Sunteți pe pagina 1din 173

Tehnici de restructurare, liniştire,

vindecare şi integrare a fiinţei

Co silier ş olar:

Prof. psih. Tatiana Susanu

26.04.2018

Gânduri

Conştientizări

• ”Astăzi toți s-au învățat să trăiască în zgomot!” Sfântul Paisie

• „Cel neliniștit chiar și în pustie va duce starea lui de neliniște.

Mai întâi de toate sufletul va trebui să dobândească liniștea lăuntrică în neliniștea exterioară pentru a se putea liniști în liniștea pustiei”.

Gheron: „Atunci când lucrează cineva cu liniște își păstrează

pacea și își sfințește întreaga zi.

Din păcate, n-am înțeles că atunci când lucrăm ceva prea repede dobândim nervozitate, iar lucrarea care se face cu nervozitate nu este sfințită.

Scopul nostru nu trebuie să fie a

face multe și să fim într-o continuă neliniște.

Aforisme

Lu rurile u su t greu de fă ut; eea e este

greu este să i tră î starea de a le fa e.”

Co sta ti Brâ uşi

"Fără să treci pragul uşii, poti cunoaşte întreg

universul; Fără să priveşti pe fereastră, poti vedea

Calea Cerului; Cu cât te exteriorizezi, cu atât mai puţin

cunoşti"/(Tao Te Ching, cap. 47)

Lao Tzu

"Incearca sa intri in tezaurul tau si vei gasi tezaurul Cerului; Celui

ce se cunoaste pe sine toate lucrurile ii sunt date. Fiindca a te cunoaste pe tine insuti reprezinta Împlinirea tuturor lucrurilor

Isac din Siria

Metode şi tehnici de liniştire şi restructurare cogniti

I.

Relaxarea

II.

Controlul respiraţiei

III.

Meditaţia

IV.

Muzicoterapia

V.

Cromoterapie

VI.

Aromoterapie

VII.

Artterapie

VIII.

Talasoterapie

IX.

Ergoterapia

X.

Poezioterapia

XI.

Terapia narativă

XII.

Dramatoterapia

XIII.

Silvoterapia-plimbatul prin pădure

XIV.

Choreoterapia- T. prin dans

XV.

Ludoterapia

XVI.

Jocul didactic

XVII.

Biblioterapia-pt.copii basmul terapeutic

XVIII.

Biofilia-pt. adul i

Modalități de relaxare

şi liniştire

1. Relaxarea

1.1.Introducere

Ce este starea de relaxare?

• Starea de relaxare este contrariul stării de încordare. Relaxarea este

o stare de liniştire, de calm, de pace sau de împăcare, care se manifestă natural după orice efort sub forma repausului fizic şi psihic. Trăim într-o realitate în care contrariile (repausul şi

activitatea) sunt două fe e inseparabile ale aceleiaşi monede: nu

putem arunca repausul, fără ca simultan să nu aruncăm şi

activitatea. Activitatea neîntreruptă a muşchiului cardiac este de fapt un ciclu format dintr-o contrac ie sau o încordare (sistola), urmată de relaxare (diastola). In natură orice flux este urmat de un reflux.

Activitatea (sub forma încordării sau a efortului muscular) şi repausul (starea de relaxare, imobilizarea, aşezarea, dezactivarea, liniştirea),

se urmează una pe cealaltă. Dacă prelungim excesiv activitatea

sau efortul, fără să ne întoarcem la starea de relaxare, apare epuizarea, boala şi inevitabil moartea.

1.2.Tensiune versus relaxare

La î eput opii tre uie să o ştie tizeze difere a di tre a fi te sio at şi a fi rela at.Rea i ti

opiilor despre dis u iile a terioare u privire la s hi ările are au lo î orpul lor,atu i â d se

simt ervoşi sau î grijora i.

Apoi li se arată are este o trastul di tre starea de relaxare şi ea de a xietate astfel:

„Vreau să te gâ deşti la u o e t î are te-ai si it u uros şi al .”; „Cu era situa ia î are te aflai atu i?”; „Cu a fost să te si i al şi rela at?”; „La e te gâ deai?”; Cu este a eastă se za ie, fa ă de ea î are te si i î grijorat?”

Ne gâ di î preu ă u opilul la ăt ai ulte ara teristi i pe are le are u orp rela at, u ar

fi: i i ă al ă, orp li iştit, hii desti şi. Co pară a este ara eristi i u ele a u ui orp

te sio at.O odalitate de a fa e disti ie î tre ele două stări este a eea de a le ere opiilor să- şi te sio eze grupe us ulare de a u ite păr i ale orpului apoi să le lase rela ate. Pute să e ersă î o silierea de grup î are rugă u opil să preti ă este rela at sau î ordat,iar eilal i e ri ai grupului să ghi eas ă starea lui., uitâ du-se la corpul sauexpresia lui facială.

Cuvi tele u are pute să îi ajutî să des rie starea de rela are su t „ al ” şi „li iştit”. Aspe tele pri ipale pe are tre uie să le e pli ă su t:

1.

d su te î grijora i sau ervoşi, foarte ulte s hi ări se petre î orpul şi î i tea

oastră;

2.

A este lu ruri su t or ale şi se î plă tuturor;

3.

Pri ul pas pe tru a fa e fa ă a ietă ii este de a î a să re u oşti a este s hi ări şi să ştii â d te si i speriat;

4.

A fi al şi rela at i pli ă se za ii foarte diferite, î o para ie u se za iile ge erate de o stare

te sio ată.

.

.E er i iul eu de rela are

Alege o a eră li iştită, fără zgo ote are te

ajută să te relaxezi bine.Înainte de a începe rela area o pletează for ularul de ai jos

evaluându- i î grijorarea pe o s ară de la la

.La fel vei pro eda şi după rela are.

Î ear ă să e ersezi rela area î fie are zi, timp de 10- i ute.Rela ează- i orpul pe segmente musculare.Înainte de relaxare

.

.Evaluarea î grijorării

Ziua

Ai practicat relaxarea?

Care a fost evaluarea î grijorării

tale?

Da

Nu

Înainte

După

Luni

Mar i

Da Nu Înainte După Luni Mar i Miercuri Joi Vineri Sâ ătă Du i
Da Nu Înainte După Luni Mar i Miercuri Joi Vineri Sâ ătă Du i
Da Nu Înainte După Luni Mar i Miercuri Joi Vineri Sâ ătă Du i
Da Nu Înainte După Luni Mar i Miercuri Joi Vineri Sâ ătă Du i
Miercuri Joi Vineri Sâ ătă Du i i ă
Miercuri Joi Vineri Sâ ătă Du i i ă
Miercuri Joi Vineri Sâ ătă Du i i ă
Miercuri Joi Vineri Sâ ătă Du i i ă
Miercuri Joi Vineri Sâ ătă Du i i ă
Miercuri Joi Vineri Sâ ătă Du i i ă
Miercuri Joi Vineri Sâ ătă Du i i ă
Miercuri Joi Vineri Sâ ătă Du i i ă
Miercuri Joi Vineri Sâ ătă Du i i ă

Miercuri

Joi

Vineri

ătă

Du i i ă

Du i i ă
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 10
4/24/2018
Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u
10

1.5. Care sunt beneficiile relaxării?

Tehnicile relaxării te vor ajuta:

- să te simţi mai calm şi mai relaxat

- să simţi că deţii controlul

- să ai mai puţină tensiune în corp

- să fii mai puţin nervos

- să te poţi concetra mai uşor

- să poţi dormi mai bine

- să ai mai puţine dureri de stomac

- să poţi să te bucuri mai mult de anumite lucruri

pe segmete musculare

Poate fi realizată:

A. Î şezut pe s au - Ne pozi io ă postura orpului astfel î ât să ave spatele drept, avâ d apul î prelu girea coloanei vertebrale.

Tălpile lipite de podea

Mâinile relaxate pe genunchi

O hii î hişi

Eli i ă di i te toate gâ durile parazitare.Ne ur ări fluxul respira iei ori du- e i tea î i i ă.

Ne relaxă orpul pe seg e te us ulare astfel:

1. Relaxă â a stâ gă apoi â a dreaptă pe râ d, î epâ d u degetele, pal a âi ii, orie du- e ate ia

Procedură - Relaxarea profundă

i terioară relaxă apoi a te ra ul, ra ul şi u erii.

2. Relaxă pi iorul stâ g apoi pi iorul drept pe râ d, î epâ d u degetele pi ioarelor,talpa pi iorului, ga a şi oapsa .

3. Relaxă hii spatelui de-a lu gul oloa ei verte rale de la fese î sus î lusiv o opla ii

4. Relaxă hii a do e ului, hii i ter ostali , hii pieptului;

5. Relaxă hii gâtului a terori posteriori şi laterali;

6. Relaxă axilarul i ferior , ăr ia, hii o rajilor,li a, hii glo ilor o ulari, hii sprâ e elor, hii fru ii şi pielii apului.

7. Co ştie tiză relaxarea profu dă a orpului, vitalitate ult ărită, reativitate, voi ă ult ărită, altruis ,iu ire, o u i are efi ie tă,i tui ie superioară,putere de o e trare,legatură u tot u iversul, u a ea for ă evăzută.

8. Reve i uşor, strâ ge pu ii, ă ra ele , e î ti de .

B. Î ti s pe spate pe o suprafa ă pla ă.

Pune o perna sub genunchi si acopera-te cu o patura subtire ca sa nu ti se faca frig. Lasa mainile relaxate, cu palmele orientate în sus, picioarele depărtate. Respira incet si adanc si simte cum o stare de calm te invaluie.Ur ări e relaxă orpul ur â d paşii de la pu tul A.

. Coerenţa inimii-Liniştirea minţii şi autoprogramare

TE IUBESC!
TE
IUBESC!

Co e tarea i ii u i i a. Co orâ i tea î i i ă

şi îi spu e i i ii oastre î d, de ori „Te

iu es !” rar

rolul de cititor-pro esor a eea e se află î suflet.

I telige a se află î i i ă, reierul are

Nu ără i vers de la u u ăr atât de are astfel î ât i tea să se opreas ă, să u ai fu io eze pe pilot auto at.E . De la la . Nu ărarea de la la va fa e a i tea să fu io eze pe pilot automat, orientându- e ate ia ătre alte preo upări.

Ur ări o e tare i ii u i i a. Cu oaşte e presia „Mi te î i i ă” şi Rugă iu ea i i ii are a elaşi rol.

Pe fo dul li iştii pute rosti idei pozitive a olo u de î pi ă difi ultă i i ate ei,agita ie, vor itul î

timpul orelor,agresivitate, invidie, gelozie,

dspre ,autodispre , lipsa î rederii î si e, fri ă, triste e, eli işte, oală et .E . „Su t ate t. Pe zi e tre e su t di e î e ai ate t.”; „ Su t li iştit. Pe zi e tre e su t di e î e ai li iştit.” Su t urajos. Pe zi e tre e su t di e î e ai urajos. „Su t să ătos . Pe zi e tre e su t di e î e ai să ătos.”

II. RESPIRAŢIA

Etimologie

Prāāyāma ( sanscrita : प्राणा prāāyāma ) este un cuvânt sanscrit alternativ tradus ca

"prelungirea prāei respirația sau forța vieții " sau "controlul respirației". Cuvântul este compus din două cuvinte sanscrite prana înseamnă forța vieții

menționată mai ales ca respirația și

fie ayama (pentru a restrânge sau a controla prana,

implicând un set de tehnici de respirație în care respirația este modificată intenționat pentru a

produce rezultate specifice ) sau forma

negativă ayāma , adică extinderea sau extragerea ca și extinderea forței de viață.

TIPURI DE RESPIRAŢIE

1. Respiraţia înaltă sau claviculară

. Respiraţia mijlocie sau costală

3. Respiraţia abdominală sau diafragmatică

4. Respiraţia completă

Respiraţia, hiperventilaţia şi

anxietatea

Pe măsură ce învăţăm să ne observăm respiraţia, mulţi dintre noi

realizăm că şi atunci când stăm nemişcaţi respiraţia noastră este mai

rapidă decât rata „medie” de 12-14 respiraţii pe minut (o rată mai mare decât ar fi normal). De fapt, mulţi dintre noi „hiperventilăm”, adică respirăm superficial doar cu vârfurile plămânilor. Această modalitate de a respira reduce drastic nivelul de dioxid de carbon

din sânge. Acest nivel redus de dioxid de carbon face arterele,

inclusiv artera carotidă care alimentează creierul cu sânge, să se îngusteze, reducându-se astfel circulaţia sângelui în corp.

Unii cercetători cred că hiperventilaţia ne poate accentua problemele sau conflictele psihologice şi că hiperventilaţia

cronică este indisolubil legată de temerile şi anxietăţile noastre.

Secretul încetinirii respiraţiei noastre nu este încercarea de a o încetini în mod voit ci de a învăţa cum să respirăm profund, folosind în acest proces şi muşchiul diafragm, abdomenul şi cuşca toracică.

Respiraţia profundă poate

îmbunătăţi forma fizică

Într-un studiu publicat în 2 mai 1998, cercetătorii de la Universitatea din Pavia, Italia, au stabilit o rată optimă

a respiraţiei: 6 respiraţii pe minut. Pacienţii care au învăţat să-şi încetinească respiraţia au ajuns în final să aibă un nivel mai ridicat al oxigenului în sânge şi au

obţinut performanţe remarcabile la testări. Conform

raportului, nivelul scăzut al oxigenului în sânge, tipic celor suferind de inimă, „poate afecta muşchii scheletici şi metabolismul şi poate conduce la atrofie

musculară”.

că aceste rezultate sunt în concordanţă cu alte studii „care prezintă efectele benefice ale antrenamentului muşchilor care susţin procesul respirator”.

Autorii studiului au concluzionat arătând

Harta de reprezentare

Pentru a înţelege harta de reprezentare, este suficient de a

privi o fotografie, o fotografie de

tip special unde apar expresia şi culoarea feţei, poziţia ochilor, gesturile, postura, precum şi tonusul, ritmul şi volumul vocii, căldura şi tonusul, chiar alegerea cuvintelor rostite sau figurate. Avem trei sisteme de reprezentare şi deci trei portrete robot

comportamentale.

Odată apreciată fotografia nu rămâne decât să vă sincronizaţi

dialogul cu respectiva persoană.

Tipul vizual:

– postura rigidă

gesturi dirijate spre stânga

– o respira ie superficială şi rapidă

– o voce ascu ită, stridentă cu un ritm sacadat

– foloseşte cuvinte vizuale

Stilul auditiv:

– o postură decontractată, pozi ia de ascultare telefonică

– respira ie amplă

– vocea bine timbrată cu un ritm potrivit – foloseşte motive melodice

Genul kinestezic:

– o postură foarte decontractată

– gesturi care mimează cuvintele

– respira ie profundă şi amplă

– voce gravă cu ritm lent

– face referin ă la senza ii în alegerea cuvintelor

1. Respiraţia înaltă sau claviculară

Se realizează prin ridicarea uşoară a umerilor şi contractarea abdomenului. În cadrul acestui tip de respiraţie se întrebuinţează numai partea superioară a plămânilor şi în consecinţă, aerul pătrunde într-o cantitate foarte limitată. Respiraţia claviculară este considerată forma cea mai

ineficientă de respiraţie, deoarece solicită un

consum foarte mare de energie, cu un profit minimal.

2. Respiraţia mijlocie sau costală

Este o respiraţie ceva mai puţin defectuoasă decât cea descrisă anterior, ea fiind însă net inferioară respiraţiei abdominale şi celei

complete. În cadrul acestui tip de respiraţie, aerul

e dirijat în special spre zonele mijlocii ale plămânilor.

În cadrul respiraţiei mijlocii, diafragma se ridică, abdomenul se contractă, coastele se depărtează uşor, dilatând cutia toracică. Acest tip de respiraţie se întâlneşte la numeroşi sportivi.

Cum să vă testați tehnica de respirație

proprie

Cum să verificați tehnica de respirație

automată predominantă? De obicei, respirați folosind abdomenul și diafragma

sau pieptul în repaus?

Autotest sau exercițiu simplu de respirație.

Puneți o mână pe stomac (sau abdomen) și pe cealaltă pe pieptul superior (vezi imaginea
Puneți o mână pe
stomac (sau
abdomen) și pe
cealaltă pe
pieptul superior
(vezi imaginea
RESPIRA IA ABDOMINALĂ
INSPIR ŞI EXPIR
Acum știi
despre tehnica
din
dreapta.
obișnuită de
Relaxați-vă
complet, astfel
respirație.
Pentru a fi
încât
dinamica
respirației
aibă puține
schimbări.
(Ur ări i
sigur, puteți să
cereți altor
persoane să
ști i
observe
mai multe despre
respirația dvs.
inconștientă
obișnuită.) Aveți
grijă să vă
respirați timp de
aproximativ 20-
30 de secunde.
Respira i de voie
aproximativ 2-3
respirații foarte
lentă dar adâncă
pentru a vă simți
respirația în
modul în care
respirați când
nu vă acordați
atenție
respirației (de
exemplu, în
timpul
somnului, în
timpul citirii,
studierii etc.)
detaliu.
4/24/2018
Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u
23

Respirația abdominală vs. respirația toracică și conținutul de oxigen în corp

Conținutul de oxigen în corp

Respirație automată în repaus:

diafragmatică sau piept?

automată în repaus: diafragmatică sau piept? Practic întotdeauna piept 1-10 s 11-20 s Piept în

Practic întotdeauna piept

1-10 s

11-20 s

Piept în peste 90% din oameni

21-30 s

31-40 s

peste 41 s

În mare parte piept

Mai ales burta

Practic, mereu burta

.Respiraţia abdominală sau

diafragmatică

Acest tip de respiraţie este mai eficient decât cele descrise anterior. Se realizează prin coborârea

diafragmei şi umflarea abdomenului. În felul acesta,

aerul pătrunde în zonele inferioare ale plămânilor.

Se expiră lent, contractând uşor abdomenul. Apoi se inspiră lent pe nas, coborând diafragma şi împingând abdomenul în afară. La expiraţie, abdomenul se retrage şi diafragma urcă. Toracele rămâne nemişcat.

Respiraţia abdominală permite absorbţia unei mai

mari cantităţi de aer, nici în acest caz plămânii nu se umplu integral cu aer, aşa cum se întâmplă în respiraţia

completă.

3.1.

Cum funcţionează respiraţia

abdominală?

• Respira ia abdominală utilizează diafragma – un

muşchi situat între abdomen şi plămâni a cărui func ie este de a controla respira ia – pentru o oxigenare adecvată a organismului şi un echilibru mai bun între

oxigen (O2) şi dioxid de carbon (CO2). Exersând

respira ia corectă putem preveni senza iile cauzate de încercarea organismului de a compensa dezechilibrul O2-CO2 şi de a eli i a ameţeala,

durerea în piept, furnicături la nivelul membrelor

sau vedere înceţoşată.

• Respira ia abdominală promovează o stare generală de relaxare.

3.2. Cui îi foloseşte tehnica

respiraţiei abdominale?

Antrenarea unei respira ii corecte poate fi utilă în următoarele

situa ii:

controlul şi prevenţia atacurilor de panică prin preven ia hiperventila iei

produce o stare de relaxare în anxietatea generalizată

managementul stresului

insomnie

dureri de cap

hipertensiune

dureri în piept nedatorate unei condi ii cardiace

• agita ie gastrointestinală

3.3. Procedura

1.

Luaţi o poziţie confortabilă pe un scaun,cu picioarele pu i depărtate, tălpile lipte de podea, spatele

drept, ochii î hişi, într-un spa iu liniştit, lipsit de zgomote sau al i distractori.

2.

Plasaţi o mână pe piept şi cealaltă pe abdomen. I spira i uşor aerul pe nas ur ări d -l duceţi până în stomac.Cu fiecare inspira ie ar trebui să observa i o mişcare spre exterior a mâinii situate pe abdomen. Mâna de pe piept rămâne nemişcată. Expiră aerul pe gură uşor, din stomac. Cu fiecare expira ie stomacul revine la pozi ia ini ială.

3.

Păstraţi respiraţia calmă şi fluidă. Nu trageti brusc aer in piept şi nu expira i tot aerul d dintr-o

dată. Ur ări i să păstra i ritmul.

4.

Începeţi să număraţi în gând respiraţiile în felul următor: unu pe inspira ie, relaxat pe expira ie, doi pe următoarea inspira ie, relaxat pe expiratie. Continua i u ăra i până la zece şi apoi număra i invers până la zero.

5.

Concentraţi-doar pe respiraţie şi pe numărat. Acest lucru poate fi dificil la început. Dacă apar şi alte gânduri, nu vă enerva i şi nu renun a i. Lăsa i gândurile să treacă fără să le acorda i

aten ie şi reveni i la numărat.

6.

La început este posibil să ame i i pu in, să ave i senza ia că nu ave i suficient aer şi ritmul respira iei să se accelereze. Pe măsură ce continuaţi, însă, aceste senzaţii vor dispărea şi ritmul respiraţiei se va stabiliza.

Pentru început, exersa i timp de 5 minute de două ori pe zi ti p de o săptă â ă ări d ti pul u î ă i ute .

Alte exerciţii și tehnici de respirație abdominale

Exerciții respiratorii

abdominale cu cărți

Teh i a de respirație a do i ală u o e tură

Luați 2-3 cărți cu greutate medie sau o carte

de telefon mare și vă așezați pe spate cu cărțile de pe burtă. Concentrați-vă pe respirație și schimbați modul în care respirați astfel încât 1) puteți ridica cărțile în jur de 2-3 cm (1 inch)

cu fiecare inhalare și apoi relaxați-vă să

expirați (cărțile vor coborî atunci când vă relaxați pentru a vă expira) 2 ) coastele cu nervuri nu se extind în timpul inhalării.

Repetați acest exercițiu de respirație diafragmatic timp de 3-5 minute înainte de exercițiile principale de respirație pentru a vă reconecta creierul conștient cu diafragma. Puteți exercita acest exercițiu timp de câteva zile până când sunteți sigur că respirația diafragmatică este modalitatea obișnuită de a

respira în timpul sesiunilor de respirație.

Sus şi jos

4/24/2018

Puteți utiliza o centură puternică pentru a vă restrânge coastele și a forța diafragma să fie principalul mușchi de respirație utilizând următoarea tehnică.

Puneți o centură în jurul coastelor dvs. inferioare (în

mijlocul portbagajului) și o legați strâns, astfel încât

să nu puteți lua o inhalare profundă utilizând colivia sau pieptul. Acum, pentru inhalări lente adânci, corpul dumneavoastră trebuie să vă utilizeze burta (sau abdomenul). Incearca-l. În timp ce părăsiți centura pe loc timp de câteva minute sau chiar ore, puteți obține respirația diafragmatică și senzațiile corespunzătoare.

Acest proces de reconversie a respirației va fi mai rapid, dacă vă concentrați atenția asupra respirației și încercați să exersați Buteyko, reducând respirația cu foamete de aer foarte ușoară (luați inhalări mici folosind diafragma și apoi relaxați-o imediat). Focalizarea atenției face legături nervoase între mintea ta conștientă și diafragma armată, astfel încât

să puteți recâștiga controlul asupra acestui mușchi.

Când acordați atenție respirației, aveți grijă să nu hiperventilați. Respirați încet și rămâneți relaxați, Co astfel silier ş încât, olar:prof.psih. chiar dacă Tatia inhalările a Susa se u vor adânci, CO2 dvs. nu va scădea.

29

încât, olar:prof.psih. chiar dacă Tatia inhalările a Susa se u vor adânci, CO2 dvs. nu va
încât, olar:prof.psih. chiar dacă Tatia inhalările a Susa se u vor adânci, CO2 dvs. nu va

.Respiraţia completă

Este cel mai eficient tip de respiraţie, asigurând organismului

o cantitate sporită de oxigen. În tipul acesta, aerul pătrunde în

toate zonele plămânilor. Respiraţia completă îmbină cele trei tipuri de respiraţie, solicitând întregul aparat respirator şi

musculatura respiratorie în totalitate; cu o cheltuială minimă de

energie, se produce un efect considerabil asupra organismului.

Respiraţia completă se realizează prin coborârea diafragmei concomitent cu împingerea abdomenului spre înainte, depărtarea coastelor şi ridicare umerilor.

Respiraţia completă contribuie la o mai bună funcţionare a sistemului nervos şi implicit a proceselor psihic. În afara respiraţiei complete se observă deseori o respiraţie costală (predomină mişcările coastelor) şi respiraţia abdominală (mişcarea diafragmei).

. CONTROLUL REPIRAŢIEI CU

AJUTORUL MÂINILOR

Trecem pe toate degetele

Se glisează degetul arătător al âi ii opuse pe

degetele celeilalte mâini pe rând

degetul are: î spiră aerul pe as la glisarea

degetului arătător spre vârful degetului are.Î

Începem cu

vârful degetului re i respira ia-aerul, iar la

o orare pe partea opusă a degetului vo e pira aerul pe gură.Ne opri la î partea de jos la i ser ia degetelor.

Co ştie tiză u aport de o ige adus î î

fii a oastră e rgi î d şi o ige ă d i i a,plă â ii şi reierul.

4/24/2018

Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u

Re i e aerul inspirat ● Ne oprim ●
Re i e
aerul
inspirat
Ne oprim

Începem de

aici

31

5. Eliminarea stresurilor prin

controlul respiraţiei

5. Eliminarea stresurilor prin controlul respiraţiei 4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 1.

4/24/2018

Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u

1. Venim în picioare,

depărtă pi ioarele la

ivelul u erilor, aşeză palmele prinse în

ară,orie tate spre abdomen.

. I spiră adâ pe as

,ur ări d a aerul să aju gă, pâ ă î zo a abdomenului. . i e aerul i spirat

aproximativ 2-5 secunde

4. E piră aerul pe gură

,avâ d gura larg des hisă si ulâ d o apăsare a palmelor pe abdomen . Co ştie tiză eli i area stresurilor.

32

Eliminarea stresurilor prin controlul

respira iei

Apăsă uşor pe abdomen 4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 33
Apăsă
uşor pe
abdomen
4/24/2018
Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u
33

I stru țiu i preli i are privi d

respirația pe uze

1. Alege i un loc liniștit pentru a vă concentra atenția asupra relaxării și a respirației

CONDI II:

2. Păstra i tăcerea (fără să vorbi i)

3. Goliți stomacul, dar fără să vă fie foame

Avertisment. Dacă suferiți de diabet și utilizați insulină sau alte medicamente care scad nivelul de glucoză din sânge, exercițiul de respirație pe buze poate crește sensibilitatea la medicație. Acest lucru poate face ca nivelul glucozei din sânge să fie mai mic decât de obicei. Poate suferiți apoi de șocul hipoglicemic, care este mult mai periculos decât

hipoglicemia. Ar trebui să aveți o mică gustare imediat după sesiunea de respirație.

4. Hidratarea (beți apă în orice moment dacă sunte i însetați)

5. Aer curat și proaspăt sau o calitate bună a aerului

6. Bună termoreglare (nu vă supraîncălziți sau, pentru instruire avansată, fii puțin pe o

parte rece)

7. Postură bună care permite respirația diafragmatică este cu

de exemplu, în timp ce stați pe o jumătate de scaun și fără să vă sprijiniți pe spatele

scaunului.tălpile lipite de podea,palmele pe genunchi, ochii închişi, vă focalizaâi pe

respira ie.

coloana vertebrală dreaptă,

E er i iu de respira ie pentru eliminarea blocajului la nivelului gâtului şi pentru

E er i iu de respira ie pentru eliminarea

blocajului la nivelului gâtului şi pentru a vorbi cu putere

Instrucțiuni pentru respirația pe

buze

Relaxați-vă toți mușchii corpului, în special mușchii gâtului și umerilor

- Inhalarea obișnuită prin nas și diafragmă timp de aproximativ două secunde, în timp ce vă

mențineți gura închisă - Expirați timp de aproximativ patru secunde prin buzele uguiate, aplicând o rezistență foarte ușoară ca şi cum ați fluiera. Rețineți că expirația ar trebui să fie întotdeauna de aproximativ două ori mai lungă decât inspira ia (înhalarea).

Rețineți că nu ar trebui să sufli prea mult. Hyperventilația vă va agrava simptomele. Suflați cu aceeași forță pe care ați folosi-o pentru a răci supa fierbinte pe o lingură, astfel încât să

nu o aruncați de pe lingură.

Cea mai obișnuit greșeal este de a opune prea multă rezistență la curgerea aerului sau respirația la presiune înaltă. Acest lucru are ca rezultat tensiunea musculară și reducerea bruscă a conținutului de oxigen în plămâni. Este important să reduci sau să încetinești respirația în timpul tehnicii cu buzele lipite, însă realiza i aceasta progresiv. Dr. Artour explică de ce reducerea respirației îmbunătățește gazele din sânge : CO2 arterial devine mai scăzut (mai aproape de norma medicală) pe când oxigenarea sangvină creşte

aportul de gaze în sânge. Respirația cu buzelor lipite reduce bronhoconstricția indusă de

hiperventilație (Wardlaw et al., 1987).

Alegerea stilului natural de viață înainte și după recristalizarea respirației

Stilul de viață:

Oxigenul corporal <30 s

Oxigenul din corp> 50 s

Oxigenul corporal <30 s Oxigenul din corp> 50 s Înalt Cravi g și u urie de
Oxigenul corporal <30 s Oxigenul din corp> 50 s Înalt Cravi g și u urie de

Înalt

Cravi g și u urie de e er ițiu

Ușor și fără efort

Focus, concentrare, claritate

Absent

Absent

Foarte fre ve te și aturale

Natural și auto at

Calitate excelenta; <5 ore în mod natural

Nivel de energie

Dori ța de a e er ita

E er ițiu i te siv u respirația asului

Stări de minte tipice

Mediu, scăzut sau foarte scăzut

Nu este puternic, dar posibil

Greu sau imposibil

Confuzie, anxietate, depresie

Pofta de hrană pentru zahăr și junk

Prezent

Adi ții la fu at, al ool și droguri

Posibil

Dori ța de a â a ali e te rude

Postură corectă

Dormi

Sla și rar

Rare și necesită eforturi

Adesea de sla ă alitate; > 7 ore

Postură corectă Dormi Sla și rar Rare și necesită eforturi Adesea de sla ă alitate; >
Postură corectă Dormi Sla și rar Rare și necesită eforturi Adesea de sla ă alitate; >

Unele caracteristici ale tehnicilor

respiratorii adecvate

Hatha yoga tradițional

Hatha yoga

tradițional

Respirația diafragmatic în timpul respirației Factorii de stil de viaț abordați Înv țat f r
Respirația
diafragmatic
în timpul
respirației
Factorii de stil
de viaț
abordați
Înv țat f r
instructor
Controlul
constant al
respirației
Criterii stricte
de progres /
succes
4/24/2018
Criterii stricte de progres / succes 4/24/2018 Îngrijirea Strelnikova Metoda de Dispozitivul
Criterii stricte de progres / succes 4/24/2018 Îngrijirea Strelnikova Metoda de Dispozitivul
Criterii stricte de progres / succes 4/24/2018 Îngrijirea Strelnikova Metoda de Dispozitivul
Criterii stricte de progres / succes 4/24/2018 Îngrijirea Strelnikova Metoda de Dispozitivul

Îngrijirea

Strelnikova

Metoda de

Dispozitivul

RESP RAT

buzelor

paradoxal

respirație

respirator

dispozitiv de

înghețate

gimnastic de respirație

Buteyko

Frolov

respirație ghidat

de respirație Buteyko Frolov respirație ghidat 38 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a
de respirație Buteyko Frolov respirație ghidat 38 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a
de respirație Buteyko Frolov respirație ghidat 38 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a
de respirație Buteyko Frolov respirație ghidat 38 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a

38

Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u

E er i iu de respira ie pe tru al area

furiei

I stru iu i:I spiră aerulpe gură a şi u

a soar e ior a di li gură şi îl î ghi i .

Co ştie tiză flu ul ră oritor al aerului u

de e ergizează,dar e şi ră oreşte.

Repetă a est e er i iu la î eput de -4 ori î a elaşi od.

Efecte: Eli i ă o oseala, setea,purifi ă

e talul,dezvoltă ate ia,rege erează şi vitalizează.

E er i ii de respira ie pe tru preş olari

I spiră aerul pe as irosi d o floare.

40
40

Expiră aerul pe gură suflâ d î lu â are

4/24/2018

Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 41
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 41

E er i iu de respira ie pe tru

echilibrarea emisferelor cerebrale

Un copil se naste in lume cu aproximativ 100 de miliarde de celule ale creierului (neuroni), îţi dă sau îţi ia cateva milioane. Creierul este atât de important pentru specia umana că la patru săptămâni după concepţie, un embrion produce jumatate de milion de neuroni în fiecare minut. În cazul oamenilor pe deplin dezvoltați, un sistem complex de 300 de milioane de neuroni conectează părțile drepte și stângi ale creierului, dar sunt atât de minuscule încât 30.000 dintre aceștia se pot potrivi pe un capăt.

Pentru a profita la maximum de creierul nostru, trebuie să fie exersat și cultivat, la fel ca orice alt mușchi al corpului uman. Sinapsele - punctele de legătură ale creierului - trebuie să fie create și conservate pentru ca creierul să rămână vigilent și sănătos pe tot parcursul maturității.

Cum poate un părinte să se asigure că dezvoltarea copilului se îmbunătățește constant în timpul școlii? Ce poate face un părinte al unui copil cu dizabilități pentru a-l ajuta să se dezvolte?

Avantajele a acestui exerciţiu sunt nu nmai pentru elevi, studenți, dar și

pentru adulții care caută o sănătate a creierului și pentru fiinţe umane cu tulburare de deficit de atenție ADD , tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție ADHD , sindrom Down, Alzheimer sau alte provocări, întârzieri cognitive care caută normalizare și vindecări.

E er i iu de respira ie pe tru

echilibrarea emisferelor cerebrale

Acest exerciţiu are la bază cercetarea Dr. Joie P. Jones de la

Departamentul de Științe Radiologice de la Universitatea din

California.Exercițiile funcționează folosind centre energetice ale corpului care absorb, digeră și distribuie energie în diferite părți ale corpului. Aceste centre primare de energie sunt de fapt puncte majore de acupunctura. Punctele energetice de

acupunctură pentru creier, ochi, frunte, gură, ovare, parotide,

tâmple și testicule se adună în jurul zonei urechii pe care se exercită o anumită presiune. În plus, presiunea folosită în exercițiu stimulează căile neuronale din creier prin activarea punctelor de acupunctura pe lobii urechilor. Potrivit dr. Jones,

după ce a făcut exercițiul, o scanare EEG a arătat că emisferele

din dreapta și stânga ale creierului s-au sincronizat.

E er i iu de respira ie pe tru e hili rarea e isferelor

cerebrale.Pro

edură

45
45

Pasul . Pri de u â a dreaptă

lobul urechii stangi, iar cu mâna

stâ gă lo ul ure hii drepte.

Pasul . Plasă li a pe erul gurii

, e i â d-o pâ ă la sfârşitul

e

er i iului.

Pasul . Fle ă pu i ge u hii , e lăsă î jos pe vi e,i pirâ d aerul

adânc.

Pasul . i e respira ia şi e piră aerul î ti p e r eve i î pozi ia i i ială, ră â e u âi ile pe lobii urechilor.

Repetă a est e er i iu de -6 ori.

Co ştie tizare: Ar o izarea

emisferelor cerebrale, sincronizare,

u itate, oeziu e , oere ă.

4/24/2018

Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u

E er i iu de respira ie pe tru e hili rarea

emisferelor cerebrale

Etapa I PREGĂTIREA
Etapa I PREGĂTIREA
Etapa I PREGĂTIREA

Etapa I

PREGĂTIREA

Etapa I PREGĂTIREA

1. A tivare şi e ergizare a e isferei STÂNGI

2. Activare şi e ergizare a emisferei DREPTE.

3.Pozi ia ore tăa âi ilor

Etapa II

 

Mod de

e

e u ie

 

Pozi ia de START

Ne lăsă pe vi e.