Sunteți pe pagina 1din 173

Tehnici de restructurare, liniştire,

vindecare şi integrare a fiinţei

Co silier ş olar:
Prof. psih. Tatiana Susanu
26.04.2018

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 1


Gânduri...Conştientizări...
• ”Astăzi toți s-au învățat să trăiască în zgomot!” Sfântul Paisie
• „Cel neliniștit chiar și în pustie va duce starea lui de neliniște.
Mai întâi de toate sufletul va trebui să dobândească liniștea
lăuntrică în neliniștea exterioară pentru a se putea liniști în
liniștea pustiei”.
• Gheron: „Atunci când lucrează cineva cu liniște își păstrează
pacea și își sfințește întreaga zi.
• Din păcate, n-am înțeles că atunci când lucrăm ceva prea
repede dobândim nervozitate, iar lucrarea care se face cu
nervozitate nu este sfințită.”
• Scopul nostru nu trebuie să fie a
face multe și să fim într-o continuă
neliniște.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 2


Aforisme
• „Lu rurile u su t greu de fă ut; eea e este
greu este să i tră î starea de a le fa e.”
Co sta ti Brâ uşi
"Fără să treci pragul uşii, poti cunoaşte întreg
universul; Fără să priveşti pe fereastră, poti vedea
Calea Cerului; Cu cât te exteriorizezi, cu atât mai puţin
cunoşti"/(Tao Te Ching, cap. 47)
Lao Tzu
"Incearca sa intri in tezaurul tau si vei gasi tezaurul Cerului; Celui
ce se cunoaste pe sine toate lucrurile ii sunt date. Fiindca a te cunoaste pe tine
insuti reprezinta Împlinirea tuturor lucrurilor„
Isac din Siria

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 3


Metode şi tehnici de liniştire şi restructurare
cognitivă
I. Relaxarea
II. Controlul respiraţiei
III. Meditaţia
IV. Muzicoterapia
V. Cromoterapie
VI. Aromoterapie
VII. Artterapie
VIII. Talasoterapie
IX. Ergoterapia
X. Poezioterapia
XI. Terapia narativă
XII. Dramatoterapia
XIII. Silvoterapia-plimbatul prin pădure
XIV. Choreoterapia- T. prin dans
XV. Ludoterapia
XVI. Jocul didactic
XVII. Biblioterapia-pt.copii basmul terapeutic
XVIII. Biofilia-pt. adul i

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 4


Modalități de relaxare
şi liniştire

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 5


1. Relaxarea

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 6


1.1.Introducere
• Ce este starea de relaxare?
• Starea de relaxare este contrariul stării de încordare. Relaxarea este
o stare de liniştire, de calm, de pace sau de împăcare, care se
manifestă natural după orice efort sub forma repausului fizic şi
psihic. Trăim într-o realitate în care contrariile (repausul şi
activitatea) sunt două fe e inseparabile ale aceleiaşi monede: nu
putem arunca repausul, fără ca simultan să nu aruncăm şi
activitatea. Activitatea neîntreruptă a muşchiului cardiac este de fapt
un ciclu format dintr-o contrac ie sau o încordare (sistola), urmată
de relaxare (diastola). In natură orice flux este urmat de un reflux.
Activitatea (sub forma încordării sau a efortului muscular) şi repausul
(starea de relaxare, imobilizarea, aşezarea, dezactivarea, liniştirea),
se urmează una pe cealaltă. Dacă prelungim excesiv activitatea
sau efortul, fără să ne întoarcem la starea de relaxare, apare
epuizarea, boala şi inevitabil moartea.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 7


1.2.Tensiune versus relaxare
• La î eput opii tre uie să o ştie tizeze difere a di tre a fi te sio at şi a fi rela at.Rea i ti
opiilor despre dis u iile a terioare u privire la s hi ările are au lo î orpul lor,atu i â d se
simt ervoşi sau î grijora i.
• Apoi li se arată are este o trastul di tre starea de relaxare şi ea de a xietate astfel:
• „Vreau să te gâ deşti la u o e t î are te-ai si it u uros şi al .”; „Cu era situa ia î are
te aflai atu i?”; „Cu a fost să te si i al şi rela at?”; „La e te gâ deai?”; Cu este a eastă
se za ie, fa ă de ea î are te si i î grijorat?”
• Ne gâ di î preu ă u opilul la ăt ai ulte ara teristi i pe are le are u orp rela at, u ar
fi: i i ă al ă, orp li iştit, uş hii desti şi. Co pară a este ara eristi i u ele a u ui orp
te sio at.O odalitate de a fa e disti ie î tre ele două stări este a eea de a le ere opiilor să-
şi te sio eze grupe us ulare de a u ite păr i ale orpului apoi să le lase rela ate. Pute să
e ersă î o silierea de grup î are rugă u opil să preti dă ă este rela at sau î ordat,iar
eilal i e ri ai grupului să ghi eas ă starea lui., uitâ du-se la corpul sauexpresia lui facială.
• Cuvi tele u are pute să îi ajutî să des rie starea de rela are su t „ al ” şi „li iştit”. Aspe tele
pri ipale pe are tre uie să le e pli ă su t:
1. Câ d su te î grijora i sau ervoşi, foarte ulte s hi ări se petre î orpul şi î i tea
oastră;
2. A este lu ruri su t or ale şi se î tâ plă tuturor;
3. Pri ul pas pe tru a fa e fa ă a ietă ii este de a î vă a să re u oşti a este s hi ări şi să ştii
â d te si i speriat;
4. A fi al şi rela at i pli ă se za ii foarte diferite, î o para ie u se za iile ge erate de o stare
te sio ată.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 8


. .E er i iul eu de rela are
• Alege o a eră li iştită, fără zgo ote are te
ajută să te relaxezi bine.Înainte de a începe
rela area o pletează for ularul de ai jos
evaluându- i î grijorarea pe o s ară de la la
.La fel vei pro eda şi după rela are.
• Î ear ă să e ersezi rela area î fie are zi,
timp de 10- i ute.Rela ează- i orpul pe
segmente musculare.Înainte de relaxare

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 9


. .Evaluarea î grijorării
Ai practicat relaxarea? Care a fost evaluarea î grijorării
Ziua tale?
Da Nu Înainte După
Luni
Mar i
Miercuri
Joi
Vineri
Sâ ătă
Du i i ă

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 10


1.5. Care sunt beneficiile relaxării?
• Tehnicile relaxării te vor ajuta:
- să te simţi mai calm şi mai relaxat
- să simţi că deţii controlul
- să ai mai puţină tensiune în corp
- să fii mai puţin nervos
- să te poţi concetra mai uşor
- să poţi dormi mai bine
- să ai mai puţine dureri de stomac
- să poţi să te bucuri mai mult de anumite
lucruri
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 11
. . Procedură - Relaxarea profundă
pe segmete musculare
• Poate fi realizată:
• A. Î şezut pe s au - Ne pozi io ă postura orpului astfel î ât să ave spatele drept, avâ d apul î prelu girea
coloanei vertebrale.
• Tălpile lipite de podea
• Mâinile relaxate pe genunchi
• O hii î hişi
• Eli i ă di i te toate gâ durile parazitare.Ne ur ări fluxul respira iei ori tâ du- e i tea î i i ă.
• Ne relaxă orpul pe seg e te us ulare astfel:
1. Relaxă â a stâ gă apoi â a dreaptă pe râ d, î epâ d u degetele, pal a âi ii, orie tâ du- e ate ia
i terioară relaxă apoi a te ra ul, ra ul şi u erii.
2. Relaxă pi iorul stâ g apoi pi iorul drept pe râ d, î epâ d u degetele pi ioarelor,talpa pi iorului, ga a şi oapsa .
3. Relaxă uş hii spatelui de-a lu gul oloa ei verte rale de la fese î sus î lusiv o opla ii
4. Relaxă uş hii a do e ului, uş hii i ter ostali , uş hii pieptului;
5. Relaxă uş hii gâtului a terori posteriori şi laterali;
6. Relaxă axilarul i ferior , ăr ia, uş hii o rajilor,li a, uş hii glo ilor o ulari, uş hii sprâ e elor, uş hii
fru ii şi pielii apului.
7. Co ştie tiză relaxarea profu dă a orpului, vitalitate ult ărită, reativitate, voi ă ult ărită, altruis ,iu ire,
o u i are efi ie tă,i tui ie superioară,putere de o e trare,legatură u tot u iversul, u a ea for ă lâ dă
evăzută.
8. Reve i uşor, strâ ge pu ii, iş ă ra ele , e î ti de .
• B. Î ti s pe spate pe o suprafa ă pla ă.
• Pune o perna sub genunchi si acopera-te cu o patura subtire ca sa nu ti se faca frig. Lasa mainile relaxate, cu palmele
orientate în sus, picioarele depărtate. Respira incet si adanc si simte cum o stare de calm te invaluie.Ur ări să e
relaxă orpul ur â d paşii de la pu tul A.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 12
. Coerenţa inimii-Liniştirea
minţii şi autoprogramare
• Co e tarea i ii u i i a. Co orâ i tea î i i ă
şi îi spu e i i ii oastre î gâ d, de ori „Te
iu es !” rar ...I telige a se află î i i ă, reierul are
rolul de cititor-pro esor a eea e se află î suflet.
• Nu ără i vers de la u u ăr atât de are astfel
î ât i tea să se opreas ă, să u ai fu io eze
pe pilot auto at.E . De la la . Nu ărarea de la
la va fa e a i tea să fu io eze pe pilot
automat, orientându- e ate ia ătre alte
TE •
preo upări.
Ur ări o e tare i ii u i i a. Cu oaşte
e presia „Mi te î i i ă” şi Rugă iu ea i i ii are
IUBESC! •
a elaşi rol.
Pe fo dul li iştii pute rosti idei pozitive a olo u de
î tâ pi ă difi ultă i i ate ei,agita ie, vor itul î
timpul orelor,agresivitate, invidie, gelozie,
dspre ,autodispre , lipsa î rederii î si e, fri ă,
triste e, eli işte, oală et .E . „Su t ate t. Pe zi e
tre e su t di e î e ai ate t.”; „ Su t li iştit. Pe zi
e tre e su t di e î e ai li iştit.” Su t urajos.
Pe zi e tre e su t di e î e ai urajos. „Su t
să ătos . Pe zi e tre e su t di e î e ai să ătos.”

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 13


II. RESPIRAŢIA

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 14


Etimologie
• Prāṇāyāma ( sanscrita : प्राणा ा prāṇāyāma ) este
un cuvânt sanscrit alternativ tradus ca
"prelungirea prāṇei respirația sau forța vieții " sau
"controlul respirației". Cuvântul este compus din
două cuvinte sanscrite prana înseamnă forța vieții
menționată mai ales ca respirația și
fie ayama (pentru a restrânge sau a controla prana,
implicând un set de tehnici de respirație în care
respirația este modificată intenționat pentru a
produce rezultate specifice ) sau forma
negativă ayāma , adică extinderea sau extragerea
ca și extinderea forței de viață.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 15


TIPURI DE RESPIRAŢIE
• 1. Respiraţia înaltă sau claviculară
• . Respiraţia mijlocie sau costală
• 3. Respiraţia abdominală sau diafragmatică
• 4. Respiraţia completă

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 16


Respiraţia, hiperventilaţia şi
anxietatea
• Pe măsură ce învăţăm să ne observăm respiraţia, mulţi dintre noi
realizăm că şi atunci când stăm nemişcaţi respiraţia noastră este mai
rapidă decât rata „medie” de 12-14 respiraţii pe minut (o rată mai
mare decât ar fi normal). De fapt, mulţi dintre noi „hiperventilăm”,
adică respirăm superficial doar cu vârfurile plămânilor. Această
modalitate de a respira reduce drastic nivelul de dioxid de carbon
din sânge. Acest nivel redus de dioxid de carbon face arterele,
inclusiv artera carotidă care alimentează creierul cu sânge, să se
îngusteze, reducându-se astfel circulaţia sângelui în corp.
• Unii cercetători cred că hiperventilaţia ne poate accentua
problemele sau conflictele psihologice şi că hiperventilaţia
cronică este indisolubil legată de temerile şi anxietăţile noastre.
Secretul încetinirii respiraţiei noastre nu este încercarea de a o
încetini în mod voit ci de a învăţa cum să respirăm profund, folosind
în acest proces şi muşchiul diafragm, abdomenul şi cuşca toracică.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 17


Respiraţia profundă poate
îmbunătăţi forma fizică
• Într-un studiu publicat în 2 mai 1998, cercetătorii de la
Universitatea din Pavia, Italia, au stabilit o rată optimă
a respiraţiei: 6 respiraţii pe minut. Pacienţii care au
învăţat să-şi încetinească respiraţia au ajuns în final să
aibă un nivel mai ridicat al oxigenului în sânge şi au
obţinut performanţe remarcabile la testări. Conform
raportului, nivelul scăzut al oxigenului în sânge, tipic
celor suferind de inimă, „poate afecta muşchii scheletici
şi metabolismul şi poate conduce la atrofie
musculară”. Autorii studiului au concluzionat arătând
că aceste rezultate sunt în concordanţă cu alte studii
„care prezintă efectele benefice ale antrenamentului
muşchilor care susţin procesul respirator”.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 18


Harta de reprezentare
Pentru a înţelege harta de Tipul vizual:

reprezentare, este suficient de a – postura rigidă


privi o fotografie, o fotografie de – gesturi dirijate spre stânga
– o respira ie superficială şi rapidă
tip special unde apar expresia şi – o voce ascu ită, stridentă cu un ritm sacadat
culoarea feţei, poziţia ochilor, – foloseşte cuvinte vizuale
gesturile, postura, precum şi
tonusul, ritmul şi volumul vocii, Stilul auditiv:

căldura şi tonusul, chiar alegerea – o postură decontractată, pozi ia de ascultare


cuvintelor rostite sau figurate. telefonică
– respira ie amplă
Avem trei sisteme de reprezentare – vocea bine timbrată cu un ritm potrivit
şi deci trei portrete robot – foloseşte motive melodice
comportamentale.
Genul kinestezic:

Odată apreciată fotografia nu – o postură foarte decontractată


– gesturi care mimează cuvintele
rămâne decât să vă sincronizaţi – respira ie profundă şi amplă
dialogul cu respectiva persoană. – voce gravă cu ritm lent
– face referin ă la senza ii în alegerea cuvintelor
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 19
1. Respiraţia înaltă sau claviculară

• Se realizează prin ridicarea uşoară a umerilor


şi contractarea abdomenului. În cadrul acestui tip
de respiraţie se întrebuinţează numai partea
superioară a plămânilor şi în consecinţă, aerul
pătrunde într-o cantitate foarte limitată. Respiraţia
claviculară este considerată forma cea mai
ineficientă de respiraţie, deoarece solicită un
consum foarte mare de energie, cu un profit
minimal.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 20


2. Respiraţia mijlocie sau costală

• Este o respiraţie ceva mai puţin defectuoasă


decât cea descrisă anterior, ea fiind însă net
inferioară respiraţiei abdominale şi celei
complete. În cadrul acestui tip de respiraţie, aerul
e dirijat în special spre zonele mijlocii ale
plămânilor.
• În cadrul respiraţiei mijlocii, diafragma se ridică,
abdomenul se contractă, coastele se depărtează
uşor, dilatând cutia toracică. Acest tip de
respiraţie se întâlneşte la numeroşi sportivi.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 21


Cum să vă testați tehnica de respirație
proprie
• Cum să verificați tehnica de respirație
automată predominantă? De obicei,
respirați folosind abdomenul și diafragma
sau pieptul în repaus?

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 22


Autotest sau exercițiu simplu de respirație.
RESPIRA IA ABDOMINALĂ
Puneți o mână pe INSPIR ŞI EXPIR
stomac (sau
abdomen) și pe
cealaltă pe
pieptul superior Acum știi
(vezi imaginea despre tehnica
din dreapta.
Relaxați-vă
obișnuită de
complet, astfel respirație.
încât dinamica Pentru a fi
respirației să sigur, puteți să
aibă puține cereți altor
schimbări. persoane să
(Ur ări i să ști i
mai multe despre
observe
respirația dvs. modul în care
inconștientă respirați când
obișnuită.) Aveți nu vă acordați
grijă să vă atenție
respirați timp de respirației (de
aproximativ 20-
30 de secunde.
exemplu, în
Respira i de voie timpul
aproximativ 2-3 somnului, în
respirații foarte timpul citirii,
lentă dar adâncă studierii etc.)
pentru a vă simți
respirația în
detaliu.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 23


Respirația abdominală vs. respirația toracică
și conținutul de oxigen în corp

Conținutul de oxigen în corp Respirație automată în repaus:


diafragmatică sau piept?

1-10 s
Practic întotdeauna piept

11-20 s Piept în peste 90% din oameni

21-30 s În mare parte piept

31-40 s Mai ales burta

peste 41 s Practic, mereu burta

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 24


.Respiraţia abdominală sau
diafragmatică
• Acest tip de respiraţie este mai eficient decât cele
descrise anterior. Se realizează prin coborârea
diafragmei şi umflarea abdomenului. În felul acesta,
aerul pătrunde în zonele inferioare ale plămânilor.
• Se expiră lent, contractând uşor abdomenul. Apoi se
inspiră lent pe nas, coborând diafragma şi împingând
abdomenul în afară. La expiraţie, abdomenul se retrage
şi diafragma urcă. Toracele rămâne nemişcat.
• Respiraţia abdominală permite absorbţia unei mai
mari cantităţi de aer, nici în acest caz plămânii nu se
umplu integral cu aer, aşa cum se întâmplă în respiraţia
completă.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 25


3.1. Cum funcţionează respiraţia
abdominală?
• Respira ia abdominală utilizează diafragma – un
muşchi situat între abdomen şi plămâni a cărui func ie
este de a controla respira ia – pentru o oxigenare
adecvată a organismului şi un echilibru mai bun între
oxigen (O2) şi dioxid de carbon (CO2). Exersând
respira ia corectă putem preveni senza iile cauzate de
încercarea organismului de a compensa
dezechilibrul O2-CO2 şi de a eli i a ameţeala,
durerea în piept, furnicături la nivelul membrelor
sau vedere înceţoşată.
• Respira ia abdominală promovează o stare generală
de relaxare.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 26


3.2. Cui îi foloseşte tehnica
respiraţiei abdominale?
• Antrenarea unei respira ii corecte poate fi utilă în următoarele
situa ii:

• controlul şi prevenţia atacurilor de panică prin preven ia


hiperventila iei
• produce o stare de relaxare în anxietatea generalizată
• managementul stresului
• insomnie
• dureri de cap
• hipertensiune
• dureri în piept nedatorate unei condi ii cardiace
• agita ie gastrointestinală

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 27


3.3. Procedura
1. Luaţi o poziţie confortabilă pe un scaun,cu picioarele pu i depărtate, tălpile lipte de podea, spatele
drept, ochii î hişi, într-un spa iu liniştit, lipsit de zgomote sau al i distractori.
2. Plasaţi o mână pe piept şi cealaltă pe abdomen. I spira i uşor aerul pe nas ur ări d să-l duceţi
până în stomac.Cu fiecare inspira ie ar trebui să observa i o mişcare spre exterior a mâinii situate
pe abdomen. Mâna de pe piept rămâne nemişcată. Expiră aerul pe gură uşor, din stomac. Cu
fiecare expira ie stomacul revine la pozi ia ini ială.
3. Păstraţi respiraţia calmă şi fluidă. Nu trageti brusc aer in piept şi nu expira i tot aerul d dintr-o
dată. Ur ări i să păstra i ritmul.
4. Începeţi să număraţi în gând respiraţiile în felul următor: unu pe inspira ie, relaxat pe
expira ie, doi pe următoarea inspira ie, relaxat pe expiratie. Continua i să u ăra i până la zece şi
apoi număra i invers până la zero.
5. Concentraţi-vă doar pe respiraţie şi pe numărat. Acest lucru poate fi dificil la început. Dacă
apar şi alte gânduri, nu vă enerva i şi nu renun a i. Lăsa i gândurile să treacă fără să le acorda i
aten ie şi reveni i la numărat.
6. La început este posibil să ame i i pu in, să ave i senza ia că nu ave i suficient aer şi ritmul
respira iei să se accelereze. Pe măsură ce continuaţi, însă, aceste senzaţii vor dispărea şi
ritmul respiraţiei se va stabiliza.
• Pentru început, exersa i timp de 5 minute de două ori pe zi ti p de o săptă â ă ări d ti pul u
î ă i ute .

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 28


Alte exerciţii și tehnici de respirație abdominale
Exerciții respiratorii Teh i a de respirație a do i ală u o e tură
abdominale cu cărți

Luați 2-3 cărți cu greutate medie sau o carte Puteți utiliza o centură puternică pentru a vă
de telefon mare și vă așezați pe spate cu restrânge coastele și a forța diafragma să fie
cărțile de pe burtă. Concentrați-vă pe principalul mușchi de respirație utilizând următoarea
respirație și schimbați modul în care respirați tehnică.
astfel încât
1) puteți ridica cărțile în jur de 2-3 cm (1 inch) Puneți o centură în jurul coastelor dvs. inferioare (în
cu fiecare inhalare și apoi relaxați-vă să mijlocul portbagajului) și o legați strâns, astfel încât
expirați (cărțile vor coborî atunci când vă să nu puteți lua o inhalare profundă utilizând colivia
relaxați pentru a vă expira) sau pieptul. Acum, pentru inhalări lente adânci, corpul
2 ) coastele cu nervuri nu se extind în timpul dumneavoastră trebuie să vă utilizeze burta (sau
inhalării. abdomenul). Incearca-l. În timp ce părăsiți centura pe
loc timp de câteva minute sau chiar ore, puteți obține
Repetați acest exercițiu de respirație respirația diafragmatică și senzațiile corespunzătoare.
diafragmatic timp de 3-5 minute înainte de
exercițiile principale de respirație pentru a vă Acest proces de reconversie a respirației va fi mai
reconecta creierul conștient cu diafragma. rapid, dacă vă concentrați atenția asupra respirației și
Puteți exercita acest exercițiu timp de câteva încercați să exersați Buteyko, reducând respirația cu
zile până când sunteți sigur că respirația foamete de aer foarte ușoară (luați inhalări mici
diafragmatică este modalitatea obișnuită de a folosind diafragma și apoi relaxați-o imediat).
respira în timpul sesiunilor de respirație. Focalizarea atenției face legături nervoase între
mintea ta conștientă și diafragma armată, astfel încât
să puteți recâștiga controlul asupra acestui mușchi.

Sus şi jos Când acordați atenție respirației, aveți grijă să nu


hiperventilați. Respirați încet și rămâneți relaxați,
4/24/2018 Co astfel
silier şîncât, chiar dacă
olar:prof.psih. inhalările
Tatia a Susa se
u vor adânci, CO2 29
dvs. nu va scădea.
.Respiraţia completă
• Este cel mai eficient tip de respiraţie, asigurând organismului
o cantitate sporită de oxigen. În tipul acesta, aerul pătrunde în
toate zonele plămânilor. Respiraţia completă îmbină cele trei
tipuri de respiraţie, solicitând întregul aparat respirator şi
musculatura respiratorie în totalitate; cu o cheltuială minimă de
energie, se produce un efect considerabil asupra organismului.
• Respiraţia completă se realizează prin coborârea
diafragmei concomitent cu împingerea abdomenului spre
înainte, depărtarea coastelor şi ridicare umerilor.
• Respiraţia completă contribuie la o mai bună funcţionare
a sistemului nervos şi implicit a proceselor psihic. În afara
respiraţiei complete se observă deseori o respiraţie costală
(predomină mişcările coastelor) şi respiraţia abdominală
(mişcarea diafragmei).

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 30


. CONTROLUL REPIRAŢIEI CU Trecem pe toate degetele
AJUTORUL MÂINILOR

Se glisează degetul arătător al âi ii opuse pe


degetele celeilalte mâini pe rând.. Începem cu Re i e
degetul are: î spiră aerul pe as la glisarea aerul
inspirat
degetului arătător spre vârful degetului are.Î ●
vârful degetului re i respira ia-aerul, iar la
o orare pe partea opusă a degetului vo Ne oprim

e pira aerul pe gură.Ne opri la î partea de ●


jos la i ser ia degetelor.
Co ştie tiză u aport de o ige adus î î
fii a oastră e rgi î d şi o ige ă d
i i a,plă â ii şi reierul.

Începem de
aici...

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 31


5. Eliminarea stresurilor prin
controlul respiraţiei
1. Venim în picioare,
depărtă pi ioarele la
ivelul u erilor, aşeză
palmele prinse în
ră ară,orie tate spre
abdomen.
. I spiră adâ pe as
,ur ări d a aerul să
aju gă, pâ ă î zo a
abdomenului.
. i e aerul i spirat
aproximativ 2-5 secunde
4. E piră aerul pe gură
,avâ d gura larg des hisă
si ulâ d o apăsare a
palmelor pe abdomen .
Co ştie tiză eli i area
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u stresurilor. 32
Eliminarea stresurilor prin controlul
respira iei

Apăsă
uşor pe
abdomen

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 33


I stru țiu i preli i are privi d
respirația pe uze
• CONDI II:
• 1. Alege i un loc liniștit pentru a vă concentra atenția asupra relaxării și a respirației
2. Păstra i tăcerea (fără să vorbi i)
3. Goliți stomacul, dar fără să vă fie foame
Avertisment. Dacă suferiți de diabet și utilizați insulină sau alte medicamente care scad
nivelul de glucoză din sânge, exercițiul de respirație pe buze poate crește sensibilitatea la
medicație. Acest lucru poate face ca nivelul glucozei din sânge să fie mai mic decât de
obicei. Poate suferiți apoi de șocul hipoglicemic, care este mult mai periculos decât
hipoglicemia. Ar trebui să aveți o mică gustare imediat după sesiunea de respirație.
4. Hidratarea (beți apă în orice moment dacă sunte i însetați)
5. Aer curat și proaspăt sau o calitate bună a aerului
6. Bună termoreglare (nu vă supraîncălziți sau, pentru instruire avansată, fii puțin pe o
parte rece)
7. Postură bună care permite respirația diafragmatică este cu coloana vertebrală dreaptă,
de exemplu, în timp ce stați pe o jumătate de scaun și fără să vă sprijiniți pe spatele
scaunului.tălpile lipite de podea,palmele pe genunchi, ochii închişi, vă focalizaâi pe
respira ie.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 34


E er i iu de respira ie pentru eliminarea
blocajului la nivelului gâtului şi pentru a vorbi
cu putere

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 35


Instrucțiuni pentru respirația pe
buze
• Relaxați-vă toți mușchii corpului, în special mușchii gâtului și umerilor
- Inhalarea obișnuită prin nas și diafragmă timp de aproximativ două secunde, în timp ce vă
mențineți gura închisă
- Expirați timp de aproximativ patru secunde prin buzele uguiate, aplicând o rezistență
foarte ușoară ca şi cum ați fluiera. Rețineți că expirația ar trebui să fie întotdeauna de
aproximativ două ori mai lungă decât inspira ia (înhalarea).
Rețineți că nu ar trebui să sufli prea mult. Hyperventilația vă va agrava simptomele. Suflați
cu aceeași forță pe care ați folosi-o pentru a răci supa fierbinte pe o lingură, astfel încât să
nu o aruncați de pe lingură.
• Cea mai obișnuit greșeal este de a opune prea multă rezistență la curgerea aerului
sau respirația la presiune înaltă. Acest lucru are ca rezultat tensiunea musculară și
reducerea bruscă a conținutului de oxigen în plămâni. Este important să reduci sau să
încetinești respirația în timpul tehnicii cu buzele lipite, însă realiza i aceasta progresiv. Dr.
Artour explică de ce reducerea respirației îmbunătățește gazele din sânge : CO2 arterial
devine mai scăzut (mai aproape de norma medicală) pe când oxigenarea sangvină creşte
aportul de gaze în sânge. Respirația cu buzelor lipite reduce bronhoconstricția indusă de
hiperventilație (Wardlaw et al., 1987).

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 36


Alegerea stilului natural de viață înainte și
după recristalizarea respirației
Oxigenul corporal <30 s Oxigenul din corp> 50 s
Stilul de viață:
Nivel de energie Mediu, scăzut sau foarte scăzut Înalt

Dori ța de a e er ita Nu este puternic, dar posibil Cravi g și u urie de e er ițiu

E er ițiu i te siv u respirația asului Greu sau imposibil Ușor și fără efort

Stări de minte tipice Confuzie, anxietate, depresie Focus, concentrare, claritate

Pofta de hrană pentru zahăr și junk Prezent Absent

Adi ții la fu at, al ool și droguri Posibil Absent

Dori ța de a â a ali e te rude Sla și rar Foarte fre ve te și aturale

Postură corectă Rare și necesită eforturi Natural și auto at


Calitate excelenta; <5 ore în mod
Dormi Adesea de sla ă alitate; > 7 ore
natural

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 37


Unele caracteristici ale tehnicilor
respiratorii adecvate
Hatha yoga Îngrijirea Strelnikova Metoda de Dispozitivul RESP RAT
tradițional buzelor paradoxal respirație respirator dispozitiv de
înghețate gimnastic de Buteyko Frolov respirație
respirație ghidat

Respirația
diafragmatic
în timpul
respirației

Factorii de stil
de viaț
abordați

Înv țat f r
instructor

Controlul
constant al
respirației

Criterii stricte
de progres /
succes

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 38


E er i iu de respira ie pe tru al area
furiei
• I stru iu i:I spiră aerulpe gură a şi u
a soar e ior a di li gură şi îl î ghi i .
• Co ştie tiză flu ul ră oritor al aerului u
de e ergizează,dar e şi ră oreşte.
• Repetă a est e er i iu la î eput de -4 ori
î a elaşi od.
• Efecte: Eli i ă o oseala, setea,purifi ă
e talul,dezvoltă ate ia,rege erează şi
vitalizează.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 39
E er i ii de respira ie pe tru preş olari
I spiră aerul pe as irosi d o floare.

Expiră aerul pe gură suflâ d î lu â are

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 40


4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 41
4/24/2018 http://www.itsybitsy.ro/cum-faci-baloane-de-sapun-patrate/
Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 42
E er i iu de respira ie pe tru
echilibrarea emisferelor cerebrale
• Un copil se naste in lume cu aproximativ 100 de miliarde de celule ale
creierului (neuroni), îţi dă sau îţi ia cateva milioane. Creierul este atât de
important pentru specia umana că la patru săptămâni după concepţie, un
embrion produce jumatate de milion de neuroni în fiecare minut. În cazul
oamenilor pe deplin dezvoltați, un sistem complex de 300 de milioane de
neuroni conectează părțile drepte și stângi ale creierului, dar sunt atât de
minuscule încât 30.000 dintre aceștia se pot potrivi pe un capăt.
• Pentru a profita la maximum de creierul nostru, trebuie să fie exersat și
cultivat, la fel ca orice alt mușchi al corpului uman. Sinapsele - punctele
de legătură ale creierului - trebuie să fie create și conservate pentru ca
creierul să rămână vigilent și sănătos pe tot parcursul maturității.
• Cum poate un părinte să se asigure că dezvoltarea copilului se
îmbunătățește constant în timpul școlii? Ce poate face un părinte al unui
copil cu dizabilități pentru a-l ajuta să se dezvolte?
• Avantajele a acestui exerciţiu sunt nu nmai pentru elevi, studenți, dar și
pentru adulții care caută o sănătate a creierului și pentru fiinţe umane cu
tulburare de deficit de atenție ADD , tulburare de hiperactivitate cu
deficit de atenție ADHD , sindrom Down, Alzheimer sau alte provocări,
întârzieri cognitive care caută normalizare și vindecări.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 43


E er i iu de respira ie pe tru
echilibrarea emisferelor cerebrale
• Acest exerciţiu are la bază cercetarea Dr. Joie P. Jones de la
Departamentul de Științe Radiologice de la Universitatea din
California.Exercițiile funcționează folosind centre energetice
ale corpului care absorb, digeră și distribuie energie în diferite
părți ale corpului. Aceste centre primare de energie sunt de
fapt puncte majore de acupunctura. Punctele energetice de
acupunctură pentru creier, ochi, frunte, gură, ovare, parotide,
tâmple și testicule se adună în jurul zonei urechii pe care se
exercită o anumită presiune. În plus, presiunea folosită în
exercițiu stimulează căile neuronale din creier prin activarea
punctelor de acupunctura pe lobii urechilor. Potrivit dr. Jones,
după ce a făcut exercițiul, o scanare EEG a arătat că emisferele
din dreapta și stânga ale creierului s-au sincronizat.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 44


E er i iu de respira ie pe tru e hili rarea e isferelor
cerebrale.Pro edură
• Pasul . Pri de u â a dreaptă
lobul urechii stangi, iar cu mâna
stâ gă lo ul ure hii drepte.
• Pasul . Plasă li a pe erul gurii
, e i â d-o pâ ă la sfârşitul
e er i iului.
• Pasul . Fle ă pu i ge u hii , e
lăsă î jos pe vi e,i pirâ d aerul
adânc.
• Pasul . i e respira ia şi e piră
aerul î ti p e r eve i î pozi ia
i i ială, ră â e u âi ile pe
lobii urechilor.
• Repetă a est e er i iu de -6 ori.
• Co ştie tizare: Ar o izarea
emisferelor cerebrale, sincronizare,
u itate, oeziu e , oere ă.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 45


E er i iu de respira ie pe tru e hili rarea
emisferelor cerebrale Etapa I
PREGĂTIREA

1. A tivare şi e ergizare a e isferei STÂNGI 2. Activare şi e ergizare a emisferei DREPTE. 3.Pozi ia ore tăa âi ilor

Etapa II
Mod de
e e u ie

Ne lăsă pe vi e.
Î ti p e e lăsă pe
Pozi ia de START vine,inspirîm aerul pe nas. Ne ridi ă sus.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u
Î ti p e e ridi ă î46
sus,e piră aerul.
E er i iu de respira ie pe tru e hili rarea e isferelor
cerebrale.Pro edură

• A est e er i iu ajută energia captivă în centrele


energetice inferioare să se deplaseze prin alte
centre majore ale corpului fizic. Pe măsură ce
energia călătorește în sus, trece prin centrul inimii
practicantului și o umple cu stări de liniște și pace
interioară. Atunci când energia se deplasează mai
departe în zona gâtului și dincolo de ea, inteligența
și creativitatea practicanților sunt îmbunătățite,
putem deveni acum mai luminoaşii în acest
proces! Practicarea î delu gată a a estui e er i iu
de echilibrare a emisferelor face practicantul, în
general, mai inteligent și mai echilibrat din punct
de vedere psihologic.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 47


Exerciţiu pentru vedre
Freaca palmele pana când se
î ălzes . Apoi fă pal ele ăuş si
aşeaz-le în dreptul ochilor. Lasa
caldura din palme sa relaxeze
complet ochii.
Poti pune totodata si o intentie,
atunci cand stai cu palmele aproape
de ochi sau poti folosi una dintre
afirmatiile de mai jos:
„Prives pri o hii iu irii şi feri irii.”
„ A i redere i pro esul vietii.
Sunt in siguranta aici si acum. Vad
limpede acest lucru.”
” Viata este eter a si pli a de
bucurie. Privesc tot timpul inainte.
Su t i sigura ta. Viata a iu este.”

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 48


III. Meditaţia
• Meditatia este o minunata arta de a trai,
poate cea mai buna. Pentru ca in intelegerea
meditatiei apare iubirea iar iubirea nu este
produsul sistemelor, al obisnuintelor sau al
urmarii unei tehnici. Iubirea nu poate fi
cultivata prin ganduri. Iubirea poate aparea
doar atunci cand este liniste deplina. Iar
mintea poate fi pe deplin linistita atunci cand
intelege natura propriei sale miscari, care ia
forma gandurilor si a emotiilor.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 49


Diagrama celor Zece Etape ale Meditației.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 50


Diagrama celor Zece Etape ale Meditației.

• Călugărul este meditatorul.


• Frânghia pe care o deține reprezintă o minte vigilentă și alertă.
• Pocalul în cealaltă mână reprezintă o intenție puternică și o
hotărâre fermă.
• Elefantul reprezintă mintea.
• Culoarea neagră a elefantului reprezintă cele cinci obstacole și cele
șapte probleme pe care le generează.
• Maimuta reprezintă împrăștierea atenției, iar culoarea neagră
reprezintă distragere subtilă și grosolană, uitare și rătăcire a i ii.
• Iepurele reprezintă o falsitate subtilă.
• Flăcările reprezintă vigilență și efort, iar atunci când efortul nu mai
este necesar, flăcările dispar.
• Lungimea drumului dintre etapele succesive indică timpul relativ
necesar pentru a progresa de la o etapă la alta. Etapele se apropie
până la etapa a șaptea, apoi încep să se întindă din nou. Deoarece
drumul se îndoaie

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 51


"Este posibil să stăpânești cele Zece
Etape în câteva luni sau ani."
• Acestea fiind spuse, există mai mulți factori care
determină cât de repede progresăm prin etapele
meditației. Unele dintre ele putem influența, altele
nu putem. Pentru a începe cu, diferite persoane
au abilități naturale diferite pentru a lucra cu
atenție și conștientizare . Unele moduri de viață și
cariere sunt mai favorabile dezvoltării acestor
abilități. De asemenea, unii oameni sunt mai în
măsură să se disciplineze pentru a practica în
mod regulat și cu sârguință. Indiferent de abilitățile
dumneavoastră naturale, absolut trebuie să
stăpâniți Etapa 1, "Stabilirea unei practici", pentru
a face progrese.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 52


Cele Zece Etape ale Instruirii
Meditative
• Cele Zece Etape ale meditației în patru
părți distincte:
1. Etapa I-III- sunt etapele unui novice;
2. Etapa IV –IV-sunt etapele unui meditator
calificat;
3. Etapa a VII-a este etapă de TRANZI IE
4. Etapa VIII-X – sunt etape unui

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 53


Cele Zece Etape ale Instruirii
Meditative
1. Meditatorul novice. Piatra de temelie 1: Atenție continuă la obiectul de meditație
• Etapa I: Stabilirea unei etape de practică a
• doua: Atenție întreruptă și depășire a
etapei treia a minții : Atenție extinsă și depășire a uitării
• Piatra de temelie Atenție continuă la obiectul de meditație
2. Meditatorul calificat. Momentul doi: Focusul exclusiv al atenției
• Etapa a patra: Atenție continuă și depășirea distracției bruște și a deranjării
puternice
Etapa a cincea: depășirea subtilității și creșterea încrederii
Etapa a șase subjugarea subtilă a distragerii
. Tranziţia. Piatra de temelie Stabilitatea fără atenție a atenției.
Etapa a șapte Atenție exclusivă și unificarea minții
4. Meditația Adeptului.Piatra de temelie Patru Persistența calităților mentale ale unui
Adept
Etapa a opta Plianța mentală și pacificarea simțurilor
Etapa nouă Plenitudinea mentală și fizică și calmarea intensității bucuriei meditative
Etapa a zecea: Lişişte și pace
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 54
Etapa 1: Stabilirea unei practici

• Această etapă a meditației este de a dezvolta o practică de


meditație consecventă și diligentă. A fi consecventă înseamnă
a stabili un program zilnic clar pentru momentul în care
intenționați să meditați și să vă lipiți de el, cu excepția
situațiilor în care există circumstanțe care nu vă pot controla.
Diligența înseamnă angajarea cu toată inima în practică, mai
degrabă decât petrecerea timpului pe planificarea pernei sau
visarea cu ochii deschiși.
• Obiective : Dezvoltați o practică de meditație regulată.
• Obstacole : Rezistență, întârziere, oboseală, nerăbdare,
plictiseală, lipsă de motivație.
• Abilități : Crearea de rutine de practică, stabilirea unor
obiective specifice de practică, generarea unei motivații
puternice, cultivarea disciplinei și diligența.
• Maestrie : Niciodată nu lipsește o sesiune de practică zilnică.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 55


Etapa a doua atenția întreruptă și depășirea
răutății mintale
• Etapa a doua a meditației implică simpla practică de a vă menține atenția
asupra respirației. Acest lucru este mai ușor de zis decât de făcut. Veți
descoperi că atenția este ușor de capturat de o distragere a atenției,
făcându-vă să uitați că ar trebui să fiți atenți la respirație. Uitarea rapidă
duce la rătăcirea minții, care poate dura câteva secunde, câteva minute sau
întreaga sesiune de meditație. Această secvență este atât de importantă
încât merită să ne angajăm în memorie - mintea neinstruiată produce
distragerile care duc la uitare, ceea ce duce la rătăcirea minții. În Etapa a II-
a, lucrați numai cu ultimul eveniment-minte-rătăcire.
• Obiective Scurtați perioadele de rătăcire mintală și extindeți perioadele de
atenție susținută asupra obiectului de meditație.
• Obstacole rătăcire minte, minte-maimuță și nerăbdare.
• Abilități Consolidarea cunoașterii introspective spontane și învățarea
pentru a susține atenția asupra obiectului de meditație. Conștientizarea
introspectivă spontană este momentul "aha" când constatăți brusc că există
o legătură între ceea ce ați vrut să faceți ceasul respirației și ceea ce faceți
de fapt gândiți-vă la altceva . Aprecierea acestui moment îl face să se
întâmple mai repede și mai repede, astfel încât perioadele de rătăcire a
minții să devină mai scurte și mai scurte.
• Maiestrie Puteți să vă mențineți atenția asupra obiectului de meditație
timp de câteva minute, în timp ce cele mai multe perioade de rătăcire
mintale durează doar câteva secunde.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 56


Etapa a treia atenția extinsă și depășirea uitării
• Etapele doi și trei sunt similare, dar rătăcirea minții devine
mai scurtă și mai scurtă până când se oprește cu totul. Cea
mai mare provocare în timpul acestei etape de meditație este
uitarea, dar somnolența devine adesea o problemă.
• Obiective Depășește uitarea și adormirea.
• Obstacole Distragiile, uitarea, rătăcirea minții și
somnolența.
• Abilități Utilizați tehnicile de urmărire a respirației și
conectării pentru a extinde perioadele de atenție neîntreruptă
și pentru a vă familiariza cu modul în care se face
uitarea. Cultivați conștientizarea introspectivă prin practicile
de etichetare și verificare. Aceste tehnici vă permit să capturați
distragerile înainte de a duce la uitare.
• Stăpânirea uitând rareori respirația sau adormirea.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 57


Piatra de temelie 1- a etapelor 1-3: Atenție
continuă la obiectul meditației
• Prima etapă este o atenție continuă pentru obiectul de
meditație, pe care îl atingeți la sfârșitul etapei a
treia. Înainte de aceasta, sunteți începător - o persoană
care meditează, mai degrabă decât un mediator
calificat. Când ajungeți la această Piatră de temelie, nu
mai sunteți un novice, predispus la uitarea, rătăcirea
minții sau zăpăceală. Prin stăpânirea etapelor Unu
până în Trei, ați dobândit abilitățile de bază, de prim
nivel, pe calea spre o atenție stabilă. Acum puteți face
ceva pe care nici o persoană obișnuită, necăutătoare
nu o poate face. Veți construi pe acest set de
competențe inițiale pe parcursul următoarelor trei
etape ale meditației pentru a deveni un meditator cu
adevărat calificat.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 58


Etapa a patra: Atenție continuă și depășirea
distracției bruște și a deranjului puternic
• Puteți să vă concentrați asupra respirației mai mult sau mai puțin continuu,
dar atenția continuă să se schimbe rapid și înapoi între respirație și diferite
distragerii. Ori de câte ori o distragere devine focalizarea principală a
atenției dvs., ea împinge obiectul meditației în fundal. Aceasta se numește
distragere grosieră. Dar când mintea se calmează, există tendința de a exista
o altă problemă, o plictiseală puternică. Pentru a face față ambelor
provocări, dezvoltați o conștiință introspectivă continuă pentru a vă
avertiza prezența.
• Obiectiv Depășiți distragerea grosieră și plictiseala puternică.
• Obstacole : Distrageri, durere și disconfort, intuiții intelectuale, viziuni și
amintiri încărcate emoțional.
• Abilități Dezvoltarea unei conștientizări introspective continue vă permite
să faceți corecții înainte ca distragerile subtile să devină distragii brutale, iar
înainte de un ritm subtil devine o plictiseală puternică. Învățând să lucrezi
cu durere. Îndepărtează mintea traumei trecute și condiționarea nepotrivită.
• Stăpânirea distragerile brute nu mai împing respirația în fundal, iar
senzațiile de respirație nu se estompează sau devin distorsionate datorită
stării puternice.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 59


Etapa a cincea Depășirea subtilității și
creșterea încrederii
• Ați depășit distragerile bruște și perversitatea puternică, dar există o
tendință de alunecare în subtilitate subtilă. Acest lucru face senzatiile de
respiratie mai putin vii si determina disparitia constientei
periferice. Nuanța recunoscută, subtilă, vă poate determina să vă
supraestimați abilitățile și să vă deplasați înainte la următoarea etapă a
meditației, ceea ce duce la concentrare și la oboseală. Veți experimenta doar
o facsimilă superficială a etapelor ulterioare, iar practica voastră va ajunge
la un sfârșit. Pentru a învinge plictiseala subtilă, trebuie să vă ascuțiți
capacitățile de atenție și de conștientizare.
• Obiectiv : Depășirea distragerilor subtile și crește puterea de mindfulness .
• Obstacole Dificultatea subtilă este greu de recunoscut, creează o iluzie de
atenție stabilă și este seducător de plăcută.
• Abilități Cultivarea conștientizării introspective mai puternice și mai
constante pentru a detecta și corecta subtilitatea. Învățați o nouă tehnică de
scanare corporală pentru a vă ajuta să vă măriți puterea de a vă menține
atenția.
• Maestru Puteți susține sau chiar crește puterea atenției dvs. în timpul
fiecărei sesiuni de meditație.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 60


Etapa a șase subjugarea subtilă a
distragerii
• Atenția este destul de stabilă, dar încă se substituie între obiectul meditației
și distragerile subtile din fundal. Sunteți gata să vă aduceți atenția la un
nivel cu totul nou, unde distragerile subtile se desprind complet. Veți obține
o atenție deosebită obiectului de meditație, numit și o atenție unică.
• Obiectiv să subjugați distragerile subtile și să dezvoltați cunoașterea
introspectivă metacognitivă.
• Obstacole tendința atenției de a alterne fluxului continuu de gânduri care
distrag atenția și alte obiecte mentale în conștientizarea periferică.
• Abilități Definirea domeniului dvs. de atenție mai precis decât înainte și
ignorarea a tot ce se petrece în afara acestui domeniu până când distragerile
subtile se estompează. Dezvoltarea unei conștientizări mult mai rafinate și
selective a minții în sine, numită conștiință introspectivă metacognitivă. Veți
folosi de asemenea o metodă numită "trăirea întregului corp cu respirația"
pentru a subjuga potențialele distragerii.
• Măestrie: distragerile subtile au dispărut aproape în întregime, iar tu ai o
atenție deosebită și o atenție exclusivă, împreună cu o atitudine vie.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 61


Momentul doi: Focusarea exclusivă a
ate ției
• Cu stăpânirea etapelor de meditație Patru până la Șase,
atenția dvs. nu mai este alternată înainte și înapoi de la
respirație până la distragerea atenției în fundal. Puteți să vă
concentrați asupra obiectului meditației pentru a exclude
orice altceva, iar domeniul dvs. de atenție este, de asemenea,
stabil. Agitaţia a dispărut complet, iar conștientizarea ia forma
unei conștiințe introspective metacognitive puternice. Adică,
acum sunteți conștient de starea voastră de spirit în fiecare
moment, chiar dacă vă concentrați asupra respirației. Ați
realizat cele două obiective majore ale antrenamentului
meditativ: atenție stabilă și atenție puternică . Cu aceste
abilități sunteți acum un meditator calificat și ați obținut a
doua Piatră de temelie.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 62


Etapa de tranziție șapte-Etapa a șapte:
Atenție exclusivă și unificarea minții
• Acum puteți investiga orice obiect cu o atenție atât de largă sau îngustă pe
care o alegeți. Dar trebuie să rămâi vigilent și să faci un efort continuu
pentru a păstra distracțiile subtile și subtilitatea plictisitoare.
• Obiectiv Atenție exclusivă și o atenție deosebită susținută fără efort.
• Obstacole Distragiile și întunericul se vor întoarce dacă nu mai depuneți
eforturi. Trebuie să continuați efortul până când atenția și atenția exclusivă
devin automat, atunci efortul nu va mai fi necesar. Plictiseala, agitația și
îndoiala tind să apară în acest timp. De asemenea, senzațiile bizare și
mișcările involuntare ale corpului vă pot distrage de practica dvs. Știind
când să renunți la toate eforturile este următorul obstacol. Dar efortul a
devenit un obicei, deci e greu să te oprești.
• Metode Practica cu răbdare și cu sârguință vă va aduce la pragul de
efort. Aceasta vă va depăși toată plictiseala și îndoiala, precum și senzațiile
și mișcările bizare. Cu ocazia relaxării intenționate, efortul și vigilența nu
vor mai fi necesare. Apoi puteți lucra la renunțarea la nevoia de a fi în
control. Diverse practici Insight și jhāna adaugă varietate la această etapă de
meditație.
• Măiestria Puteți renunța la toate eforturile și mintea încă menține un nivel
fără precedent de stabilitate și claritate.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 63


Piatra de temelie 3: Stabilitatea atenției
• Cea de-a treia etapă este marcată de o atenție exclusivă
susținută și de o atenție deosebită. Această stare este
numită plianță mentală și apare din cauza pacificării
totale a minții discriminante, ceea ce înseamnă că
tulburări psihice și analizele discursive au
încetat. Diferite părți ale minții nu mai sunt atât de
rezistente sau preocupate de alte lucruri, iar diverse
procese mentale încep să se coalizeze în jurul unui
singur scop. Această unificare a minții înseamnă că,
mintea funcționează mai mult ca un întreg coerent și
armonios. Ați terminat trecerea de la a fi un meditator
calificat la un meditator adept în acest moment al
călătoriei dvs. prin etapele meditației.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 64


Etapa a treia: Linişte și calm
• Intrați în Etapa Zece cu toate calitățile lui samatha
atenție stabilă, atenție, bucurie, liniște și
echanimitate. La început aceste calități dispăreau
imediat după ce meditația sa încheiat. Dar, pe măsură
ce continuați să practici, ei persistă mai mult și mai
mult între sesiunile de meditație. În cele din urmă ele
devin condiția normală a minții. Deoarece
caracteristicile samatha nu dispar niciodată în
întregime, ori de câte ori stați pe pernă, veți regăsi
rapid o stare meditativă complet dezvoltată. Ați
stăpânit această etapă de meditație atunci când
calitățile samatha persistă timp de mai multe ore după
ce vă ridicați de pe pernă. Odată ce Etapa a zecea este
stăpânită, mintea este descrisă ca fiind de neegalat.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 65


Piatra de temelie Patru: Persiste ța
alităților e tale ale u ui Adept
• Când ați stăpânit ultima etapă a
meditației, multe dintre calitățile mentale
pozitive pe care le experimentați în timpul
meditației sunt prezente chiar și în timpul
sesiunilor de meditație, astfel încât viața
voastră zilnică este imbibată cu o atenție
stabilă, atenție, bucurie, liniște și
echanimitate. Aceasta este cea de-a patra
și ultima etapă și marchează culminarea
unui antrenament de meditator.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 66
Cultivarea atitudi ii ore te și
sta ilirea i te țiilor lare
• În fiecare etapă a meditației, tot ceea ce "faceți" cu adevărat
este cu răbdare și persistență menținerea intențiilor de a
răspunde în moduri specifice la orice se întâmplă în timpul
meditației voastre. Stabilirea și menținerea intențiilor potrivite
este esențială. Dacă intenția dvs. este puternică, vor apărea
răspunsurile adecvate, iar practica se va desfășura într-un
mod foarte natural și previzibil. Încă o dată, intențiile repetate
susținute duc la acțiuni mentale repetate, care devin obiceiuri
mentale - obiceiurile minții care duc la bucurie, echilibru și
Insight. Simplitatea extraordinară a acestui proces nu este atât
de evidentă în fazele timpurii ale meditației. Cu toate acestea,
în momentul în care ajungeți la Etapa a opta și meditațiile
dvs. devin complet fără efort, va fi clar.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 67


Meditația Adept-Etape Opt până la Zece
Etapa a opta Plenitudinea mentală și pacificarea simțurilor

• Cu plenitudine mentală, puteți susține fără efort atenția și atenția exclusivă, dar durerea și
disconfortul fizic încă limitează cât timp puteți sta. Senzațiile bizare și mișcările involuntare
care au început în Etapa a șaptea nu numai că continuă, ci se pot intensifica. Odată cu
unificarea continuă a minții și cu pacificarea completă a simțurilor, apare o plianță fizică și
aceste probleme dispar. Pacerea simțurilor nu implică intrarea într-o transă. Aceasta
înseamnă doar că cele cinci simțuri fizice, precum și simțul minții, cresc temporar în timp
ce meditați.
• Scop : Pacea completă a simțurilor și apariția completă a bucuriei meditative.
• Obstacole provocarea principală nu trebuie să fie distrasă sau distresată de varietatea
experiențelor extraordinare din timpul acestei etape de meditație senzații neobișnuite,
adesea neplăcute, mișcări involuntare, senzații de curenți puternici de energie în organism
și bucurie intensă. Pur și simplu lăsați să fie.
• Metoda Practicarea atenției fără efort și conștientizarea introspectivă vor duce în mod
firesc la o unificare continuă, la pacificarea simțurilor și la apariția bucuriei
meditative. Jhāna și alte practici Insight sunt foarte productive ca parte a acestui proces.
• Măiestria Când ochii percep numai o lumină interioară, urechile percep numai un sunet
interior , corpul este sufocat cu un sentiment de plăcere și confort, iar starea dumneavoastră
mentală este una de bucurie intensă. Cu această plenitudine mentală și fizică, puteți să stați
ore întregi fără plictiseală, distragere a atenției sau disconfort fizic.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 68


Etapa Nouă Plenitudine mentală și fizică
și calmarea intensității bucuriei meditative
• Cu umilință fizică și psihică vine bucuria meditativă, o
stare unică de spirit care aduce mare bucurie și plăcere
fizică.
• Obiectiv : maturarea bucuriei meditative, producând
liniște,calm și echilibru.
• Obstacole : Intensitatea bucuriei meditative poate
perturba mintea, devenind o distragere a atenției și
perturbarea practicii tale.
• Metoda Familiarizarea cu bucuria meditativă prin
practica continuă până când emoția se estompează,
înlocuită de liniște , calm și echilibru.
• Maestrie evocând consecvent mentalitatea fizică și
psihică, însoțită de liniște,calm și echilibru profund.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 69


Tipuri de meditaţie
• Meditaţia suferinţă
• Meditaţia în ataşament – smne capul aplecat spre în faţă mintea îi este străfulgerată de diverse
dorinţe mărunte până la aceea de obţinerea eliberării spirituale
• Meditaţia animalică-practicatul este posedat de dorinţe inferioare – dorinţa de a mânca felurite
forme de hrană, dorinţe sexuale, sau şi mai rău, este cuprins de toropeală, somn, inerţie.
• Meditaţia egotică-Practicantul care se află în această etapă este excesiv de combativ, fiind mai
mereu în luptă şi adeseori el este gata de ceartă, uneori fiind agresiv. De cele mai multe ori, el
este plin de dorinţa de a-şi arăta superioritatea.
• Meditaţia umană-Există unele fiinţe umane care au o existenţă atât de plăcută, încât pot luneca în
narcisism.
• Meditaţia preponderent intelectuală-n această stare, cel mai adesea, practicantul îşi imaginează
cu o mare putere că s-a iluminat, dar de fapt aceasta este doar o stare exacerbată de siguranţă
dogmatică. El atunci gândeşte „Înţeleg ce este vidul beatific, înţeleg ce este de fapt mentalul,
pătrund şi înţeleg ce este spiritul suprem, sunt iluminat , dar, în realitate, aceasta nu este decât o
înţelegere preponderent intelectuală, o cunoaştere discursivă a filozofiei sau a dogmelor.
• Meditaţia de comuniune cu Isus Cristos sau alţi Sffinţi, Puteri Dumnezeieşti. Postura este
asemănătoare aceleia din meditaţia normală, umană, dar în cazul aceste forme de meditaţie,
mentalul este întocmai ca acela al unui înţelept care a înţeles prin experienţă directă, ce este vidul
beatific. El are astfel înţelegerea empatică, profundă a tuturor fiinţelor. Un BODHISATTVA este la
dispoziţia tuturor acelora care sunt cu adevărat pregătiţi să se transforme spiritual.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 70


Etapele meditaţiei-Sinteză
1. In primul stadiu, mentalul încetează să mai fie afectat de
obiectele exterioare. Se stabileşte asupra obiectului meditaţiei.
2. Curentul forţei mentale se îngrădeşte şi se regularizează.
Mentalul este constrâns să revină asupra obiectului, se fixează,
dar pentru scurt timp.
3. Dobândeşte capacitatea de a readuce mentalul asupra obiectului
îndată ce intervine o distragere.
4. Mentalul se dezvoltă si în acelaşi timp se limitează exact la
forma obiectului,
5. Mentalul constată rezultatele proaste ale distragerilor şi ale
pasiunilor. El îşi dă seama de avantajele concentrării şi se
disciplinează.
6. Mentalul se linişteşte. Sentimentele opuse concentrării se
atenuează. Mentalul manifestă încă atracţie pentru obiectele
simţurilor, dar când se iveşte o dificultate meditantul este
capabil să o depăşească!
7. Pacificarea si purificarea subtilă a mentalului.
8. Fluxul mentalului curge în mod regulat, din ce în ce mai dens şi
unificat, către obiect.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 71
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 72
IV. MUZICOTERAPIA
• Muzica este o lege morala. Ea da suflet universului, aripi gandirii, avant
inchipuirii, farmec tineretii, viata si veselie tuturor lucrurilor. Ea este
esenta ordinii, inaltand sufletul catre tot ce este bun, drept si frumos."
PLATON
• "Muzica oglindeste toate misterioasele ondulatii ale sufletului, fara
putinta de prefacatorie." GEORGE ENESCU
• "Caracterul unui om poate fi judecat dupa gusturile sale muzicale."
PLATON
• "Daca ne-ar reusi sa reproducem detaliat in notiuni ceea ce exprima
muzica, am capata o deplina si suficienta explicare a lumii." ARTHUR
SCHOPENHAUER
• "Muzica trebuie sa fie scanteia ce aprinde focul in sufletul omenesc."
LUDWIG VAN BEETHOVEN
• "Ceea ce este important in muzica, arta, este sa vibrezi tu insuti si sa-i faci
si pe altii sa vibreze."
• Muzicoterapia este terapia prin muzica, care prin fenomenul de rezonanta
ne pune in legatura cu Energiile Benefice vindecatoare ale Universului,
inducand stari frumoase, inaltatoare catre DUMNEZEU
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 73
MUZICOTERAPIA
• Muzicoterapia are mai multe subcategorii :
• meloterapia – terapia care are la baza o melodie,
• sonoterapia – foloseste sunete speciale,
• vocaloterapia – foloseste sunetele emise vocal.
• Se cunoaste puterea vindecatoare a sunetelor inca de
pe vremea lui Pitagora. Se stia mai bine ca in zilele
noastre ca orice boala provine din modul de a gandi si
a intelege natura si locul omului in armonia naturii.
Pitagora numea vindecarea cu ajutorul sunetelor –
purificare.El a conceput remedii atat pentru minte
cat si pentru trup. Cu ajutorul unor instrumente
adaptate de el, compunea o muzica speciala care
diminua “pasiunile inferioare”.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 74


Efectele melotarapiei
Muzica ajută la scăderea tensiunii arteriale, ajută metabolismul
bazal, ritmul respiraţiei, diminuează reacţiile la stress, sporeşte
producţia de endomorfine calmante naturale şi de imunoglobină
salivară, deci într-un cuvânt accelerează procesul de vin
decare al pacienţilor Al. Popescu, ).
În 1961, mari întreprinderi comerciale şi industriale au introdus
muzica în timpul programului de lucru, în vederea optimizării
condiţiilor de muncă Ursula Şchiopu – coord.- 1997).
Printre primele cercetări, care au încercat să surprindă impactul
pozitiv al muzicii asupra creşterii productivităţii muncii în diverse
domenii, menţionăm experimentul efectuat în pe de femei ce
desfăşurau o activitate repetitivă şi continuă şi lucrau în două
schimburi. S-a difuzat muzică timp de săptămâni şi apoi s-a
comparat productivitatea muncii în zilele cu muzică faţă de cele fără
muzică. S-au observat creşteri ale productivităţii în zilele cu muzică,
da la % la % cu media de % ziua şi % noaptea

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 75


Undele cerebrale – responsabile
de stres si anxietate
• Unul dintre subiectele de interes abordate de neuroștiință este
modul în care creierul codifică gândurile la nivel celular. În
încercarea de rezolva acest puzzle complicat, neurologii au observat
că, trecând de la o sarcină la alta, miliardele de neuroni din creierul
uman generează activitate electrică, ce este caracterizată de anumite
frecvențe și intensități.
• Un tipar al activității electrice neuronale este, de fapt, un anumit tip
de stare în care se manifestă unde cerebrale specifice, denumite
unde din cauza modului în care se propagă ca și val, în creier.
Mintea noastră lucrează prin cinci tipuri de unde cerebrale
(frecvenţe Beta, Alpha, Theta, Delta si Gamma. Aceste unde
diferite sunt clasificate în funcţie de intensitate și de viteza de
propagare a semnalelor electrice dintr-un punct neurologic în altul,
într-o anumită durată de timp. Fiecare frecvență, exprimată în
cicluri pe secundă Hertz , poate fi măsurată folosind un
echipament medical de tipul electroencefalografului.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 76


MUZICOTERAPIE-Fiinţa umană îşi poate
controla stările psiho-mentale controlându-şi
undele cerebrale .Experimnt
• Undele cerebrale sunt specifice diferitelor stări psiho-mentale pe care
le trăim. Ne putem controla la voinţă tipul de unde cerebrale
predominant şi ne putem vindeca cu ajutorul armonizării undelor
cerebrale.
• Joe Kamiya - profesor la Universitatea Chicago, consideră că
oamenii nu pot fi văzuţi doar ca o aglomerare de gene şi
răspunsuri la stimuli externi. El consideră că fiinţa umană are,
sau poate dobândi cu adevărat, controlul deplin şi conştient
asupra propriei activităţi cerebrale.
• El a schiţat un experiment pentru a afla dacă cineva poate
diferenţia, prin percepţie corectă, între diferitele unde
cerebrale ale creierului său. Persoana care l-a ajutat l-a acest
experiment a fost Richard Bach. Acesta a fost plasat într-o
cameră întunecată, cu electrozi amplasaţi în partea
posterioară stângă a capului. Joe Kamiya îi urmărea pe
electroencefalograf activitatea cerebrală.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 77


MUZICOTERAPIE-Fiinţa umană îşi poate controla
stările psiho-mentale controlându-şi undele cerebrale
.Experimnt
• Se emiteau diferite tonuri sonore şi se urmărea răspunsul de unde cerebrale. R.Bach era
întrebat ce tip de unde erau, prin perceperea obiectivă a stării sale. La început a recunoscut
corect doar jumătate din răspunsuri. Kamiya îi recomandase să fie atent la starea care
apare în concordanţa cu undele cerebrale ca răspuns la tonurile emise. În a treia zi
de testări, Bach ajunsese să recunoască corect în 85% din cazuri ce unde cerebrale emitea
creierul său. În foarte scurt timp, Bach a ajuns un adevărat maestru al detectării tipului de
unde pe care le emitea creierul său.
A doua parte a experimentului a constat în intrarea la voinţă a subiectului în stare alfa:
când clopoţelul suna o dată, R.Bach intra la voinţă în stare alfa. Dobândise capacitatea
chiar de a varia de la frecvenţa alfa cea mai joasă la cea mai înaltă. A fost primul
experiment controlat care a demonstrat că undele cerebrale, considerate a fi involuntare,
pot fi obiectul controlului voluntar.
Astfel s-a lansat domeniul biofeedback-ului undelor cerebrale. Biofeedback-ul sau neuro-
feedback-ul este ştiinţa prin care oamenii pot învăţa cum să îşi controleze activitatea
cerebrală, cu ajutorul unui aparat care obiectivează tipul de unde cerebrale predominant
într-un anumit moment.
R.Bach spunea că simţea că este în stare alfa când orice imagine din mintea sa dispărea şi
când îşi imagina muzica unei orchestre. Alţi subiecţi spuneau că stările asociate undelor
alfa apăreau atunci când lăsau mintea liberă, sau când îşi simţeau bătăile inimii, sau când
nu mai gândeau.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 78


MUZICOTERAPIE-Fiinţa umană îşi poate controla
stările psiho-mentale controlându-şi undele cerebrale
.Experimnt
• Testele realizate de Elmer Green prin înregistrarea
activităţii cerebrale a unui yoghin în timpul
meditaţiei, au arătat că aceasta era caracterizată de
apariţia spontană a undelor alfa. De asemenea s-a
observat că acesta putea să se „mişte rapid între
diferitele frecvenţe cerebrale. Această flexibilitate
este un semn distinctiv al fiinţelor cum ar fi sfinţii şi
yoghinii, după cum au arătat testele realizate de
Green.
Poate nu toate fiinţele umane sunt înclinate să
practice meditaţia yoghină, dar există posibilitatea să
înveţe să îşi controleze activitatea cerebrală, prin
biofeedback, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 79


Undele cerebrale şi stările psiho-mentale –
două aspecte ale aceleiaşi realităţi
• S-a observat că undele cerebrale sunt de
cinci tipuri: alfa, beta, gama, delta şi teta.
Cercetătorii au stabilit anumite
corespondenţe între diferitele stări ale
fiinţei umane şi caracteristicile activităţii
electrice a creierului, obiectivată sub forma
undelor celebrale care apar în fiecare
stare.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 80


4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 81
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 82
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 83
Schimbarea undelor cerebrale vă poate
schimba viața

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 84


4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 85
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 86
Cunoașterea celor 5 frecvențe
• În timpul zilei creierul dvs. va utiliza anumite unde
pentru a procesa anumite situații. De exemplu, dacă
vă aflați într-o întâlnire cu un partener de afaceri,
este posibil să expuneți niveluri mai ridicate de unde
Beta și Gamma. Dacă dormiți rapid și ciclurile medii
REM, veți avea mai ridicate nivelul undelor Delta și
Theta. Este important să știți că creierul dvs. nu
încetează niciodată să utilizeze un anumit nivel de
undă de creier, de fapt, cercetările arată că, chiar și în
timpul celui mai profund moment al somnului
REM, creierul demonstrează folosirea undei
Gamma. Acesta este un domeniu deosebit de
interesant al neuro-cercetării în prezent.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 87


1. Undele Delta
• Undele undelor Delta sunt asociate cu nivele profunde de relaxare și
somn restabilire, pentru a vă aminti acest lucru pur și simplu gândiți-vă
la "Delta" pentru „Adânc". Acestea sunt cele mai lente unde ale
creierului înregistrate la om, iar nivelurile mai înalte sunt mai frecvent
întâlnite la copiii mici. În timpul procesului de îmbătrânire, se produc
unde Delta inferioare. Cercetările ne spun că undele Deltei sunt
atribuite multor funcții corporale inconștiente, cum ar fi reglarea
sistemelor cardiovasculare și digestive. În timpul somnului, ele apar
în stagiul 3 de somn (se manifestă în cam 50 % din timpul alocat
acestuia) și domină aproape întru totul stagiul 4. Starea Delta este
tărâmul inconştientului, o poartă către mintea și inconștientul colectiv,
unde există informații care nu sunt accesibile la nivel conștient. Nivelele
sănătoase ale undelor Delta pot contribui la un somn mai liniștit,
permițându-ne să ne trezim reîmprospătați, cu toate că activitatea
neregulată a undelor delta a fost legată de dificultățile de învățare sau
de menținerea conștientizării.
• Gama de frecvență : 0 Hz până la 4 Hz
• niveluri ridicate : leziuni cerebrale, probleme de învățare, incapacitatea
de a gândi, ADHD severe
• niveluri scazute : Incapacitatea de a întineri corpul, incapacitatea de a
revitaliza creierul, somn neodihnitor
• gama optima : sistemul imunitar sănătos, somnul REM restaurativ
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 88
2. Undele Theta
• Undele Theta cunoscute sub numele de unde sugestive", datorită
prevalenței lor atunci când cineva se află într-o stare de transă sau
hipnotică. În această stare, undele Theta ale creierului sunt optime și
fiinţa este mai susceptibilă la hipnoză și la terapia asociată. Motivul
pentru aceasta este că undele Theta se găsesc în mod obișnuit atunci
când dormiți, prezentând astfel o stare de spirit mai relaxată și mai
deschisă. Undele Theta sunt, de asemenea, legate de faptul că noi
confruntăm cu sentimente profunde și brutale, prin urmare,
activitatea mult prea mare îi poate face pe oameni predispuși la
crize de depresie. Theta are totuși avantajele de a contribui la
îmbunătățirea creativității, integrității și intuiției noastre, ceea ce
ne face să ne simțim mai naturali. Este, de asemenea, implicat în
somnul de restaurare și atâta timp cât theta nu este produsă în exces în
timpul orelor noastre de veghe, este o gamă foarte utilă a undelor
cerebrale.
• Intervalul de frecvență : 4 Hz până la 8 Hz
• Niveluri ridicate : ADHD sau hiperactivitate, stări depresive, activitate
impulsivă sau lipsă de atenție
• Nivele scăzute : Simptome de anxietate, sensibilitate emoțională slabă,
niveluri mai ridicate de stres
• Domeniu optim : Creativitate maximă, conexiune emoțională profundă
cu sine și altele intuiție, relaxare
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 89
Undele Teta- undele reamintirii
• Undele Teta (4-7.5Hz)- Acest tip de unde cerebrale este specific somnului ușor și
stării de vis etapa REM a somnului . Partea conștientă a minții este în mare parte
deconectată, iar subconștientul tinde să ia controlul. Teta este punctul de unde
ideile, imaginile, sugestiile au mari șanse să pătrundă în subconștient. Se spune că
în această stare se poate experimenta un sentiment de conexiune spirituală
profundă cu universul.
Unele studii referitoare la memorie au arătat că undele Teta nu sunt specifice doar
somnului, ci pot să se manifeste brusc, pentru fracțiuni de secundă, și în timpul
zilei, când suntem treji și conștienți. Undele teta sunt prezente în anumite stări ale
creierului care favorizează amintirea unor informații. Este situația în care ne
amintim brusc ceea ce ne-am chinuit câteva ore sau zile să ne amintim. Ca și cum
undele Teta aduc în memoria actuală, lucruri depozitate în subconștient.
• Adesea, aceste imagini surprinzător de reale sunt însoţite de amintiri intense, în
special amintiri din copilărie. Undele theta oferă acces la subconştient, la reverie,
la vizualizarea benefică, revelaţii neaşteptate, inspiraţie creatoare. Este o stare
misterioasă, derutantă, cu un potenţial creator înalt şi chiar iluminatoare, dar
experimentatorii au întâmpinat dificultăţi când au vrut să o studieze, pentru că este
foarte greu de menţinut, oamenii având tendinţa de a adormi imediat ce încep să
genereze cantităţi mari de unde theta.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 90


3. Undele Alpha
• Undele alfa sunt "puntea de frecvență" între mintea noastră
conștientă de gândire (Beta) și subconștientul (Theta). Ele
sunt cunoscute pentru a vă ajuta să vă liniștiți și să vă promovați
sentimentele de relaxare și conținut mai profund. Undele Beta
joacă un rol activ în coordonarea și comunicarea în rețea și nu
apar la vârsta de trei ani la om. Într-o stare de stres, poate
apărea un fenomen numit "blocare alfa", care implică o activitate
excesivă a Beta și o activitate mică Alpha. În acest scenariu,
undele Beta restricționează producția de alfa pentru că
organismul nostru reacționează pozitiv la creșterea activității
beta, de obicei într-o stare de excitație cognitivă sporită.
• Interval de frecvență : 8 Hz până la 12 Hz
• Niveluri ridicate : prea mult visător de vis, stare prea relaxată
sau incapacitate de concentrare
• Nivele scăzute : TOC, simptome de anxietate, niveluri de stres
ridicat
• Domeniu optim : relaxare ideală

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 91


4. Undele Beta
• Undele Beta sunt undele de frecvență înaltă cele mai frecvent
întâlnite la oamenii treji. Acestea sunt canalizate în stări
constiente cum ar fi raționamentul cognitiv, calculul, citirea,
vorbirea sau gândirea. Se constată că nivelurile mai ridicate de unde
beta sunt direcționate către un efect stimulativ, excitant, ceea ce explică
modul în care creierul va limita cantitatea de unde alfa dacă se produce
o activitate intensificată a beta. Cu toate acestea, dacă aveți prea multă
activitate beta, acest lucru poate duce la stres și anxietate. Acest lucru vă
face să vă simțiți copleșiți și stresați în perioadele grele de muncă sau de
școală. Undele beta au crescut prin consumul de stimulente comune,
cum ar fi cofeina sau L-Theanina, sau prin consumul de nootropice sau
de amelioratori cognitivi cum ar fi Lucid. Gândiți-vă la Beta ca la starea
de spirit.
• Interval de frecvență : 12 Hz până la 40 Hz
• Niveluri ridicate : anxietate, incapacitatea de a se simți relaxat, niveluri
ridicate de adrenalină, stres
• Niveluri scăzute : depresie, abilități cognitive slabe, lipsă de atenție
• Domeniu optim : focalizare consistentă,

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 92


5.Undele Gama
• Undele gama sunt o descoperire mai recentă în domeniul neuroștiinței,
astfel înțelegerea modului în care acestea funcționează este în continuă
evoluție. Până în prezent, se știe că undele Gamma sunt implicate în
procesarea sarcinilor mai complexe, pe lângă funcția cognitivă
sănătoasă. Undele gama sunt considerate a fi importante pentru
învățare, memorie și procesare și sunt folosite ca un instrument
obligatoriu pentru simțurile noastre de a procesa noi
informații. Neurologii le asociază cu starea de concentrare maximă,
când funcțiile cognitive ating maximul.La persoanele cu dizabilități
mintale se înregistrează niveluri mult mai scăzute ale activității
Gamma. Mai recent, oamenii au găsit o legătură puternică între
meditație și undele Gamma, o legătură atribuită stării de înaltă a ființei
sau a „totalităţii-complet" cu care se confruntă atunci când este într-o
stare meditativă.
• Interval de frecvență : 40 Hz până la 100 Hz
• Niveluri ridicate : Anxietate, stres
• Niveluri scăzute : Depresie, ADHD, probleme de învățare
• Domeniu optim : Prelucrarea informației, cunoașterea, învățarea,
legarea simțurilor
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 93

Undele Gama
În undele Gamma, se accesează informații din toate părțile
creierului. Unda se mișcă foarte rapid din spatele creierului către
față și înapoi, de cel puțin 40 de ori pe secundă. Prin acestă mișcare
de măturare a creierului, individul obține maximul performanței
fizice și psihice. Oamenii la care se manifestă frecvent undele
Gamma sunt inteligenți, au o memorie excelentă, sunt fericiți, au un
auto-control de invidiat, manifestă iubire și compasiune.
• De regulă, mintea umană trece natural de la o stare de operare la
alta, dar există și mijloace artificiale de a o determina să își schimbe
frecvența. Cele mai des întâlnite metode sunt hipnoza, meditatia,
muzica, masajul, alcoolul, drogurile și unele medicamente, yoga,
jocurile video, televizorul, cititul, condusul. Pe plan personal,
învățarea unei căi care să îți conducă mintea în stare Alfa, Teta sau
chiar Delta poate să genereze beneficii pozitive asupra
emoționalului, intelectului și fizicului. La nivel superior, pentru
neurologi, controlul modului în care mintea trece de la o stare la
alta, ar putea însemna calea către vindecarea unor boli grave. Sau ar
putea însemna controlul
4/24/2018 minții
Co silier altora,
ş olar:prof.psih. Tatia prin
a Susa intervenția
u în 94
mecanismele acesteia…
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 95
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 96
Conștientizarea este elementul fundamental care
stă la baza tuturor schimbărilor pozitive
• O lipsă de conștientizare ne împiedică să facem
schimbările pe care le dorim - sănătatea emoțională,
succesul, stilul de viață și obiceiurile alimentare sau
orice altceva.
• Ce se întâmplă în creier? În primul rând, modelele
electrice din creierul fiinţei se schimbă și aceste
modele au un efect profund asupra vieții ei. Douăzeci
și patru de ore pe zi, aşa cum comunică celulele
nervoase din creier, ele generează impulsuri electrice
care fluctuează ritmic în modele distinct numite
tiparele undelor cerebrale.
• Aceste tipare sunt strâns corelate cu gândurile, starea
fiinţei, cu funcționarea diferitelor sisteme ale
corpului, şi cu întreaga calitate a vieții.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 97
Putem vedea aceste modificări
electrice sub forma undelor cerebrale?
• Controlați-vă UNDELE CEREBRALE și vă veţi
Schimba Realitatea
• Din moment ce știm că toate lucrurile din lumea
fizică sunt vibrații fundamentale, cele mai bune
vibrații de schimbat ar fi vibrațiile creierului
tău. Creierul tău este cel mai puternic instrument
pe care îl ai. Acesta controlează în esență fiecare
funcție a corpului dumneavoastră și modul în care
credeți că vă simțiți și acționați. Când schimbi
vibrațiile creierului tău, vei schimba fiecare
aspect al vieții tale.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 98


IERTAREA ŞI UNDELE ALFA
• Vishen Lakhiani, în urma unui experiment şi a
măsurătorilor a constatat că cea mai rapidă
metodă de a-şi controla şi creşte amplitudinea
undelor alfa , pentru toţi cei din grup, era
… IERTAREA!
• Pe acest aspect s-au concentrat cu toţii, timp de
7 zile. Au urmărit să-i ierte pe toţi cei care le
greşiseră cu ceva , de la colegi de grădiniţă la
profesorii de liceu, parteneri de viaţă, părinţi,
copii, colegi …..pe toţi!
• La fiecare rundă de iertare , undele lor
cerebrale alfa, apăreau şi mai puternice, şi
creşteau în amplitudine. Vishen Lakiani lucrează cu Dave Asprey şi cei de
la “Quantified Self

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 99


Cum să ierţi cu adevărat, ca să te
eliberezi:
1. Aminteste-ţi scena
• Pentru 2-3 minute ţine ochii închişi, şi aminteşte-ţi toată mânia, frustrarea şi
durerea pe care le-ai simţit când cineva ţi-a greşit cu ceva sau ţi-a făcut un
rău. Imaginează-ţi exact decorul de atunci locul, era înăuntru sau undeva
afară? Cum era vremea? Cu ce erai îmbrăcat? Ce spunea cealaltă persoană?
Etc …
2. Simte furia şi durerea
• Retrăieşte ce ai simţit în acel moment, plonjează cu totul în oceanul de
emoţii pe care le-ai experimentat atunci – dar numai pentru câteva minute,
apoi treci la pasul următor
3. Iartă şi alunecă către iubire
• Vezi aceeaşi persoană în faţa ta dar , de data aceasta, simte compasiune
pentru ea. Intreabă-te ce ai învăţat din acel episod? Cum a îmbunătăţit
această situaţie viaţa ta?
• Amintiţi-vă ce spunea Dumnezeu în cartea lui Neal Donald Walsh Eu vă
trimit numai îngeri . Fiecare persoană care a intrat în viaţa noastră ne-a
adus un dar oportunitatea de a învăţa o lecţie. Care ar putea fi lecţia din
situaţia pe care ai experimentat-o tu? Cum te-a ajutat să evoluezi?

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 100


Cum să ierţi cu adevărat, ca să te
eliberezi:
4. Apoi gândeşte-te la persoana pe care o vezi în faţa ta.
Cine este? Ce fel de viaţă trebuie să fi trăit ea însăşi, ca să poată acum să se
poarte astfel cu tine?
Imaginează-ţi ce suferinţe ar fi putut ea experimenta. Vezi-o în copilăria sa poate a
fost rănită, abuzată, neiubită, judecată … Poate că viaţa sa a fost o luptă
continua şi acum vrea doar să se simtă superioară sau să câştige ceva,
profitând de tine. Important este să ajungi la acel nivel la care durerea,
frustrarea sau furia pentru ceea ce s-a întâmplat nu te mai mănâncă de viu. Nu
înseamnă că treci cu vederea sau laşi de la tine! Doar ierţi pentru că înţelegi
lucrurile de la un alt nivel de conştiinţă. Sentimentul de eliberare, pe care îl
simţi atunci când nu mai porţi pe umeri povara apăsătoare a amintirilor
dureroase, este răsplata pentru iertarea ta. Simţi că te poţi îndrepta de spate, că
eşti mai curat, te simţi împuternicit şi stăpân al vieţii tale. Şi acesta este un pas
uriaş în evoluţia ta personală şi spirituală.
Nu respinge lecţia pe care o ai de învăţat şi nici nu cere durerii să dispară.Dacă
respingi lecţia va reveni de n...ori amplificată sub o altă formă. (Paul Ferini
„Liniştea inimii

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 101


Modul în care frecvența Hz
îmbunătățește funcția creierului sănătos

• Pur și simplu, practic, fiecare frecvență a


undelor cerebrale face parte din familia de
frecvențe de 432 Hz. Există o mulțime de
informații noi care ajung la lumină, care
demonstrează în mod clar că sistemul
creierului și sistemului nervos poate deveni
antrenat la orice frecvență la care este
expus. Cercetările confirmă în continuare că
atunci când sunteți expus la aceste
frecvențe de vindecare, corpul
dumneavoastră începe să se regleze și toate
procesele fiziologice se normalizează lent în
timp.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 102


Solfegio
• Este o muzică cu tipuri de solfeggio de tipuri + care provoacă un miracol. miracol
autentic se întâmplă sunet Miracle înger fericit cu tine Solfegio Tone frecvență Solfegiu
Frecvențe Toate Toate cele tipuri de frecvențe sunt solfeo Hz, Hz, Hz,
Hz , 528 Hz, 639 Hz, 741 Hz, 852 Hz, 963 Hz. + 1 4096 Hz plus, este integrat cu volumul
sonor puteți auzi în mod clar tipuri, inclusiv Hz, care se presupune a fi sunetul
deschis ușa lumii cerești. Deoarece Hz și Hz sunt adiacente una cu alta, există
zece tipuri de munți forme de undă care apar ca nouă așa cum se vede din analizorul de
spectru. Hz Relief Fundația de durere conștientă Evoluția Expand și de a promova
conștientizarea că o zonă multidimensională de Hz Hz Deliverance de păcat,
traume, se tem de Hz situație de recuperare negativă, promovând procesarea de
conversie este perceput 528 Hz la, recuperare miracol de repararea ADN-ului 639
persoane ideale Hz conexiune, restaurarea relațiilor Hz îmbunătățește puterea
expresivă, rezolva problemele Hz trezirea intuiției, trezind dimensiune Hz mai
mare, ceea ce duce la conștiința cosmică Hz Efect purificatoare a deschis ușa cerului,
frecvența tunerului de frecvență de cristal Solfegio are efecte, cum ar fi minuni,
repararea ADN-ului, vindecare, vis, dezvoltarea abilităților, reintinerire, îmbunătățirea
relațiilor umane, vindecarea bolilor. În ceea ce privește minuni, este total necunoscut,
așa că nu știu ce se va întâmpla fel de miracol, ci un mare miracol se va întâmpla. Se pare
că există și efecte cum ar fi atragerea de dragoste sau noroc de bani și plata pentru rău.
Toate chakrele sunt activate și abilitatea de a trezi mintea subconștientă și de a atrage
noroc este întărită. Se pare că există unii oameni care se îndepărtează de corp. dedublare
astrala)

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 103


Fre ve ele u delor şi orespo de a
lor u ivelele de o ştii a a fii ei
• Există 9 astfel de frecențe sacre, care corespund unor nivele de conştiin ă- chakre, emoții,
lucruri sau energii, ele fiind guvernate de o anumită ritmicitate având corespondent
numerele 3, 6 și 9:
• 174Hz = 1+7+4=12=1+2= 3 Restabilește premisele asigurării nevoilor de bază: hrană,
adăpost, siguranță, sex. Vindecă chakra de bază și realizează împământarea.
• 285Hz = 2+8+5=15=1+5= 6 Ne deschide porțile cunoașterii cuantice.
• 396hZ = 3+9+6=18=1+8= 9 Produce eliberarea de frică și de vinovăție.
• 417 hZ = 4+1+7=12=1+2= 3 Determină soluționarea situațiilor rămase nerezolvate.
• 528Hz = 15=1+5= 6 Repară, activează și conectează ADN-ul și aduce miracole în viața
noastră.
• 639Hz = 18=1+8= 9 Ne face să avem relații mai bune cu oamenii și cu noi înșine.
• 741Hz = 12=1+2= 3 Ne reconectează cu intuiția noastră.......................
• 852 Hz = 15=1+5= 6 Restaurează ordinea spirituală.
• 936Hz = 18=1+8= 9 Ne activează glanda pineală și ne facilitează accesarea energiei
divine. Pentru a crea bazele schimbării, vindecării și evoluției noastre, este foarte important
să urmăm un program de 21 de zile de recalibrare a tuturor sistemelor noastre pe aceste
frecvențe. 21 este de asemenea multiplu de 3, reprezintă de 3 ori 7, o altă cifră
sacră/magică, și reprezintă intervalul necesar pentru a ne reprograma până la nivel celular.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 104


V.Cromoterapia
Cromoterapia este o metodă de tratament care utilizează spectrul vizibil (culorile) radiației
electromagnetice pentru a vindeca bolile. Este un concept vechi de secole folosit cu succes de-
a lungul anilor pentru a vindeca diferite boli. Terapia cu culori este o tehnică de restabilire a
dezechilibrului prin aplicarea de lumină colorată corpului.
În urmă cu aproximativ 2.500 de ani, Pythagoras a folosit pentru a aplica faruri de culoare
terapeutic
• A fost o metodă populară de vindecare în acel timp și sali de culoare au fost folosite pentru
tratamentul de vindecare în vechiul Egipt, China și India.
• Pionierul terapiei moderne de colorare a fost Niels Finsen din Danemarca. Descoperă
acțiunea bactericidă a energiei solare ultraviolete în 1877 și a găsit posibilitatea de a asista
la vindecarea rănilor cu lumină vizibilă. Ulterior, el a folosit lumină roșie pentru a inhiba
formarea cicatricelor variolei. În 1896, a înființat un Institut de Lumină (acum Institutul
Finsen din Copenhaga) pentru tratamentul fotografic al tuberculozei.

• În 1932, Gerrard și Hessay, doi psihologi californieni au stabilit științific că lumina albastră a
avut un efect calmant asupra ființei umane, în timp ce roșul a avut o putere stimulatoare
asupra ființelor umane.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 105


4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 106
Cromoterapia-2
• Albastru și roșu sunt considerate două culori
extreme cu galben reprezentând punctul
central. Roșu, albastru și galben sunt, de asemenea,
cele trei culori principale într-un curcubeu.
• Vă pute i examina şi stabili ce culoare aveți. Deficiența
se determină prin observarea culorii bulbilor de oase,
a unghiilor, a urinei și a excrementelor.
• Dacă corpul tău nu are culoare roșie atunci ochii,
unghiile, urina și excrementele tale vor avea culoarea
albăstrui. Dacă aveți o deficiență de culoare
albastră, ochii și unghiile vor fi roșii în culoare cu urină
și excremente în galben sau roșu.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 107


Semnificatiile si caracteristicile fiecarei
culori
• Rosul, culoarea focului, stimuleaza sistemul nervos, vasele limfatice si
metabolismul, accelereaza ritmul cardiac si respiratia, combate efectele
nocive ale frigului, atrage si concentreaza atentia, dar produce oboseala
daca este privita mult timp.
• Indicatii : raceala, dureri reumatice provocate de frig si umezeala, anemii,
astenie, depresie, sau inaintea competitiilor sportive ( pentru a scoate un
timp bun).
• Contraindicatii : hipertensiune arteriala, febra mare, manie, temperament
sangvin.

• Oranjul sau portocaliul tonifica aparatul respirator, combate spasmele,


stimuleaza atentia, fixeaza calciul si are efect afrodisiac.
• Indicatii : bronsite cronice, astm bronsic, menstruatie redusa sau absenta,
boli de rinichi, impotenta, reumatism, hemoroizi.
• Contraindicatii : niciuna.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 108


Semnificatiile si caracteristicile fiecarei
culori
• Galbenul stimuleaza sistemul nervos, aparatul digestiv si pofta de
mancare. Creste tonusul muscular si secretiile ficatului, stomacului si
pancreasului. Lumina galbena stimuleaza vasele limfatice, avand efecte
calmante superioare celor produse de culorile verde si albastru deschis.
• Indicatii : insuficienta hepatica, indigestie, migrene, astenie, melancolie,
bronsita, stimularea atentiei si a memoriei mai ales inaintea examenelor.
• Contraindicatii : isterie, alcoolism si palpitatii.

Verdele , culoarea naturii, sporeste increderea, stimuleaza creatia, scade
tensiunea arteriala, calmeaza, echilibreaza. Lumina verde favorizeaza
sugestia sau autosugestia, pregateste subiectul pentru o sedinta de hipnoza,
dar oboseste in nuante foarte inchise.
• Indicatii : insomnie, hipertensiune arteriala, alcoolism, stari emotionale,
iritabilitate, incontinenta urinara.
Contraindicatii : niciuna, cu conditia sa nu fie folosita in nuante inchise
pentru un timp indelungat.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 109


Semnificatiile si caracteristicile fiecarei
culori
• Turcoazul, calmeaza, tonifiaza, regenereaza pielea.
• Indicatii : traumatisme, arsuri, dureri mari, astenie si surmenaj
Contraindicatii : niciuna
Albastrul calmeaza si elimina gandurile negre, obsedante. Da iluzia de rece ( mai ales in
nuante inchise ), da impresia de marire a spatiului, da senzatia de sufocare daca este
folosit in nuanta inchisa, intr-un loc mai putin aerisit. Lumina albastra se foloseste in
salile de operatii si in salile de nastere pentru efectele ei antialgice si antispastice,
calmeaza temperamentele sangvine, este indicata in crize nervoase. I se mai spune si
culoarea Constiintei Pure, a curajului, a istetimii mintii.
• Indicatii : migrene, varsaturi, tuse puternica, insomnie, arsuri, contuzii, nevralgii, astm
bronsic.
• Contraindicatii : raceala, boli reumatice, oboseala, stari depresive, iritabilitate.
Violetul, sedativ, estompeaza si reduce energiile in surplus, calmeaza durerile si
stimuleaza intelectul. In plus, stimuleaza producerea globulelor albe, creste tensiunea
arteriala si frecventa batailor inimii.
• Indicatii : boli reumatice, nevralgii, insomnie, dureri cauzate de frig, epilepsie, tuse, astm
bronsic, frica, cancer.
• Contraindicatii : melancolie sau stari depresive

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 110


Metode de tratament
• Există două metode de tratare a bolilor prin culoare, prin aplicarea
luminii prin sticle colorate diferite și prin utilizarea externă sau
internă a apei încărcate cu culoare.
• În prima metodă sunt necesare foi de sticlă, de 30 cm x 36 cm, de
culori necesare.
• Acestea sunt plasate la ramele ferestrelor sau în orice alt loc
convenabil, astfel încât razele soarelui să poată trece prin ele și să
cadă direct pe corpul persoanei.
• Durata obișnuită a tratamentului color este de 30 de minute. În cazul
aplicării locale, un panou de sticlă poate fi plasat în fața părții
bolnave astfel încât lumina care trece prin sticlă să cadă pe zona
afectată.
• Pe timp de noapte, felinarele pot fi folosite în acest scop. Un singur
felinar poate avea geamuri de sticlă cu patru culori diferite, iar
culoarea necesară poate fi îndreptată asupra persoanei sau părților
afectate.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 111


Metode de cromoterapie
• În cea de-a doua metodă, sunt necesare sticle colorate. Aceste
sticle trebuie curățate și umplute până la trei sferturi de nivel cu apă
proaspătă de apă, apă distilată sau apă de ploaie.
• Sticlele trebuie să fie pline și apoi plasate în lumină puternică a
soarelui timp de trei până la patru ore.
• După această expunere, apa se spune că achiziționează proprietăți
medicinale și această apă încărcată cu culoare poate fi utilizată atât
pe plan intern, cât și pentru aplicații externe.
• Rănile și ulcerele pot fi spălate cu această apă și pot fi de
asemenea utilizate pentru a masura părțile afectate sau pentru a le
aplica sub formă de comprese.
• Pentru uz intern, un adult poate lua 30 ml. din apa încărcată cu
culoare ca o singură doză. Doza poate fi repetată după cum este
necesar.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 112


Cro oterapia şi Dieta
Rosu : varza rosie, castravete, fructe rosii, fructe de
padure rosii, sfecla, portocale, cirese, afine, capsuni,
guava, papaya, grapefruit roz, grapefruit roz, rodii,
radicchio ardei roșii, ardei roșii, struguri roșii, ceapă
roșie, pere roșu, ardei roșii, cartofi roșii, roșu, căpșuni,
roșii și pepene verde.

Orange: legume și fructe cu jupuire portocalie, cum ar fi


portocale, mango, piersici, papaya, caise, fructe de mare,
cantaloupe, capre, capre, morcovi, kiwi de aur, grapefruit,
persimmons, .
Galben : var și lămâie, lime dulci, struguri, banane, mango, mere
galben, caise, butași de struguri, cantaloupe, capsuni, morcovi, kiwi
de aur, grapefruit, lă âi, mango, nectarine, portocale, papaya,
piersici, persimmons , Ananas, Dovleac, Rutabagas, Porumb dulce,
Cartofi dulci, Tangerine, Mere galbene, Sfeclă galbenă, Smochine
galbene, Pere galbene, Ardei galbeni, Cartofi galbeni, Suc de varză
galbenă de vară, Roșii galbene.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 113
Cromoterapia şi dieta

Albastru, Purpuriu image071 și Violet : Alimente care


au culori albastre, violet și violet, cum ar fi Albastru
Prune, Fasole Albastră, Struguri Albastri, Vinete, Berry,
Morcov Negru, Struguri Violet, Negru, Coacăze Negru, ,
Stafide, Asparagus Purpuriu, Varză Purpurie, Piper
Purpuriu, Cartofi Violet, Colabar Purpuriu, Salsify
Negru, Purp Belgian Endive,

Verde: Majoritatea legumelor și fructelor verzi cum ar fi:


Tăiței, Planta, Salată, Mazare, Mango verde, Gooseberry,
Pere, Anghinare, Arugula, Asparagus, Avocado,
Broccoflower, Broccoli, Broccoli rabe varza verde, fasole
verde, varza verde, struguri verzi, ceapa verde, pere
verzi, ardei verzi, honeydew, kiwi, verde cu frunze, praz,
salata verde, varza, mazăre, mazăre, spanac, zahar
mazăre, mazăre, castraveți și dovlecei.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 114
Contraindicații
• Există câteva contraindicații importante pentru tratamentul culorilor
care ar trebui avute în vedere în momentul adoptării acestui mod de
vindecare.
• De exemplu, culoarea roșie ar fi dăunătoare într-o stare inflamatorie
naturală a sistemului în cazul persoanelor cu temperament febril și
excitabil.
• Dacă lumina roșie este folosită prea mult și frecvent, poate produce
febră periculoasă.
• Pericolul poate fi eliminat prin utilizarea luminii roșii timp de câteva
minute la un moment dat sau prin plasarea unui bandaj umed peste
cap.
• În mod similar, galbenul nu trebuie utilizat atunci când nervii sunt
foarte activi sau iritabili.
• Tonurile roșiatice de culoare galbenă sau portocalie se pot dovedi
vătămătoare în febra, inflamații acute, delir, diaree, nevralgii, palpitații
ale inimii și orice stare de exagerare.
• În cazuri de paralizie, reumatism cronic, guta, consum și în toate
condițiile reci, palide și inactive ale sistemului, albastru, indigo și
violet se pot dovedi prea răcite și constrictive și ar trebui evitate.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 115
VI. Aromoterapia
Rozmarin- stres, suprasolicitare
i tele tuală;
Busuioc,eucalipt-î tăres
sistemul nervos,combat starea
de o oseală, eli işte,
depresie;

Bergamota
Roi i ă,salivie,levă i ă
lă âie- Stres

Lava dă,tei, iaso ie-Relaxare

Ylang Ylang
Muşe el
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 116
VII. Ergoterapia

• TERAPIA PRIN MUNCĂ

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 117


Scopurile ergoterapiei
• Din multitudinea de scopuri, pe care şi le propune ergoterapia, au fost identificate
următoarele şase (D.V. Popovici, Raluca Matei, 2005) scopuri principale şi care le
includ şi pe celelalte:
a) stimularea încrederii în sine şi în ceilalţi a bolnavilor şi handicapaţilor pentru o cât
mai normală dezvoltare a personalităţii lor şi pentru evitarea degradării acesteia;
b) amenajarea unor condiţii de muncă ergonomice şi realizarea unor programe de
mişcări dirijate;
c) buna cooperare dintre medic, ergoterapeut şi pacient cât şi o bună corelare între
recuperarea medicală şi cea profesională;
d) diagnoza şi prognoza evoluţiei ulterioare a capacităţilor subiectului;
e) reintegrarea cât mai rapidă şi eficientă a bolnavilor în viaţa socio-profesională;
f) înlăturarea prin reabilitarea imaginii de sine a stării de dependenţă creată de
întâmpinarea unor dificultăţi de relaţionare şi acţiune.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 118


TIPURI ŞI FORME ALE ACTIVITĂŢII
ERGOTERAPEUTICE
1. Împletiturile
2. Modelajul şi olăritul
3. Pirogravură, tâmplărie, dulgherie şi sculptură în lemn
4. Ţesutul, tapiţeria, croşetatul, tricotajul, brodatul, macrameul
5. Sudura şi lăcătuşeria, mecanica şi feroneria
6. Strungăria, rectificarea, alezarea, rabotarea
7. Frezarea şi debavurarea
8. Muncile de birou (desene tehnice sau industriale, calculatoare, contabilitate,
dactilografie etc.)
9. Mecanica fină, electricitatea şi electronica optician, ceasornicar, montaj şi depanaj al
aparatelor electronice)
10. Fotografie
11. Tipografia
12. Imprimeria şi gravura în linoleum
13. Croitoria
14. Călcătoria
15. Cizmăria
16. Marochinăria, legătoria şi cartonajul

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 119


VIII. ARTTERAPIA

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 120


Artterapia te eliberează de anxietate

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 121


Ce este artterapia?
Artterapia este o formă de terapie
expresivă care prin utilizarea tehnicilor
artistice pictură, desen, colaj, modelaj
,sculptură etc.)în scop terapeutic sau
recreativ, îmbunătăţind astfel,starea de
sanatate emoţională, mentală sau chiar
fizică a celor implicaţi în procesul creativ.
În sens larg, artterapia presupune reunirea
mai multor activități creative sub același
obiectiv.
Expresia generică „art-terapie include
toate formele de artă: dansterapie,
meloterapie, dramaterapie, arte plastice,
unele forme de ergo-terapie.
În ambele accepțiuni, artterapia se
desfășoară într-un cadru terapeutic
derulându-se fie între două persoane, fie
în cadrul unui grup. În prezent, există
multe grupuri sau cluburi ce au la bază
tehnici artterapeutice, în special datorită
caracterului lor extrem de ofertant.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 122


Formele art-terapiei
• Modelajul-se poate realiza cu plastilină sau cu lut şi reprezintă nivelul de
bază al exprimării artistice;
• Sculptura este una din activităţile eficiente care participă la procesul
psihoterapiei.
• Desenul, ca formă a reprezentării, face parte din procesul de dezvoltare a
gândirii cu posibilităţi de aplicaţie mult mai largi decât cele oferite de
activitatea senzio-motorie
• Dansul are un rol benefic în eliberarea de sub tensiunea impulsurilor,
contribuind la formarea comportamentului social şi având un aport
benefic asupra stării de echilibru a persoanei.
• Decoraţiunile sunt indicate în terapia polihandicapaţilor şi a
handicapaţilor fizici. Se pot realiza pe diferite materiale stofă, sticlă,
pietricele sau scoici, os, marmură, pe pereţi întregi, mochete etc. Acest gen
de art-terapie este utilizat în corectarea tulburărilor de percepţie a
culorilor.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 123


Formele art-terapiei
• Confecţionarea de jocuri şi jucării, marionete este o
activitate ce permite libertatea de exprimare, prin
proiectarea trăirilor proprii, solicitând imaginaţia,
talentul, simţul estetic şi permiţând descoperirea
preferinţelor şi a înclinaţiilor personale.
• Artizanatul se foloseşte de inspiraţia folclorică, de
cultura şi obiceiurile rurale. Este o tehnică destul de
complexă, ce permite reeducarea gesturilor, a
gusturilor, a mobilităţii articulaţiilor cât şi educarea
simţului estetic covoare, bluze, căni, linguri
pirogravate, obiecte confecţionate din scoici,
îmbrăcăminte pentru sticle etc. .
• Alte forme ale art-terapiei sunt: meloterapia,
ludoterapia, dramaterapia.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 124
Cine sunt beneficiarii Art Terapiei?
• persoane aflate in diverse situatii dificile precum durere, despartire, divort, doliu
• persoane care sufera de stres si anxietate
• copii
• persoane cu stima de sine scazuta
• persoane ce sufera de izolare sociala
• persoane cu probleme comportamentale (generate de manie, furie)
• persoane cu boli cronice
• copii abandonati
• persoane cu diverse dependente
• persoane care sufera de stres post traumatic
• persoane cu probleme de sanatate mentala
• persoane care isi aduc prejudicii personale
• copii/persoane care au suferit traume
• copii si persoane cu note din spectrul autist, ADD, ADHD
• persoane cu paralizie cerebrala
• persoane cu tulburari de alimentatie
• persoane care sufera de boli specifice varstei inaintate precum Alzheimer sau dementa
• firme si companii

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 125


VII. Artterapia-1
• Art Terapia este utilizata in domenii ca: sanatate mintala,
medicina, reabilitare, educatie, medico-legal cu diverse
tipuri de sedinte: individual, pentru cupluri, pentru familii,
grupuri de terapie. – Art Therapy Credentials Board, Inc
• Art psihoterapia adopta ideea ca arta este un mijloc de
comunicare simbolică si exprima personalitatea, emotiile si
alte aspecte ale experientei umane. – Cathy Malchiodi
• Art Terapia este o forma interdisciplinară de psihoterapie.
In general, in baza unor principii psihanalitice sau
psihodinamice, art -terapeutii au competenta de a folosi
diverse cadre teoretice cu care se simt ei confortabil. Alte
abordari de lucru includ: analitica (Jungiana), umanista,
comportamentala, sistemica, integrativa. – Australian
National Art Therapy Association (ANATA, 2005)
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 126
VII. Artterapia-2

• arta este mediul unde se petrec schimbarile psihologice


• lucrarea finala nu este un produs ci o cale de comunicare
• lucrarea nu trebuie sa fie placuta estetic, terminata sau
valoroasa
• Pri arterapie se ghidează fa litâ du-i beneficiarului
posibilitatea sa-si inteleaga sentimentele si nevoile
• lucrarea finala este personala, confidentiala si este pastrata
ca o inregistrare a sentimentelor si starile emotionale
• materialele alese, cum sunt ele folosite si modul de
exprimare a sentimentelor sunt aspectele cele mai
importante in procesul terapeutic

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 127


IX. Talasoterapia

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 128


X. Terapia prin poezie
• Terapia prin poezie, asemeni surorilor terapii, prin muzică,
prin pictură, prin dans, se adresează mai multor categorii de
oameni, care au la un moment dat în viață nevoie de un
tratament special. Nu sunt naivă să cred că cineva s-ar
vindeca de orice afecțiune, suferință, boală, doar frecventând
domenii ale artei. Minunile aparțin trecutului biblic,
irepetabil. Dar unele dureri umane se pot ameliora printr-o
apropiere de frumosul care dăinuie. Important este să credem
în această înfăptuire. Ca într-o amăgire cu efect imediat,
conștient. Durerea ne face să ne gândim la sfârșit. Dacă
alegem spiritul unei materii care nu dispare, fără vârstă,
precum sunetul muzicii, armonia poeziei, culoarea naturii și
ne depozităm acolo rezerva noastră de viață, atunci vom avea
convingerea că suntem printre cei aleși.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 129


Poezia – o formă de reiterare a
trecutului inconștient
• Terapia prin poezie a fost practicată încă în Egiptul Antic în forma în care
cuvintele erau scrise pe un papirus și apoi dizolvate într-o soluție care era
dată pacientului să o bea, astfel încât cuvintele să-și facă efectul cât mai
repede posibil.

În antichitate, șamanii și vrăjitorii citeau poezie cu scopul de a vindeca.
Primul terapeut prin poezie a fost Soranus, în sec. I e. n., care prescria
tragedia pacienților maniacali și comedia depresivilor. Și nu ne surprinde
atunci că Apollo este atât zeul medicinii, cât și cel al poeziei.
• Dar ce se întâmplă când poezia întâlnește inducția hipnotică? Poezia are
un efect de inducție hipnotică în sine, ajutând la reprezentările
interne. Formularea de genul o cascadă, descărcare continuă de energie ,
are un alt impact decât: Și simți cum energia crește… Conceptele
poetice ajută la crearea imageriei. Poezia pune cuvintele în orice ordine,
creând structuri gramaticale sau cuvinte, fără a viola expectanțele
nimănui. Ritmul poeziei, ca și ritmul vorbirii din inducțiile hipnotice
participă la crearea transei, împreună cu construcțiile metaforice.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 130


X-1.Terapia prin poezie
• Terapia prin poezie este o terapie expresivă ce foloseste poezia in scop terapeutic, pentru
vindecare și dezvoltare personală. Din cele mai vechi timpuri poezia trateaza
problemele emotionale fiind folosita sub forma incantatiilor si invocatiilor in ritualuri.
• Frazele intonate de samani pentru bunăstarea unui individ sau a tribului aveau deseori
ritm si rima. Vechii egipteni dizolvau in lichid papirusul pe care erau scrise cuvinte
vindecatoare si il administrau ca medicament.În istoria mai recentă, poezia, lectura și
scrierea creativa au fost folosite ca tratamente complementare pentru afectiuni psihice
incepand cu secolul XIX.
• Există câteva modele diferite de terapie prin poezie, dar cel mai popular și cel mai
frecvent utilizat este modelul introdus de Nicholas Mazza. Conform acestui model,
terapia prin poezie implică trei componente principale componenta receptiv -
prescriptiva, componenta expresiv - creativa si componenta simbolic - ceremoniala. În
componenta receptivă - prescriptivă terapeutul va prezenta pacientului un poem si-l va
incuraja să reacționeze.
• Materialul este selectat pe baza capacității sale de a descrie, de a explica și de a
identifica aspecte relevante pentru conținutul sesiunii.
• Poezia, la fel ca arta plastica, muzica, drama și dansul, are abilitatea de a atinge foarte
profund oamenii. Aceasta se poate datora faptului ca oamenilor le este mai ușor să
transmita gânduri și emoții dureroase printr-o poezie decât să vorbească direct despre
ele.
• De asemenea natura abstractă a poeziei ofera protectie in fata experiențelor dureroase,
care ar putea fi prea infricosatoare daca ar fi exprimate într-o manieră directa.Poezia este
aproape o formă de dans mental, iar scrierea unei poezii este o modalitate de a asculta
sau de a da glas vocii interioare si subtilităților emoționale ce sunt uneori mult prea greu
de exprimat direct.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 131


Componentele terapiei prin poezie
Conform acestui model, terapia prin poezie implică trei componente principale:
a. componenta receptiv - prescriptiva,
b. componenta expresiv - creativa si
c. componenta simbolic - ceremoniala.

a. În componenta receptivă - prescriptivă terapeutul va prezenta pacientului un poem si-l


va incuraja să reacționeze. Materialul este selectat pe baza capacității sale de a descrie,
de a explica și de a identifica aspecte relevante pentru conținutul sesiunii.
b. Componenta expresivă - creativă implică utilizarea scrisului creativ pentru evaluare și
tratament. Procesul de scriere poate fi cathartic, adesea eliberând emoții blocate sau
amintiri uitate.Terapia prin poezie funcționează în primul rând prin evocarea unui răspuns
emoțional ce ia nastere in urma unui proces de creare, scriere sau ascultare. Poezia, la fel
ca arta plastica, muzica, drama și dansul, are abilitatea de a atinge foarte profund oamenii.
Aceasta se poate datora faptului ca oamenilor le este mai ușor să transmita gânduri și
emoții dureroase printr-o poezie decât să vorbească direct despre ele.De asemenea natura
abstractă a poeziei ofera protectie in fata experiențelor dureroase, care ar putea fi prea
infricosatoare daca ar fi exprimate într-o manieră directa.Poezia este aproape o formă de
dans mental, iar scrierea unei poezii este o modalitate de a asculta sau de a da glas vocii
interioare si subtilităților emoționale ce sunt uneori mult prea greu de exprimat direct.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 132


XI. Terapia narativă
• Psihoterapia narativa se bazeaza pe capacitatea
oamenilor de a externaliza problemele, sau de a le
separa de propria identitate. Acest lucru se
realizeaza prin transformarea pacientului in
naratorul povestii propriei vieti sau a problemei
cu care se confrunta.

Ideea fundamentala a psihoterapiei narative este


urmatoarea: Problema este separata de persoana si
problema nu defineste persoana; problema este ceea ce o
persoana are, nu ceea ce o persoana este.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 133


XI. Terapia narativă
• Terapia narativă este bazată în mare parte pe
lucrările lui Gregory Bateson .
• Cu toţii ne naştem în mijlocul unor poveşti
culturale, care ne modelează percepţia în legătură cu
ceea ce este posibil.Și oamenii percep poveştile drept
realitate. Prin aceasta poveştile culturale au puterea
de a modela experienţa realităţii.
• Una din principalele scopuri în psihoterapia narativă
este subminarea practicii dominantedin societatea
noastră prin care ne măsurăm pe noi înşine, relaţiile
noastre şi pe ceilalţi prin norme standardizate.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 134


XI.Terapia narativă
• Laird (1989) scria că naraţiunile
socioculturale construiesc tărâmul contextual al
posibilităţilor din care indivizii şi familiile îşi
pot selecta ingredientele şi îşi pot forma
propriile naraţiuni . Unele persoane au acces la
o gamă mai largă de naraţiuni socioculturale în
comparaţie cu alţii, şi unele naraţiuni sunt
dominante în timp ce altele sunt marginalizate.
Laird ne aminteşte acest lucru atunci când
vorbeşte despre politica scrierii de poveşti sau
a scrierii de mituri.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 135


Obiectivul terapiei narative
• Obiectivul psihoterapiei narative este faptul ca
pacientul să conștientizeze ă propria persoa ă este
diferită de pro le ă, aceasta urmând să fie e plorată
în cadrul ola orării dintre pacient și psihoterapeut.
Individul ide tifi ă factorii și influențele care au dus la
apariția problemei și își rescrie povestea vieții. Astfel,
povestea-pro le ă este tra sfor ată în poveste-
soluție.
• Terapeutul are rolul unui reporter de investigații care,
deși nu se află în centrul investigației, are un rol
influent. Cu alte cuvinte, consilierul,psihoterapeutul
pune î tre ări ce îl ajută pe pacient să exteriorizeze
problema și apoi să o analizeze.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 136
XI.Efectele terapiei narative
• Această metodă a externalizării este aplicată și credințelor, valorilor,
idealurilor persoanei. În cadrul terapiei se explorează rolul acestor
elemente în povestea pacientului, apoi se rescriu aspectele negative.
Prin obiectivare, pacientul poate privi problema dintr-o altă
perspectivă. Deși povestea pare a fi fixă, fiecare element al narației
poate fi manevrat pentru a schimba finalul. Obiectivul nu este
transformarea persoanei, ci transformarea efectului pe care problema îl
are asupra persoanei.
• În această ordine de idei, terapia narativă operează și cu conceptele
abordării terapeutice cognitive potrivit căreia ideile, cognițiile și
concepțiile eronate despre lucruri și viață trebuie modificate și
reinventate, într-o manieră funcțională, pentru ca persoana să fie
capabilă să-și scrie povestea (istoria) de viață folosind cuvintele și
ideile adecvate.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 137


XII. Dramatoterapia.Terapia expresivă prin teatru
• Dramaterapie este o formă de psihoterapie bazată pe o metodologie activă și
experiențială, cu scopul de a facilita capacitatea participantului de a spune
poveștile lor, rezolva problemele, obiectivele stabilite, să -și exprime emoțiile în
mod corespunzător, pentru a aprofunda și extinde experiența lumea lor interioară,
pentru a îmbunătăți abilitățile și relațiile interpersonale și să consolideze
flexibilitatea în reprezentarea rolurilor în viața personală, sporind în același timp
flexibilitatea între roluri.
• Conform definiției a BADth Asociația Britanică a Dramatherapeuților
"Dramatherapia este utilizarea intenționată și sistematică a aspectelor vindecătoare
ale dramei în procesul terapeutic".
• Institutul de Dramaterapia , care a fost prima școală acreditată în Marea Britanie ,
enuntat în următoarea definiție „ Dramaterapia este un joc bazat pe arta și
terapia prin artă aplicată contexte clinice și sociale, atât individual , cât şi
în ​grupuri ".
• Datorită acestei aplicații de flexibilitate, terapia prin teatru este , de asemenea ,
foarte potrivită pentru a fi utilizată la locul de muncă în cazul în care acestea sunt
resurse umane fundamentale (în cazul în care este numit -Drame de formare ) , în
special în construirea de echipe, cu rezolvarea conflictelor, și mai mult în general,
în creșterea profesională de exemplu, pentru tratamentul anxietății de
performanță .

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 138


XIII. Silvoterapia
• Silvoterapia este o metoda terapeutica de
prevenire si vindecare a bolilor cu ajutorul
arborilor. Ea este utilizata inca din antichitate dar
a fost recunoscuta ca metoda stiintifica abia in
anul 1927, dupa adoptarea ei de catre disciplina
medicala ce se ocupa cu balneoclimatoterapia.
• Silvoterapia este indicata atat omului sanatos,
pentru intarirea organismului, combaterea
oboselii si a stressului, cat si celui bolnav. Se
recomanda in special suferinzilor de astm bronsic,
bronsita cronica, hipertensiune arteriala, nevroze,
insomnie.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 139


XIII. Silvoterapia- Plimbatul prin pădure
• Silvoterapia, ramura a terapeuticii naturiste, are urmatoarele indicatii:
• Este utila tuturor acelora care din diferite motive inregistreaza deficiente in oxigenarea
plamanilor si care, ca atare prezentand o capacitate respiratorie redusa, nu aprovizioneaza
pe masura necesitatilor organismul cu acest combustibil vital. Padurilor le este propriu un
aer de o deosebita puritate, chiar daca acestea se afla in imediata apropiere a oraselor, a
diverselor baze industriale si chiar a strazilor cu trafic rutier intens. Aceasta pentru ca
frunzele care insumeaza o suprafata de 20 de ori mai mare decat cea a padurii de care
apartin, primenesc aerul viciat de gazele industriale, de gazele de combustie ca si de cele de
esapament.
• - Padurea reprezinta un excelent mediu de antrenament si de optimizare a respiratiei nu
numai pentru cei cu insuficiente respiratorii cronice, ci si pentru cei sanatosi.
• - Padurea reprezinta si un excelent mediu pentru miscare si in special pentru alergari,
deoarece imbina in mod fertil beneficiile miscarii cu acelea ale oxigenarii.
• - Avand in vedere proprietatile fonoizolante puse la dispozitie cu atata generozitate de
catre padure, se intelege de la sine ca acest cadru natural ofera conditii optime de
reechilibrare a acelora care prin specificul muncii lor cunosc din plin rigorile agresiunii
sonice.
• - Padurea mai reprezinta si un excelent cadru de recreere, motiv pentru care in preajma sau
chiar in interiorul ei, se amenajeaza terenuri de sport, locuri de joaca pentru copii, tabere,
estrade pentru spectacole etc. Din acest punct de vedere, padurea constituie un adevarat
magnet verde.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 140
XIV. Choreoterapia- Terapia prin dans
Terapia prin dans şi mişcare se bazează pe premisa că postura şi
mişcarea sunt elocvente şi că acestea influenţează starea psihică
şi modul în care funcţionează, din punct de vedere psihologic, o
persoană. În cazul acestei forme de terapie, mişcarea este o
modalitate de exprimare de sine, de comunicare şi de intervenţie
terapeutică în folosul dezvoltării, integrării şi vindecării
personale.
Terapia prin dans şi mişcare furnizează un mijloc de dezvoltarea
şi explorare de sine, ducând la o mai bună înţelegere şi o mai
mare încredere în propriile forţe.
฀Poate ajuta la restabilirea contactului cu sursele de creativitate şi
de intuiţie şi poate funcţiona ca antidot împotriva stresului.
•Este foarte folositoare în lucrul cu cei mici.
฀Este din ce în ce mai mult folosită ca parte a unei abordări
multidisciplinare în tratarea pacienţilor cu probleme severe de
sănătate mintală, precum schizofrenia, depresia,anxietate şi
tulburările de nutriţie.
฀În prezent, este studiată aplicabilitatea acesteia şi în tulburări
precum sindromul oboselii cronice sau afecţiunile
psihosomatice.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 141
XIV. Choreoterapia- Terapia prin
dans
• Terapia prin dans este o formă de terapie care poate fi folosită pentru a
aduce o schimbare în func ionarea psihologică şi emo ională prin folosirea
mişcării expresive în contextul unei rela ii terapeutice. Se inspiră din trei
domenii principale de practică, şi anume din observarea mişcării, din
psihologie şi din dans.
inuta şi mişcarea corpului reprezintă indicatori sensibili şi unici în
determinarea stilului personal. Modul în care noi ne mişcăm le spune celor
din jurul nostru, cel pu in la nivel subconştient, ce fel de persoane suntem şi
câte ceva despre starea noastră emo ională.
• În întâlnirile noastre cu cei din jur observăm şi sim im aspecte precum
gradul de concentrare în propriile noastre mişcări, puterea sau
sensibilitatea, impunerea propriilor opinii sau toleran a, tensiunea sau
relaxarea. Folosim această informa ie codificată atunci când ne formăm o
primă impresie despre oameni. Abilitatea terapeutului de a observa şi
analiza mişcarea îi permite ca, prin evaluarea ini ială sau interven iile
ulterioare, să-i ajute pe pacien i să capete o mai bună în elegere asupra
drumului pe care îl parcurg în via ă.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 142


XIV. Choreoterapia- Terapia prin dans

• În terapia prin dans se foloseşte mai degrabă


mişcarea corpului liber improvizată a
pacientului ca punct de plecare pentru
explorarea temelor personale prin intermediul
mişcării sau pentru explorarea relaţiilor cu cei
din jur. Există o relaţie strânsă între mişcare şi
sentimente, legătură care facilitează integrarea
şi înţelegerea, şi implicit, schimbarea
terapeutică. Terapia prin dans este astfel utilă
în cazul pacienţilor care se simt detaşaţi de
propriul corp şi de propriile sentimente.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 143
XV.Ludoterapia
• Jocul contribuie la dezvoltarea personalită ii copilului, îndeplinind cerin ele
învă ării (transformarea, modificarea structurilor şi func iilor mintale şi
organizarea lor după modelul activită ilor intelectuale). Jocul educativ are o
for ă predictivă şi una propulsatoare în planul dezvoltării psihice (mai ales la
deficientul mintal). Dines evidenţiază trei categorii de forme ale jocului-
învăţare:
1. jocul explorator - manipulativ Obiectele din mediul înconjurător
constituie o sursă importantă de stimulare şi cunoaştere prin intermediul
experien elor de manipulare, de lovire, de zguduire, de distribuire, de
organizare a obiectelor (C-tin. Păunescu, 1997).
2. jocul reprezentativ -Apare în momentul în care copilul atribuie simboluri
obiectelor cu care se joacă, ceea ce denotă şi o mai bună organizare
mentală. Datorită limbajului, obiectele pot avea func ionalită i diverse
ducând la socializarea activită ilor ludice (C-tin. Păunescu, 1997).
3. jocul cu reguli-Acest joc face parte din categoria jocurilor cu rol şi
subiect şi este întâlnit începând cu perioada preşcolară şi continuând
până la vârsta a treia.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 144


XVI.Jocul didactic
• În accep iunea pedagogică jocul didactic, este văzut ca metodă de
învă ământ în care predomină ac iunea didactică simulată, valorifică la
nivelul instruc iei finalită ile adaptative de tip recreativ proprii activită ii
umane, în general, în anumite momente ale evolu iei ontogenetice, în mod
special. (S. Cristea, 1998, p.256)
• Fiecare joc didactic cuprinde următoarele laturi constitutive: con inutul,
sarcina didactică, regula jocului şi ac iunea de joc (C-tin. Păunescu, 1997).
- con inutul cuprinde cunoştin ele generale dobândite anterior de elevi,
atât din procesul educativ cât şi în afara clasei.
- sarcina didactică apare da obicei sub forma unei probleme de
gândire, de recunoaştere, de denumire, de reconstituire, compara ie, ghicire,
tocmai acest fapt diferen iind jocurile didactice între ele, chiar şi atunci când au
acelaşi con inut şi făcând posibil ca jocul să-i apară copilului în forme noi,
interesante şi atractive.
- regulile jocului îndeplinesc o func ie reglatoare a rela iilor dintre copii,
arătând acestora cum să se joace, cum să rezolve problema respectivă.
- ac iunea de joc cuprinde momente surpriză, momente de aşteptare,
de întrecere ce sunt plăcute şi atractive pentru copii

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 145


XVI.Jocul este strâns legat de artă
• Tranziţia de la joc la artă îşi are începuturile o dată
cu perioada jocului simbolic, cu exersarea
funcţiilor de simbolizare, de reprezenatre, cu
povestirile închipuite, fiind vorba de un amestec
între acţiune şi vis.
• Din punct de vedere psihologic există
numeroase asemănări şi deosebiri între joc şi artă
• asemănările – jocul este văzut asemenea artei, ca o
eliberare din realitate şi jocul şi arta izvorăsc pe
baza unor tendinţe profunde
• deosebirile – în artă imaginile şi sentimentele
expresive sunt alese şi organizate.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 146


XVII.Biblioterapia -Definiţii
Definiția conceptului de bază Autori
Bentos Pinto, V. (2003) "Înțelegem biblioterapia ca activitate
1. Proces terapeutic (terapie prin de terapeutică utilizată în citirea textelor verbale și nonverbale, în
ărți, de resurse terapeuti ă) producția textuală, în formele de expresie și alte obiecte jucăuș
ca coadjuvant în tratamentul persoanelor afectate de unele
tul urări, fie fizice, fie psihice, ei trăiesc o etapă specială sau
specifică a vieții lor (...) "

2. Terapie auxiliară (Terapie auxiliare, Fontanelle, MF și colaboratorii (1995)"Biblioterapia este


folosirea materialelor de lectură selectat ca ajutor terapeutic în
activitate auxiliar, ajutor terapeutic, medicinăși psihiatrie, și de asemenea ajuta la rezolvare
probleme prin citirea directă ". (Webster International, 1961)
complement tratament adjuvant în (p.2)
Queiroz, MPCP (2003) "Metodă alternativă de psihoterapie; un
tratament; sprijin în cadrul ajutor în tratament care, prin lectură, urmărește adobândirea
psihoterapie) unei cunoașteri mai bune despre sine și despre reacțiile altora,
rezultând într-o mai bună adaptare la viață "(citat LH Tweffort)
(pagina 32)

. Teh i ă Ferreira, DT (2003) "Componenta care face biblioterapia o


tehnica de orientare este, desigur, un bibliotecar care poate fi
oricare dintre profesioniștii care vor acționa împreună în acest
program (psiholog, educator, bibliotecar sau asistent social ".
(P.36)

4. Instrument Caldin, CF (2003) "Biblioterapia este un instrument util în


luptăîmpotriva stresului din viața de zi cu zi și acționează ca
pacificarea emoțiilor atunci când efectuează catharsis de a se
bucura de nevoile literare și estetice ale ființele umane "(p.10)

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 147


XVII.Biblioterapia -Definiţii
Definiția conceptului de bază Autori
Procesul dinamic, interactive, de Cruz, M A. (1995) "Biblioterapia poate fi
dezvoltare, clinice, de studiu atât un proces de dezvoltare personal ca
un proces clinic al vindecării, care
utilizează literatura, filmele și participanții
selectați ei dezvoltă un proces de scriere
creativă cu discuții conduse de un facilitator
instruit cu scopul de a promova integrarea
sentimentelor și gânduri de a promova
auto-afirmare, Conștientizarea de sine și
reabilitarea. (P.15).
Caldin, CF; Ei bine, SB (2002) "Prin
combinarea acestor doi termeni, lectura și
terapia au apărut biblioterapia, care este
definită ca un proces dinamic a interacțiunii
dintre cititor, text și ascultător, ajutând la
creșterea emoțională și psihologică. "
(P.158
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 148
XVII.Biblioterapia -Definiţii
• Conform autorilor prezentați în tabelul precedent,
biblioterapia se înțelege ca un proces terapeutic , care
utilizează texte specifice și lecturi conduse de consilier şi
bibliotecar, care servesc ca suport în tratamentul
beneficiarilor cu o anumită suferință, cu scopul de a
provoca catharsis și soluție la probleme. Când se declară
că este dezvoltat ca terapie auxiliară , autorii se axează
pe relația dintre biblioterapie și medicină, psihiatrie și
psihologie. Este, de asemenea, concepută ca o tehnică ,
deoarece are o aset de proceduri și resurse care sunt
utilizate pentru a aplica terapia prin cărți și ca
instrument , care constituie un set de instrumente axate
pe stabilitatea emoțională
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 149
XVII.Biblioterapia -Scopul
A. Educarea beneficiarului despre o anumită
tulburare sau pentru a crește aderenţa la
tratament, implicarea și participarea activă a
celui în cauză în afara orelor de consiliere crește
astfel nivelul de responsabilitate a acestuia în
propriul proces de rezolvarea a problemei şi de
vindecare.
B. Centarea pe proces, în cadrul căreia persoana
este agentul activ care implementează
schimbarea, înţelegerea problemei, utilizând
resursele existente pentru a produce efectele
aşteptate.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 150


XVII.Biblioterapia -Scopul
1. pentru a promova schimbarea de perspectivă
personală,
2. pentru a dezlănțui catharsis emoțional,
3. rezolvarea problemelor vieții cotidiene,
4. încurajarea schimbăriioameni,
5. să promoveze relații satisfăcătoare,
6. să acționeze ca o sursă de informare și ca
7. Odihnă, relaxare pentru beneficiari.
• În funcție de scopul în care este destinat la programul
de biblioterapie respectiv, vor fi planificate diferite
planuri personalul programului și diferitele activități
vor fi aplicate participanților

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 151


XVII. Tipuri de biblioterapii
Aspecte Tip de biblioterapie
I stitu io al Clinic Dezvoltare
Format Individ sau grup în general Grup voluntar activ Grup activ
pasiv sau involuntar Grup de voluntari

Beneficiar Elevii, părinţii,pacienţii, Elevi, părinţi şi alte fiinţe cu O persoană normală în


deţinuţi sau clienţi în probleme emoționale sau de general în situație de criză
practica privată comportament

Contractor Sociatate Societate sau individ Individual

Terapeut Echipamente medicale sau Medic, instructor sănătate Consilier şcolar, profesor,
bibliotecar mintală sau bibliotecar bibliotecar sau alte persoane

Material utilizat tradițional didactic în general în consultare Literatură imaginativă şi/sau


Bibliotecar , profesor sau didactică
altul iteratură în general
imaginație

Tehnic Discutarea materialelor Discutarea materialelor cu Discutarea materialelor cu


accent pe viziuni şi reacţii ale accent pe viziuni şi reacţii ale
beneficiarului beneficiarului

Loc Practica în instituţii private Practica în instituţii publice comunităţi


sau comunităţi sau private

Meta în general informativ cu Viziune internă și / sau comportament normal și


unele viziuni interne schimbarea de comportament auto-actualizare

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 152


XVII.Obiectivele biblioterapiei
• Conform Baruth, 1998 și Orton, 1997, apud
Green și Slessor, 2010, obiectivele
biblioterapiei includ:
• oferirea de informa ii specializate,
• stimularea discu iilor pe o anumită temă/
problemă,
• comunicarea/ transmiterea de noi valori și
atitudini,
• conștientizarea faptului că persoanele nu sunt
singurele care se confruntă cu problemele
respective,
• oferirea de solu ii la probleme.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 153
A tivită i are i lud paşii î
biblioterapie
Paşi Dezvoltarea biblioterapiei Bi lioterapie Cli i ă

- Stabiliți raportul cu
1. Pregătirea -Acest pas nu dezvoltare biblioterapie
clientului
este inclus în - Acordează împreună ceea ce este
problemă.
- Examinați domeniul de aplicare și
natura exactă a problemei.
- Faceți o evaluare suplimentară

2. Selectarea Selectați cărți de înaltă calitate Selectați cărți de înaltă calitate


care sunt în conformitate cu nivelul de care sunt în conformitate cu nivelul de
materialului citirea și interesele persoanei. citirea și interesele persoanei.
-Selectați cărți (și altele -Selectați materialele care sunt
resurse) care se bazează pe pe baza înțelegerii actuale
înțelegerea actuală a persoanei. a persoanei cu această problemă
identificate anterior.
-Selectați materialele pe care le faceți
oferi soluții care par
să aibă succes în situația
de client.

3. Prezentare Recomanda cartea în așa fel Recomanda cartea în așa fel


pe care o simte persoana pe care o simte persoana
din material interesat de el. interesat de el.
- Fă să citești citirea - Fă să citești citirea
activități menite să îmbunătățească activități menite să îmbunătățească
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 154
înțelegerea cărții înțelegerea cărții
Activităţi care includ paşii în biblioterapie

4. Construcția - Ajutați cititorii să examineze


personajele principale și problemele prezentate în carte.
Ajutați cititorii să examineze
personajele principale și
Şi înţelegere - Acordați o atenție deosebită problemele prezentate în carte.
motive care duc la caractere pentru a se comporta de la - Acordați o atenție deosebită
anumite moduri. motive care duc la
- Pentru a sublinia problemele pe care le-am avut caractere pentru a se comporta de la
prezent în compilarea cărții, soluțiile care apar și anumite moduri.
consecințele diferitelor soluții. - Pentru a sublinia problemele pe care
- Ajutați participanții să vadă le-am avut
asemănările dintre prezent în compilarea cărții,
caractere din cartea și ele soluțiile care apar și
ei înșiși sau cei care consecințele diferitelor
ei știu soluții.
- Ajutați participanții să vadă
asemănările dintre
caractere din cartea și ele
ei înșiși sau cei care
ei știu

5. Motitorizare Acest pas nu este inclus în dezvoltare biblioterapie Pentru a stimula faptul că decizia
persoana este pusă în acțiune. - Ajutați
şi evaluare cititorii să dezvolte un plan de acțiune
Este rezonabil să aibă succes. -
Monitorizarea planului de acțiune
pentru În timp pentru a se asigura ceea
ce este urmat. - Revedeți și încercați din
nou planificați acțiunea, de atâtea ori
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 155
după cum este necesar pentru a vedea
1. Activitățile de pregătire
• 1. Activitățile de pregătire -reprezintă unul dintre cele două
etapeele diferențiază biblioterapia clinică de biblioterapia de
dezvoltare. Când vine vorba a unei persoane care are nevoi
semnificative de asistență psihologică și mental, bibliotecarul
clinic lucrează mai întâi pentru a stabili un raport eficace cu
persoana și mediul lor imediat: familie, copii, prieteni. apoi,
Folosind această interpenetare, terapeutul identifică și
analizează sistematic motivele care stau la baza deciziei de a
căuta terapie. Problemele identificate în această etapă și
evaluarea perspectivelor a persoanei și înțelegerea
problemelor care o afectează concentrarea activităților
biblioterapeutice ulterioare. Deci, identificarea adecvată
pentru problemele prezentate este esențială pentru punerea
în aplicare a directivei Biblioterapia clinică este eficientă.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 156


2. Selectarea materialului
• Selectarea materialului potrivit poate crește interesul
beneficiarilor care participă la activitatea de consiliere şi
terapie sau pot garanta și eșecul programului. Pentru
aceasta, recomandă o bibliografie bazându-se pe
competenţa asimilată ,iar bibliotecarii caută cărți care se
adaptează și se potrivesc cu recomandările făcute de
specialist şi problemelor și experiențele de viață ale
persoanelor care participă la program. Bibliotecarii
bibliotecari caută materiale deosebit de utile terapeutice
pentru persoane fizice și, de asemenea, alege materiale
care furnizați informații cu privire la problema specifică
pentru care vă aflați trecând prin

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 157


3. Prezentarea materialului
• Se prezintă frânturi, capitole din material în cazul
cărților selectate, poate fi citiți cu voce tare sau în
tăcere. Citește lectură silențioasă în grup sau singur.
• Citirea cu voce tare poate fi întreruptă de întrebări
discuții, întrerupte pentru a viziona filme sau
ilustrații sau pot fi citite deseori fără întreruperi.
• Dreyer (1989 citată de Doll și Doll, 1997) afirmă că
înțelegerea, catharsisul și identificarea apar atunci
când materialul este prezentat, care reflectă
importanța acestui pas în cadrul programului.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 158


. Co struirea î elegerii
• Construirea înțelegerii are loc indiferent dacă prezentarea a
materialului a fost întreruptă cu discuții sau nu. Activitățile de
înțelegere oferă cititorilor posibilitatea de a reflecta asupra cărții,
inclusiv a problemele care au fost identificate, personajele care au
apărut, asemănările și diferențele dintre personaje și cititor,
motivațiile sau motivele care au fost descrise și aplicația pe care
aceste motivații o au în viața proprie a cititorului. Cianciolo (1965
citată de Doll și Doll, 1997) sugerează clarificarea următoarele
activități pentru acest pas:
1. Refaceți povestea, cu accent pe incidente, emoții, relații, valori și
comportamente.
2. Identificați evenimente similare care au avut loc în viața cititorului.
3. Explorați consecințele care au avut loc.
4. Generalizarea consecințelor anumitor comportamente.
5. Evaluarea utilității diferitelor alternative

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 159


5. Monitorizarea și evaluarea

• Monitorizarea și evaluarea sunt activitățile finale


în biblioterapia clinică. Acestea sunt concepute
pentru a asigura noile perspective personale ale
cititorului iar noile înțelegeri sunt transformate în
schimbări semnificative în viața fiinţei.
• Consilierul, profesorul sau bibliotecarul clinic ar
trebui să revină după câteva săptămâni sau luni
dacă persoana este stabilă din punct de vedere
emoțional, pentru a se asigura că beneficiile
biblioterapiei au durat și au fost eficiente.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 160


Proto ol al utilizării i lioterapiei
• Aproximativ 85% dintre cei care au probleme de
natură psihologică cer ajutormedicului de familie şi de
regulă, refuză să meargă la psihiatru sau la un
psiholog. Întrucât o silierii ş olari, medicii de familie
sunt printre primii cărora li se adresează persoanele
cu tulburări mintale, de anxietate sau depresie, aceştia
ar trebui să fie pregăti i să recomande căr i de self-
help, alături de recomandarea unui specialist pentru
tratament farmacologic. Scogin și colab. (2003) apud
Jacobs și Morso, (2008), sugerează că biblioterapia
trebuie utilizată ca o formă de terapie
complementară și nu de sine stătătoare, pentru
anumite tipuri de probleme de sănătate mentală și
pentru anumite tipologii de clienţi.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 161


Proto ol al utilizării i lioterapiei
• Un protocol al utilizării biblioterapiei ar include (Cuijpers,
1997, Mains și Scogin, 2003 apud Broten, 2011):
• evaluarea eligibilităţii pentru biblioterapie
• introducere scurtă despre biblioterapie,
• relevanţa conţinuturilor în raport cu problemele
persoanei,
• recomandarea cărţilor,
• stabilirea unui plan de lectură,
• 5-15 minute de conversaţii săptămânale la telefon, pentru
monitorizare și feedback,
• modificări în intervenţie în funcţie de răspunsul la
tratament și de progresul înregistrat.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 162


Bi lioterapia a fost utilizată u su es
în cazul:
• tulburărilor de comportament alimentar,
tulburărilor de anxietate, dependenţei de
substanţe și a tulburărilor de adaptare sau a celor
legate de stres,
• simptomatologiei ușoare și medii în depresie
(Beutler și colab., 1991, apud Jacobs și Morso, 2008),
• persoanelor interesate de tratamente auto-
administrate pentru depresia recurentă (Anderson și
colab.,2005 apud Jacobs și Morso, 2008),
• persoanelor cu stiluri de coping internalizate
(Campbell și Smith, 2003, apud Jacobs și Morso,
2008),
• persoanelor foarte motivate pentru schimbare.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 163


Nu se recomandă biblioterapia
• persoanelor care suferă de psihoze,
• tulburări de personalitate,
• comorbidităţi multiple,
• depresie severă cu ideaţie suicidară,
• celor care au capacitate intelectuală limitată,
• dislexie,
• probleme interpersonale sau cu cei care
manifestă evitare emoţională sau rezistenţă
activă la tratament.
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 164
Biblioterapia- Terapia pri ăr i
• Pentru copii sunt recomandate căr i specifice grupei de vârstă
de exemplu, BASMUL.
• Pentru adolescen i şi adul i sunt recomandate căr i
• Citind multe dintre aceste cărți, înțelegerea conceptelor
prezentate și tehnici, împreună cu practicile sale persistente
recomandate, ajuta la mentinerea sanatatii mentale, sa o
tachineze sau să - l îmbunătățească, influențând atât
performanța și viața noastră familie, profesională și
socială. Sugestiile sunt date la o practica de zi cu zi, chiar și la
culcare ( si somn ) includ restructurarea cognitivă, terapia
vorbirii, relaxare mentală, analiză psihologică profundă,
regresie, învățând din greșeli și imaginație de comportamente
viitoare mai motivante și mai sensibile, prin modificarea
comportamentului.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 165


Biblioterapia- Terapia prin cărţi
• în 2006, medic și antropolog Francisco Giner
ABATI, o echipă de sase cercetatori spanioli, au
călătorit 50.000 de kilometri în Egipt, Sudan,
Etiopia, Kenya, Angola și Camerun , în scopul de
a studia șase societăți, constatând că oricare
dintre acești oameni „ trăiesc în grupuri mici,
așa cum a trăit doar cinci mii ani “ , spune el
oamenii „ pot muri de malarie , dar nici un
contract de boli psihice care otrăvesc viața
noastră “ în societate și civilizația noastră,
malaria se duce o luptă și pentru a obține măsuri
de prevenire , dar pentru „boală mintală“ nu!

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 166


Biblioterapia- Terapia prin cărţi
• Biblioterapia folosită în contextul consilierii, perspectiva cognitiv-
comportamentală, înseamnă utilizarea de material scris, digital sau a unui
program computerizat care ghidează persoana să devină mai funcţională
și să dobândească abilităţi de rezolvare de probleme. Este administrată
sub formă de self-help, fără implicarea terapeutului sau cu implicare
minimă din partea acestuia. Este o metodă economică, convenabilă,
preventivă și profilactică care, pe lângă menținerea echilibrată psihologic
a persoanei, poate ajuta la îmbunătățirea performanței zilnice atât de
dificilă pentru toată lumea. Ceea ce este necesar ar fi: angajamentul,
lectura, instruirea, bunul simț și tenacitatea fiecăruia.
• Cu toate indicațiile care sunt date, numai citirea, care discriminează
fiecare situație foarte concretă și o anumită practică sau de formare care
poate fi efectuată până noaptea, înainte de culcare, poate rezolva multe
situații specifice, fără medicație și fără nevoia de ajutor specializat.
• Pe lângă o lectură adecvată și bine ghidată, o lună de practică poate fi
suficientă pentru a iniția toate acțiunile necesare.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 167


Defi i ia ter e ilor de ază
• Domeniul de performanță profesională: Botomé (1988, citată de Da Silva, 2005)
determină faptul că domeniul de performanță profesională este definit de posibilitățile de
acțiune profesională și se caracterizează printr-un set de activități, în performanță și
potențial, al căror obiectiv este de a realiza intervenția imediată (sau cât mai repede
posibil), pentru a rezolva problema probleme sau le împiedica să apară. (P. 17).
• Catharsis: Purificarea, eliberarea sau transformarea interioară trezită de a experienta de
viata profunda. Identificarea: "proces psihic inconștient manifestat sub forma lui legătura
emoțională cu alte persoane sau situațiile în care se află subiectul aceasta duce ca și cum
ar fi persoana sau situația la care este atașată această legătură ". (Warren, 1996, p.170).
• Introspecție: "observație și reflecție de către un subiect propriu experiențe. Acest termen
poate fi aplicat ambelor experiențe trăite în ceea ce privește sentimentele, cunoștințele,
intențiile și activitățile psihice superiori "(Merani, 1977, p.44).
• Introiecție: "tendință sau de a acționa pentru a absorbi mediul sau personalitatea alții în
psihic până la punctul de a reacționa la evenimentele externe ca și cum ar fi fost interne,
producând identificarea cu ceilalți oameni sau obiecte "(Warren, 1996, p. 172).
• Procesul de socializare: "este setul de procese care convertesc a persoană în membră
activă a unei societăți și o cultură. Prin procesul de socializare, individul își obține
identitatea ca persoană capabilă să acționeze în societate "(Hillman, 2001, p.830)

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 168


XVIII. Biofilia-pt. adul i
• A fost folosită pentru prima oară de Erich Fromm pentru a descrie o
orientare psihologică de a fi atras de tot ceea ce este viu și vital.
Wilson folosește termenul în același sens atunci când sugerează că
biophilia descrie "conexiunile pe care ființele umane le caută
subconștient cu restul vieții". El a propus posibilitatea ca afilierile
adânci pe care oamenii le au cu alte forme de viață și natura în
ansamblu sunt înrădăcinate în biologia noastră. Spre deosebire de
fobii , care sunt aversiunile și temerile pe care oamenii le au asupra
mediului înconjurător, filiațiile sunt atracțiile și sentimentele pozitive
pe care oamenii le au față de organisme, specii, habitate, procese și
obiecte din mediul lor natural.
• În cartea Copii și Natura: Investigații psihologice, socioculturale și
evolutive, editate de Peter Kahn și Stephen Kellert, importanța
animalelor, în special a celor cu care copilul poate dezvolta o relație
de îngrijire, este evidențiată în special pentru copilăria timpurie și
mijlocie . Capitolul 7 al aceleiași cărți se referă la ajutorul pe care
animalele îl pot oferi copiilor cu tulburări de spectru autist.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 169


4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 170
Referi e
• Andersson, Gerhart, Carlbring, Per, (2011). Panic Disorder in Stepped-Care and e-Health, Springer, London. Broten,
A., și colab., (2011).
• Depression and a Stepped Care Model in Stepped-Care and eHealth, Springer, London. Chiu, W.,T., Kessler, R.,C.,
Demler, O., Merikangas, K.,R., Walters, E.,E., (2005).
• Prevalence, severity, and comorbidity of 12-month DSM-IV disorders in the National Comorbidity Survey
Replication. Arch Gen Psychiatry. 62(6),617-27. Clum, George, A., (1999).
• The Limits of Bibliotherapy: A Study of the Differential Effectiveness of Self-Administered Interventions in
Individuals with Panic Attacks, Behavior Therapy 30, 209-222. Floyd, Mark, Scogin, Forrest și colab., (2004).
• Cognitive Therapy for Depression: A Comparison of Individual Psychotherapy and Bibliotherapy for Depressed
Older Adults, Behavior Modification, Vol. 28 No. 2, 297-318. Green, Alyssa, Slessor, Daniel, (2010).
• Cognitive-Behavioural & Affective Bibliotherapies: Bibliotherapy in the Treatment of Psychological Disorders. A
research Study. University of British Columbia,Kaltenthaler, E., și colab., (2006).
• Computerised cognitive behavior therapy for depression and anxiety update: a systematic review and economic
evaluation. Health Technology Assessment, Vol. 10, nr. 33. Kessler, Ronald, C., Berglund, Patricia, Demler, Olga, Jin,
Robert, (2005).
• Lifetime Prevalence and Age-of-Onset Distributions of DSM-IV Disorders in the National Comorbidity Survey
Replication. Arch Gen Psychiatry. 62, 593-602 National Institute for Clinical Excellence (2002).
• LA BIBLIOTERAPIA COMO PRÁCTICA PROFESIONAL DEL BIBLIOTECÓLOGO , Katherine Lui Gómez Mujica,
• Guidance on the Use of Computerised CBT for Anxiety and Depression. Department of Health, London.
Shechtman, Zipora, (2009). Treating Child and Adolescent Aggression Through Bibliotherapy, Springer, London.
• Trata e tul a ietă ii la opii şi adoles e i, Ro ald Rapaee, A Wig all, Je ifer Hudso , Carol
Schniering,Editura ASCR, Cluj-Napoca -2011.

4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 171


4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 172
4/24/2018 Co silier ş olar:prof.psih. Tatia a Susa u 173