Planificarea în

antrenamentul
sportiv

lector dr. Prodea Cosmin

 Planificarea
Planificarea este o operaţie umană care
constă în proiectarea sau prevederea
ştiinţifică a conţinutului, desfăşurării şi
finalizării unei acţiuni, pe o durată mai
lungă sau mai scurtă de timp.
Gradul său de complexitate este determinat
de o multitudine de variabile, printre care
de mare importanţă este intervalul de
timp pentru care se realizează.
 Planificarea
Bompa spunea în 2002 - Planificarea este arta de
a utiliza ştiinţa pentru a structura un program de
pregătire
Prin planificare trebuie să se varieze periodic parametrii
efortului în raport cu factorii care intervin în procesul de
pregătire. Aplicarea variaţiei în planul de antrenament
urmăreşte evitarea plafonării practicantului şi a
supraantrenării acestuia, menţinând o progresie
constantă a capacităţii de performanţă.
 Cicluri de pregătire şi concurs
MACROCICLUL
 Macrociclurile sunt perioade relativ mari de timp
în cadrul cărora capacitatea de performanţă
trebuie ridicată la un nivel tot mai înalt pentru
perioada competiţională.
 Într-un an pot să fie prevăzute 2-3 macrocicluri
(unul pentru tur, altul pentru retur, sau pentru
alte activităţi competiţionale)
 Macrociclul
Este alcătuit în mod obişnuit din trei
perioade distincte:
Perioada pregătitoare
Perioada competiţională
Perioada de tranziţie
 Cicluri de pregătire şi concurs
MEZOCILUL

 Mezocilul este o structură intermediară a

antrenamentului compusă din microcicluri.
 Într-un mezociclu pot să fie prevăzute 30 - 60
de lecţii de antrenament pe parcursul a 3 – 6
săptămâni.
 Cicluri de pregătire şi concurs
MICROCILUL

 Microcilul este un sistem de lecţii de

antrenament şi de refacere care constituie
unitatea structurală a unui mezocilu de un
anumit tip.
 Microcicluri lungi 5 – 9 lecţii de antrenament
 Microcicluri scurte 3 – 4 lecţii de antrenament
 Cicluri de pregătire şi concurs
LECŢIA DE ANTRENAMENT

 Lecţia de antrenament este o unitate de tip

didactic de sine stătătoare cu teme şi obiective
bine definite.
 Din punct de vedere pedagogic lecţia de
antrenament este o verigă a unui microcilu
 Cicluri de pregătire şi concurs
LECŢIA DE ANTRENAMENT

 Lecţia de antrenament sau şedinţa de

antrenament este compusă din trei părţi:
 Partea pregătitoare sau introductivă (warm-up).
 Partea principală sau fundamentală.
 Partea de încheiere sau de revenire a
organismului (cool-down).
 LECŢIA DE ANTRENAMENT

Fiecare parte a lecţiei de

antrenament are obiective
specifice prin care se urmăresc
răspunsuri anatomice
caracteristice fiecăreia, precum şi
mijloace specifice pentru
îndeplinirea obiectivelor propuse.
 LECŢIA DE ANTRENAMENT
Partea pregătitoare
 Partea pregătitoare are ca obiectiv pregătirea fiziologică
şi psihologică pentru sarcinile antrenamentului (Bompa,
2002; Sbenghe, 2005).
„Scopul încălzirii îl reprezintă eficientizarea funcţiilor
sportivului” (Ozolin, 1971, citat de Bompa,2002,).
 Alături de creşterea temperaturii, în această parte de
pregătire se urmăreşte creşterea progresivă a frecvenţei
cardiace şi a celei respiratorii.
 Pregătirea organismului pentru efort este structurată în
pregătire generală şi pregătire specifică. Pregătirea
generală este programată în prima parte a încălzirii şi va
fi urmată de pregătirea specifică.
 LECŢIA DE ANTRENAMENT
Partea principală

 Partea principală a şedinţei de antrenament este cea în care se

vor realiza obiectivele programului de antrenament, conţinutul
acestei părţi fiind influenţat de etapa în care se găseşte
practicantul în pregătirea anuală.
 Tendinţele moderne cu privire la durata părţii fundamentale din
cadrul şedinţei de antrenament susţin ideea reducerii acesteia
în jurul valorii de o oră. Depăşirea acestei durate este asociată
cu influenţarea negativă a nivelelor hormonilor care susţin
dezvoltarea musculară (Poliquin, 1997).
 LECŢIA DE ANTRENAMENT
Partea de încheiere

 O întrerupere bruscă a efortului poate genera efecte fiziologice

şi psihologice negative (Bompa, 2002). Prin partea de încheiere
se urmăreşte evitarea acestor efecte şi promovarea unor efecte
pozitive pentru organism. Această parte are ca obiectiv
reducerea curbei efortului şi pregătirea organismului pentru
relaxare şi odihnă. Efortul din partea fundamentală scade în
intensitate, asigurându-se revenirea organismului la starea
iniţială de repaus biologic şi psihologic.