ETAPA NR.

4 - COMPENSAREA GRUPULUI DE PUNCTE 2010

Pentru compensarea grupului este necesară cunoaşterea coordonatelor punctelor

vechi a direcţiilor centrate şi reduse în planul de proiecţie şi coordonatele provizorii ale
punctelor noi.

4.1. Calculul orientărilor şi distanţelor provizorii dintre punctele noi şi

punctele vechi şi dintre punctele noi
Pe baza coordonatelor cunoscute ale punctelor vechi A,B,C,D,E,F,G şi a
coordonatelor provizorii ale punctelor noi P1 , P2 , P3 se calculează mai întâi orientările
provizorii ale direcţiilor cu relaţia:
∆Yij Y −Y
θoij = arc tg = arc tg Xj−Xi [g c cc]
∆Xij j i

Unde i-punct nou

j-punct fie nou,fie vechi

Distanţele provizorii se calculează cu formulele:

∆X2 ∆Y2
Doij = √(∆Xijo )2 + (∆Yijo )2 = cos ijθ = sin θij [m]
ij ij

Calculele se efectuează în tabelul 4.1.

4.2.Calculul coeficienţilor de direcţie şi verificarea lor
Coeficienţii de direcţie reprezintă coeficienţii necunoscutelor din ecuaţiile de
corecţii şi exprimă variaţia orientării pe unitatea de lungime considerată (coeficientul a pe axa
X şi coeficientul b pe axa Y).
Din motive practice în triangulaţia de stat corecţiile unghiulare se exprimă în
secunde centezimale, iar necunoscutele (corecţiile coordonatelor) în decimentri.
De asemenea distanţele între puncte ca şi coordonatele relative se exprimă în km.
Din această cauză formulele folosite în practica calculării coeficienţilor de
direcţie pentru cazul gradaţiei centezimale sunt:
cc sin θoi−j o
(∆Yi−j )km
a [ ] = −63,662 ∙ o = −63,662 ∙ 2
dm (Di−j )km (Doi−j ) km

cc cos θoi−j o
(∆Xi−j )km
b [ ] = −63,662 ∙ o = −63,662 ∙ 2
dm (Di−j )km (Doi−j ) km

Pe baza acestor formule se calculează coeficienţii de direcţie aij şi bij (pentru i=punct
nou şi j=punct nou sau vechi) în acelaşi tabel cu calculul orientărilor şi distanţelor provizorii
(coloana 7 şi 8 tabelul 4.1).
Controlul calculului coeficienţilor de direcţie se face cu formula:
aij
= −tg θoij
bij

1
 ETAPA NR.4 - COMPENSAREA GRUPULUI DE PUNCTE 2010

4.3 Scrierea sistemului iniţial al ecuaţiei de corecţie ( netransfomate)

Numărul iniţial al ecuaţiilor corecţiilor scrise pentru direcţiile măsurate este egal cu
numărul direcţiilor în cadrul reţeli geodezice ( r = 45).
Având trei puncte noi P1 , P2 , P3 şi şapte puncte vechi, numărul general de necunoscute
din cele (6+3) puncte de staţie numărul total de necunoscute va fi:
2*3 + (6+3) = 15 necunoscute fiind format din corecţiile dx şi dy, pentru fiecare
punct nou şi corecţiile dz pentru fiecare punct staţionat.
Se grupează ecuaţiile în jurul fiecărui punct staţionat, luând în considerare punctul de
staţie „ i” pentru care se scriu cele si ecuaţii corespunzătoare fiecărei direcţii măsurate din
punctele de staţie (i = ̅̅̅̅
1,9).
Direcţiile centrate şi reduse la planul de proiecţie notate „ αoij ” urmează a fi corectate
în procesul de prelucrare cu mărimile corecţiilor vij :
αij = α0ij + Vij , i = 1,9 ; j = 1, si
Valoarea definitivă a orientării unei direcţii va rezulta din suma valorilor compensate
ale unghiului de orientare al staţiei şi al direcţiei măsurate:
θij = Zi + αij, ; i = 1,9 ; j = 1, si
Pe de altă parte, valoarea definitivă a orientării unei direcţii se va obţine din valoarea
provizorie a orientării la care se va adăuga o corecţie „ dθ”, obtinută prin compensare:
θij = θ0ij + dθij
Egalând ultimile două relaţii rezultă:
Zi + αij = θ0ij + dθij
Unghiul de orientare al staţiei Zi este unghiul de orientare a direcţiei origine (de
referinţă).Valoarea definitivă a acestuia se poate considera:
Zi = Zi0 + dZi
unde: Zij0 i = valoarea provizorie a unghiului de orientare al staţiei;
dZi = corecţie ( necunoscută ) ce va fi determinată în procesul de compensare;
Putem scrie:
θ0ij + dθij = ( Zij0 + dZi ) + (α0ij + Vij )
Relaţie din care putem extrage expresia termenului liber:
lij = (θ0ij − α0ij ) − Zi0 = Zij0 − Zi0
Calculul diferenţei θ0ij − αij ce reprezintă mărimile şirului de valoare ale unghiului
de orientare al staţiei „ i” se efectueză în tabelul 4.2 coloana 6.
Datorită erorilor în poziţia punctelor vechi ale reţelei de triangulaţie, ca şi a erorilor
inerente de măsurare a direcţiilor orizontale, aceste mărimi vor fi diferite între ele pentru
orientarea staţiei „ i” stabilindu-se un unghi de orientare provizoriu:
Zi0 -ca medie aritmetică a respectivelor mărimi
∑ Zij
Zi0 =
si
Valoarile obţinute se trec pe linia sumă a tabelului 4.2, în coloana 6.

2
 ETAPA NR.4 - COMPENSAREA GRUPULUI DE PUNCTE 2010

Termenii liberi ai ecuaţiilor de corecţii se trec în coloana 13 a tabelului 4.2. exprimaţi

în secunde centezimale suma algebrică a termenilor liberi din fiecare staţie, trebuie să verifice
condiţia: [l]i = 0.
Sistemul iniţial al ecuaţiilor de corecţii va căpăta forma:
−dZi + dθij + lij += Vij , r = 45
Variţia orientării dθ se va exprima în funcţie de variaţia în mărimile coordonatelor
rectangulare dx si dy. Acestea sunt necunoscute care se vor determina prin operaţia de
compensare şi care adăugate coordonatelor provizorii ale punctelor noi, conduc la obţinerea
coordonatelor compensate ale acestor puncte:
X = X0 +dx
Y = Y0 +dy
În funcţie de caracterul orientării dθ se pot întâlni următoarele tipuri de ecuaţii ale
corecţiilor:
- Pentru o direcţie măsurată dintr-un punct vechi către alt punct vechi:
−dZi + +lij = Vij , dθij = 0, i – punct vechi; j – punct vechi
- Pentru o direcţie măsurată dintr-un punct vechi către un punct nou:
−dZi + aij dxj + bij dyj + lij = Vij , i – punct vechi; j – punct nou
- Pentru o direcţie măsurată dintr-un punct nou către un punct vechi:
−dZi − aij dxi − bij i + lij = Vij , i – punct nou; j – punct vechi
- Pentru o direcţie din punct nou către un punct nou:
−dZi + aij dxj + bij dyj − aij dxi − bij dyi + lij = Vij , i – punct nou; j – punct
nou
Se are în vedere ca atunci cand vizele sunt inversate faţă de cazul în care au fost
calculaţi aceşti coeficienţi de direcţie să se aplice schimbarea de semn:
aij = - aji
bij = - bji
Calculele se efectueză în tabelul 4.2, coloana 7 – 12.

În procesul compensării se acceptă că observaţiile azimutale efectuate pe teren sunt de

aceeaşi precizie astfel că ponderile ecuţiei de corecţie vor fi egale între ele:
pij = ½
Sistemul iniţial al ecuaţiilor de corecţii netransformat conţine un număr de r = 45 de
ecuaţii si 60 de necunoscute ( dZ1 , dZ2 … dZ6 , dX1 dY1 , dX2 dY2 , dX3 dY3 , V1 … . . V37 )
Toate aceste elemente sunt centralizate în tabelul 4.2.

4.4 Scrierea sistemului final al ecuaţiilor de corecţii transformate

Sub forma cea mai generală, sistemul iniţial al ecuaţiilor de corecţii scris în jurul
fiecărui punct staţionabil se prezintă sub forma:
̅̅̅̅, j=1,
−dZi + aij dxj + bij dyj − aij dxi − bij dyi + lij = Vij , cu ponderea pij , i=1,9 ̅̅̅̅̅
si

3
 ETAPA NR.4 - COMPENSAREA GRUPULUI DE PUNCTE 2010

Sau dezvoltat:
1
−dZi + ai1 dx1 + bi1 dy1 − ai1 dxi − bi1 dyi + li1 = Vi1 , cu pi1 = 2
1
−dZi + ai2 dx2 + bi2 dy2 − ai2 dxi − bi2 dyi + li2 = Vi2 , cu pi2 = 2
....................................................................................................
1
−dZi + aisi dxsi + bisi dysi − aisi dxi − bisi dyi + lisi = Visi , cu pisi = 2

Toate aceste ecuaţii ale necunoscutelor dZi are coeficientul -1.Aceasta se va putea
elimina prin aplicarea regulii I a lui Schreiber sau situaţia I de echivalenţă.Acest lucru se
realizează prin introducerea condiţiilor:[l]i = 0, [v]i = 0.

Se deduce astfel un sistem echivalent de ecuaţii ale corecţiilor format din si+1 ecuaţii
care nu mai conţin însă necunoscuta dz:

ai1 dx1 + bi1 dy1 − ai1 dxi − bi1 dyi + li1 = Vi1 , cu pi1
..............................................................................
aisi dxsi + bisi dysi − aisi dxi − bisi dyi + lisi = Visi , cu pisi

[aij ] [bij ] [aij ] [bij ] 1 2

dx1 + dy1 + ⋯ + dxsi + dysi = Vi′s ,cu pis =− [p] = − s
2 2 2 2 i+1 i+1 i

Ultima ecuaţie a sistemului este denumită ecuaţia sumă.În această ecuaţie s-a ţinut
seama de faptul că [l] pentru staţia i=0,[l]i = 0.

În ecuaţia sumă scrisă în punctele vechi, termenii cu coeficienţii [a],[b], lipsesc

deoarece aceştia se referă la corecţiile pe care le vor primi ordonatele punctului i ceea ce
pentru punctele vechi este lipsit de sens.

Efectând transformări în mod analog cu cea prezentată mai sus se elimină din toate
ecuaţiile corecţiilor cele 9 necunoscute dzi. Vor rezulta în plus un număr de 9 ecuaţii
sumă.Prin eliminarea necunoscutei dzi încă înainte de forma ecuaţiilor normale, ecuaţiile
corecţiilor referitoare la legătura dintre punctele vechi nu mai au sens deoarece nu mai conţin
mărimi necunoscute.Numărul total al ecuaţiilor de corecţii după această transformare este
micşorat cu un număr egal cu cel al direcţiilor observate între punctele vechi.

Având în vedere că dθij = dθji euaţiile corecţiilor pentru cele 2 direcţii reciproce (din
care a fost eliminată necunoscuta dzi ) vor fi:

1
aij dxj + bij dyj − aij dxi − bij dyi + lij = Vij′ cu pij = 2

1
aij dxj + bij dyj − aij dxi − bij dyi + lij = Vij′ cu pji =
2

4
 ETAPA NR.4 - COMPENSAREA GRUPULUI DE PUNCTE 2010

Potrivit cu situaţia a 2 a de echivalenţă aceste 2 ecuaţii se pot reduce la una singură:

aij dxj + bij dyj − aij dxi − bij dyi + Lij = Vij′′ cu pji = [p] = 1
[vl] 1
unde termenul liber al ecuaţiei Lij = = 2 (lij + lji ).
[p]

Acest gen de transformare micşorează substanţial numărul ecuaţiilor de corecţii din

care se formează ecuaţiile normale.Numărul lor va fi egal cu numărul laturilor reţelei care au
la cel puţin unul din capete un punct nou + numărul punctelor staţionate.

Ecuaţiile transformate ale corecţiilor care se referă la vizele reciproce au punderea

1
egală cu 1, iar cele ale vizelor nereciproce au rămas cu ponderea 2.Ecuaţia sumă referitoare la
−2
punctele staţionate au ponderea diferită de unitate .
si

Este util ca şi aceste ecuaţii să fie aduse la ponderi egale cu ±1 prin utilizarea situaţiei
3 de echivalenţă.

Pentru a aduce ecuaţia sumă la ponderea egală cu -1 este necesar să inmulţim întraga
2
ecuaţie cu √p = √s .
i

În acest fel ecuaţia sumă va căpăta următorul aspect:

[aij ] [bij ] [aij ] [bij ]
dx1 + dy1 + ⋯ + dxs i + dys i = Vs′′′
i+1
, cu p=-1
√2si √2si √2si √2si

1 1
În mod analog ecuaţiile egale cu ponderea vor trebui înmulţite cu pentru a fi
2 √2
aduse la ponderea egală cu unitatea.

În cadrul proiectului toate aceste transformări se aplică în tabelul 4.3.

4.5.Întocmirea sistemului ecuaţiilor normale ale necunoscutelor

În sistemul final al ecuaţiilor transformate mărimile corecţiilor v fiind mici
asemănătoare erorilor, li se poate aplica principiul de minim [pvv]min.Deoarece suma
considerată este o funcţie de mărimile necunoscutelor rămase dx şi dy prin anularea derivatei
I se ajunge la condiţia de minim [pAV]=0, [pBV]=0,…,[pFV]=0 reprezentând Lema lui
Gauss.Prin înlocuirea corecţiilor v cu expresiile lor din sistemul ecuaţiilor ecuaţiilor de
corecţii finale, se ajunge la un sistem de 6 ecuaţii cu 6 necunoscute, având forma:

[pAA]dx1 + [pAB]dy1 + [pAC]dx2 + [pAD]dy2 + [pAE]dx3 + [pAF]dy3 + [pAL] = 0

………………………………………………………………………………………….

[pAF]dx1 + [pBF]dy1 + [pCF]dx2 + [pDF]dy2 + [pEF]dx3 + [pFF]dy3 + [pFL] = 0

5
 ETAPA NR.4 - COMPENSAREA GRUPULUI DE PUNCTE 2010

Şi care reprezintă sistemul ecuaţiilor normale al necunoscutelor.

Calculul coeficienţilor termenilor liberi şi ai termenilor sumă ai ecuaţiilor normale se

efectuează în tabelul 4.4.

Verificarea calculelor şi coeficienţilor şi termenilor liberi ai ecuaţiilor normale se face

cu relaţiile:

[pAA]+[pAB]+…+[pAL]=[pAS]

[pAB]+[pBB]+…+[pBL]=[pBS]

…………………………………

[pAS]+[pBS]+…+[pLS]=[pSS]

Tabelul 4.4.

[ ] A] B] C] E] F] G] L] S]
1 2 3 4 5 6 7 8 9
[pA 3806,442 1113,727 -690,227 -915,082 -1071,105 -161,166 986,939 3069,529
[pB 1113,727 5050,058 -922,834 -2199,012 -130,536 -284,024 1259,515 3886,895
[pC -690,227 -922,834 3845,813 436,395 -1140,836 639,171 -2928,249 -760,768
[pE -915,082 -2199,012 436,395 5252,911 596,922 -739,974 1070,596 3502,756
[pF -1071,105 -130,536 -1140,836 596,922 3621,000 659,514 1981,644 4516,604
[pG -161,166 -284,024 639,171 -739,974 659,514 3735,531 -1593,529 2255,524
[pL 986,939 1259,515 -2928,249 1070,596 1981,644 -1593,529 5133,367 5910,284
[pS 3069,529 3886,895 -760,768 3502,756 4516,604 2255,524 5910,284 22380,824

4.6. Rezolvarea sistemului ecuaţiilor normale şi verificarea soluţiilor

În cazul măsurătorilor indirecte ponderate sistemul ecuaţiilor normale în forma sa
matriceală se scrie:

̅̅̅̅̅
N T
nn ∙ X n1 + Bnr ∙ Prr ∙ Lr1 = Q n1 , n = 6

[pAA] [pAB] … [pAL]

[pAB] [pBB] … [pBL]
Nnn =[ ]
………………………
[pAF] [pBF] … [pFF]

[pAl]
T [pBL]
Bnr ∙ Prr ∙ Lr1 =[ ]
…
[pLL]

6
 ETAPA NR.4 - COMPENSAREA GRUPULUI DE PUNCTE 2010

̅̅̅̅̅
N nn − matricea coeficienţilor sistemului ecuaţiilor normale

T
Bnr ∙ Prr ∙ Lr1 -vectorul termenilor liberi ai sistemului ecuaţiilor normale

dx1
dy1
dx2
Xn1 = – vectorul necunoscutelor ecuaţiilor normale
dy2
dx3
[dy3 ]

Rezolvarea sistemului se face prin metoda inversării matricei:

̅̅̅̅̅
(N nn )
−1 ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅
∙ Nnn ∙ Xn1 + (N nn )
−1 T
∙ Bnr ∙ Prr ∙ Lr1 = On1

̅̅̅̅̅
Xn1 = −N −1 T
nn ∙ Bnr ∙ Prr ∙ Lr1

̃ ∙ BT ∙ P ∙ L
̅̅̅̅̅
Xn1 = −Q nn nr rr r1

Q̃
Unde matricea ̅̅̅̅̅
nn -reprezintă matricea coeficienţilor de pondere ai necunoscutelor.

̅̅̅̅̅
Q11 ̅̅̅̅̅
Q12 … ̅̅̅̅̅
Q1n
̅̅̅̅̅
Q ̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅
21 Q 22 … Q 2n
Q̃
̅̅̅̅̅
nn =
……………
[̅̅̅̅̅
Qn1 ̅̅̅̅̅
Qn2 … ̅̅̅̅̅
Qnn ]

Calculul necunoscutelor sistemului de ecuaţii normale se efectuează tabelar în

programul de calcul Microsoft Excel folosind funcţiile de calcul matriceal pentru înmulţirea
matricilor şi obţinerea inversei matricii.

Tabelul 4.5.

Matricea coef de pondere 𝐐̃

𝐧𝐧 Vectorul Vectorul
Număr
termenilor necunoscutelor
ecuaţii 𝐝𝐱𝟏 𝐝𝐲𝟏 𝐝𝐱𝟐 𝐝𝐲𝟐 𝐝𝐱𝟑 𝐝𝐲𝟑 liberi 𝐗 𝐧𝟏 (𝐝𝐦)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 0,000330 -0,000050 0,000087 0,000012 0,000126 -0,000024 986,9394 -0,308
2 -0,000050 0,000262 0,000030 0,000106 -0,000020 0,000037 1259,5149 -0,208
3 0,000087 0,000030 0,000348 -0,000031 0,000158 -0,000088 -2928,2495 0,476
4 0,000012 0,000106 -0,000031 0,000257 -0,000059 0,000075 1070,5963 -0,276
5 0,000126 -0,000020 0,000158 -0,000059 0,000391 -0,000104 1981,6444 -0,514
6 -0,000024 0,000037 -0,000088 0,000075 -0,000104 0,000318 -1593,5287 0,352

7
 ETAPA NR.4 - COMPENSAREA GRUPULUI DE PUNCTE 2010

4.7. Calculul coordonatelor compensate ale punctelor noi,coordonatele

rectangulare plane ale punctelor noi se obţin prin însumarea algebrică a
coordonatelor provizorii ale mărimilor necunoscutelor (corecţia).
P1 X1 = X10 + dx1
Y1 = Y10 + dy1

P1 X2 = X20 + dx2
Y2 = Y20 + dy2

P3 X3 = X30 + dx3
Y3 = Y30 + dy3

Calculele se efectuează în tabelul 4.6.

Tabelul 4.6.

Număr Coordonate provizorii Corecţia Coordonate compensate

Punct 𝐗 𝟎 [m] 𝐘𝟎 [m] dx dy X[m] Y[m]
1 2 3 4 5 6 7
𝐏𝟏 532302,790 748848,241 -0,030826 -0,020812 532302,759 748848,220
𝐏𝟐 531198,445 749367,848 0,047635 -0,027615 531198,492 749367,820
𝐏𝟑 532121,505 750585,743 -0,051448 0,035209 532121,454 750585,778

4.8. Calculul corecţiilor unghiurilor de orientare ale staţiei şi ale valorilor

compensate ale acestora
Pentru fiecare punct de staţie se calculează necunoscuta dzi reprezentând corecţia
unghiului de orientare al staţiei.

[aij ]dx1 + [bij ]dy1 + ⋯ + [aij ]dx3 + [bij ]dy3

dzi =
si

Pe baza acestor mărimi se calculează unghiurile de orientare ale staţiilor adică

orientările compensate ale direcţiilor de origine.

Zi = Zi0 + dZi

Calculele se efectuează în tabelul 4.7, coloana 8.

8
 ETAPA NR.4 - COMPENSAREA GRUPULUI DE PUNCTE 2010

4.9. Calculul corecţiilor şi a sumei pătratelor corecţiilor

Înlocuirea valorilor necunoscutelor dx, dy,şi dz în sistemul iniţial netransformar al
ecuaţiilor de corecţii se obţin mărimile corecţiilor.

̅̅̅̅, j = ̅̅̅̅̅
Ei : −dzi + aij dxj + bij dyj − aij dxi − bij dyi + lij = vij , pij i = 1,9 1, si

Calculul corecţiilor se conduce în tabelul 4.7.

Se face verificarea [v]i = 0. pentru fiecare punct de staţie, în acelaşi tabel se

calculează suma pătratelor corecţiilor funcţie directă de mărimile acestora coloana 14.
2
[pvv]=p1 v12 + p2 v22 + ⋯ + p45 v45 =8693,5504

Pentru control se verifică egalitatea [pvv]=[pvl] , [pvl] – suma produselor dintre

ponderi, corecţii şI termenii liberi coloana 15.

[pvl]=p1 v1 l1 + p2 v2 l2 + ⋯ + p45 v45 l45 = 8693,5504

4.10. Calculul valorilor compensate ale direcţiilor azimutale şi ale

orientărilor direcţiilor inclusiv controlul compensării
Pe baza valorilor provizorii ale direcţiilor azimutale centrate şi reduse la planul de
proiecţie şi ale corecţiilor rezultate prin compensare se obţin valorile compensate ale
̅̅̅̅ , j = ̅̅̅̅̅
dorecţiilor azimutale folosind expresia αij = α0ij + vij , (i = 1,9 1, si )

Cu ajutorul acestuia şi al unghiului compensat al staţiei se calculează orientările

compensate ale direcţiilor:

θij = Zi + αij

Calculele se efectuează în tabelul 4.8.

Pentru controlul final al compensării se calculează orientările şi distanţele dintre

punctele noo compensate şi punctele vechi cu relaţiile cunoscute (tabelul 4.9).

∆yij
θij = arc tg
∆xij

∆xij ∆yij
dij = √∆xij2 + ∆yij2 = =
sin θij cos θij

Verificarea compensării se face prin diferenţa dintre orientările calculate pe baza

direcţiilor azimutale compensate şi a unghiului de orientare compensat al staţiei ) tabelul 4.8,
coloana 8) şi orientările direcţiilor calculate din coordonatele compensate ale punctelor noi şi
coordonatelor punctelor vechi (tabelul 4.9, coloana 7) care trebuie să fie egale cu 0 (tabelul
4.8, coloana 9).

9
 ETAPA NR.4 - COMPENSAREA GRUPULUI DE PUNCTE 2010

Cu operaţia de verificare procesul compensării coordonatele punctelor noi

determinate prin metoda măsurătorii indirecte este incheiată.

Tabelul 4.9.

Număr Coordonate absolute Coordonate relative Distanţe Orientări

ecuaţii X[m] Y[m] Δx Δy 𝐃𝐢𝐣 [m] 𝛉𝐢𝐣 [g c cc]
1 2 3 4 5 6 7
De la P1 532302,759 748848,220 - - - -
A 532827,447 747118,550 524,688 -1729,670 1807,500 318,7500
B 533541,726 748302,148 1238,967 -546,072 1353,970 373,5718
C 533607,055 750088,116 1304,296 1239,896 1799,592 48,3889
la
P3 532121,454 750585,778 -181,305 1737,558 1746,991 106,6188
P2 531198,492 749367,820 -1104,266 519,600 1220,405 172,0013
G 530682,347 747823,655 -1620,412 -1024,565 1917,151 235,8940
De la P2 531198,492 749367,820 - - - -
A 532827,447 747118,550 1628,955 -2249,270 2777,176 339,9029
P1 532302,759 748848,220 1104,266 -519,600 1220,405 372,0013
P3 532121,454 750585,778 922,961 1217,958 1528,162 58,7171
la
E 531088,724 751477,520 -109,768 2109,700 2112,554 103,3094
F 530005,694 749568,927 -1192,798 201,107 1209,633 189,3665
G 530682,347 747823,655 -516,145 -1544,165 1628,144 279,4639
De la P3 532121,454 750585,778 - - - -
E 531088,724 751477,520 -1032,730 891,742 1364,454 154,6556
F 530005,694 749568,927 -2115,760 -1016,851 2347,430 228,5215
P2 531198,492 749367,820 -922,961 -1217,958 1528,162 258,7171
la P1 532302,759 748848,220 181,305 -1737,558 1746,991 306,6188
B 533541,726 748302,148 1420,272 -2283,630 2689,264 335,4211
C 533607,055 750088,116 1485,601 -497,662 1566,741 379,4218
D 533365,667 752780,303 1244,213 2194,525 2522,698 67,1649

10