Studiu de Fezabilitate Model

STUDIU DE FEZABILITATE
-pentru proiecte care prevad lucrari de constructii şi/sau montaj-
Beneficiar : S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L

Sediu social: sat Frumosu, comuna Frumosu, nr. 511 B, Judeţul SUCEAVA
Cod Unic de Înregistrare RO 6630609
Nr. de ordine în Registrul Comerţului J33/2066/13.12.1994
Locatia de realizare a investitiei: sat Negostina, comuna Balcauti, judetul Suceava
Titlu proiect :
„Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale cu

bransament/racord electric in comuna Balcauti, sat Negostina,
judetul Suceava”
1
1.0. Foaie de capăt
Fişă de responsabilităţi
2
3
I. Partile scrise
1. Date generale
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

Denumirea solicitantului: S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L.
Sediul social: sat Frumosu, comuna Frumosu, nr. 511 B, judetul Suceava
Cod Unic de Înregistrare: RO 6630609
Nr. de ordine în Registrul Comerţului: J33/2066/13.12.1994
1.2 Scurt istoric al solicitantului
Societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL a fost infintata in decembrie 1994, avand ca principal obiect
de activitate codul CAEN 1610 – Taierea si rindeluirea lemnului.
Societatea are un capital social subscris si varsat in intregime de asociati, in valoare totala de 48.000 lei,
divizat in 4.800 de parti sociale a cate 10 lei fiecare, cu urmatorul aport al asociatilor:
- CHIRIAC Dumitru – 41.760 lei – 4.176 parti sociale a 10 lei fecare
- CHIRIAC Gheorghe – 3.840 lei – 384 parti sociale a 10 lei fiecare
- CHIRIAC Victor-Stefan – 2.400 lei – 240 parti sociale a 10 lei fiecare.
De la infintare si pana in anul 2009, activitatea de debitare si prelucrare primara a lemnului a constituit
principalul obiect de activitatate al societatii, locatia desfasurarii acestei activitati find la sediul social al
societatii, in sat Frumosu, comuna Frumosu, nr. 511 B, judetul Suceava.
Activitatea agricola a societatii CERBUL CARPATIN FOREST SRL a demarat in anul 2003, cand societatea a
incheiat cu Agentia Domeniilor Statului contractul de concesiune nr. 35 din 05.11.2003, pe o perioada de 49 ani;
conform actului aditional nr. 1 din 16.08.2004 la contractul de concesiune nr. 35 din 05.11.2003, societatea are
drept de exploatare (folosinta) a terenului cu destinatie agricola in suprafata totala de 249,9512 ha, aflat in
perimetrul localitatilor Balcauti si Dornesti (ferma Negostina), judetul Suceava, cu destinatiile arabil, fanete,
pasuni, teren amenajat pentru piscicultura.
In anul 2002, societatea a achizitionat ferma Negostina, in incinta careia este amplasata si investitia
FEADR de fata, situata in partea de vest a localitatii Negostina, comuna Balcauti, judetul Suceava conform
contractului de vanzare-cumparare nr. 772 din 24.05.2002, compusa dintr-o incinta in suprafata totala de
102.943 mp.
In prezent, societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL detine in folosinta prin contract de concesiune
mentionat mai sus si prin contracte de arenda o exploatatie agricola vegetala in suprafata totala de 258,35 ha
teren agricol, cu destinatia de teren arabil si pajisti permanente, situata pe raza localitatii Balcauti, judetul
Suceava, si inregistrata in evidentele APIA pentru anul 2012, astfel:
- Rapita – 67,12 ha
- Grau comun – 69,56 ha
- Cartofi tarzii – 52,12 ha
- Floarea soarelui – 21,58 ha
- Plante de nutret – 39,75 ha
- Pajisti permanente utilizate individual - 8,22 ha.
4
Total ha teren arabil care va fi luat in considerare in analiza financiara a proiectului FEADR de infintare sectie de
conditionare, depozitare cereale, incepand cu anul I de implementare al proiectului, avand in vedere ca
solicitantul este si producator de materie prima cereale pentru investitia noua de conditionare-depozitare
cereale realizata: 218,35 ha (cultivate cu cereale si cartof), diferenta pana la 258,35 ha fiind reprezentata si in
anii ulteriori de cultura plantelor de nutret.
In anul 2011 societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL a fost inregistrata in evidentele APIA cu suprafata
totala de 258,35 ha teren agricol, din care 230,33 ha teren arabil cultivat cu cartof, cereale si plante tehnice,
astfel:
- Grau – 127,04 ha
- Cartofi – 83 ha
- Porumb – 20,29 ha
- Fanete naturale – 19,80 ha
- Pasuni – 8,22 ha.
Conform adeverintei nr. 5665 din data de 23.07.2012 emisa de DADR Suceava, SC CERBUL CARPATIN FOREST
SRL fgureaza in evidentele DADR Suceava in ceea ce priveste cerealele obtinute din productie proprie in anul
2011, cu suprafata cultivata in 2011 cu grau – 127,01 ha si cu porumb – 20,3 ha, obtinand o productie totala de
573,5 tone grau si 112,6 tone porumb, in total 686,10 tone grau si porumb, reprezentand un procent de
24,6112% din capacitatea totala a investitiei sectiei de depozitare, conditionare, uscare cereale realizata prin
investitia FEADR.
Obiectiv de viitor: societatea doreste sa isi mentina si dezvolte activitatea agricola, in principal cea de
cultivare a cerealelor (grau, porumb, soia) si prin integrarea in aval doreste sa infiinteze o sectie moderna
de receptie, conditionare - selectare, uscare, insilozare (depozitare) cereale.
Astfel, prin proiectul de finantare FEADR, societatea doreste sa infinteze in intravilanul satului
Negostina, comuna Balcauti, judetul Suceava, o sectie moderna, cu linie tehnologica performanta, de
conditionare, uscare, depozitare (pastrare) cereale si plante tehnice, cu capacitatea de 2.787,75 tone, dotata
cu atmosfera si temperatura controlota prin sistem de aerare a silozurilor, cu linie de cantarire, analiza si
sortare-precuratare-uscare a produselor agricole, care sa vina in intampinarea cererii existente si nesatisfacute
pentru capacitati de depozitare a cerealelor in judetul Suceava.
In sectia de depozitare-conditionare cereale ce se doreste a f realizata prin proiectul FEADR, solicitantul
intentioneaza sa colecteze si sa depoziteze-conditioneze atat intreaga productie de cereale – grau, porumb,
soia obtinuta anual din exploatatia agricola proprie (reprezentand cel putin 24,61% si pana la peste 31% in
anii urmatori din capacitatea depozitului), cat si cereale si plante tehnice produse in judetul Suceava de
alti producatori agricoli, prin preluarea materiei prime cereale de la terti producatori agricoli din judetul
Suceava si realizarea managementului activitatii de depozitare.
In anul anterior depunerii proiectului (anul 2011) societatea a obtinut productii de cereale si plante
tehnice totale (grau, porumb) de 686,1 tone, reprezentand 24,6112 % din capacitatea de depozitare a sectiei de
conditionare, uscare, depozitare cereale propusa prin investitia FEADR de 2.787,75 tone.
Prin aceasta investitie, solicitantul doreste sa vina in intampinarea cererii acute existente
pentru capacitati de depozitare cereale in judetul Suceava, unde exista materie prima disponibila
excedentara si nu exista capacitati acoperitoare de depozitare.
5
1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului (pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la
Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati)
Societatea are urmatoarele obiecte de activitate:

- cod CAEN 1610 Taierea si rindeluirea lemnului – activitate care o desfasoara la sediul social al societatii in
comuna Frumosu nr. 511 B, judetul Suceava
- cod CAEN 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de
seminte oleaginoase – care constituie si activitatea principala a societatii
-cod CAEN 0163 Activitati dupa recoltare
- cod CAEN 5210 Depozitari.
Aferente proiectului de finantare FEADR de fata sunt urmatoarele coduri CAEN ale societatii:
- cod CAEN 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de
seminte oleaginoase – care constituie si activitatea principala a societatii
Intrucat societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL este si producatoare de materie prima (cereale si plante
tehnice) detinand propria exploatatie agricola si in investitia FEADR va colecta/depozita atat materie prima din
productia proprie cat si materie prima achizitionata de la terti.
-cod CAEN 0163 Activitati dupa recoltare
Intrucat prin investitia FEADR societatea va realiza activitatea de pregatire a cerealelelor pentru pietele primare:
conditionare, selectare/sortare precuratire, uscare
- cod CAEN 5210 Depozitari – intrucat ultima etapa din procesul tehnologic o constituie
depozitarea cerealelor uscate si sortate in silozuri, in conditii de temperatura si umiditate controlate, in
vederea prelungirii perioadei de pastrare a acestora si mentinere a calitatii si caracteristicilor organoleptice
initiale ale produselor.
1.4 Principalele mijloace fixe afate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului
proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.
Denumire mijloc fix Data Valoare neta la data Bucati

achizitiei intocmirii ultimului
bilant -Lei-
1.CLADIRI TOTAL 493.983,18
1.1. CONSTRUCTIE REGIE PROPRIE 01.10.1994 0,00 1
1.2. FUNDATIE GATER 01.10.1994 0,00 1
1.3. BARACA METALICA 01.06.1994 0,00 1
1.4. ATELIER MECANIC 01.10.1994 0,00 1
1.5. BAR CU SPATII COMUNE 60MP 01.06.1998 0,00 1
1.6. LOC.PROT.STR.LIC 23.01.1998 27.697,58 1
1.7. INSTALATII ELECTRICE DE FORTA 01.10.1994 0,00 1
1.8. PUT APA 01.10.1994 392,03 1
1.9. IMOBIL AP. 3 CAM CU BUCATARIE 14.11.2000 6.934,95 1
1.10. CLADIRE STR. CALEA BUCOVINEI 44 05.11.2001 7.201,08 1
1.11. IMPREJMUIRE DIN LEMN 10.10.1994 0,00 1
1.12. CLADIRI FERMA NEGOSTINA 04.06.2002 111.270,43 1
1.13. APARTAMENT SUCEAVA 06.02.2006 82.985,34 1
1.14. BAZIN PSI - 154MP 16.06.2003 0,00 1
1.15. SOPRON METALIC 189 MP 16.06.2003 0,00 1
1.16. USCATOR 374 MP 16.06.2003 3.256,70 1
6
1.17. USCATOR 49 MP 16.06.2003 1.086,78 1
1.18. REMIZA PSI 65 MP 16.06.2003 0,00 1
1.19. HALA FABRICATIE 2850 MP 16.06.2003 41.480,44 1
1.20. HALA CENTRALA TERMICA 16.06.2003 13.187,42 1
1.21. MAGAZIE 904 MP 16.06.2003 7.920,00 1
1.22. HALA 319 MP 16.06.2003 8.654,68 1
1.23. INSTALATII ELECTRICE SI FORTA 16.06.2003 1.350,00 1
1.24. INSTALATIE DE POMPARE 16.06.2003 0,00 1
1.25. CLADIRI GATER FRUMOSU 01.10.1994 0,00 1
1.26. APART SUCEAVA 06.02.2006 82.985,34 1
1.27. CLADIRE DEPOZIT CEREALE 31.12.2011 97.580,41 1
2.UTILAJE TOTAL 26.554,42
2.1. USCATOR 16.06.2003 0,00 1
2.2. MASINA GAURIT VERTICALA 25.02.1999 0,00 1
2.3. STRUNG SNA 400X750 25.02.1999 0,00 1
2.4. FREZA 25.02.1999 0,00 1
2.5. POLIZOR SIMPLU 03.01.1999 0,00 1
2.6. GRUP GENERATOR SUDURA 25.02.1999 0,00 1
2.7. MASINA DE ASCUTIT PANZE GATER 06.01.1997 0,00 1
2.8. CARUCIOR INTRARE-IESIRE 01.10.1995 0,00 1
2.9. FIERASTRAU CIRCULAR MULTIPLU 01.10.1995 0,00 1
2.10. FIERASTRAU CIRCULAR SIMPLU 01.10.1995 0,00 1
2.11. FIERASTRAU. PAMB PENDULA 01.10.1995 0,00 1
2.12. FIERASTRAU HUSVANA 15.01.1998 0,00 1
2.31. DRUJBA HUZGVARNA 19.01.1999 0,00 1
2.32. BANZIC PANGLICA PENTRU DEBITAT 01.01.2000 0,00 1
2.33. DRUJBA HUZGVARNA 28.02.2000 0,00 1
2.34. DISPOZ. ACTIONARE AVANS CIRCULAR 13.11.2000 0,00 1
2.35. INSTALATIE USCARE LEMN 30.09.2001 0,00 1
2.36. INSTALATIE USCARE LEMN 30.09.2001 0,00 1
2.37. INSTALATII DE AB. SI USCARE 30.09.2001 0,00 1
2.38. GENERATOR VAP. CENTRAL. T. 15.11.2001 0,00 1
7
2.39. RETELE EXTERIOARE APA CANAL ABATOR 09.01.2002 4.541,48 1
2.40. RETELE ELECTRICE EXTERIOARE ABATOR 09.01.2002 4.426,64 1
2.41. CAZAN ABUR CU ANEXE AB 09.01.2002 15.887,90 1
2.42. TRANSPALETA HIDRAULIC 13.05.2002 41,72 1
2.43. GATER VERTICAL 30.08.2002 556,68 1
2.44. MASINA ADMINISTRAT AMENDAMENTE 18.03.2004 0,00 1
2.45. CULTIVATOR PORUMB 30.04.2004 0,00 1
2.46. PRESA BALOTAT FAN 30.10.2004 0,00 1
2.47. MASINA RECOLTAT CARTOFI 30.10.2004 0,00 1
2.48. MASINA INTORS FAN 31.10.2004 0,00 1
2.49. CONTOR ELECTRIC ENERGIE AIR-L 30.12.2004 0,00 1
2.50. CAZAN GAZEIFICARE CU EX DE FUM 30.12.2004 0,00 1
2.51. MASINA DE SORTAT CARTOFI 13.09.2005 0,00 1
2.52. MOTOFIERASTRAU H 55 03.11.2005 0,00 1
2.53. MOTOFIERASTRAU MS 361 20.12.2005 0,00 1
2.54. USCATOR 16.06.2003 0,00 1
2.55. NAVOD PESTE 18.11.2006 0,00 1
2.56. CENTRALA TERMICA 16.06.2003 0,00 1
2.57. MASINI PREL LEMN 16.06.2003 0,00 1
2.58. MASINA ERBICIDE 400 L 01.10.2009 1.100,00 1
2.59. SITR. HUZGV 02.10.1999 0,00
3.ANIMALE - - -
3.1 detaliati……………..
3.n detaliati………………
4.ALTELE - detaliati 129.911,10
4.1. AUTOTURISM DAEWOO CIELO 21.11.1996 0,00 1
4.2. AUTOTURISM DACIA 1300 04.03.1998 0,00 1
4.3. FORD MONDEO 14.12.1998 0,00 1
4.4. TRACTOR UG 50 02.12.1995 0,00 1
4.5. TRACTOR IFRON 204D 31.01.1996 0,00 1
4.6. TRACTOR IFRON 204 06.08.1995 0,00 1
4.7. AUTOINC HIDRAULIC 22.02.1995 0,00 1
4.8. TRACTOR TAF 02.09.1998 0,00 1
4.9. REMORCA 22.02.1995 0,00 1
4.10. REMORCA 08.05.1997 0,00 1
4.11. SEMIREMORCA PR PTRANSPORT BUSTENI 05.07.1996 0,00 1
4.12. AUTOCAMION ROMAN 03.06.1996 0,00 1
4.13. AUTOCAMION 12215 05.07.1996 0,00 1
4.14. MACARA TIP HIAB AK 3006 29.02.2000 0,00 1
4.15. DACIA BREAK 1124271 28.03.2000 0,00 1
4.16. TRACTOR TAF 30.11.2000 0,00 1
4.17. AUTOTURISM HYUNDAI GALLOPER 25.04.2001 0,00 1
4.18. TIR IVECO 07.06.2001 0,00 1
4.19. TRACTOR TAF 22.02.2002 0,00 1
4.20. AUTOTRACTOR FOREST 08.04.2002 0,00 1
4.21. SEMIREMORCA 09.04.2002 0,00 1
4.22. MACARA TELEMAC 05.07.2002 0,00 1
4.23. TRACTOR UNIVERSAL 05.07.2002 0,00 1
4.24. TRACTOR 650 25.05.2002 0,00 1
4.25. COMBINA AUTO P 25.05.2002 0,00 1
8
4.26. COMBINA RECOLTAT CARTOFI 25.02.2002 0,00 1
4.27. COMBINA CM2 CU ACCESORII 25.02.2002 0,00 1
4.28. COMBINA CLAS DOMINATOR 25.05.2002 0,00 1
4.29. COMBINA AUTOPROPULSANTA 25.05.2002 0,00 1
4.30. TRACTOR U650 25.05.2002 0,00 1
4.31. TRACTOR U650 25.05.2002 2.008,12 1
4.32. AUTOBASCULANTA HUMORFOREST 24.06.2003 2.200,00 1
4.33. GRAPA CU DISCURI 11.11.2003 0,00 1
4.34. AUTOSPECIALIZATA MAN 07.11.2003 0,00 1
4.35. AUTOTURISM 20.09.2006 0,00 1
4.36. DACIA 27.04.2004 0,00 1
4.37. COMBINA RECOLTAT 8070 25.06.2004 0,00 1
4.38. TRACTOR AGRICOL DATA TRONIC 18.08.2004 0,00 1
4.39. MASINA RECOLTAT CARTOFI 07.10.2004 0,00 1
4.40. SEMANATOARE SUP L29 14.10.2004 0,00 1
4.41. TRACTOR AGRICOL DATA TRONIC 07.10.2005 0,00 1
4.42. MASINA REBILIONAT CARTOFI 04.06.2005 0,00 1
4.43. MASINA REBILIONAT CARTOFI 04.06.2005 0,00 1
4.44. MASINA DE COSIT VREJURI 04.06.2005 0,00 1
4.45. TRANSPALETI CU ROLE 156B 16.06.2003 0,00 1
4.46. AUTOTURISM AUDI CHIRIAC DUMITRU 31.07.2008 10.939,58 1
4.47. AUTOTURISM AUDI CHIRIAC GHEORGHE 31.07.2008 9.480,97 1
4.48. TRACTOR JOHN DEERE 01.02.2009 83.520,95 1
4.49. AMENAJARE TEREN DIGURI 20.12.2007 21.761,48 1
4.50. STATIE EMISIE RECEPTIE 23.01.2008 0,00 1
TOTAL 650.448,70
TERENURI
Nr. Amplasare Suprafata totala (mp) Valoarea Regim juridic
crt. Judet/Localitate / Categoria de contabila
folosinta - Lei-
1 Judet Suceava, 25.919 mp 172.500 Aflat in proprietatea societatii
localitatea Balcauti, Curti constructii CERBUL CARPATIN FOREST SRL
sat Negostina - conform contract de vanzare-
intravilan cumparare nr. 772/24.05.2002
2. Descrierea proiectului
2.1 Denumirea investiţiei: „Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale cu

bransament/racord electric in comuna Balcauti, sat Negostina, judetul Suceava”
2.2 Elaborator (coordonate de identifcare, cod CAEN, etc).

Proiectare intocmire Studiu de Fezabilitate:
S.C. ARTPROIECT S.R.L., RADAUTI
- numar de inregistrare in Registrul Comertului J33/640/2005
- cod unic de inregistrare 17542456, atribut fscal RO
- cod CAEN 7112: Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea
- sef proiect: arh. Ter Olga
- proiectanti pe specialitati: arh. Ter Olga, ing. Olinschi Tiberiu, ing. Isepciuc Anca, ing. Costiuc Elena.
9
Consultanta – intocmire cerere de finantare:
S.C CONSOLVO S.R.L.
- numar de inregistrare in Registrul Comertului J22/869/2006
- cod unic de inregistrare 18561715, atribut fscal RO
- Iaşi, Strada Niciman nr. 6, etaj 2, judeţul Iaşi
- Cod CAEN 7022 Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management
- Persoana de contact: Irina Botezatu, e-mail irina.botezatu@consolvo.ro, tel/fax 0740. 986.511, 0332. 425.374
2.3 Obiectivele investitiei/prioritati – se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv,

crearea de noi capacitati de productie eficiente si competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare,
utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a muncii, implementarea standardelor
comunitare etc.
Prin proiectul de finantare FEADR se doreste realizarea unei noi unitati (sectii) de conditionare,
selectare, uscare, depozitare cereale (grau, porumb, soia, floarea soarelui, rapita), eficienta, moderna si
competitiva, cu capacitatea de 2.787,75 tone cereale si plante oleaginoase depozitate (in continuare
denumite generic „cereale”), adaptata la standardele nationale si europene in vigoare.
Prin investitia propusa:
se va creste perioada de pastrare a cerealelor,
se va imbunatati calitatea produselor,
se va creste valoarea adaugata a produselor agro-alimentare,
se va asigura o mai buna utilizare si valorifcare a resurselor existente,
se va obtine o productivitate sporita a muncii.
Conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii:

Proiectul respecta conformitatea cu obiectivul general al masurii:
Obiectiv general al masurii este cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agro-alimentare, prin
imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor
agricole, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie si indeplinirea atat a
standardelor nationale cat si pe cele comunitare.
Proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al masurii prin:
cresterea standardelor si nivelului de performanta a intreprinderilor din sectorul de marketing-
depozitare a produselor agricole, din zona implementarii proiectului;
mai buna utilizare si valorificare a resurselor umane si a factorilor de productie;
realizarea unei capacitati (sectii) de selectare-uscare-conditionare-depozitare cereale moderne,
performante, adaptata la necesarul de depozitare-colectare al zonei, cu rol de imbunatatire a calitatii produselor
agricole si de prelungire a perioadei de pastrare a produselor agricole in conditii de caracteristici organoleptice
ale unor produse corespunzatoare calitativ.
Prin linia tehnologica moderna si performanta, adaptata necesitatilor si conditiilor optime de pastrare si
conditionarea cerealelor, societatea va:
- optimiza consumul de factori de productie,
- crea pentru personal un mediu de lucru mai performant si mai competitiv adaptat modelului de exigenta
in dotari, tehnologie si standarde european,
- angrena in fluxul tehnologic un numar redus de personal optimizand costurile,
- acoperi o parte din cererea pentru capacitati de depozitare din judetul Suceava, aici existand materie
prima disponibila si lipsind capacitatile de depozitare dimensionate pentru aceasta (cereale),
10
- se va adapta la standardele nationale si comunitare in domeniu, servind ca exemplu de initiativa si
performanta pentru intreprinderile din zona.
Prin adresarea unei nevoi importante (pentru capacitati de depozitare pe masura disponibilitatii de
materie prima din zona) si prin realizarea unei investitii moderne si performante, adaptate cerintelor pietei, se
va contribui la cresterea competitivitatii sectorului in care activeaza solicitantul.
Proiectul contribuie la imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor prin realizarea

urmatoarelor obiective de ordin tehnic, economico-fnanciar si de mediu:
Tehnic:
- Crearea retelelor locale de colectare, a capacitatilor de receptionare, depozitare,
conditionare, sortare a produselor agricole (prelungirea perioadei de pastrare, cresterea calitatii produselor) –
obiectiv atins in mod direct prin investitia realizata prin proiect, care va intari bazele crearii unei retele de
depozitare-conditionare produse agricole in zona implementarii proiectului, ducand la cresterea calitatii si
gradului de valorificare al produselor agricole – cereale si la prelungirea duratei de pastrare a acestora
pe perioada anului calendaristic, pana la urmatoarea recoltare;
- Imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si
subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare/depozitare si marketing – prin crearea unei investitii
automatizate, cu grad ridicat de progres tehnologic incorporat, menita sa optimizeze fluxurile de pastrare in
conditii specifce controlate a cerealelor si de conditionare-uscare-control a calitatii produsului agricol de la
receptie la livrare, prin procedee automatizate si de inalta tehnologie, cu rol de control pe fiecare etapa a
subproduselor, materiilor prime si categoriilor de produse finite rezultate.
Economico-financiar:
- Cresterea eficientei utilizarii resurselor de productie – acest obiectiv se va realiza prin cresterea
gradului de valorifcare a factorilor de productie si reducerea/eliminarea pierderilor pe fux;
- Cresterea viabilitatii economice – obiectiv principal realizat prin obtinerea ca urmare a
investitiei a unor niveluri satisfacatoare cel putin pentru indicatorii economico-fnanciari
- Cresterea valorii adaugate (VAB) a intreprinderii – acest obiectiv se va realiza prin adaugarea
de plus-valoare produselor obtinute de pe suprafetele proprii, sau a celor achizitionate, prin conditionarea lor si
pastrarea lor in sectia prevazuta a se realiza prin proiect; avand capacitatea de a depozita si pastra in bune
conditii aceste produse pana la un moment in care pretul pietei sa fe mai ridicat pentru acestea, se realizeaza o
crestere a valorii adaugate brute a intreprinderii – fiind o investitie noua, VAB este pozitiva si are o evolutie cel
putin liniara pe perioada de prognoza analizata;
De mediu si siguranta alimentara:
- Imbunatatirea sigurantei la locul de munca si a conditiilor de igiena in productie –
obiectiv realizat prin construirea unei unitati noi, moderne, cu aplicarea cuceririlor tehnicii de ultima
generatie si a standardelor nationale si comunare in domeniu, cu spatii optimizate si linii tehnologice
performante si automate, cu laborator de analiza,sistem de cantarire etc si conditii de lucru la standarde
europene.
- Cresterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabila – acest obiectiv se va realiza
prin includerea in cadrul investitiei realizate prin proiect a unor panouri solare pentru asigurarea apei calde.
Astfel, prin asigurarea apei calde din surse regenerabile se va indeplini acest obiectiv contribuindu-se totodata la
cresterea gradului de utilizare a energiilor din surse regenerabile.
Prin rezultatele propuse si efectele generate, proiectul FEADR va contribui si la realizarea urmatorului
obiectiv specific: Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate
a produselor agricole, avand in vedere ca VAB-ul este pozitiv si va avea o evolutie cel putin liniara pe perioada
de prognoza analizata si a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului.
11
Precizari privind capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei:
Tinând cont de faptul că solicitantul are în vedere în cadrul proiectului realizarea unei investiţii noi, în
urma implementarii proiectului, S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L intenţionează să îşi creeze capacitatea de
conditionare, uscare si depozitare cereale.
Capacitatea totala de depozitare a silozurilor de cereale propusa a se realiza la fnalizarea investitiei
este de cca 2.787,75 tone.
Din aceasta:
- 686,1 tone depozitate - provenite din productia proprie a exploatatiei agricole a solicitantului (circa
24,6112% din capacitatea totala de depozitare a investitiei) calculat la nivelul anului anterior depunerii cererii
de finantare – anul 2011, cantitati mentionate si in adeverinta emisa in acest sens de DADR Suceava.
MENTIONAM ca incepand cu anul 2012 societatea si-a crescut si va continua sa isi creasca progresiv anual
suprafata cultivata cu cereale in exploatatia agricola proprie, ajungand in anii de prognoza la peste ~30%
cantitate depozitata in sectia FEADR din productia proprie;
- Diferenta de cereale pana la capacitatea totala a silozurilor va fi preluata de solicitant de la
producatori agricoli terti din judetul Suceava, activitatea de depozitare prevazand si operatiuni catre terti
prin asigurarea managementului de depozitare.
Mentionam ca in primii ani 100% si ulterior cel putin 70% din materia prima cereale ce va fi colectata si
depozitata si conditionata in sectia de depozitare, conditionare, uscare a SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL
realizata prin FEADR va proveni din judetul SUCEAVA in care se realizeaza investitia si unde exista materie
prima disponibila.
Nu in ultimul rand mentionam ca judetul Suceava este un important producator de cereale in Romania, cu
o productie anuala la nivelul anului 2011 spre exemplu, conform statisticilor judetene ale DADR si adresei
nr. 5706/30.07.2012, de 185.785 tone cereale (grau, porumb, soia, foarea soarelui, rapita) si cu un
numar de doar 53 de depozite autorizate de cereale cu capacitatea totala de depozitare de 32.000 tone si
nici unul in curs de realizare, ceea ce face aceasta investitie un obiectiv imperativ necesar de realizat pentru
valorificarea productiei agricole a judetului.
Solicitantul este membru, cu mai mult de 6 luni inainte de lansarea sesiunii de depunere proiecte
pentru care aplica, respectiv din luna iunie 2011, al unei asociatii din componenta unei OIPA in domeniul
proiectului (depozitarea-conditionarea de produse agricole cereale din productia proprie si preluate de la terti
producatori) si anume Asociatia Fermierilor din Romania, care este membru in cadrul Organizatiei
Interprofesionale Nationale pe Produs “Cereale si produse Derivate” din Romania O.I.P.C.P.D.R. Aceasta din
urma este o Organizatie Interprofesionala pentru Produsele Agroalimentare (OIPA).
Mentionam ca Asociatia Fermierilor din Romania are printre obiectele sale de activitate
reprezentarea intereselor membrilor sai din domeniul productiei agricole, depozitarilor de produse
agricole – activitate comuna cu activitatea propusa prin investitie, si care se regaseste conform prevederilor
statutului ca principiu director si in activitatea OIPA.
Activitatile relevante pentru proiectul de finantare de fata ale Asociatiei Fermierilor din Romania se
regasesc in activitatea OIPA si sunt comune si in stransa legatura cu activitatea proiectului.
Activitatea Asociatiei Fermierilor din Romania este comuna cu activitatea proiectului FEADR dezvoltata
de solicitant prin urmatoarele activitati mentionate in statutul acesteia:
12
- conlucreaza cu organele centrale ale Administratiei de Stat ca si cu alte organe si organisme in domeniul
stabilirii impozitelor si taxelor, tarifelor si preturilor produselor si altele si le conciliaza in limitele mandatului
acordat de catre membrii asociatiei
- faciliteaza contractele si tratativele dintre membrii sai, precum si dintre acestia si membrii altor firme si
organisme din tara si strainatate, cu activitate in domeniul agriculturii
- acorda la cerere asistenta agricola de specialitate, in vederea fundamentarii deciziilor pe care le adopta
membrii asociatiei
- acorda consultanta agricola si poate face pregatire profesionala pe specialitati pentru angajatii din
domeniu
- promoveaza, sustine si apara interesele generale ale membrilor sai in relatiile cu Parlamentul, organele
centrale ale Administratiei de stat, min. Agriculturii, organele sindicale, s.a
- solutioneaza la cerere potrivit legii pe cale amiabila diferendele ivite in domeniul economic
- conlucreaza cu organele de specialitate in domeniul protectiei sociale a femierilor, promoveaza exportul
de produse agricole, sprijinind membrii asociatiei in valorificarea produselor, mijlocind incheierea de
contracte cu agentii economici comerciali interni si externi ca si infiintarea de magazine de prezentarea si
desfacerea produselor agroindustriale cu respectarea normelor legale
- participa la stabilirea de catre stat a subventiilor, ajutoarelor si altor inlesniri a membrilor sai cu
organismele bancare pentru contractarea de credite pentru realizarea de investitii
- se ocupa de atragerea investitorilor straini si de convingerea potentialilor membri ai asociatiei in
asocierea acestora si valorificarea superioara a produselor agricole
- initiaza, organizeaza si desfasoara activitati de consiliere, instruire si perfectionare profesionala a
membrilor sai si conlucreaza cu organisme din tara si transfrontaliere in aceste activitati
- organizeaza expozitii, targuri, concursuri, schimburi de experienta pentru membrii asociatiei
- se ocupa de atragerea investitorilor straini in agricultura privatizata cooperarii si asocierii intre acestia si
membrii asociatiei si faciliteaza obtinerea de la acestia a unor servicii de consultanta, marketing, fezabilitate,
instruire si asistenta de specialitate agricola.
Membrii acesteia pot fi atat persoane fzice si juridice cu activitati pentru productia vegetala, cat si pentru
depozitarea productiei agricole.
Organizatia Interprofesionala pe Produs “Cereale si Produse Derivate” din Romania – urmareste promovarea,
reprezentarea, protejarea si facilitarea intereselor comune ale membrilor organizatiei in relatiile cu organele
administratiei centrale si cu alte asociatii/federatii si are ca principale obiecte de activitate urmatoarele:
- Contributia la buna functionare a pietelor, prin promovarea unor produse adaptate cerintelor pietei din punct
de vedere cantitativ si calitativ;
- Imbunatatirea sistemului informational privind cererea si oferta, concentrarea si coordonarea ofertei si
comercializarea produselor membrilor producatori;
- Contributia la aplicarea, in sistem descentralizat, a politicilor agricole nationale si comunitare;
- Realizarea unei mai bune valorificari a produselor, in special prin actiuni de marketing si cercetare de piata,
urmarind promovarea acestora pe piata interna si externa;
- Realizarea de proiecte de cercetare si studii cu privire la metodele noi de productie, procesare, distributie si la
evolutia pietei;
- Participarea organizatiilor profesionale membre la elaborarea strategiilor si programelor de dezvoltare din
sectorul pe care il reprezinta;
- Dezvoltarea metodelor si a instrumentelor necesare imbunatatirii calitatii produselor pe parcursul etapelor
de productie si procesare;
13
- Furnizarea de servicii de consultanta si instruire destinate organizatiilor profesionale membre si apararea
intereselor acestora in relatiile cu organisme guvernamentale si ale administratiei de stat
- Legatura si conlucrarea cu organismele fnantatoare din tara sau din strainatate pentru contractarea de credite
si implementarea unor programe care sa asigure dezvoltarea unor activitati de productie viabile si competitive,
Totodata Organizatia Interprofesionala pe Produs “Cereale si Produse Derivate”din Romania (OIPCPDR)

desfasoara urmatoarele activitati principale:
a) propune masuri si politici … pentru imbunatatirea eficientei economice pe filiera cerealelor si produselor
derivate din cereale
b) prezinta punctul de vedere al membrilor sai referitor la proiectele de acte normative din
domeniul producerii, procesarii si comercializarii produselor din cereale in vederea promovarii lor de catre
autoritatea de stat
c) Formuleaza propuneri de imbunatatire a activitatilor desfasurate pe filiera cerealelor si produselor derivate
din cereale, referitor la:
1. Furnizarea de informatii de piata, analize si prognoze necesare orientarii productiei
pentru obtinerea de produse adaptate cererii consumatorilor, in special in ceea ce priveste calitatea si
protectia consumatorilor;
2. Fundamenteaza si propune acte normative privind igiena produselor finite, originea si etichetarea
acestora;
3. Elaboreaza metode si instrumente pentru imbunatatirea calitatii produselor fnite;
4. Promoveaza metode si tehnologii care sa nu afecteze mediul inconjurator, precum si metode de
protective a acestuia;
5. Desfasoara activitati de consultanta, expertiza si instruire a membrilor;
6. Desfasoara alte activitati economice directe de interes comun pentru membrii sai.
e) negociaza acordul interprofesional in urmatoarele directii:
1. asigurarea cadrului general de functionare si dezvoltare durabila a sectorului agroindustrial pe filiera
cerealelor care sa asigure consumul national de produse derivate din materii prime autohtone in conditii
de calitate superioara
2. stabilirea prevederilor contractului de baza privind depozitarea, cumpararea, livrarea, plata cerealelor
3. norme privind receptia calitativa si cantitativa a cerealelor, precum si depozitarea acestora
s.a
In concluzie, activitatile Asociatiei Fermierilor din Romania (in care solicitantul S.C. CERBUL CARPATIN
FOREST S.R.L. este membru din luna iunie 2011, cu mai mult de 6 luni inainte de lansarea prezentei sesiuni de
depunere) se regasesc si coincid cu activitatile Organizatiei Interprofesionale pe Produs „Cereale si produse
derivate” din Romania si vizeaza SUSTINEREA, REPREZENTAREA SI PROMOVAREA INTERESELOR ACTORILOR
ECONOMICI (PRODUCATORI, DEPOZITATORI, PROCESATORI) DIN SECTORUL CEREALELOR DIN ROMANIA in
raport cu mediul legislativ, economic, politic, social, la nivel macro si micro-ecomonic si la nivel de piata.
Pe de alta parte, prin toate obiectele de activitate si activitatile desfasurate de Organizatia Interprofesionala pe
Produs „Cereale si produse derivate” din Romania, aceasta sprijina activitatea de management – depozitare
cereale a solicitantului S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L. in numeroase moduri, asa cum se va arata la
sectiunea 2.7.
Deasemenea mentionam ca investitia deserveste majoritatea membrilor formei asociative, prin domeniul
activitatii solicitantului dezvoltat prin proiect: acesta este producator agricol de cereale si realizeaza o sectie
14
moderna de depozitare-conditionare cereale care va prelua atat productia proprie cat produse agricole de la
terti producatori agricoli in principal (peste 70%) din judetul Suceava, dar pe viitor si din alte judete de pe
teritoriul Romaniei.
Produsele finite rezultate din sectia de conditionare, depozitare, uscare a solicitantului vor fi tot produse
agricole – cereale (grau, porumb, rapita, soia, floarea soarelui), prin proiect realizandu-se operatiuni de
conditionare-depozitare si nu de procesare cereale, ceea ce face ca domeniul proiectului sa coincida si sa se
regaseasca in activitatea Asocitiei Fermierilor din Romania conform statutului acestiea si implicit in activitatea
OIPA din sectorul cerealelor din Romania.
IN CONCLUZIE, MENŢIONAM CA:
1. Proiectul vizeaza realizarea unei investitii intr-un sector prioritar, cel al conditionarii-
depozitarii CEREALELOR
2. Proiectul prevede si investitii in energie regenerabila – panouri solare in valoare de 1,33%
din valoarea eligibila a proiectului
3. Solicitantul este un IMM din zona judetului Suceava unde exista materie prima disponibila
si nu exista capacitanti suficiente de depozitare-colectare
4. Solicitantul este membru, cu mai mult de 6 luni inaintea lansarii prezentei sesiuni pentru
care aplica, al Asociatiei Fermierilor din Romania, din componenta unei Organizatii
Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) – O.I.P.C.P.D.R, iar activitatea
propusa prin proiect – comuna – este sustinuta atat de catre Asociatia Fermierilor din Romania,
cat si de catre activitatile OIPA.
5. Solicitantul NU a mai beneficiat de sprijin financiar nerambursabil SAPARD/FEADR pentru
acelasi tip de activitate
6. Solicitantul este un IMM atat producator de materie prima cat si colectator de materie
prima: detine propria exploatatie agricola si va colecta si depozita in investitia FEADR atat
materie prima CEREALE din productia proprie (24,6112%) din total capacitate de depozitare in
anul 2011) cat si va achizitiona-colecta materie prima de la terti, din judetul Suceava
2.4 Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii si se va
preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei.
De asemenea, se va prezenta cantitatea de materie prima folosita, cantitatile de produse fnite obtinute si
consumul specific pentru fiecare produs.
Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza
tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert
tehnic atestat pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/
lucrari de reparatii, precum si fnalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de fnalizarea
completa a acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor. – NU ESTE CAZUL – Proiectul nu prevede
modernizarea, interventii, desfiintarea partiala etc a unor constructii existente
In cazul activitatilor de depozitare, capacitatea de depozitare trebuie sa fie mai mare decat capacitatea de
productie a exploatatiei agricole a solicitantului (cantitate materie primă din producţie proprie) pentru a se
asigura demarcarea intre activitatea de depozitare de pe Masura 123 si cea de pe Masura 121. Activitatea de
depozitare in cadrul Masurii 123 prevede si operatiuni catre terti prin asigurarea managementului de
depozitare.
15
Solicitantul trebuie sa proceseze/ sa colecteze in cazul depozitarii cel putin 50% din materia prima aferenta
investitiei din judetul in care este amplasata investitia sau judetele limitrofe in care exista materie prima
disponibila.
Conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii:

Proiectul respecta conformitatea cu obiectivul general al masurii:
Obiectiv general al masurii este cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agro-alimentare, prin
imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a
produselor agricole, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie si
indeplinirea atat a standardelor nationale cat si pe cele comunitare.
Proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al masurii prin:
cresterea standardelor si nivelului de performanta a intreprinderilor din sectorul de marketing-
depozitare a produselor agricole, din zona implementarii proiectului;
mai buna utilizare si valorificare a resurselor umane si a factorilor de productie;
realizarea unei capacitati (sectii) de selectare-uscare-conditionare-depozitare cereale moderne,
performante, adaptata la necesarul de depozitare-colectare al zonei, cu rol de imbunatatire a calitatii produselor
agricole si de prelungire a perioadei de pastrare a produselor agricole in conditii de caracteristici organoleptice
ale unor produse corespunzatoare calitativ.
Prin linia tehnologica moderna si performanta, adaptata necesitatilor si conditiilor optime de pastrare si
conditionarea cerealelor, societatea va:
- optimiza consumul de factori de productie,
- crea pentru personal un mediu de lucru mai performant si mai competitiv adaptat modelului de exigenta
in dotari, tehnologie si standarde european,
- angrena in fluxul tehnologic un numar redus de personal optimizand costurile,
- acoperi o parte din cererea pentru capacitati de depozitare din judetul Suceava, aici existand materie
prima disponibila si lipsind capacitatile de depozitare dimensionate pentru aceasta (cereale),
- se va adapta la standardele nationale si comunitare in domeniu, servind ca exemplu de initiativa si
performanta pentru intreprinderile din zona.
Prin adresarea unei nevoi importante (pentru capacitati de depozitare pe masura disponibilitatii de
materie prima din zona) si prin realizarea unei investitii moderne si performante, adaptate cerintelor pietei, se
va contribui la cresterea competitivitatii sectorului in care activeaza solicitantul.
Proiectul contribuie la imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor prin realizarea

urmatoarelor obiective de ordin tehnic, economico-fnanciar si de mediu:
Tehnic:
- Crearea retelelor locale de colectare, a capacitatilor de receptionare, depozitare,
conditionare, sortare a produselor agricole (prelungirea perioadei de pastrare, cresterea calitatii produselor) –
obiectiv atins in mod direct prin investitia realizata prin proiect, care va intari bazele crearii unei retele de
depozitare-conditionare produse agricole in zona implementarii proiectului, ducand la cresterea calitatii si
gradului de valorificare al produselor agricole – cereale si la prelungirea duratei de pastrare a acestora
pe perioada anului calendaristic, pana la urmatoarea recoltare;
- Imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si
subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare/depozitare si marketing – prin crearea unei investitii
automatizate, cu grad ridicat de progres tehnologic incorporat, menita sa optimizeze fluxurile de pastrare in
conditii specifce controlate a cerealelor si de conditionare-uscare-control a calitatii produsului agricol de la
16
receptie la livrare, prin procedee automatizate si de inalta tehnologie, cu rol de control pe fiecare etapa a
subproduselor, materiilor prime si categoriilor de produse finite rezultate.
Economico-financiar:
- Cresterea eficientei utilizarii resurselor de productie – acest obiectiv se va realiza prin cresterea
gradului de valorifcare a factorilor de productie si reducerea/eliminarea pierderilor pe fux;
- Cresterea viabilitatii economice – obiectiv principal realizat prin obtinerea ca urmare a
investitiei a unor niveluri satisfacatoare cel putin pentru indicatorii economico-fnanciari
- Cresterea valorii adaugate (VAB) a intreprinderii – acest obiectiv se va realiza prin adaugarea
de plus-valoare produselor obtinute de pe suprafetele proprii, sau a celor achizitionate, prin conditionarea lor si
pastrarea lor in sectia prevazuta a se realiza prin proiect; avand capacitatea de a depozita si pastra in bune
conditii aceste produse pana la un moment in care pretul pietei sa fe mai ridicat pentru acestea, se realizeaza o
crestere a valorii adaugate brute a intreprinderii – fiind o investitie noua, VAB este pozitiva si are o evolutie cel
putin liniara pe perioada de prognoza analizata;
De mediu si siguranta alimentara:
- Imbunatatirea sigurantei la locul de munca si a conditiilor de igiena in productie –
obiectiv realizat prin construirea unei unitati noi, moderne, cu aplicarea cuceririlor tehnicii de ultima
generatie si a standardelor nationale si comunare in domeniu, cu spatii optimizate si linii tehnologice
performante si automate, cu laborator de analiza,sistem de cantarire etc si conditii de lucru la standarde
europene.
- Cresterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabila – acest obiectiv se va realiza
prin includerea in cadrul investitiei realizate prin proiect a unor panouri solare pentru asigurarea apei calde.
Astfel, prin asigurarea apei calde din surse regenerabile se va indeplini acest obiectiv contribuindu-se totodata la
cresterea gradului de utilizare a energiilor din surse regenerabile.
Prin rezultatele propuse si efectele generate, proiectul FEADR va contribui si la realizarea urmatorului
obiectiv specific: Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate
a produselor agricole, avand in vedere ca VAB-ul este pozitiv si va avea o evolutie cel putin liniara pe perioada
de prognoza analizata si a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului.
Proiectul contribuie si la realizarea urmatoarelor obiective specifice ale masurii:

Adaptarea intreprinderilor la noile standarde comunitare atat in etapa de procesare cat si in cea de
distributie a produselor obtinute – prin faptul ca societatea propune o investitie noua, moderna, performanta
realizata conform standardelor comunitare si conform ultimelor cuceriri ale progresului tehnic si cercetarilor in
domeniul conditionarii, depozitarii pe perioada mai indelungata si pastrarii calitatii cerealelor;
Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a produselor

agricole – prin investitia propusa se va adauga valoare produselor agricole colectate, acestea putandu-si
mentine caracteristicile organoleptice initiale timp indelungat si in conditii de atmosfera si temperatura
controlate putand f pastrate pe o perioada mult mai lunga decat in conditiile unui depozit obisnuit, fata de
varianta comercializarii in perioada imediat ulterioara recoltarii - astel se va adauga plus-valoare acestora, in
beneficiul direct al cresterii veniturilor colectatorilor si indirect al unei mai bune satisfaceri a cererii si a
conditiilor de piata conform standardelor europene.
17
Precizări privind capacitatea existentă şi capacitatea propusă a se realiza la finalizarea investitiei:
Proiectul de investitie FEADR este unul de investitie noua.

În urma implementarii proiectului, solicitantul S.C. CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L. intenţionează să îşi
creeze o capacitate/sectie performanta de receptie, sortare, conditionare uscare si pastrare cereale pentru
productia proprie obtinuta din ferma vegetala exploatata, la care se vor adauga importante (intre70%-80%)
cantitati de cereale si plante oleaginoase achizitionate/coletate/preluate de la terti.
Astfel, după implementarea proiectului, solicitantul intenţionează să îşi creeze propria linie tehnologica
de receptie, sortare, conditionare uscare si pastrare cereale.
- Linia tehnologica care se va achizitiona va f de ultima generatie, va avea o efcienta si productivitate
foarte ridicata de lucru, in comparatie cu investitiile similare care exista in prezent si care sunt in cea mai mare
parte vechi si uzate moral. Tehnologia avansata de care va benefcia aceasta linie tehnologica va duce la marirea
productivitatii muncii in cadrul societatii, va optimiza proftul prin vanzarea la un pret ridicat al cerealelor in
perioade din an cand pretul acestora este mai ridicat, intructa oferta este redusa spre inexistenta si cererea
ridicata. Totodata va permite adaugarea de pus-valoare produselor, va asigura mentinerea caracteristicilor
organoleptice ale cerealelor, in conditii de atmosfera, umiditate, temperatura controlate, diminuarea pierderilor
si consumurilor suplimentare pe flux.
- Utilajele noi vor permite aplicarea unor tehnologii moderne şi performante care vor conduce la costuri
mai reduse de stocare-conditionare in conditii de productivitate sporita.
Tinând cont de faptul că solicitantul are în vedere în cadrul proiectului realizarea unei investiţii noi, în
urma implementarii proiectului, S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L intenţionează să îşi creeze capacitatea de
conditionare, uscare si depozitare cereale.
Capacitatea totala de depozitare a silozurilor de cereale propusa a se realiza la fnalizarea investitiei
este de cca 2.787,75 tone.
Din aceasta:
- 686,1 tone depozitate - provenite din productia proprie a exploatatiei agricole a solicitantului (circa
24,6112% din capacitatea totala de depozitare a investitiei) calculat la nivelul anului anterior depunerii cererii
de finantare – anul 2011, cantitati mentionate si in adeverinta emisa in acest sens de DADR Suceava.
MENTIONAM ca incepand cu anul 2012 societatea si-a crescut si va continua sa isi creasca progresiv anual
suprafata cultivata cu cereale in exploatatia agricola proprie, ajungand in anii de prognoza la peste ~30%
cantitate depozitata in sectia FEADR din productia proprie;
- Diferenta de cereale pana la capacitatea totala a silozurilor va fi preluata de solicitant de la
producatori agricoli terti din judetul Suceava, activitatea de depozitare prevazand si operatiuni catre terti
prin asigurarea managementului de depozitare.
Mentionam ca in primii ani 100% si ulterior cel putin 70% din materia prima cereale ce va fi colectata si
depozitata si conditionata in sectia de depozitare, conditionare, uscare a SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL
realizata prin FEADR va proveni din judetul SUCEAVA in care se realizeaza investitia si unde exista materie
prima disponibila si nu exista pe masura suficiente capacitati de depozitare.
Nu in ultimul rand mentionam ca judetul Suceava este un important producator de cereale in Romania, cu
o productie anuala la nivelul anului 2011 spre exemplu, conform statisticilor judetene ale DADR si adresei
nr. 5706/30.07.2012, de 185.785 tone cereale (grau, porumb, soia, foarea soarelui, rapita) si cu un
numar de doar 53 de depozite autorizate de cereale cu capacitatea totala de depozitare de 32.000 tone si
nici unul in curs de realizare, ceea ce face aceasta investitie un obiectiv imperativ necesar de realizat pentru
valorificarea productiei agricole a judetului.
18
2.5 Descrierea investitiilor ce urmeaza a f executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu,
sanitar-veterinare, sanitare, ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului/standardelor la care se adapteaza
(pentru proiectele care vizeaza adaptarea unitatii la standardele specifce).
Pentru sesiunea de depunere 2012, vor f punctate numai proiectele care implementeaza standardele
privind prelucrarea laptelui crud, in conformitate cu Anexa la Decizia 2011/898/UE:
a) Standarde generale pentru igiena produselor alimentare (Regulamentul nr.852/2004/CE) cu perioada de
gratie 31.12.2013;
b) Standarde specifce de igiena pentru alimentele de origine animala (Regulamentul nr.882/2004/CE) cu
perioada de gratie 31.12.2013
Sunt punctate numai unitatile care regasesc in cu Anexa la Decizia 2011/898/UE, au desfasurat activitate
anterioara similara celei sustinute prin proiect si au program de restructurare avizat de ANSVSA.
Se vor prezenta cheltuielile referitoare la realizarea conditiilor impuse de programul de restructurare avizat de
ANSVSA, respectiv de adaptare la standarde si vor f incluse in Bugetul indicativ al proiectului.
Investitiilor propuse trebuie sa se regaseasca in tipurile de investitii descrise in Anexa la fisa masurii 123.
Se va preciza data la care se va realiza implementarea standardelor.
NU ESTE CAZUL – prin proiectul de fnatare de fata nu se vizeaza adaptarii unitatii la standardele specifice
de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene.
La fnalizare, investitia va corespunde standardelor, exigentelor si cerintelor de mediu, sanitare si sanitar-
veterinare si de siguranta alimentelor nationale si comunitare in vigoare.
2.6 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei
Scurtă analiză a sectorului agricol – cultura cerealelor si a plantelor oleaginoase – la nivel naţional:
2
Cu o suprafaţă totală de 238 mii km şi o populaţie de circa 19 milioane locuitori, România, este ca
mărime, cel de-al doilea nou stat membru al Uniunii Europene, după Polonia. Ea reprezintă 6% din
suprafaţa totală a Uniunii Europene şi 4% din populaţia acesteia. Investiţiile şi competitivitatea din sectorul
agricol din România constituie in continuare aspecte care trebuie îmbunătăţite, pentru a se reuşi o
accelerare a creşterii economice şi asigurarea unei convergenţe a veniturilor cu cele din UE.
Zonele rurale din România acoperă
87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 44,9% din
populaţie (la 1 iulie 2007, conform indicatorilor
Institutului Naţional de Statistică), şi anume
8.531.000 locuitori. Densitatea medie a
populaţiei din zonele rurale a rămas relativ
constantă de-a lungul anilor (la circa 45,1
2
locuitori/km ).
Având o suprafaţă agricolă de 14.705
mii ha (sau 61,4% din suprafaţa totală a ţării),
România dispune de resurse agricole importante
în Europa Centrală şi de Est. Astfel, Romania se
gaseste pe locul 6 din Europa ca suprafata agricola utilizata. Repartitia fondului functiar dupa modul de folosinta
denota faptul ca terenul arabil ocupa circa 64% din suprafata agricola, o treime din suprafata respectiv 4,8 ha
este ocupata cu pasuni si fanete, iar viile si livezile reprezinta circa 3%.
Suprafaţa agricolă a României este de 14.684,9 mii ha. Din totalul suprafeţei agricole, la nivelul anului
2009:
· terenurile arabile ocupă 9422,5 mii ha
19
· Păşunile ocupă 3313,8 mii ha
· Fâneţele ocupă 1528 mii ha
· Viile si pepinierele viticole ocupă 215,4 mii ha
· Livezile şi pepinierele viticole ocupă 205,2 mii ha
Anul 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, a marcat o epocă nouă în economia agricolă şi
de dezvoltare rurală a ţării noastre. În acest context, România a trebuit să îşi adapteze rapid economia agricolă şi
de dezvoltare rurală pentru a se putea integra în piaţa internă a Uniunii Europene şi a adopta în totalitate
Politica Agricolă Comună (PAC).
Aderarea la UE a constituit un puternic factor de presiune pentru reforma rapidă a agriculturii şi
economiei rurale româneşti, dată find
necesitatea integrării cu succes în
economia rurală europeană.
Modelul european de agricultură
se bazează pe un sector competitiv,
orientat spre piaţă, îndeplinind, totodată,
şi alte funcţii publice, cum ar f
protejarea mediului înconjurător,
oferirea unor aşezari rezidenţiale mai
convenabile pentru populaţia din spaţiul
rural, precum şi integrarea agriculturii cu
mediul înconjurător şi cu silvicultura. Politica Agricolă Comună îşi deplasează accentul de la subvenţiile directe
acordate agriculturii (pilonul I al PAC) spre dezvoltarea integrată a economiei rurale şi spre protejarea mediului
înconjurător (pilonul II al PAC).
Suprafaţa agricolă medie utilizată este de 3,5 ha/exploataţie, 2,3 ha/fermă fiind exploatate în medie de
către fermele individuale şi 270,4 ha/fermă de către unităţile cu personalitate juridică. Există mari diferenţe
între suprafaţa medie a exploataţiei individuale în România şi cea a fermelor din UE, de cca. 19 ha/fermă.
Din grafcul de mai sus se observa ca din totalul suprafetei arabile dupa modul de folosinta, ponderea
cea mai importanta, de 56,8% o au suprafetele cultivate cu cereale pentru boabe urmate de plantele
oleaginoase, cartoful reprezinta 2.7% iar legumele 2.9%.
Distribuţia regională a terenurilor agricole după modul de folosinţă este diferenţiată în raport cu
condiţiile de relief, cu caracteristicile pedo-climatice şi de pretabilitate la culturi. În ansamblu, numai 25% din
totalul terenurilor agricole au o calitate superioară, având un potenţial productiv bun şi foarte bun.
Daca se face o analiza a evolutiei suprafetelor, productiilor totale si a productiei medii in perioada 1957-
2011 se poate constata o dinamica influentata major de tipul de societate precum si de evolutia
binomului cerere-oferta. Cu exceptia perioadei 1970-1990, cand suprafetele au fost concentrate intr-un
sistem industrial de cultura, atat perioada anteriaoara cat si cea actuala se caracterizeaza prin
dimensiunile mici ale parcelelor.
În perioada ultimilor 50 de ani suprafaţa medie a fost de 250000-316000 ha (plasând România pe locul
2-3 împreună cu Germania şi după Polonia) cu o producţie medie de 14.5 t/ha şi cu o producţie totală de
2.6-4.4 milioane tone ( CHIRU şi colab., 2009). Comparata cu productia medie de 30-40 t/ha obtinuta in
tarile vestice, in perioada respective, in tara noastra productia a fost de 2,5-3,0 ori mai mica, fiind
determinată de o serie de factori restrictivi. Printre numeroasele cauze, obiective şi subiective, care
influenţează producţia şi randamentul scăzut din ţara noastră, menţionăm:
cartoful se cultivă în sectorul privat în proporţie de 97,4% din care cca. 96% se cultivă de către
producători individuali, pe suprafeţe uneori extrem de mici (sub 0,5 ha);
producătorii individuali nu dispun de suficiente cunoştinţe profesionale şi de o dotare corepunzătoare
pentru a aplica tehnologia specifică culturii cartofului. De asemenea, nu dispun de resurse financiare
pentru procurarea şi aplicarea îngrăşămintelor şi pesticidelor pentru controlul buruienilor, bolilor şi
dăunătorilor, dar mai ales pentru cumpărarea materialului de plantat certificat ;
sprijinul acordat de stat cultivatorilor de cartof este extrem de redus;
lipsa unui sistem organizat de valorificare a cartofului;
lipsa posibilităţilor de procesare pe scară largă a cartofului;
uzura fizică şi morală foarte pronunţată a echipamentelor şi utilajelor pentru cultura cartofului;
deficienţe mari privind asigurarea apei şi a tehnicii pentru irigare;
calitatea fitosanitara a materialului de plantat
nivelul scazut al cunostiintelor profesionale la cultivatorii de cartof
conditiile climatice in ultimii ani.
Nivelul producţiei la cartof este determinat de lungimea perioadei în care foliajul este verde. Acest lucru
depinde de mulţi factori, cum ar fi: gradul de virozare a materialului de plantat, apa, nutrienţii, soiul, dar
cea mai bruscă întrerupere a vegetaţiei şi a activităţii de acumulare a producţiei o face mana, prin
distrugerea foliajului. O cultură cu vegetaţie normală, în perioada de maximă acumulare a producţiei,
realizează zilnic 500-800 kg tuberculi/ha. Deci orice zi de vegetaţie în plus merită efortul.
Cartoful este una din plantele de cultură atacată de numeroase boli şi dăunători. Pe lângă acestea este
afectat şi de dereglări fiziologice apărute din cauza unor condiţii nefavorabile de cultură sau datorate
unor vătămări fizico-mecanice. Citând literatura de specialitate, PLĂMĂDEALĂ (1987) menţionează că
producţia de cartof poate fi diminuată de peste 30 de specii de bacterii şi ciuperci, 24 de virusuri şi 2
micoplasme, la care se adaugă 30 de specii de nematozi şi alte insecte. Pe lângă acestea trebuie
menţionate încă 50 de tipuri de dereglări neparazitare şi diferite vătămări care pot contribui la pierderi
cantitative şi calitative de producţie.
Testarea virotică a cartofului pentru sămânţă joacă un rol important, DECISIV în stabilirea calităţii fito-
sanitare a materialului. În cadrul complexului de măsuri fitotehnice si fitosanitare aplicate pentru
obţinerea unui material cu un grad cât mai redus de infecţii virotice, testarea tuberculilor în precultura
ocupă un loc important în sistemele naţionale de producere şi certificare a cartofului pentru sămânţă.
Analiza bazata pe date MADR a suprafetelor cu loturi semincere la cartof in perioada 1999-2010 este
de natura sa ingrijoreze, deoarece se constata o diminuare a suprafetelor de pana la 86% comparativ cu
anul 1999, in 2010 inregistrandu-se cea mai puternica reducere.
Situatia evolutiei loturilor semincere la cartof (1999-2017)

Pe categorii biologice
Suprafata
Anul Bază Certificată
plantată ha Pre-bază
SE E Clasa A
1999 6438,50 369,60 1201,30 1857,20
2000 4945,00 82,50 658,70 1391,30
2001 5185,00 2,80 86,50 579,20 1279,20
2002 3353,40 1,00 65,00 158,10 1252,60
2003 2810,10 44,00 140,00 213,70 1030,00
2004 3095,80 35,00 146,80 510,30 1167,20
2005 1731,00 64,80 80,00 181,50 960,70
2006 2257,00 30,00 175,00 152,00 1212,00
2007 2620,64 38,50 102,80 304,28 1106,72
2008 2174,32 8,00 54,00 158,30 1201,50
2009 1973,09 37,00 68,70 194,60 919,81
2010 878,60 32,00 49,80 108,90 444,40
2011 745,46 0,25 32,00 82,50 523,66
2012 459,00 30,00 6,00 50,50 234,50
2013 316,60 0 0 52,80 212,80
2014 488,20 0 7,90 65,20 319,10
2015 699,83 0 3,00 60,33 370,88
2016 685,62 3,12 13,20 36,68 411,41
2017 658,57 0 6,85 29,15 335,57
Aceasta situatie este explicata printr-un complex de factori printre care cei mai importanti sunt reducerea
suprafetelor cultivate cu cartof, eliminarea subventiilor acordate producatorilor de samanta, circulatia
fara certificate fitosanitare in cadrul valorificarii cartofului de samanta si importurile necontrolate.
Perspective
Evoluţia cererii de cartof destinat pentru consum în România în perioada 2017-2020, prezentată în
tabelul urmator, a fost estimată ţinând cont de situaţia actuală din ţara noastră, de contextul european şi
mondial.
Evoluţia cererii de cartof pe piaţa din România în perspectivă (2017-2020)

Realizat Prognoză
Specificaţie UM
2017 2018 2019
Cerere-total Mii tone 3597 3908 3988
Consum intern, din care: Mii tone 3597 3908 3988
-cartof pentru consum Mii tone 3477 3758 3688
-sămânţă Mii tone 25 24 24
-furaje Mii tone 420 430 430
Consum industrial Mii tone 120 150 300 300
Datorita importantei economice, cunoasterea tainelor acestei culturii prezinta o importanta deosebita
pentru toti cultivatorii de cartof, indiferent de suprafata pe care o cultiva mai ales ca astazi cartoful este
considerat ca fiind “a doua paine a Romaniei”.
Evoluţia producţiei principalelor cereale a cunoscut un trend ascendent potrivit studiilor

INSSE, creşterea înregistrându-se pentru toate tipurile de cereale în mod special datorită stării
meteorologice favorabile.
14000
12000 Grau
10000
8000 Porumb
6000
Floarea
4000
soarelui
2000 Soia
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Rapita
Valorile sunt exprimate in mii tone
Principalele probleme în domeniul agriculturii în contextul crizei economice

În România agricultura joacă un rol mult mai important decât în Europa de Vest, deoarece 40%
din populaţia ţării lucrează în domeniu, iar 20% din PIB provine din acest sector. Nici o altă ţară membră UE
nu se confruntă cu această situaţie, pentru că în UE doar 4,3% din populaţie lucrează în acest domeniu.
Deşi au loc unele restructurări semnifcative ale sectorului agricol (în special în sectorul producţiei de
cereale şi oleaginoase din zona de câmpie din S-E României), în general producţia de fermă înregistrează încă un
grad înalt de fragmentare. Fermele vegetale vin în întâmpinarea acestui proces de fragmentare. Luarea în
arendă a terenurilor de la populaţie are drept scop omogenizarea culturilor pe suprafeţe cât mai mari de teren.
În toate regiunile ţării, valoarea adăugată brută a sectorului primar (agricultură plus silvicultură şi
piscicultură) este inferioară celei din sectorul secundar (industrie plus construcţii).
Nivelurile superioare ale consumului producţiei în fermă, precum şi comercializarea unei ponderi mici
din producţia totală a fermei pe pieţe comerciale formale limitează capacitatea sectorului alimentar de a
obţine cantităţi sufciente de materie primă pentru a f competitiv. Creşterea productivităţii lucrarilor agricole în
urma investiţiei efectuate prin proiect, va avea ca efect direct o creştere a ponderii materiei prime pe piaţa
sectorului alimentar.
Astfel, cel puţin la nivel zonal/regional, sectorul alimentar va deveni mai competitiv prin faptul că
societatea va furniza materii prime conditionate pentru industria alimentară (floarea soarelui,
porumbgrau) de o calitate superioară, calitate rezultată din investiţia în sectia de procesare cu silozuri.
21
Situat în partea de nord-est a României, JUDEŢUL SUCEAVA are
o suprafata de 8.553 kmp (3,6% din suprafaţa ţării) find al doilea ca
mărime din ţară.
Industria este reprezentată în judet în principal de:
- industria alimentară - bazata în principal pe productia de carne şi
lapte; in judetul Suceava se cultiva în principal porumb, grâu - secara,
cartof, sfecla furajera, sfecla de zahar.
- industria exploatarii si prelucrarii lemnului - dezvoltata în
corelatie directa cu suprafata mare a fondului forestier;
- industria constructoare de masini, industria materialelor de constructii, industria textila si a pielariei,
industria miniera.
Judetul Suceava se bucură de conditii naturale variate, care pot asigura dezvoltarea unei agriculturi
complexe, care să dobândească o pondere si o importantă deosebită în economia judetului. Relieful
variat permite o evolutie diversificată a ramurilor agriculturii, cu activităti tipice zonelor de munte, deal si podis.
Astel, zona de munte asigură dezvoltarea cresterii animalelor, iar zonele colinare a pomiculturii, cultivării
cerealelor, cartoflor, plantelor tehnice.
Importanta cerealelor in alimentatia umana si in economie

Denumirea de cereale se atribuie plantelor intregi, anuale, cultivate din familia Graminaceae: graul,
secara, triticale, orzul, ovazul, orezul, porumbul, sorgul si meiul, boabelor acestora si produselor rezultate din
ele. Din aceeasi familie fac parte meiul italian, meiul perlat, meiul indian, etc. Numele cerealelor se trage de la
CERES, ERIS fiica lui Saturnus – zeita agriculturii la romani. Sarbatorile organizate in cinstea zeitei se numeau
“CEREALIA”.
Impreuna cu aceste plante se trateaza si hrisca din familia Polygonaceae a carei compozitie chimica si
tehnologie nu difera prea mult de a cerealelor, iar pe de alta parte, ea nu prezinta importanta prea mare pentru
a fi tratata separat.
Boabele cerealelor macinate si preparate sub forma de paine, gris, paste fainoase, mamaliga etc sau
ferte ca atare, se utilizeaza pe scara larga in alimentatia umana, formand grana de baza aproape pentru
intreaga lume.
Sub forma de boabe intregi, macinate grosier si tarate se folosesc in alimentatia animalelor. Pe langa
aceste utilizari, boabele cerealelor servesc ca materie prima in industria spirtului, alcoolului, berii, amidonului,
dextrinei, glucozei, etc.
Valoarea alimentara a boabelor cerealelor este determinata de raportul dintre protide si hodratii de
carbon, raport ale carui valori oscileaza in jur de 1 : 6, el fiind foarte favorabil organismului uman, comparativ cu
raportului de 1 : 3 la leguminoasele pentru boabe sau 1 : 12 – 16 la cartof. La nevoie, omul se poate hrani
un timp destul de indelungat numai cu paine si apa, fara ca organismul sa sufere.
Boabele cerealelor au un continut ridicat de substanta uscata (85-90%), fapt care favorizeaza pastrarea
lor indelungata si transportarea cu usurinta la distante mari.
Cerealele prezinta importanta deosebita din punct de vedere agricol. Avand radacini fasciculate care se
raspandesc in partea superfciala a solului, extrag elementele nutritive din straturile mai putin profunde ale
acestuia si se pot introduce in rotatii cu leguminoasele pentru boabe si plantele tehnice care-si procura hrana
din straturile mai adanci ale pamantului.
Fiind plante anuale – unele au perioada scurta de vegetatie, cerealele produc intr-un timp relativ scurt o
cantitate mare de substanta uscata, iar in conditi de irigare, dupa recoltare pot urma culturi succesive (porumb,
fasole, soia, etc).
22
Multiplele intrebuintari si insusirile lor valoaroase au determinat extinderea cerealelor pe suprafete
mult mai mari decat toate celelalte plante la un loc.
La nivel mondial, din datele estimative ale FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura), suprafata
cultivata cu cereale a scazut de la 718 milioane de ha in perioada 1979 – 1981 la 682 milioane ha in 2005 iar
productia medie a crescut de la 2212 kg / ha la 3262 kg / ha in aceeasi perioada.
Circa 42% din productia de boabe ale cerealelor se utilizeaza in grana omului direct (graul si orezul),
restul in alimentatia animalelor sau pentru prelucrari industriale.
Graul
Graul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara. Suprafetele intinse pe care
este semanat, precum si atentia de care se bucura se datoreaza:
ü continutului ridicat al boabelor in hidrati de carbon si proteine si raportului dintre aceste
substante, corespunzator cerintelor organismului uman;
ü conservabilitatii indelungate a boabelor si faptului ca pot fi transportate fara dificultate;
ü faptului ca planta are plasticitate ecologica mare, fiind cultivata in zone cu climate si soluri
foarte diferite;
ü posibilitatilor de mecanizare integrala a culturii.
Boabele de grau sunt utilizate indeosebi pentru producerea fainei, destinata fabricarii painii – aliment de
baza pentru un numar mare de oameni (dupa unele statistici, 35 - 40% din populatia globului) si furnizeaza circa
20% din totalul caloriilor consumate de om. De asemenea, boabele de grau sunt folosite pentru fabricarea
pastelor fainoase, precum si ca materie prima pentru alte produse industriale foarte diferite (amidon, gluten,
alcool etilic, bioethanol utilizat drept carburant).
Tulpinile (paiele) ramase dupa recoltat au utilizari multiple: materie prima pentru fabricarea celulozei,
asternut pentru animale, nutret grosier, ingrasamant organic, incorporate ca atare in sol, imediat dupa recoltare
sau dupa ce au fost supuse unui proces de compostare.
Taratele – reziduuri de la industria de morarit – sunt un furaj concentrat deosebit de valoros, bogat in
proteine, lipide si saruri minerale.
Boabele de grau pot reprezenta si un furaj concentrat foarte apreciat, superior porumbului, sub aspectul
valorii nutritive, al pretului si chiar ca productivitate. Folosirea boabelor de grau ca furaj este mai putin
raspandita in Romania, dar este mult extinsa in majoritatea tarilor mari producatoare de grau.
Pe de alta parte, s-a demonstrat in urma mai multor studii ca persoanele care consumă în mod regulat
seminţe de cereale integrale, printre care se numără şi grâul, au un risc mai mic de a face boli de inimă, diabet
sau de a suferi de obezitate.
a. Conţine fosfor, magneziu, fier, zinc, cupru, seleniu, potasiu, complexul
vitaminic B (B1, B2, B3, B5, B6) şi vitaminele E si K.
b. asemenea fructelor şi legumelor, seminţele de grâu contribuie
semnifcativ la aportul zilnic de antioxidanţi, compuşii care ne protejează
celulele de acţiunea negativă a radicalilor liberi.
c. Grâul şi produsele pe bază de grâu sunt o importantă sursă de fibre
alimentare. Grâul conţine, în principal, fibre insolubile, esenţiale pentru buna
funcţionare a tranzitului intestinal. Se ştie că, în general, o dietă bogată în fibre
poate contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare, la controlul diabetului de
tip 2 şi diminuează riscul de cancer la colon.
d. Potrivit studiilor, germenii de grâu ar ocupa poziţia a doua în rândul vegetalelor cu cel mai mare conţinut
de fitosteroli, compuşi cu o structură asemănătoare cu cea a colesterolului. Astel, 2 grame pe zi din aceşti
compuşi reduc colesterolul cu aproximativ 10%, în doar două săptămâni.
23
e. Datorită conţinutului ridicat în antioxidanţi, germenii de grâu protejează pielea împotriva îmbătrânirii
premature.
Porumbul
Porumbul ocupa al treilea loc, ca importanta, intre plantele cultivate pe glob. Aceasta pozitie, din punct
de vedere agricol, este motivata printr-o serie de particularitati, astel:
ü prezinta o mare capacitate de productie, cu circa 50% mai ridicata fata de celelalte cereale;
ü Are o mare plasticitate ecologica, care ii permite o larga arie de raspandire, dand recolte mari si
relativ constante, mai putin influentate de abaterile climatice;
ü Este o planta prasitoare, buna premergatoare pentru majoritatea culturilor;
ü Suporta monocultura mai multi ani;
ü Are un coefcient mare de inmultire (150 – 400);
ü Avand o insamantare mai tarzie in primavara, permite o mai buna esalonare a lucrarilor agricole;
ü Cultura este mecanizabila 100%;
ü Recoltarea se face fara pericol de scuturare;
ü Valorifca foarte bine ingrasamintele organice si minerale, cat si apa de irigatie;
ü Posibilitatile de valorifcare a productiei sunt foarte variate.
In alimentatia omului din boabele “degerminate” prin macinare uscata, se obtin: faina de malai, fulgi de
porumb, alimente pentru copii, lapte artificial, etc. Prin macinare umeda (bobul cu embrion) se obtin pe langa
produsele enumerate mai sus si un sirop bogat in fructoza (pentru diabetici), bere, indulcitori pentru cafea, paste
pentru glasat drajeuri, etc. Prin diferite tratamente, dupa macinatul umed se obtin: amidon, glucoza, dextroza,
gazohol, medicamente, etc.
In furajare porumbul are o valoare nutritiva, de 1,17 – 1,30 unitati nutritive la 1 kg de boabe.
Planta intreaga verde se poate utiliza pentru obtinerea unor combustibili (metanol, etanol) sau se
insilozeaza in faza la lapte-ceara a boabelor, cand asigura un furaj deosebit de valoros.
Romania are o pondere insemnata intre tarile cultivatoare de porumb. In anul 2001 s-a cultivat pe
3.100.000 hectare, obtinandu-se un randament mediu scazut de numai 2.419 kg/ha, iar in 2005 s-au cultivat
2.662.000 hectare cu o productie medie de 3743 kg/ha. Anul 2010 a adus o suprafata cultivata de 2.277.400
hectare, si o productie medie la hectar de 4029 kg.
Specialistii in nutritie sustin ca porumbul reduce riscul aparitiei bolilor cardiace, datorita continutului
bogat de vitamina E - antioxidant care protejeaza inima. In plus, aceasta cereala contine din belsug un
carotenoid numit beta-cryptoxanthin, care are proprietatea de a preveni aparitia cancerului la plamani. Aceasta
substanta se mai gaseste in legume si fructe de culoare portocalie, precum papaya, portocalele, dovleacul sau
piersicile.
Nutritionistii spun ca o cana cu boabe de porumb ofera 15 la suta din necesarul zilnic de acid
pantothenic, vitamina B5. Aceasta vitamina e folosita pentru transformarea carbonatilor complecsi in glucoza,
care alimenteaza energia organismului. Hidrocarburile din compozitia chimica a porumbului dau energie si nu
permit depunerea grasimii.
Floarea soarelui
Floarea soarelui este una dintre cele mai importante plante uleioase cultivate pe glob (13% din
productia mondiala de ulei la nivelul anului 2006) si cea mai importanta plante uleioasa pentru Romania. Uleiul
extras din achenele de floarea soarelui este semnisicativ si se caracterizeaza prin culoare, gust si miros
placute, continut ridicat in vitamine (A, D, E, K) si substante aromatice; in plus uleiul de foarea soarelui se
conserva foarte bine pe perioade indelungate.
24
Uleiul se extrage usor prin presare, randamentul normal la extractie find de circa 45%. La un
hectar cultivat cu foarea-soarelui se pot obtine, la nivelul productiilor actuale, intre 900 si 950 kg ulei, planta
fiind astel foarte economica; ca urmare, foarea soarelui poate asigura necesitatile tarii in ulei alimentar
(si, partial industrial), realizandu-se anual si disponibilitati importante pentru export.
In afara de folosirea directa in alimentatie, uleiul de floarea

soarelui este intrebuintat in industria conservelor si a margarinei.
Uleiul mai foate fi folosit pentru obtinerea acidului oleic necesar in
industria lanii, a sapunurilor, ca adjuvant in fabricarea pesticidelor
si ca ulei pentru fert vopseluri.
Desi pretul sau este destul de ridicat, prin comparatie cu uleiul
de soia, ceea ce limiteaza utilizarea ca ulei industrial, proprietatile sale
in fac apt pentru o gama larga de aplicatii tehnologice (industriale).
Prin prelucrarea miezului de foarea soarelui se pot obtine faina, concentrate si izolate
proteice. Incorporarea a 8-15% faina de foarea soarelui in faina de grau sporeste densitatea aluatului si
reduce volumul acestuia. In industria mezelurilor, concentratele de floarea soarelui pot fi incluse in carne in
proportie de pana la 25%.
Semintele de floarea soarelui pot fi consumate direct (seminte prajite) si benefciaza de o intensa
popularitate in SUA, tarile scandinave, unele tari mediteraneene si in Europa de Est. Soiurile
destinate consumului direct prezinta seminte mai sarace in grasimi (in jur de 30%), coji mai groase si mai putin
aderente la miez. Pe langa aminoacizi esentiali, soiurile destinate consumului direct contin mai mult fier,
glucide, saruri minerale, vitamine (A, E, ribofavine si tiamine) si asigura in jur de 550 calorii/100g seminte
consumate.
Numeroase studii au dovedit consumul uman de seminte de foarea soarelui ca find benefc
pentru organism. Vitmaina E are un rol esential in neutralizarea radicalilor liberi din organism, ceea ce face ca
semintele de foarea soarelui sa prezinte numeroase efecte antiinfamatorii, si prevenirea a numeroase tipuri de
cancer. Pe de alta parte, astmul, artrita reumatoida, arteroscleroza si osteoartrita sunt doar cateva dintre
afectiunile ale caror efecte sunt aplanate prin intermediul acestor produse naturale.
Uleiul de foarea soarelui presat la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea
afectiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii.
Floarea soarelui este si o excelenta planta melifera. In tara noastra asigura cel mai important cules
pentru familiile de albine (alaturi de salcam si tei). La un hectar de foarea-soarelui se pot obtine 30 - 130 kg
miere sau, dupa alte studii, 15 – 40 kg miere/familia de albine.
Din punct de vedere agricol, este important ca floarea soarelui elibereaza devreme terenul (sfarsit de
august – inceput de septembrie), permitand o buna pregatire a terenului pentru graul care urmeaza; nu este la
fel de favorabila ca soia, dar starea sa structurala si de fertilitate a solului dupa foarea soarelui este in general
benefca, ceea ce face ca floarea soarelui sa fe o premergatoare buna pentru grau.
Cheltuielile cu foarea soarelui nu sunt foarte ridicate: ingrasare cu azot si cu fosfor moderata, cerinte
mari fata de potasiu, dar restituiri abundente; costurile pentru samanta sunt comparabile cu cele de la porumb.
Floarea soarelui se acomodeaza adesea mai bine decat porumbul, pe terenuri cu soluri de calitate medie si
suporta mai bine stress-ul hidric. De asemenea, prezinta avantajul ca toate lucrarile agricole precum pregatirea
terenului, semanatul, combaterea chimica a buruienilor, recoltatul se pot realiza fara sa stanjeneasca lucrarile
destinate celorlalte culturi agricole.
25
CONSUMUL 1) MEDIU ANUAL, LA CEREALE PE LOCUITOR
Produse
de
origine 199
1991 199 199 199 199 199 199 199 199 200 200 200 200 200 200 200 2008
vegetală 200 0 2 3 4 5 6 7 8 9 0 2 3 4 5 6
kg 1 7
Cereale
şi
produse
din
cereale
- în
213, 194, 211, 210, 215, 213, 225, 221, 220, 219, 225, 215, 219, 214, 207,
echivalen 192,6 204,0
221, 6 1 5 5 8 1 0 1 1 7 206, 0 0 8 8 9
t boabe
2 9
- în
echivalen 145,3 154,1
152, 146, 159, 158, 162, 160, 169, 166, 166, 165, 169, 162, 166, 162, 157,
t făină
166, 5 5 6 6 4 6 8 7 2 8 156, 8 2 2 6 3
9 0
Notă: Pentru perioada 2002 - 2008, datele nu sunt comparabile cu cele din perioada precedentă, deoarece datele privind populaţia s-au
stabilit pentru anii 1990 şi 1991 pe baza statisticii demografice curente, pentru perioada 1992 - 2001, pe baza datelor de la Recensământul
Populaţiei şi al Locuinţelor, din 7 ianuarie 1992 şi a statisticii demografice curente, iar pentru perioada 2002 - 2008 pe baza datelor de
la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, din 18 martie 2002 şi a statisticii demografice curente.
1) Disponibilul de consum.
EVOLUTIA CONSUMULUI DE CEREALE IN ROMANIA, EXPRIMATA IN ECHIVALENT BOABE SI IN
250 1990
225 225 1991
213,6 215,8 219,8 206,9 1992
200 20 4 1993
1994
152,5 169,8 169,81 66,2 1995
162,4 56
150 1996
1
154,1 1997
1998
1999
100
2000
2001
2002
50 2003
2004
2005
0 2006
2007
In echivalent boabe - kg
2008
In echivalent faina - kg
ECHIVALENT FAINA, PE CAP DE LOCUITOR, IN PERIOADA 1990 – 2008
In concluzie, cerealele constituie un factor cheie deosebit de important in alimentatia umana si

furajera, prin variatele calitati si intrebuintari si in industrie, iar asigurarea unei infrastructuri propice de
obtinere, conditionare si pastrare – prelungire a duratei de pastrare si mentinere a calitatii cerealelor,
26
valorificare constituie necesitati de ordin strategic in economia nationala si mondiala. Din aceasta deriva
exploatarea si valorificarea efcienta a factorilor de productie si a resurselor naturale si asigurarea cresterii
valorii adaugate a produselor.
Caracterizarea agriculturii in judetul Suceava – productia de cereale – statistici:

Exploataţii agricole, suprafaţa agricolă utilizată şi suprafaţa agricolă utilizată ce revine în medie pe o
exploataţie agricolă pentru judetul Suceava:
TOTAL Exploatatii Suprafata Suprafata agricola utilizata ce revine in medie
exploatatii agricole care agricola (ha)
Judetul agricole utilizeaza utilizata (ha) Pe o exploatatie Pe o exploatatie agricola
SUCEAVA (numar) suprafata agricola agricola care utilizeaza suprafata
(numar) agricola
167.816 166.850 356.601,26 2,12 2,14
Exploatatii agricole si suprafata, pe categorii de folosina a suprafetei agricole utilizate, a suprafetei

agricole neutilizate si alte suprafete pentru judetul Suceava:
Suprafata agricola utilizata (numar exploatatii agricole) Suprafata agricola neutilizata Alte Total
(numar exploatatii agricole) suprafete
Teren Gradini Pasuni Culturi TOTAL Suprafata Alte TOTAL Alte TOTAL
arabil faminiale si permanente agricola suprafete suprafete*
Judetul
fanete folosita agricole
SUCEAVA
naturale pentru neutilizate
activitati
recreative
148.584 120.722 76.909 5.317 166.850 20 3.039 3.057 158.709 167.738
*indicatorul “alte suprafete” cuprinde suprafetele ocupate cu cladiri, curti etc
Exploatatii agricole si suprafata, pe categorii de folosinta a suprafetei agricole utilizate, a suprafetei

agricole neutilizate si alte suprafete, pentru judetul Suceava:
Suprafata agricola utilizata (ha) Suprafata agricola neutilizata (ha) Alte Total
suprafete
Teren Gradini Pasuni si Culturi TOTAL Suprafata Alte TOTAL Alte TOTAL
arabil faminiale fanete permanente agricola suprafete suprafete*
Judetul
naturale folosita agricole
SUCEAVA
pentru neutilizate
activitati
recreative
175.374,46 6.445,97 171.432,64 3.348,19 356.601,26 24,92 3.031,18 3.056,10 9.358,24 369.015,60
Sursa: INSSE, Ancheta structurala in agricultura in 2007, vol 2
Suprafaţa cultivată in judetul Suceava, cu principalele culture (ha):

Cereale
Suprafaţa cultivată Grâu şi Orz şi Plante Floarea
Judeţul Suceava pentru Porumb Cartofi
- total secară orzoaică uleioase soarelui
boabe
2000 175908 80825 23297 7513 37692 1568 1568 31142
2001 178296 82967 26421 7075 37444 1758 1756 30813
2002 179842 73302 26615 7714 26310 1541 1541 31244
2003 179859 71268 24111 6156 29521 1674 1460 27697
2004 152815 86620 35970 3037 37864 1995 1740 31257
2005 169971 83558 32754 6700 32369 2655 2308 33485
2006 165848 81974 27021 5448 37155 2143 1864 30759
2007 160424 81780 24026 5932 38606 2342 1895 31105
27
2008 162343 83704 26030 4971 38827 1134 882 27958
Fondul funciar al judetului Suceava, după modul de folosinţă, la 31 decembrie (ha):
din care, pe categorii de folosinţă:

Suprafaţa Suprafaţa
Anul
totală agricolă
Arabilă Păşuni Fâneţe Vii Livezi
2000 855350 349502 178473 93749 74009 - 3271

2001 855350 349131 179859 91108 74819 - 3345
2002 855350 349131 179859 91108 74819 - 3345
2003 855350 349826 180494 90450 75675 - 3207
2004 855350 349810 180620 90430 75700 - 3060
2005 855350 349762 180771 90250 75711 - 3030
2006 855350 349310 181316 89888 75057 - 3049
2007 855350 349544 181288 92894 74361 - 3001
2008 855350 349487 181127 91167 74247 - 2946
Proucţia agricolă vegetală in judetul Suceava, la principalele culturi (tone):
Orz şi
Anul Cereale boabe Grâu şi secară Porumb boabe Floarea soarelui Cartofi
orzoaică
1995 217460 101400 15592 80179 1246 288992

2000 159626 49386 10097 84063 1737 488956
2001 215492 75634 14569 102845 1912 457460
2002 196725 79272 15161 81324 2223 476230
2003 151247 31743 7036 97987 2131 470393
2004 260088 106724 6868 128564 2630 475110
2005 199656 79691 11317 87861 3363 454563
2006 239220 73697 11295 129630 2818 396895
2007 242084 69477 12440 133435 2540 488236
2008 282656 74781 12324 167607 1195 335143
Producţia medie la hectar obţinută la principalele culturi, în anul 2008 (kilograme):
Judeţul Suceava Total din care: sector privat

Orz şi orzoaică 2479 2500
Ovăz 1956 1968
Porumb boabe 4317 4316
Cartofi 11897 11905
Cartofi de toamnă 11919 11927
Floarea soarelui 1355 1355
Soia boabe 2441 2441
SURSA: cercetări statistice curente – Suceava, www.insse.ro
CONCLUZII: Judetul Suceava este un important producator de cereale, ceea ce face si mai importanta
problema depozitarii si bunei valorificari a acestora, in vederea exploatarii eficiente a potentialului natural si
cresterii veniturilor judetului.
28
Astfel, având în vedere importanta acestor plante si acestor alimente pentru tara noastra, trebuie
sustinute si incurajate productia si investitiile in marketing-depozitare, luând în considerare construirea de
structuri moderne de preluare, sortare, pastrare a cerealelor, folosindu-se pe scara larga mecanizarea
proceselor tehnologice.
NECESITATEA STRICTA si AVANTAJELE capacitatilor moderne si controlate de conditionare

(uscare-sortare)-depozitare a cerealelor si situatia acestora in judetul SUCEAVA:
productia de cereale este diferentiata in timp, in sensul ca recoltarea este sezoniera si dureaza numai
cateva zile dintr-un an, pe cand consumul este permanent; Nivelarea acestor diferente, intre timpul scurt de
recoltare si durata lunga de consum, se face prin intermediul existentei capacitatilor de depozitare adecvate;
productia de cereale este diferentiata in spatiu, in sensul ca in unele zone recolta este excedentara, iar
in altele este deficitara; Echilibrarea intre excedent si deficit se realizeaza prin operatiunile de vanzare-
cumparare si prin existenta plasata strategic a unor capacitati de stocare-depozitare;
cerealele sunt indispensabile pentru hrana oamenilor si furajarea animalelor, din care cauza prezinta
importanta nationala si chiar mondiala, find considerate in anumite conjuncturi, din punct de vedere economic,
marfuri de interes strategic;
nu in ultimul rand, in cazul in care nu sunt pastrate pe perioada anului in capacitati de
depozitare controlote cu conditii de aerare, temperatura, umiditate controlate si nu sunt uscate in
prealabil, calitatea acestora risca deteriorari si pierderi importante, putand ajunge pana la pierderea
intregii productii; intr-o economie moderna, situatia/existenta capacitatilor de depozitare adecvate pentru
produsele agricole reprezinta o problema cu deosebita importanta, de aceasta depinzand valorificarea
eficienta a cerealelor (produselor agricole) in conditii de calitate si crestere a valorii adaugate a acestora si nu
in ultimul rand de folosire eficienta a resurselor naturale si a factorilor de productie;
situatia capacitatilor de depozitare cereale in judetul SUCEAVA reflecta insuficienta acestora de

acoperire a productiei agricole realizate in judet si este una deosebit de precara: conform adresei eliberate de
DADR Suceava nr. 5706 in data de 30.07.2012, in judetul Suceava se obtin productii totale de cca 185.785 tone
cereale, plante tehnice si oleaginoase (grau, porumb, soia, floarea soarelui, rapita) si exista capacitati de
depozitare autorizate pentru doar 32.000 tone, acoperind mai putin de 18% din productia de cereale si plante
tehnice obtinuta la nivel de judet; la acestea se adauga mentiunea ca aceste capacitati de depozitare autorizate
nu sunt in cele mai multe cazuri dotate cu capacitate de conditionare prealabila a cerealelor ori de depozitare in
conditii de atmosfera controlata in vederea pastrarii calitatilor cerealelor.
Rezulta ca in judetul Suceava exista capacitate autorizata de depozitare cereale pentru cca 17,22% din
productia de cereale a judetului, raportat la productia totala de cereale si plante tehnice obtinuta in judet in
2011, existand un necesar de depozitare cereale neacoperit de peste 153.785 tone anual.
Astfel, in judetul Suceava NU este acoperita capacitatea de productie cereale cu posibilitate adecvata
de depozitare, existand un important dezechilibru intre cerere si oferta in acest domeniu, cu impact negativ
asupra economiei agricole a judetului si a tarii, ceea ce justifica necesitatea si oportunitatea investitiei FEADR
de fata.
Mentionam ca 100% din materia prima cereale ce va fi colectata si depozitata, conditionata in sectia de
depozitare, conditionare, uscare cereale a SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL realizata prin FEADR va proveni
din judetul SUCEAVA in care se realizeaza investitia si unde exista materie prima disponibila pentru primii ani
de functionare ai investitiei, iar pe viitor solicitantul va prelua din judetul Suceava cel putin 70% din
capacitatea totala sectiei realizate.
29
cerealele receptionate dupa recoltare au in componenta atat boabe care corespund cerintelor STAS cat
si boabe de calitate inferioara (sparte, sistave, avariate, arse, atacate de daunatori etc), praf, corpuri straine,
seminte etc; indepartarea acestora din urma este strict necesara prin selectarea/sortarea cerealelor, pentru
cresterea calitatii cerealelor pastrate si valorificate;
dupa recoltare, cerealele au in general un nivel ridicat de umiditate, care daca nu este coborat la nivelul
standardizat prin uscare, poate conduce in timp la deprecierea calitatii lor prin mucegaire, proliferarea
insectelor; este strict necesara uscarea cerealelor pana la un nivel optim pentru depozitare, inainte
de insilozare pentru depozitarea acestora in conditii sigure;
stocarea cerealelor pe perioada de luni de zile pana la un an, in vederea valorificarii acestora pe toata
durata anului, cresterii valorii adaugate a produselor si prelungirii perioadei de pastrare se poate realiza in
conditii moderne si performante, la nivelul standardelor tehnice si de siguranta alimentara nationale si
europene, doar prin insilozarea acestora in conditii de aerare, temperatura si umiditate controlate;
Aerarea cerealelor depozitate: in mod normal, cerealele depozitate mai mult de câteva săptămâni
trebuie aerate; aerarea înseamnă deplasarea unui volum relativ mic de aer prin masa de cereale cu scopul de a
controla temperatura cerealelor şi de a diminua riscul degradării produsului;
Scopul aerarii: Controlul temperaturii cerealelor: Cele două obiective principale ale aerării sunt menţinerea
unei temperaturi uniforme în masa de cereale şi în acelaşi timp temperatura trebuie să fie cât mai mică din
punct de vedere practic; Migrarea umidităţii: Temperaturile neuniforme din masa de cereale duc la formarea
de curenţi de aer de convecţie care determină migrarea umidităţii. Aceasta constituie o problemă mai ales în
cazul zonelor în care se înregistrează variaţii mari de temperatură de la un anotimp la altul; Eliminarea
mirosurilor străine: Mirosul de mucegai, mirosurile datorate funcţionării defectuoase a uscătorului, precum
şi cele asociate cu utilizarea unor substanţe chimice conservante pot f eliminate sau intensitatea lor
diminuată prin aerare; Modifcarea sau egalizarea umidităţii în masa de produs.
conditiile de depozitare a cerealelor sunt strict
reglemetate prin legislatie: Cerealele pot fi depozitate doar in
conditii conforme prevederilor legislative, find prevăzuţi parametrii
pe care trebuie să îi îndeplinească cerealele depozitate, cum ar f
umiditate, gradul de impurităţi sau modul de livrare, condiţiile de
aerare a cerealelor, dar şi prezenţa selectorului si/sau uscătorului:
Ordonanta 56 din 30 ianuarie 2000 (Ordonanta 56/2000) privind
reglementarea depozitarii cerealelor si semintelor oleaginoase,
regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum si
constituirea Fondului de garantare pentru certifcatele de depozit
Ordinul MAPDR nr. 222/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea spaţiilor de depozitare
pentru produse agricole.
Legea 150/2004 privind siguranta alimentelor
Legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor – Regulamentul CE
852/2004.
CONCLUZII: Probleme intampinate in judetul Suceava in ceea ce priveste pastrarea, depozitarea si

valorificarea productiei de cereale obtinuta:
in judetul Suceava nu exista capacitati de depozitare cereale pe masura necesarului de depozitare si
volumului productiei de cereale existent – nivelul cererii in acest sens excede semnifcativ oferta slaba
existenta. Structurile de control a calitătii si cele de depozitare-pastrare-conditionare a acestor produse
30
agricole (calitativ, veterinar si fitosanitar) nu se ridică la cerintele unei agriculturi moderne, competitive si nu
raspund ca numar si capacitate la volumul productiei agricole si la cerere.
Valorificarea pe piată a produselor agricole nu se desfăsoară într-un cadru organizat, productiile
nefind corelate sortimental si cantitativ cu cerintele acesteia.
Lipsa unor structuri organizate, de colectare, preluare a produselor agricole realizate descurajează
preocuparea pentru obtinerea unor productii ridicate care să asigure venituri pe măsura muncii lor.
Impactul proiectului asupra cresterii numarului de locuri de munca si diminuarii ratei somajului in
zona:
Prin crearea in prima faza, la fnalul implementarii proiectului, a patru noi locuri de munca, si prin
efectele multiplicatoare, directe si indirecte generate, proiectul de finantare va contribui la cresterea populatiei
ocupate in zona implementarii proiectului (judetul Suceava), la diminuarea ratei somajului in judet si la
cresterea veniturilor populatiei rurale, luate in ansamblu.
Potrivit statisticilor Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM), la fnalul lunii ianuarie
2012 s-a evidentiat o rata a somajului de 4,89% la nivelul judetului Suceava.
Necesitatea si oportunitatea investitiei – efecte directe si indirecte, multiplicatoare:

- se vor asigura premisele incheierii unui numar mai mare de tranzactii cu cereale in conditiile unei
economii dinamice si in dezvoltare;
- insusirile de autosortare, conservabilitate etc. ale cerealelor determina luarea anumitor masuri si
stipularea anumitor conditii contractuale, in special la tranzactiile cu termen viitor (lung) de livrare
- nu in ultimul rand, prin taxele aditionale plătite ca urmare a realizarii proiectului, resursele primăriilor se
vor mări, iar investitiile realizate vor atrage alte investitii în zonă, ca urmare a efectului de concentrare
economică.
Concluzii: investitia propusa prin proiectul FEADR, de infintare a unei sectii de conditionare selectare
-uscare - depozitare cereale – atat pentru productia proprie a beneficiarului (cel putin 24,6112% din
capacitatea investitiei) cat si pentru cereale preluate de la terti, din zona implementarii proiectului – este
necesara si oportuna avand in vedere:
- importanta strategica a sectorului cerealelor pe piata agricola si in economia nationala,
- importanta strategica si necesitatea existentei unor capacitati de colectare si depozitare organizate,
moderne si adaptate la volumul productiei de cereale si la necesarul zonei,
- importanta deosebita si necesitatea existentei unor structuri de depozitare-uscare-selectare a
cerealelor in vederea pastrarii caracteristicilor organoleptice ale acestora, prelungirii duratei de viata
a produselor si cresterii calitatii cerealelor,
- efectele multiplicatoare generate in economia locala, reducerea ratei somajului, cresterea veniturilor la
bugetul local si cresterea nivelului de trai al populatiei rurale,
- nu in ultimul rand, investitia va genera dezvoltarea economiei agricole din judetul Suceava, o mai buna
satisfacere a cererii si echilibrarea raportului cerere-oferta pe piata cerealelor locala si regionala.
2.7 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care investitia
deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unu din membri).
Formele asociative pentru care plafonul maxim al sprijinului public nerambursabil este 3.000.000
de euro/proiect:
-cooperative agricole de procesare a produselor agricole – conform Legii nr. 566/2004,
-societăţi cooperative de valorifcare – conform Legii nr. 1/2005,
31
-asociaţii familiale /intreprindere familiala, conform OUG nr.44/2008,
-grupuri de producători recunoscute în conformitate cu Ordonanţa nr. 37/ 2005).
Pentru aceste forme asociative se va face o prezentare detaliata a modalităţilor prin care investitia deserveste
majoritatea membrilor asociatiei (jumatate plus unul din membri) si se regaseste in una din activitatile
mentionate in statutul acestora.
Pentru criteriile de selectie, pe langa formele asociative, se puncteaza si membrii OIPA, caz in care, activitatea
propusa prin proiect trebuie sa se regaseasca in una din activitatile OIPA (respectiv, criteriile de
reprezentativitate: productie, procesare, depozitare si comercializare din Registrul OIPA-MADR).
In cazul in care solicitantul este membru al unei organizații profesionale (asociații) din componența unei OIPA,
activitatea asociatiei (comuna cu activitatea propusa prin investitie) trebuie sa se regaseasca in activitatea
OIPA.
De asemenea, se va prezenta modalitatea prin care OIPA sprijina activitatea de procesare a solicitantului.
Beneficiarul nu este o forma asociativa.

Beneficiarul este insa membru din luna iunie 2011 in Asociatia Fermierilor din Romania, care face parte
din componenta Organizatia Interprofesionala pe Produs „Cereale si produse derivate” din Romania
O.I.P.C.P.D.R.
Mentionam ca activitatea propusa prin investie si domeniul acesteia sunt comune si se regasesc in
activitea Asociatiei Fermierilor si in activitatea O.I.P.C.P.D.R; Mai mult activitatea O.I.P.C.P.D.R si activitatea
Asociatiei Fermierilor sprijina in mod direct si activ activitatea solicitantului de depozitare cereale, facilitandu-
i accesul la piata de desfacere, consolidandu-i si sprijinandu-i pozitia pe piata, facilitandu-i accesul la furnizori
de materie prima si ajutand la activarea acestuia intr-un mediu legislativ, economic, guvernamental si social
favorabil.
Mentionam ca Asociatia Fermierilor din Romania are ca obiect de activitate REPREZENTAREA
INTERESELOR MEMBRILOR SAI din domeniul productiei agricole, depozitarilor de produse agricole –
activitate comuna cu activitatea propusa prin investitie, si care se regaseste conform prevederilor statutului
ca principiu director si in activitatea OIPA.
Activitatile relevante pentru proiectul de finantare de fata ale Asociatiei Fermierilor din Romania
se regasesc in activitatea OIPA si sunt comune si in stransa legatura cu activitatea proiectului, venind in
sprijinul acesteia pentru activarea pe piata si facilitarea desfasurarii activitatii in fiecare veriga a
acesteia, de la aprovizionare, pana la piata, desfacere, conditii contractuale, legislatie.
Activitatea Asociatiei Fermierilor din Romania este comuna cu activitatea proiectului FEADR dezvoltata
de solicitant prin urmatoarele activitati mentionate in statutul acesteia:
- conlucreaza cu organele centrale ale Administratiei de Stat ca si cu alte organe si organisme in domeniul
stabilirii impozitelor si taxelor, tarifelor si preturilor produselor si altele si le conciliaza in limitele mandatului
acordat de catre membrii asociatiei
- faciliteaza contractele si tratativele dintre membrii sai, precum si dintre acestia si membrii altor firme si
organisme din tara si strainatate, cu activitate in domeniul agriculturii
- acorda la cerere asistenta agricola de specialitate, in vederea fundamentarii deciziilor pe care le adopta
membrii asociatiei
- acorda consultanta agricola si poate face pregatire profesionala pe specialitati pentru angajatii din
domeniu
- promoveaza, sustine si apara interesele generale ale membrilor sai in relatiile cu Parlamentul, organele
centrale ale Administratiei de stat, min. Agriculturii, organele sindicale, s.a
- solutioneaza la cerere potrivit legii pe cale amiabila diferendele ivite in domeniul economic
32
- conlucreaza cu organele de specialitate in domeniul protectiei sociale a femierilor, promoveaza exportul
de produse agricole, sprijinind membrii asociatiei in valorificarea produselor, mijlocind incheierea de
contracte cu agentii economici comerciali interni si externi ca si infiintarea de magazine de prezentarea si
desfacerea produselor agroindustriale cu respectarea normelor legale
- participa la stabilirea de catre stat a subventiilor, ajutoarelor si altor inlesniri a membrilor sai cu
organismele bancare pentru contractarea de credite pentru realizarea de investitii
- se ocupa de atragerea investitorilor straini si de convingerea potentialilor membri ai asociatiei in
asocierea acestora si valorificarea superioara a produselor agricole
- initiaza, organizeaza si desfasoara activitati de consiliere, instruire si perfectionare profesionala a
membrilor sai si conlucreaza cu organisme din tara si transfrontaliere in aceste activitati
- organizeaza expozitii, targuri, concursuri, schimburi de experienta pentru membrii asociatiei
- se ocupa de atragerea investitorilor straini in agricultura privatizata cooperarii si asocierii intre acestia si
membrii asociatiei si faciliteaza obtinerea de la acestia a unor servicii de consultanta, marketing, fezabilitate,
instruire si asistenta de specialitate agricola.
Membrii acesteia pot fi atat persoane fzice si juridice cu activitati pentru productia vegetala, cat si pentru
depozitarea productiei agricole.
Organizatia Interprofesionala pe Produs “Cereale si Produse Derivate” din Romania – activeaza direct
in sectorul cerealelor, care este exact si sectorul de activitate al solicitantului – produsele finite obtinute
si totodata materia prima utilizata de solicitant fiind reprezentata de cereale, aceasta fiind si piata pe
care activeaza – urmareste promovarea, reprezentarea, protejarea si facilitarea intereselor comune ale
membrilor organizatiei in relatiile cu organele administratiei centrale si cu alte asociatii/federatii si are
ca principale obiecte de activitate urmatoarele:
- Contributia la buna functionare a pietelor, prin promovarea unor produse adaptate cerintelor pietei din punct
de vedere cantitativ si calitativ;
- Imbunatatirea sistemului informational privind cererea si oferta, concentrarea si coordonarea ofertei si
comercializarea produselor membrilor producatori;
- Contributia la aplicarea, in sistem descentralizat, a politicilor agricole nationale si comunitare;
- Realizarea unei mai bune valorificari a produselor, in special prin actiuni de marketing si cercetare de piata,
urmarind promovarea acestora pe piata interna si externa;
- Realizarea de proiecte de cercetare si studii cu privire la metodele noi de productie, procesare, distributie si la
evolutia pietei;
- Participarea organizatiilor profesionale membre la elaborarea strategiilor si programelor de dezvoltare din
sectorul pe care il reprezinta;
- Dezvoltarea metodelor si a instrumentelor necesare imbunatatirii calitatii produselor pe parcursul etapelor
de productie si procesare;
- Furnizarea de servicii de consultanta si instruire destinate organizatiilor profesionale membre si apararea
intereselor acestora in relatiile cu organisme guvernamentale si ale administratiei de stat
- Legatura si conlucrarea cu organismele fnantatoare din tara sau din strainatate pentru contractarea de credite
si implementarea unor programe care sa asigure dezvoltarea unor activitati de productie viabile si competitive,
Totodata Organizatia Interprofesionala pe Produs “Cereale si Produse Derivate”din Romania (OIPCPDR)

desfasoara urmatoarele activitati principale:
c) propune masuri si politici pentru imbunatatirea eficientei economice pe filiera cerealelor si produselor
derivate din cereale
33
d) prezinta punctul de vedere al membrilor sai referitor la proiectele de acte normative din
domeniul producerii, procesarii si comercializarii produselor din cereale in vederea promovarii lor de catre
autoritatea de stat
c) Formuleaza propuneri de imbunatatire a activitatilor desfasurate pe filiera cerealelor si produselor derivate
din cereale, referitor la:
1. Furnizarea de informatii de piata, analize si prognoze necesare orientarii productiei
pentru obtinerea de produse adaptate cererii consumatorilor, in special in ceea ce priveste calitatea si
protectia consumatorilor;
2. Fundamenteaza si propune acte normative privind igiena produselor fnite, originea si etichetarea
acestora;
3. Elaboreaza metode si instrumente pentru imbunatatirea calitatii produselor fnite;
4. Promoveaza metode si tehnologii care sa nu afecteze mediul inconjurator, precum si metode de
protective a acestuia;
5. Desfasoara activitati de consultanta, expertiza si instruire a membrilor;
6. Desfasoara alte activitati economice directe de interes comun pentru membrii sai.
e) negociaza acordul interprofesional in urmatoarele directii:
1. asigurarea cadrului general de functionare si dezvoltare durabila a sectorului agroindustrial pe filiera
cerealelor care sa asigure consumul national de produse derivate din materii prime autohtone in conditii
de calitate superioara
2. stabilirea prevederilor contractului de baza privind depozitarea, cumpararea, livrarea, plata cerealelor
3. norme privind receptia calitativa si cantitativa a cerealelor, precum si depozitarea acestora
s.a
FOREST S.R.L. este membru din luna iunie 2011, cu mai mult de 6 luni inainte de lansarea prezentei sesiuni de
depunere) se regasesc si coincid cu activitatile Organizatiei Interprofesionale pe Produs „Cereale si produse
derivate” din Romania si vizeaza SUSTINEREA, REPREZENTAREA SI PROMOVAREA INTERESELOR ACTORILOR
ECONOMICI (PRODUCATORI, DEPOZITATORI, PROCESATORI) DIN SECTORUL CEREALELOR DIN ROMANIA in
raport cu mediul legislativ, economic, politic, social, la nivel macro si micro-ecomonic si la nivel de piata.
Deasemenea mentionam ca investitia deserveste majoritatea membrilor formei asociative, prin domeniul
activitatii solicitantului dezvoltat prin proiect: acesta este producator agricol de cereale si realizeaza o sectie
moderna de depozitare-conditionare cereale care va prelua atat productia proprie cat produse agricole cereale
de la terti producatori agricoli in principal (100% si ulterior peste 70%) din judetul Suceava, dar pe viitor si din
alte judete de pe teritoriul Romaniei.
Produsele finite rezultate din sectia de conditionare, depozitare, uscare a solicitantului vor fi tot produse
agricole – cereale (grau, porumb, rapita, soia, floarea soarelui), prin proiect realizandu-se operatiuni de
conditionare-depozitare si nu de procesare cereale, ceea ce face ca domeniul proiectului sa coincida si sa se
regaseasca in activitatea Asocitiei Fermierilor din Romania conform statutului acestiea si implicit in activitatea
OIPA din sectorul cerealelor din Romania.
FOREST S.R.L. este membru) se regasesc si coincid cu activitatile Organizatiei Interprofesionale pe Produs
„Cereale si produse derivate” din Romania.
34
CONCLUZIE - modalitatea prin care OIPA sprijina activitatea de procesare a solicitantului : prin toate
obiectele de activitate si activitatile desfasurate de Organizatia Interprofesionala pe Produs „Cereale si
produse derivate” din Romania, aceasta sprijina activitatea de procesare a solicitantului S.C. CERBUL
CARPATIN FOREST S.R.L. in numeroase moduri. Concret, solicitantul benefciaza de apartenenta sa la Asociatia
Fermierilor din Romania si implicit a Organizatiei Interprofesionale pe Produs „Cereale si produse derivate” din
Romania in urmatoarele moduri:
- contribuie impreuna cu ceilalti membri la masurile propuse de catre OIPA catre autoritatile administratiei
de stat in ceea ce priveste imbunatatirea si sprijinul primit din partea mediului legislativ, a efcientei economice
pe fliera cerealelor; va creste eficienta economica pe intreaga filiera a cerealelor si activitatea solicitantului va fi
sprijinita prin masuri si cadru legislativ propice.
- va beneficia de servicii de instruire si consultanta.
- contribuie la furnizarea si primirea de informatii din piata cerealelor, benefciaza de analizele si prognozele
necesare orientarii productiei pentru a f adaptate cerintelor consumatorilor si mediului extern, axandu-se pe
calitatea produselor si protectia consumatorilor; prin aceasta activitate solicitantul va f sprijinit sa isi
adapteze standardele de calitate conform cerintelor pietei si legislatiei si permanent va primi ghidare si
sprijin pe axa cercetarii, evolutei tehnicii si a cerintelor mediului economico-legislativ - piata.
- va primi sprijin direct pentru comercializarea produselor, va beneficia de facilitarea contractelor si
tratativelor comerciale, accesul la export si gasirea de noi piete atat de desfacere cat si de
achizitii-aprovizionare, mai ales ca activitatea solicitantului implica si colectarea cerealelor de la terti prin
asigurarea managemetul operatiunilor de depozitare.
- propune modalitati si participa la interactiunea Organizatiei cu administratia de stat prin care sa fie
ajustate si optimizate subventiile acordate producatorilor de pe filiera cerealelor; prin aceasta activitate,
solicitantul va f sustinut sa-si creasca competitivitatea pe piata, putand concura cu produsele de pe piata tarilor
Uniunii Europene care in prezent beneifaza de subventii mai ridicate si pot oferi produse cu pret mai scazut pe
piata.
2.8 Pentru proiectele care prevăd investiţii în energie regenerabilă, in cazul utilizarii biomasei ca materia
prima folosita pentru obtinerea acesteia, se va prezenta modalitatea de obtinere a biomasei din unitatea proprie
si modul de folosinta, exclusiv in unitate, a energiei obtinute.
Prin proiectul de finantare de fata s-au prevazut investitii pentru producerea energiei din surse
regenerabile pentru functionarea investitiei FEADR, mai exact in panouri solare. Panourile solare utilizeaza
energia solara pentru producerea apei calde.
Panouri solare cu tuburi vidate superconductoare achizitionate prin proiect:
Panourile sunt realizate pe baza celor mai noi şi modern tehnologii, având cel mai efcient transfer
energetic dintre toate echipamentele care produc energie termică in mod gratuit. Pierderile termice ale
35
panourilor solare cu tuburi vidate sunt practice inexistente, în schimb pot absorbi căldura şi în cazul radiaţiei
solare difuze (soare acoperit de nori), sau la temperature foarte scăzute ale mediului extern.
Acestea sunt compuse din:
· tuburi de sticlă cu pereţi dubli, vidate, de tip termos care au două funcţii importante: asigură
izolaţia termică a sistemului şi măreşte puterea de absorbţie a radiaţiei termice solare;
· pipe termice din cupru, în interiorul cărora are loc fenomenul de transformare a radiaţiei
termice solare în energie termică;
· schimbător de căldură din cupru;
· suportul metalic.
Panourile solare presurizate separate sunt uşor de utilizat în toate aplicaţiile tehnice care au la bază
transformarea radiaţiei termice solare în energiei termică. Intregul sistem solar este presurizat, iar rezervorul de
deasupra tuburilor vidate are rolul schimbătorului de căldură. Rezervorul este izolat termic faţă de mediul
exterior, cu poliuretan cu grosimea de 55 – 60 mm.
Principiul de transfer a energiei termice de la tuburile superconductoare la agentul termic se face prin
fenomenul de termosifonare în interiorul rezervorului schimbător de căldură. Extragerea agentului termic din
rezervorul schimbător de căldură către zona de consum se face în mod automat, utilizând controler electronic
specializat, prin intermediul căruia se ţin sub control temperaturile în cadrul sistemului şi staţia de pompare.
Acumularea agentului termic se face în boilere separate montate în zona de consum.
Instalatia panourilor solare este compusa din cele patru panouri solare, statie solara, vas de expansiune si
tuburile grofrate ce transporta agentul termic. Instalatia solara se va racorda pe una din serpentinele boilerului
si va asigura necesarul de caldura pentru preparea apei calde menajere. Pentru perioada in care instalatia solara
nu acopera necesarul de caldura pentru prepararea apei calde, a doua serpentina va circula agent termic
furnizat de cazanul termic si va acoperi aceasta diferenta. Dilatatia agentului termic din instalatia solara este
preluata de un vas de expansiune tip inchis cu membrane elastica. Statia solara va comanda pornirea/oprirea
pompei de circulatie functie de temperatura intrare/iesire boiler. Boilerul este prevazut suplimentar cu o
rezistenta electrica de 2,5 kW ce va ajuta la obtinerea apei calde de consum in parametrii doriti daca cazanul
este oprit (perioada calda a anului) si agentul termic furnizat de instalatia solara este insufcient
2.9 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru

valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului
Se vor prezenta cantitatile de materie prima achizitionate de la terti, iar in cazul in care solicitantul detine
exploatatie agricola, se vor prezenta cantitatile de materie prima din productie proprie, care, pentru obtinerea
de punctaj la criteriul de selectie, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a)- cel putin 10% dar nu mai mult de 50%, din materie prima procesata/depozitata sa provina din productia
proprie, cu exceptia sectorului vin cu indicatie geografica,
b) pentru sectorul vin cu indicatie geografca, materia prima achizitionata de la terti poate fi cuprinsa intre 5% si
15%;
Pentru stabilirea cantitatilor de materie prima din productie proprie, se vor lua in calcul cantitatile din
adeverinta DAJ pentru cantitatea de materie prima obtinuta in anul anterior depunerii cererii de fnantare, iar in
cazul sectorului vin, cantitatile de struguri obtinuti in anul anterior depunerii cererii de fnantare din Autorizatia
de producator de struguri destinati obtinerii de vinuri cu indicatie geografica, eliberata de ONVPV (Oficiul
National al Viei si Produselor Vitivinicole).
36
Descrierea pieţei de aprovizionare a societăţii:
a. In ceea ce priveste activitatea agricola a societatii (exploatarea fermei vegetale – culturi de camp si
cartof detinute de SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL, in suprafata totala inclusiv pasuni si plante nutret de
258,35 ha teren arabil), societatea se aprovizioneaza de la diversi furnizori de pe piaţă cu:
- materiile prime (seminţe pentru culturile de porumb, grâu, floarea soarelui, cartof),
- materiale consumabile (îngrăşăminte, pesticide, erbicide, fungicide),
- alte materiale (combustibil, piese de schimb) necesare desfasurarii activitatii.
b. In ceea ce priveste activitatea aferenta exploatarii investitiei realizata prin proiect - depozitul de
cereale cu receptie – sortare – uscare:
- materiile prime intrate in depozit vor fi cerealele (grau, porumb, soia) achizitionate de la terti pe de o
parte si produse in exploatatia agricola proprie pe de alta parte, per total in proportie de 100% provenind din
judetul Suceava unde se realizeaza investitia;
- alti furnizori: vor fi reprezentati de furnizorii de utilitati (energie electrica).
Inregistrarea cerealelor in etapa receptiei de la terti se va realiza pe baza documentelor de receptie,

precum aviz de insotire a marfi, avize de expeditie, facturi fiscale, borderouri de achizitii, iar calcularea valorii
de achizitie a acestora se va realiza conform STAS-urilor la care se raporteaza calitatea cerealelor, plata
produsului la primire (si la livrare) realizandu-se la produsul “util de plata”.
Fiecare furnizor isi va dezvolta în relatia cu beneficiarul o politică de preturi proprie. Preturile se
negociază intre parti în functie de calitatea si cantitatea marfi furnizate si termenele si modalitatile de plata si
livrare.
Termenele de livrare pentru materiile prime folosite în producţie sunt scurte, până la 30 de zile. În ceea
ce priveşte termenele de plată acestea variază, ajungand până la 90 de zile. Plata către furnizorii societăţii se
realizează pe bază de virament. În cadrul previziunilor fnanciare aferente proiectului, s-a considerat că plata
către furnizori se va realiza in cel mai scurt timp de la achizitionarea produselor.
Riscuri şi difcultăţi în aprovizionarea cu materii prime, inclusiv caracteristicile de sezonalitate:
Solicitantul nu se va confrunta cu riscuri şi dificultăţi în privinţa aprovizionării cu materii prime necesare
desfaşurării activităţii. Societatea va colabora în bune condiţii cu furnizorii respectându-şi obligatiile faţă de
aceştia şi termenele de plată stabilite. De asemenea societatea are un grad scăzut de sensibilitate faţă
de schimbările pieţei aspect datorat experienţei de care benefciază în domeniu.
In ceea ce priveste achizitia materiilor prime pentru depozit (a cerealelor de la terti) nu se estimeaza
riscuri si difcultati intrucat in judetul Suceava exista materie prima disponibila si nu exista sufciente capacitati
de depozitare cereale moderne si adaptate necesitatilor pietei, astel ca investitia vine in intampinarea cererii
mari existente pe piata.
În ceea ce priveşte caracterul sezonier al achiziţiilor de la furnizori:
- perioada de vârf în cazul lucrărilor pentru culturile vegetale se desfăşoară între lunile martie – octombrie,
interval în care se realizează semănarea culturilor, realizarea lucrărilor de întreţinere şi recoltarea acestora
- achizitia cerealelor de la terti si receptia acestora in depozitul FEADR se va efectua in lunile iulie-august (in
cazul graului) si in lunile septembrie-noiembrie (in cazul porumbului, si eventual soia, floarea soarelui, rapita).
37
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de Adresa Produs furnizat Valoare aproximativa % din
materii prime/materiale si cantitate Pentru anul I de total
auxiliare/produse/servicii aproximativa prognoza achizitii
-Lei-
SC AECTRA Şos.Odăii 341-345, sector 1, Ingrasaminte,
AGROCHEMICALS SRL Bucureşti pesticide 242.244,90 12,55%
SC BALTIG COM SRL Rădăuţi Str. Simion Bărnuţiu Ingrasaminte
nr.41, jud. Suceava
SC GRUP KMS SRL Com. Dornesti, jud. Suceava Ingrasaminte
SC REDOXIM SRL Str. Iacob Zadik nr.1, Suceva, Pesticide
jud. Suceava
Str. Universitatii nr. 5,
Suceava, jud. Suceava
SC COMFERT SRL Bacau, CALEA MOINESTI 34, Pesticide
jud BACAU
SC SOLANA CARTOF SRL Brasov, Str. 13 Decembrie, Seminte culturi 81.036,00 4,20%
nr. 22, Sc. B, Ap.13, jud.
BRASOV
SC PROD IMPEX SRL Suceava, jud. SUCEAVA 1.312.837,50 68%
PF CALINCIUC TRAIAN Com. Balcauti, jud. SUCEAVA Materie prima
PF UNGUREANU DUMITRU Com. Balcauti, jud. SUCEAVA cereale
PF CHIRIAC GHEORGHE Com. Balcauti, jud. SUCEAVA colectate pentru
NORD INTERMED Com. Dornesti, jud. SUCEAVA sectia FEADR
CONSULTING GROUP SRL
Si Alti producatori agricoli
de cereale din judetul
Suceava
SC OMV PETROM SA Calea Dorobantilor nr. 239, Combustibil 294.431,28 15,25%
Bucuresti Motorina
TOTAL 1.930.549,68 100%
Prezentarea cantitatilor de materie prima – cereale (grau, porumb, soia) – tone – ce

urmeaza a fi achizitionate de la terti, in vederea conditionarii-depozitarii, anual in fecare din cei 5 ani de
prognoza:
Produs Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
grau 695,85 637,25 529,25 595,85 695,85
porumb 479,25 504,25 504,25 754,25 629,25
soia 749,25 778,20 875,25 659,25 659,25
Intrucat solicitantul detine exploatatie agricola proprie, in continuare sunt prezentate

cantitatile de materie prima – cereale – TONE – previzionate a fi obtinute anual din productie
proprie si depozitate-conditionate ca materie prima in sectia FEADR:
Anul 2011 cf
Productie proprie cereale adresa DADR* Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
grau 573,50 233,40 292,00 400,00 333,40 233,40
porumb 112,60 450,00 425,00 425,00 175,00 300,00
soia - 180,00 151,05 54,00 270,00 270,00
Total 863,40 868,05 879,00 778,40 803,40
*s-au luat in calcul cantitatile din adeverinta DAJ pentru cantitatea de materie prima obtinuta in anul
anterior depunerii cererii de fnantare
3
8
Procentul / ponderea din materia prima cereale depozitata in sectia FEADR ce este produsa si provine
din exploatatia agricola proprie a solicitantului:
% din materia prima cereale ANUL 2011 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
depozitata ce provine din conf adresa de de de de de
productia proprie DADR prognoza prognoza prognoza prognoza prognoza
% 24,6112% 30,97% 31,14% 31,53% 27,92% 28,82%
Piaţa de desfacere a solicitantului:

Conditii de calitate pentru livrare:
La incheierea tranzactiei comerciale, partile vor stabili conditiile de calitate pe care cerealele trebuie sa
le indeplineasca la agreerea calitativa a marfii.
Conditiile de calitate pentru livrarea cerealelor sunt reglementate prin STAS-uri de conditii tehnice,
pentru livrarea produselor la clienti (mori, fabrici de bere, fabrici de ulei etc.).
Astfel, la incheierea tranzactiei se va specifca la care din sortimente se face referire, de exemplu:
Porumb boabe pentru consum alimentar STAS 5447-72, Porumb boabe pentru scopuri industriale STAS 608-59.
Marfa va f reprezentata prin mostre, care constituie media lotului care face obiectul tranzactiei,
vanzatorul obligandu-se sa predea si cumparatorul sa preia marfa in conditiile de calitate reprezentate.
Segmentele de piaţă cărora li se adresează produsele solicitantului:
Produsele comercializate de sectia de conditionare depozitare FEADR (porumb, grâu, floarea soarelui,
rapiţă, soia) vor f comercializate pe piaţa Business-to-Business, piaţa potenţială a societăţii find formată din:
Producţia de grâu si porumb:
· frme care desfăşoară activităţi de morărit şi panifcaţie si alte activitati de procesare produse alimentare
rezultate din porumb si grau;
· distribuitori/intermediari in comertul cu cereale;
Producţia de foarea soarelui:
· frme care au ca obiect de activitate producerea uleiurilor pentru consum;
· frme care produc seminţe de floarea soarelui, alti distribuitori;
Producţia de rapiţă:
· frme care au ca obiect de activitate producerea uleiurilor industriale din rapiţă;
· frme care au ca obiect de activitate producerea de combustibili alternativi din rapiţă, alti distribuitori;
Producţia de soia:
· frme care au ca obiect de activitate fabricarea produselor alimentare din soia;
· alti distribuitori.
Potentiali clienti:
POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire si adresa) Valoare % din vanzari
Pentru anul I de prognoza
-Lei -
1 SC AGRODEN SRL
Pitesti, judetul Arges
2 SC AGRODENTRANS SRL
Pitesti, judetul Arges
3 SC CONFERT SRL Bacau
4 SC AGRAL STAR SRL 3.298.893 100%
39
Piatra Neamt, jud. Neamt
5 SC COMCEREAL SA
Str. Randunicii nr. 8, Botosani, jud.
Botosani
6 SC ENACHE MORARIT SRL
Calea Basarabiei nr. 96B, loc. Husi, jud.
Vaslui
7 Alti distribuitori/procesatori cereale,
cartof
Descrierea canalelor de distribuţie: Societatea va utiliza canale de distributie directe; producţia

depozitata va f livrata direct clienţilor persoane juridice din silozurile de depozitare, iar transportul va f asigurat
de catre clienti.
Termene de plată şi de livrare a produselor: În relaţiile contractuale cu clienţii solicitantul va lucra cu
livrarea şi plata pe loc sau in termene scurte, prin virament.
Strategia de promovare: Politica frmei în ceea ce priveşte strategia de promovare este de a crea o
relaţie de colaborare pe termen lung cu clienţii persoane juridice. De aseamenea, societatea va promova în
rândul clienţilor politica firmei de a oferi produse superioare din punct de vedere calitativ. Toate acestea vor
avea ca rezultat creşterea cererii de cereale care va conduce la creşterea profitabilităţii societăţii. Societatea
detine avantajul experientei in domeniu ca producator de cereale.
Analiza concurenţei:
La nivelul judeţului Suceava, societatea CERBUL CARPATIN FOREST SRL va avea un numar redus de
concurenţi direcţi (societati care detin depozite moderne de cereale cu capacitate de receptie-cantarire, analiza,
selectare, uscare, insilozare in conditii de aerare, temperatura, umiditate controlate pentru prelungirea in
conditii de calitate superioara a duratei de pastrare a produselor), in prezent existand un numar de 53 de
depozite autorizate de cereale cu o capacitate totala la nivel de judet de 32.000 tone, din care doar o parte au si
capacitate de conditionare cereale si niciun depozit in curs de realizare.
Concurenta nu va fi una directa si puternica avand in vedere mai ales capacitatea scazuta de depozitare
existenta la nivel de judet raportata la productia totala de cereale anuala a judetului:
40
SITUAŢIE CENTRALIZATOARE A OPERATORILOR ECONOMICI CARE EXPLOATEAZĂ SPAŢII
DE DEPOZITARE AUTORIZATE IN JUDETUL SUCEAVA la nivelul anului 2012
41
42
Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei şi a mediului de afaceri:
Proiectul de investiţie de faţă va avea impact faviorabil asupra dezvoltării zonei şi a mediului de afaceri
întrucât:
43
· va contribui la creşterea veniturilor la bugetul local, ca efect al dezvoltării mediului de afaceri;
· prin implementarea proiectului şi achiziţionarea de tehnologii moferne şi performante, se va asigura o mai
buna protectie a mediului inconjurator;
· va contribui la o mai bună valorifcare a potenţialului natural şi agricol zonal şi la creşterea productivitatii si
imbunatatirea calitatii producţiei de cereale în zona judeţului Suceava, implicit în zona Moldovei;
· va contribui la creşterea standardelor de performanţă, modernizare, dotare tehnologică şi eficienţă pentru
societăţiile ce depoziteaza cereale din zona în care se implementează proiectul (judeţul Suceava);
· va contribui la creşterea economică a zonei şi implicit la creşterea nivelului de trai;
· va contribui la creşterea economică a agenţilor economici parteneri ai firmei, atât în amonte cât şi în aval
(clienţi ai firmei şi furnizori ai firmei);
· va contribui la crearea unor condiţii obiective pentru penetrarea pieţei comunitare;
· va asigura condiţii de muncă mai bune pentru salariaţii societăţii;
· prin propagarea efectelor proiectului, se vor genera noi surse de fnanţare pentru dezvoltarea altor proiecte de
investiţie.
44
3. Date tehnice ale investitiei
3.1 Date generale
3.1.1 Zona şi amplasamentul (regiunea, judeţul, localitatea) investitiei, suprafaţa şi situaţia juridică ale
terenului care urmează să fie ocupat (definitive şi/sau temporar) de lucrare
Amplasament: sat. Negostina, Com. Balcauti, jud. Suceava
Terenul pe care urmeaza sa se realizeze investitia se afla în Judetul Suceava, comuna Balcauti, sat Negostina şi
are o suprafata de 25919 mp. Imobilul este proprietatea societatii S.C. „CERBUL CARPATIN FOREST” S.R.L., in
baza contractului de vanzare-cumparare nr. 772/24.05.2002. Intabulare drept de proprietate, dobandit prin
conventie, cota actuala 1/1.
Folosinta actuala a terenului este – curti – constructii.
3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice,
nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) – daca investitia o impune
Pe baza observaţiilor efectuate în teren, prin lucrările geotehnice executate, a rezultatelor de laborator
şi literaturii de specialitate consultate, însă şi în funcţie de particularităţile constructive şi tehnologice ale
obiectivului care urmează a se realiza, se pot afrma următoarele:
· pachetul de fundare este prezentat în fişa de stratificaţie a lucrărilor geotehnice executate;
· amplasamentul nu are valori geotehnice critice, nefind probleme de stabilitate;
· formaţiunile geologice descrise, prezintă o portanţă medie, cu excepţia solului vegetal, iar
compoziţia petrografică şi granulometrică este favorabilă executării lucrărilor.
Menţionăm că, pe probele geotehnice prelevate din lucrările geotehnice executate s–a efectuat analiza
granulometrică, iar rezultatele obţinute încadrează materialul în categoria argilă, care prezintă următoarele
procente ale fracţiunile granulometrice:
Foraj geotehnic nr.3.
d<0,002 mm = 54% (argilă coloidală);
0,002<d<0,005 mm = 8% (argilă);
0,005<d<0,05 mm = 28% (praf);
0,05<d<0,2 mm = 8% (nisip fn);
0,2<d<0,5 mm = 2% (nisip mijlociu).
d<0,002 mm = 47% (argilă coloidală);
0,002<d<0,005 mm = 11% (argilă);
0,005<d<0,05 mm = 33% (praf);
0,05<d<0,2 mm = 7% (nisip fn);
0,2<d<0,5 mm = 2% (nisip mijlociu).
Observaţiile efectuate în teren şi rezultatele încercărilor de laborator arată că: pachetul rocilor
cuaternare este reprezentat prin argilă, care conţine următorii componenţi (compoziţie medie):
A = 62%;
P = 28%;
N = 10%, în care conţinutul de argilă coloidală (A2µ) = 54%.
A = 58%;
45
P = 33%;
N = 9%, în care conţinutul de argilă coloidală (A2µ) = 47%.
Umiditate naturală. Limite de plasticitate.
● limitele de plasticitate au fost determinate prin metoda mediilor absorbante şi cupa Casagrande,
obţinându-se următoarele valori:

● umiditatea naturală (W) = 35,20%.
● limită de plasticitate inferioară (WP) = 23,75%;
● limită superioară de plasticitate (WL) = 67,80%;
● indice de plasticitate (Ip) = 44,05%;
● indice de consistenţă (Ic) = 0,74: depozit geologic încadrat în domeniului plastic consistent spre vârtos.
● umiditatea naturală (W) = 26,31%.
● limită de plasticitate inferioară (WP) = 16,36%;
● limită superioară de plasticitate (WL) = 50,68%;
● indice de plasticitate (Ip) = 34,32%;
● indice de consistenţă (Ic) = 0,71: depozit geologic încadrat în domeniului plastic consistent spre vârtos.
Caracteristicile de stare prezintă următoarele valori:
● greutatea volumetrică în stare naturală ( J w)=18,26 KN/mc;
● greutatea volumetrică în stare uscată ( J d)=13,51 KN/mc;
● porozitatea (n)= 49,18%;
● indicele porilor (e) = 0,968;
● gradul de saturare (Sr)=0,985.
● greutatea volumetrică în stare naturală ( J w)=19,40 KN/mc;
● greutatea volumetrică în stare uscată ( J d)=15,36 KN/mc;
● porozitatea (n)= 42,22%;
● indicele porilor (e) = 0,731;
● gradul de saturare (Sr)=0,975.
Pe baza acestor rezultate în conformitate cu prevederile STAS 3300/1-85, anexa C, tabelul 8 am
interpolat valorile parametrilor rezistenţei la forfecare: Ф = 14˚, c = 33,76 kPa.
Calculul presiunilor
Calculul presiunilor caracteristice terenului de fundare s-a efectuat conform STAS 3300/1-85 şi 3300/2-
85.
A. Calculul terenului de fundare pe baza presiunilor
convenţionale
La calculul preliminar sau defnitiv al terenului de fundare, pe baza presiunilor convenţionale, trebuie să
se respecte condiţiile:
· La încărcări centrice: Pef < Pconv şi Péf < 1,2 Pconv;
· La încărcări cu:
§ excentricităţi după o singură direcţie:
- Pef max < 1,2 Pconv, în gruparea fundamentală;
46
- Péf max < 1,4 Pconv în gruparea specială;
§ excentricităţi după ambele direcţii:
- Pef max < 1,4 Pconv, în gruparea fundamentală;
- Péf max < 1,6 Pconv în gruparea specială, în care:
Pef, Péf – presiunea medie verticală pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din gruparea
fundamentală, respectiv din gruparea specială;
Pconv – presiunea convenţională de calcul;
Pef max, Péf max – presiunea efectivă maximă pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din
gruparea fundamentală, respectiv din gruparea specială;
Pentru pământuri foarte compresibile stabilirea preliminară a dimensiunilor fundaţiei se poate face pe
baza valorilor Pconv minime din clasa respectivă de pământ, dar este obligatorie verificarea ulterioară la stările
limită de deformaţie (Ppl) şi de capacitate portantă (Pcr).
În categoria pământurilor foarte compresibile sunt cuprinse: nisipurile afânate şi pământurile coezive
(argiloase) cu Ic < 0,5 sau cu e > 0.90.
Presiunile convenţionale se determină luând în considerare valorile de bază, Pconv. de bază, din tabele.
Valorile de bază din tabele corespund cu presiunile convenţionale, pentru lăţimea tălpii B = 1m şi
adâncimea de fundare Df = 2,0 m.
Pentru cazul de faţă: Ip = 34,32%, Ic = 0,71, e = 0,731 şi Pconv. de bază = 376,37 kPa:
Pconv. = Pconv. de bază + CB + CD
- pentru B = 10,63 m şi Df = 1,65 m (fundare sub adâncimea maximă de îngheţ de 1,10 m adâncime, faţă
de CTN pe pernă de balast de 0,30 m şi radier de beton armat de 0,25 m grosime) se fac corecţiile impuse de
adâncimea şi lătimea fundaţiei:
CB = 0,2 x Pconv. de bază = 0,2 x 376,37 = 75,27 kPa
CD = Pconv. de bază x(Df – 2)/4 = 376,37 x (-0,0875) = (-32,93) kPa
Pconv = Pconv. de bază + CB + CD = 376,37 + 75,27 + (-32,93) = 418,71 kPa
Pef = P’ef ≤ 1,2 x Pconv ≤ 1,2 x 418,71 ≤ 502,45 kPa
Pef = 216,21 kPa ≤ 502,45 kPa.
B. Calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii (Ppl)

Pentru efectuarea calculului trebuie îndeplinite condiţiile:
· pentru fundaţii încărcate centric: Pef < Ppl;
· pentru fundaţii încărcate excentric: Pef < Ppl; Pef max < 1,2 Ppl; Péf max < 1,4
Ppl, în care:
Pef – presiunea verticală pe talpa fundaţiei, provenită din încărcările de calcul din gruparea fundamentală;
Pef max – presiunea verticală maximă pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din gruparea
fundamentală, în cazul excentricităţii după o singură direcţie;
Péf max – presiunea verticală maximă pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din gruparea
fundamentală, în cazul excentricităţii după ambele direcţii;
Ppl – presiunea corespunzătoare unei extinderi limitate a zonei plastice în terenul de fundare.
Pentru fundaţii de formă dreptunghiulară în plan Ppl se calculează cu relaţia:
- pentru construcţii fără subsol:
Ppl = ml (γ*B*N1 + q*N2 + c*N3) kPa
- pentru construcţii cu subsol:
Ppl = ml (γ*B*N1 + (2qe+qi)/3*N2 + c*N3) kPa, în care:
ml – coeficient al condiţiilor de lucru;
47
γ – media ponderată a greutăţii volumetrice de calcul a straturilor de sub fundaţie cuprinse pe o adâncime
de B/4 măsurată de la talpa fundaţiei (kN/mc);
B – latura mică a fundaţiei (m);
q – suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei, lateral de fundaţie (kPa);
qe, qi - suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei la exteriorul şi respectiv interiorul fundaţiei de subsol
(kPa);
c – valoarea de calcul a coeziunii stratului de sub talpa fundaţiei, (kPa);
N1, N2, N3 – coeficienţi adimensionali în funcţie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară a
terenului de sub talpa fundaţiei.
Presiunea plastică s-a calculat în conformitate cu STAS 3300/1-85 şi 3300/2-85, pentru construcţii fără
subsol în condiţiile: ml = 1,4; γ = 19,40 kN/mc; B = 10,63 m; Ф = 14˚; N1 = 0,29; N2 = 2,17; N3 = 4,69; c = 33,76
kPa, obţinându-se următoarea valoare:
Ppl = 361,37kPa
C. Calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă (Pcr)

Pentru calculul terenului la starea limită de capacitate portantă trebuie să asigure respectarea condiţiei:
Q < m*R, în care:
Q – încărcarea de calcul asupra terenului de fundare provenită din acţiunile grupărilor speciale; aceasta poate f
de natura unei presiuni efective, forţa de alunecare, moment de răsturnare, etc;
R – capacitatea portantă de calcul a terenului de fundare; poate fi de natura unei presiuni critice, rezistenţă la
forfecare, moment de stabilitate, etc;
m – coeficient al condiţiilor de lucru.
Când rezultanta încărcării de calcul prezintă o înclinare faţă de verticală mai mică de 5˚ şi în condiţiile
unei stratifcaţii aproximativ orizontale, presiunea critică se poate calcula cu relaţia: Pcr = γ * B’ * Nγ * λγ + q *
Nq * λq + c * Nc * λc, kPa, în care:
γ –greutatea volumetrică a straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei (kN/mc);
B’ – lăţimea redusă a tălpii fundaţiei (m);
Nγ, Nq, Nc – coeficienţi de capacitate portantă care depind de valoarea de calcul a unghiului de frecare
internă, Ф* al straturilor de sub talpa fundaţiei;
q – suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei, lateral de fundaţie (kPa);
c – valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei, (kPa);
λγ, λq, λc – coefcienţi de formă ai tălpii fundaţiei.
Presiunea critică s-a calculat în conformitate cu STAS 3300/1-85 şi 3300/2-85, obţinându-se următoarea
valoare:
Pcrt = 620,04 kPa.
Menţionăm că la calcularea presiunii efective s-a ţinut cont de greutatea silozului dată de furnizor
818,154 daN/mc, de încărcarea dată de perna de balast şi radierul din beton armat şi nu s-au luat în calcul
încărcările date de zăpadă, vânt şi cutremure.
Concluzii şi recomandări
Având în vedere lipsa proceselor naturale de degradare (active), denivelarea foarte mică a suprafeţei
terenului, formaţiunile geologice componente, nivelul hidrostatic ridicat, direcţia de curgere şi sensul drenajului
apei subterane, zona studiată este stabilă din punct de vedere geomecanic.
De asemenea, pe baza rezultatelor obţinute în teren (lucrările geotehnice executate şi prezentate în
această D.T.), a celor de laborator, consemnate în prezenta DT dar şi a literaturii de specialitate referitoare la
48
zonă, având în vedere şi particularităţile constructive şi tehnologice ale obiectivului care urmează a se realiza,
suntem în măsură să recomandăm următoarele:
● silozurile se vor funda sub adâncimea maximă de îngheţ (considerată pentru această regiune la 1,10 m
faţă de CTN, conform STAS 6054/77), pe stratul de argilă cafenie, cenuşie, verzuie cu intercalaţii feruginoase,
plastic consistentă spre vârtoasă la 1,65 m adâncime pe pernă de balast de 0,30 m şi radier de beton armat de
0,25 m grosime;
● pentru centrala termică recomandăm ca fundarea să se realizeze sub adâncimea maximă de îngheţ
(considerată pentru această regiune la 1,10 m faţă de CTN, conform STAS 6054/77), pe stratul de argilă grasă
negricioasă, plastic consistentă spre vârtoasă la adâncimea minimă de fundare de 1,20 m, faţă de CTN (fundaţie
continuă).
● după realizarea pernei compactate de balast înainte de a turna radierul recomandăm utilizarea unei
folii de plastic pentru a împiedica infltrarea laptelui de ciment în balast, după care se va turna o sapă şi apoi se
va monta armătura;
● nivelul hidrostatic (NH) măsurat în amplasament este situat la 1,65-1,90 m adâncime, cu posibile
variaţii sezoniere (creşteri în timpul sezoanelor ploioase, inclusiv la topirea zăpezilor şi scăderi în timpul
sezoanelor secetoase) şi multianuale. La execuţia săpăturilor sub nivelul hidrostatic se vor prevedea
epuismente.
● terenul se încadrează în următoarele tipuri de pământ, pe baza clasifcării pământurilor conform STAS
1243 (tabel nr.1.) în:
● sol vegetal = P5;
● argilă = P5; sau în conformitate cu Indicativul de terasamente (Ts – 81) în
următoarele categorii:
- sol vegetal în „teren mijlociu”;
- argilă în „teren tare”, iar ca săpătură mecanizată în categoria a II-a;
● la executarea săpăturilor deschise pentru fundaţie (depăşesc 1,00 m adâncime), se impun lucrări de
susţinere provizorii, adecvate, pentru a se împiedica prăbuşirea pereţilor excavaţiei, inclusiv a accidentelor
umane, respectându-se: „legea Protecţiei Muncii” nr.90/1996 (republicată–2001)”, „Norme generale de
Protecţia Muncii”, „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” emis de M.L.P.A.T. prin „Ordin
nr.59/N–93” din 24.08.1999;
● Conform prevederilor normativului P100/1-2006, amplasamentul se încadrează la următoarele
categorii:
-- acceleraţia terenului .............................................................ag = 0,16;
- perioada de colţ ....................................................................Tc = 0,7 sec;
regiunea este încadrată în gradul 72 de zonare seismică după scara MSK.
● Conform normativelor: GT 035/2002 şi NP074/2002, lucrările proiectate se încadrează în categoria
geotehnică 2, având risc geotehnic moderat (10 puncte).
Pentru evitarea infltrării apelor de suprafaţă la cota de fundare vor f luate următoarele măsuri:
● sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectării şi evacuării rapide de
pe întreaga suprafaţă supusă construirii a apelor provenite din precipitaţii;
● săpăturile vor f prevăzute cu başe care să permită colectarea şi evacuarea rapidă a apelor provenite
din precipitaţii pe toată durata execuţiei, astfel încât stratul de beton să fe turnat pe teren uscat;
● executarea trotuarelor etanşe în jurul construcţiei, cu lăţimea minimă de 1,0 m, vor avea panta de 2%,
orientată spre exterior, acestea fiind echipate cu rigole etanşe pentru colectarea şi evacuarea apelor provenite
din precipitaţiile căzute în amplasament.
49
Menţionăm că, la execuţia lucrărilor trebuie să fe respectate normele de protecţie a muncii şi P.S.I.,
precum şi cele prevăzute în „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” aprobat de M.L.P.A.T.
prin ” Ordin nr. 9/N-93”.
Amintim că, pe parcursul executării lucrărilor se va realiza monitorizarea acestora, conform prevederilor
din ghid GT 035-2002 (2.5) prin care să se adapteze dacă este necesar detaliile de execuţie în funcţie de
condiţiile geotehnice întâlnite şi comportarea lucrărilor în faza de construcţie.
Prezentul studiu geotehnic este defnitiv pentru amplasamentul cercetat, iar valorile proiectate sunt
obligatorii de respectat la proiectare şi execuţie, impunându-se asistenţă tehnică de către personal de
specialitate. Recepţia săpăturilor va f realizată în prezenţa întocmitorului acestei D.T., consemnându – se
în ,,Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare”, existent în amplasament (faza fundamentală).
Prezentele condiţii de fundare sunt defnitive şi servesc tuturor fazelor de proiectare, însă la apariţia
unor situaţii neprevăzute, acestea vor fi comunicate proiectantului, pentru reexaminarea soluţiilor propuse.
Recomandarea fnală se referă la interzicerea utilizării caracteristicilor, valorilor, măsurilor şi
recomandărilor pentru alte amplasamnte de lucrări, pentru cele limitrofe.
Hidrologic, amplasamentul se încadrează în bazinul hidrografic al râului Siret, zona find drenată prin
afluenţii săi de dreapta (Valea Zăvalina, Valea Soloneţ, Horaiţ et al.).
Aceşti afluenţi se încadrează în tipul de deal şi podiş, cu perioade de ape mari provenite din topirea
zăpezilor (lunile II şi III) sau a ploilor convective (lunile V, VI şi VII) şi ape mici toamna şi iarna, datorate
alimentării subterane foarte reduse.
Regimul hidrologic se încadrează în tipul de regim hidric pluvio – nivo – subteran (ape mari în timpul
primăverii şi verii), dar unii afluenţi seacă în timpul toamnei şi iernii. Bilanţul hidric este încadrat în provincia est
– europeană, find intermediar între cel ponto – getic şi carpatic, caracterizându-se printr-o umiditate variabilă,
care se corelează cu orografa şi umiditatea climatică.
Hidrogeologic, zona se încadrează în tipul „Ape subterane situate în şesurile aluviale” care în cazul
nostru formează un important rezervor de apă subterană ce constituie apele freatice (strate acvifere lipsite de
presiune).
Acest tip de apă subterană prezintă o zonă de alimentare (partea inferioară a versanţilor) şi una de
descărcare (zona de contact între versant şi şes), find drenate în mod natural şi constituind:
● ape suprafreatice, prezintă un regim temporar şi caracter lenticular, deoarece sunt cantonate în
învelişul de sol vegetal, din care cauză prezintă debite mici (sub 0,1 l/s), influenţat puternic de variaţiile
sezoniere ale precipitaţiilor atmosferice;
● ape freatice, acumulate în orizontul de materiale aluvionare, alcătuite din bolovănişuri, pietrişuri şi
nisipuri (roci cu o capacitate superioară de înmagazinare a apei). Aceste ape sunt alimentate din precipitaţii şi
lateral din unităţile hidrogeologice superioare, fiind influenţate de variaţia în timp şi spaţiu a elementelor
climatice. Permeabilitate ridicată a rocilor şesului, la care se adaugă şi pantele mici de scurgere, permit o
infltrare rapidă şi intensă a apelor meteorice, determinând sporirea continuă a rezervelor subterane.
Substratul depozitelor aluvionare de vârstă holocenă este format din argile şi marne de vârstă
sarmaţiană (Volhinian inferior) care sunt impermeabile şi permit staţionarea rezervelor de apă.
● ape subterane de adâncime, prezintă o mineralizare slabă până la accentuată, deoarece acestea sunt
localizate în rocile detritice de vârstă sarmaţiană, care le imprimă particularităţi termo–chimice proprii.
Datorită condiţiilor climatice, nivelul apei subterane prezintă o mobilitate moderată, înscriindu-se în
următoarele faze caracteristice:
● faza de relativă stabilitate a nivelelor minime (iarna);
● faza de creştere a nivelelor (martie–iunie) ape nivo–pluviale;
● faza de relativă stabilitate a nivelelor maxime (iunie-iulie);
50
● faza de scădere generală a nivelelor (august–noiembrie).
În general apa subterană apare la adâncimi diferite, în funcţie de morfografe (versanţi sau treaptă de
luncă). find situată în roci rezervor, cu permeabilitate scăzută, de tip argile, argile prăfoase şi pietrişuri,
scurgerea subterană prezentând o direcţie spre est – sud – est.
Zona studiată este încadrată în subunitatea geografcă a versanţilor şi culoarului morfologic al râului
Siret, care prezintă strate acvifere localizate în aluviuni (treapta de luncă şi terase), depozitele nisipo –
argiloase ale versanţilor şi conurilor de dejecţie ale torenţilor. De asemenea, dispunerea monoclinală a
formaţiunilor geologice (permeabile şi impermeabile) constituie condiţia acumulării apelor subterane,
alimentate în principal din precipitaţii şi reţeaua hidrografică.
Caracterizarea climatică şi microclimatică a zonei

Condiţiile climatice defnesc un climat temperat-continental moderat (în unii ani prezintă şi nuanţe
excesive), care se reflectă în distribuţia temperaturilor şi precipitaţiilor (variaţii termice, diurne, anuale şi
multianuale).
Condiţiile climatice (factorii climatici şi elementele climatice), influenţează direct peisajul geografc şi
particularităţile sale geomorfologice, regimul hidrologic şi hidrogeologic, învelişul vegetal şi tipurile de sol,
inclusiv activităţile antropice.
Acest climat prezintă schimbări lente de temperatură şi inversiuni termice, nuanţă care corespunde
tipului climatic propriu Podişului Sucevei (districtul climatic nordic al Podişului Moldovei) şi caracterizat prin
următorii factori climatogeni:
2 2 2
● radiaţia solară totală = 112,5-115 kcal/cm /an (83 kcal/cm revine semestrului cald şi 31 kcal/cm ,
2 2
semestrului rece), înregistrându-se în luna VII, 15 kcal/cm şi sub 3 kcal/cm în luna XII;
● dinamica atmosferei, reprezentată prin anticiclonul azoric şi siberian (natură dinamică), ciclonul
islandez şi nord mediteranean;
● structura suprafeţei subiacente (active), determină geneza climatelor locale.
Elemente climatice
Modifcarea factorilor climatogeni în arealul zonei, inclusiv oscilaţia acestora în timp, determină modul
de variaţie al următoarelor elemente climatice:
● temperatura aerului (cel mai important parametru) este determinată de următorul complex de
factori: radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei şi particularităţile pe care le dau condiţiile fizico-
geografce regionale şi locale.
Particularităţile regimului temperaturii aerului sunt caracteristice zonei temperate, supuse influenţelor
locale de relief, vegetaţie, hidrografie, factor antropic etc., iar expresia continentalismului este dată de
amplitudinile termice ale temperaturilor medii şi absolute ale aerului (neuniforme de la an la an), înregistrându-
se abateri de la media multianuală, astel:
● regimul lunar, multianual şi amplitudinea multianuală, prezintă un curs normal, deoarece descriu o
curbă ascendentă, în prima jumătate a anului şi apoi descendentă, valori prezentate în următorul tabel (anii
1961-2004):
Speci Luni/valoarea lunară (°C) Media Anotimpuri

fcaţi multian
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII P V T I
e
Valor - - 6, 10, 16, 18, 17, 12, 13, - 6, -
2,7 2,7 7,1 17,5 9,5
i 2,6 5,0 9 8 6 9 0 9 0 3,2 8 3,6
· amplitudinea medie termică multianuală = 23,9ºC,prezentând o temperatură medie
lunară pozitivă (18,9ºC–iulie) şi negativă (-5,0ºC–februarie), încadrează zona în regimul
51
climatic cu amplitudini termice mari (pol al frigului: climat temperat continental de nuanţă excesivă).
Valorile înregistrate reflectă continentalismul şi excesivitatea climatului, impus şi prin:
-temperatura maximă absolută = 37,1ºC (an 1961);

-temperatura minimă absolută = -34,2ºC (an 1996);
-amplitudinea termică absolută = 71,3ºC.
Analizând temperaturile medii lunare, observăm că acestea se menţin sub 0ºC (zile cu îngheţ), timp de 3
luni/an (I, II şi XII), find datorate frecventelor invazii ale maselor de aer rece (origine euro-siberiană şi polară),
puternic continentalizate = 144,2 zile/an:
0
-zile de iarnă (temperatură maximă ≤ 0 C) = 41,9;
0
-zile de vară (temperatură ≥ 25 C) = 58;
0
-zile de tropicale (temperatură ≥ 30 C) = 9,2.
Însă, începând din luna IV, ca urmare a creşterii radiaţiei solare, temperaturile devin pozitive,
înregistrând creşteri importante datorită bilanţului caloric pozitiv al suprafeţei subiacente.
Menţionăm că, se produc abateri de la valorile medii anuale, datorită inversiunilor de temperatură,
foarte frecvente în zonă şi datorate orografiei, fenomen întâlnit iarna, zona platoului structural, prezentând
temperaturi mai ridicate cu 2-3ºC, faţă de văi.
· zile de îngheţ la sol = 178-180 zile/an (primul apare în decada a III-a a lunii IX, iar ultimul în decada a III-a
a lunii IV, sau prima decadă a lunii V);
· tensiunea vaporilor de apă (medie = 12,7 mb)
· umiditatea medie relativă a aerului = 76%, repartizată pe anotimpuri astfel: P = 65%, V = 72%, T = 81% şi
I = 86%;
· nebulozitatea medie anuală = 6,1 zecimi de cer (maxima = 7,41 în anotimpul rece, datorită ariilor
ciclonice şi sistemelor frontale, minima de 4,8 înregistrându-se la sfârşitul verii);
· durata de strălucire a soarelui = 1600÷1800 ore/an ( 1200-1300 ore în semestrul cald şi 400-500 ore în
cel rece);
· număr zile cu soare = 323 zile/an;
· număr zile fără soare= 42 zile/an;
· precipitaţiile atmosferice, reprezintă factorul care se reflectă în geografa şi economia
regiunii, iar cunoaşterea cantităţilor de precipitaţii căzute, regimul lor, frecvenţa, forma şi intensitatea acestora,
prezintă o dublă importanţă: climatologică şi practică (agricultură, transporturi, turism etc.)
· precipitaţii medii anotimpuale = 593,7 mm (semestrul cald = 73,4%) şi rece =26%);
· precipitaţii maxime anuale = 861,3 mm (an 1970);
· precipitaţii minime anuale = 510,9 mm (an 1962), diferenţiindu-se ani ploioşi şi secetoşi, cantitatea
maximă lunară având valoarea de 168,3 mm.
Menţionăm că, precipitaţiile căzute sunt direct proporţionale cu temperatura aerului, originea maselor
de aer, dinamica acestora, orografia şi localizarea geografcă a teritoriului, înregistrându-se şi averse importante:
-cantităţi maxime în 24 h = 97,9 mm (7.09.1971);
-zile cu ploaie = 77 zile/an;
-zile cu ninsoare = 45 zile/an;
-zile cu strat de zăpadă = 70-80 zile/an;
52
-grosime strat de zăpadă = 20-100 cm, excepţional 2 m în anul 1954;
-zile cu cantităţi > 0,1 mm = 105,8 zile/an.
-regimul eolian, este influenţat de poziţia şi intensitatea centrilor barici, orografie, altitudine şi orientarea
reliefului (roza vânturilor maselor de aer este condiţionată de aceste caracteristici), astfel:
-viteza medie = 3,1- 4,5 m/s (maxima 18 m/s, an 1967);
-frecvenţa vânturilor, este înregistrată în conformitate cu punctele cardinale şi
intercardinale, elemente prezentate în următorul tabel:
Direcţia N NE E SE S SV V NV Calm (%)

Frecvenţa (%) 2,6 1,6 1,3 14,2 1,8 4,6 8,6 29 36,3
Viteza (m/s) 3,4 2,4 2,1 3,9 2,4 2,8 3,1 5,7
Furtuni se produc în timpul verii, dar şi iarna (datorită crivăţului), viscole extrem de violente şi înzăpeziri, a
căror viteză poate depăşi 100 km/h.
De asemenea, se mai produc şi următoarele fenomene hidrometeorologice (zile/an): brumă (22,4),
grindină (cel mult 2), ceaţă (10-12), burniţă (6-7), chiciură, polei, rouă, lapoviţă (1-10) şi măzăriche (1-2).
Regionarea microclimatică este determinată de expoziţia reliefului, altitudine, vegetaţie, microrelief şi
pante, impunând separarea următoarelor topoclimate tipice:
· topoclimatul albiei majore, aflat în direcţia maselor de aer (dinamică atmosferică
accentuată), caracterizat prin temperaturi scăzute iarna, umiditate ridicată, viteze ale vântului mai mari şi
frecvente inversiuni termice;
· topoclimatul versanţilor însoriţi, caracterizat prin insolaţie accentuată, umiditate redusă şi
circulaţie activă a aerului;
· topoclimatul versanţilor umbroşi, caracterizat printr-o slabă însorire, umiditate
· mai ridicată şi frecvenţa mare a brumelor.
3.2 Caracteristicile principale ale construcţiilor

3.2.1 Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numărul de niveluri şi înălţimea
acestora, volumul construit
Obiect 1: Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale

Constructia „Sectie depozitare, conditionare, uscare cereale” se va realiza pe teren proprietatea
beneficiarului. Pe teren exista cateva cladiri – hale, magazie, cabina cantar.
In vederea realizarii investitiei este necesara desfiintarea partiala a peretilor silozului C23 pentru realizarea
liniei tehnologice specifice investitiei. Acest siloz a fost construit in 1983. In prezent acesta nu mai este necesar,
este abandonat si nu va mai f utilizat in activitatea societatii; nefind necesar s-a propus desfintarea partiala in
vederea realizarii noii investitii productive. Peretii silozului C23 – au structura din ziduri de beton armat de 2.50
m inaltime si fundatii continue sub ziduri.Se propune desfiintarea peretilor din beton armat ce fac parte din C23-
siloz pe o lungime de aproximativ 85.00 ml.
Silozurile si utilajele necesare in fluxul tehnologic vor fi amplasate pe o platforma betonata situata la
nord - est de cladirea C22 – magazie, dimensiunile platformei, distantele pana la cladirile existente precum si
lungimile peretilor din beton armat care urmeaza a f dezafectat C23 – plan de situatie. Platorma betonata are
forma aproximativ dreptunghiulara in plan.
Silozurile de depozitare, conditionare, uscare au urmatoarele caracteristici:
· Volum : 3x1239 mc
53
· Diametru : 10,91 m
· Inaltime perete siloz : 12,39 m
· Inaltime la varf : 15,34 m
· Parametri proiectare: coeficient seismic: 0,2g; Zapada: 250 Kg/mp; Vant: 144 Km/h
· Specifcatie : Pereti din otel european de inalta calitate cu galvanizare standard de 450
grame/m2, (pe ambele parti). Acoperis standard construit din tabla galvanizata. Stalpi si
racorduri otel european de inalta calitate cu galvanizare standard 350 grame/m2, G115,
sau in cazul racordurilor sudate galvanizare la cald.
· Buncarul include : Placile ondulate ale peretilor si mastic pentru acestea. Usa vizitare in
peretele lateral, stalpi de rezistenta exteriori cu talpi de fixare, toate suruburile de
prindere si fixare. Acoperis cu inclinatie 30 deg cu gura centrala si siber. Gura de
inspectie pe acoperis.
· Gauri acoperis : 2 pe siloz (6 buc.)
Accesul auto pe parcela se face din drum existent; s-au prevazut doua accese auto si unul pietonal, un
acces auto fiind cel la cantar. Pentru circulatia in interiorul parcelei la obiectivele proiectate si asigurarea a
catorva locuri de parcare s-au prevazut platorme betonate.
Obiect 2: Platorma betonata

Suprafata platormei ce urmeaza a f amenajata este de de 1294 mp.
Pentru executia platformei este necesara inlaturarea pamantului vegetal pe o grosime medie de 50 cm.
Sistemul rutier al platformei va f alcatuit din :
· 22 cm dala de beton Bcr 4,0;
· Hartie kraft;
· cm de nisip;
· 30 cm balast amestec optimal;
· 8 cm nisip cu rol antigeliv.
Obiect 3: Cantar (Sistem de cantarire si constructiile aferente cantarului)

Cantarul existent fiind necorespunzator pentru functiunea propusa, acesta se reproiecteaza conform
gabaritelor necesare si va avea 24 metri lungime si 4 metri latime. Cântarul are ca scop determinarea masei în
tranzacţii comerciale.
Se mentine cladirea C21 (aflata in proprietatea societatii) reprezentand cabina cantar. Cladirea C21 are
suprafata construita de 19.80 mp, regim de inaltime parter, are forma dreptunghiulara in plan 3.60 m x 5.50 m,
structura find din zidarie portanta, planseu de beton armat. Acoperisul este tip sarpanta din lemn in doua ape
cu invelitoare din placi de azbociment.
Obiect 4: Cladire pentru centrala termica, laborator si grupuri sanitare

Pentru asigurarea agentului termic necesar in procesul tehnologic, a unui spatiu pentru laborator si grup
sanitar s-a proiectat o cladire avand suprafata construita de 61.45 mp, cu regim de inaltime parter, volumul
construit de 208.95 mc, inaltimea nivelului de 3.25 m.
Functiunile propuse sunt urmatoarele:
· centrala termica S=35.85 mp
· laborator S=9.28 mp
· grup sanitar S=2.70 mp
54
· hol S= 1.80 mp
Sunt prevazute un acces pentru centrala termica si altul pentru laborator si grupuri sanitare. Cladirea
centralei se va realiza pe strucura de zidarie portanta de 30 cm grosime, planseu de beton armat. Acoperisul va
f tip sarpanta de lemn in doua ape cu invelitoare tabla ondulata din otel multistrat culoare gri. Inaltimea la
coama a cladirii va fi de 4.80 m, iar la streasina 3.10 m. Cosul de fum de la centrala termica se va realiza din
elemente ceramice prefabricate.
Pentru asigurarea confortului termic s-a prevazut izolarea peretilor exteriori cu polistirent expandat de 5
cm grosime a soclului cu polistiren extrudat de 5 cm grosime, a planseului peste parter cu polistiren extrudat de
10 cm grosime, iar in zona laboratorului si a grupurilor sanitare izolarea cu polistiren extrudat de 5 cm grosime
sub placa de la parter.
S-au prevazut urmatoarele fnisaje:
· fnisaje interioare:
- tencuieli si zugraveli cu var lavabil la pereti si tavane;
- placaj cu placi faianta la grupurile sanitare si partial in laborator;
- pardoseli de gresie: laborator, hol, grupuri sanitare si ciment sclivisit la centrala
termica;
- tamplarie PVC;
· Finisaje exterioare
- tencuieli pe termosistem culoare alba la pereti si gri la soclu;
-tamplarie PVC culoare alba cu geamuri termopan;
- invelitoare tabla ondulata din otel multistrat culoare gri;
- jgheaburi si burlane ø120 mm din tabla culoare gri.
Obiect 5: Imprejmuire
In vederea protectiei si delimitarii spre drum a parcelei studiate s-a proiectat o imprejmuire de 2,30 m
inaltime avand soclu de 30 cm, stalpi metalici si plasa de sarma proflata.
Obiect 6: Panouri solare

Panourile solare cu tuburi vidate conductoare se vor monta pe un suport metalic pe structura acoperisului. La
boiler se va racorda pe una din serpentine instalatia solara ce va asigura (mai ales in lunile de vara) necesarul de
caldura pentru preparea apei calde menajere.
3.2.2 Pentru reţele: lungimi, lăţimi, diametre, materiale, condiţii de pozare etc.
Alimentarea cu apa rece

Documentatia tehnica pentru alimentarea cu apa a acestui obiectiv implica doua etape successive:
-captare - din sursa subterana prin intermediul unui put forat;
-distributie - catre instalatia sanitara interioara (consumatori);
Captarea se realizeaza dintr-o sursa subterana, in functie de resurse si necesitati, si prin aplicarea unor
procedee adecvate de tratare (daca este cazul) adoptate in raport cu caracteristicile apei brute si cu exigentele
calitative impuse de folosinta. Astel, se va executa un put forat, tehnologia de executie fiind mecanizata
permitand totodata forajul la adancimi mari.
Partile componente ale captarii vor fi: cabina, coloana putului, filtrul, piesa de fund, piese auxiliare si
instalatia hidraulica. La partea superioara a captarii se prevede cabina putului care este o constructie din beton
armat-monolit, izolat hidrofug si izolata termic la partea superioara.
55
In cabina putului forat se prevede un contor de apa rece conform Legii apelor nr. 107/1996 completata cu
actul nr. 8 din 05 Februarie 2010 - Ordonanta de urgenta pentru modifcarea si completarea Legii apelor nr.
107/1996. Din put apa este trimisa catre centrala termica si de aici catre punctele de consum. Asigurarea
presiunii se va face folosind o pompa submersibila. Pentru a limita numarul de porniri - opriri a pompei la
aceasta se va lega un vas de hidrofor. Acesta va fi de tip vas de expansiune cu membrana intrucat prezinta
avantaje importante fata de vasele obisnuite (fara membrana), lipsa contactului apa - aer de unde si absenta
coroziunii vasului si a dizolvarii aerului in apa (nu necesita un compresor pentru adaos perna de aer).
Schema de automatizare a pompei va cuprinde senzor de nivel pentru apa din put (pentru a se evita
functionarea pompei in gol) si presostat pentru pornire/oprire in functie de consumul de apa.
Distributia apei spre punctelor de consum se realizeaza printr-o conducta de polietilena de inalta
densitate PEID D63 mm montata ingropat pana la intrarea in cladire la adancimea minima de 1,10 m pe pat de
nisip 10 cm.
Instalatii de canalizare
Canalizarea exterioara va fi executata din teava PVC KG D110mm pentru apa uzata menajera. Caminele
de canalizare menajera vor fi de tip prefabricat din polietilena si vor avea D 1000 mm. Debitele de ape uzate
menajere vor fi preluate de bazinul vidanjabil a carui capacitate (12 mc) ii va permite stocarea apei uzate pe o
perioada de minim 15 zile calendaristice.
Apele meteorice de pe acoperisul cladirii vor descarca prin intermediul jgheaburilor si burlanelor direct
la sol (la spatiul verde).
Dupa executarea instalatiilor sanitare se vor efectua probe de presiuni si de etanseitate cu respectarea
prevederilor normativului I9/94 si cu respectarea conditiilor de calitate.
Instalatii electrice
Alimentarea cu energie electrica se va realiza de la punctul de transformare existent. Pentru aceasta se
va executa o coloana electrica montata ingropat de la punctul de transformare pana la tablou electric general.
Masura energiei electrice consumate se face in frida de bransament trifazata existenta la punctul de
transformare. Avand in vedere faptul ca puterea instalata si implicit cea absorbita de obiectiv creste datorita
noilor instalatii se va solicita de la S.C. E.ON S.A., daca este cazul, avizul de racordare si solutia pentru realizarea
unui nou bransament.
Alimentarea tabloului electric general TG se realizeaza prin intermediul unei coloane trifazate de
2
alimentare executata din cablu armat cu conductor de lucru din cupru tip CYAbY 3F50+N25 mm , montat in tub
de protectie tip PVC-U Ø50 sub portiunea carosata. Aceasta coloana se monteaza ingropat la adancimea de min
1 m intre doua straturi de nisip a cate 10 cm fecare. Traseul coloanei electrice de alimentare se desfasoara pe
un traseu paralel cu drumul de exploatare si are o lungime de 144 m.
Rezistenta prizei de pamant va f de maxim 1 ohm.
Priza de pamant artificiala va fi realizata din electrozi confectionati din otel zincat de 2,5”. Electrozii de
pamant se instaleaza la 2,00 m fata de fundatia constructiei, sub adancimea de inghet. Electrozii vor fi legati
intre ei cu platbanda realizata din otel zincat 40x4 mm.
3.2.3. Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate
expertiza tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un
expert tehnic atestat pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea
partiala/ lucrari de reparatii, precum si finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de
fnalizarea completa a acestora.
56
Nu este cazul – prin investitia FEADR de fata nu se prevede realizarea de lucrari de modernizare/consolidare/
extindere/ lucrari de reparatii sau fnalizarea constructiilor existente.
3.3 Structura constructivă

Pentru clădiri şi reţele se va face o descriere a soluţiilor tehnice avute în vedere, cu recomandări privind
tehnologia de realizare şi condiţiile de exploatare ale fiecărui obiect.
Obiect 1: Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale

Peretii silozului propus spre desfiintare partiala pentru construire sectie depozitare, conditionare, uscare
in comuna Balcauti, sat Negostina, jud. Suceava a avut o destinatie initiala de C23 – siloz cu structura din beton
armat si fundatii continue sub ziduri. Aceasta cladire se va desfinta in vederea realizarii noii investitii.
Se propune realizarea unui radier din beton armat de 35 cm grosime pentru amplasarea silozurilor si
utilajelor necesare fluxului tehnologic pentru sistemul de depozitare cereale. Sub silozuri se realizeaza fundatii
continue din beton C8/10 cu o centura din beton armat la partea superioara.
Obiect 2: Platorma betonata

Suprafata platormei betonate ce urmeaza a f amenajata este de de 1370 mp.
Pentru executia platformei este necesara inlaturarea pamantului vegetal pe o grosime medie de 50 cm.
Sistemul rutier al platformei va f alcatuit din :
· 22 cm dala de beton Bcr 4,0;
· hartie kraft;
· 2 cm de nisip;
· 30 cm balast amestec optimal;
· 8 cm nisip cu rol antigeliv.
Breviar de calcul platforma
Dimensionarea sistemului rutier rigid
conform Normativului de dimensionare a structurilor rutiere rigide

NP 081/2002
Principii de dimensionare:
Dimensionarea structurilor rutiere rigide se bazeaza pe criteriul tensiunii la întindere din încovoiere
admisibila a betonului de ciment, s tadm.
Pentru dimensionarea structurilor rutiere rigide este necesar sa se efectueze în prealabil studii, în vederea
obţinerii urmatoarelor date:
- compoziţia, intensitatea si evoluţia în perspectiva a trafcului;
- caracteristicile geotehnice ale pamântului de fundare tip P5;
- regimul hidrologic al complexului rutier (tipul profilului transversal 2x1 benzi , posibilitaţi de drenare , nivelul
apei freatice).
Schema de calcul din cadrul metodei de dimensionare este modelul cu element finit realizat prin procedeul
multistrat , alcatuit din: dala din beton de ciment şi stratul echivalent straturilor reale subadiacente dalei (strat
de fundaţie/strat de forma şi pamânt de fundare) in condiţiile urmatoarelor ipoteze:
· caracteristicile încarcarii din trafic (osia standard de 115 KN) sunt:
· încarcarea pe roţi duble: 57,5 KN;
57
· presiunea in amprenta: 0,625 Mpa;
· coeficientul de impact: 1,2;
· presiunea de calcul în amprenta: 0,625Mpa x 1,2=0,750 Mpa.
· încarcarea de calcul din trafc este încarcarea pe roţile duble a osiei standard de 115 KN sporita cu
coeficientul de impact şi transmisa printr-o amprenta dreptunghiulara, tangenta la marginea dalei,
echivalenta amprentei eliptice reale, având dimensiunile in plan: L x l = 37 x 25 (cm);
· încarcarea din variaţii zilnice de temperatura este datorata gradientului zilnic de temperatura
constant, egal cu 0,67 din grosimea dalei;
· dala reazema uniform pe stratul de fundaţie ;
· deplasarile la contactul dintre dala şi stratul echivalent straturilor reale subadiacente sunt definite
prin modulul de reacţie la suprafata stratului de fundaţie .
Etapele principale ale dimensionarii structurilor rutiere rigide sunt urmatoarele :
· Stabilirea traficului de calcul ;
· Stabilirea capacitaţii portante a pamântului de fundare ;
· Alcatuirea structurii rutiere rigide ;
· Stabilirea capacitaţii portante la nivelul stratului de fundaţie ;
· Calculul grosimii dalei din beton de ciment .
Pk
Grupa de vehicule
NK11 2041 Fek o.s.115
Autocamioaneşivehicule cu 2
osii 17,00 2,17 0,40 15
Autocamioaneşivehicule
cu3,4osii 5,00 1,43 0,60 4
Autovehicule articulate 3,00 1,56 0,80 4
Autobuze 1,00 1,54 0,60 1
Tractoare cu/fararemorca 3,00 2,27 0,30 2
Trenurirutiere 1,00 1,96 0,80 2
Total: 30,00 27
Nc=365x0.000001xPpxCrtx∑nki
pkr+pkf/2 x fekunde:
Perioada de perspectiva Pp= 30 ani
Coefcient de repartitietransversala Crt 0,5
Intensitateamediezilnicăanuală a veh. din grupa k
MZA2011 nki
Coefcientul de evoluţie al vehiculelor din grupa k 2011-
2041 pkr
Coefcientul de evoluţie al veh.dingrupa k 2041 pkf
Coefcientul de echivalare al veh.dingrupa k înosii 115 kN fek
Nc= 0,149604375
2.Determinarea capacitaţii portante a pamântului de fundare:
Pamântul de fundare, find alcatuit din argila nisipoasa, se încadreaza în tipul P5, conform tabelului 7.
58
Sectorul de drum fiind situat într-o regiune cu tip climateric II, cu o înalţime sub 1,00m, regimul hidrologic este
2b, valoarea modulului de reacţie al pamântului de fundare, K 0 este 46 MN/m3, conform tabelulul 8,NP
081/2002.
3.Stabilirea alcatuirii structurii rutiere:
· grosime dală- 22 cm.
· hartie Kraft
· strat nisip-2 cm
· strat balast – 30 cm.
· strat nisip-8 cm
4.Stabilirea capacitaţii portante la nivelul stratului de fundaţie:
n
Hech= å hi.ai = 8x0,50+30x0.75+2x0.50=27.50 cm .
i =1
3
Pentru valoarea modulului de reacţie al pamântului de fundare K0=46 MN/m şi valoarea grosimii
echivalente a stratului de fundaţie Hech=28 cm va rezulta valoarea modulului de reacţie la suprafaţa stratului de
3
fundaţie K=35 MN/m ( conform fg.3 NP 081/2002).
5. Adoptarea clasei betonului de ciment rutier:
k
Caracteristicile betonului de ciment rutier sunt urmatoarele:Rezistenţa caracteristica la încovoiere, R înc =40
MPa funcţie de clasa betonului de ciment BcR 4,0 conform SR 183-1:1995.
6. Tensiunea la întindere din încovoiere admisibila a betonului de cimentrutier, s tadm:
s k
tadm=R înc
.
a (0,70- g log Nc) =4,0x1,1x(0,70-0,05 log 0,149)=3,26 Mpa
. .
7.Adoptarea ipotezei de dimensionare:

Ipotezele de dimensionare a structurilor rutiere rigide se considera în funcţie de clasa tehnica a drumului şi
condiţiile climaterice pe baza încarcarii combinate (încarcarea de calcul din trafic şi încarcarea din gradientul
de temperatura zilnic) sau numai a încarcarii din trafic.
Pentru drumuri de clasa tehnica V – IPOTEZA III.
σ=σt+0,8 x 0,65 σtΔt≤σt adm
8. Determinarea grosimii dalei din beton de ciment :
Grosimea dalei din beton de ciment, H se determina din diagrama de dimensionare corespunzatoare ipotezei
3, pe baza valorilor:
3
- modulului de reacţie la suprafaţa stratului de fundaţie, K = 35 MN/m ;
- tensiunii întindere din încovoiere admisibila a betonului, s tadm=3,26MPa prin interpolare liniara.
Grosimea dalei de beton, H rezulta de 21,80cm şi se rotunjeşte la 22cm.
II.Verificareastructuriirutiere la acţiuneaîngheţ-
dezghet:
Verifcareastructuriirutiereranforsate la acţiuneaîngheţ-dezgheţului se face
conform STAS 1709-90.
1.Date initiale:
Coefcient
1.1.Alcatuirea structuriirutiereexistente: Tip Grosime de ech.
hi (cm) c ti
dala de betonBcr 4,0 bcr 4 22 0,45
59
stratnisip 2 1
sort
Stratbalast existent <0,63 20 0,7
stratnisip 8 1
pamant din patuldrumului 5 1
1.2.Caracteristicele zonei la actiuneainghet - dezghet:
Tipulclimateric II
Indicele de inghet Imed5/30= 783^0Cxzile
Grosimeastructuriirutierealc.dinstraturirezistente la inghet Hstr.= 57 cm
Adincimea de inghet in pam. de fundatie f(Imed5/30)STAS
1709/1 z= 100 cm
2.Etape de calcul:
2.1.Calculul adincimii de inghet in complexulrutier:
zcr = z + ∆z = 118,1 cm
∆z=Hstr. - He = 18,1
cm
2.2.Calculul grosimiii ech.de calcul a complexulrutier:
He=∑hixci= 38,9 cm
2.3.Calculul gradului de asigurare la patrundereainghetului in

complexulrutier:
K=He/ZCR= 0,3294
2.4.Verificarea gradului de asigurare la patrundereainghetului
in complexulrutier:
K=He/ZCR ≤ K adm=0.30 0,3294 > 0,3
Obiect 3: Cantar (Sistem de cantarire si constructiile aferente cantarului)
Cantarul existent fiind necorespunzator pentru functiunea propusa, acesta se reproiecteaza conform
gabaritelor necesare si va avea 24 metri lungime si 4 metri latime, si va avea fundatiile continue din beton
simplu si radier din beton armat pentru amplasarea cantarului. Cântarul are ca scop determinarea masei în
tranzacţii comerciale. Se mentine cladirea C21 reprezentand cabina cantar – fara a fi necesare lucrari
suplimentare in cadrul acesteia. Cladirea C21 are suprafata construita de 19.80 mp, regim de inaltime parter, are
forma dreptunghiulara in plan 3.60 m x 5.50 m. Structura find din zidarie portanta, planseu de beton armat.
Acoperisul este tip sarpanta din lemn in doua ape cu invelitoare din placi de azbociment.
Obiect 4: Cladire pentru centrala termica, laborator si grupuri sanitare
Pentru asigurarea agentului termic necesar in procesul tehnologic, a unui spatiu pentru laborator si
grup sanitar s-a proiectat o cladire avand suprafata construita de 61.45 mp, cu regim de inaltime parter, volumul
construit de 208.95 mc, inaltimea nivelului de 3.25 m.
Cladirea propusa pentru centrala termica, laborator si grupuri sanitare are structura de rezistenta din
zidarie portanta de 30 cm grosime la exterior si 25 cm grosime la interior. La partea superioara a zidariei se va
executa o centura din beton armat. Peretii de compartimentare de la grupurile sanitare sunt din gips carton pe
schelet metalic de 10 cm grosime.
Pentru asigurarea confortului termic s-a prevazut izolarea peretilor exteriori cu polistirent expandat de 5cm
grosime a soclului cu polistiren extrudat de 5 cm grosime, a planseului peste parter cu polistiren extrudat de 10
60
cm grosime, iar in zona laboratorului si a grupurilor sanitare izolarea cu polistiren extrudat de 5 cm grosime sub
placa de la parter.
Planseul peste parter va f din beton armat realizat monolit.
Acoperisul va f tip sarpanta din lemn ignifugat in doua ape. Sarpanta va fi ancorata de structura cladirii
cu ø6/1,50m.
Infrastructura este realizata din fundatii continue din beton simplu sub elevatii din beton armat.
Adancimea de fundare este de 1,20 m de la cota terenului natural.
Fundatiile au fost calculate la o presiune de Ppl = 361,37kPa .
Intre trotuar si elevatii se va realiza un dop de bitum pentru a preveni infltratiile .
Obiect 5: Imprejmuire
In vederea protectiei si delimitarii spre drum a parcelei studiate s-a proiectat o imprejmuire de 2,30
m inaltime avand soclu de 30 cm, stalpi metalici si plasa de sarma proflata, avand soclu de 30 cm, stalpi
metalici si plasa de sarma profilata. Infrastructura imprejmuirii fiind realizata din fundatii continue din beton
simplu sub elevatii din beton armat.
Obiect 6: Panouri solare

Panourile solare cu tuburi vidate conductoare se vor monta pe un suport metalic montat pe structura
acoperisului.
3.4 Principalele utilaje de dotare ale construcţiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.)
Principalele utilaje de dotare sunt:
=> Centrala termica;
=> Utilaje pentru sistemul de depozitare cereale;
=> Mijloace de masura si analiza pentru dotare laborator;
=> Cantar rutier.
=> Panouri solare cu tuburi vidate conductoare;
3.5 Instalaţii aferente construcţiilor

Se vor descrie soluţiile adoptate pentru instalaţiile de iluminat, forţa, curenţi slabi, apă, canalizare etc.
Instalatii sanitare
Instalatii interioare de alimentare cu apa
Instalatiile sanitare interioare aferente obiectivului cuprind:
- dotarea cu obiecte sanitare, armaturi si accesorii;
- alimentarea cu apa rece si apa calda a punctelor de consum;
- canalizarea apelor uzate menajere.
Dotarea cu obiectele sanitare, armaturile si accesoriile necesare ale punctelor de consum s-a facut in
conformitate cu prevederile normativelor: I 9-94 , STAS 1478/90, in functie de destinatia cladirii si numarul
de persoane pentru a se asigura conditiile de igiena si gradul de confort cerut de benefciar.
Obiectele sanitare si accesoriile aferente cu care se prevede echiparea grupurilor sanitare sunt:
-lavoar din portelan sanitar;
-vas de closet din portelan sanitar cu rezervorul de spalare montat pe vas;
-etajera din portelan sanitar;
-oglinda din semicristal;
-porthartie din portelan sanitar.
61
Alimentarea cu apa a punctelor de consum se va face cu conducte din polipropilena. Amplasarea
conductelor de distributie si de racord la obiectelor sanitare se va realiza cu montaj aparent si partial
ingropat acolo unde este impus.
Prepararea apei calde de consum se realizeaza prin intermediul centralei termice echipata cu un
schimbator de caldura cu acumulare (tip boiler) de capacitate 100 l ce va asigura un debit de 313 l/h.
Boilerul va f echipat cu o rezistenta electrica pentru preparare ACM in modul economic si pentru
functionare independenta de functionarea cazanului termic.
La boiler se va racorda pe una din serpentine instalatia solara ce va asigura (mai ales in lunile de vara)
necesarul de caldura pentru preparea apei calde menajere. Pentru perioada in care instalatia solara nu
acopera necesarul de caldura pentru prepararea apei calde, a doua serpentine va circula agent termic
furnizat de cazanul termic si va acoperi aceasta diferenta. Instalatia solara pentru prepararea apei calde este
compusa din 4 panouri solare, o statie solara echipata cu pompa de circulatie si termomanometre. Dilatatia
agentului termic din instalatia solara este preluata de un vas de expansiune tip inchis cu membrana elastica.
Statia solara va comanda pornirea/oprirea pompei de circulatie functie de temperatura intrare/iesire boiler.
Boilerul este prevazut suplimentar cu o rezistenta electrica de 2,5 kW ce va ajuta la obtinerea apei calde de
consum in parametrii doriti daca cazanul este oprit (perioada calda a anului) si agentul termic furnizat de
instalatia solara este insufcient.
Instalatii interioare de canalizare

Pentru preluarea apelor (accidentale si de spalare) de pe pardoselile din grupul sanitar si din centrala
termica s-au prevazut sifoane de pardoseala.
Apele uzate menajere de la obiectele sanitare se descarca gravitational in coloanele instalatiei si de
aici catre instalatia exterioara de canalizare din incinta.
Pentru punerea in contact cu presiunea atmosferica si pentru evacuarea gazelor din conductele de
canalizare s-au prevazut coloane de ventilatie primara ce se prelungesc deasupra acoperisului cu maxim 0,5
m cu conducta din polipropilena si cu caciula de ventilatie, pentru impiedicarea patrunderii in conducta a
precipitatiilor atmosferice.
Instalatia interioara de canalizare va fi realizata din tuburi de polipropilena de scurgere avand
diametre cuprinse intre Dn 32 si Dn 110 mm. Pentru buna scurgere a apelor uzate conductele D110 vor f
prevazute cu panta de i = 0,02 (2%) in sensul curgerii. Instalatia va fi prevazuta cu piese de curatire
amplasate conform planurilor.
Dupa executarea instalatiilor sanitare interioare se vor efectua probe de presiuni si de etanseitate cu
respectarea prevederilor normativului I9/94 si cu respectarea conditiilor de calitate.
Masuri de protectia muncii

In executie vor f respectate prevederile din « Regulamentul pentru protectia si igiena muncii in
constructii » - aprobat de M.L.P.A.T. si publicate in Buletinul Constructiilor nr. 5-6-7-8/93 in special
capitolele referitoare la lucrarile de alimentare cu apa si de canalizare.
Raspunzator de respectarea Normelor de Protectia Muncii este conducatorul punctului de lucru.
Acesta va instrui personalul din subordine la inceperea lucrarilor si saptamanal si va consemna masurile
specifice operatiilor de executat, in fsele individuale.
Pesonalul muncitor va purta echipamentul individual de protectie pe toata durata lucrului, nu va
executa alte lucrari decat cele pentru care este angajat si nu va parasi locul de munca fara aprobare.
62
Instalatii interioare de incalzire
Alimentarea cu energie termica a instalatiei de incalzire (apa calda 80/60°C) se va realiza dintr-o
centrala termica proprie, amplasata intr-o incapere special amenajata.
Pentru alimentarea cu agent termic a uscatorului in cadrul procesului tehnologic se utilizeaza agent
termic abur (de joasa presiune < 0,9 bar) care este produs de un cazan termic de capacitate 800 kcal/h
existent. Proiectul cuprinde amenajarea spatiului centralei termice si a tuturor echipamentelor ce vor
asigura functionarea instalatiei in conditii de siguranta.
Montarea cazanelor vechi se face pe baza unei documentatii tehnice preliminare de montare avizata
de catre RADTP. Montarea cazanelor vechi se face de catre producatorul acestora sau de catre persoana
juridica autorizata de catre ISCIR. Beneficiarul are obligatia de a obtine toata documentatia necesara pentru
punerea in functiune a cazanului ce il detine. Montarea cazanului termic se face doar respectand
prevederile prescriptiei PT C1-2010.
Prin intermediul unui schimbator de caldura cu placi ce utilizeaza agent termic primar aburul se
o
obtine agent termic secundar cu parametrii de temperatura 80/60 C ce va alimenta instalatia interioara de
incalzire si boilerul pentru preparare apa calda de consum.
Amenajarea salii cazanului si a spatiilor adicente respecta prescriptia PT C1-03.
Transportul agentului termic pentru procesul tehnologic se va realiza cu conducte din otel
preizolate montate ingropat ce vor respecta prescriptia PT C10/2-02.
Siguranta in exploatare a cazanul termic impune echiparea cu o pompa de recirculare si cu supape de
siguranta. Pentru instalatia de alimentare cu agent termic abur a uscatorului de cereale s-a prevazut un vas
de expansiune inchis cu membrana pentru preluarea dilatarii agentului termic si mentinerea presiunii. Pe
conducta tur s-a prevazut o pompa dubla de circulatie a agentului termic.
Necesarul de energie termica pentru incalzirea spatiilor interioare s-a calculat conform SR 1907/1-97,
SR 1907/2-97, STAS 6472/3-89 si normativ C107/1 - 97, in urm. ipoteze :
- cladire amplasata in zona climatica IV (te = -21°C) si zona eoliana 3 (v=8 m/s);
- temperaturile interioare in functie de destinatiile incaperilor;
2
- ferestre cu tamplarie din PVC cu geam termoizolant avand Ro= 0,550 m K/W;
2
- elemente opace exterioare: zidarie caramida tip GVP si termosistem avand Ro= 2,905 m K/W;
2
- pardoseala cu rezistenta termica avand Ro= 2,988 m K/W;
2
- planseu peste parter Ro= 2,446 m K/W.
Pentru realizarea confortului termic s-au prevazut instalatii interioare de incalzire, care cuprind:
- instalatii interioare de incalzire centrala cu corpuri statice;
- reteaua de distributie tur/retur pentru agent termic;
- schimbator de caldura cu placi.
Dimensionarea corpurilor de incalzire s-a facut in conformitate cu prevederile si datele din
documentatia tehnica elaborata de catre frma furnizoare de radiatoare din otel, in urma calcului de
dimensionare a necesarului de caldura, realizat pe baza relatiilor de calcul din SR 1907-1/1997, SR 1907-
2/1997, SR 4839/1997 pentru fiecare incapere in parte si tinand cont de coefcientii de corectie pentru ca
o
temperatura agentului termic sa fie 80/60 C. Corpurile de incalzire statice se vor monta aparent pe console
metalice, fxate de elementele de constructie.
Fiecare corp de incalzire va fi prevazut cu robinet dublu reglaj, pe tur si pe retur, si ventil de aerisire.
Pe tur robinetul de reglaj va f de tipul termostatat. S-au prevazut corpuri de incalzire echipate complet cu:
- sistem de prindere;
- ventil dezaerisire;
- 1 reductie 1” x 3/8”;
- garnituri.
63
o
Distributia agentului termic – apa calda cu parametrii de temperatura 80/60 C s-a prevazut a se
realiza printr-o instalatie cu distributie inferioara, tip ramifcat, cu circulatie fortata si in sistem bitubular.
Conductele pentru transportul agentului termic vor fi realizate din teava de polipropilena cu insertie de
aluminiu.
Conductele de racord la fecare corp de incalzire se vor monta aparent si vor fi executate din teava de
polipropilena cu insertie de aluminiu cu diametrul de 20 mm.
Aerisirea instalatiei interioare de incalzire va f asigurata prin ventilele de aerisire de pe fiecare corp
de incalzire, precum si prin dispozitivele automate de aerisire montate in centrala termica.
Golirea instalatiei interioare de incalzire este prevazuta a se realiza in spatiul centralei termice, la
sifonul de pardoseala Ø50 mm, dar sunt prevazute armaturi de golire locala la fiecare corp de incalzire (prin
robinetul de retur).
Expansiunea apei din instalatia interioara de incalzire va fi preluata de catre vasul de expansiune care
va asigura si mentinerea presiunii.
Circulatia agentului termic s-a prevazut a se realiza prin pompare, cu pompe de circulatie de
conducta in circuitul de incalzire si in cel de preparare apa calda menajera.
Pe conducta de retur s-a prevazut si un separator de impuritati.
Conform standardelor in vigoare si calculelor efectuate, in functie de suprafata si destinatia spatiilor
analizate, rezulta o putere totala pentru asigurarea necesarului de caldura Q = 2,70 kW.
Pentru acoperirea necesarului termic cat si a necesarului de caldura pentru preparare A.C.M. in
camera centralei termice se va instala un schimbator de caldura ce va furniza agent termic apa calda
o
80/60 C.
Montarea centralei termice se va face in conformitate cu conditiile de instalare prevazute de
Prescriptie Tehnica ISCIR, precum si cele impuse de Normativul I13.
In functie de tehnologia aleasa, executantul are obligativitatea de a intocmi proiectul de montaj care
sa cuprinda toate elementele, tipuri de conducte, fitinguri de imbinare, cote de montaj sau sa solicite
asistenta tehnica proiectantului.
Instalatii interioare electrice

Solutiile tehnice adoptate aferente investitiei de mai sus, sunt pentru:
a) Instalatii electrice – curenti tari:
Ø instalatii electrice de iluminat si prize;
Ø instalatii electrice de iluminat de siguranta;
Ø instalatii electrice de forta.
b) Instalatii de protectie impotriva trasnetului si priza de pamant.
Lucrarile se vor realiza de catre o societate atestata pentru lucrari in instalatii electrice, cu personal
califcat si autorizat A.N.R.E.
Masura energiei electrice consumate se face in frida de bransament trifazata existenta la punctul de
transformare. Avand in vedere faptul ca puterea instalata si implicit cea absorbita de obiectiv creste datorita
noilor instalatii se va solicita de la S.C. E.ON S.A., daca este cazul, avizul de racordare si solutia pentru realizarea
unui nou bransament.
Puterea electrica instalata este Pi = 70,000 kW, puterea maxima absorbita Pmax_abs = 52,308 kW,
tensiune de lucru U = 3x400/230 V, factor de putere cos φ = 0,92 si frecventa retelei f = 50 Hz.
Pentru protectie la supratensiuni tranzitorii de origine atmosferica sau de comutatie tabloul electric
general este echipat cu descarcator.
Tablourile electrice prevazute sunt de tipul Pragma (Merlin–Gerin) montate aparent. Se vor utiliza
pentru circuitele de priza monofazate disjunctoare automate cu curent nominal de IN = 16 A, prevazute cu
64
dispozitive de protectie diferentiala de 30 mA, respectiv disjunctoare automate cu curent nominal de IN = 10 A,
prevazute cu dispozitive de protectie diferentiala de 30 mA pentru circuitele de iluminare. Instalatiile electrice
interioare s-au proiectat avand la baza planurile de arhitectura.
Instalatia electrica de iluminat asigura cerintele atat cantitative (nivel de iluminare) cat si calitative
(distributie, culoare, grad de protectie, etc.) in conformitate cu NP 061-02 – Normativ de proiectarea si
executarea sistemelor de iluminat artificial in cladiri.
Iluminatul natural este asigurat prin ferestre, iar iluminatul artifcial este asigurat de instalatiile electrice
interioare, care vor asigura un nivel de iluminare corespunzator destinatiei fiecarei incaperi:
- laborator E = 500 lx;
- grup sanitar E = 200 lx – la oglinda;
- hol E = 100 lx.
Instalatia electrica se executa cu cabluri cu conductoare active din cupru tip CYY-F cu izolatie si manta
din PVC, protejate in tuburi de protectie etanse din PVCtip copex 16. Pentru circuitele de iluminat se vor utiliza
2 2
cabluri tip CYY-F 3x1,5 mm , iar pentru circuitele de priza se vor utiliza cabluri tip CYY-F 3x2,5 mm .
Circuitele de iluminare se vor realiza distincte fata de circuitele de prize.
Inaltimile de amplasare a prizelor, intreruptoarelor si comutatoarelor vor respecta prevederile din
Normativul I7/2011, referitoare la instalatiile electrice de interior.
Conform normativului sus amintit – „Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor
electrice aferente cladirilor”– aparatele electrice se vor monta la inaltimea de:
- intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de pe circuitului electric de iluminat se monteaza
ingropat la o inaltime de 0,60 ... 1,50 m masurata de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite, montate
numai pe conductoarele de faza; curentul nominal al aparatelor electrice utilizate vor avea curentul nominal de
minim 10 A;
- prizele sunt cu contact de protectie si se monteaza la o inaltime de 0,30 m si peste 1,50 m; curentul
nominal al aparatelor electrice utilizate va f de minim 16 A.
Conform Normativului I7/2011 si SR 12294/93 destinatia cladirii impune echiparea cu iluminat de
siguranta de tipul 3b. Corpurile de iluminat de siguranta vor fi de tipul CISA-2x8W MARTE M S/NM echipat cu
tuburi fluorescente de 8W si acumulator NI-Cd 3,6V/3Ah IP65 cu autonomie de 1 h. Alimentarea cu energie
electrica a corpului de iluminat de siguranta este asigurata printr-un circuit separat si corpurile sunt echipate cu
dispozitive locale de comutare automata (ex. luminoblocuri, pile etc.), durata de comutare admisa fiind de cel
mult 15 s.
Protectia impotriva electrocutarii se face prin legarea la nul de protectie. Conductorul de nul de lucru va
f separat de conductorul de nul de protectie de la TG in sensul transportului de energie electrica pana la
carcasele receptoarelor electrice alimentate din tablou. Conductorul de nul de protectie va f izolat si protejat pe
tot parcursul lui pana la receptor in aceleasi conditii ca si conductoarele active de faza si nul de lucru.
Pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta in prezentul proiect s-a prevazut:
- legarea la conductorul de protectie ca mijloc principal de protectie;
- legarea la priza de pamant ca mijloc suplimentar de protectie.
Elementele metalice se vor lega la conductorul de protectie (PE). Carcasele metalice ale motoarelor,
toate elementele metalice care pot ajunge accidental sub tensiune se vor lega suplimentar la instalatia de legare
la pamant de protectie.
Instalatia de protectie impotriva trasnetului este de tip PDA, DC+30, montat pe catarg cu inaltimea de
5,00 m, iar coborarea de la paratrasnet la priza de pamant se va realiza prin platbanda de otel zincat 25 x 4 mm.
Acest dispozitiv de captare asigura in situatia studiata o raza de protectie la nivelul solului de 79 m. Legarea
benzii de coborare cat si legarea tabloului general la priza de pamant se va realiza prin intermediul pieselor de
65
separatie, montate la circa 2,00 m de la suprafata solului. Aceste piese trebuie sa fie astfel realizate incat sa nu
poata f demontate decat cu ajutorul unor scule, atunci cand se executa masuratori.
Rezistenta prizei de pamant va f de maxim 1 ohm.
Priza de pamant artifciala va fi realizata din electrozi confectionati din otel zincat de 2,5”.
Electrozii de pamant se instaleaza la 2,00 m fata de fundatia constructiei, sub adancimea de inghet.
Electrozii vor fi legati intre ei cu platbanda realizata din otel zincat 40x4 mm.
Executarea, intretinerea si exploatarea instalatiilor electrice se face numai de catre personal calificat si
autorizat in instalatii electrice.
Proiectarea si executarea lucrarilor de instalatii asigura criteriile de performanta prevazute in Legea
10/1995 pentru principalele cerinte de calitate obligatorii:
Ø rezistenta si stabilitate;
Ø siguranta in exploatare;
Ø siguranta la foc;
Ø igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
Ø izolatie termica, hidrofuga si economia de energie;
Ø protectie impotriva zgomotului.
La executia lucrarilor se vor respecta normele de tehnica securitatii si protectie a muncii cuprinse in
actele normative in vigoare specifce pentru fiecare categorie de lucrari in parte.
3.6 Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acestora

Se vor descrie modul de asigurare a acestora şi soluţiile tehnice adoptate.
Alimentarea cu energie electrica se va realiza din punctul de transformare existent aflat la 144 m prin
intermediul unui coloane electrice montata ingropat.
Pentru alimentarea cu apa rece se va executa un put forat in incinta, tehnologia de executie find
mecanizata permitand totodata forajul la adancimi mari.
Apa uzata menajera este preluata de reteaua exterioara de canalizare si stocata intr-un bazin vidanjabil
pe o perioada de minim 15 zile calendaristice.
3.7 Avize şi acorduri
Avizele şi acordurile emise de organele în drept, potrivit legislaţiei în vigoare, privind:

- certifcatul de urbanism nr. 32/23.07.2012 emis de primaria comunei Balcauti, cu încadrarea amplasamentului
în planul urbanistic, avizat şi aprobat potrivit legii;
- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziţiilor legale:
Clasarea Notifcarii emisa de APM Suceav nr. 7977/26.07.2012
Notificare emisa de DSVSA Suceava nr. 6223/26.07.2012
Notificare emisa de DSP Suceava nr. 8481/26.07.2012.
3.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de

transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care
urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Se vor preciza de asemenea denumirea, numarul
si valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor care vor fi
achizitionate, cu fundamentarea necesitatii acestora (utilizati formatul tabelar prezentat mai jos). Se va
descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului.
Atentie! Nu se va mentiona marca, denumirea producatorului, frma etc.
66
Prin proiectul de finantare FEADR se vor achizitiona urmatoarele utilaje tehnologice cu montaj si dotari:
Nr. Denumire/Tip Numar Valoare fara TVA TVA Total cu TVA

crt utilaj/echipament bucati -Lei- -Lei- -Lei-
Utilaje si echipamente tehnologice cu montaj
1 Linie selectare-uscare-depozitare
1 1.373.857 329.726 1.703.583
cereale
2 Montaj linie selectare-uscare-
1 92.376 22.170 114.546
depozitare cereale
3 Cantar rutier cereale 1 62.354 14.965 77.319
4 Montaj cantar rutier cereale 1 9.238 2.217 11.455
5 Utilaje centrala termica 1 14.336 3.441 17.777
6 Montaj centrala termica 1 26.755 6.421 33.177
7 Utilaje panouri solare 1 30.887 7.413 38.300
8 Montaj panouri solare 1 2.433 584 3.017
Total utilaje cu montaj, exclusiv montaj 1.481.435 355.544 1.836.978
Dotari – laborator analiza cereale
1 Masa laborator 1 1.986 477 2.463
2 Sonda de prelevare probe 1 1.150 276 1.426
3 Tarar / curatator probe 1 29.329 7.039 36.368
4 Granomat – analizor pentru cereale 1 17.782 4.268 22.050
5 Umidometru 1 4.665 1.120 5.785
6 Sistem determinare gluten 1 34.493 8.278 42.772
7 Balanta de precizie 1 1.501 360 1.861
8 Moara de laborator cu ciocane 1 9.233 2.216 11.449
9 Termometru cu sonda 1 919 221 1.140
10 Dispozitiv pentru determinarea 1
masei hectolitrice 2.028 487 2.514
Total dotari laborator 103.087 24.741 127.828
Detalierea structurii si valorile liniei de selectare-uscare-depozitare cereale:
Valoare
Nr. Valoare
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor Nr. buc TVA
Crt (fără TVA) (inclusiv TVA)
de cheltuieli
1 Transportator buncar descarcare 1 25.662 6.158 31.820
2 Elevator incarcare precuratitor 1 24.207 5.809 30.016
3 Selector - precuratitor 1 116.601 27.984 144.585
4 Elevator incarcare uscator - siloz tampon 1 32.890 7.893 40.784
5 Siloz tampon 1 39.961 9.590 49.552
6 Accesorii siloz umed 1 15.454 3.709 19.163
7 Uscator cereale 1 224.039 53.769 277.808
8 Elevator incarcare descarcare silozuri 1 36.142 8.674 44.816
9 Transportator alimentare silozuri 1 39.943 9.586 49.529
10 Transportator alimentare uscator - siloz 1
tampon 15.066 3.615 18.682
67
11 Silozuri depozitare 3 560.814 134.595 695.410
12 Accesorii silozuri depozitare: indicator de 3
nivel si suport indicator nivel 3.528 846 4.375
13 Sistem de aerare 3 29.347 7.043 36.391
14 Sistem monitorizare temperatura 9 15.648 3.755 19.404
15 Sistem golire silozuri 1 36.410 8.738 45.148
16 Transportator descarcare silozuri 1 45.393 10.894 56.288
17 Sistem conducte si acces 1 45.148 10.835 55.984
18 Stand metalic selector+pasarela intre 1
uscator si siloz tampon 13.279 3.186 16.466
19 Panou de comanda si control 1 54.321 13.037 67.358
20 TOTAL 1.373.857 329.726 1.703.583
Prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati):

In cadrul proiectului „Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale cu bransament/record
electric in comuna Balcauti, sat Negostina, jud. Suceava” tehnologia adoptata este de tip industrial. Pentru
depozitarea, conditionarea si uscarea cerealelor se vor amplasa pe o platforma betonata silozurile si utilajele
necesare in fluxul tehnologic. Cantarul existent find necorespunzator pentru functiunea propusa se
reproiecteaza conform gabaritelor necesare, spatiul destinat acestuia va avea 24 metri lungime si 4 metri
latime.Pentru asigurarea agentului termic necesar in procesul tehnologic, a unui spatiu.
Pentru laborator si grup sanitar s-a proiectat o cladire cu regim de inaltime parter cu o suprafata utila de
49.63 mp.
Accesul auto pe parcela se face din drum existent; s-au prevazut doua accese auto si unul pietonal, un
acces auto find cel la cantar. Pentru circulatia in interiorul parcelei la obiectivele proiectate si asigurarea a
catorva locuri de parcare s-au prevazut platorme betonate.
In vederea protectiei si delimitarii spre drum a parcelei studiate s-a proiectat o imprejmuire de 2,30 m
inaltime avand soclu de 30 cm, stalpi metalici si plasa de sarma proflata.
Pentru spatiile de depozitare, conditionare, uscare cereale întâlnim următorele utilaje:

=> Centrala termica;
=> Utilaje pentru sistemul de depozitare cereale;
=> Mijloace de masura si analiza pentru dotare laborator;
=> Cantar rutier.
=> Panouri solare cu tuburi vidate conductoare;
DATE INITIALE:
3
· Volum de stocare silozuri depozitare: 3.717 m
· Capacitate de stocare silozuri depozitare cereale: 2.787,75 tone
3
· Numar total silozuri stocare: 3 x 1239 m
· Numar total silozuri stocare temporara: 1 x 84,4 m
3
· Capacitate transport cereale: 40 t/h

· Capacitate uscare: 5 t/h porumb, 6,4 t/h grau, 4,3 t/h rapita
3
Datele de mai sus sunt exprimate pentru porumb sau grau, soia cu densitatea de 750 Kg/m .
68
DESCRIERE FLUX TEHNOLOGIC:
Un sistem de stocare si gestionare are ca scop manipularea si stocarea cerealelor si a florii soarelui in
conditii optime, astfel incat cerealele si floarea soarelui stocate sa fe aduse in parametrii optimi stocarii si sa sa
nu fe afectate in mod negativ pe perioada stocarii.
In acest sens, un sistem de stocare si gestionare a cerealelor trebuie sa fie compus dintr-un minim de utilaje cu
ajutorul carora sa avem certitudinea ca cerealele sunt aduse la parametrii optimi stocarii pe timp indelungat.
Etape:
I. RECEPTIA cerealelor in sectie, CANTARIREA acestora pentru determinarea cantitatii si ANALIZA
(determinarea particularitatilor chimice ale cerealelor):
Prima etapa parcursa de cerealele (materiile prime) intrate in sectie o reprezinta preluarea cerealelor
(cântărire, analiză de calitate conform STAS şi descărcare).
Aici se realizeaza receptia cerealelor atat in cazul celor preluate de la terti, cat si a celor provenite din
propria exploatatie agricola a societatii.
In prima faza aceasta implica cantarirea acestora, pe sortimente si clasifcarea materiilor prime intrate,
in functie de cerintele STAS.
a. CANTARIREA
In vederea cantaririi profesionale si cu precizie a cerealelor receptionate in sectie, se va achizitiona un
cantar rutier profesional, destinat a servi la monitorizarea exacta a intrarilor in sectie. Cantarele de tip rutier
sunt la ora actuala utilizate in diverse domenii din industrie si au avantajul practic de a cantari produsul fara ca
acesta sa fie descarcat din mijlocul de transport.
Pentru determinarea a masei produsului, mijlocul de transport este directionat si oprit pe suprafata
cantarului rutier, unde se determina masa totala a mijlocului de transport incarcat cu produsul (cerealele).
Pentru determinarea masei efective a cerealelor de sine statatoare, dupa descarcarea produsului in
buncarul de descarcare, la parasirea amplasamentului investitiei, mijlocul de transport se va cantari pentru a
doua oara. De data aceasta se va determina masa totala a mijlocului de transport liber de produs. Diferenta de
masa dintre prima si a doua cantarire reprezinta masa de cereale care a fost efectiv livrata/receptionata.
Determinarea greutatii marfi in cazul livrarii de cereale din siloz catre clienti (in etapa de fnal a fluxului
tehnologic) se va face in ordine inversa. In prima faza la sosirea mijlocului de transport la amplasamentul
investitiei se va realiza o prima cantarire. O a doua cantarire va determina masa efectiva a cerealelor expediate,
prin diferenta de masa intre prima cantarire a mijlocului de transport liber de produse si a doua cantarire cu
mijlocul de transport incarcat cu cereale.
Standardele sau gradarile mentionate in cele ce urmeaza vor reprezenta etalonul in ceea ce priveste
receptia si tranzactionarea cerealelor la amplasamentul investiei. Aceste standarde vor fi respectate insa de
produse dupa parcurgerea intregului flux tehnologic de conditionare si pastrare in conditii controlate.
Datorita gradului de umiditate la care se recolteaza cerealele, din momentul receptionarii lor la
structura de depozitare si pana la livrare, cantitatea se modifca (de obicei scade) in functie de umiditatea la
care a fost recoltat si receptionat, a procentului de corpuri straine, si de operatiunile la care a fost supus (uscare,
curatire, etc) cat si de timpul de pastrare in buncar.
Din acest motiv gestiunea produselor receptionate trebuie evidentiata in mod unitar astfel incat sa nu
existe inadvertente intre cantitatea efectiva de produs receptionat si cel livrat.
Astfel, gestiunea produselor se raporteaza la STAS, iar plata produsului la primire si la livrare se face la
produsul “util de plata”.
69
Pentru calculul cantitatii de produs STAS sau util de plata se procedeaza astfel: imediat dupa sosirea la
amplasamentul investitiei a mijlocului de transport, din fecare compartiment al acestuia, daca exista mai multe,
se recolteaza probe care in cadrul laboratorului sunt supuse analizelor de calitate cum ar f:
- analize organoleptice (culoare, aspect, etc);
- umiditatea (cu ajutorul dispozitivului de laborator numit umidometru);
- determinarea corpurilor straine (organice, minerale, etc);
Dupa efectuarea analizelor de calitate se fac transformarile din masa fizica a produsului receptionat in
masa STAS si in cazul cerealelor achizitionate de la terti in util de plata.
In urma acestor transformari se poate intalni una din doua situatii posibile in cadrul unei structuri de
receptie-depozitare:
1. Daca produsul receptionat si preluat de catre siloz are o calitate inferioara STAS-ului sau utilului de
plata (ceea ce inseamna umiditate mai mare si/sau procent de corpuri straine mai mare decat
STAS), atunci furnizorului i se va achita o cantitate mai mica de produs in functie de diferenta de
umiditate si corpuri straine dintre produsul fzic si STAS.
2. Daca in urma conditionarii produsului in cadrul unitatii (uscare, curatire) acesta va avea o calitate
superioara STAS-ului, atunci la vanzarea/livrarea acestuia se va achita o cantitate mai mare fata de
cea livrata efectiv.
b. PRELEVAREA PROBEI SI ANALIZELE DE LABORATOR

Analizele de calitate sunt necesare pentru:
· gestionarea unitara a produselor;
· calculul pierderilor in timpul conditionarii si manipularii produselor;
· stabilirea fluxului de conditionare;
· stabilirea necesarului de utilaje si instalatii;
· stabilirea necesarului de personal;
· stabilirea capacitatii necesare de depozitare.
Normele care defnesc produsele STAS sunt stabilite in literatura de specialitate pentru fecare specie in parte.
Prelevarea probelor din mijlocul de transport si analiza acestora in cadrul laboratorului se vor succeda
cu ajutorul echipamentelor de laborator prevazute a se achizitiona prin proiect dupa cum urmeaza:
Sonda de prelevare: se va utiliza ca prima etapa, pentru prelevarea probelor de cereale din mijlocul de
transport;
Tarar (curatator probe): echipament pentru determinarea gradului de corpuri straine prezente in
probele de cereale recoltate si curatarea probelor de corpurile strine;
Granomat: Se va utiliza in vederea determinarii greutatii volumetrice/hectolitrice si a temperaturii
cerealelor. Granomatul are in general in dotarea sa si functia de determinare a gradului de umiditate prezent in
cereale;
Umidometru – densiometru: Se va utiliza in vederea determinarii gradului de umiditate prezent in
cereale si cat densitatea acestora.
Glutometru: se va utiliza pentru determinarea si calcularea continutului de gluten in unitati relative
Sadkiewicz prezent in boabele de cereale;
Balanta de precizie: se va utiliza in vederea determinarii greutatii probelor, determinarea greutatii a
1000 boabe cerale, etc.
Moara de laborator: se va utiliza in cadrul laboratorului pentru macinarea unor probe in vederea
prepararii altor probe care necesita faina in locul boabelor intregi;
70
Termometru cu sonda: se foloseste pentru verificarea temperaturii cerealelor din mijlocul de transport si
in general in recipientele cu cantitati signifante de cereale.
Dispozitiv pentru determinarea masei hectolitrice: se va utiliza in vederea determinarii masei in kg a unui
hectolitru de boabe. Cu ajutorul acestei determinari se va stabili daca proba supusa determinarii se abate sub
sau deasupra STAS-ului de 75 kg/hectolitru.
Conform legislatiei actuale in ceea ce priveste receptia produselor aricole vegetale, tranzactionarea si
preluarea acestora vor trebui sa se raporteze la urmatoarele reglementari:
Grau - Planul de gradare pentru grâu din clasele A si B:

Factori de gradare Grad 1 Grad 2 Grad 3
1. Caracteristici organoleptice si sanitare Specifce produsului sanatos
2. Masa hectolitrica, kg/hl min. 77,0 75,0 70,0
3. Impuritati, % max., compuse din:
1) 1) 1)
- boabe sparte, % max. 3,0 5,0 7,0
1) 1) 1)
- boabe sistave, % max. 2,0 5,0 8,0
1) 1) 1)
- boabe avariate, % max. 0,5 1,0 1,0
1) 1) 1)
- boabe atacate de daunatori, % max. 0,5 1,0 2,0
- boabe incoltite, % max. 0,5 1,0 1,0
- boabe atacate de Fusarium, % max. - 0,5 1,0
- boabe in lapte si boabe in lapte-ceara, % max. 0,5 1,0 1,0
1) 1) 1)
- alte cereale, % max. 1,0 2,0 3,0
- corpuri straine, % max., din care: 1,0 1,5 2,0
- anorganice, % max. 0,5 0,5 0,5
- seminte daunatoare si/sau toxice, boabe cu malura si
0,3 0,4 0,5
cornul secarei, % max., din care:
- fiecare dintre semintele toxice, % max. 0,05 0,05 0,05
- cornul secarei, % max. 0,05 0,05 0,05
4. Continut de gluten umed, % min. 22 22 22
5. Indice de deformare, mm max. 15 15 15
1) Continutul maxim de boabe sparte, sistave, avariate, atacate de daunatori si alte cereale nu trebuie sa
depaseasca:
• 6% din total pentru gradul 1;
• 10% din total pentru gradul 2;
• 15% din total pentru gradul 3.
Porumb – Planul de gradare pentru porumb:
Factori de gradare Grad 1 Grad 2 Grad 3

1. Caracteristici organoleptice Caracteristicile produsului sanatos
2. Corpuri straine, % max., din care: 2,0 5,0 10,0
a) corpuri inerte (minerale si organice), % max. 0,5 1,0 3,0
71
b) semintele altor plante de cultura, % max 0,5 4,0 6,0
3. Boabe cu defecte, % max., din care: 3,0 5,0 10,0
a) boabe alterate, % max. 1,0 1,5 3,0
b) boabe arse – incinse, % max. 0,5 2,0 3,0
4. Sparturi mici de porumb care trec prin sita 4R si 2,5 20,0
8,0
raman pe sita 2R, % max.
5. Sparturi mici de porumb care raman pe sita 4R, % 2,0 *
*
max.
Planul de gradare pentru floarea soarelui
Factori de gradare Grad 1 Grad 2
1. Caracteristici organoleptice si sanitare Specifce produsului sãnãtos
2. Impuritãti, % max., din care: 2,0 6,0
Pietre si pãrti metalice care nu trec prin sita de 1 mm, % max. 0,2 0,2
3. Seminte cu defecte, % max., din care: 5,0 10,0
Seminte râncede, % max. 1,0 2,0
Seminte mucegãite, putrezite, carbonizate, % max. 0,5 1,0
Planul de gradare pentru soia
2. Impuritati, % max., din care: 3,0 5,0
Corpuri inerte minerale care ramân pe sita cu ochiuri rotunde 0,5 1,0
cu diametrul de 1 mm, % max.
3. Seminte cu defecte, % max., din care: 5,0 10,0
Seminte mucegaite, alterate partial sau total, % max. 0,5 1,0
Seminte de soia arse - încinse, % max. 1,0 2,0
Planul de gradare pentru rapiţă
2. Impuritati, % max. 2,0 4,0
3. Seminte cu defecte, % max. 2,0 5,0
72
II. SORTAREA / precuratarea cerealelor
Conform fluxului tehnologic, cerealele proaspat recoltate, care urmeaza sa fie stocate, trebuiesc trecute,
dupa etapa receptiei, in primul rand printr-un proces de curatare / sortare (indepartare a corpurilor straine si a
boabelor defecte, sub STAS). Aceasta prelucrare este necesara din doua ratiuni majore:
· In primul rand orice produs agricol vegetal care se doreste a fi valorifcat trebuie conditionat, respectiv
eliebrat de corpurile straine (organice, minerale) si ulterior uscat (eliebrat de umiditatea in exces).
· In al doilea rand, in multe cazuri, in urma recoltarii, cerealele contin seminte de buruieni care au un
continut ridicat de umiditate si care, ori duc la un consum ridicat de combustibil, in cazul in care uscam cerealele
(se consuma energie in plus pentru a usca corpuri straine), fe pot crea probleme grave daca se depoziteaza in
celulele de stocare impreuna cu cerealele (umiditate crescuta in siloz duce la cresterea temperaturii in produs si
implicit la alterarea sau distrugerea acestuia).
Astfel, sortarea cerealelor vizeaza indepartarea corpurilor straine si a boabelor care nu corespund
cerintelor STAS, in vederea cresterii calitatii cerealelor stocate si livrate si in vederea asigurarii sanatatii
cerealelor si eliminarii riscurilor si factorilor care pot conduce la deteriorarea produselor.
Corpurile straine din componenta cerealelor sunt din urmatoarele categorii:
- corpuri inerte minerale - praf, pamant, nisip, pietris etc;
- corpuri inerte organice – fragmente de paie, frunze, ariste, larve, insecte moarte;
- seminte de alte plante de cultura; seminte de buruieni;
- seminte cu defecte: atacate, incoltite, mucegaite, putrezite;
- sparturi mai mici decat jumatatea semintei si semintele la care lipseste embrionul;
- seminte cu defecte: atacate de boli, atacate de daunatori, s.a.
III. USCAREA cerealelor
Al treilea proces in fluxul tehnologic il

reprezinta uscarea, pana la un grad de
umiditate de maxim 11-13%. Daca cerealele
au umiditatea mai mare decat umiditatea de
stocare este neaparat necesar ca acestea sa
fe supuse procesului de uscare.
Fig. 1: Infuenta umiditatii si temperaturii

cerealelor asupra aparitiei ciupercilor si mucegaiului si deteriorarii calitatii acestora
In conformitate cu graficul alaturat se poate vedea ca la o umiditate de peste 14% a produsului, incep sa se
dezvolte in produs ciuperci si mucegaiuri, care duc la deteriorarea completa a produsului stocat.
Asa cum se observa in fgura de mai sus, o temperatura scazuta a produsului ar permite stocarea la umiditati
mai mari. Insa, acest lucru nu este posibil deoarece temperatura produsului in momentul recoltarii depaseste 20
grade, in majoritatea cazurilor si chiar daca produsul s-ar recolta la o temperatura scazuta, continutul de
umiditate ar duce la cresterea temperaturii in produs asa cum se poate deduce in grafcul de mai jos:
73
Fig. 2: Legatura
temperatura – umiditate
si infuenta
asupra aparitiei insectelor,
mucegaiului, parazitilor
O alta consecinta a pastrarii cerealelor la parametri necorespunzatori si in conditii improprii, o reprezinta

aparitia unor compusi toxici atat pentru consumul uman, cat si pentru consumul de catre animale in calitate de
furaj.
Dintre acestia mentionam:

OCHRATOXINA A:
• Produs metabolic toxic al fungilor Aspergillus si Penicillium;
• Contaminarea se face prin consumarea alimentelor contaminate;
• Incidenta prin cereale si carne de porc;
• Genereaza afectiuni grave precum nefropatia endemica ( boala balcanica ), guta viscerala; glicocenoza
hepatica
AFLATOXINA :
• Produs metabolic toxic al fungilor Aspergillus;
• Incidenta prin cereale si fructe oleaginoase;
• Afatoxina B este puternic cancerigena si toxic hepatica, genereaza afectiuni hepatice precum fbroza,
necroza, steatoza.
Avand in vedere faptul ca procesul de uscare este un proces continuu, care este cu atat mai eficient cu cat nu se
intrerupe functionarea acestuia datorita lipsei in alimentarea cu cereale umede, s-a prevazut un siloz tampon
unde se pot stoca temporar cerealele umede.
Fig. 3: Prezentarea numarului de

zile de pastrare a cerealelor
in silozul tampon in functie
de temperatura
Datorita silozului tampon

uscatorul va f alimentat in mod
constant fara a f nevoie sa se
intrerupa procesul de uscare.
Numarul maxim de zile in care se
74
pot pastra cerealele in silozul tampon, innainte ca acestea sa fie supuse procesului de uscare, sunt prezentate in
fgura de mai sus (datele sunt valabile in cazul in care silozul se ventileaza).
PRECIZARE: in etapa de pre-curatire a cerealelor si in cea de uscare a cerealelor se considera ca se inregistreaza

pierderi de maxim 5% din cantitatea de cereale inregistrata la receptie.
IV. DEPOZITAREA cerealelor conditionate (sortate si uscate) in SILOZURILE DE STOCARE
Dupa procesul de uscare produsul (cerealele) este directionat catre cele cinci silozuri de stocare. Aici se
realizeaza depozitarea cerealelor (păstrarea în condiţii de conservare corespunzătoare a cerealelor).
Silozurile in care se stocheaza cerealele, dupa etapele anterioare de sortare si uscare, sunt prevazute cu sistem
de ventilare si control al temperaturii.
In cazul ventilarii aceasta se face cu ajutorul unui ventilator care atrage aer din exterior si il introduce in siloz
printr-un sistem de canale aflat la baza fecarui siloz.
Ventilarea se realizeaza periodic pentru a evita formarea condensului la partea superioara a silozului si pentru
mentinerea unui microclimat optim stocarii.
Foarte importanta este evitarea ventilarii in cazul in care umiditatea aerului exterior este ridicata, pentru ca in
acest caz se va introduce umiditatea in produs.
In grafcul de mai jos se poate vedea corespondenta dintre umiditatea relativa a aerului si umiditatea din
produs:
Fig. 4: Infuenta umiditatii exterioare a aerului asupra cresterii umiditatii cerealelor stocate
Controlul temperaturii este absolut necesar pentru a verifica temperatura din produs periodic si pentru a
depista in faza incipienta eventuale probleme ce pot aparea. Cresterea temperaturii in produs apare ca urmare
a nerespectarii parametrilor standard pentru stocare sau a infestarii puternice cu insecte in cazul in care nu s-au
facut tratamente sau nu s-a ventilat silozul. In cazul in care temperatura produsului incepe sa creasca se
porneste sistemul de ventilare sau se recircula produsul mutandu-se dintr-un siloz in altul.
Sistemul de transport al cerealelor:

Transportul/manipularea cerealelor se realizeaza cu ajutorul transportoarelor cu racleti si lant si a elevatoarelor
cu cupe. Aceste echipamente asigura o manipulare optima a cerealelor, fara a sparge boabele asa cum se
intampla in cazul snecurilor elicoidale. Sistemul de transport este conceput special pentru a se evita
supraalimentarea echipamentelor componente. In acest sens toate gurile de golire, unde avem curgere
necontrolata, sunt prevazute cu sectiuni de curgere capacitiva care limiteaza curgerea la capacitatea maxima de
75
transport. Acest lucru este esential pentru a se evita reglajele manuale care pot duce ori la o capacitate de
transport mult mai mica decat cea proiectata, ori la supraalimentarea sistemului.
V. Livrarea cerealelor catre clienti: incarcarea cerealelor in mijloacele de transport ale clientilor se
realizeaza in etapa livrarii catre clienti direct din buncar. La livrare cantiatea efectiv tranzactionata se va calcula
pe baza referintei stas-urilor descrise la Etapa 1 – “Receptia cerealelor in sectie”. Astfel, dupa stabilirea
cantitatii incarcate in mijlocul de transport se va face transformarea din masa fzica a produsului incarcat in
masa STAS. Daca produsul livrat va avea o calitate superioara STAS-ului, atunci la vanzarea/livrarea acestuia se
va achita o cantitate mai mare fata de cea livrata efectiv. Gradul de umididate va fi permanent monitorizat cu
ajutorul dotarilor din silozurile de depozitare cereale deci va f cunoscut la momentul livrarii. Celelalte
particularitati ale calitatii vor f indeplinite implicit inca din a doua etapa a fluxului tehnologic ce survine
receptiei, respectiv sortarea cerealelor astel ca la livrare vor corespunde din acest punct de vedere.
DESCRIEREA UTILAJELOR:
a. Precuratitor cereale:
· Selector: capacitate de precuratare 30 t/h la grau si capacitate de selectare 4 t/h seminte de grau
b. Uscator cereale: SECTIUNI USCATOR:

– sectiune tampon compusa din 3 sectiuni 500 mm fecare
– sectiune de uscare cu dimensiune ajustabila
– sectiune de racire
Zona tampon
Un uscator in flux continuu functioneaza intotdeauna plin cu cereale, care curg incet prin sectiunea de uscare.
Acelasi volum de cereale uscate care este descarcat in sectiunea de descarcare trebuie inlocuit cu cereale
umede in sectiunea tampon. Senzorii de nivel montati in partea superioara a uscatorului in zona tampon vor
preveni umplerea excesiva a acesteia prin oprirea alimentarii.
Uscatorul este proiectat ca in zona tampon cerealele sa aiba timp sa se aseze si sa se distribuie in mod uniform
in sectiunea de uscare.
Zona de uscare
Sectiunile de uscare si racire sunt construite din module care contin canale de ventilare.
Partile componente ale modulelor din zona superioara a sectiunii de uscare sunt livrate cu canale de ventilare
ranforsate suplimentar pentru a rezista in conditii dure de exploatare.
Debitul de aer cald curge prin masa de cereale in sectiunea de uscare.
Aerul cald este distribuit in masa de cereale prin canalele de ventilatie montate in modulele sectiunii de uscare a
uscatorului.
Zona racire
Cerealele vor inainta prin zona de uscare pana in zona de racire, unde sunt racite cu ajutorul aerului ambiental
pentru a atinge temperatura optima pentru depozitare si sunt descarcate cu o cadenta controlata conform
indicatorilor de umiditate indicati de sistemul de control al uscatorului.
c. Silozuri depozitare:
Numar buc 3 buc

Model metalic
Volum siloz 1.239 mc
76
Diametru 10,91 m
Inaltime perete siloz 12,39 m
Inaltime la varf 15,34 m
Parametri proiectare Coefcient seismic: 0,2g; Zapada: 250 kg/mp; vant: 144 km/h
Specifcatie Pereti din otel european de inalta calitate cu galvanizare standard de 450
grame/m2, (pe ambele parti). Acoperis standard construit din tabla galvanizata.
Stalpi si racorduri otel european de inalta calitate cu galvanizare standard 350
grame/m2, G115, sau in cazul racordurilor sudate galvanizare la cald.
Buncarul include Placile ondulate ale peretilor si mastic pentru acestea. Usa vizitare in peretele
lateral, stalpi de rezistenta exteriori cu talpi de fxare, toate suruburile de prindere si
fxare. Acoperis cu inclinatie 30 deg cu gura centrala si siber. Gura de inspectie pe
acoperis
Gauri acoperis 2 pe siloz
Silozul tampon: 1 buc

Siloz paralelipipedic cu structura metalica de sustinere si fund conic pentru a asigura curgerea optima
a produsului.
Silozul este prevazut cu senzor de nivel si functioneaza in tandem cu uscatorul de cereale.
3
Capacitarea de stocare este de 84,4 m ceea ce asigura o cantitate tampon pentru circa 13 ore, timp
suficient pentru a asigura distante rezonabile de transport intre locul de recoltare si punctul de receptie/uscare.
NOTA: fluxul tehnologic a fost conceput avand la baza cele trei principale tipuri de cereale produse in
judetul Suceava – porumb, grau si soia. Aceasta nu limiteaza in nici un fel posibilitatea de stocare,uscare,
precuratare si manipulare a altor tipuri de cereale si plante tehnice (rapita, floarea soarelui, orzoaica
etc). Apar doar diferente de date in ceea ce priveste capacitatile de transport, uscare, precuratare si
stocare datorita densitatilor si caracteristicilor diferite ale celorlalte tipuri de cereale.
SPECIFICATII TEHNICE pentru utilajele propuse a se achizitiona prin proiectul FEADR:
Nr.
Nr /Buc Denumire Specificatii tehnice
Crt
Echipamente de laborator
o Adancime de prelevare minim 1m
1 1 Sonda de prelevare
o Capacitate ml minim 150
2 1 Tarar / curatator probe o Dotat cu site interschimbabile
o Interval masurare umiditate minim
8%....30%
3 1 Granomat o Dotat cu interfata pentru PC sau
imprimanta
o Imprimanta incorporata
o Functie determinare umiditate si
4 1 Umidometru – densiometru densitate cereale;
o Valori exprimate in procente;
o Timp de determinare max 15 min pentru
fecare component al sistemului;
5 1 Sistem determinare gluten
o Functii determinare cantitate gluten ud,
indice gluten si gluten uscat.
6 1 Balanta de precizie o Dotata cu interfata pentru PC
77
o Capacitate minim 0,5 kg
7 1 Moara de laborator o Putere minim ¼ CP
8 1 Termometru cu sonda o Interval masurare minim -15°C... +60°C
Dispozitiv pentru determinarea o Functie de determinare a masei
9 1
masei hectolitrice hectolitrice
o Realizata din materiale specifce pentru
10 1 Masa laborator
laborator
Cantar rutier cu platforma
Capacitate maxima de minim 40 tone
1 1 Cantar rutier cu platforma
Dimensiune platforma 16x3 m
Linie tehnologica de conditionare si depozitare cereale avand in componenta

Nr.
Nr /Buc Denumire Specificatii tehnice
Crt
1 1 Transportator buncar descarcare o Lungime 6 – 10 m
o Capacitate transport minim 35 t / ora
2 1 Elevator incarcare precuratitor o Capacitate transport minim 35 t / ora
3 1 Selector – Precuratitor o Capacitate precuratare minim 25 t /
ora
4 1 Elevator incarcare uscator – siloz o Lungime 15 – 25 m
tampon o Capacitate transport minim 35 t / ora
5 1 Siloz tampon o Capacitate/volum de minim 50 mc
6 1 Accesorii siloz umed o Contine kit exterior / kit balustrada
7 1 Uscator cereale o Capacitate uscare min. 70 tone / zi
8 1 Elevator incarcare descarcare silozuri o Capacitate transport minim 35 t / ora
9 1 Transportator alimentare silozuri o Lungime 25 – 40 m
10 1 Transportator alimentare uscator – o Lungime minim 5 m
siloz tampon o Capacitate minim 35 t / ora
11 3 Silozuri depozitare o Volum de minim 1200 mc
12 3 Accesorii silozuri depozitare o Indicator de nivel
13 3 Sistem de aerare o Motor/ventilator de minim 2 kW
14 9 Sistem monitorizare temperatura o Pe baza de senzori sau termocuple
15 1 Sistem golire silozuri o Golire prin snec maturator sau similar
16 1 Transportator descarcare silozuri o Lungime 25 – 40 m
17 1 Sistem conducte si acces o Set conducte necesare functionarii
optime a liniei tehnologice
18 1 Stand metalic selector + pasarela intre o Stand metalic selector + pasarela
uscator si siloz tampon intre uscator si siloz tampon
19 1 Panou de comanda o Sistem oprire automata in caz de
pericol
Panouri solare cu tuburi vidate superconductoare –
78
Acestea sunt compuse din:
· tuburi de sticlă cu pereţi dubli, vidate, de tip termos care au două funcţii importante: asigură
izolaţia termică a sistemului şi măreşte puterea de absorbţie a radiaţiei termice solare;
· pipe termice din cupru, în interiorul cărora are loc fenomenul de transformare a radiaţiei
termice
solare în energie termică;
· schimbător de căldură din cupru;
· suportul metalic.
Panourile solare presurizate separate sunt uşor de utilizat în toate aplicaţiile tehnice care au la bază
transformarea radiaţiei termice solare în energiei termică. Intregul sistem solar este presurizat, iar rezervorul de
deasupra tuburilor vidate are rolul schimbătorului de căldură. Rezervorul este izolat termic faţă de mediul
exterior, cu poliuretan cu grosimea de 55 – 60 mm.
Principiul de transfer a energiei termice de la tuburile superconductoare la agentul termic se face
prin fenomenul de termosifonare în interiorul rezervorului schimbător de căldură. Extragerea agentului termic
din rezervorul schimbător de căldură către zona de consum se face în mod automat, utilizând controler
electronic specializat, prin intermediul căruia se ţin sub control temperaturile în cadrul sistemului şi staţia de
pompare. Acumularea agentului termic se face în boilere separate montate în zona de consum.
Instalatia panourilor solare este compusa din cele patru panouri solare, statie solara, vas de expansiune si
tuburile grofrate ce transporta agentul termic. Instalatia solara se va racorda pe una din serpentinele boilerului
si va asigura necesarul de caldura pentru preparea apei calde menajere. Pentru perioada in care instalatia solara
nu acopera necesarul de caldura pentru prepararea apei calde, a doua serpentina va circula agent termic
furnizat de cazanul termic si va acoperi aceasta diferenta. Dilatatia agentului termic din instalatia solara este
preluata de un vas de expansiune tip inchis cu membrane elastica. Statia solara va comanda pornirea/oprirea
pompei de circulatie functie de temperatura intrare/iesire boiler. Boilerul este prevazut suplimentar cu o
rezistenta electrica de 2,5 kW ce va ajuta la obtinerea apei calde de consum in parametrii doriti daca cazanul
este oprit (perioada calda a anului) si agentul termic furnizat de instalatia solara este insufcient
79
4. Durata de realizare (luni) şi etape principale
Grafc de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati.

In procesul de estimare a duratei de executie a obiectivelor de constructii si a planifcarii activitatilor, incepand
cu data semnarii contractului de finantare cu Agentia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, proiectantul
va lua in calcul si perioadele de timp nefavorabil realizarii investitiilor.
Se vor evidentia investitiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie sa se incadreze in
perioada de gratie.
DURATA DE REALIZARE a investitiei este de 3 ani de zile.
Descrierea etapelor principale:

ü Semnarea contractului de finantare cu Autoritatea Contractanta;
ü Realizarea Proiectului Tehnic si avizarea acestuia;
ü Depunerea si avizarea dosarelor de achizitie lucrari, bunuri si servicii in cadrul proiectului – maxim 4 luni de
zile de la semnarea contractului de finantare;
ü Depunerea dosarului cererii de plata pentru avans si incasarea avansului din ajutorul financiar
nerambursabil FEADR;
ü Demararea realizarii lucrarilor de constructie ale obiectivului;
ü Depunerea dosarelor cererilor de plata Transa I (anul 2 de implementare), Transa II si Transa III (anul 3 de
implementare);
ü Primirea, receptionarea si punerea in functiune a utilajelor achizitionate (linie de sortare-uscare-depozitare
cereale, cantar rutier);
ü Achizitia dotarilor;
ü Receptionarea investitiei si obtinerea autorizatiilor de functionare;
ü Depunerea Dosarului Cererii de plata transa IV fnala.
80
5. Costul estimativ al investiţiei
Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe obiecte, conform
legislatiei in vigoare (HG 28/09.01.2008). In cazul in care apar cheltuieli eligibile si neeligibile, se vor prezenta
devize pe obiect separate, (pe categorii de cheltuieli eligibile si neeligibile).
Nu sunt permise atat cheltuieli eligibile cat si neeligibile in cadrul cap. 4.1. – Constructii si instalatii fara a se
detalia pe devize pe obiect lucrarile corespunzatoare spatiilor/instalatiilor ce se vor executa. Pentru restul
subcapitolelor aferente cap. 4 se vor preciza care sunt echipamentele, utilajele/montajul care sunt neeligibile.
In estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza de date de preturi pe
de site-ul APDRP si se vor printa si atasa la cererea de fnantare paginile referitoare la bunurile si serviciile
incluse in proiect, identifcate in baza.
In situatia in care valorile bunurilor/servciilor nu se incadreaza in limitele din Baza de date de preturi, se vor
atasa trei oferte pentru categoriile de bunuri/servicii care depasesc valoarea de 15.000 EUR si o oferta pentru
categoriile de bunuri/servicii care se incadreaza intre 10.000 EUR si 15.000 EUR. La ofertele de servicii, se vor
mentiona si tarifele orare.
Ofertele sunt documente obligatorii care trebuie avute in vedere la stabilirea rezonabilitatii preturilor si trebuie
sa aiba cel putin urmatoarele caracteristici:
- sa fie datate, personalizate si semnate;
- sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale
să conţină preţul de achiziţie pentru bunuri/servicii
Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi atasate numai paginile relevante din ofertele respective,
cuprinzand pretul, furnizorul si caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate la punctul 3.8 de mai sus (maxim
2-3 pagini/oferta).
Se va atasa un tabel comparativ al ofertelor care au stat la baza intocmirii bugetului indicativ astel incat sa
poata f verifcata rezonabilitatea preturilor.
Pentru lucrari, proiectantul va declara sursa de preturi folosita, printr-o declaratie semnata si stampilata care va
f atasata la studiul de fezabilitate.
Atentie!
In cazul proiectelor care includ si investitii care au drept scop implementarea noilor provocări, solicitantul
Completeaza:
a un buget indicativ cuprinzand cheltuielile aferente numai pentru acea parte din investitie care are drept
scop implementarea noilor provocari. Investitiile care au drept scop implementarea noilor provocari sunt
investitiile pentru producerea si utilizarea energiei regenerabile, producerea de biogaz utilizând deşeuri
organice (energia obtinuta va fi folosita numai la nivelul unitatii de productie), investitii pentru
imbunatatirea prelucrarii si comercializarii produselor lactate si investitii pentru stocarea si tratamentul
apelor reziduale.
b un buget indicativ cuprinzand cheltuielile aferente celorlalte tipuri de investitii (cu exceptia partii de
investitie care are drept scop implementarea noilor provocari);
c un buget indicativ care totalizeaza bugetul a) + b).
Se vor considera cheltuieli eligibile, mijloacele de transport specializate care transportă numai un anumit tip de
materii prime/mărfuri adecvate activității descrise în proiect, următoarele:
- Autocisterne,
- Autoizoterme (prevăzute cu izolație termică a pereților, dar fără agregat frigorific, fiind folosite pentru
transportul mărfurilor alimentare),
- Autoizoterme cu frig (transport produse perisabile sau cu temperaturi controlate),
- Mijloace de transport animale,
81
Cheltuielile cu orice alt mijloc de transport nu sunt considerate eligibile.
S-a consultat baza de date de pe site-ul APDRP referitor la preturile de referinta pentru gamele de
bunuri iar pentru cele care nu se regasesc in concordanta cu preturile din baza de date APDRP s-au anexat la
prezenta documentatie:
- trei oferte pentru bunurile care depasesc 15.000 Euro;
- o oferta pentru bunurile care se incadreaza intre 10.000 Euro si 15.000 Euro.
Pentru toate bunurile care se regasesc in baza de date APDRP s-au printat paginile aferente.
Nr. Denumire Specificatii tehnice Se regasesc / nu se regasesc in baza de date

crt cu preturi APDRP
Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP
o Adancime de prelevare
si nu se incadreaza in limitele bazei de date
1 Sonda de prelevare minim 1m
S-a printat si s-a atasat pagina aferenta
o Capacitate ml minim 150
S-au atasat trei oferte de pret.
Nu se regaseste in baza de date cu preturi
Tarar / curatator o Dotat cu site
2 APDRP.
probe interschimbabile
o Interval masurare umiditate Nu se regaseste in baza de date cu preturi
minim 8%....30% APDRP.
3 Granomat o Dotat cu interfata pentru PC S-au atasat trei oferte de pret.
sau imprimanta
o Imprimanta incorporata
o Functie determinare Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP
umiditate si densitate si se incadreaza in limitele bazei de date
Umidometru –
4 cereale; S-a printat si s-a atasat pagina aferenta
densiometru
o Valori exprimate in S-au atasat trei oferte de pret.
procente;
o Timp de determinare max Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP
15 min pentru fiecare si se incadreaza in limitele bazei de date
Sistem determinare component al sistemului; S-a printat si s-a atasat pagina aferenta
5
gluten o Functii determinare S-au atasat trei oferte de pret.
cantitate gluten ud, indice
gluten si gluten uscat.
o Dotata cu interfata pentru
si se incadreaza in limitele bazei de date
6 Balanta de precizie PC
o Capacitate minim 0,5 kg
7 Moara de laborator o Putere minim ¼ CP
Termometru cu o Interval masurare minim si nu se incadreaza in limitele bazei de date
8
sonda -15°C... +60°C S-a printat si s-a atasat pagina aferenta
Dispozitiv pentru Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP
o Functie de determinare a
9 determinarea masei si se incadreaza in limitele bazei de date
masei hectolitrice
hectolitrice S-a printat si s-a atasat pagina aferenta
82
o Realizata din materiale si se incadreaza in limitele bazei de date
10 Masa laborator
specifice pentru laborator S-a printat si s-a atasat pagina aferenta
Cantar rutier cu platorma
Capacitate maxima de minim
Cantar rutier cu si nu se incadreaza in limitele bazei de date
1 40 tone
platorma S-a printat si s-a atasat pagina aferenta
Dimensiune platforma 16x3 m
Linie tehnologica de conditionare si depozitare cereale avand in componenta
Transportator o Lungime 6 – 10 m Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP
buncar descarcare o Capacitate transport si se incadreaza in limitele bazei de date.
1
minim 35 t / ora S-a printat si s-a atasat pagina aferenta.
Elevator incarcare o Capacitate transport Nu se regaseste in baza de date cu preturi
2 precuratitor minim 35 t / ora APDRP.
Selector – o Capacitate precuratare Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP
Precuratitor minim 25 t / ora si se incadreaza in limitele bazei de date.
3
S-a printat si s-a atasat pagina aferenta.
Elevator incarcare o Lungime 15 – 25 m Nu se regaseste in baza de date cu preturi
4 uscator – siloz o Capacitate transport APDRP.
tampon minim 35 t / ora S-au atasat trei oferte de pret.
Siloz tampon o Capacitate/volum de Nu se regaseste in baza de date cu preturi
5 minim 50 mc APDRP.
Accesorii siloz umed o Contine kit exterior / kit Nu se regaseste in baza de date cu preturi
6 balustrada APDRP.
Uscator cereale o Capacitate uscare min. 70 Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP
tone / zi si se incadreaza in limitele bazei de date
7
Elevator incarcare o Capacitate transport Nu se regaseste in baza de date cu preturi
8 descarcare silozuri minim 35 t / ora APDRP.
alimentare silozuri o Capacitate transport si se incadreaza in limitele bazei de date.
9
Transportator o Lungime minim 5 m Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP
alimentare uscator o Capacitate minim 35 t / si se incadreaza in limitele bazei de date.
10
– siloz tampon ora S-a printat si s-a atasat pagina aferenta.
Silozuri depozitare o Volum de minim 1200 mc Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP
11
Accesorii silozuri o Indicator de nivel Nu se regaseste in baza de date cu preturi
12
depozitare APDRP.
83
Sistem de aerare o Motor/ventilator de Nu se regaseste in baza de date cu preturi
13 minim 2 kW APDRP.
Sistem monitorizare o Pe baza de senzori sau Se regaseste in baza de date cu preturi APDRP
temperatura termocuple si se incadreaza in limitele bazei de date
14
Sistem golire o Golire prin snec Nu se regaseste in baza de date cu preturi
15 silozuri maturator sau similar APDRP.
descarcare silozuri o Capacitate transport si se incadreaza in limitele bazei de date.
16
Sistem conducte si o Set conducte necesare Nu se regaseste in baza de date cu preturi
17 acces functionarii optime a liniei APDRP.
tehnologice S-au atasat trei oferte de pret.
Stand metalic o Stand metalic selector + Nu se regaseste in baza de date cu preturi
selector + pasarela pasarela intre uscator si APDRP.
18
intre uscator si siloz siloz tampon S-au atasat trei oferte de pret.
tampon
Panou de comanda o Sistem oprire automata in Nu se regaseste in baza de date cu preturi
19 caz de pericol APDRP.
In ceea ce priveste serviciile de proiectare si consultanta :

- serviciile de proiectare se incadreaza in limitele din baza de date de preturi, atasandu-se
paginile din baza de date APDRP la dosar,
- Serviciile de consultanta – intocmire cerere de finantare nu se regaseste in baza de date
APDRP, si s-a atasat o oferta de pret.
Tabel comparativ al ofertelor care au stat la baza intocmirii bugetului indicativ astel incat sa poata fi
verificata rezonabilitatea preturilor.
Nr. Ofertant / Pret Euro fara TVA

crt S.C. EPRUBETA FARM
S.C. Multi-Lab S.R.L. S.C. METROMAT S.R.L.
Denumire produs S.R.L.
Oferta nr. 4767 / Oferta nr. 2140 /
Oferta nr. 1805 /
24.07.2012 02.08.2012
03.08.2012
1 Sonda de prelevare 249 280 291
Tarar / curatator
2 6.350 6.378 6.375
probe
3 Granomat 3.850 4.250 4.268
Umidometru –
4 1.010 1.205 1.099
densiometru
Sistem determinare
5 7.468 7.830 7.897
gluten
6 Balanta de precizie 325 345 525
7 Moara de laborator 1.999 2.150 2.140
8
4
Termometru cu
8 199 205 222
sonda
Dispozitiv pentru
9 determinarea masei 439 450 580
hectolitrice
Total bunuri 21.889 23.093 23.397
crt S.C. METRON SERV
S.C. FLINTAB S.R.L.
Denumire produs S.R.L. S.C. ECHIDEN S.R.L.
Oferta nr. AD402 /
Oferta nr. 321 / Oferta nr. 298 / 06.08.2012
24.07.2012
24.07.2012
Cantar rutier cu platorma
Cantar rutier cu
1 13.500 15.900
platorma
19.000 (montaj inclus)
Montaj cantar rutier
2 2.000 2.100
cu platorma
Total utilaj si montaj 15.500 18.000 19.000
crt S.C. TORNUM S.R.L. S.C. STYL XXI S.R.L.
Denumire produs S.C. SCHMELZER S.R.L.
Oferta nr. CNP-5K +TK- Oferta nr. 336 /
Oferta nr. 171 / 09.08.2012
140211 / 24.07.2012 09.08.2012
Linie tehnologica de conditionare si depozitare cereale
Linie tehnologica de
1 conditionare si 297.449 280.300 279.699
depozitare cereale
Linie tehnologica de
2 conditionare si 20.000 48.830 48.887
depozitare cereale
Total utilaj si montaj 317.449 329.130 328.586
6. Finanţarea investiţiei
Din valoarea totală a investiţiei de 699.639 Euro, ajutorul public nerambursabil este de 271.157 Euro.
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fsa masurii se
va utiliza cursul de schimb Euro/lei publicat pe pagina web a Bancii Central Europene
www.ecb.int/index.html de la data intocmirii Studiului de Fezabilitate.
PLAN FINANCIAR BUGET TOTALIZATOR:
Curs Euro / leu 4,6188 din data de 02.08.2012

Procent finantare publica = 50% Cheltuieli
Cheltuieli eligibile Total
neeligibile
Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 271.157 271.157
Sursele de finantare pentru completarea
necesarului de finantare din care: 271.157 157.325 428.482
- autofnantare 0 155.918 155.918
- imprumuturi 271.157 1.407 272.564
TOTAL PROIECT 542.314 157.325 699.639
8
5
PLAN FINANCIAR BUGET FEADR:

Procent finantare publica = 50%
Cheltuieli
neeligibile
Euro Euro Euro
- autofnantare 0 154.187 154.187
- imprumuturi 267.550 1.407 268.957
TOTAL PROIECT 535.100 155.594 690.694
PLAN FINANCIAR BUGET PERE:

Procent finantare publica = 50%
Cheltuieli
neeligibile
Euro Euro Euro
- autofnantare 0 1.731 1.731
- imprumuturi 3.607 0 3.607
TOTAL PROIECT 7.214 1.731 8.945
· Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fsa tehnica a masurii
aferente proiectului intocmit de solicitant.
· Pentru proiectele cu fnantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va motiva solicitarea
procentului.
7. Date privind forţa de muncă :
7.1 Total personal existent 5 (cinci) persoane

din care personal de execuţie 3 persoane, cu functiile de inginer silvic, tractorist si mecanizator.
7. 2 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Locuri de muncă nou-create 4 noi locuri de munca cu norma intreaga
- 3 persoane operatori centrala termica, care in tura sa fecare va activa si ca operator in cadrul fluxului
tehnologic, acolo unde este necesara implicarea/monitorizarea de catre om;
- 1 persoana sef depozit cereale, care va realiza si operatiunea de cantarire a cerealelor si cea de analiza
a acestora.
7.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala) ,
relevante pentru proiect
86
Reprezentant legal
Nume şi prenume: CHIRIAC Dumitru
Data nasterii: 21.11.1952
Funcţia: Administrator S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L
Vechime pe post/în societate: 16 ANI de zile
Studii: 1972-1974 Scoala Silvica de padurar, Campulung modovenesc Suceava – studii post-liceale
Întreprinderea Funcţia avută şi principalele Perioada

îndatoriri
S.C CERBUL CARPATIN FOREST Administrator 1994 - prezent
S.R.L, Suceava
SC CERBUL CARPATIN SRL Administrator 1991-1994
Cooperativa Frumosu Gestionar sef magazin 1976-1990
Realizări notabile:
- Coordonarea activitatii societatii, stabilirea si implementarea obiectivelor si strategiilor de dezvoltare,
pozitionare si crestere a competitivitatii societatii
- Stabilirea continuă a necesarului de achiziţii de la furnizori şi proiectarea şi stabilirea pieţei de desfacere a
produselor obţinute;
- Supervizarea personalului din subordine şi cordonarea efcientă a activităţilor din cadrul fermei;
- Supervizarea si imbunatatirea continua a fluxului tehnologic al societatii, optimizarea preturilor de cost;
Carnet conducere: Categoria B;
Abilităţi:
- orientare spre rezultate;
- capacitate de analiza si strategie;
- buna cunoastere a domeniului tehnic al proiectului si al tehnologiei si specificului activitati agricole de
baza; buna cunoastere a fluxului tehnologic si a necesarului pietei in domeniul investitiei vizate prin
proiect;
- profesionalism si rapiditate in luarea deciziilor;
- cunoastere buna a domeniului si a factorilor strategici de succes si viziune de ansamblu; -
capacitate sporită de a asimila cunoştinţe noi;
- corectitudine, flexibilitate, dinamism;
- perseverenţă, abilităţi pentru lucrul în echipă;
II. Părţile desenate
- Plan de amplasare în zonă (1:25.000-1:5.000)

- Plan general (1:5.000-1:500)
- Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:1.000-1:500)
- Planuri de arhitectură - planurile nivelurilor,.
- Planul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic
S-au atasat urmatoarele parti desenate:

A1 plan de incadrare în zona
A2 plan de situatie
A3 planuri silozuri
A4 plan parter – C.T.
A5 plan invelitoare centrala termica
A6 sectiune transversala centrala termica
A7 fatada principala centrala termica
87
A8 fatade laterale centrala termica
A9 fatada posterioara centrala termica
A10 imprejmuire
H0 plan coordonator tele exterioare
S1 instalatii sanitare plan parter
S2 instalatii sanitare schema coloanelor
I1 instalatii termice plan parter
E1 instalatii electrice plan parter
E2 instalatii electrice schema electrica monofilara
Daca solicitantul isi propune ca obiectiv specifc „Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite
prin creşterea valorii adăugate a produselor agricole”, va completa Anexele B ( numai sheeturile
„Prognoza veniturilor”, “Prognoza cheltuielilor” si “Proiectia contului de profit si pierdere”, pentru persoane
juridice) sau Anexele C (numai sheet-ul “Incasari_plati Anii1-5 prognoza”, pentru persoane fzice autorizate,
intreprinderi individuale si asociatii familiale/intreprinderi familiale).
Pentru persoane juridice

Formula pentru calculul VAB este urmatoarea:
VAB = [(Cifra de afaceri + Variatia stocurilor (+ pentru C; - pentru D) + Venituri din productia realizata pentru
scopuri proprii si capitalizata) – (Cheltuieli materiale total + Alte cheltuieli de exploatare)].
Solicitantul va calcula VAB conform formulei de mai sus, utilizand datele din proiectia contului de profit si
pierdere, calculul se face pe total an analizat (pentru anul 0 anterior depunerii proiectului si pentru anii 1-5 de
functionare pe fecare an in parte).
Obiectivul specifc este indeplinit in situatia in care valoarea VAB este pozitiva si a crescut fata de anul anterior
depunerii proiectului si pastreaza o evolutie cel putin liniara pe perioda celor cinci ani de funtionare, iar pentru
proiectele de investitii noi este indeplinit si in situatia in care VAB-ul este pozitiv si are o evolutie cel putin liniara
pe perioada de prognoza analizata.
Pentru persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatii familiale/intreprinderi familiale

Formula pentru calculul VAB este urmatoarea:
VAB = (Incasari din activitatea agricola+Incasari din activităţi productive, prestări servicii – Plati pentru desfăşurarea
activităţilor productive)
Solicitantul va calcula VAB conform formulei de mai sus, utilizand datele din anexa C, sheet-ul “Incasari_plati Anii1-5
prognoza” si se calculeaza pe total an analizat pentru anii 1-5 de functionare pe fecare an in parte.
Obiectivul specifc este indeplinit in situatia in care valoarea VAB este pozitiva si pastreaza o evolutie cel putin liniara pe
perioda celor cinci ani de funtionare.
Pentru demonstrarea cresterii viabilitatii economico-financiare, conditie obligatorie pentru imbunatatirea perfomantei
generale a exploatatiilor agricole, se vor completa Anexele B (pentru persoane juridice ) sau Anexele C (pentru persoane
fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatii familiale/intreprinderi familiale).
In vederea verifcarii viabilitatii economice expertul va verifica cele doua conditii cumulate:
- rezultatul din exploatare din bilantul precedent anului depunerii proiectului sa fie pozitiv,
- indicatorii economico-fnanciari care trebuie sa se incadreze in limitele mentionate.
Calculul VAB pentru investitia realizata de SC CERBUL CARPATIN FOREST SRL :
An I An II An III An IV An V
prognoza prognoza prognoza prognoza prognoza
VAB 1.447.945 1.447.945 1.447.945 1.447.945 1.447.945
Proiectul este unul de investitie noua - respecta obiectivul specific intrucat indicatorul VAB este pozitiv si are
o evolutie cel putin liniara pe perioada de prognoza analizata.
88
III. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentru
persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si asociatiile familiale/intreprinderi familiale) pentru
indeplinirea obiectivului de crestere a viabilitatii economice
Proiectii financiare persoane juridice (Anexe B)
1.1. Prognoza veniturilor
1.2. Prognoza cheltuielilor
1.3. Proiectia contului de profit si pierdere
1.4. Bilant sintetic previzionat
1.5. Flux de numerar
1.6. Indicatori financiari
ATENTIE: Sheeturile „Prognoza veniturilor”- Anexa B1, „Prognoza cheltuielilor” - Anexa B2, „CPP”- Anexa B3 ,
„Bilant” - Anexa B4, „FN An 1-5” - Anexa B8, „Indicatori”- Anexa B9, cuprind prognoze pe o perioada de cinci ani
de la darea in explotare a investitiei din proiect, respectiv de la finalizarea investitiei . Sheeturile „FN An 1I”-
Anexa B5, „FN An 2I” - Anexa B6, „FN An 3I” - Anexa B7 se refera la perioada de implementare a proiectului (de
maxim trei ani).
Proiectii financiare persoanele fzice autorizate, intreprinderi individuale si asociatiile familiale/intreprinderi familiale
(Anexe C)
2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare
2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune
2.3 Indicatori fnanciari
PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE
PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR B

Atentie: prognozele vor fi intocmite pornind de la situatiile financiare din anul anterior depunerii proiectului!
1.1 Prognoza veniturilor

Se va completa Anexa B1 «Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie » cu vanzarile
cantitative si valorice previzionate trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual.
In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care
citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :
- gradul de utilizare a capacitatii de productie si modul cum evolueaza acesta in timp; se va preciza
productia fzica existenta si productia fzica estimata in urma realizarii investitiei
- corelarea dintre vanzarile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si
precontracte/contracte de vanzare incheiate/in curs de a f incheiate;
- modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate
Se vor detalia veniturile obtinute din alte tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul. (in cazul
in care solicitantul obtine venituri si din alte activitati decat cea descrisa prin proiect)
Precizari privind perioada estimata de implementare a proiectului si perioada de previziune (prognoza) – cei
5 ani de prognoza post-implementare:
S-a considerat ca perioada de implementare a proiectului este de 3 ani de zile, ce coincid cu anii calendaristici
2013, 2014, 2015.
Perioada de previziune (prognoza) ulterioara implementarii proiectului de cinci ani va f in anii calendaristici
2016, 2017, 2018, 2019, 2020.
89
Solicitantul detine propria exploatatie agricola, in suprafata totala de 258,35 ha teren agricol
inregistrat in evidentele APIA si cultivat cu cartofi, porumb, grau, soia, rapita, floarea soarelui, plante
de nutret per total pe perioada de implementare si prognoza a proiectului.
Aceste venituri din activitatea agricola ale societatii vor f evidentiate in fluxul de numerar pe perioada
celor 3 ani de implementare la „venituri din activitatea de exploatare” pentru intreaga exploatatie agricola
arabila a solicitantului, si in prognoza veniturilor pe perioada anilor de prognoza, la categoria „alte venituri” –
pentru cultura de cartof si plante de nutret, restul productiei proprii de cereale find preluata ca materie
prima in siloz.
Mentionam ca:
- pe perioada de implementare a proiectului, intreaga productie agricola obtinuta (grau, porumb, soia, cartofi,
plante de nutret) se va comercializa imediat dupa recoltare,
- dupa darea in functiune a investitiei, incepand cu anul I de prognoza si pana in anul V de prognoza:
toata productia de grau, soia si porumb obtinuta din exploatatia agricola proprie va fi preluata,
colectata si conditionata in sectia FEADR si va fi pastrata, impreuna cu cerealele preluati de la terti
producatori din zona, pana in primavara-vara anului urmator
productia de cartof obtinuta din exploatatia agricola proprie va fi in continuare comercializata imediat
dupa recoltare si va fi inregistrata in „prognoza veniturilor” la linia „alte venituri”, la fel ca si productia
de plante de nutret.
Descrierea PRODUCTIEI FIZICE PREVIZIONATE ca urmare a realizarii investitiei:
I. Productia fizica previzionata a fi obtinuta din exploatatia agricola proprie a SC CERBUL CARPATIN
FOREST SRL (culturi de camp si cartofi, plante de nutret) detinuta pe raza localitatii Balcauti judetul Suceava:
Plan de cultura previzionat (ha si rotatia culturilor):
An 2012 An 1* An 2* An 3* An 1** An 2** An 3** An 4** An 5**

Denumire Prezent implem. implem. implem. previziune previziune previziune previziune previziune
cultura APIA
cartof 52,12 15,35 10 10 10 10 15,35 10 10
rapita 67,12 0 0 0 0 0 0 0 0
floarea
soarelui 21,58 0 0 0 0 0 0 0 0
grau 69,56 100 83,35 58,35 58,35 73 100 83,35 58,35
porumb 0 85 35 60 90 85 85 35 60
soia 0 18 90 90 60 50,35 18 90 90
plante de
nutret 39,75 40 40 40 40 40 40 40 40
fanete 0 0 0 0 0 0 0 0 0
pasuni 8,22 0 0 0 0 0 0 0 0
Total ha 258,35 258,35 258,35 258,35 258,35 258,35 258,35 258,35 258,35
*Perioada de implementare a proiectului FEADR

** Perioada de prognoza/previziune
Precizarea productiei medii estimate/ha pentru fiecare tip de cultura:

Productie medie
Tip cultura tone/ha
cartof 20
90
grau 4
porumb 5
soia 3
plante de nutret 18
Prezentarea veniturilor fizice previzionate din exploatatia agricola proprie (tone):

Denumire produs
agricol 2013* 2014* 2015* 2016** 2017** 2018** 2019** 2020**
Cartof 307 200 200 200 200 307 200 200
Grau 400 333 233 233 292 400 333 233
Porumb 425 175 300 450 425 425 175 300
Soia 54 270 270 180 151 54 270 270
Plante de nutret 720 720 720 720 720 720 720 720
Productia de cereale din exploatatia agricola proprie ce va fi colectata in investitia FEADR de conditionare,
uscare, depozitare cereale :
Tone cereale (grau,

soia si porumb) - - - 863 868 879 778 803
*Perioada de implementare a proiectului FEADR **
Perioada de prognoza/previziune
Precizare: dupa cum s-a mai mentionat si la inceputul subcapitolului:

- pe perioada de trei ani de implementare a proiectului se va comercializa intreaga productie agricola obtinuta
din culturile de plante de nutret, cartofi, porumb, soia si grau;
- incepand cu darea in functiune a investitiei FEADR, pe perioada de prognoza de cinci ani redata, intreaga
productie de cereale anual obtinuta din exploatatia agricola proprie va fi colectata si conditionata in
depozitul realizat, alaturi de alte cantitati importante de cereale de preluate/colectate de la terti producatori din
judetul Suceava.
II. Prezentarea capacitatii si a veniturilor fizice totale previzionate a fi obtinute per ansamblu de
solicitant:
- din activitatea agricola
- din sectia de depozitare, conditionare cereale realizata prin proiectul FEADR:
Sectia de depozitare-conditionare cereale FEADR va avea urmatoarea capacitate de depozitare in

silozuri a cerealelor uscate si sortate:
Numar silozuri: 3
Capacitate 1 siloz de cereale: 1.239 mc (echivalentul a 929,25 tone)
Capacitate totala: 3*1.239 mc = 3.717 mc
Densitate pentru grau, porumb, soia: 750 kg/mc
Rezulta o capacitate de depozitare cereale uscate de 2.787,25 tone cereale
NOTA: capacitatea in tone a fost calculata pentru cerealele grau, porumb, soia dar depozitul poate fi utilizat
pentru toate tipurile de cereale si plante tehnice, rezultand mici diferente de tone la capacitatea totala in functie de
gradul de densitate al productiei depozitate.
91
Precizam ca din momentul darii in functiune a sectiei de conditionare-depozitare cereale, toata productia
proprie de cereale a societatii va f depozitata in sectie alaturi de cerealele preluate de la terti, obtinandu-se
urmatorul procent de materie prima depozitata din exploatatia agricola proprie:
Procent din capacitatea silozurilor (sectie) al materiei 2016 2017 2018 2019 2020
prime depozitate din exploatatia agricola proprie (%)
30,97 31,14 31,53 27,92 28,82
Concluzie:
Prezentarea veniturilor fizice previzionate a fi obtinute de societate pe perioada de prognoza, ca
urmare a functionarii SECTIEI DE CONDITIONARE-USCARE-DEPOZITARE CEREALE:
Venituri fizice (tone)

An 1** An 2** An 3** An 4** An 5**
ale sectiei de conditionare, uscare, previziune previziune previziune previziune previziune
depozitare cereale
Grau conditionat 929,25 929,25 929,25 929,25 929,25
Porumb conditionat 929,25 929,25 929,25 929,25 929,25
Soia conditionata 929,25 929,25 929,25 929,25 929,25
TOTAL CAPACITATE CEREALE INSILOZATA
2.787,75 2.787,75 2.787,75 2.787,75 2.787,75
ANUAL
Mentionam ca acestea constituie niste previziuni, motiv pentru care s-a considerat ca se va depozita
productia de cereale cea mai comun intalnita ca cerere pe piata si pondere in structura recoltelor judetului
Suceava, dar silozurile de depozitare si intreaga sectie de conditionare, uscare, depozitare cereale F EADR vor
putea depozita si conditiona oricare alte productii de cereale, plante tehnice si oleaginoase.
Prezentarea preturilor de comercializare a produselor :

Pret de comercializare Lei /kg fara TVA
Grau conditionat si pastrat in siloz 1
Porumb conditionat si pastrat in siloz 0,81
Soia conditionata si pastrata in siloz 1,4
Grau recoltat din exploatatia gricola proprie si comercializat imediat dupa recoltare * 0,5
Porumb recoltat din exploatatia gricola proprie si comercializat imediat dupa recoltare * 0,45
Soia recoltata din exploatatia gricola proprie si comercializata imediat dupa recoltare * 0,9
alte venituri cartof 0,5
alte venituri plante de nutret 0,3
*Respectivele Produse vor f comercializate la preturile mentionate doar pe perioada implementarii
proiectului, pana la darea in functiune a investitiei
Prezentarea veniturilor (LEI fara TVA) valorile previzionate a fi obtinute per ansamblu de societatea
solicitanta, pe perioada implementarii proiectului si ca urmare a realizarii investitiei, in cei cinci ani de
prognoza:
Categorie venit 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Grau conditionat - - - 929.250 929.250 929.250 929.250 929.250
Porumb
conditionat - - - 752.693 752.693 752.693 752.693 752.693
92
Soia conditionata - - - 1.300.950 1.300.950 1.300.950 1.300.950 1.300.950
alte venituri
cartof 153.500 100.000 100.000 100.000 100.000 153.500 100.000 100.000
alte venituri
plante de nutret 216.000 216.000 216.000 216.000 216.000 216.000 216.000 216.000
Grau recolta
proprie 200.000 166.700 116.700 - - - - -
Porumb recolta
proprie 191.250 78.750 135.000 - - - - -
Soia recolta
proprie 48.600 243.000 243.000 - - - - -
TOTAL 809.350 804.450 810.700 3.298.893 3.298.893 3.352.393 3.298.893 3.298.893
In ceea ce priveste perioadele de obtinere a acestor venituri:

- perioada de depozitare a cerealelor s-a considerat din luna iulie (cand se realizeaza in zona implementarii
proiectului recoltarea graului si receptia/preluarea acestuia atat din exploatatia agricola proprie cat si de la
terti in depozitul CERBUL CARPATIN FOREST) pana in anul urmator in lunile mai-iunie.
- la porumb si soia, perioada de recoltare si preluare in depozitul societatii este in lunile septembrie-
octombrie, iar pastrarea acestora se va realiza pana in cel tarziu in august anul urmator.
In prognoza veniturilor s-a considerat ca societatea va primi anual o subventie de 131 euro/ha.
1.2 Prognoza cheltuielilor

Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie » cu valorile
previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual.
In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care
citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :
- urmariti corelarea informatiilor furnizate aici cu cele mentionate in celelalte sectiuni ale studiului ;
- corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si
precontracte/contracte de cumparare incheiate/in curs de a f incheiate ;
- modul in care au fost previzionate fecare categorie de cheltuiala ;
- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau infuenteaza previzionarea cheltuielilor si au
infuenta relevanta ;
Se vor vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul.
(in cazul in care solicitantul obtine venituri si suporta cheltuieli din alte activitati decat cea descrisa
prin proiect)
In ceea ce priveste cheltuielile cu lucrarile agricole si obtinerea culturilor in cadrul exploatatiei

agricole proprii, s-au atasat fisele tehnologice cu cheltuielile previzionate/ha pentru fiecare tip de cultura.
Cantitatea de cereale estimata a fi preluata de la terti in fiecare an de prognoza:
Categorie produs (tone) 2016 2017 2018 2019 2020

grau 695,85 637,25 529,25 595,85 695,85
porumb 479,25 504,25 504,25 754,25 629,25
soia 749,25 778,20 875,25 659,25 659,25
Pret de achizitie cereale Lei fara TVA / kg

grau 0,5
porumb 0,45
93
soia 1
Precizare: pretul de achizitie a cerealelor de la terti si cantitatile preluate in silozuri anual si prezentate
mai sus s-au considerat cele finale in urma transformarii pe baza cerintelor STAS.
Prezentarea cheltuielilor aferente sectiei de depozitare-conditionare cereale realizate prin proiect - LEI
fara TVA:
Categorie cheltuieli 2015 2016 2017 2018 2019
Cheltuieli Achizitie grau de la terti 347.925,00 318.625,00 264.625,00 297.925,00 347.925,00
Cheltuieli Achizitie porumb de la terti 215.662,50 226.912,50 226.912,50 339.412,50 283.162,50
Cheltuieli Achizitie soia de la terti 749.250,00 778.200,00 875.250,00 659.250,00 659.250,00
Utilitati – energie electrica ~ 3 kw/tona 4.181,63 4.181,63 4.181,63 4.181,63 4.181,63
Incalzire 8.000,00 8.000,00 8.000,00 8.000,00 8.000,00
Prezentarea cheltuielilor lunare cu personalul:

Functie angajat nr pers Salariu brut Lei Total
Operatori centrala termica 3 800 2.400
sef depozit 1 1.340 1.340
Total - - 3.740
1.3 Proiectia contului de profit si pierdere

In coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul cont de proft si pierdere
incheiat de societate anexat la cererea de fnantare (in cazul in care solicitantul este infintat in
anul in curs aceasta coloana nu se completeaza)
Se va completa anexa B3 randurile aferente : 12 «Venituri Financiare », 13 « Cheltuieli
privind dobanzile »(atat pentru creditul ce urmeaza a f contractat pentru co-fnantarea investitiei din
proiect (daca este cazul), cat si pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare angajate),
14 « Alte cheltuieli fnanciare »,18« Impozit pe proft/cifra de afaceri », restul randurilor find preluate
automat din anexele B1 si B2. Se vor face mentiuni privind valorile previzionate si se vor corela cu
alte informatii (exemplu : cheltuielile privind dobanzile).
1.4 Bilant sintetic previzionat

Se vor face precizari privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a posturilor din
bilant. Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilant avand in vedere
urmatoarele:
- in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate
anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infintat in anul in curs aceasta
coloana
nu se completeaza);
- valorile activelor imobilizate noi achizitionate se vor adauga la cele existente (daca este cazul), din
acestea se scad valorile activelor imobilizate vandute in perioada respectiva;
- valoarea amortizarii cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adauga
amortizarea calculata pentru activele imobilizate noi achizitionate (se va corela cu valoarea
cheltuielilor cu amortizarile prevazute in contul de profit si pierdere);
- valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va f corelata cu specifcul
activitatii desfasurate (durata procesului de fabricatie, etc.) si alte elemente considerate relevante.
- casa si conturi la banci se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent aceleiasi perioade din
linia S;
- datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an – se previzioneaza in functie de
termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fuxul de numerar,
valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale afernete activitatii.
9
4
- datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an – se previzioneaza in functie de soldul
si grafcul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung primite (daca este cazul), de soldul si grafcul
de plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul); se vor evidentia de asemenea datoriile catre
actionari/asociati, leasingurile, datoriile catre alte institutii financiare.
- subventii pentru investitii - se inscriu soldul existent /previzionat (daca este cazul) si incasarile primite prin
programul FEADR;
- capitalurile proprii – se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorarilor de capital social prevazute,
rezultatul exercitiului (acesta se repartizeaza ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve
urmand sa faca parte din rezerve in anul urmator), rezervele deja constituite si alocarile suplimentare
din rezultatul exercitiului fnanciar precedent;
- se va urmari corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fuxul de
numerar;
1.5 Flux de numerar

Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementarii
(anexele B5, B6 si B7(vezi atentionarea de mai jos) desfasurate lunar) si pentru o perioada de 5 ani (anexa B8)
dupa implementarea proiectului.
In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc
studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :
- se va urmari corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrari si iesiri cu celelalte sectiuni;
- atentie la randul « Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei » acesta nu poate f negativ in nici una din
lunile de implementare si nici in anii de previziune !
- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau infuenteaza previzionarea elementelor fluxului de
numerar si au infuenta relevanta.
Atentie: Durata maximă de execuţie a investiţiei cofnanţată din FEADR este de 3 ani de la data încheierii
contractului de fnanţare si prin excepţie, pentru investiţiile în achiziţiile simple fără leasing fnanciar de utilaje,
instalaţii, echipamente şi dotări noi, de mijloace de transport specializate, stabilite prin procedura si mentionate
in Ghidul solicitantului si in SF, durata maximă de execuţie este de 2 ani.
Pentru co-finantarea cheltuielilor eligibile ale investitiei s-a considerat ca societatea va contracta un credit
bancar in lei, in valoare de 1.258.919 lei (echivalent a 272.564 euro), la o rata a dobanzii de 10,3%, pe
perioada de 7 ani, cu primul an perioada de gratie pentru plata ratelor.
1.6 Indicatori financiari

Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea si
viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi promovata. Toate prognozele vor f calculate pentru o perioada de 5 ani,
dupa fnalizarea investitiei, in preturi constante.
Incadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (mentionate atat in aceasta sectiune a Studiului
de fezabilitate, cat si in Anexa B9 din cererea de finantare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data
fnalizarii investitiei si respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente masurii 121. (in cazul investitiilor
privind infintarea de plantatii, proiectiile se vor face din anul in care se obtine productie/venituri
conform tehnologiilor de productie si a specifcului proiectului).
Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele:
1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.
2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului
de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul
productiei, servicii) ţinând cont de preţuri/tarife pe unitatea de măsură diferenţiat pentru
fiecare obiect de
95
activitate. Se preiau valorile din Anexa B1 « Prognoza Veniturilor » randul « Total venituri din
exploatare » aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).
3. Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activităţii curente.

Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare şi se calculează în functie de domeniul
de activitate si de consumurile specifice. Se preiau valorile din Anexa B2 « Prognoza
Cheltuielilor» randul « Cheltuieli pentru exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total
An1,… , Total An 5).
4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fe minim 10% din Ve.
Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv, iar rata
rezultatului din exploatare trebuie sa fe minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluati
Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :
Re
rRe = ´100
Ve
5. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fe maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).
Se calculeaza astel :
VI
Dr = 1 6
(å Flux _ net _ actualizat + å Flux

_ exp loatare _ actualizat ) /12 5 12
Unde:
Se considera ca in anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare
din anul 5.
6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% pentru anii evaluati;
Se calculeaza astfel :
Flux _ exp loatare

rRc = ´100
V
7.
I
Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluati ;
RAFN = Flux de numerar din exploatare / (dobânzi + plăţi leasing + rambursarea datoriilor);
Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 randul P « Flux de
numerar din activitatea de exploatare » care se imparte la randul C « Total iesiri de lichiditati prin
fnantare ».
8. Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - trebuie să fie maximum 60% pentru anii evaluati ;
Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.
T
rI = D i ´100
TAi
unde :
TDi= total datorii pe termen mediu si lung in anul i ;
TAi= total active in anul i ;
96
9. Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.
unde:
r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (4%) + marja de risc pe ţară
(4%) evaluată de către Agenţie ca valoare medie şi care va fi reevaluată pe măsură ce condiiile pietei
monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări unitare)
10. Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fie pozitiva;

Este calculata astel:
12
VAN = å
5
FN i FN i exp
+ åi -
1 + r)
i
lt (1 + r) VI
(
i=1
i=6
FNi = flux de lichiditati net din anul i;

FNi explt = fux de lichiditati din exploatare din anul i
VI = valoarea investitiei ;
11. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (randul S , din anexa B8 « Flux de numerar » trebuie sa
fe pozitiv in anii de previzionare evaluati Se preiau valorile din randul S din Anexa B8
aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).
In aceasta parte a studiului de fezabilitate se vor atasa sheet-urile din sectiunea economica – Anexa B1 la
Anexa B9 - a cererii de finantare intocmite pentru intreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si
activitatea viitoare, inclusiv proiectul).
PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR C

2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare
Se vor completa anexele C1, C2 si C3(vezi atentionarea de mai jos) cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati)
aferente activitatii agricole/ productive /prestari servicii, precum si cu cele aferente activitatii de investitii si fnantare.
Detalierea se face pe luni de implementare.
Atentie la randul « Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei » acesta nu poate f negativ in nici una din lunile de
implementare!
Atentie: Durata maximă de execuţie a investiţiei cofnanţată din FEADR este de 3 ani de la data încheierii contractului de
finanţare si prin excepţie, pentru investiţiile în achiziţiile simple fără leasing fnanciar de utilaje, instalaţii, echipamente şi
dotări noi, de mijloace de transport specializate stabilite prin procedura si mentionate in Ghidul solicitantului si in SF, durata
maximă de execuţie este de 2 ani.
2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune

Se va completa anexa C4 cu datele privind fuxurile de numerar (incasari/plati) aferente activitatii agricole/ productive
/prestari servicii, precum si cu cele aferente activitatii de investitii si finantare. Detalierea se face pe fecare an de
previziune.
Atentie la randul « Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei » acesta nu poate f negativ in nici unul din anii de
previziune!
2.3 Indicatori financiari

ATENTIE: Incadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (mentionate atat in aceasta sectiune a Studiului
de fezabilitate, cat si in Anexa C5 din cererea de finantare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data fnalizarii investitiei
si respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente masurii 121. (in cazul investitiilor privind infintarea de plantatii,
proiectiile se vor face din anul in care se obtine productie/venituri conform tehnologiilor de productie si a
specificului proiectului).
Indicatorii se calculeaza in mod automat, cu exceptia Valorii investitiei care se preia din Bugetul Indicativ.
Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmatoarele:

1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.
2. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fe maxim 12 ani ;
97
Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).
3. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluati
4. Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fe pozitiva
5. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (randul 60 din anexa C4 « Flux de numerar » trebuie sa fe pozitiv in
anii de previzionare evaluati.
In aceasta parte a studiului de fezabilitate se vor atasa sheet-urile din sectiunea economica – Anexa C1 la Anexa C5 - a
cererii de fnantare intocmite pentru intreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv
proiectul).
98

Studiu de Fezabilitate Model

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate Model

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE

-pentru proiecte care prevad lucrari de constructii şi/sau montaj-

Beneficiar : S.C CERBUL CARPATIN FOREST S.R.L

„Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale cu

1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

1.2 Scurt istoric al solicitantului

Societatea are urmatoarele obiecte de activitate:

Denumire mijloc fix Data Valoare neta la data Bucati

2.1 Denumirea investiţiei: „Construire sectie depozitare, conditionare, uscare cereale cu

2.2 Elaborator (coordonate de identifcare, cod CAEN, etc).

2.3 Obiectivele investitiei/prioritati – se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv,

Conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii:

Proiectul contribuie la imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor prin realizarea

Totodata Organizatia Interprofesionala pe Produs “Cereale si Produse Derivate”din Romania (OIPCPDR)

IN CONCLUZIE, MENŢIONAM CA:

Conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii:

Proiectul contribuie la imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor prin realizarea

Proiectul contribuie si la realizarea urmatoarelor obiective specifice ale masurii:

Imbunatatirea veniturilor intreprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a produselor

Proiectul de investitie FEADR este unul de investitie noua.

2.6 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Situatia evolutiei loturilor semincere la cartof (1999-2017)

Evoluţia cererii de cartof pe piaţa din România în perspectivă (2017-2020)

Evoluţia producţiei principalelor cereale a cunoscut un trend ascendent potrivit studiilor

Principalele probleme în domeniul agriculturii în contextul crizei economice

Importanta cerealelor in alimentatia umana si in economie

In afara de folosirea directa in alimentatie, uleiul de floarea

EVOLUTIA CONSUMULUI DE CEREALE IN ROMANIA, EXPRIMATA IN ECHIVALENT BOABE SI IN

ECHIVALENT FAINA, PE CAP DE LOCUITOR, IN PERIOADA 1990 – 2008

In concluzie, cerealele constituie un factor cheie deosebit de important in alimentatia umana si

Caracterizarea agriculturii in judetul Suceava – productia de cereale – statistici:

Exploatatii agricole si suprafata, pe categorii de folosina a suprafetei agricole utilizate, a suprafetei

Exploatatii agricole si suprafata, pe categorii de folosinta a suprafetei agricole utilizate, a suprafetei

Suprafaţa cultivată in judetul Suceava, cu principalele culture (ha):

Fondul funciar al judetului Suceava, după modul de folosinţă, la 31 decembrie (ha):

din care, pe categorii de folosinţă:

2000 855350 349502 178473 93749 74009 - 3271

Proucţia agricolă vegetală in judetul Suceava, la principalele culturi (tone):

1995 217460 101400 15592 80179 1246 288992

Producţia medie la hectar obţinută la principalele culturi, în anul 2008 (kilograme):

Judeţul Suceava Total din care: sector privat

NECESITATEA STRICTA si AVANTAJELE capacitatilor moderne si controlate de conditionare

situatia capacitatilor de depozitare cereale in judetul SUCEAVA reflecta insuficienta acestora de

CONCLUZII: Probleme intampinate in judetul Suceava in ceea ce priveste pastrarea, depozitarea si

Necesitatea si oportunitatea investitiei – efecte directe si indirecte, multiplicatoare:

Beneficiarul nu este o forma asociativa.

Totodata Organizatia Interprofesionala pe Produs “Cereale si Produse Derivate”din Romania (OIPCPDR)

2.9 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru

Inregistrarea cerealelor in etapa receptiei de la terti se va realiza pe baza documentelor de receptie,

Prezentarea cantitatilor de materie prima – cereale (grau, porumb, soia) – tone – ce

Intrucat solicitantul detine exploatatie agricola proprie, in continuare sunt prezentate

Piaţa de desfacere a solicitantului:

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Descrierea canalelor de distribuţie: Societatea va utiliza canale de distributie directe; producţia

3.1 Date generale

Foraj geotehnic nr.3.

B. Calculul terenului de fundare la starea limită de deformaţii (Ppl)

C. Calculul terenului de fundare la starea limită de capacitate portantă (Pcr)

Caracterizarea climatică şi microclimatică a zonei

Speci Luni/valoarea lunară (°C) Media Anotimpuri

Valorile înregistrate reflectă continentalismul şi excesivitatea climatului, impus şi prin:

-temperatura maximă absolută = 37,1ºC (an 1961);

intercardinale, elemente prezentate în următorul tabel:

Direcţia N NE E SE S SV V NV Calm (%)