OVINE

Suprafete si volum
suprafata volum latimea
ţarcurilor
- ţarcul de fatare >1,4 m2/oaie oaie+ miel 7-10 m3 cel putin 4 m
- oi sterpe 1m2/oaie miel la ingrasare
- oi la sfarsitul gestatiei 1,2 m2/oaie 3-5 m3/miel
-ţarcuri pentru miei: inaintea intaracarii 0,2-0,3 m2/miel; intarcati 0,5-
0,7m2/miel
oaie adapostita= oaie+ miel+ circulaţie+ creşa= 2,5 m 2/ oaie

Mediul ambiant
temperatura diferente de temperatura viteza aerului calitatea aerului
miei nou- nascuti 18ºC diferente zilnice maxim de sub o,4 m/s NH3 < 5 ppm
oi adulte 0-20ºC 5º la pasunat se recomanda CO2<300 ppm
confort optim 13-15ºC gardurile verzi; fatarea H2S<0,1 ppm
mieilor iarna- in adapost absenta prafului

Asternut - absenta e posibila daca gunoiul e uscat si suprafata mare; in caz contrar se recomanda asternut
abundant zilnic.
Dejectii- eliminare+ dezinfectie+ vid sanitar (golire) o data/ an; capacitatea de stocare pentru 3 luni la animale=
fara asternut 3m3, cu asternut 3,4-4 m3

ICPCOC Palas Constanta recomanda :


Temperatura in prima perioada de iarna: in maternitate 8-12ºC; pentru tineret, berbeci, oi fara miei,
temperatura admisa e 6-8º C.

Umiditatea relativa 70-75%

Volumul de aer in saivanele inchise: la tineret 1-2 m 3 ; pentru oaie cu miel 3-5 m3
 Concentratia maxima de noxe: bioxid de carbon 3‰, ammoniac 0,03‰, hidrogen sulfurat 0,01‰

Ciclul sexual
Dupa numarul de sezoane sexuale/an :
- cu 1 sezon/an, cu un ciclu sexual- animalele salbatice, cu mai multe cicluri sexuale- oile
- cu 2 sezoane/an: iapa, catea, pisica
- cu sezon sexual permanent: vaca, scroafa, iapa.

Oaie- femela poliestrica sezoniera (toamna) datorita influentei raportului durata zilei/ durata noptii.
 Durata ciclului sexual 16-17 zile (14-20 zile)
 Proestru 3 zile, estru 1-2 zile, metestru 8-10 zile, diestru 3 zile.
 Ovulatia- cu 12 ore inainte de incetarea caldurilor; dupa fatare caldurile reapar.
Proestru 1-2 zile foliculi ovarieni, corpi galbeni involutivi, uter edematiat, cervix- se pregateste pentru secretii.
Estru 1-2 foliculi ovarieni de 1-1,3 cm, ovulatia, uter foarte congestionat, cervix deschis, necesitatea
descoperirii femelelor in calduri cu ajutorul berbecilor incercatori.
Metestru femela e linistita, la 3 zile dupa ovulatie apare corpul galben- dezvoltare maxima la 11 zile.
 OAIA SI CAPRA

Ovare- lungi de 1,5-2 cm, aplatizate, suprafata neregulata dupa pubertate.

Oviductele- lungi de 1-=12 cm, la extremitatea posterioara sunt mai largi ca la vaca.
Uterul 88-96 carunculi, coarnele uterine lungi de 10-12 cm, corp uterin sub forma literei S, lung de 2 cm, Floare
involta simpla cu 2 cute (cea superioara mai mare cioc de papagal)
Vaginul nu prezinta glandele lui Bartholini si canalele Gartner.

Cu un efectiv de cca 10 milioane ovine Romania se situeaza printre tarile europene- Franta, Italia,
Grecia, cu efectivele cele mai mari, dar fata de acestea are anual cel mai important excedent la carne de miel.
Sub aspectul managementului, productivitatii, calitatii si valorificarii productiei suntem la mare distanta in urma.
Productia de carne, dupa 1990 a revenit spectaculos in atentia crescatorilor.
Productia de lapte- desi interesul pentru productia de lapte de oaie a crescut, nu s-a remarcat
cresterea valorificarii in produse de calitate superioara: cascaval, iaurt, chefir, sana etc, mai cautate si mult mai
bine platite, dar care necesita o procesare superioara a laptelui.
Lana- s-a ajuns ca lana sa fie produsul din agricultura cel mai prost platit si cu cea mai scazuta si
instabila piata de desfacere.
Dupa datele communicate de FAO 2007 structura mediei veniturilor realizata prin cresterea ovinelor in
tarile UE e orientata preponderent spre productia de carne cca 72%, urmand apoi laptele 23% si
nesemnificativ lana 5-6%. Strategiile de dezvoltare a sectorului de crestere a ovinelor trebuie sa fie si in
Romania orientate prioritar spre cresterea productiei de carne.

Carnea de ovine, mai ales cea de tineret, este dietetica, savuroasa si contine toti aminoacizii esentiali
pentru om.
Lana e considerata cea mai valoroasa fibra textile datorita unor insusiri igienice si mecanice care nu se
regasesc in totalitate la fibrele elastice. Tesaturile din lana sint cele mai calduroase (de 3-4 ori comparative cu
melana), tamponeaza efectul nociv al ultrasunetelor, absorb umiditatea atmosferica, au un tuşeu (senzatie de
palpare) placut si catifelat si sunt permeabile pentru razele ultraviolete. Lana e foarte elastica (40-60%) si cu
rezistenta buna, calitate ce imprima o durabilitate foarte mare produselor din lana.
Laptele contine toata gama de aminoacizi esentiali pentru om si e bogat in vitamine (carotene,
complexul B, C, D2, D3, E, H, K, PP), minerale (peste 40), enzime, substante glicoproteice cu efect
antimicrobian, biomolecule cu actiune tonifianta si antitoxica.
Pielicele tip Karakul
Pieile de ovine

Pe langa productiile principale de la ovine se mai obtin o serie de productii secundare: subproduse
alimentare de abator si nealimentare. Gunoiul de oaie e cel mai bun ingrasamant organic datorita continutului
ridicat de azot- 0,8%, acid fosforic 0,2%, potasiu 0,8%, magneziu, calciu, microelemente, aproape dublu fata de
gunoiul de taurine.
Intestinele- sunt folosite ca membrane pentru mezeluri de calitate, obtinerea firului de catgut (fir
resorbabil folosit in chirurgie), a corzilor de rachete (cele mai bune) si corzi pentru unele instrumente muzicale.
Glandele cu secretie interna se folosesc ca materie prima pentru industria farmaceutica.
Sangele- fainuri proteice.
Oasele- faina de oase.

Vaca
 Femela policiclica cu ovulatie spontana si manifestarea caldurilor pe tot parcursul anului.
Durata: 20 de zile primipare, 21 zile adulte, variatii 12-25 zile.
Proestru 3-4 zile- linistita, consuma bine hrana, creste foliculul cavitar folicul matur, contractii
uterine scazute, cervix intredeschis, se elimina cantitati mici de mucus, vulva nemodificata.
Estru 12-36 ore- manifestarea dorintei de imperechere, folicul ovarian matur folicul preovulator,
secretie maxima de estrogeni, cervix deschis, secretie maxima de mucus. In glanda mamara
productia de lapte scade. Aparee la 21 de zile dupa fatare, la 21-60 de zile dupa avort.
Metestru 8 zile (12-13 zile) liniste, inceteaza eliminarea de mucus; la 10-14 h ovulatia, la 7 zile dupa
ovulatie- corpul galben.
Diestru 8 zile (3-4 zile dupa AT Bogdan), corp galben in regresie, dispar modificarile cailor genitale.

Scroafa

Femela poliestrica cu calduri tot anul. Durata ciclului sexual 20-21 zile (18-25 zile). Dupa fatare
caldurile reapar la 7-10 zile dupa intarcarea purceilor.
Proestru 3 zile;
Estru 2-3 zile- accepta monta;
Metestru 7 zile (12 zile dupa AT Bogdan)
Diestru 8 zile (3-4 zile dupa AT Bogdan)

Iapa

Femela poliestrica, conditionat sezoniera. Durata ciclului sexual 21 zile (9-33 zile). Dupa fatare
caldurile reapar la 6-9 zile.
Proestru 4-8 zile; estru 2-10 zile; metestru 6-10 zile; diestru 2-5 zile.

Aparatul genital
 VACA
Ovare- ovalare (migdala)- lungimea 4-6 cm, latimea 2-3 cm, grosime 1-2 cm. suprafata neteda la
femelele tinere si rugoasa la femelele adulte. Sunt situate la bifurcatia coarnelor uterine.
Oviductele- lungimea 20-25 cm, diametru 3-4 mm.
Uter carunculi 80-120, coarnele uterine lungi de 25 cm, forma unor coarne de berbec, ligament
intercornuar. Corpul uterin lung de 10-12 cm, cervix lung de 6-8 cm, 3-4 cute transversale,
posterior floare involta- simpla la tineret, dubla la adulte.
Vagin lungimea 30-35 cm, gros, mucoasa formeaza pliuri longitudinale, glandele lui Bartholini,
canalele Gartner
Vulva si clitoris.

OAIA SI CAPRA

Ovare- lungi de 1,5-2 cm, aplatizate, suprafata neregulata dupa pubertate.

Oviductele- lungi de 10-12 cm, la extremitatea posterioara sunt mai largi ca la vaca.
Uterul 88-96 carunculi, coarnele uterine lungi de 10-12 cm, corp uterin sub forma literei S, lung de
2 cm, Floare involta simpla cu 2 cute (cea superioara mai mare cioc de papagal)
Vaginul nu prezinta glandele lui Bartholini si canalele Gartner.

IAPA

Ovare- inapoia rinichilor, reniforme, cu hil ovarian si suprafata neteda.

Oviducte lungi de 20-30 cm, prezenta unui tubercul la trecerea spre coarnele uterine. Coarnele
uterine au forma de ghirlanda.
Corpul uterin lung de 20-30 cm, cervix- floare involta simpla, lung de 10-12 cm.
Vagin- fara carunculi, L 20-25 cm, turtit dorso- ventral fara canalele lui Gartner.

SCROAFA

Ovare- in cavitatea abdominala, regiunea sublombara, muriforme.

Oviductele lungi de 10-15 cm, diametru 1-2 mm.
Uter coarnele uterine foarte lungi 1m, boselate- aspect intestiniform.
Corp uterin scurt -8 cm. Cervixul nu prezinta floare involta, lung de 10-12 cm, prezinta cuzineti
fara carunculi.
Vagin cu glande vestibulare minore, cu canale Gartner.

Epididimul: lung de cativa zeci de metri, diametru de cativa microni, flexuos, inclus intr-o
capsula sac epididimar (cap, corp, coada).
Roluri:
 Maturarea spermatozoizilor
 Incarcarea spermatozoizilor cu sarcina negativa
 Ambioza acida- datorata temperaturii care e mai mica cu 3-4ºC si pH-ului acid.
 Rezervor de spermatozoizi.

Reproductia ovinelor
 Cunoasterea si valorificarea particularitatilor de reproductie la ovine stau la baza sporirii efectivelor si
reducerii sterilitatii si indirect la cresterea tuturor productiilor. Printre aceste particularitati se numara :
Caracterul sezonier- majoritatea oilor intra in calduri in sezonul de toamna (sept-oct); totusi la o parte
din oi apar calduri cu ovulatie chiar in lunile de vara, fapt pentru care acestea trebuie identificate cu ajutorul
berbecilor, insamantate si izolate in turme separate deoarece aceata insusire se transmite ereditar la
descendenta. Aceasta particularitate conduce la organizarea fatarilor in contrasezon, respectiv in lunile
noiembrie- decembrie, ceea ce mareste eficienta exploatarii prin asigurarea de tineret ingrasat si de lapte-
marfa aproape pe intreaga perioada a anului.
Maturitatea sexuala- la oi e destul de timpurie- anume la 5-6 luni, ceea ce creaza posibilitatea
repartizarii tineretului femel la prima imperechere la varsta de 9-0 luni (in loc de 18 cat e traditional), daca
greutatea lui corporala reprezinta 70% din cea a adultului.
Repetarea caldurilor (estrului)- in cazul in care la primul ciclu nu s-a instalat fecundarea caldurile se
repeta la 17-18 zile, deci oaia e policiclica, manifestand 1-3 ccicluri in sezon, dupa care se considera sterila
daca nu ramane fecunda.
Numarul sporit de miei la fatare (prolificitatea)- poate fi cuprins intre 105 miei- Ţurcana si 250-300
miei (de la 100 de oi)- rasa Friza, Romanov, Finishlandrace etc. prolificitatea poate fi intensificata prin selectie.
Dupa fatare, in conditii bune de hranire si ingrijire, ciclul sexual revine in primele 3-4 saptamani la unele
rase, iar la altele la 3-4 luni.

Sisteme de reproductie
Monta naturala poate fi aplicata in libertate, in harem, pe clase si dirijata functie de conditiile materiale
si de scopul ameliorarii.
Monta in libertate e un sistem primitiv si consta in introducerea berbecilor in turma de oi si sunt tinuti
impreuna pana intreg efectivul de femele e imperecheat, calculandu-se un berbec la 30-50 oi.
Monta in harem- se practica prin repartizarea unui numar de 30-40 femele a caror valoare zootehnica
nu se cunoaste pentru a fi montate in libertate de un mascul. Prin aceasta varianta se cunoaste paternitatea.
Monta pe clase e similara cu monta in harem, fata de care prezinta avantajul cunoasterii zootehnice a
indivizilor.
Monta dirijata supravegheata sau la mână impune intocmirea listei de monta, alegerea oilor in calduri
cu ajutorul berbecilor incercatori si se practica mai ales in turmele de selectie.
Insamantarea artificiala constituie metoda cea mai indicata sub raport zoo-economic, favorizand
intensificarea procesului de ameliorare in cresterea si exploatarea rationala a ovinelor. Se folosesc la
reproductie berbecii cu cea mai mare valoare zootehnica , fiind necesar un numar de cu numai 5-20 ori mai
redus fata de monta naturala.Cu sperma bruta de la un ejaculat se insamanteaza 5-8 oi, iar cu spema diluata si
refrigerata 15-20 oi.
Gestatia are o durata de 150 zile la oaie cu o variatie in + sau – de 4-5 zile functie de varsta oii, sexul
mielului, numarul de produsi (gemelari sau unipari), nivelul de hranire etc.
In primele 2 luni de gestatie oile primesc ratia de intretinere a functiilor vitale in raport cu greutatea. In
perioada a 2-a de gestatie structura ratiei trebuie sa asigure in plus necesarul de principii nutritive, saruri
minerale si vitamine pentru cresterea si dezvoltarea produsului de conceptie si indesirea invelisului pilos; hrana
are loc si in refacerea si dezvoltarea tesutului glandular- mamar si in determinarea unei secretii lactogene
sporite in perioada de lactatie.
Fatarea e anuntata prin coborarea pronuntata a abdomenului, adancirea scobiturii flancurilor, a celor
de la baza cozii, tumefierea vulvei si dezvoltarea glandei mamare. Oaia e nelinistita, isi cauta un loc mai izolat,
se culca, se scoala etc. fatarea are loc de obicei usor, in cca 15-20 min sau 40-50 min la primipare (daca nu
avem de-a face cu o distocie= fatarea grea datorita pozitiei anormale a fatului in uter).
Tehnologia cresterii vacilor pentru productia de LAPTE
 Hranirea- nutritia e unul dintre cei mai importanti factori tehnici in determinarea cantitativa
si calitativa a productiei de lapte la taurine.

Principii ale furajarii:

 Administrarea unor ratii suficiente cantitativ si de calitate buna- la stabilirea necesarului de
furaje se iau in calcul efectivul de vaci din ferma, masa corporala a vacilor etc.
 Numarul de tainuri
 Respectarea programului de administrare a tainului
 Igiena furajelor (nu se administreaza furaje alterate, mucegaite, care contin corpi straini etc)
 Succesiunea furajelor: iarna fan netocat- concentrate- suculente- grosiere, vara (fibroase)-
concentrate- suculente.
 Asigurarea in ratie a necesarului optim de celuloza- min 17%, max 30%
 Asigurarea odihnei dupa furajare
 Asigurarea necesarului de apa potabila- pentru fiecare l lapte sintetizat o vaca are nevoie de
4-5 l apa la temperaturi peste 20º o vaca poate consuma 80-100 l apa/zi.

Pe parcursul unei lactatii productia de lapte variaza de la o zi la alta. Dupa fatare productia de lapte
creste (ating o valoare de cca 2 luni de la fatare), se mentine pentru scurt timp la un nivel relativ
constant apoi se reduce treptat pana la intarcare.

Hranirea in sezonul de vara (15 aprilie-15 octombrie) ratia de baza a vacilor de lapte e alcatuita din
nutreturi verzi. Trecerea de la regimul de furajare specific iernii la hranirea cu nutreturi verzi se face
treptat in decurs de 7-14 zile. In aceasta perioada cantitatea de fan se reduce si se mareste cantitatea
de suculente conservate. La vacile cu productia de lapte de pana la 12 Kg lapte/zi ratia e alcatuita
exclusiv din furaje verzi. La vacile ce depasesc acest nivel se vor administra suplimentar 150-300 g
de furaje concentrate pentru fiecare Kg de lapte produs.

In sezonul de vara in functie de resursele furajere disponibile se vor realiza 3 variante tehnologice:
tehnologia de hranire prin pasunat, tehnologia de hranire cu nutret verde administrat la iesle,
tehnologia de hranire mixta.