Catina (Hippophae rhamnoides) este este un

miracol al naturii. Fructele contin multa vitamina C,

dar si vitaminele A, B, E, F, P, K, saruri minerale,
calciu, fosfor, magneziu, sodiu, hidrati de carbon si
acizi organici, precum si ulei de exceptionala
valoare terapeutica.

Toate aceste fac din catina o adevarata farmacie a naturii,

contribuind la vindecarea tuturor maladiilor, inclusiv al cancerului prin
dublarea efectului medicamentelor folosite. Cel mai valoros insa este
uleiul care se obtine din fruct. Din fructele de pe un hectar se poate
obtine ulei in valoare de 150.000 de euro. Este indiscutabil cea mai
profitabila cultura.

Catina alba este un arbust cu aspect albicios datorita perilor

stelati cu care este acoperita intreaga planta, prezentand spini si
multe ramificatii. Frunzele sunt dispuse altern, liniare, avand o singura
nervura. Ele sunt glabre pe fata superioara si de un verde albicios pe
cea inferioara, argintii si acoperite cu solzi ruginii. Florile sunt de
culoare galbena-ruginie, mici. Fructele sunt rotunde sau ovuide, de
culoare galben-portocalie. Infloreste in lunile aprilie-mai. Creste in
masa pe albia raurilor, in locuri stancoase si abrupte din regiunea
deluroasa.

Introdusa recent in cultura ecologica din Romania, catina alba se

cultiva in prezent pe mai bine de 100.000 de hectare. Una din cele mai
mari plantatii din tara se gaseste in judetul Bacau.

O cultura ecologica de catina presupune pregatirea terenului

intocmai ca la orice livada de pomi, fiind interzisa folosirea cu 3-4 ani
inainte a ingrasamintelor, ierbicidelor, pesticidelor. Prima productie
este intr-al cincilea an de la plantare.

Zonare
Zona foarte favorabila: Dealurile Munteniei si Moldovei; Valea
raului Siret; Valea raului Buzau; Delta Dunarii;
 Zona favorabila: Toate zonele insorite ale tarii cu terenuri insorite
si aerisite.

Soiurile apartin subspeciei carpatica: Bogdanesti (extratimpuriu -

8 t/ha);Ciumasi (tardiv - 19 t/ha); Dospinesti (extratimpuriu - 16
t/ha); Delta PR (mijlocie - 9 t/ha); Delta 60 M (tardiv - 15 t/ha); Delta fara
spini (tardiv - 13 t/ha); Oniscani(extratimpuriu - 13 t/ha); Sfantu
Gheorghe 3 (timpuriu - 13 t/ha); Sfantu Gheorghe 4 (tardiv - 20
t/ha); Serpeni (extratimpuriu - 23 t/ha); Serbanesti(timpuriu -12
t/ha); Vibratina (extratimpuriu - 12 t/ha)

Amplasarea se face pe solurile aerisite si insorite; valorifica

solurile slab productive, degradate si chiar saraturate; nu sunt favorbile
solurile umbrite

Sisteme de conducere:
In plantatii intensive - sunt indicate formele aplatizate cu si fara
trunchi.
In plantatiile extensive - sunt indicate formele globuloase.

Infiintarea plantatiei
In perioada de 3 ani de conversie se va planta o leguminoasa
perena furajera (trifoi sau lucerna). Apoi se va trasa drumurile
principale si se face parcelarea. Terenul se fertilizeaza cu 30 tone
ingrasamant organic obtinut intr-o ferma ecologica de animale sicare
este livrat pe baza de contact. Si se executa aratura la 25-30 cm.

Producere material saditor:

Se inmulteste prin seminte si butasi de la plante mama care au
fost cultivate dupa metode ecologice cel putin o generatie. Butasii
lemnificati trebuie sa aibe lungimea de 20-22 cm pentru teren neirigat
si 16-17 cm pe teren irigat.

Plantarea: epoca de plantarea este ori toamna ori primavara

devreme; se asigura o planta mascula la 8 plante femele; se planteaza
in gropi de 45/45/40 cm in locuri marcate prin picheti; la plantare se
adauga 5-6 kg de gunoi bine fermentat care se amesteca cu o parte din
pamantul din groapa.

Taierile de formare si rodire. Imediat dupa plantare se va executa

taierea de formare in functie de tipul de coroana; taierile de rodire se
executa toamna sau primavara, la cep (de pe jumatate din numarul de
ramuri de schelet).
 Irigarea. Catina se adapteaza usor atat la conditiile de seceta
prelungita cat si la excesul de umiditate.

Tratamentele bolilor si daunatorilor. Pentru protectia plantelor

sunt permise produse pe baza de extracte de plante, uleiuri vegetale
aromatice si anumite pesticide clasice pe baza de sulf sau cupru.

Recoltare. Recoltarea manuala se face prin desprinderea bob cu

bob a fructelor direct de pe ramura; un muncitor poate recolta intr-o zi
intre 5 si 10 kg; culegerea fructelor incepe in luna august si se cotinua
pana la primul inghet (inainte de 15 octombrie); la inceputul maturizarii
ele au cantitatea cea mai mare de vitamina C.

Congelarea: Fructele se racesc la o temperatura de 2 grade C,

dupa care se gongeleaza la -35 grade C.

Rezultate economice
Suprafetele pot fi mici, dar valorificarea este extraordinar de
mare. In primul an de plantatie, cheltuielile pentru un hectar sunt de
1.700-2.000 euro reprezentand pretul butasilor, circa 1.700 bucati/ha. In
fiecare an se mai cheltuiesc inca 200-300 euro la hectar pentru a
acoperi lucrarile de intretinere.
Durata de viata a unei exploatatii este de pana la 20-25 de ani, cu
o perioada de crestere in al 10-lea an, dupa care urmeaza o perioada de
descrestere pana la 25 de ani.
Veniturile se obtin din vanzarea fructelor de catina, care sunt net
superioare daca sunt transformate in pulbere (foarte ceruta de
japonezi), dar mai ales daca din fructe se extrage uleiul, foarte cautat
pretutindeni in lume pentru industria alimentara, cosmetica,
farmaceutica.
Din al cincilea an, cand plantatia intra pe rod, se obtine o recolta
de minim 4-5 tone de fructe la hectar, care se poate vinde cu 3 euro/kg,
circa 15000 euro/ha.
Calitatea fructelor este data de concentratia de ulei. Un litru de
ulei extras din fructele de catina se vinde cu un pret cuprins intre 150
euro si 500 euro.
In conditii de cultura ecologica, se poate obtine o productie de
20.000 tone de fructe proaspete la hectar.
Productia de ulei la hectar este cuprinsa intre 170 litri si 1200
litri, pretul variind intre 150 si 500 euro pe litru. La un pret mediu
rezulta 150.000 de euro. Un profit deosebit, greu de atins cu orice alta
cultura. La nivelul tarii sunt inca foarte putini cei care cultiva catina in
sistem ecologic.