Cele mai importante afirmatii din analiza efectuata de Mircea Miclea:

 Inca din invatamantul primar, 1 din 4 elevi nu satisface cerintele curriculumului national

 Diferentele dintre invatamantul rural si cel urban sunt majore si se accentueaza

 Scoala dezvolta prea putin aptitudinile importante: de aplicare, de analiza si de interpretare a cunostintelor. Rezultatele sunt socante.

 3 din 4 elevi nu dobandesc abilitatile necesare de analiza si de interpretare a cunostintelor dobandite. Oare ce tara o sa construiasca ei?

 Ar fi bine daca Ministerul Educatiei ar utiliza cele peste 100 de milioane de euro primite de la institutiile financiare internationale nu pentru a-i ajuta pe cei care au picat bacaluareatul, asa cum a
declarat, ci pentru sustinerea copiilor din gimnaziu, in special a celor din mediul rural.

 Acolo sunt cauzele esecului de la bacaluareat si trebuie intervenit asupra cauzelor, nu asupra efectelor. Acolo trebuie platiti profesori care sa faca mediatii si consultatii.

 Pe baza acestor date, Ministerul Educatiei poate fundamenta o salarizare diferentiata a cadrelor didactice.

 Daca se aplica periodic, aceste evaluari permit compararea unei scoli nu numai cu media nationala, ci si cu ea insasi. Se poate vedea ce a facut un invatator cu elevii sai din clasa a II-a pana in
clasa a IV-a: a redus din deficientele de invatare sau nu. Se poate vedea ce a facut o scoala cu elevii ei din clasa a IV-a pana in clasa a VI-a: le-a sporit performantele sau nu.

Citeste analiza integrala facuta de Mircea Miclea, pe baza rezultatelor obtinute in 2014 de elevi la Evaluarile Nationale de la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a:

"Evaluarile nationale 2014. O analiza succinta

Trebuie, intai de toate, apreciata initiativa Ministerului Educatiei de a pune in aplicare una dintre prevederile esentiale ale Legii Educatiei Nationale (LEN) referitoare la evaluarea tuturor elevilor cand acestia ajung
in clasele a II-a, a IV-a si a VI-a. Logica acestor evaluari este evidenta: avem nevoie sa stim cat mai devreme ce performante scolare au elevii, raportat la media nationala, pentru a lua din timp masuri de
remediere a ramanerilor in urma. Altfel, ramanem intepeniti in situatia actuala, cand abia in clasa a VIII-a avem o evaluare nationala, rezultatele sunt dezastruoase, dar ridicam neputinciosi din umeri, pentru ca
este prea tarziu sa mai facem ceva. Rezultatele au fost publicate intr-o discretie totala, iar dezbaterea lor publica a fost inexistenta, ca si cum radiografia invatamantului gimnazial n-ar avea nicio importanta
pentru prezentul si viitorul nostru ca tara. Semn prost pentru societatea romaneasca: n-avem doar o presa tabloidizata, avem si o minte asijderea. Adevarurile grave, daca nu miros a scandal, nu sunt prezentate
senzationalist sau nu sunt usor de inteles, sunt total ignorate. Adevarul nu te face popular, nu produce audienta.

Tin, totusi, sa atrag atentia asupra catorva adevaruri ce se pot desprinde din datele prezentate de CNEE privind evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a si a VI-a, in anul 2014.

Eficacitatea invatamantului primar si gimnazial este foarte scazuta. La teste de dificultate medie (= ceea ce ar trebui sa stie elevii, conform programei scolare), raspund corect doar 70-75% dintre copii
(cu variatii in functie de intrebarile din cadrul testelor). Datele se mentin constante, de la clasa a II-a pana la clasa a VI-a. Altfel spus, inca din invatamantul primar, 1 din 4 elevi nu satisface cerintele
curriculumului national! Din pacate, datele concorda intru totul cu rezultatele de la evaluarile nationale din ultimii ani, la care 25-30% dintre elevi nu iau nota de trecere. Eficacitatea scazuta in producerea
resursei umane de calitate se vede acum cu ochiul liber pe tot parcursul invatamantului obligatoriu, nu numai la admiterea in liceu, iar asta ar trebui sa ne ingrijoreze pe toti! Tare, foarte tare!

Diferentele dintre invatamantul rural si cel urban sunt majore si se accentueaza. Diferentele de performanta la evaluarile de anul trecut dintre elevii din mediul rural si cei din mediul urban variaza intre
10-20%. Cu cat intrebarile de la teste sunt mai grele, cu atat mai mult cresc diferentele in defavoarea celor din mediul rural. Simplul fapt ca te nasti in mediul rural, in Romania secolului XXI, este un handicap
educational, ceea ce e profund nedrept.

Scoala dezvolta prea putin aptitudinile importante: de aplicare, de analiza si de interpretare a cunostintelor. Rezultatele sunt socante. Daca, la clasa a IV-a, se dau intrebari la care raspunsul
presupune doar identificarea de date/ informatii - 68% dintre elevi raspund corect; daca se cere prelucrarea informatiilor - procentul scade la 52%; daca se cere aplicarea cunostintelor - avem 42% dintre elevi
care raspund corect, iar daca li se cere analiza si interpretarea informatiei stiintifice, procentul celor care raspund corect este de 23%! Iata cruda realitate: 3 din 4 elevi nu dobandesc abilitatile necesare
de analiza si de interpretare a cunostintelor dobandite. Oare ce tara o sa construiasca ei?

Invatamantul romanesc conserva inegalitatile. Daca analizam datele, vedem ca diferentele dintre elevii din mediul rural si cei din mediul urban raman nemodificate din clasa a II-a pana in clasa a VI-a. La
fel se intampla cu procentul celor care nu fac fata cerintelor programei scolare: procentul celor care raspund incorect e acelasi, ba chiar creste usor, de la a II-a la a VI-a. In loc sa ajute la reducerea
inegalitatilor, scoala le conserva! Avem o scoala care ramane repetenta la una dintre misiunile ei sociale fundamentale: aceea de a contribui la egalizarea sanselor de reusita in viata.

Ce-i de facut? Imi permit sa ofer cateva sugestii, poate vor fi luate in seama.

 Ar fi bine daca Ministerul Educatiei ar utiliza cele peste 100 de milioane de euro primite de la institutiile financiare internationale nu pentru a-i ajuta pe cei care au picat bacaluareatul, asa cum a
declarat, ci pentru sustinerea copiilor din gimnaziu, in special a celor din mediul rural. Acolo sunt cauzele esecului de la bacaluareat si trebuie intervenit asupra cauzelor, nu asupra efectelor. Acolo
trebuie platiti profesori care sa faca mediatii si consultatii. Acolo trebuie folositi si banii europeni, pentru a crea noi oportunitati de invatare.

 Pe baza acestor date, Ministerul Educatiei poate fundamenta o salarizare diferentiata a cadrelor didactice. Daca se aplica periodic, aceste evaluari permit compararea unei scoli nu numai cu
media nationala, ci si cu ea insasi. Se poate vedea ce a facut un invatator cu elevii sai din clasa a II-a pana in clasa a IV-a: a redus din deficientele de invatare sau nu. Se poate vedea ce a facut o
scoala cu elevii ei din clasa a IV-a pana in clasa a VI-a: le-a sporit performantele sau nu. Atunci cand a fost conceputa legea educatiei, aveam in vedere si acest lucru: de a folosi evaluarile periodice
ca un revelator care sa arate cat de eficient este un profesor si o scoala. Daca in clasa a II-a, 30% dintre elevii tai raspund gresit, iar in clasa a IV-a ai acelasi procentaj, oare unde este valoarea
adaugata pe care tu, ca scoala sau ca profesor, ai adus-o in cei 2 ani de activitate didactica? Prin urmare, pe baza acestor rezultate, profesorii si scolile ar trebui sa elaboreze solutii de remediere si
de optimizare a performantelor, iar reusitele profesorilor/ scolilor in acest demers trebuie recompensate, asa cum se cuvine!

 Dezvoltarea abilitatilor elevilor de aplicare, de analiza si de interpretare a cunoasterii devine critica. Informatia e usor accesibila datorita tehnologiilor actuale. Acum, analiza,
interpretarea si aplicarea cunoasterii face diferenta dintre un profesionist si un impostor. Aici, profesorul este modelul: daca el transmite doar informatii sau algoritmi, nu se poate astepta ca elevul
sa aplice, sa interpreteze sau sa analizeze cunoasterea. Ceea ce eu predau superficial, el va invata si mai superficial. Inspectia scolara ar trebui sa urmareasca pana la obsesie acest obiectiv major:
in ce masura lectia predata a dezvoltat aceste abilitati cognitive superioare. Calitatea lectiei si a cadrului didactic se vede mai ales in cata analiza, interpretare si aplicatie promoveaza, nu in cata
informatie transmite.

In mod ironic, si raportul CNEE privind evaluarile nationale din 2014 contine doar date si informatii. Numai ca ele trebuie analizate, interpretate si aplicate, altfel gandim la fel de superficial ca si elevii nostri,
despre care ele fac vorbire. Daca nu facem nimic acum, in curand va fi prea tarziu."

Informatii de background

Incepand din 2014, elevii de clasele a II-a, a IV-a si a VI-a sustin o evaluare nationala, cu subiecte unice; rezultatele sunt confidentiale, nu se trec in catalog si au rolul de a-i informa pe parinti si pe profesori
unde are fiecare copil dificultati, care este nivelul sau, unde trebuie sa lucreze mai mult si cum, dar tot rezultatele elevilor vor arata cum performeaza profesorul si scoala.

Desi evaluarile sunt prevazute de Legea educatiei inca din 2011, ele au fost aplicate in primii ani doar in sistem pilot. In 2014, elevii acestor clase au fost testati pentru prima oara, iar rezultatele pe care copiii le-
au obtinut, la nivel national, au fost publicate de Ministerul Educatiei abia recent, pe site-ul Centrului National de Evaluare si Examinare - organism din subordine care concepe si subiectele pentru aceste
evaluari.