UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

FACULTATEA de INGINERIE MECANICĂ

CATEDRA: CONSTRUCŢII DE MAŞINI
DISCIPLINA: ORGANE DE MAŞINI

PRESĂ CU PIULIŢĂ FIXĂ

F = 29.000 N
h = 220 mm

STUDENT:
 UNBM PROIECT DE AN 2

CUPRINS

TEMA DE PROIECT
Pa
g
CUPRINS 1

1. MEMORIUL TEHNIC 2
1.1 Denumirea şi scopul de utilizare 2
1.2 Caracteristici tehnice şi funcţionale 2
1.3 Alegerea variantei constructive 3
1.4 Descrierea funcţionării 4
1.5 Alegerea tipului de filet 4
1.6 Diagrama de forţe şi momente 6
1.7 Indicaţii de exploatare 6
1.8 Măsuri de întreţinere 6
1.9 Protecţia muncii 7

2. BREVIARUL DE CALCUL 8
2.1 Calculul şi proiectarea şurubului principal 8
2.1.1 Alegerea profilului filetului 8
2.1.2 Alegerea materialului şurubului şi piuliţei 8
2.1.3 Calculul diametrului mediu al filetului 8
2.1.4 Alegerea numărului de începuturi 10
2.1.5 Calculul numărului de spire în contact 10
2.1.6 Calculul lungimii filetului piuliţei 10
2.1.7 Calculul lungimii filetului şurubului 10
2.1.8 Proiectarea extremităţilor şurubului principal 10
2.2 Verificarea şurubului 11
2.2.1 Verificarea tijei la solicitări compuse 11
2.2.2 Verificarea secţiunii de calare a roţii de manevră la răsucire 11
2.2.3 Verificarea porţiunii de calare a roţii de manevră la strivire 12
2.2.4. Verificarea şurubului la flambaj 12
2.2.5 Verificarea spirelor şurubului 13
2.3 Verificarea spirelor piuliţei 13
2.3.1 Dimensionarea piuliţei 14
2.3.2 Verificarea corpului piuliţei 15
2.4 Construcţia şi calculul corpului 16
UNBM PROIECT DE AN 3

2.5 Verificarea traversei fixe 17

BIBLIOGRAFIE 18
 UNBM PROIECT DE AN 4

1. MEMORIUL TEHNIC

1.1)DENUMIREA ŞI SCOPUL DE UTILIZARE

Tema de proiect se intitulează „presă cu piuliţă fixă”. Presa cu piuliţă fixă se

utilizează pentru presarea respectiv ambutisarea pieselor din tablă. Datorită
construcţiei sale poate prelua forţe de presare mari.

1.2)CARACTERISTICI TEHNICE ŞI FUNCŢIONALE

Presa cu piuliţă fixă se utilizează pentru presarea tablelor şi pieselor, având la

baza mecanismul şurub-piuliţă, care transformă mişcarea de rotaţie în mişcare de
translaţie.
Şurubul de mişcare se utilizează la deplasarea diferitelor elemente sau organe
de maşini, cum ar fi: şuruburile conducătoare ale săniilor maşinilor-unelte, axele
principale filetate de la prese, etc.
Piuliţele sunt elemente de asamblare care se înşurubează pe piesele
filetate (şuruburi, axe filetate, etc.). După funcţia pe care o îndeplinesc, se deosebesc
două tipuri de piuliţe: piuliţe de fixare şi piuliţe de mişcare.
Utilizarea mecanismelor cu şuruburi de mişcare, are următoarele
avantaje:
- construcţia simplă şi tehnologia de execuţie uşor realizabilă;
- posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari, utilizând forţe
de acţionare mici;
- raport mare de transmitere, care duce la viteze acceptabile;
- compacitatea construcţiei şi gabarit redus;
- funcţionare lină şi fără zgomot;
- posibilitatea de a asigura în mod simplu autofrânarea (dacă este nevoie)
- permite utilizarea materialelor ieftine;
- preţ de cost redus.
Între dezavantaje se numără:
 UNBM PROIECT DE AN 5

- existenţa unor frecări mari între spirele filetului, şurubului şi a piuliţei,

care conduce la uzarea pieselor şi la un randament scăzut;
- prezenţa unor puternici concentratori de tensiune în zona filetată, care
afectează rezistenţa la oboseală a şurubului;
- lipsa autocentrării;
- necunoaşterea exactă a forţelor de strângere.
Mecanismul şurub-piuliţă se utilizează şi în realizarea altor piese
manuale.

1.3)ALEGEREA VARIANTEI CONSTRUCTIVE

În varianta I. este prezentat o presă cu piuliţă fixă la care corpul presei se

obţine prin turnare, batiul are o formă deschisă. La partea inferioară are o suprafaţă
plană pe care se aşează accesoriile în care se reazemă piesa asupra cărui se
acţionează. De asemenea talpa este prevăzută cu găuri pentru fixarea presei pe
postament. Se observă că talpa presei este scobită, pentru a se asigura o poziţionare
mai precisă a presei. La partea superioară batiul are o consolă în care se montează
piuliţa fixă. La acest tip de presă se recomandă montarea piuliţei cu un ajustaj
intermediar cu strângere probabilă mică (de exemplu cu ajustaj tip H/k). Dacă s-ar
prevedea un ajustaj cu strângere montarea ar fi dificilă din cauza accesului incomod
la piuliţă în vederea presării ei. Piuliţa se asigură împotriva rotirii cu asamblare
şurub-piuliţă. Porţiunea verticală a batiului are secţiunea I. Şurubul de forţă este
acţionat de la o roată de mână care are braţele sudata de butuc, la capete având
montate bile. Roata de manevră este calată pe o porţiune de secţiune pătrată şi este
fixată cu un prezon, prevăzut cu şaibă şi piuliţă.
În varianta II. este prezentat o presă cu piuliţă fixă cu corp din profil
laminat. La această construcţie este construcţia batiului din profil laminat U îndoit şi
sudat în formă de cadru. Batiul este asamblat cu masa presei prin intermediul unor
şuruburi, asigurate cu şaibe Grower. Masa presei este prevăzută cu canale T necesare
fixării unor dispozitive folosite la presare, iar la partea inferioară cu locaşuri pentru
şuruburi de fixare a presei pe fundaţie sau pe postament. Piuliţa fixă se montează în
alezajul din partea superioară a batiului cu şuruburi şi piuliţe asigurate cu şaibe
 UNBM PROIECT DE AN 6

Grower. Pe şurubul de forţă este montată o manivelă de construcţie sudată.

Asamblarea şurub forţă – manivelă este cu profil pătrat în secţiune transversală,
fixarea împotriva demontării făcându-se cu o piuliţă înfundată şi o şaibă plată.
În varianta III. este prezentat o presă cu piuliţă fixă asamblat cu ajutorul a
două coloane, care constituie batiul presei. Coloanele sunt filetate la ambele capete,
astfel întrucât ele realizează legătura între masa presei şi traversa fixă, cu ajutorul
unor piuliţe înfundate şi şaibe plate. Masa presei are o formă circulară fiind
prevăzută cu canale T la partea superioară, cu locaşuri pentru şuruburile de fixare pe
fundaţie şi cu clemă, alezajele filetate în care se înşurubează coloanele. În traversa
fixă se montează piuliţa de forţă cu ajutorul unor şuruburi în cazul în care ajustajul
este cu strângere mică (H/k) sau fără şuruburi dacă se formează ajustaj cu strângere
mare. Pe şurubul de forţă se montează roata de mână prin intermediul unei asamblări
prin formă, de secţiune pătrată, fixarea făcându-se cu piuliţă înfundată. Roata de
mână este de construcţie turnată, cu patru braţe prevăzute cu greutăţi la capetele lor
în vederea antrenării inerţiale în sarcină a şurubului de forţă. Ca o măsură de
protecţia muncii se fixează pe roata de mână un inel din tablă montat cu ajutorul
unor şuruburi. La partea inferioară a şurubului de forţă se montează o traversă
mobilă prevăzut cu canale T care se ghidează pe coloane, asigurând o centrare foarte
bună. Pentru micşorarea momentului de frecare la presare între şurubul de forţă şi
traversa mobilă se montează un rulment axial.
Se optează pentru varianta constructivă III, deoarece prezintă următoarele
avantaje:
- este o construcţie demontabilă, uşor de întreţinut şi de realizat;
- are un gabarit redus;
- posibilitatea înlocuirii uşoare a şurubului respectiv a piuliţei datorită
uzurii;
- folosirea unor materiale ieftine, deci preţ de cost redus.
Toate piesele turnate care intră în componenţa presei au fost prevăzute cu
raze de racordare, iar grosimea tălpii, traversei fixe şi mobile este minimul necesar
evitându-se utilizarea excesivă de material.
Părţile componente ale presei cu piuliţă fixă din varianta III. sunt
următoarele:
- coloanele din oţel inoxidabil;
 UNBM PROIECT DE AN 7

- şurubul de mişcare din oţel;

- piuliţa fixă din fontă antifricţiune;
- traversa mobilă turnată prevăzută cu canale T pentru dispozitive utilizate la
presare
- rulment axial;
- roata de mână care acţionează şurubul de forţă;
- talpă turnată, prevăzută cu canale T
Roata de mână la rândul său este format din:
- roată turnată cu patru braţe;
- şurub de fixare împotriva demontării
- tablă de protecţie împotriva accidentelor

1.4)DESCRIEREA FUNCŢIONĂRII

Presa cu piuliţă fixă funcţionează prin rotirea şurubului, într-o piuliţă fixă, care
la rândul ei ridică sau coboară traversa mobilă.

1.5)ALEGEREA TIPULUI DE FILET

Având în vedere situaţia unei forte F = 29.000 N, care acţionează într-un

singur sens, se alege filetul trapezoidal conform STAS 2114/1-75.
Din următoarele motive:
- filetul trapezoidal are o rezistenţă şi o rigiditate suficient de mare;
- asigură o bună centrare între şurub şi piuliţă;
- prelucrare prin frezare conferă o productivitate mărită faţă de
strunjire;
- folosirea piuliţei reglabile radiale permite eliminarea jocului;
Are şi dezavantaje:
- randamentul transmisiei şurub-piuliţă cu filet trapezoidal este mai
mic decât al filetului pătrat dar acest tip de filet este neprotejat împotriva uzurilor şi
nu are posibilitate de centrare, conţinând şi un mare număr de concentratori de
tensiune.
Pentru şuruburi de mişcare supuse la solicitări mici şi mijlocii cu acţionare
manuală se optează pentru materialul OL60 conform STAS 500/2-80
 UNBM PROIECT DE AN 8

Conform recomandărilor bazate pe experienţă se va utiliza un cuplu de

material ce are o comportare bună din punct de vedere al rezistentei la uzură, piuliţa
va fi astfel construită încât uzura sa fie concentrată asupra ei.
Materialul piuliţei va fi deci Fc200

Materiale:

Materialul folosit pentru şurubul de forţă:

OL60:
2
Rezistenţa la tracţiune: σ at
= σ ac 58 N/mm
2
Rezistenţa la încovoiere: σ ai
64...70 N/mm
2
Rezistenţa la răsucire: τ at
35...38 N/mm
2
Rezistenţa la forfecare: τ af
46 N/mm

Materialul folosit pentru piuliţă:

Fc200:
2
Rezistenţa la tracţiune: σ at
19...32 N/mm
2
Rezistenţa la compresiune: σ ac
48...80 N/mm
2
Rezistenţa la încovoiere: σ ai
32...54 N/mm
2
Rezistenţa la răsucire: τ at
23...38 N/mm
2
Rezistenţa la forfecare: τ af
15...26 N/mm

Valori ale presiunilor admisibile şi rezistenţelor admisibile la strivire

pentru cupla de frecare şurub-piuliţă:

Oţel necălit – fontă antifricţiune

2
Presiunea admisibilă: qa 6...7 N/mm
2
Rezistenţa admisibilă strivire: τ astr
35...45 N/mm
 UNBM PROIECT DE AN 9

1.6)DIAGRAMA DE FORŢE ŞI MOMENTE

1.7)INDICAŢII DE EXPLOATARE

Pentru obţinerea unor coeficienţi de frecare cât mai reduşi între spirele
şurubului şi cele ale piuliţei, se va realiza o ungere a acestora cu vazelină. La fel
rulmentul axial va fi gresat cu vazelină în vederea unei bune funcţionări. Se interzice
vopsirea porţiunilor filetate ale tuturor organelor de asamblare, a suprafeţelor de
aşezare, a plăcii de bază.

1.8)MĂSURI DE ÎNTREŢINERE

Suprafeţele exterioare în contact cu atmosfera vor fi protejate anticoroziv

prin vopsire cu două straturi de grund G-735 şi două straturi de vopsea în culoarea
specifică a atelierului în care se lucrează.
Intervalul de timp necesar uscării fiecărui strat de grund sau vopsea este
de 24 de ore. Înainte de vopsire, piesele vor fi curăţate de oxizi şi grăsimi.
 UNBM PROIECT DE AN 10

Pentru asigurarea unei bune funcţionări a presei se recomandă ca în

perioada în care nu este utilizat să fie depozitat într-o magazie. Înainte de fiecare
utilizare se va verifica dacă nu este blocat, se va asigura gresarea în cazul în care
vazelina a fost între timp îndepărtată.
 UNBM PROIECT DE AN 11

1.9)PROTECŢIA MUNCII

Pentru a se evita accidentele la locul de muncă în timpul utilizării se vor

avea în vedere următoarele:
- presa va fi amplasat pe o suprafaţă plană stabilă;
- părţile componente ale presei vor fi bine montate pentru a se evita
demontarea lor în timpul lucrului;
- pentru evitarea tăierilor, părţile componente vizibile ale presei se vor
executa cu raze de racordare sau teşituri la muchii.
 UNBM PROIECT DE AN 12

2. BREVIARUL DE CALCUL

2.1) CALCULUL ŞI PROIECTAREA ŞURUBULUI PRINCIPAL

2.1.1) Alegerea profilului filetului

Se alege filet trapezoidal standardizat în SR ISO 2904

2.1.2) Alegerea materialului şurubului şi piuliţei

Se aleg materiale conform capitolului precedent unde se specifică atât

materialul folosit pentru şurubul de forţă cât şi pentru piuliţa fixă.

2.1.3) Calculul diametrului mediu al filetului

F
d2 = [3]
πψ h ψ m q a
29.000
d2 = = 32,48
3,14 ⋅ 0,5 ⋅ 2,5 ⋅ 7
unde:
H1
ψh = = 0,5 la filete trapezoid ale [3]
P
m
ψm = ; ψ m = 1,2  2,5 [3]
d2
H1 – înălţimea utilă a filetului
P – pasul
m – lungimea filetului piuliţei
qa – rezistenţa admisibilă la strivire în N/mm2

Se alege filet trapezoidal Tr 38x10 SR ISO 2904,cu principalele

dimensiuni prezentate în tabelul de mai jos:

Dimensiunile principale
Pasul Diametrul interior
 UNBM PROIECT DE AN 13

Diametrul Diametrul Diametrul

nominal P, mm mediu exterior d3, mm D1, mm

d, mm d2=D2, mm D4,mm
38 10 33,000 39,000 27,000 28,000
Relaţiile de calcul: [3]
H1 = 0,5 ⋅ P; H 4 = 0,5 ⋅ P + a c
H1
z = 0,25 ⋅ P − ; R 1max = 0
2
H = 1,866 ⋅ P; R 2max = a c
d 2 = D 2 = d − 2z = d − 0,5
d 3 = d − 2h 3 = d − P − 2a c
D 4 = d + 2a c
D1 = d − 2H 1 = d − P
a c = 0,5 mm pentru 6 ≤ P ≤ 12 mm

Se face verificarea preliminară a secţiunii poligonale. Această secţiune se

verifică la răsucire: [3]

10 3 k' M t1
τt = ≤ τ ta [N/mm 2 ]
Wp
1
M t1 = ⋅d 2 ⋅F ⋅ tg( β m + ϕ' )
2000
1
M t1 = ⋅ 33 ⋅ 17000 ⋅ tg(5,509 + 8,246) = 117,145 N ⋅ m
2000
P
β m = arctg
π ⋅ d2
10
β m = arctg = 5,509
3,14 ⋅ 33
μ
ϕ' = arctg
cos α1
0,14
ϕ' = arctg = 8,246
cos 15 °
α1 = 15 ° pt filete trapezoid ale
μ = 0,1...0,18
k' = 1,1
Wp = 0,208 ⋅ a 3 = 3655,808
a = 26 mm
τ t = 35,248 ≤ 35...38

2.1.4) Alegerea numărului de începuturi

 UNBM PROIECT DE AN 14

La prese nu se pune condiţia autofrânării. Dimpotrivă acţionarea lor fiind

frecventă se impune alegerea unui număr de începuturi n=2 sau n=3 pentru creşterea
randamentului şi a productivităţii.

2.1.5) Calculul numărului de spire în contact [3]

m zP
Din expresia factorului ψm = = se deduce numărul de spire:
d2 d2
ψmd 2
z=
P
2,5 ⋅ 33
z= = 8,25 ⇒ z = 9
10

Se impune ca 6 ≤ z ≤ 11

2.1.6) Calculul lungimii filetului piuliţei [3]

m = zP
m = 9 ⋅ 10 = 90 mm

2.1.7) Calculul lungimii filetului şurubului [3]

L f = h + m + 3P
L f = 220 + 90 + 3 ⋅ 10 = 340 mm

2.1.8) Proiectarea extremităţilor şurubului principal [4]

Extremitatea superioară pe care se montează elementele de acţionare s-au

dimensionat în capitolul 2.1.3.
Dimensionarea extremităţii inferioare:
Se alege un rulment a cărui capacitate statică C0 să fie:

C0 > F

Din STAS 3921-80 rezultă următorul tip de rulment:

d D H d1 D1 du min Du max C0a, [KN] Simbol

3 4 1 4 32 40 37 32,5 51106
0 7 1 7

Se alege Dp2 astfel încât să fie mai mare decât diametrul dm al cercului centrelor
bilelor, dar mai mic decât Dr. Grosimea hpr a gulerului se determină la încovoiere. [3]
 UNBM PROIECT DE AN 15
3F(d m − d f )
h pr =
πd f σ ai
3 ⋅ 17000 ⋅ (36 − 30)
h pr = = 9,092 ⇒ 10 mm
3,14 ⋅ 30 ⋅ 67

2.2) VERIFICAREA ŞURUBULUI

2.2.1) Verificarea tijei la solicitări compuse [3]

Efortul unitar echivalent

σ ech = σ c2 + 4τ 2t ≤ σ ac
4F
σc =
πd12
4 ⋅ 29.000
σc = = 50,65
3,14 ⋅ 27 2
16 ⋅ 10 3 ⋅ M t2
τt =
πd13
16 ⋅ 10 3 ⋅ 2,9
τt = = 0,75
3,14 ⋅ 27 3
1
M t2 = μ 0d f F
2000
1
M t2 = ⋅ 0,01 ⋅ 20 ⋅ 29.000 = 2,9
2000
μ 0 = 0,01
σ ech = 50,65 2 + 4 ⋅ 0,75 2 = 50,672 ≤ σ ac

2.2.2) Verificarea secţiunii de calare a roţii de manevră la răsucire [3]

M tot = M t1 + M t2
M tot = 117,145 + 2,9 = 120,045 N ⋅ m

Efortul unitar de răsucire

10 3 ⋅ M tot
τt =
Wp
10 3 ⋅ 120,045
τt = = 32,837 ≤ τ ta
3655,808

2.2.3) Verificarea porţiunii de calare a roţii de manevră la strivire [3]

UNBM PROIECT DE AN 16

12 ⋅ 10 3 ⋅ M tot
τ s2 =
n1 ⋅ a 2 ⋅ δ
12 ⋅ 10 3 ⋅ 120,045
τ s2 = = 53,274 ≤ τ sa
4 ⋅ 26 2 ⋅ 10
δ = 510 mm
n1 = 4
N
τ sa = 80
mm 2

2.2.4) Verificarea şurubului la flambaj [3]

A
λ = lf
I min
l f = l = 340
πd12
A= = 572,555
4
πd 4  d  π ⋅ 27 4  38 
I min = 1  0,4 + 0,6 ⋅  =  0,4 + 0,6 ⋅  = 71.626,663
64  d1  64  27 
572,555
λ = 340 = 30,398 ≤ 60
71.626,663
 UNBM PROIECT DE AN 17

2.2.5) Verificarea spirelor şurubului [3]

Strivire:

F
q=
z ⋅ π ⋅ d 2 ⋅ H1
H1 = 0,5 ⋅ P
29.000
q= = 6,216
9 ⋅ 3,14 ⋅ 33 ⋅ 0,5 ⋅ 10

Încovoiere:

H 
6F 1 + a c 
σi =  
2
2
π ⋅ z ⋅ d1 ⋅ h
a c = 0,5 pentru P = 612
h = 0,634 ⋅ P pentru filete trapezoid ale
5 
6 ⋅ 29.000  + 0,5 
σi = 2  = 17,011
3,14 ⋅ 9 ⋅ 27 ⋅ 40,195

Forfecare:

F
τf =
z ⋅ π ⋅ d1 ⋅ h
29.000
τf = = 5,991
9 ⋅ 3,14 ⋅ 27 ⋅ 6,34

2.3) VERIFICAREA SPIRELOR PIULIŢEI

Încovoiere: [3]

H 
6F 1 + a c 
σi =  
2
π ⋅ z ⋅ D ⋅ h2
5 
6 ⋅ 29.000 + 0,5 
σi = 2  = 11,783
3,14 ⋅ 9 ⋅ 39 ⋅ 40,195
Forfecare: [3]
UNBM PROIECT DE AN 18
F
τf =
z⋅π⋅D⋅h
29.000
τf = = 4,150
9 ⋅ 3,14 ⋅ 39 ⋅ 6,34

2.3.1) Dimensionarea piuliţei: [3]

4ββ
De = + D '2
πσ at
β = 1,3
D' = 39 + a c = 39,5
4 ⋅ 1,3 ⋅ 29.000
De = + 39,5 2 = 53,136 ⇒ D e = 54
3,14 ⋅ 38

Se va respecta condiţia:

D e − D'
gp = ≥5
2
54 − 39,5
gp = = 7,25
2

Se prevede ca piuliţa să fie fixată cu şuruburi cu cap cilindric cu cap hexagonal.

D g ⇒ 96 mm
Grosime guler:

h g = (0,2  0,25) ⋅ m
h g = 22
 UNBM PROIECT DE AN 19

2.3.2) Verificarea corpului piuliţei: [3]

Solicitare compusă:

Efortul normal:

4F
σt =
π ( D e2− D2 )
4 ⋅ 29.000
σt = = 26,468
(
3,14 ⋅ 54 2 − 39 2 )
Efort tangenţial:

16 ⋅ 103 ⋅ M t1 ⋅ D e
τt =
(
π D e4 − D 4 )
16 ⋅ 103 ⋅ 117,145 ⋅ 54
τt = = 5,205
(
3,14 ⋅ 54 4 − 39 4 )
Solicitare la încovoiere:

Efort normal:

3F( D g − D e )
σi =
π ⋅ D e ⋅ h g2
3 ⋅ 29.000 ( 96 − 54 )
σi = = 44,502
3,14 ⋅ 54 ⋅ 22 2

Solicitare la forfecare:

Efort tangenţial:

F
τt =
π ⋅ De ⋅ h g
29.000
τt = = 7,770
3,14 ⋅ 54 ⋅ 22
 UNBM PROIECT DE AN 20

Solicitare la strivire:

Efort normal:

4F
σ str =
π [( D g2 )
− D e2 − n ⋅ d g2 ]
d g = 6,6
4 ⋅ 29.000
σ str = = 6,027
[(
3,14 96 − 54 2 − 4 ⋅ 6,6 2
2
) ]
2.4) CONSTRUCŢIA ŞI CALCULUL CORPULUI:

D 4 ≥ D g ⇒ D 4 = 92
D 3 ≅ D 4 ⇒ D 3 = 92
F
Fc = ⋅β
2
29.000
Fc = ⋅1,2 =17.400 N
2
β =1,15 1,25
4Fc
d1 =
π ⋅ σ at
4 ⋅17.400
d1 = =19,544
3,14 ⋅ 58
d = 20 mm [3]
d 3 = d + (1...6) = 24
d 4 = d 3 + (6...12) = 32
d 4 > 25
d' = 22 mm > d
l1 = 2...5 ⇒ 4
l 2 = 22 mm
l 3 > d 3 ⇒ l 3 = 34
l 4 se alege conf STAS 9025 - 81 ⇒30 mm
H1 = m − h g + (0...4) ⇒90 − 22 + 4 = 72
H 2 = l 3 + (2...4) ⇒34 + 4 = 38

H 3 = l 4 + (5...10) ⇒30 + 8 = 38 mm
H 4 ≥ H 3 ⇒54 mm
a = 20...30 ⇒25 mm
b = (0,5...1) ⋅ a ⇒0,72 ⋅ 25 =18 mm
c = (8...15) ⇒10 mm
[3]
e = (0,6...0,8 ) ⋅ c ⇒0,7 ⋅10 = 7 mm
L1 ≅ (4...8) ⋅ D e ⇒240 mm
L 2 ≅ L1 ⇒ 240 mm
 UNBM PROIECT DE AN 21

2.5) VERIFICAREA TRAVERSEI FIXE:

Mi 3F ⋅ l
σi = = ≤ σ ai
W ( D 3 − D e ) H12
[3]
3 ⋅ 29.000 ⋅ 150
σi = = 66,246
( 92 − 54 ) ⋅ 72 2
UNBM PROIECT DE AN 22

BIBLIOGRAFIE:

1. CHIŞIU Alexandru, ş.a. Organe de maşini,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
1981

2. COTEŢIU Radu Organe de maşini,

Editura ISO, Baia Mare 1999

3. MATIEŞAN Dorina, ş.a. Elemente de proiectare pentru mecanismele

cu şurub şi piuliţă,
Atelierul de multiplicare al Institutului
Politehnic, Cluj Napoca 1985

4. * * * Colecţia STANDARDELOR DE STAT