Evaluarea coloanei vertebrale.

Testing muscular si articular

Corectarea cifozei la scolari

Date anatomice si biomecanice

Coloana vertebrală este alcatuita din 33-34 de vertebre (7 cervicale, 12
toracale, 5 lombare, 5 sacrale, 4-5 coccigiene). Primele 3 regiuni sunt
constituite din vertebre adevărate (formate din corpi, are si pediculi), iar
ultimele două regiuni din vertebre false.
Vertebrele se articulează intre ele prin intermediul a doua tipuri de
articulații:
1.Articulatii adevarate: discovertebreale, articulatiile proceselor articulare
2. Articulatii false: articulatiile lamelelor vertebrale, a proceselor spinoase, a
proceselor transverse.
Articulatiile discovertebrale sunt simfize si unesc corpii vertebrali prin
intermediul discurilor intervertebrale. Acestea sunt formatiuni
fibrocartilaginoase ce adera la platourile corpilor vertebrali, fiind formate dn:
inelul fibros, format din fibre de collagen, concentric doar in zona lombara si
din nucleul pulpos, o masa de tesut cartilaginous situate in interiorul inelului
fibros, format din cellule condrocitare, hidrofile, cu rol de perna pneumatic
intre corpii vertebrali.
Stabilitatea acestor articulatii este data de ligamentele:
- Ligamentul longitudinal anterior – limiteaza extensia coloanei.
- Ligamentul longitudinal posterior – limiteaza flexia coloannei.
Articulatiile proceselor spinoase sunt sindesmoze, mijloacele de unire sunt
reprezentate de ligamentele:
- Ligamentele interspinale – limiteaza flexia si rotatia coloanei;
- Ligamentele supraspinale – limiteaza flexia si rotatia coloanei;
- Ligamentul nucal – se gaseste doar in regiunea cervical, fiind omologul
celor doua enumerate anterior, constituind un support pentru insertia
musculaturii extensoare paravertebrale cervical. Limiteaza flexia si
rotatia coloanei cervicale.
 Articulatiile unciforme ( intre procesele articulare) sunt de tip zigapofizar,
unind apofizele articulare inferioare ale vertebre de deasupra cu cele
superioare ale vertebrei de dedespt.
Dintre mijloacele de unire cunoscute , la acest nivel este prezenta doar
capsula articulara, laxitatea sa depizand de regiune ( in zona cervical
mobilitatea este maxima, deci capsulele vor fi mail axe).
Articulatiile lamelelor vertebrale sunt sindesmoze, mijloacele de unire
fiind reprezentate de ligamentul galben care contribuie la:
- Reducerea coloanei in pozitie anatomica, dup ace in prealabil a fost
flectata;
- Limitarea flexiei coloanei;
- Mentinerea coloanei in pozitie vertical.
Articulatiile proceselor transverse sunt sindesmoze, mijloacele de unire
fiind formate din ligamentele intertransverse.
Miscarile la nivelul:
a) Colanei cervical :
- Flexia – ducerea barbiei inspre stern;
- Extensia – ducerea occiputului inspre coloana;
- Inclinarea lateral – apropierea urechii de acromion;
- Rotatia – miscare ce se executa in jurul unui ax transversal ce trece prin
mijlocul discurilor intervertebrale.
b) Coloanei vertebrale pe ansamblu:
- Flexia – aplecarea inainte;
- Extensia – aplecarea inapoi;
- Inclinarea laterale – aplecarea trunchiului inspre dreapta sau stanga;
- Rotatia – miscarile ce se executa in jurul unui ax transversal ce trece prin
mijlocul discurilor intervertebrale.
Articulatia sacro-iliaca asigura jonctiunea dintre coloana vertebrala si
centura pelvina, avand rol foarte important in transmiterea greutatii catre
membrul inferior in timpul deplasarii
Suprafetele articulare sunt reprezentate de sacrum si osul iliac.
Mijloacele de unire sunt alcatuide de capsula articulara si ligamentele :
- Sacro-iliace anterioare;
 - Sacroiliace interosoase – cel mai important mijloc de stabilizare a
articulatiei;
- Sacro-iliace posterioare.
Miscarile posibile la acest nivel sunt de nutatie si contranutatie (bascularea
anterioara si posterioara a sacrului).

1.1 Coloana cervicala – bilant articular

Flexia capului si a gatului
Definirea miscarii: miscarea prin care barbia se apropie de stern
Valoarea normal: 30 – 450
Pozitia initiala: subiectul in sezand, cu privirea inainte.
Pozitia finala: subiecul in sezand, barbia se apropie de stern, pana la limita de
miscare.
Determinarea planului in care se executa miscarea : sagital.
Pozitia goniometrului:
- Centrul goniometrului se plaseaza la nivelul articulatiei temporo-
mandibulare, pe partea lateral.
- Bratul fix urmareste linia ce uneste conductul auditiv cu comisura
buzelor.
- Bratul mobil urmareste acelasi reper in pozitie finala.
Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat – lateral.

Extensia capului si gatului

Definirea miscarii: miscare in plan posterior prin care occiputul se apropie
de coloana vertebrala.
Valoarea normala : 30 – 45 *
Pozitia initiala: subiectul in sezand cu privirea inainte.
Pozitia finala: subiectul in sezand, occiputul se apropie de coloana
vertebrala, pana la limita de miscare
 Determinarea planului in care se executa miscarea: sagital.
Pozitia goniometrului:
- Centru goniometrului se plaseaza la nivelul articulatiei temporo-
madibulare pe partea laterala.
- Bratul fix urmareste linia ce uneste conductul auditiv cu comisura
buzelor.
- Bratul mobil urmareste acelasi reper in pozitie finala.
Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in lateral.
Inclinarea capului si gatului
Pozitia initiala: subiectul in sezand cu privirea inainte.
Pozitia finala: subiectul in sezand, urechea se apropie de acromion, pana la
limita de miscare.
Determinarea planului in care se executa miscarea: frontal.
Pozitia goniometrullui:
- Centrul goniometrului se plaseaza la nivelul vertebrei C7, pe partea
posterioara.
- Bratul fix urmareste linia mediana a capului, respective vertexul.
- Bratul mobil urmareste acelasi reper in pozitie finala
Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in spate.

Rotatia capului si a gatului

Definirea miscarii: miscarea de privire peste umar (miscarea in jurul unui ax
ce trece prin mijlocul vertebrelor cervical).
Valoarea normal 45-70*
Pozitia initiala: subiectul in sezand, cu privirea inainte.
Pozitia finala: subiectul in sezand, roteste capul inspre o parte, pana la limita
de miscare.
Determinarea planului in care se executa miscarea: transversal.
Pozitia goniometrului:
- Centrul goniometrului se plaseaza la nivelul partii superioare a capului,
respective la nivelul vertexului.
- Bratul fix urmareste linia imaginara a varfului nasului.
- Bratul mobil urmareste acelasi reper dar in pozitie finala.
Poztia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in spate.

Coloana cervical – bilant muscular

Flexia capului si a gatului
Muschii principali: sternocleidomastoidian (contractie bilateral), scalene
(contractie bilateral).
Muschii accesori: lungul gatului.
Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit lateral cu capul si gatul sustinut
de kinetoterapeut.
Stabilizarea: se realizeaza la nivelul umarului. Kinetoterapeutul este plasat in
spatele subiectului.
F1: muschii sternocleidomastoidieni se palpeaza pe fata antero-laterala a
gatului, de o parte si de alta a traheei.
F2:din pozitia fara gravitatie, subiectul executa flexia gatului
Pozitia abtigravitationala: subiectul in decubit dorsal.
F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa flexia gatului.
F4: respectand aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara la nivelul fruntii.
F5: Rezistenta aplicata in aceeasi regiune este mai mare sau excentrica.
Substitutii: flexia trunchiului, inclinarea capului si gatului.
Extensia capului si gatului
Muschii principali: spleniusul gatului (contractie bilateral), semispinalul
gatului (contractie bilateral), trapezul (contractie bilateral), lungul capului si
al gatului(contractie bilateral).
Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit lateral cu capul si gatul sustinute
de kinetoterapeut.
Stabilizarea: se realizeaza la nivelul umarului, pe paetea posterioara.
Kinetoterapeutul este plasat in spatele subiectului.
F1: muschii se palpeaza paravertebral coloanei cervicale.
F2: din pozitia fara gravitatie, subiectul executa extensia gatului.
Pozitia antigravitationala: subiectul in decubit ventral.
F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa extensia gatului.
F4: respectand aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara la niveelul
occiputului si o stabilizare a regiunii dorsal.
F5: Rezistenta aplicata in aceeasi regiune este mai mare sau excentrica.

Inclinarea capului si a gatului

Muschii principali: sternocleidomastoidian (contractie unilateral, de aceeasi
parte), scalene (contractie unilaterala, de aceeasi parte).
Muschii accesori: ridicatorul scapulei.
Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit dorsal.
Stabilizarea : se realizeaza la nivelul ambilor umeri. Kinetoterapeutul este
plasat lateral fata de subiect.
F1: se palpeaza muschii de pe partea corespunzatoare inclinarii capului si
gatului.
F2: din pozitia fara gravitatie subiectul executa inclinarea gatului de o parte
sau de alta.
 Pozitia antigravitationala: subiectul in decubil heterolateral, fata de partea in
care urmeaza sa fie executata miscarea.
F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa inclinarea gatului intr-o
parte sau alta.
F4: respectand aceeasi pozitie se opune o usoara resistenta la nivelul
temporalului.
F5:Rezistenta aplicata in aceeasi regiune este mai mare sau excentrica.
Substitutii: ridicarea umarului homolateral, inclinarea trunchiului de aceeasi
parte.

Rotatia capului si gatului

Muschi principali: sternocleidomastoiian (contractie unilaterala, de partea
opusa), oblic inferior al capului (contractie unilateral, de aceeasi parte),
multifizi, scaleni.
Pozitia fara gravitatie: subiectul in sezand
Stabilizarea: se realizeaza la nivelul ambilor umeri. Kinetoterapeutul este
plasat in spatele subiectului.
F1: se palpeaza muschii.
F2: din pozitia fara gravitatie subiectul executa rotatia gatului de o parte sau
de alta.
Pozitia antigravitationala: subiectul in decubit homolateral, fata de oartea pe
care se afla musculature de testat.
F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa rotatia capului si gatului
intr-o parte sau alta.
F4: respectand aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara la nivelul
temporalui.
F5: rezistenta aplicata in aceeasi regiune este mai mare sau excentrica.
extensia gatului.
Coloana dorso-lombara – bilant articular
Flexia trunchiului
Definirea miscarii: miscare prin care peretele abdominal se apropie de fata
anterioara a coapselor.
Valoarea normal 80-90*
Pozitia initiala : subiectul in ortostatism.
Pozitia finala: parerea mea este ca trunchiul trebuie sa realizeze o flexie atat
cat membrele superioare atrase de forta gravitational atarna ( cad) lible
pentru a evita intinderea ischiogambierilor, flexia genunchilor, bascularea
posterioara a bazinului.
Determinarea planului in care se executa miscarea : sagital.
Pozitia goniometrului:
- Centrul goniometrului este plasat la nivelul SIAS.
- Bratul fix perpendicular pe linia medioaxilara a trunchiului.
- Bratul mobil urmareste linia medioaxilara a trunchiului si directia de
deplasare a trunchiului in flexie.
Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in lateral.
Extensia trunchiului
Definirea miscarii: miscarea prin care trunchiul se deplaseaza in plan
posterior.
Valoarea normal: 20-30*
Pozitia initiala: subiectul in sezand.
Pozitia finana: realizarea miscarii pana la limita aparitiilor miscarilor de
substitutie.
Determinarea planului in care se executa miscarea: sagital.
Pozitia goniometrului:
- Centrul goniometrului este plasat la nivelul SIAS
- Bratul fix perpendicular pe linia medioaxilara a trunchiului
- Bratul mobil urmareste linia medioaxilra si dirextia de deplasare
atrunchiului in extensie.
Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul de testat este in lateral.

Inclinarea trunchiului
Definirea miscarii: miscare prin care trunchiul se deplaseaza de linia
mediana a corpului.
Valoarea normal: 20-35*
Pozitia initiala: subiectul in sezand.
Pozitia finala: subiectul in sezand, trunchiul se departeaza de linia mediana a
corpului, pana la limita de miscare.
Determinarea planului in care se executa miscarea: frontal.
Pozitia goniometrului:
- Central goniometrului este plasat la nivelul punctului sacral.
- Bratul fix urmareste SIPS, de aceeasi parte de care se efectueaza
miscarea.
- Bratul mobil urmareste coloana vertebrala.
Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in spatele
subiectului.

Rotatia trunchiului
Definirea miscrii: miscare care se realizeaza in jurul uni ax ce trece prin
vertebrele toracice.
Valoarea normal 30-45*
Pozitia initiala: subiectul in sezand, cu membrele inferioare flectate la 90*,
coatele extinse.
Pozitia finala: rotatia trunchiului din articulatia dorso-lobara fara
participarea coloanei cervical.
Determinarea planului in care se executa miscarea: transversal.
Pozitia goniometrului:
- Centrul goniometrului este plasat la nivelul partii superioara a capului,
respective vertexul.
- Bratul fix urmareste inia imaginaa a varfului nasului.
- Bratul mobil urmareste mijlocul distantei dintre cele doua brate, care
trebie sa ramana paralele pe tot parcursul miscarii, fara participarea
capului.
Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este in spatele
subiectului.

Coloana dorso-lombara – bilant muscular

Flexia trunchiului
Muschii principali: dreptii abdominali, transversal
Muschii accesori: oblicii abdominali.
Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit dorsal cu membrele inferioare
flectate si talpile pe bancheta.
F1: se palpeaza paraombilical dreptii abdominali.
F2: din pozitia fara gravitatie subiectul ridica umerii de pe masa pana la
nivelul spinei omoplatului.
Pozitia antigravitationala: este identica cu cea fara gravitatie.
F3: din pozitia antigravitationala, subiectul ridica trunchiul de pe masa pana
la nivelul unghiului inferior al omoplatilor. De asemenea membrele
superioare se ridica de pe planul mesei.
F4: respectand aceeasi pozitie subiectul executa aceasi miscare, incrucisand
bartele pe piept.
F5: respectand aceeasi pozitie subiectul executa aceasi miscare cu mainile la
nivelul cefei.
Substitutii: asocierea flexiei trunchiului cu rotatia acestuia, ridicarea talpilor
de pe bancheta prin flectarea membrelor inferioare.

Extensia trunchiuli
Muschii principali: paravertebralii din segmentul thoracic si lombar, marele
dorsal
Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit ventral.
F1: se palpeazaa musculature paravertebrala.
F2: din pozitia fara gravitatie subiectul ridica capul si umerii de pe planul
mesei pana la desprinderea mentonului de pe planul mesei.
Pozitia antigravitationala: este identical cu cea fara gravitatie.

F3: din pozitia antigravitationala, subiectul ridica cat de mult poate trunchiul
de pe masa, nivelul maxim fiind pana la decolarea ombilicului de pe planul
mesei. Stabilizarea se face la nivelul gambelor.
F4: respectand aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara simultana in
segmentul dorso-lombar sau in functie de zona interesata, verificand pe rand
cele doua segmente.
F5: rezistenta aplicata este mai mare sau excentrica.
Substitutii: extensia capului, extensia membrelor superioare, extensia
membrelor inferioare.

Inclinarea trunchiului
Muschii principali:oblicii interni si externi abdominali
Muschii accesori: Dreptii abdominali.
Pozitia fara gravitatie: subiectul in decubit dorsal.
Stabilizarea: se realizeaza bilateral la nivelul bazinului.
F1: se palpeaza muschii pe partea laterala a trunchiului.
 F2: din pozitia fara gravitie subiectul executa inclinarea trunchiului
Pozitia antigravitationala: subiectul in decubit heterolateral.
F3:din pozitia fara gravitatie subiectul executa inclinarea trunchiului.
F4: din aceeasi pozitie se opune o rezistenta usoara la nivelul umerilor.
F5: rezistenta aplicata este mai mare sau excentrica.
Substitutii: inclinarea caplui de aceasi parte, flextarea membrelor inferioare.

Rotatia trunchiului
Muschii principali: oblicii interni si externi abdominali.
Pozitia fara gravitatie: subiectul in sezad.
F1: se palpeaz muschii pe partea lateral a trunchiului.
F2: din pozitia fara gravitatie se executa rotatia trunchiuli.
Pozitia antigravitationala: subiectul in decubit dorsal cu membree inferioare
flectate si talpile pe bancheta
F3: din pozitia antigravitationala, subiectul executa rotatia trunchiului.
F4: respectand aceeasi pozitie se opune o usoara rezistenta prin incrucisarea
membrelor superioare la nivelul umerilor.
F5: rezistenta mai mare este obtinuta prin ducerea mainilor la ceafa .
Substitutii: rotatia capului, inclinarea trunchiului.

Bazin – bilant articular

Inclinarea(ridicarea) bazinului

Definirea miscarii: ridicarea sau inclinarea bazinului in sens cranial:

Val normalaa 3* - 5*
Pozitia initiala: subiectul in decubit dorsal
 Pozitia finala: aceeasi ca mai sus, dar in pozitia finala a miscarii de inclinare.
Determinarea planului in care se executa miscarea : frontal.
Pozitia goniometrului:
- Centrul goniometrului este plasat la nivelul spinei iliace antero-
superioare.
- Bratul fix urmareste liia mediana a coapsei, respectiv rotula.
- Bratul mobil urmareste spina iliaca opusa
Pozitia kinetoterapeutului fata de segmentul testat este lateral.

Bazin – bilant muscular

Inclinarea(ridicare) bazinului
Muschii princcipali: patratul lombar
Muschi accesori: dorsal mare, oblic abdominal extern, oblic abdominal
intern, iliocostal lombar
Pozitia fara gravitatie: decubit dorsal cu soldul isi genunchiul extinse;
Stabilizarea: pe creasta iliaca.
F1: muschiul nu se poate palpa.
F2: se exacta o ridicare a bazinului cu orientare craniala
Pozita antigravitationala: ortostatism.
F3: stabilizarea trunchiului la nivelul crestei iliace opuse hemibazinului cec
efectueaza ridicarea.
F4: respectand aceeasi pozitie se opne o usoara rezistenta in treminea distal a
gambei la jumatatea cursei de miscare.
F5: rezistenta aplicata este mai mare sau excentrica.
Substitutii: inclinarea trunchiului de partea piciorului de sprijin.

Atitudinea global cifotică este o deficienţă specifică şcolarilor, mai ales la

vârsta pubertăţii, când creşterea accelerată în înălţime, fără o dezvoltare
corespunzătoare a elementelor aparatului locomotor produce o dizarmonie
întregului organism, o insuficienţă a musculaturii spatelui şi un slab autocontrol
neuromotor asupra funcţiei de atitudine.
Uneori este expresia unei poziţii relaxatoare care din punct de vedere al
efortului muscular şi nervos este mai economică.
Caracteristici: coloana vertebrală şi întregul spate prezintă o arcuire cu
convexitatea îndreptată posterior. Capul şi gâtul se înclină înainte, umerii sunt
adduşi şi căzuţi, toracele este înfundat, abdomenul supt, alteori balonat. Bazinul
este puţin înclinat, iar membrele inferioare în flexie.
Atitudinea cifotică, în stadiile iniţiale nu provoacă durere şi nu tulbură
funcţiile statice şi dinamice ale coloanei vertebrale.
Interesul scăzut pentru profilaxia deviaţiilor coloanei vertebrale manifestat
de către părinţi şi educatori face ca atitudinile cifotice să se transforme în cifoze
habituale, sau de obişnuinţă.
Atitudinea cifotică, este prezentă în egală măsură la băieţi şi fete şi se
prezintă ca o încurbare a coloanei vertebrale, de formă aproape rotunjită, situată în
regiunea dorsală sau dorso-lombară.
Deosebirea între o atitudine cifotică şi o cifoză habituală constă din
modificări care s-au produs la nivelul elementelor aparatului locomotor şi care
generează tulburări de mobilitate a coloanei vertebrale. Dacă individul poate
adopta o poziţie hipercorectivă, în mod voluntar, avem de-a face cu o atitudine
cifotică.
În apariţia şi evoluţia atitudinii cifotice sunt încriminate următoarele cauze:
 slab autocontrol neuromotor şi psihomotor, care permite adoptarea unor
poziţii relaxatoare, deficiente;
 insuficienţa musculaturii spatelui însoţită de laxitate articulară;
 poziţia în banca şcolară sau la masa de lucru (8-10 ore pe zi) care au
înălţimea scaunului şi pupitrului neadecvate dimensiunilor segmentelor
individului;
 probleme de vedere, de direcţionare a luminii în timpul diferitelor activităţi;
 la persoanele adulte cifozele dorsale şi cervico-dorsale apar din cauza
spondilitei anchilozante. Ele evoluează progresiv şi sunt ireductibile;
 vârstnicii cu osteoporoză sau osteomalacie (tulburări ale metabolismului
calciului) şi tasarea anterioară a discurilor intervertebrale prin hipotonia
paravertebralilor, prezintă, de asemenea, la nivelul coloanei dorsale, o cifoză
mai mult sau mai puţin accentuată, localizată de obicei cervico-dorsal la
bărbaţi şi dorso-lombar la femei;
 slaba preocupare pentru educarea atitudinii corecte, pentru tonifierea
musculaturii corpului prin exerciţii fizice.
Pentru eliminarea cauzelor favorizante ce privesc mobilierul şcolar, unii
autori recomandă ca banca şcolară să aibă următoarele dimensiuni:
 înălţimea scaunului să fie egală cu lungimea gambei iar piciorul să se
sprijine pe sol în unghi de 900. Se recomandă deasemeni ca unghiul dintre
axa trunchiului şi coapsă, coapsă şi genunchi să nu fie mai mic de 900;
 adâncimea scaunului să fie ceva mai mică decât lungimea coapsei pentru a
nu comprima circulaţia sângelui şi nervii din plica poplitee;
 înălţimea şi înclinarea scaunului trebuie să cuprindă înălţimea spatelui până
la nivelul omoplaţilor;
 înclinarea pupitrului (suprafeţei mesei) să fie astfel orientată ca privirea să
cadă perpendicular pe suprafaţa cărţii sau a caietului.
Obiectivele propuse în corectarea atitudinii global cifotice urmăresc:
 redresarea curburilor coloanei vertebrale şi a spatelui;
 tonifierea musculaturii alungite şi atone a spatelui;
 alungirea şi elasticizarea musculaturii scurtate şi hipertone a toracelui;
 corectarea umerilor căzuţi şi adduşi;
 apropierea omoplaţilor depărtaţi şi desprinşi.

Program de recuperare pentru cifoza

Cifozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital (in planul vertical
de simetrie), prin exagerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale. Cifoza se
manifesta prin curbarea excesiva a coloanei in regiunea toracica, in fata, provocand
cocoasa, compensata fiind, printr-o hiperlordoza cervicala si lombara pentru
echilibrarea coloanei.

Obiective generale:
- Corectarea posturilor si aliniamentului corpului pe tot parcursul recuperarii,
- Corectarea atitudinilor deficitare ale centurii scapulohumerale,
- Cresterea si refacerea mobilitatii articulare,
- Mentinerea si pastrarea tonusului muscular.

Mijloace specifice:
- exercitii statice corective sub forma de contractii izometrice
- exercitii dinamice
- exercitii de respiratie
 - exercitii ingreunate cu diferite obiecte.

Programul de recuperare: (60min)

- Perioada de incalzire: (15 min)

1. Mers normal pe toata talpa cu bratele prinse la spate si umerii trasi inapoi, capul
sus. Respiratia va fi controlata in 8 timpi (4 pasi inspiratie, 4 pasi expiratie). De
8x10 ori.
2. Mers cu arcuirea alternativa a bratelor, insotit de inspiratii si expiratii (2 pasi
extensii cu bratul stang in sus si dreptul in jos inspiratie; 2 pasi schimband pozitia
bratelor- expiratie).
3. Mers pe varfuri cu mainile la ceafa si ducerea alternative a genunchilor la piept,
de asemenea cu respiratia coordonata.
4. Mers cu un baston asezat pe omoplati.
5. Mers cu bastonul sprijinit la spate, prins sub coatele indoite.

- Perioada propriu-zisa: (40 min)

1. Sezand cu palmele la ceafa se fac inclinari si rasuciri laterale.
2. Sezand cu palmele la ceafa se executa extensia coatelor cu opunere de rezistenta.
3. Sezand cu obiecte portabile respectiv cu baston prins sub coate la spate se
executa masajul spatelui (alunecarea in sus si in jos a bastonului pe coloana
dorsala).
4. Cu halterele mici se duc bratele lateral cu mentinere, apoi revenire.
5. Subiectul se afla in decubit ventral pe o banca de gimnastica cu capul in afara
planului de sprijin si palmele la ceafa, acesta executa extensii de trunchi.
6. Subiectul se afla in decubit ventral, cu trunchiul mentinut in extensie se executa
forfecari de member inferioare.
7. Subiectul se afla in decubit dorsal cu bratele peste cap se duce cate un genunchi
la piept, revenire – inspiratie si expiratie.
8. Subiectul se afla in decubit dorsal, cu bratele pe langa corp executa extensia
trunchiului prin ducerea capului spre spate si ridicarea bustului, iar bazinul
ramanand fix.
9. Subiectul se afla in decubit dorsal pe o banca de gimnastica cu bratele apucand
marginea bancii, acesta executa prin tragere in brate, tarare.
10. Subiectul se afla atarnat la scara fixa cu fata la scara, capul in extensie se
executa balansari de picioare.
11. Subiectul se afla atarnat la scara fixa cu spatele la scara si executa ridicari de
picioare.
12. Subiectul se afla atarnat la scara fixa cu spatele la scara se fac tractiuni
alternative de picioare (elongatia coloanei vertebrale) pasiv si activ.

Perioada de revenire: (5 min)

1. Alergare usoara (2 ture)
2. Mers cu exercitii de respiratie

Bibliografie:
1. http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-coloanei-vertebrale/campanie-de-
informare-nationala-pentru-depistarea-precoce-a-deviatiilor-_4063
2. http://fundatiavaruna.ro/2010/09/pledoarie-pentru-apa-vie/
3. https://kinetoiniasi.wordpress.com/tag/referat-postura/)
4. http://www.coment.ro/ce-inseamna-birouri-de-copii-ergonomice/
5. .„EVALUARE MOTRICA SI SOMATO-FUNCTIONALA A
PERSOANELOR CU DEFICIENTE FIZICE SI FUNCTIONALE”, Autor
BALINT TATIANA