Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Terminologie
Sedativ efect de liniştire, cu efect minim fie asupra funcţiilor motorii, fie asupra
celor mentale.
Hipnotic produce somnolenţă şi favorizează începutul şi menţinerea stării de
somn, care seamănă foarte mult cu starea naturală de somn.
Anxiolitic reduce anxietatea (frică fără motiv real) şi face ca individul să se simtă
mai puţin incomodat de dificultăţile sale de adaptare şi să nu mai fie tulburat de
anxietatea derivată.
Anticonvulsivant medicament indicat în tratamentul simptomatic al epilepsiilor şi
al convulsiilor cu diferite alte etiopatogenii.
Neuroleptice (antipsihotice) medicamente care au capacitatea de a inhiba
simptome caracteristice unor boli psihice: halucinaţiile, autismul, ideaţia delirantă.
Analeptice respiratorii medicamente excitante ale SNC, capabile să stimuleze
respiraţia, mai mult sau mai puţin selectiv.
Psihoanaleptice pot îndepărta temporar starea de oboseală sau somnolenţă,
ridicând performanţa psihică, acuitatea senzorială şi reactivitatea motorie la nivelul de
funcţionare normal al organismului odihnit.
Psihotonice (nootrope, neurotrope, activatoare ale metabolismului cerebral)
ameliorează funcţiile asociative şi integrative ale SNC.
Euforizante determină o stare psihică plăcută (bună dispoziţie, optimism) şi
îndepărtează stările psihice şi reacţiile afective neplăcute (tristeţea, frica etc).
Psihotomimetice alterează activitatea psihică normală, comportamentul, determină
halucinaţii.
Psihoze alterări profunde ale activităţii ideo-afective, comportamentului,
capacităţii de evaluare critică, a stării şi acţiunilor propriei sale persoane, ca şi a
interrelaţiilor sociale ale unui individ.
Schizofrenii (psihoze discordante/hipotimice) disociaţie intrapsihică între
funcţiile de cunoaştere (sunt păstrate, dar capacitatea de a gândi coerent este
alterată) şi cele afective (sunt profund alterate).
Deliruri cronice sistematizate (delirul pur de interpretare numit paranoia)
idei delirante ireductibile la persuasiune.
Psihoze hipertimice (psihoze afective) se subîmpart în:
• stări maniacale (manii) euforie, expansivitate, accelerare patologică
neproductivă a ideaţiei, agitaţie motorie puternică;
• stări depresive (melancolii) tristeţe adâncă, cu tendinţă la
sinucidere, inhibiţie psihomotoare, insomnie, agitaţie anxioasă;
• psihoze maniaco-depresive (ciclice, bipolare) cele două stări
alternează continuu sau sunt întrerupte de perioade de remisiune.
1
Farmacologie clinică – rezidențiat
Coordonator: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru
Lector: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru
2
Farmacologie clinică – rezidențiat
Coordonator: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru
Lector: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru
Antidepresive.
Clasificare
3.1. Antidepresive triciclice (de generaţia I) se împart în 3 subgrupe cu formule
generale asemănătoare:
Imipramina; Desipramina; Clomipramina; Trimipramină;
Amitriptilina; Nortriptilina; Butriptilina;
Doxepin; Protriptilin.
3.2. Antidepresive heterociclice (de generaţia a II-a sau a III-a):
Cu acţiune neselectivă pe neurotransmiţătorii aminici:
• cu efecte anticolinergice: Maprotilin, Nomifensine, Amoxapine;
• fără efecte anticolinergice: Venlafaxine, Bupropion;
Antagonişti ai receptorilor 5-HT2A/5-HT2C: Trazodone, Nefazodone,
Mirtazapine.
3.3. Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI): Fluoxetine, Sertraline,
Paroxetine, Fluvoxamine, Citalopram, Escitalopram, Mitalopram.
3.4. Inhibitori de monoaminooxidază (IMAO):
Neselectivi:
• hidrazide: Fenelzina; Isocarboxazid;
• nehidrazide: Tranylcypromine; Dextroamfetamina.
Selectivi, de tip IMAO-A: Moclobemide, Brofaromine, Toloxatone.
3.5. Inhibitori selectivi ai recaptorii NA: Reboxetine.
3
Farmacologie clinică – rezidențiat
Coordonator: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru
Lector: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru
4
Farmacologie clinică – rezidențiat
Coordonator: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru
Lector: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru
Nootrope.
Psihotone (Nootrope): Meclosulfonat, Piracetam, Piritinol, Meclofenoxat
Mecanism de acţiune:
Cresc metabolismul cerebral, favorizând utilizarea glucozei de către celulele
nervoase.
Indicaţii:
sechele după accidente cerebrale vasculare, sindroame post-traumatice;
precomă, comă;
tulburări de comportament în epilepsie;
encefalopatii, vertije;
tulburări neuropsihice în cadrul alcoolismului cronic;
întârziere în dezvoltarea psihică, tulburări de comportament şi adaptare la
copii.
Efecte adverse:
Piracetam:
la începutul tratamentului: agitaţie, nelinişte;
la cei cu tulburări psihice: agresivitate, agitaţie;
la epileptici: scade pragul convulsiv.
Piritinol:
iritabilitate, anxietate, insomnie, cefalee, arsuri epigastrice, greaţă,
erupţii cutanate (erupţie cutanată buloasă la cei cu artrită reumatoidă
impune întreruperea tratametnului);
rar: agranulocitoză, proteinurie.
Contraindicaţii: primul trimestru de sarcină.
Se recomandă prudenţă la epileptici şi în insuficienţa renală.
5
Farmacologie clinică – rezidențiat
Coordonator: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru
Lector: Prof. Dr. Cătălina Elena Lupușoru
Anticonvulsivantele.
Clasificare
1. Barbiturice şi substanţe înrudite:
Fenobarbital
substanţe înrudite (Primidon).
2. Hidantoine:
Fenitoin,
Fosfenitoin
analogi structurali (Mefenitoin, Ethotoin, Fenacemida).
3. Compuşi triciclici:
Carbamazepina,
Oxcarbazepina.
4. Succinimide:
Ethosuximida,
Fensuximida,
Methsuximida.
5. Acizi carboxilici:
Acid valproic,
Valproat de sodiu.
6. Oxazolidindione:
Trimetadiona,
Parametadiona,
Dimetadiona.
7. Benzodiazepine:
Diazepam,
Lorazepam,
Clonazepam,
Nitrazepam,
Clorazepate.
8. Bromuri.
9. Inhibitori de anhidrază carbonică:
Acetazolamida.
10. Anticonvulsivante cu structuri diferite:
Vigabatrin,
Lamotrigine,
Felbamate,
Gabapentin,
Topiramate,
Tiagabine,
Zonisamide,
Levetiracetam.