Subiecte ORL

1.Othematomul

Othematomul este o colectie de sange la nivelul pavilionului urechii, intre cartilaj si pericondrul
fetei externe. Produce adesea tensiune locala sau durere.La inspectie se observa o tumefiere
ovoida, echimotica-violacee care sterge reliefurile anatomice de la acest nivel, este elastica si
renitenta.Hematoamele mici se pot resorbi spontan sau prin punctie evacuatorie, urmata de
pansamente compresive. Cele mari se trateaza chirurgical, prin drenaj si rezectie de cartilaj pe
fata posterioara a pavilionului. In continuare e va aplica pansament compresiv 5-6 zile post-
operator. Fara tratament, othematomul se organizeaza fibros sau se poate infecta.

2.Imperforatia coanala

Imperforatia (atrezia coanala) reprezinta obstructia membranoasa, cartilaginoasa sau osoasa a

uneia sau a ambelor coane. Poate fi partiala sau totala. Imperforatiile bilaterale complete
determina obstructie nazala totala, incompatibila cu viata. Imperforatiile unilaterale sau
incomplete produc obstructie nazala obisnuita, compensata prin respiratia bucala. Diagnosticul se
poate stabili prin:
-instilarea in fosa nazala a unei solutii 1-2% albastru de metilen si urmarirea aparitiei colorantului
in faringe
-radiografie cu substanta de contrast introdusa in fosa nazala
-introducerea unei sonde subtiri Nelaton in fosa nazala, aceasta neajungand in faringe. Ca
tratament, la nou nascutul cu forma totala, bilaterala de imperforatie se intervine de urgenta,
strapungand cu un instrument adecvat diafragmul obstructiv coanal. In imperforatia unilaterala
calea de abord poate fi nazala transmaxilara sau transpalatina.

3.Traumatismele urechii interne

Traumatismele urechii interne sunt reprezentate de fracturile stancii si comotia

labirintica.Clasificarea radio-anatomo-clinica a fracturii de stanca este urmatoarea :
-fracturi timpano-labirintice - intereseaza urechea medie si urechea interna.Bolnavul prezinta
otoragie si poate avea semne de paralizie faciala. Daca este fracturat si labirintul se constata un
sindrom vestibular, cu areflexie si surditate de perceptie totala.
-fracturi ale labirintului fara ruperea timpanului - intereseaza numai urechea interna.Dupa regresia
edemului facial si a obnubilarii cerebrale se pot observa simptomele paraliziei faciale, areflexia
vestibulara si surditatea de perceptie totala.
-fracturi timpanice si extralabirintice - intereseaza doar urechea medie, fara a afecta labirintul.
Bolnavul va prezenta otoragie.
Tratamentul in cazul fracturii de stanca este reprezentat de mastoidectomie sau labirintotomie,
atunci cand exista infectii supraadaugate. Surditatea de transmisie si paralizia faciala impun
explorarea chirurgicala.
Comotia labirintica reprezinta orice deplasare a continutului cavitatilor urechii interne.Se
caracterizeaza prin reactie edematoasa cu hipertensiune secundara in urechea interna si comotie
cerebrala concomitenta.Semnele afectiunii sunt vertij de tip periferic, nistagmus de pozitie, proba
Romberg pozitiva, mers cu ochii inchisi deviat pe martea bolnava si hipoacuzie de
perceptie.Daca se aociaza si comotia cerebrala nu exista nistagmus iar Rombergul este negativ.
Semnele se amelioreaza in general dupa un interval lung, chiar de mai multi ani.

4.Laringita hipertrofica alba

Laringitele hipertrofice albe sunt caracterizate prin cheratinizarea mucoasei laringelui si

reprezinta stari precanceroase.In jurul leziunilor cheratozice mucoasa este congestionata si
edematiata.Laringitele pahidermice albe sunt intalnite cu predilectie la barbati, in jurul varstei de
50-60 de ani, consecinta a unor iritatii cronice precum tutun, alcool sau laringite cronice.La
examenul laringoscopic cheratozele se prezinta sub 3 forme :
-leucoplazia laingiana - zona albicioasa-sidefie, neteda, fara relief, situata pe o coarda vocala, iar
mucoasa leucoplazica se continua fara linie de demarcatie neta cu mucoasa din jur
-pahidermia exofitica (verucoasa) - se prezinta ca o masa cretoasa, cu suprafata neregulata,
reliefata in lumenul laringian, fiind net separata de restul mucoasei.La palparea cu stiletul se
constata duritatea leziunii.
-papilomul cornos - se prezinta ca o masa exofitica, albicioasa, cu suprafata neregulata, cu
veritabile creste si spiculi de consistenta dura.
In toate formele anatomo-clinice mobilitatea corzilor vocale ramane intacta.Tratamentul consta
in extirparea chirurgicala a fragmentelor, urmata de examen anatomo-patologic.

5.Rinita atrofica : diagnostic si tratament

Formele clinice ale rinitei cronice atrofice sunt :
-rinita atrofica simpla
-ozena
-rinita sicca, afectiune profesionala intalnita la persoane care lucreaza in mediu cu praf, uscat, la
emperaturi ridicate (turnatori, otelari, sticlari).
Rinita atrofica simpla, fara cruste si fetiditate este o consecinta a rinitelor din bolile infecto-
contagioase, a sinuzitelor sau a sifilisului si tuberculozei nazale.
Ozena este caracterizata prin atrofie, cruste si fetiditate.Fetorul provine din prezenta crustelor
galben-verzui, formate din secretia vicioasa nazala.Bolnavul nu percepe mirosul dezagreabil
datorita atrofiei mucoasei nazale.Bacteriologia ozenei include cel mai frecvent Klebsiella,
Corynebacteria si cocobacilii.Tratamentul local presupune :
-debarasarea foselor nazale de secretiile crustoase prin spalaturi cu ser fiziologic
-combaterea mirosului neplacut prin pomezi aromate, pe baza de mentol, camfor sau eucaliptol
-autovaccin preparat din secretia nazala.
Pe cale generala se administreaza vitamia A si C, preparate din fier, aeroterapie.Pentru
reducerea volumului foselor nazale se executa operatii protetice.

6.Cancerul amigdalelor palatine : diagnostic si tratament

Cancerul amigdalei palatine debuteaza prin disfagie unilaterala si adenopatie jugulocarotidiana
inalta. Pacientul acuza senzatia de umflatura in gat, de o parte si afirma prezenta unui corp
strain.Durerea si otalgia apar mai tarziu, cand tumora se ulcereaza si se infecteaza.Uneori
bolnavul scuipa sange sau saliva cu striuri sanghinolete.Bucofaringoscopia pune in evidenta un
mugure rosu, neregulat sau o ulceratie anfractuoasa, burjonata, sangeranda. la palpare se
declanseaza sangerare, iar leziunea este lemnoasa.Diagnosticul este confirmat de examentul
anatomopatologic al fragmentelor de biopsie.Tratamentul tine cont de extensia tumorala. Daca
intereseaza doar amigdala se va practicaamigdalectomie urmata de iradiere si chimioterapie. In
stadii avansate se face doar tratament oncologic.

7.Epistaxisul : conduita terapeutica

Epistaxisul se defineste ca scurgere de sange prin nas, picatura cu picatura.Tratamentul
epistaxisului urmareste oprirea hemoragiei, vindecarea afectiunii cauzale si combaterea anemiei
secundare.
In formele usoare se va proceda la compresiunea digitala a aripii nazale pe sept sau aplicarea in
fosa nazala sangeranda a unui tampon de vata imbibta in apa oxigenata.Pentru prevenirea
recidivelor se va cauteriza pata vasculara cu nitrat de argint sau electric.In epistaxurile mijlocii se
incearca aplicarea locala de tampoane biologice sau mese resorbabile, care in contact cu
sangele formeaza o asa gelatinoasa, asigurand hemostaza.Daca nu se stapaneste sangerarea
se practica tamponamentul nazal anterior, sub protectie de antibiotice si hemostatice pt. 48 de
ore.Daca tamponamentul anterior este insuficient sau daca sangerarea are sediul posterior se va
asocia si tamponamentul nazal posterior.Acesta se va mentine 72 de ore.Sangerarea posterioara
este specifica hipertensiunii arteriale.In cazul in care sangerarea persista se poate recurge la
ligaturi sau embolizari arteriale.
 In scop de combatere a anemiei si cu rol hemostatic se fac transfuzii mici si repetate de sange
proaspat.

8.Traumatismele conductului auditiv extern

Traumatismele conductului auditiv extern pot consta in plagi sau fracturi.Plagile se intalnesc ca
urmare a introducerii in conduct in scopul curatirii a unor obiecte precum agrafe, ace de par,
scobitori etc sau pot apare in urma unor tratamente incorect efectuate.Prin infectare pot genera
furunculoze sau otite externe difuze.Se trateaza prin bai auriculare cu alcool 60-700 sau prin
introducerea in conduct a unei mese imbibata in alcool.
Fracturile conductului apar consecutiv loviturilor sau caderilor pe barbie, otoscopic se remarca
prezenta de sange in conduct.Tratamentul se rezuma la tamponamentul strans al conductului si
antibioterapie 5-7 zile.

9.Complicatiile supurative ale anginelor

Complicatiile supurative ale anginelor sunt reprezentate de:
-abcesul intraamigdalian, caracterizat prin durere amigdaliana unilaterala, otalgie si disfagie
moderata.Local se constata o amigdala hipertrofica unilateral, acoperita de o mucoasa
congestionata
-flegmonul periamigdalian este o colectie purulenta, dezvoltata intre capsula amigdaliana si
peretele lateral al faringelui.Aparitia flegmonului determina aparitia sau mentinerea febrei in jur de
390 si durere initial bilaterala apoi unilaterala, exacerbata de deglutitie. Disfagia este progresiva,
apare trismusul si sialoreea, iar vocea devine caracteristica, faringiana.Dupa 5-6 zile colectia
ajunge la maturitate si pe locul unde va abceda se observa un punct galben.Tratamentul consta
in antiboterapie, antialgice, antiinflamatoare, incizia si drenajul colectiei
-adenoflegmonul retrofaringian apare prin supuratia ganglionilor prevertebrali si se traduce prin
disfagie, dispnee, tiraj, cornaj si febra.Obiectiv se observa bombarea mediana a peretelui
posterior, cu mucoasa de acoperire hiperemica.Tratamentul consta in incizia si drenajul colectiei,
concomitent cu o aspiratie eficienta si antibioterapie
-periamigdalita linguala flegmonoasa se manifesta prin durere la nivelul osului hioid si la
apasarea limbii, febra si disfagie.Obiectiv se constata marirea de volum a baze limbii si a
amigdalei linguale.Tratamentul este antibiotic, antiinflamator, antipiretic si antialgic
-flegmonul laterofaringian prezinta simptomatologie cervicala cu febra, torticolis, redoare de
ceafa, tumefiere subangulomandibulara.Tratamentul este antibiotic, antiinflamator, antipiretic si
antialgic.

10.Osteomul sinusurilor paranazale : diagnostic si tratamentu

Osteomul frontal si etmoidal este o tumora osoasa extensiva, produsa de un viciu de dezvoltare,
cu origine necunoscuta.Este mai frecvent la nivelul sinusului frontal.Simptomatologia este
absenta, osteomul fiind descoperit intamplator sau in unele cazuri poate sa determine dureri
vagi.Radiografia stabileste diagnosticul.Tratamentul consta in excizie chirurgicala.

11.Laringita hipertrofica pseudomixomatoasa

Laringita hipertrofica pseudomixomatoasa este frecvent intalnita la fumatori si la profesionistii
vocali, fiind caracterizata prin prezenta unui edem organizat in submucoasa si pe fata superioara
a corzii vocale.Apare sub forma unor mase gelatinoase, albicioase, translucide, sesile ce fac corp
comun cu corzile vocale si basculeaza in respiratie.Mobilitatea corzilor vocale nu este niciodata
afectata.Tratamentul consta in decorticarea corzilor vocale.

12.Corpii straini auriculari endogeni

Dopul de cerumen este cel mai frecvent corp strain auricular, putand fi unilateral sau bilateral.Se
formeaza din secretia glandelor ceruminoase din conductul auditiv extern, pe un conduct auditiv
cu configuratie anormala ca marime, cu hipersecretie ceruminoasa.Simptomatologia consta in
hipoacuzie, acufene sau vertij.Obiectiv se constata prezenta dopului de cerumen, care este de
culoare maro inchis.
Dopul epidemic apare prin descuamarea epidermei conductului.Tratamentul corpilor straini
endogeni se rezuma la spalatura auriculara.Atunci cand dopul este deshidratat se incearca
ramolirea dopului cu apa oxigenata, substante uleioase sau cu substante keratolitice in cazul
dopului epidemic.

13.Nevralgiile simptomatice
Tulburarile reflexe vago-simpatice apar prin iritatia filetelor trigemino-simpatice din pituitara.Se
manifesta prin tuse spasmodica, fenomene asmatiforme, aritmii, tahicardii si spasme esofagiene.

14.Mezotimpanita : diagnostic si tratament

Mezotimpanita sau otita medie cronica supurata se prezinta cu otoree mucoasa sau
mucopurulenta.Se poate intalni dupa o otita acuta banala sau dupa o serie de otite subacute
banale.Se observa cum in loc sa se inchida, timpanul isi mareste perforatia iar otita se
cronicizeaza.Simptomatologia este dominata de scurgerea auriculara si hipoacuzie
variabila.Examenul obiectiv pune in evidenta perforatia larga, ovalara.Marginile au fie aspect
cicatriceal, fie usor infiltrate, rosietice.
Tratamentul patogenic intereseaza cauzele rinofaringiene.La copil se practica adenoidectomie,
iar la adult rezectia septului nazal, ablatia cozilor de cornete si tratamenul sinuzitelor.Pentru
otoree se practica bai auriculare cu apa oxigenata 4%.Tratamentul general presupune
vitaminoterapie si cure climatice.

15.Corpii straini nazali : diagnostic si tratament

Corpii straini nazali se clasifica in exogeni si endogeni.Corpii straini exogeni se intalnesc cu
precadere la copii, fiind introdusi pe cale narinara : boabe de porumb, fasole, bile, margele,
nasturi, guma, hartie.Sunt de obicei unilaterali. O alta cale de patrundere este cea coanala sau in
mod exceptional in urma unor traumatisme.
Corpii straini endogeni sau rinolitii se formeaza prin depunerea sarurilor de calciu peste un mic
fragment ignorat.Daca existenta corpului strain este ignorata apare rinoreea purulenta, fetida.
Extractia corpilor straini se face pe calea pe care acestia au patruns, exceptie facand cei
patrunsi prin orificiile coanale.Se va folosi un carllig bont, care depaseste limitele corpului strain.

16.Laringita acuta edematoasa : diagnostic pozitiv, diferential si tratament

In functie de localizare, laringitele edematoase pot determina tulburari disfonice, dispneice sau
disfagice.La adult edemul predomina pe coroana laringelui si apare sub forma de "vezicule de
peste", alungite si translucide.Corzile vocale au aspect aproape normal.La copil edemul este mai
accentuat subglotic si se prezinta ca o tumefiere rosie a mucoasei de sub corzile vocale.In acest
cazul diagnosticul diferential se face cu laringita striduloasa.Tratamentul are ca obiectiv principal
restabilirea respiratiei, astfel ca se administreaza corticoterapie.Local se folosesc comprese calde
in jurul gatului, secretiile laringiene vor fi aspirate.Se adauga si tratament antibiotic cu penicilina,
ampicilina sau klacid.Daca evolutia nu este favorabila se practica traheotomie.

17.Surditatea brusc instalata

Surditatea brusc instalata nu este o boala ci un simptom ale carui cauze pot fi diverse.Printre
cele mai frecvente se numara tulburarile vasculare sau infectiile virale din cadrul sindromului
gripal, de exemplu, surmenaj, anxietate etc.
Este o surditate de perceptie aparuta brusc, dimineata sau in timpul zilei, cu durata si intensitate
variabila.Se insoteste de acufene, mai rar de vertij si instabilitate.Tratamentul constra in
perfuzarea pacientului cu vasodilatatorii si antiinflamatorii, timp de mai multe zile.Eficienta
maxima a tratamentului se obtine daca este aplicat in primele 3 pana la 12 ore de la aparitia
manifestarilor.

18.Complicatiile sinuzitelor supurate

Complicatiile apar prin propagarea infectiei sinusale la:
-endocraniu, provocand meningita sau abces cerebral
-la orbita si ochi, cu aparitia flegmonului orbitar sau a nevritelor optice
-la sistemul venos, provocand tromboza sinusului cavernos
-la oasele vecine, producand osteomielita
-la distanta, provocand infectii de focar precum reumatismul sau glomerulonefrita.
19.Obstructia nazala : cauze si tratament
Imposibilitatea trecerii unui volum confortabil si normal de aer prin pasajul nazal poarta numele
de obstructie nazala.La copil cauzele obstructiei nazale pot fi date de malformatii ale vestibulului
nazal si piramidei nazale, atrezii coanale, corpi straini nazali si formatiuni tumorale benigne sau
maligne.Cea mai des intalnita cauza este hipertrofia vegetatiilor adenoide.
La adult cauzele obstructiei pot fi rinosinuzitele, rinitele, polipoza nazala, deviatia de sept si
formatiunile tumorale benigne sau maligne.Tratamentul in toate aceste cazuri este etiologic.

20.Infectii acute ale urechii externe

Infectiile acute ale urechii externe pot fi bacteriene, fungice sau virale.Simptomatologia este
identica si consta in prurit auricular, care duce la durere locala, intensificata de masticatie sau de
presiunea pe tragus.Tumefierea conductului auditiv poate determina si hipoacuzie.Ulterior apare
scurgerea apoasa, iar la palpare se va constata adenita paratiroidiana si retroauriculara.
Tratamentul constra in antiseptice local, antialgice si antibioterapie sistemica.

21.Otita externa micotica

Reprezinta infectia fungica a conductului auditiv extern.In etiologie sunt implicate Candida
Albicans si Aspergillus.Simptomatologia se traduce prin prurit auricular, durere locala,
intensificata de masticatie sau de presiunea pe tragus.Tumefierea conductului auditiv poate
determina si hipoacuzie.Ulterior apare scurgerea apoasa, iar la palpare se va constata adenita
paratiroidiana si retroauriculara.La toate aceste manifestari se adauga si dopuri de
micelii.Tratamentul incepe prin indepartarea acestor dopuri prin spalatura auriculara,urmat de
pulverizatii locale cu stanmicin sau nistatin si bandijonari pe baza de iod.

22.Adenoidita cronica : diagnostic si tratament

Vegetatiile adenoide sau adenoidita cronica reprezinta inflamatia cronica hipertrofica a
amigdalei faringiene Luschka.Cauza principala a acestei hipertrofii este limfatismul. Tabloul clinic
este dominat de obstructia nazala si infectiile repetate.Copilul tine gura deschisa, respira
zgomotos, sforaie in somn si se alimenteaza greu.Vocea este nazonata. La examenul obiectiv se
observa aspectul patognomonic al fetei cu obrajii palizi si turtiti transversal, buza superioara
ridicata descoperind dintii de sus, buza de jos atarna inerta, privirea este pierduta.Prin palpare se
deceleaza adenopatie subangulomandubulara.Rinoscopia anterioara arata septul nazal deviat,
fose nazale stramte si pline de secretii. Rinoscopia posterioara arata forma, dimensiunile si
aspectul vegetatiilor.Tratamentul adecvat este cel chirurgical si constra in indepartarea
vegetatiilor.

23.Spalatura auriculara : indicatii, tehnica

Spalatura auriculara este indicata pentru indepartarea secretiilor (puroi sau cerumen) sau a
corpilor straini, dar se recomanda si in tratamentul otitelor cronice.Lichidul de spalatura poate fi
apa sterila, la 370C sau alte solutii medicamentoase.Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda.
Dupa ce medicul se spala pe maini cu apa si sapun si imbraca manusile de unica folosinta, se
aseaza tavita sub urechea pacientului.Acesta va inclina putin capul si o va sustine.In continuare
se verifica temperatura lichidului si se aspira in seringa Guyon.
Pacientul va fi rugat sa deschida gura, prin aceasta conductul se largeste iar continutul patologic
poate fi indepartat mai usor.Cu mana stanga se trage pavilionul urechii in sus si inapoi, iar cu
mana dreapta se injecteaza lichidul de spalatura in conduct, spre peretele posterior si se
asteapta evacuarea.Operatiunea se repeta de cateva ori, pana cand lichidul scurs in tavita devine
curat.La final conductul auditiv va fi uscat cu cateva tampoane de vata, apoi se introduce in
conduct un tampon de vata uscata.
Presiunea prea mare a jetului sau temperatura neadecvata a lichidului de spalatura pot
determina ameteli, dureri, varsaturi, lipotimie sau traumatizarea timpanului.

24.Sinuzita maxilara acuta supurata : diagnostic si tratament

 Sinuzita maxilara acuta supurata se caracterireaza prin secretie purulenta, ce apare in urma
distructiei tisulare a mucoasei sinusale.Simptomele constau in senzatie de tensiune, plenitudine
intranazala sau hemicranie, durere spontana, si cacosmie cauzata de flora microbiana anaeroba.
Obiectiv se constata rinoree mucopurulenta sau franc purulenta in meatul mijlociu si fosa
nazala, obstructie nazala. Se observa de asemenea secretii la nivelul peretelui posterior al
faringelui.Transiluminarea sinusala evidentiaza opacifiere, iar examenul radiologic si tomografic
al sinusurilor paranazale arata o crestere a densitatii sinusale si nivel de lichid.Punctia sinusului
maxilar confirma diagnosticul, evidentiind secretii purulente in lichidul de spalatura , cu aspect de
galbenus de ou.

25.Epitimpanita : diagnostic pozitiv si tratament

Epitimpanita sau otita medie cronica supurata colesteatomatoasa se caracterizeaza prin aparitia
colesteatomatomului, formatiune epidermica cu aspect tumoral, alba, stralucitoare, constituita din
lamele epiteliale suprapuse concentric, cu crestere extensiva, continua.In etiologie pot fi implicate
neglijarea unei otite acute banale, o terapeutica defectuoasa, un drenaj insuficient, subnutritia,
diabeul.Simptomatologia este dominata de otoreea purulenta, fetida, surditate de
transmisie.Obiectiv, pentru diagnosticul colesteatomului aspiratia si examenul microscopic sunt
indispensabile.Radiografia otomastoidiana si tomografia evidentiaza focare de osteita si prezenta
colesteatomului prin imagini de distructie osoasa.Examenul vestibular este obligatoriu, fiind
necesar cautarea semnului fistulei.
Urechea este considerata vindecata dupa un lung control, o atenta si permanenta
dispensarizare.

26.Nevralgia faciala esentiala

Nevralgia faciala esentiala reprezinta de multe ori manifestarea clinica a unei reactii
neuroalergice.Debutul este brusc, fulgerator, durerile apar sub forma de junghi si se extind la
toate ramurile senzitive ale trigemenului, in intreg masivul facial, de o singura parte.In timpul
crizei bolnavul prezinta spasme intense.Crizele au in general o durata de aproximativ 2 minute si
sunt intermitente.Pot fi declansate de senzatii tactile, miscari ale fetei, masticatie si expunere la
frig sau la cald.

27.Sinuzita cronica maxilara : forme clinice

Formele clinice ale sinuzitei cronice maxilare sunt urmatoarele:
-forma supurata, se rezuma la o rinoree purulenta uni- sau bilaterala, insotita de o scurgere
posterioara, responsabila de jena faringiana, tuse si expectoratia matinala
-forma hiperplazica este latenta, cu simptomatologie nazala si sinusala minima sau nula, in
schimb prezinta manifestari de vecinatate sau la distanta ca cefalee, nevralgii faciale, tulburari
de vedere, reumatism sau glomerulonefrita
-forma alergica seroasa, al carei diagnostic pozitiv se stabileste prin examen radiologic.Acesta
arata modificari de transparenta ale cavitatilor sinusale
-forma alergica polipoasa se caracterizeaza prin prezenta de polipi mucosi localizati in meaul
mijlociu, bilateral, putand ocupa intreaga fosa nazala
-forme mixte

28.Otite cronice cu timpan inchis : cauze, diagnostic, tratament

Otita medie cu timpan inchis cuprinde 3 forme anatomoclinice, anume otita seroasa cronica,
otita adeziva si catarul tubotimpanic cronic.
Otita seroasa cronica este secundara otitei seroase acute sau unor episoade inflamatorii sau
obstructive mecanice ale rinofaringelui.Bolnavii prezinta surditate si vajaituri, cu senzatie de
plenitudine in ureche, fara sa acuze dureri.La otoscopie se observa un timpan galbui sau
albastrui, imobil.
Otita adeziva poate sa apara dupa o otita acuta virala sau dupa o otita medie acuta supurata
neperforata.Poate fi si rezultatul otitei seroase cronice.Simptomele constau din surditate si
acufene cu caracter grav, suparatoare pentru bolnav.Otoscopia constata un timpan retractat,
scleros.
 Catarul tubotimpanic cronic se datoreaza obstructiei cronice a tubei, iar in casa se formeaza
aderenta, realizand in final timpanoscleroza.
Tratamentul in toate aceste forme vizeaza inlaturarea factorilor cauzali.Se mai pot asocia
insuflatii tubare, injectii timpanice cu hidrocortizon, miringotomia cu aspiratia mucusului si
drenajul permanent al casei cu aerator de plastic.

29.Amigdalita eritematopultacee
Angina eritematopultacee se intalneste in sezoanele reci si umede, in etiologie fiind incriminate
adenovirusuri precum virusul urlian, rujeolic, gripal.Virusul produce scaderea mecanismelor de
aparare locala, streptococul devenind virulent si provocand exudatul pultaceu.Clinic afectiunea se
caracterizeaza prin cefalee, stare de curbatura, apoi febra 39-400C, frisoane, delir si convulsii
febrile la copil.Bolnavul acuza difagie, odinofagie si chiar otalgie reflexa.Limba este
saburala.Obiectiv, pe amigdalele tumefiate apar puncte albe de exudat pultaceu, care
conflueaza.Exudatul pultaceu se indeparteaza usor prin stergere, iar amigdala subiacenta este
ulcerata.
Tratamentul consta in antibioterapie cu Penicilina G, Klacid, Amoxicilina si acid clavulanic sau
Gentamicina.

30.Hidroreea nazala :cauze, diagnostic, tratament

Hidroreea nazala reprezinta o tulburare in exces a secretiei mucoasei pituitare.Se intalneste in
prima faza a unei corize banale, in rinopatia vasomotorie si in rinita alergica.Hidroreea poate fi
paroxistica sau continua, ca de exemplu in cazul hidroreei senile.Diagnosticul pozitiv se bazeaza
pe caracterul secretiei, si pe conditiile de aparitie, fiind un diagnostic etiologic. Hidroreea
neparoxistica este caracterizata printr o scurgere neparoxistica, fara stranut si fara lacrimare, a
unui lichid seros, picatura cu picatura prin ambele narine.
Hidroreea paroxistica face parte din tabloul clinic al alergiei nazale si al rinoreei vasomotorii.La
rinoscopie se constata mucoasa pituitara palida, flasca, imbibata apos, uneori degenerata
edematos.

31.Tulburarile senzoriale nazale

Tulburarile senzoriale nazale sunt urmatoarele :
-anosmia - reprezinta abolirea mirosului, dar de cele mai multe ori intereseaza si gustul.Anosmia
are cauze multiple precum deviatia de sept nazal, tumori, rinita acuta si cronica hipertrofica sau
alergia nazala, sectionarea filetelor olfactive, nevrite olfactive.Tratamentul in anosmiile prin
obstructie nazala vizeaza rezolvarea respiratiei nazale, in nevritele infectioase se indica vitmina
B1, B2, B6.
-cacosmia reprezinta perceperea de catre o persoana sau de anturaj a unori mirosuri urate ce par
a proveni din caile aerodigestive superioare.Cei interesati simt miros de supuratie, putrefactie sau
fermentatie.Cacosmiile pot fi subiective sau obiective
-parosmia reprezinta interpretarea eronata a mirosurilor.Mirosul real exista, numai ca este
preceput neplacut, chiar daca este agreabil.Se intalneste in sarcina, alaptare, menopauza, gripa,
surmenaj, tabes
-hiperosmia reprezinta un miros exagerat.Se intalneste in stari fiziologice ca sarcina,a alaptarea,
menopauza sau in stari patologice la nevropati sau in boala Basedow.

32.Cancerul laringian : tratament

Tratamentul este diferit in functie de topografia tumorii, de extindere si de prezenta adenopatiei
si consta in interventie chirurgicala.
Laringectomiile partiale pot fi supreglotice, conservand corzile vocale sau incluzand cordectomia
in localizarile glotice.Bolnavul poate respira sau vorbi pe cai naturale.
Laringectomia totala antreneaza traheostomie definitiva, astfel ca bolnavul nu poate vorbi
normal.Laringectomiile subtotale reconstructive permit uneori recuperarea functiei vocale pe cai
natuale.Postoperator toti pacientii vor fi supusi iradierii.
Daca procesul tumoral a invadat organele vecine si adenopatia este fixata, tratamentul este
paleativ si consta numai in traheotomie de necesitate, radioterapie si medicatie antialgica.
33.Cancerul piramidei nazale : diagnostic si tratament
Cancerul piramidei nazale are caracterul cancerului de piele. Se dezvolta pe leziuni
preexistente, inflamatorii sau tumorale benigne.Factorii favorizanti sunt traumatismele repetate si
expunerea prelungita la soare.Clinic se prezinta ca o ulceratie sangeranda sau ca o nodozitate
multilobata subcutanata.Pe un nev benign se dezvolta nevocarcinomul.Tratamentul consta in
excizie chirurgicala si radioterapie de contact.

34.Laringita cronica (catarala?) : diagnostic pozitiv

Laringita cronica catarala este forma de inflamatie incipienta, interesand doar stratul superficial
al mucoasei, fara edem in corion.Este un stadiu reversibil sub influenta tratamentului.Imaginea
laringoscopica arata o roseata difuza a vestibulului laringian si un desen vascular mai
evident.Corzile vocale apar rozate, usor mate si congestionate, cu marginea libera discret
ingrosata.Pacientul prezinta tulburari vocale, hemaj si zgomot asemanator cu torsul unei pisici in
timpul somnului datorita secretiilor intinse intre cele 2 corzi vocale.Tratamentul consta in
crenoterapie locala si generala cu ape sulfuroase, la care se asociaza si tratamentul simptomatic.

35.Rinita cronica hipertrofica

Rinita cronica hipertrofica este cracterizata prin obstructie nazala permanenta, cu absenta
secretiilor.Este secundara unor rinite acute repetate, recidivante si prezinta doua faze evolutive :
faza congestiva si faza parenchimatoasa.
In faza congestiva obstructia nazala este variabila si dependenta de schimbarile de temperatura
sau de decubit.Obstructia nazala este produsa de prezenta cornetelor nazale marite, care se
retracta la vasoconstrictoare.Tratamentul consta in injectii intracornetale cu hidrocortizon sau cu
solutii sclerozante.
In faza parenchimatoasa cornetele inferioare sunt marite de volum, palide sau violacee, cu
aspect muriform si neretractile la vasoconstrictoare.Tratamentul este chirurgical si indeparteaza
mucoasa hipertrofica.

36.Polipoza laringiana
Polipii laringieni se definesc ca pseudotumori inflamatorii localizate pe corzile vocale, la unirea
1/3 anterioare cu 1/3 mijlocie sau in comisura anterioara a glotei.Polipii pot avea forma rotunda,
ovalara, pot fi sesili sau pediculati.Cel mai adesea apar pe o singura coarda vocala.Marimea
variaza de la un bob de mei la o aluna.Apar la fumatori sau la cei care lucreaza in mediu cu
factori iritanti.Polipul laringian se manifesta prin disfonie sau chiar afonie si dispnee inspiratorie in
cazul polipilor voluminosi.Laringoscopic acesta apare ca o formatiune albicioasa sau
rosietica.Tratamentul este chirurgical si consta in ablatia polipului cu pense laringiene adecvate.

37.Sinuzita acuta frontala : diagnostic si tratament

Sinuzita acuta frontala se manifesta prin durere, care prezinta o periodicitate caracteristica :
apare zilnic dimineata, la ore fixe si atinge intensitatea maxima catre pranz, dupa care cedeaza o
data cu eliminarea de puroi pe nas.La palpare regiunea frontala sinusala este dureroasa, iar
rinoscopia pune in evidenta edem al mucoasei meatului mijlociu si secretii
mucopurulente.Radiografia arata voalarea sinusurilor frontale.
Tratamentul consta in administrarea de antibiotice, decongestionante nazale, analgezice si
antiinflamatorii.

38.Paralizia faciala de cauza otica : diagnostic

Paralizia faciala de natura otica este de tip periferic, intalnindu-se mai frecvent in cursul otitelor
cronice.In acest caz, constituie in semn de indicatie operatorie de urgenta.Microchirurgia permite
recuperarea multor paralizii faciale, prin denudarea nervului din canal sau sutura nervoasa.
Paralizia faciala din otitele acute cedeaza dupa simpla timpanotomie.

39.Laringitele hipertrofice rosii

Laringitele hipertrofice rosii cuprind toate ingrosarile de mucoasa de culoare rosie, deci fara
leziuni de hiperkeratoza.Exista mai multe variante anatomoclinice:
-cordita hipertrofica difuza se reconoaste dupa aspectul de ingrosare al corzilor vocale, care sunt
rosii, regulate, netede, cilindroide sau fuziforme
-cordita hipertrofica verucoasa se deosebeste prin prezenta de proeminente rotunde sau ovalare,
rosietice, diseminate neregulat pe corzile vocale
-pahidermia interaritenoidiana consta in ingrosarea mucoasei din comisura posterioara.Se
prezinta sub forma unor pliuri verticale cu aspect de acordeon
-ulcerul de contact este consecinta eforturilor vocale, producand denudarea, necrozarea si
eliminarea cartilajului.La nivelul leziunilor se constituie granuloame secundare ce impiedica
cicatrizarea
-granulomul postanestezic apare cand se foloseste anestezie generala cu intubare traheala.
Tratamentul in toate aceste cazuri este extirparea excesului de mucoasa cu examen
anatomopatologic al fragmentelor.

40.Inflamatiile piramidei nazale

Inflamatiile piramidei nazale sunt reprezentate de tumorile benigne ce au aceasta localizare si
anume :
-chistele dermoide - au dimensiuni variabile, forma sferica, sunt renitente, situate pe linia
mediana.Continutul este formati din sebum si par.Tratamentul este chirurgical, de exereza a
intregii pungi chistice
-papilomul cornos - imbraca aspectul de excrescenta conopidiforma si are potential malign in
cazul unor inflamatii repetate.Se extirpa prin electrocoagulare
-botriomicomul sau granulomul teleangiectazic este o tumora inflamatorie a dosului nasului.

41.Laringita cronica banala : etiopatogenie

Laringitele cronice sunt inflamatii prelungite ale mucoasei laringelui, manifestate prin raguseala
veche, continua sau intermitenta.Brarbatii sunt frecvent afectati de aceasta boala, fiind expusi la
factori iritativi precum tutun, alcool, surmenaj, noxe profesionale.Tutunul determina hiperplazie
epiteliala si cheratinizarea mucoasei.Ingestia de alcool determina o hiperemie cronica, favorizand
dezvoltarea inflamatiei trenante.
Persoanele predispuse sa dezvolte o astfel de afectiune suntdiabeticii, hepaticii cronici,
enterocoliticii, purtatorii de infectii cronice rinofaringiene si amigdaliene.

42.Tumorile benigne ale foselor nazale : diagnostic si tratament

Indiferent de structura histologica, tumorile benigne ale foselor nazale produc obstructie nazala.
Papiloamele foselor nazale sunt formatiuni conopidiforme galben-cenusii, inflamate.Au etiologie
virala.Diagnosticul pozitiv il constituie examenul anatomopatologic, iar tratamentul consta in
exereza chirurgicala.
Osteomul foselor nazale este o proliferare osoasa de tip hiperplazic, situata in portiune inalta a
foselor nazale.In patogenie sunt implicate traumatismele sau inflamatiile repetate.Tabloul clinic
presupune obstructie nazala la care se adauga hemicranie, rinoree si microepistaxis.Tratamentul
este chirurgical, de exereza.
Condromul este o tumora cartilaginoasa localizata in jumatatea inferioara a septului cartilaginos.
Adenomul este o tumora granuloasa, localizata in etajul superior al foselor nazale.
Polipul sangerand al septului nazal este o formatiune angiofibromatoasa situata la nivelul petei
vasculare.Simptomatologia este dominata de epistaxis unilateralsi obstructie nazala de aceeasi
parte.Tratamentul este chirurgical, de extirpare a formatiunii tumorale impreuna cu patul
cartilaginos.

43.Rinita cronica catarala : diagnostic pozitiv si tratament

Rinita cronica catarala se prezinta ca un guturai permanent, cu obstructie nazala prelungita si
secretii abundente, mucoase sau mucopurulente.Produce tuse si tulburari digestive, in urma
caderii secretiilor in laringe, trahee sau prin deglutitia lor.Tratamentul presupune cure
crenoterapice si alcaline, suflatul corect al nasului si instilatii sau pulverizatii cu solutii de vitamina
A si D.

44.Cancerul laringian : etiopatogenie

 Din punct de vedere etiologic, tabagismul si alcoolismul sunt factori de risc indubitabili. De
asemenea iritatiile cronice ale cailor respiratorii si starile precanceroase (hipercheratozele,
pahidermiile, leucoplaziile) si eforturile vocale sunt factori de risc pentru cancerul laringian.

45.Fibromul nazofaringian : diagnostic pozitiv si tratament

Fibromul nazofaringian juvenil reprezinta cea mai importanta tumora benigna cu localizare
faringiana.Este o tumora fibroasa, bine vascularizata, dezvoltata din tesutul fibrocartilaginos ce
acopera vertebra cervicala superioara.Simptomatologia clinica se caracterizeaza prin obstructie
nazala unilaterala, insotita de epistaxis repetat, hipoacuzie, rinolalie inchisa, tulburari de gust si
miros.Obstructia nazala nu cedeaza la tratamentele obisnuite, ci se accentueaza treptat si devine
bilaterala.Simultan apar rinoree purulenta, cefalee si anemie marcata.Prin invadarea organelor
vecine apar deplasarea globului ocular, exoftalmia, largirea radacinii nasului sau deformari faciale
impresionante.
La rinoscopia anterioara si posterioara se pun in evidenta in fosa nazala si in cavum mase
tumorale rosii-violacei, bine delimitate.Tratamentul consta in ablatia tumorii. Netratat, fibromul
nazofaringian evolueaza catre malignizare.

46.Adenopatii cervicale : clasificare si caracteristici

Clasificarea adenopatiilor in functie de cauza :
- adenopatii infectioase - virale, bacteriene, parazitare, fungice
-adenopatii neoplazice - boala Hodgkin sau alte limfoame ori leucemii
-tezaurismoze
-boli autoimune.
Adenopatia poate fi dureroasa sau nu, mobila sau imobila, de consistenta elastica sau ferma,
dura.Diagnosticul de specificitate al adenopatiei este dat de rezultatul punctiei ganglionare si al
examenului histologic.Tratamentul se adreseaza bolii cauzale.

47.Esofagita post-caustica : stadii evolutive

Esofagita postcaustica apare in urma ingerarii accidentale sau voluntare a unor substante
caustice precum soda, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic.Stadiile evolutive sunt urmatoarele :
-hiperemie, edem si descuamare in primele 5 zile
-perioada de ulcerare, pana la 10 zile
-perioada de granulatie, intre 10 si 21 de zile
-perioada de cicatrizare, dupa 21 de zile.
La examenul obiectiv se pun in evidenta arsurile orofaringiene, ale cavitatii bucale, limbii si
buzelor imediat dupa ingestia causticului.Mucoasele sunt edematiate, negricioase si
sangerande.In ingestiile de caustic foarte concentrat moartea survine in acest prim stadiu.In
cazurile usoare apar durere retrosternala moderata si disfagie pasagera.Dupa 5-10 zile disfagia,
durerea si regurgitatiile dispar iar bolnavul se crede vindecat.In realitate este o falsa ameliorare
ce corespunde procesului de granulatie.Acesta este un proces de reparare a leziunilor prin tesut
conjunctiv, evoluand in final spre stenoza cicatriciala din a 3-a saptamana.

48.Polipul de corzi vocale : diagnostic si tratament

Polipii laringieni se definesc ca pseudotumori inflamatorii localizate pe corzile vocale, la unirea
1/3 anterioare cu 1/3 mijlocie sau in comisura anterioara a glotei.Polipii pot avea forma rotunda,
ovalara, pot fi sesili sau pediculati.Cel mai adesea apar pe o singura coarda vocala.Marimea
variaza de la un bob de mei la o aluna.Apar la fumatori sau la cei care lucreaza in mediu cu
factori iritanti.Polipul laringian se manifesta prin disfonie sau chiar afonie si dispnee inspiratorie in
cazul polipilor voluminosi.Laringoscopic acesta apare ca o formatiune albicioasa sau
rosietica.Tratamentul este chirurgical si consta in ablatia polipului cu pense laringiene adecvate.

49.Anginele din sindroamele hematologice

O serie de afectiunihematologice se pot manifesta clinic printr-o angina.Aceste manifestari
bucofaringiene pot fi primele semne revelatoare ale unei hemopatii grave.
Angina monocitara se datoreaza unui adenovirus care patrunde pe cale rinofaringiana.Se
intalneste frecvent la tineri, are debut insidios sau brusc.Amigdalele sunt marite de volum,
congestionate, urmeaza o faza scurta pultacee apoi ulceratii si necroza.Certitudinea
diagnosticului o da reactia Paul-Bunell, iar tratamentul este antibiotic.
Angina leucemica poate fi simptomul de debut al unei leucemii.La inceput angina este
ertitematoasa, apoi difteroida sau ulceronecrotica.Leziunile se extind pe pilieri, in mucoasa
faringiana si in cavitatea bucala.Diagnosticul se stabileste prin examen clinic, hematologic si
punctie sternala.Tratamentul anginei leucemice este de competenta hematologului.
Angina agranulocitara este o angina grava, apare mai ales la femei ca o mielotoxicoza.Amigdala
palatina prezinta leziuni ulceroase cu sfacele si miros gangrenos.Adenopatia cervicala este
prezenta.Tratamentul este simptomatic si consta in antibioterapie, vitaminoterapie si
corticoterapie. Vindecarea este exceptionala, evolutia fiind catre exitus in 2-3 saptamani.

50.Otita externa virala

Otita externa virala sau miringita buloasa apare in epidemii de gripa.Se caracterizeaza prin
formarea de bule si vezicule violacee pe timpan si pe pielea conductului auditiv extern.Aceste
vezicule sunt pline cu lichid hemoragic, care determina durere si scrugere serosanghinolenta
dupa spargere.In etiologie sunt implicati virusul herpetic si varicelo-zosterian.Se trateaza prin
toaleta locala, nu se vor inciza bulele pentru ca favorizeaza infectia secundara.Pe cale generala
se administreaza antialgice si uneori corticoterapie.

51.Laringocelul : diagnostic pozitiv si tratament

Laringocelul este o tumora aerica, produsa prin hernierea pneumatica a mucoasei laringiene.
Daca hernia se dezvolta spre exterior este vorba despre un laringocel exolaringian lateral sau
median.Tumora se prezinta ca o tumefactie cervicala moale, neteda, indolora, reductibila, sonora
la percutie si transparenta la transiluminare.Se reface rapid la tusa sau efort.
Daca sacul herniar ramane in laringe este vorba despre laringocel endolaringian.Tumora este
moala, cu aparitie efemera.Radiografia si tomografia confirma diagnosticul.Tratamentul este
chirurgical.

52.Corpii straini auriculari exogeni

Corpii straini exogeni se intalnesc atat la copii cat si la adulti intr-o gama foarte variata : boabe
vegetale, bile, fragmentede plastic, hartie, guma, fragmente metalice(corpi straini inerti). Se mai
pot intalni insecte vii patrunse accidental in conduct sau larve depuse de insecte, constituind
corpii straini animati.
Corpii straini vegetali se pot umfla si obstrueaza in totalitate conductul, se pot suprainfecte
generand otite externe difuze.Bolnavii cu corpi straini animati acuza vajaituri intense si crize de
vertij.Mai pot fi prezente durerea auriculara si otoragia.Diagnosticul se stabileste pe baza
anamnezei si a examenului obiectiv.Tratamentul consta in extragerea corpilor straini prin
spalatura auriculara.Corpii vegetali se deshidrateaza in prealabil cu alcool 600 pt 1-2 zile.

53.Stenoza esofagiana postcaustica

Stenoza esofagiana postcaustica este rezultatul ultimei etape din evolutia clinica a esofagitei
postcaustice.Procesul de reparare a leziunilor prin tesut conjunctiv presupune aparitia stenozelor
cicatriceala, incepand cu ziua 21 dupa ingestie.
Tranzitul baritat esogastric permite cercetarea functiei pilorice si stabileste gradul leziunilor
stenozante.Pentru obtinerea unui lumen esofagian cat mai apropiat de cel normal se face
tratament dilatator discontinuu. Sondele folosite au calibru progresiv crescand.Tratamentul se
face intre zilele 14-21 post-ingestie.Daca leziunile sunt foarte grave se recomanda grastrostoma
de alimentatie, urmata de esofagoplastie la 6 luni de la ingerare.

54.Traumatismele timpanului
Traumatismele timpanului sunt reprezentate de :
-fracturi timpano-labirintice - intereseaza urechea medie si urechea interna.Bolnavul prezinta
otoragie si poate avea semne de paralizie faciala. Daca este fracturat si labirintul se constata un
sindrom vestibular, cu areflexie si surditate de perceptie totala
-fracturi timpanice si extralabirintice - intereseaza doar urechea medie, fara a afecta labirintul.
Bolnavul va prezenta otoragie.
 Tratamentul in cazul fracturii de stanca este reprezentat de mastoidectomie sau labirintotomie,
atunci cand exista infectii supraadaugate. Surditatea de transmisie si paralizia faciala impun
explorarea chirurgicala.
Comotia labirintica reprezinta orice deplasare a continutului cavitatilor urechii interne.Se
caracterizeaza prin reactie edematoasa cu hipertensiune secundara in urechea interna si comotie
cerebrala concomitenta.Semnele afectiunii sunt vertij de tip periferic, nistagmus de pozitie, proba
Romberg pozitiva, mers cu ochii inchisi deviat pe martea bolnava si hipoacuzie de
perceptie.Daca se aociaza si comotia cerebrala nu exista nistagmus iar Rombergul este negativ.
Semnele se amelioreaza in general dupa un interval lung, chiar de mai multi ani.

55.Hematomul septului nazal : diagnostic pozitiv si tratament

Hematomul septului nazal se manifesta prin durere, senzatie de jena si tensiune
intranazala.Pacientul acuza de asemenea si obstructie nazala totala, bilaterala, anosmie si
rinolalie inchisa.Colectia de sange se gasteste intre pericondru si cartilajul patrulater, ducand la
bombarea septului in bisac.Evolutia poate presupune resorbtia spontana a hematomului,
infectarea lui secundara sau organizarea fibroasa.
Tratamentul este chirurgical, prin incizie si drenare, urmate de tamponament nazal anterior
bilateral pentru 24-48 de ore si antibioterapie.

56.Otite cronice cicatriceale

Otitele cronice cicatriceale reprezinta leziuni ramase in cavitatile urechii medii, dupa otitele
supurate (cu timpan deschis).Sunt echivalentul otitelor fibroadezive, simptomul dominant fiind
surditatea la care se adauga acufene.Surditatea poate fi de transmisie pura sau mixta.
Otoscopic se remarca prezenta perforatiilor timpanice cicatriceale si ingrosarea sau retractia
resturilor de timpan.De asemenea se observa depozite calcare pe portiunea de timpan fara
perforatie.Ceea ce atrage atentia este lipsa totala de secterii in conduct si in casa
timpanului.Tratamentul poate consta in protezare electroacustica sau timpanoplastie.

57.Cancerul sinusului maxilar

Cancerul sinusului maxilar este rar, sinuzitele cronice putand constitui in unele cazuri punctul de
plecare.Clinic, prezinta urmatoarele stadii evolutive:
-perioada de latenta, intracavitara este asimptomatica sau cu vagi manifestari de rinosinuzita
-perioada de stare se caracterizeaza prin bombarea fosei nazale ipsilaterale, deplasarea globului
ocular si bombarea regiunii palatine.Palparea evidentiaza eroziunile sau distructiile osoase de la
nivelul orbitei si arcadei dentare
-perioada de invazie presupune distrugerea peretilor sinusului maxilar de catre tumora.Apar de
asemenea metastaze locoregionale sau la distanta, prin diseminare hematogena.
Examenul anatomopatologic este obligatoriu.Tratamentul consta in interventie chirurgicala si
radioterapie.

58.Otoscleroza
Otoscleroza sau otospongioza este o afectiune a capsulei otice a labirintului.Poate provoca
surditate progresiva prin blocarea scaritei in fereastra ovala.In etiologie sunt implicate fenomene
conjunctivo-vasculare, endocrine si metabolice osoase.Afectiunea este mai frecventa la femei, cu
debut in timpul pubertatii, avand transmitere autosomal recesiva sau dominanta. Surditatea este
singurul simptom constant.Acufenele pot fi grave sau acute, de intensitate tolerabila, iar vertijul
apare extrem de rar.Din punct de vedere obiectiv timpanele sunt normale.
Diagnosticul se stabileste in baza surditatii progresive de transmisie, cu timpane normale, in
prezenta antecedentelor familiale caracteristice.Tratamentul este chirurgical si protetic.

59.Furunculul auricular
Furunculul conductului auditiv externeste o infectie circumscrisa a foliculului pilos, produsa de
stafilococ.Se intalneste numai la nivelul conductului membranos, care poseda foliculi pilosi si
glande sebacee. Bolnavul acuza durere intensa locala, cu iradiere in tampla, ceafa si
maxilar.Durerea este exacerbata de masticatie si culcatul pe perna.Tractiunea pavilionului inapoi
si in sus si apasarea pe tragus determina durere vie.La examenul obiectiv, in faza de cruditate se
observa doar congestia si tumefactia tegumentului.In faza de colectare tumefactia este delimitata
si bombeaza central.In faza de abcedare in zona galbuie de maxima colectare secretia purulenta
se elimina spontan sau prin incizie chirurgicala.Tratamentul este local cu antiseptice si caldura
uscata ce calmeaza durerea si grabeste abcedarea.Pe cale generala se administreaza antibiotice
si antiinflamatorii.

60.Diplegii laringiene
Paraliziile bilaterale sau diplegiile laringiene pot fi periferice, complete sau centrale,
incomplete.Diplegia completa are in general etiologie canceroasa sau traumatica chirurgicala si
poate fi fonatorie sau respiratorie.
Diplegia fonatorie se caracterizeaza prin afonie si disfagie absoluta.La examenul laringoscopic
corzile vocale sunt fixate in abductie sau in pozitie intermediara.Tratamentul este etiologic, iar
pentru alimentarea bolnavului se monteaza sonda nazoesofagiana sau se practica gastrostoma.
Diplegia respiratorie se caracterizeaza prin faptul ca bolnavul nu poate nici sa vorbeasca nici sa
respire.Corzile vocale sunt blocate in pozitie mediana sau paramediana.Tratamentul consta in
traheotomie de urgenta, urmand sa se efectueze operatii plastice de indepartare a corzilor
vocale.
Diplegia centrala sau incompleta afecteaza numai muschii cricoaritenoidieni, care sunt
paralizati.Bolnavul poate vorbi corect, dar nu poate respira.
Mai exista si paralizii miopatice, pareze ale musculaturii intrinseci fara afectarea cailor
nervoase.Apar in urma unor procese de miozita sau prin tulburari calcice.In acest caz,
tratamentul vizeaza normalizarea calcemiei.

61.Laringita cronica supurata

Formele clinice difera subiectiv si obiectiv dupa sediul supuratiei.
Epiglotita flegmonoasa determina disfagie si odinofagie in dreptul hioidului, dispnee inspiratorie si
agitatie.Obiectiv, epiglota apare rosie-violacee, cu o zona de abcedare pe fata linguala.
Abcesul benzii ventriculare se prezinta cu disfagie unilaterala, otalgie reflexa, disfonie si usoara
dispnee.Laringoscopia pune in evidenta o zona sfacelica albicioasa la nivelul benzii
ventriculare.Abcesul sinusului piriform prezinta o simptomatologie identica.
Abcesul lojei tirohioepiglotice se traduce prin dureri la baza limbii si in regiunea hioidiana, disfonie
si dispnee flegmonoasa a valeculelor.
Condritele si pericondritele laringelui sunt inflamatii supurative ale scheletului
laringian.Tratamentul proceselor flegmonoase cuprinde asigurarea unui microclimat favorabil,
administrarea de antibiotice si antiinflamatorii.Tratamentul chirurgical consta in deschiderea si
drenarea colectiilor.

62.Cancerul de rinofaringe
Etiologia cancerului de rinofaringe este multifactoriala, fiind discutati in special factorul genetic si
cel viral, anume virusul Epstein Barr. Simptomatologia este diferita in functie de stadiul bolii.In
cancerele nediferentiate perioada de debut este mult timp lipsita de manifestari.Ulterior apar
obstructie tubara si otita seroasa, tulburari respiratorii, cefalee in casca, nevralgie de trigemen.De
asemenea este prezenta adenopatia subangulomandibulara.La rinoscopia posterioara se
observa tumefactia tumorala a orificiului faringian al trompei lui Eustachio.In perioada invaziva
tumora se extinde spre fosele nazale, orbita sau oro-faringe si spre baza craniului.Diagnosticul
pozitiv se pune pe baza examenului cavumului, prin tomografia bazei de craniu si prin biopsie.
Limfoamele maligne non-Hodgkin au sediul la nivelul rinofaringelui si amigdalei
palatine.Determina adenopatii cervicale precoce, tumora aparand mai tarziu.Tratamentul de
electie este radioterapia pe zona rinofaringelui si a ariilor ganglionare jugulocarotidiene, la care
se adauga si chimioterapie sistemica.

63.Cancerul laringian : diagnostic pozitiv

Diagnosticul pozitiv al cancerului de laringe se bazeaza pe acuzele bolnavului, datele
examenului laringoscopic si exocervical, la care se adauga investigatiile imagistice si examenul
anatomopatologic.
 Acuzele bolnavului sunt diferite in functie de localizare. Cancerul glotic se manifesta prin
raguseala, care devine suspecta daca se prelungeste peste 4-6 saptamani si daca progreseaza
fara sa existe perioade de ameliorare.Disfonia poate fi insotita uneori de o tuse seaca.Cancerul
supraglotic are ca prim semn disfagia, sub forma unei discrete jene la deglutitie.Se poate insoti
sau nu de otalgie.Disfonia este tardiva si variabila ca tonalitate.Este prezenta de asemenea si
adenopatia cervicala.Cancerul subglotic are ca prin semn dispneea cu evolutie progresiva,
insotita de raguseala discreta.Cancerul transglotic este dominat de dispnee, care are aceleasi
caractere cu cea din localizarea glotica.
Examenul obiectiv exocervical pune in evidenta adenopatii jugulocarotidiene.Absenta
cracmentului laringian este semn de extindere posterioara a cancerului.Examenul endolaringian
pune in evidenta tumora exofitica, infiltranta, ulcerata sau sangeranda, localizarea si extensia
acesteia si mobilitatea laringelui.Imobilitatea unui segment laringian este patognomonica pentru
cancer.Explorarile imagistice sustin diagnosticul, iar confirmarea se face prin examenul
anatomopatologic al pieselor bioptice.

64.Amigdalitele cronice : clasificare, diagnostic pozitiv

Amigdalita cronica palatina este o inflamatie cronica, ce apare ca urmare a anginelor
repetate.Diagnosticul pozitiv este formulat pe anamneza, pe aspectul clinic obiectiv si in baza
examenelor paraclinice.
Interogatoriul pune in evidenta amigdalele acute recidivante sau flegmoanele periamigdaliene in
antecedente.Pacientul acuza jena in gat, senzatie de corp starin, tuse seaca, halena fetida si
expulzarea de dopuri cazeoase cu aspect de chit.La examenul bucofaringoscopic se constata 4
forme anatomoclinice de amigdalita cronica:
-amigdalita cronica hipertrofica moale sau simpla, datorata hiperplaziei foliculilor limfatici
amigdalieni.Amigdalele sunt marite de volum, palide, moi, depresibile si determina tulburari
mecanice de respiratie, deglutitie si fonatie
-amigdalita cronica hipertrofica dura este determinata de proliferarea tesutului conjunctiv
amigdalian.Amigdalele sunt mari, rosii, ferme, cu cripte vizibile
-amigdalita cronica scleroatrofica apare in urma invadarii cu tesut scleros a amigdalelor.Poate
determina diseminari la distanta cu aparitia reumatismului sau glomerulonefritei
-amigdalita cronica cazeoasa se caracterizeaza prin prezenta dopurilor cazeoase, fetide in
cripte.Cazeumul se poate transforma in calculi amigdalieni sau in amigdaloliti.
Adenopatia subangulomandibulara este prezenta constant.Paraclinic apar VSH crescut,
hiperleucocitoza, de interes este si examenul bacteriologic al produselor patologice de pe
suprafata amigdalelor si titrul ASLO.

65.Otomastoidita
Otomastoidita este complicatia cea mai frecventa a supuratiilor auriculare acute si
cronice.Leziunile constau in dezvoltarea unei osteite mastoidiene, cu distrugerea septurilor
intercelulare si formarea unui abces endomastoidian.Mastoidita acuta apare in a treia saptamana
de evolutie a otitei acute.Pacientul acuza dureri spontane retroauriculare cu iradiere in
hemicraniul ipsilateral.Tegumentele mastoidiene sunt impastate si dureroase, cu stergerea
santului retroauricular.Otoscopic se remarca abundenta si caracterul pulsativ al puroiului, care se
reface rapid dupa aspiratie.Timpanul bombeaza in partea postero-superioara.Tratamentul constra
in mastoidectomie.
Mastoidita cronica este continuarea mastoiditei acute neoperate.Diagnosticul se pune pe
persistenta supuratiei, cefaleea temporo-parietala cu caracter de hemicranie nocturna, perioadele
ciclice de acutizare si pe examenul radiologicTratamentul chirurgical poate fi radical, conservator
sau restaurator.

66.Angina ulcero-necrotica
Angina ulceronecrotica prezinta doua forme distincte :
-angina ulceroasa sau lacunara, se intalneste la tineri.Debutul bolii este insidios, cu dureri vagi in
gat.La examenul bucofaringoscopic se evidentiaza o ulceratie necrotica la nivelul polului superior
al amigdalei palatine.Adenopatia subangulomandibulara este prezenta.Tratamentul consta in
antibioterapie si antiinflamatoare, iar local se fac bandijonari cu clorura de zinc.Dupa vindecare
se practica amigdalectomia.
-angina fuzospirala este intalnita la adolescenti si tineri debili, surmenati, avitaminozici, cu carii si
infectii dentare.Afectiunea debuteaza cu disfagie usoara, otalgie reflexa si senzatia de corp strain
in gat.Ulceratia cu caracter necrotic este acoperita cu o falsa membrana difteroidaTratamentul de
electie consta in penicilinoterapie pe cale generala si dezinfectie bucofaringiana.

67.Sinuzita acuta maxilara

Bacteriologia intalnita in sinuzitele acute maxilare este dominata de pneumococ si Haemofilus
influenzae.Alterarile mucoasei recunosc urmatoarele forme:
-forma catarala acuta, cu mucoasa sinusala ingrosata, congestionata si edematiata
-forma purulenta, ce apare ca urmare a distructiei tisulare a mucoasei sinusale.
Simptomele constau in senzatie de tensiune, plenitudine intranazala sau hemicranie, durere
spontana, si cacosmie cauzata de flora microbiana anaeroba.
Obiectiv se constata rinoree mucopurulenta sau franc purulenta in meatul mijlociu si fosa
nazala, obstructie nazala. Se observa de asemenea secretii la nivelul peretelui posterior al
faringelui.Transiluminarea sinusala evidentiaza opacifiere, iar examenul radiologic si tomografic
al sinusurilor paranazale arata o crestere a densitatii sinusale si nivel de lichid.Punctia sinusului
maxilar confirma diagnosticul, evidentiind secretii purulente in lichidul de spalatura , cu aspect de
galbenus de ou.

68.Spalatura auriculara

69.Rinita alergica : diagnostic pozitiv

Rinita alergica este forma de manifestare a bolii alergice cu localizare la nivelul nasului si a
cavitatilor anexe.Alergia se dezvolta pe un teren atopic.Simptomatologia este dominata de
stranuturi repetate, in salve, rinoree apoasa si obstructie nazala alternanta si progresiva.La
examenul obiectiv mucoasa pituitara apare edematiata, palida sau usor hiperemica.Examenul
citologic al secretiei nazale pune in evidenta eozinofilia.Tratamentul vizeaza inlaturarea
alergenului, antihistaminice si corticoterapie.

70.Tumorile neganglionare cervicale : diagnostic pozitiv si tratament

Tumorile neganglionare cuprind tumorile glandelor salivare, tumorile tiroidei, tumorile vasculare,
musculare si nervoase.
Tumorile glandelor salivare sunt de regula tumori mixte, denumite si epitelioame.Sunt benigne
insa au potential evolutiv malign, motiv pentru care se trateaza prin chrurgie
radicala.Carcinoamele survin ca atare sau prin transformarea maligna a unor tumori
mixte.Tratamentul consta in chirurgie radicala si radioterapie complementara.Alte tumori ale
glandelor salivare sunt chistele, lipoamele, adenopatiile intraglandulare si neurinoamele.
Tumorile glandei tiroide sunt reprezentate de gusile parenchimatoase sau nodulare endocrine
sau neendocrine. Apar ca o tumefactie de volum variabil.Cancerul tiroidian se prezinta ca o
tumora dura, care invadeaza structurile adiacente si evolueaza cu paralizie recurentiala si
adenopatie satelita.
Tumorile vasculare sunt situate pe axul vaselor mari ale gatului, au caracter pulsatil, sunt
depresibile si extensibile.Se intalnesc in caz de anevrisme arteriale sau venoarteriale,
hemangioane si limfangioame.
Tumorile musculare, anume mioamele sau miosarcoamele sunt rar intalnite.
Tumorile nervoase prezinta simptomatologie parafaringiana.Sunt reprezentate de simpatoame,
neurinoame si schwanoame.

71.Rinita alergica : tratament

Tratamentul rinitei alergice este general si local.Tratamentul general vizeaza indepartarea
alergenului, desensibilizare specifica la alergenul depistat, climatoterapie si administrare de
antihistaminice.Tratamentul local presupune injectare de corticoizi intracornetal.

72.Amigdalica cronica : focar de infectie

 Amigdalita cronica drept focar de infectie este responsabila de unele complicatii la distanta
precum reumatismul articular acut, glomerulonefrita si determinari cardiace.Complicatiile la
distanta ale focarului amigdalian se produc prin diseminare sangvina.In alte cazuri, germenele
ramane in focar si numai toxina lui este vehiculata la distanta.Din punct de vedere clinic
septicemiile amigdaliene se manifesta initial prin semnele focarului, urmand apoi tabloul
septicemic cu febra 400C si frisoane, hipotensiune, tahicardie si alterarea marcata a starii
generale.La toate acestea se adauga semnelesemnele de metastazare in functie de fiecare
localizare.
Complicatiile locale ale amigdalitei cronice suntotita, rinita cronica mucopurulenta, sinuzita,
infectii oculare si ale cailor lacrimale.TrTmentul este reprezentat de amigdalectomie sub protectie
de antibiotice.

73.Laringitele acute banale

Laringitele acute banale sunt determinate de flora saprofita a cailor aeriene superioare, care
devine patogena in anumite perioade reci ale anului.Ingestia de lichide prea reci sau fierbinti, a
bauturilor alcoolice, fumatul au de asemenea rol in declansarea afectiunii.Tabloul clinic se
caracterizeaza prin uscaciune si mancarime in gat, tuse seaca, raguseala cu nevoia de
"limpezire" a vocii, arsura si durere la nivelul laringelui si retrosternal.In evolutie apar frisoanele,
febra si curbatura, tusea se insoteste de expectoratie.La copil apare dispneea laringiana cu tiraj
suprasternal, supraclavicular si intercostalLa stabilirea diagnosticului pozitiv participa si
laringoscopia, precum si prelevarile bacteriologice de la nivelul laringelui, faringelui si foselor
nazale.

74.Tumorile benigne ale urechii externe

Tumorile benigne ale urechii externe sunt reprezentate de papiloame si condroame, cu
localizare pe tragus, in regiunea pretragiana sau la nivelul pavilionului, angioame si nevi vasculari
in santul retroauricular si pe lobul, exostoze si osteoame ale conductului auditiv extern.Acestea
produc tulburari estetice si hipoacuzie de transmisie.Tratamentul consta in ablatie chirurgicala
totala.

75.Amigdalita pseudo-membranoasa : diagnostic pozitiv si diferential

Angina pseudo-memvranoasa banala se caracterizeaza prin febra ridicata, in jur de
390C.Agentii microbieni cel mai des implicati sunt streptococul, stafilococul si
pneumococul.Evulotia este de la angina rosie virala, apoi prin suprainfectie bacteriana angina
devina alba, pultacee sau pseudo-membranoasa.Falsele membrane nu depasesc fata interna a
amigdalei si nu sunt aderente la mucoasa.Adenopatia cervicala este prezenta.Tratamentul de
electie consta in administrare de penicilina i.v. timp de 5-7 zile.

76.Chisturi si fistule cervicale

Fistulele cervicale sunt traiecte complete sau incomplete exteriorizate la piele pe linia
mediana.Sunt vestigii ale ductului tireoglos.Fistulele pot fi si laterale, situate pe marginea
anterioara a muschiului sternocleidomastoidian.Prin orificiul extern al acestora se scurge un lichid
vascos, incolor si inodor, spontan sau la apasarea traiectului fistulos.Directia si lungimea fistulelor
cervicale se stabilesc prin fistulograma.
Chistele cervicale sunt chiste de retentie ale traiectelor fistuloase amintite.Se prezinta sub forma
unor tumori lichidiene moi, renitente sau fluctuente. Se pot suprainfecta, transformandu-se in
abcese fistuloase.Tratamentul fistulelor si chistelor consta in extirpare chirurgicala.

77.Tumorile maligne ale urechii externe

Cancerele urechii externe pot fi epiteliale sau conjunctive.
Cancerele epiteliale apar cu precadere la barbati, in jurul varstei de 40-50 de ani, se localizeaza
pe pavilion, aparitia lor fiind favorizata de intemperii si expunerile la soare.Se prezinta ca tumori
burjonate, ulcerate, infiltrante sau cornoase.Se trateaza prin radioterapie sau excizie partiala sau
totala a pavilionului.
Cancerele conjunctive sunt rar semnalate. Se localizeaza la nivelul conductului auditiv extern,
putand invada secundar urechea medie.Tratamentul este paleativ, citostatic.
78.Furunculul nazal : diagnostic si tratament
Furunculul nazal este un abces superficial determinat de stafilococul auriu.Se dezvolta in
vestibulul nazal, la nivelul foliculului pilosebaceu.Evolutia presupune parcurgerea a 3 faze
distincte :
-faza de cruditate sau de constituire.Se manifesta prin tumefactie, roseata si durere nazala.
-faza de colectare, in care se delimiteaza colectia, devenind rotunda cu un centru rorund mai
proeminent
-faza de abcedare, ce presupune eruperea stratului superficial de tegument si evacuarea
detritusurilor celulare si a magmei furunculului.Tratamentul consta in antibioterapie cu Oxacilina
sau amoxicilina si acid clavulanic. Local se aplicacomprese antiseptice cu alcool sau rivanol.In
faza de abcedare se practica incizia.

79.Faringitele cronice difuze : diagnostic pozitiv si forme clinice

Prin faringita cronica se intelege inflamatia difuza de la nivelul faringelui, ingloband si caile
aeriene superioare sau inferioare.Astfel, mucoasa faringiana este infectata secundar prin factori
etiologici de la nivelul tractului respirator.Cei mai frecventi factori cauzali sunt supuratiile nazale si
sinuzitele.Simptomatologia faringitei cronice este polimorfa.Pacientii acuza senzatii de uscaciune,
usturime sau mancarime in gat, tuse spastica fara expectoratie, dar cu hemaj intens.Toate aceste
manifestari sunt mai accentuate dimineata.In cursul zilei femonelele diminua, pentru a se
reintensifica catre seara.Bucofaringoscopia stabileste mai multe tipuri anatomoclinice de faringita
cronica :
-faringita cronica catarala
-faringita cronica hipertrofica
-faringita cronica atrofica
-faringita cronica congestiva.Tratamentul impune igiena faringiana, repaus vocal, bandijonari cu
glicerina iodata sau solutii slabe de nitrat de argint, cura heliomarina sau climatoterapie.

80.Mucocelul sinusurilor fetei

Mucocelul etmoidofrontal se dezvolta prin retentia de mucus la 2 sau mai multe celule
etmoidale.Etiopatogenia este complexa : infectia sinusala cronica, traumatismele, corpii straini
nazo-sinusali pot determina obstructia orificiului de drenaj.Se va forma un chis de retentie-
mucocelul -care cu timpul capata dimensiuni considerabile producand eroziunea peretilor
ososi.Mucocelul etmoidal se prezinta ca o tumefactie unilaterala, situata la radacina nasului, iar
cel frontal este situat mai sus, pe rebordul orbital superior.Diagnosticul de certitudine se
stabileste in baza radiografiilor de sinusuri sau prin CT.Punctia extrage un lichid vascos
caracteristic.Tratamentul este chirurgical, de exereza.

81.Otita medie a sugarului

Otita medie a sugarului este de cele mai multe ori asimptomatica.Urechea trebuie examinata in
orice sindrom febril.Starea generala este profund alterata, cu varsaturi, diaree, scadere ponderala
si deshidratare.Otoscopia releva modificari ale timpanului, care apare congestionat, iar
timpanotomia evacueaza o secretie sero-sanghinolenta.Tratamentul consta in antibioterapie,
caldura uscata local, timpanotomie si dezinfectante nazale.Tratamentul antibiotic se
administreaza pana la normalizarea aspectului timpanului si normalizarea starii generale.

82.Corpii straini traheobronsici

Prin corpi straini se inteleg toate obiectele solide, exogene sau endogene susceptibile de a
obstrua complet sau partial lumenul unuia dintre elementele arborelui traheobronsic.Faza de
instalare este foarte dramatica, putand ajunge la stare sincopala sau chiar moarte.Faza de
toleranta presupune dispnee importanta, cornaj si suierat.Radiografia permite localizarea corpului
strain daca acesta este opac.Faza a treia, de complicatii apare in cazul in care corpul strain este
nerecunoscut sau ignorat.Pot apare traheobronsite, pneumopatie sau pseudoastm si cancer
bronsic.Bronhoscopia permite vizualizarea obiectului si confirma diagnosticul.Tratamentul consta
in exctractie de urgenta, iar in localizarile inalte se practica si traheotomia pentru a permite
respiratia.
83.Etiopatogenia faringitelor cronice
Prin faringita cronica se intelege inflamatia difuza de la nivelul faringelui, ingloband si caile
aeriene superioare sau inferioare.Astfel, mucoasa faringiana este infectata secundar prin factori
etiologici de la nivelul tractului respirator.Cei mai frecventi factori cauzali sunt supuratiile nazale si
sinuzitele, puroiul scurgandu-se din nas pe peretele posterior al faringelui.Alte cauze sunt
infectiile dentare si amigdaliene, obstructiile nazale care obliga la respiratie bucala, folosirea
excesiva a vocii, abuzul de alcool, tutunul, condimentele si poluarea mediului extern.

84.Complicatiile supuratiilor otice : clasificare

Complicatiile otitelor medii supurate se clasifica in :
-complicatii endotemporale, dezvoltate intre cele doua table osoase : mastoidita, paralizia faciala,
labirintita
-complicatii exocraniene, dezvoltate in afara tablei osoase externe : osteomielita temporo-
occipitala
-complicatii endocrine, dezvoltate inauntrul tablei osoase interne : abcesul extradural, abcesul
subdural, meningita otogena, abcesele encefalice
-complicatii generale si la distanta : septico-pioemia otica.

85.Corpul strain laringian : diagnostic si tratament

Cei mai frecventi corpi straini sunt exogeni, inerti organici (oase, paine, seminte) sau anorganici
(proteze dentare, cuie, ace). Corpii endogeni sunt reprezentati de false membrane si cruste.
Corpii straini ajung la acest nivel prin aspiratie, in somnul fiziologic sau anestezie sau accidental
la profesionistii care tin in gura ace si cuie.Corpii straini nazali pot fi impinsi prin coane si cad in
laringe.Pacientul acuza senzatie de sufocare, accese de tuse, apnee, greata si varsaturi, cianoza
fetei dupa care apare o respiratie striduloasa.Corpii voluminosi pot provoca moarte prin
asfixie.Confirmarea diagnosticului o da examenul laringoscopicTratamentul consta in extractie, cu
ajutorul penselor adecvate.

86.Rinita acuta banala : diagnostic si tratament

Rinita acuta banala sau guturaiul are etiologie virala, fiind urmata la 2-3 zile de infectie
bacteriana.Germenii cel mai frecvent implicati sunt pneumococul, stafilococul, streptococul,
klebsiella pneumoniae si haemofilus influenzae.Semnele generale de boala sunt indispozitie,
curbatura, febra, mialgii si frisoane.Semnele locale sunt pruritul nazal, obstructia nazala si
stranutul.In evolutie apar rinoreea apoasa, cefalee frontala, hipoacuzie si acufene.Secretia
seroasa se va transforma mucopurulent.La rinoscopie se constata mucoasa congestionata,
turgescenta.Treptat secretiile diminua si in 6-8 zile apare vindecarea.Tratamentul este
simptomatic cu vasoconstrictoare, antitermice si vitaminoterapie.

87.Neurinomul de acustic : diagnostic si tratament

Neurinomul de acustic reprezinta o afectare a nervului acustic in portiunea sa radiculara.Tabloul
clinic este clasificat astfel :
-semne vestibulare : vertij, nistagmus snontan orizontal-rotator, proba Romberg neinfluentata de
pozitia capului
-semne cohleare : surditate de perceptie
-semne de atingere a nervului facial, in general foarte discrete.Se pot asocia semne generale
precum cefaleea.Diagnosticul pozitiv este completat de tomografia conductului auditiv intern si
meatocisternografie cu aer.
Tratamentul consta in extirparea chirurgicala a tumorii.

88.Flegmonul periamigdalian : diagnostic si tratament

Flegmonul periamigdalian este o colectie purulenta, dezvoltata intre capsula amigdaliana si
peretele lateral al faringelui..Aparitia flegmonului determina aparitia sau mentinerea febrei in jur
de 390 si durere initial bilaterala apoi unilaterala, exacerbata de deglutitie. Disfagia este
progresiva, apare trismusul si sialoreea, iar vocea devine caracteristica, faringiana.Dupa 5-6 zile
colectia ajunge la maturitate si pe locul unde va abceda se observa un punct galben.Tratamentul
consta in antiboterapie, antialgice, antiinflamatoare, incizia si drenajul colectiei.

89.Dispneea laringiana : cauze si caracteristici

Dispneea laringiana se insoteste de tiraj suprasternal, supraclavicular si intercostal, cornajul
insoteste tirajul.Infundarea tegumentelor din zonele respective in timpul respiratiei apare ca
urmare a vidului pleural produs de obstracolul laringian.Dispneea laringiata apare in grade variate
de severitate in inflamatiile acute si cronice laringiene, dar si in caul prezentei corpilor straini,
exogeni sau endogeni la acest nivel.

90.Adenoidita cronica : complicatii

Vegetatiile adenoide sunt generatoare de multiple complicatii :
-complicatii infectioase - adenoidite acute, amigdalite acute, rinosinuzite mucopurulente, diverse
forme de otita
-complicatii oculare - blefarite, conjunctivite, ulceratii corneene
-complicatii ganglionare - adenite acute cervicale si torticolis rinofaringian
-complicatii digestive prin piofagie - gastrite, gastroenterite, apendicite
-complicatii reflexe - enurezis nocturn, astm infantil, laringite striduroase
-complicatii la distanta - reumatism articular, glomerulonefrita
-complicatii endocrine - intarziere in crestere, deficit de maturizare sexuala.

91.Otita medie bacteriana : forme clinice, simptomatologie si tratament

Otita medie supurata acuta sau otita acuta cu timpan inchis reprezinta localizarea unui proces
supurativ in urechea medie.Germenii implicati in declansarea infectiei auriculare sunt
pneumococul, Haemofilus Influenzae, streptococul betahemolitic de grup A, stafilococul.Formele
clinice in functie de evolutia afectiunii sunt :
-stadiul de inflamatie.Bolnavul acuza otodinie, cu iradiere in tampla, hiperacuzie, vajaituri si febra
38-390C.Timpanul este congestionat difuz si bombeaza cu precadere in cadranul postero-
superior.
-stadiul de supuratie.In aceasta faza bolnaul acuza dureri pulsatile, febra, surditate, ameteli si
vajaituri puternice.Timpanul incepe sa bombeze iar catre ziua 4-5 apare perforatia spontana.Din
acest moment durerea, febra si starea toxicoseptica dispar.Este bine sa nu se astepte perforarea
spontana ci sa se practice miringotomia cand semnele de colectare sunt evidente.
-stadiul de complicatii apare prin lipsa de drenaj, pe un organism tarat sau cand virulenta
germenilor este crescuta.
-stadiul de rezolutie se caracterizeaza prin diminuarea secretiei, revenirea auzului si
vindecare.Tratamentul este simptomatic si vizeaza reducerea febrei si a durerii.Pe cale generala
se administreaza antibiotice, iar local se practica timpanotomia urmata de instilatii cu antibiotice.

92.Adenita aparent primitiva : diagnostic pozitiv

Adenopatiile aparent primitive sunt de fapt secundare unui cancer inaparent al bazei limbii,
sinusurilor piriforme sau paranazale, amigdalian sau secundar unui cancer tiroidian.Caracterul
neoplazic al adenopatiilor aparent primitive este transat de examenul histologic al formatiunii
ganglionare.Sediul de electie al adenopatiei este subangulomandibular.Aspectul clinic este de
galglion unic, dur si nedureros.

93.Otite externe acute

Otita externa difuza este o dermoepidermita a intregului conduct, favorizata de caldura,
umiditate si patrunderea apei in urechi.Etiologia implica streptococul, stafilococul,
pioceanicul.Obiectiv, pielea conductului este rosie, tumefiata, moale si depresibila pe specul
,dureroasa la atingere.Tratamentul consta in antibioterapie pe care generala.
Otita externa fungica este asemanatoare ca simptomatologie cu cea bacteriana, dar in plus se
remarca prezenta in conduct a unor dopuri de micelii.In etiologie sunt implicati Candida Albicans
si Aspergillus.Tratamentul vizeaza indepartarea dopurilor prin spalatura auriculara si pulverizatii
locale apoi bandijonari otice pe baza de iod, cu stanmicin sau nistatin.
 Otitele externe virale sunt produse se virusul herpetic sau de virusul varicelo-zosterian.Se
caracterizeaza prin formarea de bule si vezicule violacee pe timpan si pe pielea conductului
auditiv extern.Aceste vezicule sunt pline cu lichid hemoragic, care determina durere si scurgere
sanghinolenta dupa spargere.Tratamentul consta in toaleta locala, fara a sparge bulele si
administrare de analgezice.
Otitele externe reactive sunt forme particulare de alergie cutanata locala.Fiecare episod face
urechea mai sensibila pentru puseele viitoare.Tratamentul consta in corticoterapie sau
administrare de heparina. Atunci cand se cunoaste cauza se va suprima contactul agentului cu
tegumentul conductului.
Otita externa seboreica se caracterizeaza prin starea solzoasa a pielii conductului, a pavilionului
si a lobului urechii, de etiologie necunoscuta.Tratamentul consta in toaletarea crustelor si
aplicarea de pomezi cortizonice si cheratolitice.

94.Corpii straini esofagieni : diagnostic si tratament

Toate substtantele ce parcurg in mod accidental sau normal esofagul dar se opresc la acest
nivelsunt considerate corpi straini.Stadiul de debut al afectiunii se caracterizeaza prin durere,
accentuata de deglutitie, crise de sufocare si tuse.Stadiul de toleranta se caracterizeaza prin
diminuarea fenomenelor, iar bolnavul se acomodeaza cu corpul strainIn stadiul de complicatii pot
surveni hemoragii, infectii, tuburari mecanice sau perforatie eso-traheala.Ednoscopia este
obligatorie pentru a certifica diagnosticul.Tratamentul constra in extractie chirurgicala.

95.Tromboflebita sinusului lateral de cauza otica : diagnostic si tratament

Tromboflebita sinuso-jugulara este o complicatie a otitelor medii supurate.La inceput se dezvolta
o tromboza parietala care va evolua pana la completa trombozare a sinusului .Daca trombusul
este neinfectat, boala este asimptomatica.Daca este infectat, trombul supureaza determinand
bacteriemie sau septicemie.Tabloul clinic asociaza manifestari ca febra, frisoane, facies teros,
hepatosplenomegalie si cefalee.La palpare mastoida este dureroasa si impastata pe marginea
posterioara, iar la nivelul gatului se palpeaza un cordon indurat si dureros in santul
jugulocarotidian.Tratamentul consta in asanarea focarului mastoidian, punctie exploratorie a
sinusului lateral si antibioterapie intensiva.

-96.Epistaxisul : etiologie si manifestari clinice

Cauzele care pot provoca aparitia unei sangerari nazale pot fi locale, generale sau traumatice.
Cauzele locale numara afectiuni precum eroziunea capilarelor din zona Kisselbach, inflamatii
acute si cronice ale mucoasei nazale, ulcerul perforant al septului, tumori ale cavitatilor nazale.
Cauzele generale sunt hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, hepatita virala si ciroza,
insuficienta renala, coagulopatii sau tratamentul cu anticoagulante.
Simptomatologia bolnavului cu epistaxis este dramatizata pentru ca sangerarea totdeauna
sperie, indiferent de cantitate.In functie de durata sangerarii si de cantitatea de sange pierdut
apar modificari ale starii generale, scaderea tensiunii arteriale, paliditatea tegumentelor si
mucoaselor, transpiratii si sete.

97.Paralizia de recurent : cauze si simptomatologie

Printre cauzele paraliziei de recurent se pot numara infectiile virale, cancerul sau tumorile ce
determina compresiune asupra nervului ,trauma si compresiunea prin intubare.Chirurgia cardiaca
sau tiroidiana sunt de asemenea un factori de risc.Pareza nervului recurent poate apare si fara
cauze cunoscute.Determinarea caracteristica este vocearagusita, acompaniata de tulburari ale
deglutitiei, tuse usoara si senzatia de scurtare a respiratiei.

98.Laringita cronica : etiologie, tablou clinic

In etiologia laringitei cronice nespecifice sunt implicati factori precum tutunul, alcoolul, noxele
profesionale sau surmenajul.Laringitele cronice specifice pot fi provocate de bacilul
Koh,treponema pallidum, bacilul Frisch sau bacilul Hansen.Tabloul clinic se caracterizeaza prin
disfonie, insotita de tuse iritativa, senzatii parestezice faringo-laringiene, hemaj si uneori dispnee.

99.Tumorile benigne ale foselor nazale : diagnostic si tratament

 vezi 42

100.Papilomatoza laringiana
Papilomul adultului este cel mai adesea localizat si mic.Factorul iritativ si inflamator sunt
evidenti.Simptomul dominant este disfonia. Obiectiv se constata o tumora muriforma, uneori
albicioasa, murdara (semn de degenerare maligna). Tratamentul este chirurgical, constand in
extirpare.