Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Relatii Publice Grile 1
Relatii Publice Grile 1
1.Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu consideră procesul de comunicare ca pe un sistem compus din:
a) emiţătorul (sursa), mesajul (putătorul de informaţii), receptorul (destinatarul);
b) emiţătorul (sursa), mesajul (putătorul de informaţii), canalul (suportul informaţiei),
receptorul (destinatarul);
c) emiţătorul (sursa), canalul (suportul informaţiei), receptorul (destinatarul);
d) mesajul (putătorul de informaţii), canalul (suportul informaţiei), receptorul (destinatarul);
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte si complete;
4.Receptorul
a) poate să-şi aleagă informaţia pe care doreşte s-o recepteze;
b) trebuie să-şi aleagă informaţia pe care doreşte s-o recepteze;
c) nu se pune problema alegerii informaţiei pe care doreşte să o recepteze;
d) poate să-si aleagă informaţia pe care doreşte să o transmită;
e) toate răspunsurile de mai sus sunt gresite;
5.Informaticianul Warren Weaver vede comunicarea ca „totalitatea proceselor prin care o minte
poate să o influenţeze pe alta” este:
a) informaţie parţial adevărată;
b) afirmaţie adevarată;
c) informaţie falsă;
1
d) informaţie parţial falsă;
10.Pentru a comunica eficient şi a se îndeplini cel puţin aceste obiective, procesul de comunicare
trebuie să subsumeze:
a) emiţătorul (sursa), mesajul (purtătorul de informaţii), canalul ( suportul informatic),
receptorul (destinatarul);
b) mesajul (purtătorul de informaţii), canalul ( suportul informatic), receptorul (destinatarul),
c) emiţătorul (sursa), canalul ( suportul informatic), receptorul (destinatarul);
d) emiţătorul (sursa), mesajul (purtătorul de informaţii), receptorul (destinatarul);
e) toate răspunsurile de mai sus sunt gresite;
2
12.Feed-back-ul reprezintă:
a) răspunsul receptorului la mesajul primit;
b) reacţia receptorului la mesajul primit;
c) răspunsul / reacţia receptorului la mesajul primit;
d) nici un răspuns nu este corect şi complet;
13.Feed-back-ul
a) permite să analizăm şi să facem o evaluare privind atitudinea faţă de mesaj a emiţătorului şi
receptorului;
b) nu permite să analizăm şi să facem o evaluare privind atitudinea faţă de mesaj a
emiţătorului şi receptorului;
c) nu permite să facem o evaluare privind atitudinea faţă de mesaj a emiţătorului şi
receptorului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
14.Feed-back-ul permite
a) să se facă e evaluare a modului în care receptorul a intrat în contact cu mesajul şi a
felului în care i-a dat o interpretare;
b) să observe modul în care receptorul a intrat în contact cu mesajul;
c) să se facă e evaluare a modului în care receptorul a interpreta mesajul;
d) nici un răspuns nu este complet şi corect;
15.Zgomotul
a) subsumează o mare parte din elementele implicate în comunicare şi care-i pot afecta
eficienţa;
b) subsumează toate elementele implicate în comunicare şi care-i pot afecta eficienţa;
c) subsumează elementele semnificative implicate în comunicare şi care-i pot afecta eficienţa;
d) niciunul din răspunsurile de mai sus nu este complet şi corect;
3
d) nici un răspuns nu este complet şi corect;
22.Conduita adoptată de un emiţător care încearcă să-şi impună mesajul la receptor fără a avea un
dialog, un schimb de informaţii, reprezintă:
a. mare greşeală;
b. o reusită;
c. o conduită eficientă;
d. o reţetă de succes;
23.Calitatea schimbului de informaţii poate fi influenţată de foarte mulţi factori. Pentru ca cel puţin
receptorul să nu fie influenţat foarte mult de aceşti factori, pe timpul schimbului de informaţii se
recomandă respectarea cerinţelor:
a) folosirea negaţiilor într-o proporţie mult mai mică decât afirmaţiile;
b) folosirea cu predilecţie a diatezei active în detrimentul celei pasive;
c) folosirea unui fundal sonor adecvat;
d) exprimarea unei idei fără repetarea aceloraşi cuvinte;
e) evitarea redundanţei şi a expresiilor banale;
f) folosirea de fraze scurte;
g) întrebuinţarea unor cuvinte în raport de nivelul de înţelegere a receptorului.
24.Comunicarea scrisă constituie un tip de comunicare esenţial pentru existenţa umană. Aceasta nu
se poate realiza cu succes, dacă nu se ţine de următoarele cerinţe:
a) selectarea cuvintelor, astfel încât cei care citesc mesajul scris să-l poată interpreta cât mai corect
şi exact;
b) folosirea celor mai potrivite cuvinte în raport de mesajul de transmis;
c) alegerea unei poziţii adecvate în timpul scrisului;
d) utilizarea cu preponderenţă a cuvintelor scurte în detrimentul celor lungi;
e) alegerea şi aplicarea unui mod de prezentare agreabil pentru a capta atenţia cititorului.
4
b) mijlocul principal prin care se desfăşoară în special relaţiile oficiale cu publicul;
c) o modalitate prin care se desfăşoară în special relaţiile oficiale cu publicul;
d) o metodă prin care se desfăşoară în special relaţiile oficiale cu publicul;
e) nici un răspuns nu este complet şi corect;
26.Principalele avantaje ale comunicării verbale faţă de celelalte tipuri de comunicare vizează
următoarele aspecte:
a) asigură posibilitatea emiţătorului de a-şi exprima ideile mai uşor şi mai rapid;
b) vizează posibilitatea controlului prin feed-back;
c) permite folosirea unei vestimentaţii adecvate;
d) permite folosirea de tehnici persuasive, dar şi gesturi sau mimică;
e) asigură posibilitatea controlării fluxului informaţional pe durata comunicării.
5
33.Posturile de televiziune comerciale sunt:
a) posturi ce se adresează unui public care are preocupări şi interese comune;
b) posturi de proximitate ce se adresează unui public aflat în vecinătate sau care are
preocupări şi interese comune;
c) posturi ce se adresează unui public aflat în vecinătate;
d) toate răspunsurile de mai sus sunt complete şi corecte;
6
39.Pentru a uşura munca cu jurnaliştii: biroul de presă trebuie să întocmească nişte fişiere de presă
pe baza cărora să cunoască:
a) la cine să apeleze; cine este interesat de mesaje; care este organizarea instituţiilor de presă
cu care colaborează, ce hoby au anumiti ziarişti, etc;
b) la cine să apeleze; cine este interesat de mesaje; care este organizarea instituţiilor de
presă cu care colaborează, etc;
c) la cine să apeleze; cine este interesat de mesaje; care este organizarea instituţiilor de presă
cu care colaborează, ce băuturi preferă la sfârşitul conferinţelor de presă, etc;
d) nici un răspuns de mai sus nu este complet şi corect;
40.Un fişier de presă privind jurnaliştii poate avea următoarea structură de principiu1:
a) nume, prenume şi eventualul pseudonim;
b) numărul de telefon din redacţie;
c) numele, adresa şi telefonul instituţiei de presă unde lucrează;
d) adresa şi numărul de telefon de acasă;
e) funcţia;
f) hoby-urile şi pasiunile;
g) specialitate;
h) o fotografie recentă,
i) data naşterii;
j) data la care a fost făcută ultima reactualizare a fişierului;
k) evidenţa participării jurnalistului la evenimentele la care organizaţia l-a invitat;
l) atitudinea faţă de organizaţie.
42.Una dintre cele mai importante tehnici de comunicare în exteriorul organizaţiei o constituie:
a) comunicatul de presă;
b) şedinţa de informare sau briefingul de presă;
c) conferinţa de presă;
d) interviul;
43.Un comunicat de presă este apreciat de ziarişti ca important, mai puţin important sau
neimportant în baza următoarelor criterii de evaluare:
a) noutăţile prezentate prin informaţii;
b) interesul pe care îl poate stârni publicului;
c) calitatea hârtiei folosite;
d) calitatea redactării textului, acesta depinde de pregătirea specialistului pe linia cunoaşterii
specificului presei şi a organizaţiei pentru care lucrează, precum şi redactării unui text
atractiv pentru public.
1
Ibidem, p.99
7
Precizaţi care dintre răspunsurile de mai sus nu este adecvat.
8
popularizeze prin presă în scopul informării publicului;
d) nu are nici un scop precis;
9
55.În esenţă, pregătirea comunicatului de presă trebuie să cuprindă următoarele etape:
a) pregătirea comunicatului sub forma unei ştiri bună de difuzat pentru agenţiile de presă. Ştirile
pot fi involuntare (nepregătite) şi sunt preluate imediat de agenţiile de presă şi voluntare (pregătite) care
uneori nu prea se bucură de interesul presei;
b) redactarea comunicatului de presă, avându-se în vedere titlul care trebuie să fie foarte sugestiv,
incitant, intertitlul care să-i ajute pe ziarişti să priceapă mai repede mesajul comunicatului şi textul al cărui
prim paragraf trebuie să prezinte pe scurt esenţialul comunicatului;
c) folisirea unei hârtii adecvate, de preferat colorată;
d) stilul comunicatului care trebuie să fie:
concis ( 3-4 fraze scurte însumând 15-20 de cuvinte);
clar - folosirea unui vocabular simplu dar nu sărac;
precis - folosirea datelor, cifrelor etc verificate anterior;
e) tonul comunicatului care trebuie să fie factual şi neutru, adică se evite transmiterea unei poziţii
părtinitoare etc;
f) repetiţia care presupune necesitatea de a repeta numele organizaţiei, al personalităţii etc în
scopul de a-l scoate în evidenţă;
10
60.Un dosar de presă trebuie să cuprindă:
a) un sumar, aşezat la începutul dosarului;
b) un text de maxim 10-12 pagini - în conţinutul căruia este prezentată esenţa temei;
c) un instrument de scris (pix, stilou, creion);
d) diferite documente – pentru dezvoltarea aspectelor particulare ale temei;
e) materiale suplimentare (exemplu: reproduceri după articolele publicate anterior despre
organizaţie);
f) anexă: (pentru ca dosarul să nu fie prea voluminos).
61.Pentru prezentare este bine să se reţină faptul că dosarul de presă trebuie să fie prevăzut:
a) cu o copertă (dosar-plic) de format A 3, care nu trebuie să fie costisitoare, având în vedere
că acesta este un instrument de lucru pentru jurnalişti;
b) cu o copertă (dosar-plic) de format A 4, care nu trebuie să fie costisitoare, având în
vedere că acesta este un instrument de lucru pentru jurnalişti;
c) cu o copertă (dosar-plic) de format A 5, care nu trebuie să fie costisitoare, având în vedere
că acesta este un instrument de lucru pentru jurnalişti;
d) cu o copertă (dosar-plic) de format A 7, care nu trebuie să fie costisitoare, având în vedere
că acesta este un instrument de lucru pentru jurnalişti;
65.Pregătirea unei conferinţe de presă cu excepţia celui ce vizează o situaţie de criză este
recomandat:
a) să înceapă cam cu o săptămână înaintea datei de desfăşurare;
11
b) să înceapă cam cu o lună înaintea datei de desfăşurare;
c) să înceapă cam cu două luni înaintea datei de desfăşurare;
d) să înceapă cam cu 3 săptămâni înaintea datei de desfăşurare;
68.Pentru evitarea suprapunerilor şi alegerea momentului prielnic, cei care pregătesc conferinţa de
presă trebuie să aibă în vedere:
a) zilele de marţi, miercuri şi joi oferă cea mai bună oportunitate pentru desfăşurarea
conferinţei de presă;
b) ziua de luni nu este recomandată deoarece jurnaliştii sunt ocupaţi fie cu pregătirea
materialelor despre evenimentele săptămânii trecute, fie cu noile evenimente din săptămâna
în curs pe care trebuie să le aducă la cunoştinţa publicului ţintă;
c) vinerea nu este recomandată întrucât jurnaliştii sunt ocupaţi cu pregătirea materialelor de
cultură, divertisment şi sport ce vor fi prezentate sâmbăta şi duminica;
d) ora de desfăşurare trebuie să fie între 10-12.
e) toate răspunsurile de mai sus;
12
70.Conferinţa de presă trebuie să se încheie:
a) după expirarea timpului pentru întrebări, şi purtătorul de cuvânt âi invită pe participanţi la
partea informală asigurându-i că vor primi la plecare copii ale discursului;
b) după expirarea timpului pentru întrebări;
c) după expirarea timpului pentru întrebări şi după ce moderatorul face un scurt
rezumat al temei evidenţiind problemele importante şi, totodată, mulţumindu-le
pentru participare, invitându-i la partea informală şi asigurându-i că vor primi la
plecare copii ale discursului;
d) după ce se serveşte masa;
71.Pentru a avea rezultatul scontat, interviul trebuie pregătit foarte bine. Pregătirea constă în
desfăşurarea următoarelor activităţi:
a) identificarea a 2-3 idei principale de transmis;
b) rostirea cu glas tare a unor pasaje de transmis verificându-se dacă acestea prezentate în
scris au acelaşi impact spuse cu voce tare;
c) alegerea unui loc liniştit pentru a evita eventualele perturbari fonice;
d) documentarea privind ideile exprimate de alţi specialişti intervievaţi de presă pe aceeaşi
temă;
e) identificarea instituţiei din care face parte reporterul şi verificarea gradului de audienţă al
emisiunilor acestuia;
f) simulări cu specialiştii de la biroul de presă, studii de interviu;
g) refuzaţi politicos participarea la interviu atunci când constataţi că nu aveţi nimic de spus.
72.Salutul constituie:
a) primul ritual şi întâia manifestare voluntară şi vizibilă a atitudinii şi sentimentelor tale
faţă de partener, ca şi ale partenerului faţă de tine;
b) primul ritual şi întâia manifestare voluntară şi vizibilă a atitudinii şi sentimentelor tale faţă
de partener, ca şi ale partenerului faţă de tine;
c) primul ritual şi întâia manifestare voluntară şi vizibilă a atitudinii şi sentimentelor tale faţă
de partener, ca şi ale partenerului faţă de tine;
d) primul ritual şi întâia manifestare voluntară şi vizibilă a atitudinii şi sentimentelor tale faţă
de partener, ca şi ale partenerului faţă de tine;
74.În cadrul comunicării prin salut trebuie avută în vedere o manieră convenţională şi ritualică de a
indica respectul, astfel:
a) bărbatul salută primul femeia;
b) femeia însoţită este salutată de cea neînsoţită;
c) persoana mai în vârstă este salutată de cea mai tânără;
d) cei prezenţi la o activitate sunt salutaţi de noul venit;
e) grupul este salutat de persoana neînsoţită;
f) clientul este salutat de către vânzător;
g) contribuabilii sunt salutaţi de către funcţionarul public;
h) profesorul este salutat de către studenţi sau elevi;
13
i) preotul este salutat de către enoriaş;
j) cel care stă pe loc este salutat de cel aflat în mişcare;
k) persoanele aflate în interiorul unei încăperi sunt salutate de persoanele care intră în
încăperea respectivă;
l) persoana cu poziţie ierarhică inferioară salută pe cea cu poziţie ierarhică superioară;
m) şeful este salutat de subaltern.
14
slăbiciune sau timiditate;
f) adoptarea poziţiei cu capul sus sau lăsat pe spate exprimă mulţumirea de sine.
81.În situaţii de criză, comunicatul de presă trebuie să aibă cel mult o pagină în care:
a) se prezintă pe scurt evenimentul;
b) se precizează modul şi măsurile în care organizaţia este responsabilă de situaţia de criză;
c) se precizează numele persoanei care conduce echipa de management al crizei;
d) se prezintă modul în care se concepe rezolvarea problemei.
82.În raport de obiectivele vizate, Patrick Jackson apreciază că o campanie de relaţii publice
vizează următoarele tipuri de obiective:
a) conştientizarea unei probleme;
b) informarea publicului;
c) educarea publicului;
d) întărirea atitudinilor;
e) schimbarea atitudinilor;
f) schimbarea comportamentului.
g) toate variantele de răspuns de mai sus sunt corecte;
83.Experienţa a demonstrat faptul că succesul unei campanii de relaţii publice este generat de:
a) definirea nevoilor, a obiectivelor şi a resurselor publicurilor;
b) planificarea corespunzătoare a campaniilor astfel încât să se cunoască foarte bine
obiectivele şi căile de ajungere la ele;
c) monitorizarea şi evaluarea continuă a campaniei pentru a sesiza reuşitele acesteia şi
problemele care trebuie avute mai mult în atenţie;
d) selectarea mediei corespunzător categoriei de public;
e) toate variantele de răspuns de mai sus sunt corecte;
85.Doug Newsom şi Bob Carrell apreciază că unei campanii de relaţii publice îi pot fi caracteristice
următoarele tipuri de obiective:
a) cu un domeniu larg – există riscul de a nu fi îndeplinite niciodată;
b) nespecifice din punctul de vedere al timpului şi gradului;
c) imposibil de măsurat pe de-a-ntregul;
d) influenţate direct de misiunea organizaţiei;
e) toate variantele de răspuns sunt corecte;
86.O strategie privitoare la o campanie de relaţii publice, care să fie bună, trebuie să aibă
următoarele calităţi:
a) să vizeze publicurile stabilite;
b) să permită corelarea fiecărui element al strategiei cu segmente diferite ale categoriilor de
15
public;
87.Există trei canale prin care specialiştii în relaţii publice îşi pot transmite mesajele:
a) evenimentele speciale, media controlate, media necontrolate;
b) evenimente speciale, evenimente ocazionale, evenimente programate;
c) evenimente speciale, media controlate, media necontrolate, evenimente ocazionale;
89.În cadrul planului de campanie al unei campanii de relaţii publice un rol important îl are:
a) fixarea calendarului;
b) fixarea bugetului de venituri şi cheltuieli;
c) fixarea listei de invitaţi;
d) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte şi complete;
16