CA fapt divers procesul e foarte simplu: zaharul din fructe

fermenteaza si rezulta alcool...cu cat mai mult zahar, din fructe sau
adaugat, cu atat mai mult alcool, in functie de fructe se adauga sau
nu zahar... La corcoduse, care sunt mai sarace fata de alte fructe
gen prune, struguri, pere samd... e indicat sa se adauge si putin
zahar pentru a nu te chinui sa distilezi o zeama cu foarte putin
alcool dar si pentru ca se poate intampla ca procesul de fermentatie
sa nu fie unul corect daca fructele au prea putin zahar... o parte
fermenteaza si devine alcool apoi "otet" in vreme ce restul abia se
transforma in alcool, rezulta un borhot si mai slab si otetit iar otetul
ala nu-l mai scoti din tuica decat cu ajutorul garlei...adica o arunci si
ai scapat de acreala din casa...

Nici prea dulce nu trebuie sa fie borhotul pus la fermentat

pentru ca peste un anumit nivel de zahar, implicit de alcool,
fermentarea stagneaza, alcoolul peste o anumita concentratie
inhiband fermentarea (spre exemplu vinurile gen porto sau jerez
sunt imbogatite cu alcool, cel de porto fiind "inventat" ca atare
accidental, din nevoia de a-l putea transporta pe mare si fiind un vin
foarte dulce la origini trebuia imbogatit cu alcool pentru a nu
fermenta pe durata transportului...parca ...)

Asadar e super simplu sa faci tuica din fructe, le aduni, cat mai
coapte, le zdrobesti pentru o mai buna si omogena fermentare
(altfel cele intregi si cu pulpa ferma vor fermenta foarte tarziu cand
restul vor fi demult alcool , si se vor pierde ....)adaugi sau nu zahar ,
la fel si apa, le pui intr-un loc in care fermentatia sa nu fie mult prea
rapida in asa fel incat toate fructele sa fermenteze uniform, apoi
cand zeama devine VIN fara sa fie dulce dar in niciun caz acra, ca
un vin sec, atunci e vremea sa fie distilat borhotul...