Ion VLAD

CONVERTOARE
ELECTROMECANICE I

Noti e de curs
 1. NOÞIUNI DE BAZÁ

1.1. Defini ii.Clasificarea ma inilor electrice

Prin ma in electric se în elege, un ansamblu de înf ur ri plasate
pe un sistem de miezuri feromagnetice, fixe sau mobile între ele, cuplate
electric, magnetic, sau electric i magnetic. Prin intermediul acestui
ansamblu, puterea electric se transform în putere mecanic i invers.
Ma inile electrice sunt reversibile, adic pot func iona ca motor sau
generator f r modific ri constructive. In procesul de conversie al energiei
în ma in apar pierderi datorit fenomenelor electromagnetice de baz ,
pierderi care se transform în c ldur i înc lzesc ma ina.
Dup modul de transformare al energiei se disting ma ini
generatoare care primesc putere sub form mecanic i o transform în
putere electric (fig.1.1,a) i ma ini motoare la care se inverseaz sensul de
circula ie al puterii (fig.1.1,b).

Transformatorul electric, reprezinta un caz limit de ma in

electric , unde înf ur rile sunt plasate pe miezuri feromagnetice fixe, fiind
cuplate electric i magnetic sau numai magnetic. El transform puterea
electric , tot în putere electric , dar modific parametrii acesteia: tensiunea,
curentul, num rul de faze i p streaz aceea i frecven (fig.1.1,c).
Dup natura curentului ce str bate înf ur rile, ma inile electrice se
împart în: ma ini de curent alternativ (sincrone, asincrone cu sau f r
colector), monofazate sau polifazate i ma ini de curent continuu.
 !
Din punct de vedere constructiv, la ma inile rotative normale se
distinge o arm tur feromagnetic cilindric fix numit stator i o arm tur
mobil concentric numit rotor, plasat în interiorul statorului.
Spa iul de aer dintre arm turi se nume te întrefier i se noteaz cu . În
stator i rotor de partea interfierului sunt plasate o serie de conductoare
legate potrivit, numite înf ur rile ma inii.

1. TRANSFORMATORUL ELECTRIC

1.1. ELEMENTE CONSTRUCTIVE

" # $ $ #
# % &
% & # & ' (
# % ) &
* *
+ $
, $ # ' *
* &% $ # $
- &% # # &
.de putere& $ $
%
-cu destinaþie specialá& # $
&# # & &
& % &
" # ) S N < 1kVA) & &
% #
% & % # .
# #* /00 123
#
-miezul feromagnetic; -ínfáçurárile; -schela; -construcþia metalicá;
-accesoriile.

1.1.1.Construcþia miezului feromagnetic

Miezul feromagnetic& # miezul magnetic& # $
% ( 4 # # $
# 4 & $ &
% #
5
" # $
( & $ % 6 $
# # &
# & *
& * ( $
- $ $ $
( &
& $ carlit )$
& # $
# %
) na ia de magnetizare) i
# 7 Se impune ca liniile de cãmp s
aib o direcþia paralelá cu direcþia de laminare.
$ )
# & # # .
# * & * ( &
# $ 7 ia # ' &
* % # * 4 %
# ) 800 0 C
" 8
% ( % . #
& $ $
% # & #
& % 8 & 45 0 . # .
# % & #
# recoacere
&% % # ( $
8 # & $ #
# # #
$ & '
% ( * # %
+ # & ' #
% * # # ( & #
94 4 $ % # # #
# %
 :
, # & ' 4 # &
# $ $ # *
% & $ ; $
$ % # ( # %
$ ' & % * . $ ' %
# $ %
, &
' # )
–7 ( 5:<
3 # 4 %
# $ 3 & $
# ( 90 0 & * % $
0
$# ( 45
Dupá forma constructivá a coloanei&
. $ # ( # & % #
)#* : 123
. $ % # ) & . %
% . & % * #
*
" $ % $
* $ $ %
- $ # &
$ # #
"
% $ #
:.!:=

1.1.2.Construcþia ínfáçurárilor
- # #
" 4 % *
$ )# % % &
% $ % # -
#& %
& # & % *
$
> # # # % % concentrice
% alternate
/
- # $ $ # #
% . # " ' & .
# ?"& % # 4
8 $ % %
$ 4 & * & % '
$ % # # $
3# # % 4 % #
& $* . #
8 # &% # cilindrice, stratificate,
ín galeþi, continue çi spiralate

A. Construcþia metalic
- & #
# $& # & &
#
, ) # #* 0 123 &
# # & #
+ # # &

+ # # 4

#
* % $ # & *
# 4 8 &
# % # % $
+ #
$ # #
$
# # & # *
%

1.2. ECUAÞIILE TRANSFORMATORULUI ELECTRIC

1.2.1. Genaralitáþi
8 $
$ # $ &
$
 @
# % )# % %
4 ( 3 $
# $ # $ % :&

: a. # $ b. $
4 % #

8 # miezul trifazat cu circuite magnetice coplanare

(cu fluxuri for ate) :& ) /& % #
' 4 % # 3 $
' # # $

1.2.2. Principiul de funcþionare

# # $ & # $
# # % @
9 . $ # # % & &
# N1 , N 2 . # # ' *
# u1
i1 u 2 i2 # %
3 # $ #
# $ # # % # #
% > i1 , i 2 . % *
$ $ * # # #
& %
- U1 ínfáçurare
primará& % #
U 20 % & ínfáçurare
secundará ) %
A
8 3B % # #
u1 & # % #
N 1i1 > * # % # C
# * # % ( # $
% % *
fluxul
magnetic util (flux magnetic fascicular h )& # % (
# % ' % # * fluxul magnetic de scápári
(de dispersie) #

@ # $ ( $

d
4 u e1 = N 1 h
&
dt
d U e1 N 1
ue2 = N 2 h
% * = .+ % &
dt U e2 N 2
#
U1 U e1 N 1
= )
U 20 U e2 N 2
8 4 % #

h = hm sin t )

hm = Bc S c ) !
# $ 4 4 # . #
Bc . 4 % $& % "
Sc . $ & % m2 &
 D
& ) % % #
$
d
ue2 = N 2 h
= N2 hm sin t = U e 2 sin t [V ] ) 5
dt 2 2
> # #
U e2m
U e2 = = 2 fN 2 hm ) :
2
8 % $ # &
% i2 & %
# u2

1.2.3. Ecuaþiile teoriei tehnice

> % % $
$ % $ % 4
) ( $
# # # #
# & # - %
# # ( $ # ( # &
$* # 4 # #
d
h = K/ ho K // ho
) /
dt
4
> # . E (( # 1 # #
4 % & #
# &
d d
R1i1 u1 = 1 1h
) @
dt dt
# 2 $

d d
R2 i 2 + u 2 = 2 2h
) A
dt dt
4 # 1 , 2 % ( % # #
% # & #

1 = L1 i1 , 2 = L2 i 2 ) D
0
L1 , L2
4 # # 1h , 2h 4
# # h % #%
1h = N 1 h, 2h = N 2h h ) 0
+ # 4 h# # * % #
1 = N 1i1 * 2 = N 2 i2 %
µ = f ( ), h # * #
1, 2 % # $ $
0 = N 1i1 + N 2 i2 )
3 0 # %
# &% ( &
% * i01 * #
% $ % $
i01 curentul total al transformatorului redus la
primar
N 1i01 = N 1i1 + N 2 i2 )
> # # % &%
$ i02 # $ #
1h 0 = L11h i01 , 2h0 = L22 h i02 ) !
> % %
#
8 % #
) @& % *
d 1
R1i1
dt
%
&
d 1h
# u1
dt
$
# & $ 4
3 # 4 4 # #
 U1 2
hm = ) 5
N1
8 h = f (i 01 ) % # ' ± hm ,
h # % #
L11h , L22 h # &
# +
$ $ # # ' ± hm , %
L11h , L22 h & * #
$ % & F *
d 1h d 2h
u e1 = , ue2 = ) :
dt dt
* ) / .) 0 * # u1
L11h , L22 h & #
% % ( &
di1
u1 = R1i1 + L1 u e1
dt
di 2
u e 2 = R2 i 2 + L2 + u2
dt ) /
N 1i01 = N 1i1 + N 2 i 2
di01 d 2 i01
u e1 = K `L11h + K ``L11h
dt dt 2
N 2 u e1 = N 1u e 2
- # $ &
) / # % # 4
U 1 = U e1 + Z 1 I 1
U 2 = U e2 Z 2 I 2
N 1 I 1 + N 2 I 2 = N 1 I 01
) @
U 2 = ZI2
U e1 = Z 1m I 01
N 2 U e1 = N 1 U e 2
.
- .
Z 1 = R1 + jX 1 ; X 1 = L1
Z 2 = R2 + jX 2 X 2 = L2 ) A
 Z 1m = R1m + jX 1m ;
R1m = K 2
L11h ; X 1m = K L11h
Z = R + jX
&B. # $

Raportarea secundarului la primar

, # % %
( # $ #
) N 2/ = N 1 , m 2/ = m1 > #
& # $
# , %
. 4# % ( &
U e/ 2 = 2 f 1 N 2/ m = 2 f1 N1 m = U e1 ) D
%
U e2 = 2 f1 N 2 m ) 0
8 # &
N 2/
U e/ 2 = = KU e 2 = U e1 )
N2
. ( &
N2 I2 = N 2/ I 2/ )
N 1
I 2/ = 2 I 2 = I 2 ) !
N1 K
. # % ( &
/
p Cu 2 = p Cu 2 R2 I 22 = R 2/ I 2/ 2 ) 5
8 $ # $ &
2
I2
R2/ = R2 = K 2 R2 ) :
I 2/
-condi ia de pástrare a defazajului dintre t.e.m. indus i curent la cele douá
secundare,
/ X2 X/
2 = 2 arctg = arctg /2 ) /
R2 R2
 !
$ # #
&
2
I2
X 2/ = X2 = K2X2 ) @
I 2/
, $ # $
) /&) @ # %
# 4# #
F *
/
K U e 2 = U e 2 = U e1
/
KU 2 = U 2
1 /'
I2 =I2 ) A
K
/
K2Z =Z
/
K2Z2 = Z2

N1
K= #
N2

# &
transformator echivalent
D 8 $
U 1 = U e1 + Z 1 I 1
/ / /
%
U 2 = U e2 Z 2 I 2/'
'
I 1 + I 2 = I 01 ) D
/ / /
U2 =Z2I2
/
U e1 = U e 2 = Z 1m I 01
, ( # $
# #
Diagrama fazorialá
,
U2 & I2 $ ' 2 & # &
R1 , R2 , X 1 , X 2 , R1m , X 1m > $ #
) A $ % # # 4 >
 5
# $ $ * $ ' 2 & '
/
) D U e2 8 ) D
$ I 01 & # I 1. 8
# $ % U1 $ ' 1 I 1.
Schema echivalentá ín T a transformatorului
' '
9 * ) D # U e1 , U 2 , I 01 , I 2
#
" '
Z (Z + Z )
'

U 1 = Z 1 + 1m 2 ' '
I1 ) !0
! Z 1m + Z 2 + Z

Fig. 1.20. Schema echivalentá ín T cu ramurile circuitului

# % #

Se ob ine astfel schema echivalentá ín T cu elementele circuitului de

magnetizare conectate ín paralel (fig.1.20) unde transformatorul apare fa á
de re ea ca o impedanþá de parametrii dependen i atãt de datele
transformatorului cãt i ale receptorului. Se poate urmárii astfel íncárcarea
transformatorului ín func ie de márimea i caracterul sarcinii secundare.
Se define te astfel impedan a echivalentá a transformatorului,
" '
Z (Z + Z )
'
Z e = Z 1 + 1m 2 ' '
) !
! Z 1m + Z 2 + Z
3 ( ( % " % #
% )
( # $ # %
# # $ $ R Fe
R1m
 :

> ( ( % "
%

8 # $
% # &
R Fe # jX 1u
Z 1m = R1m + jX 1m = ) !
R Fe + jX 1u
Prin identificare rezultá valorile:
R Fe X 12u 2
R Fe X 1u
R1m = 2
X 1m = ) !!
R Fe + X 12u 2
R Fe + X 12u
Schema echivalentá ín $ (cu circuitul de magnetizare scos la borne)
, ) !0 # # ' &
"1 1
I1 = U1 + ) !5
! Z 1 + Z 1m C1 Z 1 + C 1 ( Z 2 + Z )
2 ' '

Z
% C1 = 1 + 1 .
Z 1m

> ( ( % $
 /
, $ ) !5 se ob ine schema echivalentá ín $ (fig.1.22),
folositá mai ales la studiul locurilor geometrice unde la ramurile legate ín
paralel apar curen ii I 01 , I 2// . Schemele echivalente au avantajul cá
ínlocuiesc cuplajul magnetic al ínfá urárilor prin cuplaj galvanic i pe
aceastá bazá se simplificá analiza comportárii transformatorului.

5 Conexiunile transformatoarelor
# $ % $ %
# % # * 3& B& # a, x ) !& a #
$ % % 8 4
% % $ $
& % # # 4 # $ # $ $
U AX ,U ax ) !& b

! a.% % 5 a . % %
; b. $ # b .
$

8 $ # % # *
% & U (ax ) # $ % # $ $ U AX
% (
# % # # * %
+ $ & % %
# # G conexiune >
% % #
%
 @
8 % # % # *
% conexiunea stea # H I ) Y0 , y 0
, $ &
$ % :d %
4 U l = 3U f & # $ # & Il = I f

Fig.1.25. Conexiunile ínfáçurárilor transformatoarelor trifazate çi

$ # $

8 # % # %
# * conexiunea triunghi
) %, d & :& b. " ) :& e
$ % $ %
& 4 I l = 3I f .
- # conexiunea zigzag # J&$& *
% $ % # % %
3 4 % &
schema de conexiuni > $ # & 4 %
%
> / % "
% & # 4 Yz n F &
 A

n= $ ' #
/6
%
%
> & & #
% # &# # %
# % # $ # % #
* &
# # $ & % # $ >
# % # # #
" ( 4 &
$ grupá de conexiuni.
F # $ # %
# & # * #
# 4

1.2.5. Ecuaþiile transformatorului trifazat

9 ( ( #
$ # $ #
$
, % ( ( #
% $ " %
# $ * # # # &
# $ 8 $
&% $ # %
# # * % $
+ & % #
% * # * # $ &
$ % # $
# # # # $ %
$ inductivitate principalá ciclicá
!K # # # # $
3
L1h = L11h
2
# $ *
# # %
&
 D
- % ( ( & Z 1m
# $ #
$ & $
& # # # #

1.3.1.1. Regimul de mers ín gol al transformatorului monofazat

+ % Z' = & ( ( #
A& a " #
% $ # Z1
$ # Z 1m

A a. ( ( %
b. $

Z 1m # & # %
I 10 & & I 10 = (0,02 0,1) I 1N % *
& curent nominal de
mers ín gol.
9 %
0
U 1 = U e1 + Z 1 I 10
U e1 = Z 1m I 10 ) !:
'
U e1 = U 2 = K U 20
8 $ # $ % A&b
# % & # $ h ( ' )%
. # $ I 10 µ # $
# % I 10 a & I 10
Bilan ul de puteri la func ionarea ín gol
# U1 & #
& # $ # P10 %
P10 = p Cu10 + p Fe = R1 I 102 + R1m I 102 ) !/
, # $ # % % # &
& # ( % +
# % % % &
I 10 << I 1N & # % % %
# ' # % % * P10 p fe

Incercarea la func ionarea ín gol

- % $
$ $ ( D& a

D %
. ( % .

> $ U1 #
P10 I 10 & $ # # $
cos 10 # $ %
I 10 = f (U 1 ), P10 = f (U 1 ), cos 10 = f (U 1 ) & ) D& b & >
$
cos 10 %
$ # $
P10 N , cos 10 N , I 10 N % D& b
Parametri transformatorului la func ionarea ín gol
8 &
# % &
U
Z 10 = 1N ) !/
I 10 N
$ % &
P10 N
R10 = ) !@
I 102 N
# &
X 10 = Z 102 R102 ) !A

1.3.2. Regimul de scurtcircuit

6 $ % *
% # %
) # $ & Z' = 0 8 #
#

Scurtcircuitul de avarie
$% #
# % #
% I sc = (10 20) I N
% # #
8 # $ % # #*

Scurtcircuitul de probá
- $% % &
% # $ #
% # #
 "ensiune nominalá de scurtcircuit # $
% &
% % &.
* # & U 1sc = (5 10)% U 1N
Ecua iile transformatorului la proba de scurtcircuit
9 &% $ # Z = 0& *

U 1sc = U e1sc + Z 1 I 1sc

/ ' '
U e 2 sc = Z 2 I 2 sc
'
) :5
I 1sc + I 2 sc = I 01sc
/
U e1sc = U e 2 sc = Z 1m I 01sc
Schema echivalentá la scurtcircuit
" # $
'
# Z1, Z 2 & % & Z 1sc = R1sc + jX 1sc impedanþá de
scurtcircuit R1sc , X 1sc # $
&
R1sc = R1 + R2'
X 1sc = X 1 + X 2' ) ::
'
- Z 1 + Z = Z 1sc
2 $
U 1sc = Z 1sc I 1sc ) :/

!/ a . ( ( %
b. ( # . $ #
 !
Diagrama fazorialá la scurtcircuit
, $ ) :5 $
# ) !/&
U 1sca = R1sc I 1sc , U 1scx = jX 1sc I 1sc
componentele active çi reactive U 1sc
( 3L & ( 6 ( 1sc

1sc = arctgX 1sc / R1sc 8 ( #

) I 1sc = I 1N ) & triunghi principal de scurtcircuit.
# Z 1sc # #
% ( #
#

Bilan ul de puteri la scurtcircuitul de probá

, # # %
% %
P1sc = ( R1 + R2' ) I 12sc + p Fesc = R1sc I 12sc + p Fesc ) :A
" # #
% & * #
# * # # # '
# % % $ * &
P1sc R1sc I 12sc ) :D
Incercarea la scurtcicuitul de probá
- $ $ scurtcircuitul de probá
> $ &
# %
I 1sc = f (U 1sc ) & p1sc = f (U 1sc ) & cos 1sc = f (U 1sc ) # $ % !@&

!@ -
. ( % .
5
# Z 1sc $ &
% $ % cos 1sc * #

Parametrii transformatorului la scurtcircuit

,
U 1sc p
Z 1sc = , R1sc = 12sc , X 1sc = Z 12sc R12sc ) /0
I 1sc I 1sc
8 #
# # ± 10%

1.3.3. Regimul de funcþionare ín sarciná

+ % $
& % $ $ # #
* % $ 8 #
1
P2 > P2 N , P2 N # & % (
3
( % " $ I 1 , I 2' >> I 01 $ #
' % * $ $ ( # !A & %
' // /'
# U 2 . % U2 = U2
9 % $
U 1 = U //2 + Z 1sc I 1
U 2// U 2/ ) /
I 2// = I 2/ = I 1

!A . ( ( #
% . $ # $
 :
, $ & *
& U2, I2, 2 #
R1sc , X 1sc . $ ) !A&

1.3.4. Stabilirea tensiunii secundare ín sarciná

+ % &
# $ &
% # U 20 U 2 , % #
%U
%u[%] = 100 ) /
U 20

!D 8 $ %u 2

%
& * $ $ ,
E ## !A& #
' & % !D
, %
%U 2 = U 20 U2 ) /!
8 % # 1&
& # # &
%U 2' '
= U 20 U 2' = U1 U 2' (1.64)
8 !D
%U / = OC OA = AD ) /:
# $ # C/D = 0 & $ *
/

%U 2/ ) AD = AB / + B / C / ) //
8 ( # ( 3LL’
/
AB = AB cos 2 = R1sc I 1 cos 2 ) /@
( # ( L ”
/ / //
B C = BC = BC sin 2 = X 1sc I 1 sin 2 ) /A
> &%
%U 2/ = R1sc I 1 cos 2 + X 1sc I 1 sin 2. ) /D
, # &
$ % & % #
/
U 20 U 2/ U1 U 2/ U 20 U 2
%u 2/ [%] = /
100 = 100 = 100 = %u 2 [%] ) @0
U 20 U1 U 20
& 4# %u 2 % # & %
#
, ) /D &
%U 2/ R1sc I 1 X I
%u 2 [%] = 100 = 100 cos 2 + 1sc 1 100 sin 2 ) @
U 1N U 1N U 1N
# % % # I 1N
R1sc I 1N I1 X I I
%u 2 [%] = 100 cos 2 + 1sc 1N 1 100 sin 2 ) @
U 1N I 1N U 1N I 1N
8 $
I1 I
ks = = 2 ) @!
I 1N I 2 N
) @
%u 2 [%] = k s (u kaN cos 2 + u krN sin 2 ) ) @5
u kaN u krN #
% #
) @ ) @5 #
# ) I2 $ #
ks & $ ' 2 U1
50 # $ % #
& 50 # $ % #
&%
& 50& %u 2 # $ )
$ & # ) #
 @

50 2 . %u 2 = f ( k s )
# U 1 = ct. si cos 2 = ct. . %u 2 = f (cos 2) # U 1 = ct. si k s = ct.

aracteristica externá
&
U 1 = const.
U 2 = f (I 2 )
cos 2 = const.
# $ % 5

5 4
) $ &
#

1.3.5. Pierderile çi randamentul

L # # $
% 5!&
S1 .# # #
S2 .# #
P1 .# #
P2 .#
pCu1 .# % % #
p Cu 2 .# % %
PFe .# %
Q1 .# #
Q2 .#
A
Q 1 .# # % % #
Q 2 .# # % %
Q1m .# # %

5! L #

%
4#
P2
,= ) @:
P1
P2 = m 2U 2 I 2 cos 2 & # #
P1 = P2 + -p & # -p . #
& # % % & -p = p Fe + p Cu
% * # # # * #
% & # % &
# % &
, % % # #
# & p Cu = m1 R1sc I 12 *
ks
p Cu = p CuN k s2 ) @/
 D
3# 4 * U2 % #
% U 2 = U 20 = U 2N , $ P2 = m 2U 2 N # I 2 cos 2

* I 2 = ks I 2N
P2 = S 2 N k s cos 2 ) @@
S 2 N = m 2U 2 N I 2 N # #
S 2 N k s cos
,= 2
) @A
S 2 N k s cos 2 + k s2 p CuN + p Fe
> ,

& # ks
-2 55 # $
, = f ( P2 ) #
cos 2

+ 2 = ct , ks #
, = , max
.,
=0 ) @D
.k s
$
55 #
p Fe = k s2 pCuN ) A0
cos 2
8
4 & % #
p Fe = p CuN . & #
# # DD=

1.4.CUPLAREA ÍN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR

F # % #
-ín anumite situa ii puterea instalatá a sta iei de transformare depá e te
puterea transformatoarelor construite;
.
#
.# $ #
. # # % #
% & * . % # $
!0
- 5:& % #
$ $
$ . # J # # $ #
( # $ # $

5: % #

+ # % #
% # %
+ # # #
# # #
% $ $ , #
% $% & # 4
- $ &

- # % %
% % # % 5:& , $
% #
# % & %
# # % #

1. Toate transformatoarele sá aibá acelaçi raport de transformare;

2. Transformatoarele sá aparþiná aceleiaçi grupe de conexiuni;
3. Tensiunile nominale de scurtcircuit sá fie egale;
4. Raportul puterilor nominale de maximum 1/3-1/4.
- *
% # 3 $ # #
# &% ' $ &#
( # # $ % 5:&
 !
1.4.1. Funcþionarea ín paralel a transformatoarelor cu
rapoarte de transformare diferite
> # # &
K I < K II # S1N < S 2 N &
U1 >
# ) U 1scaI = U 1scaII &
U 1scxI = U 1scxII & ( # #
+ % & # & &
U 20 I , U 20 II + % # &
% $ # % *
U2 #
# 9 # # %
#
/
U 1 = Z 1scI I 1I U 2 I
/
U 1 = Z 1scII I 1II U 2 II ) A0
I 1I + I 1II = I
$ * % # # I 1I , I 1II
&
/ /
U 2 I U 2 II Z 1scII I
I 1I = +
- Z isc - Z isc
/ /
) A
U 2 I U 2 II Z 1scI I
I 1II = +
- Z isc - Z isc
- Z isc = Z 1scI + Z 1scII ) A

1.4.1.1. Funcþionarea la mersul ín gol a transformatoarelor cuplate

- $ M0 I 1I , I 1II
/ /
U 2 I U 2 II ( K I K II )U 20
I 10 I = I 10 II = =
- Z isc - Z isc ) A!

/
U 21 = K I U 20 & U 2/ II = K II U 20
" U 20
N I 10 I , I 10 II N (
# N N 5:& N . # $
# $ 8 $ # N N
!
5/ 3 # #
# $

1scI = 1scII = 1sc = arctg (U 1scx / U 1sca ).

#
# ( N
# &
# N
6
= N #
$ #
:. 0= 9
N &
# # 8
# # N
$ & # 5/ G %

#
1.4.1.2. Funcþionarea ín sarciná a transformatoarelor cuplate
- I /0 # #
/ Z 1scII I
I 1I =
- Z isc
) A5
/ Z I
I 1II = 1scI
- Z isc
I 1I , I 1II 8
Z 1scI I 1NI = Z 1scII I 1NII ) & # % # ) A! $
U 1sc
/
I 1I Z 1scII I I 3U 1N I 1NI S
= = 1NII = INI = = NI ) A:
/
I 1II Z 1scI U 1sc I 1NII 3U 1N I 1NII S NII
I 1NI
I 1' I , I 1' II $ # # )
# ) A5 & $ ). scI = scII
I 1I , I 1II $ # # # #
# I 1' I , I 1' II $ U1 ( &
$ 5@
 !!
'
- . I 1II &
N * . S N II > S N I -
U2
U 20 N N .

# " &
# #
# &
$ # &
N > N $ &
# #
# N , #
&
5@ 8
# N N
# N * $
# $ N &

- $ # &
# $ # 4
Ín concluzie, % #
# & # %
% $ # # %
& % - #
#
' # % & * % * %
# # #
# ± 0,5% #

1.4.2. Funcþionarea ín paralel a transformatoarelor cu

grupe de conexiuni diferite
- $
# $ ).
# $ &
/ /
0U = U 20 I U 20 II / 0 % #
, # &
!5
$ ' # * #
4 & #
$ ' = 30 o ) 5A # 4 $
/ /
U 20 I = U 20 II = U1
> # & # # &
#
Z 1scI = Z 1scII . ) A/

, $ $ %U = 2U 1 sin 15 o = 0,52U 1
$ 5A 8
#
0,52U 1 I 1NI 0,52 # 100 52
I10 I = = I1NI = I1NI
2 Z1scI I 1NI Z1scI I 1NI 2u1scNI # 4
2 100
U1
) A@
8 u1scNI = 5% $ I 10 I 5 I 1NI &
$ & # % #
# # 4

1.4.3. Funcþionarea ín paralel a transformatoarelor cu

tensiuni nominale de scurtcircuit diferite
& $ % #
% # & #
# $ $ # # #
% $
, # ) A %
% # #
) U 2/ I = U 2/ II & $ *
I 1I Z
= 1scII ) AA
I 1II Z 1scI
8 & '* %
$ &
/ /
I1 + I 2 ) 0 I 2 = K I 2 = K I1 ) AD
) AA &
I 2I I 1I Z I I
= = 1scII 1NII 1NI ) D0
I 2 II I 1II Z 1scI I 1NI I 1NII
 !:
* % 4#
U 1scI = Z 1scI I 1NI
) D
U 1scII = Z 1scII I 1NII

I 2I U 1scII I 1NI U 1scII 3U 1 I 1NI S NI U 1scII j ( )

= = = e 1 scII 1 scI
) D
I 2 II U 1scI I 1NII U 1scI 3U 1 I 1NII S NII U 1scI
1scI si 1scII & # & # $ (
# #
, # $ #
& $
-cazul cãnd tensiunile de scurtcircuit sunt egale ca modul, dar au
componente diferite;
-cazul cãnd tensiunile de scurtcircuit sunt diferite ca modul, dar au
componentele proporþionale.
# $ U 1scI = U 1scII & 1scI / 1scII & % $ ) AD
$ $ '%
8 $ ' & I2
$ & * &
$ # !&:=
. $& * 1scI = 1scII U 1scI / U 1scII &
% $ & # # 4
% $ ) D $ *
I 2I S U
= NI 1scII ) D5
I 2 II S NII U 1scI

3U 2 I 2 I S NI U 1scII
= ) D:
3U 2 I 2 II S NII U 1scI
8 $ # $ *%
SI S u
= NI 1scII ) D/
S II S NII u1scI
, #
SI S S I + S II
= II = ) D@
S NI S NII S NI S NII
+
u scI u scII u scI u scII
!/
) D@ # #
# S I + S II &
# # # # #
, %
# # # & ) D ) D@ $
# # % #
-Cele douá transformatoare sá aibá tensiunile nominale de
scurtcircuit egale ca modul;
-Componentele tensiunilor nominale de scurtcircuit active çi reactive
sá fie egale.
, # #
* #

S Nj -S i
Sj = ) DD
u scj S Ni
-
u sci
> # % ± 0,5%
# # &
% 10% din u scN & $ ' 4
# : 3
$ '& # # #
# % # * :

1.5. FUNCÞIONAREA TRANSFORMATOARELOR

TRIFAZATE INCÁRCATE NESIMETRIC

4# $ & #
* # $
. $
$ $
% $ # $
# $
$ ( & # &
U AB + U BC + U CA = 0 ) 00
&
% ' $
 !@
# # #
# # # #
# #
$ Ia , Ib , Ic *
I al , I bl , I cl
# $ I A , I B , IC I Al , I Bl , I Cl
$ Ua ,Ub ,Uc
U ba , U bc , U ca
# $ U A,U B ,UC
3 $ #
% #
) # *
( $ %

3 $ $ & #
# %
.
.
. ( # (
# $ % &
# % $
$ $
V a ,V b,V c % #
Vh 1 1 1 Va
2
Vd = 1 a a Vb ) 0
Vi 1 a2 a Vc
# &
Va 1 1 1 Vh
2
Vb = 1 a a Vd ) 0
Vc 1 a a2 Vi
# dac
I ai
1 5% ) 0!
I ad
!A
1.5.1. Funcþionarea ín sarciná nesimetricá a transformatorului
cu conexiunea Yyo
, $ % $
% :0& I a = I I b = I c = 0
+ 4 &
$
$ * % #
* %
) :0 & # $
Ia& # $
# #
( # & 4 &
% # Ih =0 4

:0 "
3 * % 4 Yyo %
Ib = Ic =0& Ia /0 ) 0 $ $

# $
1
I ah = (I a + I b + I c ) = 1 I
3 3
1
( )
I ad = I a + a I b + a 2 I c = I
3
1
3
) 05
1
( )
I ai = I a + a 2 I b + a I c = I
3
1
3
, # $ $
4 # $
% ) : & " 4 $
# $ % : & # $
) $ # $ $ Ia $
U ea ( $ &
( # ) ) 05 $ & # $
: & & &
 !D

: 4 % & #

$ 4 & % # 4
( # & % # # % $
# # #
1 12
IA = (I ad + I ai ) = I;
k k 3
1 11
IB = (I bd + I bi ) = I; ) 0:
k k3
1 11
IC = (I cd + I ci ) = I
k k3
8 $ $
4 Yyo $ # $
# # $
# $ * %
# # $ # & # $
( # * * #
# * # ( # # &
$
+ $ # &
* # ( # # % ( % #
. $ % * E ((
8 * # ( #
% ( # & & # &
$ * % 4 ( # ) :
+ $ ) #
& * # ( # #
( # % & % ( # $
$ 8
50
# & 4
( # ( # ( #

: + :! F 4
* # # $
( # ( #

3 4 ( # % $ 4
4 $ 4 ) :!& 4
( # % % ( # U eh #
$ U ea , U eb , U ec % :!& & $
# $
& ( # U eh #
$ % U eA $ %
U eB si U eC & U AB , U BC , U Ca
8 & ( # # #
$ U eh
+ #
4 ( # *
$ 4
( # # ' 4 # #
, %
# $ & # #
# # & #
I o 1 30% I N
1.6.1. Autotransformatorul
3 %
& $ # %
 5
* #* :0=& * #
# 9 4 $ & $
# $ % > #
# #
# $ % ( & 3
# 4 & # %
> ( $
# $ % :A G $
# # % $ $
, L %
# $ &
#
u1 , i1 , u 2 , i 2 ,
# #
# $

8 N1 #
:A > (
% % 3& N2
# % L& & #
$

N1 U 1
= . K= ) 0
N2 U 2
- :A N1 > N 2 & U 2 < U 1 autotransformatorul
cobotãtor de tensiune 8 # % $
& autotransformator ridicátor de tensiune
, , # % #
# inducþie electromagneticá # # 3L direct& #
# L , Pem #
N1 N2 1
Pem = P1 = P1 1 ) A
N1 K
# # # &
# $ % * #
. %
1
p CuA = 1 p CuT )
K
5
$ $ #
Pem < P & $ * $
% p FeA < p FeT ,
# # & *
* E > '
% &

1.7.1. Regimul tranzitoriu la conectarea ín gol

a transformatorului la re ea
b) Se considerá saturaþia miezului feromagnetic
> # # & % & #
$ #
d2 1
u1 = R10 i10 + ) !
dt
2 1 = L10 i10 . 4 %
#
* L10 = L1 + L11h / ct. & ) !
4# i10 3 * % %
21
R10 i10 # i10 = #
L10
L10 >
R10 d2 1
u1 = 21 + ) !
L10 dt
> ) !
t

21 = 1m sin( t + ' 0 10 ) + Ke
T10
) !!
8 2 1 = 1rem & M 0& E&
t

2 1 = 1m sin( t + ' 0 10 ) + [ 1rem 1m sin(' 0 ]e T10

10 ) ) !5
> # $
2 1 p .este componenta periodicá a fluxului&
2 1p = 1m sin( t + ' 0 10 ) ) !:
2 1ap .este componenta aperiodicá a fluxului&
t

2 1ap = [ 1rem 1m sin(' 0 10 )]e

T10
) !/
 5!
2U 1
1m = . # $ # 4
, $ # # 2 1ap #
# # 21 $
# i10
> $ ' # * # #
M0& 4 1rem + 1m # '0 ) /2
8 ) !5 4 4 4
21 t=
1 max,max = (2,2 2,3) 1m ) !A
> # *
% * # #
% # ' % # #
i10 & * #
8 % 10 /2 L10 >> R10 rezult
t

21 = 1m cos( t + ' 0 ) + [ 1rem + 1m cos ' 0 ]e T10

) !D
F '* 4 &
# $ # '0 = 0
/! # $ # ) !D
2 1 = f (t ) & $* 2 1 = f (i10 ) .
# # i10 = f (t ) $ $
# . I 10 max,max

/! i10 = f (t ) 2 1 = f (t )
55
I 10 max,max & curent de çoc la
conectare. - 4# # % $
Bm = 1,4T ) # $ # & %
# # # #
# % :0.A0& #
# 00. 0 O * %
% # $ # 4 :=
& $ # # # /.A
# #
94# $ #
$ ( R1 $ $ & # & % # 4 /.A
&
% &% # 4 0 (
# # * % &
# $ # # 2
# % #
# 4 , # $
# & % $ % $ &
# 8 # # $ $

1.7.2. Regimul de scurtcircuit brusc la bornele secundare

ale transformatorului
> #
, $ #
( (
di1sc
u1 = R1sc i1sc + L1sc ) 50
dt
u1 = 2U 1 sin( t + ' sc ) ) 5
' sc . $ & #

, $ ) 50
t

i1sc = 2 I 1sc sin( t + ' sc 1sc ) + Ke T sc

) 5
I 1sc . % &
U1
I 1sc = ) 5!
R12sc + ( L1sc ) 2
1sc . ( $ ' . &
 5:
L
Tsc = 1sc . #
R1sc
E. & M0 $
i1sc = i1 (0) $ #
t

i1sc = 2 I 1sc sin( t + ' sc 1sc ) [

+ i1 (0) 2 I 1sc sin(' sc 1sc ) ]e T sc
) 55
> # $ &
#
i1scp .componenta periodicá a curentului,
i1scp = 2 I 1sc sin( t + ' sc 1sc ) ) 5:
i1scap -componenta aperiodicá a curentului,
t

[
i1scap = i1 (0) 2 I 1sc sin(' sc 1sc ) e ] T sc
) 5/
>
& * 4
i1sc &
# #
4 I 1sc,max # % t=
# Tsc $
$ # $ &
#
Tsc = (0,01 0,2) s &
% *
/: 2 % #
3 % #
$ $ $
# % . # & #
A.D
# # K sc = 1,2 1,3 &
# K sc = 1,7 1,85 #
8 ' sc 1sc =0 # #
& #
8 4 # &
u1sc = 10% K sc = 1,8 I 1sc ,max = 24 I 1N
2 ) 0.!0 I N
# # #
& # '
%
5/

2. MAÇINA ASINCRONÁ

2.1. PÁRÞI COMPONENTE ÇI MATERIALE UTILIZATE

G % %
% 4#
G # & * &%
$ 7 # $ $
, # $
stator - parte fixá cu rol de inductor, rotor - parte mobilá cu rol de indus çi elemente

constructive auxiliare.

2.1.1. Párþile componente ale statorului

Carcasa # $ %
&# 4 $ # # 9
# 4 %
. & %
Miezul feromagnetic al statorului # ; #
% # $ $
& $ 4$& 0&:
" # $ # $
3 # # $ % $
% * & # ( # *
% # # , $
% % * #
Înfáçurarea statorului e % $ % . %
) & 4
# # % $
& # % #
& ( $
#
 5@
Infáçurárile din conductor rotund ) * # &
4 ' &% # & # &
) / * # &:
+ &
$ # % # $
. FGF& #
&% $ & % $ # $
Infáçurárile din conductor profilat
& % ' & #
$ ),9 >
+ # & $
% * . # 6 #
% #
Infáçurárile din conductor profilat izolate (prefabricate) $
7 & % $ $
( + $ $ )
# # $

2.1.2. Párþile componente ale rotorului

Miezul feromagnetic al rotorului
& $
8 7 ) 4 &
# $ # ' $ &
$ #*
La maçinile de puteri mici miezul feromagnetic al rotorului se preseazá direct pe arbore, iar la maçinile de
puteri medii çi mari se preseazá pe nervurile sudate pe arbore sau pe butucul rotoric.

Înfáçurarea rotoricá (indusá) # %

# $ # # $
8 # % &
# 7 ) #
A. Înfáçurarea rotoarelor bobinate, 7 & $ &
# 7 % *
# ! # & $ ; %
; #
& $ $ înfáçurarea din bare în douá straturi de
tip ondulat ) 4 #
% &
7 ( (
5A
B. Înfáçurarea tip colivie $
9 $ % #
#
P & # #
# & ! #
& 7
8 # ( & # # %

a) Coliviile sudate # # &

L $ $
% # #
b) Coliviile turnate # & % # * &
( %
#

Cãmpul magnetic pulsatoriu

8 $ &

B 1 ( x, t ) = B 1 sin x sin t ) /D
5
* # # $ % # %
# # & * # # ) !D
# #
1 1
B 1 ( x, t ) = B 1 sin t x + B 1 sin t+ x ) @0
2 5 2 5
>. * #
% * #
& $ %
* # $ #
$ #
f
nd = v d = 2 f5 ) @
p
#
f !D * #
ni = v i = 2 f5 ) @ #
p #

2.3.2. Cãmpul magnetic ínvãrtitor circular

1. Cãmpul magnetic ínvãrtitor circular produs pe cale electricá
 5D
> $ # &
% # $ # # # &
% ,
%
$ & $
$
i A = 2 I sin t
2
i B = 2 I sin t ) @!
3
4
iC = 2 I sin t
3
* & 50 ,
% $ # % # , * #
% % 4 ) 50 & * * # % * #
# & ( $
* # % *
1 1
B A ( x, t ) = B sin t x + B sin t+ x
2 5 2 5
1 1 4
B B ( x, t ) = B sin t x + B sin t+ x ) @5
2 5 2 5 3
1 1 8
B C ( x, t ) = B sin t x + B sin t+ x
2 5 2 5 3
>. # % 4 $ 3& M0
# $ # $ $
* # $ # %
3
B ( x, t ) = B sin t x ) @:
2 5
# $ & % $
8 $ # # * #
B ( x, t ) = B ( x + %x, t + %t ) ) @/
$

t x= (t + %t ) (x + %x ) ) @@
5 5
8 #
:0
%x f
v= = 2 f5 n= ) @A
%t p
8 $ Q0& * # $
# $ % # $ 4 C4 ) 5 &

5 * #

8 ( $ % # $ &
# . $
3
B ( x, t ) = B sin t+ x ) @D
2 5
# $ & %
$ 8 #
%x f
vi = = 2 f5 ni = ) A0
%t p
8 $ vi < 0 & * # $
# $ % 4 C4 ) 5 &

2.2. PRINCIPIUL DE FUNCÞIONARE

+ % m1 . $
# 1%
* # % *
f
n1 = 1 )
p
turaþie de sincronism
3 % % m2 . $ # #
& # $ % * # % * &
 :
f 2 = pn2 )

n2 = n1 n ) !
* # % *
- &
& alunecare
n1 n
s= ) 5
n1
3 # f2 % % &
4 F % $
# G
Regimurile de func ionare ale ma inii asincrone
Regimul de motor al maçinii asincrone
, 0 < n < n1 ) & $ #
G % * # % * 8 #
$ & #*
# # n1 + # $ Mr / 0& 4 $
# M = Mr G #
$
+ n = n1 & # G M 0 % * % . # $
4 * # % *
G # *

, #
. . . *
:
Regimul de generator al maçinii asincrone
8 4
* ) n > n1 &
F # G ( ) & & #
G # # # #
* # % # # $

Regimul de frãná electromagneticá

4
4 & % * #
)n < 0& & G $ #
G% n1 ) # & #
G # &#
* # # & * # #
, $ # $ &
# # $ %

s= & R M0 G M * s=&

n=& R n = n1 G M0 * n= &

, %
n n
f 2 = p(n1 n) = 1 pn1 = sf 1 ) :
n1

2.3. ECUAÞIILE ÇI SCHEMELE ECHIVALENTE

> # #
& %
# $ # # # * # % * $
%
# # & ' # $
# $
$ 4 $ % !
- $ # $ $ R1 %
 :!
* # $ Ls , Lsh , Ls ) # &
3 &# % $
$ R2 Lr , Lrh , Lr .
+ # $
# $ # # %
# % &
% &
% # 4
U 1 = U e1 + Z 1 I 1
) A
U 2 = U e2s Z 2s I 2
U e1 . # $
* # &
U e 2s . # $
%
) A .
X1 = 1 L1 Z 1 = R1 + jX 1 ,
) D ! # $
X 2s = 2 L2 = sX 2, Z 2 s = R 2 + jX 2 s ,
Z1 . # # # (
$
Z 2s . # # # $ %
& # # &
* $ 9
% # 4 # % # $ & *
#
m1 N 1 K B1 I 1 + m 2 N 2 K B 2 I 2 = m1 N 1 K B1 I 01 ) 0
, * # # # % %
U e1 = j 1 1h = j 1 N 1 K B1 h
)
U e2s = j 2 2h = js 1 N 2 K B2 h
, $ # $
U 1 = U e1 + Z 1 I 1
U 2 = U e2s Z 2s I 2
m2 N 2 K B 2 )
I1 + I 2 = I 01
m1 N 1 K B1
U e1 = Z 1m I 01
:5
- ) % #
f 2 = sf1 . , # * $ %
$ % & #
% U 2 = 0. ,
%
& %
# .
&
8 #
& #
# (
% # # %

U e2 Z2I2 =0 ) !

R2 5 > ( (
Z2 = + jX 2 ) 5 $
s
# $ # # $ (
&
U e2 = j 1 N 2 K B2 h ) :
> # # # $ &
& # # $
# &
1 s
R s = m 2 R2 ) @
s
( (
) 5&

#
, # # % %
( $ & #
' & % %
G # $ # & #
% $& %
# ) = m 2/ = m1 , N 2/
= K B1 N 1 , K B/ 2
#
.expresiile t.e.m. induse pe o fazá ín rotorul real çi cel raportat,
 ::
U e2 = j 1 N 2 K B2 h
/ / /
) D
U e2 = j 1 N 2 K B2 h
> # &
N 1 K B1
KU = ) 0
N 2 K B2
U e/ 2 = K U U e 2 = U e1 )
.condiþia de conservare a solenaþiilor la rotorul real çi cel raportat:
m 2 N 2 K B 2 I 2 = m 2/ N 2/ K B/ 2 I 2/ )
> # &
m1 N 1 K B1
KI = ) !
m2 N 2 K B 2
$ # # & # 4#
/ 1 /
I2 = I2 I 1 + I 2 = I 01 ) 5
KI
. # % %
#
m 2 R2 I 22 = m 2/ R2/ I 2/ 2 ) :
, # $ $ # &
R2/ = K U K I R2 ) /
. $ '

X2 X/
artctg = arctg /2 ) @
R2 R2
$ # &
X 2/ = KU K I X 2 ) A
, $ # $ &% # # &
#
U 1 = U e1 + Z 1 I 1
/ / /
U e2 Z2I2 =0
/
) D
I 1 + I 2 = I 01
/
U e1 = U e 2 = Z 1m I 01
9
# # 8 #
$ $ , * &
:/
$ & # ' % # # * #
% *
) 5 ) D # % &
# U e1 & &
Z 1m = R1m + jX 1m , R1m = K '' 2
1 Lsh , X 1m = K '
1 Lsh ) !0
, $ (
( % " % $ ) $
# $ % :
Pentru schema echivalentá cu circuitul de magnetizare scos la borne (fig.2.15, b) se

defineçte coeficientul de corecþie:

Z1
C1 = 1 + ) !
Z 1m

: > ( (

8 $ # $
( ( :& & :& &
# $ #
, ( (
:& # #
# & < s < +&
, M & $ Rs = 0 Fig.2.16.Diagrama
Pmec = 0 ) # % * fazorial .
 :@
M 0 9 regimul de scurtcircuit al maçinii # M 0&
$ Rs = & Pmec = 0 9 regimul de mers ín gol ideal
I 1 = I 10 #
P10 = m1 R1 I 102 + p Fe ) !
'* # % %
P10 p Fe ) !!
+ M 0& # #
# 4 8
* % # $ &
alunecare de mers ín gol G
$ # & * # # 9
regimul de mers ín gol real 8 ' $ # % %
# #
P10 p Fe + p m + v ) !5

2.4. CUPLUL ELECTROMAGNETIC AL MAÇINII

ASINCRONE

- T # $ # T
# caracteristica mecanicá G M ) 3 * % #
s n, # caracteristica mecanicá
M )G
# P1 #
# T 8 # #
# pCu1 % % &#
% p Fe # # ps & #
PM #
) #
# ' %
- #
# % % p Cu 2 # P2e
# )% $ # $ T
# % - U
T % f 2 = sf 1 # A L
' # % # $
:A
, % putere mecanicá Pmec
# T p m +v T puterea
mecanicá utilá P2 8 T U2 = 0 & $
P2e = 0 $
PM Pmec = p Cu2 ) 55
, PM # % # U #
% * $ ( 61 #
U $ ( 6
PM = M61 , Pmec = M6 ) 5:
, % % ) 55 &
M (61 6) = p Cu 2 = m1 R 2' I 2'2 ) 5/
m1 R 2'
M = I 2'2 ) 5@
61 s
I 2/ = 1 / c1 * I 2// ( ( în $
/ 1 U1 U1
I2 = = ) :0
C1 C1 Z 1 + C12 Z 2/ Z 1 + C1 Z 2
'

/
C1 C1 . i se ine Z 1, Z 2
U12
I 2/ 2 = 2
) :
R'
R1 + C1 2
s
+ X1 +( C1 X 2'
2
)
#
R2/ 2
U1
pm1 s
M= 2
) :
1 R 2/
R1 + C1 + ( X 1 + C1 X 2/ ) 2
s
9 T GM ) # $ T # $ M0
s = ±& , 4 Mk & # $ T
dM
= 0& T sk # $
ds
C1 R2/
sk = ± ) :!
R12 + ( X 1 + C1 X 2/ ) 2
, % s = sk % ) : # 4 )
 :D
pm1 U 12
Mk = ) :5
2 1 C1 R ± R 2 + ( X + C X ' ) 2
1 1 1 1 2

Fig.2.19. Caracteristica mecanicá la ma ina asincroná ín cele douá variante:

a - curba M = f(s); b - curba n=f(M).

+ T ) :5 $
# MK # & # %
# T 8 & % #
4 # $ T & $ %

, $ # $ & #
&
U 1 = U 1N U 1 = U 1N
M = f ( s ) f 1 = f 1N n = f ( M ) f 1 = f 1N ) ::
Rs = 0 Rs = 0
D . # $ .
# $
- # T T ) :@ & ) :A T forma canonicá )
E GM ) , # '
R1 $ *
2M k
M= ) /
s sk
+
sk s
/0
- T ) / # U
M k , sk ) # # #
& $ %
T
Observatii J T #
3 T % #
% ) 0, s k ). > capacitatea de supraíncárcare
# 7 = Mk /MN MN . # &
7=2 3
2.4.1. Expresii simplificate pentru alunecarea i cuplul critic
Deoarece rezisten a ínfá urárii statorului este neglijabilá ín raport cu
reactan a de scurtcircuit, i tinãnd cont de expresiile scrise pentru alunecarea
criticá (2.53), respectiv cuplul critic (2.54) rezultá urmátoarele expresii
simplificate:
R2'
sk = ± ) /
X 1 + X 2'
pm1 U 12
Mk = ± ) /!
2 1 X 1 + X 2'
-aspecte privind alunecarea criticá:
# s k / f (U 1 )
# $ s k = f ( R2' )
1
# # sk = f
f1
-aspecte privind cuplul critic:
# # M k = f (U 12 )
# $ M k / f ( R2' )
1
# # # Mk = f
f12
2.4.2. Caracteristicile mecanice
+ & % #
#
1.Caracteristicile mecanice artificiale de tensiune
U 1 / U 1N U 1 / U 1N
M = f ( s ) f 1 = f 1N n = f ( M ) f 1 = f 1N ) /5
Rs = 0 Rs = 0
 /
Dacá se cre te tensiunea de alimentare peste valoarea nominalá, i
frecven a se men ine constantá ( U 1 8 U 1' si f 1 = const. ), atunci din ecua ia de
tensiuni a statorului ín ipoteza neglijárii cáderilor de tensiune pe impedan a
fazei,
U 1 ) U e1 = 2 f 1 N 1 K B1 h ) /:
$
$
# % &
# 8
$ # &
) /! # #

2.Caracteristicile mecanice artificiale reostatice

U 1 = U 1N U 1 = U 1N
M = f ( s ) f 1 = f 1N n = f ( M ) f 1 = f 1N ) //
Rs > 0 Rs > 0
/
- # $
$ $ #
% $ ) / ) /! %
# # # $

4.Caracteristicile mecanice artificiale de tensiune çi frecvenþá

U 1 / U 1N U 1 / U 1N
M = f ( s ) f 1 / f 1N n = f ( M ) f 1 / f 1N ) /D
Rs = 0 Rs = 0
8 $ T
U 1 / f 1 = ct. $ # Mk ct. & #
# U 12 / f 1 = ct. $ # PM ct. & ) # '
$ T R1 T X 1 + C1 X 2' ) & sk %

5
# & #

Observaþie: $
# # % 0 J T
# s k > s > 0. - # $
s N = (1 4)% & s k = (6 24)% )
# 8 # $ T
$ # T %
#
# & T & U
 /!

2.5. PORNIREA MOTORULUI ASINCRON

3 $ # ' ( .

. K p = I p IN # #
. KM = M p M N # # # &
.tp, # # &
.# % % &
.% $ % &
. M ) &
+ # & # U regimul tranzitoriu mecanic
T T & regim tranzitoriu electromagnetic
T T T 4
2 % T % # # & #
# & T
U1 U1
I1 p = ) @A
Z 1sc ( R1 + R2/ ) 2 + ( X 1 + X 2/ ) 2

2.5.1. Pornirea motorului asincron cu rotor bobinat

G %
& $ T R2/' &
$ # # 8 &
# ) @A $ T % T
# # ):.@
T #
# # & #
# Rp ( D&
- $ T & $ T # Rp
% % $ T %
/
$ T R2 3 # I1p -
# ) T /
% U # # ) D& > #
$ T # &% U T sk = 1& U
# $ # 4
/5
Toate caracteristicile ridicate pentru R p / 0 sau la alte tensiuni si
frecvente sunt caracteristici mecanice artificiale.

D #
# #

- T & $ T
# 4 3) D& # #
# $
- U # # # # $ &
% T # T %
T T # # $ &
T 3# 4 U I1 I 2' ) : $
# % T & T
U ) * #
T # $ # a &
$ # $ T Rp # T #
% L
# $ # # & %
- # b $ # $ T Rp &
# % T T
#U ' # U
 /:
Rp # , T
4 $ % M = Mr.
8 # $ T $ & % * #
# & ) # $ $ %
# I p min I p max & I p min = (1,1 1,2) I N & #
I p max = (1,8 2,0) I N 8 # $ $ #
# $ T Rp #
# Kp # KM & $ * ( .
#
8 #
# $ % # &# # '
# # #
# & % & (

2.5.3. Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul

ín scurtcircuit
2.5.3.1. Pornirea prin conectare directá la reþea
> # # ' ) A0 1V
% T # #
% $
pm1 R2' U 12
M pd = ) D
1 (R
1 + C1 R 2' ) 2
+ ( X 1 + C1 X 2' ) 2
U1
I pd = I 1 ) I 2' = ) D!
(R 1 + C1 R 2'
2
) + (X 1 + C1 X 2')2

, $ # &
) # &
I pd = (5 ÷ 8) I N # & M pd = (1,1 1,3) M N 8 T
# &# # T
#

2.5.3.2. Pornirea cu autotransformator

,
> $ # T &
# $ # # F #
//
# # $ I pA , M pA # (
! & U 1 , I pA , # # #
& U m , I pm

# $ #
E &

1
Um = U1 , I pm = KI pA ) D5
K
, %
# & #
#
$ & #
+ #
#
1 1
M pA = M pd I pA = I pd ) DA
K2 K2

> # ! ,
& T KM , K p
% - #
# E & % U T
# KM , K p
# # # $ >
# $ & $ *
# * ' #
# # # ,
#* * ' * #

2.5.3.3. Pornirea cu bobine de reactan á

# & &#
# & $ *

U m = 'U 1 , unde ' = 0,8 0,9 ) DD

 /@
# # # $
$ I pX , M pX
# #
& # * . #
direct :
M pX = ' 2 M pd I pX = 'I pd ) 0!
> T $ T
) ! & #
T & # U
> #
KM & # $ $ '
8 # % T % ( % #
Kf & T
%

2.5.3.4. Pornirea stea-triunghi

G # % T $
% # % 4 ( G
% # % # I py
$
U 1N
I py = I fy = ) 05
3Z 1sc
+ # % # % 4 (&
$
U 1N
If % = ) 0:
Z 1sc
# T
3U 1N
I p % = 3I f % = ) 0/
Z 1sc
# U ) 05 & ) 0/ T
I py 1
= ) 0@
Ip% 3
- U $ 4 %
3 & $ &
/A
U fy 1 My 1
= = ) 0A
U f0 3 M% 3
T KM , K p 4
$ # $ # #
- U # # #
4 & # #
% % redus 8 # % T &
# # $T (

Fig.2.33. Pornire cu comutator stea-triunghi. a)- schema de legáturi; b) -

curbele de varia ie ale curentului i cuplului la pornirea stea-triunghi.

2.5.4. Ímbunátáþirea condiþiilor de pornire ale

maçinii asincrone cu rotor ín scurtcircuit
G % % T &
$ % # # & #
#

!5
.# & .#
# ) % #
 /D
3 # $ ' T
& % $ # - % T
# T # &
% T # & U U (

2.5.4.1. Motorul asincron cu rotor cu bare ínalte

+ % %
# hCu = (6 10)bCu & U # #
# $ # % ) !/&
, U # %
T T f2 + # 4
% & % # #
4

!/ . % U # #
. # T T % . $
# 4

&% # &
% # # 6$* $
!/& # 4 $ % :h
% U e2 % 90 o
8 # & $
' $ % # # 3
I2 % $ % 90 o &
4 # : 2 % $
" Ue 2 % 4 #
& $ 90 o %
@0
> # & % .
# U e2 Ue 2 8 &
% % # %
# # , % # # #
# & # #
9
% * # & #
% 0. : &
#
> # # $ # T T
T & # &
# # T #
& # . T
) !@ - T & #
$
, % T & !@ 9
T f2 & U # #
% % . % %
# T T
+ T & # $ $
# ) !/& & $ T T
# # T # U #
#
$ T R 2' # &
# #
G % $ # #
M p = (1,2 ÷ 1,5) M N & # $
U # # U %
T % T #
T % # >
# # %
 @

5 # %
# #

2.6. CARACTERISTICILE DE FUNCÞIONARE

ALE MOTORULUI ASINCRON

U 1 = U 1N
P1 , I 1 , s, n, M , , , cos 1, = f ( P2 )
f 1 = f 1N
3 # %
# $ % 5! . # $
P1 , I 1 , s = f ( P2 ) > T $ % U
# P2 & caracteristicá de turatie
Curba randamentului # T
2 4 T
# P2 = (0,6 ÷ 0,75) P2 N . % 85 ÷ 90%.
Curba cos 1 = f ( P2 )
, P2 = 0 ) % & #
. & 9 # 4 %
' #
+ # ' &
T # % % > # #
# T # % & #
@
. # % # $ T R1 # %
> # % # P1 &
P1
I1 & $ cos 1 =
m1U 1 I 1

5!

2.7. REGLAREA TURATIEI MOTORULUI ASINCRON

G T & $ $ %
8 # U
& # ' T &

3 $ $ '
( .
R $ ; = n max / n min
8 '
! '
5 3#

2.7.1 Reglarea turaþiei prin variaþia tensiunii i frecvenþei

> izeaz un convertor static T $ $
# #
 @!
, $ ) / & ) /! &
) U 1 = ct. T ) f 1 < f 1N & sk Mk 8 &
T
U1 U e1 = 2 fN 1 K B1 h ) 0D
# $ T % T T
f1 # # 8 f 1 > f 1N &
# & # %
# # %
8 T % T &
U1
= ct. & #
f1
# ' & # $ #
4 55&
U 12
8 = ct. &
f1
4 & # $ #
55&

55 M )G T
U1 U 12
# T T = ct. & # = ct.
f1 f1

# ( . &
'
@5
n max
R ' ;= = 8 10
n min
8 ' # $ $ #

! ' ' '

53 # > #
$ ' # & #
# $ '# # # #

2.7.2. Reglarea turaþiei prin variaþia tensiunii de alimentare

8 ) / & ) /! U1 ( %
# Mk & sk U U - 5:
# $ M )G
# U1 ,
# $ M r = ct. &
&
T " T
4 # T
n max = n1 &
n min = n1 (1 s k ) #
# Mk = Mr
'
R '
n max 1
;= = = 1,33 5:
n min 1 s k M )G T #
8 ' T
$

! ' ' '

53 # > #
$ ' # & #
' # #
 @:
2.7.3. Reglarea turaþiei prin schimbarea numárului de poli
, % # $ %
# & # # ( # &
% # 4 T
# ( #
G # % #
# $ # %
- 5/ # #M # M U
4 % $ - $
& # % (
# ( # & % U
# % T - T &
T T $ # #

5/ > ( # #
# % #

5@ M )G #
#
@/

5@ # $
# $ % '
$ % * # $ # & *
#
'
n max
R ' $ ;= =2 3
n min
8 ' # $ $ #

! ' % U # # U % &
' T % #
53 # > #
$ ' # # #
# & #
' $ # # #

2.7.4. Reglarea turaþiei prin introducerea de rezistenþe ín rotor

, & # &
$
%
$ T #
T
5A U
$ T &
U ) /
, # $
M r = ct. U $ T
& T % #
# ' T &
# $ ' T
5A ' $
' #
R ' )
n max
$ # # ;= =2 3 8 # &
n min
 @@
$ ' # # & $ $
T T 0. :=
8 ' $

! ' & # % #
# $ '
53 # #
# # & #
# T &
# T %
> # # $ $ ' #
%

2.8. REGIMUL DE GENERATOR AL MASINII ASINCRONE

T U1
T U 3 U 4 ma inii la o
T n > n1 & ) : #
( & #
$
> % & #
( & # U U %
G $ # % T
# # U #
T T
4 T T 8 # T
generator autonom& # retea proprie& # . '
# $
% : % #
"
& # % # 4 T
T 8 # $
& % T T U # % U #
& % T % % #
# T & # T # $ T
% ( # & # U # T
$ & % U # -
T & % % & #
@A
4 T # U1 F U %
: Iµ & $ # $ Ic
# &
U1 j ( X 1 + X 1m ) I µ = j ( L1 + L sh ) I µ
1 )
U1 = j Ic
C
8 T X 1m # $ U # # # &
% T U1 = f (I µ )
caracteristici magnetice de maçiná electricá U1 = f (I c )
# $ # : Ic = Iµ &
% T # ) % &
T % ,) : & U 1 ( I µ ), U 1 ( I c ) $
# U # T
# $ 4 T
T & # $ U1 = f (I µ )
# % # U 1 = f (I c ) T )
# $ % # % :
/
# T P & "
T # T # T

: > ( : 3 4
 @D
+ % &
# % . # # 8
# & (
# T $ 8 %
& # (
# % , # $ T T

Concluzii + T generator autonom& # T

$ $ # - # & #
# T % &
# T
8 $

2.9 FRÍNAREA MA§INII ASINCRONE

> *
. * #
. *
. *

2.9.1. Frãnarea recuperativá

C % *
# * # $ % #
% ) * & $
( # &
> 4 # ( # $ #
$ & T $ % # 3#
) :!

:! U #
A0

* # & # $
% # Ma ) #
% & & # #
# $ #
* . # & #
% & # (
# * > ' % # L) :!
* # $ % #
( $ & Ma = M f
8 $ * $ &
$ * % & $
# # #
* $ # L’
Bilanþul de puteri: % #
# # # . * $ &% #
# # # #
% # > # *
' # & # $ $ '
* $ $ #

2.9.2. Frãnarea contacurent

# $ s >1&
T % T U #
% U ' 4
$ &# %
* #
. # $ % # $ *
$
. % $ *
# $ % U # % U #
T U
8 &# $ T
# & T
# U #U MK
T # %
 A
8 % & #
T # & % U
% T
:: % $ &
# T 3 #
# $ T &% # L #
* Rf1

:5 L # ::
% * )
* # $

# & T & U $
* # # #
#* # > #
* 8 * & * #
* ' M f min & $ $
* &# # Rf 2&
# 4 M f max & # # *
8 # # & T &#
$ 3 U #U # &
#
Bilanþul de puteri: - U %
U # % U & # # -
T & T U &
# #
A
- # #
& %

2.9.3. Frãnarea dinamicá

Potrivit metodei, ma ina este deconectatá de la re ea i alimentatá ín
stator de la o sursá de curent continuu sau o instala ie redresoare, conform
uneia din schemele din fig.2.56.
2 $ U T %
& % &
% # $ T

:/ > ( *
:@ % $ &
# 3 #
# $ &% # L #
* R f1

:@ U
> # * $ &
# * $
* # & * # ' M f min &
 A!
$ * &# #
Rf 2& # 4
M f max & # # *
Bilanþul de puteri % * #
. * & # # # &
% # # # # #
% # $ * > #
* ' #

2.10.2. Arborele electric fárá maçini de egalizare

- T # #
# T T & T $ T
> ( /0 #
M I & M II #
schemá de arbore electric.
- $ % U
% # % T T f1
% T T f2.>
M I & M II & &
Dacá înc rc rile M I & M II # #
( 4 %
& $ % %
T T % #
I = I 2 I + I 2 II = 2 I 2 I , T $
# & U $ T

/0 > ( #
8 á înc rc rile MI & M II # '
4 & $ %
$ # $ # %
A5
curent de egalizare # # # %
# % % #
* %
, $ % # MI & M II $ $
T ) # $ % # $
# # % # $ T $
$ $ % M I & M II & cuplu
sincronizat ) $
- &# & T I , T II &
# # # $
M I & M II #
2.10.3. Arborele electric cu maçini de egalizare
- ( / # $ MI &
M II & # $ %
# & 4 AI , AII %

/ > ( $

U # % # T I , T II & T
MI & M II & & T
T % # & G AI , AII T $
( $ #
+ $ ( % # T I , T II &%
4 AI , AII T $ & ' $
# & # # 8 MI
% & AI T U . # T & AII
&% U # M II % &%
MI & M II $ $ 3 ' #
$ # 4 & % #
# T U2, f2 # $ #
# & AI , AII
% U # % U