Studiu de caz

Dilemele etice pot fi definite ca situaţii neclare, probleme care îi pun în încurcătură
pe cei care iau decizii, în dorinţa de a echilibra performanţele economice şi cele sociale.
Cele mai multe dileme etice în afaceri apar în următoarele domenii:
 marketing: reclama, publicitatea, ambalajul produsului;
 aprovizionare: favoruri din partea furnizorilor;
 producţie: calitatea materiilor prime şi a produselor finite, costurile;
 resursele umane: angajare, salarizare, motivare, evaluare, promovare.
Cea mai dificilă situaţie pentru manageri o reprezintă existenţa dilemelor etice. O
dilemă etică se naşte când toate alternativele posibile din cercetările efectuate au o
consecinţă negativă  în plan social. Bunul sau răul nu poate fi precizat şi clar identificat. În
primul rând dilemele etice sunt generate de raportul dintre performanţele sociale şi cele
economice, realizarea echilibrului fiind deosebit de dificil, mai ales în condiţiile inexistenţei
unei informaţii complete care să poată crea o imagine globală asupra dimensiunilor 
economice a angajamentelor sociale precum şi a consecinţelor sociale generate de un
comportament pur economic.

Nu este uşor să fie găsite soluţiile pentru dilemele etice. Managerii trebuie să
investigheze cu multă atenţie toate aspectele problemei şi să adopte o decizie care să fie
 judecată după consecinţele
consecinţele sociale şi mai puţin după
după rezultate economice de moment.
In continuare urmeaza sa analizam rezolvarea/aplanarea urmatoarei situatii/dileme
etice:

“Seful meu mi -a spus ca unul dintre angajatii mei se afla pe lista celor care vor fi
disponibilizati in curand, dar sa nu-i spun inca, intrucat acesta ar raspandi vestea prin
toata organizatia care ar incepe sa “fiarba” . Intre timp, am auzit ca acest angajat urmeaza
sa ia un credit bancar pentru a-si renova locuinta. Ce sa fac?”

In aceasta situatie prezentata cunoastem faptul ca managerul general din cadrul

societatii urmeaza sa intreprinda o actiune ce vizeaza reducerea de personal. Unul dintre
angajatii vizati este subordonatul meu in companie, urmand ca instiintarea acestuia sa fie
facuta ulterior de catre mine, dar numai la momentul deciziei finale deoarece aflarea vestii
ar putea crea panica in organizatie. Intre timp s-a auzit ca acest angajat urmeaza sa ia un
credit bancar pentru a-si renova locuinta.

Obiectivul principal al companiei este reducerea de personal, parte a planului

companiei de restructurare stabilit la inceputul anului ca urmare a crizei economice si
financiare acute.

Un cumul de reguli morale, izvorâte din respectarea celor mai elementare noţiuni
de etică trebuie să conţină:
1. Respectarea angajamentelor făcute. Toţi dorim să avem certitudinea că promisiunile
făcute de alţii sunt în totalitate îndeplinite, pentru că nerespectând această normă
elementară, interacţiunea socială construită cu efort tinde a se opri iar afacerile vor eşua.
Orice teorie morală este inutilă în condiţiile în care omul nu -şi respectă promisiunile făcute,
corect şi la timp.
2. Nonviolenţa. Afectarea integrităţii fizice şi presiunile psihice conduc la apariţia unor 
complexe, cu implicaţii negative asupra mediului de lucru; vor fi ascunse adevăruri şi va fi
denaturată viaţa. Cu drepturi şi obligaţii nominalizate în coduri de comportament se poate
construi o cale de dialog prin care se pot preveni conflictele violente.
3. Ajutorul mutual . Moralitatea şi codul etic reglementează comportamentul uman în
comunitate, incluzând activităţile individului direcţionate spre o colaborare în interesele
comune ale grupului dar şi pentru interesele individuale ale fiecăruia. Chiar dacă unii
consideră că această deschidere în interesul individului poate afecta armonia, trebuie
realizată în condiţiile în care costul pentru realizarea dezideratului nu este prea mare.
4. Respectul pentru persoană. Morala comunităţii solicită a privi şi a considera alte
per soane ca pe sine însuşi, tratând serios problemele şi interesele lor, acceptându -le ca
legitime.
5. Respectul pentru proprietate . Persoanele doresc să uzeze de dreptul de proprietate
asupra bunurilor, iar dacă ele consideră că propriul corp este o proprie tate, acest aspect
reprezintă un corolar al respectului pentru persoană.

Un sondaj realizat în luna iunie 2000 de către BNA Daily Labor Report în colaborare
cu Ethics Resource Center având ca scop determinarea modului în care angajaţii percep
etica la l ocul de muncă a relevat faptul că, valori ca onestitatea, dreptatea, adevărul la
locul de muncă, sunt esenţ iale pentru o afacere de succes.

Exemple de principii universale:

Onestitate  – exprim adevărul în cuvintele şi în comportamentul meu, sunt sincer; nu doar 
exprim adevărul, dar sunt şi corect.
Grijă  – nevoile şi sentimentele altora sunt importante pentru mine, iar acţiunile mele
reflectă acest lucru.
Respect  – ştiu că fiecare persoană este valoroasă.
Corectitudine  – cred în egalitate şi justiţie şi acţionez pentru a mă asigura că toţi oamenii
sunt trataţi cu demnitate.
Responsabilitate  – ştiu ce nu ar trebui să fac, ce am de făcut şi ce ar trebui să fac; îmi
onorez angajamentele.
Solicitudine  – încerc să îi ajut pe ceilalţi şi îmi pasă de ei.
Excelenţă – fac tot ce pot, cât mai bine; acţionez pe măsura potenţialului meu deplin.

Principii fundamentale utilizate în soluţionarea problemelor de etică a afacerii:

1. integritatea angajaţilor în desfăşurarea activităţilor;
2. obiectivitatea, eliminând conflictele de interese, influenţele externe în realizarea
unor oportunităţi;
3. competenţă, conştiinciozitate, aptitudini profesionale ale managerilor şi personalului
angajat în afaceri;
4. confidenţialitatea informaţiilor dobândite pe parcursul derulării activităţilor, cu
excepţia situaţiilor impuse de lege când se impune dezvăluirea acestor informaţii;
5. servicii în concordanţă cu standardele tehnice şi profesionale relevante.
6. In situatia prezentata pentru solutionarea problemei de etica un cuvant important de
spus ar trebui sa aiba managerul general, dupa o consultare, studiu amanuntit al
situatiei.
 Desi nu exista solutii magice pentru a rezolva dilemele etice, un anumit cadru de
organizare a gandirii este absolut necesar.
Nu este usor sa fie gasite solutii pentru dilemele etice. Managerii trebuie sa
investigheze cu multa atentie toate aspectele problemei si sa adopte o decizie care sa fie
 judecata dupa consecintele sociale si mai putin dupa rezutatele economice de moment.
 Alternative si planuri de actiune:
1. Instiintarea din timp a tutuor angajatilor ce urmeaza sa fie disponibilizati cu
propunerea de beneficii salariale timp de 3-6 luni, timp in care angajatii pot cauta alt
loc de munca.
2. Instiintarea personala a angajatului in cauza si incercarea de a-l convinge sa
pastreze confidentialitatea

S-a stabilit la nivelul conducerii ca cea mai buna alternativa este instiintarea tuturor 
angajatilor ce urmeaza sa fie disponibilizati. Se va incerca consilirea psihologica a
angajatilor in cauza, oferirea de bonusuri pe perioada determinata si ajutor in
cautarea unui nou loc de munca. Angajatii vor fii afectati din 2 puncte de vedere:
financiar si pshilogic, dar compania va incerca sa suporte un cost mai mare pentru
a reduce din suferinta angajatilor.

Cai folosite pentru incurajarea si prevenirea comportamentului etic :

 publicarea unui cod etic propriu, conform cu standardele şi valorile social

recunoscute;
 instruirea managerilor pe pr obleme de etică în afaceri;
 elaborarea unor programe interne de rezolvare a conflictelor de natură etică;
 instituţionalizarea unor comitete de supraveghere a comportamentului etic;
 acordarea unor recompense şi sancţiuni adecvate

In concluzie, aceasta decizie elaborata si implementata de catre noi previne

si minimizeaza prejudiciile aduse ambelor parti, mentine valorile prioritare pentru
aceasta situatie si respecta legile fundamentale ale eticii.