INFORMAREA CONSUMATORILOR DE

PRODUSE ALIMENTARE

PRODUSE DE PANIFICAȚIE

Realizat de: Cobasnean Ion

Kalman Robert
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................................... 3
Prezentarea produselor de panificație ......................................................................................................... 3
Ingrediente .................................................................................................................................................... 4
Compoziţia chimică a făinii ........................................................................................................................... 6
Influenţa asupra sănătăţii ............................................................................................................................. 9
E-urile şi sănătatea ...................................................................................................................................... 10
Comportamentul consumatorului de produse de panificaţie .................................................................... 12
INFORMAREA CONSUMATORILOR.............................................................................................................. 13
Rezultatele acțiunilor de control privind respectarea prevederilor legale la comercializarea, etichetarea,
prezentarea și publicitarea pâinii, produselor de panificație și a produselor de morărit .......................... 16
Sfaturi pentru consumatorii de produse de panificaţie.............................................................................. 17
Bibliografie .................................................................................................................................................. 18
INTRODUCERE

Încă din cele mai vechi timpuri, pâinea şi produsele de panificaţie au stat la
bazaalimentaţiei oamenilor, fie că era vorba de masa de dimineaţă, prânz sau cină, de la ceisăraci
la cei bogaţi, pe tot cuprinsul Pământului brutăritul era o îndeletnicire normală înviaţa rurală, iar
în vremurile mai apropiate de noi fiecare gospodărie având cuptor de pâine. În trecut pâinea albă,
ce era făcută din faină albă de calitate superioară, eraalimentul bogaţilor, iar cea neagră, era
considerată alimentul săracilor.În cadrul bunurilor de consum din ţara noastră industria
panificaţiei ocupă un locînsemnat, pâinea constituind alimentul ce se consumă zilnic.
Importanţa produselor de panificaţie în satisfacerea cerinţelor de hrană ale populaţiei este un
factor care determină ca industria de panificaţie din România, alături decelelalte ramuri ale
industriei naţionale, să se dezvolte în ritm acceleratÎn concordanţă cu modelele agricole existente
în UE, obiectivele industriei româneşti de panificaţie trebuie să pună accentul pe: asigurarea
securităţii alimentare, introducereatehologiilor şi proceselor de producţie competitive pe piaţa
europeană, armonizarea legiiromâneşti cu acquis-ul comunitar şi implementarea sa, alinierea
standardelor româneşti lacele europene şi internaţionale, îmbunătăţirea imaginii şi statutului
profesiunilor de morar şi brutar, cât şi creşterea calităţii pregătirii profesionale.Astăzi,
consumatorii produselor de panificaţie devin din ce în ce mai conştienţi de igiena pieţei şi a
alimentaţiei; pentru ca produsele să fie sigure pentru consum, ei trebuie sărespecte atât norme
tehnologice, cât şi sanitare. Prin analiza principalelor coordonate ale pieţei produselor de
panificaţie din România se observă că această piaţă aspiră la odeterminare şi încadrare într-o
economie de piaţă funcţională, caracterizată prin existenţaunei concurenţe dezvoltate şi loiale,
un mediu de afaceri conform cerinţelor, o putere decumpărare relativ în creştere şi de toate
tipurile de competitori.

Prezentarea produselor de panificație

În cadrul bunurilor de consum din ţara noastră industria panificaţiei ocupă un
locînsemnat, pâinea constituind alimentul ce se consumă zilnic.
 Importanţa produselor de panificaţie în satisfacerea cerinţelor de hrană ale populaţiei este
un factor care determină ca industria de panificaţie din România, alături decelelalte ramuri ale
industriei naţionale, să se dezvolte în ritm accelerat.

Ingrediente
Materii prime şi auxiliare folosite în industria de panificaţieLa fabricarea pâinii şi a
celorlalte produse de panificaţie se utilizează următoarelematerii prime şi auxiliare:făină de grâu,
iar la unele sorturi şi faină de secară (de obicei în amestec cu cea degrâu);apă potabilă;drojdie
comprimată sau în unele cazuri drojdie lichidă;sare comestibilă măcinată;grăsimi (ulei comestibil
de floarea soarelui, unt, margarină); produse zaharoase (zahăr, miere, glucoză);extract de malţ,
ouă, lapte, cartofi, fructe, condimente;ameliorator materiale pentru ambalarea produselor (hârtie,
carton, polietilenă)Atât materiile prime cât şi cele auxiliare îşi au rolul bine precizat în
procesultehnologic de fabricare a produselor de panificaţiePentru ca acestea să poată fi utlizate
cât mai raţional, cu rezultate care săcontribuie la obţinerea produselor de calitate superioară,
trebuie cunoscute compoziţiachimică, însuşirile, precum şi rolul lor tehnologic în panificaţie.2

FĂINA
În industria panificaţiei făina constituie materia primă de bază, întrucât aceasta participă
cu cea mai mare proporţie în componenţa produselor.Se utlizează în principal făina de grâu şi nu
numai pentru unele sortimente, caadios, făina de secară.
Sorturile de făină
La fabricarea produselor de panificaţie se utlizează trei sorturi de făină: neagră,semialbă
(denumită şi intermediară) şi albă.Făina se obţine prin măcinarea boabelor de cereale (grâu sau
secară).

Măcinarea,are drept scop separarea şi extragerea părţilor de bob care au o mare valoarenu
tritivăpentru om. Cea mai valoroasă parte a bobului este miezul (corpul făinos), iar partea cea
mai puţin valoroasă este coaja (învelişul).
Proprietăţile fizice ale făinii
 Calitatea făinii este în funcţie de proprietăţile ei şi se stabileşte în primul rând pe baza
însuşirilor fizice.
Cele mai principale dintre însuşiri sunt: culoarea, mirosul, gustul, fineţea,umiditatea şi
aciditatea. Parte din acestea se apreciază prin metode organoleptice, iar parte prin determinări de
laborator.
a).culoarea făinii se datoreşte părţilor provenite din corpul făinos al boabelor, care sunt alb –
gălbuie, cum şi tărâţele existente în făină (în cazul celei semialbe şinegre). Făina de grâu are
culoare albă cu nuanţă gălbuie, mergând până la cenuşiedeschisă cu nuanţă albă – gălbuie,
conţinând particule de tărâţe.Făina de secară este de culoare albă cenuşie, cu nuanţă brună
deschisă.Elementul care determină hotărâtor culoare făinii este gradul de extracţie, prin proporţia
de înveliş a bobului de grâu care se regăseşte în ea după măciniş.Asupra culorii făinii mai poate
influenţa şi prezenţa corpurilor străine aflate încereale (mălură, neghină, măzăriche, etc) care
datorită unui process tehnologic de măcinişincorrect au pătruns în făină.În afară de factorii
indicaţi, asupra culorii făinii influenţează şi granulaţia ei.Cu cât făina e mai granulată
(bineînţeles, la acelaşi grad de extracţie), cu atât între particule se creează mai multe goluri
umbrite, care îi închid culoarea.

b).mirosul făinii normale trebuie să fie plăcut, specific. Prezenţa mirosului demucegai, de încins,
de stătut, indică fie faptul că făina a fost obţinută din boabe de cerealevechi sau păstrate în
condiţii necorespunzătoare, fie că făina însăşi s-a alterat. Dintr-oastfel de făină nu se poate
fabrica pâine, deoarece transmite produsului mirosul eineplăcut.
c).gustul făinii este plăcut, puţin dulceag, characteristic, de cereale. Gustulacrişor denotă că făina
este veche, iar cel acru sau amar indică o făină alterată.
d).fineţea sau granulaţia făinii este de asemenea un important indice de calitate.Acest indice se
referă la mărimea particulelor de făină rezultată în urma măcinării.Din punct de vedere al
granulaţiei se distinge făina fină (moale la pipăit) şi făinagrişată (aspră). Cunoaşterea gradului de
fineţe a făinii este necesară pentru conducerea procesului de panificaţie, întrucât influenţează
diverse faze ale acestui proces.
e).umiditatea este o altă caracteristică importantă a calităţii făinii, determinândcomportarea ei în
procesul şi randamentul cantitativ în pâine.După conţinutul in apă se deosebesc:făină uscată,
când are umiditatea sub 14%;făină cu umiditate medie, când are umiditatea între 14 si 15%;făină
umedă (jilavă), când are umiditatea peste 15%.De umiditatea pe care o are făina depinde modul
în care ea se păstrează, cum şicomportarea in cursul prelucrării.

Compoziţia chimică a făinii

Principalii componenţi chimici ai făinii sunt hidraţii de carbon (glucidele),materiile

proteice (protidele), substanţele minerale, grăsimile (lipidele), vitaminele şienzimele (fermenţii).
a).hidraţii de carboni mai principali sunt amidonul, glucoza, zaharoza şimaltoza. Glucoza,
zaharoza şi maltoza sunt hidraţi de carbon care se găsesc în făinurialături de amidon, candtitatea
lor variind aproximativ între 2 – 4% raportat la substanţauscată a făinii.Întrucât aceste zaharuri
iau parte directă în procesul de fermentaţie alcoolică dinaluatul pentru pâine, ele poartă numele
de zaharuri fermentescibile
b).materiile proteice sunt substanţe organice cu proprietăţi coloidale deosebite,absorbind o mare
cantitate de apă, ceea ce prezintă importanţă în procesul de prelucrare
afăinii de grâu. Principalele proteine din făină sunt gliadina şi glutenina – ambeleasimilabile –
care în prezenţa apei se umflă puternic, formând o masă legată, elastică,numită gluten. Făina de
secară nu formează gluten, cu toate că bobul de secară conţine gliadină şiglutenină. Conţinutul de
gluten şi calitatea lui figurează printre caracteristicile de bază luateîn considerare la selecţionarea
soiurilor de grâu.
c). substanţele minerale, care în mod curent se cunosc sub denumirea de cenuşă(întrucât se
determină prin calcinarea făinii), reprezintă o serie de elemente ca: fosfor, potasiu sodium,
calciu, etc. conţinutul în substanţe minerale al făinii depinde de
naturacerealelor (grâu, secară) gradul de extracţie şi felul măcinişului (măciniş scurt saumăciniş
dezvoltat).Materiile minerale au rol important în ce priveşte valoarea alimentară a produselor (în
primul rand calciul).
d).grăsimile se găsesc în făină în canităţi variabile, în funcţie de extracţie. Astfel făina albă de
grâu are un conţinut sub 1%, pe când cea neagră, depăşteşte 2%, creştereafiind oarecum analogă
cu aceea a substanţelor minerale.În făina de secară conţinutul de substanţe grase variază între 1,2
– 2,1 %.În condiţiile de păstrare necorescupunzătoare, sub acţiunea umidităţii
şi căldurii,grăsimile din făină se descompun (râncezesc), dând acesteia miros neplăcut şi gust
amar.
e).vitaminele,deşi se găsesc în făină în cantităţi mici, ele au un rol important
inalimentaţie, deoarece produsele de panificaţie se consumă zilnic, ele aducândorganismului
cantităţi importante de vitamine. Făina conţine în mod obişnuit vitaminele B1, B2 si PP,
cantitatea lor fiind redusăîn cazul făinurilor albe şi se găsesc în cantitate mai mare la produsele
care provin din făinade culoare mai închisă, datorită faptului că vitaminele sunt localizate la
periferia bobului.
f).enzimele determină o serie de procese chimice în făină cât ş în decursul prelucrării ei.
Principalele enzime din făină sunt amilazele.

APA
În industria de panificaţie, la prepararea aluatului se foloseşte apă, care trebuie
săîndeplinească următoarele condiţii:Să fie fără culoare, fără gust particular, fără miros şi
limpede (fără particule însuspensie).Să aibă temperatura normală, între 10 şi 15° C. Înainte de
a se folosia la prepararea aluatului, temperatura apei se potriveşte astfel încât aluatul rezultat să
aibă 27 – 30° C. Se interzice folosirea apei care în prealabil a fost fiartă şi apoi răcită,
deoarece prin fierbere se elimină aerul din apă, datorită cărui fapt se reduce activitatea
drojdiilor,care au nevoie de oxigen pentru a produce fermentarea.Să nu aibă o duritate prea mare
(duritatea este determinată de sărurile de calciu şimagneziu dizolvate în apă; ea cuprinde
duritatea temporară şi duritatea permanentă).Să fie lipsită de bacterii, întrucât temperatura la care
ajunge miezul pâinii întimpul coacerii este sub 100° C, iar sporii unor specii de bacterii nu sunt
distruşi nici la 150° C .
Pentru acest considerent sursa de apă este în permanenţă sub controlul bacteorologic al
laboratorului de igienă

DROJDIA
La fabcricarea pâinii se foloseşte drojdia, care prin activitatea sa în masa
aluatului produce fermentaţia alcoolică, în urma căreia rezultă bioxid de carbon, afânănd
aluatul.Drojdiile sunt organisme vegetale de dimensiuni foarte mici, care pot fi văzutenumai la
microscop, pentru care motiv se numesc microorganisme.Forma celulelor de drojdie este ovală,
având mărimea de 5 -10 microni.
SAREA
Pentru fabricarea produselor de panificaţie se utilizează sarea de bucătărie. Rolulsării este în
primul rând de a da gust produselor. Pe lângă aceasta sarea îmbunătăţeştecalităţile aluatului, ceea
ce ajută la obţinerea unor produse bine crescute, cu miez elasticşi porozitate bună.Aluatul fără
sare este moale şi are elasticitate mai redusă, lăţindu-se la dospireafinală, ceea ce face să se
obţină pâine necrescută (plată) şi cu porozitate neuniformă.

GRĂSIMILE
Grăsimile constituie o altă grupă de materii prime folosite în panificaţie. Cel maifrecvent
se foloseşte uleiul de floarea soarelui, untul şi margarina.Adaosul de grăsimi contribuie la
formarea gustului produselor, îmbunătăţireacalităţii şi mărirea valorii alimentare.Totuşi, adaosul
de grăsimi nu poate fi prea mare, întrucât frânează activitateavitală a drojdiilor şi deci
fermentaţia, datorită acoperirii porilor membranei celulelor.

PRODUSELE ZAHAROASE
La prepararea produselor de panificaţie se foloseşte zahărul cristal (tos) şi pudră(farin),
mierea de albine şi glucoza lichidă.Rolul acestora este de a îmbunătăţi gustul produselor şi de a
le spori valoareaalimentară, contribuind totodată la rumenirea cojii produselor de panificaţie. Cu
toateacestea, cantitatea în care se folosesc produsele zaharoase este limitată, deoarece peste
oanumită doză frânează fermentaţia aluatului, prin inactivarea drojdiei, datorităfenomenului de
plasmoliză.

EXTRACTUL DE MALŢ
Extractul de malţ reprezintă un sirop dens, preparat din făină de malţ active. Elconţine o
cantitate mare de enzime şi zaharuri fermentescibile, pentru care motiv seadaugă la prelucrarea
făinurilor albe “tari la foc” (care dau produse cu coaja de culoaredeschisă).Se utilizează extractul
de malţ în special la fabricarea pâinii albe şi a
produselor de franzelărie simple, în scopul îmbunătăţirii calităţii, obţinându-
se produse binedezvoltate şi cu o culoare normală a cojii.
CARTOFI
O mare extindere a luat fabricarea pâinii cu cartofi. Adaosul de cartofi se face subformă
de pastă, care se prepară fie din cartofi fierţi, curăţaţi de coajă, fie din fulgi decartofi. Produsele
conţinând cartofi au un gust plăcut, characteristic, miezul moale, elasticşi se păstrează mai mult
timp în stare proaspătă.
AMELIORATOR
Menţine pâinea mai mult timp proaspătă şi afânată.

Influenţa asupra sănătăţii

Din dorinţa realizării unor produse cu un aspect comercial cât mai atractiv
pentru populaţie, producătorii de produse de panificaţie, datorită marii concurenţe de pe piaţa
de profil, au recurs la diferite metode de realizare a unor produse cât mai bine dezvoltate şicât
mai aspectuoase, fară a ţine întotdeauna cont de calităţile nutritive ale produselor oride impactul
acestora în timp asupra organismului uman. Tocmai din aceste considerenteau fost
introduse anumite reglementări europene privind ameliorarea calităţii pâinii cuscopul protejării
consumatorului, îngrădind astfel activitatea producătorilor prin anumitedirecţii de acţiune pentru
creşterea calităţii pâinii.Pentru ca produsele de panificaţie să crească mai bine, sa fie mai afânate,
şi să semenţină proaspăte mai mult timp, în compoziţia lor se adaugă şi ameliorator. Acest
ingrendient nu este indicat, deoarece dăunează sănătăţii consumatorilor. Din cauza condiţiilor
de depozitare a produselor de panificaţie calitatea acestorascade.Infectarea pâinii se datorează
bacilului mezenteric, care produce boala întinderii. Acesta se regăseşte în sol, trece pe boabele de
grâu şi mai departe în făină, atunci când nu poate fi îndepărtat în totalitate prin operaţiile de
curăţire a grâului, îainte de măciniş. Semne ale infectării : produsul îşi pierde elasticitatea şi
capătă un miros neplăcut; la rupere miezul este lipicios şi se întinde la fire subţiri, emanând un
miros defructe stricate; când infectarea este avansată, mirosul este respingător şi se formează
pete brunefoarte lipicioase. Măsuri de evitare a infectării : mărirea acidităţii (cantitate mai mare
de prospătură, adaos de acid acetic) ; producerea sortimentelor mici în greutate (max. 1kg) şi
coacerea lor prelungită ; menţinerea unei curăţenii riguroase în spaţiile de producţie şi depozite ;
utilizarea în fabricaţie (mai ales în lunile călduroase) a unor adaosuri de substanţe antiseptice
(oţetul). Pâinea îmbolnăvită de intindere trebuie arsă pentru distrugerea focarului deinfecţie.
Persoanele care consumă pâine infectată, vor suferi de deranjări digestive.

E-urile şi sănătatea
Industria alimentară românească ne ademeneşte cu bunătăţi de tot felul, dar, celmai
adesea, acestea sunt asezonate cu aditivi alimentari din belşug.
Cum ne influenţează aceştia organismul este o chestiune căreia merită să-iacordăm toată
atenţia, pentru că este sănătatea noastră în joc.
Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi (cunoscuţi sub denumireagenerica de
"E"-uri), care conservă, dau culoare, formă, spumează şi mai ales dau aromaîn mod artificial,
făcând astfel produsul atrăgător şi valabil timp îndelungat.
Cercetătorii spun că aditivii alimentari sunt substanţe chimice de sinteză şi, deoarece ele
nu se găsesc în mod natural, nu ar trebui să facă parte din alimentaţia noastră. Impactul E-urilor
asupra organismului este devastator, deoarece ele nu sunt recunoscute şi acceptate de către
acesta. O substanţă străină, nu poate fi administrată timp îndelungat fără a produce efecte
secundare.
Consumul îndelungat de produse alimentarea
derivate sintetic produce în organismul uman un bombardament asupra organelor interne,
provoacă distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge să producă anticorpi peste măsură,
folosindu-i împotriva propriului organism), precum şi o serie de tumorimaligne şi benigne.
De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de răspândirea bolilor cardiovasculare,
ale tubului digestiv şi a alergiilor. Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea
în rândul populaţieiglobului, cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu substanţe artificiale,
se afla pelocul al III-lea, după consumul de droguri şi medicamente şi după accidentele
decirculaţie. Conform raportului Comisiei Naţionale de Oncologie - 2000, în România cancerul
este într-o creştere alarmantă şi se estimează că această afecţiune va deveni în
scurt timp "boala mileniului III", împotriva căreia nu există încă premisele că se vadescoperi un
antidot. Cancerul este, fără îndoială, o consecinţă. Chiar dacă nu au fostdescoperite în totalitate
cauzele acestei boli ucigătoare, cercetătorii au reuşit să conturezetrei dintre acestea: poluarea,
tutunul şi alimentaţia. Cea din urmă, potrivit unor studiirecente, pare a fi una dintre cele mai
importante cauze ale apariţiei cazurilor de cancer. Conform normelor oficiale, prin
aditivi alimentari se înţelege orice substanţă care,în mod normal, nu este consumată ca aliment în
sine şi care nu este ingredient alimentar caracteristic având sau nu o valoare nutritivă şi prin a
cărui adăugare intenţionată
la produsele alimentare în scopuri tehnologice, în decursul procesului de fabricare, prelucrare,
preparare, tratament şi ambalare a unor asemenea produse alimentare devine ocomponentă a lor.

În listele internaţionale (ca şi în cea naţională), aditivii sunt clasificaţi în 25 decategorii şi

numerotaţi specific:
coloranţi
- pentru a schimba sau a da culoare; E100-E182
conservanţi
- substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva
alterării produse de microorganisme; E200-E297
antioxidanţi
- substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidarii
(de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii); E300-E390
emulgatori
- asigură un amestec omogen între apa şi grăsimile alimentare; E400-E496
săruri de topire
E400-E496
agenţi de îngrosare
- substanţe care au capacitatea de a mări vâscozitatea produselor alimentare; E400-E496
agenti de gelifiere
- substanţe care permit şi care ajută la formarea gelurilor; E400-E496
stabilizatori
- substanţe care fac posibilă menţinerea proprietăţilor fizico-chimiceale alimentelor,
agenti de gust (aromatizanti )
- se împart in trei categorii:a) substante aromate naturale - se obţin prin procese fizice enzimatice
saumicrobiologice din materii prime de origine vegetală sau animală;b) substanţe identic naturale
- sunt identice din punct de vedere al compoziţiei cuaromele naturale, componentele fiind
obţinute prin sinteză;c) substanţe artificiale - se obţin prin sinteză, având structura şi
compoziţiadiferite de cele naturale; E600-E640
acidifianţi
- substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimându-le un gustacru; E300-E390
agenţi antiaglomeranţi -

E500-E58010

amidon modificat -

E1400-E1450
edulcoranţi (îndulcitori)
- substanţe (altele decat zaharul) care se utilizează pentrua da gust dulce alimentelor; E900-E999
substanţe de afânare
- substanţe care contribuie la creşterea volumuluialimentelor fără a modifica valoarea
energetică; E400-E496
antispumanţi
- se folosesc pentru reducerea şi prevenirea spumei; E500-E580

agenţi de suprafaţă şi albire-E900-E999 / E1500-1520

agenţi de întărire-afermisanţi - E500-E580
umectanţi - E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520
enzime-E1100-E1105 menţinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496.

Comportamentul consumatorului de produse de panificaţie

Consumatorul devine tot mai pretenţios şi mai critic în ceea ce priveşte pâinea.Pasul către
alte produse, cum ar fi cerealele, a devenit foarte uşor şi este făcut curapiditate. Pentru a menţine
nivelul de interes pentru pâine, elemente precum gustul,varietatea, beneficiile din punct de
vedere al sănătăţii, alături de menţinerea produsului proaspăt pentru o perioada tot mai mare de
timp, trebuie avute în vedere când seurmăreşte inovaţia. Pe lângă ascestea, producerea pâinii
trebuie ţinută la zi cu noiledezvoltări tehnologice şi trebuie să fie cât mai eficientă posibil.La
nemţi, dacă cineva cere pâine în plus într-un restaurant, se uită ospătarul la elsă vadă dacă a păţit
ceva. Noi suntem mâncători de pâine, ne place pâinea”. StatisticileEuromonitor arata ca românii
consumă într-un an aproximativ 110 kg de pâine, mai mult decât britanicii sau austriecii (45kg).
În ţările estice consumul mediu este de 83 kg anual,iar în cele vestice este de 66 kg.

INFORMAREA CONSUMATORILOR
Dreptul consumatorilor de a fi informati (complet, corect si precis) este reglementat in
art. 3, lit. b din O.G. nr. 21 /1992 - privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare.

Informarea consumatorilor, potrivit art. 18, trebuie sa indeplineasca petru conditii

cumulative si anume:

1. sa fie completa;

2. sa fie coercta;

3. sa fie precisa;

4. sa fie facuta in privinta caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor

oferite de agentii economici.

Prin informare, trebuie sa li se ofere consumatorilor posibilitatea de a face o alegere

rationala, conforma intereselor lor, astfel incat acestia sa fie capabili de a utiliza produsele sau
serviciile potrivit destinatiei acestora, in deplina securitate.

Informarea consumatorilor este necesara pentru:

- asigurarea sigurantei consumatorilor;

 - asigurarea protectiei intereselor economice ale consumatorilor.

Eticheta unui produs alimentar ne furnizeaza, pe langa informatii legate de denumirea

produsului si urmatoarele categorii de informatii:

a) Informatii ce tin de protectia intereselor economice:

- cantitate

- pret

- categorie calitativa, etc.

b) Informatii ce tin de protectia sanatatii si securitatii consumatorilor:

- ingredientele (si aditivii alimentari)

- termenul de valabilitate (sau data durabilitatii minime)

- contraindicatiile de consum

- conditiile de pastrare

- eventualele riscuri la care se pot expune consumatorii prin consumarea acelui produs.

Informarea consumatorilor despre produsele si serviciile oferite trebuie realizata de

agentii economici, in mod obligatoriu, prin elemente de identificare si caracterizare ale acestora,
care se inscriu, la vedere pe urmatoarele suporturi (in functie de tipul de produs si de modalitatea
de vanzare):

- pe produs;

- pe eticheta;

- in catalogul de vanzare;
 - in cartea tehnica, instructiunile de utilizare, fisa de produs ori altele asemenea.

Toate informatiile referitoare la produsele si serviciile trebuie oferite consumatorilor,

obligatoriu in limba romana, indiferent de tara de origine a acestora, fara, insa, a exclude
prezentarea lor si in alte limbi.

Nici un agent economic nu poate, potrivit legii, sa invoce secretul comercial sau
profesional drept scuza pentru neinformarea consumatorilor ori informarea incompleta a
acestora.

Pentru neinformarea sau informarea incorecta ori incompleta a consumatorilor, legea

romana prevede sanctiuni contraventionale, dar si masuri complementare constand in oprirea
temporara de la comercializare a produselor si serviciilor.
Rezultatele acțiunilor de control privind respectarea prevederilor
legale la comercializarea, etichetarea, prezentarea și publicitarea
pâinii, produselor de panificație și a produselor de morărit

In perioada 22.05 – 02.06.2017 Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor,

prin structurile sale teritoriale, a desfasurat o actiune de control privind respectarea
prevederilor legale privind modul de comercializare, etichetare, prezentare si publicitate a painii
si produselor de panificatie.

Controlul s-a desfasurat în toate judetele si în municipiul Bucuresti, rezultatele

rezumandu-se astfel:

- s-au verificat 908 operatori economici din care 524 ( 58 %) operatori economici nu
respectau prevederile legale din domeniul protectiei consumatorilor;
- s-au verificat peste 173 tone de paine, produse de panificatie si produse de morarit din
care 124 tone (71,7%) nu se încadrau în prevederile legale în vigoare;

Urmare deficientelor constatate, organele de control au dispus urmatoarele masuri:

- oprirea definitiva si retragerea de la comercializare a circa 127 kg de paine, produse

de panificatie si produse de morarit în valoare de 1031 lei RON care prezentau data
durabilitatii minimale depasita;
- oprirea temporara de la comercializare a circa 6814 kg de paine, produse de
panificatie si produse de morarit în valoare de 39600 lei RON pana la intrarea în
legalitate;
- aplicarea de 568 sanctiuni contraventionale, din care 289 avertismente si 279 amenzi
în valoare de 828500 lei pentru încalcarea reglementarilor privind protectia
consumatorilor.
Sfaturi pentru consumatorii de produse de panificaţie
- Acordaţi o atenţie deosebită când cumpăraţi pâine şi produse de panificaţieasupra modului de
comercializare, cu privire la condiţiile igienico-sanitare din magazin şiale personalului de
servire;

- Refuzaţi pâinea şi produsele de panificaţie care prezintă aspect de vechi;

- Refuzaţi produsele pentru care aveţi îndoieli privind calitatea şi modul deinformare prin
etichetare;

- Refuzaţi produse
le preambalate care prezintă data durabilităţii minimalemodificată sau depăşită;

- Verificaţi afişarea denumirii furnizorului de pâine, denumirea produselor şi preţul de vânzare

cu amănuntul al acestora, exprimat în lei/kg şi lei/bucată, pentru a putealua cea mai bună decizie
la cumpărarea produselor.
Bibliografie
Cartea Brutarului, Gh. Moldoveanu, N.I Niculescu, N. Mărgărit editura TehnicăBucureşti 1973

Fundamentele ştiinţei mărfurilor, Marieta Olaru, Ion Schileru, Rodica

Pamfilie,Anca Purcărea, Mihai Negrea, Anca Atanase, Costel Stanciu, Editura EconomicăBucure
şti 2001

http://www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/INFORMAREA-CONSUMATORILOR77.php

http://www.anpc.gov.ro/galerie/file/proiecte_acte/2018/Ordin_congelate.pdf

http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/interes_public/ghid_150226.pdf?fbclid=IwAR3Pz-
c1PF5Ljuw5teRYDRM5EFJBzT6BDwXiNzSf2JXw3EPnnwLSqeuuyPw

http://www.anpc.gov.ro/articol/987/comunicat-privind-respectarea-prevederilor-legale-la-
comercializarea--etichetarea--prezentarea--i--publicitatea-p-inii--produselor-de-panifica-ie-si-a-
produselor-de-morarit