l să ajungă la concluzia că majoritatea problemelor îi implică şi pe alţii.

23
De exemplu: Alina se trezeşte greu dimineaţa şi întârzie la serviciu. Iniţial, situaţia pare să o
afecteze doar pe Alina, însă, dacă analizăm mai mult, colegii ei de la locul de muncă şi partenerul/
familia ei ar putea fi afectaţi dacă-şi pierde serviciul.

CONCLUZIE: pentru că majoritatea problemelor îi afectează şi pe ceilalţi, este necesar să luăm în

considerare modul în care ceilalţi sunt afectaţi de problemele noastre şi să învăţăm să gestionăm
această situaţie. Vom relua acest aspect în sesiunea 6 „Comunicarea asertivă”

Rezumatul sesiunii:

1. Toată lumea are probleme.

2. Cu cât conştietizăm mai devreme o problemă, cu atât mai repede îi putem face faţă.
3. Putem asimila abilităţile necesare pentru a face faţă problemelor cu mai multă eficienţă şi pentru
a deţine mai mult control asupra vieţilor noastre.
4. Modul în care gândim despre o problemă ne poate afecta sentimentele şi modul în care vom face
faţă problemei.
5. Majoritatea problemelor îi afectează pe ceilalţi.

24
FIŞA 8

CARACTERISTICILE PROBLEMEI

1. OBIECTIVUL

CEVA CE VREI/ DESPRE CARE CREZI CĂ AI NEVOIE

2. OBSTACOLUL

CEVA CE-ŢI STĂ ÎN CALE

CATEGORIILE DE PROBLEME

1. CONTROL – SĂ DETERMINĂM PE CINEVA SĂ FACĂ CE VREM

2. PROBLEMELE CAUZATE DE INCERTITUDINE, AŞTEPTĂRI NECLARE,

SITUAŢII CARE NU SUNT FAMILIARE, CARE POT CAUZA
STRESS/ANXIETATE

3. OAMENII AU DIFERITE OBIECTIVE

TEMĂ:

1. Caută în articolele din ziare informaţii despre oameni care şi-au rezolvat cu succes
problemele.

2. Prezintă o problemă cu care te confrunţi în prezent, identifică semnalele interne sau

externe şi precizează persoanele care sunt afectate de aceasta.
 SESIUNEA A PATRA

OPREŞTE-TE ŞI GÂNDEŞTE-TE – IDENTIFICAREA

PROBLEMELOR şi DEFINIREA PROBLEMELOR

Obiectivele sesiunii: să se încurajeze beneficiarul să acţioneze pe baza faptelor şi nu a

presupunerilor şi să-i fie clar care este de fapt problema.

Recapitularea sesiunii anterioare şi discutarea temei pentru acasă

SPUNEŢI – În sesiunea anterioară am învăţat despre importanţa conştientizării din timp a

problemei. Astăzi trecem mai departe la identificarea problemei. Pentru aceasta este necesar să
înţelegem diferenţa dintre fapte şi opinii.

Exerciţiul 1

Prezentaţi prima imagine - FIŞA 9.

ÎNTREBAŢI: Ce vezi în imagine?

Listaţi răspunsurile pe o hârtie, apoi revedeţi răspunsurile şi întrebaţi beneficiarul care dintre
acestea sunt fapte şi care sunt opinii (faptele sunt: femeia stă pe scaun, iar în spatele ei este o masă
la care stau trei persoane).

Prezentaţi a doua imagine - FIŞA 10.

De această dată, întrebaţi: Care sunt faptele?

Stimulaţi, dacă este necesar, oferirea a cât mai multe răspunsuri. Este uşor să presupui că băieţii
fură din geanta fetei, dar aceasta este o opinie. Avem nevoie de cât mai multe informaţii, astfel încât
să recunoaştem faptele.

ÎNTREBAŢI – De ce diferenţierea între fapte şi opinii este utilă pentru rezolvarea problemei?
Deoarece oamenii sunt tentaţi să cadă de acord asupra faptelor şi să aibă păreri diferite cu privire la
opinii.
Un fapt este ceva despre care suntem siguri, ceva cu care majoritatea oamenilor sunt de acord şi
despre care avem dovezi. Oamenii tind să fie de acord cu faptele (aspect esenţial). O opinie
reprezintă ceva ce credem că vedem sau ceva ce credem că ştim. Un fapt este ceva ce ştim cu
certitudine că este adevărat.

ÎNTREBAŢI – Care ar fi consecinţele dacă am acţiona numai pe baza opiniilor noastre?

Dacă acţionezi pripit pe baza informaţiilor greşite, situaţia s-ar putea înrăutăţi şi mai mult. De
exemplu, te gândeşti că prietena ta se vede cu altcineva, prin urmare pui capăt relaţiei. Mai târziu
descoperi că te-ai înşelat.
SOLICITAŢI beneficiarului să dea un exemplu despre o situaţie în care s-a grăbit să tragă o
concluzie greşită, ca rezultat al acţiunii pe baza unei opinii.

Dacă vrem să facem faţă eficient problemelor, trebuie să înţelegem foarte clar care sunt acestea. E
uşor să faci presupuneri, să ghiceşti care e situaţia şi să faci confuzie între fapte şi opinii.

Uneori avem nevoie de mai multe informaţii atunci când suntem confruntaţi cu o problemă sau
atunci când încercăm să facem distincţia între fapte şi opinii. În situaţiile din viaţa reală,
sentimentele şi emoţiile oamenilor pot influenţa modul de a gândi. Asta ne poate determina să
gândim că ceea ce vedem este un fapt, când în realitate este doar opinia noastră.
De exemplu: oamenii conduc mai bine maşina după ce consumă o cantitate mică de alcool.

ÎNTREBAŢI – Afirmaţia de mai sus este un fapt sau o opinie? De ce?

Este o opinie prezentată ca un fapt, iar dovezile arată contrariul (a se vedea statisticile poliţiei
rutiere).

CONCLUZIE: În rezolvarea problemelor este important să acţionezi pe baza faptelor, pentru că

oamenii tind să cadă de acord asupra faptelor şi să aibă păreri diferite cu privire la opinii.

Exerciţiul 2 - DEFINIREA PROBLEMEI – SĂ FACI O AFIRMAŢIE CLARĂ

Introducerea pentru consilieri:

Prezenta secţiune continuă tema „Opreşte-te şi gândeşte-te” şi-i încurajează pe beneficiari să fie
mai clari şi mai concreţi în formularea problemei lor, pentru a o putea împărtăşi şi celorlalţi. Deşi
acesta poate părea un proces care consumă foarte mult timp, ei vor economisi timp pe termen lung,
deoarece perspectiva grăbită cauzează adesea mult mai multe probleme.

ÎNTREBAŢI – V-aţi întrebat vreodată ce este o problema?

Spuneţi beneficiarului – Am învăţat să conştientizăm şi să recunoaştem semnalele problemei. Am
învăţat să ne oprim şi să ne gândim şi să facem diferenţa dintre fapte şi opinii. Acum suntem
capabili să spunem ÎN MOD CLAR care este problema.

MODALITĂŢI DE DEFINIRE A PROBLEMEI

EXPLICAŢI că, pentru a lua decizii bune, trebuie să îţi pui întrebări pentru a înţelege care este
problema ta.

Următoarele întrebări te vor ajuta să defineşti problema:

1. Ce vrei cu adevărat? – Care este obiectivul tău?

2. Ce se interpune în calea ta pentru a obţine ce vrei – Care este obstacolul?
3. Care sunt faptele?
4. De ce „informaţii” am nevoie?

28
DEFINIREA/AFIRMAREA PROBLEMEI

Când defineşti problema este util să foloseşti una dintre următoarele întrebări:

Cum să fac eu să/Cum pot eu să/Ce trebuie să fac să …..?

Aceasta îl va ajuta pe beneficiar să-şi asume responsabilitatea pentru problema lui. Este o
afirmaţie automotivantă şi face legătura cu principiul autoresposabilizării din interviul
motivaţional.

EXPLICAŢI beneficiarului importanţa afirmaţiilor care încep cu „EU” atunci când se defineşte
problema, adică obiectivele trebuie să fie ale lui, iar singurul tip de comportament pe care-l poate
schimba cu siguranţă este al lui.

EXEMPLU: Următoarea afirmaţie este prea vagă – Şeful meu mă enervează.

Utilizând exemplele de mai sus şi, presupunând că obiectivul persoanei este să aibă o relaţie mai
bună cu şeful, o mai bună formulare a problemei ar fi: Ce trebuie să fac să-mi îmbunătăţesc relaţia
cu şeful?

EXEMPLU de altă problemă: Proprietarul casei îţi spune că ai întârziat trei luni cu chiria şi că, dacă
nu plăteşti ce-i datorezi până la sfârşitul lunii, vei fi dat afară din casă.
Solicitaţi beneficiarului să afirme care este problema, adică să definească problema. (Răspunsul ar
trebui să fie ceva de genul – Cum să fac să nu fiu dat afară din casă?)

Utilizând FIŞA 11, cereţi beneficiarului:

- să selecteze două dintre obiectivele enumerate în sesiunea 2
- să se gândească la probleme care pot să apară în calea atingerii obiectivelor sale
- să listeze informaţiile care îl ajută
- să definească problema

Reamintiţi că definirea problemei trebuie să înceapă totdeauna cu: Cum să fac eu să/Cum pot eu
să/Ce trebuie să fac să …..?

Rezumatul sesiunii:

1. Atunci când încerci să soluţionezi probleme, concentrează-te pe fapte, deoarece oamenii au

tendinţa SĂ CADĂ DE ACORD asupra faptelor şi SĂ NU FIE DE ACORD în ceea ce priveşte
opiniile.
2. Uneori trebuie să strângem mai multe INFORMAŢII pentru a putea stabili care sunt faptele şi
trebuie să punem întrebări DESCHISE.
3. Trebuie să spunem CLAR şi în termeni concreţi care este problema.
4. Trebuie să ne punem întrebări pentru a putea obţine o definire clară a problemei.

29
FIŞA 9

30
FIŞA 10

31
FIŞA 11

Listează problemele care pot să apară în calea atingerii a două dintre obiectivele tale formulate în
Sesiunea 2, alese în ordinea importanţei. Precizează informaţiile de care ai nevoie şi formulează
problema.

Obiectivul 1

Probleme posibile Informaţiile de care ai nevoie Definirea problemei

(Cum să fac să…)
1

Obiectivul 2

Probleme posibile Informaţiile de care ai nevoie Definirea problemei

(Cum să fac să…)
1

32
TEMĂ:

1. Citeşte lista de afirmaţii de mai jos şi pune F în dreptul faptelor şi O în dreptul opiniilor.
a) 2+2=4
b) E bine să bei un pahar de vin, dimineaţa, pe stomacul gol.
c) Numai unele droguri dăunează sănătăţii.
d) Dacă te tai la deget curge sânge.
e) Dacă ai cazier nu te mai angajează nimeni.

2. Reaminteşte-ţi o situaţie problematică din trecut. Spune care considerai că erau atunci
faptele. Reanalizând acum situaţia, spune care crezi că sunt faptele şi opiniile raportate la
acea problemă.

3. Continuă să analizezi problemele care pot să apară în calea atingerii celorlalte obiective
propuse, utilizând fişa 11.
 SESIUNEA A CINCEA

SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR - ALTERNATIVE ŞI

CONSECINŢE

ASPECTE ESENŢIALE: După ce s-a analizat problema în sesiunile 3 şi 4, vom continua cu

abordarea aspectelor legate de rezolvarea problenelor prin identificarea de soluţii alternative şi
reflecţia asupra consecinţelor. Beneficiarul va fi încurajat să genereze cât mai multe soluţii
alternative cu putinţă, să fie mai degrabă creativ în gândire decât să reacţioneze în acelaşi mod
rigid. Va învăţa, de asemenea, să devină conştient cu privire la efectele pe termen lung ale
soluţiilor alternative asupra lui şi asupra altora.

Obiectivele sesiunii: sprijinirea beneficiarului să genereze cât mai multe soluţii alternative la
probleme şi să se gândească la consecinţele acestor soluţii asupra lui şi asupra altora.

Recapitularea sesiunii anterioare şi discutarea temei pentru acasă

ÎNTREBAŢI de ce este important să existe soluţii alternative la probleme. Conduceţi discuţia

pentru a concluziona că, dacă te gândeşti mai mult, ai şanse crescute să găseşti o soluţie mai bună.
Ne-am spus cu toţii nouă înşine „Ce bine era dacă...”, un rezultat adesea al faptului că nu ne luasem
suficient răgaz pentru a ne opri şi pentru a ne gândi la mai mult decât o singură soluţie.

De asemenea, adesea îi auzim pe oameni spunând „N-am avut de ales”. Ne gândim uneori că n-
avem de ales, că există doar o singură alternativă într-o anumită situaţie, însă e surprinzător la cât
de multe alternative putem ajunge dacă NE OPRIM PUŢIN ŞI NE GÂNDIM. Astăzi vom analiza
care sunt soluţiile alternative şi consecinţele acestora.

Exerciţiul 1

PREZENTAŢI ideea de gândire creativă şi de brainstorming – să te gândeşti la cât mai multe idei
cu putinţă, fără să le evaluezi în acest moment.

Selectaţi o problemă cu care să lucraţi. Poate fi o problemă identificată de beneficiar în sesiunile

anterioare sau una dintre cele prezentate în anexa de la sfârşitul manualului (Anexa 2).

Cereţi-i beneficiarului să se gândească la cât mai multe soluţii posibile pentru o problemă.
Reţineţi că brainstorming-ul este un proces creativ, anterior evaluării, deci anumite alternative ar
putea părea ridicole în acest moment, însă nu contează – se poate renunţa ulterior la acestea.

Subliniaţi că anumite soluţii s-ar putea să nu fie potrivite, deoarece nu ne-am gândit la consecinţe.
SOLICITAŢI beneficiarului să definească ce înseamnă consecinţa. Este ceea ce ni se va întâmpla
nouă şi celorlalţi dacă facem sau spunem ceva: pentru fiecare ACŢIUNE există o REACŢIE.
Există reacţie chiar şi dacă nu faci nimic.
Exerciţiul 2

Reveniti asupra problemei discutate la exerciţiul anterior şi analizaţi fiecare alternativă

identificată, solicitând beneficiarului să aibă în vedere modul în care soluţia îi va afecta pe ceilalţi,
precum şi pe el însuşi – care sunt consecinţele pe termen scurt şi pe termen lung?

Reamintiţi-i beneficiarului că cele mai multe probleme îi afectează şi pe ceilalţi şi că, prin urmare,
trebuie să avem în vedere consecinţele soluţiilor noastre alternative pentru aceştia.

În sfârşit, alegeţi cea mai bună soluţie folosind următoarele întrebări:

1. Mă ajută să-mi ating obiectivul?

2. Ceilalţi obţin ce vor?

Dacă mai este timp exersaţi aceleaşi etape cu altă problemă.

Exerciţiul 3

Solicitaţi beneficiarului să completeze FIŞA 12. Alege două obiective, fă o listă a acţiunilor pe care
trebuie să le realizezi şi momentul îndeplinirii lor.
Acesta exerciţiu poate fi dat ca temă pentru acasă dacă nu este timp suficient pe durata sesiunii.

Finalizaţi sesiunea arătându-i beneficiarului FIŞA 13 cu toţi paşii de soluţionare a problemelor,

în scopul de a revedea modelul de rezolvare a problemelor.
Explicaţi că despre comunicarea asertivă veţi discuta în următoarea sesiune.

Rezumatul sesiunii:

1. Fii creativ – gândeşte-te la cât mai multe soluţii alternative cu putinţă.

2. Gândeşte-te la consecinţele asupra ta şi asupra celorlalţi.
3. Orice facem dă naştere unei reacţii. Există reacţie chiar dacă nu faci nimic.

35
FIŞA 12

OBIECTIV ACŢIUNI TERMEN

Finalizare Participare la toate sesiunile programului Săptămânal
program Unul Realizarea tuturor temelor pentru acasă Săptămânal
la Unul Implicare activă în toate sesiunile Săptămânal

OBIECTIV 1 ACŢIUNI TERMEN

OBIECTIV 2 ACŢIUNI TERMEN

36
FIŞA 13
PAŞII DE SOLUŢIONARE A PROBLEMELOR

1. RECUNOAŞTERE/CONŞTIENTIZARE
Semnale interne/externe

2. IDENTIFICARE
Separarea faptelor de opinii
Strângerea de informaţii
Încetinirea ritmului
Punerea de întrebări relevante

3. CARE ESTE PROBLEMA?

Problema este formulată clar

4. GÂNDIREA ALTERNATIVĂ
Gândeşte-te la soluţii alternative
Gândeşte-te la consecinţele asupra ta şi asupra celorlalţi

5. LUAREA DE DECIZII
Evaluează soluţiile, alege-o pe cea mai bună şi acţionează conform acesteia

6. COMUNICAREA ASERTIVĂ
Exprimă-ţi sentimentele, gândurile şi presupunerile în mod clar şi ai în vedere perspectiva
celorlalţi
TEMĂ:

1. Alege o situaţie problematică din anexa manualului. Analizează alternativele posibile, bune
sau rele, precum şi consecinţele. Alege apoi soluţia pe care o consideri cea mai bună.

2. Continuă lucrul la FIŞA 12 (finalizează obiectivele 1 şi 2 sau alege alt obiectiv din lista
acestora).
 SESIUNEA A ŞASEA

COMUNICAREA ASERTIVĂ

ASPECTE ESENŢIALE: după ce am analizat diferitele soluţii la o problemă şi am luat o decizie

cu privire la soluţia care este cea mai potrivită, e important să comunicăm eficace decizia – într-o
manieră asertivă.
Asertivitatea este o abilitate care poate fi aplicată în multe situaţii nu doar în rezolvarea de
probleme.
Soluţiile problemei trebuie comunicate precis şi corect, într-o manieră în care oamenii să înţeleagă
clar ce doreşte şi ce simte vorbitorul.
Când sunt puse în practică soluţiile, trebuie avute în vedere sentimentele celorlalţi.

Obiectivele sesiunii: stimularea unei înţelegeri clare a diferenţelor dintre comportamentul pasiv,
agresiv şi asertiv şi folosirea formulei DESC.

Recapitularea sesiunii anterioare si discutarea temei pentru acasă

Exerciţiul 1

SOLICITAŢI beneficiarului să spună ce înţelege prin comportamentul pasiv, agresiv şi asertiv.

Acordaţi timp pentru discuţii. În timpul discuţiei, subliniaţi faptul că alegem modul în care ne
comportăm cu ceilalţi.

Folosim următoarele exemple pentru a putea defini cele trei tipuri de comportament:

COMPORTAMENTUL PASIV
Să ne comportăm pasiv înseamnă să nu ne comunicăm nevoile într-un mod cinstit si deschis, prin
urmare ne punem în inferioritate şi poate ceilalţi profită de noi.
ÎNTREBAŢI-L pe beneficiar dacă are nişte exemple în acest sens.

COMPORTAMENTUL AGRESIV
Să ne comportăm agresiv implică să comunicăm într-un mod care-i răneşte şi-i punem pe ceilalţi în
inferioritate.
ÎNTREBAŢI-L pe beneficiar dacă are exemple de astfel de tipuri de comportamente.

COMPORTAMENTUL ASERTIV
Să ne comportăm asertiv înseamnă să comunicăm direct şi cinstit fără să-i punem în inferioritate
sau să-i rănim pe ceilalţi.
ÎNTREBAŢI-L pe beneficiar dacă are exemple de astfel de tipuri de comportamente.

Aveţi în continuare exemple cu fiecare tip de comportament, care pot fi folosite doar dacă
beneficiarul nu poate da niciun exemplu corect.
Ex: Un patron i-a cerut unui angajat să stea în mod repetat peste program, fără să îl platească.

Comportament pasiv: Angajatul acceptă să lucreze peste program, fără să îi spună patronului că e
nemulţumit cu această situaţie (posibile consecinţe: sentimente de furie, frustrare).

Comportament agresiv: Angajatul devine violent, ţipă, ameninţă şi refuză dialogul (posibile
consecinţe: sancţionare, concediere).

Comportament asertiv: Angajatul îl roagă pe patron să îşi facă timp pentru a sta de vorba despre
această situaţie. Îi spune şefului că nu-i convine să lucreze peste program şi că nu mai poate fi de
acord cu solicitările sale (posibile consecinţe: satisfacţie faţă de modul în care s-a rezolvat
problema).

Exerciţiul 2

Exerciţiul le permite beneficiarilor să vadă modul în care fac alegeri cu privire la comportamentul
manifestat faţă de alţii.

Utilizaţi FIŞA 14. Solicitaţi-i beneficiarului să marcheze pe linie unde se situează, de obicei, în
interacţiunea cu ceilalţi.

După aceasta, solicitaţi-i să vă spună unde s-ar plasa pe linie în relaţie cu grupurile următoare:

1. Reprezentanţi ai autorităţii, de exemplu, poliţie, angajator, etc

2. Partener/fost partener sau prietenă/fostă prietenă, dacă n-au un partener actual
3. Familie
4. Prieteni

SOLICITAŢI beneficiarului să vă prezinte motivele diferitelor stiluri de comunicare. Ar trebui să

reiasă clar că ne comportăm diferit faţă de grupuri diferite de persoane şi că facem alegeri precise în
această privinţă. De asemenea, putem alege să fim asertivi în situaţii în care nu am fost în trecut –
este un alt mod de a comunica şi de a ne comporta. Asertivitatea este, deci, o abilitate pe care o
putem exersa.

Exerciţiul 3 - AFIRMAŢIILE LA PERSOANA ÎNTÂI („EU”)

A fi asertiv înseamnă să fii ferm, direct şi cinstit atunci când soliciţi schimbarea
comportamentului altei persoane. Putem să ne exprimăm sentimentele fără a-i înjosi pe ceilalţi.

De exemplu, sună acuzator dacă spunem „ (tu) nu ai dreptate” în loc să spunem „ (eu) nu sunt de
acord”. Mesajele care folosesc persoana a doua („tu”) au tendinţa să-i facă pe oameni să adopte o
atitudine defensivă şi în loc să spui ce simţi dai vina pe ceilalţi.

Prezintă cele două afirmaţii de mai jos şi solicită-i beneficiarului să spună la care dintre ele este mai
probabil să primească un răspuns pozitiv (cea cu afirmaţia „eu”):

1. Eşti un leneş, niciodată nu mă ajuţi la curăţenie.

2. Mi-ar plăcea să mă ajuţi la curăţenie câteodată.

40
 FORMULA DESC

Explicaţi că formula DESC - FIŞA 15 - reprezintă o modalitate de a folosi cei 4 paşi pentru a
acţiona asertiv.

1. Descrie
2. Exprimă
3. Specifică
4. Consecinţe

Iată şi un exemplu cum putem folosi formula – părintele încearcă să-şi trimită copilul la culcare.

DESCRIEŢI obiectiv comportamentul:

1. E ora 23,00 şi e timpul să mergi la culcare.

EXPRIMAŢI cum vă simţiţi:

2. Sunt supărat/mă deranjează că încă eşti pe internet, deşi te-am rugat să închizi calculatorul acum
o jumătate de oră.

SPECIFICAŢI care este comportamentul pe care-l doriţi:

3. Vreau să închizi calculatorul şi să te duci la culcare.

Prezentaţi care sunt CONSECINŢELE:

4. Dacă mergi la culcare acum, te vei simţi mai bine/trezi mai uşor mâine.

Comportamentul ar trebui să fie descris pe scurt şi în termeni neutri. Evitaţi să utilizaţi cuvinte cum
ar fi „întotdeauna” sau „niciodată”.

Sentimentele ar trebui să fie exprimate în propoziţii la persoana întâi („eu”). Faceţi propoziţii
simple.

Specificaţi ce doriţi, de exemplu, nu „Nu mă asculţi niciodată” ci „Vreau/ aş vrea ca tu să …”.

Consecinţele pot fi exprimate pozitiv sau negativ. Ori de câte ori este posibil, exprimaţi-le pozitiv.
Consecinţele negative sună a şi pot fi ameninţări. Cînd doriţi să obţineţi o schimbare a
comportamentului unei persoane, este preferabil să vă concentraţi asupra consecinţelor pozitive
pentru cei implicaţi.

Formula DESC poate fi folosită în mai multe scopuri. Dacă încercaţi să rezolvaţi o problemă,
DESC vă poate sprijini în sensul clarificării modului în care veţi comunica decizia/soluţia. Se poate
utiliza ca scenariu de bază pentru o scrisoare, o conversaţie la telefon sau pentru o întâlnire faţă-n
faţă.

41
Jocuri de rol care folosesc mesajele la persoana întâi şi DESC.

Folosiţi scenariile următoare pentru a-i permite beneficiarului să exerseze formula DESC şi să
folosească afirmaţiile la persoana întâi (alternativ pot fi utilizate experienţe personale ale
beneficiarului). Dacă este cazul puteţi fotocopia Fişa 13 pentru a fi folosită în jocul de rol.

Scenarii:

1. Nu eşti mulţumit de ceva ce ai cumpărat recent de la magazin şi vrei banii înapoi.

2. Un prieten a împrumutat nişte bani de la tine şi acum vrei să ţi-i dea înapoi.

3. La o petrecere, un prieten te încurajează să bei un pahar – te-ai lăsat de băut de curând şi ştii că
după un pahar ar putea urma mai multe.

Analizaţi comunicarea non-verbală şi daţi feedback pozitiv.

Solicitaţi beneficiarului să aplice formula în problemele reale cu care se confruntă.

Rezumatul sesiunii:

1. Există o diferenţă între pasiv/agresiv/asertiv.

2. Afirmaţiile la persoana întâi.
3. Folosirea formulei DESC.

42
FIŞA 14

43
FIŞA 15

Formula DESC pentru exersarea jocurilor de rol

Descrie situaţia

Exprimă sentimentele

Specifică ceea ce doreşti

Consecinţe – prezentă beneficiile şi consecinţele pozitive.

44
TEMĂ:

1. Aminteşte-ţi o situaţie în care ai acţionat pasiv sau agresiv şi foloseşte formula DESC
pentru a vedea cum ai fi putut reacţiona pozitiv.

2. Exersează comportamentul asertiv cel puţin o dată săptămâna aceasta şi spune care a fost
rezultatul.
 SESIUNEA A ŞAPTEA

DISCUŢIA CU SINE

INTRODUCERE PENTRU CONSILIERI:

Următoarele două sesiuni - 7 şi 8 (modulul III)- introduc conceptul de discuţie cu sine, ideea că în
mod constant avem un dialog cu noi însine, care are legătură cu credinţele noastre. Această
discuţie cu sinele poate fi distructivă uneori, ducând la consecinţe negative. De exemplu, deoarece
am fost în penitenciar, nu mă va angaja nimeni. Oricum, putem restructura aceste gânduri pentru a
le face mai realiste şi pozitive. De exemplu, am fost în penitenciar, dar asta s-a întâmplat în trecut,
iar acum voi merge mai departe. Influenţa convingerilor asupra comportamentului poate conduce
la o profeţie care se autoîndeplineşte. Scopul acestui modul nu este numai de a-l învăţa pe
beneficiar să gândească pozitiv, ci şi realist.
Deşi poate fi util să-ţi analizezi experienţele anterioare pentru a-ţi permite să evaluezi problemele
într-un context de viaţă, concepţia behaviorist cognitivă este că oamenii nu sunt atât de afectaţi de
evenimentele din trecut, cât de modul în care aceste evenimente sunt percepute în prezent. De
exemplu, în cazul unei persoane deprimate – depresia nu este în aşa mare măsură produsul unei
experienţe din copilărie (cum ar fi aceea că părintele îi spunea că nu valorează nimic), ci faptul că
persoana continuă să creadă că este inutilă/ nu are nicio valoare.

Obiectivul sesiunii: sprijinirea beneficiarului să înţeleagă şi să exerseze conceptul de a discuta cu

sine.

Recapitulare a sesiunii anterioare si discutarea temei pentru acasă

Este momentul unei evaluari intermediare a evolutiei pe cercul schimbarii pentru motivarea
beneficiarului prin provocarea afirmaţiilor automotivante şi încurajarea deciziilor şi acţiunilor în
vederea schimbării.
Astfel, înainte de a parcurge Sesiunea 7 reevaluăm poziţia beneficiarului pe cercul schimbării.
ÎNTREBAŢI:
„Unde te-ai situa acum, după parcurgerea primei jumătăţi a programului, pe cercul schimbării?”
„Ce te-ar ajuta să treci în stadiul următor?”.

Totodată, reevaluăm progresele beneficiarului în atingerea obiectivelor stabilite în sesiunea 2.

Exerciţiul 1

SPUNEŢI beneficiarului că oamenii sunt afectaţi diferit de evenimente din cauza perspectivelor
diferite pe care le au cu privire la respectivele evenimente.

Folosiţi Fişa 16 - PLOAIA pentru a explica principiul de mai sus:

  Solicitaţi beneficiarului să privească imaginea şi să spună de ce afirmaţiile sunt diferite.
 Beneficiarul trebuie să fie încurajat înţeleagă că oamenii pot reacţiona diferit în situaţii
similare, gândurile şi sentimentele lor pozitive sau negative fiind influenţate de evenimente
anterioare.
 Solicitaţi beneficiarului să se gândească la un exemplu în care a avut gânduri şi sentimente
diferite faţă de o altă persoană împreună cu care s-a aflat în aceeaşi situaţie.

Prezentaţi FIŞA 17 - Convingeri vechi/convingeri restructurate şi solicitaţi beneficiarului să

ofere comentarii şi exemple din viaţa sa. Este unul dintre aceste gânduri similar cu ale lui?

Nu este obligatoriu să insistaţi pe fiecare convingere, deoarece fişa este concepută ca un instrument
de discuţie. Aceasta ajută beneficiarul să înţeleagă că problemele pot fi cauzate de convingeri
negative/inutile, dar că el le poate restructura, astfel încât să devină pozitive/utile.

Convingerile de la nr. 1, 4 şi 6 sunt în mod special relevante pentru beneficiarii care sunt
susceptibili de a fi supuşi presiunii anturajului şi să se implice în activităţi de grup antisociale.

Solicitaţi beneficiarului să spună care dintre convingerile discutate este cea mai relevantă ori utilă
pentru el şi să le scrie pe o listă, care va rămâne la beneficiar. Marcaţi aceste convingeri pe Fişa 17.

Exerciţiul 2 – FIŞA 18 (foaia de lucru cu studii de caz)

Exerciţiul îi oferă beneficiarului ocazia de a pune în practică modelul şi de a-şi dezvolta noi
deprinderi de utilizare a unei discuţii cu sine, pentru a-şi restructura gândirea.

Solicitaţi beneficiarului să finalizeze studiile de caz şi/sau să genereze studii de caz bazate pe
experienţa sa, arătând cum ar reacţiona în acele situaţii.

După completarea fiecărui scenariu discutaţi:

1. Gândurile/convingerile sunt pozitive sau negative?

2. Cum îţi afectează acestea comportamentul?
3. Cum poţi să înlocuieşti/restructurezi aceste gânduri într-o manieră pozitivă/utilă?

Ideea de bază este să evidenţiaţi legătura dintre gânduri – discuţia cu sine – comportament.

Rezumatul sesiunii:

1. Anumite convingeri/gânduri pot cauza probleme.

2. Dacă ne schimbăm gândirea ne putem schimba comportamentul şi reduce problemele.

47
FISA 16

PLOAIA

AOLEO, PLOUĂ, NU POT SĂ

CE BINE! PLOUĂ – GRĂDINILE SUPORT! ÎNTOTDEAUNA
TREBUIE SĂ FIE UDATE ŞI MĂ PLOUĂ CÂND ...
POT BĂLĂCI ŞI EU PUŢIN!

FERICIT TRIST
SENTIMENTELE NOASTRE NU SUNT CAUZATE DE
EVENIMENTE, ACEEAŞI PLOAIE CADE ASUPRA
AMÂNDORURA – AMBII SE UDĂ ÎNSĂ AU SENTIMENTE
DIFERITE … DE CE?

SINGURA DIFERENŢĂ ESTE CĂ AU GÂNDURI DIFERITE

DESPRE PLOAIE.

48
FIŞA 17
CONVINGERI VECHI/CONVINGERI RESTRUCTURATE
Convingeri vechi
1. Lucrurile trebuie să meargă în direcţia în
care vreau eu.
2 E mai usor să nu încerci să faci ceva.
E mai uşor să eviţi dificultăţile din viaţă,
decât să le faci faţă. Vreau să fie simplu.
Nu pot încerca, e prea greu. Nu vreau să-
mi asum nicio responsabilitate.
3 Nu pot să nu fiu aşa.
Ideea e că lucrurile care ni se întâmplă
în copilărie, ne determina să fim cum
suntem. Ce se întâmplă în trecut, ne
determină viitorul.
4 E important pentru mine să fac parte din
grup.
Dacă simt că nu aparţin grupului, sunt un
nimic.
5 Mă bazez pe alţii să-mi rezolve
problemele.
6 Există ori câştig, ori pierdere.
7 Există o singură cale de a face lucrurile
să meargă.
8 Pot fi fericit doar dacă am lucruri de
valoare (de ex: maşină scumpă).
Convingeri restructurate
Nu ţin să obţin numai ce vreau eu.
Pot gestiona situaţia în care cineva nu cooperează.
Pot să ascult şi să încerc să fac un compromis.
E important să încerci.
E mai bine să cunosc dificultăţile, decât să le evit.
Evitând sarcinile nu voi avea nicio oportunitate de a
învăţa, de a avea succes şi de a mă bucura, pe când
încercarea, da.
Mă pot schimba.
Nu sunt aşa din cauza a ceea ce mi s-a întâmplat în
trecut. Pot învăţa din experienţă şi pot merge mai
departe. Sunt flexibil şi adaptabil.
Pot să spun „nu” grupului atunci când vreau.
Dacă fac ce-mi spune grupul, el îmi controlează
viaţa, nu eu.
Sunt capabil.
Am capacitatea să-mi rezolv singur problemele, nu
am nevoie de alte persoane care să se ocupe de
problemele mele.
Dacă eu câştig, cineva pierde, iar asta nu ne va face
să ne simţim bine. Pot alege calea de mijloc.
Pot fi flexibil.
Nu există doar o singură cale pentru a obţine
succesul şi alţii pot avea idei care pot fi luate în
considerare.
Găsirea unor alternative poate conduce către soluţii
mai bune.
Anumite lucruri pot îmbunătăţi calitatea vietii mele,
dar pentru mine este mult mai importantă
calitatea relaţiilor pe care le am.
49
FIŞA 18

STUDII DE CAZ

1. Eşti într-un bar aglomerat. Cineva din cealaltă parte a sălii se uită fix la tine.

 La ce te-ai gândi prima dată (primul gând care îţi vine în minte)?
 Ce ţi-ai spune imediat după (discuţia cu sine)?
 Ce acţiuni ai întreprinde?
 Care-ar fi consecinţele?

2. Ai stat toată dimineaţa acasă şi-ai aşteptat să primeşti ajutorul de şomaj. S-a făcut ora13.00
şi poştaşul nu a venit.

 La ce te-ai gândi prima dată?

 Ce ţi-ai spune imediat după?
 Ce acţiuni ai întreprinde?
 Care-ar fi consecinţele?

3. Te cerţi cu partenerul/prietenul apropiat. Ieşi ca o furtună din casă, trântind uşile în urmă.

 La ce te-ai gândi prima dată?

 Ce ti-ai spune imediat după?
 Ce acţiuni ai întreprinde?
 Care-ar fi consecinţele?

50
TEMĂ:

1. În cursul săptămânii viitoare observă membrii familiei, prietenii şi alti oameni din mass-
media şi alege un exemplu în care oamenii reacţionează diferit în situaţii similare.

2. Gândeşte-te la câteva exemple de gânduri restructurate care nu vor cauza probleme şi îţi
vor fi utile.

51
 SESIUNEA A OPTA

DISCUŢIA CU SINE (continuare)

Transformarea gândurilor negative în gânduri pozitive

Această sesiune continuă cu ideea că ne putem schimba comportamentul dacă ne schimbăm

gândirea. Ne vom centra pe reformularea gândurilor negative ale beneficiarului. Acest lucru se
pune în practică prin concentrarea asupra gândirii proprii a beneficiarului.

Obiectivele sesiunii: beneficiarul să-şi recunoască propriile gânduri negative şi să înceapă să facă
schimbări cognitive.

Recapitularea sesiunii anterioare şi discutarea temei pentru acasă

EXPLICAŢI că vom continua cu aceeaşi temă a restructurării gândurilor şi a convingerilor.

Exerciţiul 1

Solicitaţi beneficiarului să completeze FIŞA 19 – Reformularea gândurilor negative, după care

să vă relateze ce-a făcut. Vor fi discutate aspectele principale:
1. exerciţiul demonstrează legătura dintre gânduri, sentimente, comportament şi consecinţe
2. subliniaţi faptul că acest proces oferă beneficiarului control şi posibilitatea de a alege

Exerciţiul 2

Solicitaţi beneficiarului să scrie o serie de convingeri/gânduri pe care le are despre el sau despre
ceilalţi şi care-ar putea fi negative, de natură a împiedica atingerea cobiectivelor. Aceste convingeri
vor fi citite cu voce tare. Foaia care conţine convingerile „vechi” va fi ruptă în bucăţele, iar acestea
vor fi aruncate la coş. Solicitaţi beneficiarului să reformuleze convingerile, astfel încât să-l ajute să
progreseze.
Vom încuraja beneficiarul, dacă întâmpină anumite dificultăţi, în reformularea convingerilor.

Reveniţi asupra mecanismului prezentat în FIŞA 3 din sesiunea 1.

Întrebaţi beneficiarul dacă mai există anumite gânduri sau convingeri pe care ar dori să le
reformuleze.

Rezumatul sesiunii:

1. Este util să fim conştienţi că gândurile negative/inutile pot genera un lanţ de evenimente
nedorite.
2. Gândurile negative care pot submina progresul pot fi reformulate astfel încât să devină
pozitive/utile.
TEMĂ:

1. În cursul săptămânii viitoare observă o situaţie în care reuşeşti să pui în practică una sau
mai multe convingeri care nu cauzează probleme.

2. Notează trei gânduri pozitive care te vor ajuta în atingerea obiectivelor.

53
 FISA 19

REFORMULAREA GÂNDURILOR NEGATIVE

1. Gândeste-te la un moment din viaţa ta când te-ai enervat sau supărat şi ai spus sau ai făcut
ceva pe care ai fi dorit să nu-l fi făcut. Ce a declanşat lanţul de evenimente (ce s-a
întâmplat)?

2. La ce te gândeai atunci?

3. Cum te-ai simţit?

4. Ce-ai făcut (de s-a terminat prost)?

5. Ce-ai fi putut gândi altfel?

6. Cum crezi că te-ai fi simţit dacă ţi-ai fi schimbat gândurile în modul prezentat mai sus?

7. Ce-ai fi făcut diferit dacă ai fi simţit altfel?

 SESIUNEA A NOUA

EMPATIA CU VICTIMA

INTRODUCERE PENTRU CONSILIERI

Empatia este definită ca fiind înţelegerea şi împărtăşirea sentimentelor celuilalt (Oxford english
dictionary).
Tehnicile de consolidare a empatiei folosesc principiile teoriei învăţării sociale (Bandura 1977),
conform căreia se poate învăţa comportamentul la nivel cognitiv prin intermediul observării
acţiunilor celorlalţi. Odată ce apare acest comportament, se poate consolida pentru a-i încuraja
utilizarea pe viitor.
Această sesiune este plasată spre sfârşitul programului, când consilierul de probaţiune ar trebui să
aibă dezvoltată o relaţie de lucru pozitivă cu beneficiarul. Pot apărea dificultăţi/reţineri dacă
beneficiarul este implicat mai devreme într-o sesiune privind victima.
Unii beneficiari pot spune că nu există victime directe ale infracţiunii lor, dar programul
explorează şi victimele indirecte. Trebuie reamintit că nu există infracţiune fără victime.

Materialul este conceput pentru a fi utilizat cu toate genurile de infractori. Exerciţiile trebuie
folosite în ordinea în care sunt menţionate în program. Asiguraţi-vă că beneficiarul înţelege
conceptul de victimă directă şi indirectă şi dacă este necesar oferiţi explicaţii.

Obiectivul sesiunii: Să ofere consilierilor de probaţiune un instrument de lucru cu beneficiarii care

să se adreseze atitudinii acestora faţă de victimele infracţiunilor lor şi care să le dezvolte empatia

Recapitularea sesiunii anterioare si discutarea temei pentru acasă

EXPLICAŢI că această sesiune îşi propune să abordeze lucrurile dintr-o altă perspectivă, aceea a
victimei.

Exerciţiul 1

FIŞA 20 - Experinţa ca victimă

Exerciţiul evidenţiează faptul că beneficiarii pot fi ei înşişi victime ale infracţiunilor.

SOLICITAŢI beneficiarului să descrie o infracţiune sau o situaţie în care a trăit experienţa de

victimă şi să descrie efectele asupra lui. Încurajaţi-l să se gândească la cât mai multe efecte (atât
materiale, cât şi emoţionale) şi cine altcineva a mai fost afectat.
Dacă beneficiarul este reţinut să-şi recunoască experienţa de victimă, poate îi este mai uşor să
discute despre experienţa de victimă a unui membru al familiei sau prieten.

Exerciţiul 2

FIŞA 21 – Experienţa d-lui Popescu

SOLICITAŢI beneficiarului să citească fişa 21 (sau poate fi citită de consilier) şi să completeze

lista cu efectele asupra victimelor (directe şi indirecte). Încurajaţi beneficiarul să se gândească la
toate efectele pe termen scurt şi lung asupra d-lui Popescu şi familiei sale.

Exerciţiul 3

FIŞA 22 – Victimele infracţiunii mele

Acest exerciţiu determină beneficiarul să analizeze efectele propriei infracţiuni asupra altor
persoane atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Rezumatul sesiunii:

1. Este important să fim coştienţi de perspectiva victimei.

2. În general, infracţiunile au atât victime directe, cât şi indirecte.
3. Efectele infacţiunii pot fi pe termen scurt şi pe termen lung, atât cele de natură materială, cât
şi cele de natură emoţională.

56
FIŞA 20

EXPERINŢA CA VICTIMĂ

Gândeşte-te la un moment din viaţa ta când tu sau cineva apropiat a fost victima unei infracţiuni.
Descrie această experienţă şi efectele ei.

INFRACŢIUNE EFECTE

INFRACŢIUNE EFECTE

57
FIŞA 21

EXPERIENŢA D-LUI POPESCU

Citeşte experienţa d-lui Popescu şi identifică victimele directe şi indirecte, precum şi efectele pe
termen scurt şi efectele pe termen lung asupra acestora.

Experienţa victimei – Dl. Popescu

M-am trezit dimineaţa pe la ora 6.30 din cauza alarmei. M-am gândit că s-a stricat centrala, pentru
că era foarte frig. Am coborât la parter să văd ce e cu centrala şi nici măcar n-am observat că uşa
din spate era larg deschisă. Centrala funcţiona şi nu mi-am putut da seama care era problema, după
care am realizat că ne intrase cineva în casă. Dispăruseră televizorul şi dvd player-ul. Broasca de la
uşa din spate era spartă şi uşa nu se mai putea închide.

Am sunat la poliţie şi mi-au spus că vor trimite pe cineva. A trebuit sa chem un lăcătuş să repare
uşa, pe care a trebuit să-l plătesc cu 200 lei. Pentru că a trebuit să aştept poliţistul şi să stau cu
lăcătuşul, nu m-am dus la serviciu în ziua respectivă. Prin urmare, am pierdut salariul pentru acea
zi.
N-am avut televizor vreo câteva luni până când am reuşit să economisesc bani să cumpăr altul.
Acum economisim bani pentru un alt dvd player.

Lucrul cel mai rău a fost că au început să aibă copiii coşmaruri. Erau speriaţi că vor veni oamenii
răi să le fure jucăriile. Deşi le-am explicat că nu se va întâmpla aşa ceva, au fost speriaţi timp de
mai multe luni. Maria, care are doar 4 ani, credea că vor veni să i-o fure pe mami. Multe săptămâni
după asta n-am dormit liniştit, la orice zgomot de afară mă trezeam şi mă duceam jos să verific
dacă nu e cineva în casă.

Soţia mea este foarte îngrijorată; spune că are un sentiment de nesiguranţă, având impresia deseori
că e cineva în casă. Se teme să rămână singură acasă noaptea. Spune că nu se va mai simţi niciodată
în siguranţă în această casă şi vrea să ne mutăm.

Infracţiunea – Dl. Popescu

Efectele pe termen Efectele pe termen Efectele pe termen Efectele pe termen

scurt asupra victimei lung asupra victimei scurt asupra victimei lung asupra victimei
directe directe indirecte indirecte

58
FIŞA 22

VICTIMELE INFRACŢIUNII MELE

Efectele pe termen Efectele pe termen Efectele pe termen Efectele pe termen

scurt asupra victimei lung asupra victimei scurt asupra victimei lung asupra victimei
directe directe indirecte indirecte

59
TEMĂ:

Citeşte următorul scenariu:

Mihai pleacă de la serviciu şi pe drum se întâlneşte cu doi prieteni, Ion şi Vasile. Aceştia îl
invită să bea o bere la un bar departe de casă, unde lucrează prietena lui Vasile. Acolo, Vasile
îşi vede prietena că stă de vorbă cu un tânăr. Vasile se enervează şi sare la bătaie. Mihai
încearcă să-i despartă, dar până la urmă se implică şi el în bătaie. Ulterior, Mihai află că
tânărul era vărul prietenei lui Vasile.

Răspunde la următoarele întrebări:

1. Cine sunt victimele directe şi indirecte?

2. Care au fost efectele asupra lor?
 INTRODUCERE PENTRU CONSILIERI PENTRU SESIUNILE 10 ŞI 11

PREVENIREA RECIDIVEI

Am analizat modul în care gândurile şi convingerile pot avea drept consecinţe comportamentele
negative ale beneficiarului. Modulul de prevenire a recidivei se axează pe etape concrete, care
vizează efectuarea de schimbări cognitiv-comportamentale, recunoaşterea semnelor de avertizare,
a factorilor de declanşare, a situaţiilor de risc care ar putea conduce la recidivă.

Deşi prevenirea recidivei este deseori asociată cu abuzul de substanţe, sesiunile 10 şi 11 pot fi
aplicate pentru orice tip de infracţiune, iar planul de prevenire al recidivei poate fi aplicat la orice
nevoie criminogenă a beneficiarului.

Înţelegerea procesului de recidivă şi a modului în care i se poate face faţă eficient

1. ALUNECAREA ŞI RECIDIVA

Beneficiarul trebuie să înveţe că aceste două concepte sunt diferite, că alunecările sunt posibile
dar nu trebuie să se lase copleşiţi. Recidiva se poate defini ca o reîntoarcere completă la
comportamentul problematic iniţial, de exemplu, la comiterea unei infracţiuni similare.
Alunecarea se referă la parcurgerea unor paşi care pot duce spre recidivă şi care pot fi
conştientizaţi de către beneficiar. Dacă apare sau nu recidiva, depinde de modul în care
beneficiarul face faţă alunecărilor.

2. PRINCIPALELE CĂI CĂTRE RECIDIVĂ:

1. Decizii greşite care conduc la:

a) Situaţii de mare risc
b) Situaţii neaşteptate de risc
2. Dezvoltarea unui tipar de gândire despre care s-a constatat anterior că este un stadiu iniţial de
pe ciclul de comportament al beneficiarului.

1 a) Anumite decizii, care pot părea lipsite de importanţă în momentul respectiv, determină
persoana să intre, treptat, într-o situaţie de mare risc. (Vezi FIŞA 25- Un alcoolic)
1 b) Situaţiile neaşteptate de risc sunt acele situaţii imprevizibile care ne pun în dificultate, de
exemplu: cineva care tocmai a început să ţină regim primeşte vizita unui prieten care a adus pentru
amândoi un fel de mâncare cu un conţinut mare de grăsimi.

2. Adoptarea unui tipar de gândire poate avea următoarele consecinţe: beneficiarul ar putea să
dezvolte distorsiuni cognitive, cum ar fi aşteptări nerealiste atât cu privire la sine, cât şi la ceilalţi,
tendinţa de a se vedea ca un ratat dacă nu se împovărează cu obligaţii, rămânându-i puţin timp
pentru a face ceea ce-i place – beneficiarul dezvoltă un „stil de viaţă dezechilibrat”.
Situaţia poate conduce la gândire negativă şi la concentrarea asupra aspectelor negative ale
oricărui context, deoarece există tendinţa de a vedea că orice mică greşeală este un eşec. Astfel, se
ajunge la sentimentul ratării, al tratamentului inechitabil, al înşelării şi al privării. În aceste
condiţii, se reduce din ce în ce mai mult capacitatea gândirii pozitive până când beneficiarul nu
mai poate vedea nimic bun în viaţa lui.
Sentimentele şi emoţiile negative îl fac pe beneficiar să-şi dorească să evadeze, însă mijloacele
pozitive de scăpare sunt blocate. Prin urmare, există tendinţa de a evada prin intermediul
mijloacelor care i-au oferit o stare de bine în trecut, cum ar fi băutura sau drogurile. În acest
moment, beneficiarul alege răsplata pe termen scurt (pe care o cunoaşte şi îi este la îndemână) în
locul câştigurilor pe termen lung.

Mecanismele de a face faţă (de coping) situaţiilor de mare risc

Beneficiarul trebuie să asimileze mecanisme concrete pentru a face faţă situaţiilor de mare risc,
care ar putea conduce la alunecare. Există 2 reacţii posibile la situaţiile de mare risc:

1. Luarea de măsuri corespunzătoare de evitare prin punerea în practică a mecanismelor învăţate

anterior de a face faţă situaţiilor de mare risc.
2. Alunecarea, dacă beneficiarul nu are un asemenea mecanism sau dacă vede că erorile minore
sunt semnul unui eşec deplin.

Prima reacţie îndepărtează beneficiarul de la alunecare şi îi dezvoltă încrederea în sine şi

sentimentul de reuşită, scăzând astfel riscul general de recidivă.
A doua reacţie, pe de altă parte, îl poate îndrepta în direcţia opusă.

PREVENIREA RECIDIVEI – rezumat

Pentru a preveni recidiva, beneficiarul trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru:

1. Identificarea şi înţelegerea aprofundată a propriului pattern/tipar comportamental.

2. Adoptarea unei atitudini pozitive, realiste faţă de viaţa cotidiană.

3. Adoptarea unui stil de viaţă plin de satisfacţii în care nevoile emoţionale, îndeplinite anterior
prin comportamentul infracţional/de dependenţă etc., sunt acoperite prin mijloace pozitive
(educaţie, angajare, relaţii constructive, etc).

4. Dezvoltarea unei imagini pozitive despre sine.

5. Anticiparea situaţiilor de mare risc şi construirea unui plan de a le evita sau de a le face faţă,
dacă se întâmplă să apară.

6. Realizarea distincţiei dintre alunecare şi recidivă, întocmirea planului de a evita şi de a face faţă
alunecării dacă aceasta apare, prin utilizarea strategiilor de evitare, respectiv a mecanismelor
eficace de a le face faţă.

62
 SESIUNEA A ZECEA

PREVENIREA RECIDIVEI

Obiectivele sesiunii: să se explice diferenţa dintre alunecare şi recidivă şi să se explice

principalele căi spre recidivă.

Recapitularea sesiunii anterioare si discutarea temei pentru acasă

Începeţi sesiunea prin a explica beneficiarului diferenţa dintre alunecare şi recidivă, fiind conştient
de situaţiile de mare risc şi de deciziile greşite pe care le poate lua.

Exerciţiul 1

Daţi beneficiarului o copie după FIŞA 23 - Decizii greşite – „Un alcoolic” sau citiţi cu voce tare şi
discutaţi aspectele relevante din cadrul acesteia.

Se pune accentul pe legătura dintre deciziile greşite şi situaţiile de mare risc. Se explică
beneficiarului că aceste decizii sunt iniţial aparent nesemnificative, dar devin greşite prin prisma
rezultatului pe care îl determină.

Concentraţi-vă, de asemenea, pe generarea de soluţii alternative şi de strategii utile.

Exerciţiul 2

Solicitaţi beneficiarului să completeze FIŞA 24 - Strategii de evitare şi de a face faţă. Folosiţi

scenariile pentru a discuta strategiile de evitare sau mecanismele concrete de a face faţă, care ar
putea reduce riscul de recidivă. Dacă aveţi timp la dispoziţie, puteţi folosi şi alte exemple.

Concentraţi-vă pe modul în care o persoană poate evita să intre într-o situaţie periculoasă sau cum
poate scăpa dacă se află deja într-o asemenea situaţie.

Concentraţi-vă pe ce ar putea să-şi spună persoana din scenariu pentru a-şi spori şansele de a reuşi
să iasă din această dilemă.

Faceţi legătura cu discuţia cu sinele şi comunicarea asertivă.

Rezumatul sesiunii:

1. Alunecare/Recidiva
2. Decizii bune/Decizii greşite
3. Strategiile de evitare şi mecanismele de a face faţă

63
FIŞA 23

DECIZII GREŞITE – „UN ALCOOLIC”

Un „alcoolic” care s-a jurat că nu mai bea merge spre casă. Se caută prin buzunare după o ţigară şi
îşi dă seama că nu mai are. Se uită îngrijorat în jur după un magazin şi vede unul în apropiere. Se
apropie şi vede că e un bar. Face o pauză de moment, pe urmă decide că-i trebuie cu-adevărat o
ţigară. Intră în bar, se duce la barman şi cere un pachet de tigări, intenţionând să plece imediat din
bar. Deodată îşi aude strigat numele, se întoarce către direcţia din care venise sunetul şi prin fumul
greu din bar, îşi recunoaşte un prieten. Prietenul lui ajunge la bar şi comandă imediat două halbe.
Nu se împotriveşte decât pe moment, după care începe să bea. Aceasta a fost doar prima halbă
dintr-o serie lungă consumată în seara respectivă.

După ce-aţi auzit povestea, puteţi vedea că „alcoolicul” a luat o serie de decizii care l-au afundat
din ce în mai mult într-o situaţie de mare risc.

Stabiliţi momentele în care el ar fi putut lua o decizie diferită, care ar fi putut să-l ţină departe de
situaţia dificilă. Discutaţi următoarele:

1. Ce alternative avea, în afară de a intra în bar?

2. Ce strategii ar fi putut utiliza pentru a refuza băutura?

El a luat o serie de decizii care par nesemnificative pentru hotărârea lui de a nu mai consuma
alcool, însă fiecare dintre acestea l-a adus cu câte un pas mai aproape de situaţia în care a acceptat,
în sfârşit, să bea berea.

64
FIŞA 24

UTILIZAREA STRATEGIILOR DE EVITARE ŞI DE A FACE FAŢĂ

Completaţi următoarele scenarii scriind/discutând calea de evitare sau de a face faţă, care poate
reduce riscul de recidivă.
Dacă nu este timp suficient pentru completarea scenariilor alegeţi unul care este cel mai relevant
pentru beneficiar sau construiţi dumneavoastră un scenariu. Solicitaţi apoi beneficiarului să
identifice abilităţile pe care le poate folosi în fiecare situaţie (restructurarea gândurilor,
comunicarea asertivă etc).

1. ADRIAN a fost acuzat anterior de furtul unei maşini. Într-o seară îi vin nişte prieteni acasă într-o
maşină despre care crede că e furată. ADRIAN ar trebui…

2. IONUŢ a luat parte la mai multe încăierări sângeroase într-un club denumit XTC. În scurtă
vreme, prietenul său va face 18 de ani, iar cineva a sugerat să se întâlnească la XTC. IONUŢ ar
trebui…

3. MIHAI a fost acuzat de mai multe ori că şi-a bătut partenera. Certurile încep în mod normal când
vine acasă târziu de prin barurile unde a fost cu prietenii. Într-o sâmbătă după-amiază, îl sună
prietenii şi-i spun că merg cu toţii să bea în seara respectivă şi dacă vrea şi el să vină. MIHAI ar
trebui…

4. GABRIELA a început să consume heroină, în mod obişnuit, încă de la vârsta de 18 ani. Tocmai
şi-a petrecut ultimele 8 luni într-un centru de reabilitare şi nu mai consumă. După ce-a părăsit
centrul, s-a reîntors acasă şi într-o seară s-a întâlnit, din întâmplare, cu câţiva „vechi prieteni” care
încă mai iau frecvent droguri. GABRIELA ar trebui …

5. GLORIA se duce cu maşina la barul din apropiere unde intenţionează să bea ceva după care să
plece pe jos acasă. La 11.30 pleacă din bar, însă vremea e rea şi plouă cu găleata. Gloria ar trebui
…

6. ŞERBAN a tot furat din magazine încă de când avea 16 ani. Într-o sâmbătă se duce în oraş cu
partenera lui care vede nişte haine care-i plac. Se apropie Crăciunul şi Şerban ştie că nu-şi poate
permite să cumpere cadouri. ŞERBAN ar trebui …

7. LILI a mai fost condamnată pentru droguri în trecut, dar acum încearcă să evite alte necazuri cu
poliţia. E în oraş cu nişte prieteni şi cineva sugerează să meargă la o petrecere „nebună, cu droguri”
despre care a auzit. LILI ar trebui…

8. ALEXANDRA a fost arestată acum 5 ani pentru înşelăciune şi falsificare de carnete de cecuri.
Într-o zi e la poştă şi vede că cineva şi-a uitat carnetul de cecuri la ghişeu. ALEXANDRA ar trebui
…
TEMĂ:

Gândeşte-te la o situaţie din trecut când erai în situaţia de risc de recidivă.

Gândeşte-te la nişte strategii de evitare a recidivei dacă această situaţie ar reapărea pe viitor.
Identifică o situaţie când ştii că ai putea recidiva şi vezi de ce ai avea nevoie pentru a evita
recidiva în situaţia respectivă.
 SESIUNEA A UNSPREZECEA

PLANUL INDIVIDUAL DE PREVENIRE A RECIDIVEI

Prezenta sesiune continuă sesiunea 10 şi se concentrează pe elaborarea de către beneficiar a

propriilor strategii de evitare. La sfârşitul acestei sesiuni, beneficiarul îşi va elabora propriul plan
de prevenire a recidivei pe care îl păstrează, iar o copie a acestuia rămâne la dosar.

ASPECTE ESENŢIALE: Accentul se pune pe deciziile greşite, pe semnalele de alarmă şi pe factorii

declanşatori. Se mai pun în evidenţă şi soluţiile pe care le poate genera beneficiarul pentru a evita
problemele pe viitor. Jocurile de rol îl vor ajuta pe beneficiar să exerseze propriile strategii.

Obiectivul sesiunii: beneficiarul să fie sprijinit să-şi elaboreze un plan individual de prevenire a
recidivei.

Recapitularea sesiunii anterioare si discutarea temei pentru acasă

Exerciţiul 1

SOLICITAŢI beneficiarului să completeze FIŞA 25 - Lanţul comportament – infracţiune.

Discutaţi principalele aspecte. Beneficiarul poat exersa strategiile de evitare prin intermediul
jocurilor de rol.
Exerciţiul consolidează noţiunile învăţate în sesiunea trecută, aplicându-le la infracţiunea
beneficiarului.

Exerciţiul 2

Solicitaţi beneficiarului să completeze FIŞA 26 - Planul individual de prevenire a recidivei.

Oferiţi feed-back cu privire la cât de realiste sunt strategiile de evitare şi faceţi sugestii pozitive.
Este important să fie incluse, la punctele 4 şi 5 din fişă, cât mai multe decizii cu referire la grupul
de prieteni, angajare, adăpost etc.

OBSERVAŢIE: la finalul sesiunii se va da ca temă completarea Jurnalului Prevenirii Recidivei

(Anexa 3), care va fi discutat după 4 săptămâni, când va avea loc sesiunea 12.

Rezumatul sesiunii:

1. Acordă atenţie deciziilor greşite, semnelor de avertizare şi factorilor declanşatori

2. Strategii de evitare
3. Lanţul infracţiunii
4. Planul individual de prevenire a recidivei

68
FIŞA 25

LANŢUL COMPORTAMENT - INFRACŢIUNE

Infracţiunea (ce-ai făcut)

…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………….......…………………………………

Situaţia riscantă – care a fost situaţia anterioară, riscantă sau care a condus la conduita
infracţională?

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………

Deciziile greşite – ce decizii ai luat care păreau rezonabile pe moment, însă te-au pus într-o situaţie
de risc?

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………

Ce-ai fi putut face pentru a evita situaţia de mai sus (de exemplu: rezolvarea de probleme/discuţia
cu sine)?

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
 FIŞA 26

PLANUL INDIVIDUAL DE PREVENIRE A RECIDIVEI

S-ar putea să îţi faci griji cu privire la posibilitatea de a avea din nou probleme şi de a repeta
comportamentul problematic. Execiţiul îţi oferă ocazia de a vorbi despre temerile tale şi de a te
gândi la moduri de a evita ceea ce s-ar putea întâmpla.

Infracţiune/conduită posibilă:

.........................................................................................................................................

Ce-ar putea declanşa infracţiunea/conduita mea?

.........................................................................................................................................

Care sunt semnele de avertizare care-mi spun că s-ar putea să repet acest comportament?

.........................................................................................................................................

Ce decizii pe care le iau ar putea să mă conducă să repet acelaşi comportament?

.........................................................................................................................................

Deciziile pe care le-aş putea lua, gândurile pe care le-aş putea avea şi acţiunile pe care le-aş putea
întreprinde pentru a evita recidiva (poţi să te gândeşti la cât mai multe aspecte: relaţii, muncă,
locuinţă, droguri, alcool, etc.):

1………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………….
2………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………….
3………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………..
4………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………..
5………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………..

Cum te-ai simţi dacă ai parcurge o perioadă însemnată de timp, fără a repeta conduita
problematică/infracţiunea?

...............................................................................................................................................................

70
TEMĂ:

Din acest moment şi până la sesiunea finală vei completa un Jurnal al Prevenirii Recidivei.

La datele relevante, jurnalul ar trebui să enumere:

 orice situaţii de risc cu care te-ai confruntat

 ce se întâmpla în viaţa ta în acel moment
 care sunt strategiile de evitare/mecanismele de a face faţă pe care le-ai folosit
 ce sentimente ai avut cu privire la reuşita acestor strategii/mecanisme

71
 SESIUNEA A DOUĂSPREZECEA

TRECEREA ÎN REVISTĂ A PROGRAMULUI

Obiectivul sesiunii: evaluarea progresului şi a planurilor beneficiarului aflate în derulare.

ANALIZAŢI jurnalul prevenirii recidivei care poate fi folosit, în continuare, pe perioada termenului de
încercare.

Recapitulare

Începeţi sesiunea prin recapitularea întregului program. Solicitaţi mai întâi beneficiarului să treacă în revistă
fiecare sesiune şi puneţi-i întrebări pentru a verifica dacă-şi reaminteşte corect sesiunile parcurse. Pe măsură
ce parcurgeţi sesiunile concepeţi împreună un plan de consolidare pentru viitor folosind FIŞA 27. Va fi
întrebat ce aspecte din sesiuni doreşte să fie rediscutate pe durata termenului de încercare.
În cazul în care supravegherea este realizată de către alt consilier decât cel care a derulat programul, FIŞA
27 va fi înaintată acestuia.

Cercul schimbării

Treceţi în revistă Cercul Schimbării şi solicitaţi beneficiarului să vă spună unde crede că se află acum pe
acest cerc. Dacă observaţi că îşi subestimează progresele, subliniaţi schimbările pozitive pe care le-aţi
observat pe parcursul programului. Dacă se supraevaluează, solicitaţi-i dovezi (De ce crezi că eşti în acest
stadiu? Ce te face să crezi asta? De ce ai avea nevoie pentru a trece în stadiul următor?).

Obiective

Analizaţi obiectivele beneficiarului, stabilite în sesiunea 2. Este posibil ca beneficiarul să fi atins deja unele
dintre obiectivele pe termen scurt. Întrebaţi dacă doreşte să-şi schimbe vreunul dintre obiective sau să
adauge altele. Există vreun obstacol, de exemplu: gânduri negative? Faceţi legătura dintre obiective şi planul
de prevenire a recidivei şi asiguraţi-vă că fiecare nou obiectiv îndeplineşte criteriile SMART.

Resurse comunitare

În acestă etapă este important să facilitaţi accesul beneficiarului la resursele comunităţii cu scopul de a-l
ajuta să-şi atingă obiectivele, mai ales dacă acestuia i-a mai rămas puţin timp din termenul de încercare.
Folosind FIŞA 28, analizaţi obiectivele şi stabiliţi cu beneficiarul care sunt organizaţiile/instituţiile care pot
să-i ofere servicii în vederea atingerii obiectivelor şi care sunt acţiunile pe care şi le propune (puteţi avea în
vedere FIŞA 6 din sesiunea 2 şi FIŞA 12 din sesiunea 5). Fiţi concreţi în ce priveşte contactarea acestora, de
exemplu: cine, când, cum, unde, etc.
În cazul în care supravegherea este realizată de către alt consilier decât cel care a derulat programul, FIŞA 28
va fi înaintată acestuia.

Finalizare

Solicitaţi beneficiarul să completeze chestionarul de evaluare finală (Anexa 6)

Felicitaţi beneficiarul pentru finalizarea programului şi oferiţi o diplomă de participare.

72
FIŞA 27

În timpul rămas din termenul de încercare voi lucra la următoarele aspecte, în scopul de a-mi atinge
obiectivele şi de a diminua sansele de a mai comite o infracţiune pe viitor (acestea pot fi aspecte din
program pe care vrei sa le mai exersezi sau alte aspecte relevante pentru atingerea obiectivelor
tale).

1.

2.

3.

4.

5.

73
FIŞA 28

LEGĂTURI CU RESURSELE COMUNITĂŢII

Angajare Venituri
Instituţia: Instituţia:

Acţiuni propuse: Acţiuni propuse:

Sănătate Stil de viaţă şi prieteni

Instituţia: Instituţia/persoane:

Actiuni propuse: Acţiuni propuse:

Relaţionare Dezvoltare personală

Instituţia/persoane: Instituţia:

Acţiuni propuse: Acţiuni propuse:

Timp liber Adăpost/locuire
Instituţia: Instituţia:

Actiuni propuse: Acţiuni propuse:

74
 ANEXA 1

- Povesteste-mi despre infractiune ....

- Pai, aveam nevoie de bani, asa ca am decis, cu amicul meu sa furam de la cineva de pe strada un
telefon mobil. Stiam ca valoreaza ceva bani daca-l vindeam.
- Cum pe simteai inainte de asta?
- Nu aveam nici un sentiment. Stiam doar ca am nevoie de bani rapid.
- Ce crezi despre faptul ca ai ajuns la probatiune?
- E o pierdere de timp.
- Ce crezi despre iesirile cu prietenii in cluburi?
- Imi plac foarte mult.
- Esti de acord ca am reusit sa descriem doua situatii in care ai sentimente diferite?
- Cred ca da.
- Cum te-ai fi simtit daca nu aveai ocazia aceea de a castiga niste bani usor si rapid?
- As fi fost suparat (furios).
- Deci, te-ai fi infuriat daca nu gaseai o solutie la problema ta, aceea de a face rost de bani rapid?
- Cred ca da.
- Spune-mi cum te-ai simtit in timpul comiterii infractiunii?
- Nu am simtit nimic.
- Ce-ai fi simtit daca doar treceai pe langa persoana respectiva pe strada, fara a avea intentia de a o
jefui?
- N-as fi simtit nimic.
- E acelasi lucru cu ce-ai simtit in timpul comiterii infractiunii?
- Pai, nu, atunci am simtit ceva.
- Adica ai simtit un fel de surescitare atunci cand ai comis jaful.
- Da.
- Cum te-ai simtit dupa aceea?
- Nu am simtit nimic. Am obtinut ce vroiam.
- Adica ai simtit satisfactie?
- Da. am obtinut ce-am vrut.
- Deci atunci erai satisfacut. Cum te simti acum?
- Pai, ma enerveaza ca m-au prins.
- Deci, spui ca sentimentele tale, imediat dupa comiterea infractiunii, sunt diferite de cele de acum.
- Da.
- In ce fel sunt diferite?
- Pai, sunt diferite pentru ca acum, sunt in probatiune. Am dosar penal.
- Deci, spui ca uneori sentimentele sunt diferite, se schimba de la un moment la altul.
- Cred ca da.

75
 ANEXA 2

SITUAŢII PROBLEMATICE

1. DROGURI ŞI ALCOOL

A) Esti într-un bar şi vezi un bărbat care iese pe patru cărări şi-şi scoate cheile de la
maşină. Şi maşina ta se află în parcare.
B) Un prieten a băut mult prea mult şi vrei să te duci acasă. El insistă să mai bei ceva cu
el; nu vrea să accepte un refuz.
C) Ai renunţat de curând la consumul de alcool. Soţul tău a cumpărat azi o sticlă de
votcă pentru a o consuma în timpul liber.
D) Te-ai lăsat de două luni de droguri. Fosta prietenă încă mai consumă. Într-o zi te
întâlneşti cu ea şi-ţi propune să mergeţi să cumpăraţi o doză împreună.
E) Mergi să te internezi la dezintoxicare. Pe drum te întâlneşti cu un prieten care tocmai
s-a externat şi e nemulţumit de condiţiile din spital.
F) Concubinul mamei tale vine de obicei beat acasă. Într-o seară te îndeamnă şi pe tine
să bei. Îţi spune că trebuie să bei dacă vrei să dovedeşti că eşti bărbat.
G) Partenera ta vrea sa faci cunoştinţă cu o parte din prietenii ei mai vechi. Ea ţine mult
la impreia pe care o vei face acestora. Ea te-a atentionat sa fii cat se poate de degajat si iti ofera o
tigara de hasis.

2. SĂNĂTATE

A) Doctorul iti spune că mai ai şase luni de trăit dacă nu te laşi de fumat şi dacă nu trăiţi
într-un mediu unde nu se fumează absolut deloc. Toată lumea din familia ta fumează.
B) Doctorul ţi-a spus că ai probleme cu ficatul. Trebuie să ţii un regim sănătos şi să te
odihneşti mult. Ţie-ţi place să ieşi seara cu prietenii şi să stai până târziu.
C) Faci sport de performanţă, dar ai descoperit în urma unor investigaţii recente că ai
probleme cu coloana. Ţi s-a interzis să mai faci efort fizic.
D) Îţi place mult slujba ta şi ai muncit mult ca s-o obţii. Tocmai ai aflat că ai o boală
care te împiedică s-o exerciţi. Ai credit la bancă, plăteşti ratele din salariu şi eşti singurul membru
al familiei care lucrează.
E) Fiica ta are nevoie de un transplant de rinichi. Pritenul tau iti face cunostinţă cu o
persoană care te poate ajuta în acest sens, dart iţi cere să fii foarte discret întrucat nu este o
modalitate legală de lucru.

3. LOCUL DE MUNCĂ

A) Şefa ta iti solicită să faci ore suplimentare pentru că nu vrea să plătească pe cineva
cu jumătate de normă şi nu-şi poate permite să iti plătească orele lucrate în plus. Lucrezi în acelaşi
post de mai mult de un an şi faci treabă bună, însă tot n-ai primit nici o mărire de salariu.
B) Şeful tau îl concediază pe unul dintre prietenii tai pentru o greşeală pe care-aţi făcut-
o tu.
C) Ai febră foarte mare şi de-abia te poţi da jos din pat, dar nu mai e nimeni care să
acopere tura ta. Dacă nu mergi la lucru s-ar putea să fii concediat, însă dacă te duci, s-ar putea să te
îmbolnăvesti foarte tare.
D) Un angajat nu face absolut nimic, însă, ori de câte ori e şeful primprejur se face că e
foarte ocupat.

76
 E) Nu lucrezi de două luni, ai nevoie de bani, însă crezi că toţi patronii sunt la fel, cer
prea mult şi plătesc prea puţin. Te întâlneşti cu un prieten care-ţi zice că ştie cum să faceţi rost de
bani.
F) Eşti însărcinată şi tocmai ai aflat că patronul tău nu a plătit asigurările medicale şi nu
poţi beneficia de indemnizaţia de maternitate.
G) Seful tău îţi cere să avizezi favorabil o lucrare despre care şti că nu este făcută cum
trebuie. Cum procedezi?

4. ŞCOALĂ

A) Ai avut note foarte mari tot anul şi ai sentimentul ca ai făcut bine la examenul final.
Cu toate acestea, în carnetul tau de note figurează o notă finală foarte mică.
B) Formaţia în care cânţi are vineri noapte un concert important. Ai lucrare la istorie
vineri după-amiaza şi trebuie să decizi dacă să studiezi pentru examen sau pentru concert.
C) Trebuie să lucrezi în tura de noapte, iar a doua zi ai un examen important la şcoală.
Colegul de muncă, pe care-l rugai să te înlocuiască este bolnav.
D) Ai abandonat şcoala în urmă cu doi ani când ai fost arestat. Îţi doreşti să termini
măcar opt clase, însă-ţi e teamă că unii colegi vor râde de tine.
E) Ai multe absenţe şi rişti să fii exmatriculat. Un coleg se oferă să-ţi facă rost de o
scutire medicală falsificată.
F) Un coleg te acuză că i-ai sustras un obiect personal pe care l-ai văzut la altcineva.
G) Ştii că un coleg care a luat o notă bună la o lucrare a copiat.

5. BANI

A) Primesti o adresa de la compania de electricitate care vă spune că dacă nu vă plătiţi

imediat factura la lumină, veţi fi deconectat de la reţea luni dimineaţă. N-aţi mai primit pana acum
nici o factură prin poştă.
B) Ai primit factura de telefon şi constataţi că ai de plătit 200 Ron pentru convorbiri la
distanţă pe care nu le-ai efectuat.
C) Părinţii ţi-au dat nişte bani şi-ai vrea să mergi la discotecă în seara asta, dar te
întâlneşti cu un prieten căruia îi datorezi cam toţi banii pe care-i ai la tine. D) Locuieşti într-o
cameră închiriată, iar proprietarul îţi cere, la un moment dat, chiria în avans pe trei luni fără
contract.
E) Când ai primit salariul, ai constatat că-ţi lipsesc 50 Ron.
F) Trebuia să primeşti 100 Ron de la un prieten care însă i-a virat într-un cont diferit
faţă de cel pe care i l-ai dat tu.
G) Ai găsit un portofel plin cu bani pe stradă. Nu e nimeni pe strada să te vadă.

6. PRIETENI ŞI VECINI

A) Ajungi acasă şi constaţi că te aşteaptă un grup de persoane care ti-au organizat o

petrecere surpriză. Tocmai ai luat gripă şi doresti să stai în pat toată seara.
B) Vezi pe un prieten care fură din supermarket-ul care e monitorizat de camere de luat
vederi cu circuit închis.
C) Vecinul care locuieşte în apartamentul de sus îşi lasă mereu sacii de gunoi în holul
de la intrare care e comun.
D) Oamenii din apartamentul de-alături se ceartă mereu foarte tare noaptea şi nu puteţi
dormi.
E) Cineva din clădirea unde stai vă fură corespondenţa din cutia poştală.

77
 F) Vecinul din apartamentul de alături realizează reparaţii capitale în apartament şi face
foarte mult zgomot la ore la care ai vrea să dormi.
G) Vecinul de deasupra are o petrecere care se prelungeşte mult în noapte iar a doua zi
ai un examen important.
H) Un prieten te-a rugat să-i împrumuţi 200 Ron, iar în ziua când trebuia să ţi-i
înnapoieze e plecat din localitate. Tot în aceeaşi zi voiai să-i cumperi un cadou soţiei tale.
I) Cel mai bun prieten al tău îţi spune că-i place de prietena ta.
J) Pui zilnic mâncare pentru porumbei pe balcon, însă ai observat că vecinul de-alături
a pus nişte capcane pentru porumbei.

7. FAMILIE

A) Te-ai pedepsit fata adolescentă să nu iasă din casă la sfârşit de săptămână pentru c-ai
prins-o că se strecurase afară când trebuia să doarmă. Cu toate acestea, tu şi partenerul tau aveţi
bilete să mergeţi la un concert pe care voiaţi cu adevărat să-l vedeţi.
B) Mama e bolnavă şi te sună să vii s-o ajuţi. Locuieşte în alt oraş şi nu ai bani de
drum.
C) I-ai promis copilului că-l duci diseară la teatru, dar afli după-amiaza că a creat
probleme de disciplină la şcoală.
D) Tata vrea să te angajeze la el la firmă, dar tu ai vrea să te mai distrezi puţin înainte
de a-ţi lua serviciu.
E) Mama nu te ascultă niciodată şi ţipă la tine când nu-i convine ceva. În seara asta vrei
să-i ceri permisiunea să mergi la un chef.
F) Tu şi partenerul tău de viaţă aveţi acelaşi loc de muncă. Eşti promovată pe un post pe
care şi el şi l-a dorit.

8. CĂSĂTORIE/CUPLU

A) Vrei să locuiesti cu partenerul tau înainte să va căsătoriţi, la fel doreşte şi el/ea.

Părinţii amândurora sunt foarte credincioşi.
B) Partenerul tau vrea să mai aveţi un copil, nu prea iti poti permite să mai creşteţi un
copil.
C) Şi tu şi partenerul lucraţi norme complete, însă se pare că numai tu te ocupi de
gospodărie.
D) Soţul nu lucrează, nu vă ajung banii nici pentru cheltuielile curente. Discutaţi demult
timp despre asta, dar el nu face niciodată nimic.
E) Aţi aflat că partenerul are o altă relaţie.

9. MAŞINI, AUTOBUZE, TAXIURI

A) Şoferul de taxi nu-şi porneşte aparatul de taxat când te sui în maşină şi când ajungeţi
la destinaţie iti cere mult prea mulţi bani.
B) Te grăbeşti la lucru. Opreşti un taxi, dar cineva urca inaintea ta, profitand de ocazie.

78
 ANEXA 3

JURNAL AL PREVENIRII RECIDIVEI

1. Data la care a apărut situaţia riscantă

2. Descrierea situaţiei riscante

3. Ce se intampla în viaţa mea în acel moment?

4. Ce am făcut să evit situaţia riscantă?

5. Ce altceva aş mai fi putut face pentru a evita acea situaţie?

6. Cum m-am simţit faţă de modul în care am făcut faţă situaţiei – după aceea?

7. Ce simt acum despre modul în care am făcut faţă situaţiei în acel moment?
 ANEXA 4

CRITERII DE ELIGIBILITATE - PROGRAMULUI UNUL LA UNUL

Programul Unul la Unul este destinat infractorilor de gen masculin sau feminin, minori (16-18 ani)
sau majori, care prezintă un risc mediu sau crescut de recidivă, eventual cu pattern infracţional.
De asemenea, programul este indicat beneficiarilor care au abilităţi scăzute de a se descurca în
viaţă: nu ştiu să-şi rezolve problemele personale, având tendinţa de a intra deseori în conflict cu cei
din jur, inclusiv autorităţile; nu au o gândire orientată spre consecinţe, planurile lor de viitor nu
există sau sunt îndreptate strict spre necesităţile de bază; nu ştiu să comunice într-un mod eficient,
etc.
În ce priveşte infracţiunea comisă, programul este recomandat pentru persoanele care au comis
infracţiuni patrimoniale, infracţiuni ce implică folosirea agresiunii de tip impulsiv sau consumul de
substanţe. Analizarea tipului de infracţiune nu trebuie realizată într-un mod rigid, prin respectarea
unei încadrări strict juridice, ci mai degrabă prin eliminarea incompatibilităţilor (a se vedea mai jos)
şi corelarea cu celelalte nevoi ale beneficiarului. De exemplu, o persoană care a comis o infracţiune
de ucidere din culpă ca urmare a unui accident auto, un factor determinant fiind şi consumul de
alcool, poate fi inclusă în acest program.
De asemenea, pot fi incluşi în program infractori care au un autocontrol scăzut sau probleme
moderate de sănătate mentală. Chiar şi beneficiarii analfabeţi sau semianalfabeţi pot parcurge
şedinţele cu ajutorul consilierilor, care pot citi materialele şi scrie exerciţiile in locul acestora.

Incompatibilităţile acestui program se referă la persoanele care au comis infracţiuni privind viaţa
sexuală, violenţă domestică, infracţiuni cu un grad ridicat de violenţă. De asemenea, nu este
recomandat infractorilor care prezintă un grad crescut de auto şi hetero-agresivitate, precum şi celor
care suferă de probleme severe de sănătate mentală, aceste aspecte impunând programe şi
intervenţii specifice.

Compatibil cu Incompatibil cu
Bărbaţi, femei, tineri şi infractori adulţi Violenţa în familie
Tâlhării, distrugeri Infracţiuni grave
Violare de domiciu Infracţiuni sexuale
Consumul de substanţe interzise Infractori cu tulburări mintale
Furturi minore
* Aceste situaţii necesită intervenţii specializate
 ANEXA 5

FIŞĂ MONITORIZARE

1. Nume beneficiar:
2. Data aplicării sesiunii:
3. Sesiunea:
4. Durata sesiunii:
5. Derularea sesiunii:

Etapele sesiunii Observaţii Nivel de

înţelegere
beneficiar1
Recapitularea
sesiunii anterioare

Verificarea temei

ex. 1
Derulare

ex. 2

ex. 3

ex.4

Sumarizarea
sesiunii

Gradul de atingere a
obiectivelor

Nume consilier: Semnătura:

1
Legendă:
1. nivel minim – înţelege cu dificultate, necesită lămuriri suplimentare, se depăşeşte timpul alocat,
dificultăţi în asimilarea conceptelor
2. nivel mediu – înţelege la nivel teoretic, nu stabileşte încă/spontan conexiuni cu experienţa
proprie, necesită exemplificări din partea consilierului
3. nivel mare – înţelege şi reactualizează cu uşurinţă, face conexiuni de la o şedinţă la alta, vine din
proprie iniţiativă cu exemple
 ANEXA 6

CHESTIONAR FINAL – EVALUAREA PROGRAMULUI DE CĂTRE BENEFICIAR

1. Ţi-a plăcut programul pe care tocmai l-ai finalizat? Motivează răspunsul.

2. Ce anume ţi s-a părut interesant din cadrul acestuia?

3. Ce anume ţi s-a părut mai puţin interesant?

4. Ce schimbări a produs programul în situaţia ta personală?

5. Enumeră trei situaţii din viaţa ta în care ai apelat la cele învăţate pe parcursul programului

6. Care au fost dificultăţile pe care le-ai întâmpinat pe parcursul programului?

7. Care a fost sprijinul consilierului pe durata programului?

8. Ce subiecte ai dori să abordezi, după finalizarea programului, în discuţiile cu consilierul dvs.

de probaţiune?

9. Ai recomanda acest program şi altor persoane? Dacă da, de ce ?

10. Da o notă de la 1 la 10 programului. Motivează nota acordată.

 ANEXA 7

RAPORT DE EVALUARE FINALĂ A PROGRAMULUI OTO

I. Introducere

Nume beneficiar:

Perioada de derulare:

Frecvenţa întrevederilor:

Aplicarea programului: Integral Parţial

Precizaţi motivele

Includerea în program: Cerere Obligaţie

II. Stadiul motivaţional (poziţia beneficiarului pe cercul schimbării la începutul – la

sfârşitul programului)

III. Gradul de atingere a obiectivelor beneficiarului (obiective îndeplinite, în curs de

îndeplinire, obiective noi – corelaţie cu fişele 27 şi 28)

IV. Schimbări înregistrate la nivel cognitiv, atitudinal şi comportamental

V. Percepţia beneficiarului asupra programului (interpretarea chestionarului final)

VI. Evaluarea din partea consilierului cu privire la implicarea beneficiarului în

program (punctualitate, realizare teme, interacţiunea beneficiar – consilier,
sumarizarea fişelor de monitorizare)

VII. Concluzii (recomandări privind lucrul cu consilierul responsabil de caz corelaţie

cu fişele 27 şi 28).
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................