RIL 13/2018

Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte
că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare:

Descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea

faptei contravenţionale şi atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a
contravenţiei, potrivit dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2018.

Decizia nr. 3/2018 - Complet RIL

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor pct. 3.1.1 din Norma de metrologie legală NML 021-
05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)”,
aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301
din 23 noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, erorile maxime tolerate
pentru măsurarea vitezei sunt cerințe metrologice aplicabile numai în procedura de
atestare a unui cinemometru de către entitățile prevăzute la art. 4 din ordinul susmenționat,
respectiv doar la momentul verificării și omologării aparatului.

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT - HP 4 /2017

Admite sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, formulată de Tribunalul

Caraș-Severin prin Încheierea din 17 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 23.520/271/2014 și,
în consecință, stabilește că:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, art. 180 și 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificările
și completările ulterioare, coroborate cu art. 15 și art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările și completările ulterioare, polițistul rutier poate încheia procesul-
verbal de constatare și sancționare a contravenției pe baza informațiilor comunicate prin
radio de către operatorul radar, aflat în alt loc decât acela în care se afla polițistul rutier.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 ianuarie 2017.
Decizia nr. 11/2017 - Complet RIL

O.U.G. nr. 195/2002 - Art. 39, art. 102 alin. (1) pct. 14 și art. 105 pct. 10

Doar agentul constatator din cadrul poliției rutiere are competența de a solicita
proprietarului sau deținătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identității
persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum
și de a aplica sancțiunile contravenționale prevăzute de lege, în cazul necomunicării
relațiilor solicitate.

Decizia nr. 8/2018 - Complet RIL

O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și

completările ulterioare - art. 96 alin. (1)

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002
neconsemnarea, în cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a
contravenției, a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, a
intervalului de timp în care acesta este suspendat și a temeiului juridic este sancționată cu
nulitatea relativă parțială a procesului-verbal, condiționată de producerea unei vătămări
care nu poate fi înlăturată decât prin anularea măsurii privind reținerea permisului de
conducere.

Decizia nr. 4/2018 - Complet RIL

- interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 8 alin. (1), raportat la art. 7 și art. 1
alin. (1) lit. b) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului
de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului, fostul proprietar

pierde calitatea de utilizator și de subiect activ al contravenției constând în fapta de a
circula fără rovinietă valabilă, iar dovada transmiterii dreptului de proprietate se face
potrivit dreptului comun.

Decizia nr. 6/2015 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Avocatul
Poporului privind interpretarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor
- În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-
4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-
verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din
Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de
trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9
alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate
contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii
olografe a agentului constatator.

Prin Decizia nr. 43/2016, ÎCCJ (Complet DCD/CAF) a admis, în parte, sesizarea privind
pronunțarea unei hotărâri prealabile, formulată de Tribunalul Caraș-Severin – Secția a II-a
civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 17 mai 2016, dată în Dosarul
nr. 2650/208/2015 și, în consecință, a stabilit că:

- În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 9 alin. (8) din O.G. nr. 15/2002 privind
aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale
din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu
modificările și completările ulterioare:

– termenul de „cel mult două luni” nu reprezintă termen special de prescripție, în

sensul art. 13 alin. (4) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și
completările ulterioare;
– prin „data constatării contravenției” se înțelege data întocmirii procesului-verbal de
contravenție.

Decizia nr. 28/2017 - Complet RIL

- interpretarea și aplicarea dispozițiilor din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, raportat la art. 2 alin. (1) lit. c) și art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare

Prin Decizia nr. 25/2017, ÎCCJ (Complet RIL) a admis recursul în interesul legii
formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și,
în consecință, a stabilit că:

În interpretarea și aplicarea art. 6 alin. (1) și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (1) lit. c) și art. 8 alin. (1) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, este
posibilă exercitarea controlului de legalitate, pe cale separată, asupra certificatului de
urbanism prin care s-a dispus interdicția de a construi sau care conține alte limitări.
Decizia nr. 7/2000 privind aplicarea dispozițiilor art. 26 și 30 din Legea nr. 50/1991 privind
autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor- SECȚIILE
UNITE

Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe

lângă Curtea Supremă de Justiție.

În aplicarea dispozițiilor art. 26 și 30 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea

executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată, stabilește
următoarele:

1. Dreptul de a constata contravențiile și de a aplica amenzile prevăzute la art. 23

din această lege se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârșirii faptei.

2. În cazul construcțiilor în curs de executare data săvârșirii faptei este data

constatării contravenției, iar în cazul construcțiilor finalizate fapta se consideră săvârșită la
data terminării construcției.

3. Obținerea autorizației de construire în timpul executării lucrărilor sau după

finalizarea acestora nu înlătură caracterul ilicit al faptei, o atare împrejurare putând fi
avută în vedere numai la individualizarea sancțiunii contravenționale.

Obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 teza a II-a din Codul de procedură
civilă.
Pronunțată în ședință publică la data de 20 noiembrie 2000.

Decizia nr. 1/2002 privind aplicarea dispozițiilor art. 1 lit. e) și ale art. 6 din Legea nr.
12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată-
SECȚIILE UNITE

Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă

Curtea Supremă de Justiție, în sensul celor ce se vor arăta în continuare.

Stabilește că, în cazul plângerilor îndreptate împotriva actelor de constatare și

sancționare a contravențiilor prevăzute la art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990, modificată
prin Ordonanța Guvernului nr. 126 din 29 august 1998, prezentarea ulterioară, în fața
instanțelor judecătorești, a actelor prin care se dovedește proveniența licită a bunurilor ce
nu erau însoțite, în momentul constatării contravenției, de astfel de documente atrage
anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea contravenientului de plata amenzii
aplicate și restituirea mărfii confiscate.

Pronunțată în ședință publică la data de 18 februarie 2002.