Proiect Ampelografie Usamv Cluj Capitolul 3 Și 4 PDF

SUCIU AUREL ÎNFINȚAREA UNEI PLANTAȚI VITICOLE
3. SOIURILE DE VIȚĂ DE VIE ȘI PORTALTOI
Pentru înființare a plantației viticole din Podgoria Nicorești au fost alese pentru plantare
soiurile pentru vin alb Fetească Albă și Riesling Italian și soiurile de vin roșu Băbească Neagră
și Merlot
3.1. SOIURI DE VIȚĂ DE VIE
3.1.1. Fetească albă
Origine: Este un soi autohton cultivat de foarte multă vreme în podgoriile din țara
noastră. Astăzi se găsește răspândit în aproape toate podgoriile și centrele viticole din țara
noastră, cu precădere însă în cele din Transilvania și Moldova, unde se obțin cele mai bune
vinuri. Se întâlnește în cultură și în Germania, Ungaria, Republica Moldova.
Caractere morfologie: Frunza de Fetească albă este de mărime mijlocie, ușor lățită, 5
lobi penta-lobată gabrlă de culoare verde deschis. Sinusurile frunzei sunt evidente, cele
superioare de forma elipsoidala, iar cel peţiolar in forma de acolada. Pețiolul este mai scurt sau
egal cu nervura mediana.
Caractere ampelografice: La dezmugurire rozeta este ușor scămoasă, de culoare verde-
arămie. Frunzele tinere sunt netede, glabre pe fața superioară , cu scame fine pe cea inferioară.
Frunza adultă este mijlocie ca mărime, rotundă ușor lățită, penat- lobată cu lobul
terminal evident. Limbul este neted glabru pe ambele fețe, de culoare verde-deschis, cu dinții
neuniformi ca mărime, rari, ascuțiți, cu marginile drepte. Sinusurile laterale superioare sunt
foarte profunde, cu lumen mare de formă elipsoidală, iar cele inferioare, mai puțin adânci, sunt
deschise în formă de U sau V. Sinusul peţiolar este caracteristic, larg deschis, in formă de
acoladă. Pețiolul este scurt, subțire de culoare verde-roșiatică. Lăstarul este glabru și lucios,
verde-roșiatic, mai intens colorat la noduri, cu vigoare mare de creștere.
Floarea este hermafrodită normală, pe tipul 5, cu polen fertil, dar în cantitate mică.
Soiul este autofertil. Strugurele este mic, de formă cilindrică sau cilindor-conică uneori
cu primele două ramificații mai dezvoltate, semi compact, cu boabe dese neomogene.
Bobul este mic, sferic, cu punct pistilar evident și cu pielita subțire, colorată galben-
Verzui, ruginie pe partea însorită, acoperită cu multă pruină. Miezul este zemos, nearomat.
16
Coarda este de vigoare mare, colorată în cafeniu-gălbui de culoare mai intensă la noduri,
pronunțată striată şi punctată. Scoarța .lignificată se exfoliază în plăci.
Figura 3.1 . Soiul Fetească Albă - http://www.crameromania.ro/
Însușiri biologice: Soiul Fetea albă are o vigoare de creștere foarte mare, la altoire nu
trebuie folosiți portaltoi care amplifică această creștere și terenurile fertile, cele prea umede și
profunde, care conduc la diferențierea unui număr mic de inflorescențe. Are o perioadă de
vegetație de 150-160 zile ceea ce permite a fi cultivat în areale în care se înregistrează 1000-
1100 sumă grade.
Soiul prezintă o rezistență mijlocie la temperaturile scăzute din timpul ierni, sensibil la
mană și la păianjenul roșu prezintă o fertilitate mijlocie -cărui coeficient de fertilitate relativ are
valoarea de 0,8 soiul prezintă si un procent relativ mic de lăstari cu rod 60-70% .
Caracteristici tehnologice. Maturitatea boabelor are loc la 2-3 săptămâni după aceea a
soiului Chasselas doré, când se realizează concentrații de 200-210g/l zahăr în must și un
conținut în aciditate totală de 4-5 g/l. Cultivat în arealele sudice din țara noastră exemplu în
podgoriile Dealu Mare, Drăgășani și Murfatlar se pretează la supra maturarea boabelor fără
pierderi mari de recoltă (circa 15-20%), putând ajunge astfel până la 280-300 g/l Producțiile de
struguri variază foarte mult în funcție de condițiile ecologice .
17
Particularități de cultură:
Datorită faptului că prezintă o vigoare foarte mare sa atribuit unor încărcături mari de
ochi , repartizate pe coarde de producție de 16-18 ochi. În urma executarea unor experiențe sa
observat la Cotnari producție de 7,9 t/ha cu 262 g/l zaharuri la încărcătură de 22-26 ochi m2 și
o fertilizare de cu N100P100K100kg/ha s.a. și la Iași producție de 12,0 t/ha cu 252 g/l zaharuri
la încărcătură de 32-38 ochi m2.
3.1.2. Riesling Italian
Origine: Originea soiului nu este bine' definită uni susțin că e de origine de pe malul
Rinului așa cum arată și numele, iar alții că ar fi originar din regiunea Styria, Austria.
Se cultiva aproape în toate țările viticole, în special în cele din centrul și estul Europei.
La noi în țară se- cultiva înainte de invazia filoxerei, alături de Feteasca albă este .unul din
soiurile cele mai răspândite, întâlnit în cultură aproape în toate podgoriile și centrele viticole.
Caractere morfologice :Frunza este mijlocie, penta-lobată, cu mezofilul subțire,
d culoare verde-gălbui, caracteristic. Dinții sunt mari, alungiți și ascuțiți. Strugurii au
formă cilindrică, prima ramificarea rahisului fiind transformată într-o aripioară ce
caracterizează acest soi.
Boabele sunt dese, sferice, mici de culoare verde-gălbui, cu punctul pistilar evident.
Însușiri agrobiologice La dezmugurire rozeta este pufoasă, alb-verzuie cu marginile
roz-violacee. Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor alungita, tri sau penta lobată, cu
mezofilul subțire, neted, verde-gălbuie. Lăstarul este glabru, verde cu striuri arămii pe partea
însorită, ușor scămos la vârf, cu cârcei Verzi, lungi și subțirii la noduri. Inflorescența este
mijlocie ca mărime, cilindrică, uniaripată. Polenul este fertil, puțin abundent, soiul fiind
autofertil.
Figura 3.2 . Riesling Italian: http://plantgrape.plantnet-project.org/en/recherche/riesling
18
Particularități agrotehnice: Dezmugurire se produce din a doua jumătate a lui aprilie

până în prima decadă a lui mai. În funcție de zonă, înflorirea survine de la sfârșitul lui mai până
la mijlocul lui iunie.
Strugurii dau în pârgă la sfârșitul lui iulie. Maturitatea strugurilor este atinsă în cursul
lunii septembrie și numai în anii reci poate întârzia până în octombrie. Acest soi prezintă o
vigoare medie și o fertilitate ridicată.
Soiul Riesling Italian este rezistent la ger (-22 o C), slab rezistent la secetă (din care
motiv frunzele cad în august), mediu de rezistent la mană și făinare și sensibil la putregaiul
cenușiu al strugurilor.
Caractere tehnologice: Soiul Riesling italian necesită irigare în zonele secetoase,
lucrare care conduce la sporuri de producție de peste 40%.Strugurii sunt mici sau mijlocii (80-
190 g).În țara noastră, strugurii soiului Riesling italian ajung să conțină la maturitate deplină
206-228 g/l zaharuri care, după fermentația mustului, se traduce în 12 - 13,5% alcool potențial.
Culesul are loc în cursul lunii septembrie.
Sarcina de rod este de 16-20 ochi/m², respectiv 40-50 ochi /butuc iar producțiile variază
de la 9 t/ha la 20 t/ha.
Repartizare teritorială: Soiul Risling italian este prevăzută o extindere pentru producerea
vinurilor superioare( în unele centre chiar VSO și VSOC).Seci și demiseci cu cele mai bune
rezultate se obțin la Cotești , Odobești , Panciu, Drăgășani , Ștefănești-Argeș, Dealu-Mare ,
Târnave și Alba .
3.1.3. Băbească Neagră
Originea: Soi vechi românesc, menționat și în „Letopisețul Țării Moldovei”. Existența

podgoriei Nicorești este legată de istoria soiului Băbească neagră.
Caractere morfologice: Frunzele adulte sînt mijlocii, asimetrice, cu 5 lobi, foarte rar
trilobate, păroase pe partea inferioară. Nervurile roșiatice pe ambele fețe; sinusurile laterale
superioare prevăzute frecvent cu un pinten la baza lumenului. Strugurii sânt mijlocii sau mari,
rămuroși, conici, cu boabe rare, neomogene. Bobul este mijlociu, sferic sau ușor turtit, de
culoare neagră-albăstruie, mijlociu, pruinat. Inflorescențele sunt înserate pe nodurile 5/6 sau
4/5. Frecvent, un lăstar poartă câte doi ciorchini.
Însușiri agrobiologice: Băbeasca neagră de mugurește la mijlocul lunii aprilie.
Înflorirea se produce târziu, în luna iunie. Strugurii intră în pârgă cel mai devreme la sfârșitul
19
lunii iulie, dar se poate prelungi până după mijlocul lunii august. Maturitatea strugurilor este
atinsă la sfârșitul lui septembrie, iar în anii cu veri mai răcoroase la începutul lunii octombrie
Figura 3.3 Băbească Neagră - http://www.revino.ro/

Însușiri biologice. Solul prezintă, frecvent fenomenul de miere și de mărgeluire
precedat de scuturarea intensă a florilor(până la 73%) mai ales în ani cu condiții climatice
nefavorabile. Fertilitatea soiului mijlocie. Productivitatea este însă mult mai ridicată. datorită
valorilor mari, pe care le preia greutatea mijlocie a unui strugure Exemplu relevant ar fi la
Murfatlar cu un procent de 70% lăstari fertili sa înregistrat o greutate medie a strugurilor de 88g
ce indică un indice de producție absolut de 114 și relativ de 80
Caractere tehnologice Maturitatea deplină a boabelor are loc la 5-6 săptămâni după
cea a solului Chasselas doré.
Producția și concentrația zaharurilor și aciditatea totală a strugurilor la cules variază în
funcție de condițiile de cultură. În zonele de deal, vinurile obținute de la soiul Băbească neagră
sunt de calitate superioară, intens colorate, catifelate ți armonice.
La Nicorești producția calitativă a fost de 206 conținut în zaharuri g/l și cu o aciditate
totală în H2,SO4 de 6 . Iar valorile producției cantitative a fost de 16,5 tone producție medie la
hectar.
Particularități agrotehnice. Soiul Băbească neagră este adaptat foarte bine condițiilor
microclimatice din podgoria Nicorești și pe terenurile nisipoase de la Drăgănești- Barcea ~
Ivești(județul Galați) Se conduce pe tulpini înalte și semiînalte. În zonele cu înghețuri frecvente,
20
cea mai indicată formă de tăiere este capul înălțat Dr. Guyon, pe brațe cu înlocuire periodică și
cu o Încărcătura de rod reținută este de (30-35 ochi/m2)
Fertilizarea cu azot trebuie să fie făcută cu doze mici, schema de fertilizare recomandată
fiind: N100P150K150 kg/ha substanță activă. Fertilizarea organică se face anual cu 25 - 30 tone
gunoi de grajd/ha.
Repartizare teritorială. Preponderent este cultivată în sudul Moldovei, nordul
Dobrogei și pe nisipurile din Dobrogea și Buzău. Soiul este indicat la extindere pentru
producerea vinurilor roșii de consum curent în județele Brăila, Dolj, Olt, Mehedinți Galați și
Vrancea, iar pentru vinuri superioare în județele Iași(Uricani), Galați și Vrancea.
3.1.4. Merlot
Originea: Soiul Merlot este originar din Franța, din regiunea Medoc, unde este cunoscut
cu mult înaintea invaziei filoxerei în Europa.
Arealul de răspândire și de cultură:Soi foarte răspândit în Europa, în special în Franța,
în regiunea Bordeaux. În țara noastră se cultivă mai ales în podgoriile din sudul Moldovei,
Oltenia și Muntenia.
Caractere morfologice: Frunză este mijlocie,5-lobată,gofrată, verde- închis, ușor
scămoasă pe fața inferioară. Marginile sunt curbate spre fața superioară. Strugurii au (14-18
cm) sunt lungi, conici sau cilindor-conici, primele două ramificații mai mari. Boabele mijlocii,
dese, sferice, cu pielița colorată în albastru-violaceu închis. Inflorescențele apar cel mai frecvent
pe nodurile 3/4. Polenul este abundent și fertil, fapt care face ca soiul Merlot să fie autofertil,
putând fi cultivat în plantații pure.
Figura 3.4 Merlot - http://plantgrape.plantnet-project.org/en/recherche/merlot
21
Însușiri agrobiologice, Soiul Merlot are o perioadă mijlocie de vegetație (minimum

170-180 zile). Prezintă o creștere viguroasă, care îi conferă un mare grad de adaptabilitate.
Este un soi cu o fertilitate ridicată și greutate mare a unui strugure dar cu o sensibilitate
la brumele târzii ,secetă și ger. Este atacat de mană și de putregaiul cenușiu, însă prezintă o
bună rezistență la oidium și făinare.
Particularități agrotehnice: Fertilitatea soiului Merlot este mijlocie. Se recomandă
conducerea pe tulpini înalte și semiînalte, cu tăiere în elemente scurte. Suportă încărcături
variabile în funcție de condițiile ecologice ale diferitelor centre de cultură. La Drăgășani cu
încărcătura de 12-16 ochi/m2 sa ajuns la 10,1-10,6 t/ha, cu 238-242 g/l zaharuri. Soiul
reacționează bine la aplicarea unor doze cu îngrășăminte chimice
Caracteristici tehnologice. Maturarea boabelor are loc la 3-4 săptămânii după
Chasselas doré, când acumulează 190-200g/l zaharuri în must și o cantitate mare de substanțe
colorante. La supra maturare poate să realizeze 220-240 g/l zaharuri, asemenea soiului Cabernet
Sauvignon. Producția apreciată este mijlocie de obicei 10-12 t/h cu posibilitatea de a realiza
producții chiar de 14-16t/ha, sa observat o încărcătură de între 4,5 - 5 kg/butuc la București și
Odobești și de 1 - 1,5 kg/ha la Drăgășani și Valea Călugărească.
Repartizarea teritorială. Soiul Merlot se comportă deosebit de bine în podgoria Dealurile
Bujorului. Se recomandă pentru obținerea vinurilor roșii de calitate superioară sau a vinurilor
de consum curent în funcție de condițiile ecologice ale diferitelor centre de cultură astfel: pentru
vinuri de calitate superioară este autorizat în podgoriilor din județele Arad, Argeș, Buzău
,Galați,
3.2. SOIURI DE PORTALTOI

3.2.1. Vitis berlandieri × Vitis riparia Teleki 4, Selektion Oppenheim 4.
Origine - Selecție rezultată din portaltoiul Berlandieri x Riparia Teleki 4 A, realizată în

Germania, la Școala de viticultură din Oppenheim, de către A. Rodrian, în jurul anului 1940.
Sinonime – SO4
Caractere morfologice Frunza adultă este mare, întreagă ușor trilobată, în special la
cele situate la baza lăstarului. Limbul este colorat verde-închis, ușor gofrat și ondulat, cu
marginea involută, cu scame și peri pe partea inferioară. Sinusul peţiolar este deschis în formă
de V sau liră, iar sinusurile laterale superioare, când apar au formă de U. Nervurile sunt verzi
și capătă o ușoară nuanță roșietică spre punctul peţiolar. Dinții sunt mici, înclinați spre vârf.
22
Pețiolul este păros, de culoare verde-roșietic. Coarda este de culoare cenușie închisă, cu noduri
proeminente, acoperite cu peri scurți.
În plantații dezvoltă un sistem radicular foarte puternic, pătrunde în sol la adâncimi
foarte mari (4-5 m), cu foarte multe rădăcini de schelet, dar şi foarte multe rădăcini subţiri şi
lungi.
Figura 3.5 SO4 - http://plantgrape.plantnet-project.org/en/recherche/merlot
Caractere agrobiologice:
Rezistențe biologice: prezintă o rezistență bună la filoxera radicolă, însă slabă la
filoxera galicolă, este rezistent la nematozii rezistență mijlocie la cloroză (maxim
17% calciu activ în sol, respectiv I.P:C. – 30), rezistent la secetă, sensibil la săruri nocive din
sol (maximum 0,4% 0 NaCl), iar dintre bolile criptogamice, manifestă sensibilitate sporită la
antracnoză.
3.2.2. Berlandieri x Riparia-Selecția Crăciunel 2
Origine: este obținut prin selecție clonală din Kober 5 BB la Crăciunel în județul Alba,
care se remarcă prin perioadă de vegetație mai scurtă, prin afinitatea bună pe care o are cu
soiurile de vin și prin producțiile mari de butașii.
Caractere ampelografice. La dezmugurire rozeta este scămoasă de culoare verde
deschis, cu marginile violacee. Frunzele tinere sunt scămoase cu micronii alungiți, roșiatici și
pliate la vârful lăstarului. Frunza adultă este mare, cuneiformă, întreagă, cu ușoară tendință de
trilobate. Limbul este gros, gofrat, colorat, verde deschis, cu dinții șterşi, triunghiulari, cu baza
lățită și micronii ușor alungiți. Limbul prezintă perișori scurți pe ambele fețe.
23
Nervurile au culoare mai deschisă decât mezofilul, ușor roșiatice spre punctul peţiolar.
Sinusul peţiolar are forma de U larg deschis. Pețiolul frunzei este lung verde violaceu, fiind
striat și acoperit cu perișori deși. Lăstarul, de vigoare mare, este muchiat, de culoare verde
violacee, mai închisă la noduri si prevăzute cu peri deși, aspri. Florile sunt hermafrodite,
funcțional femele, androsterile, care formează struguri cu boabe mici de culoare negre violacee.
coarda, asemănătoare cu cea de la Kober 5 BB, este striată cu internoduri lungi de culoare
cafeniu cenușie. În secțiune, coarda are contur eliptic și raport lemn/măduvă echilibrat. Scoarța
se exfoliază în plăci.
Rezistențe biologice: - rezistență bună la secetă, boli şi necroză
3.3. SISTEMUL DE CULTURĂ ȘI FORMA DE CONDUCERE
Plantația se va înființa în podgoria Nicorești în acest sens sistemul de cultură ales este
semi înalt cu forma de conducere Guyo cu brațe de înlocuire periodică
În viticultură se cunosc două sistema de conducere sistemul clasic jos ( unde elementele
butucului se afla situate în imediata apropriere a solului . și sistemul înalt la care elementele
butucului se află situate pe o tulpină de 60-80 cm la semiînalt respectiv 100-120 înalt propriu
zis.
Sistemul înalt se practică în zone unde temperatura un scade sub limita de rezistență: -
25C
Dacă analizam temperaturile minime absolute înregistrate în județul Galați pe perioada
2008- 2017 putem constata că cea mai joasă temperatură sa înregistrat în decursul anului 2010
luna ianuarie cu valoare temperatura minime absolute de (-21.5 ºC).
Se mai poate si observa că de obicei în cele mai reci luni ale anului: Decembrie,
Ianuarie, Februarie valorile temperaturilor minime absolute încadrându-se între –(20 – 15
ºC).Din acest considerent se va opta pentru acest sistem de cultură.
O altă motivație este și faptul că prezintă o serie de avantaje cum ar fi : lucrări
mecanizate ,consum mai redus de forță de muncă, potențial de producție mai mare și
productivitate și economicitate mai mică.
Forma de conducere
Datorită faptului că am ales sistemul de conducere semiînalt pentru forma de conducere
sa optat pentru forma de tăiere Guyo cu cap înălțat , datorită avantajelor care le prezintă această
formă raportat la soiurile alese dar și portaltoi aleși pentru această plantație . ), acest sistem este
24
caracterizat prin tăierea în tăierea cu elemente scurte sau mijlocii de rod distribuite pe cordoane,
care sunt mai ușor de aplicat și reclamă cheltuieli mai reduse.
Distanțele de plantare de 2,2 x 1,2 obținându-se o densitate de 4166 de vițe altoite pe un
hectar .
3.4. PLANTAREA VIȚEI DE VIE
Pentru plantarea viței de vie se vor face o serie de lucrări care vor avea în vedere
pregătirea terenului și pregătirea vițelor pentru plantare.
3.4.1. Pregătirea terenului pentru plantare

Curățirea terenului și nivelarea: se va curăța de arbori, arbuști, pomi și bascheți și se
nivelează terenul pentru o mai bună execuție a restul lucrărilor și pentru a deservi la plantarea
mecanizată .
Asigurarea perioadei de odihnă a solului :Se impune atât pentru refacerea structurii
și fertilității solului, cât și pentru a preveni creșterea slabă, intrarea mai târzie pe rod sau chiar
pierea vițelor nou plantate. În cazul nostru nu va fi cazul datorită faptului că terenul pe care se
va înființată plantația anterior a fost plantată o cultură de lucernă.
Fertilizare: Datorită faptului că vița de vie se cultivă în general pe terenuri în pantă,
afectate de eroziune pe nisipuri, terenuri improprii altor culturi, pe soluri sărace în elemente
nutritive prin lucrarea de fertilizare care presupune aprovizionării solului cu elemente nutritive
necesare viței de vie, conținutul optim în elemente nutritive fiind următorul total 0.1-0.2%, P
mobil 30-50ppm, K mobil 120-220ppm. Stabilirea dozelor se face prin analiza chimică a solului
Îngrășămintele se împart în două mari categorii . Îngrășăminte organice care constă în
administrarea unor doze de gunoi de grajd semifermentat, care variază în raport cu conținutul
solului în materie organică se încorporează cantități mari de 30-80t/ha, chiar 80-120t/ha
Împrăștierea lor pe teren se face cât mai uniform, după care sunt încorporate adânc în sol, prin
desfundat.
Noi în acest caz vom opt a pentru administrarea a 40 de tone de îngrășământ organic pe
hectar. Fertilizare chimică în acest caz vom vorbi de fertilizarea de bază e obligatorie , deoarece
rezervele solului în elemente nutritive sunt ineficiente mai ales pe terenurile în pantă. Stabilirea
dozelor cu P și K se face în raport cu nivelul de aprovizionare a solului în aceste elemente , pe
adâncimea de 0-40cm.
Orientativ la pregătirea terenului pentru înființarea plantațiilor de vii roditoare se
administrează următoarele doze :150-200kg P2O5/ha și 200-250kgK2O (sare potasică și/sau
25
superfosfat).În cazul nostru se va face cu doze de 200kg P2O5/ha și 200kgK2O/ha Lucrarea se

execută toamna (sfârșitul verii, până la venirea gerurilor puternice) cu plugul balansier pentru
desfundat (PBD-60) în agregat cu tractor de cel puțin 150 CP.
Desfundarea terenului
Lucrarea constă în mobilizarea profundă a solului cu inversarea şi amestecarea
orizonturilor, în scopul asigurării unor condiții favorabile pentru dezvoltarea rădăcinilor .
Prin desfundat se urmărește mărimea capacității de acumulare a apei din precipitații
îmbunătățirea regimului termic și de aerație se recomandă desfundarea pe o adâncime de 50-
80cm depinzând de condițiile pedologice.
Terenul desfundat rămâne în „brazdă crudă“ până în primăvară, perioadă în care solul
se mărunțește, acumulează apă și se creează astfel condiții favorabile plantării vițelor portaltoi.
În cazul nostru se va desfunda terenul pe o adâncime de 60cm.
Nivelarea se va încerca o nivelare cât mai corectă întrucât acest fapt va ușura executarea
plantarii mecanizate, menținerea adâncimii corespunzătoare de plantare a tuturor vițelor precum
și a lucrărilor din plantație.
Moment plantări
Perioada optimă de plantare a viței de vie diferă în funcție de condițiile pedoclimatice.
În țara noastră este generalizată plantarea în primăvară din motive organizatorice dar și
în funcție de zona viticolă, perioada optimă este cuprinsă între jumătatea lunii martie și sfârșitul
lunii mai, când temperatura solului în zona de plasare a rădăcinilor este de 8-10 grade.
În zonele cu terenuri mai secetoase, bine drenate, plantarea se poate realiza și toamna,
în perioada cuprinsă între finalul lunii octombrie și sfârșitul lunii noiembrie, cu condiția ca
aceasta să se încheie înainte de apariția înghețului. Atunci când este plantată toamna, vița de
vie pornește în vegetație mai devreme.
Mod de Plantare
Modul de plantare folosit va fi plantarea mecanizata cu mașina dirijată după GPS, În
acest context randamentul munci este mult mai mare decât metodele clasice se poate ajunge
adică un randament de 10 ha plantate în 24 de ore
Acest mod de plantare necesită mașini speciale cu care fac gropile așeză vițele și execută
tragerea solului la loc și tasarea lui. Aceste mașini au capacitatea de a administra si 1-3 litri de
apă plantă.
Pichetarea
26
După încheierea lucrărilor de plantat sau chiar concomitent după ce anumite porțiuni
din suprafață a fost plantată se realizează manual ,în acest context tehnica de pichetat nu
contează deoarece vița este deja plantată. În acest caz se vor folosi tutori de 1,1 m.
3.4.2. Lucrării asupra plantei :

Controlul vițelor: O dată cu plantatul materialul săditor va fi verificat pentru a întruni
anumite criterii de calitate necesare care să asigure și legislația în vigoare dar și pentru un
început reușit a unei plantați prin aprecierea stări biologice și fiziologice a vițelor altoite .
Se va dedica o atenție deosebită următoarelor aspecte: un calus concrescut uniform,
verificarea din mai multe loturi dacă există o îmbinare corespunzătoare a altoiului cu portaltoiul.
Cordita să aibă muguri ai corditei viabili, lemnul corditei și al portaltoiului să fie sănătos adică
fără puncte sau zone necrozate într-o secțiune oblică alungită, rădăcini să fie vii și cu o stare de
hidratare normală cu o culoare albă gălbuie sau alb- verzuie fără pete necrozate și luciu.
În cazul în care aceste standarde nu sunt întrunite de catere comerciant materialul
vegetativ va fi respins.
Fasonarea viţelor –
Este o etapă importantă care constă în scurtarea rădăcinilor şi corditei. Cordiţă se scurtează la
3-4 ochi adică 8-10 cm și rădăcinile bazale se scurtează la 8-10 cm
În unele cazuri dacă este necesar se elimină rădăcinile de la nodurile intermediare ale
portaltoiului.
3.5. TĂIERI LA VIȚA DE VIE
3.5.1. TĂIERI DE FORMARE
Tăierile de formare: se vor desfășura pe parcursul a cinci ani calendaristic .

Butucii conduși în această formă prezintă 2-3 brațe lungi de 70-75 cm, la capetele cărora
sunt amplasate verigile de rod , iar la baza butucului se găsesc cepii de siguranță ale căror coarde
se protejează iarna prin acoperire cu pământ.
Anul I:fasonare la plantare (1 cep de 3-4 ochi), plantare și; în timpul vegetației se opresc
pe butuc 2-3 lăstari, care se palisează de pichet (tutore în cazul nostru), tăierea de formare
începând, practic, din anul II;
Anul II primăvara la tăiere se aleg 2 cordiţe mari, viguroase care se scurtează în cepi de
2-3 ochi. Vițele care prezintă o singură cordiţă se scurtează la 4-6 ochi, lăstarii rezultații se
palisează pe tutor.
27
Anul III din coardele existente pe butuc se aleg 2 mai viguroase , câte una pe fiecare
cep din anul anterior , care se scurtează la lungimea de 65-70cm, sub planul de sârme portante
ale spalierului. Aceste coarde vor forma braţele butucului totodată la baza butucului se lasă doi
cepi a 2-3 ochi . La începutul vegetaţiei se suprimă mugurii de pe coarde, cu excepţia a 2-3
muguri de pe partea superioară. Toamna coardele se formează din cepi de la baza butucului se
protejează peste iarnă prin acoperirea integrală cu pământ.
Anul IV coardele rezultate la partea superioară a brațelor se taie în verigi de rod ( cep
de 1-2ochi+coardă de 8- 10 ochi ) care se dirijează pe sârmele portante ale spalierului, în același
timp se păstrează cepii de la baza butucului prin scurtarea coardelor la lungimea de 1-20 ochi.
Anul V tăierea se face lăsând la partea superioară a brațelor 4 verigi de rod câte 2 pe
fiecare brațe, verigile de rod formate sunt dirijate în mod echilibrat câte două de-o parte şi de
alta a butucului.
Se păstrează cepii de siguranță de la baza butucului. Brațele butucului pe care se lasă
verigile de rod pot fi înlocuite atunci când iernile aspre distrug ochii și lemnul butucului pe
seama coardelor formate din cepii de siguranță şi care se protejează în fiecare iarnă, prin
acoperire cu pământ.
3.5.2. Tăierea de rodire la tipul Guyo cu brațe înlocuite periodic
În funcție de urmările temperaturilor scăzute din timpul iernii, tăierile se execută astfel
în anii normali, fără pierderi de ochi la vița de vie, tăierea se realizează lăsându-se la capătul
fiecărui braț câte verigi de rod , Coardele de la baza brațelor vor fi scurtate la doi ochi ,formând
doi cepi de siguranță.
În anii în care pierderile de ochi au fost mari și brațele butucului au fost afectate de ger
tăierea se face prin suprapunerea brațelor , cu refacerea butucului, pe seama coardelor pornite
din cepi de siguranță care au fost protejate peste iarnă prin acoperire cu pământ.
3.6. ÎNTREȚINEREA PLANTAȚIEI VITICOLE
3.6.1. LUCRĂRILE SOLULUI
Lucrările solului reprezintă o componentă importantă și de bază a întrețineri plantaților

de viță aceste lucrări au rol de a mări capacitatea de acumulare și reținere a apei în sol, ușurează
schimbul de gaze, prin încorporarea îngrășămintelor sporesc provizia de hrană ,ajută la
28
distrugerea buruienilor, îmbunătățește structura și textura solului și duc într-un final la crearea
de condiții favorabile pentru efectuarea celorlalte verigi ale complexului agrotehnic.
Debilonarea (Dezgropatul butucilor) Se execută în cazul butucilor conduși pe tulpini,
care toamna sunt protejați prin bilonare sau mușuroire. Lucrarea se execută în urma arăturii „la
cormană”, urmată de degajarea butucilor de pământ și nivelarea acestuia cu sapa.
Arătura de primăvară: după încheierea plantării, solul tasat cu prilejul lucrărilor de
pregătire și plantare a viței de vie se afânează printr-o arătură la 14-16 cm adâncime. În zonele
secetoase, arătura se execută fără întoarcerea brazdei, în agregat cu grapa, pentru prevenirea
pierderii apei din sol. Concomitent cu această arătură se încorporează în sol şi îngrășămintele
Prășilă (Afânarea superficială a solului): Pe parcursul perioadei de vegetație, pentru

combaterea buruienilor, realizarea unui regim de apă, aer și hrană corespunzător, se aplică 4-5
prașile mecanice pe intervalul dintre rânduri și trei prașile manuale pe direcția rândului,
Această lucrare se execută în cursul perioadei de vegetație, mecanizat (prin cultivație,
discuire, lucrare cu freza pe intervale, și manual pe rând.
Arătura toamna: după căderea frunzelor, se execută o arătură adâncă (16-18 cm), cu
răsturnarea brazdelor către rândul de vițe, pentru facilitarea protejării acestora peste iarnă.
Acest procedeu se executa in special in zonele in care temperaturile din mijlocul iernii
coboară foarte rar sub -20 de grade Celsius. Procedeul consta in acoperirea cu pământ doar a
zonei de altoire, a scaunului butucului si eventual, a primilor 2-3 ochi de la baza coardelor cu
poziție inferioara pe butuc.
3.6.2. Lucrări periodice ale solului
Subsolarea se efectuează la 3-4 ani pe solurile grele, argiloase, la 4-5 ani pe solurile
lutoase şi la 5-6 ani pe solurile nisipoase. Lucrarea constă în afânarea solului, fără întoarcerea
brazdei, la adâncimea de 35-45 cm. Prin subsolare se asigură îmbunătățirea regimului hidric,
aerisirea, căldura și activitatea microorganismelor din sol.
3.6.3. Lucrări a supra plantei de viță de vie
Legatul lăstarilor se execută când aceștia ajung să aibă 40-50 cm, prin palisarea și
legarea de mijlocul de susținere.
Lucrarea se repetă de 3-4 ori în perioada de vegetație, în intervalul mai, iunie, iulie și,
dacă este necesar, și în august. Lucrarea creează condiții mai bune de aerisire a butucilor, de
29
aplicare a lucrărilor de întreținere și de combatere a bolilor şi dăunătorilor, favorizează procesul

de fotosinteză etc. În plantațiile susținute pe spaliere cu sârme duble, legatul este înlocuit, în
mare parte, cu dirijarea lăstarilor printre sârme. Se reduce, în acest fel, munca manuală necesară
lucrării de legat cu circa 40%.
Cârnitul constă în retezarea lăstarilor cu și fără rod la 6-8 frunze din vârf, începând din
momentul intrării strugurilor în perioada de pârgă. Fiziologic, cârnitul nu este justificat decât
în faza de pârgă sau de diminuare a vitezei de creștere a lăstarilor și numai pentru frunzele
consumatoare din vârful lăstarilor. De asemenea, se impune efectuarea cârnitului când plantația
este amplasată pe soluri fertile, cultivate cu soiuri viguroase sau de vigoare mijlocie, în condiții
de umiditate normală.
Lucrarea asigură redistribuirea substanțelor nutritive spre struguri și lemn favorizează
maturarea mai bună a lemnului și strugurilor și creează condiții mai bune de microclimat.
Copcitul vițelor. La vițele altoite se manifestă tendința de separare a altoiului de
portaltoi, cu formarea de rădăcini din altoi și lăstari din portaltoi. Prin copci se înlătură
rădăcinile formate din altoi și nodul superior al portaltoiului, precum și lăstarii crescuți din
portaltoi, facilitându-se buna conviețuire a celor doi parteneri (altoi și portaltoi) și dezvoltarea
puternică, în profunzime, a rădăcinilor formate din portaltoi, cu formarea unor plante viguroase,
capabile să parcurgă corespunzător perioadele cu condiții climatice nefavorabile
3.6.4. Lucrările și operațiunile în verde
Plivitul lăstarilor se face în momentul în care lăstarii ating 8-10 cm, prin îndepărtarea
lăstarilor de prisos, cu rezervarea pe butuc a 3-4 lăstari la vițele viguroase și doi lăstari la vițele
cu o vigoare mai slabă.
Plivitul lăstarilor este o lucrare obligatorie la vițele tinere și permite formarea unor
coarde corespunzătoare (diametrul de 8-12 mm) pentru proiectarea elementelor de schelet.
Legatul lăstarilor se execută când aceștia ajung la lungimea de 40-50 cm și se repetă la
fiecare spor de creștere de 50 cm. Legatul se face de tutore și se continuă pe sistemul de
susținere. Pentru stimularea creșterii în lungime a lăstarilor, odată cu legatul se face și copilitul
acestora.
Lucrări și operațiuni ocazionale
Ciupitul constă în suprimarea vârfului de creștere (coronița) lăstarilor. Lucrarea se
execută cu 1-2 zile înainte de înflorit, cu scopul de a întrerupe pentru o perioadă de 8-12 zile,
creșterea în lungime a lăstarului.
30
Se realizează, în acest fel, o redistribuire a asimilatelor dinspre vârfurile lăstarilor spre

inflorescență și flori.
Desfrunzitul parțial. Se aplică atât la soiurile de struguri pentru vin, cât şi cele pentru
masă. Prin desfrunzit se urmărește: ușurarea efectuării tratamentelor; o expunere mai bună a
strugurilor la lumină, pentru o colorație mai frumoasă a acestora; micșorarea pericolului
atacului de boli pe struguri, printr-o aerisire mai bună.
Desfrunzitul se aplică la intrarea în pârgă, când se îndepărtează 4-5 frunze din cele aflate
pe lăstar în zona strugurilor. O desfrunzire mai puternică întârzie maturarea strugurilor și a
lemnului și chiar provoacă fenomenul de ofilire a strugurilor la soiurile cu suprafață foliară
bogată.
3.6.5. Alte verigi ale complexului agrotehnic
Fertilizarea
Corectarea resurselor trofice prin fertilizare, fără o aplicare abuzivă a îngrășămintelor
chimice, determină refacerea potențialului vegetativ și de rodire al viței de vie, fără deteriorarea
ecosistemului viticol.
Fertilizanți utilizați. În plantațiile viticole roditoare se folosesc următoarele tipuri de
îngrășăminte: organice, chimice (minerale), minerale naturale și organo-minerale.
Erbicidarea.
Erbicidarea în benzi (parțială) constă în aplicarea substanței pe rândul de butuci, pe
lățimea de 25-30 cm de o parte și de alta a rândurilor de viță de vie. Intervalul dintre rânduri se
lucrează manual sau cu mijloace mecanizate. Pre emergent, erbicidarea în benzi poate fi aplicată
atât în plantațiile conduse clasic, cât și în cele pe tulpini înalte și semiînalte. Erbicidarea post
emergent nu se aplică decât în viile conduse pe tulpini înalte și semiînalte.
Erbicidarea totală (pe întreaga suprafață) este indicată în plantațiile infestate puternic cu
buruieni perene, de asemenea, poate fi aplicată în viile situate pe terenuri în pantă în care
lucrările solului creează condiții pentru accentuarea procesului de eroziune.
3.7. CARACTERIZAREA VINURILOR OBȚINUTE
3.7.1. Descrierea vinurilor
31
Vinurile de Băbească Neagră: sunt vinuri roșii uşoare, cu o tărie alcoolică medie de
10-11,5% vol. și o aciditate ridicată, de peste 5-6 g/l, caracteristică ce le conferă multă vioiciune
și prospețime.
Caracteristic acestor vinuri este faptul că dezvoltă o aromă specifică, ușor de recunoscut,
asemănătoare strugurilor din care provin și un gust plăcut și armonios, care se datorează
conținutului moderat în alcool. Vinurile sunt seci și suple, se beau ușor chiar în primul an după
obținerea lor, lucru mai rar întâlnit la vinurile roșii, dar evoluează foarte bine și la învechire nu
prea lungă la vas și sticle, notează prof. Mihai Macaci în volumul ''Lumea vinurilor. Vinurile
lumii''.
Culoarea vinurilor de Băbească neagră este roșu-rubiniu, în primul an de la preparare,
nu foarte intensă, dar vie și strălucitoare.
Vinurile de Băbească neagră se recomandă a fi servite la temperaturi situate între 10 și
15 grade Celsius și se asociază foarte bine cu preparate din carne.
Vinurile de Feteasca alba se obține frecvent din strugurii culeși târziu, când mustul
rezultat are o concentrație in zaharuri de minim 220 g/l.
Tehnologia producerii acestui vin este similara cern care se aplica in mod clasic la
obținerea unui vin demidulce sau demisec
Parfumul de mare complexitate sugerează mirosul degajat de o vie înflorita. Aroma
caracteristică strugurelui bine copt este imprimata cu finețe fiind asemănătoare cu cea a mierii
de albine.
Gustul elegant de mare rafinament este rezultatul unei fericite îmbinări intre zaharuri,
aciditate și alcool.
La toate acestea se mai adaugă încă o însușire nu mai puțin importanta: vinul Feteasca
Alba obținut la Nicorești ilustrează bine specificul soiului, având o tipicitate cu totul singulara,
datorata in special condițiilor Eco climatice particulare ale podgoriei, mai ales când recolta
strugurilor s-a făcut toamna târziu.
Vinurile de Riesling italian: Culoare alb verzui Gust fructe mediteraneene si piersica
Buchet si aroma fan proaspăt cosit, un vin bărbătesc
Aciditate un vin cu aciditate ridicata, plin de vioiciune Clasificare Vin cu denumire de
origine controlata Podgoria Nicorești Are culoare galben verzui si este un vin mai acid, sobru,
bărbătesc, echilibrat, vioi si reconfortant.
Aroma si buchetul amintesc de fructele mediteraneene si de mirosul fanului cosit.
32
Gustul amintește de cel al piersicilor lăsând in final o ușoară amăreala plăcută.

Datorita acidității crescute se recomanda la preparatele de peste gras, carne de pasare si fructe
de mare.
Vinurile de Merlot: Roșu rubiniu cu reflexii ușor deschise.
În nas sunt prezente prunele uscate dublate frumos de niște cireșe negre coapte și câteva
note discrete de zmeură.
Aroma și buchetul : generos în fructe negre coapte (mure, coacăz negru, prune, cireșe),
gem de zmeură,
Gust cărnos, dar catifelat. Aciditate medie, aceasta iese în evidentă doar când vinul este
tânăr. La maturitate Merlot oferă o textură suavă, o paletă gustativă complexă, elegantă și cu
stil.
3.7.2. Ambalarea vinurilor
Îmbutelierea este operațiunea de trecere a vinului din recipiente de păstrare - maturare

(cisterne , budane , butoaie) în butelii de sticlă , în vederea învechirii sau comercializării
imediate . Importanța îmbutelierii a crescut pe măsură ce s-a trecut de la comercializarea vinului
în stare vărsată (în butoi) , la comercializarea în butelii de sticla, care pe lângă alte avantaje ,
favorizează un consum mai civilizat și în condiții igienico-sanitare mult îmbunătățite.
Vinul destinat îmbutelierii trebuie să fie sănătos , perfect limpede, bine stabilizat, lipsit
de mirosuri și gusturi străine și să aibă o culoare bine definită. Verificarea îndeplinirii acestor
condiții se face prin prelevare de probe cu puțin timp înainte de îmbuteliere și examinarea lor .
Examenul constă dintr-o apreciere organoleptică , analize fizico-chimice, control microbiologic
și teste de stabilitate proteică , tartrică , ferică cuproasă și oxidazica .
Uneori se face și verificarea stabilității pe durata transportului . În acest sens, o proba
îmbuteliată se supune la o scuturare mecanică timp de circa o ora la temperaturi ridicate (30-
40°C), precum și la temperaturi coborâte (1-2°C) .
Butelia din sticla
Dea lungul timpului ambalajele si accesoriile utilizate pentru îmbutelierea vinului sau
diversificat foarte mult, de la butelia din sticla sa trecut la ambalajul din plastic si de carton de
la dopurile de pluta la cele din material sintetic si capsule metalice de la personalizarea sticlei
prin eticheta simpla din hârtie, la etichete autocolant, sablare, gravura,
33
Sticla este cel mai cunoscut ambalaj pentru vin si totodată cel mai apreciat având cele
mai multe avantaje: este transparenta si se poate aprecia limpiditatea vinului, este inerta din
punct de vedere chimic, păstrează integritatea produsului ambalat este igienica si ușor de spălat
poate fi reutilizata după folosire și rezistenta la presiunea anumitor produse cum sunt vinurile
spumante.
Dezavantajul consta in fragilitatea si greutatea sticlei in raport cu produsul îmbuteliat.
cele mai folosite sunt buteliile de B=750 ml transparente sau colorate. buteliile transparente
sunt recomandate pentru îmbutelierea vinurilor albe seci si rose iar buteliile colorate se
potrivesc mai bine pentru îmbutelierea vinurilor roșii si a celor albe dulci cu grad alcoolic
ridicat.
Dopul de pluta
Nu exista un vin bun (in butelie) fără un dop bun. Datorita proprietăților optime pentru
necesitățile vinului, in prezent, dopurile de pluta sunt cel mai des folosite la închiderea buteliilor
din sticla
Eticheta constituie buletinul informativ al vinul este de o mare importanță respectarea
normelor și legilor în vigoare la acest capitol , pentru mai multe informați se pot caută norma
în metodologica de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizării comune a pieței
vitivinicole nr. 244/2002 – ambalare și etichetare începând cu articolul 59.
3.8. BOLILE ȘI DĂUNĂTORILE VIȚEI DE VIE
3.8.1. Bolile criptogamice

cuprind o primă grupă de prezentă relativ regulată în tara noastră și pentru care se
întreprind an de an măsuri de prevenire și combatere. Acestea sunt: mana (Plasmopara
viticola), făinarea (Uncinula necator) și putregaiul cenușiu al strugurilor (Botrytis cinerea)
A doua grupă de boli criptogamice, pentru care se întreprind măsuri de combatere,
numai atunci când acestea devin necesare, cuprinde: antracnoza (Gleosporium ampelofagum)
şi escorioza (Pomopsis viticola.).
3.8.1.1. Mana
Produsa de ciuperca (Plasmopara viticola). Boala se manifesta pe toate organele plantei.

Primăvara, pe frunze apar pete untdelemnii, cu un contur difuz si o mărime variata. Cu
timpul, petele se reunifică, iar pe frunze apar arsuri. Pe partea inferioara a frunzelor, in dreptul
petelor, apar un puf albicios. Toamna, plantele sunt mai rezistente la atacul acestei boli.
34
Astfel, pe frunze apar pete mici, colturoase, in dreptul cărora țesuturile se bunicica. In
aceasta perioada, pe fata inferioara a frunzelor nu mai apare puful albicios.
Pe lăstari ciuperca produce pete alungite, de culoare bruna, in dreptul cărora scoarța
moare. Ciorchinii atacați rămân mici, iar fructele nu se maturează normal, se zbârcesc si cad cu
ușurința. Ciuperca iernează sub forma de spori de rezistenta, care vor germina primăvara si vor
produce filamentele de infecție. Acestea intra în plante prin stomate si produc infecții noi.
Masuri de prevenire si combatere: strângerea si arderea frunzelor din plantație
distrugerea buruienilor; efectuarea lucrărilor de întreținere la timp; se vor aplica 3-4 tratamente
chimice.
3.8.1.2. Făinarea
Produsa de ciuperca (Unicul necator). Aceasta ciuperca ataca frunzele, lăstarii tineri,
ciochinei si fructele.
Pe frunze, atacul se manifesta prin apariția unor pete pâsloase, alb-cenușii, izolate sau
unite, pe care apare o pulbere fina, albicioasa. Lăstarii verzi sunt acoperiți de miceliu alb-
cenușiu, care devine evoluează si devine prăfos.
Atacul pe fructe este frecvent si păgubitor, fiind asemănător cu cel de pe frunze si lăstari.
Pe timp secetos fructele se sparg, iar ciochinei sunt distruși. In perioadele umede, fructele
atacate se acoperă cu un putregai cenușiu.
Spre toamna pe organele afectate, își fac apariția niște puncte mici negricioase ce
reprezintă fructificațiile de rezistenta. Acesta boala își face apariția in perioadele calde si
secetoase.
Masuri de prevenire si combatere: cultivarea soiurilor rezistente, fertilizare raționala;,
aplicarea lucrărilor de întreținere corespunzătoare (tăiat, legat, etc);,tăierea si arderea lăstarilor
afectați;, tratamente chimice .
3.8.1.3. Putregaiul cenușiu al strugurilor
Produs de ciuperca (Botryotinia fuckeliana.) Ciuperca se dezvolta agresiv în toamnele

ploioase. Atacul reprezentativ se realizează toamna pe fructe, după acestea au acumulat
suficient zahar. In urma atacului, pielita se brunifica, iar bacele se sparg. Boala evoluează, iar
fructele se acoperă cu un putregai cenușiu. Daca apare o perioada secetoasa, fructele se usucă
si se zbârcesc.
35
Masuri de prevenire si combatere:În caz de atac, strugurii se vor recolta mai târziu;
desfrunzirea din jurul ciorchinelui pentru a favoriza circulația curenților de aer; tratamente
chimice
3.8.2. Bolile virotice
Includ degenerările infecțioase (scurt nodarea, mozaicul galben), boala lemnului,

răsucirea frunzelor, îngălbenirea aurie.
3.8.3. Bolile bacteriene (bacteriozele)
Au ca reprezentant de temut cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens).
3.8.4. Dăunătorii viței de vie
Primă grupă cu frecvență relativ regulată în tara noastră și pentru care se întreprind an
de an măsuri de prevenire și combatere. În rândul acestora acarienii aparținând familiei
Tetranychidae şi Eriophydae din prima familie, Eriophyes vitis și moliile strugurilor
reprezentate prin eudemis Lobesia botrana şi Cochilis şi cea din urmă grupă formată din omida
păroasă a dudului (Hyphantria cunea), tripsul viţei de vie (Anaphotripsnetis priesner) ,
păduchele țestos (Eulecanium corni), păduchele lânos (Pulvinaria vitis), forfecarul viței de vie
(Lethrus apterus) şi țigărarul (Byctiscus betulae) pentru care se întreprind măsuri de combatere
numai atunci când acestea devin necesare.
Erinoza vitei de vie (Eriophydes vitis). Acest daunator este prezent in toate zonele
viticole din Romania, dar nu produce pagube ce pot afecta productie. Acest acarian ataca
exclusiv frunzele vitei de vie. In urma intepaturilor apar pete neregulate de marimi diferite. Pe
partea superioara se formează umflăturile caracteristice. In cazuri grave acarianul ataca cârceii
si ciorchinii producând avortarea florilor.
Metode de combatere tratamente chimice cu Nissorum 10 WP, Envidor 240 SC,
Milbeknock, Vertimec 1.8 EC;
3.8.4.1. Tripsul vitei de vie (Anaphothrips vitis).
Aceasta insecta ataca exclusiv vita de vie. Produce daune frunzelor si inflorescențelor.
In urma atacului apar pete lucioase, de culoare argintie. Produce avortarea frunzelor, uscarea
frunzelor si a lăstarilor.
36
Metode de combatere: tratamente cu Actara 25 WG, Mavrik 2 F, Karate Zeon 50 CS,

Decis Mega 50 EW;
3.8.4.2. Molia vitei de vie (Lobesia botrana).
Dezvolta o generație pe an si iernează ca pupa in scoarța exfoliata a butucilor. Larvele

acestei insecte sunt dăunătoare. Acestea se hrănesc cu fructele si bobocii florari. In urma
atacului, boabele se închid la culoare, se zbârcesc si sunt atacate de ciupercile din genul
Botrytis.
Metode de combatere: aplicarea a doua tratamente chimice: unul aplicat in timpul
înfloritului, iar cel de-al doilea in faza de pârga a boabelor. Exemple de produse: Laser, Fury,
Affirm, Reldan, Mospilan;
3.9. SCHEMA DE TRATAMENT FITOSANITAR
În ţara noastră protecția plantațiilor viticole roditoare este înglobată în acțiunea mai
largă de protecție fitosanitară organizată și coordonată la nivel național în cadrul rețelei romane
de prognoză şi avertizare a bolilor şi dăunătorilor plantelor. Astfel, în baza studiilor repetate an
de an asupra evoluţiei bolilor şi dăunătorilor, în strânsă legătură cu condiţiile climatice,
staţiunile de prognoză fitosanitară indică, prin buletinul de avertizare pe care îl emit, data
aplicării tratamentelor pentru fiecare boală şi dăunător în parte, substanţele care trebuiesc
folosite, concentraţia şi eventualele posibilităţi de complexare a acestora pentru mai multe boli
şi dăunători la un singur tratament.
Combaterea chimică a principalelor boli şi dăunători se realizează cu produsele avizate
şi concentraţiile recomandate.
Schema propusă pentru
Anul I se propun 8 tratamente.Pentru mană alternand produsele Dithane x4 și Champ
x4,incluzând la primul tratament Nuprid Oil și de 3 ori produsul Domark. pentru făinare
împreună cu tratamentele pentru mană .
Anul II se propun 8 tratamente. Pentru mană alternând produsele SHAVIT x4(tratând și
făinarea) și Thiovit Jetx x4 incluzând la primul tratament Confidor. Pe parcursul perioadei de
37
vegetație pentru tratarea acarienilor se va folosi și produsul Omite împreună cu tratamentele

pentru mană.
Anul III – se va relua schema de tratamente din anul I
Anul IV se propun 10 tratamente + 2 erbicidări. Pentru mană alternând produsele

Shavift și Funguran incluzând la primul tratament făcut și Confidor Oil Se va mai folosi și
produsul Envidor o singură dată împreună cu tratamentul numărul 5.Pentru perioada de
vegetație se vor aplica 2 erbicidări cu produsul Galigan.
Anul V
Se propun 10 tratamente + 2 erbicidări pentru acest an. Concret, pentru mană și făinare
se vor folosi alternând produsele Champion x4 și Acrobat x3 pe parcurs se vor interveni în
cadrul fenofazelor: sfârșitul înfloritului, compactarea ciorchinelor și începutul intrări în pârgă
cu 3 tratamente cu Calypso
Pentru perioada de vegetație se vor aplica 2 erbicidări cu produsul Pantera Pentru primul
tratamente se va folosi și produsul Nuprid Oil.și ultimul tratamente se va folosi produsul Fastac.
4. CALCULUL SUPRAFEȚELOR ȘI A EFICENȚEI ECONOMICE

4.1. Calculul suprafețelor și a necesarului de material săditor
4.1.1. Suprafața totală calculată
9,7 ∗ 2,9
𝑆∆𝐴𝐵𝐶 = = 14,065
2
𝐴𝐶 =9,7
𝐵𝐵′ =2,9
9,4 ∗ 5,2
𝑆∆𝐴𝐶𝐸 = = 24,44
2
𝐶𝐸 =9,4
𝐴𝐴′ =5,2
9,4 ∗ 3
𝑆∆𝐶𝐷𝐸 = = 14,1
2
𝐶𝐸 =9,4
𝐷𝐷′ =3
Stcalc.=14,065 + 24,44+14,1 = 52,61
4.1.2. Calcularea coeficientului de transpunere K
38
( )
( ) ,
𝐾= ∗ 100 = ∗ 100 =1,99
4.1.3. Calculul toleranței
𝑇= ∗ 𝑆𝑇 = = 0,13
4.1.4. Suprafața calculată transpusă și abaterea.
= 𝑆𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐 ∗ 𝐾 ∗ 50 = 52,61 ∗ 3,9601 ∗ 2500 = 520852,1525

= Stcalc = 520852,1525 = 𝟓𝟐. 𝟎𝟗 𝐡𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞
E=ST-Sc.tr.= 52-52.09= 0,09
E<T 0,09<0,13
4.1.5. Panta terenului
𝐶𝑚𝑎𝑥 − 𝐶𝑚𝑖𝑛 321 − 270

𝐼% = ∗ 100 = ∗ 100 = 𝟔, 𝟒
𝐷 800,975
D = distanță Cmax * Cmin * K * 50 = 8,05*1,99*50= 800,975 m
BD=8,05
4.1.6. Suprafață utilă.

SClădire reprezintă 0,2% din ST =0,104 ha
ță ă ă ∗ ∗( ) , ∗ ∗
SDP= = = 0,73 ℎ𝑎
ță ă ă ∗ ∗( ) ( , , )∗ ∗
SDS= = = 0,3 ℎ𝑎
ță ă ă ∗ ∗( ) ( , , , , , , , )∗ ∗
SZÎ= = = 1,8 ℎ𝑎
ță ă ă ∗ ∗( )
SDARON= =
( , , , , , , , , , , )∗ ∗
= 0,4 ℎ𝑎
SUtilă== 52 − 0,73 − 0,3 − 1,8 − 0,4 − 0,1 = 48,67 ha
4.1.7. Necesarul de vița
Datorită faptului că se va folosi schema de plantare 2m*1,2m pentru a afla necesarul de

vițe pentru un hectar se împarte 10.000 m² la 2,40 și se obține densitatea la suprafață care va fi
de 4166 butași.
39
Pentru suprafața noastră de 48,6 ha este nevoie de 202500 butași. Se achiziționează 1%

din numărul butașilor ca măsură de precauție, în acest caz aceștia sunt in număr de 20250 butași.
În anul I de la plantare se vor achiziționa încă 3% adică 6075 butaș din numărul inițial
pentru completarea golurilor.
În anul II de la plantare se vor achiziționa încă 2% adică 4050 butaș din numărul inițial
În anul II de la plantare se vor achiziționa încă 1% adică 2025 butaș din numărul inițial
4.2. CALCULUL EFICIENȚEI ECONOMI

4.2.1. Deviz amenajare teren
Deviz general Tabelul 4.1
Denumire U.M Pret/unitate (RON) Volum Valoare totala
(RON)
1 Sediul firmei buc 150 RON 1 150,00 RON
2 Pivniță + cramă buc 725.000 RON 1 725.000,00 RON
3 Drum principal km 20.000 RON 5,82 116.480,00 RON
4 Drum secundar km 15.000 RON 1,22 18.240,00 RON
5 Zone întoarcere ha 7.500 RON 1,81 13.571,25 RON
6 Poteci km 6.000 RON 0,39 2.349,00 RON
7 Bazine buc 300 RON 2/ha 29.202,00 RON
8 Sistem de susținere ha 45.000 RON 48,67 2.190.150,00 RON
TOTAL (RON) 3.095.142,25 RON
4.2.2. Deviz utilaje agricole necesare
40
Deviz utilaje agricole. Tabel 4.2

Canti- Valoare totală
Utilaj/Agregat Model Preț tate cheltuiel.
1 John Deere 72.356,00
Tractor viticol 5615F lei 3 217.068,00 lei
2 131.432,00
Tractor 84cp TAG 920.4 lei 1 131.432,00 lei
3 Faza CPRF/7-
Plug viticol B 8.600,00 lei 3 25.800,00 lei
4 13.077,00
Freză cu palpator ROT700 lei 2 26.154,00 lei
5 Remorca inox 135.491,00
struguri Feltrina lei 2 270.982,00 lei
6 23.600,00
Atomizor Zupan 400 lei 2 47.200,00 lei
7 14.000,00
Subsolier viticol Artecom lei 2 28.000,00 lei
8 OPTIMUM 886.939,00
Mașină de recoltat 890 lei 1 886.939,00 lei
9 Tocător EFG 155 5.600,00 lei 1 5.600,00 lei
1
0 Cositoare cu tambur Kosa 165 3.244,00 lei 1 3.244,00 lei
1 Remorcă pentru 7 tone 16.000,00
1 transport basculabila lei 2 32.000,00 lei
1 Încarcator frontal 14.400,00
2 tractor lei 1 14.400,00 lei
1 26.789,00
3 Cisternă de apă lei 1 26.789,00 lei
Cheltuieli Totale (lei) 1.715.608,00 lei
4.2.3. Deviz general
41
Deviz general
Tabel 4.3
Deviz amenajări construcții și teren 3.095.142,25 lei

Fișă tehnologică înfințare a plantației 1.814.520,57 lei
Fișă tehnologică de întreținere an I 571.462,17 lei
Fișă tehnologică de întreținere an II 518.546,26 lei
Fișă tehnologică de întreținere an III 518.621,37 lei
Fișă tehnologică de întreținere an IV 665.734,76 lei
Fișă tehnologică de întreținere an V 672.329,93 lei
Deviz cheltuielii utilaje 1.715.608,00 lei
Cheltuieli investiție totale (lei) 9.571.965,29 lei
4.3. Calculul eficienței economice

4.3.1. Investiția totală
9.571.965,29 RON
4.3.2. Investiția pe hectar

184.076,26 RON
Producția medie la hectar

Riesling Italian :14 tone
Fetească Alba 10 tone
Băbească Neagră 17 tone
Merlot 10 tone
Pm=(14+10+17+10)/4=12,75 t/ha
4.3.3. Suprafața utilă (Su)
48,67 ha
4.3.4. Producția totală (Pt)

Pm*Su=12,75*48,67=620,54 tone
4.3.5. Randament
620,54*75%= 465407 litri must
465407-3%=451444,7 litri vin
1 butelie = 750 ml = 451444,7/0,75= 601 927 butelii de vin
42
4.3.6. Preț de vânzare (Pv)

17 RON / butelie de vin .
4.3.7. Producția Globală (Pg)
Nr butelii*Pv=601927*17=10.232.745,83 RON
4.3.8. Cheltuieli cu materiale(Cm)

Cheltuieli directe (5% Investiția totală)+ cheltuieli indirecte (2% It)
478599 + 191440 = 670.037,57 RON
4.3.9. Timp de funcționare
(Tf) = 25 de ani
4.3.10. Cota de amortizare

Cam = It / Tf
Cam = 9.571.965,29 /25=382.878,61 RON
4.3.11. Venit net anual (Vn)

Pg-Cm=10.232.745,83 RON-670.037,57 RON= 9.562.708,25 RON
4.3.12. Termen de recuperare (Tr)

Tr = It/Vn=9.571.965,29 RON/9.562.708,25 RON =1,01 ani.
4.3.13. Viteza de recuperare (Vr)

Tf/Tr=25/1,01=24,75
4.3.14. Cost producție(Cp)
Cm/nr butelii=670037,57/601927=1,11 RON
4.3.15. Profit(Pr)
Pr=Nr butelii*(Pv-Cp)= 601927*(17-1,11)=9.562.708,25 RON
4.3.16. Rata profitului (R%)

R% = (Pr/Cheltuieli materiale) * 100
R% =*100= 9.562.708,25/670.037,57*100= 1427,19%
43

Proiect Ampelografie Usamv Cluj Capitolul 3 Și 4 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Proiect Ampelografie Usamv Cluj Capitolul 3 Și 4 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

SUCIU AUREL ÎNFINȚAREA UNEI PLANTAȚI VITICOLE

3. SOIURILE DE VIȚĂ DE VIE ȘI PORTALTOI

3.1. SOIURI DE VIȚĂ DE VIE

3.1.1. Fetească albă

Figura 3.1 . Soiul Fetească Albă - http://www.crameromania.ro/

3.1.2. Riesling Italian

Figura 3.2 . Riesling Italian: http://plantgrape.plantnet-project.org/en/recherche/riesling

Particularități agrotehnice: Dezmugurire se produce din a doua jumătate a lui aprilie

3.1.3. Băbească Neagră

Originea: Soi vechi românesc, menționat și în „Letopisețul Țării Moldovei”. Existența

Figura 3.3 Băbească Neagră - http://www.revino.ro/

Figura 3.4 Merlot - http://plantgrape.plantnet-project.org/en/recherche/merlot

Însușiri agrobiologice, Soiul Merlot are o perioadă mijlocie de vegetație (minimum

3.2. SOIURI DE PORTALTOI

Origine - Selecție rezultată din portaltoiul Berlandieri x Riparia Teleki 4 A, realizată în

Figura 3.5 SO4 - http://plantgrape.plantnet-project.org/en/recherche/merlot

3.2.2. Berlandieri x Riparia-Selecția Crăciunel 2

3.3. SISTEMUL DE CULTURĂ ȘI FORMA DE CONDUCERE

3.4. PLANTAREA VIȚEI DE VIE

3.4.1. Pregătirea terenului pentru plantare

superfosfat).În cazul nostru se va face cu doze de 200kg P2O5/ha și 200kgK2O/ha Lucrarea se

3.4.2. Lucrării asupra plantei :

3.5. TĂIERI LA VIȚA DE VIE

3.5.1. TĂIERI DE FORMARE

Tăierile de formare: se vor desfășura pe parcursul a cinci ani calendaristic .

3.5.2. Tăierea de rodire la tipul Guyo cu brațe înlocuite periodic

3.6. ÎNTREȚINEREA PLANTAȚIEI VITICOLE

3.6.1. LUCRĂRILE SOLULUI

Lucrările solului reprezintă o componentă importantă și de bază a întrețineri plantaților

Prășilă (Afânarea superficială a solului): Pe parcursul perioadei de vegetație, pentru

3.6.2. Lucrări periodice ale solului

3.6.3. Lucrări a supra plantei de viță de vie

aplicare a lucrărilor de întreținere și de combatere a bolilor şi dăunătorilor, favorizează procesul

3.6.4. Lucrările și operațiunile în verde

Se realizează, în acest fel, o redistribuire a asimilatelor dinspre vârfurile lăstarilor spre

3.6.5. Alte verigi ale complexului agrotehnic

3.7. CARACTERIZAREA VINURILOR OBȚINUTE

3.7.1. Descrierea vinurilor

Gustul amintește de cel al piersicilor lăsând in final o ușoară amăreala plăcută.

3.7.2. Ambalarea vinurilor

Îmbutelierea este operațiunea de trecere a vinului din recipiente de păstrare - maturare

3.8. BOLILE ȘI DĂUNĂTORILE VIȚEI DE VIE

3.8.1. Bolile criptogamice

Produsa de ciuperca (Plasmopara viticola). Boala se manifesta pe toate organele plantei.

3.8.1.3. Putregaiul cenușiu al strugurilor

Produs de ciuperca (Botryotinia fuckeliana.) Ciuperca se dezvolta agresiv în toamnele

3.8.2. Bolile virotice

Includ degenerările infecțioase (scurt nodarea, mozaicul galben), boala lemnului,

3.8.3. Bolile bacteriene (bacteriozele)

Au ca reprezentant de temut cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens).

3.8.4. Dăunătorii viței de vie

3.8.4.1. Tripsul vitei de vie (Anaphothrips vitis).

Metode de combatere: tratamente cu Actara 25 WG, Mavrik 2 F, Karate Zeon 50 CS,

3.8.4.2. Molia vitei de vie (Lobesia botrana).

Dezvolta o generație pe an si iernează ca pupa in scoarța exfoliata a butucilor. Larvele

3.9. SCHEMA DE TRATAMENT FITOSANITAR

vegetație pentru tratarea acarienilor se va folosi și produsul Omite împreună cu tratamentele

Anul IV se propun 10 tratamente + 2 erbicidări. Pentru mană alternând produsele

4. CALCULUL SUPRAFEȚELOR ȘI A EFICENȚEI ECONOMICE

4.1.2. Calcularea coeficientului de transpunere K

4.1.3. Calculul toleranței

4.1.4. Suprafața calculată transpusă și abaterea.

= 𝑆𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐 ∗ 𝐾 ∗ 50 = 52,61 ∗ 3,9601 ∗ 2500 = 520852,1525

4.1.5. Panta terenului

𝐶𝑚𝑎𝑥 − 𝐶𝑚𝑖𝑛 321 − 270

4.1.6. Suprafață utilă.