Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cilindrii Hidraulici
Cilindrii Hidraulici
1 Notiuni generale
Fig.1
- cu tija simpla
- cu tija dubla
Cilindrii diferentiali
a) Simplu efect
Aceste doua tipuri de cilindrii au dimensiuni identice : alezaje, fixari, curse, ceea ce permit
in cazul unor defectiuni interschimbabilitatea rapida.
· Gama de alezaje (in mm) este : 32, 40, 50, 63, 80, 100, 125, 160.
5. conditii de utilizare ;
6. etanseitatea pistonului ;
7. etanseitatea tijei ;
8. amortizarea ;
- fixare cu pivoti.
Normele NF E 48 501 si 502 precizeaza extremitatile tijei pistonului (cu rotula si capacul
corespunzator).
Fig.2
03 = garnitura de ghidare
14 = segmenti metalici
Fig.4
Fig.5
a) Cu cremaliera
· Tipul lor,
· Unghiul de rotatie.
b) Cu palete
Fig.7
Cuplul obtinut este proportional cu presiunea si cu supafata paletelor. Viteza de rotatie este
in functie de debit.
Functionare :
Daca uleiul sub presiune intra prin orificiul O, el actioneaza asupra suprafetelor paletelor
in 4 si 5. camerele 6 si 7 sunt unite de rezervor prin orificiul O1. Arborele de antrenare se roteste
in sens orar.
Daca O1 este alimentata de ulei sub presiune se inverseaza sensul de rotatie al arborelui.
Utilizare :
Intrarea si iesirea in fiecare dintre cilindrii este realizata prin aceiasi conducta de intrare A
si de iesre B.
Fig.8
Daca cilindrii nu sunt legati mecanic (L) printr-o incarcare, exista independenta cinematica
intre ei. Putem monta, in acest caz, regulatoare de debit, RD, care, dupa reglare asigura un
control cinematic.
Fig.9
Fig.11
Pu = purja de aer
In cazul montarii cilindrilor in serie, conducta de iesire dintr-un cilindru constituie intrarea
in cel de-al doilea cilindru. Sincronizarea este hidraulica. Miscarile sunt legate intre ele , ele fiind
in acelasi sens.
Volumul de fluid deplasat determina cilindree egale : V1 = V2, deci, alezajele celor doi
cilindrii sunt diferite. S1>S3, cu S2 = S3 pentru fig.9 si Sa = St pentru fig.10
Daca cilindrii sunt solicitati de incarcari comune (fig.9 si10 ) sau separat (fig.11),
presiunile din fiecare camera in parte sunt diferite si tind a se aduna.
Daca viteza trebuie sa fie controlata printr-un regulator de debit, plasarea acestuia se va
face in amonte de cilindrul A si nu in aval de cilindrul B. Strangularea ar o crestere a presiunii in
tubulatura de iesire.
si exterior
Pistonul este cel care culiseaza si are in componenta garniturile care asigura etanseitatea
intre cele doua camere ale cilindrului. Acest sistem de etansare este diferit in functie de presiunea
utilizata.
In aceasata situatie pistonul nu cuprinde nici o garnitura de etanseitate; pistonul fiind doar
prelucrat si, pentru a evita blocarea el are canale circulare care au rolul de a distribui uniform
presiunea pe toata circumferinta, permitand astfel obtinerea unei centrari automate a pistonului.
Etansarea intre piston si cilindru se va face prin jocul radial dintre piston si cilindru.
Fig.12
Daca dorim sa obtinem o mai buna etanseitate, vom utiliza atunci garnituri sferice, inele
« O » sau segmenti (metalici sau de teflon). Totodata se va tine seama de faptul ca segmentii nu
pot fi utilizati pentru presiuni superioare de 20 bar.
Pentru o buna etansare la o presiune de pana la 200 bar maxim, se vor utiliza inele « O »
cu inele de retinere (numite si contra garnituri) pentru a evita extrudarea si roaderea acestora.
Acest sistem de etansare prezinta inconvenientul ca poate fi utilizat pentru viteze mici, de maxim
0,2 m/s.
Fig.13
Pentru viteze mai mari se vor utiliza inele de etansare in forma de « U », cu buze largi. In
acest caz pistonul este alcatuit din mai multe parti separate de tija cu care se asambleaza mai apoi
in diverse moduri.
Fig.14
Fig.15
In acest caz pentru o buna etansare se vor utiliza mansete in « V » multiple cu inele de
protectie. Acestea asigura o buna etansare, numarul mansetelor utilizate fiind determinat de
presiunea de lucru.
Inelele de protectie laterale sunt din tesatura impregnata cu cauciuc, iar mansetele sunt din
elastomeri sau o tesatura foarte dura.
Fig.16
Fig.17
Etansarea tijei in cazul unui cilindru cu dublu efect se realizeza prin utilizarea unui sistem
de etanseitate compus in general din :
sau teflon) ;
· O garnitura racloare.
Fig.18
Concluzii :
O etanseitate perfecta este dorita atunci cand cilindrul incarcate se poate opri, deci este sub
presiune.
Materialul din care se constituie elementele de etansare trebuie sa fie ales si in functie de
natura fluidului utilizat in instalatie.
Amortizarea la final de cursa a pistoanelor poate duce la evitarea tuturor socurile brutale
care pot aparea.
Reglarea acestei amortizari se face pentru o masa si o viteza data. Amortizarea este eficace
in anumite limite. Pentru viteze crescute si mase importante se vor utiliza alte aparate hidraulice.
Fig.19
Functionare :
Sa ne imaginam iesirea unei tije ; ansamblul mobil porneste si nimic nu-l opreste, astfel ca
pistonul va veni in contact cu partea de fund a cilindrului , ducand la aparitia socurilor.
Printr-un sistem destul de simplu noi putem absorbi o partea din energia cinetica. Asa cum
este prezentat si in schema de mai jos, se va monta pe piston unul sau doua drosele numite si
« conuri de franare » si se va prelucra in partea de fund un alezaj identic cu cel al droselului. In
plus, o prelucrare suplimentara ne va permite obtinerea unei strangularii reglabile si, in plus, se
va utiliza si o supapa de sens pentru cazul in care strangularea reglabila este inchisa din greseala.
Fig.20
Simbolizare :
Transmiterea presiunii
b)
Fig.21
p=
F2 = p . S2
Fig.22
Se cunosc diametrele :
D1 = 40 mm
D2 = 400 mm
S1 = =
S2 = =
p=
Forta exercitata pe pistonul mare este egala cu :
F2 =
Concluzia 1 :
Volumul de ulei care iese din pistonul mic este egal cu volumul de ulei care intra in
cilmindrul mare.
V2 =
S2 . l2 =
l2 =
Concluzia 2 :
Deplasarile sunt invers proportionale cu suprafetele pistoanelor.
c) Aplicatie
D1 = 250 mm
D2 = 30 mm
Se cunoaste cursa acestuia care este de 710 mm si presiunea de intrare care este presiunea
din reteaua pneumatica, 7x105 Pa.
Fig.23
Rezolvare :
Rol
Principiu de constructie
a) Amplificator hidraulic
Fig. 24
b) Multiplicator hidro-pneumatic
p2 = p1 .
Principiu de functionare
Utilizare
a) Volumul de fluid refulat prin amplificator este slab ; noi vom utiliza acest aparat
pentru miscari de mica amplitudine si pentru obtinerea in receptor a unei presiuni
ridicate la finalul miscarii.
o Pentru creerea unor forte hidraulice ridicate atunci cand este necesar,
plecand de la un sistem pneumatic alimentat la presiune joasa.
Simbolizare
a) In cazul unui singur tip de fluid vehiculat:
Aplicatie
Sa se calculeze care este presiunea de refulare pentru amplificatorul din figura de mai jos.
Fig.34
D1 = 150 mm si D2 = 30
o Suprafata S1 :
o Suprafata S2 :
o presiunea de refulare: p2 =