Diagnosticul Economico-Financiar

Cuprins
Cap. 1 Prezentarea S.C. TRANSPOL S.R.L ........................................................................................................... 2

1.1 Istoricul firmei ....................................................................................................................................... 2
1.2 Prezentarea situatiei juridice ......................................................................................................................... 3
1.3 Obiectul de activitate ............................................................................................................................. 3
1.4. Capitalul Social ............................................................................................................................................ 4
1.5. Informaţii economice ................................................................................................................................... 4
Cap. 2 Diagnosticul potenţialului uman al întreprinderii ........................................................................................ 5
2.1 Asigurarea cu personal.................................................................................................................................. 6
2.2 Structura potenţialului uman ....................................................................................................................... 11
2.3 Conditiile de munca .................................................................................................................................... 13
2.4 Eficienta utilizarii potentialului uman ........................................................................................................ 15
Cap. 3 Diagnosticul tehnic si tehnologic ............................................................................................................... 15
3.1 Asigurarea cu mijloace de munca ............................................................................................................... 15
3.2 Uzura mijloacelor fixe ................................................................................................................................ 18
3.3 Posibilitati de modernizarea a mijloacelor de munca ................................................................................. 19
3.4 Productivitatrea mijloacelor fixe................................................................................................................. 19
3.5 Profitabilitatea mijloacelor fixe .................................................................................................................. 19
Cap. 4: Diagnosticul potentialului comercial ........................................................................................................ 20
4.1. Diagnosticul piete de desfacere ................................................................................................................. 20
4.2 Diagnosticul pietei de aprovizionare .......................................................................................................... 23
Cap 5. Diagnosticul potentialului financiar ........................................................................................................... 25
5.1 Analiza eficientei activitatii ........................................................................................................................ 25
5.2 Analiza gestiunii resurselor ........................................................................................................................ 30
5.3 Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii ........................................................................................ 32
5.4 Analiza echilibrului financiar ..................................................................................................................... 37
5.5 Analiza ratelor de structura ......................................................................................................................... 43
Cap 6: Analiza riscurilor ....................................................................................................................................... 53
6.1. Analiza riscului economic (de exploatare)................................................................................................. 55
6.2 Analiza riscului financiar ..................................................................................................................... 56
Cap 7. Analiza opotunitatii de creditare ................................................................................................................ 57
7.1 Rata indatorarii globale ............................................................................................................................... 57
7.2 Investitia propriu-zisa ................................................................................................................................. 59
Cap. 8 Concluzii .................................................................................................................................................... 64
Bibliografie ........................................................................................................................................................... 69
Anexe .................................................................................................................................................................... 70
1
Cap. 1 Prezentarea S.C. TRANSPOL S.R.L
Denumire: Transpol S.R.L
Data înființării: 2002
Cod fiscal: 14588327
Nr. Reg. Com.: J35/574/2002
Sediul central: Ghiroda, DN 6, KM 548+750 Dreapta
Puncte de lucru: 8
Forma juridică: SRL
Sfera de activitate: Comerţ
Locul în sfera de activitate:-
Gama de produse (servicii) oferite: Piese şi accesorii pentru autocamioane, autoturisme şi

utilaje
Nr. de angajați firma: 54
Nr. de angajați (Punct de lucru Timisoara): 6
Clienți importanți: ~100
Furnizori importanți: 10
Perspective de dezvoltare: Deschiderea unui nou punct de lucru în Sibiu
1.1 Istoricul firmei
Transpol SRL şi-a început activitatea în domeniul comerțului cu piese şi accesorii pentru
autocamioane in 2002, când şi-a deschis sediul central în Timișoara. De-a lungul timpului
firma a reușit să se extindă în diferite regiuni din ţară, momentan deținând 8 puncte de lucru
în orașele: Arad, București, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Galați , Pitești, Ploiești şi
Timișoara.
2
1.2 Prezentarea situatiei juridice
Firma Transpol S.R.L. s-a constituit ca persoană juridică română, având forma juridică de
societate cu răspundere limitată în data de 17 aprilie anul 2002, fiind înregistrată sub numărul
J35/574/2002 la Oficiul Registrului Comerţului Judeţul Timiş, în registrul privind
înregistrarea comercianţilor persoane juridice.
Codul de înregistare în scopuri de TVA este RO 14588327 conform certificatului de

Înregistrare în scopuri de TVA emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Societatea comercială este platitoare de tva incepand cu data de 18-04-2002.
Ultima Inregistrare la ANAF a fost realizată în data de 02 Noiembrie 2017, prelucrarea

ultimelor informatii depuse la ANAF fiind în data de 02 Ianuarie 2018.
Agentul comercial Transpol S.R.L a fost inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat
la data de 01-01-2005. Plata impozitului pe venitul microintreprinderilor incepand cu data
de 01-01-2005.
Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 01-12-
2003.
Actele normative care reglementeazã activitatea analizatã
Legea nr. 31/1990 privind Societățile Comerciale actualizată în 2015

Legea 227/2015 privind noul Cod fiscal
Legea 207/2015 privind noul Cod de procedură fiscală
Legea 85/2014 privind Codul Insolvenţei
Legea 53/2003 actualizată în 2015 privind Codul Muncii
Legea 319/2006 actualizată privind Sănătatea şi Securitatea în Muncă
OMEF 3512/2008 privind documentele financiar-contabile
Regulament de Ordine Interioară
1.3 Obiectul de activitate
Importul şi comerţul de piese auto din Europa pentru autocamioane, autoturisme si utilaje,
reprezinta principala activitate a companiei TRANSPOL.
Cod CAEN - 453 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule

4531 Comert cu ridicata de piese si accesorii pentru autovehicule
4532 Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule
3
1.4. Capitalul Social
Capitalul social al firmei este de 5000 lei.
1.5. Informaţii economice
Indicatori din situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2016
Tabel 1.1 Elemente din bilant
4
Indicatori din situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2015
Tabel 1.2 Elemente din bilant
Cap. 2 Diagnosticul potenţialului uman al întreprinderii
Resursele umane reprezinta una dintre cele mai importante investitii ale unei
organizatii. Resursele umane sunt singurele capabile sa produca si sa reproduca toate celelalte
resurse aflate la dipozitia unei organizatii. Oamenii sunt resursele active ale organizatiei,
deoarece potentialul lor contribuie activ la cresterea eficientei si eficacitatii organizationale.
Mai mult decât atât, dintre toate categoriile de resurse ale unei organizatii, resursele umane
sintetizeaza si exprima cel mai sugestiv specificitatea managementului ca tip de activitate
umana.
5
2.1 Asigurarea cu personal
Asigurarea cu personal presupune concordanta dintre numarul de personal existent si cel

necesar pentru realizarea sarcinilor.
Evoluţia personalului
Anii
Indicatori u.m
Nr. crt 2015 2016
1. Număr mediu de Pers. 55 54
personal
2. Variaţia indicatorului - 1
Evoluţia numărului de personal
55.2
55
54.8
54.6
54.4
2015
54.2 2016
54
53.8
53.6
53.4
Numar mediu de personal
Grafic nr mediu de peronal
În perioada analizată, respectiv 2015-2016, societatea comercială a înregistrat o scădere a

numărului de salariaâi de la 55 în 2015 la 54 în 2016. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi
la nivelul punctului de lucru analizat, nu s-a înregistrat nicio schimbare, acesta rămânând
constant în anii 2015 şi 2016, şi anume 6 angajaţi.
Calificarea personalului
Nr
Salariat Funcţia Pregătire
crt.
1 Calin Stan Manager Magazin Studii superioare de specialitate
2 Andrei Roman Agent Vanzări Studii superioare de specialitate
3 Valentin Tomescu Agent Vanzări Studii superioare de specialitate
4 Ionut Voicu Gestionar Studii medii, curs de calificare
6
5 Larisa Pop Asistent Manager Studii superioare de specialitate
6 Daniela Paun Economistă Studii superioare de specialitate
Recrutarea este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a cauta si
gasi candidati pentru posturile vacante ale organizatiei, astfel incat aceasta sa poata selecta
cele mai potrivite persoane. Se au in vedere atat obtinerea necesarului numeric, cat si
asigurarea unei anumite calitati a fortei de munca atrase pentru a satisface necesitatile or-
ganizatiei, concomitent cu minimalizarea costurilor aferente.
Modalitatile folosite de S.C TRANSPOL S.R.L in procesul de recrutare de personal sunt

urmatoarele:
- Anunturile de angajare in mass-media (recrutare online)

- Transferurile
- Recomandarile
- Participarea la targurile de joburi
- Utilizarea propiei baze de date
Principalul scop al anunţurilor de angajare privind postul disponibil este de a se atrage un
numar suficient de candidaţi cu competentele necasare postului, asigurându-se astfel un lot
rezonabil din care să se aleagă persoana cea mai potrivită.
Transferurile reprezinta o alta metoda de recrutare interna folosite de SC Transpol SRL care
faciliteaza adaptarea persoanelor cu mediul de lucru al firmei mult mai rapid.
Recomandarile angajatilor sunt permise in firma intrucat faciliteaza procesul de selectie dar si
alte resurse ale departamentului de resurse umane.
Firma SC Transpol participa in mod regulat la targurile de job locale pentru a stabili un
contact direct cu potentialii candidati.
Baza de date a firmei este o sursa de incredere pentru SC Transpol SRL intrucat ofera
candidati cu care firma a mai colaborat fie in calitate de interni, practicanti, etc.
Recrutarea din interior este posibila si poate fi eficienta mai ales daca organizatia a
desfasurat in perioadele precedente un sustinut proces de recrutare de personal calificat si cu
un bun potential. In mod uzual, recrutarea din interior ia forma promovarii sau a transferului
in cadrul organizatiei.
Recrutarea din sursele interne poate avea o serie de avantaje: poate constitui un bun
factor de motivare a angajatilor, mai ales daca acestia stiu ca pot trece de la o munca grea la
un post mai bun sau de la o functie de executie la una de conducere. In plus, candidatii interni
nu au nevoie de o familiarizare cu politica organizatiei, iar posibilitatea aparitiei
insatisfactiilor legate de firma va fi mult mai redusa decat in cazul unor candidati din exterior.
In sfarsit, recrutarea interna este mult mai putin costisitoare decat cea externa, ea constituind
de fapt o investitie pentru organizatie.
7
Desigur, exista si dezavantaje ale recrutarii din interior. Candidatii interni nu pot
aduce idei noi, nu pot produce schimbari, ei fiind deja conectati la 'spiritul' firmei. Adeseori,
daca sunt promovati, ei isi mentin vechile legaturi cu colegii de munca, ceea ce le poate afecta
negativ performanta (diverse favoruri pe care le vor face, grija de a nu rani vechii colegi si
prieteni care acum vor fi colaboratori etc.). De asemenea, candidatii interni care nu vor fi
selectati sau promovati ar putea avea resentimente fata de firma.
Instiintarea angajatilor despre existenta unui loc de munca disponibil se face printr-un
anunt scris, afisat in mod vizibil, in locurile in care toti angajatii au posibilitatea sa-l citeasca;
de asemenea, anuntul poate fi tiparit intr-o publicatie a firmei (de uz intern) sau a sindicatului.
Anuntul trebuie sa specifice pozitia (titlul) postului, nivelul salariului si calificarea necesara
ocuparii. Departamentului de resurse umane ii revine sarcina intocmirii si afisarii anuntului de
recrutare.
Pentru ca aceasta metoda de recrutare sa fie eficienta, este necesara respectarea unor cerinte,
si anume:
- atat promovarea, cat si transferurile trebuie anuntate;
- anuntul trebuie afisat cu o anumita perioada de timp inainte de a incepe recrutarea din
exterior;
- criteriile de selectie sa fie clarificate si comunicate.
Procesul de selectie pentru evaluarea candidatilor este la fel de important precum procesul
de recrutare a resurselor umane. Scopul selectiei consta în identificarea dintr-un grup de
candidati a acelor persoane care vor fi angajatesi care vor avea cele mai bune rezultate în
postul pentru care se desfasoara concursul de selectie. Ideal, oamenii care sunt angajati trebuie
sa fie mai bine pregatiti, în medie, decât cei respinsi. Daca metodele de selectie utilizate au
fost bine alese, atunci acest obiectiv poate fi atins.
Metodele de selectie folosite de SC Transpol SRL sur urmatoarele:
1. Evaluarea CV-urilor
Aceasta este prima triere a candidatilor în majoritatea cazurilor pe baza datelor prezentate în
CV-ul.Sunt multe cazuri când solicitanti furnizau voluntar informatii incorecte, de aceea
firmaanalizeaza atent datele din CV-uri si "date suspecte" trebuie verificate în timpul
interviului sau cu orice alta metoda.
2. Interviul de selectie
În unele cazuri , înainte ca solicitantul sa completeze formularul pentru un post liber ,

trebuie sa dea un interviu scurt, numit interviu initial de selectie, pentru a vedea daca este
posibil sa se potriveasca vreunui post liber. În alte situatii interviul poate avea loc si dupa
completarea formularului.
8
Întrebarile sunt astfel formulate pentru a arata daca individul are abilitatile necesare
job-ului. Aceste întrebari se refera la lucruri ca: cerintele job-ului, salariul dorit si
disponibilitatile de munca daca are carnet de conducere , daca are vreo condamnare în ultimii
5 ani. Pentru aceste cheste si altele, se constituie standardul minim.
Orice solicitant care nu poate raspunde la întrebari conform cerintelor nu va mai primi
un formular pentru completarea.
3. Probele de lucru
Probele de lucru testeaza capacitatea candidatilor de a se adapta la conditiile de lucru, acest

aspect insemnand testarea rapiditatii persoanleor in conditii de stres, in situatii in care este
necesara atentia distributiva etc.
4. Examene medicale
Una dintre etapele finale ale procesului de selectie consta în examinarea starii de sanatate a
candidatului. O examinare medicala poate fi ceruta tuturor candidatilor care îndeplinesc
celelalte cerinte. Examinarea medicala , este de obicei facuta într-un cabinet medical sau de
un specialist angajat. Scopul acestui examen este de a obtine informatii despre starea sanatatii
candidatului.
5. Decizia finală de angajare

Sarcina de a decide cu privire la candidatura reţinută, revine de regulă managerului sau
superiorului ierarhic. In aceasta etapa se considera ca angajatii au demonstrat ca detin
calitatile neecesare locului de munca pentru care au aplicat.
6. Angajarea formală
Candidatul care a fost reţinut este confirmat prin scrisoare de decizie care precizează
rezultatul selecţiei şi raţiunile principale care au stat la baza alegerii sale. In aceasta etapa,
candidatul este solicitat pentru semnarea contractului de munca cu toate conditiile si
beneficiile aferente.
Eficienta selectiei
Nu toate deciziile luate în procesul selectionarii sunt corecte. Pot aparea urmatoarele momente
negative în urma procesului selectionarii de personal:
Angajatul nu poate indeplini sarcinile puse. Cauza principala este calificarea si pregatirea
necorespunzatoare. Toata vina în patrunderea persoanelor nepregatite în firma este suportata
de departamentul de resurse umane si alte persoane care participau la recrutare si
selectie. Probabilitatea aparitiei problemelor de acest gen creste în cazul nepregatirei
corespunzatoare a managerilor care desfasurau selectie. Pentru reducerea probabilitatii luarii
deciziei gresite, candidatii trebuie evaluati cât mai bine si din toate puncte de vedere
9
corespunderii postului vacant. Interviuvatorul trebuie sa elimine aparitia eroarelor de tip
halou, primei impresiei, de similaritate, si altele care duc la luarea deciziilor gresite.
Angajatul nu este cointeresat în munca si repede paraseste organizatia. Aceasta problema

apare deseori când angajatii sunt putin motivati sau supercalificati pentru postul de munca
dat. Dupa o perioada scurta de timp persoana nemultumita si dezamagita de postul de munca
pentru care a fost angajata, deseori pleaca la alta munca. În procesul de selectie trebuie
verificata motivatia angajatului si asteptarile de la munca. Recrutarea candidatilor
supercalificati poate dezamagi pe ei foarte repede în privinta postului. Bucuria patronul de
"stelele" recrutate va dura foarte scurt. Postul trebuie descris angajatilor în timpul selectiei
pentru spulberarea visurilor.
Angajatul noi nu se adapteaza în colectiv. Cauza principala aparitiei acestei eroare de

recrutare este comunicabilitatea redusa a candidatului, capacitatea de adaptare, flexibilitatea
redusa. Sunt cazuri, când candidati nu sunt acceptati de colectivul întreprinderii. Trebuie
acordata atentia corespunderii candidatului culturii organizationale existente, capacitatii de
comunicare, personalitatii pentru evitarea acestor probleme în viitor.
Angajatul amenintiaza securitatii întreprinderii. În ultima vreme apar tot mai des cazuri când
o persona este tremisa de catre concurenti. Angajarea acestei persoane, mai ales pe posturi
importante, poate duce la pierderea pozitiilor pe piata, clientilor importante, now-haw,
secretelor comerciale etc. Apare riscul angajarii unor persoane predespuse la furt. În acest
scop, la unele firme mari se organizeaza departamentul special de securitate, care verifica pe
toti candidati în privinta relatiilor cu mafia, concurenti, condamnari penale etc.
Scopul neclar si recrutarea si selectionarea necorespunzatoare poate consuma foarte multi

bani si timp si sa nu duca la nici un rezultat.
Eficienta procesului de asigurare organizatiei cu personal necesar poate fi evaluata prin

urmatorii indicatori :
 Rata fluctuatiei de personal.

 Durata medie de lucru în întreprindere de la angajare pâna la
concediere.
 Cheltuieli financiare în procesul de recrutare si selectie.
 Nivelul de încalcarii disciplinei (absente, plecari nemotivate de la
locul de muca etc.) între noi angajati.
 Rata rebuturilor facute de noi angajati.
 Numarul de accidente cu noi angajati.
 Numarul de reclamatii din partea clientilor, colegilor, sefilor în
privinta noilor angajati.
 Numarul de concedieri a noilor angajati initiate de conducerea.
10
 Numarul de persoane care nu ai rezista perioada de proba.
Pierderi si daune suportate de întreprinderea în cazul ineficientei procesului de recrutare si

selectie:
 Pierderi directe;
 Pierderi legate cu productivitatea angajatilor care înclude pierderi suportate de
întreprinderea din cauza: productivitatii reduse, calitatii muncii slabe, rebuturi.
 Pierderi suportate de întreprindere din cauza reputatiei proaste din cauza noi angajati
(reducerea profitului, cifrei de afaceri, cheltuieli cu judecatorii, avocati, pierderi de
clienti importanti etc)
 Cheltuieli cu training, transfer sau concediere angajatilor nepotriviti.
 Cheltuieli pentru noua anctiune de recrutare si selectionare din cauza neocuparii
postului vacant în urma ultimii recrutari sau plecarii noilor angajati.
 Cheltuieli inderecte nu pot fi exact cuantificate. În aceasta categorie întra ,fluctuatia
cadrelor, climat psihologic, motivatia redusa, satisfacerea redusa si altele
Principalele cauze aparitiei acestor probleme sunt:
 Pregatirea necorespunzatoare sau insuficienta a persoanelor care desfasoara selectia.

 Criterii de selectie nu sunt bine stabilite.
 Lipsa sau insufucienta de resurse financiare sau cheltuirea nejustificata.
 Nu sunt elaborate proceduri de selectie.
 Folosirea necorespunzatoare a metodelor de recrutare si selectie.
 Lipsa planificarii resurselor umane si proceselor de recrutare si selectie în cadrul
întreprinderii.
 Oferta slaba sau necorespunzatoare postului (salariu etc.)
2.2 Structura potenţialului uman
Tabel 2.2 Categorii de personal TRANSPOL S.R.L
Anii
Categorie personal
Nr. crt 2015 2016
1. Total personal 55 54
2. Personal de management 9 9
Personal de execuţie 46 45
3. Personal indirect productiv 10 10
Personal direct productiv 45 44
4. Personal cu studii superioare 40 40
Personal cu studii medii 10 10
Personal cu cursuri calificare 5 4
11
Personal necalificat 0 0
Tabel 2.3. Punct de lucru Timişoara (TM1)
Anii
Categorie personal
Nr. crt 2015 2016
1. Total personal 6 6
2. Personal de management 1 1
Personal de execuţie 5 5
3. Personal indirect productiv 10
Personal direct productiv 45 44
4. Personal cu studii superioare 5 5
Personal cu studii medii 1 1
Personal cu cursuri calificare 0 0
Personal necalificat 0 0
Tabel 2.4 Indicatori de structură pe categorii de angajaţi
Anii
Denumire indicator
Nr. crt 2015 2016
1. Total salariaţi 55 54
2. Total salariaţi direct productivi 45 44
3. Total salariaţi necalificaţi 0 0
4. Ponderea salariaţilor necalificaţi în total salariaţi direct 0,81 0,8

productivi
5. Personal de conducere 9 9
Tabel 2.5 Structura personalului pe sexe (2015)
Specificaţii Număr de personal Pondere (%)

Nr. Total de personal 55 100
Din care Femei 15 27,2
Bărbați 40 72,7
Tabel 2.6 Structura personalului pe sexe (2016)
Specificaţii Număr de personal Pondere (%)

Nr. Total de personal 54 100
Din care Femei 15 27,7
Bărbați 39 72,2
12
2.3 Conditiile de munca
Reguli privind igiena, securitatea si protectia muncii:
 Angajatul trebuie sa ia la cunostinta conditiile de munca, riscurile la care se expune la

locul de munca si masurile de prevenire a accidentelor de munca pe baza de
semnatura.
 Angajatul trebuie sa ia la cunostinta instructiunile de protectie a muncii.
 Angajatul trebuie sa ia la cunostinta ca la prezentarea la serviciu trebuie sa fie odihnit

in stare normala de sanatate, sa nu fie sub influenta bauturilor alcoolice si nici sa
paraseasca locul de munca nemotivat.
 Angajatul va fi instruit la angajare pe linie de protectie a muncii cu normele specifice,

i se va intocmi fisa individuala privind securitatea si sanatatea in munca si fisa P.S.I. si
va participa cu regularitate la instructajele periodice.
 Angajatorul are obligatia de a respecta cu strictete toate normele de protectie a muncii

si securitatea muncii si sa puna la dispozitia angajatilor trusa medicala care va fi dotata
corespunzator.
Timpul de munca
In cadrul firmei SC Transpol SRL, durata normala a timpului de lucru este de 8ore/zi si de 40
ore/saptamana, 5 zile pe saptamana. Programul de lucru incepe la ora 9 si dureaza pana la ora
18:00, fiind permisa o pauza de masa de o ora oricand in acest interval.
Principii si criterii de organizare
Art. 20. - La nivelul angajatorului se vor respecta urmatoarele principii de organizare a

activitatii de protectie a muncii:
a) obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor, in toate aspectele referitoare la
munca, revine angajatorului;
b) obligatiile angajatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu vor afecta principiul
responsabilitatii angajatorului;
c) in contextul responsabilitatii sale, angajatorul va lua masurile necesare pentru asigurarea
securitatii si sanatatii angajatilor, respectiv prevenirea riscurilor de accidentare, informarea si
instruirea, precum si realizarea cadrului organizatoric. Aceste masuri vor fi periodic adaptate
tinand seama de schimbarea conditiilor de munca, in scopul de a imbunatati situatia existenta.
Art. 21. - Angajatorul va implementa masurile de asigurare a securitatii si sanatatii angajatilor
tinand seama de urmatoarele principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
13
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea locurilor de munca,
alegerea echipamentului tehnic si a metodelor de munca, pentru a evita activitatile monotone
si cele desfasurate intr-o cadenta predeterminata si a reduce efectele lor asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea pericolelor prin nonpericole sau pericole mai mici;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzatoare si coerente, care sa cuprinda
tehnologiile, organizarea muncii si a conditiilor de munca, relatiile sociale si influenta
factorilor de mediu;
h) prioritatea masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
i) prevederea de instructiuni corespunzatoare pentru angajati;
j) protejarea grupurilor expuse la riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala.
Art. 22. - In indeplinirea obligatiilor sale, angajatorul organizeaza, dupa caz, compartimentul
de protectie a muncii si comitetul de securitate si sanatate in munca, acest lucru neabsolvindu-
l de responsabilitate.
Art. 23. - In situatia in care un loc de munca este utilizat in comun de mai multeunitati,
angajatorii acestora vor coopera in implementarea prevederilor privind securitatea si sanatatea
in munca. Luand in considerare natura activitatilor, ei isi vor coordona actiunile de prevenire
a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala, se vor informa reciproc si vor informa
pe angajati si reprezentantii acestora privind riscurile de accidentare si imbolnavire
profesionala.
Art. 24. - (1) In situatiile in care angajatorii nu-si pot realiza sarcinile ce le revin din legea
protectiei muncii si alte acte normative prin specialistii proprii, vor solicita serviciile unor
persoane juridice sau fizice abilitate pentru a presta servicii in domeniul protectiei muncii.
(2) Atunci cand se indeplinesc conditiile de la alineatul precedent, angajatorul are obligatia sa
asigure informarea institutiilor sau a firmelor respective asupra factorilor cunoscuti sau
susceptibili de a afecta securitatea si sanatatea angajatilor, precum si accesul la orice date
referitoare la riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala, masurile de prevenire si
protectie adecvate, inclusiv cele referitoare la primul ajutor, prevenirea si stingerea incendiilor
si evacuarea personalului.
Art. 25. - In cazul in care angajatorul contracteaza servicii sau persoane specializate din
exterior pentru realizarea activitatii de prevenire si protectie, acesta nu este exonerat de
raspunderile ce ii revin in domeniu.
14
2.4 Eficienta utilizarii potentialului uman
Tabel 2.7 Productivitatea muncii
Perioada
Nr. Indicator U.M
2015 2016
crt
1. Cifra de afaceri în prețuri curente RON 14 004 218 15 328 369
2. Număr de personal Pers 55 54
3. Productivitatea muncii
Ron/Pers 254.622,14 283.858,68
4. Indicele de creștere a productivității muncii % 100 29.234,54
Tabel 2.8 Profitabilitatea muncii
Perioada
Indicator U.M
2015 2016
172 537
Profit Net RON -574 640
Număr personal Pers 55 54
Profitabilitatea muncii
Ron/Pers 0 3.195,12
Indicele de creștere a profitabilității
% 0 3.195,12
muncii
Cap. 3 Diagnosticul tehnic si tehnologic

3.1 Asigurarea cu mijloace de munca
Diagnosticul tehnic
Diagnosticul tehnic reprezinta o analiza detaliata a factorilor tehnici si a tehnologiilor

existente in cadrul societatii. In ceea ce privesteanaliza mijloacelor fix trebuiesc evidentiate
urmatoarele:
 starea de functionare a echipamentelor;

 posibilitatea de utilizare in viitor a activelor;
15
 evidenta mijloacelor fixe pe categorii conform catalogului privind clasificarea si
durata normala a mijloacelor fixe;
 evidentierea valorii investitiilor in curs de executie, stadiul lor, posibilitatile de
finalizare si influenta lor asupra potentialului tehnic, a prestarilor de servicii;
 evidentierea oportunitatii trecerii in conservare a mijloacelor fixe;
In ceea ce priveste cladirile, diagnosticul tehnic vizeaza urmatoarele aspecte:
 concordanta situatiei din teren cu planul constructiei;

 evidentierea modificarilor aduse implicatiilor asupra functionalitatii si baza legala a
modificarilor;
 schimbarile intervenite in destinatia unor cladiri si posibilitatile de folosire in viitor
ale acestora;
Referitor la mijloacele fixe diagnosticul ethnic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
 clasificarea acestora pe categorii;

 situatia tehnica a mijloacelor de lucru si gradul de uzura al acestora;
 valoarea cu care sunt inregistrate.
S.C. Transpol S.R.L. dispune de o baza tehnico-materiala care ii permite desfasurarea in

bune conditiuni a activitatilor de baza. Astfel, punctul de lucru din Timisoara are in dotare
urmatoarea gama de mijloace de transport, echipamente adecvate pentru desfasurarea activitatilor:
- 1 autoutilitara pentru transport marfa
- 3 hale de depozitare marfa
- 6 birouri
-6 calculatoare
-1 imprimanta
-1 fax
-6 telefoane fixe
-3 telefoane mobile
16
Figura 3. Organigrama firmei
In cadrul punctului de lucru din Timisoara, nu exista un proces tehnologic propriu-zis

deoarece activitatea firmei se desfasoara pe baza echipamentelor informatice. Firma investeste insa in
actualizarea soft-urilor si a programelor utilizate.
Tabel 3.1 Aplicaţiile informatice utilizate
Diviziunea Tip (ERP / Număr de Activităţile pentru care este

Denumire aplicaţie
organizatorică NON-ERP) utilizatori utilizată
Supraveghere tuturor activitatilor din

Director Intranet Non-ERP 1
cadrul firmei;
Coordonarea si organizarea intregii

activitati comerciale din cadrul
magazinului;
Verificarea constanta a stocurilor

B-ORG ERP
Manager Magazin Intranet NON-ERP
1 existente in magazin si in depozitul
magazinului;
Reprezentarea companiei in relatia cu

tertii: clienti, autoritati, altii;
Intocmirea de rapoarte periodice
privind activitatea din magazin;
17
Recepţii
Depozit si Intranet NON-ERP 1
Vânzări
Achizitii Transferuri
Retur
Procesare comenzi
Comenzi B-ORG ERP 1
Emitere comenzi la furnizori
Identificare piese
Vanzari Intranet NON-ERP 1 Consultanta comerciala
Vanzare
Emitere facturi clienti

Secretariat B-ORG ERP 1
Activitati secretariat
Tabel 3.2 Configuraţia staţiilor de lucru

Staţia
Diviziunea Conectare Configuraţie Sistem de Program de Alte
de Internet Antivirus
organizatorică reţea calculator operare contabilitate aplicații
lucru
Laptop Asus 2200 Avast Open
Director 1 da da
MHz, 8 GB RAM
Free DOS
Office
Manager PC Intel Pentium, Avast Open
1 da da Windows XP B-ORG
Magazin 3.4Ghz, 8 GB RAM Office
Depozit si PC Intel Pentium, Avast Open
1 da da Windows XP
Achizitii 3.4Ghz, 8 GB RAM Office
PC Intel Pentium, Avast Open
Comenzi 1 da da
4.2Ghz, 8 GB RAM
Windows XP B-ORG
Office
Vanzari 1 da da
4.2Ghz, 8 GB RAM
Windows XP
Office
Secretariat 1 da da
3.2Ghz, 8 GB RAM
Windows XP B-ORG
Office
3.2 Uzura mijloacelor fixe
Mediul tehnologic sta la baza echipamentelor informatice folosite ale firmei iar
tehnologia firmei trebuie sa se adapteze in permanenta tendintelor din domeniu, ceea ce poate
fi costisitor, mai ales daca se impune o retehnologizare a activitatilor acesteia.
Tabel 3.3 Starea echipamentel utilizate
Nr.crt Denumire Stare actuala

noua buna medie proasta
1 1 autoutilitara pentru x
transport marfa
2 6 calculatoare x
3 1 imprimanta x
4 1 fax x
5 6 telefoane fixe x
18
6 3 telefoane mobile x
Din tabelul de mai sus se poate concluziona ca toate echipamentele firmei sunt intr-o stare
buna de functionare, unele dintre ele fiind chiar noi.
3.3 Posibilitati de modernizarea a mijloacelor de munca
In cazul punctului de lucru din Timisoara, exista posibilitati de modernizarea amijloacelor de

munca insa firma Transpol prefera achizitionarea unor noi echipamente: masini sau
calculatoare care sa le permita adaptarea la exigenetele pietei in cele mai multe cazuri.
Socitatea opteaza pentru modernizarea mijloacelor de munca doar in cazul in care aceasta
solutie este mai buna decat achizitionarea unor mijloace noi sau cand achizitionarea unor
mijloace noi nu se justifica.
3.4 Productivitatrea mijloacelor fixe
Productivitatea se apreciaza prin Cifra de afaceri optinuta cu 1000 Ron fonduri fixe
(CA/1000F)
Perioada
Indicator U.M
2015 2016
Cifra de afaceri in preturi curente RON 14 004 218 15 328 369
483212 348978
Mijloace fixe nete RON
CA la 1000 RON mijloace fixe RON 28.981,51 43,923

Dinamica CA/1000F % 100 68
Productivitatea mijloacelor fixe a societatii analizate scade in anul 2016 cu 32 % fata de anul
2015.
3.5 Profitabilitatea mijloacelor fixe
Perioada
Indicator U.M
2015 2016
19
172 537
Profit Net RON -574 640
483212 348978
Mijloace fixe nete RON
Profitul la 1000 RON mijloace fixe RON -1.189 484,4

Dinamica profitului la1000 RON mijloace fixe % 100 24
Profitabilitatea mijloacelor fixe a societatii analizate creste in anul 2016 cu 24 % fata de anul
2015.
Concluzii
Puncte tari
 Nivelul echipamentelor informatice ale firmei este relativ ridicat

 Uzura echipamentelor mijloacelor fixe este redusa
 Productivitatea mijloacelor fixe este buna
Puncte slabe
 Profitabilitatea mijlocelor fixe este redusa

 Posibilitatile de modernizare ale mijloacelor fixe sunt reduse
Cap. 4: Diagnosticul potentialului comercial
Diagnosticul comercial se efectueaza asupra elementelor care conditioneaza si actioneaza pe

piata si anume: produse, clienti, furnizori, concurenta, modalitatea de distributie a produselor
si serviciilor.
4.1. Diagnosticul piete de desfacere
4.1.1 Produsele/serviciile realizate si ponderea in total vanzari
Cu o activitate de aproape 15 ani, sistemul informațional existent la nivelul firmei Transpol a

fost adaptat constant la nevoile pieței si implicit la nevoile utilizatorilor (clienți, angajați).
Altfel spus, activitatea de vânzare este cea care stă la baza tuturor activităţilor întreprinse de
firmă, armonizând interesele firmei cu cele ale clienţilor.
20
TRANSPOL este o societate cu obiect de activitate principal comertul cu piese si accesorii
pentru autovehicule precum: filtre, uleiuri, aditivi, piese sistem franare, parti suspenie si piese
motor.
Din gama serviciilor oferite de SC TRANSPOL S.RL. fac parte:
- Identificare piese auto

- Comandare furnizori
- Prestari servicii: transport marfa
4.1.2 Evolutia vanzarilor
Evolutia vanzarilor ne arata ca firma SC TRANSPOL SRL este in declin sau in dezvoltare in
functie de tendinta cifrei de afaceri din perioada anterioara. Cifra de afaceri este un indicator
al activitatii de comercializare care exprima nivelul vanzarilor de piese si servicii care
formeaza obiectul de activitatea al societatii.
Tabel 4.1 tendinta cifrei de afaceri
Nr. Perioada Simbol/formula

crt Indicator U.M de calcul
2015 2016
1 Cifra de afaceri in preturi CA
RON 14 004 218 15 328 369
curente
2 100 109, 45 Ic=CAn/Cao*100
Indicele CA cu baza fixa %
3 Variata CA cu baza in lant % 0 9,45 vCA=IcCA-100
I
n anul 2016 se observa o crestere a CA fata de 2015 cu 1.324.151; trendul crescator al cifrei
de afaceri in perioada de analiza ne arata ca SC TRANSPOL SRL se afla in dezvoltare in
acest sector de vanzari.
4.1.3 Definirea clientilor
Baza de clienti ai firmei SC Transpol SRL este formata dintr-un numar redus de persoane
fizice, obiectivul firmei fiind acela de a oferi produse si servicii persoanelor juridice.
Clientii societatii sunt regii autonome si societati comerciale din diferite domenii, cu capital
de stat si cu capital privat.
Principalii clienti ai firmei pot fi regasiti mai jos:
S.C RAVITEX S.R.L, Timisoara
S.C DUCODAN S.R.L, Timisoara
S.C. AUTOTIM S.A, Timisoara
21
S.C ANG Logistic S.RL, Timisoara
SC BLEDTRANS S.R.L, Timisoara
S.C TIMISOARA LOGISTIC S.R.L, Timisoara
S.C RETIM S.A , Timisoara
S.C RAVYPREST S.R.L, Sibiu
S.C TIRRENA SCAVI S.RL, Cluj
S.C EDY TRANS S.R.L, Arad
S.C BRIARIS IND S.R.L, Craiova
Din analiza clientilor se pot afirma urmatoarele:
 Numarul clientilor SC TRANSPOL SRL este in continuua crestere

 Clientela SC TRANSPOL SRL este foarte diversificata atat geografic cat si din punct
de vedere al sectorului de activitate
 In afara clientilor traditionali, firma SC TRANSPOL SRL are si o gama larga de
clienti noi care se modifica de la an la an
4.1.4 Concurenta
Concurenta formeaza o categorie aparte a mediului de comert cu piese auto specific

economiei de piata. In postura de concurenti se inscriu firmele care isi disputa acelasi segment
de clienti, iar in numeroase cazuri aceiasi furnizori sau prestatori de servicii.
Principalii concurenti ai firmei SC TRANSPOL SRL sunt urmatorii:
 SC ATP EXODUS S.R.L, Baia Mare

 SC AUTOBRAND S.R.L, Bucuresti
 SC AUTO-TRUCK S.R.L, Timisoara
 SC PRORED S.R.L, Timisoara
 SC PROTEC S.R.L, Bucuresti
Principalele avantaje ale firmei SC TRANSPOL fata de o eventuala concurenta pot fi

considerate urmatoarele:
 timpul de livrare rapid

 calitatea superioara a produselor
 importul pieselor de origine direct de la producatori
 nivelul ridicat de pregatoire al personalului
 promptitudinea cu care se onoreaza clientile primite de la clienti
 oferirea unei game variate de preturi a produselor
22
4.2 Diagnosticul pietei de aprovizionare
4.1.1 Furnizorii societatii
In cele mai multe cazuri, alegerea furnizorului a devenit elemetul cheie care face diferenta pe
piata comertului cu piese auto. SC TRANSPOL SRL colaboreaza cu o serie variata de
funizori, atat interni cat si internationali:
Tabel 4.2 Tabel furnizori
Nr Furnizor Ponderea in totalul

crt aprovizionari
1 RP TRUCKS, Germania 9,9%
2 APV AutoLand, Germania 14,1%
3 Ricambi Ribi, Italia 20%
4 Incar, Italia 5%
5 OPOLTRANS, Polonia 31%
6 Martex, Polonia 10%
7 NV ICT TRUCK, Belgia 10%
4.2.2 Aliza SWOT a SC TRANSPOL SRL
In urma diagnosticarii efectuate la firma in cauza se poate realiza o inventariere a punctelor

tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor, cat si amenintarilor, astfel:
Tabel 4.3. Analiza S.W.O.T. a SC TRANSPOL SRL
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- nivelul scazut al costurilor; -existenta unui numar mare de firme concurente care
afecteaza profitabilitatea societatii
- structura diversificata a ofertei si
flexibilitatea ei in raport cu cererea;

- activitatea de marketing insuficient dezvoltata;
firma nu are restante la plata obligatiilor
fiscale; - prea putine noi stategii ale fimei
- personal matur, cu experienta (forta de
munca bine calificata). -lipsa unui numar mai mare de masini care sa asigure
transportul produselor in Timisoara
- controlul strict al cheltuielilor si
fluxurilor de incasari si plati;
23
- inexistenta restantelor la platile fata de
bugetul statului si cel al asigurarilor sociale.

OPORTUNITATI AMENINTARI
- manifestarea unei stari de stagnare sau -scaderea veniturilor populatiei si
regres la firmele concurente; implicit scaderea consumului;
- posibilitatea de incheiere a unor aliante; -aparitia de noi concurenti care ar
- acorduri avantajoase; putea sa afecteze cota de piata a societatii;
- cerere relativ constanta pentru produsele -costul ridicat al resurselor financiare care ingreueaza
activitatea de investitii;
de baza, un avantaj in conditiile
-fiscalitatea ridicata si existenta evaziunii
recesiunii economice actuale;
Fiscale.
Pentru valorificarea la maximum a oportunitatilor, a punctelor tari, evitarea amenintarilor si

eliminarea punctelor slabe se impun luarea urmatoarelor masuri:
 controlul strict al cheltuielilor si supravegherea permanenta a starii de lichiditate;

 ridicarea calitatii produselor si in primul rand o adaptare mai buna la nevoile
clientului;
 o politica de vanzari mai agresiva si consolidarea pozitiei pe piata;
 urmarirea mai atenta a evolutiei concurentei;
 stabilirea de relatii mai stabile cu furnizorii si clientii si afirmarea clara a
cerintelor fata de acestia.
 continuarea modernizarii bazei tehnico-materiale;
 dezvoltarea sectorului de desfacere si desfacerea directa catre clienti a produselor;
4.2.3 Promovare
S.C. TRANSPOL S.R.L. implementeaza un marketing de relatie de cooperare cu clientii, iar

in anumite momente, unul ofensiv, si nu un marketing de realtie elementar (adica societatea vinde
produsele fara a mai lua legatura cu clientul); elaboreaza si sustine financiar programe destinate a-i
face pe cumparatori sa revina, sa cumpere mai mult si sa ramana fideli societatii. Problema consta in
a stabili o relatie speciala cu cei mai buni clienti ai firmei, relatie care se bazeaza pe o comunicare
reala in ambele sensuri si care sa-i faca pe clienti beneficiarii unor recompense sau privilegii.
Exista o relatie stransa intre calitatea produsului si a serviciilor, satisfactia clientului si

profitabilitatea firmei. Un nivel mai ridicat al activitatii atrage un nivel mai ridicat al satisfactiei
clientului, ceea ce implica preturi mai mari si uneori costuri mai reduse. Prin urmare, programele de
imbunatatire a calitatii produselor contribuie la cresterea profitabilitatii.
Calitatea totala este cheia procesului de creare a valorii si de satisfacere a cumparatorului.

Daca societatea comerciala se axeaza pe calitate, managementul activitatii de marketing imbraca
doua aspeste. In primul rand, el trebuie sa contribuie la formularea strategiilor si politicilor menite sa
24
sprijine firma in a excela la capitolul calitate. In al doilea rand, el trebuie sa contribuie la un
marketing de calitate, alaturi de productia de calitate. Toate activitatile de marketing, studiul pietei,
pregatirea vanzarilor, publicitatea, serviciile, trebuie realizate la un nivel calitativ superior. Asfel,
promovarea imaginii S.C. TRANSPOL S.R.L., se realizeaza prin reclame la radioul local, materiale
promotionale si prin site-ul special creat http://www.transpol.ro/.
Concluzii
Pentru a mentine o relatie buna cu partenerii, firma a luat masuri pentru consolidarea pozitiei pe piata
prin identificarea si utilizarea tuturor oportunitatilor, practicarea unei politici de preturi concurentiale,
imbunatatirea calitatii produselor oferite si a serviciilor prestate, promovarea unei politici de
informare prin publicitate radio, TV, scrisa si prin oferte directe, optimizarea managementului
calitatii conform standardelor europene.Valorile fundamentale pe care firma le promoveaza in
activitatea sa sunt:
 respectul fata de parteneri;

 respectul fata de clienti;
 respectarea tuturor angajamentelor contractuale.
Cap 5. Diagnosticul potentialului financiar

5.1 Analiza eficientei activitatii
Mărimea şi calitatea activităţii precum şi modul de utilizare a resurselor economice de către

agenţii comerciali se concretizează într-un ansamblu de rezultate economico-financiare care
definesc eficienţa activităţii comerciale. Ea constituie principiul fundamental al existenţei şi
prosperităţii oricărei firme comerciale şi, pe un plan mai larg, condiţia integrării comerţului în
cerinţele unei economii moderne.
Conceptul de eficienţă este asociat în teoria şi practica economică cu diverse forme de

manifestare a rezultatelor obţinute de agenţii economici, cum sunt: rentabilitatea,
productivitatea factorilor de producţie, eficacitatea capitalului, economisirea costurilor etc1 .
Privit ca principiu de organizare şi conducere a activităţii în economia de piaţă, el are însă un
conţinut mult mai bogat şi, totodată, generalizator al tuturor rezultatelor favorabile obţinute de
agenţii economici. Curentele de gândire economică din epoca modernă situează eficienţa ca
obiect definitoriu al ştiinţei economice. Alegerea eficace în satisfacerea unor nevoi nelimitate
cu resurse limitate sau maximizarea satisfacerii nevoilor sub constrângerea resurselor sunt
expresii prin care eficienţa este situată în centrul teoriei şi practicii economice.
Prin eficienţa activităţii economice, în speţă a comerţului, se înţelege raportul dintre efortul
economic depus şi rezultatele obţinute de un agent economic şi de comerţ în ansamblul său,
ori raportul dintre rezultate şi efort. Efortul se măsoară prin consumul de resurse economice
(materiale, umane şi financiare), iar rezultatele prin volumul vânzărilor sau alte efecte
calitative ale activităţii economice (creşterea profitului sau a productivităţii muncii, reducerea
25
nivelului relativ al cheltuielilor de circulaţie, promovarea progresului tehnic). Locul celor doi
termeni - efort şi rezultate - în exprimarea eficienţei are semnificaţia sa. În principiu, se
raportează efortul la rezultate în situaţia în care resursele economice sunt prioritare prin
caracterul lor limitat în deciziile conducerii, urmărindu-se a se evidenţia consumul acestora pe
unitatea de rezultat. Dimpotrivă, se raportează rezultatele la consumul de resurse pentru
situaţia în care atingerea unui nivel al activităţii economice constituie obiectul deciziei,
resursele disponibile urmând a fi angajate în acest scop. Eficienţa economică este expresia
cerinţelor unor legi obiective şi, în primul rând a legii economiei de timp, care dirijează
raţionalitatea şi comportamentul agenţilor economici. Progresul economic este un obiectiv
condiţionat de economisirea muncii, respectiv a resurselor, în toate sferele activităţii
economice. Micşorarea costului distribuţiei prin perfecţionarea activităţii comerciale duce, în
primul rând, la sporirea randamentului capitalului comercial, prin folosirea unui capital mai
mic pentru aceleaşi rezultate sau obţinerea unor rezultate superioare cu acelaşi capital. În
acelaşi timp, micşorarea costului distribuţiei duce la reducerea preţului de vânzare cu
amănuntul, ceea ce permite o mai mare accesibilitate a produselor pe piaţă, la lărgirea pieţei
şi, în final, la creşterea economică.
5.1.1 Analiza ratelor de profitabilitate
Analiza profitabilitatii comerciale
Profitabilitatea comerciala arata rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri, indicatorul
exprima valorificarii produselor societatii si caracterizeaza eficienta politicii comericiale si a
politii de preturi a firmei. Rata profitabilitatii comerciale se determina prin raportarea
rezultatului exploatarii sau a rezultatului exercitiului la cifra de afaceri evaluata in pretul de
vanzare – exclusiv TVA.
Pc=(Rezultatul din exploatare/Cifra de afaceri)*100
Pc=(Rezultatul exercitiiului/Cifra de afaceri)
Rmbex= (Rezultatul brut al exercitiului/Cifra de afaceri)*100
Tabel 5.1 Rata marjei brute a exercitiului
Specificatie Perioada de analiza Simbol/Formula de

2015 2016 u.m calcul
Rezultatul brut al 0 172537 RON Rbex
exercitiului
Variatia absoluta a Rbex 0 172537 RON Rbex N-Rbex N-1
Indicele de crestere Rbex 0 100 % Rbex N/Rbex N-1 * 100
Cifra de afaceri 14 004 218 15 328 369 RON CA
Variatia absoluta a cifrei de 14 004 218 1324151 RON CA N-CA N-1
afaceri
Indicele de crestere al CA 0 9,45 % CA N/CA N-1 *100
Rata marjei brute a 0 11,2 % Rmbex=Rbex/CA*100
exercitiului
Variatia absoluta a Rmbex 100 11,2 % Rmbex N-Rmbex N-1
26
Indicele de crestere al 0 112 % Rmbex N/Rmbex N-
Rmbex 1*100
Valoarea optima 5->15 5->15 %
In practica economica se considera ca o rata a profitabilitatii comerciala cuprinsa in tre 5 si

15% este acceptabila ea insa varrind de la un domeniu la altul.
In perioada analizata se poate observa o crestere a capacitatii firmei de a genera profit, aceasta
fiind foartme mare fata de media optima in cei doi ani analizati, La 100 de lei cifra de afaceri,
revin in medie 0 lei profit in 2015 si 9,45 lei profit in 2016.
5.1.2 Analiza profitatbilitatii veniturilor
Tabel 5.1.2 Rata provitabilitatii VT

Rezultatul brut al 0 172537 RON Rbex
exercitiului
Variatia absoluta a Rbex 0 172537 RON Rbex N-Rbex N-1
Indicele de crestere Rbex 0 100 % Rbex N/Rbex N-1 * 100
Venituri Totale 14263874 15649854 RON VT
Variatia absoluta a VT 14263874 1645636 RON VT N-VT N-1

Indicele de crestere al VT 0 11,53 % VT N/VT N-1 *100
Rata PROFITABILITATII 0 1,10 % Rpbv =Rbex/VT*100
VENITURILOR TOTALE
Variatia absoluta a Rpbv 100 1,10 % Rpbv N- Rpbv N-1
Indicele de crestere al Rpbv 0 1,1 % Rpbv N/ Rpbv N-1*100
Tendinta ratei profitabilitatii veniturilor totale este de crestere, avand in vedere cresterea ratei
in 2016 fata de 2015. Aceasta crestere s-a realizat pe fondul cresterii rezultatului brut al
exercitiului de la 0 in 2015 la 172537 in 2016.
Avand in vedere cresterea ratei se poate concluziona ca daca in 2016 la 100 lei venituri totale
s-a obtinut 1,10 lei profit brut si in 2015 la 100 lei profit s-a obtinut 0 lei profit brut,
capacitatea veniturilor de a genera profit in 2016 a crescut fata de 2015, fiind de 1,1.
5.1.1.3 Analiza profitabilitatii cheltuielilor
Tabel 5.1.3 Rata profitabilitatii resurselor consumate

Rezultatul exercitiului 172 537 RON Rex
0
27
Variatia absoluta a Rex 0 172537 RON Rex N-Rex N-1
Indicele de crestere Rex 0 100 % Rex N/Rex N-1 * 100
Cost total al productiei 15477317 RON CT
vandute 14838514
Variatia absoluta a CT 14838514 638803 RON CT N-CT N-1

Indicele de crestere al CT 0 4,30 % CT N/CT N-1 *100
Rata profitabilitatii 0 27 % Rc =Rex/CT*100
resurselor consumate
Variatia absoluta a Rc 100 27 % Rc N- Rc N-1
Indicele de crestere al Rc 0 27 % Rc N/ Rc N-1*100
Aceasta rata masoara capacitatea activitatii de a genera prin costuri profit. In perioada
analizata se poate observa o crestere a ratei profitabilitatii resureselor consumate de la 0 in
2015 la 27% in 2016.
Factorii care influenteaza acesta rata sunt costul total si rezultatul exercitiului. Cresterea ratei
in 2016 fata de 2015 s-a realizat pe fondul cresterii rezultatului exercitiului, societatea
inregistrand in 2016 un profit mai mare decat in 2015.
5.1.2 Analiza retelor de rentabilitate
Rentabilitatea constituie una din formele de exprimarea a eficientei, reprezentand expresia cea
mai sintetica a rezultatelor unei activitati. Cele mai intalnite forme de rentabilitate se refera la
rentabilitatea economica si rentabilitatea financiara.
5.1.2.1 Analiza rentabilitatii economice

Rezultatul exercitiului 172 537 RON RE
0
Variatia absoluta a RE 0 172537 RON RE N- RE N-1
Indicele de crestere RE 0 100 % RE N/RE N-1 * 100
Activ total 14121606 RON AT
14621219
Variatia absoluta a AT 14621219 -499613 RON AT N-AT N-1
Indicele de crestere al AT 0 -3,41 % AT N/AT N-1 *100

Rata rentabilitatii 0 1,22 % Re =Re/AT*100
economice
Variatia absoluta a RE 100 1,22 % Re N- Re N-1
Indicele de crestere al Re 0 1,22 % Re N/ Re N-1*100
Valoarea optima 20 20
28
De remarcat faptul ca la calculu ratei de rentabilitate economica s-a utilizat rezultatul brut al
exploatarii si activul total. Rata rentabilitatii eocnomice calculata cu aceasta relatie exprima
nivelul de remunerare a activului total aflat la dispozitia societatii comericale si arata nivelul
excedentului brut al exploatarii sau rezultatul exploatarii obtinute la 100 lei active totale.
In anul 2015 firma analizata se poate incadra in situatia 1, cand rata este maa mica decat 2
ceea ce inseamna ca la 100 lei active totale au nu s-a inregistrat profit brut, iar in 2016 se
incadreaza in acceasi situatie, insa cresterea considerabila este remarcabila – la 100 lei active
totale au revenit 1,22 lei profit brut.
Cazul 1 – prag de rentabilitate curenta „levier financiar”; exploatarea foarte rentabila ar trebui
sa permita asanarea rapida a situatiei financiare si ameliorarea rezultatului curent.
5.1.2.2 Analiza rentabilitatii financiare
Rentabilitatea financiara masoara randamentul utilizarii capitalurilor proprii si exprima

capacitatea intreprinderii de a degaja profit net din capitalul propriu degajat de activitatea sa.
Daca nivelul ratei este ridicat actionarii accepta ca o parte din profitul lor sa fie lasat la
dispozitia intreprinderii.
Rf=(Rezultatul exercitiului(Profit net)/Capital propriu) * 100

Rezultatul exercitiului 172 537 RON RE
0
Variatia absoluta a RE 0 172537 RON RE N- RE N-1
Indicele de crestere RE 0 100 % RE N/RE N-1 * 100
Capital propriu 8 588 149 7 760 686 RON Cpr
Variatia absoluta a Cpr 8 588 149 -827463 RON Cpr N- Cpr N-1
Indicele de crestere al Cpr 0 -8,27 % Cpr N/ Cpr N-1 *100
Rata rentabilitatii financiare 0 0,22 % Rf =Re/Cpr*100
Variatia absoluta a Rf 100 0,22 % Rf N- Rf N-1
Indicele de crestere al Rf 0 0,22 % Rf N/ Rf N-1*100
Valoarea optima 25 25 %
Rata de rentabilitate financiara trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie la nivelul ratei minime de randament din economie
- sa asigure mentinerea substantei economice a capitalurilor subscrise de catre actionari
-sa fie mai mare decat rentabilitatea economica in acest caz manifestandu-se efectul de levier
-trebuie sa depaseasca costul mediu ponderat al capitalurilor proprii
29
Nivelul indicatorului se citueaza mult sub valoarea minima de 25% care ar fi asigurat o
refacere in 4 ani. Nivelul inficatorului pe perioada analizata nu asigura o refacere a
capitalurilor doar pe seama profiturilor nete.
In anul 2015 nivelul ratei rentabilitatii financiara arata ca la 100 lei capital propriu, revin o lei
proft, iar in anul 2016 la 100 lei capital propriu, revin 0,22 profit net.
5.2 Analiza gestiunii resurselor
5.2.1 Gestiunea Capitalurilor
Specificatii 2015 2016

Nr. de rotatie a activelor 0,95 1,08 rotatii
totale
Durata unei rotatii a 375 331 zile
activelor totale
Nr. de rotatii a activelor 28,98 43,92 rotatii
imobilizate
activelor imobilizate
Nr. de rotatii a activelor 0,99 1,11 rotatii
circulante
activelor circulante
Nr. de rotatii a capitalului 1,63 1,97 rotatii
propriu
capitalului propriu
Viteza de rotatie a activelor totale inregistreaza valori subunitare in anul 2015 iar in anul 2016
valori supraunitare, ceea ce reflecta o imbunatatire a organizarii firmei. Durata in zile a unei
rotatii a activelor totale a scazut in anul 2016.
Viteza de rotatie a activelor circulante inregistreaza valori supraunitare in ambii ani iar durata
in zile a rotatiilor a scazut.
In anul 2015 viteza de rotatie a activele imobilizate a crescut, durata in zile a unei rotaii
scazand semnificativ.
Capitalurile proprii se rotesc prin cifra de afaceri cu o viteza de 1,63 in anul 2015 si cu 1,97 in
anul 2016, recuperandu-se sub forma initiala baneasca intr-un interval mai mic de 1 an.
30
5.2.2 Gestiunea Stocurilor
Rata de gestiune a stocurilor arata rapiditatea cu care stocurile trec prin stadiile pana se
reintalnesc in forma baneasca initiala.

Cifra de afaceri 14 004 218 15 328 369
Stocuri 6013945 6846913
Stocuri medii 6013945 7322968
Nr de rotatii a stocurilor 2,32 2,23
Durata unei rotatii a 154 160
stocurilor
In ambii ani de analiza stocurile au doua rotatii, parcugand ciclul economic si recuperandu-se
sub forma initiala baneasca dubla.
5.2.3 Analiza gestiunii creantelor
Rata de gestiune a clientilor ne arata in cate zile isi incaseaza intreprinderea contravaloarea
livrarilor de la clienti, putandu-se aprecia fie prin nr. de rotatii al creditului de clienti, fie prin
incasare in zile a creditului.

Cifra de afaceri 14 004 218 15 328 369
Creante Clienti 8046722 6840198
Clienti medii 8046722 7206524
Nr de rotatii a clientilor 1,74 2,24
Durata unei rotatii a clientilor 206 160
Numarul de rotatii a creantelor a crescut de la o perioada la alta, ceea ce inseamna o viteza a

cresterii de viteza a clientilor. Durata in zile a unei rotatii a scazut de la un an la altul cu 46 de
zile, ceea ce reprezinta un aspect negativ pentru gestiunea societatii, adica o inrautatire a
gestiunii clientilor.
5.2.4. Analiza gestiunii datoriilor
Viteza de rotatie a datoriilor curente arata ca numarul de reconstituiri ale datoriilor curente pe
seama cifrei de afaceri intr-o perioada de gestiune.
Gestiunea datoriilor pe termen scurt
Explicatii Perioada de analiza Simbol/Formula de

Cifra de afaceri 14 004 218 15 328 369 RON CA
Datorii pe termen scurt 6 033 070 6 360 920 RON Dts
Numar de rotatii 2,32 2,40 Rot Nr=CA/Dts
31
Durata in zile a unei rotatii 154 149 zile Dz=Dts/CA*360
Datoriile pe termen scurt si cifra de afaceri au crescut in 2016 fata de anul precedent. Numarul
de rotatii a crescut iar durata de zile a unei rotatii a scazut.
5.4.5 Analiza gestiunii furnizorilor
Rata de gestiune a furnizorilor ne arata in cate zile firma isi achita datoriile sale fata de
furnizori explicandu-se prin nr si durata in zile a unor rotatii.

Cifra de afaceri 14 004 218 15 328 369
Furnizori 6374640 8340564
Furnizori medii 6374640 8206524
Nr de rotatii a Furnizori 2,19 1,83
Durata unei rotatii a 163 195
Furnizorilor
Furnizorii au crescut in 2016 fata de anul precedent, cifra de afaceri a crescut intr-o proportie
mai mare decat furnizorii.
Numarul de rotatii a furnizorilor a scazut de la un an la altul cu 0,36 rotatii iar durata a crescut
cu 32 de zile.
5.3 Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii
5.3.1 Ratele de lichiditate
Nr. Specificatii 2015 2016 Formula

crt
1 Stocuri 6013945 6846913 St
2 Creante 8046722 6840198 Cr
3 Disponibilitati banesti 70945 84593 Db
4 Active circulante 14 138 007 13 772 628 Ac=St+Cr+Db
5 Datorii pe termen scurt 6 033 070 6 360 920 Dts

6 Rata de lichiditate curenta 2,34 2,15 Ac/Dts
7 Rata de lichiditate rapida 1,34 1,08 (Cr+Db)/Dts
8 Rata de lichiditate imediata 0,011 0,013 Db/Dts
a) Rata de lichiditate curenta
Rata lichiditatii curente masoara capacitatea firmei de a-si onora oblkigatiile pe termen scurt
din ansamblul activelor circulante. Rata compara ansamblul lichiditatilor potentiale asociate
32
activelor circulate cu ansamblul datoriilor scadente sub un an asociate datoriilor pe termen
scurt.
Rlc2015=2,34
Rlc2016=2,15
Figura 5.3.1 Evolutia ratei de lichiditate curenta
2.5
Rata de lichiditate
1.5
Maxim
Minim
1
0.5
0
2015 2016
Intervalul de referinta al ratei lichiditatii imediate este cuprins intre (0,2 si 0,3).
Atat in 2015 cat si in 2016, ratele de lichiditate pentru Transpol SRL au inregistrat valori
ridicate, de 2,3 si respectiv 2,1, care se situeaza mult peste nivelul considerat maixm
pentru aceasta rata. Acest aspect poate avea ca explicatie gestiunea necoresponzatoare a
datoriilor pe termesn scurt.
5.3.2 Ratele de solvabilitate
Indicator Perioada de analiza Simbol/Formula de

Activ Total 14621219 14121606 RON AT
Datorii Totale 6 033 070 6 360 920 RON DT
Rata solvabilitatii totale 242,3 222 % Rsg=AT/DT*100
Nivel referinta minim 222 % Min
222
Datorii financiare totale RON DfinT
Rata solvabilitatii 242,3 222 % Rsfin=AT/Dfin*100

financiare
33
Nivel referinta minim 222 % Min
222
Capital social 5000 RON CS
50000
Datorii financiare pe TML 574640 RON Dftml
172537
Rata solvabilitatii 0,86 % Rsp=Cs/(Cs+Dfin
2,81
patrimoniale tml)*100
Valoarea minima 3 % Vmin
3
Valoarea maxima 97 % V max
97
a) Rata solvabilitatii globale
Rata solvabilitatii globale masoara gradul in care activele totale ale firmei pot acoperi
datoriile totale ale ecasteia - nivelul de referinta minim este de 133%
Rsg=AT/DT*100
Rsg2015=242,3
Rsg2016=222
Figura 5.3.2 Evolutia ratei de solvabilitate financiara
300
250
200
150 Rata de solvabilitate generala

Nivel minim
100
50
0
2015 2016
Nivelul minim recomandat al ratei solvabilitatii generale este de cel putin 133%, firma SC
TRANSPOL SRL inregistrand atat in 2015 cat si in 2016 un procent mult mai mare si
anume 232, respectiv 222.
34
Situatia globala din punct de vere al solvabilitatii este ca unitatea comerciala are
capacitatea de a-si acoperi datoriile totale din activele totale, cu precizarea unei gestiuni
necoresponzatoare a datoriilor totale, printr-un grad de exigibilitate al acestora.
b) Rata solvabilitatii generale
Rata solvabilitatii generale masoara gradul in care \activele totale ale unitatii pot acoperi
datoriile totale financiare ale acesteia. (nivel minim recomandat 166%)
Rsf=AT/Dft*100
Rsf2015=242,3
Rsf2016=222
300
250
200
150 Rata de solvabilitate generala

Nivel de referinta
100
50
0
2015 2016
c) Solvabilitatea patrimoniala
Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care capitalul social asigura acoperirea

datoriilor financiare pe termen mediu si lung, determinandu-se prin relatia:
Sp=Cs/Cs+Df tml*100 – nivel de referinta 40-60%
Rsp2015=0,86
Rsp2016=2,81
35
Figura 5.3.3 Evolutia ratei de solvabilitate patrimoniala
70
60
50
Rata de solvabilitate
40 patrimoniala
Nivel minim
30
Nivel maxim
20
10
0
2015 2016
Se poate observa ca in ambii ani analizati, rata se solvabilitate patrimoniala este sub
nivelul minim de 40%.
d)Gradul de acoperire a serviciului datoriei arata masura in care intreprinderea isi poate
acoperi rata de rambursare a creditului pe termen mediu si lung (Rc) si dobanda afaerenta
(Dob) din prfitul net (PN) si amortizarea (A). Nivelul optim este 3.
Gsd=PN+A-Dividende platite/Rc+Dob
Gsd2015=4,72
Gsd2016=5,31
Pentru gradul se acoperire a serviciului datoriei in cei doi ani de analiza, se observa o
scadere destul de semnificativa, insa nu prezinta motive de preocupare majora deoarece
indicatorul depaseste nivelul optim in ambii ani.
d) Gradul de acoperire al dobanzii arata gradul in care rezultatul exploatarii poate acoperi
cheltuiele cu dobanzile, conform formulei:
Gad=Rex epxl./Ch dob – nivel optim 2
Gad2015=2,1
Gad2016=2,3
In ceea ce priveste gradul se acoperire a dobanzii, apreciem faptul ca firma este

capabila sa-si acopere cheltuiele cu dobanzile din rezultatul exploatarii la nivelul dorit.
36
5.4 Analiza echilibrului financiar
Din punct de vedere practic, analiza echilibrului financiar se poate realiza pe baza
indicatorilor de echilibru de natura:
 Fonsului de rulment
 Necesarului de fond de rulment
 Trezoreriei\prin intermediul ratelor de finantare
5.4.1 Fondul de rulment
Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura finantarea

activelor circulante si care apare ca o marja de securitate pentru acoperirea diverselor
riscuri care se manifesta pe termen scurt, generate de activitatea de exploatare.
Nr. Specificatii 2015 2016

crt
1 Capitalul propriu 8 588 149 7 760 686
2 Datorii>1 an 574640
172537
3 Capital permanent 9 162 789 7 933 223
4 Active imobilizate nete 483 212 348 978
5 FR=Cperm-AIN 8 679 577 7584245

6 Active circulante 14 138 007 13 772 628
7 Datorii pe termen scurt 5 458 430 6 188 383
8 FR=AC-dts Totale 8 679 577 7 584 245
9 FR propriu=Cpr-AIN 8 104 937 7 411 708
10 FR strain=FR-FR Propriu 574640 172 537
11 Cifra de afaceri 14 004 218 15 328 369
12 Durata in zile a fondului de 226,2 180,5
rulment
13 Fr optim 13 125 954 14 994 997
Evolutia fondului de rulment
Fr=Cperm-Ai
FR2015= 8 679 577
FR2016=7584245
FR=AC-Dts
FR2015=8 679 577
FR2016=7584245
37
Figura 5.4.1 Evolutia fondului de rulment
9000000
8000000
7000000
6000000
5000000
Fondul de rulment
4000000
Nivelul Optim
3000000
2000000
1000000 Nivelul Optim
0
Fondul de rulment
-1000000 2015
2016
In perioada analizata, fondul de rulment inregistreaza doar valori pozitive, peste nivelul
mediu de referinta. In anul 2015, fondul de rulment inregistreaza valori mari semnificand
faptul ca firma reuseste sa finanteze in intregime activele imobilizate din capitalul
permanent.
In anul 2016, fondul de rulment inregistreaza o mica scadere dar valoarea inregistrata
depaseste nivelul optim – ceea ce sugereaza un echilibru al capacitatii de plata a firmei.
5.4.2 Necesarul de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase

dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente si care vor trebui sa fie
acoperite de resursele permanente.
Nr. Specificatii 2015 2016

crt
1 Active circulante 14 138 007 13 772 628
2 Disponibil fin pe termen scurt 70945
84593
3 Active ciclice (1-2) 14 067 062 13 688 035
4 Datorii pe termen scurt 5 458 430 6 188 383
5 Credite pe termen scurt 704675 604819
6 Pasive ciclice (4-5) 4 753 755 5583564
7 Necesar fond de rulment NFR (3- 8 679 577 7 584 245
6)
38
8 Cifra de afaceri 14 004 218 15 328 369
9 Durata in zile a unei rotatii a 226,2 180,5
necesarului de fond de rulment
10 NFR optim=15%*CA 2100632 2299255
Figura 5.4.2 Evolutia nevoii de fond de rulment
9000000
8000000
7000000
6000000
5000000 Necesarul de fond de rulment
4000000 Nivel optim
3000000
2000000
1000000
0
2015 2016
Necesarul fondului de rulment este pozitiv. Atat in 2015 cat si in 2016, semnificand un
excedent de active ciclice in raport cu resursele temporare (pasive ciclice), situatie
considerabila favorabila pentru activitatea firmei.
5.4.3 Trezoreria neta
Trezoreria neta reprezinta excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea excedentului

de nevoi ciclice de catre excedentul de resurse permanente.
Nr crt Specificatii 2015 2016

1 FR 8 104 937 7 411 708
2 NDF 8 679 577 7 584 245
3 TN=1-2 -574 640 -172 537
4 Dispon fin pe TS 70945 84593
5 Credite pe termen scurt 704675 604819
6 TN=Dfts-Cts (4-5) -633730 -520 226
Figura 5.4.3 Evolutia trezoreriei nete
39
Trezoreria neta
100000
0
2015 2016
-100000
-200000
-300000 Trezoreria neta
-400000
-500000
-600000
-700000
In perioada 2015=2016 se observa o scadere in sens negativ a trezoreriei nete, resursele

permanente acoperind doar o parte a activului imobilizat restul fiind acoperit din datorii pe
termen scurt si din creditele bancare curente, ceea ce impune revederea structurii finantarii,
fiind crescut riscul dependentei din exterior.
5.4.4 Analiza echilibrului financiar prin metoda ratei de finantare
Constructia ratelor de finantare se bazeaza pe existenta unei surse de finantare care acopera o
nevoie de finantare:
1. Rata finantarii stabile

2. Rata de finantare a activelor imobilizate din capitaluri proprii
3. Rata finantarii ciclice
4. Rata finantarii globale
Tabel 5.4.4 Ratele de finantare
Nr. Specificatii 2015 2016 Simbol

crt
1 Capital permanent 9162789 7 933 223 Cperm
2 Active imobilizate nete 483 212 348 978 AIN
3 Rata finantarii stabile 189.6 227.3 Rfs=(Cperm/AIN)*100

4 Capitalal propriu 8 588 149 7 760 686 Cpr
5 Rata finantarii AIN din surse 177.7 222.3 Rfsp=(Cpr/AIN)*100
proprii
6 Pasive ciclice (Dts-Cts) 5 328 395 4 756 101 Pc
7 Active ciclice (St+Cr) 14 067 062 13 688 Ac
035
8 Rata finantarii ciclice 37,8 34,7 Rfc=(Pc/Ac)*100
40
9 Fondul de rulment 8 104 937 7 411 708 FR
10 Necesarul de fond de rulment 8 679 577 7 584 245 NFR
11 Rata finantarii globale 93,3 97,7 Rfg=(Fr/Nfr)*100
a) Rata finantarii stabile reflecta masura in care sursele stabile (aciclice) de finantare
sunt suficiente pentru a finanta nevoile stabile a firmei.
Rfs 2015=189.6
Rfs 2016=227.3
Evolutia ratei finantarii stabile
250
200
150
Rata finantarii stabile
Nivel optim
100
50
0
2015 2016
In anul 2015 precum si in anul 2016 rata finantarii stabile este peste 100%, rezultand ca
activele stabile sunt finantate integral din surse stabile, existand astfel un excedent de
surse permanente. Se mai observa de asemenea o crestere a acestei rate in 2016 pe seama
scaderii activelor imobilizate nete intr-o proportie mai mare decat a capitalului permanent.
b) Rata finantarii activelor imobilizate din surse proprii reflecta anatomia financiara a
firmei si exprima gradul in care capitalul propriu participa la finantare nevoilor stabile.
Rfp2015=177.7%
Rfp2016=222.3%
41
Evolutia ratei finantarii AIN din surse proprii
250
200
150
Rata finantarii AIN din surse
proprii
Nivel optim
100
50
0
2015 2016
In ambii ani de analiza se inregstreaza o rata a finantarii activelorimobilizate din surse

proprii peste nivelul optim, respectiv 100%. In anul 2016 se inregistreaza o crestere a ratei
pe fondul scaderii activelor imobilizate. Apreciem astfel ca Cpr acopera integral nevoile
stabilite in perioada de analiza.
c) Rata finantarii ciclice exprima masura in care nevoile procesului de exploatare pot fi
finantate din surse ciclice specifice exploatarii.
Rfc2015=37,8
Rfc2016=34,7
Evolutia ratei finantarii ciclice
120
100
80
60 Rata finantarii ciclice

Nivel optim
40
20
0
2015 2016
42
SC Transpol SRL inregistreaza in perioada de analiza o rata a finantarii ciclice in scadere
in anul 201 fata de anul 2015. Aceasta se situeaza sub nivelul optim de 100% astfel
nevoile procesului de exploatare sunt finantate din surse ciclice specifice exploatarii.
d) Rata finantarii globale masoara proportia in care necesarul de fond de rulment este
acoperit pe seama surselor permanente.
Rfg2015=93,3
Rfg2016=97,7
Evolutia finantarii globale
102
100
98
96
Rata finantarii globale
94 Nivel optim
92
90
88
2015 2016
Rata finantarii globale in ambii ani de analiza se apropie de nivelul optim 100%, fiind in
crestere in anul 2016.
5.5 Analiza ratelor de structura
Prin rate se intelege raporturile intre marimi sau niveluri strans legate intre ele si care
caracterizeaza situatii de ansamblu sau sectoare de activitate. Raportul trebuie sa fie
semnificativ iar elementele care intervin in calcul comparabile si legate in general printr-o
relatie de cauza efect. Rata serveste deci la masurarea acestei relatii iar rezultatul poate fi
exprimat sub forma unui procent.
5.5.1 Analiza ratelor de structura ale activului
Analiza structurii activului se realizeaza prin determminarea ponderii detinute de fiecare

element important de activ in cadrul totalului, fiind evidentiate evolutiile in dinamica ale
respectivei ponderi.
43
a) Rata activelor imobilizate

Active imobilizate 483 212 348 978 RON Ai
Variatia absoluta Ai 483 212 -134.234 RON Ain-Ai n-1

Indecele de crestere a Ai 0 -13,4 % (Ain/Ai n-1)*100
Activ total 14121606 RON AT
14621219
Variatia absoluta a AT 14621219 -499613 RON AT-AT n-1
Indicele de crestere al AT 0 -3,41 % (AT/AT n-1)*100

Rata activelor imobilizate 3,30 % Rai=Ai/At*100
2,47
(Rai)
Variatia absoluta a Rai 100 % Rai n-Rai n-1
-0,82
Indicele de crestere al Rai 0 % Rai n/Rai n-1 *100
74,84
Valoare optima 40-60% %
40-60%
Evolutia ratei activelor imobilizate
70
60
50
40
Rata activelor imobilizate
30 Valoare optima
20
10
0
2015 2016
In anul 2015 Rai este de 3,30%. Pe baza valorii optime se poate preciza ca valoare
indicatorului nu se incadreaza in nivelul optim ceea ce inseamna ca ponderea Ai in AT nu
este una corespunzatoare.
44
In 2016 rata activelor imobilizate prezinta o tendinta de scadere la 2,47% – acest lucru
indica faptul caponderea imobilizarilor in total activ scade fata de perioada de baza.
A1) Analiza ratei imobilizarilor necorporale
Rata imob necorporale arata ponderea activelor intangibile in total, fie ponderea imob
necorporale in total active imobilizate.
Rin=In/AT*100
Nu exista imobilizari necorporale in cei doi ani de analiza, de aceea valoarea acestora este
nula.
A2) Analiza ratei imobilizarilor corporale
Ric2015=Ic/AT*100=1897861/14621219*100=12,9
Ric2016= Ic/AT*100=2376236/14121606*100=16,8
B) Analiza imobilizarilor financiare
Rif=If/AT*100
Nu exista imobilizari financiare in cei doi ani de analiza, de aceea valoarea acestora este nula.
B) Analiza structurii activelor circulante
Rac=AC/AT*100
Rac2015= 13 772 628/14621219*100=94,1
Rac2016= 14 138 007/14121606*100=100,1
Se poate observa o crestere a ratei activelor circulante in 201 fata de 2015, ceea ce inseamna
ca in 2016 ponderea activelor circulante in activul total creste, astfel inregistrandu-se o
crestere a activelor imobilizate.

Active circulante 14 138 007 13 772 628 RON Ac
Variatia absoluta Ac 14 138 007 -365379 RON Acn-Ac n-1

Indecele de crestere a Ac 0 -5,16 % (Acn/Ac n-1)*100
Activ total 14621219 14121606 RON AT
Indicele de crestere al AT 0 -3,41 % (AT/AT n-1)*100

Rata activelor circulante 96,6 % Rac=Ac/At*100
97,52
(Rac)
45
Variatia absoluta a Rac 100 % Rac n-Rac n-1
0,92
Indicele de crestere al Rac 0 % Rac n/Rac n-1 *100
100,9
Rata activelor circulante

97.6
97.4
97.2
97
96.8
96.6
96.4
96.2
96
2015 2016
B1) Analiza ratei stocurilor
Rata stocurilor se reflecta in ponderea cativelor circulante cel mai putin lichide in total
activ.

Stocuri 6013945 6846913 RON St
Variatia absoluta St 6013945 832968 RON St n-St n-1
Indecele de crestere al St 0 13,8 % (Stn/St n-1)*100
Indecele de crestere al AT 0 -3,41 % (AT/AT n-1)*100

Variatia abosluta a Ac 14 138 007 -365379 % AT-AT n-1

Indicele de crestere al Ac 0 -5,16 % (Ac/Ac n-1)*100
Rata stocurilor in AT 41,13 % Rs=St/At*100
48,48
46
Variatia absoluta a Rst 100 % Rsn-Rsn-1
7,35
Indicele de crestere al Rst 0 % Rsn/Rsn-1*100
117,8
Valoare optima 30 %
30
Rata stocurilor in Ac 42,53 % Rs=St/Ac*100
49,71
Variata abosluta a Rs 100 % Rsn-Rsn-1
-21,14
Indicele de crestere al Rs 0 % Rsn/Rsn-1*100
116,8
Rata stocurilor
60
50
40
30 Rata stocurilor in AT
Nivel optim
20
10
0
2015 2016
In anul 2015, rata stocurilor active in total depaseste nivelul optim de 30% si atinge
valoarea de 41,13%. In anul 2016 nivelul ratei stocurilor creste situandu-se la 48,4%. Se
observa o crestere considerabila a acestui indicator pe fondul scaderii activelor totale.
B2) Rata creantelor

Creante 8046722 6840198 RON Cr
Variatia absoluta Cr 8046722 -1206524 RON Cr n- Cr n-1
Indecele de crestere al Cr 0 85 % (Cr n/ Cr n-1)*100
47

Rata creantelor in AT 55,03 % Rcr=Cr/At*100
48,43
Variatia absoluta a Rcr 100 % Rcr n- Rcrn-1
-6,6
Indicele de crestere al Rcr 0 % Rcr n/ Rcr n-1*100
88
Valoare optima 10-15 %
10-15
Rata creantelor in Ac 56,9 % Rcr=Cr/Ac*100
49,66
Variata abosluta a Rcr 100 Rcr-Rcr-1
-7,24
Indicele de crestere al Rcr 0 Rcr/Rcr-1*100
87,17
Rata creantelor
60
50
40
30 Rata creantelor in AT
Nivel optim
20
10
0
2015 2016
In anul 2016 se inregistreaza o valoare a ratei creantelor in AT de 48,43, fiind in scadere

fata de anul 2015. Aceasta scadere se datoreaza scaderii majore a creantelor.
B3) Analiza ratei disponibilitatilor banesti

Disponibilitati banesti 70945 84593 RON Db
48
Variatia absoluta Db 70945 13648 RON Db n- Db n-1
Indecele de crestere al Db 0 119 % (Db n/ Db n-1)*100


Rata Db in AT 0,48 % Rdb =Db/At*100
0,59
Variatia absoluta a Rdb 100 % Rdb n- Rdb-1
0,11
Indicele de crestere al Rdb 0 % Rdb n/ Rdb n-1*100
122
Valoare optima 1,5-2 %
1,5-2
Rata Db in Ac 0,50 % Rdb=Db/Ac*100
0,61
Variata abosluta a Rdb 100 % Rdb-Rdb-1
0,11
Indicele de crestere al Rdb 0 % Rdb/Rdb-1*100
122
Rata disponibilitatilor banesti
2.5
1.5
Rata disponibilitatilor
banesti in AT
Nivel optim
1
0.5
0
2015 2016
49
5.5.2 Analiza ratelor de structura ale pasivului
Analiza structurii pasivului se realizeaza prin determinarea ponderii detinute de catre

fiecare element important de pasiv in cadrul totalului fiind evidentiate evolutiile in
dinamica ale respectivei ponderi.
a) Analiza stabilitatii financiare

Capital permanent 9 162 789 7 933 223 RON Cpm
Variatia absoluta a Cpm 9 162 789 -1229 566 RON Cpm n- Cpm n-1
Indecele de crestere al Cpm 0 82,52 % (Cpm n/ Cpm n-1)*100
Pasiv total 6 033 070 6360920 RON PT
Variatia absoluta a PT 6 033 070 327850 RON PT-PT n-1
Indecele de crestere al PT 0 105 % (PT/PT n-1)*100

Rata stabilitatii financiare 151,87 124,71 RON Rsf=cpm/pt*100
Variatia absoluta a Rsf 100 -26,56 % RSFn-RFS n-1

Indicele de crestere al Rsf 0 82,11 % (Rsf/Rsf n-1)*100
Valoarea optima 66 %
66
Rata stabilitatii financiare
160
140
120
100
80 Rata stabilitatii financiare

Nivel optim
60
40
20
0
2015 2016
In dinamica se poate observa o scadere a ratei stabilitatii financiare care indica scaderea
resurselor stabile fata de cele ciclice. In 2016 scade atat capitalul permanent dar si pasivul
total.
50
b) Rata autonomiei fixe

Variatia absoluta a Cpr 8 588 149 -827463 RON Cpr n- Cpr n-1
Indecele de crestere al Cpr 0 90,36 % (Cpr n/ Cpr n-1)*100
Indicele de crestere al PT 0 105 % (PT/PT n-1)*100

Rata autonomiei financiare 142,35 122 % Rafg =cpr/pt*100
globale
Variatia absoluta a Rafg 100 -20,35 % Rafg n- Rafg n-1
Indicele de crestere al Rafg 0 85,70 % (Rafg / Rafg n-1)*100
33
Evolutia ratei autonomiei financiare globale
160
140
120
100
Rata autonomiei financiare
80 globale
Nivel optim
60
40
20
0
2015 2016
In perioada analizata rata stabilitatii financiare globale se afla cu mult peste nivelul optim
stabilit, ceea ce inseamna ca firma are autonomie financiara crescanda, adica excedenta.
Rata autonomiei financiare la termen

Variatia absoluta a Cpr 8 588 149 -827463 RON Cpr n- Cpr n-1
51
Indicele de crestere al Cpr 0 90,36 % (Cpr n/ Cpr n-1)*100
Capital permanent 9 162 789 7 933 223 RON Cpm
Variatia absoluta a Cpm 9 162 789 -1229 566 RON Cpm n- Cpm n-1
Indicele de crestere al Cpm 0 82,52 % (Cpm n/ Cpm n-1)*100
Rata autonomiei financiare 93,72 97,82 % Raft =cpr/cpm*100
la termen Raft
Variatia absoluta a Raft 100 4,1 % Raft n- Raft n-1
Indicele de crestere al Raft 0 104,3 % (Raft / Raft n-1)*100
Evolutia ratei autonomiei financiare la termen
120
100
80
Rata autonomiei financiare la

60 termen
Nivel optim
40
20
0
2015 2016
Din tabelul de mai sus se observa ca rata autonomiei financiare la termen se situeaza mult
peste valorea optima, acest lucru fiind o situatie favorabila pentru firma.
Tabel 5.5.9 Rata indatorarii globale

Datorii totale 3 783 810 3 920 920 RON Dt
Variatia absoluta a Dt 3 783 810 137110 RON Dt n- Dt n-1
Indecele de crestere al Dt 0 103 % (Dt n/ Dt n-1)*100
Indicele de crestere al PT 0 105 % (PT/PT n-1)*100

Rata indatorarii globale 62,71 61,64 % Rig =DT/pt*100
Variatia absoluta a Rig 100 -1,07 % Rig n- Rig n-1

Indicele de crestere al Rig 0 98,29 % (Rig / Rig n-1)*100
52
33
Evolutia ratei indatorarii globale

70
60
50
40
Rata indatorarii globale
30 Nivel optim
20
10
0
2015 2016
Se poate observa din grafocul si tabelul de mai sus o usoara scadere a acestei rate, insa
valorile obtinute in ambii ani de analiza depasesc 33% ceea ce nu reprezinta un aspect
foarte bun – riscul imposibilitatii de onorare a datoriilor este mare.
Cap 6: Analiza riscurilor
Activitatea intreprinderii este supusa in orice moment riscului. In linii generale, riscul
constituie probabilitatea ca un eveniment nedorit sa se produca.
In functie de pozitia sa pe piata, de situatia economica si financiara, de mediul

economic, respectiv climatul in care isi desfasoara activitatea, o societate poate suporta mai
greu sau mai usor riscurile la care este supusa. Practic nu exista activitate economica in care
sa nu intervina riscul la un moment dat. Intenstitatea acestuia poate fi insa diferita in functie
de domeniu, de tendintele pietei, de imaginea tarii in contextul mondial etc.
Sarcina de bază a analizei riscului constă în oferirea informaţiilor obiective care să dea
răspuns la următoarele întrebări:
- care dintre expunerile la risc pot compromite îndeplinirea obiectivelor de către firmă?
- care este frecvenţa de apariţie a acestora- (analiza frecvenţei)
53
- care este impactul acţiunii lor asupra rezultatelor- (analiza consecinţelor)
Analiza în cauză poate fi considerată drept componentă importantă a managementului de risc
prin care se formulează un remediu pentru atenuarea consecinţelor produse de riscuri şi
adaptarea organizaţiei la noile condiţii ale mediului.
Analiza riscurilor se face prin:
- identificarea tuturor situaţiilor care pot genera o pierdere financiară;
- elaborarea scenariilor de pierdere pentru evenimentele identificate;
- alocarea diferitelor expuneri de risc pentru fiecare element identificat;
- se analizează frecvenţa istorică în care s-au produs riscuri identice sau asemănătoare;
- se compară frecvenţa cu mărimea riscului;
- se face agregarea nivelului de risc pentru fiecare produs sau operaţie identificată;
- atunci când se lansează un nou serviciu sau produs, se analizează riscul acestuia din punct de
vedere al cererii de pe piaţă, al costului, al modului de promovare
Viitorul va fi al afacerilor care se bazează pe un management efectiv al riscului. Acesta este
motivul principal pentru care managerii, specialiştii sunt confruntaţi cu provocarea de a-l
identifica şi controla Ştiinţa viitorului, prognoseologia pune la dispoziţia acestora un set de
metode şi tehnici menite să îmbunătăţească calitatea informaţiilor necesare identificării,
analizei şi prevenirii unei situaţii de risc major.
Riscul reprezintă variabilitatea rezultatelor sub presiunea factorilor de mediu.
În general, nimeni nu-şi asumă un risc dacă nu are în vedere şi posibilitatea unui câştig iar
măsura în care între aceşti doi parametrii (risc şi câştig) funcţionează o relaţie bine concepută
şi controlată poate induce la nivelul firmei un echilibru economic şi financiar acceptat.
Problema identificării şi definirii riscurilor de firmă rămâne deschisă datorită unor diferenţe
existente între modalităţile de abordare. Sunt unele situaţii care evidenţiază, la nivelul firmei,
următoarele categorii de riscuri:
- riscuri economice: inflaţia (dobânda şi cursul valutar), riscul de exploatare, riscul
investiţional;
- riscuri financiare: lichiditate, solvabilitate, îndatorare excesivă;
- riscuri comerciale: preţ, transport, vânzare;
- de fabricaţie: calitate, neîncadrare în consumuri, nerealizare programe;
- riscuri politice: constrângere importuri, licenţe, neacceptarea pe unele pieţe (ţări), riscul de
ţară;
- riscuri sociale: demotivarea personalului, creşteri salariale insuportabile, cultură
organizaţională antieconomică;
- riscuri juridice: pierderea sau distrugerea mărfii, neîncasarea creanţelor, pierdere proprietate,
blocarea afacerii, blocarea conturilor;
- riscuri naturale: incendii, inundaţii, cutremure.
Pentru simplificarea procedurilor de reacţie la risc, practicienii (specializaţi în domeniul
economico-financiar) clasifică riscul de firmă în:
a) riscul economic;
54
b) riscul de exploatare şi de profit;
c) riscul de faliment;
d) riscul politic.
6.1. Analiza riscului economic (de exploatare)
Riscul economic mai este cunoscut si sub denumirea de risc de exploatare sau operational.
Orice intreprindere, pentru a fi rentabila, trebuie sa isi acopere integral cheltuielile si sa obtina
profit. Riscul de exploatare reprezinta incapacitatea unei societati de a se adapta la
modificarile mediului cu costuri minime. Rezultatele agentilor economici sunt influentate
foarte mult de modificarile care apar la un moment dat in mediul economic, politic si social in
care activeaza societatea: accentuarea concurentei, modificarea cererii, aparitia produselor de
substitutie, dezvoltarea tehnologica, modificarea legislatiei, schimbarea regimului politic etc.
In activitatea de exploatare, riscul depinde in mare masura de modul de gestionare a factorilor

interni si in principal, de evolutia preturilor de vanzare, de raportul cost- pret, calitate- pret, de
modificarea structurii cheltuielilor in raport cu volumul de activitate s.a.
Practic, pentru determinarea riscului de exploatare se analizeaza pragul de

rentabilitate precum si evolutia lui in raport cu factorii conjuncturali care pot influenta
volumul de activitate, implicit indicatorii de performanta si rezultate ai intreprinderii.
Analiza pragului de rentabilitate
In literatura de specialitate, pragul de rentabilitate este acel nivel al activitatii la care

intreprinderea, prin veniturile obtinute isi acopera integral cheltuielile de exploatare, iar
rentabilitatea este nula. Se mai numeste si punct mort sau cifra de afaceri (productie) critica.
Activitatea întreprinderilor diferă de la o ramură la alta, firmele confruntându-se cu situaţii

diferite datorită interacţiunii unor factori, cum ar fi: - variabilitatea cererii, care face încasările
nesigure, ca de altfel şi posibilităţile de plată a furnizorilor şi de extindere a afacerii; -
fluctuaţia preţurilor de achiziţie a factorilor de producţie utilizaţi influenţează nivelul
costurilor şi mărimea profitului firmei; - calitatea activităţii de marketing, care poate influenţa
sau nu firma să adopte modificările impuse de conjunctura pieţei; - competenţa managerilor,
reflectată în oportunitatea deciziilor luate, de care depinde ulterior succesul sau eşecul
afacerii.[2] Riscul economic este legat de structura costurilor de exploatare (în fixe şi
variabile) şi depinde în mod direct de ponderea mai mare sau mai mică a cheltuielilor fixe în
totalul cheltuielilor. Pentru estimarea riscului de exploatare şi a riscului financiar, practica
afacerilor utilizează un instrument de analiză cunoscut sub denumirea de pragul de
rentabilitate, care permite stabilirea condiţiilor necesare realizării echilibrului microeconomic,
cu sau fără profit (punctul mort). Pragul de rentabilitate reprezintă volumul de activitate
(volumul fizic al vânzărilor) numit volum critic, la care veniturile (cifra de afaceri critică)
echilibrează cheltuielile, la punctul mort rezultatul fiind egal cu zero. Riscul de exploatare
decurge din fluctuaţiile rezultatului exploatării în funcţie de poziţia faţă de pragul de
rentabilitate (punctul mort) şi de structura costurilor de exploatare în fixe şi variabile.
55
Analiza riscului de exploatare se poate realiza prin:
 Metoda pragului de rentabilitate

 Metoda elasticitatii rezultatulu
a) Metoda elasticitatii
Metoda elasticitatii rezultatului exploatarii permite analiza riscului de exploatare prin prisma
sensibilitatii rezultatului exploatarii la modficicarea volumui de activitate, Indicatorul utilizat
de aceasta metoda este coeficientul de elasticitate, cunoscut si sub numele de coeficient de
levier al exploatarii.
ΔRe=Re2015-Re2016=830768
Δve=Ve2015-Ve2016=36543245
Ke=2,21/2,07=10,06
Metoda elasticitatii
Indicator Perioada de analiza UM

2015 2016
Re2 374447 456447 RON
ΔRe 830768 RON
Ve 17570035 18963210 RON
ΔVe 36543245 RON
Ke 10, 06
Atunci cand valoarea coeficientului de elasticitate este mai mare de 6, firma se afla intr-o
situatie nefavorabila, incadrandu-se in zona de risc economic.
In situatia firmei analizate Ke=10,06, ceea ce inseamna ca firma are un grad mare de risc
economic. O valoare mare a coeficientului de elasticitate reflecta o modificare mai lenta a
rezultatului exploatarii la modificarea volumului de activitate, ceea ce nu asigura
intreprinderii rimp mai mare de reactie la modificarea conditiilor de mediu.
6.2 Analiza riscului financiar
Analiza riscul financiar caracterizeaza variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenta

structurii financiare a firmei. Capitalul unei firme este format din doua componente –
capitalul propriu si imprumuturi, componente care se deosebesc fundamental prin costul pe
care il genereaza fiecare. O firma care recurge la imprumuturi trebuie sa suporte sistematic si
cheltuielile aferente. De aceea, indatorarea, prin marimea si costul pe care il presupune,
antreneaza o variabilitate a rezultatelor si, prin urmare, modifica substantial riscul financiar la
care se supune firma.
Gradul de indatorare=DT/AT*100
56
GD2015=25,87
GD2016=27,76
b) Lichiditatea imediata
Li=(Db+Cr)/(DTS+CREDIT ts)*100
Li2015=8117667/6033070=134,55
Li2016=6924791/6360920=208,8
c) Solvabilitatea patrimoniala
SP=[(CS+Rez+Profit nerep)/(CS+Rez+Profit nerep+DT)]*100
SP2015=1,28%
SP2016=4,33%
d) Rentabilitatea in functie de cheltuieli
Rent ch=Profit Net/CT*100
Rent ch2015=0
Rent ch2016=1,11%
Cap 7. Analiza opotunitatii de creditare

7.1 Rata indatorarii globale

Datorii totale 3 783 810 3 920 920 RON Dt
Rata indatorarii globale 62,71 61,64 % Rig =DT/pt*100
Nivel de referinta <33 <33 % Nref
Nivelul ratei trebuie sa fie subunitar, indepartarea de 1 semnificand reducerea indatorarii,

respectiv cresterea autonomiei financiare.
57
In cazul fimei Transpol SRL, gradul de indatorare globala este de 62,71 , cu mult mai mare
decat nivelul de referinta, ceea ce determina un nivel redus al autonomiei financiare, iar riscul
neramburasrii unui imprumut bancar este destul de mare.
In anul 2016 putem observa o scadere a ratei de indatorare 61,64, ceea ce inseamna ca firma
isi creste autonomia financiara.
e) se poate dermina cu urmatoarele formule:

1) Rit=DTML/Cap pr*100 <100%
2) Rit=DTML/Cap pr*100 <50
Rata indatorarii la termen exprima o situatie favorabila firmei daca are un nivel mai mic de
100% in primul caz, sau mai mica de 50% in al doilea caz.
Aceasta rata mai poarta denumirea de de „coeficient de levier”, utilizata in analiza frecvent,
deoarece permite aprecierea capacitatii de indatorare a firmei (pentru ca se apropie de
saturatie cand tine spre 100%) precum si aprecierea masurii in care unitatea recurge la
„levierul financiar”.
1) Rit2015=574640/8 588 149*100=6,69
Rit2016=172537/7 760 686*100=2,22
2) Cap perm2015=574640/9162789*100=6,27%
Cap perm2016=172537/7 933 223*100=2,17%
Se poate observa ca in ambele cazuri, firma SC TRANSPOL SRL se afla intr-o situatie
favorabila, rata indatorarii la termen fiind sub nivelul de referinta.

DTML 574640 172537 RON Dt
Capital propriu 8 588 149 7 760 686 RON PT
Capital permanent 9162789 7 933 223 RON
Rata indatorarii la termen 1 6,69 2,22 % <100
Rata indatorarii la termen 1 6,27% 2,17% % <50
58
7.2 Investitia propriu-zisa
Pentru a-si imbunatati conditiile de transport a pieselor auto, SC TRANSPOL SRL si-a
propus achizitionarea unei autoutlitare in leasing.
Aceasta achizitie va fi folosita de catre firma atat pentru transportul intern cat si pentru
transportul extern.
Scopul acestei achizitii este acela de a creste capacitatea de livrare, marind astfel premisele
realizarii unei activitati profitabile, de o inalta calitate, la standarde europene precum si
consolidarea pozitiei pe piata (acoperirea unui segment mai mare de piata fata de
competitori).
Credit de leasing aferent investitiei
59
GRAFIC RAMBURSARE
Rata lunara
Luna Sold Dobanda Principal Comision TVA
(cu TVA)
1 95 564,52 398,19 1 331,12 955,65 644,39 3 329,34
2 94 233,40 392,64 1 336,67 942,33 641,19 3 312,83
3 92 896,73 387,07 1 342,23 928,97 637,99 3 296,26
4 91 554,50 381,48 1 347,83 915,54 634,76 3 279,61
5 90 206,67 375,86 1 353,44 902,07 631,53 3 262,90
6 88 853,23 370,22 1 359,08 888,53 628,28 3 246,12
7 87 494,14 364,56 1 364,75 874,94 625,02 3 229,27
8 86 129,40 358,87 1 370,43 861,29 621,74 3 212,34
9 84 758,97 353,16 1 376,14 847,59 618,45 3 195,35
10 83 382,82 347,43 1 381,88 833,83 615,15 3 178,28
11 82 000,95 341,67 1 387,63 820,01 611,84 3 161,15
12 80 613,31 335,89 1 393,42 806,13 608,51 3 143,94
13 79 219,90 330,08 1 399,22 792,20 605,16 3 126,66
60
Rata lunara
(cu TVA)
14 77 820,68 324,25 1 405,05 778,21 601,80 3 109,31
15 76 415,62 318,40 1 410,91 764,16 598,43 3 091,89
16 75 004,72 312,52 1 416,78 750,05 595,04 3 074,40
17 73 587,93 306,62 1 422,69 735,88 591,64 3 056,83
18 72 165,24 300,69 1 428,62 721,65 588,23 3 039,19
19 70 736,63 294,74 1 434,57 707,37 584,80 3 021,47
20 69 302,06 288,76 1 440,55 693,02 581,36 3 003,68
21 67 861,51 282,76 1 446,55 678,62 577,90 2 985,82
22 66 414,97 276,73 1 452,58 664,15 574,43 2 967,88
23 64 962,39 270,68 1 458,63 649,62 570,94 2 949,87
24 63 503,76 264,60 1 464,71 635,04 567,44 2 931,78
25 62 039,06 258,50 1 470,81 620,39 563,93 2 913,62
26 60 568,25 252,37 1 476,94 605,68 560,40 2 895,38
61
Rata lunara
(cu TVA)
27 59 091,31 246,21 1 483,09 590,91 556,85 2 877,07
28 57 608,22 240,03 1 489,27 576,08 553,29 2 858,68
29 56 118,95 233,83 1 495,48 561,19 549,72 2 840,21
30 54 623,48 227,60 1 501,71 546,23 546,13 2 821,67
31 53 121,77 221,34 1 507,96 531,22 542,53 2 803,05
32 51 613,80 215,06 1 514,25 516,14 538,91 2 784,35
33 50 099,56 208,75 1 520,56 501,00 535,27 2 765,57
34 48 579,00 202,41 1 526,89 485,79 531,62 2 746,72
35 47 052,11 196,05 1 533,25 470,52 527,96 2 727,78
36 45 518,85 189,66 1 539,64 455,19 524,28 2 708,77
37 43 979,21 183,25 1 546,06 439,79 520,58 2 689,68
38 42 433,15 176,80 1 552,50 424,33 516,87 2 670,51
39 40 880,65 170,34 1 558,97 408,81 513,15 2 651,26
62
Rata lunara
(cu TVA)
40 39 321,69 163,84 1 565,46 393,22 509,41 2 631,93
41 37 756,22 157,32 1 571,99 377,56 505,65 2 612,51
42 36 184,24 150,77 1 578,54 361,84 501,88 2 593,02
43 34 605,70 144,19 1 585,11 346,06 498,09 2 573,45
44 33 020,58 137,59 1 591,72 330,21 494,28 2 553,79
45 31 428,87 130,95 1 598,35 314,29 490,46 2 534,06
46 29 830,51 124,29 1 605,01 298,31 486,63 2 514,24
47 28 225,50 117,61 1 611,70 282,26 482,77 2 494,33
48 26 613,81 110,89 1 618,41 266,14 478,91 2 474,35
49 24 995,39 104,15 1 625,16 249,95 475,02 2 454,28
50 23 370,23 97,38 1 631,93 233,70 471,12 2 434,13
51 21 738,31 90,58 1 638,73 217,38 467,21 2 413,89
52 20 099,58 83,75 1 645,56 201,00 463,27 2 393,57
63
Rata lunara
(cu TVA)
53 18 454,02 76,89 1 652,41 184,54 459,32 2 373,17
54 16 801,61 70,01 1 659,30 168,02 455,36 2 352,68
55 15 142,31 63,09 1 666,21 151,42 451,37 2 332,10
56 13 476,10 56,15 1 673,15 134,76 447,38 2 311,44
57 11 802,94 49,18 1 680,13 118,03 443,36 2 290,69
58 10 122,82 42,18 1 687,13 101,23 439,33 2 269,86
59 8 435,69 35,15 1 694,16 84,36 435,28 2 248,94
60 6 741,54 28,09 6 741,54 67,42 1 640,89 8 477,93
Cap. 8 Concluzii
TRANSPOL este o societate cu obiect de activitate principal comertul cu piese si

acecsorii pentru autovehicule, dezvoltata la nivel national, cu sediul central in Timisoara.
Importul de piese auto din Germania si Italia pentru autocamioane, autoturisme si

utilaje, reprezinta principala activiate a companiei TRANSPOL , care s-a impus cu succes
inca din 2002 pe piata de profil prin mentinerea si dezvoltarea unui standard superior de
calitate, politica firmei fiind in deplina concordanta cu satisfacerea permanenta a cerintelor si
nevoilor clientilor nostri.
64
Inca de la inceput fundamentele principale ale companiei au fost sa devenina un
partener de baza pentru clientii prin cresterea continua a calitatii serviciilor si produselor.
Obiectivul firmei este sa construiasca relatii de lunga durata cu un numar restrâns de furnizori
care ofera încredere si servicii de înalta calitate, intentia nefiind achizitia celor mai slab
calitative piese de schimb, ci promovarea produselor de calitate si de marca.
Pornind din Timisoara cu o experienta vest-europeana pe piata de profil acumulata treptat si
in acelasi timp chemati de nevoia de a veni si mai aproape de clientii nostri, compania a
inceput sa se dezvolte si la nivel national, deschizand opt puncte de lucru in tara.
In cazul punctului de lucru din Timisoara, exista posibilitati de modernizarea amijloacelor de

munca insa firma Transpol prefera achizitionarea unor noi echipamente: masini sau
calculatoare care sa le permita adaptarea la exigenetele pietei in cele mai multe cazuri.
Societatea opteaza pentru modernizarea mijloacelor de munca doar in cazul in care aceasta
solutie este mai buna decat achizitionarea unor mijloace noi sau cand achizitionarea unor
mijloace noi nu se justifica.
Cu o activitate de aproape 15 ani, sistemul informațional existent la nivelul firmei Transpol a

fost adaptat constant la nevoile pieței si implicit la nevoile utilizatorilor (clienți, angajați).
Altfel spus, activitatea de vânzare este cea care stă la baza tuturor activităţilor întreprinse de
firmă, armonizând interesele firmei cu cele ale clienţilor.
Baza de clienti ai firmei SC Transpol SRL este formata dintr-un numar redus de persoane
fizice, obiectivul firmei fiind acela de a oferi produse si servicii persoanelor juridice.
Clientii societatii sunt regii autonome si societati comerciale din diferite domenii, cu capital
de stat si cu capital privat.
Concurenta formeaza o categorie aparte a mediului de comert cu piese auto specific

economiei de piata. In postura de concurenti se inscriu firmele care isi disputa acelasi segment
de clienti, iar in numeroase cazuri aceiasi furnizori sau prestatori de servicii.
In cele mai multe cazuri, alegerea furnizorului a devenit elemetul cheie care face diferenta pe
piata comertului cu piese auto. De aceea, SC TRANSPOL SRL colaboreaza cu o serie variata
de funizori, atat interni cat si internationali.
Punctele forte ale firmei includ nivelul scazut al costurilor, structura diversificata a ofertei si
flexibilitatea ei in raport cu cererea, personal matur, cu experienta (forta de munca bine
calificata),controlul strict al cheltuielilor si fluxurilor de incasari si plati,
Ca puncte slabe ale firmei se pot enumera existenta unui numar mare de firme concurente
care afecteaza profitabilitatea societatii, activitatea de marketing insuficient dezvoltata, prea
putine noi stategii ale fimei, lipsa unui numar mai mare de masini care sa asigure transportul
produselor in Timisoara. Insa, firma si-a propus dezvoltarea acestui ultim punct prin
azhizitionarea unei noi autoutilitare care sa sporeasca cifra de afaceri a acesteia.
65
Dintre amenintarile care pot afecta firma se poate mentiona: scaderea veniturilor populatiei si implicit
scaderea consumului, aparitia de noi concurenti care ar putea sa afecteze cota de piata a societatii,
costul ridicat al resurselor financiare care ingreueaza activitatea de investitii, fiscalitatea ridicata si
existenta evaziunii Fiscale.
Firma se bucura de urmatoare oportunitati in mediul de afacere actual: manifestarea unei stari de
stagnare sau regres la firmele concurente, posibilitatea de incheiere a unor aliante, acorduri
avantajoase, cerere relativ constanta pentru produsele de baza, un avantaj in conditiile recesiunii
economice actuale.
In ceea ce priveste promovarea, este important de subliniat faptul ca S.C. TRANSPOL S.R.L.
implementeaza un marketing de relatie de cooperare cu clientii, iar in anumite momente, unul
ofensiv, si nu un marketing de realtie elementar (adica societatea vinde produsele fara a mai lua
legatura cu clientul); elaboreaza si sustine financiar programe destinate a-i face pe cumparatori sa
revina, sa cumpere mai mult si sa ramana fideli societatii. Problema consta in a stabili o relatie
speciala cu cei mai buni clienti ai firmei, relatie care se bazeaza pe o comunicare reala in ambele
sensuri si care sa-i faca pe clienti beneficiarii unor recompense sau privilegii.
Toate activitatile de marketing, studiul pietei, pregatirea vanzarilor, publicitatea, serviciile, trebuie
realizate la un nivel calitativ superior. Asfel, promovarea imaginii S.C. TRANSPOL S.R.L., se
realizeaza prin reclame la radioul local, materiale promotionale si prin site-ul special creat
http://www.transpol.ro/.
In perioada analizata, anii 2015 si 2016, se poate observa o crestere a capacitatii firmei de a
genera profit, aceasta fiind foarte me mare fata de media optima. La 100 de lei cifra de
afaceri, revin in medie 0 lei profit in 2015 si 9,45 lei profit in 2016.
Tendinta ratei profitabilitatii veniturilor totale este de crestere, avand in vedere cresterea ratei
in 2016 fata de 2015. Aceasta crestere s-a realizat pe fondul cresterii rezultatului brut al
exercitiului de la 0 in 2015 la 172537 in 2016.
Avand in vedere cresterea ratei se poate concluziona ca daca in 2016 la 100 lei venituri totale
s-a obtinut 1,10 lei profit brut si in 2015 la 100 lei profit s-a obtinut 0 lei profit brut,
capacitatea veniturilor de a genera profit in 2016 a crescut fata de 2015, fiind de 1,1.
Rata profitabilitatii cheltuielilor arata capacitatea activitatii de a genera prin costuri profit. In
perioada analizata se poate observa o crestere a ratei profitabilitatii resureselor consumate de
la 0 in 2015 la 27% in 2016.
Factorii care influenteaza acesta rata sunt costul total si rezultatul exercitiului. Cresterea ratei
in 2016 fata de 2015 s-a realizat pe fondul cresterii rezultatului exercitiului, societatea
inregistrand in 2016 un profit mai mare decat in 2015.
Rentabilitatea constituie una din formele de exprimarea a eficientei, reprezentand expresia cea
mai sintetica a rezultatelor unei activitati. Cele mai intalnite forme de rentabilitate se refera la
rentabilitatea economica si rentabilitatea financiara.
De remarcat faptul ca la calculu ratei de rentabilitate economica s-a utilizat rezultatul brut al
exploatarii si activul total. Rata rentabilitatii eocnomice calculata cu aceasta relatie exprima
66
nivelul de remunerare a activului total aflat la dispozitia societatii comericale si arata nivelul
excedentului brut al exploatarii sau rezultatul exploatarii obtinute la 100 lei active totale.
In anul 2015 firma analizata se poate incadra in situatia 1, cand rata este mai mica decat 2
ceea ce inseamna ca la 100 lei active totale au nu s-a inregistrat profit brut, iar in 2016 se
incadreaza in acceasi situatie, insa cresterea considerabila este remarcabila – la 100 lei active
totale au revenit 1,22 lei profit brut.
In anul 2015 viteza de rotatie a activele imobilizate a crescut, durata in zile a unei rotaii
scazand semnificativ.
Capitalurile proprii se rotesc prin cifra de afaceri cu o viteza de 1,63 in anul 2015 si cu 1,97 in
anul 2016, recuperandu-se sub forma initiala baneasca intr-un interval mai mic de 1 an.
Rata de gestiune a clientilor ne arata in cate zile isi incaseaza intreprinderea contravaloarea
livrarilor de la clienti, putandu-se aprecia fie prin nr. de rotatii al creditului de clienti, fie prin
incasare in zile a creditului.
Numarul de rotatii a creantelor a crescut de la o perioada la alta, ceea ce inseamna o viteza a

cresterii de viteza a clientilor. Durata in zile a unei rotatii a scazut de la un an la altul cu 46 de
zile, ceea ce reprezinta un aspect negativ pentru gestiunea societatii, adica o inrautatire a
gestiunii clientilor.
Viteza de rotatie a datoriilor curente arata ca numarul de reconstituiri ale datoriilor curente pe
seama cifrei de afaceri intr-o perioada de gestiune.
Datoriile pe termen scurt si cifra de afaceri au crescut in 2016 fata de anul precedent. Numarul
de rotatii a crescut iar durata de zile a unei rotatii a scazut.
Rata de gestiune a furnizorilor ne arata in cate zile firma isi achita datoriile sale fata de
furnizori explicandu-se prin nr si durata in zile a unor rotatii.
In cazul firmei Transpol, furnizorii au crescut in 2016 fata de anul precedent, cifra de afaceri a
crescut intr-o proportie mai mare decat furnizorii.
Numarul de rotatii a furnizorilor a scazut de la un an la altul cu 0,36 rotatii iar durata a crescut
cu 32 de zile.
Atat in 2015 cat si in 2016, ratele de lichiditate pentru Transpol SRL au inregistrat valori
ridicate, de 2,3 si respectiv 2,1, care se situeaza mult peste nivelul considerat maixm pentru
aceasta rata. Acest aspect poate avea ca explicatie gestiunea necoresponzatoare a datoriilor pe
termesn scurt.
Nivelul minim recomandat al ratei solvabilitatii generale este de cel putin 133%, firma SC
TRANSPOL SRL inregistrand atat in 2015 cat si in 2016 un procent mult mai mare si anume
232, respectiv 222.
67
Situatia globala din punct de vere al solvabilitatii este ca unitatea comerciala are capacitatea
de a-si acoperi datoriile totale din activele totale, cu precizarea unei gestiuni
necoresponzatoare a datoriilor totale, printr-un grad de exigibilitate al acestora.
Rata finantarii stabile reflecta masura in care sursele stabile (aciclice) de finantare sunt
suficiente pentru a finanta nevoile stabile a firmei.
In anul 2015 precum si in anul 2016 rata finantarii stabile este peste 100%, rezultand ca
activele stabile sunt finantate integral din surse stabile, existand astfel un excedent de surse
permanente. Se mai observa de asemenea o crestere a acestei rate in 2016 pe seama scaderii
activelor imobilizate nete intr-o proportie mai mare decat a capitalului permanent.
Rata finantarii activelor imobilizate din surse proprii reflecta anatomia financiara a firmei si
exprima gradul in care capitalul propriu participa la finantare nevoilor stabile.
In ambii ani de analiza se inregstreaza o rata a finantarii activelorimobilizate din surse proprii
peste nivelul optim, respectiv 100%. In anul 2016 se inregistreaza o crestere a ratei pe fondul
scaderii activelor imobilizate. Apreciem astfel ca Cpr acopera integral nevoile stabilite in
perioada de analiza.
SC Transpol SRL inregistreaza in perioada de analiza o rata a finantarii ciclice in scadere in

anul 201 fata de anul 2015. Aceasta se situeaza sub nivelul optim de 100% astfel nevoile
procesului de exploatare sunt finantate din surse ciclice specifice exploatarii.
Activitatea intreprinderii este supusa in orice moment riscului. In linii generale, riscul
constituie probabilitatea ca un eveniment nedorit sa se produca.
In functie de pozitia sa pe piata, de situatia economica si financiara, de mediul economic,

respectiv climatul in care isi desfasoara activitatea, o societate poate suporta mai greu sau mai
usor riscurile la care este supusa. Practic nu exista activitate economica in care sa nu intervina
riscul la un moment dat. Intenstitatea acestuia poate fi insa diferita in functie de domeniu, de
tendintele pietei, de imaginea tarii in contextul mondial etc.
In situatia firmei analizate coeficientul de elasticitate este de 10,06, ceea ce inseamna ca firma
are un grad mare de risc economic. O valoare mare a coeficientului de elasticitate reflecta o
modificare mai lenta a rezultatului exploatarii la modificarea volumului de activitate, ceea ce
nu asigura intreprinderii rimp mai mare de reactie la modificarea conditiilor de mediu.
In cazul fimei Transpol SRL, gradul de indatorare globala este de 62,71 , cu mult mai mare
decat nivelul de referinta, ceea ce determina un nivel redus al autonomiei financiare, iar riscul
neramburasrii unui imprumut bancar este destul de mare.
In anul 2016 putem observa o scadere a ratei de indatorare 61,64, ceea ce inseamna ca firma
isi creste autonomia financiara.
Avand in vedere toti indicatorii economico-financiari analizati pentru firma SC Transpol

SRL, se poate concluziona ca aceasta este in continua crestere, consolidandu-se pozitia din ce
in ce mai puternic pe piata comertului cu piese auto.
68
Bibliografie
1. Lala – Popa I., Minuleac ME., Analiza economica financiara – Elemente teoretice si
studii de caz, Editua Mirton, Timisoara, 2012;
2. http://www.mfinante.ro
3. http://www.transpol.ro
4. http://econ.unitbv.ro
5. http://academiacomerciala.ro
6. http://www.conso.ro
69
Anexe
1. Bilant prescurtat la 31.12.2016

2. Contul de profit si pierdere la 31.12.2016
3. Date informative la 31.12.2016
4. Situatia privind activele imobilizate la 31.12.2016
70
71

Diagnosticul Economico-Financiar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diagnosticul Economico-Financiar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Cap. 1 Prezentarea S.C. TRANSPOL S.R.L ........................................................................................................... 2

Denumire: Transpol S.R.L

Data înființării: 2002

Cod fiscal: 14588327

Nr. Reg. Com.: J35/574/2002

Sediul central: Ghiroda, DN 6, KM 548+750 Dreapta

Forma juridică: SRL

Sfera de activitate: Comerţ

Locul în sfera de activitate:-

Gama de produse (servicii) oferite: Piese şi accesorii pentru autocamioane, autoturisme şi

Nr. de angajați firma: 54

Nr. de angajați (Punct de lucru Timisoara): 6

Clienți importanți: ~100

Perspective de dezvoltare: Deschiderea unui nou punct de lucru în Sibiu

1.1 Istoricul firmei

Codul de înregistare în scopuri de TVA este RO 14588327 conform certificatului de

Ultima Inregistrare la ANAF a fost realizată în data de 02 Noiembrie 2017, prelucrarea

Actele normative care reglementeazã activitatea analizatã

Legea nr. 31/1990 privind Societățile Comerciale actualizată în 2015

OMEF 3512/2008 privind documentele financiar-contabile

Regulament de Ordine Interioară

1.3 Obiectul de activitate

Cod CAEN - 453 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule

4532 Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule

Capitalul social al firmei este de 5000 lei.

1.5. Informaţii economice

Indicatori din situaţiile financiare anuale la 31 decembrie 2016

Tabel 1.1 Elemente din bilant

Tabel 1.2 Elemente din bilant

Cap. 2 Diagnosticul potenţialului uman al întreprinderii

Asigurarea cu personal presupune concordanta dintre numarul de personal existent si cel

Evoluţia numărului de personal

În perioada analizată, respectiv 2015-2016, societatea comercială a înregistrat o scădere a

Modalitatile folosite de S.C TRANSPOL S.R.L in procesul de recrutare de personal sunt

- Anunturile de angajare in mass-media (recrutare online)

- atat promovarea, cat si transferurile trebuie anuntate;

- criteriile de selectie sa fie clarificate si comunicate.

Metodele de selectie folosite de SC Transpol SRL sur urmatoarele:

În unele cazuri , înainte ca solicitantul sa completeze formularul pentru un post liber ,

Probele de lucru testeaza capacitatea candidatilor de a se adapta la conditiile de lucru, acest

5. Decizia finală de angajare

Angajatul nu este cointeresat în munca si repede paraseste organizatia. Aceasta problema

Angajatul noi nu se adapteaza în colectiv. Cauza principala aparitiei acestei eroare de

Scopul neclar si recrutarea si selectionarea necorespunzatoare poate consuma foarte multi

Eficienta procesului de asigurare organizatiei cu personal necesar poate fi evaluata prin

 Rata fluctuatiei de personal.

Pierderi si daune suportate de întreprinderea în cazul ineficientei procesului de recrutare si

Principalele cauze aparitiei acestor probleme sunt:

 Pregatirea necorespunzatoare sau insuficienta a persoanelor care desfasoara selectia.

2.2 Structura potenţialului uman

Tabel 2.2 Categorii de personal TRANSPOL S.R.L

Tabel 2.3. Punct de lucru Timişoara (TM1)

Tabel 2.4 Indicatori de structură pe categorii de angajaţi

4. Ponderea salariaţilor necalificaţi în total salariaţi direct 0,81 0,8

Tabel 2.5 Structura personalului pe sexe (2015)

Specificaţii Număr de personal Pondere (%)

Tabel 2.6 Structura personalului pe sexe (2016)

Specificaţii Număr de personal Pondere (%)

Reguli privind igiena, securitatea si protectia muncii:

 Angajatul trebuie sa ia la cunostinta conditiile de munca, riscurile la care se expune la

 Angajatul trebuie sa ia la cunostinta instructiunile de protectie a muncii.

 Angajatul trebuie sa ia la cunostinta ca la prezentarea la serviciu trebuie sa fie odihnit