Sunteți pe pagina 1din 1

FONETICA ŞI CELELALTE DISCIPLINE LINGVISTICE ŞI

NELINGVISTICE

Fonetica studiază sunetele nu numai din punct de vedere acustic, fiziologic sau
psihologic, ci le tratează ca elemente lingvistice, ca cele mai mici unităţi ale limbii
vorbite. Deoarece sunetele vorbirii se prezintă ca nişte atomi absolut necesari la
formarea diferitelor unităţi lingvistice (silabe, lexeme, expresii,propoziţii), fonetica
este în strânsă legătură cu celelalte discipline lingvistice.
Lexicologia este în strânsă legătură cu fonetica, pentru că sensul oricărui cuvânt
depinde de prezenţa sau absenţa unui sau altui sunet vorbit în componenţa sa (loc,
coc, ros, foc, soc).
Morfologia stabileşte relaţii de interdependenţă, deoarece,de exemplu, discrepanţa
formelor de persoana I şi II indicative prezent ale unor verbe se realizează prin
alternanţa unei consoane dure cu alta moale (pup – pupi; cer - ceri). La substantive
se diferenţiază forma de singular-plural (rob – robi;papagal – papagali) etc.
Accentul are un rol morfologic: recītă (el, ea, ei, ele) –prezent, indicativ şi recită
(el, ea) – perfectul simplu etc.
Sintaxa este în relaţii strânse cu fonetica, luând în consideraţie faptul că accentul şi
intonaţia servesc ca mijloace de evidenţiere a unui cuvânt dintr-o propoziţie sau a
unei propoziţii simple din cadrul frazei. Acentul logic are o deosebită importanţă în
reliefarea unor raporturi antonimice,evidenţiind anumite unităţi sintactice în scop
stilistic. De exemplu, în versul eminescian: „Voi credeaţi în scrisul vostru,noi nu
credem în nimic” din „Epigonii” crearea antitezei se datoreşte nu numai opoziţiei
dintre cele două pronume personale (noi, voi), ci şi a accentului logic care scoate în
evidenţă relaţiile antonimice din context.18
Foneticienii N. Corlăteanu şi V. Zagaevschi accentuează faptul că „studierea
aspectului funcţional sau fonologic al elementelor de limbă vorbită precizează
sensul, valoarea semantică a cuvintelor şi a îmbinărilor lor în funcţie de
modificările fonetice. Înţelegerea unui fonem din cadrul limbii se impune prin
prisma studierii fonetice (fonologice),morfologice, lexicale, sintactice.
De aici reiese că fonetica(fonologia), morfologia, lexicul (vocabularul) şi sintaxa
sunt nemijlocit legate între ele”.

S-ar putea să vă placă și