Mezencefalul

• Mezencefalul este
numit şi creierul
mijlociu.
• Este situat deasupra
punţii şi imediat sub,
inferior de diencefal.
• Se dezvoltă din
vezicula
mezencefalică, care în
cursul ontogenezei nu
se împarte.
• La om, prin apariţia neoencefalului, funcţiile
creierului tectal al vertebratelor inferioare sunt
preluate de acesta.
• Ca urmare se dezvoltă în special partea
anterolaterală a mezencefalului, formată de crura
cerebri sau piciorul pedunculilor cerebrali prin care
trec căile motorii
corticospinale,
corticobulbare şi
corticopontocerebeloase
care fac legătura între ariile motorii ale neocortexului
cu neuronii motori ai etajelor inferioare ale
nevraxului.
 Conformaţie exterioară.
• Creierul terminal se
dezvoltă
preponderent în axul
sagital (axul Forel) şi
acoperă partea
posterioară
mezencefalului, care
nu se poate vedea de
lobii occipitali şi
cortul cerebelului.
 Faţa anterioară
• prezintă pe linia mediană o
depresiune adâncă şi largă,
numită fosa intercrurală.
Aceasta este triunghiulară,
cu baza în sus spre corpii
mamilari şi vârful în jos în
recessus caudalis situat sub
marginea anterioară a punţii.
• Peretele profund al fosei
interpedunculare sau
intercrurale este perforat de
vasele care îl străbat.
• Lateral, fosa este
mărginită de două
coloane voluminoase
care pleacă de sub
limita superioară a
punţii şi merg lateral
ascendent. Aceste
formaţiuni poartă
numele de picioarele
pedunculilor cerebrali
sau crura cerebri.
• Din şanţul de pe faţa
medială a pedunculilor
cerebrali îşi are originea
aparentă nervul oculomotor
(perechea III), care dă şi
numele şanţului.
• Limita superioară a feţei
anterioare a pedunculilor
cerebrali este marcată de
tracturile optice care trec
aproape orizontal
• este vizibilă doar după ce Faţa posterioară
extragem lobii occipitali şi
cortul cerebelului împreună
cu cerebelul.
• Pe faţa posterioară se vede
lama cvadrigemină a tectului
mezencefalic, care conţine cei
patru corpi sau coliculi
cvadrigemeni. Faţa
posterioară se întinde de la
talamus şi epitalamus până la
vălul medular superior şi
pedunculii cerebeloşi
• Cei patru coliculi sunt
despărţiţi pe linia
mediană de un şanţ
longitudinal median.
• Coliculii superiori numiţi
şi optici, anteriori sau
rostrali, sunt separaţi de
cei inferiori, numiţi şi
auditivi sau posteriori,
printr-un şanţ
transversal.
De la fiecare colicul
cvadrigemen pleacă fibre
nervoase care formează
braţele coliculilor
cvadrigemeni.
Acestea sunt nişte formaţiuni
proeminente care merg
spre lateral, de la coliculi
superiori spre corpii
geniculaţi laterali şi de la
coliculii inferiori la corpii
geniculaţi mediali ai
diencefalului.
• cu origine aparentă pe Singurul nerv cranian
faţa posterioară a
trunchiului cerebral este
nervul trohlear (IV).
• Fibrele sale după ce s-au
încrucişat, ies din
mezencefal pe părţile
laterale ale vălului
medular, de o parte şi alta
a frâului medular, sub
coliculii inferiori.
• Nervii trec apoi orizontal
pe feţele laterale ale
mezencefalului şi se
îndreaptă spre baza
creierului. Pedunculii
cerebeloşi superiori
pătrund în mezencefal
lateral de vălul medular
superior, sub coliculii
inferiori. Lateral de
coliculii inferiori se găsesc
corpii parabigeminali
• corespunde Faţa laterală
piciorului pedunculului
cerebral şi
tegmentului mezencefalic
care sunt despărţite prin
şanţul lateral al
mezencefalului.
• În spatele şanţului se
delimitează un triunghi cu
baza anterior, numit
trigonum lemnisci, căruia îi
corespunde în profunzime
lemniscul lateral,
• Pe secţiune transversală, între
treimea posterioară şi cea medie a
mezencefalului se află apeductul
cerebral al lui Sylvius, care face
legătura între ventriculul IV şi
ventriculul III. Deschiderea în
ventriculul III poartă numele de
aditus ad aqueductum. El este o
relicvă a lumenului tubului neural
primitiv. În exteriorul apeductului se
observă grupată substanţa cenuşie
centrală a mezencefalului, iar în
interior găsim epiteliu ependimar.

1. Corpora quadrigemina. 2. Cerebral aqueduct. 3. Central gray stratum.

4. Interpeduncular space. 5. Sulcus lateralis. 6. Substantia nigra. 7. Red
nucleus of tegmentum. 8. Oculomotor nerve, with 8’, its nucleus of
origin. a. Lemniscus (in blue) with a’ the medial lemniscus and a" the
lateral lemniscus. b. Medial longitudinal fasciculus. c. Raphé. d.
Temporopontine fibers. e. Portion of medial lemniscus, which runs to the
lentiform nucleus and insula. f. Cerebrospinal fibers. g. Frontopontine
fibers.
• Pe secţiunea transversală a
mezencefalului observăm trei
porţiuni.
 Posterior de apeduct se află
etajul numit tectum.
 În zona mijlocie se află tegmentul
sau calota care continuă în sus
tegmentul pontin.
 Anterior etajul este format de
piciorul pedunculilor cerebrali.
Între tegment şi picior se află
substanţa neagră numită şi locus
niger, care formează limita dintre
aceste două etaje.
 Structura mezencefalului
.

Picioarele pedunculilor
cerebrali
sunt alcătuite doar din
substanţă albă
aparţinând fibrelor
corticale descendente
motorii.
• Tractul piramidal
• ocupă 3/5 din volumul piciorului peduncular.
Prin acest tract fibrele nervoase ajung la
neuronii motori controlaterali anteriori ai
măduvei spinării. Somatotopia în interiorul
piciorului peduncular este următoarea din
afară înăuntru: fibrele externe conduc
impulsurile la musculatura membrului inferior,
fibre mijlocii conduc impulsurile sper muşchii
trunchiului şi fibrele interne transmit
impulsurile către musculatura membrului
superior.
• Tractul corticobulbar numit şi fascicul
geniculat
are în compoziţie fibrele care coboară la
nucleii motori ai nervilor din bulb şi punte.
O parte din fibre coboară prin 1/5 medială a
piciorului peduncular împreună cu fibrele
frontopontine (Arnold). O altă parte trece
prin 1/5 laterală împreună cu fibrele
temporopontine (Tȕrck).
• Tractul corticonuclear
se încrucişează în tegment şi se distribuie la
nucleii motori ai globilor oculari şi ai
formaţiunii reticulate.
• Tractul corticopontin
cuprinde mai multe fascicule:
tractul frontopontin, tractul
temporopontin, tractul
parietopontin şi tractul
occipitopontin. Toate
aceste tracturi, după ce fac
sinapsă în nucleii pontini
merg spre cerebel.
• Leziunile fibrelor descendente din piciorul
pedunculului dau naştere sindroamelor
hemiplegice mezencefalice.
Amintim sindromul Weber, care se manifestă cu
hemiplegie pe partea opusă leziunii şi paralizia
oculomotorului de aceeaşi parte.
Mai amintim sindromul Benedikt, care se
manifestă cu paralizia oculomotorului de aceeaşi
parte şi hemipareză pe partea opusă leziunii,
asociată cu tulburări cerebeloase şi mişcări
involuntare de partea opusă leziunii.
 Tegmentul mezencefalic
• este etajul mijlociu,
cuprins între substanţa
neagră care îl separă
de piciorul
pedunculilor cerebrali
şi lamina tecti situată
posterior de tegment.
• În tegment se găseşte
substanţă cenuşie şi
substanţă albă.
• În general, substanţa
cenuşie este grupată în
jurul apeductului şi
formează substanţa
cenuşie (grisea) centrală, în
interiorul căreia se pot
deosebii aglomerări
celulare care formează
mase nucleare.
• Tegmentul mai prezintă
mase nucleare specifice
mezencefalului şi
formaţiunea reticulară
 Nucleul nervului trohlear
• (perechea IV) este
originea reală a acestui
nerv. Nucleul este situat
la acelasi nivel cu coliculii
inferiori, de o parte şi de
alta a liniei mediane, în
partea anterioară a
substanţei cenuşii
centrale.
• În sus se întinde până la
polul inferior al nucleului
oculomotorului..
• nucleul nervului trohlear
prelungeste în mezencefal
coloana motorie a
nucleilor motori ai
abducensului din punte şi
al hipoglosului din bulb.
Neuronii nucleului trohlear
trimit axoni doar pentru
muşchiul oblic superior al
globului ocular
 Nucleul nervului oculomotor (perechea III)
• este situat cel mai sus
dintre nucleii motori
ai nervilor cranieni.
• Este situat în
substanţa cenuşie
anterior de apeductul
lui Sylvius, în acelaşi
plan transversal cu
coliculii cvadrigemeni
superiori.
• Neuronii acestui nucleu
trimit fibre motorii către
toţi muşchii striaţi
(extrinseci) ai globului
ocular, mai puţin către
muşchii drept lateral şi
oblic superior.
• În cadrul acestui nucleu se
află neuroni vegetativi
parasimpatici, pentru
muşchii netezi (intrinseci)
ai globului ocular:
muşchiul sfincter al pupilei
şi muşchiul ciliar.
• Nucleii motori oculari III, IV şi
VI stabilesc legături complexe
între ei, cu nucleii vestibulari,
cu corpii cvadrigemeni
superiori şi cu centrii corticali
prin intermediul tractului
corticonuclear.
• Nucleii motori ai globilor
ocular sunt legaţi de neuronii
coarnelor anterioare ale
măduvei spinării şi de calea
optică sau auditivă.
 Nucleul tractului mezencefalic al nervului
• se găseşte anterior de trigemen
coliculii cvadrigemeni
superiori, lateral de
substanţa cenuşie centrală,
posterolateral de nucleul
oculomotorului.
• nucleul primeşte impulsuri
proprioceptive din fusurile
neuromusculare ale
muşchilor masticatori şi din
muşchii extrinseci ai
globilor oculari.
• De aici pleacă impulsuri spre
nucleul motor al trigemenului
producând activarea muşchilor de
coborâre a mandibulei si de ridicare.
• El are conexiuni descendente cu
nucleul ambiguu prin care controlează
muşchii inervaţi de aceştia.
Acest nucleu este deci un centru pe calea
unui reflex simplu al actului de
masticaţie.
• este mare, rotund-ovalar, Nucleul roşu
specific mezencefalului.
• Se află în partea
superioară a tegmentului,
antero-lateral de
apeductul lui Sylvius, de
substanţa cenuşie şi
nucleul oculomotorului.
Anterior de el se află
substanţa neagră, iar
lateral găsim lemniscul
medial.
• Din partea inferioară a nucleului, numită
paleorubrum, pornesc fibrele
rubrospinale.
• Neorubrum se dezvoltă o dată cu lobul
frontal şi cu hemisferele cerebeloase.
• Nucleul roşu este intercalat pe căile
extrapiramidale şi cerebeloase.
 Substanţa neagră sau locus niger
• este cea mai mare masă nucleară
de la acest nivel. Are formă
semilunară cu concavitatea
îndreptată posterior.
În partea inferioară, posterior de
substanţa neagră se află fibrele
lemniscul medial.
În partea superioară se află
posterior nucleul roşu.
Funcţional este un centru motor
extrapiramidal cu rol în
menţinerea tonusului muscular.
• Mai sunt şi alţi nuclei:
nucleul interstiţial,
nucleul lui Darkschewitsch,
nucleul intercrural şi
nucleul dorsal al tegmentului.
 Substanţa albă
a tegmentului
este formată din fibre venite din
etajele inferioare ale nevraxului care
se proiectează cortical şi altele care
se opresc sau pleacă din nucleii
mezencefalici.
 Tectul mezencefalic
• este situat posterior de
apeductul cerebral.
• Este format din lama
cvadrigemenă şi cei
patru coliculi
cvadrigemeni.
• Reprezină un centru
superior de integrare
pentru sensibilitatea
generală, optică sau
• Tectul are funcţii mai reduse la om.
• Este un centru reflex subcortical.
Coliculii superiori sunt centri pentru
reflexele vizuale, iar
cei inferiori pentru reflexele acustice.