Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 1/2003

Evaziunea fiscală la nivel european

Guzun Alexandra-Ioana
Finanţe Asigurări Bănci şi Burse de Valori, anul II
Academia de Studii Economcie din București
guzun.alexandra.ioana@gmail.com
Grama Mihaela-Alexandra
Finanţe Asigurări Bănci şi Burse de Valori, anul II
Academia de Studii Economcie din București
grama.m.alexandra@gmail.com

Coordonatorul lucrării:
Asist.univ.dr. Lazăr Paula

Rezumat. Evaziunea fiscală a fost şi este un fenomen omniprezent în plan economic şi social.
Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte impactul fenomenului de evaziune fiscală la nivel
european, evidenţiind în acest context, efectele resimţite la nivel naţional. Pornind de la
diversitatea opiniilor exprimate în literatura de specialitate coroborate cu efectele negative
ale crizei economice şi financiare, vom prezenta câteva consideraţii generale cu privire la
fenomenul evaziunii fiscale precum şi o analiză mai detaliată a consecinţelor pe care aceasta
le are în acest moment la nivelul statelor europene.

Cuvinte- cheie: evaziune fiscală, paradis fiscal, fraudă fiscală, UE

Clasificare JEL: G01; G18; H26; K34.

Clasificare REL: 8K; 13I.

1.Introducere

Termenii care desemnează fenomenul evaziunii fiscale sunt numeroşi şi, încercând o
demarcare a dimensiunilor şi modalităţilor de manifestare, aceştia sunt: evaziune fiscală,
fraudă fiscală, criminalitate economică.(1)
În acest moment nu există o definiţie unanim acceptată a conceptului de evaziune
fiscală. Latto sensu, evaziunea fiscală reprezintă totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu
ajutorul cărora cei interesaţi sustrag total sau parţial materia impozabilă din cadrul
obligaţiunilor fiscale stabilite de lege.(2)
Din punct de vedere gramatical, Dicţionarul Explicativ al limbii române defineşte
evaziunea fiscală drept fenomenul de sustragere de la obligaţiile fiscale. Din punct de vedere
juridic, potrivit art. 1 din Legea nr 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale defineşte
eveziunea fiscală drept ˮsustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata
impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice sau
juridice române sau străine, denumiti în continuare contribuabili”.
Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea de la plata impozitelor și taxelor din partea
unor agenți economici, se manifestă prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor
impozabile şi poate fi stimulată de creşterea cotei de impunere.

204
Guzun Alexandra-Ioana, Grama Mihaela-Alexandra
Evaziunea fiscală la nivel european

Evaziunea fiscală este rezultatul logic al defectelor şi inadvertenţelor legislaţiei

imperfecte, al metodelor defectuoase de aplicare, precum şi al neprevenirii şi nepriceperii
legiuitorului, a cărui fiscalitate excesivă, de exemplu, poate fi tot atât deˮ vinovatăˮ ca şi cei
pe care îi provoacă prin aceasta la evaziune.
În literaratura de specialitate, ˮevaziunea fiscală se poate defini ca fiind totalitatea
procedeelor ilicite cu ajutorul cărora cei interesaţi sustrag în totalitate sau în parte material lor
impozabilă obligaţiilor stabilitate prin legile fiscaleˮ. Lucrarea citată mai menţionează că
ˮevaziunea fiscală constă în sustragerea contribuabililor de la plata obligaţiilor fiscale ce le
revin, în mod parţial sau total utilizând lacunele legislative sau recurgând la manevre
ingenioase în scopul ascunderii materiei impozabileˮ.(3)
În opinia autorului, Vasile Bîrle(4)-ˮÎn lumea modernă, evaziunea fiscală a devenit un
fenomen, iar în multe ţări un flagel, care macină economia, o roade de la rădăcini, o sufocă
nedându-i nicio speranţăˮ.
Considerăm că, indiferent de modul în care este definit acest fenomen, evaziunea
fiscală reprezintă, în cele din urmă, neîndeplinirea, cu rea-credinţă de către contribuabili a
obligaţiilor fiscale.
În literatura românească de specialitate, de după 1990, evaziunea fiscală este tratată, în
general, ca având două mari forme, a căror criteriu de departajare îl reprezintă natura juridică:
evaziune frauduloasă sinonimă cu fraudă fiscală, ilegală, ilicită şi evaziunene frauduloasă,
legală, adicăˮtoleratăˮ de lege sau la adăpostul legii, care se manifestă prin valorificarea de
contribuabili a ˮlacunelorˮ legii. Cea mai răspândită metodă de evaziune fiscală legală o
constituie existenţa paradisurilor fiscale.
Denumirea de ˮparadis fiscalˮ tinde să fie înlocuită astăzi cu cea de centru financiar
internaţional sau paradis financiar datorită beneficiilor din ce în ce mai mari acordate
investitorilor străini pe mai multe domenii, nu doar cel fiscal. Scopul paradisurilor fiscale îl
reprezintă atragerea investitorilor străini, care beneficiind de largi facilităţi acordate de aceste
state vor investi resurse financiare imense în anumite afaceri care vor aduce beneficii
substanţiale la nivelul respectivei ţări, asigurându-le astfel dezvoltarea.
Potrivit opiniei lui C.Corduneanu paradisul fiscal este „un instrument prin care se
realizează evaziunea fiscală internațională de către contribuabilii care caută un tratament fiscal
mai avantajos”, în speţă o cotă de impunere mai redusă.
În opinia autoarei Grigore Lăcriţa(5), paradisul fiscal este un stat sau o zonă geografică
cu un regim de impozitare aproape inexistent și un grad ridicat de discreție fiscală sau o zonă
unde se pot suprima obligaţiile fiscale în deplină legalitate şi aproape imposibil de controlat.
Doctrina dreptului financiar şi fiscal asociază însă evaziunea fiscală şi în special
evaziunea fiscală internaţională cu paradisurile fiscale localizate în acele teritorii sau ţări în
care ponderea prelevărilor fiscale este redusă sau inexistentă.

2. Fenomenul de evaziune fiscal în legislaţia europeană

Legislaţia fiscală, atât în ţările industrializate, cât şi în ţările mai puţin dezvoltate,
oferă instrumente variate de a stopa evaziunea şi frauda fiscală internaţională, caracterul
acestor tranzacţii putând determina uşor caracteristici particulare care, dacă nu sunt luate în
considerare de către legiuitor oferă oportunităţi pentru dezvoltarea fenomenului de evaziune
fiscală. Această tendință a dus la ascuțirea conflictului dintre ˮFiscˮ si contribuabili, din
moment ce continua modificare și înăsprire a legislației fiscale a determinat contribuabilii să
găsească procedee legale de reducere a sarcinii fiscale folosind breșele existente în lege.

205
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003

Tabel 1 Evaziunea fiscală la nivelul pentru statele europene

Ţară/ Caracterizare Ţară/ Caracterizare

Olanda
 reprezintă întocmirea în mod deliberat a unei
declaraţii inexacte, de a prezenta documente false
sau de a nu respecta obligaţia legală de a furniza
administraţiei anumite informaţii asupra
controlului impozitului →frauda fiscală e
pedepsită cu închisoarea
Irlanda
 reprezintă activitate de infracţiune fiscală realizată
intenţionat pentru a se sustrage plăţii impozitului
sancţiunile sunt mai mari în cazul în care delictele
fiscale sunt comune tuturor impozitelor şi taxelor percepute
de administraţia fiscală( spre ex: stabilirea unei declaraţii
inexacte sau comunicarea de documente inexacte, opunerea
controlului fiscal, refuzulde a păstra sau de a furniza
documentele prescrise de lege)
Spania
Sursa: informații culese
Luxemburg
 este de 2 tipuri:
 frauda fiscală simplă are un caracter involuntar
şi este comisă prin neglijenţă de oricine are
calitatea de contribuabil → pedeapsă: amendă
a cărei sumă variază în funcţie de gravítate
 se pedepseşte prin amenzi a căror sumă
depinde de aprecierea discreţionară a
administraţiei şi nu sunt limitate prin lege, se
poate pedepesi şi cu închisoarea de maxim
fixat de doi ani şi are carácter facultativ şi
privarea de drepturi civile şi politice în cazul în
care cel în cauză a fost închis cel puţin trei luni
Germania
 consideră fraudă fiscală faptul de a omite deliberat
dovedirea în faţa administraţiei elementele care
condiţionează calcularea impozitului sau de a
furniza documente inexacte sau false dacă ar fi
cazul să se micşoreze impozitarea sau de a obţine
avantaje fiscale nejustificate
 are cea mai mare rată de fraudă fiscală datorată
unor cauze sociologice şi datorită sistemului fiscal
care alătură impozitele de stat celor provinciale şi
celor ale comunităţilor autonome
(6)

2.1 Instituţii menite să controleze fenomenul de evaziune fiscală

La nivel internaţional, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)

este un forum unic unde guvernele a 34 de state democrate conlucrează pentru a răspunde
provocărilor sociale, economice ce ţin de globalizare şi de exploatarea oportunităţilor
globalizării. Misiunea OCDE: sprijinirea creşterii economice, stimularea ocupării forţei de
muncă, creşterea standardelor de viaţă, menţinerea stabilităţii financiare, asistarea dezvoltării
economice în alte ţări, contribuţia la creşterea comerţului mondial, combatarea evaziunii
fiscale.
La nivel naţional, Agenţia Naţională de Adminstrare Fiscală (ANAF) este instituţia
abilitată prin lege să controleze fenomenul de evaziune fiscal. În subordinea sa sunt instituţii
precum: Garda Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor, direcţiile generale ale finanţelor
publice judeţene şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.
În ultimii ani a apărut o serie întreagă de provocări legate de armonizarea la nivel
european a legislaţiei şi a procedurilor referitoare la administrarea impozitelor şi taxelor.
Aderarea României la Uniunea Europeană obligă ANAF să participe la procesul decizional
european şi să joace un rol cât mai activ prin promovarea propriilor idei şi interese. Astfel,
ANAF a beneficiat în ultimii ani de un număr mare de proiecte de înfrăţire şi de asistenţă
tehnică cu finanţare din partea Uniunii Europene sau a Băncii Mondiale, proiecte care au
contribuit, prin experţii străini prezenţi în România, la consolidarea şi modernizarea ANAF.
Obiectivul declarat pentru următorii 4 ani al ANAF-ului este îmbunătăţirea imaginii pe
plan internaţional precum şi a cooperării cu celelalte administraţii fiscal europene şi de ce nu,
să devină un furnizor de asistenţă tehnică pentru administraţiile fiscal din state în curs de
dezvoltare sau aderare.

206
Guzun Alexandra-Ioana, Grama Mihaela-Alexandra
Evaziunea fiscală la nivel european

2.2 Paradisuri fiscale

Pentru ca un teritoriu să fie considerat ˮparadis fiscalˮ acesta trebuie să prezinte mai
multe caracteristici comune: confidenţialitate, protecţia operaţiunilor financiare sau
comerciale şi distribuirea bunurilor, sisteme financiare fără reglementări restrictive,
inexistenţa controlului unor operaţiuni comerciale de schimb sau a unor operaţiuni financiare
care, în unele state sunt reglementate strict şi, în consecinţă, urmărite şi controlate; şi existenţa
unui sistem de comunicaţii impecabil.(7)
André Beauchamp, în cartea sa„ Guide mondial des paradis fiseaux”, grupează
principalele paradisuri fiscale în raport cu regimul fiscal existent, în următoarele șase grupe:
 țări în care nu se impozitează venitul și creșterea de capital ale persoanelor fizice
(Bahamas, Bermude, Principatul Monaco, Insulele Cayman)
 țări în care impozitul pe profit este stabilit pe o bază teritorială, contribuabilii
beneficiind
de o scutire de impozit pentru profiturile obținute din tranzacții realizate în afara
teritoriului (Costa Rica, Hong Kong, Malaiezia, Panama, Filipine, Venezuela)
 țări în care cotele de impozit sunt mici ( Liechtenstein, Elveția, Insulele Virgine
britanice,
Antilele Olandeze)
 țări care oferă avantaje specifice societăilor holding (Luxemburg, Singapore, Țările de
Jos)
 ţări care oferă exonerări fiscale investițiilor create în vederea creșterii exporturilor
(Irlanda pentru societățile create înainte de 1981)
 țări care oferă alte avantaje specifice anumitor societăți (Jamaica, Barbados)
Pe lângă paradisurile fiscale principale, există și țări care au sisteme fiscale relaxate sau
acordă scutiri și reduceri de impozite pentru atragerea investitorilor străini sau creșterea
exporturilor: Insulele Virgine, Jamaica, Taiwan, Elveția, SUA, Franța, Belgia etc.

Tabel 2 Zone considerate paradisuri fiscale

Ţară/ Caracteristici
Monaco
- este în esenţă un paradis pentru persoanele fizice
- țara în care vedetele din lumea sportului, din
cinematografie și manechine au ales să-și stabilească
rezidența
- în cazul persoanelor fizice, nu se percepe impozit pe
venituri, pe dobânzi, dividende, avere, plus valori, donații
sau succesiuni în linie direct
- persoanelor juridice li se oferă mai multe facilități
precum: absența controlului asupra schimburilor sau
excluderea prin contract a beneficiilor.
Lichenstein
- stat foarte atractiv pentru înființarea de holding-uri și
este recunoscut în întreaga lume pentru secretul bancar
- sunt înregistrate 40.000 de sedii sociale de firme
industriale și comerciale, pe când totalul populației sale este
de 25.000 de locuitori
- un contribuabil care își are rezidența în acest stat
beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe beneficii,
avere, creșterile de capital, dividende, plus valoare,
succesiuni
- întreprinderile străine care și-au stabilit sediul pe
teritoriul acestui stat beneficiază de cote foarte reduse ale
impozitului pe profit.
Sursa: informații culese
Ţară/ Caracteristici
Insulele Cayman
- una dintre zonele de paradis fiscal cele mai atractive
- deţin 10% din piaţa euro dolarilor, numărând doar
20000 de locuitori
- sunt înregistrate peste 19.000 de companii,
500 de bănci și peste 300 de societăți de asigurare și
reasigurare
- printre facilitățile oferite se numără: absența
controlului bancar asupra operațiunilor de cont, asupra
transferurilor de capital, cotele foarte reduse, aproape nule,
de impozitare a capitalului și a venitului, secretul
operațiunilor
Elveţia
- denumită recentˮparadis bancarˮ datorită avantajelor
sistemului bancar(siguranţă, protecţie, stabilitate, păstrarea
secretului bancar), dar şi datorită avantajelor fiscale deloc
nesemnificative
- a cedat presiunilor din partea UE şi SUA, eliminând
astfel posibilitatea deschiderii conturilor cu număr.(7)

207
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003

2.3 Analiza evaziunii fiscale la nivel european

Pentru realizarea unei evaluări semnificative a nivelului evaziunii fiscale la nivel

international, am luat în considerare ponderea în PIB.(%) a economiei subterane estimată
astfel pentru cele 27 state membre UE şi pentru alte 5 state europene (Turcia, Croaţia, Cehia,
Norvegia, Elveţia), pornind de la nivelul evaziunii fiscale din România înainte de aderarea la
Uniunea Europeană(2003-2006) şi perioada de după aderare (2007-2010).

Tabel 3 Ponderea în PIB(%) a economiei subterane estimată pentru statele membre

UE(27) şi respectiv pentru alte 5 state europene, în perioada 2003-2006

Ţara/An( 200 200 200

2003 2004 2005 2006 2003
%) Ţara/An(%) 4 5 6
Bulgaria (BG) 35.9 35.3 34.4 34 Slovacia (SK) 18.4 18.2 17.6 17.3
România (RO) 33.6 32.5 32.2 31.4 Finlanda(FI) 17.6 17.2 16.6 15.3
Lituania (LT) 32 31.7 31.1 30.6 Danemarca(DK) 17.4 17.1 16.5 15.4
Estonia (EE) 30.7 30.8 30.2 29.6 Germania (DE) 17.1 16.1 15.4 15
Letonia (LV) 30.4 30 29.5 29 Irlanda (IE) 15.4 15.2 14.8 13.4
Cipru (CY) 28.7 28.3 28.1 27.9 Franţa (FR) 14.7 14.3 13.8 12.4
Grecia (EL) 28.2 28.1 27.6 26.2 Olanda (NL) 12.7 12.5 12 10.9
Marea
Polonia (PL) 27.7 27.4 27.1 26.8 12.2 12.3 12 11.1
Britanie(UK)
Malta (MT) 26.7 26.7 26.9 27.2 Austria (AT) 10.8 11 10.3 9.7
Slovenia (SI) 26.7 26.5 26 25.8 Luxemburg (LU) 9.8 9.8 9.9 10
Italia (IT) 26.1 25.2 24.5 23.2 UE 27 21.9 21.6 21.1 20.4
Ungaria (HU) 25 24.7 24.4 24.4 Turcia (TR) 32.2 31.5 30.7 30.4
Portugalia (PT) 22.2 21.7 21.2 20.1 Croaţia (HR) 32.3 32.3 31.5 31.2
Spania (ES) 22.2 21.9 21.3 20.2 Cehia (CZ) 19.5 19.1 18.5 18.1
Belgia (BE) 21.4 20.7 20.1 19.2 Norvegia (N) 18.6 18.2 17.6 16.1
Suedia (SE) 18.6 18.1 17.5 16.2 Elveţia (CH) 9.5 9.4 9 8.5
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor colectate de la instituţiile abilitate în controlul financiar (8)

La nivel european (UE-27), din datele analizate ( tabel nr 3) se observă că statul cu cea
mai ridicată pondere a nivelului de evaziune fiscală în PIB este Bulgaria (peste 34%), iar la
polul opus se situează Elveţia cu un procent de sub 10%.În medie, Bulgaria atinge un nivel de
34,9% în perioada 2003-2006 faţă de Elveţia care are în aceeaşi perioadă 9,1%. În acest
context România se situează pe poziţia a II-a la o diferenţă de aproximativ 2 puncte
procentuale(pp) faţă de primul stat clasat (Bulgaria) şi 23 puncte procentuale faţă de ultimul
stat (Elveţia).
Cel mai ridicat nivel al evaziunii fiscale în cadrul statelor analizate se înregistrează în
anul 2003, în Bulgaria (35,9% în PIB), iar până în 2006 cel mai scăyut procentaj înregistrat în
rândul țărilor analizate atinge pragul de 8,5% pondere în PIB în anul 2006 în Elveția.
Raportând aceste valori la media celor 27 de state membre UE pentru anii 2003-2006 se
observă faptul că Bulgaria se află deasupra mediei cu 14 pp pe anul 2003, iar Elveţia se
situează cu 11,9 pp sub media înregistrată în anul 2006 pentru cele 27 de state membre ale UE.
Pe baza rezultatelor obţinute în urma prelucrării tabelului nr1 se observă în figura1
osclaţile între poziţiile fruntaşe ocupate de ţările cu nivelul cel mai ridicat al evaziunii
fiscale(Bulgaria, România, Turcia, Croaţia) şi ţările cel mai puţin afectate de evaziunea
fiscală(Elveţia, Luxemburg, Austria).

208
Guzun Alexandra-Ioana, Grama Mihaela-Alexandra
Evaziunea fiscală la nivel european

Figura 1 Evaziunea fiscală la nivel european (% PIB; 2003-2006)

Sursa: prelucrare proprie; date tabel 3

Este interesant de urmărit evoluţia Elveţiei care, deşi nu este membră a Uniunii
Europene, reuşeşte să se claseze pe cel ultimul loc în cadrul ţărilor analizate. Acest lucru se
datoreză faptului că aceasta se află pe lista ˮgriˮ a paradisurilor fiscale, întocmită de
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică prin înregistrarea unui nivel foarte
scăzut al taxelor.
Un alt aspect care merită atenţia noastră este legat de poziţia ocupată de România în
perioada de preaderare la Uniune a Europeană: media evaziunii fiscale înregistrată pentru anii
2003-2006 a fost de 32,4% din PIB cu aproape 10 pp peste media UE în aceeaşi perioadă.
Tabelul 4 ilustrează imaginea la nivel european pe perioada 2007-2010 cu privire la
evaziunea fiscală.

Tabel 4 Ponderea în P.I.B.(%) a economiei subterane estimată pentru statele

membre UE(27) şi respectiv pentru alte 5 state europene, în perioada 2007-2010

200 200 201

Ţara/An(%) 2007 8 9 0 Ţara/An(%) 2007 2008 2009 2010
(BG) 32.7 32.1 32.5 32.9 (SK) 16.8 16 16.8 17.3
(RO) 30.2 29.4 29.4 30.2 (FI) 14.5 13.8 14.2 14.3
(LT) 29.7 29.1 29.6 30 (DK) 14.8 13.9 14.3 14.4
(EE) 29.5 29 29.6 29.9 (DE) 14.7 14.2 14.6 14.7
(LV) 27.5 26.5 27.1 27.3 (IE) 12.7 12.2 14.2 13.2
(CY) 26.5 26 26.5 26.8 (FR) 11.8 11.1 11.6 11.7
(EL) 25.1 24.3 25 25.2 (NL) 10.1 9.6 10.2 10.3
(PL) 26 25.3 25.9 26.1 (UK) 10.6 10.1 10.9 11.1
(MT) 26.4 25.8 25.9 26 (AT) 9.4 8.1 8.47 8.67
(SI) 24.7 24 24.6 25 (LU) 9.4 8.5 8.8 8.8
(IT) 22.3 21.4 22 22.2 UE 27 20.058 19.35 19.92 20.11
(HU) 23.7 23 23.5 23.8 (TR) 29.1 28.4 28.9 29.2
(PT) 19.2 18.7 19.5 19.7 (HR) 30.4 29.6 30.1 30.3
(ES) 19.3 18.7 19.5 19.8 (CZ) 17 16.6 16.9 17.2
(BE) 18.3 17.5 17.8 17.9 (N) 15.4 14.7 15.3 15.4
(SE) 15.6 14.9 15.4 15.6 (CH) 8.2 7.9 8.3 8.34
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor colectate de la instituţiile abilitate în controlul financiar

Pe perioada 2007-2010, Bulgaria se menţine pe prima poziţie, la nivelul celor 27 de

state membre UE şi a celor 5 state europene aduse în discuţe mai sus în ceea ce priveşte
nivelul evaziunii fiscale calculat ca pondere PIB. În aceeaşi ordine de idei, România se
clasează şi ea în continuare tot pe locul al doilea, urmată de Lituania şi Estonia. Norvegia şi

209
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003

Elveţia se menţin şi ele pe aceleşi poziţii în clasamentul realizat pe perioada 2007-2010

comparativ cu perioada 2003-2006.
România reușește să atingă în anii 2008 și 2009 cel mai scăzut nivel al evaziunii
fiscale 29.4% din PIB.
În ceea ce priveşte media celor 27 de state membre UE se observă o scădere cu
aproximativ 1% faţă de perioada analizată în tabelul 3.

Figura 2. Reprezentarea grafică a nivelului evaziunii fiscale ca pondere în PIB (%)

estimată pentru 8 state membre ale UE şi pentru alte 5 state europene în perioada 2007-
2010

Sursa: prelucrare proprie; date tabel 4

Ca şi concluzie generală se poate observa, pe baza datelor prelucrate în tabelul nr 3

şi nr 4 faptul că pe perioada celor 8 ani analizaţi (2003-2010) are loc o diminuare a nivelului
evaziunii fiscale de la un an la altul, dar nu putem vorbi despre modificări semnificative ci
despre oscilaţii uşoare de la an la an.

3. Concluzii

Evaziunea fiscală a fost şi este un fenomen omniprezent în plan economic şi social.

Amploarea acesteia este îngrijorătoare datorită lipsei unor măsuri eficiente de prevenire și de
ˮascultare” a ei, toate acestea afectând stabilitatea economică a statului.
Cea mai întâlnită formă de manifestare a evaziunii fiscale și de altfel o formă legală o
reprezintă paradisul fiscal, la baza acestuia aflându-se interese economice contradictorii.
Pentru combaterea evaziunii fiscale este necesar în primul rând să se realizeze un control
fiscal și un sistem legislativ eficient, și nu în ultimul rând o educație fiscală a cetățenilor.
Fiscul este probabil o instituţie de care toată lumea a auzit şi ştie în mare măsură cu
ce se ocupă . Am ales să încheiem această lucrare într-o manieră ironică , pe care probabil
marele nostru dramaturg I.L.Caragiale ar fi savurat-o din plin, evaziunea fiscală şi corupţia
fiind în cele din urmă probleme actuale ,dar existente din totdeauna , cu consecinţe resimţite
în final de omul simplu, care nici în ziua de azi nu ştie “cu cine să voteze”.

ˮ10 lucruri pe care Fiscul nu ţi le spune niciodatăˮ(9):

1. Ştiu că ai bani de luat de la stat. De-aia sunt în control la tine. Nu vei mai avea!
2. Am normă de impuneri. Nu plec până nu-mi fac suma, vreau bonus şi luna asta.
3. Nu contează dacă eşti evazionist sau nu, contează cât de bine ştii să-ţi faci hârtiile. Dacă
ştii, se numeşte optimizare fiscală.
4. Am nas de câine, îţi simt frica! Dacă nu ţi-era frică, nu pierdeam vremea cu tine.
5. Am voie să stau doar trei luni în control, dar nu am limită la numărul de controale. Când
cred că e cazul, pot să mă întorc şi în ziua 92.
6. Rapoartele noastre de control sunt varză. Noroc că nu le contestă nimeni.
7. Ai ratat o groază de deductibilităţi. Nu sunt consultant fiscal, aşa că n-o să ţi le arăt.

210
Guzun Alexandra-Ioana, Grama Mihaela-Alexandra
Evaziunea fiscală la nivel european

8. Mai ai nişte mărunţiş prin conturile noastre. Sperăm să uiţi de el.

9. Mă tot bat nişte băieţi la cap să le spun ce am văzut în hârtiile tale.
10. Tu mănânci pizza. Eu mănânc sendviş.Ce fel de echitate socială e asta? Dă-mi pizza!

Note:
(1)
Dr. Cioponea, M. C.(2007), Finanţe Publice şi teorie fiscală, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
pp. 213
(2)
Şaguna, Dan Drosun;Tutungiu, Mihaela-Eugenia(1995), Evaziunea fiscală, Editura Oscar Print, București, pp.
20
(3)
Tulai, C.(2003), Finanţe Publice şi Fiscalitate, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, pp. 297
(4)
Bîrle, V. (2003) , Frauda Fiscală, Editura Teora
(5)
Grigore-Lăcriţa, N Impozite şi taxe, v.11, nr.6, pp.42-43
(6)
Pătroi D. (2006) ,Evaziunea fiscală între latura permisivă, aspectul contravențional și caracterul infracțional ,
Editura Economică București
(7)
Safta, M., Impozite şi taxe, v. 12, nr. 11-12, pp.4-9
(8)
Eurostat, Ministerul Finanţelor Publice, ANAF, Garda Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor, Curtea de
Conturi, Direcţia Naţională Anticorupţie, Institutul Naţional de Statistică
(9)
Davidescu, L., senior editor la ziarul Evenimentul zilei

Bibliografie

Birle, V. (2003),Evaziune fisclă și corupția în sistemul fiscal, Editura Casei Corpului Didactic, Baia Mare
Tulai, C.(2003), Finanţe Publice şi Fiscalitate, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca
Şaguna, Dan Drosu ;Tutungiu, M.(1995), Evaziunea fiscală, Editura Oscar Print, București
Văcărel, I.(1992), Finanțe Publice, Editura Didactică și Pedagogică, București
Prof.univ.dr.Stroe R.; Lect.univ.drd.Armeanu D., Finanțe , Ediția a II-a
Buziernescu, R. (2007), Evaziunea fiscală internă și internațională , Editura Universitaria, Craiova
Bişa,C., Costea I., Capotă M., Dăncău B.(2005), Utilizarea paradisurilor fiscale. Între evaziune
fiscală legală şi fraudă fiscală, Editura BMT Publishing House, Bucureşti
Legea 87/1994, republicată în Monitorul Oficial Partea I nr.545 din 29 iulie 2003
www.eurostat.eu
www.anaf.ro
www.ocde.org

211