Metode activ-participative utilizate in

invatamantul primar

Motto :” Daca auzi...uiti, Daca vezi...ti-aduci aminte,

Daca faci... inveti!”

Derulare manuala
1.BRAINSTORMING ( ASALTUL DE IDEI)
reprezintă formularea a cât mai multor idei - oricât de fanteziste ar putea părea
acestea – ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul „cantitatea generează
calitatea”.
Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge
următoarele etape:
- Alegerea temei şi a sarcinii de lucru.
- Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, printr-un cuvant ,în enunturi
scurte şi concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor.
- Nimeni nu are voie să facă observaţii negative:
- Înregistrarea tuturor ideilor în scris pe tablă.
- Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte,
propoziţii, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.
Brainstorming-ul ( furtuna creierului sau afluxul de idei ) este metoda care ,,
dezgheaţă mintea” elevilor şi poate fi folosită la începutul activităţii, în momentele
de evocare,la ,,spargerea gheţii”, dar şi în celelalte etape ale activităţii, la o
evaluare a activităţii anterioare.
Exemplu: Lecţia Banul muncit dă ocazie învăţătorului să adreseze
elevilor următoarea întrebare: ,, Ce înţelegeţi voi prin muncă?”. Ideile pot fi
exprimate oral, în scris, individual sau in grup.
2. BULGARELE DE ZAPADA (METODA PIRAMIDEI)

Această metodă presupune focalizarea elementelor asupra celor

esenţiale. Se recomandă următoarele faze:
•faza introductiva – invatatorul enunta problema;
•faza lucrului individual – fiecare elev lucreaza individual timp de 5 minute
la solutionarea problemei
•faza lucrului in perechi – consultarea cu colegul de banca si notarea
solutiilor aparute;
•faza reuniunii in grupuri mai mari – elevii se consulta asupra asupra
solutiilor in grupuri;
•faza raportarii solutiilor in colectiv - intreaga clasa reunita analizeaza si
concluzioneaza asupra ideilor emise;
•faza decizionala – se alege situatia finala si se stabilesc concluziile.
3. BRAINWRITING (TEHNICA 6/3/5)

Tehnica 6/3/5 este asemănătoare branstorming-ului. Ideile noi însă se

scriu pe foile de hartie care circulă între participanţi, şi de aceea se mai
numeşte şi metoda brainwriting. Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că
există: 6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie
câte 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de 5 minute (însumând 108
răspunsuri, în 30 de minute, în fiecare grup)
După formularea subiectului pentru care se cere soluţii, clasa este
împărţită în grupe de şase elevi. Se distribuie foi pentru care s-a realizat
un tabel de trei coloane. Fiecare elev formulează trei idei pe care le înscrie
în coloanele tabelului, apoi transmite foaia sa colegului din dreapta şi o
primeşte pe a celui din stânga. Citeşte ideile şi încearcă prin formulări noi,
să le modifice în sens creativ.
Foile sunt transmise de la un elev la altul până când ideile iniţiale sunt
îmbunătăţite de toţi membrii grupului. Cadrul didactic primeşte foile,
centralizează ideile, le clasifică în funcţie de importanţa lor şi le cuantifică.
4.CUBUL
Metoda presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Sunt
recomandate următoarele etape:
- realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.Anunţarea temei.
- impărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de pe
feţele cubului.
Descrie: culorile, formele, mărimile etc.
Compară: ce este asemănător, ce este diferit.
Analizează: spune din ce este făcut.
Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?
Aplică: la ce poate fi folosită?
Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în
sprijinul afirmaţiei tale.
- redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
- afişarea formei finale pe tablă.
Exemplu : la limba romana , lectia ,,La cirese”
Descrie pe Nica
Compara :comportamentul tau cu cel al lui Nica
Asociaza : gaseste insusiri urmatoarelor cuvinte :cirese, vara, matusa
Analizeaza pericolul prin care a trecut Nica. Ce-ar fi putut pati el?
Aplica : dramatizati momentul intalnirii matusii Marioara cu Nica
Argumenteaza : daca este sau nu vinovat Nica de cele intamplate ? De ce?
5.CVINTETUL
Este o poezie de 5 versuri care solicita capacitatea elevului de a
rezuma si sintetiza informatii, idei,sentimente si convingeri in exprimari
concise , care reprezinta reflectii personale asupra subiectului.Li se cere
elevilor ca in primul vers sa foloseasca un substantiv( cuvantul –cheie din
lectie), in al doilea vers sa foloseasca doua cuvinte (adjective), al treilea
vers este format din trei cuvinte ( verbe la gerunziu), al patrulea vers
reprezinta o propozitie din 4 cuvinte care sa exprime sentimente , punand
in evidenta cuvantul –cheie, al cincilea vers cuprinde un singur cuvant cu
rol de constatare, de concluzie.
Exemplu de cvintet:
cartea
frumoasa, misterioasa
invatand, ajutand, bucurand
cartea este o comoara.
Prieten
 6.CIORCHINELE ( NUFARUL)
este un brainstorming neliniar care stimulează depistarea conexiunilor
între idei şi presupune urmatoarele etape:
- Se scrie un cuvânt sau temă care urmează a fi cercetat în mijlocul
tablei.
- Se notează toate ideile care vin în minte în legătură cu tema
respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi
cuvântul iniţial.
- Pe măsură ce se scriu cuvinte se trag linii între toate ideile care
par a fi conectate.
- Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile.
Individual, fiecare elev începe “ciorchinele” pe tema anunţata; în
grupuri de 4-5 elevi se discută şi se completează “ciorchinii individuali”,
apoi se realizează un produs al grupei pe o coală mare.
Produsele finale se afişează pe tablă şi se face “turul galeriei”.
7.CALIGRAMA

Cuvintele sau propozitiile sunt asezate in asa fel incat sa reprezinte

forma obiectului care constituie tema propusa spre studiu.
 8. CADRANELE

Metoda cadranelor reprezintă un demers didactic util mai ales pentru

orele de consolidare şi de recapitualre, şi putând fi folosită în diferite
momente ale lecţiei, în care activitatea individuală se îmbină cu activitatea
frontală a elevilor.
Pentru aplicarea acestei metode se împarte în patru părţi pagina
caietului prin trasarea a două drepte perpendiculare; cadranele obţinute se
numeroteaza de la 1 la 4. Se prezinta sarcinile de lucru, fiecare sarcină
fiind realizată în câte un cadran. Am încercat de fiecare dată ca cerinţa să
fie în concordanţă cu patru obiective operaţionale propuse pentru ora
respectivă.
1. Ideile principale ale textului 2. Formularea unor enunţuri folosind cuvinte noi

3..
Prezentarea însuşirilor perso- 4.Desen care să reprezinte conţinutul fragmentului
najului principal preferat.
 9.CERCETAREA ANALOGICA

se bazează pe analogia directă, o asociere parţial consonantă care

presupune transferul de însuşiri de la un obiect la altul. Scopul metodei
este de a stimula imaginaţia creativă prin abordarea analogică a problemei.
Clasa este împărţită în grupe de cinci – şase elevi, se prezintă tema şi se
cere echipelor să formuleze o listă cu douăzeci de analogii ale problemei
propuse. După ce au fost înregistrate în scris, analogiile sunt prezentate,
analizate, selectate şi evaluate în funcţie de descriptorii de performanţă
stabiliţi.
10.COLAJUL (de cuvinte)

Este o metodă prin care se realizează fixarea şi aprofundarea unei idei,

citate selectate,versuri, proverbe, maxime, cuvinte semnificative

11.COLŢURILE
Această strategie cuprinde mai mulţi paşi:unii presupun muncă individuală,
alţii muncă în grup; elevii sunt în cele din urmă responsabili de opiniile şi
convingerile proprii,pe care trebuie să şi le poată susţină
12.CREIOANELE LA MIJLOC

In grupuri de 3-7 membri, elevii încep să-şi exprime ideile;fiecare îşi

semnalează contribuţia punându-şi creionul pe masă;odată ce un elev şi-a
expus punctul de vedere, el nu mai are voie să vorbească până când toate
creioanele se află pe masă.

13.COPACUL IDEILOR

Este o metoda grafica in care cuvantul cheie este scris intr-un

dreptunghi la baza paginii , in partea centrala. De la acest dreptunghi se
ramifica asemenea crengilor unui copac toate cunostintele evocate.
 14.DIAGRAMA VEN-EULER
Se poate folosi cu succes în evaluare, la sfârşitul unei unităţi de
învăţare, în reflecţie, în paralela dintre două texte, două personaje.
Această metodă cere desenarea a două diagrame care se intersectează,
în interiorul cărora se trec informaţiile ( asemănări, deosebiri).Diagrama
Venn – Euler este o metodă activă care îi determină pe elevi să se
gândească la asemănări şi deosebiri, să reflecteze asupra cunoştinţelor
după scheme deja fixate în mintea lor.
Exemplu: compararea textelor ,,Balada munţilor” de George
Topârceanu şi ,,Revedere” de Mihai Eminescu.
15.DISCUŢIA - constă într-un schimb organizat de informaţii şi idei, de
impresii şi de păreri, de critici şi de propuneri în jurul unei teme sau chestiuni
determinate

16.DIAMANTUL - vizează caracterizarea unui personaj (1 substantiv, 2

adjective, 3 verbe, o propoziţie din 4 cuvinte, un verb la gerunziu)

17.DEZBATEREA - metodă care presupune abordarea unei moţiuni (o

propoziţie care reprezintă tema dezbaterii) din două perspective opuse
18.DILEMA ( CONTROVERSA ACADEMICA)
Reprezinta o metoda utilizata in stimularea si dezvoltarea abilitatilor de
sustinere si argumentare a unei opinii. Se va alege o afirmatie , subliniindu-se
caracterul controversat al adevarului exprimat..Elevilor li se cere sa aduca
argumente pro si contra i n demonstrarea caracterului veridic sau fals al
afirmatiei.

19.ESEUL DE 5 MINUTE
Este o modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi să-şi adune
ideile legate de lecţie, dă profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a
întâmplat în acea oră.
Acest eseu cere elevilor: să scrie un lucru pe care l-au învăţat din lecţia
respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătură cu aceasta.
 20.EXPLOZIA STELARĂ (STARBURSTING)
Este o metodă care stimulează creativitatea elevilor prin generarea de idei noi şi
care contribuie la dezvoltarea exprimării orale. Fiind asemănătoare brainstorming-ului,
metoda se compune din următorii paşi:
- propunerea unei probleme, pornind de la textul citit;
- împărţirea clasei pe grupe şi stabilirea timpului de lucru;
- formularea, în cadrul grupelor, a cât mai multe întrebări de tipul: cine? ce? când?
cum? de ce?;
- derivarea unor întrebări cu grad superior de complexitate din întrebările formulate
anterior;
Exemplu: după decodarea textului „Stejarul din Borzeşti” după Eusebiu Camilar
(Limba si literatura română – calasa a III-a) elevii au fost împărţiţi pe perechi. Fiecare
pereche a primit o fişă în care era desenată o stea. În cele cinci colţuri ale stelei erau scrise
întrebările: cine? ce? când? cum? de ce?. Elevii au avut ca sarcină să formuleze întrebări
pe baza conţinutului textului. După scurgerea timpului de lucru stabilit, fiecare pereche a
adresat întrebările sale perechii aflate în banca din spatele său. Aceasta din urmă trebuia
să formuleze răspunsul întrebării puse. Sarcina de lucru s-a încheiat când toate perechile
au formulat întrebări, dar şi răspunsuri.
Cine?

Ce? De ce?

Când? Cum?
21.FRISCO
Metodă ce are la bază interpretarea din partea participanţilor a unui rol
specific abordând o problemă din mai multe perspective(rolul
conservatorului,exuberantului,
pesimistului şi optimistului)

22.FOCUS GRUP (ACUMULAREA)

Metodă complexă şi eficientă ce presupune o discuţie focalizată ce tinde să
ofere cât mai multe variante/informaţii despre o problemă dată;”colectează”
date şi urmăreşte constituirea ”opiniei de grup”

23.GÂNDIŢI/ LUCRAŢIÎNPERECHI/ COMUNICAŢI

Constă în comunicarea intre doi elevi, care analizeaza impreuna un text ,
extrag o serie de idei pe care, de comun acord, le prezinta colegilor .
 24.GHIDUL DE STUDIU -este o metodă care încurajează lucrul în echipă, dar
şi iniţiativa; îi ajută pe elevi să urmărească anumite modele de gândire; ghidează lectura
cu ajutorul întrebărilor; permite selectarea informaţiilor dintr-un text pe baza unor
criterii specifice; îi ajută pe elevi să-şi formeze o părere personală în legătură cu o temă
dată.
Etapele parcurse sunt:
• formularea de către profesor, a unui set de întrebări care să devină un ghid de
studiu în abordarea textului;
• purtarea unor discuţii sau formularea unor răspunsuri scrise şi comentarii, pe baza
unor întrebări din ghidul de studiu.
Întrebările formulate de învăţător trebuie să nu ofere, să nu sugereze răspunsurile,
să solicite în mod obligatoriu studiul atent al textului, să necesite activităţi de gândire
sau de reflecţie individuală şi în grup.
Exemplu: textul „Fata babei şi fata meşneagului” după Ion Creangă (Limba şi
literatura română – clasa a II-a).
După studiere textului am adresat elevilor următoarele întrebări:
„Care sunt personajele care apar în text?”
„Ce însuşiri are fiecare personaj?”
„Care sunt cele mai importante acţiuni ale fiecărui personaj?”
Am împărţit elevii în grupe de câte patru. Fiecare grupă a avut ca sarcină să
realizeze „reţeaua” fiecărui personaj, urmărit prin aceasta caracterizarea personajelor
principale ale textului.
 25.HARTA CONCEPTUALA
Este o metodă prin care învăţarea noilor informaţii depinde de conceptele deja existente
în mintea elevului şi de relaţiile care se stabilesc între acestea. Pentru că structurează
cunoştinţele elevului, important nu este cât cunoaşte elevul, ci relaţiile care se stabilesc între
cunoştinţele asimilate. Deşi a fost recunoscută ca o potenţială metodă de evaluare a
cunoştinţelor, harta conceptuală poate fi utilizată cu succes şi ca instrument de instruire.
Ea poate fi definită ca un grafic care include concepte centrale (localizate în centrul
hărţii) şi concepte secundare (localizate către marginea hărţii); prin harta realizată se
comunică felul în care este înţeleasă relaţia între concepte. Se poate lucra individual sau pe
grupe, cadrul didactic având rolul de a coordona activitatea şi de a organiza discuţiile prin care
se trag concluziile finale.
Exemplu: la finalul unităţii de învăţare ,,Copilăria” (Limba şi literatura română – clasa a
III-a) în care textele au fost grupate tematic am realizat, împreună cu elevii următorul tabel,
completat de aceştia individual.
Informaţii Titlul textului din care am aflat La ce-mi foloseşte în viitor
informaţia
Copiii trebuie să fie ,,Vizită” după Ion Luca Caragiale Voi fi respectuos cu cei din jur, dar
respectuoşi mai ales cu persoanele adulte.
Bunicii sunt sprijin ,,Bunicul” după Barbu Ştefănescu- Voi asculta de bunici şi voi avea mai
pentru nepoţi şi Delavrancea multă grijă de ei.
trebuie respectaţi.
Copiii pot găsi în
bunici parteneri
Familia se bazează pe Nu voi minţi şi îmi voi respecta fraţii.
încredere şi dragoste ,,La Medeleni” fragment după Ionel
Teodoreanu
 26.HARTA MENTALA
Este o metodă care permite prezentarea grafică a cunoştinţelor, constând în
prezentarea pe părţi expuse separat. Ciorchinele este metoda care se apropie de
harta mentală.
În clasele primare, am utilizat-o mai ales sub forma hărţilor semantice, ce pot
fi uşor realizate de către elevi în lecţiile de limba şi litartura română.
Exemplu: Sinonime / Cuvinte care au acelaşi înţeles

parte a corpului

individ

căpătâi, extremitate
cap

minte, gândire, judecată

bucăţică ruptă dintr-un întreg

După completarea hărţii am avut grijă ca elevii să introducă acest cuvânt în context
diferite.
 27.HARTA TEXTULUI
Este metoda prin care elevii învaţă să descopere şi să prezinte elementele
constructive ale unui text. Se poate lucra individual sau pe grupe, harta
contribuind din plin la dezvoltarea capacităţii elevilor de a decoda un text.
Realizarea hărţii textului am realizat-o iniţial sub îndrumarea mea, dirijând
demersul până la obişnuirea elevilor cu paşii de lucru
Harta textului este o listă care prezintă succint: titlul textului, autorul,
personajele, timpul, locul, evenimentul central, intriga, soluţia, concluzia,
deznodământul.

28.INVESTIGAŢIA- conduce la aprofundarea înţelegerii şi la asumarea de către

elevi a propriei învăţări, avansează predicţii, creează, modifică şi respinge unele
explicaţii
 29.INTERVIUL ÎN TREI TREPTE ( INTERVIUL GRUPULUI CREATIV)
Cadrul didactic pune o întrebare sau ridică o problemă; elevii notează
individual răspunsul în şapte minute; primul grup pune întrebări, al doilea
răspunde şi al treilea notează; apoi rolurile se schimbă
Această metodă, propusă de J. P. Sol, urmăreşte să stimuleze imaginaţia
elevilor. Procedura de aplicare are coordonate simple şi constă în:
-formarea grupului fanteziştilor din elevi care cunosc problema şi dispun de
libertate în raport cu ea;
-constituirea grupului anchetatorilor din elevi care cunosc detaliile problemei;
-se traduce fiecare unitate semantică în situaţie imaginară;
-primul grup identifică soluţiile transpuse în situaţii ipotetice;
-anchetatorii intervievează fanteziştii, iar răspunsurile sunt înregistrate cu
ajutorul reportofonului sau stenografiate ;
 30.ÎNVĂŢAREA CENTRATĂ PE PROBLEME
(PROBLEM SOLVING)
Metodă care vizează o contextualitate a învăţării, incitând elevii la
considerarea şi
rezolvarea de probleme ale lumii reale
31.JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE
Pentru aplicarea ei, elevii trebuie să-şi împartă pagina în două părţi,
trasând o linie verticală pe mijloc. În partea stângă se pot nota citate,
fragmente, desene, iar în partea dreaptă le vor comenta, vor justifica
alegerea făcută, vor scrie ce i-a determinat să facă această alegere. Pot
nota, de asemenea, impresii, sentimente, păreri, întrebări.
În reflecţie, învăţătorul poate cere elevilor comentarea unor
pasaje sau expresii care consideră că pot ridica probleme în înţelegerea
textului sau pentru a le stârni curiozitatea asupra unei anumite părţi din
text pe care ar trebui să insiste mai mult şi pe care n-au sesizat-o în
realizarea sensului.
Metoda se poate aplica atât la textele în proză, cât şi la cele în
versuri pentru că dă posibilitatea elevilor să exprime prin cuvintele lor tot
ceea ce cred, ştiu, gândesc şi înţeleg despre text, fragment, paragraf.

32.JURNALUL CAMELEON
Metodă folosită în lecţiile de comunicare orală, prin care elevul
trebuie să prezinte acelaşi eveniment din perspective diferite (este trist,
vesel, revoltat, mulţumit etc.)
33.JOCUL DE ROL(STIMULAREA)

- metodă care contribuie la dezvoltarea capacităţii elevilor de a utiliza

creator noţiunile învăţate; asumarea şi jucarea unui rol demonstrează o
înţelegere a relaţiilor care se pot constitui la nivelul enunţului.Se bazează
pe simularea unor funcţii, relaţii, activităţi, fenomene, sisteme; elevii devin
actori ai vieţii sociale pentru care se pregătesc; îşi vor dezvolta
capacităţile empatice, gândirea critică şi puterea de decizie; se exersează
toleranţa faţă de unele idei şi puncte de vedere diferite de cele proprii; prin
dramatizare se generează situaţii problematice şi se determină
participarea activă a elevilor.
 34.LINIA VALORII
Este o metodă ce antrenează copiii şi se poate folosi cu succes în orele de
educaţie civică.
Linia valorii este o metodă de reprezentare în spaţiu, de-a lungul unei linii, a
poziţiilor sau atitudinilor diferite ale elevilor, faţă de o anumită problemă (preferabil
o anumită problemă morală). Se pot parcurge următorii paşi:
1. Invăţătorul va enunţa problema care este în discuţie sub forma unei
întrebări, care implică luarea unei decizii, atitudini personale. Întrebarea poate fi
pusă în finalul unei activităţi de evocare (sau a unei lecţii) care ridică acea
problemă.
2. Fiecare elev va raspunde individual la întrebarea enunţată de invăţător,
notându-şi după caz răspunsul pe o foaie de hârtie.
3. Invăţătorul va trasa în clasă o linie imaginară şi va ruga elevii să se
poziţioneze pe acea linie în funcţie de atitudinea pe care o adoptă în răspuns.
Extremităţile linei reprezintă răspunsurile tranşante, cele absolut pozitive şi cele
de negare totală. Discutând cu colegii lor şi comparând răspunsurile, elevii îşi vor
clarifica poziţia pe care o vor ocupa pe linia imaginară.
4. Se poate organiza în mod opţional o discuţie între elevii de opinii extreme,
care pot fi rugaţi să aducă argumente care să susţina poziţia lor.
 35.LASA-MA PE MINE SA AM ULTIMUL CUVANT
Asemanatoare jurnalului cu dubla intrare , aceasta metoda faciliteaza
participarea la lectie si a elevilor tacuti.Se imparte elevilor o fisa cu un
text iar elevii isi aleg fragmentul care le-a placut mai mult si pe verso
noteaza un scurt comentariu. Dupa ce s-a realizat aceasta activitate
independenta, invatatorul solicita un elev, ales in mod aleatoriu, sa
citeasca fragmentul . Pe marginea acestui fragment se face un scurt
comentariu. Ideile sale in legatura cu fragmentul ales se prezinta, iar
discutia se opreste aici, deoarece el are ultimul cuvant
 36MOZAICUL (JIGSAW PUZZLE)
Metodă care presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi
predarea achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.
Mozaicul presupune următoarele etape:
- Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia
primind câte o fişă de învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale
unei unităţi de cunoaştere.
- Prezentarea succintă a subiectului tratat.
- Explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de
cunoaştere.
- Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de
experţi: toţi elevii care au numărul 1 vor forma un grup s.a.m.d..
Învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de
cunoaştere desemnată pentru oră: elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă
cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda ceea ce au înţeles colegilor din
grupul lor original.
- Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi
membrii.
- Trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu
toată clasa.
37.MASA ROTUNDĂ/CERCUL
Presupune trecerea din mână în mână a unei coli de hârtie şi creion,în
cadrul unui grup mic. Cercul este forma orală a mesei rotunde. Fiecare
membru al grupului contribuie cu o idee la discuţie în mod sistematic,de
la dreapta la stânga.

38. MANA OARBA

Această metodă presupune fragmentarea ( tăierea, împărţirea)
textului în fragmente, iar pentru clasa întâi reprezentarea fragmentelor se
prezintă în tablouri. Elevii din aceeaşi grupă primesc textul fragmentat şi
trebuie să îl reconstituie, respectând succesiunea logică. Distribuirea
textului fragmentat se face aleatoriu.
Metoda se poate aplica în evocare, în realizarea sensului şi în
reflecţie.
La clasa a II-a metoda se poate aplica pentru selectarea unui
fragment din text după o cerinţă dată. În urma acestor exerciţii, elevii au o
imagine mai clară despre text şi structura lui, vor înţelege rolul alineatelor
şi paragrafelor, vor dobândi mai uşor deprinderea de a împărţi un text în
fragmente şi de a extrage ideile principale.
39.ORGANIZATORULGRAFICşiORGANIZATORULVERBA
L
Metode ce presupun esenţializarea unui material informativ care
urmează să fie exprimat sau scris, prin schematizarea, sistematizarea şi
vizualizarea ideilor.

40.PORTOFOLIUL
O însumare de instrumente de evaluare, sub raport cantitativ şi
calitativ; o colecţie exhaustivă de informaţii despre procesul şcolar al unui
elev
41.PRELEGEREA
Este fără îndoială cea mai frecventă alegere într-o abordare didactică
tradiţională. În acest sens este tipică imaginea profesorului la catedră care
vorbeşte elevilor care stau cuminţi în bancă.Cu puţină „sare şi piper” prelegerea
poate fi recondiţionată şi introdusă într-un demers didactic modern, centrat pe
achiziţiile elevului. Din această perspectivă, dascălul trebuie să se preocupe de:
-stimularea interesului elevilor prin:intrarea în prelegere prin intermediul unei
poveşti, imagini captivante şi în deplină relaţie cu ceea ce urmează să fie predat
prin intermediul prelegerii;
-prezentarea unei probleme pe care se focalizează prezentarea;
- lansarea unei întrebări incitante.
- aprofundarea înţelegerii elevilor prin:
- folosirea de exemple şi analogii pe parcursul prezentării;
- dublarea verbalului cu alte coduri – oferirea de imagini grafice şi alte
materiale ilustrative; folosirea limbajului corporal.
- implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin întreruperea prelegerii:
- pentru a incita elevii se pot oferi exemple, analogii, experienţe personale;
- evitarea unui punct final la final!
- încheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/aplicaţie care urmează
să fie rezolvate de elevi;
- solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona
 42.PROIECTUL
Activitate personalizată, elevii putând decide nu mai asupra conţinutului
său, dar şi asupra formei de prezentare

43.PREDICŢIA(ANTICIPAREA)
Este folosită îndeosebi ca o strategie înainte de abordarea textului şi îi
ajută pe elevi să gândească şi să discute despre ideile şi conceptele pe
care le vor întâlni

44.PREDAREA RECIPROCĂ
Metoda predării/învăţării reciproce presupune că elevii aceleiaşi grupe vor
colabora în înţelegerea textului şi rezolvarea sarcinilor de lucru, urmând ca
frontal să concluzioneze soluţiile
 45. PĂLĂRIILE GÂNDITOARE

- metodă care corespunde diferitelor tipuri de gândire.

•Pălăria albastră – este liderul, managerul, conduce jocul. Este pălăria
responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate.
• Palaria alba – este povestitorul, cel ce redă pe scurt conţinutul textului.
•Pălăria roşie – este psihologul care îşi exprimă sentimentele faţă de
personajele întâlnite.
•Pălăria neagră – este criticul, este pălăria avertisment, concentrată în
special pe aprecierea negativă a lucrurilor.
•Pălăria verde – este gânditorul, care oferă soluţii alternative.
•Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi
constructive, creează finalul.
 46.PHILLIPS 6/6
Presupune împărţirea clasei în grupe de 6 persoane care dezbat
o problemă timp de 6 minute.

47.METODA R.A.I. ( Răspunde , Aruncă ,

Interoghează)
Este o metodă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor, dar şi de
verificare.Are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor copiilor de a
comunica{prin întrebări şi răspunsuri},despre ceea ce au
învăţat.Urmăreşte realizarea feed-back-ului printr-un joc de aruncare a
unei mingi uşoare.
Copilul care aruncă mingea, trebuie să formuleze o întrebare,
din cunoştinţele însuşite şi să o adreseze copilului care o prinde. Cel care
prinde mingea, răspunde la întrebare, apoi o aruncă mai departe, altui
coleg, punând o nouă întrebare. Copilul care nu ştie răspunsul, iese din
joc, la fel ca şi cel care este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la
propriaîntrebare
- metodă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor, dar şi de verificare,
care urmăreşte realizarea feed-back-ului
 48.R.A.F.T.
Este o strategie flexibilă după citirea textului care îi ajută pe
elevi să analizeze şi să reflecteze asupra a ceea ce-au citit; bazată pe
sugestiile furnizate de învăţător sau de către clasă, elevii aleg un Rol, un
Auditoriu, un Format şi o Temă despre care să scrie ca răspuns la ceea ce
au citit.
49.SINELG(Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii
şi Gândirii)
Este modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să
citească şi să înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut .
Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăţare,
comprehensiune).
Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice de
evocare se folosesc ca bază de plecare pentru lectură.
Presupune următoarele etape:
În timpul lecturii elevii marchează în text, cunoştinţele confirmate de text,
cunoştinţele infirmate, cunoştinţele noi, cunoştinţele incerte.
După lectură informaţiile se trec într-un tabel.
 50. STUDIUL DE CAZ
Presupune derularea de către elevi a unei cercetări similare experţilor
din diversele domenii ale realităţii extraşcolare; o metodă de confruntare
directă a participanţilor cu o situaţie reală, autentică, luată drept exemplu
tipic, reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente problematice
Studiul de caz este metoda de găsire a soluţiilor eficiente pentru
rezolvarea unei situaţii problemă, antrenând elevii în situaţii reale,
concrete. La nivel cognitiv, metoda contribuie la ordonarea informaţiei în
jurul unei idei, urmată de argumentarea punctelor de vedere proprii. Sursa
învăţării este reprezentată de problema care creează o structură bazată pe
învăţarea prin participare.
Exemplu: la discutarea textului „Învăţătorul nostru” după Edmondo de
Amicis (Limba şi literatura română – clasa a II-a) elevii au analizat cazul
băieţilor care îşi batjocoreau un coleg. Părerile referitoare la
comportamentul acestora au fost susţinute cu argumente desprinse din
text şi însoţite de exemple de bună purtare din viaţa zilnică.
 51.STIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT
Prin brainstorming, participanţii identifică situaţia de plecare, precum
şi ceea ce au dobândit în urma procesului de învăţare

52.SCAUNUL AUTORULUI
După ce elevii fac un exerciţiu de redactare liberă sunt invitaţi
să ia loc pe un scaun, care devine scaunul autorului; ceilalţi elevi îi vor
pune întrebări în privinţa scrierii

53.SCHIMBĂ PERECHEA
Metodă interactivă de grup care stimulează participarea tuturor
elevilor la lecţii
 54.SINECTIC (METODA ANALOGIILOR SAU METODA
ASOCIAŢIILOR DE IDEI)
Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constrângeri şi
de a le îngădui să-şi exprime liber opiniile vis-a-vis de o problemă pe care
trebuie s-o abordeze dintr-o perspectivă nouă. Metoda incită la
dezvoltarea de idei inedite şi originale şi la asociaţii de idei, mizând pe
remarcabila capacitate a minţii umane de a face legături între elemente
aparent irelevante
 55.SOCIOGRAMA
Este o reprezentare vizuală a relaţiilor dintre personajele unui text
literar; elevii pot folosi imagini, simboluri, forme, culori şi linii pentru a
ilustra aceste relaţii, pentru a înţelege caracterul fiecărui personaj şi
analiza ideile principale şi secundare

56.TERMENII CHEIE INIŢIALI

Tehnică de iniţiere a cunoştinţelor;prin discuţie sau brainstorming,
elevii decid ce relaţie poate exista între aceşti termeni

57.TURNEELE ÎNTRE ECHIPE

Metodă ce presupune învăţarea prin cooperare şi apoi aplicarea
individuală a celor învăţate într-un joc competitiv.
 58.TURULGALERIEI

Se realizează un produs, se afişează, se derulează turul (cu sarcina

ca la final să se îmbunătăţească propriul produs, pe baza ideilor preluate
de la colegi) Turul galeriei
Presupune evaluarea interactivă şi formativă a produselor realizate de
grupul de elevi.
În grupuri de 3 sau 4, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate
finaliza într-o diagramă. Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.
La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a
examina şi a discuta fiecare produs.
După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin
comparaţie cu celelalte
Fiecare dintre metodele prezentate înregistrează avantaje şi dezavantaje,
important fiind însă momentul ales pentru desfăşurarea lor.
Pedagogul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a
alege ceea ce ştie că se poate desfăşura în propriul colectiv de elevi.

BIBLIOGRAFIE :

Neacşu, Ioan- Motivaţie şi învăţare, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1978,

Bucureşti
Sălăvăstru, Dorina- Psihologia educaţiei, Ed. Polirom, 2004, Iaşi
I. Jinga, I. Negruţ – Invăţarea eficientă, Ed. Editis, Bucureşti 1994
Petty, Geoff, Profesorul azi. Metode moderne de predare, Editura Atelier
Didactic, Bucureşti, 2007

Prof.inv.primar si pescolar :
Badulescu Constanta Margareta
Scoala cu cls.I-VIII NR.1 Alunis