Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

Facultatea de Inginerie
Specializarea: Inginerie Economica Industriala-Anul II

PROIECT PRACTIC LA
TEHNOLOGIA CONFECTIILOR
TEXTILE

Profesor indrumator: Student:

Babanatis Roxana Mihaela Manole Aurelia Vasilica

Arad 2018

1
 CUPRINS

CAPITOLUL I
I.1. Principii de relizare a proceselor tehnologice specifice industriei de confectii .......................... 3

I.2. Stabilirea principalelor elemente ale documentatiei tehnice a produselor ................................ 4

I.3. Organizarea productiei ............................................................................................................. 7

I.4. Tehnologia de confectionare .....................................................................................................9

CAPITOLUL II – DESCRIEREA MODELULUI

II.1. Introducere............................................................................................................................. 10

II.2. Consideratii generale.............................................................................................................. 11

II.3. Descrierea tehnica a modelului proiectat................................................................................ 11

II.4. Analiza modelului. Descrierea sacoului pentru femei............................................................. 12

CAPITOLUL III
III.1. Stabilirea procesului tehnologic ............................................................................................ 14

2
 TEMA PROIECTULUI

Sa se calculeze norma de productie si numarul de muncitori pentru o

productie de 230 buc/8 ore sacouri femei (Tema 25).Se lucreaza fiecare produs
pe o linie tehnologica.

CAPITOLUL I

I.1. Principii de relizare a proceselor tehnologice specifice

industriei de confectii

Productia in industria de confectii se baseaza in primul rand pe normalizare,

standardizare si tendinta continua de unificare a detaliilor si ansamblurilor de
imbracaminte.
Organizarea in flux a acesteia, contine mari posibilitati de crestere a
productivitatii muncii, de asigurare a unei cantitati mari, prin pregatirea
corespunzatoare a proceselor tehnologice.
Procesul tehnologic este schimbarea studiata a aspectului exterior, a formei
si partial a calitatii obictelor muncii (a detaliilor, a legaturilor si partilor
produselor) pentru obtinerea produsului finit. Lansarea unui produs nou se face
in asa fel incat pe elementele de baza se realizeaza acel model de produs, care
va avea cele mai multe calitati ce se repeta la toate modelele ce vor intra in
circuitul industrial.
Proiectarea proceselor tehnologice sau pregatirea tehnologica a fabricatiei
este una din cele mai importante faze ale pregatirii tehnice. Etapele pregatirii
tehnologice sunt urmatoarele:

3
 a. Stabilirea operatiunilor de prelucrare necesare;
b. Stabilirea succesiunii operatiilor, ritmicitate, sincronizare;
c. Stabilirea utilajului necesar fiecarei operatiuni;
d. Stabilirea semifabricatului de plecare in normarea consumului de
material;
e. Stabilirea calificarii si numarul executantiilor;
f. Studiul metodelor de munca pentru fiecare operatie;
g. Normarea consumului de manopera;
h. Proiectarea sabloanelor pentru croit;
i. Proiectarea si executarea diferitelor dispozitive;
j. Elaborarea documentatiei tehnologice.
Documentil de baza pentru stabilirea procedeelor de executie a fiecarui reper
este faza tehnologica care cuprinde:
 Caracteristicile produsului in faza respectiva, caracteristicile utilajului
pentru faza frespectiva;
 Regimul de lucru al utilajului in faza respectiva;
 Timpul normat, materiale, dispozitive etc.
Fisa tehnologica trebuie respectata cu strictete, in care scop se elaboreaza
normal C.T.C., pe faze, pentru descoperirea la timp a oricaror abateri de ka
disciplina tehnologica.

I.2. Stabilirea principalelor elemente ale documentatiei

tehnice a produselor

Pentru un produs simplu, de exemplu flanea de corp realizata din tricot

tubular, se executa urmatoarele elemente ale documentatiei tehnice:
 Construirea tiparelor de baza;
 Decuparea tiparelor;
 Incadrarea tiparelor;
 Stabilirea dimensiunii incadrarii;
 Stabilirea consumului specific;
 Stabilirea indicelui de utilizare si a indicatului de pierderi.
4
 Construirea tiparelor de baza se face la scara 1:5, scara la care se efectueaza
tot calculul. Metoda de constructie folosita este metoda prin puncte, pe baza
indicatiilor dimensionale.
Decuparea tiparelor. Tiparele astfel construite se copiaza la aceasi scara pe
carton si se decupeaza. Se inscriu pe fiecare tipar date referitoare la marime,
denimrea produsului, mod de asezare pe material.
Incadrarea tiparelor. Se realizeaza o incadrare simpla a tiparelor pe material
pentru marimea construita , pe tricotul tubular, in asa fel incat suma detaliilor
de pe cele doua parti ale tricotului tubular sa corespunda unui nr. intreg de
produse. Tiparele se aseaza pe directia sirurilor de ochiuri ale tricotului.
Stabilirea dimensiunilor incadrarii. Se stabilesc urmatoarele caracteristici ale
incadrarii:
 Dimensiunile principale (lungime,latime)
 Consum specific ( m2 ,m)
 Indicele de utilizare si indicele de pierderi (%)

Cunoscand principalele dimensiuni se determina suprafata de incadrare:

Si =L x I ( m2 )
Unde:
L - lungimea de incadrare, m;
I - latimea de incadrare, m;
In cazul in care Si se incadreaza in „n” produse, consumul specific se
calculeaza cu relatia:
Si L
Cs = (m2 ) Cs = (m)
n n

Indicele de utilizare al suprafetei se calculeaza cu relatia:

S
Iu = * 100 (%)
Si

5
 Unde:
S - suprafata tiparelor sausuprafata utila, m2 .

Pentru calculul indicelui de pierderi se calculeaza prealabil deseurile pe

suprafata de incadrare:

D = Si - S (m2 )
Unde:
D - suprafata deseurilor, m2 .

Indicele de pierderi se calculeaya cu urmatoarea relatie:

D
Ip = * 100 (%)
Si
In cazul unui calcul corect :

Iu + Ip = 100%

Pentru calculul valorii suprafetei utile sau a suprafetei tiparelor ,S, se

aplica metoda planimentarii:

S = ∑ Si
Unde:

Si – suprafetele planimetrate ale tiparelor Si = s*C

Unde:
s - constanta planimetrului utilizat;
C - citirea pe aparat.

6
 Toate calculele se efectueaza la scara 1:5, dar se revine la marimea reala:

Si real = Si * 25
S real = S * 25
Se calculeaza consumul specific real.

I.3. Organizarea productiei

Tipul de organizare a productiei unei intreprinderi se caracterizeaza prin

gradul se specializare a intreprinderii, a sectiei, locului de munca, volumul de
productie, constanta nomenclaturii sortimentului, modul dde miscare a
obiectului muncii, legaturile intre diferite operatii in timp si spatiu. In functie de
aceiasi factori se deosebesc trei tipuri de baza a organizarii productiei:
 Individuala sau unicata;
 De serie (mare, mijlocie, mica);
 De masa.
Corespunzator acestor trei tipuri, productia de poate organiza in doua
forme:
1. Pe comenzi;
2. Pe fluxuri.
Productia individuala sau unicata se caracterizeaza printr-o nomenclatura
instabila a productiei, volumul mare de munca, durata mare a ciclului de
productie. Acest tip de productie se intalneste in cooperativele mestesugaresti
si in atelierele de creatie.
Clarificarea corespunzatoare productiei de serie se face in functue de
nomenclatura produselor, pieselor, operatiilor care se repeta, tinand seama si
de complexitatea si de specificul produsului.

7
 Productia de masa se caracterizeaza prin volum mare de produse similare ce
se repeta o perioada de timp. De asemenea, productia de masa prezinta
urmatoarele avantaje:
 Se adanceste specializarea intreprinderii, sectiei, locului de mnca,
muncitorului;
 Se marese productivitatea muncii pe baza diviziunii muncii si a
specializarii muncitorilor;
 Se creaza conditii pentru folosirea utilajului specializat de inalta
productivitate care sa fie utilizat cu indici ridicati;
 Se reduce sau se lichideaza timpii neproductivi;
 Se modifica evidenta, planificarea si deservirea productiei;
 Se poate introduce normarea tehnica si retribuirea in acord simplu
sau colectiv;
 Se reduce productia neterminata si stocurile de productie
neterminata;
 Se obtin indicatori exceptionali, eficacitati economice mari in raport
cu introducerea automatizarii.
Avand in vedere nivelul tehnicii actuale, se mentioneaza tendinta de
introducere a sistemului integrat pentru productia de imbracamite care consta
in realizarea in primul rand a unor sisteme automate specializatate si anume:
 Sistem automat de culegere si prelucrare a datelor antropometrice
si „Banca Centrala de elemente tipizate”;
 Sistemul de proiectare a tiparelor;
 Sistemul de gradare si incadrare a tiparelor si determinarea
consumurilor specifice de materii prime;
 Sisemul interactiv de elaborarea proceselor tehnologice;
 Sistemul integrat de receptie si preparare a materialelor textile;
 Sistemul de debitare automata a materialelor textile;
 Sisteme de linii tehnologice de prelucrare-montaj cu transport
interoperational;
 Sistemul de finisare umido-termica;
 Sistemul de transport-depozitare-lotizare-expeditie a produselor
finite;
 Sistemul automat complex.

8
 Toate aceste sisteme se grupeaza in trei mari grupe si anume:
1. Proiectarea;
2. Asamblarea detaliilor;
3. Sistemul informatic.

I.4. Tehnologia de confectionare

Tehnologia de cnfectionare reprezinta totalitatea operatiilor necesare

transformarii semifabricatului croit in produs finit.
Procesul tehnologic de confectionare cuprinde in structura sa etape de lucru
si operatii de executie prin care se realizeaza transformarea semifabricatelor in
produs confectionat. Etapele principale de lucru sunt:
1. Prelucrarea detaliilor;
2. Asamblarea detaliilor;
3. Finisarea produselor.
Prelucrarea detaliilor este etapa de lucru in care fiecare detaliu principal se
prelucreaza separat si asamblat cu detaliile principale ce-i apartin.
Asamblarea detaliilor este etapa de lucru in care detaliile principale se
asambleaza in vederea constituirii produsului confectionat.
Finisarea produsului reprezinta etapa in care produsului constituit prin
asamblare este adus in forma, dimensiunile si aspectul final. In cadrul acestei
etape sunt utilizate diferite operatii de pregatire, coasere, modelare, formare,
curatire sau corectare.

9
 CAPITOLUL II

II.1. Introducere

Industria textila este o ramura importanta a economiei nationale, care se

ocupa cu producerea de bunuri de larg consum si anume : articole de
imbracaminte, articole cu destinatii sanitare sau cu destinatii speciale. Face parte
din marea familie a industriei textile care la randul ei este componenta a
industriei din cadrul economiei nationale.
Imbracamintea a aparut din primele faze ale evolutiei societatii omenesti ca
o necessitate de aparare a corpului omenesc. Aceasta este si prima functie a
imbracamintei cea de aparare a corpului.
Primele forme ale imbracamintei aparute sunt forme rigide cum ar fi
scoarta copacului sau blanurile animalelor vanate. Ulterior, o data cu dezvoltarea
fortelor si mijloacelor de productie au aparut materialele , iar acoperirea
corpului omenesc cu imbracaminte a suferit modificari successive.
La inceput asamblarea produselor se facea manual, apoi au aparut castele
mestesugaresti si abia in sec. al-XVII-lea se poate vorbi de o industrie de
confectii.
Prima masina de cusut a fost realizata in Anglia in 1718 si realize cusatura
tip lantisor. Apoi in America , in 1833 Walter Hanz a inventat si construit o masina
de cusut cu suveica folosita pentru coaserea umbrelelor iar lungimea cusaturii
era egala cu lungimea unui clin de umbrela. Aceasta masina a fost imbunatatita
in 1848 de catre Wilson , prin introducerea unui apucator oscilant cu doua ciocuri
care prindea ochiul de ata format de un ac curb. In 1851, Wilson isi
imbunatateste masina, construind un apucator si mai tarziu un piciorus de
presare si transportor.

10
 Prima masina industriala de cusut si realizata prin tehnologia industriala de
obtinere a masinilor de cusut a fost cea a lui Isac Zinger si a stat la baza dezvoltarii
ulterioare a industrie masinilor de cusut din ziua de azi
In Romania prima unitate de productie pentru articole de imbracaminte a
aparut in 1948 cand a luat fiinta Fabrica de Confectii si Tricotaje , Bucuresti.
Acesta s-a format avand la baza atelierele publice autohtone ale armatei ce
functionau din 1934.

II.2. Consideratii generale

Proiectarea tehnologica a produselor de imbracaminte trebuie sa tina cont

de particularitatile pietei de desfacere actuale, caracterizata printr-un nivel inalt
al cerintelor clientilor.
Obiectivele capitolului consta in stabilirea unui cadru general al activitatilor
desfasurate in sistemele de fabricatie ale firmelor de confectii textile.
La nivel microeconomic , in capitol se fac referiri la :
- Planificarea productiei
- Justificarea alegerii modelului, a materiilor prime de baza si
secundare necesare confectionarii, a fluxului tehnologic,
tehnologiilor de fabricatie, a tipului de utilaje , a modului de
organizare si amplasare a locurilor de munca etc.

II.3. Descrierea tehnica a modelului proiectat

Definirea modelului presupune coroborarea informatiilor care se regasesc in:

- Fisa modelului
- Descrierea tehnica a modelului

11
 - Modul de etichetare si de ambalare a produselor
- Structura ierarhica

Fisa modelului include : schita in vedere din fata, din spate si interioara, date
referitoare la produsul proiectat
Pentru confectionarea sacoului de femei, se folosesc materiale de baza si
auxiliare.
Materialele de baza pentru modelul adoptat, sunt materiale subtiri sau
groase care se produc din bbc, matase, in si canepa, fire sintetice, sau fire
sintetice in amestec cu alte fibre. De asemenea mai pot fi utilizate unele tricoturi
care prezinta o buna stabilitate dimensionala. In cazul de fata se adopta ca
material de baza o tesatura care este produsa din fire de lana iar captusala este
din vascoza.
Ca urmare a modelului de sacou, destinat tuturor anotimpurilor, tesatura se
produce in culori uni.
Ca proprietati de prelucrare, tesatura adoptata pentru confectionarea
sacoului pentru barbati se prelucreaza usor atat la operatiile de coasere , cat si
cele de tratare umidotermica.

II.4. Analiza modelului. Descrierea sacoului pentru

femei:

Sacoul este un produs de imbracaminte potrivit pentru aproape orice

anotimp, acesta putand fi purtata peste rochie, la fusta sau la pantalon, in functie
de model si de dorinta fiecaruia.
Stilul sacoului este clasic, silueta acesteia este ajustata pe linia taliei iar
pozitia cusaturii umarului este normala.
Lungimea la terminatie a produsului este la nivelul liniei taliei.
Fata produsului:
Fata produsului este alcatuita din 2 repere, deschisa pana jos, prelucrata cu
nasturi si butoniere; pe partea dreapta sunt realizate butoniere cu lungime de
12
1,5 cm; prezinta 2 linii decorativ-constructive de modelare pe bust si pe talie, linii
care pornesc din rascroiala manecii si ajung pana la linia de terminatie a
produsului.
Spatele produsului:
Spatele sacoului este alcatuit din doua repere simetrice, care prezinta o
cusatura pe linia de mijloc a spatelui si cate un clin lateral.
Maneca produsului:
Maneca este clasica si de aceea este formata din doua bucati.
Gulerul sacoului:
Este tip clasic croit separat si montat in rascroiala gatului. Fiind vorba de un
produs cu revere gulerul are o forma mai aplatizata, fata acestuia fiind alcatuita
din stei si pelerina ce se croiesc separat.

13
 CAPITOLUL III

III.1. Stabilirea procesului tehnologic

Se realizeaza o descompunere a produselor in elemente constituente si a

elementelor in repere componente. Se stabilesc fazele de prelucrare a detaliilor
urmate de asamblare si finisare. Deoarece unei variante constitutiv-estetice ii
corepund mai multe variante optime se va avea in vedere timpul de realizare,
posibilitatile tehnologice ale utilajelor, restrictiile impuse de materia prima.
Norma de timp reprezinta timpul stabilit unui executant cu calificarea
corespunzatoare, pentr efectuarea unei unitati de lucrare, in condtiile tehnico-
organizatorice precizate ale locului de munca.
Norma de productie la fiecare faza se stabileste cu relatia:
Np=T\Nt (buc\om, 8h)
T=480 min

 Nt – norma de timp pe unitate de lucru

Numarul de muncitori pentru diferite operatii, se calculeaza cu relatia:
M,m,C = Q\Np
 Q – capacitatea liniei tehnologice (buc\8h)
 Np – norma de productie (buc\8h)
 M – mecanic
 m – manual
 C - calcat

14
Nr. Timp\ Norme Nr. muncitori
Denumirea operatiei
crt Operatie(min) produse/8h M m c
1. Alimenteaza 4,005 119.85
2. Semneaza cantul si reverul 0,350 1371.42
3. Semneaza gulerul 0,300 1600
4. Semneaza tivul la piepti 0,350 1371.42
Semneaza deschizatura
5. 0.600 800
buzunarului
Semneaza locul buzunarului
6. 1 480
aplicat
7. Lipeste sub buzunare 0.400 1200
Descalca deschizatura
8. 0.500 960
buzunarelor
Precalca buzunare aplicate
9. 1.400 342.85
dupa sablon
10. Lipeste banda la umeri 0.500 960
Lipeste banda la rascroitura
11. 0.750 640
manecii si piepti
12. Lipeste banda la cazura 0.200 2400
13. Precalca tivul la piepti 0.250 1920
Aplica buzunare aplicate pe
14. 3.250 147.69
piepti cu 1 tighel (roata)
Lipeste banda la rascroitura
15. 0.700 685.71
manecii spate
Lipeste banda la rascroitura
16. 0.400 1200
gatului spate
17. Masora lungimea spatelui 0.200 2400
18. Precalca tivul spatelui 0.250 1920
19. Surfileaza buzunarele aplicate 0.600 800
20. Surfileaza rascroitura manecii 1 480
Surfileaza prima cusatura a
21. 0.400 1200
manecii
22. Surfileaza cotul manecii 0.500 960
23. Surfileaza tivul manecii 0.500 960
24. Surfileaza tivul spatelui 0.250 1920
25. Inchide cotul manecii 1.220 393.44
Calca pe o parte prima
26. 0.650 738.46
cusatura a manecii
15
27. Masoara lungimea manecii 0.250 1920
28. Precalca tivul manecii 0.500 960
Calca pe o parte cotul
29. 0.600 800
manecii
Coase pentru intorsaturi
30. 0.750 640
canturile si reverul
Coase pentru intorsatura
31. 11 480
gulerului
Semneaza si tigheleste
32. 2.600 184.61
canturile si rever pe o parte
Semneaza si tigheleste
33. 0.400 1200
gulerul pe o parte
34. Coase guler 0.900 533.33
35. Tigheleste guler 0.700 685.71
Tigheleste guler pe o parte pe
36. 0.400 1200
dos
37. Incheie umerii 0.650 738.46
38. - 1 480
39. Surfleaza buzunarele aplicate 0.600 800
40. Surfleaza rascroitura manecii 1 480
Surfleaza prima cusatura a
41. 0.400 1200
manecii
42. Surfleaza cotul manecii 0.500 950
43. Surfleaza tivul manecii 0.500 950
44. Surfleaza tivul spatelui 0.250 1920
45. Incheie cotul manecii 1.220 393.44
Calca pe o parte prima
46. 0.650 738.46
cusatura a manecii
47. Masoara lungimea manecii 0.250 1920
48. Precalca tivul manecii 0.500 960
49. Calca pe o pate coltul manecii 0.600 800
Coase pentru intorsaturi
50. 0.750 640
canturile canturile si reverul
Coase pentru intorsatura
51. 1 480
gulerul
Semneaza tigheleste
52. 2.600 184.61
canturile si rever pe o parte
Semneaza si tigheleste
53. 0.400 1200
gulerul pe o parte
54. Coase guler 0.900 533.33
16
55. Tigheleste guler 0.700 685.71
Tighelese guler pe o parte pe
56. 0.400 1200
dos
57. Incheie umerii 0.650 738.46
58. Coase nasturii 2.400 200
Semneaza si executa 2
59. 2.400 200
butiniere cu cap rotund

17