Insuficienta Cardiaca Cronica

INSUFICIENȚA
CARDIACĂ
-algoritm de diagnostic și tratament-
Dr. Roșca Ciprian Ilie

Prof. Univ. Dr. Lighezan Daniel Florin
Dr. Morgovan Adina
INSUFICIENȚA CARDIACĂ -algoritm de diagnostic și tratament-
Importanț
a
Definiții
M. Cowie, Essential of Heart Failure,, Wiley Blackwell, 2013
(adaptate după)
1933 Thomas Lewis – o condiție în care
2013 – Go și colab:
inima ratează evacuarea
documentarea sau raportarea decătre
medic a oricărora dintre următoarele
conținutului săusimptome
într-un mod clinice ale
insuficienței cardiace descrise ca dispnee neobișnuită la
adecvat
exerciții ușoare, dispnee recurentă survenită în poziție
1983 – Denolin, Kuhn, Krayenbuehl, Loogen, Reale: …un stadiul, oricărei
culcată, retenție hidrică, sau descrierea de raluri,
boli cardiace,
1988
distensie
1950
– Jay Cohn:în un sindrom
care
o stare
a jugularelor,
– Paul Wood: contrar
careunei
în edem în
inimacare
pulmonarestedisfuncția
umpleri laineficientă
examinarea
cardiacă
ventriculare
clinică
în
1980
1995 sau
menținerea
– –ESC: este
simptome
edem
Braunwald: oasociată
adecvate pulmonar
unei cu
de evacuarea
stare reducerea
la
circulații cardiacă
fiziopatologică
insuficiență toleranței
cardiacă,
examinarea
adecvate este
înradiologică
care o
evidențe
pentru
la efort,
scăzută
anormalitate
obiective
pulmonară.
susținerea sau
ale ofracție
în incidență
care inima
adisfuncției
funcției
Onecesităților crescută
este
cardiace
cardiace
de ejecție acare
incapabilă înaritmiilor
șieste
scăzută
organismului să pompeze
responsabilă
răspund
fără
ciuda unorla
evidențe
ventriculare
sânge
pentru
clinice la
tratamentul
presiuni aleununei
de debit și diminuarea
imposibilitateaadecvat
insuficiențe
țintit
umplere speranței
pentru
inimii
cardiace
alsatisfăcătoare
insuficienței pompa de sângele
de asatisfacerea
nu poate
cardiace viață la un
fi calificată
cerințelor
debit
ca fiind tisulare cu
proporțional
insuficiență normal funcționale
cerințele
cardiacă metabolismului tisular
După modul de
clasificări
instalare /
manifestare
ACUTĂ
CRONICĂ
CRONICĂ COMPENSATĂ
CRONICĂ DECOMPENSATĂ
După „cordul”
clasificări
afectat
După partea afectată

ciclului cardiac
clasificări
Tipul cu FEVS cu FEVS cu FEVS
I.C. scăzută „intermediară” păstrată
1 simptome ± semne
2 FEVS sistolică
40%<FEVS<49 FEVS
<40% % ≥50%
3 - sau
1. peptide natriuretice
criteriul
2. cel puțin unul dintre

diastolică
următoarele:
a. boală cardiacă
structurală relevantă
(HVS/HAS)
b. disfuncție diastolică
Fiziopatologie
FEVS Fiziopatologie
60% mecanisme compensatorii
modificări secundare
20%
timp (ani)
asimptomatic simptomatic
index event
modificări secundare:
-remodelarea VS neurohormonii:
- contractilității - activității SNS endoteliul:
- hipertrofie - activării -vasoconstri
- apoptoză sistemului renină- cție
- fibroză angiotensină - NOS/ROS
- sintetaza NO - endoteline - modificări
- specii reactive de - ANP/BNP structurale
oxigen - citokine - citokine
- tulburări
electrofiziologice insuficiență cardiacă
„Chintesența practicii cardiovasculare este

detecția timpurie a insuficienței cardiace”
Sir Thomas Lewis (1933)
Modificat după Goldman L, Schafer A, Goldman`s Cecil Medicine, 24th edition, Elsevier, pag 295
Simptome Semne
Tipice: Mai specifice:
- dispnee - presiune jugulară crescută
- ortopnee - reflux hepatojugular
- dispnee paroxistică - zgomot de galop (Zg 3)
nocturnă - șoc apexian lateralizat
- scăderea toleranței la
efort
- fatigabilitate
- somnolență
- creșterea timpului necesar
recuperării după efort
- edeme la nivelul gleznelor
Mai puțin tipice: Mai puțin specifice:
- tuse nocturnă - creștere în greutate
- wheezing (>2Kg/săpt)
- balonare - scădere în greutate (în IC
- pierderea apetitului avansată)
- confuzie (mai ales la - cașexie
vârstnici) - raluri de stază
- depresie - scurtarea inspirului
- palpitații - matitate la percuția
- amețeală bazelor pulmonare
- bendopnee (dispnee la - tahicardie
aplecarea în față) - puls neregulat
- tahipnee
- dispnee Cheyne-Stokes
- hepatomegalie
- ascită
- extremități reci
- oligurie
- presiunea pulsului scăzută
copiat și adaptat după 2016 ESC Guidelines for diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure
palid cianotic icteric

Recomandări de teste diagostice în insuficiența cardiacă Casă Nivel
Evidență
Următoarele teste diagnostice sunt recomandate/trebuie considerate pentru abordarea inițială a pacienților
nou diagnosticați cu IC:
- hemoleucogramă
- Na, K
- uree, creatinină (cu calcularea RFG)
- GOT/GPT, bilirubină, gama GT I C
- glicemie, HbA1c
- profilul lipidic
- TSH, FT4
- feritină, CTLFe
- peptidele natriuretice IIa C
EKG (pt determinarea ritmului cardiac, frecvenței cardiace, morfologia QRS, durata QRS, alte anomalii
relevante) – necesar atât pentru planificarea/stabilirea și monitorizarea tratamentului I C
Proba de efort:
- recomandată ca parte intergrantă a evaluării pentru transplant cardiac și/sau suport mecanic I C
cardiocirculator
- ar trebui considerată pentru optimizarea prescripției de tratament (exercițiu fizic și medicație) IIa
- ar trebui considerată pentru evaluarea dispneei de cauză neclară IIa C
- ar putea fi folosită pentru determinarea ischemiei miocardice reversibile IIb
Radiografia toraco-pulmonară I C
Măsurarea ecografică a calibrului și excursiei respiratorii a VCI IIb C
Ecografia pulmonară poate fi considerată pentru confirmarea congestiei pulmonare și a efuziunilor pulmonare
IIb C
la pacienții cu IC acută
Cateterizarea inimii drepte:
- indicată la pacienții ce sunt evaluați pentru transplantul cardiac și/sau suport mecanic ventricular
I C
(cardiocirculator)
- ar trebui considerată la pacienții cu suspiciune ecocardiografică de HTP cu scopul confirmării ei și a studiului
reversibilității ei IIa
C
- poate fi considerată la pacienții ce rămân sever simptomatici în ciuda tratamentului optim maximal și/sau a IIb
acelora la care statusul hemodinamic este neclar
Biopsia endomiocardică ar trebui considerată la pacienții cu IC rapid-progresivă în ciuda terapiei standard a IC
atunci când poate fi posibil existența unui diagnostic specific IIa C
adaptat după 2016 ESC Guidelines for diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure
Peptidele natriuretice:
-eliberate în circulație de structuri de la nivelul inimii, rinichilor și
ale SNC
- acțiunea ANP și BNP este similară
- alte peptide natriuretice: tipul C al peptidului natriuretic,și
urodilatinul
- BNP-ul are un efect antagonizant puternic al angiotensinei II la
nivelul tonusului vascular, secreției de aldosteron, reabsorbției
tubulare a Na
- nesiridul – BNP sintetic recombinat
Surse de creștere a peptidelor natriuretice: (după ghidul ESC de Insuficiență Cardiacă 2016
–tabel 12.3)
1. vârsta înaintată 1. insuficiența cardiacă
2. accidentul vascular cerebral ischemin 2. sindrom coronarian acut
3. hemoragia subarahnoidiană 3. embolia pulmonară
4. disfuncția renală 4. miocardite Surse de creștere a CK-MB
5. disfuncția hepatică (în special ciroza 5. hipertrofia ventriculară stângă (fărăa fi limitative):
hepatică însoțită de ascită) 6. cardiomiopatia hipertrofică sau 1. miocardita
6. sindroamele paraneoplazice restrictivă 2. traumatisme
7. BPOC 7. valvulopatii 3. manevre invazive
8. infecțiile severe (incuzând pneumonia 8. boli cardiace congenitale 4. cateterismul cardiac
și sepsa) 9. tahiaritmii atriale și ventriculare
5. intervențiile chirurgicale pe
9. arsuri 10. contuzia cardiacă
cord
10. anemia 11. cardioversia
11. anomalii metabolice sau hormonale 12. șocul defibrilatoarelor implantabile 6. efortul fizic intens
13. proceduri chirurgicale implicând cordul
14. hipertensiunea pulmonară
Surse de creștere a troponinelor Surse de creștere a CK (fără a fi

cardiace (altele decât infarctul limitative):
miocardic):
Surse de creștere a D-dimeri (fără 1. boli musculare
a fi limitative): 2. traumatisme ce implică
Cardiac:
1. tromboze acute musculatura scheletică
1. miocardita
intravasculare 3. efort fizic
2. disecția de aortă 2. neoplazii
3. boala valvulară aortică 4. etanolul
3. inflamații
4. trombembolia pulmonară 5. convulsiile
4. infecții
5. cardiomipatia hipertrofică 6. injecțiile intramusculare
5. necroze
6. boli infiltrative cu afectare 6. disecție de aortă 7. trombembolismul pulmonar
cardiacă 7. pacienți spitalizați pt o lungă 8. sindromul de apertură
7. insuficiența cardiacă congestivă perioadă de timp toracică
8. tulburările de ritm 8. pacienți traumatizați
9. sarcină
Non-cardiac:
1. insuficiența renală
2. boli neurologice acute
3. pacienți aflați în stare critică
4. arsuri
copiat după 2016 ESC Guidelines for diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure
Medicația insuficienței cardiace cronice
Aquareticele (vaptanii)
-inhibitori de vasopresină, prin legarea de receptorul AVP-2 de la nivel
renal
- au ca rezultat o diureză hipotonă
- tolvaptanul
Controlul frecvenței ventriculare
Controlul ritmului cardiac
Anticoagularea
Terapia cu dispozitive
Copiat din https://www.slideshare.net/medicaldump/heart-failure-8103974, accesat 06 aprilie 2017

Transplantul cardiac
Insuficiența cardiacă cu FE
păstrată și IC cu FE moderată
(mid-range)
Insuficiența cardiacă acută

Copiat după Mann D., Zipes D., Libby P., Braunwald`s Heart Disease a textbook of
cardiovascular medicine, 10th edition, Elsevier Saunders, 2015 pag 494

Insuficienta Cardiaca Cronica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Insuficienta Cardiaca Cronica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSUFICIENȚA

Dr. Roșca Ciprian Ilie

1933 Thomas Lewis – o condiție în care

După partea afectată

2. cel puțin unul dintre

„Chintesența practicii cardiovasculare este

palid cianotic icteric

Surse de creștere a troponinelor Surse de creștere a CK (fără a fi

Medicația insuficienței cardiace cronice

Controlul frecvenței ventriculare

Controlul ritmului cardiac

Copiat din https://www.slideshare.net/medicaldump/heart-failure-8103974, accesat 06 aprilie 2017

Insuficiența cardiacă acută

S-ar putea să vă placă și