ROMÂNIA

MINISTERUL TRANSPORTURILOR,
CONSTRUCÞIILOR
ªI TURISMULUI
ADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ A DRUMURILOR

CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE LUCRÃRILOR

DE DRUM

LUCRĂRI DE CONSOLIDARE A TERASAMENTELOR DE

DRUM

LUCRÃRI DE CONSOLIDARE CU PILOÞI

FORAÞI DIN BETON ARMAT

SC IPTANA-SA
MARTIE 2004
 2

CAIET DE SARCINI GENERALE

LUCRÃRI DE CONSOLIDARE CU PILOÞI FORAÞI

DIN BETON ARMAT

CUPRINS

pag.

GENERALITÃÞI 3

CAP.I. DESCRIEREA OPERAÞIUNILOR 3

CAP.II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIÞII DE CALITATE 6

CAP.III. VERIFICAREA CALITÃÞII 8

ANEXĂ – REFERINŢE NORMATIVE 12

 3

GENERALITÃÞI
În cazul fenomenelor de instabilitate a unor masive de pãmânt,
cum ar fi de exemplu terasamentele cãilor de comunicaþie, unde
apar solicitãri orizontale foarte mari, pentru preluarea acestor
solicitãri se prevãd lucrãri de consolidare cu piloþi foraþi din beton
armat ( > 300 mm).
Lucrarea se mãsoarã la metru liniar (m) de pilot forat ºi
cuprinde urmãtoarele operaþiuni:
1. forarea piloþilor
2. armarea piloþilor
3. betonarea piloþilor
4. sãparea radierelor
5. armarea radierelor
6. betonarea radierelor ºi montarea parapetului.

CAP.I. DESCRIEREA OPERAÞIUNILOR

ART.1. Forarea piloþilor
Trasarea ºi pichetarea axului piloþilor se va face în mod vizibil,
respectând distanþele ºi cotele din detaliile de execuþie.
- Piloþii foraþi se vor realiza prin retragere, fiind interzisã
circulaþia peste piloþi la mai puþin de 3 zile de la betonare.
- Piloþii se vor fora obligatoriu în sistem tubat.
- Materialul sãpat în piloþi se va evacua imediat, fiind interzisã
depozitarea acestuia în zona lucrãrii.
- Pe tot timpul forãrii se va urmãri natura materialului extras,
comparându-se cu rezultatele studiului geotehnic iniþial. Asupra
oricãror nepotriviri se va inºtiinþa proiectantul.
 4

- Forajele ce nu se mai pot executa (din cauza unor obstacole

sau surpãri ivite în timpul forãrii, sau greºeli de execuþie) trebuie
umplute cu beton foarte fluid, clasa C 6/7,5; soluþia de continuare a
pilotajului se stabileºte de proiectant.
- Conducerea ºantierului este rãspunzãtoare de pregãtirea ºi
instruirea personalului calificat, înainte de începerea execuþiei. Este
interzis a se lucra cu personal necalificat sau cu calificare
necorespunzãtoare, deoarece calitatea lucrãrii de piloþi depinde
direct de acest lucru.

ART.2. Armarea piloþilor

Armarea piloþilor se face cu carcase circulare alcãtuite din
bare longitudinale, inele de rigidizare, fretã ºi distanþieri.
- confecþionarea carcaselor de armãturã ºi transportul lor la locul
de punere în operã
- pentru manipulãri se prevãd urechi sau inele de agãþare
- înainte de introducerea carcasei în foraj, se face recepþia ei, prin
verificarea concordanþei cu proiectul, a rigiditãþii, a sudãrii
corecte a barelor, a distanþierilor, etc.
- lansarea lentã a carcasei în interiorul tubajului cu ajutorul unei
macarale ºi centrarea corectã a acesteia în foraj conform
proiectului de execuþie.
La piloþii de probã stabiliþi pentru efectuarea încercãrii
nedistructive prin carotaj sonic se vor fixa pe carcasa de armaturã
tuburi din metal sau plastic conform detaliului de armare.

ART.3. Betonarea piloþilor

În funcþie de prezenþa apei în gaura de foraj existã douã
tehnologii de turnare: “sub apã” sau “în uscat”.
Ambele tehnologii comportã urmãtoarele etape de realizare:
 5

- turnarea betonului de clasa prescrisã ºi de consistenþã fluidã

cu lucrabilitate T4 la locul de turnare
- retragerea în avans a tubulaturii de turnare faþã de tubajul
recuperabil al instalaþiei de forat, odatã cu avansarea betonãrii.
3.1. La turnarea “în uscat”, pentru a se evita segregarea
betonului, tubulatura de turnare trebuie menþinutã tot timpul
betonãrii înnecatã pe cca. 1,0 m în masa de beton din pilot.
3.2. În cazul turnãrii “sub apã”, operaþia se executã cu
ajutorul unui burlan înnecat, format din tronsoane ºi prevãzut cu
capac metalic aºezat la partea inferioarã a pâlniei.
La începerea betonãrii burlanul trebuie coborât cu cca. 10 cm
deasupra tãlpii forajului.
În timpul betonãrii partea de jos a burlanului se va menþine
permanent cufundatã în beton pe 2,0…3,0 m pentru a nu se
produce întreruperi în corpul pilotului.
Nivelul betonului în burlan se va menþine permanent deasupra
nivelului apei din foraj, iar betonarea se va face în flux continuu,
pânã la betonarea completã a pilotului, asigurându-se astfel
continuitatea betonului în corpul pilotului.
Extragerea tubajului recuperabil al instalaþiei de forat se face
prin miºcãri continue în plan orizontal ºi vertical, efectuate de la
nivelul terenului prin comenzi hidraulice. Aceastã operaþie se
realizeazã treptat, avându-se grijã ca ºiul tubajului sã fie permanent
sub nivelul betonului turnat cu minimum 2 m.
Pentru a se evita antrenarea carcasei de armãturã la
extragerea tubajului, ea trebuie prevãzutã la partea inferioarã cu o
tablã metalicã sudatã de armãturã pe care preseazã greutatea
betonului turnat. Diametrul acestei table metalice va fi ½ din cel al
carcasei, pentru a lãsa sã pãtrundã uºor betonul pe fundul forajului.
 6

La terminarea betonãrii capul coloanei betonate va trebui sã

fie mai sus faþã de cotele din proiect cu:
- 0,50 m la betonarea “în uscat”
- 1,00 m la betonarea “sub apã”.

Materialul suplimentar care nu îndeplineºte condiþiile de

calitate necesare va fi îndepãrtat ulterior prin demolare.
Pentru fiecare pilot în parte, ºeful de lucrare va completa “Fiºa
tehnicã a pilotului” care cuprinde date privind forarea ºi turnarea
betonului în pilot.

ART.4. Sãparea radierelor

Solidarizarea piloþilor din beton armat se realizeazã cu radiere
din beton armat.
Sãparea radierelor se face pe rând (câte un radier), fiind
urmatã de armarea ºi betonarea acestuia.

ART.5. Armarea radierelor

De regula armarea radierelor se face “barã cu barã” din oþel
beton OB 37, de diametre ºi la distanþele prevãzute în planºele de
armare din proiectul de execuþie, dar poate fi realizatã ºi cu carcase
confecþionate în atelier.

ART.6. Betonarea radierelor ºi montarea parapetului

Turnarea betonului în radiere se face direct din mijloace de
transport prin intermediul unui jgheab metalic sau din lemn, astfel
încât betonul sã nu cadã liber de la o înãlþime mai mare de 1,50 m.
Betonul se vibreazã. Lucrabilitatea va fi T3.
Radierul se executã în urmãtoarele etape:
- armarea
 7

- montarea tuburilor PVC pentru barbacane ºi a cofrajelor

pentru stâlpii de parapet
- cofrarea
- turnarea ºi vibrarea betonului
- montarea parapetului metalic.

CAP.II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIÞII DE CALITATE

ART.7. Betoane
Betonul care se toarnã în piloþi va fi de consistenþã fluidã
clasa minimã C18/22,5 compoziþia fiind în funcþie de modul de
turnare. Pentru betoane pompate (8-10 mc/orã) “în uscat” dozajul
minim va fi de 340-360 kg/mc ºi lucrabilitate la locul de turnare T4.
Dimensiunea maximã a agregatelor trebuie sã fie cel mult
egalã cu cea mai micã dintre valorile:
- 1/4 din ochiul carcasei de armãturã
- 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armãturii
- 31 mm.
Raportul a/c trebuie sã fie mai mic sau cel puþin egal cu 0,4.
Se folosesc aditivi plastifianþi ºi, dacã este cazul, întârzietori
de prizã.
Stratul de acoperire cu beton trebuie sã fie de minim 6 cm în
cazul piloþilor.
Abaterile limitã admise faþã de cotele ºi dimensiunile aflate în
proiect sunt:
- la poziþia în plan a piloþilor la nivelul bazei radierului 7, 50
cm
- la înclinarea axei pilotului 2%
- la dimensiuni, 2 cm pentru diametrul pilotului
 8

- la cota: + 20 cm, pentru cota bazei pilotului

+ 5 cm, pentru cota capului pilotului.
Betonul care se toarnã în radier ºi elevaþie va fi de clasa
minimã C16/20 (B 250), lucrabilitate la locul de turnare T3 ºi se
vibreazã.
Stratul de acoperire al armãturii cu beton la radiere va fi de
minim 5 cm.
Lucrabilitatea betonului proaspãt obþinut la staþia de betoane
se va stabili de executant astfel încât þinând seama de condiþiile de
mediu ºi de durata totalã de transport pânã la punerea în operã, sã
se realizeze condiþiile impuse la locul de turnare.

ART.8. Oþel beton

Pentru armarea piloþilor se folosesc oþeluri de tipul:
OB 37 STAS 438/1-89
PC 52 STAS 438/1-89.
Pentru armãtura de rezistenþã a piloþilor se foloseºte numai PC
52.
Pentru armarea radierelor se foloseºte oþel OB 37.

CAP.III. VERIFICAREA CALITÃÞII

Pentru executarea unor lucrãri corespunzãtoare din punct de
vedere calitativ pe parcursul execuþiei este obligatoriu sã se facã
verificãri la toate fazele de execuþie dupã cum urmeazã:

ART.9. Forarea pilotului

La aceastã fazã de execuþie se va verifica:
- natura terenului sãpat (care trebuie sã corespundã cu cel luat
în considerare în proiect)
 9

- cota ºi adâncimea gãurii sãpate (sã corespundã celei din

proiect)
- distanþele interax ºi a axelor piloþilor faþã de un reper dat
(sã corespundã celor din proiect).

ART.10. Armarea pilotului

La aceastã fazã de execuþie se fac urmãtoarele verificãri:
- verificarea execuþiei carcasei de armãturã conform
proiectului (carcasa trebuie sã aibã asiguratã rigiditatea la transport
ºi manipulare)
- verificarea armãrii pilotului conform proiectului
- verificarea distanþierilor astfel ca sã asigure centrarea
corectã a carcasei de armãturã ºi stratul de acoperire cu beton cât
mai uniform pe conturul coloanei
- în cazul în care carcasa de armãturã se blocheazã la lansare,
se va extrage imediat, se va verifica ºi curãþa carcasa ºi se va
reintroduce în tubulaturã.

ART.11. Betonarea pilotului

Controlul de calitate se efectueazã “în timpul betonãrii” ºi
“dupã execuþia pilotului” astfel:
11.1. “la betonare”
- verificarea ca betonarea pilotului sã se realizeze imediat dupã
armarea lui, continuu ºi fãrã întrerupere
- se vor evita întreruperile în turnare mai mari de 2 ore
- verificarea cotei superioare de betonare a pilotului
- verificarea ca temperatura aerului în momentul turnãrii
betonului sã fie mai mare de +5oC
- verificarea calitãþii betonului proaspãt prin probe recoltate:
a. la locul de punere în operã
 10

- 3 probe de consistenþã ºi rezistenþã la fiecare 20 mc (metri

cubi) turnaþi sau cel puþin la fiecare pilot sub 20 mc
b. la staþia de betoane
- 1 probã pe schimb ºi tip de beton
- verificarea fiºei de forare - betonare a pilotului completatã de
constructor.
11.2 “dupã execuþia pilotului”
- controlul calitãþii betonului pus în operã
- verificarea continuitãþii corpului pilotului
- la piloþi cu deficienþã la sãpare ºi turnare
- la un numãr de piloþi stabilit anterior prin proiect.
Controlul se face prin metoda nedistructivã a carotajului sonic
de cãtre instituþii specializate.

ART.12. Sãparea radierului

- verificarea dimensiunilor în plan ale radierului
- verificarea naturii terenului de fundare
- verificarea cotei de turnare
- verificarea poziþionãrii pilotilor în radier.

ART.13. Armarea radierului

Dupã executarea armãrii radierului ºi înainte de începerea
betonãrii se fac urmãtoarele verificãri:
- verificarea ca armãtura sã nu fie murdarã de ulei, vopsea,
pãmânt sau alte impuritãþi
- verificarea corespondenþei armãrii cu detaliile din proiect
 11

- verificarea respectãrii acoperirii cu beton a armãturii conform

proiectului
- verificarea ancorãrii barelor din piloþi în armãtura radierului.

ART.14. Betonarea radierului

Verificãrile în aceastã fazã de execuþie se fac înainte, în timpul
ºi dupã terminarea betonãrii, dupã cum urmeazã:
- verificarea turnãrii betonului care trebuie sã se facã în
contact direct cu terenul
- verificarea dimensiunilor în plan ºi secþiunea verticalã a
cofrajelor ºi poziþionarea golului pentru parapet
- verificarea turnãrii betonului fãrã întreruperi
- la turnarea în etape se va respecta ca turnarea etapei
urmãtoare sã nu depãºeascã timpul de prizã al betonului turnat în
etapa anterioarã în cazul nefolosirii întârzietorilor de prizã. În caz
contrar rostul de turnare se trateaza astfel:
- se curãþã suprafaþa rostului îndepãrtând murdãria ºi resturile
de beton neaderent
- se trateazã suprafaþa cu split de ciment (ciment + apã +
nisip în cantitate micã)
- se toarnã stratul urmãtor de beton
- verificarea tratãrii betonului dupã turnare protejându-i
suprafeþele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecþie (prelate, rogojini)
menþinute permanent în stare umedã
- stropirea periodicã cu apã imediat dupã ce betonul e suficient
de întãrit când temperatura mediului este de peste +5 oC
- acoperirea betonului proaspãt cu folii de polietilenã pe timp
ploios.
 12

Aceste verificãri se fac conform Indicativ NE 012/99 ºi în

conformitate cu Legea nr. 10/1995. La aceste verificãri se încheie
procese verbale care stau la baza acordãrii fazei determinante
pentru continuarea lucrãrilor.
 13

ANEXÃ
CAIET DE SARCINI GENERALE
LUCRÃRI DE CONSOLIDARE CU PILOÞI FORAÞI DIN BETON ARMAT

REFERINÞE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind

condiþiile de
publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulaþiei ºi de
instruire a restricþiilor de circulaþie în
vederea executãrii de lucrãri în zona
drumului public ºi/sau pentru
protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protecþia

muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea ºi

întreþinerea drumurilor ºi podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire ºi stingere a

incendiilor ºi dotarea cu mijloace
tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucþiuni proprii de

securitatea muncii pentru lucrãri de
întreþinere, reparare ºi exploatare a
drumurilor ºi podurilor.

Legea nr. 137:1995 - Legea protecþiei mediului

II. NORMATIVE TEHNICE

C 28-83 - Instrucþiuni tehnice pentru

sudarea armãturilor de oþel –beton.
 14

C 54-81 - Instrucþiuni tehnice pentru

încercarea betonului cu ajutorul
carotelor.

C 56-85 - Normativ pentru verificarea

calitãþii ºi recepþia lucrãrilor de
construcþii ºi instalaþii aferente.

C200-81 - Instrucþiuni tehnice pentru

controlul calitãþii
betonului la construcþiile
îngropate,
prin metoda carotajului sonic.
GE 029-97
aprobat cu Ord. Nr. 55/N/
din 11.03.1997 - Ghid practic privind
tehnologia de execuþie a piloþilor
pentru fundaþii.

NE 012-99, partea A,
aprobat de MLPAT cu Ord.
Nr. 59/N din 24 aug. 1999 - Cod de practicã pentru
executarea lucrãrilor din beton ºi
beton armat.

III. STANDARDE

STAS 438/1-89 - Produse de oþel pentru armarea

betonului. Oþel beton laminat la cald.
Mãrci ºi condiþii tehnice de calitate.

SR 662:2002 - Lucrãri de drumuri. Agregate

naturale de balastierã. Condiþii
tehnice de calitate.

STAS 790-84 - Apã pentru betoane ºi mortare.

STAS 1275-88 - Încercãri pe betoane. Încercãri

pe betonul întãrit. Determinarea
rezistenþelor mecanice.

STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru

betoane ºi
 15

mortare cu lianþi minerali.

STAS 1759-88 - Încercãri pe betoane. Încercãri

pe betonul proaspãt. Determinarea
densitãþii aparente, a lucrabilitãþii, a
conþinutului de agregate fine ºi a
începutului de prizã.

SR 1848-4:1995 - Siguranþa circulaþiei.

Semafoare pentru dirijarea
circulaþiei. Condiþii tehnice de
calitate.

STAS 1848/5-82 - Semnalizare rutierã. Indicatoare

luminoase pentru circulaþie. Condiþii
tehnice de calitate.

STAS 2561/1-83 - Teren de fundare. Piloþi.

Clasificare ºi terminologie.

STAS 2561/2-81 - Teren de fundare. Fundaþ de

piloþi. Încercarea în teren a piloþilor
de probã ºi din fundaþie.

STAS 2561/3-90 - Teren de fundare. Piloþi.

Prescripþii generale de proiectare.

STAS 2561/4-90 - Teren de fundare. Piloþi foraþi

de diametru mare. Prescripþii
generale de proiectare, execuþie ºi
recepþie.

STAS 3349/1-83 - Betoane de ciment. Prescripþii

pentru stabilirea gradului de
agresivitate a apei.

STAS 6652/1-82 - Încercãri nedistructive ale

betonului. Clasificare ºi indicaþii
generale.
 16

SR EN 45.014:2000 - Criterii generale pentru

declaraþia de conformitate a
furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996).