Metodica Predarii Gimnasticii in Gimnaziu

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU
Cuprins
CAPITOLUL I. GIMNASTICA – DISCIPLINĂ COMPONENTĂ A
SISTEMULUI DE EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN ROMÂNIA ………….5
1.1. INTRODUCEREA GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ.......................... 6
1.2. OBIECTIVELE GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ............................... 7
1.3. MIJLOACELE GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ ................................ 7
1.4. RAMURILE GIMNASTICII ÎNTÂLNITE ÎN ANSAMBLUL
ACTIVITĂłILOR DE EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT............... 9
1.4.1. GIMNASTICA DE BAZĂ……………..…………………….…9
1.4.2. GIMNASTICA DE PERFORMANłĂ………………..…….….9
1.4.3. GIMNASTICA APLICATĂ LA ALTE DOMENII……..……..12
CAPITOLUL II. GIMNASTICA ÎN PROGRAMA ŞCOLARĂ DE EDUCAłIE
FIZICĂ DE LA CICLUL GIMNAZIAL…………………………………………...14
2.1. PREVEDERILE PROGRAMEI DE EDUCAłIE FIZICĂ LA
CICLUL GIMNAZIAL………………………………………...15
2.2. GIMNASTICA ÎN PROGRAMA DE EDUCAłIE FIZICĂ
GIMNAZIALĂ ............................................................................. 16
2.3. PARTICULARITĂłI MORFO-FUNCłIONALE ŞI
PSIHOLOGICE ALE COPIILOR DIN CICLUL GIMNAZIAL . 19
CAPITOLUL III. CONłINUTUL GIMNASTICII ÎN STRUCTURA
LECłIILOR DE EDUCAłIE FIZICĂ………………………………………….….21
3.1. TIPOLOGIA LECłIILOR CU TEME DIN GIMNASTICĂ ....... 22
3.2. STRUCTURA LECłIEI CU TEME DIN GIMNASTICĂ .......... 23
3.3. MODELE DE PROIECTE DIDACTICE CU TEME DIN
GIMNASTICĂ.............................................................................. 26
CAPITOLUL IV. METODOLOGIA ÎNVĂłĂRII ŞI CONSOLIDĂRII
CONłINUTULUI MOTRIC SPECIFIC GIMNASTICII ………………………..47
4.1. METODE ŞI PROCEDEE SPECIFICE INSTRUIRII ÎN
GIMNASTICĂ.............................................................................. 48
4.2. FORMAREA ŞI CONSOLIDAREA DEPRINDERILOR
SPECIFICE GIMNASTICII ......................................................... 51
4.2.1. FORMAREA REPREZENTĂRII MIŞCĂRILOR……………51
4.2.2. ÎNVĂłAREA MIŞCĂRILOR……………….………………..52
4.2.3. CORECTAREA GREŞELILOR…………………….……..…52
4.2.4. FIXAREA ŞI CONSOLIDAREA DEPRINDERILOR……….53
4.3. INSTALAłII UTILIZATE ÎN PROCESUL DE ÎNSUŞIRE A
DEPRINDERILOR ÎN GIMNASTICĂ........................................ 54
CAPITOLUL V. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR
3
TATIANA DOBRESCU, RĂZVAN DUMITRU
DE FRONT ŞI FORMAłII ÎN CICLUL GIMNAZIAL ........ 55

5.1. EXERCIłIILE DE FRONT ŞI FORMAłII – CARACTERISTICI,
SISTEMATIZARE........................................................................ 56
5.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR DE
FRONT ŞI FORMAłII ÎN CICLUL GIMNAZIAL .................... 58
CAPITOLUL VI. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR DE
DEZVOLTARE FIZICĂ GENERALĂ…………………………………………….60
6.1. EXERCIłIILE DE DEZVOLTARE FIZICĂ GENERALĂ -
CARACTERISTICI, SISTEMATIZARE, MODELE .................. 61
6.1.1. EXERCIłII PENTRU EDUCAREA FORłEI………………...62
6.1.2. EXERCIłII PENTRU EDUCAREA MOBILITĂłII…...…….66
6.1.3. EXERCIłII LIBERE (FĂRĂ OBIECTE)……………………..81
6.1.4. EXERCIłII CU PARTENER………………………………….85
6.1.5. EXERCIłII CU OBIECTE…………………………………….87
6.1.6. EXERCIłII CU APARATE…...………………………………95
6.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR DE
DEZVOLTARE GENERALĂ LA CICLUL GIMNAZIAL ..... 106
CAPITOLUL VII PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR
APLICATIVE LA CICLUL GIMNAZIAL……………………………………...110
7.1. EXERCIłII APICATIVE – CARACTERISTICI,
SISTEMATIZARE, MODELE OPERAłIONALE ................... 111
7.1.1. EXERCIłII APLICATIVE SPECIFICE GIMNASTICII......... 112
7.1.2. EXERCIłII APLICATIVE NESPECIFICE GIMNASTICII ... 114
7.2. PARTICULARITĂłILE PREDĂRII EXERCIłIILOR
APLICATIVE ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL GIMNAZIAL............... 119
CAPITOLUL VIII. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR
ACROBATICE LA CICLUL GIMNAZIAL…………………………..………….121
8.1. EXERCIłII ACROBATICE – CARACTERISTICI,
SISTEMATIZARE, FIŞE TEHNICO-METODICE, MODELE 122
8.1.1. EXERCIłII ACROBATICE LIBERE………………………..123
8.1.2. EXERCIłII ACROBATICE CU PARTENER ŞI ÎN GRUP…145
8.1.3. EXERCIłII ACROBATICE LA APARATE SPECIALE……150
8.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR
ACROBATICE ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL GIMNAZIAL............. 151
CAPITOLUL IX. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII SĂRITURILOR CU
SPRIJIN LA CICLUL GIMNAZIAL……………………………………………..154
9.1. SĂRITURILE CU SPRIJIN – CARACTERISTICI,
SISTEMATIZARE...................................................................... 155
9.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII SĂRITURILOR CU
SPRIJIN ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL GIMNAZIAL ........................ 163
4
CAPITOLUL I. GIMNASTICA – DISCIPLINĂ

COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE
EDUCAłIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN
ROMÂNIA
Scopul unităŃii de curs

Formarea unei viziuni globale asupra problematicii gimnasticii în
învăŃământul gimnazial.
Obiective operaŃionale:
să identifice obiectivele şi caracteristicile gimnasticii şcolare la nivel
gimnazial;
să identifice ramurile, mijloacele şi particularităŃile gimnasticii şcolare
gimnaziale.
5
1.1. INTRODUCEREA GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ
Preocupări pentru introducerea gimnasticii în şcoli au fost destul de frecvente

şi timpurii. Astfel, în anul 1776, în timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti,
regulamentul şcolii domneşti de la Sf. Sava cuprindea instrucŃiuni asupra exerciŃiilor
corporale dar fără detalii. Aplicarea lor a fost însă sporadică.
Primul document în care apare cuvântul „gimnastică” este o cerere a
pastorului luteran Serai din 1830, adresată generalului Kieseleff prin care acesta
solicită înfiinŃarea unei şcoli.
În 1832 sunt prevăzute în bugetul şcolilor din łara Românească sume
necesare şcolarizării a doi profesori de gimnastică de la Şcoala Centrală din Craiova şi
Sf. Sava din Bucureşti.
Cercetări mai recente arată existenŃa în şcolile româneşti din Transilvania a
unui „ludi magister” în anii 1836-1837 la Liceul Român din Beiuş.
În Moldova, Academia Mihăileană din Iaşi a angajat în anul 1841 un profesor
de gimnastică italiană Luzzato.
Despre dezvoltarea gimnasticii la noi se poate vorbi după venirea profesorului
Gheorghe Moceanu (1831-1909) de la Cluj la Bucureşti. După anul 1862, timp de trei
decenii aceasta a activat pentru introducerea gimnasticii în şcoală, în armată şi pentru
înfiinŃarea societăŃilor de gimnastică.
Gheorghe Moceanu era adeptul lui Jahn şi a scris singur sau în colaborare mai
multe manuale. Prima carte scrisă în 1839 se intitula „Carte de gimnastică” cu figuri şi
text explicativ. A fost un pasionat al jocurilor populare a căror frumuseŃe a demonstrat-
o atât în Ńară cât şi în străinătate. El a format şi primii profesori care au funcŃionat
începând din anul 1876.
Legea instrucŃiei din 1864 introduce gimnastica şi muzica vocală în liceu, dar
predarea era întâmplătoare din lipsa personalului pregătit.
Gimnastica devine obligatorie în şcolile secundare în anul 1879 iar în anul
1893 prin reforma învăŃământului, Spiru Haret o introduce în şcolile primare.
Programele prevedeau folosirea exerciŃiilor libere şi la aparate.
Din îndemnul lui Spiru Haret în vacanŃa anului 1909-1910 are loc pentru
prima dată un curs oficial de gimnastică cu profesorii care erau deja în activitate.
Lupta sistemelor de gimnastică suedez şi german pe plan internaŃional s-a
resimŃit şi la noi mai ales în gimnastica şcolară. Disputa celor doi protagonişti, prof.
Dumitru Ionescu adept al gimnasticii germane şi prof. Ion Bucovineanu adept al
gimnasticii suedeze s-a finalizat prin oficializarea celui de-al doilea.
Legea învăŃământului secundar din anul 1928 schimbă termenul de gimnastică
folosit până atunci cu cel de educaŃie fizică şi măreşte numărul de ore săptămânal
afectat acestei discipline. Gimnastica este prezentă cu o pondere însemnată în toate
programele de educaŃie fizică.
6
1.2. OBIECTIVELE GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ

Datorită bogăŃiei de mijloace de care dispune, gimnastica în şcoală urmăreşte
realizarea următoarele obiective:
1. asigurarea dezvoltării corecte şi armonioase a organismului în creştere;.
2. stimularea şi îmbunătăŃirea funcŃiilor organismului uman, baza sănătăŃii şi
a capacităŃii de efort;
3. educarea esteticii corporale şi motrice prin formarea unei Ńinute corecte şi
a expresivităŃii mişcărilor;
4. dezvoltarea aptitudinilor motrice, în special a forŃei, supleŃei şi
coordonării;
5. formarea deprinderilor şi/sau priceperilor motrice specifice gimnasticii;
6. prevenirea şi corectarea influenŃelor negative ale unor activităŃi
profesionale asupra organismului;
7. menŃinerea şi dezvoltarea capacităŃii motrice la vârste înaintate;
8. formarea capacităŃii de practicare independentă a gimnasticii;.
9. formarea unor trăsături pozitive de personalitate ca: voinŃa, curajul,
perseverenŃa, stăpânirea de sine, disciplina conştientă, răspunderea
personală.
1.3. MIJLOACELE GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ

Diversitatea mijloacelor de care dispune gimnastica în şcoală se poate
sistematiza (fig.1) în funcŃie de obiectivele vizate astfel:
ExerciŃii de front şi formaŃii
ExerciŃii de dezvoltare fizică generală
ExerciŃii aplicative
MIJLOACELE
GIMNASTICII ExerciŃii acrobatice
ÎN ŞCOALĂ
ExerciŃii la aparatele de gimnastică
ExerciŃii din gimnastica ritmică
ExerciŃii din gimnastică aerobică
Fig. 1 Mijloacele gimnasticii şcolare în gimnaziu
7
1. ExerciŃii de front şi formaŃii prin care se realizează organizarea

colectivului, captarea atenŃiei disciplinarea colectivului şi crearea omogenităŃii lui.
Ele cuprind acŃiuni efectuate pe loc şi din deplasare, formaŃii şi schimbări de formaŃii.
2. ExerciŃii de dezvoltare fizică generală folosite în scopul pregătirii

organismului pentru efort, influenŃării selective a aparatului locomotor, formării
bazelor generale ale mişcarii dar şi pentru educarea aptitudinilor motrice.
Se pot executa liber, sub formă de exerciŃii simple sau compuse, cu obiecte
portative (bastoane, mingi, gantere, extensoare, sandouri, corzi, măciuci, cercuri etc.)
şi la diferite aparate (scara fixă, banca de gimnastică şi aparate complexe).
3. ExerciŃii aplicative care contribuie la formarea deprinderilor motrice de

bază şi cu caracter aplicativ, necesare în viaŃa de toate zilele. Ele cuprind exerciŃii de
mers, alergare, sărituri, aruncare şi prindere, echilibru, târâre, căŃărare şi escaladare,
transport de greutăŃi.
4. ExerciŃii acrobatice care îşi aduc contribuŃia la educarea coordonării şi

orientării în spaŃiu, constau din exerciŃii statice şi dinamice, de mare mobilitate,
echilibru şi forŃă. Se pot executa individual, în doi sau în grup, cu şi fără aparate
speciale.
5. ExerciŃii la aparatele de gimnastică care urmăresc formarea unor

deprinderi şi priceperi de stăpânire a corpului în condiŃii neobişnuite, de atârnare,
sprijin şi echilibru. Cuprind mişcări cu o tehnică bine determinată (de forŃă şi de
balans), executate la diferite aparate.
6. ExerciŃii din gimnastica ritmică care contribuie la educarea esteticii

corporale şi motrice, a ritmului coordonării imaginaŃiei creatoare. Caracteristica
principală este simbioza dintre mişcare şi muzică. Ele cuprind o mare varietate de
mişcări sistematizate în elemente corporale (variaŃii de paşi, balansări şi circumducŃii,
întoarceri şi piruete, echilibru, valuri, săltări şi sărituri) şi elemente obiect (acŃiuni de
mânuire a obiectelor portative: minge, cerc, panglică, coardă, măciuci).
7. ExerciŃii din gimnastică aerobică care îşi are rădăcinile în fitness şi

reprezintă abilitatea de a efectua cu continuitate complexe de mare intensitate –
mişcări după modelul aerobic „patterns”, cu elemente de dificultate pe un
acompaniament muzical adecvat.
8
1.4. RAMURILE GIMNASTICII ÎNTÂLNITE ÎN

ANSAMBLUL ACTIVITĂłILOR DE EDUCAłIE
FIZICĂ ŞI SPORT
În cadrul activităŃilor de educaŃie fizică şi sport se întâlnesc cele trei ramuri
ale gimnasticii şi anume: gimnastica de bază, gimnastica de performanŃă şi gimnastica
aplicată la alte domenii cu următoarele subramuri (fig.2):
1.4.1. GIMNASTICA DE BAZĂ

Are conŃinutul cel mai potrivit pentru realizarea obiectivelor educaŃiei fizice,
fapt ce a determinat includerea ei în toate programele şcolare. Această ramură
contribuie la menŃinerea sănătăŃii, dezvoltarea fizică corectă şi armonioasă, formarea
deprinderilor motrice de bază, aplicative şi specifice gimnasticii, precum şi la educarea
aptitudinilor motrice de bază. ConŃinutul ei este alcătuit din exerciŃii de front şi
formaŃii, exerciŃii de dezvoltare fizică generală şi exerciŃii aplicative.
Se poate practica individual, cu sau fără acompaniament muzical şi în grup.
1.4.2. GIMNASTICA DE PERFORMANłĂ

Deşi reprezintă forma de concurs a practicării gimnasticii, cele cinci
subramuri ale gimnasticii de performanŃă: gimnastica generală (pentru toŃi), artistică,
acrobatică, ritmică şi aerobică se regăsesc în activităŃile curriculare şi extracurriculare
la ciclul gimnazial..
1.4.2.1. Gimnastica generală

ActivităŃile de gimnastica au aparut cu mult timp îin urmă şi acestea se înscriu
activităŃilor cunoscute azi sub numele de gimnastica generală - concepute special să
imbunătăŃească sănătatea unei persoane şi condiŃia fizică sau pentru participare doar
pentru distracŃie şi simplă relaxare. Gimnastica generală propune multe exerciŃii
diferite, care sunt adaptate regulat dezvoltării de noi programme şi sporturi. Valoarea
sa stă în primul rand în promovarea sanătăŃii
Gimnastica generală, uneori denumită gimnastica în grup, ii ajută pe
persoanele de toate vârstele şi capacităŃile, să participe în echipe formate de 6 până la
150 de participanŃi. Comform acestei ramuri se efectuează exerciŃii sincron şi
coregrafice. Echipele pot fi de acelaşi sex sau mixte. Nu există diviziuni pe vârste în
gimnastica generală.
Cea mai mare manifestare generală a acestei ramuri de performanŃă este
Gimnastrada Mondială organizată din patru în patru ani şi care a avut loc prima oară în
1929.
La Congresul FIG din 2006, unde au fost reprezentate peste 90 de federaŃii
naŃionale, s-a luat o hotărârea ca din ianuarie 2007, disciplina Gimnastica generală să
9
se numească Gimnastica pentru ToŃi. Schimbarea semnalizează atât comunităŃii de

gimnastică cât şi publicului larg rolul importat pe care Gimnastica generală il joacă ca
baza a tuturor activităŃilor FIG. Pe lângă aceasta, noul nume ne face să înŃelegem
faptul că această disciplinăa oferă un spectru larg de activităŃi şi este potrivită pentru
toate vârstele, capacităŃile, pentru toate genurile şi culturile.
Pornind că gimnastica ofera premisele unei bune sănătăŃi, beneficii sociale şi
educative, schimbarea de nume semnalează lumii acest rol important, cât şi
angajamentul că FIG va contribui la îmbunătăŃirea sănătăŃii globale, a condiŃiei fizice
şi întărirea relaŃiilor de prietenie.
Preşedintele Comitetului de Gimnastică Generală FIG, d-na Margaret Sikkens
Ahlquist remarca că „aceasta schimbare este o acŃiune atât de importantă cât şi istorică
a FIG. Gimnastica pentru Toti va permite federatiei FIG să poziŃioneze gimnastica pe
locul care i se cuvine, ca fiind una dintre activităŃile sportive cele mai mari din lume,
care asigură sănătate şi condiŃie fizică, beneficii aduse cetăŃenilor din întreaga lume,
neŃinând cont de vârsta, abilităŃi, sex sau culturăa.
Cu peste 50 milioane de participanŃi activi şi majoritatea bucurându-se de
activităŃile Gimnasticii pentru ToŃi, disciplina este o semnificaŃie fundamentală în
cadrul FIG şi asigura FederaŃiilor Nationale oportunităŃi nesfârşite.
1.4.2.2. Gimnastica artistică

Denumită până în anul 1991 (Campionatul Mondial de la Indianapolis),
gimnastică sportivă, gimnastica artistică este un poliatlon care cuprinde exerciŃii liber
alese, pe mai multe categorii de clasificare, la probele de concurs: 6 probe la masculin
(sol, cal cu mânere, inele, sărituri, paralele, bară fixă) şi 4 probe la feminin (sărituri,
paralele, bârnă, sol). În şcoală întâlnim elemente ale acestei ramuri pentru realizarea
obiectivelor privind elementele acrobatice şi săriturilor cu sprijin.
1.4.2.3. Gimnastica acrobatică

A cunoscut în ultimii ani o dezvoltare rapidă pe plan internaŃional. Ea solicită
coordonare, orientare în spaŃiu şi mult curaj. în prezent sunt cunoscute următoarele
forme de practicare:
a) Gimnastica acrobatică individuală (tumbling)
Constă în efectuarea unei înlănŃuiri de răsturnări şi salturi fără paşi
intermediari şi fără rupturi de ritm pe linia marcată pe mijlocul unei piste. Pista este
lungă de 40 metri şi lată de 1,5 - 2 metri şi are delimitată o zonă de elan lungă de 10
metri şi o zonă de recepŃie tot de 10 metri.
b) Gimnastica acrobatică în doi (2 băieŃi, 2 fete, 1 băiat şi 1 fată), în trei
(3 băieŃi, 3 fete) şi în grup.
ExerciŃiul liber ales este alcătuit din elemente statice, dinamice şi
gimnice şi se execută pe covorul de gimnastică cu suprafaŃa de 12/12 metri.
c) Gimnastica la aparate speciale: plasa elastică, roata acrobatică,
bascula.
10
CompetiŃiile internaŃionale la plasa elastică cuprind probele de individual şi

sincron.
Mijloacele acestei ramuri sunt incluse în şcoală în conŃinutul exerciŃiilor
acrobatice, sărituri cu sprijin şi acrogym.
1.4.2.4. Gimnastica ritmică

Are conŃinutul cel mai potrivit caracteristicilor organismului feminin.
Programul competiŃional cuprinde:
- exerciŃii individuale, liber alese cu obiecte portative: coardă, cerc, minge,
panglică, măciuci.
- ansambluri: un ansamblu cu acelaşi obiect şi un ansamblu cu două obiecte
diferite.
Concursurile la cele două categorii de individual şi ansambluri pot fi
promovate la nivelul elevelor de vârstă gimnazială.
1.4.2.5. Gimnastica aerobică de performanŃă

Reprezintă cea mai tânără ramură de performanŃă a gimnasticii, fiind
consolidată de FIG în 1995. Programul ei tehnic cuprinde pe baza codului de punctaj
internaŃional, următoarele probe:
- individual feminin;
- individual masculin;
- perechi - mixt;
- trio opŃional combinat (2 fete şi 1 băiat; 2 băieŃi şi 1 fată; 3 fete sau 3
băieŃi);
- grup – 6 sportivi combinat opŃional.
Programul se execută pe o scenă înaltă de 100-150 cm cu o suprafaŃă de 9/9
cm. Aria de competiŃie este de 7/7 m (10/10 m la grup) marcată de o linie roşie de 5
cm inclusă în suprafaŃa competiŃională. ExerciŃiile liber ales trebuie să conŃină
combinaŃii de paşi specifici aerobici „patterns” (4 paşi de bază şi 3 de legătură) şi 12
elemente de dificultate (A până la J) din cele 4 familii: Push-up, Free fall, Leg circle &
cuts (Familia A), Supports and levers (Familia B), Jumps and Leaps, kicks and Air turns
(Familia C), şi Balance and flexibility (Familia D).
La nivelul sistemului şcolar s-a iniŃiat Festivalul şcolar de gimnastică aerobică
încă din anul 2001. Introducerea gimnasticii aerobice de performanŃă în circuitul
competiŃional de masă; oferă alternative atractive eficiente privind rezolvarea
obiectivelor educaŃiei fizice şi sportului. Cunoscând efectele psiho-sociale ale
competiŃiei, specifice acestei ramuri (sport de scenă), se doreşte angrenarea în
activitatea competiŃională a unui număr cât mai mare de elevi.
11
GIMNASTICA
GIMNASTICA
ÎN GIMNAZIU
GIMNASTICA DE GIMNASTICA
GIMNASTICA DE PERFORMANłĂ APLICATĂ
BAZĂ
Gim. aerobică de performanŃă
Gim pt alte discipline sportive

Minutul de gimnastică
Gimnastica artistică
Gimnastica de înviorare
Gimnastica gnerală
Gimnastica acrobatică
Gimnastica ritmică
Gimnastica medicală
Fig. 2 Ramurile şi subramurile gimnasticii şcolare gimnaziale
1.4.3. GIMNASTICA APLICATĂ LA ALTE DOMENII
Această ramură cuprinde domenii de activitate care utilizează mijloace ale

gimnasticii pentru realizarea obiectivelor specifice şi cuprinde:
a) Gimnastica de înviorare care urmăreşte menŃinerea unei stări bune de

sănătate şi întăririi rezistenŃei organismului prin stimularea marilor funcŃiuni vitale,
sporirea capacităŃii de muncă a elevilor, prevenirea şi combaterea unor afecŃiuni care
pot apărea în urma poziŃiilor incorecte în bancă.
Se poate practica individual sau în grup. Mijloacele de bază ale acestor tipuri
12
de gimnastică sunt exerciŃiile de dezvoltare fizică generală libere. Ele se pot efectua
dimineaŃa înaintea începerii orelor sau în pauza mare în formaŃii de lucru organizate
sau individal dar sub supravegherea cadrului didactic.
b) Minutul de gimnastică sau gimnastica din timpul programului şcolar

urmăreşte înlăturarea oboselii acumulate, depăşirea unor momente de neatenŃie la oră,
lipsă de concentrare şi refacerea capacităŃii de muncă. Se poate efectua în orice
moment al lecŃiei sau a altor activităŃi şcolare prin exerciŃii de dezvoltare fizică
generală libere, adaptate vârstei elevilor şi locului de desfăşurare al acestora.
c) Gimnastica pentru alte discipline sportive, contribuie la dezvoltarea fizică

armonioasă, la realizarea pregătirii fizice generale şi speciale pentru o disciplină
sportivă. Se poate vorbi de gimnastica atletului, înotătorului, schiorului, boxerului, etc.
În şcoală, aceste mijloace se pot întâlni în lecŃiile cu teme din alte sporturi, în
antrenamentele echipelor reprezentative sau în activităŃi de ansamblu sportiv.
d) Gimnastica medicală foloseşte în special exerciŃii de dezvoltare fizică

generală şi aplicative pentru corectarea / reducerea unor deficienŃe şi disfuncŃii ale
aparatului locomotor şi restabilirea capacităŃii funcŃionale a organismului. Aceste
mijloace specifice se pot efectua pe baza unor programe individualizate, coordonate şi
supravegheate de cadrele didactice de specialitate în timpul lecŃiilor de educaŃie fizică.
Toate aceste subramuri ale gimnasticii aplicate le întâlnim la nivelul şcolii sub
forme adaptate vârstei gimnaziale.
Întrebări:
1. Ce repere istorice privind introducerea gimnasticii în şcoală cunoaşteŃi?

2. Care sunt obiectivele şi mijloacele gimnasticii în şcoala gimnazială?
3. Ce ramuri şi subramuri se deosebesc în cadrul gimnasticii şcolare?
13
CAPITOLUL II. GIMNASTICA ÎN PROGRAMA

ŞCOLARĂ DE EDUCAłIE FIZICĂ DE
LA CICLUL GIMNAZIAL

Formarea unei viziuni asupra rolului gimnasticii la realizarea obiectivelor
educaŃiei fizice şcolare.
Obiective operaŃionale
să înŃeleagă contribuŃia gimnasticii la realizarea obiectivelor educaŃiei
fizice;
să cunoască mijloacele gimnasticii prevăzute în programa şcolară
gimnazială.
14
2.1. PREVEDERILE PROGRAMEI DE EDUCAłIE FIZICĂ

LA CICLUL GIMNAZIAL
Curriculum-ul şcolar de educaŃie fizică pentru învăŃământul gimnazial reflectă

concepŃia care stă la baza reformei sistemului românesc de învăŃământ, urmărind
realizarea finalităŃilor prevăzute de Legea ÎnvăŃământului, referitoare la dezvoltarea
complexă a personalităŃii autonome şi creative a elevilor.
Prin obiectivele specifice disciplinei sunt urmărite cu precădere: întreŃinerea
şi îmbunătăŃirea stării de sănătate, dezvoltarea fizică armonioasă, dezvoltarea
capacităŃii motrice generale şi a celei specifice unor ramuri şi probe sportive, educarea
unor trăsături pozitive de caracter.
Disciplina educaŃie fizică este prevăzută, în Planul cadru de învăŃământ, pentu
învăŃămîntul gimnazial cu 2-3 ore pe săptămână pentu clasele V-VII şi o oră pentru
clasa a VIII-a.
Astfel în Curriculum întâlnim obiective de referinŃă care să adopte poziŃiile
corecte ale corpului şi ale segmentelor acestuia în efectuarea acŃiunilor motrice; să
folosească adecvat exerciŃiile specifice pentru dezvoltarea musculaturii spatelui, a
abdomenului, a membrelor şi în acest sens să adopte posturi corecte ale corpului în
poziŃiile stând, aşezat şi pe parcursul deplasărilor; exersarea de mişcări analitice, precis
localizate, libere şi în regim izometricâ; efectuarea exerciŃiilor specifice de dezvoltare
a vitezei de reacŃie, de execuŃie şi de deplasare.
Tot în curricula gimnazială întâlnim la favorizarea întreŃinerii şi îmbunătăŃirii
stării de sănătate conform particularităŃilor de vârstă şi sex ale elevilor, obiective care
să cunoască principalii indici morfologici şi funcŃionali; să cunoască şi să respecte
regulile de igienă personală, să utilizeze echipamentul adecvat pentru activităŃile de
educaŃie fizică şi sport; să evite pericolul de accidentare respectând regulile stabilite.
În acest sens se recomandă identificarea elementelor schemei corporale;
determinarea principalilor indici morfologici proprii; echipări corespunzătoare pentu
lecŃie şi exersarea în condiŃii de respectare a structurilor motrice stabilite, a formaŃiilor
de lucru, a ordinii de realizare a execuŃiei, direcŃiilor şi sensurilor de deplasare.
La dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale în
cadrul obiectivelor, elevii trebuie să se integreze şi să acŃioneze eficient intr-un grup
prestabilit; să-şi depăşescă inhibiŃia, ocupare şi păstrarea sistematică a locului stabilit
în formaŃiile de adunare, de marş şi de lucru; acordarea sprijinului şi ajutorului
reciproc; execuŃii individuale, inŃial asistate şi apoi realizate independent, cu grad de
risc progresiv.
La clasele V-VI, jocul rămâne principalul mijloc. El este însă mai complex,
mai solicitant şi cu un regulament complicat.
La clasele VII-VIII, o pondere sporită o capătă concursul, întrecerea, deoarece
elevii şi-au însuşit suficiente deprinderi motrice pentru a putea practica global o
15
ramură de sport sau o probă sportivă. Durata într-o lecŃie este de 50 de minute şi
numărul temelor de regulă este de 2-3.
Este indicat ca în alegerea temelor să se Ńină cont de opŃiunile elevilor pentru
anumite ramuri de sport dacă baza materială permite acest lucru. Se urmăreşte ca un
număr cât mai mare de lecŃii să se desfăşoare în aer liber.
2.2. GIMNASTICA ÎN PROGRAMA DE EDUCAłIE

FIZICĂ GIMNAZIALĂ
Prevăzute la toate clasele, mijloacele gimnasticii recomandate în curricula

gimnazială sunt prezente în toate conŃinuturile învăŃării după cum urmează:
I CAPACITATEA DE ORGANIZARE
- formaŃii de adunare, în linie pe unul şi două rânduri;
- poziŃiile: drepŃi, pe loc repaus;
- alinierea în linie şi în coloană;
- întoarceri de pe loc;
- pornirea şi oprirea din mers;
- formarea şi strângerea coloanei de gimnastică.
- treceri dintr-o formaŃie în alta.
- opriri din mers;
- trecere din mers în alergare şi invers.
- formaŃii de adunare, rupere de rânduri şi regrupări în diferite formaŃii;
- deplasări în diferite formaŃii urmate de opriri, porniri, ocoliri, şerpuiri.
II. DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ

- prelucrare analitică a aparatului locomotor;
- mobilitate articulară;
- reflexul de postură;
- prevenirea instalării atitudinilor deficiente;
- educarea actului respirator.
- atitudinea corporală corectă, globală şi segmentară;
- respiraŃie în diferite tipuri de efort;
- solicitări cardio-vasculare la eforturi diferite.
III. CALITĂłI MOTRICE DE BAZĂ

1. Viteza
- viteza de reacŃie la stimuli vizuali, auditivi şi tactili.
- viteza de execuŃie în acŃiuni motrice singulare; cu obiecte portative.şi în
relaŃie cu parteneri şi adversari.
- viteza de deplasare pe direcŃie rectilinie, cu schimbări de direcŃie, cu ocoliri
16
de obiecte şi cu manevrarea unor obiecte.

- Viteza de reacŃie, la stimuli vizuali şi tactili.
- Viteza de execuŃie în acte motrice singulare, în acŃiuni motrice cu obiecte
portative şi în relaŃie cu parteneri şi adversari.
- Viteza de deplasare cu schimbări de direcŃie şi cu manevrarea unor obiecte.
1. Îndemânarea
- coordonarea segmentelor faŃă de corp;
- coordonarea acŃiunilor corpului în spaŃiu şi timp;
- coordonarea acŃiunilor cu obiecte şi la aparate;
- coordonarea acŃiunilor cu partener şi adversar.
2. ForŃa
- forŃă dinamică segmentară;
- forŃă segmentară în regim de rezistenŃă.
- forŃă explozivă.
3. RezistenŃa
- rezistenŃă cardio-respiratorie la eforturi aerobe şi variabile;
- rezistenŃa musculară locală;
IV DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ

1. Mersul pe vârfuri, pe călcâie, pe părŃile laterale ale labei piciorului, ghemuit, cu
pas adăugat, cu pas încrucişat, cu schimbări de direcŃii, în formaŃii diferite, cu
diferite poziŃii de braŃe, cu purtare de obiecte.
2. Alergarea pe direcŃii diferite, cu ocoliri de obstacole, pe perechi, cu schimbări de
direcŃie, pe perechi şi în grup, cu purtări de obiecte, cu variaŃii de ritm, precedată şi
urmată de alte deprinderi.
3. Sărituri cu desprindere de pe unul şi ambele picoare, în lungime, în înălŃime, în
adâncime, sărituri de pe obstacole, sărituri succesive, pe loc şi cu deplasare, peste
obstacole, sărituri precedate şi urmate de alte deprinderi.
4. Aruncarea şi prinderea
- aruncări azvârlite la Ńintă;
- aruncări lansate cu două mâini de jos, la distanŃă;
- prindere cu două mâini de pe loc.
- aruncări lansate cu două mâini de jos, la distanŃă şi la partener;
- prinderi cu două mâini de pe loc şi din deplasare;
- aruncări şi prinderi la perete sau cu partener, de pe loc şi din deplasare.
17
V. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE
1. CăŃărare la scara fixă şi pe banca de gimnastică înclinată.
2. Escaladare prin apucare şi păşire pe aparat; prin apucare şi rulare pe partea
anterioară a corpului, pe piept şi abdomen, prin apucare şi încălecarea obstacolului;
3. TracŃiuni pe banca de gimnastică orizontală şi înclinată, pe perechi, la baston şi în
grup la frânghie.
4. Împingeri din culcat dorsal pe banca de gimnastică, din stând pe perechi, faŃă în faŃă,
spate în spate şi spate-faŃă şi din aşezat spate-n spate
5. Transport de obiecte individual, pe perechi şi în grup.
VI DEPRINDERI SPORTIVE
1. Gimnastică acrobatică
- Elemente statice:
- cumpăna pe un genunchi şi pe un picior;
- semisfoara şi sfoara (fete);
- stând pe omoplaŃi;
- stând pe cap (băieŃi);
- podul de jos (băieŃi) şi de sus (fete);
- stând pe mâini;
- Elemente dinamice:
- rulări înapoi;
- rostogolire înainte şi înapoi din ghemuit în ghemuit;
- rostogolire înapoi şi înapoi din ghemuit în depărtat;
- răsturnare lentă înainte şi înapoi (fete);
- roata laterală;
- rostogoliri laterale.
- stând pe mâini rostogolire.
- linii acrobatice (cuprinzând elementele însuşite)
2. Sărituri la aparate
- elemente pregătitoare pentru sărituri;
- săritură în sprijin depărtat peste capră;
- săritură în ghemuit pe lada aşezată transversal.
- săritură în sprijin ghemuit pe lada aşezată transversal, urmată de săritură cu
extensie;
- săritură în sprijin depărtat peste capră cu întoarcere de 90o.
18
Ramuri sportive alternative

1. Gimnastică ritmică
- Elemente de echilibru din stând pe vârfuri, stând pe un picior, cu celălalt îndoit
înainte, stând pe un picior, celălalt întins înapoi (arabesque);
- Întoarceri cu paşi succesivi şi arcuiŃi.
- Val de corp înainte şi lateral
- Săritură închisă-deschisă.
- Paşi de dans clasic, sportiv şi modern
- Piruete pe un picior, cu celălalt îndoit înainte şi sprijinit (passé)
- Săritura pas
2. Gimnastică aerobică
- Elemente tehnice pe fond muzical.
- Legări de 2-3 elemente pe fond muzical.
- Program cu conŃinut impus.
- Programe pentru fete şi băieŃi, pe fond muzical, cuprinzând exerciŃii pentru
principalele segmente şi regiuni musculare
- Programe mixte.
2.3. PARTICULARITĂłI MORFO-FUNCłIONALE ŞI

PSIHOLOGICE ALE COPIILOR DIN CICLUL
GIMNAZIAL
Caracteristica principală a creşterii şi dezvoltării organismului elevilor din

clasele V-VIII constă în parcurgerea unei etape de mari modificări morfologice şi
funcŃionale care îşi lasă pregnant amprenta asupra întregii personalităŃi viitoare a
elevului. Vârsta cronologică la care apar semnele instalării perioadei pubertare prezintă
mari varietăŃi individuale, datorită unor factori ereditari, alimentari, condiŃii de mediu
fizic şi social.
Pubertatea începe în jurul a 10-11 ani la ambele sexe şi durează aproximativ
doi ani la fete şi patru ani la băieŃi. Transformările complexe suferite de organism în
această perioadă exercită influenŃe importante pe plan psiho-fizic.
Procesele de osificare continuă accelerat apărând noi centrii la nivelul
coloanei vertebrale, bazinului şi oaselor lungi ale membrelor. Toracele se dezvoltă mai
accentuat spre sfârşitul perioadei.
La fete creşterea încetineşte mult spre sfârşitul perioadei pubertare, la băieŃi
ea continuă. Muşchii cresc în lungime, dar suprafaŃa secŃiunii sale este mică. Indicii de
forŃă cresc lent, fetele se apropie ca forŃă de nivelul băieŃilor sau chiar îi întrec. Creşte
într-o anumită măsură forŃa extensorilor ajungând să depăşească forŃa flexorilor.
Sitemul cadio-vascular creşte în dimensiuni în ritm accelerat între 13-14 ani.
Inima creşte în greutate şi volum iar activitatea ei este mai eficientă, astfel inima
fetelor la vârsta de 13-14 ani se apropie de greutate cu cea a băieŃilor.
19
FrecvenŃa cardiacă scade astfel că la 13 ani ajunge la 82 de bătăi/minut la

băieŃi şi 88 de bătăi/minut la fete.
Tensiunea arterială este mică: 90-100/40-50 iar în efort ajunge la 150-
160/10-15 mm. Hg.
RespiraŃia externă sau ventilaŃia pulmonară este stâns legată de nivelul
dezvoltării anatomice a aparatului respirator. Ritmul accelerat de creştere şi dezvoltare
a căilor respiratorii, a alveolelor şi parenchimului pulmonar propriu-zis reprezintă
suportul material al creşterii capacităŃi funcŃionale a aparatului respirator respectiv a
ventilaŃiei pulmonare. Creşte amplitudinea mişcărilor respiratorii în medie de la 230
ml. volum curent (11 ani), la 300 ml. (13 ani) şi la 350 ml. (15 ani). Minut-volumul
(debitul) respirator creşte în medie de la 5l. /minut (11 ani) la 6-6,3l la 13 şi respectiv
15 ani.
FrecvenŃa respiratorie scade de la 22/minut cât era la 11 ani la 20/minut la 13
ani şi 18/minut la 15 ani. Valorile consumului maxim de O2 cresc mai repede la băieŃi
decât la fete.
La vârsta şcolară medie, elevul îşi perfecŃionează procesele gândirii trecând
uşor la înŃelegerea noŃiunilor abstracte, îşi formează conzingeri, elaborează idei, are
concepŃii personale despre lume şi societate.
Acum se leagă prietenii, creşte interesul pentru sexul opus este însă şi vârsta
speranŃelor,ambiŃiilor sau pasiunilor ascunse.
Sprijinul educatorilor trebiue acordat cu mult tact.
Caracteristici psihologice:
Intelectual, preadolescenŃii marchează un salt în dezvoltarea gândirii care
devine abstractă şi foarte critică, memoria este logică şi capacitatea de asimilare creşte.
Gândirea dobândeşte posibilităŃi operaŃionale noi, este abstractă,
raŃionamentele devin mai complexe, reversibilitatea gândirii fiind deja dobândită.
Afectivitatea puberului este marcată de erorizarea conduitei şi atitudinii faŃă de sexul
opus.
Emotivitatea se manifestă viu, prin trecere de la stări de excitaŃie mare la
închiderea în sine.
Personalitatea oglindeşte noua stare a puberului, apropiindu-se de stadiu de
relativă stabilizare a trăsăturilor caracteristice. Laturile pozitive ale personalităŃii,
atitudinea profundă faŃă de sine, curiozitatea pentru cunoaşterea lumii subiective,
atracŃia pentru activităŃi variate de însemnătate socială se impun tot mai mult şi vor
realiza integrarea socială a individului în adolescenŃă.
Întrebări:
1. SubliniaŃi câteva prevederi ale programei şcolare la ciclul gimnazial.

2. Care sunt mijloacele gimnasticii prezente în conŃinuturile de învăŃare?
3. SubliniaŃi particularităŃile morfo-funcŃionale şi caracteristicile psihologice
ale elevilor de vârstă gimnazială?
20
CAPITOLUL III. CONłINUTUL GIMNASTICII ÎN

STRUCTURA LECłIILOR DE
EDUCAłIE FIZICĂ

Formarea unei viziuni globale asupra ponderii, locului şi rolului
gimnasticii în lecŃia de educaŃie fizică din ciclul gimnazial.
să identifice locul mijloacelor gimnasticii în lecŃia de educaŃie fizică din
ciclul gimnazial;
să înŃeleagă rolul gimnasticii la realizarea vergilor lecŃiei de educaŃie
fizice;
21
3.1. TIPOLOGIA LECłIILOR CU TEME DIN

GIMNASTICĂ
LecŃia reprezintă unitatea didactică funcŃională centrată pe obiective şi care

implică conŃinuturi didactice şi strategii de desfăşurare şi evaluare bine diferenŃiate
(Cerghit I, 1983): Este forma fundamentală de organizare a procesului de învăŃământ.
LecŃiile de educaŃie fizică cu teme din gimnastică pot fi de mai multe tipuri:
1. În funcŃie de etapele învăŃării motrice:
de învăŃare;
de consolidare;
de perfecŃionare;
mixte (combinate: învăŃare cu consolidare, consolidare cu perfecŃionare,
etc.).
2. După componenta tematică abordată în lecŃie:
lecŃii cu teme din deprinderi şi/sau priceperi motrice;
lecŃii mixte care cuprind atât teme din deprinderi şi/sau priceperi motrice
cât şi din calităŃi motrice.
3. După deprinderile şi/sau priceperile abordate ca teme de lecŃie:
lecŃii monosport – când temele lecŃiei sunt numai din gimnastică;
lecŃii bisport – când temele sunt abordate din gimnastică şi o altă ramură
de sport.
4. După numărul temelor abordate
lecŃii cu o temă;
lecŃii cu două teme;
lecŃii cu trei teme.
Mijloacele gimnasticii sunt prezente în toate lecŃiile de educaŃie fizică
desfăşurate pe tot parcursul anului şcolar. Ponderea cea mai mare o au în verigile 1, 2,
3, 6, 7.
În sezonul rece când sunt planificate teme din gimnastica acrobatică şi
săriturile, mijloacele gimnasticii sunt folosite în toate verigile lecŃiei.
Prezentăm câteva direcŃii care trebuie urmate pentru ca lecŃia de educaŃie
fizică cu teme din gimnastică să se desfăşoare la cote ridicate:
eliminarea rigidităŃii lecŃiei în general şi a verigilor în special asigurând o
bună fluiditate în desfăşurarea ei. S-a dovedit eficientă, mai ales în
condiŃii de spaŃiu insuficient, realizarea verigilor 2 şi 3 printr-un complex
executat pe loc care conŃine mijloace adecvate realizării obiectivelor
acestor verigi;
diversificarea formaŃiilor de deplasare şi de lucru pentru eliminarea
22
monotoniei, creşterea interesului şi a efortului elevilor, folosirea

judicioasă a spaŃiului şi îmbunătăŃirea orientării în spaŃiu;
realizarea dezvoltării fizice armonioase printr-o paletă largă de exerciŃii
clasice şi exerciŃii preluate din aerobic, step şi adaptate cerinŃelor lecŃiei
de educaŃie fizică;
realizarea temelor din gimnastică prin lucrul pe cât mai multe ateliere cu
aplicarea tratării diferenŃiate. Este bine să dăm elevilor responsabilitatea
asigurării şi ajutorului, sarcini care contribuie la îmbunătăŃirea motricităŃii
lor (dezvoltarea forŃei şi îndemânării) la educarea încrederii în sine şi a
capacităŃii de a acŃiona în colectiv;
împletirea creatoare a tradiŃionalului cu noul pe tot parcursul lecŃiei, a
jocurilor şi întrecerilor specifice gimnasticii conduce la creşterea
atractivităŃii lecŃiei, stimularea interesului elevilor pentru practicarea
gimnasticii;
folosirea acompaniamentului muzical bine ales în funcŃie de mijloacele
aplicate în lecŃie, de particularităŃile dar şi de preferinŃele muzicale –
muzică modernă „în top”. El este un susŃinător al efortului iar prin
valoarea afectiv-emoŃională are implicaŃii deosebite în sfera
comportamentului, a interesului pentru depăşirea propriilor posibilităŃi, a
unei motivaŃii superioare;
valoarea deosebită a mijloacelor gimnasticii impune activitatea creatoare
a profesorului pentru utilizarea integrală a resurselor lor;
pregătirea profesorului pentru lecŃie, receptivitatea la nou, renunŃarea la
rutină, îmbinarea creatoare a mijloacelor şi metodelor vor conduce
nemijlocit la optimizarea lecŃiei şi dovedesc măiestria pedagogică.
Putem vorbi despre optimizarea predării gimnasticii atunci când această
activitate va reuşi să asigure nu numai dobândirea de către elevi a cunoştiinŃelor,
priceperilor şi deprinderilor motrice ci mai ales când va contribui la formarea
personalităŃii lor, la pregătirea pentru viaŃă, corespunzătoare comenzii sociale.
3.2. STRUCTURA LECłIEI CU TEME DIN GIMNASTICĂ
LecŃia de educaŃie fizică este structurată pe 8 verigi, fiecare verigă având

obiective proprii, sisteme de acŃionare, formaŃii de lucru, o anumită dozare a efortului.
Toate acestea concură la realizarea temelor şi obiectivelor lecŃiei.
Primul moment al lecŃiei este organizarea colectivului de elevi şi se
realizează prin exerciŃii de front şi formaŃii.
FormaŃiile de adunare se vor alege în funcŃie de numărul elevilor şi spaŃiul în
care se desfăşoară lecŃia. După verificarea efectivului, echipamentului şi stării de
sănătate, prin intermediul raportului, profesorul salută elevii şi anunŃă temele şi
23
obiectivele lecŃiei. Apoi se vor efectua acŃiuni pe loc, simple şi complexe cu scopul
captării atenŃiei pentru a da o notă atractivă acestor exerciŃii; acestea se pot desfăşura
sub formă de joc: comanda inversă, etc.
La colectivele mari (clasele VII - VIII) se poate renunŃa la raport. Elevii vor fi
adunaŃi în diverse formaŃii inclusiv în grup iar profesorul va prezenta temele şi
obiectivele lecŃiei respective.
În a doua verigă a lecŃiei, pregătirea organismului pentru efort, se urmăreşte
stimularea marilor funcŃiuni ale organismului. Acest lucru se realizează prin exerciŃii
de front şi formaŃii (acŃiuni din deplasare) variante de mers şi alergare însoŃite de
mişcări ale segmentelor corpului, săltări, paşi specifici de mers şi paşi de dans din
gimnastica ritmică, jocuri de atenŃie, parcursuri aplicative uşoare.
Pentru educarea ritmului se folosesc jocuri şi teme ritmice nu numai la
colectivele de eleve ci şi la cele mixte.
FormaŃiile cele mai des utilizate sunt cele de deplasare în coloană câte unu şi
câte doi. Folosirea raŃională a spaŃiului, mai ales când acesta este mic, se poate realiza
prin diversele deplasări în figuri.
Recomandăm eliminarea caracterului rigid, milităros din lecŃie prin folosirea
excesivă a exerciŃiilor de front şi formaŃii. Acestea vor avea o pondere mai mare la
clasele de început ale ciclurilor de învăŃământ (a V-a, a IX-a) pentru a se realiza
omogenizarea colectivului în privinŃa modului în care se deplasează şi răspunde la
comandă.
Veriga a treia a lecŃiei se numeşte influenŃarea selectivă a aparatului
locomotor. În această verigă se prelucrează analitic aparatul locomotor în special a
grupelor musculare angrenate în temele de lecŃii cu ajutorul întregii palete de exerciŃii
clasice şi moderne. Acestea sunt prezente în lecŃie sub formă de complexe. Pentru a
creşte eficienŃa acestor exerciŃii trebuie să se apeleze nu numai la exerciŃii libere
arhicunoscute, cu influenŃe modeste ci şi la exerciŃiile pe perechi, cu obiecte, cu şi la
aparate unde creativitatea profesorului se poate manifesta din plin. Considerăm că se
pot adapta cu succes exerciŃii din curente larg mediatizate ca aerobic, step, cu condiŃia
respectării triadei „ce, cum şi cât” se preia din aceste metode.
Pentru formarea bazelor generale ale mişcării este imperios necesar ca încă
din ciclul primar aceste exerciŃii să fie executate cu maximă corectitudine
(amplitudine, direcŃie, grad de încordare).
Legarea exerciŃiilor sub forma unui exerciŃiu continuu (poziŃia finală a
exerciŃiului precedent devine poziŃia iniŃială a următorului exerciŃiu) sau cel puŃin
reducerea la minimum a pauzelor dintre ele, executarea complexului pe muzică sunt
direcŃii de urmat.
Conştientizarea elevilor, mai ales a celor din clasele mari, asupra influenŃei
exerciŃiului pentru aspectul fizic şi plasticitatea mişcărilor aduce un plus de interes în
executarea lor atât în lecŃie cât şi în activitatea independentă.
Elevii trebuie implicate treptat în conducerea şi autoconducerea exerciŃiilor de
dezvoltare fizică generală. O dată formată această capacitate se va putea aplica tratarea
24
diferenŃiată. Elevele vor putea efectua un complex de exerciŃiu aerobic pe muzică,

elevii un alt tip de exerciŃii iar cei cu diferenŃe fizice vor efectua complexul pentru
corectarea acestora.
Elevii din clasele mai mari, care cunosc o gamă largă de exerciŃii le pot
executa individual.
Profesorul va supraveghea activitatea şi va interveni cu indicaŃiile necesare.
Folosirea muzicii mobilizează şi susŃine mişcarea, favorizează relaxarea;
crează o ambianŃă plăcută în lecŃie. De asemenea suplineşte numărătoarea profesorului.
Verigile a IV-a şi a VI-a sunt destinate educării calităŃilor motrice viteză
şi/sau îndemânare respectiv forŃă şi/sau rezistenŃă.
Prin intermediul mijloacelor gimnasticii putem educa în mare măsură forŃa,
supleŃea şi coordonarea fără a se neglija unele forme de manifestare ale vitezei şi
rezistenŃei.
Mijloacele principale sunt exerciŃiile de dezvoltare fizică generală iar
procedeul metodic folosit este circuitul. Acesta se poate exersa frontal (fără
schimbarea locului ci numai a exerciŃiilor) sau pe staŃii (cu schimbarea locului).
ExerciŃiile trebuie alese în aşa fel încât să se alterneze grupele musculare angrenate în
efort.
Creşterea interesului elevilor se va realiza prin executarea exerciŃiilor clasice
(flotări, tracŃiuni, etc.) sub formă de întreceri (mimate, calitatea execuŃiei, etc.) a
exerciŃiilor tip step la banca de gimnastică şi prin folosirea unor aparate uşoare apărute
în comerŃ pentru dezvoltarea forŃei. Poate fi folosită şi muzica fără pretenŃia ca toŃi
elevii să se încadreze în ritmul ei.
Parcursurile aplicative concepute pentru a educa cu prioritate una din calităŃile
motrice se folosesc cu succes în aceste verigi deoarece sunt foarte atractive.
În veriga a V-a se însuşesc, consolidează, perfecŃionează şi se verifică
deprinderile motrice specifice gimnasticii acrobatice, săriturilor şi gimnasticii ritmice.
La ciclul primar elementele acrobatice se vor învăŃa mai ales sub formă de
joc. La ciclul gimnazial se însuşeşte în majoritate conŃinutul acrobaticii şi săriturilor pe
elemente, legări şi combinaŃii, exerciŃii pentru proba de control alcătuite de elevi. În
acest fel creşte interesul elevilor pentru această activitate, sporeşte încrederea în forŃele
proprii şi se stimulează creativitatea elevilor. Fetele vor îmbina elementele acrobatice
cu cele din gimnastica ritmică şi le vor executa pe muzică.
Îîn această verigă pot fi prezente şi exerciŃii de dezvoltare fizică generală
necesare pentru încălzirea specială efectuată înaintea unor elemente de mare mobilitate
sau a săriturilor.
PerfecŃionarea elementelor acrobatice şi săriturilor se poate realiza şi prin
introducerea lor în parcursuri aplicative. Totodată se consolidează şi se perfecŃionează
deprinderile motrice aplicative.
Pentru creşterea eficienŃei activităŃii, elevii vor fi implicaŃi în acordarea
ajutorului şi asistenŃei.
25
Aplicarea tratării diferenŃiate pe grupe valorice şi pe sexe încurajează pe cei

cu motricitate superioară şi stimulează pe ceilalŃi.
Gimnastica ritmică se realizează sporadic în lecŃiile de educaŃie fizică chiar şi
atunci când se lucrează demixtat deşi mijloacele ei îşi aduc o contribuŃie importantă la
realizarea obiectivelor educaŃiei fizice la colectivele de fete. însuşirea conŃinutului
acestei ramuri a gimnasticii constituie baza de plecare în realizarea ansamblurilor
pentru serbări şcolare dar mai ales pentru activitatea independentă a elevilor.
Verificarea modului de însuşire a deprinderilor motrice specifice gimnasticii
se poate realiza în cadrul unui concurs arbitrat de elevi.
Veriga a VII-a se numeşte revenirea organismului după efort. în această
verigă se folosesc variante de mers şi alergare cu caracter liniştitor, paşi de dans,
mişcări de relaxare pentru braŃe, trunchi şi picioare, exerciŃii de respiraŃie, exerciŃii
corective, exerciŃii de întindere tip stretching, etc.
Ele se vor executa în coloană câte unu, câte doi, semicerc, cerc, deplasare
liberă în sală.
În ultima verigă a lecŃiei se fac evidenŃieri pozitive şi negative privind
comportamentul elevilor în lecŃie precum şi recomandări pentru activitatea
independentă.
3.3. MODELE DE PROIECTE DIDACTICE CU TEME

DIN GIMNASTICĂ
PROIECT DIDACTIC NR. 1
CLASA-a-VI-a
Locul de desfăşurare: sala de sport
Materiale didactice: saltele, mingi, cronometru
Temele lecŃiei 1. Consolidarea rostogolirii înapoi din ghemuit în ghemuit

2. Dezvoltarea forŃei
Obietive operaŃionale:
Psihomotrice: 1.să execute rostogolirile conform modelului;
2.să reacŃioneze prompt la indicaŃiile profesorului;
3.să execute exerciŃiile de forŃă cât mai corect.
Cognitive: 1. să evalueze execuŃiile colegilor;
2. să creeze situaŃii noi pentru educarea forŃei;
3. să creeze situaŃii noi de legări ale rostogolirilor.
Afective: 1.să fie supărat când nu reuşeşte o execuŃie corectă.
Sociale: 1.să colaboreze cu coechipierii.
Estetice 1.să aprecieze frumuseŃea execuŃiei;
26
2.să aprecieze calităŃile colegilor.
VERIGA ŞI CONłINUT DOZA STRATEGII DIDACTICE

DURATA SISTEME DE ACłIONARE RE FORME DE METODE INDICATII
SAU MIJLOACE LUCRU METODICE
ORGANIZA -adunarea, 20sec conversaŃia, -să pastreze
REA -alinierea, 10sec -expli-caŃia, liniştea,
COLECTI- -controlul Ńinutei, 20sec -în linie pe -exersa-rea. -să fie atenŃi
VULUI DE -controul stării de sănătate, 10sec un rând la comenzile
ELEVI (2 min) -enumerarea temelor şi a 30sec profesorului.
obiectivelor operaŃionale,
-exerciŃii de atenŃie. 20sec
-alergare uşoară, 30m demonstraŃia
-mers pe vf. cu mâinile sus, 15m -explicaŃia, -să păstreze
PREATIREA -mersul piticului cu Ńinerea 10m -exersarea. locul în
ORGANISMU mingii între parteneri, -în coloană formaŃii,
LUI -mers fandat cu trecerea mingii câte 2,
PT EFFORT printre picioare, alternând cu 20m
(6 min) partenerul, -să fie
-mers cu ridicarea piciorului 20m atenŃi la
înainte şi menŃinere 2,3 sec, comenzi.
-pas adăugat, partenerii faŃă-n 20m
faŃă, mingea Ńinuta de amândoi.
1-P.I.-stând depărtat faŃă în faŃă,
cu braŃele înainte, mingea Ńinută
INFLUENłAR în ambele mâini. -să păstreze
EA 1,3-ridicarea şi îndoirea 4x8T -conver- liniştea,
SELECTIVA A piciorului stg-dr înainte, saŃia,
APARATULUI 2,4,6,-revenire în P.I.
LOCOMOTOR 5,7-ridicare pa vârfuri şi a -să păstreze
(8 min) braŃelor înainte sus, locul în
8-revenire în P.I. -expli-caŃia, formaŃie,
2-P.I.-stând depărtat spate în
spate cu braŃele sus, mingea - în linie pe
Ńinută în ambele mâini două
1+3-îndoirea trunchiului înainte rânduri, -să fie
cu preluarea mingii de către atenŃi la
nr.1/2 direcŃia de
2,4,6-rev în P.I. 4x8T -demon- execuŃie
5,7-îndoirea picioarelor şi a straŃia,
braŃelor cu ducerea mingii la
ceafă
8-rev în P.I. -să asculte
3-P.I.-stând faŃă în faŃă, cu indicaŃiile
braŃele înainte mingea Ńinută în profesorului
ambele mâini -observarea
1,3-fandare laterală stg/dr. 4x8T
2,4,6-rev. În P.I.
5,7-îndoirea pic stg/dr
şiîntinderea piciorului dr/stg
27
înapoi
8-rev în P.I.
4-P.I.-ghemuit faŃă în faŃă,
mingea Ńinută în ambele mâini
de nr.1
1,5-săritură cu întinderea pic. Şi
ridicarea braŃelor sus, mingea la 4x8T
nr.1/2
2,6-sărit în depărtat şi coborârea
braŃelor înaonte
3-rev în P.I.
4,7-rularea mingii pe sol cu
preluarea ei de către nr.2/1
8-rev în P.I.
5-P.I.-aşezat depărtat faŃă în fată
cu mingea Ńinută în ambele
mâini de către nr.1 4x8T
1+5-îndoire laterală stg/dr şi
ridicarea braŃelor sus
2,4,6-rev în P.I.
3+7-îndoirea trunchiului înainte
cu ridicarea braŃelor sus şi
preluarea mingii de către nr2 (1)
8-rev în P.I.
6-P.I.-pe genunchi depărtat faŃă
în faŃă, braŃele înainte-sus
mingea Ńinută în ambele mâini
1,3-extensia tr. mingea la nr.1(2) 4x8T
2,4,6-rev în P.I.cu preluarea
mingii de către nr.2(1)
5,7-răsucirea tr.dr/stg, minge ala
nr.1(2)
8-rev în P.I.
7-P.I.-stând faŃă în faŃă,braŃele
înainte-sus mingea Ńinută în
ambele mâini
1,3-săritură în depărtat
2,4,6-rev în P.I.
5,7-săritură în fandare înainte pe
pic stg/dr
8-rev în P.I.
8-P.I.-stând faŃă în faŃă,mingea
Ńinută în ambele mâini
1,3-săritura pe pic stg/dr cu
ridicarea şi îndoire pic dr/stg
înapoi
2,4,6-rev în P.I.
5,7-săritură cu ridicarea şi
îndoirea pic.dr/stg lateral 4x8T
8-rev în P.I
28
1.Consolidarea rostogolirii demonstraŃia -să păstreze

ÎNVĂłAREA înapoi din ghemuit în 3x - exersarea ritmul de
CONSOLIDA ghemuit(15min) -4 grupe a execuŃie
REA ŞI -rostogolire înapoi din ghemuit 3x câte 6 elevi -aprecieri
PERFECłIONA în ghemuit la saltea stimulative -să execute
REA -2 rostogoliri înapoi legate 3x cât mai
DEPRINDERI înapoi din chemuit în ghemuit corect
LOR MOTRICE -torente a câte 3 rostogoliri
înapoi din ghemuit în ghemuit
2. Educarea forŃei (15min) -explicaŃia -să fie atenŃi
At 1: pe perechi faŃă în faŃă, 2 serii - conversaŃia la indicaŃiile
genoflexiuni cu săritură şi bătaie a câte -observarea profesorului
din palme cu partenerul 30 sec -4 ateliere a demonstraŃia -să păstreze
At 2: din aşezat depărtat faŃă în timp câte 4 staŃii ritmul de
EDUCAREA
faŃă, de mâini apucat, ridicări de lucru, execuŃie
REA FORłEI ŞI
trunchi iar 20 - exersare
REZISTENłEI
At 3: din culcat facial cu braŃele sec
sus, ridicări de trunchi pauză
At 4: flotări cu bătaie din palme,
băietii cu bătăi, fetele simple
REVENIREA -alergare uşoară -conversaŃia
ORG DUPĂ 2’ -în coloană -explicaŃia -exerciŃiile
EFORT -mers ex de respiraŃie câte unul, de relaxare
(2min.) să fie ample
-reorganizarea colectivului de 40’’ -conversaŃie
CONCLUZII
elevi 40’’ -în linie pe -aprecieri -să facă
APRECIERI
-aprecieri şi recomandări un rând autoaprecieri
RECOMAND
ĂRI (1-2min)
CLASA-a-V-a
Materiale didactice: saltele, bastoane, cronometru, mingi
Temele lecŃiei: 1. Educarea supleŃei

2. ÎnvăŃarea rostogolirii înainte şi înapoi din depărtat în depărtat
Psihomotrice: 1.să execute rostogolirile conform modelului;
3.să execute exerciŃiile de supleŃe cât mai corect.
2. să creeze situaŃii noi pentru educarea supleŃei;
29
Sociale: 1. să colaboreze cu profesorul.

Estetice 1. să aprecieze frumuseŃea execuŃiei;
2. să aprecieze calităŃile colegilor.
VERIGA ŞI CONłINUT DOZA STRATEGII DIDACTICE

DURATA SISTEME DE ACłIONARE RE FORME DE METODE INDICATII
SAU MIJLOACE LUCRU METODICE
ORGANIZA -adunarea, 20sec conversaŃia, -să pastreze
REA -alinierea, 10sec -explicaŃia, liniştea,
COLECTI- -controlul Ńinutei, 20sec -în linie pe -exersarea. -să fie atenŃi
VULUI DE -controul stării de sănătate, 10sec un rând la comenzile
ELEVI (2 min) -anunŃarea temelor şi a 30sec profesorului
obiectivelor lecŃiei,
PREATIREA -alergare uşoara, 2xD demonstraŃia
ORGANISMU -mers pe vf. cu mâinile sus, 1XD -în coloană -explicaŃia -să păstreze
LUI -mersul piticului cu Ńinerea 1XD câte unu -exersarea. locul în
PT EFFORT (6 mingii între parteneri, formaŃii,
min) -mers cu pas fandat şi trecerea 1XD
mingii printre picioare,alternând
cu partenerul,
-mers cu ridicarea piciorului şi 1XD
menŃinere 2,3 sec,
-pas adăugat, partenerii faŃă-n 1XD
faŃă, mingea Ńinută în ambele
mâini
1-P.I.-Stând depărtat
INFLUENłAR 1,3-aplecarea capului
EA înainte/înapoi conversaŃia -să păstreze
SELECTIVA A 2,4,6-rev în P.I. liniştea,
APARATULUI 5,7-îndoirea picioarelor şi
LOCOMOTOR ridicarea braŃelor sus cu percuŃie -explicaŃia,
(8 min) 8-rev în P.I.
2-P.I.-Stând depărtat cu mâinile
pe şold -să păstreze
1,3-răsucire atr. Stg(dr) locul în
2,4,6-rev în P.I. demonstraŃia formaŃie,
5,7-aplecarea tr. Înainte cu
întinderea br. Sus
8-rev în P.I. -exersarea
3-P.I.- Stând
1,3-fandare înainte pe pic. -în trepte
stg(dr) cu ridicarea br. lateral câte trei
2,4,6-rev în P.I -să fie
5,7-îndoirea tr. Înainte şi atenŃi la
ridicarea br.sus 4x8T observarea direcŃia de
8-rev în P.I. execuŃie
4-P.I.- Pe genunchi
1.3-întindera pic. stg(dr) lateral
30
şi ridicarea br. sus cu percuŃia

palmelor
2,4,6-rev în P.I.
5,7-întinderea pi. stg(dr) înapoi -aprecieri -să asculte
şi ridicarea br. lateral stimulative comenzile
8-rev în P.I profesorului
5-P.I.-Aşezat depărtat
1,3-ridicarea şi îndoirea pic
stg(dr) şi rid br. lateral
2,4,6-rev în P.I.
5,7-îndoire răsucită stg(rd) şi
ridicarea br. sus -să fie
8-rev în P.I. atenŃi la
6-P.I.-Culcat dorsal cu braŃele numere,
sus
1,3-departarea pic lateral şi .
coborârea braŃelor lateral
2,4,6-rev în P.I.
5,7-ridicarea şi îndoirea
pic.stg(dr)
8-rev în P.I
7-P.I.- Stând
1,3-sarit în depărtat cu ridicarea
br. înainte
2,4,6-rev în P.I
5,7-sărit în fandare înainte pe pic
stg(dr) şi rid br drept înainte şi a
celui stg lateral
8-rev în P.I
8-P.I.- Stând depărtat
1,3-sărit cu aprop pic şi ridicarea
br. sus cu percuŃia palmelor
2,4,6-rev în P.I
5,7-sărit. cu încrucişarea pic.
8-rev în P.I
Educarea supleŃei (15min) -explicaŃia -să păstreze
Aparat 1:-aşezat depărtat, 30’’ -în linie pe distanŃa
bastonul de capete apucat două rânduri -să fie atenŃi
aplecarea trunchiului înainte -conversaŃia la indicaŃiile
EDUCAREA
Aparat 2:-stând spate-n spate 30’’ profesoruluii
VITEZEI,
bastonul de capete apucat, pas ndicaŃii
SUPLEłEI ŞI
înainte cu extensia trunchiului demonstraŃia -să execute
COORDONĂ
Aparat 3:-fandare spate-n spate, 30’’ cât mai
RII
bastonul de capete apucat corect
menŃinere -exerciŃiile
Aparat 4:-din culcat facial, 30’’ să fie
bastonul de capete apucat, executate cât
extensie mai amplu
31
ÎnvăŃarea rostogolirii din -explicaŃia -să păstreze

depărtat în depărtat înainte- liniştea şi
înapoi (15 min) demonstraŃia ordinea în
-rostogoliri înainte şi înapoi din 3X formaŃie
ÎNVĂłAREA, ghemuit în ghemuit conversaŃia
CONSOLIDAR -rostogolite înainte din depărtat 2X -exersarea
EA ŞI în depărtat cu ajutor -să execute
PERFECłION -rostogolire înainte fără ajutor- 2X 4 grupe a -aprecieri conform
AREA rostogolire înapoi cu ajutor câte 6 elevi stimulative cerinŃelor
DEPRINDERI rostogolire înapoi fara ajutor la saltea profesorului
LOR MOTRICE -rostogolire înainte din depărtat 3X
în depărtat legată cu rostogolire -să execute
înapoi din depărtat în depărtat cât mai
-torente de rostogoliri din 3X corect
ghemuit în depărtat şi invers
REVENIREA -alergare uşoară
ORG DUPĂ 2’ -în linie pe conversaŃia -exerciŃiile
EFORT -mers cu exerciŃii de relaxare un rând -explicaŃia de relaxare
(2min.) să fie ample
-reorganizarea colectivului de 30’’ -conversaŃia
CONCLUZII
elevi -în linie pe -aprecieri -să facă
APRECIERI
-aprecieri şi recomandări 60’’ un rând stimulative autoaprecieri
(1-2 min)
CLASA-a-VI-a
Materiale didactice: saltele, bastoane, cronometru
Temele lecŃiei: 1. Educarea supleŃei

2. ÎnvăŃarea rostogolirii înainte prin săritură
Psihomotrice: 1.să execute rostolirile conform modelului;
3.să execute exerciŃiile de supleŃe cât mai corect.
3.să creeze situaŃii noi de legări ale rostogolirilor.
Sociale: 1.să colaboreze cu profesorul.
32
VERIGA ŞI CONłINUT STRATEGII DIDACTICE

DURATA SISTEME DE ACłIONARE DOZA FORM DE METODE INDICATII
SAU MIJLOACE RE LUCRU METODICE
ORGANIZA - adunarea; 10 min -conversaşia
REA - alinierea; 20 min -exersarea -să păstreze
COLECTI- - salutul; 10 min -în linie pe frontală ordinea şi
VULUI DE -controlul Ńinutei şi a stării de 30 min un rand -explicaŃia disciplina în
ELEVI (2 min) sănătate; 20 min formaŃie
- anunŃarea temelor si obiectivelor
lectiei;. 30 min
PREATIREA -întoarceri pe loc la stg.,dr. -observarea -să păstreze
ORGANISMU - mers cu rulare călcâi vârf; 10 m -în coloană ritmul de
LUI -mers pe partea exterioară a labei 10 m câte unu execuŃie
PT EFORT piciorului; 10 m
(6 min) -mers pe partea interioară a labei 10 m
piciorului; 10 m
-mers pe vârfuri cu braŃele sus
-mers pe călcâie cu mâinile la
spate; 10 m
-mers ghemuit cu bastonul la demonstraŃia
ceafă de capete apucat.
-din deplasare ducerea piciorului 20m
la sezută cu mentinerea bastonului
la picior câteva secunde. 20 m -exersarea
-din deplasare ridicarea
genunchiului sus cu trecerea 20 m -să fie atenŃi
bastonului pe sub genunchi (stg. la indicaŃiile
,dr); 20 m -explicaŃia profesorului
-din deplasare balansarea
alternativă a picioarelor înainte cu 20 m
trecerea bastonului pe sub picior.
- din deplasare fandări alternative
cu trecerea bastonului pe sub 20 m
picior
-alergare uşoară cu bastonul
înainte de capete apucat. 20’’
Ştafetă:
-săritură într-un picior până la
jumatea terenului 3’
-sărituri pe 2 picioare
-alergare cu spatele înapoi până la
jum.
-alergare de viteză
33
1.PI:Stand depărtat cu mâinile pe

şold
INFLUENłA 1-aplecarea capului înainte
REA 2,4,6-rev în P.I demonstraŃia
SELECTIVA A 3-aplecarea capului înapoi 4x8T
APARATULUI 5,7-aplecarea capului stg(dr)
LOCOMOTOR 8-rev în P.I
(8 min) 2.P.IStând depărtat -explicŃia
1-rid pe vf şi a br lateral
2,4,6-rev în P.I. -să păstreze
3-îndoirea pic şi rid br sus cu per- dist şi
cuŃia palmelor 4x8T -în trepte câte -conversaŃia liniştea
5,7-îndoirea tr lateral stg(dr) şi rid patru
mâinilor pe şold
8-rev în P.I
3.PI :Stând -aprecieri
1,3-fandare laterală stg(dr) cu percuŃ stimulative
2-rev în P.I
3-pas lateral dr(stg) cu aplecarea tr
Înainte şi rid braŃelor lateral 4x8T
6-îndoirea tr şi rid br sus -exersarea -să
7-îndreptarea tr şi cob br lateral urmărească
8-rev în P.I direcŃia de
4.PI :Sprijin aşezat execuŃie
1,3-depărtarea pic -observarea
2,4,6-rev în P.I 4x8T
5,7-rid şi îndoirea pic stg(dr)
8-rev în P.I
5.PI : Sprijin aşezat depărtat
1,3-îndoire laterală stg(dr) şi rid br sus -să păstreze
2,4,6-rev în P.I ritmul de
5,7-apropierea şi îndoire apic execuŃie
8-rev în P.I
6.P.Istând cu mâinile pe şold 4x8T
1,3-sărit în fandare înainte pe pic stg(dr)
2,4,6-rev în P.I
5,7-săritură în depărtat
8-rev în P.I
7.P.I:Stând 4x8T
1-2-sărit pe pic st
3-4-sărit pe pic dr
5,6,7-sărit ca mingea cu percuŃia palmelor
8-rev în P.I. 4x8T
EDUCAREA Educarea supleŃei (15 min) 30’’ demonstraŃia
VITEZEI, StaŃia 1: -din aşezat apropiat, explicaŃia -să execute
SUPLEłEI ŞI aplecarea trunchiului şi atingerea - în linie pe observarea corect,
COORDONĂR vârfurilor picioarelor cu mâinile şi 30’’ două rânduri conform
II menŃinere indicaŃiilor
StaŃia 2: -din stând depărtat, spate profesorilor
în spate cu braŃele sus de mâini 30’’
34
apucat, fandare înainte cu cu 30’’

extensia trunchiului şi menŃinere Cu
StaŃia 3: -stând depărtat de mâini pauze
apucat,depărtarea picioarelor până între
la senzaŃia de durere, menŃinere staŃii
StaŃia 4: -stând depărtat, îndoirea de 15
trunchiului înainte , cu ridicarea sec
braŃelor sus, menŃinere
Consolidarea rostogolirii prin
ÎNVĂłAREA săritură (15 min) demonstraŃia
CONSOLIDA -rostogolire din ghemuit în 4 grupe a -explicaŃia- -să păstreze
REA ŞI ghemuit înainte, câte 5 elevi aprecieri ritmul de
PERFECŞIONA - rostogolire din ghemuit în 3 ori la saltea stimulative execuŃie şi
REA ghemuit înainte prin săritură peste -observarea ordinea în
DEPRINDERIL un baston 3 ori formaŃie
OR MOTRICE - rostogolire din ghemuit în 3 ori
ghemuit înainte, cu trecere printr-
un cerc 3 ori
săritură cu extensia trunchiului cu
braŃele sus
REVENIREA -alergare uşoară 2 ture -ex de
ORG. DE -în coloană conversaŃia respiraŃie să
DUPĂ EFORT -mers cu exerciŃii de respiraŃie 20m câte unu fie ample
(2 min)
CONCLUZII -alinierea 10’’ -conversaŃia
ŞI -aprecieri 20’’ -aprecieri autoaprecieri
APRECIERI -încurajări 20’’ -în linie pe stimulative
(1-2 min) un rând
CLASA-a-V-a
Materiale didactice: saltele, mingi, cronometru, scări fixe.
Temele lecŃiei: 1. ÎnvăŃarea rostogolirii înapoi din depărtat în depărtat

2. Dezvoltarea forŃei musculare prin exerciŃii cu mingea
Psihomotrice: 1.să execute rostolirile conform modelului;
Afective: 1. să fie supărat când nu reuşeşte o execuŃie corectă.
Sociale: 1. să colaboreze cu profesorul şi coechipierii.
35
Estetice 1. să aprecieze frumuseŃea execuŃiei;

2. să aprecieze calităŃile colegilor.

ORGANIZARE -adunarea 20’’ -explicaŃia -să păstrze
A COLECTI- -alinierea 20’’ -în linie pe ordinea şi
VULUI DE -salutul 20’’ un rând -exersarea disciplina
ELEVI (2 min) -acŃiuni complexe 60’’ frontală în formaŃie
PREATIREA -alergare uşoară (joc de atenŃie-la

ORGANISMU numărul 1 elevii vor elerga cu -observarea
LUI spatele, la numărul 2 vor sării pe -să
PT EFFORT loc într-un picior, la 3 vor 1xL păstreze
(6 min) schimba sensul de deplasare) -în linie pe demonstraŃia distanŃa şi
-mers pe vârfuri cu braŃele lateral, două rânduri ritmul de
mingea Ńinută între palmele celor -exersarea execuŃie
două executante
-mers pe câlcăie, mingea la spate
prin paşi adîugaŃi
-mersul piticului, br. lat, mingea
Ńinută între palme
-pas fandat cu transmiterea mingii
partenerului
-mersul elefantului cu rularea
mingii de la un partener la altul
-paşi adăugaŃi, mingea Ńinută de
ambii parteneri
-joc prinselea pe perechi-spate în
spate cu mingea între ei Ńinându-
se de braŃe, perechea care prinde
va încerca să prindă o altă echipă
fără să scape mingea
1. PI-Stând costal stg(dr) cu pic -observarea
dr(stg) sprijinit pe şipcă şi br.
INFLUENłA lateral
REA 1,5-îndoirea pic dr.(stg) şi 4X8T demonstraŃia
SELECTIVA A ridicarea br sus cu percuŃia lor -exersarea
APARATULUI 2,4,6-rev în P.I
LOCOMOTOR 3,7-aplecarea tr. Înainte şi conversaŃia
(8 min) ridicarea br sus -aprecieri -să păstreze
8-rev în P.I distanŃa şi
2. PI- Stând costal dr(stg) ritmul de
1,5-rid pic stg(dr) sprijinit pe execuŃie
şipcă şi a br. lat 4X8T
2-răs tr dr(stg)cu ducerea mâinilor
pe umeri
3-îndreptarea tr cu întind br lateral -câte doi la
4-rev în P.I scara fixă
36
6-îndoire răs a tr dr(stg) şi rid br -să

sus 4X8T urmărească
7-îndrept tr şi cob br lateral direcŃia de
8-rev în P.I execuŃie
3. PI- Stând cu faŃa la scara fixă,
br înainte de şipcă apucat
1,3-fandare lat stg(dr(
2,4,6-rev în P.I 4X8T
5-îndoirea pic
6-extensia tr -să păstreze
8-rev în P.I liniştea
4. PI-Atârnat
2,4,6-rev în P.I 4X8T
5,7-rid şi îndoirea pic
8-rev în P.I
5. PI- Stând cu faŃa la scara fixă
1,5-rid pic stg(dr) pe şipcă cu rid
br înainte şi apucarea şipcei 4X8T
2,6-îndoire pic dr(stg) şi a br
3,7-întinderea pic şi a br
4,8-rev în P.I
6. PI- Stând cu faŃa la scara fixă
br înainte de şipcă apucat
1,7-sărit cu îndoirea pic înapoi
2,4,6-rev în P.I
3,5-sărit spre dr(stg)
8-revenire în P.I
1. ÎnvăŃarea rostogolirii înapoi -să execute
ÎNVĂłAREA din depărtat în depărtat (15 3x observarea conform
CONSOLIDA min) 5 grupe a modelului
REA ŞI -rulări din stând dep. (cu câte 5 elevi -sărespecte
PERFECłION genunchii bine întinşi) pe spate şi, 3x la saltea demonstraŃia indicaŃiile
AREA cu poziŃionarea corectă a palmelor -exersarea profesorului
DEPRINDERI pe saltea 3x -să păstreze
LOR -rostog înapoi din ghemuit în conversaŃia liniştea
MOTRICE ghemuit
-rostogoliri înapoi din depărtat în 3x
dep. pe un plan înclinat
-rostogolire înapoi din dep. în
dep. cu ajutor
-rostogolirea propriu-zisă
2. Educarea forŃei musculare demonstraŃia
VI prin exerciŃii cu mingea (15
EDUCAREA min) -să fie atenŃi
FORłEI ŞI -StaŃia 1.-dezv. musc. membrului 30’’ -exersarea la indicaŃiile
REZISTENłEI sup. cu profesorului
-din sprijin pe mâini, partenerii pauze
aşezaŃi faŃă-n faŃă, rularea mingii între
cu palma staŃii -4 ateliere a -conversaŃia
37
StaŃia 2.-dezv. musc. abdominale de 15 câte 4 staŃii

-din culcat dorsal, talpă în talpă,cu sec -să pastreze
picioarele îndoite, ridicarea ritmul de
trunchiului şi predarea mingii execuŃie
partenerului
StaŃia 3.-dezv. musc. spatelui
-din culcat facial, braŃele sus,faŃă
în faŃă ridicări de trunchiului,
mingea fiind Ńinută în mâini de
ambii parteneri
StaŃia 4.-dezv. musc. membrelor
inferioare
-săritură peste minge de o parte şi
de alta
REVENIREA -mers cu exerciŃii de relaxare 1L
ORG. DE -alergare uşoară 20m -în coloană conversaŃia -exerciŃiile
DUPĂ EFORT -mers cu mişcări de respiraŃie 1L câte unul -aprecieri de relaxare
(2min) stimulative să fie lente
CONCLUZII -adunarea 30′
ŞI -aprecieri pozitive sau negative 30′ -în linie pe recomandări -să facă
APRECIERI -salutul 30′ un rând stimulative autoaprecieri
(1-2 min)
CLASA-a-V-a
Materiale didactice: saltele, corzi, cronometru,
Temele lecŃiei: 1. ÎnvăŃarea stândului pe cap

2. Educarea fortei
Psihomotrice: 1.să execute stândul pe cap conform modelului;
3. să creeze situaŃii noi de legări ale celorlalte elemente învăŃate cu
standul pe cap.
Sociale: 1.să colaboreze cu profesorul şi coechipierii.
38

ORGANIZA -adunarea; 25sec - explicaŃia
REA COLECTI- -alinierea; 20sec -conversaŃia
VULUI DE -salutul; 15sec -în linie pe -observarea -să păstreze
ELEVI (2 min) -verificarea Ńinutei si a stării de 20sec un rând. liniştea şi
sănătate; 40sec ordinea în
-anuntarea temelor si obiectivelor formaŃie
lecŃiei.
Mers de voie ; -observarea
Mers pe varfuri, cu braŃele sus 1l+1
PREATIREA coarda pliată în 4 de capete L -să mentină
ORGANISMU apucat; 1L braŃele
LUI Mers pe călcaie cu braŃele înapoi întinse,spat
PT EFFORT (6 cu coarda de capete apucat ; 1L ele drept şi
min) Mers ghemuit cu Ńinerea corzii la demonstraŃia privirea
ceafă de capate apucat; 1L -în coloană înainte.
Din deplasare: câte unu
- ducerea piciorului la şezută cu prin
încercarea de a atinge coarda 1L desfacere -exersarea
Ńinuta cu braŃele înapoi de capete prin
apucat. 1L apropiere
- ridicarea genunchiului sus cu
tragerea acestuia cu coarda şi 1L conversaŃia -să
mentinerea lui; urmărească
- balansări alternative cu direcŃia de
picioarele întinse cu atingerea 1L deplasare
corzii care este Ńinută cu braŃele -explicaŃia
întinse înainte; 2L+2
- fandări alternative cu braŃele l
îndoite cu coarda de capate apucat
la ceafă; -să fie atenŃi
- alergare usoară cu coarda înainte la indicaŃiile
de capăt apucat . profesorului
• Jocuri:
Fereşte picioarele;
-Se formează 2-3 echipe de
studenŃi în funcŃie de numărul lor
şi se adună în formă de cerc.În
mijlocul cercului se va afla un
student care cu ajutorul unei corzi
va încerca să atingă picioarele
colegilor; astfel aceştia fiind
eliminaŃi din joc.Ultimul va fi
declarat câştigător şi va fi
aplaudat de colegi.
2.Năvodul:
StudenŃii sunt răspândiŃi în toată
39
sala.Unul din ei este ales

conducator.Acesta urmareşte pe
ceilalti,căutând să prindă unul sau
să-l atingă cu mâna.Acela care a
fost atins îl ia de mană pe
conducător şi împreună continuă
urmărirea altui copil.Pe măsură ce
sunt prinşi mai mulŃi se formează
un şir,”năvodul”.
1.P.I.Stând cu mâinile pe şold -observarea
1-2-rotarea capului spre st
INFLUENłA 3-4rotarea capului stre dr 4x8T
REA 5-rev în P.I -să
SELECTIVA A 6-îndoirea pic cu ridicare pe vf urmărească
APARATULUI 7-întinderea pic demonstraŃia directia de
LOCOMOTOR 8-rev în P.I executie
(8 min) 2.P.I.Stând cu mâinile pe şold
1,3-fandare înainte pe pic st(dr) -exersarea
2,4,6-rev în P.I 4x8T
5,7-pas lateral stg(dr)cu răsucirea
tr stg(dr)cu ridicarea br şi ducere -să păstreze
mâinilor la ceafă -conversaŃia distanŃa
8-rev în P.I 4x8T între ei.;
3.P.I.Pe genunchi
1,3-întinderea pic stg(dr)lateral şi
rid br înainte
2,4,6-rev în P.I
5,7-aşezare pe călcâie şi rid br Cocor inchis -aprecieri
dr(stg)sus 4x8T stimulative -să fie atenŃi
8-rev în P.I la indicaŃiile
4.P.ISprijin aşezat profesorului
1-depărtarea pic lateral
2,4,6-rev în P.I
înainte
7-ridicarea bazinului 4x8T
8-rev în P.I
5.P.I.Stând cu mâinile pe şold
1,3-sărit în fandare înainte
2,4,-rev în P.I
5,7-sărit în sprijin ghemuit
6-sărit cu întinderea pic(înapoi)
8-rev în P.I
6.P.I.Stând
1,3-sărit în depărtat cu rid br
înainte
2,4,-rev în P.I
Sărit cu întoarcere şi percuŃia
palmelor
8-rev în P.I
40
ÎNVĂłAREA 1. ÎnvăŃarea stândului pe cap(15 observarea -să execute

CONSOLIDAR min) conform
EA MIN)) -exerciŃii de echilibru statice demonstraŃia modelului
DEPRINDERI -cumpăna, -exersarea
LOR -stând pe un picior cu ochii -sărespecte
MOTRICE închişi cu braŃele întinse lateral 4 grupe a conversaŃia indicaŃiile
ExerciŃii ajutătoare 3x câte 6 elevi -aprecieri profesorului
-rostogolire înainte din ghemuit în la saltea stimulative
ghemuit -să păstreze
-spijin pe frunte se formează un liniştea
triunghi echilateral cu ajutorul
braŃelor şi se împinge în picioare
cu desprindere de pe sol.
-stând pe cap cu ajutor
-concurs care execută cel mai
corect stând pe cap
2 Educarea fortei (15 min) demonstraŃia
EDUCAREA Atelierul nr 1
FORłEI ŞI -din culcat facial cu braŃele întinse 30′ -exersarea -să fie atenŃi
REZISTENłEI cu,coarda pliată in 4 de capete timp la indicaŃiile
apucat ridicări de trunchi de profesorului
Atielierul nr 2 lucru -conversaŃia
-din stând coarda de capete apucat Cu
sărituri peste coardă cu piciorele pauze -4 ateliere a -aprecieri
lipite de câte 4 staŃii stimulative -să pastreze
Atelierul nr 3 20′înt ritmul de
-din culcat dorsal cu braŃele re execuŃie
întinse coarda pliată in 4 de capete staŃii
apucat ridicări de trunchi
Atelierul nr 4
-sprijin pe braŃe poziŃia flotare
treceri simultane peste coarda
întinsă pe covor
REVENIREA -alergare uşoară -conv -să păstreze
ORG. DE -mers cu accent pe inspiraŃie şi 2’ -în coloană -observarea distanŃa şi
DUPĂ EFORT expiraŃie câte unul liniştea
(2min)
CONCLUZII -alinierea 10’’ -să facă
ŞI -aprecierea 10’’ -în linie pe recomandări autoaprecieri
APRECIERI -aprecieri pozitive şi negative 10’’ un rând
(1-2 min)
41

CLASA-a-V-a
Materiale didactice: saltele, cercuri, cronometru, bastoane, mingi
Temele lecŃiei: 1. Educarea supleŃei.

2. ÎnvăŃarea rostogolirii înapoi din ghemuit în ghemuit.
Psihomotrice: 1. să execute rostolirile conform modelului;
2. să reacŃioneze prompt la indicaŃiile profesorului;
3. să execute exerciŃiile de supleŃe cât mai corect.
Sociale: 1.să colaboreze cu profesorul şi coechipierii.

ORGANIZA -adunarea, 20sec conversaŃia -să păstreze
REA -alinierea, 10sec -explicaŃia liniştea,
COLECTI- -controlul Ńinutei, 20sec -în linie pe -exersa-rea.
VULUI DE -controul starii de sănătate, 10sec un rând -să fie atenŃi
ELEVI (2 min) -anunŃarea temelor şi a 30sec la comenzi.
obiectivelor operaŃionale,
-mers în cadentă
-mers pe vârfuri cu br.sus 15m demonstraŃia
PREATIREA -mers cu ex de relax.
ORGANISMU -mers pe călc cu mâinile la ceafă 15
LUI -mers cu ex de relax.
PT EFFORT (6 -alergare usoară 10m -să păstreze
min) -mers cu ex de relax. locul în
-mers ghemuit cu palmele pe gen 15m formaŃii,
-mers cu relax.pic
-mers cu rid.altern. a genunchilor 10m
-mers cu rid.lat altern. a pic
-balansarea alten. a pic. 15m -în coloană
-mers cu fandare pic. drept câte unu -explicaŃia,
-mers cu fandare pic. stâng 10m
-alergare de viteză cu schimbare de
direcŃie la semnal 15m
-alergare usoară
42
-mers cu ex de respiraŃie 10m

ŞTAFETE
-plecare cu faŃa din pic. cu braŃul 15m -să fie atenŃi
de ştafeta în mână la comenzi
-săritură peste baston 15m
-cercuri la distanta de 3m mingea
în interiorul primului cerc 15m
-mutăm mingea dintr-un cerc in
altul 15m -exersarea.
-alergare de viteză cu atingerea
peretelui 15m
-întoarcere
-alergare de viteză 20m
-mutăm mingea înapoi în primul
cerc 20m
-saritură peste baston 15m
-predăm ştafeta
-plecare cu spatele din ghemuit 2ori
baŃul de ştafetă în mâna
-săritură peste baston
-trecere pe dedesubtul frânghiei
-săritură într-un pic(pic dr)
-întoarcere săritură într-un pic (pic
stg)
-săritură peste frânghie
-predăm ştafeta
-plecare cu spatele din ghemuit
băŃul de ştafeta în mână
-trecere pe dedesubtul frânghiei
-săritură într-un pic(pic dr)
2ori
-întoarcere săritură într-un pic (pic
stg)
-săritură peste frânghie 2ori
-alergare de viteza
-predăm ştafeta
1.P.I-stând faŃă în faŃă de mâini

apucat -să păstreze
INFLUENłA T1-aplec.cap lat dr. cu ridicarea br conversaŃia, liniştea,
REA sus
SELECTIVA A T2,4,6,8-revenire
APARATULUI T3-aplec.cap.lat stg -să păstreze
LOCOMOTOR T5-aplec.cap.înainte rid br înapoi locul în
(8 min) T7-aplec.cap.înapoi rid br înainte -explicaŃia, formaŃie,
43
2.P.I-stând fată în fată de mâini

apucat
T1-îndoirea tr spre dr -să fie atenŃi,
T2,4,6,8-revenire
T3-îndoirea tr spre stg
T5,7-alpecarea tr nr1/extensie -să asculte
tr.nr2 - în trepte demonstraŃia comenzile,
3.P.I-stând depărtat spate în spate 4x8T câte trei
de mâini apucat
T1,3- răsucire tr stg(dr) -să fie atenŃi
T2,4,6,8-reveniredr la numere,
T5-rid br lateral
T7-rid br.sus
4.P.I-stând faŃă în faŃă
de mâini apucat
T1-îndoirea pic.cu rid
braŃele înainte
T2,4,6,8-revenire
T3-ridic.pe vârf.
T5-răsucirea tr.dr.
T7-răsucirea tr.stg.
apucat
T1,5-fandare înainte pe pic dr/stg
T2,4,6,8-revenire
T3,7-fandare lat stg/dr
apucat
T1,3-îndoirea pic stg dr şi
întinderea pic dr stg lateral
T2,4,6,8-revenire în P.I
T5,7-ridicarea şi îndoirea pic stg
dr înainte
Educarea supleŃei (15 min)
Circuit pentru educarea supleŃei: 30’’ conversaŃia, să execute cât
EDUCAREA *StaŃia 1: Stând depărtat faŃă-n mai corect
VITEZEI, faŃă , braŃele înainte, palmă în
SUPLEłEI ŞI palmă, îndoirea trunchiului.
COORDONĂR Dozare: 45’’. Exercitiu pentru 30’’ -explicaŃia,
II muschii membrelor inferioare. -să păstreze
*Statia 2: Spate-n spate, bratele liniştea,
sus, de mâini apucat, fandare pe 4 grupe
piciorul drept. Dozare 45’’.
ExerciŃiu pentru muschii 30’’
abdomenului. demonstraŃia
*Statia 3: Aşezat, faŃă-n faŃă, -să păstreze
braŃele înainte, de mâini apucat, locul în
îndoirea trunchiului. Dozare: 45’’. formaŃie,
ExerciŃiu pentru muşchii spatelui. 30’’
*Statia 4: Stând faŃă-n faŃă,
44
braŃele jos de mâini apucat,

balansarea braŃelor spre stânga si
spre dreapta. Dozare: 45’’.
ExerciŃiu pentru muşchii braŃelor.
ÎnvăŃarea rostogolirii înapoi din
ÎNVĂłAREA ghemuit in ghemuit (15 min)
CONSOLIDAR ExerciŃii pregătitoare: -să execute
EA ŞI - rulări pe spate cu prinderea 3 ori -observarea conform
PERFECłION genunchilor si revenire în modelului
AREA ghemuit. demonstraŃia
DEPRINDERI - rulare pe spate cu aşezarea 2 ori -exersarea
LOR mâinilor langă urechi.
MOTRICE - rostogolire înapoi pe plan 2 ori 4 grupe a conversaŃia -sărespecte
înclinat. căte 5 elevi indicaŃiile
- executarea rostogolirii cu ajutor. la saltea profesorului
- executarea rostogolirii fără
ajutor. 3 ori
- executarea rostogolirii în torent. - să păstreze
Ştafetă : 2 echipe- se execută pe liniştea
perechi.
-rostogolire înapoi din ghemuit în
ghemuit.
-5m alergare cu partenerul în spate.
-rostogolire înainte din ghemuit în
ghemuit.
-sărituri într-un picior, mâna-n
mână cu partenerul.
-atingerea peretelui.
-sărituri cu desprindere de pe
ambele picioare, mână-n mână
cu partenerul.
-rostogolire înapoi din ghemuit în
ghemuit.
-5m de dus partenerul “roaba”.
-rostogolire înainte din ghemuit în
ghemuit.
Prima oară se execută liber, apoi
stil concurs.
REVENIREA -alergare uşoară -conv
ORG. DE -mers cu accent pe inspiraŃie şi 2’ -în coloană -exe să fie
DUPĂ EFORT expiraŃie căte unul -aprecieri ample
(2 min) stimulative
CONCLUZII -alinierea 10’’
ŞI -aprecierea 10’’ -în linie pe -aprecieri -să facă
APRECIERI -recomandări pentru activitatea de 10’’ un rând stimulative autoaprecieri
(1-2 min) timp liber
45
Întrebări şi activităŃi:
1. Care este tipologia lecŃiilor de educaŃie fizică ?

2. EvidenŃiaŃi particularităŃi ale fiecărui moment al lecŃiei specifice
ciclului gimnazial.
3. ÎntocmiŃi un proiect didactic cu două teme din gimnastică pentru clasa a
VII a.
46
CAPITOLUL IV. METODOLOGIA ÎNVĂłĂRII ŞI

CONSOLIDĂRII CONłINUTULUI
MOTRIC SPECIFIC GIMNASTICII

Formarea unei viziuni asupra metodologiei învăŃării şi consolidării
mijloacelor gimnasticii.
să identifice metodele specifice însuşirii mijloacelor gimnasticii;
să identifice procedee şi metode specifice consolidării mijloacelor
gimnasticii;
să cunoască etapele formării deprinderilor motrice specifice gimnasticii.
47
4.1. METODE ŞI PROCEDEE SPECIFICE INSTRUIRII ÎN

GIMNASTICĂ
ConŃinutul variat şi posibilităŃile multiple de aplicare şi adaptare a exerciŃiilor

la condiŃii materiale şi umane diverse au condus la o diversitate a metodelor şi
procedeelor de care dispune gimnastica.
Dintre metodele de cercetare utilizate în investigaŃiile ştiinŃifice din acest
domeniu subliniem: studiul bibliografiei, observaŃia, ancheta, experimentul, metoda
testelor, statistico-matematică şi grafică.
În scopul formării deprinderilor motrice specifice, alegerea şi stabilirea
metodelor şi procedeelor metodice depinde de unii factori precum (Grigore V., 2003,
p. 170):
dificultatea şi structura mişcărilor tehnice,
nivelul de pregătire fizică şi tehnică al executanŃilor;
stadiul procesului de formare, fixare sau perfecŃionare a tehnicii noilor
mişcări;
sarcinile parŃiale ale pregătirii;
nivelul de însuşire tehnică a mişcării (calitate, ritm, greşeli).
In procesul de învăŃare a mişcărilor în gimnastică apar unele condiŃii care
îngreunează în diferite moduri reuşita astfel:
poziŃii şi mişcări neobişnuite,
execuŃii pe suprafeŃe înguste, dure, înalte,
complexitate şi cerinŃe pretenŃioase privind calităŃile fizice,
probleme deosebite legate de orientarea în spaŃiu,
teama de accidente.
Toate aceste obligă profesorii să utilizeze procedee metodice adecvate
fiecărui caz în parte, constituit fie de specificul aparatului sau mişcării respective, fie
chiar de elevul în cauză.
Procesul de instruire în gimnastică este caracterizat printr-o continuă învăŃare
şi perfecŃionare a noi exerciŃii, elemente sau combinaŃii.
Dintre cele mai utilizate metode neverbale folosite în gimnastică evidenŃiem:
1. Metoda globală – folosită în cazul mişcărilor mai simple din punct de
vedere tehnic sau în cazul celor de dificultate în condiŃiile luării unor măsuri de ajutor
şi asigurare corespunzătoare.
Acestă metodă se foloseşte în general la elementele de complexitate mai
redusă, atunci când procesul de instruire a fost corect aplicat, având un conŃinut
raŃional orânduit, adică atunci când elevii vor găsi în experienŃa lor motrică suficiente
componente asemănătoare pe care să se sprijine învăŃarea "noului".
În gimnastică sunt mai multe elemente complexe care nu pot fi învăŃate
48
integral prin metoda fragmentară, datorită forŃelor externe care au efecte pozitiva în
realizare mişcării (elemente de elean, rotari, elemente acrobatice), deoarece
fragmentarea nu ar permite terminarea lor cu succes.
Chiar în afara celor de mai sus, ar fi de dorit ca învăŃarea globală să fie
folosită majoritar, pentru că ea înseamnă învăŃare simplificată, directă, finalizată,
comportând metodica mai puŃin elaborată.
Un argument important pentru folosirea acestei metode, se referă la economia
de timp ce poate fi obŃinută, bineînŃeles dacă ea a fost corect folosită şi învăŃarea s-a
realizat la nivelul corespunzător.
În cadrul activităŃii practice se întâlnesc ca variante ale acestei metode:
folosirea directă a mişcării sau metoda globală propriu-zisă
folosirea exerciŃiilor pregătitoare asemănătoare ca structură cu tehnica
mişcării de însuşit.
Procedeele specifice metodei globale care sunt folosite în gimnastică sunt:
executarea independentă a mişcării propuse pentru învăŃare cu ajutor din
afară sau prin şi instalaŃii speciale (lonje, gropi cu bureŃi, calupuri din
burete şi saltele ),
executarea mişcării prin utilizarea unor reglatori metodici (materiale
ajutătoare pentru uşurarea condiŃiilor de execuŃie) sau intervenŃia din
afară în fazele principale ale mişcării,
conducerea lentă prin mişcarea globală cu ajutorul cadrelor de
specialitate,
conducerea mai rapidă prin mişcare prin aceeaşi intervenŃie din afară.
ÎnvăŃarea globală în gimnastică, date fiind condiŃiile specifice, trebuie ajutată
cu unele corective sau uşurând pentru a facilita parŃial sarcinile executantului, astfel:
uşurarea poziŃiei iniŃiale sau finale;
reducerea înălŃimii aparatelor;
folosirea reglatorilor metodici (protecŃii speciale cu manşoane
amortizante, utilizarea altui aparat, caluburi burete, alte instalaŃii).
ajutorul nemijlocit al profesorului sau al altui elev de încredere;
diferite semnale auditive care să marcheze declanşarea acŃiunilor
principale, stabilesc ritmul execuŃiei, atât în spaŃiu cât şi din punctul de
vedere al intensităŃii acŃiunilor principale.
2. Metoda parŃială sau analitică – cea mai utilizată metodă practică în
gimnastică. Aplicarea acesteia este condiŃionată de fragmentarea structurii mişcării
conform necesităŃilor fără a denatura tehnica acesteia, fragmentele propuse să cuprindă
toate fazele iar gradul de fragmentare să se efectueze în funcŃie de dificultatea şi
complexitatea mişcării de însuşit.
Se referă la însuşirea separată a componentelor unui element, după care
acestea vor fi reunite în întreg. Profesorul va folosi acest procedeu metodic în cazurile
necesare, mai cu seamă la elementele de mare complexitate şi când elevul întâmpină
dificultăŃi care dau naştere la greşeli mari, ce modifică structura de bază a acestuia.
49
În gimnastica acrobatică, dacă avem de învăŃat mai multe mişcări simultane

de braŃe şi picioare asimetrice, se vor învăŃa separat, apoi se vor reuni. De regulă,
multe elemente acrobatice executate în viteză, la care fiecare fază componentă este sau
o condiŃionează pe următoarea, se pot învăŃa şi prin aceasta de a deveni stabile, fapt
care produce modificări structurale şi îngreunează învăŃarea ulterioară.
De regulă se fragmentează săriturile cu sprijin, care din cauza vitezei
deosebite în care se efectuează mai multe acŃiuni complexe, este foarte greu să fie
repetate global. La sărituri mai apare un aspect foarte important. Repetarea globală nu
permite un număr suficient de repetări pe lecŃie, pentru a înregistra un progres vizibil,
datorită elanurilor numeroase, a bătăilor şi aterizărilor, care obosesc prematur elevul.
În acest caz, se repetă fragmentat componentele mai dificile, de un număr
semnificativ de ori, în condiŃii favorizante şi deseori simplificate, părŃi care apoi se
reunesc apropiindu-se de forma finală a unei săriturii. Când această parte s-a însuşit în
formă acceptabilă se reuneşte cu elanul, trecându-se la execuŃia globală, cu ajutor la
început, dacă este cazul.
Această metodă de învăŃare se poate folosi şi pentru corectarea sau
clarificarea unor componente de bază din elementele complexe, care se degradează
periodic, din diferite cauze.
Pentru învăŃarea fragmentată se vor utiliza exerciŃii de structură asemănătoare
elementului respectiv, obŃinându-se un transfer pozitiv. Folosirea exerciŃiilor ajutătoare
face parte integrantă din învăŃarea fragmentată.
Imbinarea metodei analitice cu cea globală se va face numai după parcurgerea
exerciŃiilor pregătitoare şi ajutătoare, prin gradarea elanului, a înălŃimii aparatului, a
ajutorului, etc.
Totodată pentru o bună însuşire a noilor mişcări se mai folosesc metode
intuitive (demonstraŃia, observaŃia execuŃiei proprii sau a altor executanŃi) şi metode
verbale (explicaŃia, conversaŃia). Pentru formarea unei tehnici corecte, este necesar să
se folosească demonstraŃia şi materialele intuitive (desene, chinograme, filme, video-
magnetofoane, etc.). Alte metode utilizate în procesul de învăŃare a noilor tehnici,
corelate cu cele evidenŃiate mai sus sunt asigurarea, ajutorul, corectarea greşelilor ce
pot apărea pe parcursul instrurii şi programarea algoritmizată.
Folosirea exagerată a ajutorului în timpul învăŃării mişcărilor (cu excepŃia
celor periculoase) frânează dezvoltarea spiritului de independenŃă, a initiaŃivei şi
încrederii în posibilităŃile proprii.
Pentru pregătirea fizică se recomandă folosirea cu discernamant a unor
metode moderne dintre care amintim:
• metoda contracŃiilor izometrice, îmbinată cu cea a contracŃiilor izotonice,
pentru dezvoltarea forŃei necesare mişcărilor cu caracter static şi dinamic;
• metoda „power training", pentru dezvoltarea forŃei în regim de viteză şi a
detentei;
• metoda în circuit, specifică gimnasticii, pentru dezvoltarea complexă a
calităŃilor fizice;
50
• metoda intervalelor şi a repetărilor, adaptată în vederea dezvoltarii

rezistenŃei specifice.
Utilizarea metodelor de învăŃare analitică şi globală are o însemnatate
deosebită. Aceste metode trebuie studiate de fiecare profesor şi aplicate în funcŃie de
cerinŃele programei şcolare, vârstă, sex, nivel de pregătire.
4.2. FORMAREA ŞI CONSOLIDAREA DEPRINDERILOR

SPECIFICE GIMNASTICII
In procesul de învăŃare şi perfecŃionare al deprinderilor specifice gimnasticii
(elementelor), se succed în ordine 3 momente mai importante:
formarea reprezentării mişcărilor
învăŃarea mişcărilor
fixarea şi perfecŃionarea deprinderilor.
4.2.1. FORMAREA REPREZENTĂRII MIŞCĂRILOR
Mişcarea de învăŃat va fi prezentată cu denumirea terminologică şi cu

precizarea locului ei în sistemul de deprinderi însuşite anterior, sugerându-se asocieri
şi puncte de sprijin printre cunoştinŃele existente deja.
Formarea corectă a reprezentării noii mişcări, se obŃine prin intermediul
demonstraŃiei şi explicaŃiilor. Cu acest prilej, elevii vor fi sfătuiŃi să "execute mintal"
mişcarea, pentru a parcurge corect succesiunea acŃiunilor, durata, deplasările
diferitelor segmente, intensitatea efortului (în măsura posibilităŃilor).
În etapa formării reprezentării, a formării imaginii cât mai fidele despre
mişcarea respectivă, organele de simŃ colaborează pentru recepŃionarea senzaŃiilor
tactile, vizuale şi auditive, pe care prin analiza şi sinteză le transformă în imaginea
model, pre care ulterior se va strădui să o reproducă în procesul învăŃării.
Pe parcursul învăŃării, continuă rolul analizatorilor: auditiv, apoi cel vizual,
iar mai apoi şi cel chinestezic.
DemonstraŃia trebuie să fie cât mai sugestivă, clară şi exactă. În acest scop se
va utiliza material ajutător (planşe, schiŃe făcute pe loc, kinograme, execuŃii ale
colegilor cu aptitudini sau chiar ale profesorului dacă mai poate).
Ea va fi însoŃită de precizarea acŃiunilor şi momentelor principale precum şi a
celorlalte detalii semnificative care însoŃesc demonstraŃia, se vor acorda diferenŃiat, în
funcŃie de puterea de înŃelegere şi de vârsta elevilor. La cei din clasele mai mici (V-VI)
predomină mijloacele intuitive, globale, iar la cei mai mari se vor folosi din ce în ce
mai multe aspecte precise de biomecanică.
51
4.2.2. ÎNVĂłAREA MIŞCĂRILOR
In procesul de învăŃare directă a elementelor, se impune rezolvarea

următoarelor sarcini:
• clasificare senzaŃiilor kinestezice;
• controlul asupra mişcărilor;
• corectarea greşelilor.
In prima etapă, adică la efectuarea primelor încercări, elevul îşi reprezintă
mişcarea în mod global sesizând numai forma exterioară a ei, senzaŃiile şi
reprezentările motorii fiind confuze. Chiar dacă mişcarea este executată corect,
executantul nu este suficient de conştient ce trebuie să simtă când mişcarea a fost bine
executată.
Integrarea explicaŃiilor cu mişcarea propriu-zisă, apariŃia senzaŃiilor proprii
elementului respectiv nu poate avea loc decât prin intermediul repetărilor.
Pentru încercarea mişcării fără teama de accident, pentru a lucra degajat şi a
se putea concentra numai asupra acŃiunilor necesare, condiŃiile de exersare vor trebui
uşurate sau create condiŃii favorabile. Ajutorul acordat de profesor sau de colegi
nemijlocit, va favoriza reuşita mişcării, va face posibilă clarificarea tuturor senzaŃiilor
specifice mişcării (elementului), senzaŃii venite de la senzorii musculari, articulari,
tactili, auditivi si vizuali.
Pe măsură ce procesul de clarificare kinestezică a mişcării se îmbunătăŃeşte
iar intensitatea, direcŃia, durata acŃiunilor se aproprie de cele necesare, ajutorul se
reduce, transformându-se în asigurare. Prin repetări, elevul va reuşi să-şi creeze o
imagine clară acŃiunilor necesare, elementul respectiv căpătând un corespondent precis
în reprezentările lui.
De mare importanŃă este capacitatea de autocontrol a acŃiunilor săvârşite,
putându-se sesiza componentele incorecte şi trece la corectarea greşelilor.
4.2.3. CORECTAREA GREŞELILOR
Corectare greşelilor constituie o sarcină importantă şi de bună calificare

profesională, pe care profesorul trebuie să o efectueze cu îndemânare şi eficienŃă.
Acest lucru se realizează numai pe măsură ce se repetă mişcările. Se începe prin
greşelile ce modifică structura de bază a mişcării, apoi se vor înlătura cele secundare.
Pentru eficacitate reală se vor urmări eliminarea cauzelor apariŃiei greşelilor şi
anume:
înŃelegerea greşită a tehnicii;
ajutor fizic prea mult sau prea redus la primele încercări;
mişcarea este prea complexă faŃă de experienŃa anterioară a elevului,
acesta negăsind în cunoştinŃele lui anterioare, nici un punct de sprijin;
52
lipsuri importante din punct de vedere al pregătirii fizice specifice

mişcării abordate;
repetări mult necontrolate şi necorectate;
utilizarea incorectă a forŃelor externe şi interne faŃă de tehnică raŃională a
mişcării;
lecŃie prost organizată (densitate necorespunzătoare, încălzire
defectuoasă, moment neprielnic pentru începerea învăŃării de noutăŃi,
oboseala, etc);
cauze legate de suportul psihologic şi motivaŃie.
In cazul unui proces de învăŃare bine condus, nu este posibilă apariŃia
greşelilor mari, care odată fixate se înlătură greu, cu un consum neraŃional de energie
fizică şi nervoasă în plus. Un rol important în prevenirea greşelilor o au exerciŃiile
ajutătoare, constituite special pentru uşurarea învăŃării, apropiindu-l pe elev de
structura de bază a mişcării, mai direct sau în trepte.
Dacă se ajunge la învăŃarea greşită a unui element, se va trece la corectare,
folosind după caz unul din procedeeele:
se întrerupe învăŃarea, pentru a o relua mai târziu;
se va începe învăŃarea în parate opusă (unde este cazul);
se va utiliza un ajutor şi o asiguare mai masivă pentru a uşura sarcina
gimnastului, acesta putând să se concentreze mai eficient pe acŃiunile
principale;
se va sări peste element, învăŃându-se altul mai greu dar cu structură
asmănătoare;
cerem elevului să explice detaliat tehinca elementului.
4.2.4. FIXAREA ŞI CONSOLIDAREA DEPRINDERILOR
După eliminarea greşelilor (dacă au fost), execuŃia fiind considerată corectă,

se trece la fixarea ei. Aceasta se realizează prin repetări în condiŃii neschimbate
(acelaşi sens, cu aproximativ aceiaşi asistenŃă, pe acelaşi aparte, cu acelaşi elan, etc).
Fixarea mişcărilor se consideră satisfăcătoare, când majoritatea mişcărilor
reuşesc un bun nivel de stabilitate şi corectitudine. După fixare urmează ca deprinderea
să fie consolidată, ceea ce implică o creştere calitativă deosebită şi capacitatea de a o
folosi în condiŃii schimbătoare.
Creşterea calitativă proprie unei deprinderi perfecŃionate, se caracterizează
prin:
executarea tuturor componentelor elementului este precisă, fluentă,
amplă, dagajată, economică, expresivă;
în totalitate mişcarea nu dă impresia că este executată cu efort, pare
naturală iar prin respectarea stiului specific algimnasticii devine, estetică.
Pentru fiecare din cele două carecteristici ale deprinderilor consolidate, se va
53
lucra în mod special astfel:

1. pentru creşterea calitativă a execuŃiei vom folosi repetarea de nenumărate
ori cu maximă exigenŃă privind toate componentele, cu accentuarea fiecărui aspect
vizat, eventual chiar "desprinzând" unele acŃiuni care manifestă calitate slabă şi
prelucându-le separat, până se ajunge la o automatizare de înaltă calitate;
2. pentru obŃinerea stabilităŃii în condiŃii schimbătoare, se vor folosi
următoarele procedee:
modificarea înălŃimii aparatului;
schimabrea locului sau a orientării acestuia în sală;
legea mişcării în combinaŃii diverse;
lucru pe aparte diferite având caracteristic diverse;
lucru în condiŃii de mediu neobişnuite;
lucru fără asigurare sau asistenŃă;
4.3. INSTALAłII UTILIZATE ÎN PROCESUL DE

ÎNSUŞIRE A DEPRINDERILOR ÎN GIMNASTICĂ
Planul înclinat este o instalaŃie utilizată pentru creşterea vitezei în
rostogolire. Există mai multe posibilităŃi de realizare a planului înclinat:
trambulina elastică acoperită cu o saltea;
capac de ladă sprijinit pe o bancă;
saltea pliată sub o altă saltea;
două bănci apropiate fixate cu un capăt la scara fixă şi acoperită cu o altă
saltea.
Trambulina rezemată se aşează pe o bancă de gimnastică şi se acoperă cu o
saltea. Este indicată în exersarea îndreptării de pe cap, răsturnării înainte cu zbor.
Culoarul este din două sfori sau cordon elastic paralele depărtate la 30-40 cm
şi la o înălŃime de 20-30 cm de sol. Lungimea acestora variază între 2-4 m. Este utilizat
pentru menŃinerea direcŃiei la roata laterală.
Unghiul este realizat dintr-o sfoară sau cordon elastic dispus în V. Vârful este
ancorat iar capetele sunt Ńinute de parteneri. Se utilizează pentru menŃinerea direcŃiei la
roata laterală şi roata întoarsă.
Întrebări:
1. DescrieŃi metodele şi procedeele specifice instruirii în gimnastică.

2. Care sunt etapele formării şi consolidării deprinderilor în gimnastică ?
3. Ce instalaŃii pot fi utilizate în procesul de însuşire a deprinderilor în
gimnastică ?
54
CAPITOLUL V. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII

EXERCIłIILOR DE FRONT ŞI
FORMAłII ÎN CICLUL GIMNAZIAL
• Prezentarea principalelor repere metodologice pe care le implică predarea

exerciŃiilor de front şi formaŃii în ciclul gimnazial.
• să generalizeze acŃiunile pe loc, din deplasare, formaŃiile şi schimbările de

formaŃii în lecŃia de educaŃie fizică din ciclul gimnazial;
• să utilizeze diversificat exerciŃiile în concordanŃă cu particularităŃile de
vârstă şi pregătire a elevilor.
55
5.1. EXERCIłIILE DE FRONT ŞI FORMAłII –

CARACTERISTICI, SISTEMATIZARE
ExerciŃiilor de front şi formaŃii sunt acŃiuni efectuate de pe loc şi în deplasare
folosite în scopul organizării colectivului în lecŃie, captării atenŃiei şi creării unei bune
dispoziŃii pentru lucru, disciplinării colectivului, sincronizării acŃiunilor colectivului,
educării simŃului ritmului şi al tempoului.
ExerciŃiile de front şi formaŃii contribuie la educarea unei Ńinute corecte, la
dezvoltarea memoriei, prezenŃei de spirit, promptitudinii şi siguranŃei în acŃiuni,
precum şi a coordonării. Predarea şi realizarea eficientă a exerciŃiilor de front şi
formaŃii necesită utilizarea corectă a termenilor, precum şi a comenzilor specifice
executării acŃiunilor.
ExerciŃiile de front şi formaŃii se sistematizează în trei grupe (fig.3):
- acŃiuni pe loc,
- acŃiuni din deplasare,
- alcătuiri şi schimbări de formaŃii.
FormaŃiile de adunare şi de lucru fac parte din categoria formaŃiilor de pe loc

care la rândul lor se pot sistematiza în:
- formaŃii din linie;
- formaŃii din şir.
FormaŃiilor din linie se pot alcătui, în funcŃie de scopul urmărit şi de vârsta

elevilor, în următoarele variante:
din linie pe un rând în linie pe două rânduri
din linie pe un rând în linie pe trei rânduri
din linie pe un rând în formaŃie câte patru în trepte
din linie pe un rând pe centrul sălii, în trepte.
din linie pe un rând în cocor
din linie pe un rând în cerc
din linie pe un rând în coloană câte unu
din linie pe un rând în coloană câte patru prin arc de cerc
din linie pe două rânduri în linie pe patru rânduri
din linie pe două rânduri în linie pe şase rânduri
din linie pe două rânduri în romb
56
EXERCIłII DE FRONT ŞI
FORMAłII
ACłIUNI DIN
ACłIUNI PE LOC DEPLASARE
PoziŃia de drepŃi Pasul de marş

PoziŃia de repaus ALCĂTUIRI ŞI Pasul de voie
Adunarea Deplasare laterală prin
SCHIMBĂRI DE
Alinierea paşi adăugaŃi.
FORMAłII Pasul alergător
Numărătoarea
Raportul. Trecerea mers - alergare
FormaŃia de adunare Trecerea alergare - mers
Întoarceri pe loc FormaŃia de deplasare
AcŃiuni complexe Opririle
FormaŃia de lucru întoarceri din deplasare
Schimbarea direcŃiei prin
ocolire
Fig. 3 Sistematizarea exerciŃiilor de front şi formaŃii
FormaŃiilor din şir pot fi alcătuite prin mai multe modalităŃi de efectuare şi
anume:
dintr-un şir pe două şiruri. (în coloană câte doi)
dintr-un şir în formaŃie de trepte câte trei
dintr-un şir în formaŃie câte patru în trepte
dintr-un şir în trepte câte cinci.
din două şiruri în formaŃie câte patru în şah.
FormaŃiilor din deplasare au şi ele un număr diversificat de relizare după

cum urmează:
din coloană câte unul în coloană câte doi
din coloană câte unu în coloană câte trei
din coloană câte unu în coloană câte 3-4-5 cu ocolire sau întoarcere 90O
de pe o latură a sălii.
din coloană câte unu în două coloane câte unu prin desfacere cu ocolire.
deplasări în figuri
57
- bucla deschisă, închisă

- şerpuirea
- zig-zagul
- spirala
- cercul
- arcul de cerc
- arcul dublu
- contra arcul
- optul
5.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII EXERCIłIILOR

DE FRONT ŞI FORMAłII ÎN CICLUL GIMNAZIAL
Însuşirea corectă a exerciŃiului de front şi formaŃii contribuie la desfăşurarea
organizată a lecŃiei de educaŃie fizică. Ele sunt prezente pe tot parcursul lecŃiei. Nu
trebuie însă să se exagereze în efectuarea lor la comandă pentru a înlătura caracterul
milităros al acestora.
Profesorul se va plasa în aşa fel încât să poată urmări şi să poată fi văzut de
toŃi elevii.
Comanda, care se formează printr-un antrenament îndelungat, trebuie să fie
clară, precisă, mobilizatoare, energică, dar plăcută. Ea trebuie adaptată condiŃiilor în
care se desfăşoară lecŃia pentru a fi auzită de toŃi elevii.
Există unele comenzi care cuprind numai partea a doua, săvârşitoare
(executivă) ca „drepŃi”, „stai” şi de aceea este necesară prevenirea colectivului cu o
indicaŃie (grupă, coloană, clasă) după care se dă comanda săvârşitoare. De exemplu
„atenŃie-drepŃi”, „atenŃie-stai”. Comanda prevestitoare trebuie să se dea uşor prelungit
pentru a se asigura pregătirea colectivului. Cea săvârşitoare se dă după o scurtă pauză
pe un ton energic, răspicat; profesorul trebuie să aibă o Ńinută controlată în poziŃia
stând. Când transmite comanda nu se permite să o dea din aşezat sau din poziŃii
necontrolate. Trebuie să se dea o atenŃie deosebită execuŃiei precise şi corecte a
comenzilor date.
Pe parcursul lecŃiei în loc de comenzi se pot da dispoziŃii a căror execuŃie nu
trebuie să fie unitară. De exemplu „începeŃi”, „încetarea”. Când este necesar să se
anuleze sau să se întrerupă comanda folosim dispoziŃia „la loc comanda”.
PoziŃia drepŃi nu se menŃine timp îndelungat mai ales la elevii mai mici şi se
va pune accentul pe corectitudinea poziŃiei.
Pentru uşurarea alinierii sau amplasării elevilor în unele formaŃii se vor folosi
unele repere ca linia trasată pe sol, bordura, linia de marcare a terenurilor.
Folosirea raportului se face din lecŃiile la clasele a V a şi chiar a VI a, mai
întâi într-o formă simplificată după ce s-au însuşit acŃiunile care îl cuprind, adunarea,
alinierea, numărătoarea. El se recomndă a fi efectuat prin rotaŃie de către toŃi elevii. La
58
clasele mari se poate renunŃa la această acŃiune pe loc.

La clasa a V-a, întoarcerile pe loc se însuşesc din săritură indicându-se repere
vizibile, stimulative, în planuri apropiate şi cunoscute de elevi. Pentru însuşirea
direcŃiei (stânga, dreapta) întoarcerile din săritură se vor executa cu braŃul din direcŃia
întoarcerii sus sau cu mâna pe şold. întoarcerea în doi timpi se însuşeşte încă din clasa
a II-a .
De la clasa a VII-a se vor folosi acŃiuni din ce în ce mai complexe şi anume
legarea a 2-3 şi mai multe într-o singură comandă cu scopul măririi eficienŃei
exerciŃiilor de front şi formaŃii. De exemplu „doi paşi înainte, la stânga, un pas lateral
stânga, la dreapta, un pas înapoi”. Aceste acŃiuni complexe necesită o concentrare mare
a atenŃiei elevilor.
Mersul în cadenŃă se repetă la clasa V-a cu pretenŃia încadrării tuturor în ritm.
Obişnuirea de a merge în ritm se face prin numărătoare, bătăi din palme, în tamburină,
tobă mică. Se poate executa mers pe loc şi apoi cu deplasare, cu marcarea pasului cu
piciorul stâng, bătăi din palme sau pe coapse la păşirea cu piciorul stâng din 2 în 2
timpi sau din 4 în 4 timpi, mers cu numărătoare în cor, etc. Aceste exerciŃii se pot
aplica şi la clasa a VI-a pentru anumite colective .
Opririle din mers se însuşesc din clasa V, întâi din mers pe loc şi apoi din
deplasare.
La nivelul acestor vârste se realizează schimbări de direcŃie la repere vizuale,
semnale acustice şi apoi la comandă (pe diagonală, cu ocolire, cerc).
Schimbările de direcŃie din deplasare se pot include în lecŃie încă din primele
clase gimnaziale sub formă de diagonală, zigzag, şerpuire. Locul de schimbare a
direcŃiei se va marca cu repere ca: măciuci, cuburi, etc. Pentru însuşirea lor, profesorul
va conduce coloana, apoi elevii vor executa singuri. La fel se procedează şi la
executarea deplasării în figuri.
În ciclul gimnazial se consolidează formaŃiile de adunare: în linie pe un rând,
pe două rânduri, semicerc, careu. Deplasările se vor efectua în coloană câte unu şi câte
doi.
La aceste acŃiuni se vor realiza şi treceri dintr-o formaŃie în alta.
În ceea ce priveşte ponderea exerciŃiilor de front şi formaŃii, aceasta trebuie să
fie mai mare în clasele de început de ciclu de învăŃământ, a V-a pentru a se realiza
omogenizarea privind modul de a acŃiona în colectiv.
Realizarea acestor exerciŃii pe muzică conferă o notă plăcută şi contribuie la
educarea ritmului. Se vor folosi piese muzicale în măsurile 2/4 şi 4/4.
Întrebări
• Ce tipuri de acŃiuni şi formaŃii se pot organiza într-o lecŃie de educaŃie

fizică gimnazială?
• Care sunt particularităŃile predării exerciŃiilor de front şi formaŃii la
vârsta gimnazială?
59
CAPITOLUL VI. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII

EXERCIłIILOR DE DEZVOLTARE
FIZICĂ GENERALĂ

complexelor de dezvoltare fizică generală în ciclul gimnazial.
exerciŃiilor pentru educarea forŃei şi supleŃei la ciclul gimnazial.
• să generalizeze exerciŃiile de dezvoltare fizică generală sub forma

complexelor în lecŃia de educaŃie fizică din ciclul gimnazial;
• să aplice diversificat exerciŃiile de acest tip în concordanŃă cu
particularităŃile de vârstă şi pregătire a elevilor.
60
6.1. EXERCIłIILE DE DEZVOLTARE FIZICĂ

GENERALĂ - CARACTERISTICI, SISTEMATIZARE,
MODELE
ExerciŃiile de dezvoltare fizică generală sunt mişcări naturale şi concepute
special pentru prelucrarea sistematică a grupelor musculare şi articulaŃiilor.
ExerciŃiile de dezvoltare fizică generală sunt predate sub formă de complexe
alcătuite din 8-10 exerciŃii. Alegerea şi aplicarea exerciŃiilor trebuie să se facă în
funcŃie de sarcinile urmărite, nivelul de pregătire al executanŃilor şi condiŃiile de lucru.
La alcătuirea complexului de exerciŃii trebuie respectate următoarele reguli:
• angrenarea succesivă a grupelor musculare;
• folosirea la început a unor exerciŃii ample, cu mare amplitudine şi
viteză de execuŃie redusă;
• spre mijlocul complexului se vor folosi exerciŃii cu dozare şi viteză
crecută;
• spre sfârşitul complexului exerciŃiile trebuie să angreneze mai multe
grupe musculare;
• intensitatea exerciŃiilor trebuie să ajungă la maximum la sfârşitul
complexului.
Ele se pot sistematiza după cum urmează:
ANATOMIC FORME DE
EXERCIłII DE PRACTICARE
exerciŃii pt gât DEZVOLTARE
exerciŃii libere
exerciŃii pt braŃe FIZICĂ exerciŃii cu partener
exerciŃii pt trunchi GENERALĂ exerciŃii cu obiecte
exerciŃii pt picioare
exerciŃii la aparate
CARACTERUL ACTIVITĂłII
MUSCULARE
exerciŃii de forŃă/viteză
exerciŃii de mobilitate/supleŃe
exerciŃii de relaxare
Fig. 4 Sistematizarea exerciŃiilor de dezvoltare fizică

generală
61
InfluenŃa exerciŃiilor de dezvoltare fizică generală creşte prin folosirea unor

obiecte (bastoane, mingi medicinale, gantere, hantele) şi a unor aparate (scară fixă,
bancă, etc.). Desfăşurarea complexelor de exerciŃii pe muzică, apelarea la exerciŃii
diversificate, originale, la exerciŃii tip aerobic şi step vor creşte interesul elevilor
pentru aceste exerciŃii. Treptat se va forma şi capacitatea elevilor de a conduce
executarea complexului de către colegi.
6.1.1. EXERCIłII PENTRU EDUCAREA FORłEI MUSCULARE
ForŃa musculară se dezvoltă prin exerciŃii izometrice, dinamice şi combinate

(fig. 5).
EXERCIłII PENTRU EDUCAREA

FORłEI MUSCULARE
EXERCIłII DINAMICE
EXERCIłII
IZOMETRICE exerciŃii cu
• învingerea
poziŃii menŃinute
greutăŃii propriului
pe o durată de 5-6
corp;
sec, cu intensitate
• contraacŃiunea
mare şi datorie de EXERCIłII COMBINATE
partenerului;
oxigen.
(contracŃie auxotonică) • obiecte;
deplasări ale segmentului • aparate.
cu opriri în anumite
poziŃii şi continuarea
mişcării
Fig. 5 Sistematizarea exerciŃiilor pentru educarea forŃei musculare
62
Pentru a dezvolta forŃa, exerciŃiile trebuie să îndeplinească anumite condiŃii:

a) să fie executate sistematic;
b) să depăşească în intensitate activitatea obişnuită a muşchilor;
c) intensitatea lor trebuie să crească treptat pe măsura adaptării.
Creşterea dificultăŃii exerciŃiilor pentru dezvoltarea forŃei se realizează prin
următoarele procedee:
a) schimbarea poziŃiei iniŃiale cu altele mai grele;
b) creşterea numărului de repetări şi implicit a duratei de execuŃie;
c) mărirea vitezei şi ritmului de execuŃie;
d) creşterea treptată a complexităŃii exerciŃiilor.
e) intensificarea efortului de voinŃă prin autodepăşire.
MODELE OPERAłIONALE CU CIRCUITE PENTRU EDUCAREA

FORłEI
Se lucrează câte 40 secunde la fiecare staŃie cu pauza 30”.

Schimbarea staŃiei se face la semnalul profesorului şi se execută în sensul
rotării acelor de ceas.
Circuitul nr. 1
1. Stând cu mingea Ńinută între glezne: sărituri cu genunchii la piept
2. Culcat facial pe banca de gimnastică cu bazinul la capătul băncii, coapsele pe
bancă, mingea Ńinută în ambele mâini, braŃele sus : extensia trunchiului, odată cu
ridicarea braŃelor sus şi revenire în poziŃia iniŃială.
3. Câte doi faŃă în faŃă (5m): aruncarea mingii medicinale de la piept cu două mâini.
4. Culcat dorsal pe saltea cu mingea Ńinută sus: ridicarea picioarelor la 45 grade,
concomitent cu ridicarea trunchiului şi ducerea mingii la vârfurile picioarelor.
Circuitul nr. 2
1. Stând costal faŃă de minge: sărituri peste minge stânga-dreapta pe ambele
picioare.
2. Culcat facial pe banca de gimnastică, cu o minge Ńinută între glezne.târâre cu
ajutorul braŃelor, pe două bănci unite cap la cap.
3. Genuflexiuni cu desprindere cu o minge Ńinută în mâini.
4. Culcat dorsal, braŃele sus, apucat de prima şipcă a scării fixe, mingea Ńinută între
glezne: ridicarea picioarelor la 45 grade cu revenire.
Circuitul nr. 3
1. Stând cu mingea medicinală Ńinută înainte jos: ducerea braŃelor sus, odată cu
ridicarea pe vârfuri, genuflexiuni ;
2. Sărituri succesive pe ambele picioare peste minge (înainte -- înapoi);
63
3. Flotări la banca de gimnastică (triceps) din sprijin cu mâinile pe muchia apropiată

şi călcâiele pe sol, cu mingea medicinală Ńinută între genunchi;
4. Culcat dorsal pe saltea cu genunchii îndoiŃi la 900, tălpile fixate la scara fixă,
mingea Ńinută la ceafă: ridicări de trunchi cu atingerea genunchilor cu coatele şi
revenire în culcat.
Circuitul nr. 4
1. Culcat dorsal la 2m distanŃă de un perete, pe care este trasată o linie la 1m de sol:
aruncarea mingii în perete peste linie şi prinderea ei.
2. Ridicarea şi coborârea unei bănci de gimnastică, sprijinită cu un capăt pe sol.
3. Urcare pe un scaun, urmată de coborâre.
4. Culcat dorsal: ridicarea picioarelor şi trecerea lor dintr-o parte în cealaltă parte cu
scaun (taburet).
5. Sărituri pe ambele picioare, de pe sol pe banca de gimnastică, alternativ, dreapta-
stânga (executanŃii fiind aşezaŃi între 2 bănci).
Circuitul nr. 5
1. Ridicarea şi coborârea unei bănci de gimnastică, agăŃată cu un capăt de scara fixă.
2. Culcat: ridicarea picioarelor şi trecerea lor dintr-o parte în cealaltă, peste o bancă
de gimnastică la capătul ei.
3. Culcat facial transversal capul spre bancă, de o parte şi de alta a băncii de
gimnastică, pasarea mingii colegei din faŃă cu ambele mâini şi prinderea acesteia.
4. Culcat facial, cu sprijinul picioarelor pe bancă: flotări.
5. Urcare pe banca de gimnastică, urmată de coborâre şi 5 sărituri din ghemuit în
ghemuit.
Circuitul nr. 6
1. Culcat dorsal, braŃele lateral cu hantele în mâini: ridicarea trunchiului în aşezat
cu încrucişarea braŃelor înainte, cuprinzând genunchii.
2. Culcat facial, cu trunchiul pe capacul lăzii de gimnastică aşezată transversal,
picioarele sprijinite la scară fixă, trecerea unei mingi medicinale dintr-o parte în
cealaltă peste scaun.
3. Stând cu un picior sprijinit pe o băncă de gimnastică: ridicare pe piciorul de
sprijin şi revenire. Seria următoare se schimbă piciorul.
4. Culcat facial cu abdomenul pe capra aşezată în faŃa scării fixe, cu picioarele
sprijinite la scară: fixă, trunchiul îndoit înainte mâinile la ceafă, ridicări ale
trunchiului în extensie până la 450 şi revenire.
5. Culcat dorsal, braŃele sus, cu o minge între glezne: ducerea picioarelor peste cap,
aşezând-o pe palme, revenirea picioarelor pe sol, concomitent cu ridicarea
trunchiului şi îndoire lui înainte cu ducerea mingii în poziŃia iniŃială.
64
MODELE OPERAłIONALE CU PARCURSURI APLICATIVE

PENTRU DEZVOLTAREA FORłEI
Parcursul aplicativ nr. 1

Materiale: 5 bănci de gimnastică, 6 cercuri
Descriere: colectivul se împarte în 3 echipe, fiecare echipă în două grupe de
o parte şi de alta a traseului dispuşi în coloane, primii executanŃi găsindu-se în
interiorul unui cerc. La comanda profesorului pleacă elevii din partea indicată, care sar
peste prima bancă aşezată transversal în faŃă, trec apoi la capătul băncii aşezată în
lungime şi efectuează sărituri de o parte şi de alta pe toată lungimea acesteia.
Executantul sare prin păşire peste cealaltă bancă aşezată transversal lovind palma celui
din faŃă care pleacă în sens invers.
Varianta 1: Acelaşi traseu cu transportul şi predarea unei mingi medicinale
Varianta 2: Acelaşi traseu cu transportul şi predarea a două mingi medicinale
Se repetă de 4-6 ori

Materiale: 5 bănci de gimnastică şi 4 saltele.
Descriere: colectivul este împărŃit în două echipe, fiecare echipă în două
grupe de o parte şi de alta a traseului dispuşi în coloane La comanda profesorului
pleacă primii elevi, care execută în faŃa saltelei o cumpănă facială urmată de o
rostogolire înainte din depărtat în depărtat. Trece apoi în culcat facial pe banca de
gimnastică şi efectuează târâre cu ajutorul braŃelor simultan, apoi efectuează o târâre
pe sub banca de gimnastică aşezată transversal urmată de o târâre pe următoarea bancă
din culcat facial cu ajutorul braŃelor alternativ.Se execută o rostogolire înainte din
ghemuit în ghemuit şi se predă ştafeta colegului din faŃă.

Materiale: 4 bănci de gimnastică, 4 saltele.
Descriere: colectivul se împarte în două echipe fiecare aşezată la capătul
traseului La comanda profesorului, elevii pleacă din poziŃia culcat facial executând
târâre pe banca înclinată cu ajutorul braŃelor simultan, la capătul băncii trec în stând şi
efectuează o săritură dreaptă cu aterizare pe saltele urmată de două rostogoliri înainte
din ghemuit în ghemuit după care aleargă prin lateral la locul de unde a plecat.
Varianta 1: acelaşi traseu cu târâre din culcat facial cu tracŃiune alternativă a
braŃelor urmată de două rostogoliri înainte din depărtat în depărtat.
Varianta 2: acelaşi traseu cu târâre în sprijin stând urmată de două rostogoliri
înapoi din ghemuit în ghemuit.
65
6.1.2. EXERCIłII PENTRU EDUCAREA MOBILITĂłII/SUPLEłEI
Educarea supleŃei se realizează printr-un antrenament sistematic (continuitate

şi insistenŃa în executarea exerciŃiilor de întindere şi se vor executa serii de exerciŃii cu
10-15 repetări fiecare, zilnic sau chiar de două ori pe zi, după o bună încălzire.
Amplitudinea mişcărilor trebuie să crească de la o serie la alta.
EXERCIłII PENTRU EDUCAREA

SUPLEłEI
EXERCIłII ACTIVE EXERCIłII PASIVE

mişcări efectuate cu poziŃii menŃinute pe
atâta forŃă încât baza forŃelor externe
impulsul continuă (greutatea propriului
dincolo de limita corp, partener, diferite
normală pentru greutăŃi)
articulaŃia respectivă
Fig. 6 Sistematizarea exerciŃiilor pentru educarea supleŃei
Pentru educarea mobilităŃii/supleŃei se foloseşte cu succes metoda

stretchingului care are la bază respectarea unor reguli:
1. plasarea corectă a segmentelor pentru ca efectul să fie cel dorit
2. relaxarea zonelor întinse, simŃirea stretchingului
3. adaptarea exerciŃiilor la posibilităŃile individuale şi la condiŃia fizică care se
modifică de la un antrenament la altul
4. adaptarea, reglarea respiraŃiei (lentă, bine ritmată şi controlată)
66
5. să nu apară scuzaŃia de durere. Durerea este rezultatul unor rupturi

microscopice ale fibrelor musculare. Aceste rupturi provoacă formarea unui Ńesut
cicatrizat în muşchi care, în mod progresiv, îşi pierd elasticitatea şi devin dureroşi.
SupleŃea, spre deosebire de celelalte calităŃi fizice ale omului, începe să
regreseze încă din primii ani ai vieŃii, sub influenŃa factorilor de vîrstă. Pe măsura
osificării Ńesuturilor cartilaginoase se micşorează mobilitatea în articulaŃii; către 13-16
ani se încheie procesul de formare a articulaŃiilor, acestea fiind din ce în ce mai puŃin
supuse modificărilor morfologice; aparatul ligamentar se consolidează şi, ca urmare,
elasticitatea ligamentelor este mai puŃin perfectibilă. Toate acestea se explică prin
micşorarea amplitudinii maxime posibile a mişcărilor. Astfel, încă de pe la 10-12 ani,
procentul de reducere în articulaŃiile gleznei este de aproape de 25% în articulaŃiile
coloanei vertebrale, mobilitatea scade şi mai mult de la vîrsta de 14-15 ani. Acest
regres natural al supleŃei poate fi contractat eficient în procesul de educaŃie fizică, cu
condiŃia ca subiecŃii să fie de vîrstă cît mai fragedă.
După cum s-a demonstrat prin cercetări speciale, creşterea supleŃei poate fi
mult mai uşor dirijată la elevii de vîrstă mică decît la cei din clasele superioare.
În educaŃia fizică, către vîrsta şcolară mare se pune problema asigurării unui
asemenea grad de dezvoltare generală a supleŃei care să permită însuşirea unor forme
desăvîrşite ale mişcărilor fundamentale şi manifestarea cu maximă eficienŃă a
calităŃilor fizice de bază: îndemînarea, viteza, forŃa, rezistenŃa. Dacă această sarcină
este rezolvată, pe viitor nu mărirea constituie obiectivul principal, ci menŃinerea la un
nivel optim a indicatorilor atinşi a supleŃei.
Educarea supleŃei la copii are ca prim scop asigurarea dezvoltării armonioase
a mobilităŃii în toate articulaŃiile. Dar în acelaşi timp accentul trebuie să cadă, în primul
rînd, asupra acelor verigi ale aparatului locomotor care au cea mai mare însemnătate în
însuşirea acŃiunilor aplicative necesare în viaŃă.
După cum se ştie, principalele mijloace de educare a supleŃei sunt exerciŃiile
de întindere: exerciŃii de gimnastică cu caracter relativ local, repetate de nenumărate
ori, cu amplitudinea maximă posibilă a mişcărilor şi cu creşterea treptată a acestui
maxim. Asemenea exerciŃii se utilizează la vîrsta şcolară mică, într-un regim dinamic
activ mai ales, deşi se introduce şi o anumită doză de exerciŃii statice şi pasive.
Când este nevoie să se asigure modificări însemnate în dezvoltarea supleŃei
într-un timp relativ scurt, se recomandă, în special, următoarele proporŃii în exerciŃii:
40% exerciŃii active dinamice, 40% pasive şi 20% statice. Au fost elaborate de
asemenea recomandări orientative în funcŃie de numărul de repetări, de tempoul
mişcărilor sau timpul de menŃinere. La elevii de aceeaşi vîrstă şi sex, supleŃea se
caracterizează prin mari deosebiri individuale. Evident supleŃea este în mare măsură o
calitate ereditară. Sub influenŃa exerciŃiilor care urmăresc dezvoltarea supleŃei,
mobilitatea în articulaŃii la unii copii creşte rapid şi substanŃial, iar la alŃii încet şi
neînsemnat.
Una din principalele reguli limitative, care se cere a fi respectată cu stricteŃe la
educarea supleŃei la copii şi adolescenŃi, constă în aceea că nivelul atins în dezvoltarea
67
acestei calităŃi nu trebuie să vină în contradicŃie cu formarea unei Ńinute corecte. La

vîrsta şcolară se încheie formarea bazelor morfologice ale Ńinutei şi aceasta se
transformă într-o deprindere trainică. în strînsă legătură cu cele de mai sus, paralel cu
consolidarea deprinderilor de menŃinere a poziŃiilor corecte în condiŃii statice şi
dinamice, este necesar să se asigure dezvoltarea proporŃională a supleŃei şi forŃei în
principalele verigi ale aparatului locomotor, de care depinde, într-o măsură hotărîtoare,
Ńinuta.
MODELE OPERAłIONALE PENTRU EDUCAREA SUPLEłEI
A. COMPLEXE DE DEZVOLTARE FIZICĂ GENERALĂ
COMPLEXUL NR.1
1. PI Stând cu mâinile pe şolduri,

1-4 rotarea capului spre stânga;
5-8 rotarea capului spre dreapta;
2. PI Stând
1-3 ridicarea braŃului stâng sus şi ducerea celuilalt înapoi cu arcuire,
4,8 revenire în PI
5-6 se repetă pe partea cealaltă,
3. PI Stând depărtat,
1-3 îndoirea trunchiului înainte şi ridicarea braŃelor sus cu arcuire,
4 revenire în PI;
4. PI Aşezat sprijinit înapoi,
1-2 ridicarea bazinului de pe sol cu genunchii îndoiŃi ,
3-4 revenire în PI;
5. PI Pe genunchi,
1-3 coborârea bazinului pe călcâie, îndoirea trunchiului cu braŃele înainte sus
sprjinite pe sol cu arcuire,
4 revenire în PI
6. PI Pe genunchi cu mâinile pe şold,
1-3 extensia trunchiului cu ducerea braŃelor lateral,
4 revenire în PI;
7. PI Culcat
1-4 ridicarea picioarelor la verticală şi ducerea lor peste cap
5-8 revenire în PI.
8. PI Stând,
1 pas lateral cu piciorul stâng, ridicarea braŃelor lateral,
2-3 aplecarea trunchiului înainte şi menŃinere,
4 revenire în PI;
5-8 se repetă cu celălalt picior.
68
9. PI Stând,
1-3 fandare înainte pe un picior cu arcuire cu ducerea mâinilor pe şolduri,
4,8 revenire în PI;
5-7 aceeaşi mişcare cu celălalt picior.
10. PI Stând cu braŃele lateral,
1-2, 3-4 balansarea piciorului stâng (drept) înainte şi bătaia palmelor sub el,
5,7 balans cu piciorul stâng (drept) înapoi;
6,8 revenire în PI
COMPLEXUL NR. 2
1. PI Stând,
1 ridicare pe vârfuri cu ridicarea braŃelor lateral,
2-3 încrucişarea braŃelor sus,
4 revenire în PI;
2. PI Stând depărtat cu mâinile la ceafă
1-3 răsucirea trunchiului spre stânga cu întinderea braŃelor lateral cu arcuire,
4 revenire în PI;
5-8 se repetă spre dreapta.
3. PI Stând depărtat cu braŃele sus,
1-3 îndoirea trunchiului înainte cu arcuire,ducerea braŃele înapoi,
4 revenire în PI;
4. PI Ghemuit,
1-3 rulare înapoi,
4 revenire în PI;
5. PI Pe genunchi depărtat,
1-4, 5-8 rotarea trunchiului spre dreapta (stânga);
6. PI Pe genunchi, pe călcâie aşezat,
1-2 ridicarea de pe călcâie pe genunchi cu extensia trunchiului, cu
ducerea braŃelor prin înainte sus,
7. PI Aşezat depărtat
1-4 îndoirea răsucită a trunchiului spre dreapta cu ducerea braŃelor sus cu
menŃinere;
5-8 se repetă în partea stângă.
8. PI Culcat facial,
1-3 ridicarea piciorului drept înapoi cu arcuire, ducerea braŃelor lateral,
4 revenire în PI;
5-8 se repetă pe partea stângă.
9. PI Stând,
1 ridicarea unui picior lateral,
69
2-3 fandare laterală cu arcuire,

4 revenire în PI;
5-8 se repetă cu celălalt picior
10. PI Stând pe piciorul drept, celălalt sprijinit înapoi,
1-2 balansarea piciorului stâng lateral,
3-4 aceeaşi mişcare pe partea cealaltă.
COMPLEXUL NR. 3

1-3 răsucirea capului spre stânga (dreapta);
5-7
2. PI Stând,
1 ducerea braŃelor prin lateral cu mâinile la ceafă,
2-3 ridicare pe vârfuri cu încrucişarea degetelor şi întinderea braŃelor sus cu
răsucirea lor cu palmele în sus,
4 revenire în PI;
3. PI Stând,
1-3 ducerea braŃelor prin lateral înapoi,
5-7 ducerea braŃelor înainte şi încrucişarea lor înainte;
4,8 revenire în PI
1-2 extensia trunchiului cu ducerea braŃelor sus,
5. PI Stând depărtat cu mâinile pe şolduri,
1-3, 5-7 răsucirea trunchiului spre dreapta (stânga),
6. PI Pe genunchi,
1-2 întinderea unui picior înapoi cu extensia trunchiului şi ducerea braŃelor sus,
5-8 se repetă pe partea cealaltă;
7. PI Aşezat depărtat cu braŃele înainte,
1-3 îndoirea trunchiului înainte cu arcuire,
4 revenire în PI;
8. PI Pe genunchi pe călcâie aşezat cu sprijin înainte,
1-3 ridicarea bazinului prin întinderea picioarelor în sprijin pe mâini şi
vârfurile picioarelor,
4 revenire în PI;
9. PI Stând,
1-3 fandare înainte pe piciorul stâng cu arcuire şi ducerea braŃelor înapoi cu
arcuire,
70
4 revenire în PI;
5-8 se repetă cu celălalt picior;
10. PI Stând cu braŃele lateral,
1-2 balansarea piciorului stâng înainte şi bătaia palmelor sub el,
3-4 balans cu piciorul drept înainte şi bătaia palmelor sub el;
COMPLEXUL NR. 4
1. PI Stând depărtat,
1-4 îndoirea răsucită a trunchiului spre dreapta cu ducerea braŃelor
spre vârful piciorului şi menŃinere,
5-8 se repetă în partea cealaltă.
2. PI Aşezat cu genunchii îndoiŃi,
1-3 ridicarea unui picior, îndoirea trunchiului cu pieptul pe genunchi şi
menŃinere,
4 revenire în PI;
5-8 se repetă cu celălalt picior.
3. PI Sprijin culcat înainte cu mâinile la nivelul pieptului,
1-3 îndoirea genunchilor şi întinderea braŃelor, ridicarea trunchiului în extensie
cu menŃinere,
4 revenire în PI;
4. PI Stând depărtat cu mâinile pe şolduri,
1-3 îndoirea piciorului drept, îndoirea trunchiului spre stânga cu menŃinere,
5-7 se repetă pe partea cealaltă
5. PI Pe genunchi cu mâinile pe şolduri,
1-3 întinderea unui picior lateral şi îndoirea trunchiului lateral spre piciorul
întins, cu menŃinere,
4 revenire în PI;
5-8 se repetă în partea cealaltă
6. PI Aşezat depărtat, braŃele înainte,
1-3 îndoirea trunchiului lateral spre stânga cu menŃinere,
4 revenire în PI;
5-8 se repetă în partea cealaltă
7. PI Stând pe un picior, celălalt îndoit la piept, de vârful piciorului apucat,
1-3 întinderea piciorului drept înainte-sus
4,8 revenirea în PI;
5-7 se repetă în partea cealaltă.
8. PI Stând cu un picior îndoit lateral cu o mână apucat de călcâi,
1-2 întinderea piciorului lateral sus,
5-8 se repetă pe partea cealaltă.
71
B. MODELE OPERAłIONALE CU EXERCIłII APLICATE PRIN

PROCEDEUL FRONTAL
Metoda clasică
a) ExerciŃii libere
1. Stând. 1-3 ridicarea braŃelor sus cu arcuire, 4 revenire în poziŃia stând;

2. Stând depărtat cu braŃele înainte, 1-4 ridicarea braŃelor încrucişate înainte şi
forfecarea lor în plan transversal, 5-8 coborârea braŃelor prin forfecare;
3. Stând depărtat cu braŃele înainte, 1-3 rotarea braŃelor spre înainte, 4 revenire în
poziŃia stând;
4. Stând depărtat cu un braŃ sus şi unul jos, 1-3 rotarea succesivă a braŃelor, 4
revenire;
5. Stând depărtat cu braŃele lateral, 1-4 rotarea braŃelor pe jos cu încrucişarea în
plan frontal.
6. Stând depărtat cu mâinile pe şold, 1-4 rotarea trunchiului spre dreapta (stânga);
7. Stând, 1-2 balansarea unui picior înapoi cu balansarea braŃelor sus, 3-4
balansarea celuilalt picior înapoi cu balansarea braŃelor sus;
8. Sprijin ghemuit, 1-2 ridicarea pe un picior, balansarea celuilalt înapoi şi
balansarea braŃelor sus, 3-4 revenire în sprijin ghemuit;
9. Sprijin ghemuit, 1-3 ridicarea unui picior înapoi cu palmele pe sol şi arcuire, 4
revenire în sprijin ghemuit
10. Ghemuit pe un picior, celălalt lateral, 1-3 îndoirea trunchiului înainte cu aşezarea
mâinilor pe sol şi arcuire, 4 revenire;
11. Stând, 1-2 balansarea piciorului stâng lateral cu bătaia palmelor sus, 3-4 aceeaşi
mişcare cu celălalt picior;
12. Stând cu picioarele îndoite, 1-3 depărtarea genunchilor lateral, cu tălpile
apropiate şi arcuire cu palmele sprijinite pe genunchi, 4 revenire;
b) exerciŃii pe perechi
1. Stând faŃă în faŃă, jos de mâini apucat, 1-4 balansarea braŃelor lateral spre dreapta
(stânga), întoarcere 360O cu menŃinerea prizei în timpul întoarcerii şi revenire la
poziŃia iniŃială;
2. Stând spate în spate, jos de mâini apucat, 1-2 fandare înainte cu arcuire şi
menŃinerea prizei mâinilor, 3-4 revenire;
3. Stând depărtat faŃă în faŃă, braŃele înainte palmă în palmă, aplecarea trunchiului
înainte cu arcuire;
4. Stând depărtat faŃă în faŃă, 1-2 rotarea braŃelor spre înainte, 3-4 aplecarea
trunchiului înainte şi arcuire cu presarea palmelor pe umeri;
72
5. Stând depărtat faŃă în faŃă, un partener cu trunchiul aplecat la orizontală şi cu

braŃele înapoi, răsucite cu palma în sus, celălalt partener trage de braŃe în sus.
6. Câte doi, unul înapoia celuilalt, primul stând cu braŃele sus şi mâinile încleştate
execută extensia trunchiului, partenerul cu o mână trage braŃele înapoi, iar cu cealaltă îi
presează spatele spre înainte;
7. Aşezat, faŃă în faŃă, talpă în talpă, braŃele înainte de mâini apucat, unul execută
tracŃiuni în braŃe şi coborârea trunchiului înapoi, în timp ce partenerul execută îndoirea
completă a trunchiului înainte (ferăstrăul). Se execută alternativ;
8. Culcat, partenerii cap la cap, braŃele sus, de mâini apucat, 1-4 ridicarea simultană a
picioarelor şi ducerea lor peste cap până se ajunge talpă-n talpă, 5-8 revenire;
9. Stând faŃă în faŃă cu un picior ridicat sprijinit talpă în talpă, braŃele înainte, de
mâini apucat, întinderea picioarelor înainte sus;
Metoda stretching
a) exerciŃii libere
1. Stând cu braŃele îndoite, degetele încrucişate la ceafă, se apropie omoplaŃii prin

tragerea coatelor spre înapoi, menŃinere 25-30 secunde;
2. Stând pe vârfuri, braŃele sus înainte şi încrucişate, palmele faŃă în faŃă se trag
braŃele în sus şi uşor înapoi, menŃinere 30 sec.;
3. Stând cu mâinile la spate, degetele încrucişate se apropie uşor omoplaŃii trăgând
uşor de braŃe, coatele uşor răsucite spre interior, menŃinere 30 sec.;
4. Stând depărtat, braŃele îndoite sus, se aşează mâna stângă pe cotul drept, se
execută tracŃiunea cotului înapoi, în spatele capului. Se repetă cu celălalt braŃ,
menŃinere 25 sec.;
5. Stând depărtat, îndoirea lentă a trunchiului înainte mişcare localizată la nivelul
şoldurilor, menŃinere 25 sec.;
6. Stând depărtat, braŃul stâng lateral, braŃul drept îndoit cu mâna la piept, mişcare
lentă şi amplă de răsucire a trunchiului şi a capului spre stânga, menŃinere 20
sec.(bazinul rămâne nemişcat);
7. Stând, un braŃ sus unul jos, se îndoaie braŃele cu antebraŃele la nivelul spatelui
până când degetul mâinii drepte apucă degetul mâinii stângi. Cele două mâini unite în
zona dintre omoplaŃi centrali, menŃinere 20 sec. Se repetă şi invers;
8. Stând depărtat, braŃele lateral, îndoirea laterală a trunchiului spre dreapta, mâna
dreaptă atinge genunchiul alunecând de-a lungul gambei, braŃul stâng rămâne întins
sus în prelungirea braŃului drept, menŃinere 25 sec.;
9. Stând pe genunchi, uşor depărtaŃi, extensia trunchiului cuprinzând din aproape
toate vertebratele dorsale (încetul cu încetul, pe măsură ce extensia se propagă de-a
lungul regiunii dorsale, greutatea umerilor şi partea superioară a trunchiului
accentuează gradat extensia, menŃinere 30 sec.;
73
10. Culcat facial, sprijinul mâinilor la nivelul pieptului, coatele lipite de trunchi,
bărbia sprijinită de sol, extensia uşoară a trunchiului simultan cu întinderea treptată a
braŃelor, menŃinere 30 sec.;
11. Culcat dorsal, picioarele uşor depărtate şi îndoite, mâinile apucă partea exterioară
a gleznelor, bărbia în piept, împingerea bazinului cât mai sus posibil, contractând
musculatura spatelui şi a coapselor, menŃinere 20 sec..
12. Stând, piciorul stâng îndoit înapoi, apucat cu mâna dreptă se împinge călcâiul
spre bazin. Se repetă cu celălalt picior, menŃinere 20 sec.;
13. Stând, îndoirea piciorului drept spre înapoi, apucănd glezna cu mâna dreaptă. Se
ridică braŃul stâng lateral, împingerea cât mai mult a piciorului drept spre înapoi;
14. Stând, fandare înainte cu piciorul stâng menŃinut 25 sec.. Acelaşi cu dreptul;
b) exerciŃii cu obiecte
Baston
1. Stând, braŃele sus de baston apucat de capete, 1-3 îndoirea braŃului stâng,
coborârea celuilalt trăgând bastonul în lateral şi menŃinere, 4 revenire. 5-8 aceeaşi
mişcare spre dreapta.
2. Stând depărtat braŃele sus, apucat de la capete, 1 aplecarea trunchiului înainte, 2-3
răsucirea trunchiului spre stânga cu arcuire, 4 revenire.
3. Ghemuit cu bastonul Ńinut înainte jos, apucat de capete, 1 ridicarea în stând pe
piciorul drept, balansarea celuilalt înapoi, balansarea braŃele sus, 2-3 fandare înainte
pe piciorul drept cu arcuire. 4 revenire în ghemuit, 5-8 aceeaşi mişcare cu celălalt
picior.
4. Aşezat sprijinit înapoi, genunchii îndoiŃi cu tălpile pe baston, 1-4 rularea
bastonului cu tălpile spre înainte, îndoirea trunchiului înainte cu ducerea mâinilor spre
tălpi .
5. Aşezat cu genunchii îndoiŃi, bastonul Ńinut sub tălpi, apucat de capete. 1-2
ridicarea picioarelor în echer cu ducerea bastonul până la călcâie prin alunecare, 3-4
revenire.
6. Stând cu bastonul Ńinut înainte jos apucat de capete, 1 balans lateral cu piciorul
stâng cu ridicarea braŃelor sus, 2 fandare laterală pe piciorul stâng, 3 îndoirea
trunchiului spre dreapta , 4 revenire în stând, 5-8 aceeaşi spre dreapta.
7. Stând cu bastonul Ńinut vertical apucat de capătul de sus, 1-2 balansarea piciorului
stâng spre stânga peste baston, 3-4 revenire, 5-8 aceeaşi mişcare cu piciorul drept.
8. Stând spate în spate, braŃele înapoi jos de bastonul apucat: simultan se execută pas
înainte, cu extensia pronunŃată a trunchiului.
9. Stând, bastonul Ńinut (cu mâna dreaptă îndoită la nivelul pieptului, iar cu mâna
stângă întinsă spre stânga): se execută schimbări alternative ale poziŃiilor braŃelor.
10. Stând, cu faŃa la scara fixă, la o jumătate de metru de scară, un picior sprijinit pe
şipcă la diferite înălŃimi, mâinile Ńin bastonul de capete petrecut peste umeri: extensia
trunchiului pe spate şi revenire în PI.
74
11. Stând, cu spatele la scara fixă, la o jumătate de metru, cu vârful unui picior
sprijinit înapoi pe şipcă, braŃele sus de capetele bastonului apucat: extensia trunchiului
şi revenire în PI.
12. Stând, de baston apucat: fandare înainte, extensia trunchiului cu ducerea braŃelor
sus şi revenirea în PI.
13. Pe genunchi pe călcâi aşezat, de baston înainte apucat: ridicare de pe călcâi cu
extensia trunchiului şi ducerea braŃelor în sus şi revenire.
Minge
1. Stând depărtat cu capul aplecat înainte, mingea Ńinută cu ambele mâini la ceafă.
2. Stând, depărtat cu capul aplecat înapoi mingea Ńinută cu ambele mâini sub bărbie.
3. Stând depărtat cu capul aplecat spre dreapta, mingea pe umărul stâng lipită de
cap, Ńinută cu mâna stângă. Se repetă în cealaltă parte.
4. Stând depărtat cu braŃele înapoi, mingea în ambele mâini, capul aplecat înapoi.
5. Stând depărtat cu braŃele îndoite, coatele în afară, palmele faŃă-n faŃă, mingea
între palme. presiuni pe minge cu flexia accentuată din articulaŃia pumnului;
menŃinere.
6. Stând depărtat, cu braŃele sus, de mâini apucat cu mingea blocată între ceafă şi
braŃe; menŃinere.
7. Pe genunchi, pe călcâie aşezat, mingea sprijinită cu ambele mâini pe sol: rularea
mingii pe sol cu ridicarea şezutei şi presarea palmelor pe minge.
8. Stând depărtat cu trunchiul aplecat, braŃele înapoi mingea Ńinută cu ambele mâini.
MenŃinere şi revenire în PI.
9. Aşezat depărtat, picioarele îndoite cu genunchii în afară, mâinile pe coapse,
mingea pe sol, între picioare. Presarea mâinilor pe genunchi, menŃinere.
10. Semisfoară cu braŃele sus, mingea în ambele mâini. Se execută şi pe piciorul opus.
11. Aşezat cu braŃele înainte, mingea în mâna stângă, ridicarea piciorului drept şi
trecerea mingii în cealaltă mână pe sub picior. Se execută şi cu piciorul stâng.
12. Stând depărtat cu braŃele jos de minge apucat. Ridicarea braŃului drept lateral cu
mingea susŃinută pe palmă, ducerea mâinii stângi pe şold cu răsucirea capului lateral
stânga. MenŃinere şi revenire. Acelaşi exerciŃiu cu segmentele opuse.
13. Stând depărtat, braŃele înainte de minge apucat. Ducerea braŃelor lateral dreapta
cu aplecarea capului lateral stânga, menŃinere. Acelaşi pe partea opusă.
14. Stând depărtat cu spatele la perete, braŃele înainte mingea în ambele mâini.
Răsucirea trunchiului cu atingerea peretelui şi menŃinere. Se repetă spre stânga.
15. Stând depărtat cu trunchiul îndoit, mingea la vârful piciorului stâng, sprijinită cu
mâna stângă. Rularea mingii la piciorul drept, menŃinere; rulare la piciorul stâng,
menŃinere.
16. Aşezat depărtat cu mingea între picioare, sprijinită cu ambele mâini. Rularea
mingii pe lângă piciorul drept până la vârf cu îndoirea răsucită a trunchiului şi
menŃinerea poziŃiei. Se repetă spre stânga.
17. Aşezat cu mingea pe picioare sprijinită cu ambele mâini. Rularea mingii până la
75
vârfuri cu îndoirea trunchiului şi menŃinere.

18. Aşezat depărtat, braŃele jos de minge apucat. îndoirea trunchiului lateral dreapta
întinderea braŃelor lateral la piciorul drept cu mingea susŃinută pe palmă şi îndoirea
braŃului având antebraŃul aşezat înainte pe sol; menŃinere. Se va executa şi pe partea
opusă.
Coardă
1. Stând depărtat braŃele înainte, coarda pliată în 4 de capete apucat, răsucirea
trunchiului spre dreapta cu menŃinere. Se execută şi pe stânga.
2. Stând depărtat, coarda la spate pliată în 4 de capete apucat, răsucirea trunchiului
spre dreapta cu menŃinere. Se execută şi pe stânga.
3. Stând depărtat braŃele sus coarda pliată în 4 de capete apucat, îndoirea trunchiului
lateral dreapta cu menŃinere. Se repetă şi spre stânga.
4. Stând depărtat cu trunchiul îndoit răsucit dreapta, coarda pliată în 4, în spatele
piciorului, cu ambele mâini de capete apucat menŃinere. Se execută şi spre stânga.
5. Stând depărtat, cu trunchiul răsucit dreapta (stânga) coarda pliată în două pe
umeri, de capete cu ambele mâini apucat - menŃinere.
6. Stând depărtat, braŃele înapoi jos, coarda pliată în 4 apucată cu ambele mâini de
capete. Fandare înainte pe piciorul drept (stâng) cu ducerea corzii înapoi - menŃinere.
7. Stând depărtat, tălpile pe coardă, braŃele îndoite, mâinile apucă de capete coarda
întinsă: îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braŃelor lateral. MenŃinere şi apoi
revenire.
8. Aşezat, braŃele îndoite la piept, coarda sprijinită de tălpi şi apucată de capete, cu
ambele mâini. Depărtarea picioarelor simultan cu ducerea braŃelor lateral şi îndoirea
trunchiului înainte; menŃinere.
9. Culcat dorsal, coarda agăŃată de talpa piciorului stâng (drept) Ńinută întinsă de
capete cu ambele mâini. Ridicarea piciorului stâng (drept) întins simultan cu ducerea
braŃelor sus; menŃinere şi apoi revenire. Se execută şi cu piciorul drept.
10. Culcat dorsal, cu piciorul drept îndoit, coarda pliată în 4, apucată cu ambele mâini
de capete, susŃine genunchiul drept. MenŃinere şi revenire. Se va executa şi cu piciorul
stâng.
c) exerciŃii la scara fixă
1. Stând cu spatele la scara fixă, apucat de şipca de deasupra capului cu braŃele uşor
îndoite, extensie pronunŃată a trunchiului şi menŃinere.
2. Aşezat cu spatele la scară fixă, cu genunchii îndoiŃi, apucat de şipcă cu braŃele
sus, împingerea umerilor înainte şi menŃinere.
3. Stând cu spatele la scara fixă, cu vârful unui picior sprijinit înapoi pe o şipcă cât
mai sus, braŃele lateral de şipcă apucat, un partener din faŃă îl apucă de spate şi-i
accentuează extensia trunchiului.
4. Stând cu faŃa la scara fixă la un pas depărtare, aplecarea trunchiului cu sprijinul
76
mâinilor pe şipcă, tensiune la nivelul regiunii scapulo-humerală.

5. Stând cu faŃa la scara fixă cu sprijinul unui picior pe o şipcă (la diferite înălŃimi),
îndoirea trunchiului înainte cu apucarea gleznei cu menŃinere.
6. Stând cu faŃa lipită la scara fixă, apucat la nivelul taliei, coborârea bazinului odată
cu aplecarea trunchiului înainte, braŃele şi picioarele întinse.
7. Pe genunchi cu faŃa la scara fixă, îndoirea trunchiului înainte cu ducerea mâinilor
pe şipcă şi aşezare pe călcâi, menŃinere.
8. Stând cu spatele la scara fixă, la un pas distanŃă, un picior sprijinit înapoi pe o
şipcă, braŃele sus, îndoirea trunchiului înainte cu ducerea mâinilor pe sol şi cu îndoirea
genunchiului piciorului de sprijin.
9. Stând cu faŃa la scara fixă, la un pas distanŃă, ridicarea unui picior pe o şipcă din
ce în ce mai sus.
10. Stând cu faŃa la scara fixă, apucat cu braŃele îndoite la nivelul umerilor, ridicarea
unui picior lateral pe o şipcă din ce în ce mai sus.
11. Stând cu faŃa la scara fixă, braŃele înainte de şipcă apucat, ducerea unui picior
printre braŃe sus sprijinit pe scară, deschidere maximă şi menŃinere.
12. Pe un genunchi cu faŃa la scară fixă, celălalt picior sprijinit pe o şipcă, braŃele sus,
îndoirea trunchiului înainte cu ducerea mâinilor spre scară şi menŃinere.
d) exerciŃii la, pe şi cu banca de gimnastică
1. Stând pe un picior cu faŃa la banca de gimnastică, celălalt picior sprijinit pe bancă,

fandare înainte pe piciorul de sprijin cu ducerea mâinilor pe şolduri şi cu împingerea
bazinului înainte.
2. Pe genunchi cu faŃa la banca de gimnastică la un metru depărtare, trunchiul
aplecat la orizontală cu sprijinul mâinilor pe bancă tensiune la nivelul articulaŃiei
scapulo-humerale cu menŃinere.
3. Aşezat costal la banca de gimnastică, răsucirea trunchiului spre bancă cu apucarea

muchiei depărtate cu mâna opusă peste bancă şi a muchiei apropiate cu mâna dinspre
bancă şi menŃinere.
4. Aşezat cu spatele cu spatele la bancă, braŃele îndoite şi mâinile sprijinite la
marginea băncii, întinderea lentă a braŃelor cu ridicarea bazinului până în sprijin
culcat înapoi şi menŃinere.
5. Stând pe un picior costal la bancă, cu celălalt picior sprijinit lateral pe bancă,
îndoirea trunchiului lateral spre bancă cu ducerea mâinilor pe şolduri, la ceafă sau pe
creştet şi menŃinere.
6. Stând pe un picior costal la bancă, cu celălalt picior sprijinit pe bancă, rotarea
trunchiului cu braŃele sus în ambele sensuri, Ńinând o minge sau un baston în mâini.
7. Aceeaşi poziŃie iniŃială, îndoirea cu răsucire a trunchiului spre piciorul sprijinit cu
ducerea mâinilor spre bancă sau apucarea gleznei şi menŃinere.
8. Aşezat depărtat cu spatele la bancă, îndoirea trunchiului înainte cu ducerea
77
braŃelor spre sol, sau îndoirea răsucită spre dreapta (stânga) cu ducerea braŃului opus
la vârful piciorului cu menŃinere.
9. Aceeaşi poziŃie iniŃială, cu un picior răsucit şi îndoit aşezat cu gamba pe coapsa
piciorului de jos, apucat cu mâna braŃului opus de gleznă, îndoirea trunchiului înainte
până la atingerea solului cu mâna şi tracŃiune de gleznă.
10. Culcat transversal pe bancă, cu omoplaŃii la extremitatea ei, extensia trunchiului
sub nivelul băncii cu ducerea braŃelor sus şi menŃinere.
C. MODELE OPERAłIONALE PRIN PROCEDEUL CIRCUIT
Circuit Nr. 1. (cu minge)
StaŃia 1. Stând depărtat cu trunchiul aplecat, braŃele înapoi mingea Ńinută cu ambele
mâini şi menŃinere.
StaŃia 2. Aşezat depărtat, picioarele îndoite cu genunchii în afară, mâinile pe coapse,
mingea pe sol, între tălpi. Presarea mâinilor pe genunchi, menŃinere.
StaŃia 3. Stând depărtat, cu braŃele sus, de mâini apucat cu mingea blocată între ceafă şi
braŃe; menŃinere.
StaŃia 4. Aşezat cu mingea pe picioare sprijinită cu ambele mâini. Rularea mingii până
la vârfuri cu îndoirea trunchiului înainte şi menŃinere.
Circuit Nr. 2. (cu minge)
StaŃia 1. Stând depărtat cu capul aplecat înainte mingea Ńinută cu ambele mâini la
ceafă.
StaŃia 2. Stând depărtat cu braŃele sus, de mâini apucat cu mingea blocată între ceafă şi
braŃe.
StaŃia 3. Stând depărtat cu trunchiul aplecat braŃele înapoi mingea Ńinută cu ambele
mâini.
StaŃia 4. Pe genunchi, pe călcâie aşezat, mingea sprijinită cu ambele mâini pe sol:
rularea mingii pe sol cu ridicarea şezutei şi presarea palmelor pe minge.
Circuit Nr. 3. (cu baston)
StaŃia 1. Stând, faŃă în faŃă, cu braŃele înainte, apucând reciproc bastonul de capete,
aplecarea trunchiului înainte.
StaŃia 2. Stând spate în spate, braŃele sus, de baston de ambele capete: simultan se
execută un pas înainte, extensie.
StaŃia 3. Aşezat, braŃele sus de capetele bastonului apucat: îndoirea trunchiului înainte
cu ducerea bastonului spre vârful picioarelor (1 partener), extensia trunchiului
(partenerul 2) şi invers.
StaŃia 4. Pe perechi, stând depărtat spate-n spate, bastonul pe umeri (la ceafă) de capete
78
apucat: întinderea braŃelor sus.
Circuit Nr. 4. (cu baston)
StaŃia 1. Pe genunchi pe călcâie aşezat, braŃele încrucişate de baston apucat, ridicarea

braŃelor sus, aplecarea capul înainte.
StaŃia 2. Aşezat depărtat cu braŃele înapoi jos bastonul apucat de capete, aplecarea
trunchiului înainte.
StaŃia 3.Ghemuit, braŃele jos de baston apucat, îndoirea trunchiului, îndoirea şi
depărtarea picioarelor, aşezarea antebraŃelor pe sol, cu menŃinerea prizei pe
baston.
StaŃia 4. Aşezat depărtat braŃele jos de baston apucat, extensia trunchiul şi ridicarea
braŃelor înapoi.
Circuit Nr. 5. (cu cerc)
StaŃia 1. Stând depărtat, braŃele sus, cercul apucat cu ambele mâini, aplecarea capului
înapoi şi îndoirea trunchiului lateral. Se execută în ambele sensuri.
StaŃia 2. Stând, braŃele înapoi jos, cercul dorsal sprijinit pe sol, apucat cu ambele mâini
din lateral. Răsucirea trunchiului lateral dreapta (stânga) cu ridicarea
cercului.
StaŃia 3. Aşezat, cu braŃele înainte, cercul vertical în ambele mâini apucat, piciorul
drept ridicat, călcâiul sprijinit pe cerc, ridicarea braŃelor înainte sus. Se
execută şi cu piciorul stâng.
StaŃia 4. Aşezat, cu cercul orizontal, apucat în ambele mâini, talpa în flexie sprijinită
pe arcul inferior al cercului, îndoirea braŃelor.
Circuit Nr. 6. (cu coardă)
StaŃia 1. Stând depărtat, braŃele sus, coarda pliată în 4 de capete apucat, ducerea
braŃelor spre dreapta (stânga) cu aplecarea capului spre aceeaşi direcŃie.
StaŃia 2. Stând depărtat, braŃele înapoi jos, coarda pliată în patru apucată cu ambele
mâini de capete. Fandare înainte pe piciorul drept (stâng) cu ducerea corzii
înapoi.
StaŃia 3. Stând depărtat, tălpile pe coardă, braŃele uşor îndoite, mâinile apucă de capete
coarda întinsă. îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braŃelor lateral.
StaŃia 4. Aşezat, braŃele îndoite la piept coarda sprijinită de tălpi şi apucată de capete
cu ambele mâini. Depărtarea picioarelor simultan cu ducerea braŃelor lateral şi
îndoirea trunchiului înainte.
79
Circuit Nr. 7. (pe perechi)
StaŃia 1. Stând spate în spate, cu braŃele sus de mâini apucat: păşire înainte cu acelaşi
picior şi tensiune la nivelul umerilor.
StaŃia 2. Stând spate în spate braŃele sus de mâini apucat: unul îl ridică pe celălalt pe
spate în extensie.
StaŃia 3. Stând spate în spate de mâini apucat: pas înainte cu fandare, braŃele menŃinute
apucat.
StaŃia 4. Stând depărtat spate în spate, braŃele lateral de mâini apucat: răsuciri de
trunchi stânga şi dreapta.
StaŃia 5. Stând umăr lângă la umăr, cu o mână jos apucat, cu cealaltă sus apucat:
fandare laterală spre exterior cu îndoirea trunchiului spre interior cu arcuire,
se schimbă locurile.
Circuit Nr. 8. (pe perechi)
StaŃia 1. Stând unul înapoia celuilalt, primul stând cu braŃele sus şi mâinile încleştate
execută extensia trunchiului, partenerul cu o mână trage braŃele înapoi, iar cu
cealaltă îi presează spatele spre înainte;
StaŃia 2. Aşezat, faŃă în faŃă, talpă în talpă, braŃele înainte de mâini apucat, unul
execută tracŃiuni în braŃe şi coborârea trunchiului înapoi, în timp ce partenerul
execută îndoirea completă a trunchiului înainte (ferăstrăul). Se execută
alternativ;
StaŃia 3. Culcat, partenerii cap la cap, braŃele sus, de mâini apucat, 1-4 ridicarea
simultană a picioarelor şi ducerea lor peste cap până se ajunge talpă-n talpă,
5-8 revenire;
StaŃia 4. Stând faŃă în faŃă cu un picior ridicat sprijinit talpă în talpă, braŃele înainte, de
mâini apucat, întinderea picioarelor înainte sus.
La fiecare staŃie exerciŃiile se execută pe o perioadă de 30-40 sec., cu pauză
între staŃii de 30 sec. iar circuitul se repetă de 2-3 ori.
80
6.1.3. EXERCIłII LIBERE (FĂRĂ OBIECTE)
ExerciŃiile libere se execută din poziŃii fundamentale sau derivate ale acestora
şi contribuie la localizarea mişcărilor sau la amplificarea efectelor lor.
Ele sunt folosite cel mai des în lecŃiile de educaŃie fizică şi se pot executa în
aer liber, sală, coridoare, clasă, etc. cu respectarea bazelor generale ale mişcărilor.
ExerciŃiile libere se sistematiza după cum urmează:
ExerciŃii pentru gât
EXERCIłII ExerciŃii pentru braŃe

LIBERE
ExerciŃii pentru trunchi
ExerciŃii pentru picioare
Fig. 7 Sistematizarea exerciŃiilor libere
ExerciŃiile pentru trunchi sunt de mai multe tipuri:

- ExerciŃii pentru spate
- ExerciŃii pentru părŃile laterale ale trunchiului
- ExerciŃii pentru abdomen
- ExerciŃii pentru dezvoltarea musculaturii pelviene
PoziŃiile iniŃiale pot fi stând, pe genunchi, aşezat, culcat, ele uşurând sau
îngreuind execuŃia.
Efectul este mai mare prin executarea lentă a exerciŃiului, în doi timpi mişcare
Pentru a influenŃa corespunzător grupele musculare se vor folosi poziŃii
adecvate care să excludă compensarea mişcărilor din alte articulaŃii.
Pentru a îngreuia efortul asupra musculaturii dorite exerciŃiile se pot combina
cu mişcări ale altor segmente
ExerciŃiile libere pot fi abordate corespunzător regulilor accesibilităŃii (de la
simplu la complex) şi cuprind:
81
a) ExerciŃii pentru braŃe: duceri, îndoiri şi întinderi, balansări, rotări, arcuiri.

Se execută din poziŃii care asigură fixarea trenului inferior şi obŃinerea unor poziŃii
stabile sau însoŃite de paşi, pentru influenŃarea mai profundă a articulaŃiilor şi
musculaturii se lucrează cu arcuiri. Ele pot fi însoŃite de mişcări ale capului, respectiv
aplecări, răsuciri, rotări.
b) ExerciŃii pentru picioare: balansări în diferite direcŃii, îndoiri şi întinderi,
fandări şi arcuiri. Sunt însoŃite de poziŃii diverse de braŃe, care favorizează fixarea altor
segmente sau menŃinerea poziŃiei corecte a acestora. Prin acŃiuni dinamice ale braŃelor,
poate continua prelucrarea acestora în paralel cu acŃiuni de picioare.
c) ExerciŃii pentru trunchi din următoarele grupe: aplecări, îndoiri, răsuciri,
rotări, îndreptări, aplecări şi îndoiri cu răsucire.
Dintre aceste grupe se aleg acele exerciŃii care corespund în cea mai mare
măsură conŃinutului de bază al lecŃiei.
MODELE OPERAłIONALE
COMPLEX DE EXERCIłII LIBERE
1-P.I.-Stând depărtat
1,3-aplecarea capului înainte/înapoi
2,4,6,8-revenire în P.I.
5,7-îndoirea picioarelor şi ridicarea braŃelor sus cu percuŃie
2-P.I.-Stând depărtat cu mâinile pe şold
1,3-răsucirea trunchiului spre stânga (dreapta)
2,4,6,8- revenire în P.I.
5,7-aplecarea trunchiului înainte cu întinderea braŃului sus
3-P.I.- Stând
1,3-fandare înainte pe piciorul stâng (drept) cu ridicarea braŃelor lateral
2,4,6,8- revenire în P.I
5,7-îndoirea trunchiului înainte şi ridicarea braŃelor sus
4-P.I.- Pe genunchi
1.3-întinderea piciorului stâng (dreapt) lateral şi ridicarea braŃelor sus cu
percuŃia palmelor
5,7-întinderea piciorului stâng (dreapt) înapoi şi ridicarea braŃelor lateral
5-P.I.-Aşezat depărtat
1,3-ridicarea şi îndoirea piciorului stâng (dreapt)şi rid braŃelor lateral
5,7-îndoirea răsucită a trunchiului stâng (drept) şi ridicarea braŃelor sus
6-P.I.-Culcat dorsal cu braŃele sus
1,3-departarea picioarelor lateral şi coborârea braŃelor lateral
82
5,7-ridicarea şi îndoirea piciorului stâng (dreapt)

7-P.I.- Stând
1,3-saritură în depărtat cu ridicarea braŃelor înainte
5,7-săritură în fandarea înainte pe piciorului stâng (dreapt) şi ridicarea braŃelui
drept înainte şi a celui stâng lateral
8-P.I.- Stând depărtat
1,3-sărituri cu apropierea picioarelor şi ridicarea braŃelor sus cu percuŃia
palmelor
5,7-sărituri cu încrucişarea picioarelor.
COMPLEX DE EXERCIłII LIBERE DE TIP AEROBIC
1. PI Stând - alergare pe loc cu balansarea braŃelor înainte şi înapoi, în 16 timpi ultimul

timp terminându-se cu săritură cu depărtarea picioarelor şi aterizarea în stând
depărtat.
2. PI Stând depărtat:
1-2 ridicarea braŃelor sus, prin îndoiri cu pumnii strânşi şi întinderea lor cu
deschiderea palmelor, concomitent cu îndoirea genunchilor şi ridicare pe
vârfuri:
3-4 revenire în stând depărtat, braŃele efectuând aceeaşi mişcare odată cu
revenirea la poziŃia iniŃială.
ExerciŃiul se repetă în 8 timpi, iar următorii 8 timpi se execută cu ducerea
braŃelor jos, tot prin îndoire şi întindere, picioarele efectuând aceeaşi mişcare.
3. PI Stând - mâinile pe umeri:
1-2, aplecarea trunchiului înainte odată cu rotarea umerilor spre înainte;
5-8 revenire în poziŃia iniŃială prin ridicarea trunchiului şi rotarea umerilor spre
înapoi. ExerciŃiul se repetă în 16 timpi.
4. PI Stând depărtat - braŃele lateral:
1-2 îndoirea şi răsucirea trunchiului înainte cu ducerea mâinii stângi la piciorul
drept şi revenire în poziŃia iniŃială;
3-4 exerciŃiul se repetă şi cu mâna dreaptă la piciorul stâng şi revenire în poziŃia
iniŃială.
ExerciŃiul se continuă alternativ de la stânga la dreapta în16 timpi, ultimul timp
finalizându-se în poziŃia stând.
5. PI Stând
1-2 ridicarea piciorului stâng, îndoit, la piept odată cu ducerea braŃelor întinse,
înainte cu palmele orientate înainte şi degetele în sus;
3-4 revenire în stând.
ExerciŃiul se repetă alternând ridicarea piciorului stâng cu ridicarea piciorului
drept în 16 timpi.
83
6. PI Stând - sărituri cu încrucişarea picioarelor, odată cu încrucişarea braŃelor înainte,

în 16 timpi, ultimul timp cu oprire în sprijin ghemuit.
7. PI Pe genunchi:
1-2 trecere greutăŃii spre stânga prin îndoirea trunchiului cu sprijin pe cotul
stâng, şi ridicarea piciorului drept întins, sus, piciorul stâng îndoit;
3-4 revenire pe genunchi;
5-6 mişcarea se continuă pe partea dreaptă cu revenire pe genunchi pe timpii
7-8. ExerciŃiul se repetă de 16 ori, ultimii doi timpi terminându-se în aşezat.
8. PI Aşezat cu sprijin înapoi:
1-2 îndoirea genunchilor la piept, apoi ridicarea picioarelor întinse, în echer;
3-4 îndoirea picioarelor la piept şi revenirea în aşezat, exerciŃiul se repetă de 16
ori.
9. PI Aşezat cu sprijin înapoi:
1-2 ridicarea piciorului stâng, întins, sus, mâna stângă se duce la ceafă;
3-4 revenire în aşezat.
ExerciŃiul se repetă cu piciorul drept şi alternativ stângul - dreptul în 16 timpi.
10. PI Culcat dorsal, picioarele întinse şi apropiate, ridicate la 90O, braŃele lateral pe
sol; 1-2 coborârea picioarelor îndoite, lateral stânga; 3-4 revenire în poziŃia
iniŃială. ExerciŃiul se repetă alternativ de pe stânga pe dreapta în 16 timpi,
ultimii doi timpi schimbând poziŃia în culcat facial prin rostogolire laterală şi
întoarcere 180O.
11. PI Culcat facial, mâinile la pieptului:
1-2 ridicarea trunchiului în extensie odată cu întinderea braŃelor şi sprijin pe
palme, picioarele îndoite, călcâiele la şezută;
3-4 revenire în poziŃia iniŃială.
ExerciŃiul se repetă în 16 timpi.
12. PI Sprijin ghemuit:
1-2 săritură în sprijin depărtat, picioare întinse lateral;
3-4 revenire în sprijin ghemuit.
ExerciŃiul se repetă în 16 timpi.
13. PI Stând depărtat:
1-2 ridicare pe vârfuri şi inspiraŃie profundă cu ducerea braŃelor prin lateral sus;
3-4 îndoirea trunchiului odată cu expiraŃia şi coborârea braŃelor jos şi
încrucişarea lor. Acest exerciŃiu de respiraŃie finalizează complexul, în care
ritmul a fost moderat, iar exerciŃiile mai simple.
84
6.1.4. EXERCIłII CU PARTENER
ExerciŃiile pe perechi se deosebesc prin următoarele caracteristici:

• oferă posibilităŃi de dirijare a efortului prin acŃiuni reciproce asupra
musculaturii şi articulaŃiilor;
• conştientizează executanŃii asupra efectelor exerciŃiilor;
• contribuie la educarea coordonării;
• stimulează dorinŃa de a-şi compara posibilităŃile cu cele ale partenerului;
• ridică starea emoŃională şi favorizează captarea atenŃiei.
• au o valoare formativă înlesnind relaŃii între parteneri de colaborare, de
ajutor reciproc, de întrecere etc.
Rolul partenerului poate fi diferit, în funcŃie de scopul urmărit şi anume:
• de sprijin,
• de ajutor direct
• de îngreuiere a execuŃiei
• de uşurare a execuŃiei.
COMPLEX DE EXERCIłII PE PERECHI
1. P.I. Stând faŃă în faŃă, braŃele înainte, de

mâini apucat.
1-2,3-4 îndoirea braŃului drept (stâng),
cu împingerea braŃului stâng (drept)
înainte,
Se repetă de 4X4T.
PI 4 1-3
2. P.I. Stând faŃă în faŃă:

1-3 rotarea braŃelor înainte şi
aşezarea palmelor pe umărul
partenerului şi îndoirea trunchiului
înainte cu presiuni asupra umerilor,
4 revenire în PI.
Se repetă de 4X4T.
PI 4 1-3
85
2. P.I. Stând costal, braŃul din interior apucat

de jos, braŃul din exterior sus, de mână apucat.
1-3 fandare pe piciorul din exterior,
cu arcuirea trunchiului,
4 revenire în PI
ExerciŃiul se execută şi de partea opusă
Se repetă de 4X4T. PI 4 1-3
4. P.I. Stând spate în spate, de mâini apucat:

1-2 fandare înainte pe piciorul stâng, cu
ridicarea braŃelor sus şi cu arcuirea
trunchiului;
ExerciŃiul se execută şi de partea opusă.
Se repetă de 4X4T.
PI 3-4 1-2
5. P.I. Aşezat depărtat faŃă în faŃă, de

mâini apucat,
1-3 rotarea trunchiului spre
dreapta.
4,8 revenire în PI
Se repetă de 4X8T.
PI 4,8 1-3,5-7
6. P.I. Aşezat spate în spate, braŃele sus de mâini apucat,

1-2+5-6 partenerul nr. 1, îndoirea
trunchiului înainte, nr.2 îndoirea
trunchiului înapoi.
3-4,7-8 revenire în PI
Se repetă de 4X8T.
PI 3-4,7-8 1-2,5-6
7. P.I. Aşezat faŃă în faŃă cu genunchii îndoiŃi,

talpă-n talpă, braŃele înainte, de mâini apucat,
1-2 întinderea picioarelor la 45 grade
3-4 revenire în PI.
Se repetă de 4X4T.
PI, 3-4 1-2
86
8. P.I. Stând faŃă în faŃă, cu mâinile sprijinite la

nivelul taliei partenerului:
1-2 2 sărituri mici efectuate de un partener;
3-4 săritură înaltă, cu ajutorul partenerului.
Se repetă de 4X4T.
După 4 repetări se schimbă rolurile.
PI 1-2 3-4
6.1.5. EXERCIłII CU OBIECTE
ExerciŃiile cu obiecte sunt mai atractive decât cele fără obiecte prin faptul că:
• face să crească interesul pentru mişcare al celor care le practică
• ridică starea emoŃională a lor.
Ele se pot executa cu bastoane, mingi medicinale, cu mingi de cauciuc,
măciuci, cercuri, corzi, greutăŃi mici şi cu obiecte neconvenŃionale.
Obiectul realizează o localizare mai precisă a efectului, executanŃii fiind
obligaŃi a se lăsa prelucraŃi în sensul dorit de profesor prin simple execuŃii a sarcinilor
trasate. Greutatea lui creşte contracŃia musculară iar dimensiunea sa măreşte
amplitudinea mişcării.
Folosirea unui singur obiect în cadrul unui complex de exerciŃii poate
dezvolta mai multe deprinderi în acelaşi timp: aruncarea, prindere, echilibru.
În predarea exerciŃiilor cu obiecte se va specifica poziŃia iniŃială şi modul de
apucare a obiectului şi poziŃia lui faŃă de corp.
COMPLEX DE EXERCIłII CU BASTONUL
1. PI. Stând cu braŃele înainte cu bastonul, de capete apucat

1 pas lateral stânga cu ridicarea braŃelor sus
2 revenire în PI
3-4 se repetă spre dreapta
Se execută 6x4T
. PI 2,4 1+3
87
2. PI. Stând depărtat cu bastonul, de capete apucat

1 îndoirea genunchilor cu ridicarea braŃelor
înainte
2,4 revenire în PI
3 aplecarea trunchiului înainte cu ridicarea
braŃelor sus
Se execută 4x4T.
PI 2,4 1 3
3. PI. Stând depărtat, cu bastonul înapoi, de capete apucat
1 ridicarea braŃelor înapoi
2 răsucirea trunchiului spre stânga.
3 îndreptarea trunchiului
4 revenire în PI
Se execută 4x4T.
PI 4,8 1,3,5,7 2+6
4. PI. Stând depărtat cu bastonul înainte, de capete apucat

1 aplecarea trunchiului înainte cu ridicarea braŃelor
sus
2 îndoirea trunchiului înainte
3 îndreptarea trunchiului
4 revenire în PI
Se execută 4x4T. PI 4 1,3 2
5. PI. Stând cu braŃele înainte, cu bastonul, de capete apucat

1 ridicarea piciorului stâng îndoit şi trecerea lui
peste baston
2 aşezarea piciorului stâng întins pe sol
3-4 revenire în PI
Se execută 3x8T
PI 4,8 1,3+5,7 2,6
6. PI. Aşezat depărtat cu braŃele sus, cu bastonul, de capete apucat

1-2 îndoirea răsucită a trunchiului spre piciorul
drept 3-4. revenire în PI
5-8 se repetă spre stânga
Se execută 3x8T.
PI 3-4, 7-8 1-2+5-6
88
7. PI. Aşezat cu bastonul înainte, de capete apucat

1-2 îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braŃelor sus
3-4, 7-8 revenire în PI
5-6 trecere în culcat cu îndoirea
braŃelor, bastonul la piept
Se execută 3x8T.
PI 3-4,7-8 1-2 5-6
8. PI. Culcat dorsal cu braŃele sus, cu bastonul, de capete apucat

1 ridicarea piciorului stâng şi a
braŃelor sus
2 revenire în PI
3-4 se repetă cu piciorul drept
Se execută 6x4T.
PI 2,4 1+3
9. PI. Culcat facial cu braŃele îndoite, cu bastonul la ceafă, de capete apucat

1ridicarea simultană a
trunchiului şi picioarelor cu
întinderea braŃelor sus
2 revenire în PI
Se execută 8x2T. PI 2 1
10. PI. Stând cu bastonul înainte, de capete apucat

1 săritură în depărtat cu ridicarea braŃelor înainte
2 săritură în apropiat cu coborârea braŃelor
Se execută 8x2T
PI 2 1
COMPLEX DE EXERCIłII CU COARDA

1. PI. Stând cu braŃele înainte coarda pliată în patru, de capete
apucat
1. pas lateral stânga cu ridicarea braŃelor sus
2. revenire în PI
3-4. se repetă spre dreapta
Se execută 6x4T.
PI 2,4 1+3
89
2. PI. Stând depărtat cu coarda în patru apucată de

capete
1 îndoirea genunchilor cu ridicarea braŃelor
înainte
2,4 revenire în PI
3 aplecarea trunchiului înainte cu ridicarea
braŃelor sus
Se execută 4x4T. PI 2,4 1 3
3. PI. Stând depărtat, cu coarda la spate, pliată în patru,

apucată de capete
1 ridicarea braŃelor înapoi
2 răsucirea trunchiului spre stânga.
3 îndreptarea trunchiului4. revenire în PI
Se execută 4x4T.
PI 4,8 1,3,5,7 2+6
4. PI. Stând cu braŃele înainte, coarda în patru, de capete

apucat
1 ridicarea piciorului stâng îndoit şi trecerea lui
peste coardă
2 aşezarea piciorului stâng întins pe sol
3-4 revenire în PI
Se execută 3x8T PI 4,8 1,3+5,7 2,6
5. PI. Aşezat depărtat cu braŃele sus, coarda în patru, de capete apucat

1-2 îndoirea răsucită a trunchiului spre piciorul drept
3-4 revenire în PI
5-8 se repetă spre stânga
Se execută 3x8T.
PI 3-4, 7-8 1-2+5-6

6. PI. Culcat dorsal cu braŃele sus,
coarda în patru, apucată de capete
1 ridicarea piciorului stâng şi a
braŃelor sus
2 revenire în PI
3-4 se repetă cu piciorul drept
Se execută 6x4T. PI 2,4 1+3
90
7. PI. Culcat facial cu braŃele îndoite, coarda în patru la ceafă, de capete apucat
1 ridicarea simultană a
trunchiului şi picioarelor cu
întinderea braŃelor sus
2 revenire în PI
Se execută 8x2T. PI 2 1
8. PI. Stând cu coarda înapoi apucat

Sărituri de voie de pe un picior pe celălalt cu învârtirea corzii spre înainte.
COMPLEX DE EXERCIłII CU MINGEA
1. PI. Stând depărtat cu mingea în ambele mâini

1. ridicarea braŃelor înainte
2. ridicarea braŃelor sus
3. coborârea braŃelor înainte
4. revenire în PI
Se execută 4x4T . PI 4 1,3 2
2. PI. Stând depărtat cu braŃele îndoite mingea în ambele

mâini
1 întinderea braŃelor sus
2 îndoirea trunchiului spre stânga
3. îndreptarea trunchiului
4. revenire în PI
Se execută 3x8T. PI 4,8 1,3,5,7 2+6
3. PI. Stând depărtat cu mingea în ambele mâini

1. aplecarea trunchiului înainte cu ridicarea braŃelor
sus
2. îndoirea trunchiului înainte
4. revenire în PI
91
4. PI. Stând cu mingea în ambele mâini

1 fandare lateral stânga cu ridicarea braŃelor sus
2 revenire în PI
Se execută 4x4T.
PI 2,4 1+3
5. PI. Pe genunchi pe călcâie aşezat cu mingea în ambele mâini

1-2 ridicare pe genunchi cu răsucirea trunchiului
spre stânga şi ridicarea braŃelor înainte jos
3-4 revenire în PI
Se execută 3x8T.
PI 3-4, 7-8 1-2+5-6
6. PI. Aşezat cu mingea în ambele mâini

1-2 îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braŃelor sus
3-4, 7-8. revenire în PI
5-6 trecere în culcat cu îndoirea
braŃelor, mingea la piept
Se execută 3x8T.
PI 3-4,7-8 1-2 5-6
7. PI Culcat facial cu braŃele sus

de minge apucat
Leagănul - execuŃii de voie
8. PI. Stând cu mingea în ambele mâini

1. săritură în depărtat cu ridicarea braŃelor înainte
2. săritură în apropiat cu coborârea braŃelor
Se execută 8x2T
PI 2 1
92
COMPLEX DE EXERCIłII CU CERCUL
1. PI. Stând depărtat cu braŃele îndoite, cercul frontal,

apucat cu ambele mâini lateral
1. întinderea braŃelor înainte
2. ridicarea braŃelor sus cu cercul în plan
transversal
3. coborârea braŃelor înainte
4. revenire în PI
2. PI. Stând depărtat cu braŃele sus cu cercul transversal,

apucat de ambele mâini lateral
1. îndoirea trunchiului spre stânga
2. revenire în PI
Se execută 4x4T.
PI 2,4 1+3
3. PI. Stând depărtat cu braŃele îndoite, cercul frontal, Ńinut cu ambele mâini lateral
1,5 răsucirea trunchiului spre stânga (dreapta)
şi întinderea braŃelor înainte
2,4,6,8 revenire în PI
3,7 îndoirea picioarelor
Se execută 3x8T.
PI 2,4,6,8 1,5 3,7
4. PI. Stând cu braŃele sus cercul transversal, apucat cu

ambele mâini lateral
1-2 ghemuire cu aşezarea cercului pe sol
3-4 revenire în PI
Se execută 4x4T.
PI 3-4 1-2
93
5. PI. Pe genunchi, pe călcâie aşezat cu cercul

transversal sprijinit pe sol, apucat de marginea
apropiată
1 ridicare pe genunchi cu ducerea braŃelor
înainte, cercul transversal
2 ridicarea braŃelor sus cu cercul în plan
frontal
3 coborârea braŃelor înainte PI 4 1,3 2
4 revenire în PI
Se execută 4x4T.
6. PI. Aşezat cu braŃele înainte, cercul în plan transversal apucat cu ambele mâini de
marginea apropiată
1 ridicarea piciorului stâng şi
atingerea cercului
2,6 revenire în PI
3-4 se repetă
5 îndoirea trunchiului înainte PI 2,4,6,8 1+3 5,7
7-8 se repetă
Se execută 3x8T.
7. PI. Culcat facial cu braŃele sus, cercul transversal apucat cu ambele mâini de
marginea apropiată
1 ridicarea
simultană a
trunchiului şi
picioarelor
2,4 revenire în PI
3.îndoirea
picioarelor PI 2,4,6,8 1,5 3,7
Se execută 4x4T.
8. PI. Stând cu braŃele înainte, cercul transversal apucat cu ambele mâini de marginea
apropiată
1-2 săritură de pe un picior pe celălalt prin
cerc
3-4 se repetă
Se execută 3x4T.
PI 1-2
94
6.1.6. EXERCIłII CU APARATE
ExerciŃiile la aparate se folosesc în lecŃie în veriga influenŃării selective a

aparatului locomotor şi în veriga de dezvoltare a aptitudinilor motrice, în special pentru
educarea forŃei diferitelor grupe musculare şi a rezistenŃei generale şi specifice.
Ele asigură o mai bună localizare, gradare, dozare a efortului şi o atractivitate
crescută faŃă de exerciŃiile fără aparate, mărind eficienŃe activităŃii.
Angrenează în lucru a unui număr mare de grupe musculare superficiale şi
profunde asigurând un randament sporit;
Se pot executa la banca de gimnastică, scara fixă, helcometru, scripeŃi, cu
benzi elastice (sandouri), la căruciorul mobil montat pe banca de gimnastică înclinată,
băncuŃa curbată şi la aparate complexe.
ExerciŃii la, pe, cu, peste bancă
EXERCIłII
LA ExerciŃii la scara fixă
APARATE
ExerciŃii la aparate speciale
Fig. 8 Sistematizarea exerciŃiilor la aparate
EXERCIłII LA BANCA DE GIMNASTICĂ

Banca de gimnastică este cel mai frecvent aparat prezent în sălile de sport şi
are un mare grad de funcŃionalitate. Este folosit ca aparat pentru executarea exerciŃiilor
de dezvoltare fizică generală, a exerciŃiilor utilitar-aplicative, ca aparat ajutător pentru
însuşirea unor elemente de tehnică specifică unor ramuri de sport şi ca aparat de
odihnă şi relaxare în procesul de educaŃie fizică şi sport.
ExerciŃiile de dezvoltare generală la banca de gimnastică pot fi sistematizate
după forma de practicare, în:
• individuale;
• pe perechi;
95
• în grup;
• cu obiecte portative
După modul de execuŃie ele se execută:
• la banca de gimnastică
• pe banca de gimnastică
• cu banca de gimnastică
• peste banca de gimnastică folosind aparatul ca obstacol.
ExerciŃiile la acest aparat contribuie la dezvoltarea armonioasă a
organismului, educarea forŃei, mobilităŃii articulare, coordonării, la formarea unei
Ńinute corecte şi pregătesc organismul pentru efort.
COMPLEX CU BĂNCI DE GIMNASTICĂ
1. PI. Stând costal stânga

1. pas cu piciorul stâng pe bancă cu ducerea mâinilor pe umăr
2. urcare pe bancă cu întinderea braŃelor lateral
3. coborâre de pe bancă cu piciorul stâng şi îndoirea braŃelor cu mâinile pe
umăr
4. revenire în PI
PI 8 1,7 2,6 3,5 4

Se repetă 6x4 T
2. PI. Stând costal stânga cu piciorul stâng pe bancă

1. ridicarea braŃelor lateral
2. îndoirea trunchiului spre stânga cu ridicarea braŃelor sus
3. îndreptarea trunchiului cu coborârea braŃelor lateral
4,8 revenire în PI
5. fandare laterală stânga cu ridicarea braŃelor lateral
6. întinderea piciorului stâng cu ridicarea braŃelor sus
7. fandare laterală stânga cu coborârea braŃelor lateral
Se repetă 2x8T din stând costal dreapta.
96
PI 4,8 1,3 2 5,7 6
3. PI. Stând logitudinal cu faŃa la bancă cu mâinile pe şolduri.

1,3 fandare înainte cu piciorul drept (stâng)
2,4,8 revenire în PI
5. îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braŃelor sus şi apucarea marginii
depărtate a băncii
6. ghemuire
7. întinderea picioarelor
Se execută 3x8T
PI 2,4,8 1+3 5,7 6
4. PI. Stând depărtat cu mâinile pe şolduri, călare peste bancă

1. aşezare pe bancă cu întinderea braŃelor lateral.
2. răsucirea trunchiului spre dreapta cu ducerea mâinilor pe şolduri
3. îndreptarea trunchiului şi întinderea braŃelor lateral
4. revenire în PI
PI 4,8 1,3,5,7 2+6
97
5-8. se repetă cu răsucirea trunchiului spre stânga.

Se execută 3x8T.
5. PI. Pe genunchi cu faŃa la bancă mâinile apucă marginea depărtată a băncii

1,3,5,7 aşezare pe călcâi
2,4,6 ridicare pe genunchi cu balansarea piciorului stâng (drept) înapoi
8 revenire în PI
Se execută 6x4T.
PI 1,3 2+4
6. PI. Sprijin aşezat longitudinal la bancă.

2. îndoirea trunchiului înainte
PI 4,6,8 1,3 2 5,7

5,7 ridicarea bazinului
Se execută 3x8T.
7. PI. Sprijin aşezat logitudinal la bancă

1,3 ridicarea piciorului stâng (drept)
PI 2,4,8 1+3 5,7 6
98
5. ridicarea picioarelor îndoite
6. întinderea picioarelor
7. îndoirea picioarelor
Se execută 3x8T.
8. PI. Aşezat depărtat transversal pe bancă cu mâinile la piept:

1. întinderea braŃelor laterale
2.4 revenire în PI
3. îndoire răsucită a trunchiului spre dreapta cu întinderea braŃelor sus
5-8. se repetă spre stânga
Se execută 3x8T.
PI 2,4,6,8 1,5 3+7
9. PI. Stând pe bancă transversal.

1. săritură în depărtat
2. aşezare pe bancă cu ridicarea braŃelor lateral
3. ridicare în stând depărtat şi coborârea braŃelor jos
4. săritură în stând pe bancă
Se execută 6x4T.
PI 4 1,3 2
99
COMPLEX DE EXERCIłII PE PERECHI ŞI ÎN GRUP LA BANCA

DE GIMNASTICĂ
1. PI. Stând costal stânga, spate-n spate de o parte şi de alta a băncii

1. pas cu aşezarea piciorului stâng pe bancă şi ridicarea braŃelor lateral
2. ridicare pe bancă cu apropierea picioarelor (spate-n spate) şi coborârea
braŃelor
3 răsucirea trunchiului spre stânga (nr. 1), dreapta (nr. 2) şi percuŃie din palmă
5-6. se repetă în partea cealaltă
7-8. coborâre de pe bancă în partea opusă
Se execută 4x8T.
PI 8 1+7 2,4,6 3+5
2. PI. Stând faŃă-n faŃă, de o parte şi de alta a băncii, cu braŃele înainte, palmă-n palmă
1. fandare cu piciorul stâng pe bancă, nr. 1 execută împingere în braŃe, nr. 2
încearcă să opună rezistenŃa cu braŃele uşor îndoite
2. reveniri în PI
3-4. se repetă cu piciorul drept cu schimbarea rolurilor
Se execută 4x4T.
PI 2,4 1+3
3. PI. Stând costal stânga, spate-n spate deoparte şi de alta a băncii

1. pas cu piciorul stâng pe bancă cu ridicarea braŃelor lateral
2. trecere în stând pe bancă spate-n spate şi apucarea de mâini
100

5. coborârea braŃelor lateral
6. coborârea braŃelor jos
7-8. coborâre de pe bancă în partea opusă
Se execută 3x8T.
PI 8 1,7 2,6 3,5 4
4. PI. Aşezat călare, cu picioarele îndoite, spate-n spate de mâini apucat

1. ridicare în stând depărtat
3,5 îndoirea trunchiului spre stânga, (dreapta)
4,6 îndreptarea trunchiului
7. coborârea braŃelor
8. revenire în PI
Se execută 3x8T.
PI 8 1,7 2,4,6 3+5
5. PI. Culcat cu picioarele îndoite, sprijinite pe bancă; nr. 2 sprijin culcat facial
longitudinal
1. nr. 1 ridicarea trunchiului în aşezat cu apucarea braŃelor partenerului
2. nr. 2 ridicarea picioarelor înapoi
PI 4 1,3 2
101
3. nr. 2 coborârea picioarelor

4. revenire în PI
Se execută 4x8T după care se schimbă rolurile.
6. PI. Stând depărtat costal stânga

1. îndoirea răsucită a trunchiului spre stânga şi apucarea băncii cu mâna
apropiată de jos, cu cealaltă de sus
2. îndreptarea trunchiului şi ridicarea braŃelor şi a băncii sus
3. îndoirea răsucită a trunchiului spre dreapta şi punerea băncii pe sol
4. revenire în PI
5-8. se repetă în partea cealaltă
Se execută 4x8T.
PI 4 1+3 2
7. PI. Stând depărtat costal stânga

1. îndoirea răsucită a trunchiului spre stânga şi apucarea băncii
2. îndreptarea trunchiului şi ridicarea braŃelor şi a băncii sus
3,5 îndoirea braŃelor şi aşezarea băncii pe umărul stâng (drept)
4,6 întinderea braŃelor sus
7. îndoirea răsucită a trunchiului spre dreapta cu punerea băncii pe sol
8. revenire în PI
Se execută 4x8T.
PI 8 1+7 2,4,6 3+5
102
8. PI. Nr. 1 stând depărtat călare transversal la bancă; nr. 2 stând transversal pe bancă
faŃă-n faŃă
1. nr. 1 săritură în stând pe bancă; nr. 2 săritură în depărtat călare cu coborâre
de pe bancă
2. săritură cu revenire în PI
Se execută 8x2T după care se schimbă rolurile.
PI 2 1
EXERCIłII LA SCARĂ FIXĂ
Scara fixă oferă condiŃii de alternare a poziŃiilor de lucru, oferă puncte de

sprijin şi de atârnat, permite o bună localizare, gradare şi dozare a efortului. Scările
fixe sunt folosite împreună cu alte aparate la însuşirea şi perfecŃionarea exerciŃiilor
aplicative. De asemenea sunt folosite în prevenirea şi corectarea unor deficienŃe fizice.
Ele se pot executa:
• individual;
• în doi;
• cu obiecte şi cu aparate.
COMPLEX DE EXERCIłII LA SCARĂ FIXĂ
1. PI. Stând cu faŃa la scara fixă, braŃele înainte, de

şipcă apucat
1,3 îndoirea braŃelor şi ridicarea piciorului
stâng (drept) înapoi
2, 4. revenire în PI
Se execută 4x8T.
PI 2,4 1+3
103
2. PI. Stând depărtat cu faŃa la scara fixă,

braŃele înainte:
1-2. rotarea braŃelor înainte
3. aplecarea trunchiului înainte şi
ridicarea braŃelor sus cu apucarea
şipcii
4. revenire în PI
Se repetă 6x8T. PI 4 1-2 3
3. PI. Stând cu faŃa la scara fixă, braŃele

înainte, de şipcă apucat
1. fandare laterală spre dreapta
(stânga)
5,7 îndoirea picioarelor
Se execută 3x8T.
PI 2,4,6,8 1+3 5,7
4. PI. Stând cu spatele la scara fixă, braŃele sus, de

şipcă apucat
1,3 fandare înainte cu piciorul stâng (drept) cu
extensia trunchiului
2,4 revenire în PI
Se execută 8x4T.
PI 2,4 1+3
5. PI. Stând cu spatele la scara fixă de jos înapoi de şipcă

apucat
1-4. îndoirea trunchiului înainte cu ducerea braŃelor
sus şi apucarea succesivă a şipcilor
5-8. îndreptarea trunchiului cu apucarea succesivă a
şipcilor şi revenire în PI.
Se execută 4x8T.
PI 5-8 1-4
6. PI. Stând cu faŃa la scara fixă, braŃele sus de şipcă apucat

1. aşezarea piciorului stâng îndoit pe o şipcă
2. împingerea în piciorul drept, întinderea piciorului stâng şi îndoirea braŃelor
3. coborâre pe sol
104
4. revenire în PI
5-8. se repetă cu piciorul drept
Se execută 3x8
PI 4 1,3 2
7. PI. Atârnat la scară fixă
1,3 ridicarea piciorului stâng (drept)
2,4,6,8 revenire în PI
5,7 ridicarea picioarelor îndoite
Se execută 3x8T.
PI 2,4,6,8 1+3 5,7
8. PI. Stând cu faŃa la scara fixă, braŃele înainte de şipcă apucat

1. săritură pe piciorul stâng cu
balansarea piciorului drept lateral
2. săritură pe două picioare
3-4. se repetă pe piciorul drept
5. săritură în depărtat
6. săritură pe două picioare
7-8. se repetă
Se repetă 3x8T.
PI 6,8 1+3 2,4 5,7
EXERCIłII CU APARATE SPECIALE
ExerciŃii cu cablu elastic (sandou)
ExerciŃiile cu sandoul se folosesc pentru dezvoltarea forŃei, mobilităŃii

articulare şi elasticităŃii musculare, asigurând o bună localizare şi dozare a efortului
elevilor prin întinderea mai puŃin sau mai mult a lui.
Cablurile elastice sunt din cauciuc cu un diametru de 10-15 milimetri,
lungimea de 2-4 metri. În şcoală se pot înlocui cu benzi tăiate din camere uzate care se
vor lega între ele pentru a avea lungimea necesară.
Dacă sandoul este moale, efortul creşte către sfârşitul mişcării iar pentru ca
încordarea să fie aproximativ aceeaşi pe tot parcursul mişcării trebuie folosit unul
105
dintr-un cauciuc mai rezistent.
Caracteristici:
• ExerciŃiile se vor executa cu creşterea gradată a tensiunii iniŃiale a

cablului;
• Se pot doza prin reglarea îngreuierii în funcŃie de posibilităŃile motrice ale
executanŃilor
• Se vor alterna grupele musculare solicitate;
• Se vor practica şi în aer liber sau acasă;
• Se vor face pauze de odihnă între seriile de repetări cu mişcări de
respiraŃie.
6.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII

EXERCIłIILOR DE DEZVOLTARE GENERALĂ LA
CICLUL GIMNAZIAL
ExerciŃiile de dezvoltare fizică generală sunt prezente aproape în toate verigile

lecŃiei.
În veriga a doua, pregătirea organismului pentru efort se execută simultan cu
variante de mers, alergare şi săltări.
Ele sunt preponderente în veriga a III-a a lecŃiei, influenŃarea selectivă a
aparatului locomotor sub formă de complexe alcătuite din exerciŃii libere, pe perechi,
cu obiecte şi la aparate (banca de gimnastică, scară fixă).
Complexele pentru ciclul primar cuprind 6-8 exerciŃii iar pentru ciclul
gimnazial 8-10 exerciŃii.
Alegerea exerciŃiilor trebuie făcută în funcŃie de:
• temele de lecŃie, în acest sens trebuie prelucrate analitic cu prioritate
grupele musculare şi articulaŃiile solicitate în cadrul temelor de lecŃie.
• nivelul de pregătire al executanŃilor, vârstă şi sex.
• condiŃiile de lucru: în sala de sport, în aer liber, mărimea spaŃiului etc.
În conceperea şi predarea complexului trebuie respectate câteva cerinŃe:
• poziŃiile iniŃiale trebuie să asigure condiŃii optime de realizare a
exerciŃiilor, să izoleze sau să fixeze anumite segmente şi articulaŃii care
nu trebuie să participe la mişcarea respectivă respectivă. Unele poziŃii
pot uşura sau îngreuia execuŃia exerciŃiului;
• exerciŃiile trebuie să fie variate ca formă şi conŃinut,
• grupele musculare solicitate în efort trebuie alternate,
• în cadrul complexului trebuie să fie prezente exerciŃii cu caracter de
forŃă cât şi de întindere iar dacă este necesar şi cu caracter de relaxare,
106
• exerciŃiile trebuie să fie executate simetric atât pentru dreapta cât şi

pentru stânga.
• exerciŃiile se compun pe timpi pari: 2, 4 sau 8 timpi.
• primele exerciŃii vor fi simple şi predate într-un tempo mai lent. Spre
mijlocul complexului viteza de execuŃie creşte iar în finalul
complexului intensitatea va ajunge la maximum. De aceea complexul
se va încheia cu variante de sărituri după care, dacă este necesar, se vor
efectua exerciŃii de respiraŃie şi de relaxare.
Dozarea efortului în cadrul complexului de exerciŃii se realizează prin:
• numărul de repetări;
• ritmul şi tempoul de execuŃie;
• schimbarea poziŃiilor iniŃiale;
• pauzele dintre exerciŃii.
Fiecare exerciŃiu din complex se va repeta de mai multe ori în funcŃie de
complexitatea lui. Un complex se va menŃine 4-6 lecŃii (un ciclu de lecŃii).
În ultimele două lecŃii el se va realiza în formă continuă adică poziŃia finală a
primului exerciŃiu devine poziŃie iniŃială a celui de-al doilea ş.a.m.d.
Profesorul trebuie să folosească corect terminologia, să demonstreze mişcarea
şi să indice forma, direcŃia şi amplitudinea mişcării. Simultan cu executarea exerciŃiilor
se vor efectua prompt corectări.
Se va urmări ca elevii să-şi coordoneze respiraŃia cu ritmul mişcării pe care le
execută. De asemenea va acorda o atenŃie deosebită exerciŃiilor care contribuie la
formarea Ńinutei corecte.
Predarea exerciŃiilor se poate realiza în două moduri. La elevii mici sau dacă
exerciŃiile sunt complexe, profesorul demonstrează întâi exerciŃiul şi apoi va fi
executat de elevi.
Pentru creşterea densităŃii şi implicit a eficienŃei acestor exerciŃii se
recomandă ca predarea să se realizeze simultan cu execuŃia, pe timpi, într-un tempo
mai lent, continuându-se execuŃia pe numărătoare în tempoul dorit.
La ciclul primar se vor însuşi poziŃiile fundamentale şi unele derivate apoi
mişcările accesibile acestei vârste. Acestea vor fi asociate cu cele cunoscute de copii
din viaŃa de zi cu zi. De exemplu: morişca, clopotul, pisicuŃa, boxăm, sărim ca
vrăbiuŃa, etc.
La clasele a III-IV a se vor însuşi poziŃiile fundamentale şi derivate, mişcările
segmentelor corpului, direcŃiile şi planurile mişcărilor. Primele exerciŃii vor fi simple,
din poziŃii simetrice, separat pentru fiecare segment. După ce elevii stăpânesc bine
aceste exerciŃii şi se orientează relativ uşor în privinŃa direcŃiilor şi planurilor mişcării,
se poate trece la exerciŃii în care sunt angrenate 2-3 segmente.
Şcolarul mic comite multe greşeli de execuŃie ca: încordare exagerată a
musculaturii, limitare a amplitudinii, blocarea respiraŃiei. De aceea exerciŃiile vor fi
reprezentate în aceeaşi formă cu ciclul de lecŃii până la executarea lor corectă şi fără
107
încordare mare.
Se va insista în mod deosebit asupra Ńinutei capului, umerilor şi spatelui în
vederea formării unei Ńinute corecte.
La ciclul primar se vor utiliza exerciŃii libere şi cu obiecte dar şi unele
exerciŃii la şi pe banca de gimnastică.
Însuşirea exerciŃiilor cu obiecte va favoriza realizarea unor ansamblări pentru
serbările şcolare.
La ciclul gimnazial complexitatea exerciŃiilor va creşte. Din clasa a VI-a se
pot introduce şi mişcări asimetrice. Alături de exerciŃiile libere şi cu obiecte se vor
realiza exerciŃii pe perechi, la, pe, cu şi peste banca de gimnastică şi la scara fixă.
Încă din acest ciclu de învăŃământ trebuie formată capacitatea elevilor de a
conduce exerciŃiile din cadrul complexului, pentru ca la finele ciclului liceal fiecare
elev să fie capabil de acest lucru. De asemenea spre finele cilului gimnazial dar mai
ales în cel liceal elevii vor fi conştientizaŃi asupra efectelor exerciŃiilor pentru a le
putea utiliza şi independent, în afara lecŃiei de educaŃie fizică.
În cazul claselor demixtate, exerciŃiile de dezvoltare fizică generală se vor
executa cu respectarea particularităŃilor Ńinutei şi execuŃiei artistice şi cu
acompaniamentul muzical.
Recomandăm utilizarea muzicii şi la clasele mixte datorită multiplelor ei
valenŃe: creează o atmosferă plăcută, motivează elevii, uşurează desfăşurarea ritmică a
mişcării, stimulează mişcarea sau relaxarea, îndepărtează senzaŃia de oboseală,
favorizează executarea cu expresivitate a mişcărilor etc. Ea este un ajutor preŃios
pentru profesor suplinind numărătoarea.
Creşterea interesului elevilor se poate realiza şi prin utilizarea unor exerciŃii
preluate din curente larg mediatizate ca aerobic şi step (la banca de gimnastică).
ExerciŃiile de dezvoltare fizică generală pot fi prezente şi în veriga a IV-a a
lecŃiei de educaŃie fizică, dezvoltarea calităŃilor motrice viteză şi/sau îndemânare sub
forma exerciŃiilor de întindere clasice şi tip stretching (la elevii mai mari).
Acestea vor fi executate în cadrul unor circuite Ńinându-se cont de alternarea
grupelor musculare şi articulaŃiilor solicitate.
Circuitele se pot executa:
• frontal (adică fără schimbarea locului, schimbându-se numai exerciŃiu);
• pe staŃii cu schimbarea locului de execuŃie a exerciŃiilor;
În veriga a V-a însuşirea consolidarea, perfecŃionarea şi/sau verificarea
deprinderilor motrice se apelează la exerciŃii de dezvoltare fizică generală pentru
încălzirea specială în vederea executării unor elemente acrobatice cu caracter de
mobilitate/supleŃe ca sfoara şi podul.
În veriga a VI-a exerciŃiile de dezvoltare fizică generală sunt prezente pentru
dezvoltarea forŃei. Procedeul metodic folosit este circuitul executat frontal sau pe staŃii
cu alternarea grupelor musculare solicitate.
În veriga de liniştire a organismului pentru efort, veriga a VII-a a lecŃiei se
108
vor folosi exerciŃii de relaxare (inclusiv exerciŃii de tip stretching) şi exerciŃii de

postură.
Întrebări:
1. Care sunt tipurile şi caracteristicile exerciŃiilor de dezvoltare fizică

generală?
2. Care sunt aparatele la care se pot executa astfel de exerciŃii ?
3. Care sunt particularităŃile metodologice privind predarea exerciŃiilor de
dezvoltare fizică generală în ciclul gimnazial ?
109
CAPITOLUL VII. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII

EXERCIłIILOR APLICATIVE LA
CICLUL GIMNAZIAL
• Prezentarea principalelor repere metodologice pe care le implică

predarea exerciŃiilor aplicative în ciclul gimnazial.
• să generalizeze folosirea exerciŃiilor aplicative sub forma parcursurilor

aplicative în lecŃia de educaŃie fizică din ciclul gimnazial;
• să diversifice formele de folosire a parcursurilor aplicative în
concordanŃă cu verigile şi obiectivele lecŃiei, cu particularităŃile de
vârstă şi pregătire a elevilor.
110
7.1. EXERCIłII APICATIVE – CARACTERISTICI,

SISTEMATIZARE, MODELE OPERAłIONALE
ExerciŃiile aplicative sunt mişcări naturale, cu caracter utilitar fiind larg

folosite în şcoală. Ele contribuie la formarea desprinderilor motrice aplicative, la
dezvoltarea aptitudinilor motrice de bază (viteza, coordonarea, forŃa, rezistenŃa), la
corectarea deficienŃelor fizice şi formarea unor trăsături de personalitate (curaj,
încredere în forŃele proprii etc.) ale elevilor de vârstă gimnazială.
ExerciŃiile aplicative se clasifică în două grupe: (fig.9)
- exerciŃii specifice gimnasticii: echilibru, târâre, căŃărare şi escaladare,
ridicări şi transport de greutăŃi;
- exerciŃii nespecifice gimnasticii: mers, alergare, sărituri, aruncare şi
prindere.
EXERCIłII APLICATIVE
SPECIFICE NESPECIFICE
GIMNASTICII GIMNASTICII
Echilibru Mers
Târâre Alergare
CăŃărare Sărituri
Escaladare Aruncare
Ridicare şi transport de Prindere
greutăŃi
Fig. 9 Sistematizarea exerciŃiilor aplicative
111
7.1.1. EXERCIłII APLICATIVE SPECIFICE GIMNASTICII
ExerciŃii de echilibru
ExerciŃiile de echilibru au o mare importanŃă prin aplicabilitatea pe care o au

în viaŃa de toate zilele cât şi prin rolul important pe care îl are simŃul echilibrului în
mişcare.
Clasificarea clasică a formelor de echilibru relevă două forme:
■ echilibru static (echilibru în poziŃii)
■ echilibru dinamic (echilibru în mişcare).
■ echilibru de învârtire
■ echilibrul în zbor:
Însuşirea exerciŃiilor de echilibru începe pe sol prin executarea diferitelor
poziŃii pe toată talpa, pe un picior, pe ambele picioare, pe vârfuri, pe vârful unui picior
cu braŃele şi trunchiul în diferite poziŃii. Urmează deplasări executate pe sol, pe toată
talpa apoi pe vârfuri, schimbându-se direcŃia de deplasare, apoi pe diferite linii trasate
pe sol, după care se vor executa exerciŃii la banca de gimnastică pe partea lată şi apoi
pe cea îngustă şi apoi se trece la executarea exerciŃiilor de echilibru pe două bănci
suprapuse, la bârnă, etc .
Pentru însuşirea corectă a exerciŃiilor de echilibru şi evitarea accidentelor o
mare însemnătate o au asigurarea şi autoasigurarea.
ExerciŃii de târâre
Sunt exerciŃii aplicative care contribuie la dezvoltarea forŃei, rezistenŃei şi

coordonării la corectarea deficienŃelor fizice de la nivelul coloanei vertebrale (scolioze,
endoze, cifoze, etc.).
În şcoală se întâlnesc procedee ale târârii efectuate pe sol (saltele sau covor),
sau la banca de gimnastică cu apucarea marginii. Folosirea lor impune condiŃii igienice
la locul în care se desfăşoară activitatea şi o stare foarte bună a aparatelor pe care sau
sub care se execută. De asemenea se va acorda o mare atenŃie dozării lor în funcŃie de
vârstă, sex şi nivel de pregătire.
PerfecŃionarea exerciŃiilor de târâre se realizează în cadrul lecŃiilor de educaŃie
fizică prin folosirea parcursurilor aplicative.
ExerciŃii de căŃărare şi escaladare
CăŃărarea este exerciŃiul aplicativ reprezentat diferite modalităŃi de urcare pe

diferite aparate sau obstacole cu ajutorul braŃelor, picioarelor sau a braŃelor şi a
picioarelor simultan.
112
Procedeele de căŃărare ce se pot aplica în şcoală se pot clasifica în funcŃie de

modul de deplasare:
- căŃărare în atârnat mixt (combinat);
- căŃărare în atârnat;
- căŃărare în sprijin mixt;
- căŃărare cu oprire (la frânghie);
- căŃărare cu îngreuieri.
După aparatul la care se efectuează în lecŃie, întânim exerciŃii de căŃărare la::
1. scara fixă
- căŃărare pe verticală
- căŃărare pe orizontală
2. banca de gimnastică
- căŃărare la banca de gimnastică oblică
- căŃărare la banca de gimnastică orizontală
3. frânghie
- căŃărare verticală la frânghie
- căŃărare la frânghie oblică sau orizontală
- căŃărare la două frânghii alăturate
Escaladarea reprezintă trecerea peste aparate cu ajutorul braŃelor şi

picioarelor, numai a braŃelor, numai a picioarelor, cu ajutorul unui partener, etc. Ea se
poate realiza la aparatele care exista în sala de sport sau instalaŃiile de pe terenul de
sport.
De regulă aceste exerciŃii se execută combinat dar şi separat.iar selecŃionarea
şi dozarea lor se va face în funcŃie de vârstă, sex şi nivel de pregătire. Pentru evitarea
accidentelor, este necesară luarea unor măsuri de asigurare: controlul aparatelor, saltele
sub aparatele înalte, prezenŃa altor persoane în cazul efectuării unor procedee mai
dificile. De asemenea nu se vor permite sărituri de la înălŃimi sau alunecarea la
coborârea de pe frânghie care conduce la rănirea palmelor.
PerfecŃionarea exerciŃiilor de căŃărare şi escaladare se realizează prin
introducerea lor în parcursuri aplicative.
ExerciŃii de ridicare şi transport de greutăŃi
Sunt mijloace care contribuie la formarea deprinderilor de ridicare şi

transport, la educarea forŃei, rezistenŃei şi coordonării elevilor din şcoală.
ExerciŃiile de ridicare şi transport se pot clasifica în trei grupe:
1. Ridicare şi transport de obiecte sau aparate
2. Transport de persoane
3. TracŃiuni şi împingeri
- pe perechi şi în grup;
- transport de greutate prin împingere;
113
- transport de greutate prin tracŃiune.

Trebuie acordată o mare atenŃie dozării efortului în funcŃie de sex, vârstă şi
nivel de pregătire. ExerciŃiile de ridicare şi transport de obiecte pot fi folosite şi ca
mijloace pentru educarea Ńinutei corecte (transport pe cap) sau redresare a coloanei
vertebrale (transportul obiectelor sub braŃ, pe umăr etc.) PerfecŃionarea exerciŃiilor de
ridicare şi transport de greutăŃi se va realiza prin introducerea lor în parcursuri
aplicative.
7.1.2. EXERCIłII APLICATIVE NESPECIFICE GIMNASTICII
Această grupare de exerciŃii aplicative cuprinde: mersul, alergarea, săritura,

aruncarea şi prinderea.
Mersul şi alergarea
Mersul şi alergarea sunt prezente pe tot parcursul lecŃiei de educaŃie fizică. în

primele două verigi se utilizează pentru organizarea colectivului, captarea atenŃiei şi
pregătirea organismului pentru efort. în veriga de influenŃare selectivă a aparatului
locomotor, mersul este folosit pentru alcătuirea formaŃiilor de lucru dar şi în cadrul
complexului de exerciŃii asociat cu mişcări ale segmentelor corpului. Alergarea poate
fi prezentă în finalul complexului combinată cu mişcări de braŃe şi săltări în scopul
creşterii intensităŃii şi angrenării tuturor grupelor musculare în efort.
În verigile de dezvoltare a calităŃilor motrice, mersul şi alergarea sunt prezente
în cadrul parcursurilor aplicative, pentru schimbarea locului de efectuare a exerciŃiilor
în cadrul circuitelor.
În veriga tematică aceste deprinderi se folosesc pentru schimbarea atelierelor.
La clasele I-IV ele pot constitui chiar teme de lecŃie.
În finalul lecŃiei se utilizează variante de mers şi alergare care contribuie la
liniştirea organismului după efort.
Variantele de mers şi alergare se vor utiliza în funcŃie de nivelul de pregătire al
elevilor şi de scopul urmărit.
La preşcolari şi şcolarii mici trebuie acordată o atenŃie deosebită executării
corecte a mersului şi alergării deoarece aceştia comit o serie de greşeli ca: mers rigid,
săltat, legănat, târşit, alergare îngenunchiată, pe toată talpa, cu trunchiul înclinat înapoi,
etc. în acest sens se va urmări realizarea uşurinŃei în deplasare, coordonarea mişcării
braŃelor şi picioarelor precum şi păstrarea unei Ńinute corecte.
Săritura
Săriturile sunt mijloace atractive şi accesibile. Sunt prezente în veriga de

pregătire a organismului pentru efort putând fi combinate cu variante de mers şi
alergare, Sunt componente ale complexului de exerciŃii executat în veriga de
114
influenŃare selectivă a aparatului locomotor fiind plasate la sfârşitul acestui complex.

Săriturile sunt prezente în verigile destinate educării calităŃilor motrice şi în
veriga tematică fiind incluse în parcursuri aplicative.
Se va acorda o atenŃie deosebită săriturilor în adâncime în sensul executării
unei aterizări corecte (sigură şi elastică). La preşcolari înălŃimea de la care se sare va fi
de 20-50 cm, iar la ciclul primar 40-80 cm. la celelalte clase înălŃimea creşte treptat.
Săriturile la coardă se însuşesc destul de greu datorită coordonării săriturii cu
mânuirea corzii. Este foarte importantă alegerea corzii în funcŃie de înălŃimea
executantului. în acest sens acesta stă cu ambele tălpi pe mijlocul corzii, iar capetele
acesteia trebuie să ajungă sub axilă.
învăŃarea săriturilor la coardă începe prin sărituri fără coardă cu imitarea
mişcării de învârtire a acesteia. Se continuă cu sărituri peste coardă din alergare, de pe
un picior pe celălalt şi apoi pe loc în diferite variante.
PerfecŃionarea variantelor de sărituri aplicative se realizează prin includerea
lor în parcursuri aplicative.
Aruncarea şi prinderea
ExerciŃiile de aruncare şi prindere sunt prezente în veriga de însuşire,

consolidare şi perfecŃionare şi în verigile de dezvoltare a calităŃilor motrice.
Formarea corectă a bazelor generale ale aruncării şi prinderii (şcoala
aruncării), printr-o succesiune riguroasă de exerciŃii trebuie să asigure aplicarea
acestora în condiŃii variate.
ExerciŃiile de aruncare şi prindere nespecifice jocurilor sportive sunt incluse în
programa de educaŃie fizică la clasele I-IV.
La celelalte cicluri de învăŃământ ele se folosesc cu aplicabilitate în activitatea
sportivă.
Deoarece prinderea se însuşeşte mai dificil se vor folosi la început mingi cu
circumferinŃă mai mare care se vor înlocui treptat cu mingi de dimensiuni mai mici.
Aruncările, prinderile se vor efectua întâi pe loc sub forma aruncărilor cu două
mâini şi prindere tot cu două mâini, bătaie în sol şi prindere, aruncare la perete şi
prindere. Apoi se vor executa cu o mână (alternativ).
Aceste exerciŃii se vor complica prin introducerea unor sarcini suplimentare:
bătăi din palme, diferite mişcări ale segmentelor corpului, întoarceri. ExerciŃiile se vor
efectua prin schimbarea poziŃiilor: pe genunchi, aşezat, culcat, etc.
După ce au fost corect însuşite se vor executa din deplasare.
ExerciŃiile de aruncare şi prindere se pot grada prin: mărirea distanŃei de
aruncare, modificarea volumului şi greutăŃii obiectului, mărirea vitezei de execuŃie,
creşterea numărului de repetări, creşterea complexităŃii, etc.
însuşirea aruncării şi prinderii necesită un număr mare de obiecte. în lipsa
acestora se va opta pentru formaŃii de lucru ca: cerc, suveică, pătrate, etc. Se va acorda
o mare atenŃie organizării colectivului pentru a preveni accidentele.
115
ExerciŃiile de aruncare şi prindere se vor perfecŃiona prin includerea lor în

parcursuri.
PARCURSURI APLICATIVE
Reprezintă o aranjare a aparatelor şi obiectelor într-o anumită succesiune în

cadrul căruia se execută în mod combinat deprinderi motrice aplicative. (fig.10)
Cele mai cunoscute forme de exersare sunt:
1. ŞTAFETELE
2. TORENTUL
3. URMĂRIREA
Parcursurile aplicative sunt mijloace atractive putând fi folosite în diferite
momente ale lecŃiei. Ele se pot folosi cu succes în lecŃiile desfăşurate în aer liber,
mediul natural oferind multiple posibilităŃi pentru organizarea lor.
Fig. 10
116
ŞTAFETE
1. Materiale: 1 bancă, 4 jaloane, o saltea, o scară fixă, o minge.

Primul elev are o minge. Alergare, mers pe bancă, pe vârfuri cu mingea pe cap,
săritură de pe bancă, rostogolirea mingii printre jaloane, rostogolire înainte în ghemuit
cu mingea Ńinută la abdomen între trunchi şi picioare, alergare, căŃărare la scara fixă cu
mâna şi piciorul drept, mingea Ńinută sub axila stângă, coborâre, alergare, sărituri peste
jaloane, târâre pe bancă în sprijin ghemuit cu spatele pe direcŃia de deplasare, mingea
Ńinută pe abdomen, coborâre, alergare şi predarea mingii.
2. Materiale: 3 bănci, o saltea, o capră.
Alergare, târâre printr-un cadru de ladă, alergare, deplasare în echilibru pe cele
trei băncii aşezate transversal prin paşi adăugaŃi lateral spre dreapta, spre stânga apoi
spre dreapta, alergare, rostogoliri înainte în ghemuit, alergare, săritură în depărtat peste
capră, întoarcere, târâre pe sub capră, alergare, sărituri de pe un picior pe celălalt peste
bănci, alergare, târâre pe sub cadru.
3. Materiale: o ladă, 2 bănci de gimnastică, o coardă.
Alergare, escaladarea lăzii, mers în echilibru pe bancă cu întoarcere 360o la
mijlocul ei, alergare, târâre pe bancă din culcat facial cu tracŃiune simultană (fetele),
alternativă (băieŃii), sărituri la coardă, căŃărare prin săltări pe scara fixă şi coborâre cu
braŃ şi picior pe celălalt de o parte şi de alta a băncii de gimnastică.
PARCURSURI APLICATIVE PE PERECHI

1. Materiale: 3 saltele, 3 bănci, 6 scări fixe.
Pe perechi, roaba, rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit pe acceaşi saltea,
alergare de-o mână apucat, căŃărare braŃ-picior opus, fiecare pe câte o scară din dreptul
echipei, coborâre prin acelaşi procedeu, mers în echilibru pe banca de gimnastică, unul
înapoia celuilalt cu mâinile pe talia celui din faŃă, alergare laterală cu pas adăugat faŃă
în faŃă de mâini apucat şi predarea ştafetei. Se repetă cu schimbarea rolurilor.
2. Materiale: 3 saltele, 3 bănci, 6 scări fixe.
Un partener călare pe spatele celuilalt, şi deplasare până la saltea, rostogolire
înainte din ghemuit în ghemuit, alergare cu pas adăugat de-o mână apucat, căŃărare la
scară fixă cu braŃ-picior de aceeaşi parte pe câte o scară şi coborâre prin acelaşi
procedeu mers în echilibru pe banca de gimnastică cu paşi adăugaŃi din stând
transversal la bancă, costal faŃă de pereche de-o mână apucat, săritură într-un picior de
mână apucat şi predarea ştafetei. Se repetă cu schimbarea rolurilor.
117
3. Materiale: 3 cercuri, 3 bănci, 3 saltele.

Unul înapoia celuilalt în interiorul cercului cu acesta la nivelul taliei, mers până
la saltea, un partener Ńine cercul, celălalt execută o rostogolire lungă prin acesta,
alergare până la un semn costal unul faŃă de celălalt de cerc apucat, cinci sărituri ca
mingea din aceeaşi poziŃie, mers în echilibru pe banca de gimnastică unul înapoia
celuilalt în interiorul cercului Ńinut la nivelul taliei, săritură într-un picior din stând
costal de cerc apucat.
PARCURSURI APLICATIVE GEN URMĂRIRE
1. Materiale: 3 bănci, o saltea, o ladă, o capră, 3 cercuri, 4 măciuci, 3 scări

fixe, o minge medicinală. (Eroare! Fără sursă de referinŃă.11)
Mers în echilibru pe bancă, alergare şerpuită printre jaloane, târâre pe sub
capră, sărituri în cercuri de pe un picior pe celălalt, deplasare laterală în sprijin culcat,
rostogoliri înainte în ghemuit, escaladarea lăzii, alergare, căŃărare la scara fixă, apoi
laterală pe 2 scări fixe, coborâre, transportul unei mingi medicinale. Pe traseu sunt
amplasaŃi în puncte diferite 10 elevi. La semnal pornesc pe traseu încercând să se
prindă.
Fig. 11
2. Materiale: 4 bănci, 6 saltele, o ladă, 2 trambuline, 8 scări fixe, 6 mingi

medicinale, 8 minigarduri. (fig. 12)
Rostogolire înainte din ghemui în ghemuit, târâre din culcat facial pe bancă cu
tracŃiune simultană, alergare, săritură în sprijin în ghemuit pe ladă, săritură dreaptă cu
aterizare, rostogolire lungă peste un obstacol, căŃărare la banca înclinată, căŃărare
laterală pe 3 scări fixe, coborâre-braŃ picior de aceeaŃi parte, sărituri prin păşire peste
garduri, alergare, transportul mingilor medicinale pe o distanŃă de 3 metri, una câte
una, mers în echilibru pe partea îngustă a băncii trecere la coada şirului. Următorul
pleacă când cel din faŃă a sărit pe ladă. Traseul aplicativ poate fi executat simultan de
două grupe de elevi pornind din colŃuri opuse.
118
Fig. 12
7.2. PARTICULARITĂłILE PREDĂRII EXERCIłIILOR

APLICATIVE ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL GIMNAZIAL
Parcursurile aplicative sunt mijloace atractive putând fi folosite în diferite

momente ale lecŃiei. în veriga de pregătire a organismului pentru efort se vor concepe
parcursuri uşoare, scurte, cu aparate joase care să angreneze treptat organismul în efort.
în verigile de dezvoltare a calităŃilor motrice, parcursurile vor cuprinde deprinderi
motrice care să influenŃeze cu prioritate calitatea motrică pe care dorim să o educăm,
viteză, coordonare, forŃă sau rezistenŃă. în veriga tematică se folosesc parcursuri
complexe care cuprind atât deprinderi motrice aplicative cât şi deprinderi motrice
specifice unor ramuri de sport, care solicită substanŃial organismul elevilor din punct
de vedere al efortului fizic.
Parcursurile aplicative se alcătuiesc în funcŃie de obiectivul urmărit Ńinându-se
cont de vârstă, sex şi nivelul de pregătire al executanŃilor. Profesorul trebuie să
cunoască foarte bine colectivul pentru ca parcursurile să nu depăşească posibilităŃile
elevilor.
Combinarea deprinderilor motrice trebuie realizate în aşa fel încât să se
alterneze grupele musculare angrenate în efort.
În ceea ce priveşte succesiunea aparatelor, se recomandă ca obstacolele mai
dificile să nu fie plasate la începutul sau sfârşitul parcursului.
Folosirea parcursurilor aplicative în lecŃie impune luarea unor măsuri pentru
prevenirea accidentelor, aşezarea lor la o distanŃă optimă între ele sau faŃă de pereŃii
sălii; folosirea saltelelor în punctele traseului care solicită aterizări sau suprafeŃele sunt
la înălŃime asigurarea sau ajutorul executanŃilor în punctele mai dificile ale traseului;
oprirea execuŃiei în cazul devierii sau defectării unui aparat.
Parcursurile aplicative se pot desfăşura cu impunerea procedeelor sau prin
119
parcurgere liberă. Când procedeele sunt impuse de profesor, pentru cunoaşterea

traseului acesta va fi parcurs lent de către profesor sau un elev simultan cu explicaŃiile,
apoi de către elevi. Urmează exersarea propriu-zisă cu viteza de execuŃie necesară.
Cea mai frecventă formă de exersare a parcursurilor aplicative este ştafeta.
Grupele de elevi trebuie să fie egale ca număr şi echilibrate ca posibilitate. Dacă
numărul nu este egal, un elev din grupa cu număr mai mic de elevi va executa
parcursul de două ori. Profesorul va prezenta regulile de desfăşurare privind startul,
penalizările şi modalitatea de stabilire a grupei câştigătoare. Trebuie să manifeste
obiectivitate în stabilirea rezultatului întrecerii. De aceea este bine să folosească elevii
scutiŃi pentru supravegherea corectitudinii de parcurgere a traseului şi stabilirea
penalizărilor.
Parcursurile aplicative se pot organiza şi pe grupe de nivel de pregătire sau
separat pentru fete şi pentru băieŃi.
Varianta prin parcurgere liberă contribuie la educarea creativităŃii elevilor. Ei
trebuie să parcurgă cât mai repede traseul găsind fiecare soluŃiile cele mai eficiente şi
mai originale pentru trecerea obstacolelor. Acest mod de desfăşurare este folosit şi în
testarea nivelului de motricitate generală a elevilor.
Gradarea dificultăŃii parcursurilor aplicative se realizează prin următoarele
procedee:
• creşterea numărului de repetări;
• modificarea lungimii traseului prin creşterea numărului de aparate;
• număr maxim de repetări într-un timp stabilit;
• schimbarea procedeelor sau introducerea unor mişcări suplimentare în
cadrul aceluiaşi parcurs;
• creşterea înălŃimii aparatelor;
• instabilitatea aparatelor.
Un parcurs aplicativ poate fi menŃinut aproximativ în aceeaşi formă mai multe
lecŃii şi să fie utilizat pentru realizarea unor obiective diferite. Astfel, pentru educarea
vitezei startul se va da din diferite poziŃii iar parcurgerea lui va fi cronometrată. De
asemenea se va executa un număr maxim de repetări într-un timp stabilit. Pentru
educarea rezistenŃei se va mări lungimea traseului prin adăugarea de aparate sau se va
repeta de mai multe ori cu pauzele necesare, etc.
Utilizarea parcursurilor aplicative în lecŃie impune o bună organizare
materială în care să fie angrenate cât mai mulŃi elevi pentru a nu fi afectată densitatea
lecŃiei. Ele se pot folosi cu succes în lecŃiile desfăşurate în aer liber, mediul natural
oferind multiple posibilităŃi pentru organizarea lor.
Întrebări:
1. Care sunt exerciŃiile aplicative specifice gimnasticii?

2. Care sunt exerciŃiile aplicative nespecifice gimnasticii?
3. Care sunt formele de exersare ale parcursurilor aplicative în şcoală?
120
CAPITOLUL VIII. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII

EXERCIłIILOR ACROBATICE LA
CICLUL GIMNAZIAL

exerciŃiilor acrobatice în ciclul gimnazial.
• să generalizeze exerciŃiile acrobatice libere sub forma legărilor în lecŃia de

educaŃie fizică din ciclul gimnazial în concordanŃă cu particularităŃile de
vârstă şi pregătirea elevilor;
• să generalizeze exerciŃiile pe perechi şi în grup sub forma acrogym-urilor
în lecŃia de educaŃie fizică din ciclul gimnazial;
• să utilizeze variante diversificate de aplicare în lecŃia de educaŃie fizică
din ciclul gimnazial a exerciŃiilor acrobatice la aparate.
121
8.1. EXERCIłII ACROBATICE – CARACTERISTICI,

SISTEMATIZARE, FIŞE TEHNICO-METODICE,
MODELE
ExerciŃiile acrobatice sunt mişcări alcătuite special, cu o complexitate diferită.
Ele solicită, forŃă, supleŃe, coordonare, echilibru, curaj şi siguranŃă şi sunt mişcări
spectaculoase şi accesibile la ciclul gimnazial, indiferent de sex.
Gimnastica acrobatică şcolară se poate sistematiza după formle de practicare
în: (fig 13)
• Gimnastică acrobatică liberă;
• Gimnastică acrobatică la aparate speciale;
• Gimnastică acrobatică pe perechi şi în grup.
EXERCIłII ACROBATICE
EXERCIłII EXERCIłII
ACROBATICE ACROBATICE PE
LIBERE PERECHI ŞI ÎN
GRUP
• STATICE
• DINAMICE ACROGYM
EXERCIłII
ACROBATICE LA
APARATE SPECIALE
Fig. 13 Sistematizarea exerciŃiilor acrobatice
122
Practicarea exerciŃiilor acrobatice nu necesită condiŃii materiale deosebite,

activitatea putându-se desfăşura atât în săli special amenajate dar şi în aer liber.
ExerciŃiile acrobatice se mai pot clasifica după diferite criterii:
1. După structura lor:
- statice;
- dinamice.
2. Din punct de vedere al modului de execuŃie:
- libere;
- la aparate speciale.
3. Din punct de vedere al numărului de executanŃi:
- individuale;
- pe perechi;
- în grup.
8.1.1. EXERCIłII ACROBATICE LIBERE
EXERCIłII ACROBATICE STATICE
ExerciŃiile statice sunt poziŃii specifice care se clasifică la rândul lor:

• PoziŃii cu caracter de mobilitate (fig.14)
• PoziŃii cu caracter de echilibru şi forŃă (fig.17)
POZIłII CU CARACTER DE MOBILITATE
Podul
POZIłII CU CARACTER
DE MOBILITATE
Semisfoara
Sfoara
Fig. 14 Sistematizarea poziŃiilor cu caracter de mobilitate
123
Procesul de învăŃare al procedeelor tehnice specifice, pretinde calităŃi motrice

adecvate, necesare a fi asigurate la nivelul elevilor de vârstă gimnazială.
Pregătirea tehnică trebuie să asigure însuşirea rapidă şi corectă, corespunzător
programei şcolare, în mod gradat. Dintre aceste elemente, unele se consideră de a fi
"de bază" pentru grupa structurală respectivă, deoarece ele au o mare eficacitate
metodică, înlesnind însuşirea celorlalte elemente ale grupei, inclusiv bazele pentru cele
de foarte mare dificultate.
MODELE DE FIŞE TEHNICO - METODICE
PODUL DIN CULCAT
Descriere tehnică Este o poziŃie în care corpul se găseşte în extensie cu

sprijin pe mâini şi pe picioare. Deşi cu o mare bază de susŃinere, el nu poate fii realizat
fără o bună mobilitate a coloanei vertebrale, a articulaŃiilor scapulo-humerale şi ale
bazinului.În această poziŃie braŃele sunt perfect întinse, iar articulaŃiile scapulo-
humerale extinse, ceea ce permite trecerea greutăŃii mai mult pe mâini realizându-se
astfel o execuŃie corectă, cu genunchii întinşi. (fig.15 a)
Greşeli:
- aşezarea greşită a mâinilor şi picioarelor;
- lipsa împingerii în braŃe şi picioare;
- lipsa repartizării greutăŃii mai mult pe braŃe;
- capul nu este menŃinut aplecat înapoi.
Ajutorul: se dă trăgând bazinul înainte pentru a favoriza astfel ridicarea
executantului.
Metodica învăŃării:
- aşezat cu spatele la scara fixă picioarele îndoite şi depărtate, mâinile întinse
sus, de şipcă apucat, cu ajutor, ridicarea în stând cu împingerea bazinului înainte;
- acelaşi exerciŃiu fără ajutor;
- acelaşi exerciŃiu cu ajutor dar după ridicarea în stând, coborârea braŃelor pe
fiecare şipcă până în pod;
- executarea podului cu ajutor şi fără ajutor.
a b c
Fig. 15
Variante:
- pod din culcat cu picioarele apropiate, un picior ridicat întins sau îndoit;
- pod din culcat cu întoarcere 180O în cumpănă pe genunchi;
124
- pod din stând cu revenire în stând.
PODUL DIN STÂND
Descriere tehnică Din stând depărtat cu braŃele sus, se împinge bazinul

înainte cu tendinŃa de a depăşi suprafaŃa de reazem a picioarelor, trunchiul se îndoaie
înapoi până se aajunge cu mâinile ajunse pe sol. Ridicarea în stând se realizează prin
împingerea în mâini şi ducerea bazinului înainte. Picioarele rămân întinse sau se pot
îndoi uşor din genunchi după gradul de mobilitate al exerciŃiilor. (fig.16)
Fig. 16
Greşeli:
- lipsa împingerii bazinului înainte în momentul îndoirii trunchiului înapoi;
- lipsa repartizării greutăŃii mai mult pe braŃe;
- capul nu se păstrează aplecat înapoi;
- lipsa împingerii din braŃe şi a bazinului înainte în momentul ridicării din
pod.
Ajutorul:
- stând cu un picior între picioarele executantului se apucă cu două mâini
spatele executantului sau bazinul;
- stând lateral, cu o mână se sprijină executantul de spate iar cealaltă apucă
braŃul.
- din aşezat la scara fixă cu picioarele îndoite şi uşor depărtate, ridicare în
stând cu împingerea bazinului înainte şi coborâre în pod prin apucarea succesivă a
şipcilor. în acelaşi mod se revine în stând. Se execută cu ajutor, apoi fără ajutor;
- pod din culcat cu trecere alternativă a greutăŃii de pe braŃe pe picioare şi
invers cu accentuarea împingerii bazinului înainte;
- se aşază trei saltele una peste cealaltă, după care se va executa podul din
picioare cu ajutor şi fără ajutor luându-se câte o saltea pâna ce executantul va executa
pe sol.
- executarea podului din stând cu ajutor, trecerea alternativă a greutăŃii de pe
braŃe pe picioare şi ridicare în stând;
- executarea podului din stând cu ajutor şi fără ajutor.
Variante: - podul din stând cu picioarele apropiate.
125
SFOARA ÎN PLAN SAGITAL
Descriere tehnică Este un element care necesită o mare mobilitate în

articulaŃia coxo-femurală şi o bună elasticitate a musculaturii membrelor inferioare.
Din stând se execută alunecarea unui picior înainte, a celuilalt înapoi în aşa fel
încât piciorul din faŃă să ia contact cu solul pe partea posterioară pe toată suprafaŃa lui
iar cel din spate pe partea anterioară. Trunchiul şi braŃele pot avea diferite poziŃii.
(fig.15 b)
Greşelile: se datorează lipsei de mobilitate şi elasticitate.
Metodica învăŃării: se axează pe exerciŃii de întindere executate la sol, scara
fixă, individual şi cu partener.
Variante: sfoara verticală, stând pe cap sfoară, stând pe mâini sfoară.
SFOARA LATERALĂ (ÎN PLAN FRONTAL)
Descriere tehnică Este mai dificilă şi se execută prin deplasarea picioarelor

exact în plan frontal, contactul membrelor inferioare cu solul pe partea internă a lor.
Bazinul este împins uşor înainte, trunchiul la verticală, braŃele în diferite poziŃii.
(fig.15 c)
Metodica învăŃării: se axează pe exerciŃii de balansări ample, întinderi la
banca de gimnastică, scară fixă, individual sau pe perechi.
POZIłII CU CARACTER DE ECHILIBRU ŞI FORłĂ
cumpănă
POZIłII CU CARACTER
DE ECHILIBRU ŞI FORłĂ
stând pe cap
stând pe omoplaŃi
stând pe mâini
Fig. 17 Sistematizarea poziŃiilor cu caracter de echilibru şi forŃă
126
CUMPĂNĂ FACIALĂ
Descriere tehnică Din stând se ridică lent piciorul preferat înapoi simultan cu
extinderea spatelui şi ridicarea braŃelor lateral. Trunchiul şi piciorul liber se deplasează
progresiv în poziŃie orizontală. Piciorul liber este bine întins capul este Ńinut în
extensie. (fig.18)
Greşeli:
- se fixează trunchiul înainte şi apoi se ridică piciorul;
- se îndoaie piciorul de sprijin sau cel liber.
- se execută cumpănă în faŃa oglinzii pentru ca executantul să vadă greşelile şi
să se corecteze;
- cumpănă din poziŃia pe genunchi pentru controlul poziŃiei corpului;
- stând cu faŃa la scară fixă apucat la nivelul umerilor ridicarea lentă a unui
picior, menŃinerea a 2-4 sec. şi revenire;
- din aceeaşi poziŃie partenerul forŃează deschiderea unghiului articulaŃiei
coxo-femurale, ajutându-l pe executant la nivelul coapsei (întindere pasivă);
- stând cu spatele la scara fixă, fixarea unui picior pe şipcă cu vârful în jos la
nivelul taliei, braŃele lateral, îndoiri uşoare ale piciorului de sprijin şi revenire;
- stând costal la scara fixă, mâna apucă şipca, cumpănă pe piciorul de la scară,
celălalt ridicat înapoi, braŃele lateral;
- executarea cumpenei într-un ritm lent, treptat se măreşte amplitudinea şi
viteza de execuŃie.
Variante:
- cumpăna cu picioarele uşor îndoite;
- cumpăna verticală (trunchiul apropiat mult de piciorul de sprijin);
- cumpăna cu braŃele înapoi, sus, poziŃii asimetrice;
- cumpăna cu braŃul de aceeaşi parte lângă coapsa piciorului şi cu celălalt în
prelungirea trunchiului;
- cumpănă cu apucarea piciorului liber de la genunchi sau gambă.
Fig. 18
127
STÂND PE OMOPLAłI
Descriere tehnică Din aşezat, corpul rulează pe spate în timp ce bazinul se

ridică iar picioarele se întind la verticală. Mâinile sprijinite pe şold ajută la ridicarea şi
menŃinerea echilibrului în această poziŃie. bărbia este în piept. (fig.19)
Greşeli:
- ridicarea insuficientă a corpului pe umeri;
- ducerea picioarelor peste cap prin îndoire din articulaŃiile coxo-femurale.
Ajutorul: se acordă din lateral cu prinderea executantului de gleznă şi
împingerea şezutei la verticală.
- din ghemuit rulări înapoi şi revenire;
- culcat cu apucarea primei şipci a scării fixe, ridicarea picioarelor la
verticală;
- din aşezat, rulare înapoi cu aruncarea picioarelor la verticală şi revenire;
- executarea elementului cu ajutor.
Variante:
- stând pe omoplaŃi fără sprijinul mâinilor;
- din rostogolire înainte incompletă, oprire în stând pe omoplaŃi;
- picioarele pot avea diferite poziŃii (a, b, c)
Fig. 19
STÂND PE CAP
Descriere tehnică Din sprijin ghemuit cu palmele sprijinite pe sol cât lăŃimea
umerilor, braŃele se îndoaie progresiv preluând o parte din greutatea corpului. Se
aşează capul pe sol cu fruntea în aşa fel încât baza de susŃinere formată din mâini şi
cap să formeze un triunghi echilateral. Se împinge din picioare, şezuta se ridică la
verticală urmând întinderea picioarelor la verticală. în poziŃie răsturnată corpul trebuie
să fie drept iar greutatea să fie repartizată egal pe cap şi pe mâini.Baza de susŃinere este
formată din mâinile aşezate pe sol la lăŃimea umerilor şi cap. (fig.20)
Greşeli:
- capul nu se aşează cu fruntea pe saltea;
128
- nu se realizează triunghiul echilateral;

- lipsa împingerii din picioare pentru proiectarea trunchiului pe verticală;
- elan prea mare din care cauză corpul se rostogoleşte;
- repartizarea inegală a greutăŃii pe braŃe şi pe cap;
- extensie exagerată a coloanei vertebrale;
- îndreptare incompletă a corpului la verticală.
Ajutorul: se acordă din lateral prin apucarea cu ambele mâini a bazinului sau
gleznelor executantului.
-se recomandă repetarea de mai multe ori a ridicării în ghemuit cu revenire,
iar după obişnuirea ;
- din sprijin ghemuit, trecere în stând pe cap cu picioarele îndoite şi revenire;
- după obişnuirea cu ridicarea şi menŃinerea acestei poziŃii se trece la
întinderea picioarelor pe verticală cu uşoară extensie a corpului ducând bazinul înainte;
- stând pe cap din sprijin ghemuit pe un picior;
- stând pe cap cu ajutor apoi fără ajutor.
Variante:
-se poate executa din ghemuit, pe genunchi, pe un genunchi, din stând
depărtat sau apropiat, din stând pe mâini.
Fig. 20
STÂND PE MÂINI
Descriere tehnică Din stând cu braŃele sus se balansează un picior înainte,

păşire odată cu uşoară aplecare a trunchiului şi aşezarea palmelor pe sol depărtate cât
lăŃimea umerilor. Unghiul dintre braŃe şi trunchi este de 180O. După trecerea greutăŃii
pe piciorul din faŃă, celălalt balansează înapoi pentru a uşura trecerea în stând pe
mâini. Corpul este întins perfect, muşchii fesieri sunt încordaŃi, vârfurile întinse.
TendinŃa de răsturnare a corpului peste cap va fi frânată de extensia capului care va
pune în contracŃie puternică muşchii spatelui. (fig.21)
Greşeli:
- lipsa elanului;
- palmele aşezate pe sol prea depărtate sau prea apropiate;
129
- închiderea unghiului dintre braŃe şi trunchi;

- nedeschiderea unghiului dintre trunchi şi picioare;
- musculatura este insuficient contractată;
- capul nu este aplecat înapoi;
- greşeli de Ńinută.
Ajutorul: se acordă din lateral apucând cu ambele mâini gleznele
executantului sau o mână apucă glezna oprind trecerea de verticala cealaltă abdomenul
executantului pentru a-l obliga să Ńină corpul drept drept.
- mers în sprijin stând (cu braŃele şi picioarele întinse);
- sărituri succesive de pe picioare pe mâini, cu deplasare înainte;
- se trece la însuşirea acestui element numai după ce poziŃia de stând pe cap a
fost învăŃată;
- stând cu trunchiul îndoit înainte, apucat la scara fixă, răsturnarea corpului la
verticală;
- stând cu braŃele sus, împingerea lor în sus executând mişcarea din umeri;
- acelaşi exerciŃiu dar cu un partener în spatele lui pe un plan ridicat, cu
palmele pe cele ale executantului opunând rezistenŃă.
- stând pe mâini la scara fixă sau la perete urmărindu-se întindere corpului la
verticală apoi progresiv se depărtează picioarele de scara fixă;
- mers în mâini susŃinut de picioare de un partener;
- stând pe mâini la sol cu ajutor şi fara ajutor.
Variante:
- din poziŃiile iniŃiale sprijin ghemuit, pe genunchi, stând pe cap;
- poziŃia picioarelor în stând pe mâini; depărtate lateral, sfoara, semisfoara,
echer;
- stând pe mâini din forŃă cu braŃele îndoite sau întinse;
- stând pe mâini din jumătate roată;
- stând pe o mână;
- stând pe mâini din săritură cu impulsie pe ambele picioare;
- stând pe mâini din jumătate întoarcere pe o mână.
Fig. 21
130
EXERCIłII ACROBATICE DINAMICE
ExerciŃiile acrobatice dinamice sunt mişcări de rotaŃie complete sau

incomplete în jurul axei transversale sau longitudinale a corpului.
În funcŃie de structura lor au fost sistematizate în următoarele grupe: rulări,
rostogoliri, îndreptări, răsturnări şi salturi. (fig. 22)
EXERCIłII ACROBATICE DINAMICE
rulări rostogoliri răsturnări îndreptări salturi

t t
Fig. 22 Sistematizarea exerciŃiilor acrobatice dinamice
ROSTOGOLIRE ÎNAINTE DIN GHEMUIT ÎN GHEMUIT
Descriere tehnică Din ghemuit, se aşează mâinile pe sol şi prin împingerea

picioarelor se ridică şezuta. Capul se apleacă cu bărbia în piept, contactul cu solul
începând pe umeri. în timpul rulării pe spate picioarele se grupează energic iar mâinile
apucă genunchi pentru a ajuta gruparea. Revenirea în poziŃia ghemuit este înlesnită de
avântarea trunchiului şi a capului înainte. (fig.23)
Greşeli:
- lipsa împingerii cu picioarele şi braŃele;
- aşezarea creştetului pe sol ceea ce duce la rotunjirea insuficientă a spatelui;
- deschiderea grupării în timpul rulării pe spate;
- tracŃiune redusă a mâinilor la nivelul genunchilor pentru accelerarea rulării;
- lipsa proiectării capului şi umerilor înainte în finalul mişcării;
Ajutorul: se acordă din lateral; o mână la ceafă ajută menŃinerea bărbiei în
piept, cealaltă sub şezută ajută trecerea peste cap.
131
- din ghemuit apucarea gambelor şi rulare înapoi cu revenire în aşezat;
- rulări din ghemuit în ghemuit;
- rostogolire înainte pe plan înclinat;
- rostogolire înainte în aşezat grupat;
- acelaşi exerciŃiu, rularea înainte se accentuează treptat prin tracŃiune de
genunchi până când executantul ajunge în ghemuit;
- execuŃie în condiŃii normale cu ajutor.
Fig. 23
ROSTOGOLIRE ÎNAPOI DIN SPRIJIN GHEMUIT ÎN GHEMUIT
Descriere tehnică Din sprijin ghemuit dezechilibrare înapoi odată cu

împingerea picioarelor în sol, rulare pe spate cu genunchii la piept apucaŃi cu mâinile,
capul aplecat înainte. Mâinile se duc rapid înapoi peste cap, cu palmele în dreptul cefei
şi degetele mari spre interior. Se împinge simultan în braŃe pentru a degaja capul, în
timp ce şezuta trece peste cap. BraŃele se întind şi se revine în ghemuit. (fig.24)
Greşeli:
- picioarele şi braŃele nu împing suficient pentru a spori viteza de rulare;
- grupare insuficientă pentru că nu se apucă genunchii cu mâinile iar capul
este lăsat pe spate;
- ducerea întârziată a mâinilor lângă urechi;
- aşezarea mâinilor cu dosul palmei în jos;
- lipsa de împingere în braŃe;
- lipsa ridicării capului simultan cu împingerea în braŃe.
Ajutorul: se acordă din lateral; o mână menŃine capul cu bărbia în piept
cealaltă uşurează trecerea peste cap a bazinului.
Fig. 24
132
- rulări pe spate cu prinderea genunchilor şi revenire în ghemuit;
- rulare pe spate cu aşezarea mâinilor lângă urechi;
- rostogolire înapoi pe plan înclinat;
- executarea rostogolirii cu ajutor şi fără ajutor.
ROSTOGOLIRE ÎNAPOI DIN DEPĂRTAT ÎN DEPĂRTAT
Descriere tehnică Din stând depărtat trunchiul se îndoaie înainte, corpul se

dezechilibrează înapoi simultan cu aşezarea mâinilor în interior foarte aproape de
bazin. Sprijinul mâinilor are rolul de a amortiza şocul în momentul contactului şezutei
cu solul. Urmează rularea pe spate cu picioarele întinse şi depărtate iar mâinile se duc
înapoi cu palmele în dreptul capului. Trecerea şezutei peste cap este ajutată de
împingerea mâinilor pe sol. Picioarele se aşează pe sol cât mai aproape de mâini.
Greşeli:
- picioarele nu se depărtează suficient;
- lipsa îndoirii trunchiului înainte la căderea înapoi şi îndoirea genunchilor.
Din această cauză pe lângă faptul că executantul cade pe sol de la înălŃime, se frânează
în acelaşi timp şi impulsul de pornire în mişcare;
- în timpul rulării pe spate se deschide unghiul dintre picioare şi trunchi;
- picioarele se sprijină pe sol prea departe de mâini după trecerea peste cap;
- lipsa împingerii din braŃe.
Ajutorul: se acordă din spate. Se apucă de bazin şi se ajută executarea ultimei
părŃi a mişcării.
- însuşirea corectă a rostogolirii înapoi în ghemuit;
- din culcat dorsal depărtat, ridicarea picioarelor peste cap până la atingerea
solului cu vârfurile;
- acelaşi exerciŃiu cu aşezarea mâinilor lângă umeri;
- rostogolire pe plan înclinat;
- execuŃie cu ajutor şi fără ajutor.
Variante: din alte poziŃii iniŃiale; ghemuit, aşezat, stând.
ROSTOGOLIRE ÎNAINTE DIN DEPĂRTAT ÎN DEPĂRTAT
Descriere tehnică Din stând depărtat se îndoaie trunchiul înainte, se aşează

mâinile pe sol, rulare pe spate cu ducerea rapidă a mâinilor înainte şi aşezarea lor pe
sol între picioare foarte aproape de bazin. în acest timp picioarele acŃionează rapid în
jos, iau contactul cu solul pe călcâie iar trunchiul se avântă înainte. Se împinge energic
în braŃe şi trunchiul se îndreaptă pe verticală. (fig.25)
133
Greşeli:
- nu se rotunjeşte spatele;
- se deschide unghiul dintre picioare şi trunchi;
- nu se împinge suficient cu braŃele pe sol;
- nu se avântă trunchiul spre înainte;
- îndreptarea timpurie a corpului.
Ajutorul: se acordă din faŃă apucând executantul de umeri.
- înaintea începerii acestei rostogoliri în depărtat se recomandă antrenarea
ridicării din aşeuat depărtat cu picioarele întinse, în stând mult depărtat cu trunchiul
aplecat, acest lucru efectuându-se împingând în sol cu mâinile sub coapse, în faŃă,
simultan cu aplecarea trunchiului mult înainte;
- din aşezat depărtat, rulare înapoi cu ducerea picioarelor depărtate peste cap
şi rulare înainte cu aşezarea mâinilor pe sol între picioare în aşezat depărtat;
- acelaşi exerciŃiu cu ridicare în stând depărtat cu sprijinul mâinilor pe sol cu
ajutor şi fără ajutor;
- execuŃie pe plan înclinat;
- la executarea acestei rostogoliri sunt avantajaŃi cei cu o bună mobilitate, care
fac sfoara laterală.
Variante: ale poziŃiei iniŃiale; stând, ghemuit, sprijin ghemuit.
Fig. 25
ROSTOGOLIRE ÎNAINTE CU PICIOARELE ÎNTINSE ŞI APROPIATE
Descriere tehnică Din stând se împinge energic din picioare, se aşează

mâinile pe sol, rulare în viteză cu aşezarea foarte rapidă a palmelor pe sol. Urmează o
acŃiune de împingere în braŃe în timp ce corpul se flexează foarte accentuat spre coapse
înlesnind prin aceasta ridicarea şezutei. Trunchiul se îndreaptă pe verticală. (fig.26)
Greşeli:
- nu se rotunjeşte spatele în timpul rulării;
execuŃie lentă;
- se deschide unghiul dintre trunchi şi picioare;
- insuficientă împingere în braŃe;
- nu se avântă trunchiul înainte;
134
- îndreptare timpurie a corpului.

Ajutorul:
-se acordă din faŃă cu apucare de umeri.
Fig. 26
- din aşezat rulare înapoi cu ducerea picioarelor peste cap, revenire cu rulare
în viteză şi aşezarea palmelor pe sol;
- acelaşi exerciŃiu cu ajutor şi ridicare;
- execuŃie din elan cu bătaie pe ambele picioare;
ROSTOGOLIRE ÎNAPOI CU PICIOARELE ÎNTINSE ŞI APROPIATE
Descriere tehnică Din stând cu braŃele sus, trunchiul se îndoaie înainte odată
cu dezechilibrare înapoi. Mâinile se aşează pe sol înaintea şezutei apoi se duc rapid
înapoi în dreptul capului. Urmează rulare pe spate şi peste cap. Sprijinul mâinilor are
rolul de a amortiza şocul în momentul contactului şezutei cu solul.
Greşeli:
- insuficientă îndoire a trunchiului;
- deschiderea unghiului dintre picioare şi trunchi în timpul rulării;
- lipsa împingerii energice în braŃe;
- picioarele se sprijină pe sol prea departe de mâini.
Ajutorul: se acordă din lateral cu apucarea bazinului.
- din culcat dorsal ridicarea picioarelor peste cap cu aşezarea mâinilor;
CILINDRUL
Descriere tehnică Cilindrul este o rostogolire cu corpul întins.

Din stând cu braŃele sus, trunchiul se îndoaie înainte odată cu dezechilibrare
înapoi şi coborârea braŃelor pentru contactul cu solul. Corpul trece prin poziŃia aşezat,
135
rulează pe spate, braŃele fiind duse lateral, capul se apleacă pe un umăr. Progresiv
picioarele se apropie de verticală realizând o extensie generală a corpului. Urmează
trecerea capului peste umăr, rulare pe piept, abdomen, coapse şi gambe. BraŃele
intervin pentru frânarea şi orientarea corpului. (fig.27)
Fig. 27
Greşeli:
- lipsa amortizării în prima parte a mişcării;
- nu se împinge suficient pe verticală cu picioarele;
- nu se apleacă capul în partea opusă trecerii peste umăr;
- nu se păstrează extensia în partea a doua din care cauză nu se rulează treptat
pe piept, abdomen, coapse şi gambe.
Ajutorul: se acordă din lateral cu apucarea gambelor.
- din culcat facial, partenerul apucă de glezne, îl ridică până la piept.
Executantul încordează musculatura, este lăsat liber şi rulează sub acŃiunea
forŃei de gravitaŃie pe piept, abdomen, coase şi gambe;
- din stând pe omoplaŃi, îndoirea şi întinderea corpului pe verticală;
- din aşezat, rulare înapoi şi întinderea corpului pe verticală;
- din culcat dorsal şi din aşezat execuŃie cu ajutor
- din stând cu braŃele sus, execuŃie cu ajutor şi fără ajutor.
ROSTOGOLIRE ÎNAINTE DIN SĂRITURĂ
Descriere tehnică Elementul este precedat de alergare şi desprindere de pe

ambele picioare. Pentru ca zborul să se realizeze pe o traiectorie cât mai înaltă este
necesară o bună detentă. în aer corpul este extins, braŃele lateral sus. Capul se menŃine
în extensie până la contactul palmelor cu solul, braŃele frânează, capul se apleacă
înainte. Urmează rularea pe spate cu apucarea genunchilor şi ridicare în ghemuit.
(fig.28)
Greşeli:
- lipsa împingerii în picioare şi a tracŃiunii în braŃe;
- lipsa frânării cu braŃele la contactul palmelor cu solul;
- lipsa ducerii bărbiei în piept;
136
- lipsa grupării în timpul rulării.

Ajutorul: se acordă din lateral pentru a se ajuta capul să se aplece cu bărbia
în piept.
Fig. 28
- rostogolire înainte cu desprindere energică de pe sol;
- se vor folosi sărituri peste obstacole mici(ex.sfoară întinsă);
- stând pe lada de gimnastică, săritură şi rostogolire înainte pe plan înclinat;
- alergare, bătaie pe ambele picioare, săritură lungă şi rostogolire peste bancă,
un partener care stă pe genunchi sau ghemuit;
- acelaşi exerciŃiu, partenerul stă pe genunchi cu braŃele sus şi faŃa spre
executant;
- rostogolire din săritură printr-un cerc, prin fereastră, la trambulina elastică.
Variante:
- săritură, întoarcere 360O şi rostogolire înainte.
ROSTOGOLIRE ÎNAPOI ÎN STÂND PE MÂINI
Descriere tehnică Din stând cu braŃele sus, corpul se îndoaie mult înainte
mult înainte ducând braŃele spre sol. Urmează căderea în aşezat cu amortizare pe
palme, rulare înapoi şi aşezarea palmelor pe sol depărtate cât lăŃimea umerilor. Când
corpul ajunge în poziŃie răsturnată, cu ceafa pe sol, braŃele execută o împingere în timp
ce picioarele sunt proiectate pe verticală. înainte de verticală, deplasarea picioarelor
este oprită brusc odată cu încordarea genera a corpului. Oprirea în stând pe mâini
conferă acestei mişcări o dificultate aparte.
Greşeli:
-lipsa amortizării în prima parte a mişcării;
-deschiderea prea devreme sau prea târziu a unghiului dintre picioare şi
trunchi;
-lipsa împingerii în braŃe;
-corp relaxat în finalul mişcării.
Ajutorul:
Se acordă din lateral prin apucarea de gambe şi ridicare în stând pe mâini.
137
-stând cu braŃele sus, îndoirea trunchiului înainte şi cădere urmată de rulare
înapoi şi aşezarea palmelor pe sol;
-acelaşi exerciŃiu cu întindere energică pe verticală;
-execuŃie cu ajutor şi fără ajutor.
STÂND PE MÂINI ROSTOGOLIRE
Descriere tehnică Din stând cu braŃele sus, balans înainte cu un picior, pas
înainte cu uşoară îndoire a corpului şi aşezarea palmelor pe sol cu braŃele paralele şi
întinse simultan cu împingere energică a celuilalt picior. Unghiul dintre braŃe şi trunchi
se păstrează constant de 180O. Picioarele se apropie la verticală, corpul este întins şi
încordat, capul uşor aplecat înapoi, privirea orientată înaintea liniei imaginare care
uneşte mâinile. Urmează dezechilibrarea corpului care se realizează prin balans sau din
aplecarea capului înainte, rulare pe spate cu gruparea corpului şi ridicare în
ghemuit.Contactul cu solul se face pe omoplaŃi.rostogolirea înainte din stând pe mâini
se poate executa şi cu braŃele întinse, în acest caz aplecarea capului fiind foarte
accentuată, iar contactul umerilor cu solul se face departe de punctele de sprijin ale
mâinilor. (fig.29)
Fig. 29
Greşeli:
- aşezarea palmelor la distanŃă prea mare, mai mult decât lăŃimea umerilor;
- unghi de 180O între braŃe şi trunchi;
- lipsa de impulsie în al doilea picior;
- nedeschiderea unghiului dintre picioare şi trunchi;
- lipsa aplecării capului înainte;
- lipsa grupării corpului în timpul rulării.
Ajutorul: se acordă din lateral cu apucare de gambe.
- stând pe mâini, dezechilibrare şi oprirea deplasării de către partenerul care îl
împinge pe executant înapoi în stând pe mâini;
- stând pe mâini rostogolire cu ajutor şi fără ajutor.
Variante:
- stând pe mâini rostogolire cu braŃele întinse;
138
- stând pe mâini rostogolire înainte în depărtat;

- stând pe mâini rostogolire cu picioarele întinse şi apropiate.
ÎNDREPTARE DE PE CAP
Descriere tehnică Din stând se execută săritură (mai mult lungă decât înaltă)
în ghemuit, de unde se trece progresiv în stând pe cap. Palmele se aşează pe saltea la
înălŃimea umerilor iar fruntea puŃin peste linia imaginară care uneşte palmele. Unghiul
dintre trunchi şi picioare trebuie să rămână închis până când corpul depăşeşte verticala.
Urmează propulsia picioarelor în sus înainte şi în jos în direcŃia deplasării simultan cu
împingerea energică în sol, capul pe spate, braŃele rămânând în continuare sus. Prin
aceste mişcări se realizează extensia corpului în aer. Viteza ascendentă a corpului este
condiŃionată de viteza orizontală şi impulsul picioarelor.Contactul cu solul se menŃine
pe frunte.Se aterizează în poziŃia stând sau în alte poziŃii finale, cum sunt: şezând cu
picioarele apropiate sau depărtate, pe genunchi, etc. (fig.30)
Fig. 30
Greşeli:
- lipsa de dezechilibrare a trunchiului,
-lipsa de coordonare a acŃiunii de împingere şi îndreptare,
-proiectarea picioarelor în sus sau sub corp în loc de oblic înainte sus în
continuarea liniei trunchiului.
-neterminarea acŃiunii începute ceea ce duce la îndoirea trunchiului înainte şi
la nereuşita mişcării,
-îndoirea picioarelor la aterizare,
-aterizarea dezechilibrată.
Ajutorul: se acordă din lateral, cu o mână se apucă braŃul executantului iar
cu cealaltă se acŃionează la nivelul omoplaŃilor.
- din culcat dorsal cu corpul îndoit, bazinul ridicat şi braŃele întinse înainte pe
lângă corp se exersează un timp mişcarea de îndreptare energică a corpului în sus
înainte;
- din culcat dorsal cu corpul îndoit împingerea din braŃe la nivelul umerilor,
139
cu sprijin din lateral la umeri şi bazin, îndreptare în ghemuit;

- stând pe un picior cu braŃele îndoite sus, piciorul liber ridicat înainte,
simularea îndreptării prin întinderea braŃelor sus concomitent cu balansarea energică a
piciorului liber înapoi în extensie pronunŃată,
- din atârnat îndoit la inele sau la două frânghii, lansarea picioarelor în sus;
- din stând, săritură în lungime în ghemuit şi stând pe cap în echer,
- din stând pe cap în echer, dezechilibrare şi revenire,
- îndreptare de pe cap cu ajutor de pe lada în lungime, numărul cutiilor se
reduce treptat,
- îndreptare de pe cap cu ajutor de pe lada aşezată transversal,
- îndreptare de pe cap la saltea cu ajutor şi fără ajutor.
Variante:
- îndreptare pe un picior,
- îndreptare în aşezat sau aşezat depărtat,
- îndreptare cu întoarcere 1800 în stând.
RĂSTURNARE LENTĂ ÎNAINTE
Descriere tehnică Din stând cu braŃele sus se execută balans cu piciorul drept
înainte, păşire cu aşezarea palmelor pe sol simultan cu balansarea piciorului stâng
înapoi. Urmează împingerea energică în sol a piciorului drept şi apropierea picioarelor
la verticală în stând pe mâini. ArticulaŃia scapulo-humerală se deschide mult simultan
cu extensie accentuată a coloanei vertebrale. Picioarele se depărtează şi se depărtează
şi se aşează pe sol cât mai aproape de mâini cu vârful orientat în afară. printr-o mişcare
de translaŃie se trece greutatea pe picioare iar bazinul se împinge înainte. Mişcarea se
termină în stând depărtat cu braŃele sus.(fig.31)
Fig. 31
Greşeli:
- lipsa de impulsie în al doilea picior;
- nu se apropie picioarele în stând pe mâini;
- nu se deschide articulaŃia scapulo-humerală;
- lipsa de extensie a coloanei vertebrale;
- lipsa împingerii bazinului înainte.
140
Ajutorul: se acordă din lateral, o mână apucă braŃul, cealaltă îl sprijină la

spate.
- podul, trecerea greutăŃii pe braŃe şi picioare de câteva ori şi ridicare în stând
cu ajutor;
- răsturnare lentă peste lanŃ de braŃe (două persoane faŃă-n faŃşă de mâini
apucat);
- răsturnare lentă cu ajutor.
- răsturnări lente fără ajutor.
Variante:
- răsturnare lentă pe un picior;
- răsturnare lentă cu forfecarea picioarelor în plan sagital;
- răsturnare lentă cu aşezarea succesivă a mâinilor pe sol.
RĂSTURNARE LATERALĂ (ROATA LATERALĂ)
Descriere tehnică Din stând cu braŃele sus, capul se orientează cu privirea

spre dreapta, se balansează spre dreapta, se balansează piciorul drept lateral iar mâinile
se aşează succesiv pe aceeaşi linie. Piciorul stâng se balansează lateral şi în sus, dreptul
efectuează impulsia în sol şi corpul trece în stând pe mâini cu picioarele depărtate,
capul aplecat înapoi. Picioarele se ridică ajutat şi de împingerea în sus a ultimului braŃ
(braŃul stâng). PoziŃia este stând depărtat cu braŃele lateral.În timpul rptaŃiei mâinile şi
picioarele se aşază pe acceaşi linie iar corpul cât mai întins.Capul se Ńine în extensie
spre a se evita îndoirea corpului din articulaŃiile coxo-femurale. (fig.32)
Fig. 32
Greşeli:
- capul nu se orientează cu privirea în direcŃia deplasării;
- îndoirea trunchiului înainte ieşind astfel din planul frontal în care se
desfăşoară mişcarea;
- picioarele sunt coborâte în plan orizontal (echer);
- aşezarea simultană a mâinilor pe sol;
141
- apropierea picioarelor la verticală;

- îndoirea picioarelor sau braŃelor în timpul execuŃiei;
- lipsa împingerii în sol a braŃului care contribuie la ridicarea trunchiului.
Ajutorul: se acordă din stând în spatele executantului apucat cu priză
încrucişată de mijloc, în acest fel executantul va fii condus cu uşurinŃă prin mişcare.
- cu ajutor acordat din spate, cu elan, trecerea din plan frontal lateral în stând
pe mâini;
- stând pe mâini la scara fixă cu depărtarea şi apropierea picioarelor;
- stând costal dreapta la banca de gimnastică, aşezarea mâinilor pe bancă şi
păşire peste bancă cu ridicarea picioarelor;
- jumătate roată în stând pe mâini;
- acelaşi exerciŃiu cu ajutor trăgând partenerul astfel încât să treacă greutatea
pe braŃe;
- răsturnarea laterală cu ajutor pe capătul băncii de gimnastică sau capacul de
ladă;
- răsturnare laterală cu ajutor;
- răsturnare laterală efectuată de-a lungul unei linii drepte trasate pe sol;
- răsturnare laterală cu aşezarea mâinilor peste o minge sau banca de
gimnastică.
Variante:
- răsturnarea laterală pe o mână;
- roata sărită.
RĂSTURNARE ÎNAINTE (FLICK FLACK ÎNAINTE)
Descriere tehnică:
Faza pregătitoare: elan (3 paşi) în timp ce braŃele relaxate se balansează
înainte şi în sus spre verticală. În timpul pasului săltat corpul se înclină uşor înainte.
După impulsul executat mâinile se aşază pe sol cât mai departe de celălalt picior.
(fig.33)
Faza motrică: după fandare, corpul se răstoarnă rapid în aer cu punerea
mâinilor departe şi cu menŃinerea deschiderii braŃe-trunchi. Din momentul în care
mâinile sunt în contact cu solul, corpul trece printr-un stând pe mâini dinamic şi
decolează imediat după verticală.
Impulsia în braŃe este esenŃială pentru declanşare.
Faza de zbor: nu este prea înaltă; corpul este menŃinut în extensie până la
reluarea contactului cu solul. în faza finală a zborului are loc reluarea reperelor vizuale
spre înainte.
Faza finală: se caracterizează prin prezenŃa unei viteze orizontale care permite
corpului să se redreseze şi continue mişcarea spre înainte pentru o eventuală legare.
142
1. Se parcurg secvenŃele de învăŃare de la răsturnarea lentă înainte.
2. Trebuie să se înŃeleagă acŃiunea de lansare a picioarelor şi impulsia în
braŃe.
Variante: flick înainte pe un picior, cu bătaie pe două picioare.
Fig. 33
SALTUL
Descriere tehnică:
- Faza motrică: Din stând desprindere, unghiul de ataac este de 700 înaintea
verticalei creâind condiŃii favorabile de rotaŃie; reducerea importantă a bustului.
BraŃele au un important rol director se balansează prin înainte în sus până la nivelul
frunŃii unde se blochează. Bazinul este împins spre înainte şi capul este menŃinut în
axa corpului.
- Faza aeriană: corpul începe rotaŃia spre înapoi în poziŃie întinsă, apoi, pentru
a accelera rotaŃia se va realiza gruparea (genunchii la piept şi mâinile sub genunchi).
Această poziŃie este menŃinută până la verticală, apoi începe deschiderea şi extinderea
progresivă a membrelor inferioare. Capul se apleacă spre înapoi
- Faza finală: o uşoară închidere a unghiului trunchi - picioare pentru
amortizare. Aterizarea se face prin rularea tălpii vârf – călcâi.şi flexia articulaŃiilor
gleznei, genunchi. BraŃele se duc înainte pentru a asigura echilibrul.
Metodica învăŃării
- desprinderi de pe sol cu balansarea braŃelor înainte sus, privirea înainte, cu
ajutor;
- desprinderi de pe trambulina elastică, cu şi fără ajutor;
- trecere prin mişcare cu 2 ajutoare din lateral şi unul în aşezat care
stimulează desprinderea cu mâinile sub tălpi;
- executarea globală a mişcării de pe trambulină cu 2 ajutoare din lateral;
- execuŃia saltului cu ajutor redus.
Greşeli:
- desprindere insuficient de energică;
143
- unghiul de desprindere mai mare sau prea mic.

- acŃiunea braŃelor şi a capului nu este energică;
- lipsa de rotaŃie în aer prin acŃiunea întregului corp.
- teamă, lipsă de încredere.
Variante: Salt înapoi – grupat, echer şi întins, cu rotaŃie 3600 – 10800 în ax
frontal sau longitudinal.
.
Fig. 34
MODELE DE LEGĂRI ACROBATICE
1. Din stând, ghemuire, rostogolire înainte în ghemuit, aşezare, trecere în culcat,

stând pe omoplaŃi, coborâre în culcat, ridicare pe un genunchi cu braŃele lateral,
coborârea braŃelor.
2. Din stând cu braŃele lateral: 4 paşi de mers uşor cu val de braŃe, pas înainte,
cumpănă cu braŃele lateral, revenire în stând, săritură cu întoarcere 180o şi ridicarea
braŃelor sus, rostogolire înapoi în ghemuit, semisfoară.
3. Din stând: rostogolire înainte în ghemuit, cumpănă pe genunchi, semisfoară
cu braŃele lateral, trecere în culcat facial cu braŃele sus, rulare laterală, stând pe
omoplaŃi, ridicare în stând.
4. Din culcat, podul de jos, răsucire în culcat, stând pe omoplaŃi, rostogolire
înapoi (cu ajutor) în semisfoară cu braŃele lateral sau sus.
5. Din sprijin ghemuit: rostogolire înapoi în depărtat, stând pe omoplaŃi, rulare
laterală, cumpănă pe genunchi, semisfoară cu breŃele lateral
6. Din stând depărtat, rostogolire înainte din depărtat în depărtat, pod din stând,
ridicare din pod, val de corp înainte, rostogolire înapoi cu picioarele întinse şi
apropiate, cumpănă facială.
7. Din stând, stând pe mâini rostogolire în depărtat, stând pe cap din forŃă, rulare
înainte în aşezat, cilindru, cumpănă pe un genunchi, semisfoară cu braŃele lateral.
O
8. Cumpănă facială, întoarcere 90 , răsturnare laterală, val de corp lateral
(fandare laterală cu braŃele diagonal), întoarcere 90O, rostogolire înainte din săritură.
9. Din stând, săritură închisă deschisă, răsturnare lentă înainte, val de corp
înainte, rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit, săritură cu depărtarea picioarelor în
plan frontal, rostogolire înapoi din depărtat în depărtat, semisfoară cu braŃele sus în
144
coroană.
10. Din stând, 8 timpi, exerciŃiu de coordonare, picioare-braŃe, stând pe mâini
rostogolire în ghemuit, stând pe cap din forŃă, rulare înainte în ghemuit, săritură cu
extensie, rostogolire înapoi cu picioarele întinse şi apropiate, cumpănă facială.
11. Rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit, rulare înapoi, stând pe omoplaŃi,
rostogolire înapoi pe un genunchi, cumpănă pe un genunchi;
12. Rostogolire înainte din depărtat în depărtat, rulare înapoi, stând pe omoplaŃi,
rostogolire înapoi pe un genunchi, semisfoară, braŃele lateral;
13. Rostogolire înainte din depărtat în depărtat, trecere în culcat cu picioarele
depărtate, podul de jos, întoarcere pe un braŃ şi pe un genunchi, cumpănă pe un
genunchi, semisfoară braŃele lateral sau coroană;
14. Cumpănă facială, rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit, întoarcere
180O, rostogolire înapoi din ghemuit în ghemuit, săritură cu întoarcere 180O,
rostogolite înapoi cu picioarele întinse, cilindru, săritură în ghemuit, val de corp
înainte;
15. Răsturnare laterală, fandare laterală, întoarcere 90O spre direcŃia de plecare,
cădere în sprijin înainte, stând pe cap din forŃă, rostogolire înainte în aşezat, cilindru,
ridicare în stând prin sprijin ghemuit, săritură cu extensie;
16. Stând pe mâini rostogolire în ghemuit, stând pe cap din elan, rostogolire
înainte în ghemuit, săritură în stând depărtat, podul de sus, ridicare, rostogolire înapoi
din depărtat în depărtat, fandare laterală sau al de corp lateral;
17. Rostogolire înainte cu picioarele întinse şi apropiate, stând pe cap din forŃă,
rostogolire înainte în ghemuit, cumpănă facială, rostogolire înapoi cu picioarele întinse
, cilindru, trecere în stând prin sprijin ghemuit, săritură cu extensie;
18. Stând pe mâini rostogolire în depărtat, stând pe omoplaŃi, revenire în aşezat,
cilindru, cumpănă pe un genunchi;
19. Rostogolire înainte prin săritură, cădere în sprijin înainte, stând pe cap din
forŃă, rostogolire înainte în ghemuit, al de corp înainte, rostogolire înapoi în stând pe
mâini, cumpănă facială;
20. Răsturnare lentă înainte, rostogolire înainte din depărtat în ghemuit,
rostogolire înapoi în stând pe mâini, întoarcere 90O, răsturnare laterală, fandare
laterală;
21. Îndreptare de pe cap, rostogolire înainte din depărtat în depărtat, val de corp
înainte, rostogolire înapoi cu picioarele întinse, rostogolire înapoi în stând pe mâini,
cumpănă facială.
8.1.2. EXERCIłII ACROBATICE CU PARTENER ŞI ÎN GRUP
În şcoală, exerciŃiile acrobatice cu partener şi în grup se pot folosi în serbări

şcolare şi demonstraŃii sportive dar şi în lecŃiile de educaŃie fizică aşa cum se
procedează în alte Ńări europene, precum FranŃa, Belgia, Germania.
Ele pot fi practicate la orice vârstă cu condiŃia să fie bine alese.
145
ExerciŃiile acrobatice cu partener sau în grup se pot clasifica în două

grupe: statice şi dinamice
• ExerciŃiile acrobatice statice poartă denumirea de piramide. (fig.35)
Fig. 35
• ExerciŃiile cu partener sau în grup dinamice.(fig. 36)
Fig. 36
Piramidele constau dintr-o îmbinare, sub diferite forme, a elementelor

acrobatice statice, de mare mobilitate, de echilibru şi forŃă. Se pot constitui cu trei sau
mai mulŃi executanŃi. Sunt accesibile vârstelor şi gradelor de pregătire din ciclul
gimnazial, impresionând prin rapiditatea şi siguranŃa cu care sunt executate, prin
dispunerea executanŃilor şi prin înălŃimea lor.
Aceste construcŃii pot fi sistematizate în grupe diversificate după următoarele
criterii:
a) Criteriul biomecanic:
după înălŃime:
• piramide înalte
• piramide de înălŃime medie
• piramide joase
146
după suprafaŃa reazemului:

• piramide cu suprafaŃă mică
• piramide cu suprafaŃă medie
• piramide cu suprafaŃă mare
după indicele de stabilitate:
• piramide cu mare stabilitate
• piramide cu stabilitate medie
• piramide cu stabilitate scăzută
b) Criteriul pedagogic:
după dificultate
• piramide cu dificultate mare
• piramide cu dificultate mijlocie
• piramide cu dificultate mică
după simetrie
• simetrice (fig.37)
Fig. 37
• asimetrice sau înlănŃuite (fig.38)
Fig. 38
după numărul persoanelor
• grupuri mari
147
• grupuri mijlocii
• grupuri mici
după sex:
• fete
• băieŃi
• mixte
după modul de utilizare a aparatelor:
• fără obiecte şi aparate
• cu obiecte şi aparate
În cadrul acestor acrogymuri, executanŃii au funcŃii diferite.
Cel care îndeplineşte funcŃia de sprijin se numeşte ”porteur”. El poate avea

diferite poziŃii: culcat cu genunchii îndoiŃi, îndoiŃi şi ridicaŃi, picioarele ridicate la
verticală, pe genunchi cu sprijin pe mâini, sprijin înainte, pe un genunchi, sprijin
înapoi, sprijin înapoi cu genunchii îndoiŃi, pe genunchi pe câlcâi aşezat, aşezat
depărtat, fandat, stând, stând cu genunchii îndoiŃi. (Fig. 39)
Fig. 39
148
El îl ridică, îl menŃine în echilibru, îl poartă sau îl lansează pe celălalt executant

care se numeşte „voltigeur” adică acrobatul care execută mişcările în aer. El poate avea
mai multe poziŃii şi anume: cu sprijinul mâinilor sau al picioarelor pe sol (fig.40), fără
nici un sprijin pe sol (fig.41), cu sprijin pe doi purtători (fig.42).
Fig. 40
Fig. 41
Fig. 42
Partenerul poate fi apucat prin diferite prize: adânc de cot apucat, apucat de
patru mâini (scăunelul), de mâini apucat la nivel de poignet, de degete apucat pentru a
lansa, apucat la nivelul pumnului, etc (fig. 43).
149
Fig. 43
8.1.3. EXERCIłII ACROBATICE LA APARATE SPECIALE
În gimnastica şcolară sunt folosite următoarele aparate ce se pot găsi în

dotările bazelor sportive din şcoli, şi anume: trambulina elastică şi plasa elastică.
TRAMBULINA ELASTICĂ
Este un aparat a cărui elasticitate permite executantului o mare înalŃare în

timpul zborului.
Trambulina elastică (F) se foloseşte pentru însuşirea unor elemente acrobatice
şi a săriturilor la aparatele de
gimnastică. Poate fi folosită executarea
unei forme largi de săritură care măresc
interesul executanŃilor prin
atractivitatea lor.
Calitatea săriturilor depinde de
executarea unei bătăi corecte care să
angreneze la maximum elasticitatea
trambulinei. Astfel pasul sărit (pasul de
apel) se execută cât mai înalt, contactul FFig. 44
cu trambulina se face pe pingea, cu
genunchii întinşi şi corpul la verticală pe partea cea mai elastică a trambulinei iar
braŃele se balansează energic prin înainte sus.
150
PLASA ELASTICĂ
ExerciŃiile la plasa elastică sunt probe de concurs în gimnastica acrobatică. Se

concurează la individual şi pe perechi (sincron). Elasticitatea mare a acestui aparat
(Fig. 45) determină un zbor înalt care
permite executarea combinată a salturilor.
Plasa elastică se foloseşte pentru
însuşirea unor elemente acrobatice de
dificultate mare şi pentru educarea
coordonării. ExerciŃiile la plasa elastică
educă atenŃia, curajul, autocontrolul,
stăpânirea de sine.
Bătaia pe plasă se execută pe toată
talpa cu picioarele uşor depărtate şi întinse, Fig. 45
braŃele accentuând presiunea pe plasă
printr-o balansare prin lateral în jos. Aceasta se efectuează pe mijlocul plasei, unde
elasticitatea este maximă.
8.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII

EXERCIłIILOR ACROBATICE ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL
GIMNAZIAL
ExerciŃiile acrobatice sunt prezente în lecŃia de educaŃie fizică în veriga de
însuşire, consolidare, perfecŃionare şi verificare a deprinderilor şi/sau priceperilor
motrice. în şcoală poate fi abordată o gamă largă de exerciŃii acrobatice statice şi
dinamice.
La ciclul primar se însuşesc următoarele elemente statice: cumpăna pe
genunchi cu sprijinul palmelor pe sol, cumpăna (pe un picior), semisfoara, sfoara,
podul de jos şi de sus, stând pe omoplaŃi. La ciclul gimnazial se adaugă stândul pe cap
(băieŃi) şi stândul pe mâini.
În ceea ce priveşte exerciŃiile dinamice sunt abordate: rulările (laterale, pe
abdomen, pe spate), rostogoliri (laterală înainte şi înapoi cu ghemuire şi depărtarea
picioarelor, rostogolire cu picioarele apropiate), stândul pe mâini, rostogolire,
răsturnări (roata laterală, răsturnare lentă înainte şi înapoi – fete, răsturnare înainte –
băieŃi).
Elementele acrobatice se vor exersa separat apoi în legări şi combinaŃii dar şi
în parcursuri aplicative pentru a fi consolidate şi perfecŃionate. La ciclul gimnazial dar
mai ales la cel liceal, când elevii cunosc deja conŃinutul gimnasticii acrobatice se va
pune accentul pe elaborarea individuală a combinaŃiilor. Elevele vor îmbina elementele
acrobatice cu cele din gimnastica ritmică şi le vor executa pe muzică. Acest lucru va
151
conduce la dezvoltarea imaginaŃiei creatoare prin realizarea unor creaŃii personale,

originale, la creşterea interesului elevilor pentru această activitate, la sporirea
încrederii în propriile forŃe.
Modalitate la îndemâna tuturor de a atrage elevi spre practicarea gimnasticii
acrobatice este folosirea jocurilor acrobatice.
ExerciŃiile pentru proba de control se pot prezenta în cadrul unui concurs de
gimnastică arbitrat de elevi.
În cadrul piramidei fiecare executanŃi îşi are locul bine stabilit, îndeplineşte o
sarcină precisă în raport cu gradul lui de pregătire şi cu structura piramidei.
Baza tehnică a piramidei constă în menŃinerea propriului echilibru de către
fiecare executant simultan cu coordonarea acŃiunilor sale cu a celorlalŃi componenŃi ai
piramidei.
Când piramida este constituită din mai multe etaje se va Ńine seama de talia,
greutatea şi nivelul de pregătire tehnică a executanŃilor.
Cei robuşti vor alcătui baza piramidei, vor fi elemente de susŃinere pentru cei
uşori şi mai bine pregătiŃi tehnic, care vor alcătui etajele superioare.
Când colectivele sunt mixte, fetele se vor plasa la etajele superioare sau pe
lângă băieŃi.
În cadrul piramidelor se pot folosi obiecte portative, aparate de gimnastică sau
suporturi special construite care să asigure baza de susŃinere a piramidei şi o anumită
înălŃime a acesteia.
Alcătuirea piramidei se realizează într-o anumită ordine‚ executanŃii intrând
în lucru succesiv, pe serii şi într-un anumit ritm, cu sau fără muzică. (fig.46)
Fig. 46
152
ÎnvăŃarea piramidei se va realiza în următoarea succesiune:

• denumirea şi desenarea piramidei;
• stabilirea locului fiecărui executant în funcŃie de posibilităŃile fiecăruia
şi numerotarea lor;
• explicarea sarcinii fiecărui executant conform succesiunii de construire
a piramidei;
• învăŃarea mişcărilor individual apoi pe grupe mici;
• executarea piramidei pe numărătoare şi desfacerea ei;
• executarea piramidei pe muzică.
ExerciŃiile acrobatice dinamice în grup, se întâlnesc în cadrul serbărilor
şcolare, festivalurilor de gimnastică sau demonstraŃiilor sportive, organizate pentru
sărbătorirea unor evenimente tradiŃionale din viaŃa şcolii şi localităŃii.
Piramidele pot fi realizate şi de elevi educând astfel anumite calităŃi precum:
• creativitatea
• emoŃia
• responsabilitatea
• estetica
• orientare spaŃio – timporală
• spiritul de de echipă.
Întrebări:
1. Care sunt formele de practicare a gimnasticii acrobatice în şcoala

gimnazială?
2. Care sunt grupele de exerciŃiile acrobatice dinamice?
3. Care sunt aparatele speciale folosite în gimnastica acrobatică?
153
CAPITOLUL IX. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII

SĂRITURILOR CU SPRIJIN LA
CICLUL GIMNAZIAL

săriturilor cu sprijin în şcoală la ciclul gimnazial.
• să utilizeze variantele de excutare a săriturilor cu sprijin în lecŃia de

educaŃie fizică din ciclul gimnazial.
154
9.1. SĂRITURILE CU SPRIJIN – CARACTERISTICI,

SISTEMATIZARE
În funcŃie de poziŃia corpului faŃă de aparat săriturile cu sprijin se împart în

directe şi cu răsturnare. (fig.47)
Săriturile directe se caracterizează prin faptul că în timpul primului zbor
corpul execută o mişcare de rotaŃie spre înainte, în jurul axei transversale, de maximum
1350, iar în timpul zborului doi execută o mişcare de rotaŃie spre înapoi.
Săriturile directe se pot clasifica, la rândul lor astfel:
• sărituri cu ghemuire (cu picioarele îndoite)
• sărituri cu depărtarea picioarelor;
• sărituri cu corpul îndoit. în timpul zborului doi are loc o acŃiune de
închidere a unghiului dintre picioare şi trunchi şi apoi o acŃiune de
deschidere a acestui unghi;
• sărituri cu corpul întins.
Programele şcolare de educaŃie fizică cuprind sărituri din primele două
subgrupe executate la capră, ladă şi cal.
SĂRITURI CU SPRIJIN
SĂRITURI DIRECTE SĂRITURI PRIN

RĂSTURNARE
• Sărituri cu ghemuire
• Sărituri cu depărtare
• Sărituri prin îndreptare
• Sărituri cu corpul întins
• Sărituri prin stând pe
• Sărituri cu corpul
mâini
îndoit
Fig. 47 Sistematizarea săriturilor cu sprijin
155
SĂRITURI DIRECTE
MODELE DE FIŞE TEHNICO-METODICE
SĂRITURĂ ÎN SPRIJIN GHEMUIT PE LADA TRANSVERSALĂ,

SĂRITURĂ DREAPTĂ ÎN ZBORUL II
Descrierea tehnică. După efectuarea bătăii pe trambulină şi a primului zbor

braŃele se îndreaptă spre ladă, spatele se rotunjeşte uşor, şezuta se ridică odată cu
îndoirea picioarelor la piept şi se trece în sprijin ghemuit pe lada transversală. De aici
se execută în partea a doua o săritură dreaptă realizată prin impulsia picioarelor de pe
ladă şi balansarea braŃelor sus. în aer corpul este încordat cu picioarele întinse şi
braŃele sus şi se pregăteşte pentru o aterizare elastică şi amortizată prin îndoirea
articulaŃiilor coapselor, genunchilor şi gleznelor. (fig.45)
Fig. 48
Ajutorul se face din lateral în partea a doua apucându-l pe executant de braŃ

pentru a ajunge în sprijin ghemuit pe ladă şi a-i favoriza desprinderea în săritură
dreaptă.
- săritură în sprijin ghemuit la banca de gimnastică şi săritură dreaptă pe sol;
- săritură în sprijin ghemuit la lada cu 4 cutii şi săritură dreaptă cu aterizare pe
saltele;
- săritură în sprijin ghemuit la lada cu 6 cutii cu ajutor, şi săritură dreaptă cu
aterizare pe un număr mai mare de saltele.
SĂRITURA ÎN SPRIJIN DEPĂRTAT
Descrierea tehnică. La această săritură, în momentul sprijinului pe aparat,

picioarele se depărtează, odată cu ridicarea uşoară a şezutei. Urmează împingerea
energică şi scurtă din braŃe, apoi ridicarea umerilor şi presarea bazinului înainte. în
continuare, braŃele se duc lateral-sus, iar corpul se extinde, realizând zborul al doilea.
înainte de aterizare, picioarele se apropie.(fig.49)
156
Ajutorul stă în faŃa aparatului, prinde executantul de braŃ şi îl ajută să treacă

peste aparat.
Această săritură se poate executa şi cu sprijin plutitor.
Fig. 49
- săritură dreaptă cu depărtarea picioarelor, ridicarea braŃelor sus şi aterizare
executate pe sol;
- bătaie pe trambulină şi desprindere cu depărtarea picioarelor spre
profesorul care îl prinde de talie şi îl susŃine pe executant;
- sprijin aşezat depărtat la capătul calului, lăzii, paralelelor, împingere
energică, apropierea picioarelor şi aterizare;
- acelaşi exerciŃiu cu aşezarea mâinilor pe aparat. Profesorul este plasat în
faŃă dincolo de aparat şi îl susŃine pe executant, trecându-l prin mişcare peste aparat;
- săritură depărtat peste un partener (capră vie) care stă situat costal faŃă de
executant cu trunchiul îndoit înainte
- săritură peste capră cu înălŃime redusă,
- săritură depărtat peste capră cu ajutor ;
- săritură depărtat peste capră cu mărirea treptată a înălŃimii şi depărtarea
trambulinei de capră.
SĂRITURA ÎN SPRIJIN GHEMUIT
Descrierea tehnică. După efectuarea elanului, bătăii pe trambulină şi a

primului zbor, în momentul începerii sprijinului, spatele se rotunjeşte uşor, şezuta se
ridică odată cu îndoirea picioarelor la piept.
Urmează o împingere scurtă şi energică a braŃelor, concomitent cu trecerea
picioarelor printre mâini, fiind urmată de ridicarea trunchiului, ducerea braŃelor lateral-
sus şi întinderea picioarelor, astfel ca, în cel de-al doilea zbor, corpul executantului să
fie în extensie. (fig.50)
Ajutorul se acordă din stând, lateral faŃă de aparat, îl apucă pe executant de
braŃ şi îl trage peste capră.
157
Fig. 50
- săritură pe genunchi cu sprijinul braŃelor pe capră şi coborâre cu ducerea
braŃelor sus;
- săritură în stând ghemuit, cu sprijinirea braŃelor pe capră şi coborâre liberă;
această săritură se poate executa, de asemenea, la ladă şi la cal, aşezate transversal sau
în lungime. Atunci când aparatele sunt aşezate în lungime, primul zbor este mai lung
şi mai înalt, astfel ca sprijinul braŃelor să se poată face pe capătul depărtat al aparatului.
SĂRITURĂ PRIN ROSTOGOLIRE PESTE LADA ÎN LUNGIME
Descrierea tehnică. După efectuarea bătăii, executantul se înalŃă deasupra

aparatului şi efectuează rostogolire pe ladă, punând braŃele la jumătatea lăzii sau chiar
peste. Când bazinul ajunge la marginea lăzii (spre aterizare), executantul se desprinde,
întinde corpul şi aterizează. (fig.51)
Fig. 51
Ajutorul se face din lateral, prin ridicarea şezutei, uşurând astfel efectuarea
rostogolirii.
- să se execute rostogolire înainte pe sol;
- săritură lungă cu rostogolire pe mai multe saltele suprapuse;
- săritură prin rostogolire înainte peste o coardă, la ladă în lungime acoperită
cu o saltea.
158
Pentru obişnuirea elevilor cu sprijinul mâinilor pe mijlocul lăzii, se va marca

vizibil cu creta zona sprijinului.
SĂRITURĂ DEPĂRTAT PESTE CAPRĂ, CU ÎNTOARCERE 180O ÎN

TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA ZBOR
Descrierea tehnică. Tehnica este aceeaşi ca a săriturii depărtat peste capră,

până la momentul sprijinului mâinilor pe aparat. Odată cu împingerea în braŃe şi
ridicarea trunchiului, se execută o mişcare de înşurubare, prin întoarcerea capului şi
trunchiului în direcŃia întoarcerii. Aterizarea se face cu faŃa la aparat.(fig.52)
Cel care asigură stă pe saltea şi îl sprijină pe executant la spate, în cazul
dezechilibrării înapoi.
Fig. 52
- săritură depărtat, cu întoarcere 180O, pe sol;
- la capră înaltă, de pe ladă sau de pe trambulină elastică, săritură depărtat, cu
întoarcere 90O şi 180O.
Săriturile descrise mai sus pot fi executate de fete şi băieŃi, simplu sau cu
sprijin plutitor. Pentru fete, înălŃimea aparatului poate fi redusă. Aceleaşi sărituri se pot
efectua la ladă şi cal, aşezate transversal sau în lungime.
La lada de gimnastică se mai pot executa sărituri cu sprijinul mâinilor
pe aparat, dar cu bătaie pe un picior. Acestea fac trecerea de la săriturile naturale la
săriturile specifice gimnasticii, cu sprijinul mâinilor pe aparat şi bătaie pe două
picioare. Sunt foarte accesibile şi bine primite de copiii din clasele primare şi
gimnaziale, constituind o verigă preŃioasă în lanŃul săriturilor prevăzute în programele
de educaŃie fizică.
159
SĂRITURA ÎN ECHER, CU BĂTAIE PE UN PICIOR ("SĂRITURA

HOłULUI").
Descrierea tehnică. La această săritură, elanul este perpendicular faŃă de

aparat. Trambulina elastică se aşează ceva mai departe decât lungimea piciorului. în
timpul bătăii, piciorul oscilant se duce întins înainte-sus, peste aparat. Trunchiul se
înclină uşor înapoi, braŃele se duc înainte-sus, ajutând desprinderea. Urmează
alăturarea piciorului de bătaie celui pendulant în echer şi o împingere scurtă şi energică
cu braŃele, prin care se lungeşte traiectoria de zbor. BraŃele se duc înapoi, lateral-sus şi
corpul se extinde. (fig.53)
Ajutorul se acordă de către două persoane. Una stă lateral, între ladă şi
trambulină, ridicând executantul de sub bazin, cea de-a doua stă la aterizare, la-teral,
ajutând în acelaşi fel.
Fig. 53
- săritură peste lada joasă, cu bătaie pe un picior şi aterizare pe ambele picioare;
- cu bătaie pe un picior, săritură pe ladă şi coborâre liberă;
- săritură în echer peste calul cu mânere.
Tot la ladă, cu elan oblic, se poate executa săritura cu forfecarea picioarelor,
şi săritura în echer.
SĂRITURI PRIN RĂSTURNARE
MODELE DE FIŞE TEHNICO-METODICE

SĂRITURA PRIN ÎNDREPTARE DE PE CAP
Descrierea tehnică. Este asemănătoare îndreptării din acrobatică, dar se

execută din elan, peste ladă, capră sau cal, aşezate transversal.
Se învaŃă cu două cutii de ladă, înălŃimea aparatului crescând treptat.
Aceste sărituri sunt folosite ca exerciŃii pregătitoare în învăŃarea săriturilor
160
prin stând pe mâini. (fig.54)

Greşeli tipice :
- aşezarea cefei pe aparat şi a mâinilor dincolo de linia capului;
- realizarea unui echer superficial şi contratimp cu momentul bătăii;
- deschiderea insuficientă de energică în momentul contactului cu aparatul;
- neefectuarea împingerii blocate, scurte şi încordate, realizarea unei impulsii
slabe pe aparat, cu braŃele moi;
- extensia exagerată a corpului în timpul zborului doi;.
- aterizare dură, fără amortizare corespunzătoare din articulaŃiile membrelor
inferioare, îndoirea trunchiului înainte, coborârea braŃelor înainte jos.
Ajutorul :
Se acordă din lateral la început pentru ambele zboruri, apoi pentru zborul doi.
Fig. 54
Metodică a învăŃării :
- îndeptare de pe cap pe sol;.
- îndeptare de pe cap pe mai multe saltele suprapuse, aterizare în culcat;
- îndeptare de pe cap de pe ladă sau calul aşezat în lungime, cu aterizare pe
saltele, cu ajutor pe toată traiectoria şi la aterizare, apoi cu ajutor regresiv;
- îndeptare de pe cap peste ladă cu ajutor la ambele zboruri, apoi numai în
zborul doi;
- îndeptare de pe cap cu asigurare şi apoi independent.
SĂRITURĂ CU RĂSTURNARE PRIN STÂND PE MÂINI (COLA CAO)
Descrierea tehnică. Săritura necesită un elan şi o bătaie energică pentru a

obŃine zboruri cât mai înalte. Pe ultimii paşi ai elanului trunchiul se duce uşor înapoi
iar în momentul bătăii pe trambulină, corpul se găseşte înapoia verticalei. După
desprindere, ambele picioare balansează înapoi sus, braŃele şi umerii se duc spre aparat
iar capul se apleacă uşor înapoi favorizând contracŃia musculaturii spatelui.
Corpul întins şi încordat intră în rotaŃie spre cal (răsturnare). în momentul
sprijinului aparatul este atins puŃin înaintea verticalei. împingerea se face cu braŃele
161
întinse şi încordate executând o impulsie din articulaŃia umerilorşi se termină după

depăşirea verticalei.
După împingere trunchiul se extinde puŃin, braŃele rămân sus efectuându-se
zborul doi. Corpul, uşor în extensie, este proiectat în sus şi are loc o uşoară rotare în
cădere. Se aterizează în stând, braŃele coborând uşor înainte, articulaŃiile membrelor
înferioare exercită o flexie asigurând o amortizare a şocului din momentul contactului
cu saltelele. (fig.55)
Fig. 55
Greşeli tipice :
- bătaie lungă, trunchiul aplecat înainte, lipsa primului zborului;
- realizarea unui echer sau a unei extensii în primul zbor;
- deschiderea insuficientă a umerilor în momentul contactului cu aparatul;
- neefectuarea împingerii blocate, scurte şi încordate, realizarea unei impulsii
pe cal cu braŃele îndoite;
- extensia exagerată a corpului în timpul zborului doi;.
- aterizare dură, fără amortizare corespunzătoare din articulaŃiile membrelor
inferioare, îndoirea trunchiului înainte, coborârea braŃelor înainte jos.
Ajutorul :
Se acordă din lateral la început pentru ambele zboruri, apoi pentru zborul doi.
Metodică a învăŃării :
- răsturnare înainte pe sol;.
- săritură prin stând pe mâini pe mai multe saltele suprapuse, aterizare în culcat;
- răsturnare prin stând pe mâini de pe ladă sau calul aşezat în lungime, cu
aterizare pe saltele, cu ajutor pe toată traiectoria şi la aterizare, apoi cu ajutor regresiv;
- săritură prin răsturnare peste cal cu ajutor la ambele zboruri, apoi numai în
zborul doi;
- săritură prin răsturnare cu asigurare şi apoi independent.
162
9.2. PARTICULARITĂłI ALE PREDĂRII SĂRITURILOR

CU SPRIJIN ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL GIMNAZIAL
Săriturile cu sprijin se pot executa numai după ce se însuşesc separat fazele, în

următoarea succesiune: aterizarea, elanul, bătaia, primul zbor, sprijinul mâinilor pe
aparat, zborul al doilea.
Programa de educaŃie fizică prevede la ciclul gimnazial sărituri la capră
(depărtată, ghemuită) şi la ladă (cu rostogolire). La ciclul liceal se reiau aceste sărituri
în scopul perfecŃionării lor şi se vor mai însuşi sărituri la cal.
Săriturile cu sprijin sunt prezente în veriga de însuşire, consolidare,
perfecŃionare şi verificare a deprinderilor motrice dar şi în cea de educare a vitezei
şi/sau îndemânării.
Aparatele de sărit sunt astfel construite încât există posibilitatea reglării
înălŃimii şi alegerii acesteia în funcŃie de nivelul de pregătire şi posibilităŃile
individuale ale elevilor. La fete înălŃimea aparatelor va fi mai mică decât la băieŃi.
Gradarea dificultăŃii săriturilor cu sprijin se realizează prin:
• depărtarea trambulinei de aparat;
• ridicarea progresivă a înălŃimii aparatului;
• schimbarea poziŃiei aparatului;
• schimbarea locului de sprijin al mâinilor;
• executarea aceleaşi sărituri la aparate diferite;
• executarea săriturilor sub formă de torent;
• introducerea săriturilor în ştafete aplicative.
Se va acorda o atenŃie deosebită măsurilor pentru prevenirea accidentelor:
controlul integrităŃii aparatelor, stabilitatea aparatelor (eventual ancorarea lor),
acordarea ajutorului şi asistenŃei.
Pentru învãŃarea sãriturilor cu sprijin, este bine ca profesorul sau antrenorul sã
le asigure, în primul rând, o dezvoltare generalã bunã, punând accentul pe: forŃã,
vitezã, coordonare, rezistenŃã, hotãrâre, încredere în forŃele proprii şi curaj.
În acest scop, se va folosi de toate mijloacele de care dispune gimnastica de
bazã, dintre care amintim, în mod special, exerciŃiile cu caracter aplicativ, cum ar
fi:mersul şi alergarea variatã, sãriturile libere şi fãrã sprijin peste obstacole, cãŃãrãrile
şi alte mijloace din gimnastica sportivã, sau din celelalte mijloace ale educaŃiei fizice.
Dupã ce s-a atins un anumit nivel de pregãtire a executanŃilor, se va trece la
însuşirea separatã a elanului, bãtãii şi aterizãrii; apoi se vor efectua global, începând cu
sãrituri simple, uşoare, executate la aparate cu înãlŃime potrivitã, spre sãrituri grele şi
mai complicate, folosind aparate mai înalte, în funcŃie de posibilitãŃile executanŃilor.
Pentru învãŃarea unei sãrituri cu sprijin, nu trebuie sã i se modifice structura,
introducând momente de oprire pe aparat sau diferite aşezãri, deoarece aceasta ar
163
cãpãta o formã nespecificã şi ar îngreuia însuşirea ei corectã.

ÎnãlŃimea aparatului peste care se efectueazã sãritura trebuie sã corespundã
elanului, posibilitãŃilor fizice şi cunoştinŃelor tehnice ale executanŃilor, pentru ca
zborul sã fie mai real.
Pentru învãŃarea sãriturilor cu sprijin cu elan, în înãlŃime, se recomandã sã se
înceapã mai întâi la caprã, iar pentru cele în lungime, la ladã şi, numai dupã însuşirea
lor corectã, se va putea trece la executarea şi peste alte aparate.
Trecerea la efectuarea acestor sãrituri, cu ajutorul trambulinei elastice, se va
face numai dupã ce executanŃii şi-au însuşit tehnica sãriturilor de bazã cu sprijin la
toate aparatele. Nerespectarea acestui lucru are influenŃã nefavorabilã asupra bãtãii.
În concluzie, sãriturile cu sprijin se pot executa dupã ce se însuşesc separat
fazele, în urmãtoarea succesiune:
• aterizarea;
• elanul;
• bãtaia;
• prima parte a zborului;
• sprijinul mâinilor pe aparat;
• a doua parte a zborului.
Se va acorda o atenŃie deosebitã mãsurilor pentru prevenirea accidentelor:
• controlul integritãŃii aparatelor;
• stabilitatea aparatelor (ancorarea lor dacă e posibil);
• acordarea ajutorului şi asistenŃei.
Întrebări
1. Care este diferenŃa între săriturile cu sprijin directe şi cele cu răsturnare?

2. Care sunt fazele unei sărituri cu sprijin?
3. Care este ordinea în care se însuşesc fazele unei sărituri cu sprijin?
164
BIBLIOGRAFIE
1. Albu I, Luca A., Fidler G., 1968, ExerciŃii şi jocuri în doi, Ed. CNEFS,
Bucureşti;
2. Anderson B., 1988, Stretching, Ed. CNEFS, Bucureşti;
3. Baciu C., 1977, Analiza funcŃională şi biomecanica aparatului locomotor, Ed.
Sport – Turism, Bucureşti;
4. Barthe, J., Duboz, S., Heraud, A., Policarpo, D., 1993, Acro-gym. Un projet
d’innovation pédagogique a l’AS, Rev. EPS, nr. 240, pp. 19-22 ;
5. Băiaşu N., Bîrlea A., 1969, Gimnastica de bază şi acrobatică în şcoală, Ed.
CNEFS, Bucureşti;
6. Băiaşu N., 1972, Jocuri acrobatice şi piramide, Ed. Stadion, Bucureşti;
7. BănăŃan O., 1983, Banca de gimnastică, Ed. Sp.-Turism, Bucureşti;
8. Bedö C. şi colab., 1968, ExerciŃii cu partener, Ed. CNEFS, Bucureşti;
9. Beyer E., 1987, Wırterbuch der sport wissenschaft, Ed. Verlag Karl Hofmann,
Schorndorf;
10. Bignasca N., 1993, L’ imitation des enfants à l'échauffement musculaire, Rev.
Macolin nr. 10/1993;
11. Bivic le J., 1998., Le stretching postural, Rev EPS, nr 269;
12. Cârstea Gh., 1997, EducaŃia fizică. Teoria şi bazele metodice, Ed. ANEFS,
Bucureşti;
13. Cârstea, Gh., 2000, Teoria şi metodica educaŃiei fizice şi sportului pentru
examenele de definitivat şi gradul didactic II, Editura AN-DA, Bucureşti;
14. Cerghit I., 1983, PerfecŃionarea lecŃiei în şcoala modernă, EDP, Bucureşti;
15. Constantinescu E., Stan I., 1994, Parcursul aplicativ, mijloc şi metodă pentru
dezvoltarea calităŃilor motrice în lecŃia de educaŃie fizică, Rev. Nr. 1, Univ
Bacău, p. 56;
16. Constantinescu E., Dobrescu T., 1999, Indrumar Gimnastică I, ID, EFS,
Universitatea Bacău;
17. Constantinescu E., Dobrescu T., 2000, Indrumar Gimnastică II, ID, EFS,
18. Constantinescu E., Dobrescu T., 2002, Indrumar Gimnastică III, ID, EFS,
19. Constantinescu E., Dobrescu T., 2003, Indrumar Gimnastică IV, ID, EFS,
20. Covaci N., 1976, Săriturile în gimnastică. Ed. Sport-Turism, Bucureşti;
21. Damian M. şi Popescu R., 2000, Gimnastică acrobatică, tehnică, metodică, Ed.
„Ovidius” University Press, ConstanŃa;
22. Demeter A., 1981, Bazele fiziologice şi biochimice ale calităŃilor fizice, Ed.
Sport-turism, Bucureşti. p. 43-67.
165
23. Dobrescu T., Constantinescu E., 2006, Gimnastica-concepte teoretice şi

aplicaŃii practice, Editura Tehnopress, ISBN 10: 973-702-362-5, Iaşi;
24. Dobrescu T., Constantinescu E., 2006, Bazele teoretice şi metodice ale
gimnasticii – Curs de bază, Editura Pim, ISBN 10: 973-716-288-9, Iaşi;
25. Dragnea A., 2002, Teoria educaŃiei fizice şi sportului, FEST, Bucureşti;
26. Dragnea A., Bota A., 1999, Teoria activităŃilor motrice, Ed. Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti;
27. Dragomir Al., Barta A., 1993, EducaŃie fizică. Manual pentru clasa a IX-a şcoli
normale, EDP R.A. Bucureşti Dumitrescu L – România în lumea sportului, Ed.
Editis, Bucureşti;
28. Donskoi D., 1973, Biomecanica, Ed. Stadion, Bucureşti;
29. Dubreuil, A., 2002, Mini-Trampoline. La gymnastique autrement, Rev. EPS, nr.
293, pp. 45-51;
30. Dumitrescu L, 1995, România în lumea sportului, Ed. Editis, Bucureşti;
31. Dungaciu P., Gimnastica de bază, Universitatea Ecologică, Facultatea de
EducaŃie fizică, sport şi kinetoterapie, Bucureşti, p. 39-46;
32. Ettlin H , 1994, L’acro bungy, un engin d’entraînement hors du commun, Rev.
Macolin nr. 2, p. 12-13;
33. Fekete J., 1996, Gimnastică – gimnastică de bază, acrobatică şi sărituri, Ed.
Librăriile Crican, Oradea;
34. Firea E., 1989, Culegere de exerciŃii şi jocuri pentru educaŃia fizică în
învăŃământul primar, Bucureşti;
35. Gerling I, 1999, Gymnastique avec les enfants: aider et assurer „Se tenir près de
l’enfant et maîtrisez la situation” Rev. Mobile nr. 1, p. 16-17;
36. Grimalschi, T., Filipenco, E., Tolmaciov, P., 1993, Gimnastica, Editura
Lumina, Chişinău,;
37. Gönczi Raicu M.şi colab., 1995, Gimnastica acrobatică în şcoală la vârsta de 7-
12 ani, Ed. Mirton, Timişoara;
38. Gönczi Raicu M., 1995, Gimnastica, Ed. Tipografia Universitatea de Vest,
Timişoara;
39. Gönczi Raicu M.şi Nicolin M., 2002, Gimnastică, Ed. Mirton, Timişoara;
40. Grigore V., 2003, Gimnastica - manual pentru cursul de bază, Ed. Bren,
Bucureşti;
41. Guihal B., 1996, Acrogym: Repères techniques et pédagogiques, rev. EPS nr.
260, p. 48-49;
42. Herbiet H şi col, 1997, Acrosport et education physique, Rev. EPS nr 165, p.
15;
43. Hidi şi col., 1991, Gimnastică - note de curs, ANEFS, Bucureşti;
44. Hout - Moneta C., Socie M., 1997, Acrosport: porter et voltiger, Rev. EPS nr
173. p. 58;
45. Hout C., 1992, Ľ acrogym une autre façon ďaborder la gymnastique en lycée
professionnel, Rev. EPS nr. 236, p. 63-65;
166
46. Ionescu I., 1970, Gimnastica de bază în şcoala generală, Culegere de exerciŃii,
EDP, Bucureşti;
47. Käsermann D., Nyffenegger E., 1994, Rhönrad ou roul acrobatique, Rev.
Macolin nr. 8, pg.12-13;
48. Keim V., 2003, Ľ echilibre á plusieurs visages, Rev. Mobile nr. 1, p. 12-13;
49. Keim V., Battanta P., 2004, Acrobatie avec les jeunes. Architectures en
mouvement, Rev. Mobile nr. 2, pp. 28-31;
50. KiriŃescu C , 1964, Palestrica, Ed. UCFS, Bucureşti;
51. Luca A, 1993, Curs de gimnastică Vol. I şi II, Ed. UniversităŃii „Al. I. Cuza”
Iaşi;
52. Luca A, 1997, Gimnastica în ciclul gimnazial, Ed. Doroftei, Iaşi;
53. Luca A, 1998, Gimnastica în şcoală, Ed. UniversităŃii A.I. Cuza, Iaşi; p. 50-54
54. Marolicaru M, 1992, Abordarea sistematică în educaŃia fizică, Universitatea
Cluj;
55. Mathys, R., 2003, Gestion du risque. Le sport: bon pour la santé ?, Rev. Mobile,
nr. 1, pp. 34-35;
56. MENHIN I., 1972, Pregătirea de forŃă în gimnastică, Ed. Stadion, Bucureşti.
57. Nicu A. şi colab., 1974, Terminologia educaŃiei fizice şi sportului, , Bucureşti;
58. Niculescu G., 2001, Gimnastica de bază, Ed. Printech, Bucureşti, p. 50-54;
59. Nyffenegger E., 1995, Acrogym et tumbling, Rev. Macolin nr. 3;
60. Parlebas, P., 1981, Contribution à un lexique commenté en Science de
l’Actionne Motrice, Paris, INSEP, pp. 317;
61. Piard, C., 2000, Pour une didactique de la créativité, Rev. EPS, nr. 286, pp. 65-
69;
62. Pineau, C., Hébrard, A., 1993, L’éducation physique et sportive, Rev. EPS, nr.
240, mars – avril pp. 16-17;
63. Popa Gh., 1975, Piramide, Ed. Sport – Turism, Bucureşti;
64. Radovici I. şi colab., 1977, Gimnastica abdominală, Ed. Sport – Turism,
Bucureşti;
65. RaŃă G., 2004, Didactica educaŃiei fizice şi sportului, Ed. Alma Mater, Bacău;
66. RaŃă G., 2004, Didactica educaŃiei fizice şcolare (Metodica educaŃiei fizice
şcolare), Ed. Alma Mater, Bacău;
67. Robin E., 1997, Acrosport, exemple de cycle au college, Rev. EPS nr. 267, p.
30-31;
68. Rusu I. C. şi col., 1996, Gimnastica, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj
Napoca, p. 25-26;
69. Scarlat E., Scarlat M.G., 2002, EducaŃie fizică şi sport, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;
70. Schribeer G., 1995, L’acrogym ou l’acrobatic avec partenaire, Rev. Macolin nr
3, p.8-11;
71. Solomon M, Grigore V., Bedö I., 1996, Gimnastica, Bucureşti, p. 37-40;
72. Solveborn S, 1998, Stretching. Antrenament pentru dezvoltarea mobilităŃii şi de
167
întindere, Bucureşti;
73. Soulard C., 1997, Activité acrobatique, Rev. EPS, nr. 264;
74. Todan I., 1968, Din istoricul educaŃiei fizice şcolare, Rev. EFS nr. 8;
75. Thomas L., 1961, ExerciŃii la scară fixă, Ed. UCFS,. Bucureşti;
76. Travaillot, Y., 1997, Gymnastique et recherche de la forme dans la première
moitié des années 80, Rev. Staps, nr. 42, pp. 19-31 ;
77. Tudusciuc I., 1977, Gimnastica acrobatică, Ed. Sport-Turism, Bucureşti;;
78. Tudusciuc I., Bîrlida V., 1973, Parcursuri de obstacole, Ed. Stadion, Bucureşti;
79. Simion Gh., Simion I., 2006, Arta pregătirii forŃei musculare, Ed. UniversităŃii
din Piteşti;
80. Stroescu A., Podlaha R., 1994, Terminologia gimnasticii, Ed. Stadion,
Bucureşti;
81. Vigarello, G., 1993, La science et la spécificité de l’éducation physique et
sportive autour de quelques illusions, în Psychopédagogie des APS sub direcŃia
lui Arnaud, P., Brayer, G., Toulouse, Privat, pp.17-22;
82. M.E.N., 1999, Programe de educaŃie fizică ciclurile primar, gimnazial, liceal,
Bucureşti;
83. MEN, CNPC, 1999; Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a, Aria
curriculară educaŃie fizică şi sport, Bucureşti,
84. M.E.C., 2001, Ghid metodologic de aplicare a programelor de educaŃie fizică şi
sport; Bucureşti;
168

Metodica Predarii Gimnasticii in Gimnaziu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodica Predarii Gimnasticii in Gimnaziu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METODICA PREDARII GIMNASTICII IN GIMNAZIU

DE FRONT ŞI FORMAłII ÎN CICLUL GIMNAZIAL ........ 55

CAPITOLUL I. GIMNASTICA – DISCIPLINĂ

Scopul unităŃii de curs

1.1. INTRODUCEREA GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ

Preocupări pentru introducerea gimnasticii în şcoli au fost destul de frecvente

1.2. OBIECTIVELE GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ

1.3. MIJLOACELE GIMNASTICII ÎN ŞCOALĂ

ExerciŃii de front şi formaŃii

ExerciŃii de dezvoltare fizică generală

ExerciŃii din gimnastica ritmică

ExerciŃii din gimnastică aerobică

Fig. 1 Mijloacele gimnasticii şcolare în gimnaziu

1. ExerciŃii de front şi formaŃii prin care se realizează organizarea

2. ExerciŃii de dezvoltare fizică generală folosite în scopul pregătirii

3. ExerciŃii aplicative care contribuie la formarea deprinderilor motrice de

4. ExerciŃii acrobatice care îşi aduc contribuŃia la educarea coordonării şi

5. ExerciŃii la aparatele de gimnastică care urmăresc formarea unor

6. ExerciŃii din gimnastica ritmică care contribuie la educarea esteticii

7. ExerciŃii din gimnastică aerobică care îşi are rădăcinile în fitness şi

1.4. RAMURILE GIMNASTICII ÎNTÂLNITE ÎN

1.4.1. GIMNASTICA DE BAZĂ

1.4.2. GIMNASTICA DE PERFORMANłĂ

1.4.2.1. Gimnastica generală

se numească Gimnastica pentru ToŃi. Schimbarea semnalizează atât comunităŃii de

1.4.2.2. Gimnastica artistică

1.4.2.3. Gimnastica acrobatică

CompetiŃiile internaŃionale la plasa elastică cuprind probele de individual şi

1.4.2.4. Gimnastica ritmică

1.4.2.5. Gimnastica aerobică de performanŃă

Gim pt alte discipline sportive

Fig. 2 Ramurile şi subramurile gimnasticii şcolare gimnaziale

1.4.3. GIMNASTICA APLICATĂ LA ALTE DOMENII

Această ramură cuprinde domenii de activitate care utilizează mijloace ale

a) Gimnastica de înviorare care urmăreşte menŃinerea unei stări bune de

b) Minutul de gimnastică sau gimnastica din timpul programului şcolar

c) Gimnastica pentru alte discipline sportive, contribuie la dezvoltarea fizică

d) Gimnastica medicală foloseşte în special exerciŃii de dezvoltare fizică

1. Ce repere istorice privind introducerea gimnasticii în şcoală cunoaşteŃi?

CAPITOLUL II. GIMNASTICA ÎN PROGRAMA

Scopul unităŃii de curs

2.1. PREVEDERILE PROGRAMEI DE EDUCAłIE FIZICĂ

Curriculum-ul şcolar de educaŃie fizică pentru învăŃământul gimnazial reflectă

2.2. GIMNASTICA ÎN PROGRAMA DE EDUCAłIE

Prevăzute la toate clasele, mijloacele gimnasticii recomandate în curricula

II. DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ

III. CALITĂłI MOTRICE DE BAZĂ

de obiecte şi cu manevrarea unor obiecte.

IV DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ

Ramuri sportive alternative

2.3. PARTICULARITĂłI MORFO-FUNCłIONALE ŞI

Caracteristica principală a creşterii şi dezvoltării organismului elevilor din

FrecvenŃa cardiacă scade astfel că la 13 ani ajunge la 82 de bătăi/minut la

1. SubliniaŃi câteva prevederi ale programei şcolare la ciclul gimnazial.

CAPITOLUL III. CONłINUTUL GIMNASTICII ÎN

Scopul unităŃii de curs

3.1. TIPOLOGIA LECłIILOR CU TEME DIN

LecŃia reprezintă unitatea didactică funcŃională centrată pe obiective şi care

monotoniei, creşterea interesului şi a efortului elevilor, folosirea

3.2. STRUCTURA LECłIEI CU TEME DIN GIMNASTICĂ

LecŃia de educaŃie fizică este structurată pe 8 verigi, fiecare verigă având

diferenŃiată. Elevele vor putea efectua un complex de exerciŃiu aerobic pe muzică,

Aplicarea tratării diferenŃiate pe grupe valorice şi pe sexe încurajează pe cei

3.3. MODELE DE PROIECTE DIDACTICE CU TEME