Secundar Matematica I Cursant PDF

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua șansă”
ARIANA-STANCA VĂCĂREŢU
MATEMATICĂ
Modulul 1
Numere
Ghidul elevului
Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri
dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării,
pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentală a programului educaţional revizuit
„A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă”– învăţământ secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”
Carmen Costina, autoare „Limba engleză”
Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”
Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”
Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”
dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”
Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Matematică

din cadrul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de
Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005 și este distribuit gratuit cursanţilor
înscriși în acest program educaţional.
Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform
sugestiilor de îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.
În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertă, layout: Elemér Könczey
Design și dtp: András Tánczos
Ilustraţii: Levente Szekeres
Corectură: Mirabela Mitrică
Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de
aplicare experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le
folosi în această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi la
secondchance@wyginternational.ro.
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri
dezavantajate”, componenta „A doua șansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării
Data publicării: februarie 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Cuprins
1. Lecþie introductivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Capitolul I. Numere naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

2. Numere naturale: comparare, reprezentare,
operaþii de bazã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
3. Ordinea efectuãrii operaþiilor cu numere naturale . . . . . 10
4. Aplicaþii cu numere naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Capitolul II. Numere întregi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

5. Comparare, reprezentare;
adunarea ºi scãderea numerelor întregi negative . . . . . . 16
6. Adunarea ºi scãderea numerelor întregi . . . . . . . . . . . . . 18
7. Înmulþirea ºi împãrþirea numerelor întregi . . . . . . . . . . . 20
8. Aplicaþii cu numere întregi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Capitolul III. Numere raþionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

9. Fracþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
10. Compararea fracþiilor ºi operaþii cu fracþii . . . . . . . . . . . 28
11. Aplicaþii practice ale fracþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
12. Fracþii zecimale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
13. Operaþii cu fracþii zecimale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
14. Numere raþionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36
15. Numere raþionale în probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
Reflecþie la final de modul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Proiecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Rezumatul modulului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Ghid de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Indexul cuvintelor-cheie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

NUMERE
Lecţie introductivă 1
De ce este important modulul „Numere”?
Din jurnalul meu… M-am trezit la ora 6 ºi un face 15 minute, apoi, pe jos, încã 5 minute… Îmi
sfert. Ar fi trebuit ca la ora 7 sã fiu la muncã, aºa bag mâna în buzunar ºi dau de cei 3 lei pe care îi
cã m-am spãlat ºi m-am îmbrãcat cu repeziciune, luasem înainte de a pleca… Îmi vor ajunge pentru
mi-am luat ºi al doilea pulover ºi mi l-am pus în a-mi cumpãra 3 cornuri ºi un iaurt în pauza de
geantã – pãrea destul de frig afarã –, am mâncat masã?… Nu am vreme sã îmi rãspund la întrebare
douã felii de pâine ºi am bãut o canã cu lapte, am pentru cã vine autobuzul. Urc repede în el, mã uit
luat 3 lei ca sã îmi pot cumpãra ceva de mâncare la ceas din nou, fac un calcul ºi mã liniºtesc… La
în pauza de masã ºi am ieºit valvârtej din casã… ora 7 voi fi pe Strada Meseriei la numãrul 10…
Trebuia sã aºtept în staþie autobuzul 30… ºi, ca de adicã în atelierul în care lucrez… Parcã ºi aud
fiecare datã când sunt în întârziere, autobuzul nu vocea maistrului: „Azi vei avea de fãcut 45 de pie-
vine. Mã uit la ceas… deja e ora 6 ºi 35 de se… Sper cã te-ai odihnit bine azi-noapte pentru
minute… Am sã ajung oare la timp? Autobuzul cã trebuie sã onorãm azi cele 2 comenzi!”
Reciteºte textul ºi eliminã toate numerele din text. Cum þi se pare textul în aceastã variantã?
Cum ar fi viaþa noastrã fãrã numere?
Acest modul te va ajuta sã cunoºti mai bine nume- evident, activitãþile din acest ghid. Cele 15 ore
rele ºi sã faci calcule cu ele în diferite situaþii: sã de curriculum la decizia ºcolii sunt alocate
prepari o mâncare dupã o reþetã din cartea de pentru a-þi da posibilitatea sã lãmureºti chesti-
bucate, sã calculezi dacã îþi ajung banii pentru a-þi uni ce au rãmas neclare în activitãþile de la clasã,
cumpãra un tricou, sã decizi care dintre reducerile sã aprofundezi noþiuni ºi tehnici pe care le-ai
de preþuri din magazine este mai convenabilã, sã învãþat la orele de matematicã sau, de ce nu?, sã
calculezi dacã îþi ajunge timpul pentru a ajunge înveþi tehnici ºi noþiuni noi despre numere.
într-un anume loc, sã lucrezi… Credem cã ºtii sã Ghidul este structurat pe 3 capitole: numere
faci calcule cu numerele naturale (0, 1, 2, 3, 4, naturale, numere întregi ºi numere raþionale.
5,…) dar oare sunt toate numerele naturale? Fiecare capitol conþine descrierea lecþiilor cores-
Parcurgând acest modul, vei afla ºi despre „altfel punzãtoare ºi se finalizeazã cu o activitate care îþi
de numere” ºi vei putea face calcule cu acestea va da posibilitatea sã verifici progresul pe care l-ai
pentru a rezolva probleme diferite. fãcut. La finalul ghidului ai sã gãseºti o fiºã pentru
Vei studia acest modul pe parcursul a 50 de reflecþia de modul, informaþii referitoare la proiec-
ore alocate în cadrul curriculumului trunchi tele acestui modul, rezumatul modulului, un ghid
comun ºi a 15 ore de curriculum la decizia de studiu ce te va ajuta în pregãtirea evaluãrii de
ºcolii. În cele 50 de ore vei parcurge lecþiile ºi, modul ºi indexul cuvintelor-cheie.
De ce este important acest ghid?

El te va conduce în activitãþi care te vor sprijini parcursul a 3 ore ºi este structuratã pe trei fa-
în învãþare ºi este un instrument util în vederea ze/etape: faza de familiarizare cu problema, cea a
achiziþionãrii rapide a unor tehnici de lucru. achiziþiilor noi ºi cea a aplicãrii în contexte si-
În paginile ghidului vei gãsi 15 lecþii, 14 dintre mulate sau autentice. În cadrul primei faze se
ele fãcând parte din capitolele pe care le-am lanseazã problema în faþa întregii clase ºi,
menþionat anterior. Fiecare lecþie se desfãºoarã pe împreunã, veþi clarifica definiþii/noþiuni, veþi
4 MATEMATICĂ • GHIDUL ELEVULUI

repeta noþiunile deja învãþate. Faza a doua este, a 2-3 activitãþi ce presupun, de fapt, rezolvãri de
de fapt, dedicatã structurãrii problemei ºi veþi exerciþii ºi probleme. Exerciþiile ºi problemele
lucra individual, în perechi, în grupuri mici sau, propuse te vor ajuta sã descoperi „aproape”
câteodatã, toþi împreunã, pentru a rezolva proble- singur Lumea Numerelor. Spunem „aproape
ma. În timp ce lucraþi, veþi împãrtãºi idei, veþi singur” deooarece cadrul didactic de matematicã
cãuta modele de rezolvare, veþi face presupuneri. va fi lângã tine pentru a te sprijini – atunci când
Ultima fazã este cea a aplicãrii noilor achiziþii în vei avea nevoie. Ideile matematicii sunt îmbrãcate
alte contexte, a reflecþiei. Pe parcursul acestei eta- în exerciþii ºi probleme interesante. Sperãm ca
pe vei dobândi deprinderi de a utiliza ideile ºi aplicaþiile propuse, majoritatea lor fiind puse în
tehnicile care au rezultat prin explorarea proble- context, sã te ajute sã înþelegi ºi sã reþii mai uºor
mei. Fiecare fazã a lecþiei este construitã pe baza conceptele ºi regulile matematicii.
Pentru a înþelege mai bine ideea pe care încercam sã o exprim,

am sã dau un exemplu.
Ieri, patru prieteni ºi-au cumpãrat fiecare câte o franzelã micã.
Toate franzeluþele erau la fel. Mihai ºi-a tãiat franzela în 4 felii
egale ºi a mâncat 3, Corina a tãiat-o în 5 felii egale ºi a mâncat 4,
Maria a tãiat-o în 10 felii egale ºi a mâncat 9, Sami a tãiat-o în 20
de felii egale ºi a mâncat 17. Cine a mâncat mai multã pâine? De
unde ºtii?
Pentru a rezolva aceastã problemã, poþi folosi ce materiale
doreºti: hârtie cu pãtrãþele, calculator, cercuri din hârtie… De
fapt, vei lucra cu fracþii: vei gãsi o modalitate de a le reprezenta,
vei efectua operaþii cu fracþii ºi le vei compara. Problema este
doar un pretext pentru înþelegerea fracþiilor ºi operarea cu ele.
În paginile acestui ghid, vei întâlni simbolurile:

Simbol Semnificaþie Simbol Semnificaþie Simbol Semnificaþie
include pagina în utilizeazã computerul
informaþie nouã
portofoliu ºi resurse web
se recomandã sã
ar fi util sã îþi
rezolvi sarcina de proiect
reaminteºti
lucru în caiet
Ce știu?
Rezolvã problemele de mai jos în caietul tãu. Dupã ce ai terminat, comparã rezultatele
pe care le-ai obþinut cu rezultatele colegilor tãi.
1. Am intrat în supermarket ºi aveam 16 lei. Am luat o pâine de

2 lei, o cutie cu margarinã de 4 lei ºi am vãzut un tricou – pe
care mi-ar fi plãcut sã-l am – cu 11 lei. Îmi ajung banii ºi pentru
tricou?
2. Vecina mea, Ana, doreºte sã plece în concediu în Grecia sau

în Tunisia. A cumpãrat ziarul Piaþa de la A la W ºi m-a rugat sã o
ajut sã decidã la ce hotel sã se cazeze. „Ciudatã rugãminte!…
Cum pot eu sã o ajut în alegerea hotelului?!” – m-am întrebat ºi
apoi i-am adresat întrebarea cu voce tare. „Foarte simplu – mi-a
rãspuns ea – te rog sã-mi scrii ofertele de preþ din ziar în ordinea
crescãtoare a preþului.” Imagineazã-þi cã eºti vecinul Anei ºi cã
vrei sã o ajuþi. Scrie lista ofertelor din ziar în ordinea crescãtoare
a preþurilor în caietul tãu.

Reflecţie
Marcheazã cu × cãsuþele prin care afirmaþiile 1, 2, 3, 4
devin adevãrate.
1. Sunt pus în situaþia de a face calcule cu numere când:

o fac cumpãrãturi; o citesc ziarul;
o mã uit la televizor; o lucrez;
o îmi planific timpul; o îmi planific banii;
o altele (te rog sã specifici) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Calculez uºor cu numere dacã:

o numerele sunt naturale de la 0 la 10;
o numerele sunt naturale de la 10 la 100;
o numerele sunt naturale ºi mai mari ca 100;
o numerele sunt cu virgulã;
o numerele sunt fracþii ex.: ( 
1
4 );
o numerele sunt sub formã de procente (ex.: 20%);
o alte situaþii (te rog sã specifici) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Calculez uºor dacã în calcul sunt operaþii de:

o adunare ºi scãdere;
o înmulþire;
o împãrþire;
o alte situaþii (te rog sã specifici) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Calculez uºor:
o în minte;
o utilizând creionul ºi hârtia;
o utilizând calculatorul.
5. Completeazã propoziþia: Aº dori sã învãþ despre numere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..........................................................................

Numere naturale I
Parcurgând acest capitol, vei fi capabil:

• să scrii și să citești numere naturale;
• să compari și să ordonezi numere naturale;
• să reprezinţi pe axă numere naturale;
• să efectuezi calcule cu numere naturale;
• să rezolvi probleme cu numere naturale.

NUMERELE NATURALE
Numere naturale: comparare,

reprezentare, operaţii de bază 2
Pentru început…
1. ªtiaþi cã?
Din ceea ce arheologii au descoperit, se pare cã matematica a precedat scrisul. Un mod
simplu de reprezentare a numerelor, folosit în Orientul Mijlociu cu peste 5 000 de ani în
urmã, este cel cu ajutorul rãbojurilor.
Reprezentarea numerelor a evoluat de-a lungul timpului în sensul simplificãrii ºi

concentrãrii scrierii. Cum credeþi cã s-ar fi scris, în Orientul Mijlociu, acum 5 000 de ani,
numãrul 11? Discutaþi.
2. Scrie 5 motive pentru studiul numerelor. Listeazã 10 meserii în care este necesar sã
lucrezi cu numere.
Dacã þi-a plãcut aceastã activitate, îþi sugerez sã o dezvolþi prin proiectul „Numere în
meserie”, a cãrui descriere o gãseºti la pagina 44 a acestui ghid.
Numerele naturale sunt: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6… Cele trei puncte scrise dupã cifra 6 aratã cã
ºirul numerelor naturale continuã, fãrã a se termina vreodatã. Mulþimea numerelor
naturale se noteazã cu N.
Cele patru operaþii de bazã cu numere naturale sunt:

(+) adunarea (de ex.: 3 + 6 = 9), (–) scãderea (de ex.: 6 – 3 = 3),
(·) înmulþirea (de ex.: 3 · 6 = 18) ºi (:) împãrþirea (de ex.: 6 : 3 = 2).
Numãrul natural b divide numãrul natural a sau numãrul natural b este divizor al
numãrului natural a dacã existã numãrul natural c astfel încât a = c · b. De exemplu, 3
este divizor al lui 21 pentru cã 21 = 7 · 3.
Numãrul natural a este mai mare sau egal decât cu numãrul natural b (ºi scriem a ≥ b) dacã
existã c un numãr natural astfel încât a = b + c. De exemplu, 8 ≥ 6 pentru cã 8 = 6 + 2.
Dacã a ≥ b, atunci spunem ºi cã b este mai mic sau egal cu a ºi scriem b ≤ a.
Axa numerelor naturale este:
Fiecãrui numãr natural îi corespunde un punct pe axã. Numerele mai mari se reprezintã
în dreapta numerelor mai mici.
Descoperă și învaţă
3. Citeºte întregul text ºi apoi citeºte doar numerele din text.
Lista monumentelor protejate de organizaþia naturale ale lumii din 1972 încurajeazã coope-
UNESCO World Heritage include 788 de mo- rarea internaþionalã pentru a pãstra aceste
numente ce sunt parte a moºtenirilor culturale monumente. Comitetul World Heritage su-
ºi naturale situate în 134 de state. Din cele 788 pervizeazã distribuirea celor peste 2.000.000
de monumente, 611 sunt monumente cultu- de dolari pe an pentru acþiuni de urgenþã,
rale, 154 sunt monumente naturale ºi 23 sunt formarea experþilor ºi încurajarea cooperãrii
monumente naturale ºi culturale. Convenþia tehnice. România este prezentã în lista mo-
asupra protecþiei monumentelor culturale ºi numentelor protejate UNESCO cu 7 poziþii:

Delta Dunãrii (anul înscrierii 1991), sate cu biserici din lemn din Maramureº (anul
biserici fortificate din Transilvania (anul în- înscrierii 1999), Fortãreaþa dacã din Munþii
scrierii 1993, anul extinderii 1999), Mãnãsti- Orãºtiei (anul înscrierii 1999). (informaþie
rea Horezu (anul înscrierii 1993), biserici din preluatã de pe site-ul web UNESCO http://portal.¬
Moldova (anul înscrierii 1993), centrul istoric unesco.org/en ºi web-site-ul World Heritage http://¬
al oraºului Sighiºoara (anul înscrierii 1999), whc.unesco.org/en)
Rãspunde la urmãtoarele cerinþe, ºtiind cã toate fac referire la numerele naturale din
textul anterior. Scrie fiecare numãr ca o sumã de cel puþin alte 2 numere naturale diferite.
Scrie numerele mai mari decât 10 ca sumã de 3, 4 ºi 5 numere naturale diferite. Scrie
numerele mai mari decât 2 ca sumã în care unul din termeni este un alt numãr natural
din text. Scrie toate numerele în ordine crescãtoare. Scrie toate numerele în ordine
descrescãtoare. Reprezintã numerele mai mici decât 30 pe axa numerelor. Rotunjeºte
numerele naturale mai mari decât 100 ºi mai mici decât decât 1000. Identificã 4 divizori
diferiþi ai numãrului 788.
4. Calculeazã mintal: 80 – 49; 48 : 3; 15 · 6; 35 + 36; 12 + 39 + 8 + 1.
Aplică
5. Citeºte textul ºi apoi, împreunã cu colegii tãi, rãspunde la
întrebãri.
Sunt iniþiatorul proiectului „Graffiti – artã ºi nu vandalism”.
Avem de fãcut un graffiti pe unul din pereþii ºcolii. Mã pregãtesc
sã merg cu prietenii mei, Tudor ºi Ana, la Braºov, la depozit,
pentru a cumpãra 58 de spray-uri de vopsea superpigmentatã la
un preþ mai mic. Un bilet de tren dus-întors costã 27 de lei, cu
mâncarea ne putem descurca cu 6 lei/persoanã ºi un spray
cumpãrat din depozit costã 14 lei. Estimeazã ºi apoi calculeazã
ce sumã trebuie sã obþin ca sponsorizare pentru a acoperi costul
drumului la Braºov. Cât ne costã spray-urile? Cu cât plãtim mai
puþin pe spray-uri, dacã un spray în magazin costã 18 lei? Cât
economism fãcând acest drum pânã la depozitul din Braºov, în
loc sã cumpãrãm spray-urile dintr-un magazin din oraºul nostru?
Este important de ºtiut cã în oraºul nostru nu avem un depozit
de spray-uri. Scrie expresia aritmeticã a calculelor fãcute pentru
a rãspunde la ultima întrebare. Aºazã toate numerele naturale
din textul problemei pe axa numerelor.
6. Temã suplimentarã
1. Calculeazã: a) 1 + 23 + 45 + 54 + 32 + 1; b) 45 – 17; c) 345 – 194; d) 63698 – 3333;

e) 4963 – 232; f) 253 + 121 – 323; g) 120 · 5; h) 3 · 5 · 20.
2. Fie numerele: 5; 12; 3; 1; 7; 17; 8; 11; 6; 13. Citeºte-le, aºeazã-le în ordine crescãtoare ºi
reprezintã-le pe axa numerelor.
Aratã cã 3 ≤ 17 ºi cã 12 ≥ 6. Aratã cã 6 este divizor al lui 12.
Rezolvã problemele:
3. Am 17 ani ºi mama m-a nãscut când avea 20 de ani. Câþi ani are mama?
4. Am ajutat-o pe vecina mea sã culeagã caise ºi, drept rãsplatã, mi-a dat 15 kg de caise. Am
preparat gem din 6 kg, am mâncat 1 kg ºi restul le-am vândut. Câþi lei am obþinut, dacã
am vândut restul caiselor la preþul de 4 lei/kg? Cât m-a costat zahãrul pentru gem dacã
am pus 1 kg de zahãr la 2 kg de caise ºi 1 kg de zahãr costã 2 lei?

NUMERE NATURALE
Ordinea efectuării operaţiilor

cu numere naturale 3
Pentru început…
1. ªtiaþi cã?
Într-unul din cele mai vechi manuale de matematicã, atribuit lui Ahmes (1700 î.Hr.),
apare urmãtoarea problemã: 7 persoane au câte 7 pisici, fiecare pisicã mãnâncã 7 ºoareci,
fiecare ºoarece mãnâncã 7 spice de orz, din fiecare spic pot rãsãri 7 plante noi. Câte
plante noi ar rãsãri? Rezolvaþi problema în grup. Ce operaþie aþi utilizat pentru rezolvarea
problemei? De câte ori? Între ce numere?
Ridicarea la putere este o altã operaþie cu numere naturale. Produsul a n factori egali cu a
se numeºte ridicarea lui a la puterea n ºi se noteazã an. Produsul a doi factori egali cu a
se numeºte pãtratul numãrului a, iar produsul a 3 factori egali cu a se numeºte cubul
numãrului a. De exemplu, pãtratul numãrului 5 este 52, adicã 5 · 5 = 25, iar cubul
numãrului 5 este 53, adicã 5 · 5 · 5 = 125. În scrierea an, a se numeºte bazã ºi n se
numeºte exponent.
Ordinea efectuãrii operaþiilor este foarte importantã în rezolvarea exerciþiilor ce presupun
mai multe operaþii diferite. Ar fi bine sã reþii regula: Parantezele – Ridicarea la putere –
Înmulþirea/Împãrþirea – Adunarea/Scãderea.
2. Citeºte textul ºi utilizeazã un calculator de buzunar pentru a rãspunde la întrebãri.

Ce se întâmplã dacã utilizezi un calculator ºi rezultatul calculului este prea lung pentru a
putea fi scris pe ecranul calculatorului? Utilizeazã un calculator pentru a efectua urmãtoarea
înmulþire: 4.000.000.000.000 · 2.000.000.000. Vei descoperi o modalitate de a scrie numere
foarte lungi utilizând puþin spaþiu. Aceastã scriere se numeºte „notaþie ºtiinþificã” sau
„notaþia E” pe calculator („E” vine de la „exponent”). Scrierea ºtiinþificã înseamnã scrierea
unui numãr ca un produs dintre un numãr de la 1 la 10 ºi o putere de-a lui 10.
Utilizeazã scrierea ºtiinþificã pentru a scrie numerele: 2.000.000; 5.000.000.000 ºi apoi
efectueazã, cu ajutorul calculatorului, înmulþirea 2.000.000 · 5.000.000.000.
3. Completeazã tabelul.
Problema Baza Exponentul Ce înseamnã Soluþia
23 2 3 2·2·2 8
32
4 2
6·6
72
43
5 2
8·8
(2 · 3)3
5 3
(2 · 5)2
Sã ne reamintim cum aplicãm ordinea efectuãrii operaþiilor. Dacã avem

de fãcut urmãtorul calcul: 8 + 4 · (10 – 7), vom proceda în felul urmãtor:
8 + 4 · (10 – 7) =8+4·3 paranteza
8+4·3 = 8 + 12 înmulþirea
8 + 12 = 20 adunarea

4. Estimeazã, calculeazã, fãrã a uita sã þii cont de ordinea efectuãrii operaþiilor, ºi aºazã
rezultatele obþinute pe axa numerelor naturale.
a) 18 + 36 : 32; b) 52 · 24 – 10 · 4; c) 289 – (3 · 5) 2 – 54; d) 8 + (2 · 5) · 34 : 9 – 89.
Aplică
5. Rezolvã, împreunã cu colegii tãi, problemele:
1. Un grup de 28 de persoane este împãrþit în mod egal, în 4 echipe. Câte persoane sunt în
fiecare echipã?
2. Leo, Vlad ºi Tudor au lucrat la o spãlãtorie de maºini pe timpul verii. Ei au primit

210 lei. Câþi lei a primit fiecare, dacã au decis sã împartã banii primiþi în mod egal?
3. 58 de prieteni s-au hotãrât sã sãrbãtoreascã majoratul Mariei într-o discotecã. Câte mese
au rezervat, dacã o masã are 8 locuri?
4. Un decorator de apartamente încaseazã 12 lei/m2 pentru a lipi

tapetul ºi 150 de lei preþ de lucrare. Câþi lei trebuie sã îi plãtesc,
dacã doresc sã tapetez doi pereþi în formã de pãtrat cu latura de
3 metri? Îþi reamintim cã suprafaþa pãtratului de laturã L este L2.
6. Estimeazã 182; 292; 112; 12 · 23; 59 · 98; 26 · 101; 71 · 69.

Calculeazã mintal: 70 – 19; 12 · 11; 120 : 4; 100 – 18; 43 + 45; 202.
Dacã aveþi conexiune internet la ºcoalã, rezolvã exerciþiile de la adresa

http://www.edhelper.com/math/order_of_operations105.htm
1. Calculeazã: a) 32 · 43; b) 27 – 256 : 43; c) 9 · (5 +3)2 – 144; d) 7 + 3 · 24 : 6

e) 9 – 5 : (8 – 3) · 2 + 6; f) 159 : (6 + 3 · 8) – 5; g) (36 – 6) : (12 + 3);
h) (36 – 3 · 4) : (15 – 9 : 3). Reprezintã printr-un desen expresia aritmeticã de la e).
Desenul va conþine obiecte din viaþa realã ºi cifre.
2. Un parchetar încaseazã 20 de lei/m2 pentru a pune parchet. Dacã el pune parchet într-un
hol în formã de pãtrat cu o lungime de 6 m ºi oferã o reducere de 25 de lei la aceastã
lucrare, cât va fi costul lucrãrii?
3. Vasile i-a cerut Mihaelei 32 de lei pentru piese ºi 10 lei/orã pentru repararea maºinii.
Dacã el a lucrat 3 ore pentru a repara maºina, cât are Mihaela de plãtit?
4. O firmã de catering cere pentru organizarea unei mese 50 de lei plus 20 de lei/persoanã.
Cât trebuie sã plãtesc firmei dacã la petrecere participã 35 de persoane ºi beneficiez de o
reducere de 100 de lei?
5. Un grãdinar încaseazã 8 lei/m2 pentru a monta gazon. Dacã o gradinã are forma unui
pãtrat cu latura de 15 m, cât va încasa grãdinarul pentru a acoperi cu gazon grãdina?
6. ªase persoane vor împãrþi în mod egal consumaþia pe care au fãcut-o într-un club. Cât va
avea Anca de plãtit, dacã întreaga consumaþie a fost de 150 de lei ºi are un cupon de
reducere în valoare de 8 lei?
7. Dana mãnâncã la cantinã, ºi prânzul o costã în fiecare zi 4 lei. Cât trebuie sã plãteascã
pentru o cartelã sãptãmânalã? Dar pentru una lunarã? Stabileºte o formulã de calcul.

NUMERE NATURALE
Aplicaţii
cu numere naturale 4
Pentru început…
1. Despre rezolvarea problemelor
„Fiecare problemã pe care am rezolvat-o a devenit o regulã pe
care am utilizat-o mai târziu în rezolvarea altor probleme.” (René
Descartes – filosof ºi matematician francez 1596 – 1650)
Gândiþi-vã la etapele parcurse pentru rezolvarea problemelor din
cadrul lecþiilor 2 ºi 3. Discutaþi ºi stabiliþi care sunt etapele de
rezolvare a unei probleme.
2. Gãseºte-þi perechea ºi aliniazã-te!

Vei primi o „carte de joc” dintr-un pachet de cãrþi de joc mai
special. De data aceasta, cãrþile de joc nu sunt aºi, dame, regi sau
valeþi, ci conþin exerciþii numerice. În setul de cãrþi de joc sunt
câte douã cãrþi care au aceeaºi valoare, adicã rezultatul
exerciþiilor de pe cele douã cãrþi este acelaºi. Vei avea de aflat
valoarea cãrþii de joc pe care ai primit-o ºi apoi va trebui sã îþi
gãseºti perechea. Dupã ce toþi elevii din clasã ºi-au gãsit
perechea, vei scrie valoarea cãrþii pe partea nescrisã a acesteia ºi,
împreunã cu colegii tãi, veþi realiza o linie valoricã, aºezându-vã
într-un rând în ordinea crescãtoare a valorilor cãrþilor de joc.
Un exemplu de douã cãrþi de joc cu aceeaºi valoare este
urmãtorul:
72 + 3 – (5 + 10) + 13 · 2 8 + (9 · 7) – 82 : 8
3. Citeºte textul ºi rãspunde împreunã cu colegii tãi cerinþelor din text. Reflectaþi împreunã
asupra etapelor parcurse pentru rezolvarea problemei.
Am gãsit o ofertã specialã (în lei vechi) în ziar ºi m-am hotãrât sã merg la cumpãrãturi.
Doresc sã cumpãr 2 cutii de detergent la 500 de grame, 2 cutii termorezistente, 20 de

bucãþi de bureþi de vase, 20 de bucãþi de hârtie igienicã, un lighean ºi 2 seturi de
condimente. Aproximeazã suma de bani de care am nevoie pentru a cumpãra produsele
enumerate mai sus. Calculeazã suma exactã pe care o voi plãti. Cât voi primi rest dacã
plãtesc cu o hârtie de 50 de lei noi?
Citeºte toate preþurile din ofertã ºi scrie-le apoi în ordine descrescãtoare.

Aplică
4. Rezolvã problema împreunã cu colegii tãi.
Echipa de majorete pe care o antrenez a fost invitatã la
Campionatul European de Majorete. Este o recunoaºtere a valorii
echipei, dar participarea la campionat înseamnã ºi un efort
financiar mare. Va trebui sã gãsesc ºi niºte sponsori. Am început
prin a-mi pregãti o listã cu tot ceea ce ar fi necesar pentru a
onora participarea noastrã la campionat cum se cuvine.
Pentru fiecare membrã a echipei trebuie cumpãrate: un costum
nou, adicã: o bluzã (aproximativ 15 lei), o fustã (aproximativ 17
lei), o pereche de cizme (aproximativ 70 de lei), o pereche de
adidaºi (depinde de marcã, dar hai sã spunem 50 de lei), 3
perechi de ciorapi (o pereche costã aproximativ 4 lei), 2 perechi
de ºosete albe (o pereche costã aproximativ 2 lei), o pereche de
cercei – toate fetele trebuie sã aibã cercei identici (aproximativ 2
lei), 3 elastice de pãr (1 bucatã costã 1 leu). Ar mai trebui sã
refacem pompoanele, ceea ce înseamnã cã ar trebui sã cumpãrãm
panglici de hârtie (dintr-o rolã se pot confecþiona douã pompoane
ºi costã 2 lei) ºi bandã adezivã groasã (o rolã e suficientã pentru
20 de pompoane ºi costã 2 lei). Vã rog sã mã ajutaþi sã calculez cât
este costul echipamentului de concurs pentru una dintre majorete
ºi cât costã echipamentul pentru întreaga echipã, dacã în echipã
sunt 30 de fete. Estimaþi ºi apoi calculaþi suma pe care ar trebui sã
o obþin ca sponsorizare pentru a achiziþiona bluzele, fustele ºi ciz-
mele pentru toate fetele din echipã ºi suma pe care ar trebui sã o
cheltuiascã fiecare fatã pentru restul obiectelor din echipament în
condiþiile în care obþin sponsorizarea.
5. Verificã-þi progresul!
Realizaþi o brainstorming pentru a rãspunde la întrebãrile: Ce înseamnã progres?
De ce e util sã ne verificãm progresul?
Rezolvã exerciþiile ºi problemele de mai jos.
1. Scrie semnul „≥” sau „≤”, astfel încât urmãtoarele afirmaþii sã fie adevãrate:
a. 19 … 12;
b. 83 … 75;
c. 101 … 111;
d. 2050 … 2500.
2. Câte sute are numãrul:

a. 745;
b. 3657?
3. Completeazã urmãtoarele propoziþii:

– Numãrul …… este cu 3 mai mare decât 15.
– Numãrul …… este cu 26 mai mic decât 78.
– Numãrul …… este de 5 ori mai mic decât 20.
– Numãrul …… este de 15 ori mai mare decât 24.
4. Subliniazã rãspunsul corect:

4 + 2 · 3 este
a. 18 b. 10
c. 8 d. 12.
29 + 2 · 33 : 6 este:
a. 139 b. 32
c. 38 d. 46.

5. Subliniazã numerele din textul urmãtor:
„Speranþa de viaþã a românilor e sub 70 de ani, cu 10 – 15 ani mai micã decât în þãrile
Uniunii Europene. (…)
De ce mor românii:
1) Boli cardiovasculare (735 decese la 100.000 de locuitori);
2) Cancerele (203 decese la 100.000 de locuitori);
3) Bolile aparatului digestiv (70 decese la 100.000 de locuitori);
4) Bolile aparatului respirator (63 decese la 100.000 de locuitori).
5) Accidentele au reprezentat a cincea cauzã de deces în România în anul 2004,
înregistrându-se 62 de decese la 100.000 de locuitori.”
(articolul „Românii trãiesc cu 15 ani mai puþin ca occidentalii”, din ziarul Libertatea
nr. 4774, din 22 august 2005)
Citeºte numerele pe care le-ai subliniat.
6. Distanþa de la Cluj-Napoca la Budapesta este de 480 km. Dacã microbuzul parcurge

aproximativ 80 km într-o orã, estimeazã câte ore dureazã cãlãtoria.
7. Vasile lucreazã ca voluntar la un centru pentru copii. El trebuie sã cumpere 14 tricouri

pentru echipa de volei a centrului. La magazinul Tineret, un tricou costã 12 lei. La
magazinul Kervelo un tricou costã 16 lei, dar în aceastã perioadã magazinul are o ofertã
specialã: dacã cumperi 3 produse, unul dintre produse este gratis. Vasile doreºte sã
cheltuiascã cât mai puþin. De la care magazin sã cumpere tricourile? Argumenteazã-þi
rãspunsul.
6. Completeazã fiºa de autoevaluare.
1. Am învãþat despre numerele naturale cã: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..........................................................................
2. Calculez corect valoarea unei expresii cu numere naturale dacã în expresie apar
operaþiile: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Paginile . . . . . . . . . . . . din portofoliu ºi paginile . . . . . . . . . . . . din caiet demonstreazã

afirmaþiile mele de la 1 ºi 2.
4. Am încã dificultãþi cu: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..........................................................................
5. Cred cã întâmpin aceste dificultãþi pentru cã: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..........................................................................
..........................................................................

afirmaþiile mele la 4 ºi 5.
7. Am contribuit la activitãþile în perechi/pe grupe/cu întreaga clasã atunci când:

..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................

Numere întregi II

• să scrii și să citești numere întregi;
• să compari și să ordonezi numere întregi;
• să reprezinţi pe axă numere întregi;
• să efectuezi calcule cu numere întregi;
• să rezolvi probleme cu numere întregi.

NUMERE ÎNTREGI
Comparare, reprezentare; adunarea

și scăderea numerelor întregi negative 5
Pentru început…
1. Despre numere: „Dumnezeu a fãcut numerele naturale; toate celelalte numere sunt
rezultatul muncii omului.” – Leopold Kronecker, matematician (1823 – 1891).
„Natura nu numãrã ºi nici numerele naturale nu apar în naturã. Omul a creat toate
numerele, în ciuda celor spuse de Kronecker.” – P. W. Bridgman, matematician ºi fizician
(1882 – 1961), laureat al Premiului Nobel pentru fizicã în 1946.
Comentaþi citatele de mai sus.
2. Citeºte textele de mai jos ºi împreunã cu colegul tãu rãspunde
cerinþelor.
Priviþi hotelul din imagine. Proprietara lui doreºte sã introducã
un lift care sã îi transporte pe turiºti la fiecare etaj (pânã la etajul
4) ºi în discoteca, barul ºi parcarea aflate în cele douã nivele din
subsolul hotelului. Desenaþi în caiete panoul de comandã cu
butoanele pentru lift. Scrieþi pe fiecare buton numãrul etajului.
Registrul de casã al firmei A & V pentru data de 30 octombrie se prezintã astfel:

Nr. Nr. Simbol cont
Nr. act casã Explicaþii Încasãri Plãþi
crt. anexã corespondent
Report/ sold ziua precedentã 4000
1. Chit. 12 Achiziþie calculator 1500
2. DP 20 Salarii 2300
3. Chit. 2 Chirie 500
4. Chit. 72 Protocol 100
5. Chit. 98 Hârtie copiator 600
De reportat pagina/TOTAL X
Efectuaþi totalul pe cele douã coloane (încasãri ºi, respectiv, plãþi) ºi stabiliþi ce sumã va
avea firma de reportat pentru ziua urmãtoare (suma de reportat este diferenþa dintre total
încasãri ºi total plãþi). Refaceþi calculele pentru situaþia în care suma plãtitã la poziþia 5 ar
fi fost 700 (adicã dacã firma ar fi cumpãrat hârtie de copiator în valoare de 700 de lei).
Cum aþi reprezenta în scris suma de reportat pentru ziua urmãtoare în aceastã situaþie?
Azi, la Helsinki sunt 5 grade sub zero. Scrieþi, utilizând simboluri matematice,
temperatura aerului din Helsinki.
Numerele „sub zero” care au intervenit în cadrul activitãþii 2 sunt numere negative. Ele se
noteazã cu „minus” în faþa numãrului.
Mulþimea numerelor întregi (se noteazã cu Z) conþine numerele naturale ºi numerele negative,
adicã:…, –5, –4, –3, –2, –1, 0, 1, 2, 3, 4, 5,… Numerele negative sunt mai mici decât 0, iar
numerele pozitive sunt mai mari decât 0. Numãrul –2 este opusul numãrului 2, ºi reciproc.
Pentru a reprezenta numerele negative pe axã, ar trebui sã prelungim spre stânga axa
numerelor naturale. În aceastã situaþie, axa numerelor este reprezentatã ca în desenul alãturat:
Dacã numãrul a se aflã în stânga numãrului b (pe axã), spunem cã a ≤ b.

3. Reprezintã pe axa numerelor valorile celor mai scãzute temperaturi lunare (în °C)
înregistrate în ultimii 21 de ani la Deva
(informaþia este preluatã de pe site-ul web http://www.weatherbase.com)
Luna Ian. Feb. Martie Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Temp. –23 –19 –19 –3 2 1 6 7 –1 –5 –13 –15
Citeºte numerele din tabel. Comparã numerele 1 ºi –23; –19 ºi –13; –3 ºi –2;
–15 ºi –13; 2 ºi 1; 2 ºi –1. Aºazã valorile din tabel în ordine crescãtoare. Determinã
numãrul de unitãþi de pe axa numerelor dintre punctele reprezentate pe axã.
4. Rezolvã împreunã cu colegii tãi problemele:

Am o datorie de 50 de lei ºi, pentru a plãti consumul de energie electricã la timp, mã
împrumut cu încã 55 de lei. Care este suma totalã pe care am împrumutat-o? Dacã la
primul salariu pot achita 75 de lei din datorie, ce sumã voi mai avea de achitat?
Temperatura creºte sau descreºte în cursul zilei sau/ºi de la o zi la alta. Rãspunde în

scris, folosind reprezentarea valorilor pe axa numerelor, la urmãtoarele întrebãri:
a) cu câte grade a crescut temperatura, dacã dimineaþa au fost 3°C ºi la prânz au fost 11°C?;
b) cu câte grade a scãzut temperatura, dacã la prânz au fost 14°C ºi seara au fost 9°C?;
c) cu câte grade a crescut temperatura, dacã dimineaþa au fost –4°C ºi la prânz au fost 5°C?;
d) cu câte grade a scãzut temperatura, dacã la prânz au fost 3°C ºi noaptea au fost –2°C?;
e) cu câte grade a crescut temperatura, dacã dimineaþa au fost –20°C ºi la prânz au fost
–8°C?
Discutaþi rezultatele obþinute ºi deduceþi o regulã pentru adunarea ºi scãderea

numerelor întregi.
Adunarea a douã numere negative are ca rezultat un numãr mai mic decât ambele numere
(ex.: –3 + (–5) = –8). Scãderea unui numãr negativ înseamnã de fapt adunarea cu opusul
sãu (ex.: –4 – (–3) = –4 + 3 = –1)
Aplică
5. Calculeazã –10 + (–5);
–21 + 35;
–2 – (–9);
–1 + (–3);
–4 –(–11);
–33 – (–35);
–12 + (–17);
–21 – (–14);
–5 + 16; –2 +1; –7 + 4; –15 – (–12);
–32 – (–23); –31 + 42.
Verificã rezultatele reprezentând numerele pe axã.
Dacã aveþi la ºcoalã conexiune internet, exerseazã adunarea ºi scãderea numerelor întregi
rezolvând exerciþiile de la adresa http://www.edhelper.com/math/integers110.htm.
1. Reprezintã pe axa numerelor ºi comparã:

–4 cu –6; –5 cu –3; –2 cu 5; –3 cu –7; 2 cu –4; –5 cu –2; –5 cu 5;
4 cu 3; 2 cu 8; 2 cu –8; 0 cu –6; –8 – (–4) cu 4.
2. Calculeazã: –2 – (–14); 5 – (–3); –16 + 20; –1 + 49; (–15) + (–20); –43 + 38;
–16 + 41; 46 – (–35); 46 + (–35); –9 + (–21); –9 – (–21); –7 + (–34); –25 + 31.
Aºazã rezultatele obþinute în ordine crescãtoare. Reprezintã pe axa numerelor valorile
obþinute care sunt mai mari decât –10 ºi mai mici decât 12.
3. Rezolvã problema:
Era atât de frig afarã, încât þi se tãia rãsuflarea. Dimineaþa a debutat cu o temperaturã de
–20°C, pânã la prânz temperatura a crescut cu 5°C, iar spre searã gerul s-a lãsat din nou ºi
temperatura a scãzut cu 7°C. Ce temperaturã a fost în acea searã?

NUMERE ÎNTREGI
Adunarea și scăderea
numerelor întregi 6
Pentru început…
1. ªtiaþi cã? Introducerea conceptului de numãr negativ a fost un proces surprinzãtor de
lent. Bineînþeles cã nu putea fi vorba de numere negative, atâta timp cât nu exista
numãrul 0. Cei care ºi-au dat seama de existenþa independentã a lui 0 au fost
matematicienii Indiei, în secolul al VI-lea. Numãrul 0 reprezenta din punct de vedere
cantitativ nimicul. Pentru prima datã, „nimicul” a primit o reprezentare simbolicã.
Numãrul 0 a „ajuns” în Europa la începutul secolului al XV-lea.
Discutaþi textul. Faceþi o predicþie referitoare la perioada introducerii numerelor întregi.
Vei primi o „carte de joc” dintr-un pachet în care fiecare carte de joc conþine exerciþii
numerice. În setul de cãrþi de joc sunt câte douã cãrþi care au aceeaºi valoare, adicã
rezultatul exerciþiilor de pe cele douã cãrþi este acelaºi. Vei avea de aflat valoarea cãrþii de
joc pe care ai primit-o ºi apoi va trebui sã îþi gãseºti perechea. Dupã ce toþi cursanþii din
clasã ºi-au gãsit perechea, vei scrie valoarea cãrþii pe partea nescrisã a acesteia ºi,
împreunã cu colegii tãi, veþi realiza o linie valoricã aºezându-vã într-un rând în ordinea
descrescãtoare a valorilor cãrþilor de joc.
Un exemplu de douã cãrþi de joc cu aceeaºi valoare este urmãtorul:
–13 + 5 – (–4) +7 –3 – (–7) + (–2) +1
Adunarea numerelor întregi se efectueazã astfel: a) dacã numerele sunt ambele pozitive
sau ambele negative, se efectueazã operaþie de adunare, ºi rezultatul va fi pozitiv, respectiv
negativ, dacã numerele au fost pozitive, respectiv negative (ex.: –5 + (–3) = –8; 5 + 3 = 8);
b) dacã numerele au semne diferite, se efectueazã operaþie de scãdere, ºi rezultatul va avea
semnul numãrului mai mare în valoare absolutã (ex.: –5 + 3 = –2; –5 + 7 = 2).
Valoarea absolutã a unui numãr este distanþa pe axa numerelor dintre punctul
a numãrului –1 este 1). Valoarea absolutã a numãrului a se noteazã |a |. Scãderea

corespunzãtor numãrului ºi punctul corespunzãtor numãrului 0 (de ex.: valoarea absolutã
numerelor întregi se efectueazã dupã regula adunãrii, adicã a – b = a + (–b), unde (–b)
este opusul numãrului b.
3. Determinã valoarea absolutã ºi opusul pentru fiecare dintre numerele: –5; 10; –2; –14; 4;
–2 + (–4); 7; –5 – (–2); –3; 15; –28 + 30; 32 – 36.
Comparã ºi discutã rezultatele. Identificã o regulã (care sã nu presupunã reprezentarea
numerelor pe axã) pentru determinarea valorii absolute a unui numãr.
Aplică
4. Lucrând în grupe, rezolvaþi problema:
Am un „card de salariu” – adicã firma la care lucrez îmi vireazã
în fiecare lunã salariul în contul cardului. Mi s-a pãrut o variantã
foarte avantajoasã, mai ales cã banca mi-a oferit posibilitatea de a
cheltui mai mult decât câºtig. Ea mã crediteazã (dacã am nevoie)
cu o sumã egalã cu salariul meu pe o lunã, urmând ca mai apoi

sã returnez suma cu care am fost creditatã (ºi, evident, dobânda aferentã). Extrasul meu
de cont pe o anumitã perioadã a lunii martie arãta astfel (am notat cu „…” sumele pe care
nu pot sã le citesc de pe extras din cauza unei erori de imprimare):
Data Denumire Debit (plãþi din cont) Credit (intrãri în cont)
Sold iniþial la 1.03.2005 320
1.03.05 Dobândã sold 3
3.03.05 ATM (retragere) 120
4.03.05 Tranzacþie Oranges 286
6.03.05 Tranzacþie S&V 224
8.03.05 Alimentare automatã 50
Suma miºcãrilor … …
Sold la 9.03.05 …
Estimeazã suma plãtitã din cont ºi sumele de bani care au intrat în cont. Înlocuieºte „…”
din tabel cu valorile corespunzãtoare. Adaugã o coloanã la dreapta tabelului, coloanã ce
se va numi „Balanþã” ºi care va conþine soldul contului dupã fiecare transfer de sumã în
ºi din cont. Completeazã coloana pe care ai adãugat-o.
5. Calculeazã: 29 –15 + 40; –45 + (–7) + (–32); –26 + (–14) + 20;
– |–5 | + 3 –10 – (–4);

–5 + (–44) + 24; –45 + (–19) + (–1); –8 + 46 – (–4);
|–18 + 36 |; |–5 – 10 + 3 | – |–23 + 20 – 14 |;

–23 + (–7) – (–30); –24 – (–32 + 12 – 6 +7);
42 – (–17) + 30;
Verificaþi rezultatele cu ajutorul unui calculator.
1. Scrie numãrul –4 ca sumã de patru numere întregi diferite.
2. Efectueazã calculele: 2 – 34 – 14; –48 – (–32) –12; 25 – 30 + 12 – 14;

–12 + 20; –43 +12 – (–13 – 12 + 2); –12 – 46;
32 – (–42); 22 – 30 – (–27) – 9 – (–38).
3. Alegeþi 11 jucãtori din Campionatul Naþional (feminin sau masculin) de Fotbal. Punctajul
fiecãrui jucãtor din echipa ta îl vei stabili utilizând tabelul de mai jos ºi informându-te
despre activitatea jucãtorilor aleºi de tine în ultimul meci din Campionatului Naþional.
Punctajul echipei tale va fi suma punctajelor jucãtorilor.
Pentru toþi jucãtorii punctaj Pentru apãrãtori ºi portari punctaj

Nu are sancþiuni ºi a jucat întreg
Joacã tot meciul +2 +4
meciul
Joacã doar o anumitã perioadã Nu are sancþiuni ºi a jucat numai
+1 +2
din meci o perioadã din meci
Gol primit ºi recunoscut de
Gol marcat (inclusiv din penalti) +10 –1
arbitru
Pasã decisivã de gol +3
Ratarea unui penalti (unei lovituri

–5
de la 11 m)
Eliminat din joc –5
Primeºte cartonaº galben –2
Dacã þi-a plãcut aceastã problemã, îþi sugerez sã o dezvolþi prin proiectul „Divizia
punctajelor” a cãrui descriere o gãseºti la pagina 43 a acestui ghid.

NUMERE ÎNTREGI
Înmulţirea și împărţirea
numerelor întregi 7
Pentru început…
1. ªtiaþi cã existã glume cu matematicieni?!
Un matematician, un biolog ºi un fizician stau la o terasã. Cei trei beau cafea ºi se uitã la
oamenii care intrã ºi ies din casa de peste drum. Ei vãd doi oameni intrând în casã.
Timpul trece ºi, dupã o vreme, ei observã trei oameni care ies din casã. Fizicianul spune:
„Mãsurarea nu este corectã”. Biologul spune: „S-au reprodus”. Matematicianul spune:
„Dacã acum ar intra o persoanã în casã, atunci casa ar fi din nou goalã”.
Explicaþi afirmaþia matematicianului.
2. 8 + (–14); –15 – 45; –7 + (–38); –(–20 – 44); |–61 |; |80 – 21 |.

Calculeazã mintal: –40 – 22; –14 – 30; 21 – (–43); –4 + 42;
3. Mãsoarã temperatura de afarã cu ajutorul unui termometru ºi

noteazã valoarea temperaturii pe tablã. Reprezintã aceastã
valoare, în scris, pe cartonaºe separate, în cel puþin cinci moduri
(de ex.: numãrul –4 poate fi reprezentat în scris
ca –6 + 2 sau –10 + 6 sau –1 – 3 sau „minus patru” sau…).
Discutã cu ceilalþi reprezentãrile pe care le-ai scris. Câte astfel de
reprezentãri are un numãr întreg?
4. Efectueazã în scris urmãtoarele calcule: 4 + 4 + 4; (–4) + (–4) + (–4); – (–4) – (–4) –(–4);
– [(–4) + (–4) + (–4)]. Identificã modalitãþi de scriere ale exerciþiilor anterioare cu ajutorul
operaþiei de înmulþire. Prezintã ºi discutã modalitãþile identificate.
Pentru a înmulþi douã numere întregi, se efectueazã înmulþirea dintre valorile absolute
ale numerelor ºi în faþa rezultatului se pune semnul „+” dacã numerele au acelaºi semn,
respectiv semnul „–” dacã numerele au semne diferite.
De ex.:
4 · 3 = 12 Înmulþim douã numere pozitive, rezultatul este pozitiv.

| |· |–-3 | = 4 · 3 = 12; rezultatul este pozitiv pentru cã cele
(–4) · (–3) = 12 (–4) · (–3) = –4 ·
|–4 | · |3 |= 12 ºi în faþa rezultatului punem semnul minus pentru cã
douã numere au acelaºi semn.
(–4) · 3 = –12
|4 | · |–3 |= 12 ºi în faþa rezultatului punem semnul minus pentru cã
numerele au semne diferite.
4 · (–3) = –12
numerele au semne diferite.
Aceeaºi regulã este valabilã ºi pentru împãrþirea numerelor întregi; evident cã între
valorile absolute vom avea operaþie de împãrþire.
Ex: 15 : 3 = 5; (–15) : (–3) = 5; (–15): 3 = –5; 15: (–3) = –5.
Regula semnelor de la înmulþirea ºi împãrþirea numerelor întregi este reprezentatã
sugestiv în urmãtorul tabel:
·/: + –
+ + –
– – +

Aplică
5. Estimeazã ºi apoi efectueazã urmãtoarele calcule:
(–6) · (–44) (–12) · 1 41 · (–9) (–49) · 30 29 · 13 (–19) · 4
(–11) · 1 (–13) · (–7) (–18) · 14 (–19) · 15 (–2) · (–2) (–11) · 29
35 · (–48) 21 · 49 (–4) · (–31) 5 · (–39) (–3) · 13 (–6) · (–6)
(–3) · (–3) (–11) · (–10) (–12) · 12 10 · (–34) 15 · (–40) 18 · (–25)
27 : (–3) (–10) : (–5) 196 : (–14) 150 : (–3) (–44) : 2 125 : (–5)
(–35) : 7 (–120) : (–40) (–72) : 9 (–63) : (–7) 40: (–8) 55 : 11
(–38) · (–25) 14 · (–22) (–38) · 30 (–99) : (–3) 0 : (–3) (–54) : 9
35 · (–21) (–198) · 0 (–12) · 30 8 · (–22) 960 : (–32) 172 : (–43)
8 : (–8) 108 : (–6) (–51) : 3 (–14) : 14 (–154) : 11 (–240) : (–16)
Ordinea efectuãrii operaþiilor cu numere întregi este aceeaºi cu ordinea efectuãrii
operaþiilor cu numere naturale.
6. Determinã valorile urmãtoarelor expresii numerice:

[11 – (–35) · (–3) + (9)] + 25 [(–30) : (–3) + (–42)] + (–38)
(–35) + [(–37) – 1 · 15] –12 + (–32) · 31 – (–25)
26 + [(–42) – 17 · (–33) + 31] –41 – (–104) : (–2)3
–31 + 3 + (–6)2 : 4 – (–8) –21 – [(–5) · 2 + 2 · (–46)] : 2
Dacã aveþi la ºcoalã conexiune internet, rezolvã exerciþiile de la adresa

http://www.edhelper.com/math/integers113.htm.
1. Scrie numerele întregi care sã reprezinte fiecare descriere din tabel.

6 unitãþi la stânga lui 11 pe axa numerelor o creºtere de 80 de lei
20°C sub 0 120 m sub nivelul mãrii
o pierdere de 3 kg un profit de 14356 lei la o investiþie
un câºtig de 15 kg 4 unitãþi la stânga lui –5
retragere de 956 de lei de la ATM o reducere de 35 de lei
7 unitãþi la dreapta lui –15 pe axa numerelor opusul numãrului –47
Ordoneazã descrescãtor numerele întregi obþinute.
2. Ordoneazã crescãtor numerele: –75, 29, –12, –76, –14, 0, –5, 10;
–25, 7, –28, 22, 8, –27, –9, –22, 16, –16, –24;
–15, 12, 53, 60, 7, 3, 32, –38;
–43, –7, –22, 7, 23, 19, 26.
3. Alege un numãr întreg negativ. Reprezintã valoarea lui, cu ajutorul celor patru operaþii de
bazã, în cel puþin 10 moduri.
Maria doreºte sã participe la o întâlnire a reprezentanþilor unor
organizaþii de tineret din Europa de Est care se organizeazã la
Budapesta. Ea trebuie sã achite taxa de participare de 30 de euro
ºi costul drumului dus-întors cu microbuzul. Drumul pânã la
Budapesta costã 18 euro. Dacã Maria are în cont 45 de euro, ce
sold va avea dupã efectuarea plãþilor?

NUMERE ÎNTREGI
Aplicaţii
cu numere întregi 8
Pentru început…
1. Când te-ai nãscut?
Scrie pe foaie toate numerele de la 1 la 12. Rãspunde apoi în
scris, notând rãspunsul tãu lângã numãrul cerinþei.
1. Scrie numãrul care 8. înmulþeºte cu 2;
reprezintã luna în care 9. scade 40;
te-ai nãscut. 10. înmulþeºte cu 50;
2. înmulþeºte-l cu 4; 11. adunã ultimele 2 cifre
3. adunã 13; ale anului în care te-ai
4. înmulþeºte cu 100; nãscut;
5. împarte la 4; 12. scade 10500.
6. scade 200;
7. adunã numãrul care
reprezintã ziua în care
te-ai nãscut;
Rezultatul ar trebui sã fie un numãr care conþine (de la stânga spre dreapta) luna, ziua ºi
ultimele douã cifre ale anului în care te-ai nãscut. Este aceasta data la care te-ai nãscut?
Dacã nu, reia paºii pe care i-ai parcurs ºi gãseºte greºeala. Puteþi explica de ce aceastã
regulã este valabilã, indiferent de data naºterii?
Fiecare cifrã a unui numãr are semnificaþia ei. De exemplu, în cazul numãrului 367, 3
reprezintã cifra sutelor, 6 reprezintã cifra zecilor ºi 7 reprezintã cifra unitãþilor. Ca
urmare, putem scrie: 367 = 3 · 100 + 6 · 10 + 7 sau 367 = 3 ·102 + 6 ·10 + 7.
Reprezintã numãrul 91063, punând în evidenþã semnificaþia fiecãrei cifre.
2. Deseneazã ºi utilizeazã axa numerelor pentru a identifica numãrul care este:

a) cu 4 mai mare decât –1; f) cu 3 mai mic decât –1;
b) cu 6 mai mic decât 3; g) cu 8 mai mare decât –2;
c) cu 8 mai mare decât –10; h) cu 5 mai mic decât –4;
d) cu 4 mai mare decât 0; i) cu 2 mai mic decât 0;
e) cu 7 mai mic decât –4; j) cu 5 mai mare decât –8.
3. Identificã numãrul:
a) cu 10 mai mare ca –20; f) cu 400 mai mic decât 60;
b) cu 200 mai mare decât –300; g) cu 150 mai mare decât –500;
c) cu 80 mai mic decât 50; h) cu 40 mai mic decât –20;
d) cu 170 mai mare decât –700; i) cu 200 mai mare decât –200;
e) cu 70 mai mic decât –225; j) cu 50 mai mic decât –60.
4. Completeazã tabelul urmãtor:

Temperatura Diferenþa de
Temperatura
Temperatura Diferenþa de
în timpul temperaturã
Temperatura la prânz (°C)
în timpul temperaturã nopþii (°C) (°C)
la prânz (°C)
nopþii (°C) (°C) –5 0
–14 (a scãzut –4 –19
6 –8
cu 14 °C) –18 –5
4 –7 5 –7
–1 –6 3 –8

5. Determinã valorile expresiilor numerice:
(–3) · (–5) – [-3 – (–4) : (–2) + 10 – (–8) – 20] + 1;
–8 : (–2)3 – |–5 | + |21 – 48 | – |–45 –30 | : (–6);

–7 + (–24) : (6) – (–5 + 4 – 7 + 5) : 3 + (–5) · 2;
5 – (–5) + 125 : (–5) + (–6 + 4 – 12 – 24) : (–2).
Aplică
6. Lucrând în grupe, rezolvaþi problemele:
Lavinia ºi-a propus sã sarã în înãlþime 1 m, adicã 100 cm. Ea ºi-a
notat cum s-a poziþionat la fiecare sãriturã faþã de performanþa pe
care ºi-a propus-o. Dacã a sãrit mai mult cu 1 cm faþã de
rezultatul pe care ºi l-a propus, a notat +1, iar dacã a sãrit mai
puþin cu 1 cm, a notat –1. Foaia ei de hârtie arãta astfel:
–3 –2 +1 0 +2 –1
Câþi centimetri a avut cea mai înaltã sãriturã a ei?

Câþi centimetri a avut cea mai „slabã” sãriturã a ei?
Andra ºi Mihai, prietenii mei, au plecat în Statele Unite într-un turneu cu ansamblul de
dansuri populare. Primul spectacol era programat în Los Angeles. Ei au decolat la ora 4
dimineaþa din Bucureºti ºi au cãlãtorit timp de 36 de ore – cu escale la Amsterdam ºi
Alabama. La ce orã ar trebui ca organizatorii americani sã fie în aeroport pentru a-i
întâmpina pe dansatori, ºtiind cã ora localã din Los Angeles este UTC/ GMT –8 ºi ora
localã din Bucureºti este UTC/ GMT +2 (UTC înseamnã Universal Time Coordinated ºi
este termenul oficial pentru timpul mãsurat atomic, iar GMT înseamnã Greenwich Mean
Time ºi denumeºte „timpul de bazã” faþã de care toate celelalte fuse orare sunt relative ºi
este determinat de observaþiile astronomice realizate la Greenwich, Regatul Unit al
Marii Britanii).
1) Completeazã textul astfel încât afirmaþia sã fie adevãratã.

La prânz, temperatura aerului a fost de –3 °C, iar spre searã s-a rãcit foarte tare ºi au fost
–15°C, deci temperatura aerului a ………………… cu ……… °C.
2) Completeazã textul astfel încât afirmaþia sã fie adevãratã.

Te gãseºti pe axa numerelor exact în punctul care reprezintã numãrul 0. Dacã faci 7 paºi
la dreapta, apoi 8 paºi la stânga, apoi 2 paºi la dreapta, 4 paºi la stânga ºi încã 3 la
dreapta, te vei gãsi pe axa numerelor în punctul care reprezintã numãrul ……… Precizãm
cã pasul tãu are lungimea de o unitate.
a. +10 + |–20 |;
3) Subliniazã rãspunsul corect. Care dintre urmãtoarele numere este pozitiv?
d. |–5 – 25 |.
b. (–5) – (–25);
c. –(25 – 5);
4) Subliniazã rãspunsul corect. Care dintre numerele de mai jos este mai mare decât 200?
a. (–7)3; b. 142;
c. 5 ;
3 d. (–16)2.
5) Subliniazã rãspunsul corect. Rezultatul calculului [3 – 3 · (2 – 3 · 2)] : 3 este:

a. 0; b. –9;
c. 7; d. 5.
6) Subliniazã rãspunsul corect. Rezultatul calculului [10 – (- 2) 3 · 2 – 6] este:

a. 32; b. 28;
c. 4; d. 20.

7) Subliniazã rãspunsul corect. Dacã |a | = 3, care este valoarea lui a?
a. –3; b. 3;
c. 0; d. 9.
8) Rezolvã problema: Mihai are pe cardul sãu de credit suma de 300 de lei. El se pregãteºte
sã plece în vacanþã ºi face ultimele cumpãrãturi: o pereche de adidaºi cu 75 de lei, un
geamantan cu 80 de lei, 3 prosoape a 21 de lei bucata. Îºi plãteºte asigurarea la maºinã cu
156 de lei ºi abonamentul la telefon cu 99 de lei. Ce sumã are Mihai pe card dupã ce
achitã cu cardul de credit toate cele enumerate mai sus?
9) Scrie numerele întregi care sã reprezinte fiecare descriere din tabel.
7 unitãþi la stânga lui 20 pe axa numerelor o creºtere de 1200 de lei

27°C sub 0 140 m sub nivelul mãrii
o pierdere de 10 kg un profit de 238.769 lei la o investiþie
un câºtig de 15 lei 5 unitãþi la stânga lui –9
retragere de 847 de lei de la ATM o reducere de 25 de lei
9 unitãþi la dreapta lui –14 pe axa numerelor opusul numãrului –36.
1. Am învãþat despre numerele întregi: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..........................................................................
..........................................................................
2. Calculez corect valoarea unei expresii cu numere întregi dacã în expresie apar operaþiile:
..........................................................................
..........................................................................
3. Rezolv corect probleme care presupun utilizarea numerelor întregi dacã: . . . . . . . . . . . . . .

..........................................................................
..........................................................................
4. Paginile . . . . . . . . . . . . . . . . . din portofoliu ºi paginile . . . . . . . . . . . . . din caiet

demonstreazã afirmaþiile mele de la 1, 2 ºi 3.
5. Am încã dificultãþi cu: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..........................................................................

..........................................................................
7. Paginile . . . . . . . . . . . . . . . . . din portofoliu ºi paginile . . . . . . . . . . . . . . . . . din caiet

demonstreazã afirmaþiile mele de la 5 ºi 6.
8. Am contribuit la activitãþile în perechi/pe grupe/cu întreaga clasã atunci când: . . . . . . . . .

..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................

Numere raţionale III

• să scrii și să citești fracţii, fracţii zecimale, procente;
• să compari și să ordonezi numerele raţionale (inclusiv
fracţii, fracţii zecimale și procente);

• să reprezinţi numere raţionale pe axă
• sa utilizezi diferite reprezentări ale fracţiilor
• să efectuezi operaţii cu numere raţionale
• să rezolvi probleme cu fracţii, fracţii zecimale și
procente.

NUMERE RAŢIONALE
Fracţii 9
Pentru început…
1. ªtiaþi cã? „Urmãtoarea invenþie dupã numerele necesare numãrãrii a fost descoperirea
fracþiilor – acel tip de numere pe care azi le simbolizãm cu 2/3 (douã treimi), sau 22/7
(douãzeci ºi douã de ºeptimi sau, echivalent, trei întregi ºi o ºeptime). Cu ajutorul
fracþiilor nu se poate numãra – deºi 2/3 dintr-o cãmilã pot fi mâncate, dar nu pot fi
numãrate –, în schimb se pot face multe alte lucruri interesante.” (Stewart Ian, Numerele
naturii – Irealã realitate a imaginaþiei matematice, Humanitas, Bucureºti, 1999, p. 42)
Discutã cu ceilalþi citatul de mai sus ºi realizaþi împreunã o listã cu lucrurile interesante
care se pot face cu fracþiile.
2. Copiazã figurile geometrice din desenul alãturat în caiet ºi, în dreptul fiecãrui desen,
scrie în câte pãrþi este împãrþitã figura geometricã, câte dintre pãrþi sunt colorate cu gri ºi
câte pãrþi sunt albe.
3. Studiazã desenele.
Reprezintã tabelul în caiet (cu atâtea linii câte figuri sunt) ºi completeazã-l:
Numãrul de pãrþi în Scrie 

a
, unde a este numãrul
Numãrul Numãrul de pãrþi b
care este împãrþitã de pãrþi colorate ºi b este
figurii colorate
figura geometricã numãrul total de pãrþi
.
a
Discutã cu colegii semnificaþia semnului „—” din scrierea b
Numerele de forma  b , cu a ºi b numere naturale, b ≠ 0 se numesc fracþii (sau fracþii ordinare);

a
a se numeºte numãrãtorul fracþiei, b se numeºte numitorul fracþiei, iar semnul „—” se

numeºte linie de fracþie ºi semnificã împãrþirea. O fracþie se citeºte punând în evidenþã atât
numitorul (numãrul de pãrþi în care a fost împãrþit întregul), cât ºi numãrãtorul (numãrul de
pãrþi luate în considerare). De exemplu, fracþia 3 se citeºte „trei pãtrimi”.
„Un sfert” se poate scrie cu ajutorul fracþiilor ca  , o jumãtate se reprezintã ca 
4 1 1
4 2
.
4. Citeºte ºi rãspunde cerinþelor.

Citeºte urmãtoarele fracþii:
, , , , , ,  , , , , 
1 1 3 1 1 3 3 7 3 5 2
4 2 4 8 3 5 10 9 6 8 4
ºi apoi citeºte numãrãtorul ºi numitorul fiecãreia. Deseneazã un dreptunghi pentru fiecare
dintre ele ºi reprezintã-le prin colorare. Scrie sub formã de fracþie porþiunea necoloratã a

dreptunghiului pentru fiecare caz în parte. Discutã cu colegul tãu rezultatele obþinute ºi
apoi discutaþi în clasã paºii pe care i-aþi parcurs pentru rezolvarea acestei sarcini de lucru.

Camelia ºi Adrian au fãcut o prãjiturã cu mere pentru prietenii
lor care au venit în vizitã. Era prima lor încercare ºi a fost o
adevãratã reuºitã! Dupã ce fiecare s-a servit din prãjiturã,
Camelia a spus: „A mai rãmas un sfert din prãjiturã!” ºi Adrian a
replicat: „Ba nu, au mai rãmas douã optimi”. Cine are dreptate:
Camelia sau Adrian? Pentru a putea rãspunde la întrebare, am
fotografiat prãjitura rãmasã.
Douã fracþii care sunt reprezentate (în scris) diferit ºi au aceeaºi valoare se numesc fracþii
 
1 2
echivalente. De exemplu, 2
ºi 4
sunt fracþii echivalente.
6. Citeºte ºi îndeplineºte sarcinile.

În cele trei desene am reprezentat aceeaºi fracþie; scrie cele trei fracþii diferite (dar
echivalente) reprezentate de cele trei diagrame.
Gãseºte o regulã de obþinere a fracþiilor echivalente. Discutã cu colegii tãi regula pe care
ai gãsit-o.
Dacã înmulþim sau împãrþim atât numãrãtorul, cât ºi numitorul fracþiei cu acelaºi numãr
(diferit de 0), atunci obþinem o fracþie echivalentã cu fracþia datã. Dacã înmulþim numitorul
ºi numãrãtorul unei fracþii cu un acelaºi numãr n diferit de 0, spunem cã amplificãm fracþia
cu n. Dacã împãrþim numitorul ºi numãrãtorul unei fracþii cu un acelaºi numãr n diferit de
0, n fiind divizor al numitorului ºi al numãrãtorului, spunem cã simplificãm fracþia datã.
Aplică
7. Identificã valoarea lui x ºi pe cea a lui t din urmãtoarele egalitãþi:

1
= ;
x

1
=x
; 
3
=x
; 
1
=
2
; 
16
=
x
; 
3
= ;
x

1
= 
x
; 
1
=
2
; 
1
=
2
=t
.
2 8 5 10 4 12 8 x 40 5 12 4 3 15 6 x 4 x 16
Comparã rezultatele pe care le-ai obþinut cu rezultatele obþinute de colegi. Discutaþi
modalitatea pe care fiecare dintre voi a utilizat-o în rezolvarea exerciþiului.
Dacã aveþi la ºcoalã conexiune internet, exerseazã simplificarea ºi amplificarea fracþiilor

rezolvând exerciþiile de la adresa http://www.edhelper.com/math/fractions_ft105.htm.
8. Temã suplimentarã. Rezolvã problemele:
1. 4 prieteni cumpãrã o pizza ºi doresc sã o împartã în mod egal. Câte bucãþi va lua fiecare dintre
ei, dacã bucãtarul a tãiat pizza în: a) 8 pãrþi egale; b) în 16 pãrþi egale; c) în 4 pãrþi egale.
2. Marian are lipsã de calciu. Medicul i-a recomandat sã ia calciu sub formã de pastile ºi sã
bea cât mai mult lapte. Singura problemã este cã lui Marian nu-i place laptele.
De aceea, fraþii lui cautã reþete de bãuturi rãcoritoare pe gustul lui Marian care sã conþinã
cât mai mult lapte. Tudor a gãsit urmãtoarea reþetã: „Într-un pahar de 250 ml se pun
25 ml sirop de fragi, se completeazã cu lapte rãcit ºi se amestecã bine”. Daniela a gãsit
urmãtoarea reþetã: „Într-un pahar de 200 ml se pun 25 ml sirop de portocale, se
completeazã cu lapte rãcit ºi se amestecã bine”. Care dintre reþete conþine mai mult lapte?
Argumenteazã-þi rãspunsul. De cât lapte este nevoie pentru a prepara 1 l de „fragi cu
lapte”? Dar pentru a prepara un 1 l de „portocale cu lapte”?

NUMERE RAŢIONALE
Compararea fracţiilor
și operaţii cu fracţii 10
Pentru început…
1. Egalitatea de ºanse pentru femei ºi bãrbaþi în România prin fracþii
– În 2002, femeile reprezentau 
3
din numãrul membrilor corpurilor legislative ºi al
10
directorilor de instituþii publice ºi unitãþi socio-economice ºi politice.

1
– În urma alegerilor din 2004, 10
din numãrul membrilor Parlamentului României
sunt femei.
(Date preluate din Raportul Equal Opportunities for Women and Men – Monitoring Law and Practice in New
Member States and Accession Countries of the European Union realizat de Open Society Institute ºi dat
publicitãþii în mai 2005.)
,
51
Reprezintã fracþiile din textul de mai sus. Comparã fracþiile din text cu fracþia 100
care
reprezintã numãrul femeilor din totalul populaþiei României. Discutaþi despre
semnificaþia comparaþiei.
2. Citeºte textul ºi îndeplineºte sarcinile.
Corina a tãiat prãjitura în 10 pãrþi egale. Ea mãnâncã 3 bucãþi din prãjiturã ºi Marius
mãnâncã 4 bucãþi. Scrie fracþiile care completeazã afirmaþia:
Corina a mâncat ……… din prãjiturã, Marius a mâncat ……… din prãjiturã, împreunã au
mâncat ……… din prãjiturã.
Dedu care este regula de adunare a douã fracþii care au numitor comun.
3. Rezolvã problema împreunã cu un coleg ºi apoi prezentaþi

celorlalþi colegi rãspunsurile la întrebãri ºi modul în care aþi
rezolvat problema.
Ieri, patru prieteni ºi-au cumpãrat fiecare câte o franzelã micã.
Toate franzeluþele erau la fel. Mihai ºi-a tãiat franzela în 4 felii
egale ºi a mâncat 3, Corina a tãiat-o în 5 felii egale ºi a mâncat 4,
Maria a tãiat-o în 10 felii egale ºi a mâncat 9, Sami a tãiat-o în 20
de felii egale ºi a mâncat 17. Cine a mâncat mai multã pâine? De
unde ºtii? Cui i-a rãmas mai multã pâine? De ce? Dacã Sami ar fi
mâncat cu o felie în plus, ar fi mâncat cel mai mult din pâine?
Dar dacã ar fi mâncat cu douã felii mai mult?
Reprezintã pe axa numerelor fracþiile:

, ,  ,  ,  .
3 4 9 17 18
4 5 10 20 20
Ai fi putut rezolva problema utilizând aceste reprezentãri? Discutã cu colegii tãi pentru a
gãsi rãspunsul la aceastã întrebare.
Pentru a compara douã fracþii, vom þine cont de urmãtoarele:


a
b
≤ 
c
b
dacã ºi numai dacã a ≤ c (b ≠ 0); 
a
b
≤ 
a
c
dacã ºi numai dacã b ≥ c, (b ≠ 0, c ≠ 0);
pentru a compara douã fracþii care nu au nici acelaºi numitor, nici acelaºi numãrãtor, se
scriu forme echivalente ale celor douã fracþii care fie au acelaºi numitor, fie au acelaºi
numãrãtor ºi se aplicã una din regulile anterioare.

Pentru a efectua adunarea sau scãderea a douã fracþii, vom þine cont de urmãtoarea regulã:

a
b
± 
c
b
=
a±c
b
(b ≠ 0).
Dacã cele douã fracþii nu au acelaºi numitor, atunci ele se vor aduce la numitor comun,
utilizând echivalenþa fracþiilor.
Înmulþirea a douã fracþii se efectueazã astfel:


a
b
·
c
d
= 
a·c
b·d
(b ≠ 0, c ≠ 0)
ºi împãrþirea a douã fracþii se efectueazã astfel

a
b
: 
c
d
= 
a
b
· 
d
c
(b ≠ 0, c ≠ 0, d ≠ 0).
Înainte de a efectua înmulþirea ºi împãrþirea fracþiilor, simplificaþi fracþiile.
O fracþie 
a
b
se numeºte subunitarã dacã a < b.
4. Citeºte textul de mai jos ºi îndeplineºte sarcinile.

Scrie 4 fracþii subunitare diferite, utilizând numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9. Reprezintã-le pe
axa numerelor. Ordoneazã-le descrescãtor. Efectueazã patru operaþii de adunare diferite
cu fracþiile pe care le-ai scris. Efectueazã patru operaþii de înmulþire diferite cu operaþiile
pe care le-ai scris. Efectueazã patru operaþii de împãrþire diferite cu fracþiile pe care le-ai
scris. Simplificã rezultatele pe care le-ai obþinut, dacã este posibil, ºi reprezintã-le pe axa
numerelor. Împãrtãºeºte-i colegului tãu rezultatele obþinute. Discutaþi.
Aplică
5. Dacã aveþi la ºcoalã conexiune internet, exerseazã adunarea fracþiilor la
http://www.aaamath.com/fra57a-addfractld.html,
înmulþirea fracþiilor la adresa http://www.aaamath.com/B/fra66mx2.htm sau
http://www.aplusmath.com/Flashcards/fractions-mult.html,
împãrþirea fracþiilor la http://www.aaamath.com/B/fra66ox2.htm.

Ca în fiecare an, în luna mai se organizeazã Zilele ªcolii. Cu toþii, elevi ºi profesori, ne
aducem contribuþia la organizarea diferitelor momente. Maria ºi Mihai se oferã sã prepare
sucul de fructe pentru copiii care participã la acest eveniment. Ei preparã sucul
amestecând concentratul de suc de fructe cu apã. Ca sã fie siguri cã sucul va fi apreciat
de copii, Maria ºi Mihai încearcã mai multe reþete de amestec:
reþeta A: 2 cãni de concentrat ºi 3 cãni de apã rece;
reþeta B: 1 canã de concentrat ºi 4 cãni de apã rece;
reþeta C: 4 cãni de concentrat ºi 8 cãni de apã rece;
reþeta D: 3 cãni de concentrat ºi 5 cãni de apã rece. Care reþetã ar trebui utilizatã pentru
ca sucul sã aibã cel mai pronunþat gust de fructe? Care dintre reþete este cea mai ieftinã?
Dacã fiecare copil va primi o jumãtate de canã de suc ºi la eveniment vor participa 360 de
copii, calculaþi cât concentrat ºi câtã apã vor fi necesare pentru prepararea sucului
(consideraþi fiecare din cele 4 reþete). Argumentaþi-vã rãspunsul.
, , , .
3 2 1 2
1. Reprezintã fracþiile pe axa numerelor: 8 5 3 4
Scrie 2 fracþii echivalente pentru fiecare fracþie. Amplificã prima fracþie cu 5. Verificã
dacã vreuna dintre fracþii poate fi simplificatã ºi dacã da, simplificã fracþia.
 ;  ;  ;  ;  ;   ;  .
2 5 3 1 3 2 2 1 2 1 1 1 2 2 5
2. Efectueazã operaþiile: 3
+ 6 4
– 3 5
· 3 3
+ 6 3
: 6 4
+ 6
· 3 5
: 20
Stabileºte care dintre rezultate este fracþie subunitarã. Reprezintã rezultatele pe axa
numerelor.

NUMERE RAŢIONALE
Aplicaţii practice
ale fracţiilor 11
Pentru început…
1. Umor cu fracþii
Un matematician îi spune soþiei sale cã se va întoarce acasã la 12 fãrã un sfert. Ajungând
acasã la ora 3 dimineaþa, soþia lui îi reproºeazã cu nu s-a þinut de cuvânt. Rãspunsul
matematicianului a fost: „M-am þinut de cuvânt, draga mea… Doar þi-am spus cã voi veni
acasã la un sfert din 12”
Explicaþi rãspunsul matematicianului.
2. Rezolvã urmãtoarele probleme:

3
1. Determinã 5
din 60 de lei.
2. Marin are trei copii. Fiind foarte bãtrân, el ºi-a scris testamentul. Jumãtate din averea sa o
lasã soþiei, un sfert celui mai mare dintre copii, o cincime mijlociului ºi restul celui mai
mic. Ce parte din avere va primi cel mai mic dintre copiii lui Marin? Dacã averea lui
Marin este 51.000 de lei, ce sumã reprezintã moºtenirea fiecãruia?
Discutã cu ceilalþi modalitatea de rezolvare a fiecãrei probleme.
 
a a
Pentru a determina b
dintr-o cantitate n se efectueazã b
· n.
3. Determinã mintal:

1
din 20, 
1
din 60,  din 100,  din
1 1
28, 
3
din 63, 
3
din 64, 
3
din 100, 
1
din 10,
2 3 5 4 7 8 4 2
   din 50, 
2 3 20 40
5
din 25, 5
din 45, 100 100
din 300.
4. Rezolvã problemele ºi discutaþi în grup modalitatea de rezolvare a fiecãreia.
1. Punctajul maxim care poate fi obþinut la testul scris de la examenul pentru obþinerea

12
carnetului de ºofer este de 26 de puncte. Mãdãlina a obþinut 13
din punctaj.
2. Câte puncte a obþinut la test?

3
3. Într-un departament al unei firme lucreazã 32 de persoane, dintre care 8
vin la firmã cu
autobuzul. Câte persoane vin la firmã cu autobuzul?

1
4. Într-o ºcoalã sunt 798 de elevi. 2
din numãrul elevilor sunt fete. Câte fete sunt în ºcoalã?

3
10
din angajaþii unei firme nu au copii. Firma are 510 angajaþi. Determinaþi numãrul de
angajaþi care au copii.
5. Unul din cinci tineri între 16 ºi 20 de ani au condus în anul 2004
sub influenþa alcoolului – dezvãluie raportul guvernamental al
Statelor Unite ale Americii din decembrie 2004. Dacã în S.U.A.
sunt 20 de milioane de tineri cu vârste între 16 ºi 20 de ani, câþi
tineri au condus sub influenþa alcoolului în 2004? (informaþie
preluatã de pe site-ul ASAP Family
http://www.asapfamily.com/news/drive.htm)

5. Lucrând în perechi, rezolvaþi problemele:
Patronul a anunþat o creºtere salarialã de 6
100
. Dacã am un salariu de 400 de lei, cu cât
îmi va creºte salariul?
Doar doi tineri din cinci au un loc de muncã – spune un articol citat de revista Presei
On-Line dupã Cotidianul (http://www.cafeneaua.com/node/view/2407). Determinã câþi
tineri din 100 au un loc de muncã.
Fracþia 
p
100 se noteazã cu p% ºi se numeºte procent. Cuvântul „procent” provine din
limba latinã, „percent” însemnând „la fiecare sutã”.
6. Rezolvã problemele de mai jos. Discutã cu colegii modalitatea de rezolvare a fiecãrei

probleme. Stabileºte „cunoscutele” ºi „necunoscuta” în fiecare caz ºi identificã reguli de
rezolvare.
Patru stomatologi din cinci recomandã guma de mestecat fãrã zahãr. Care este procentul
de medici stomatologi care recomandã guma de mestecat fãrã zahãr?
80% din costul transportului este suportat de organizatori. Dacã contravaloarea

transportului este de 50 de lei, cât vor acoperi organizatorii din costul biletului?
Din cauza unor probleme financiare, firma a putut onora în aceastã lunã doar 80% din
salarii. Dacã am primit 320 lei, care este salariul meu lunar?
Aplică
7. Rezolvã problemele, comparã rezultatele cu colegul tãu ºi
discutã modalitãþile de rezolvare cu toþi colegii.
La alegerile pentru preºedinþie în Asociaþia TIME, 2268 persoane
au votat pentru Mirela V., 8820 persoane au votat pentru Leo T.
ºi 1512 persoane au votat pentru Vlad G. Ce procent din voturi a
avut fiecare candidat, ºtiind cã fiecare membru al asociaþiei a
votat pentru unul din candidaþi?
Dobânda oferitã de o bancã pentru depozitele în lei este 11% pe an. Ce dobândã voi primi
dupã un an, dacã depozitul meu este 500 de lei? Dar dupã 5 luni? Dar dupã 2 ani, dacã
dobânda primitã pe primul an s-a capitalizat (adicã, a fost depusã automat în cont)?

1
1. Eva cheltuieºte jumãtate din salariul ei pe mâncare ºi chirie, 25% din salariu pe haine, 12
pentru petrecerea timpului liber ºi reuºeºte sã economiseascã în fiecare an 120 de lei.
 
1 1
Maria cheltuieºte 50% din salariul ei pe mâncare ºi chirie, 3
pe haine, 12
pentru
petrecerea timpului liber ºi reuºeºte sã economiseascã în fiecare an 120 de lei.
Estimeazã cine câºtigã mai mult, Eva sau Maria? Argumenteazã-þi rãspunsul. Reprezintã
prin desen fiecare din cele douã situaþii. Calculeazã venitul anual al Evei în mai multe
moduri. Calculeazã venitul anual al Mariei.
2. O pereche de blugi costã 80 de lei la magazinul de pe strada mea. Luna aceasta,

magazinul oferã o reducere de 20%. Pot sã îmi cumpãr blugii, dacã am 60 lei?
Argumenteazã-þi rãspunsul.

NUMERE RAŢIONALE
Fracţii zecimale 12
Pentru început…
1. ªtiaþi cã procentele comunicã?!
În anii 1995, 1999 ºi 2003, România a participat împreunã cu alte þãri din lume la studiul
TIMSS (The Trends in International Mathematics and Science Study) iniþiat de Asociaþia
Internaþionalã pentru Evaluarea Rezultatelor din Educaþie. În anul 1995, elevii testaþi la
matematicã (clasa a VIII-a) din România au obþinut 474 de puncte, în 1999 au obþinut 472
puncte ºi în 2003, 475 puncte. Cel mai mare punctaj a fost obþinut de elevii din Singapo-
re: 609 puncte în 1995, 604 în 1999 ºi 605 în 2003. Pentru a interpreta corect rezultatele
obþinute de elevi, s-a fãcut un studiu (realizat de Eric A. Hanushek ºi Javier A. Luque,
http://edpro.stanford.edu/eah/papers/TIMSS.pdf) legat de condiþiile pe care le au acasã
elevii care au participat la test. Datele acestui studiu se gãsesc în tabelul de mai jos.
% elevi % elevi % elevi
% elevi % elevi
Punctaj care au care au care au
care au care au
Þara obþinut în acasã un acasã mai acasã un
acasã un acasã un
1999 calculator mult de 25 calculator
birou dicþionar
de buzunar de cãrþi (computer)
România 472 58% 68% 55% 49% 17%
Hong Kong 582 97% 78% 97% 50% 37%
S.U.A. 502 96% 87% 95% 75% 54%
Ce vã „spun” datele din tabel? Discutaþi.

Vei primi o „carte de joc” dintr-un pachet în care fiecare carte de joc conþine o problemã.
În setul de cãrþi de joc sunt câte douã cãrþi care au aceeaºi valoare, adicã rezultatul
problemelor de pe cele douã cãrþi este acelaºi. Vei avea de aflat valoarea cãrþii de joc pe
care ai primit-o ºi apoi va trebui sã îþi gãseºti perechea. Dupã ce toþi elevii din clasã ºi-au
gãsit perechea, vei scrie valoarea cãrþii pe partea nescrisã a acesteia ºi, împreunã cu colegii
tãi, veþi realiza o linie valoricã, aºezându-vã într-un rând în ordinea crescãtoare a valorilor
cãrþilor de joc. Un exemplu de douã cãrþi de joc cu aceeaºi valoare este urmãtorul:
Preþul unui kilogram de salam este de 24

Un costum costã 150 de lei. Magazinul
lei. De luna viitoare, preþul salamului va
creºte cu 
a anunþat o reducere de preþ de 20%. 1
. Cât va costa un kilogram de
Cu cât a scãzut preþul costumului? 4
salam?
3. Citeºte textul ºi îndeplineºte sarcinile.
Linia de fracþie înseamnã operaþie de împãrþire. Utilizând un calculator de buzunar,
determinã valorile urmãtoarelor fracþii prin împãrþirea numãrãtorului la numitor:
, ,  , , , , , , , ,  , ,  .
1 1 3 7 4 1 1 2 5 14 5 25 245
4 2 10 2 8 3 5 9 4 10 100 1000 100
Scrie toatele rezultatele obþinute în caiet. Lucreazã în perechi pentru a rãspunde la

urmãtoarele întrebãri: Ce au în comun toate valorile pe care le-ai obþinut lucrând cu
fracþii subunitare? Câte cifre ai obþinut dupã virgulã în fiecare caz? Ce crezi cã determinã
numãrul de cifre de dupã virgulã? Comparã scrierea fiecãrei fracþii cu scrierea valorii pe
care ai obþinut-o. Se regãsesc aceleaºi cifre? Dacã da, în ce situaþii? Crezi cã ai putea scrie
valoarea unei fracþii fãrã a utiliza calculatorul? Dacã da, în ce condiþii?

Valoarea unei fracþii ce se obþine prin împãrþirea numãrãtorului la numitorul fracþiei se
numeºte fracþie zecimalã. Fiecare cifrã dintr-o fracþie are o semnificaþie legatã de poziþia
ei în numãr. De ex.: pentru numãrul 34,56 avem 3 – cifra zecilor, 4 – cifra unitãþilor,
5 – cifra zecimilor, 6 – cifra sutimilor; numãrul se poate descompune ca sumã astfel:
 .
1 1
3 · 10 + 4 + 5 · 10
+6· 100
Numãrul 34,56 se citeºte „treizeci ºi patru ºi 56 de sutimi” sau, în limbajul curent, se
utilizeazã varianta „treizeci ºi patru virgulã cincizeci ºi ºase”. Fracþiile care au la numitor
puteri ale lui 10, 100, 1000 se scriu foarte uºor ca fracþii zecimale. De ex.:
  
3 234 45
10
= 0,3; 100
= 2,34; 1000
= 0,045.
Fracþiile zecimale se pot reprezenta pe axa numerelor.
Douã fracþii scrise sub formã zecimalã se comparã prin compararea cifrelor care ocupã
aceeaºi poziþie în cadrul numãrului. De exemplu: 2,34 ≤ 2,39 pentru cã: 2=2, 3=3 ºi 4<9.
Dacã fracþiile zecimale au mai mult de trei cifre dupã virgulã, lucreazã cu aproximãrile
lor prin lipsã; altfel spus, considerã doar primele douã cifre de dupã virgulã.
4. Citeºte textele de mai jos ºi rãspunde cerinþelor.
 , ,  , .
4 2 12 3
1. Scrie urmãtoarele fracþii ca fracþii zecimale: 10 4 5 2
Citeºte fracþiile zecimale pe care le-ai scris. Reprezintã-le pe axa numerelor ºi ordoneazã-le
crescãtor. Comparã rezultatele obþinute cu cele obþinute de unul dintre colegii tãi.
2. Comparã: 2
3
ºi 0,65; 
1
4
ºi 2,5; 0,5 ºi 
360
720
. Explicã-i colegului cum ai procedat pentru a
face comparaþia.
3. Scrie douã fracþii zecimale mai mici decât  1

2
. Scrie douã fracþii zecimale mai mari decât
1,2 ºi mai mici decât 1,3. Discutã cu ceilalþi colegi.
Aplică
5. Gândiþi împreunã ºi rezolvaþi problema:
Dobânzile la vedere (pe an) acordate de diferite bãnci pentru
depozite în lei sunt de 0,5% (Alpha Bank, BCR, CEC, Banca
Transilvania,…), 1% (Banca Carpatica, HVB,…), 0,25%(Banca Ion
Þiriac, BRD – GSG,…) sau 0,1% (Volksbank)
(informaþii preluate din ziarul România liberã – ghid financiar, 17 iunie 2005.).
Care dintre bãnci oferã cea mai mare dobândã? Care oferã cea
mai micã dobândã? Ce dobândã vei primi dupã 6 luni, la BRD –
GSG, dacã ai depus în cont 500 de lei?
1. Citeºte fracþiile zecimale 0,23; 1,25; 3,25; 4,5; 0,75; 4,24. Ordoneazã-le crescãtor ºi
reprezintã-le pe axa numerelor. Scrie-le sub formã de fracþii.
2. Pânã în 5 iunie 2000, Hagi a jucat în 748 de meciuri ºi a marcat 301 de goluri. Raportul
dintre numãrul de meciuri jucate ºi numãrul de goluri marcate de Michael Owen pânã în
ianuarie 2000 este de 0,54. Estimeazã care jucãtor are raportul dintre numãrul de goluri
înscrise ºi cel al meciurilor jucate mai mare. Reprezintã ambele rapoarte, scrise sub formã
zecimalã, pe axa numerelor.

NUMERE RAŢIONALE
Operaţii
cu fracţii zecimale 13
Pentru început…
1. Numere la ºtiri
„La nivel naþional, aproape douã treimi dintre tineri sunt întreþinuþi de pãrinþii lor ºi
numai 30% au declarat cã pot sã trãiascã din salariul pe care îl câºtigã” – ºtire citatã de
Revista Presei On-Line dupã Cotidianul http://www.cafeneaua.com/node/view/2407.
„Procentul elevilor care au abandonat studiile în învãþãmântul

obligatoriu a cunoscut o evoluþie ascendentã, ajungând de la 0,6%
în 1993 la 0,8% în 1998.” – raport al Organizaþiei Salvaþi Copiii
România cãtre Comitetul Naþiunilor Unite pentru Drepturile
Copilului – Geneva, referitor la al doilea raport periodic al
Guvernului României pentru intervalul 1995 – 2002
(www.salvaticopiii.ro/romania/resurse/¬
RAPORTUL_ALTERNATIV_SC.pdf).
„La nivel mondial 4 din 5 copii cu vârste cuprinse între 10 ºi 15 ani sunt cuprinºi în
învãþãmântul gimnazial.” – raport UNESCO pentru Educaþie Globalã
(http://www.uis.unesco.org/template/pdf/ged/2005/ged2005_en.pdf).
Lucraþi pe grupe. Fiecare grup analizeazã una dintre ºtiri. Calculaþi procentele care
rezultã din ºtirile de mai sus. Comparaþi procentele pe care le-aþi calculat ºi cele care
intervin în text cu 1
10
 . Discutaþi rezultatele. Comentaþi.
1
ºi cu 100
2. Rezolvaþi problemele. Discutaþi despre modalitatea de rezolvare a fiecãrei probleme ºi
despre cum aþi efectuat calculele.
1. Un kilogram de zahãr costã 1,9 lei ºi un ou costã 0,4 lei. Cumpãr 2 kg de zahãr ºi 4 ouã.
Câþi lei voi primi rest la o bancnotã de 10 lei?
2. Pentru 4 porþii de gãluºte din cartofi cu brânzã ºi ceapã sunt necesare: 0,6 kg cartofi,
0,25 kg fãinã, 0,2 kg brânzã de vaci, 0,2 kg ceapã, 0,15 kg margarinã. Ce cantitãþi sunt
necesare pentru 10 porþii?
3. Un trening costã 40,95 de lei la magazinul Sport ºi 40 de lei la magazinul unde lucrez. La
magazinul Sport au reducerea „cumperi ºi plãteºti douã treimi din preþ” ºi la magazinul
unde lucrez avem o reducere de 30%. Unde costã treningul mai puþin?
Operaþiile de bazã cu fracþii zecimale sunt: adunarea, scãderea, înmulþirea, împãrþirea.

Pentru a aduna sau scãdea douã fracþii zecimale, acestea se aºazã una sub alta, în aºa fel
încât virgulele sã ocupe aceeaºi poziþie. Dacã unul din numere este natural, atunci
considerãm cã dupã virgulã are cifre de 0.
Ex.: 234,34 + 72,36 –
1,40 23,45
235,74 48,91
Pentru a înmulþi douã fracþii zecimale, se efectueazã înmulþirea numerelor neþinând
seama de virgulã, iar la rezultat despãrþim atâtea cifre zecimale câte au cele douã numere
zecimale împreunã; ex.: 0,175 · 3,5 = 0,6125. Împãrþirea fracþiilor zecimale se face în

acelaºi mod ca în cazul numerelor naturale. Înmulþim atât deîmpãrþitul cât ºi împãrþitorul
cu acea putere a lui 10 care transformã împãrþitorul în numãr întreg;
ex.: 33 : 6,5 = 330 : 65 = 5,07. Împãrþirea unei fracþii zecimale cu o putere a lui 10 se face
mutând virgula spre stânga peste un numãr de cifre egal cu exponentul puterii.
Ordinea efectuãrii operaþiilor este aceeaºi cu ordinea efectuãrii operaþiilor cu
numere întregi.
3. Lucrând în grupe, estimaþi rezultatele ºi apoi efectuaþi calculele:

23,02 + 32,56 102,34 – 51,35 5,1 · 2 8 : 1,6
45,24 + 6,09 42,39 – 25,391 2,31 · 4,5 32,14 : 10,3
81,23 + 55,29 14,23 – 0,9 10,5 · 0,2 45 : 2
94,37 + 101,235 324,25 – 102,45 35,3 · 0,1 74,24 : 0,1
81,24 + 0,24 56,22 – 20,44 235,6 · 0,01 45,13 : 12,1
85,32 + 34,21 81,34 – 0,23 8,34 · 50 1,6 : 4,8
Verificaþi rezultatele pe care le-aþi obþinut cu ajutorul calculatorului de buzunar.

Comparaþi estimãrile pe care le-aþi fãcut cu rezultatele operaþiilor. Discutaþi despre
modalitãþile în care aþi realizat estimãrile.
4. Lucrând
80,7
în grupe, efectuaþi calculele:
: 0,3 · 2,7 (630 : 7) – (4,80 + 35,46)
830 : 5 + 4,4 + 3,1 1,5 : 0,03 + (51,2 – 2)
343 : 7 · 2,8 726 : 6 · (5,24 +1)
76,5 : 0,5 – 3,9 – 2,7 · 2,4 918 : 6 – 4,80 + 2 + 48,62
21,8 : 0,2 + 1,7 · 2 0,63 : 0,7 · 25,6 + 22
Verificaþi cu ajutorul calculatorului de buzunar dacã aþi lucrat corect.
Aplică
5. Gândiþi împreunã ºi rezolvaþi problemele de mai jos.
Gelu lucreazã la cantina unei firme. El îºi începe munca în fiecare dimineaþã la ora 5:20
ºi pleacã acasã la ora 11:20. Lucreazã 5 zile pe sãptãmânã ºi este plãtit cu 3,5 lei pe ora
lucratã. Cât câºtigã Gelu într-o sãptãmânã? Dar într-o lunã?
Un euro este 3,55 lei. Fratele meu mi-a trimis din Spania 350 de euro. Pot sã îmi cumpãr
din aceastã sumã un calculator ce costã 1301,5 de lei?
6. Temã suplimentarã:
1. Efectueazã calculele:
23,4 + (5,34 – 0.02) · 0,1 32 : 4 + (2,5 – 1,49) – 1,23
2,6 : 0,7 · 4,5 + 5 7,8 : 0,2 + 2 · (3,2 – 2,29)
7,2 : 0,8 · 1,8 7,2 : 0.9 – 3,1 – 4,2
Corina ºi Daniel au invitaþi. S-au gândit sã îi serveascã pe prietenii lor cu o prãjiturã cu
mere. Pentru o tavã de prãjiturã au nevoie de 1 kg de mere,  1
4
kg zahãr, 0,2 kg unt, 3 ouã,
0,30 kg fãinã, 1 plic de zahãr vanilinat ºi o lãmâie. Pentru cã vor veni 15 persoane ºi
pentru cã prãjiturile fãcute de cele douã gazde sunt foarte apreciate, Corina ºi Daniel
doresc sa facã douã tãvi de prãjiturã. Mergi la magazin ºi aflã preþurile tuturor produselor
necesare pentru prãjiturã ºi calculeazã suma necesarã pentru achiziþionarea lor.

NUMERE RAŢIONALE
Numere raţionale 14
Pentru început…
1. Numere în ziare
„În ultimii 15 ani, în þara noastrã au dispãrut, ca urmare a
defriºãrile ilegale, pãdurile de pe o suprafaþã de peste trei sute de
mii de hectare. La ora aceasta, în România, suprafaþa declaratã a
pãdurilor este de 6,3 milioane de hectare, ceea ce reprezintã doar
26,7% din suprafaþa totalã a þãrii.”… „Toate aceste lucruri au
accentuat eroziunea solului ºi schimbãrile climaterice, fenomen
care, de altfel, se manifestã la nivel global.”
(România liberã, 15 iulie 2005).
Reprezintã prin desen suprafaþa declaratã a pãdurilor ºi suprafaþa defriºatã în ultimii 15 ani.
Pornind de la textul preluat din ziar ºi de la afirmaþia: „Calamitãþile naturale se datoreazã
ºi defriºãrii pãdurilor”, discutaþi în grup ºi rãspundeþi la întrebarea: Ce putem face noi
acasã, la ºcoalã sau în comunitate pentru a diminua defriºarea pãdurilor?
Rezolvã problema: Familia Gaºpar colecteazã separat deºeurile de hârtie. În fiecare

sãptãmânã se strâng aproximativ 0,5 kg de hârtie. Câte kg de hârtie colecteazã familia
Gaºpar într-un an? Dacã prin reciclarea a 50 kg de hârtie se salveazã o zecime dintr-un
copac, în câþi ani va salva familia Gaºpar un copac?
2. Eu am… Cine are…?

Fiecare va primi o „carte de joc”. De data aceasta, cãrþile de joc vor fi astfel:
Eu am 1,99.
Cine are 
Start Eu am 2,8. 3
scris sub formã
Cine are 0,4 · 7? Cine are 0,73 + 1,26? 4
zecimalã?
Fiecare din voi va avea o carte de joc… ºi, pentru cã profesorii sunt întotdeauna
privilegiaþi, prima carte de joc este a profesorului voastru/profesoarei voastre. Trebuie sã
fiþi atenþi ºi sã efectuaþi calculul pe care îl propune cel care citeºte cartea. Cu siguranþã cã
unul dintre voi are rãspunsul. Citeºte rãspunsul ºi adreseazã întrebarea scrisã pe cartea ta
de joc. Ultima carte de joc nu va mai conþine nici o întrebare. Ea va conþine doar
rãspunsul la întrebarea precedentã ºi apoi este scris „sfârºit”.
3. Citeºte textul de mai jos ºi îndeplineºte sarcinile.
Acesta este extrasul meu de cont din prima sãptãmânã a lunii august (am notat cu „…”
sumele pe care nu pot sã le citesc de pe extras din cauza unei erori de imprimare):
Data Denumire Debit (plãþi din cont) Credit (intrãri în cont)
Sold iniþial la 1.08.2005 325,7
1.08.05 Dobândã sold 2,88
3.08.05 ATM (retragere) 120
4.08.05 Tranzacþie Oranges 290,34
6.08.05 Tranzacþie M & N 226,12
8.08.05 Alimentare automatã 50
Suma miºcãrilor … …
Sold la 9.08.05 …

Te rog sã estimezi suma plãtitã din cont ºi sumele de bani care au intrat în cont.
Înlocuieºte „…” din tabel cu valorile corespunzãtoare. Adaugã o coloanã la dreapta
tabelului, coloanã ce se va numi „Balanþã” ºi care va conþine soldul contului dupã fiecare
transfer de sumã în ºi din cont. Completeazã coloana pe care ai adãugat-o.
Numerele de forma  a
b
, unde a ºi b sunt numere întregi ºi b ≠ 0, se numesc numere
raþionale. Mulþimea numerelor raþionale se noteazã cu Q. Numerele naturale, numerele
întregi ºi, evident, fracþiile (scrise sub orice formã) sunt numere raþionale. Operaþiile de
bazã cu numere raþionale sunt: adunarea, scãderea, înmulþirea, împãrþirea. Aceste operaþii
se efectueazã þinând cont de regulile efectuãrii operaþiilor cu numere întregi ºi, respectiv,
( 21 ) = 1 + 21 = 23 ;

cu fracþii. De ex.:
–
1
–
5
=– 
6
=– ;
3
1– –
( 51 ) = – 152 ;
4 4 4 2

2
3
· – (–0,25) · (–0,5) = 0,125.
4. Citeºte textele de mai jos ºi rãspunde cerinþelor.
, , – , –
1 5 1 9
1. Se considerã numerele 4 2 3 2
. Reprezintã-le pe axa numerelor, ordoneazã-le
, apoi cu – 
1 1
crescãtor, scrie-le sub formã de fracþii zecimale, comparã-le cu 0, apoi cu 2 2
.
Reprezintã numerele pozitive cu ajutorul figurilor geometrice.
Discutaþi în grup.
2. Se considerã numerele: 0,75; – 1,25; 2,5; –3,25. Reprezintã-le pe axa numerelor,

ordoneazã-le crescãtor, scrie-le sub formã de fracþii, comparã-le cu 0, apoi cu 0,5, apoi cu
–1,5. Reprezintã numerele pozitive cu ajutorul figurilor geometrice.
Discutaþi în grup.
3. Argumenteazã afirmaþia: „Numerele naturale ºi numerele întregi sunt numere raþionale”.

Lucreazã împreunã cu unul dintre colegii tãi. Prezentaþi argumentul vostru celorlalþi colegi.
Aplică
5. Efectueazã calculele ºi apoi verificã rezultatele cu ajutorul unui calculator de buzunar.
0,5 + 1,3 – 1,5 –3,2 · 4,51 · 0
 + (–  · (–0,75) + 0,5 ·
13 1 5 1
36 9
+ 9
) 2
(–0,25)
  –  ·2
92 5 5
10
+ (–7,5) – 2,7 6 6
–1 – 1,65 0,5 – 2
3
: 1
0,3
2 – 2,3 (– 
2
3
– 0,5) : 7
3
+ (–0,1)
Rezolvã problema: Dacã, pe o hartã, 1 cm reprezintã 30,5 km în teren, câþi kilometri

reprezintã în teren 4,8 cm de pe hartã?
Rezolvã problema: Vaca lui Ion este destul de slabã, ºi totuºi încã dã 11,5 l lapte pe zi.

4
Ion are patru copii, astfel cã el vinde doar 5
din lapte la o firmã de comercializare
a laptelui, care îi plãteºte 0,9 lei pe litrul de lapte. Ce cantitate de lapte dã vaca lui Ion
într-o lunã (considerã cã luna are 31 de zile)? Ce cantitate de lapte vinde Ion într-o lunã?
Cât câºtigã Ion din vânzarea laptelui într-o lunã? Ce cantitate de lapte bea zilnic fiecare
copil din familia lui Ion, dacã laptele nevândut este împãrþit în mod egal între copii?

NUMERE RAŢIONALE
Numere raţionale
în probleme 15
Pentru început…
1. Despre probleme.
„Problema nu este cã existã probleme. Problema este cã gândim cã este o problemã dacã
avem probleme.” – Theodore Isaac Rubin, scriitor, 1923. Comenteazã citatul.
2. Citeºte cu atenþie textul de mai jos.

Doresc sã mã duc împreunã cu prietena mea, Mãdãlina, la
Sãrbãtoarea Castanelor din Baia Mare. Douã zile de distracþii, nu e
puþin lucru… Cristina ºi Andrei au fost anul trecut ºi impresiile lor
au fost grozave!… Singura problemã este cã trebuie sã facem rost de
bani ca sã putem merge. Ne-am gândit împreunã la cheltuielile
presupuse de un astfel de drum ºi le-am scris într-un tabel:
Tip de cheltuialã Cost

Transport cu trenul personal clasa a II-a
19,3 lei/persoanã
de la Cluj-Napoca la Baia Mare
2 nopþi de cazare 6,5 lei/persoanã/noapte
Mâncare pentru 2 zile ºi jumãtate 6,2 lei/zi/persoanã
Aici e clar cã putem scrie oricât… dar, hai, sã spunem
Distracþie – douã zile
cã ar trebui cel puþin 15 lei/persoanã/zi
Avem 100 de lei. Nu am fãcut calculul, dar se pare cã nu ne ajung.

Mãdãlinei i-a venit o idee grozavã. Ea ar putea obþine aprobare ca
sã vindem prãjituri de casã la meciurile de baschet de la Sala
Sporturilor. Ideea e cu atât mai bunã, cu cât noi facem niºte
preparate delicioase. Specialitãþile noastre sunt iºlerele ºi covrigeii
sãraþi. Pentru 20 de iºlere avem nevoie de 0,3 kg fãinã, 1 pachet de
unt de 200 de grame, 200 de grame de zahãr, 150 de grame de nuci
mãcinate, 3 linguri de cacao ºi jumãtate de borcan de gem. Nuci nu
trebuie sã cumpãrãm, pentru cã are bunica un nuc în grãdinã ºi ne
dã câte nuci vrem. Putem vinde iºlerele cu 0,9 lei bucata. Pentru 60
de covrigei sãraþi avem nevoie de 0,5 kg fãinã, 150 de grame unt,
douã ouã, 200 ml smântânã, 20 de grame drojdie, o linguriþã rasã
de zahãr, o linguriþã de sare, o linguriþã de chimion. Covrigeii îi
putem vinde în pungi de 300 de grame (adicã 20 de covrigei) la un
preþ de 3 lei punga. Preþul ingredientelor este în tabelul de mai jos.
Produs Preþ
Ne-am luat inima în dinþi ºi 1 kg fãinã 2,1 lei
am cumpãrat din economiile 200 g unt 2,5 lei
noastre ingredientele pentru 1 kg zahãr 1,9 lei
prãjituri ºi i-am plãtit lui 200 g cacao 3,65 lei
Tudor 5 lei pentru un afiº de 1 borcan de gem 1,8 lei
reclamã. Am fãcut 120 de 1 ou 0,4 lei
iºlere ºi 18 pungi de covrigei. 300 g smântânã 2,3 lei
Am vândut tot, ba am mai fi drojdie 1 leu
putut vinde dacã am fi avut 1 pungã chimion 2 lei
mai multe. pungã alimentarã 0,05 lei
ºerveþel pentru ambalat/servit iºler 0,005 lei

Întorºi acasã, am vrut sã vedem dacã am câºtigat sau am pierdut bani în aceastã primã
afacere. Aºa cã ne-am gândit cã ar trebui sã avem în vedere:
a) suma câºtigatã
Suma câºtigatã din vânzarea iºlerelor: …… buc · 0,9 lei = ……… lei
Suma câºtigatã din vânzarea covrigeilor …… pungi · 3 lei = + ……… lei
TOTAL câºtig ……… lei
b) suma cheltuitã
Suma cheltuitã pentru ingrediente – iºlere ……… lei
Suma cheltuitã pentru ingrediente – covrigei + ……… lei
Suma cheltuitã pentru ambalaj + ……… lei
Suma cheltuitã pentru reclamã + ……… lei
TOTAL cheltuit ……… lei
c) câºtig sau pierdere?
Sumã câºtigatã …………… lei
Sumã cheltuitã – …………… lei
Profit/pierdere …………… lei
Am câºtigat sau am pierdut? Încã nu ºtim, dar se poate afla. Oricum, a fost o experienþã
interesantã. ªi dacã am ºi câºtigat din aceastã primã afacere pe care am fãcut-o, mã gândesc
serios sã-mi fac o micã firmã, sã amenajez un mic laborator, sã-mi cumpãr ustensile
performante, un cuptor mai mare… Va trebui atunci sã plãtesc ºi gazul, apa, salubritatea ºi
chiar sã cumpãr de la bunica nucile de care am nevoie la prepararea prãjiturilor.
3. Lucraþi în grupe ºi faceþi calculele în caiet pentru a rãspunde la urmãtoarele întrebãri:
De ce sumã minimã au nevoie Mãdãlina ºi prietenul ei pentru a merge la Sãrbãtoarea
Castanelor de la Baia Mare? Cât au câºtigat ei din vânzarea iºlerelor? Cât au câºtigat din
vânzarea covrigeilor? Cât au cheltuit pentru prepararea ºi comercializarea iºlerelor? Cât
au cheltuit pentru prepararea ºi comercializarea covrigeilor? Ce este mai convenabil sã
vândã: covrigei sau iºlere? Ce sumã au câºtigat? – completeazã enunþurile din chenarul a)
de mai sus. Ce sumã au cheltuit? – completeazã enunþurile din chenarul b) de mai sus.
Au avut profit sau pierdere? – completeazã enunþurile din chenarul c) de mai sus. Le
ajung banii câºtigaþi pentru a merge la Sãrbãtoarea Castanelor? Dacã nu, ce sugestie le
dai? Discutã cu întreaga clasã rãspunsurile pe care le-ai dat.
Aplică
4. Lucraþi în grupe ºi rãspundeþi la întrebãrile de mai jos.
Dacã Mãdãlina ºi prietenul ei doresc sã-ºi cumpere un calculator la un preþ de 1500 de lei, ce
strategie de vânzare a iºlerelor ºi a covrigeilor le sugeraþi? Propuneþi strategii realiste… nu vã
gândiþi cã ar putea vinde la un meci de baschet, unde sunt cam 1000 de spectatori, 3 milioane
de iºlere! Nu uitaþi cã ei nu au ajutor la bucãtãrie. Argumentaþi strategia propusã prin calcule.
Dacã þi-a plãcut sã afli rãspunsurile la întrebãrile care þi-au fost adresate pe parcursul acestei
lecþii, îþi recomand sã realizezi unul din proiectele: „Sã plãnuim o excursie (un turneu)” sau
„Reþete de Crãciun”. Descrierea proiectelor se gãseºte la paginile 43 ºi 44 a acestui ghid.
1) Citeºte textul ºi subliniazã numerele din text.

„Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale (CNADNR) are în administrare
210 km de autostrãzi ºi o reþea de 15.700 km de drumuri naþionale, din care 5.774 km
drumuri naþionale europene, 4.538 km drumuri naþionale principale ºi 5.178 km drumuri
naþionale secundare. În contextul integrãrii României în Uniunea Europeanã ºi al creºterii

valorii medii de trafic cu 70%, CNADNR deruleazã programe de reabilitare ºi
modernizare a drumurilor naþionale, de fluidizare a traficului, de construcþie a variantelor
ocolitoare pentru marile oraºe, precum ºi programe de construcþie de autostrãzi.
Stadiu Lungime Fonduri necesare

Autostrãzi în execuþie 260,4 km 1.190 milioane EUR
Autostrãzi cu contracte încheiate 337,2 km 1.780 milioane EUR
Autostrãzi în pregãtire 539,7 km 3.527 milioane EUR
Autostrãzi în perspectivã 649,0 km 4.268 milioane EUR
TOTAL 1.786,3 km 10.765 milioane EUR
Un articol de Carmen Andrei, preluat de pe site-ul:
http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z19082005&idx=9
2) Completeazã tabelul: Procent Fracþie Fracþie zecimalã


3
5
1,25
40%
3) Subliniazã rãspunsul corect. a

Care dintre regiuni reprezintã 25% din cerc? b
a. a; b. b; d
c
c. c; d. d?
4) Reprezintã fracþiile urmãtoare cu ajutorul figurilor geometrice. Scrie câte douã fracþii
echivalente cu fracþiile:  ; ;  .
5 10 3
8 12 2
; ; ; – ;
2 3 3 1 7
5) Reprezintã numerele 4
75%; 2 5 4
; 0,55; 8
–0,5 pe axã ºi ordoneazã-le
descrescãtor.
6) Dacã din 5 aruncãri libere la jocul de baschet Ana înscrie 4, care este procentul cu care
Ana înscrie din aruncãri libere:
a. 20%; c. 80%;
b. 40%; d. 90%.
7) Subliniazã rãspunsul corect. Un aparat de radio costã 80 lei. Dacã magazinul oferã o
reducere de 20%, care este preþul de vânzare al aparatului de radio:
a. 16 lei; c.64 lei;
b. 60 lei; d.96 lei?
8) Subliniazã rãspunsul corect. Rezultatul calculului 0,4 – 

2
3
:1
0,6
este:
;
a. – 32 b. – 
4
45 9
;
;
c. – 16 d. 0.
9
9) Vasile locuieºte în comuna Miereni ºi are 3 ha de pãmânt pe care cultivã grâu. Ieri l-am
auzit spunându-i Rodicãi: „Cultivã ºi tu 3 ha de pãmânt, sã te coste 1400 RON/ ha, sã obþii
4,2 t grâu la hectar ºi sã vinzi cu 0,25 lei/ kg de grâu, sã vedem: îþi acoperi cheltuiala?”
Rãspunde la întrebarea adresatã de Vasile ºi argumenteazã-þi rãspunsul prin calcule. . . . . .
10) Viorica ºi Mihai au de pregãtit o salatã de cartofi cu ciuperci. Pentru 4 porþii de salatã, în
reþetã scrie cã sunt necesare urmãtoarele: 0,25 kg ciuperci, 0.3 kg cartofi, 2 cepe, 2 linguri
de oþet, 3 linguri de ulei, 2 linguriþe de muºtar, 2 roºii, mãrar, sare ºi piper. Care sunt
cantitãþile necesare pentru a prepara o salatã de cartofi cu ciuperci pentru 10 persoane?

1. Am învãþat despre numerele raþionale: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..........................................................................
..........................................................................
2. Reprezint numere raþionale prin desen cu ajutorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..........................................................................
3. Compar numere raþionale dacã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..........................................................................
..........................................................................
4. Calculez corect valoarea unei expresii cu numere raþionale dacã în expresie apar
operaþiile: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. Lucrez cu uºurinþã cu procente dacã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..........................................................................
..........................................................................
6. Rezolv corect probleme care presupun utilizarea numerelor raþionale dacã: . . . . . . . . . . . .

..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
7. Mi se pare mai uºor sã rezolv exerciþii ºi probleme în care apar (marcheazã cu × cãsuþa
prin care afirmaþia devine adevãratã): o fracþii o fracþii zecimale

afirmaþiile mele de la 1, 2 ºi 3.
Paginile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . din portofoliu ºi paginile . . . . . . . . . . . . . . . din caiet
demonstreazã afirmaþiile mele de la 4 ºi 6.
Paginile . . . . . . . . . . . . . . . din portofoliu ºi paginile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . din caiet
demonstreazã afirmaþiile mele de la 5.
9. Am încã dificultãþi cu: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..........................................................................
..........................................................................

..........................................................................
..........................................................................

afirmaþiile mele la 9 ºi 10.
12. Am contribuit la activitãþile în perechi/pe grupe/cu întreaga clasã atunci când: . . . . . . . . .

..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................

Reflecţie
la final de modul M
Marcheazã cu × cãsuþele prin care afirmaþiile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 devin adevãrate.
1. În cadrul lecþiilor din acest modul mi-a plãcut:

o ce am lucrat;
o cum am lucrat;
o modul în care am colaborat cu colegii;
o modul în care am colaborat cu profesorul/profesoara de matematicã.
2. Cred cã ceea ce am învãþat în acest modul:

o îmi foloseºte;
o nu îmi foloseºte;
o îmi va folosi.
3. Reprezint pe axã cu uºurinþã

o numerele naturale; o numerele negative;
o fracþiile; o fracþiile zecimale;
o numerele raþionale.
4. Compar cu uºurinþã:
o numere naturale; o numere întregi negative;
o fracþii; o fracþii zecimale;
o numere raþionale; o procente.
5. Calculez uºor cu numere dacã acestea sunt:

o numere naturale; o numere întregi negative;
o fracþii; o fracþii zecimale;
o numere raþionale.
6. Calculez uºor dacã lucrez cu operaþii de:

o adunare ºi scãdere; o înmulþire;
o împãrþire; o ridicare la putere.
7. Calculez uºor:
o în minte;
o utilizând creionul ºi hârtia;
o utilizând calculatorul.
8. Completeazã propoziþia: Parcurgând acest modul, mi-am demonstrat cã sunt capabil sã

rezolv probleme în care . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..........................................................................
9. Completeazã propoziþia: În parcurgerea acestui modul, m-am simþit bine atunci când
..........................................................................
pentru cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..........................................................................
10. Completeazã propoziþia: Mi-ar fi plãcut ca pe parcursul acestui modul sã

..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................

Proiecte
În cadrul acestui modul, vei avea de realizat o activitate de proiect în care sã demonstrezi
cã eºti capabil sã rezolvi o situaþie problemã prin operare cu numere.
Îþi propunem patru teme de proiect ºi o scurtã descriere a fiecãreia, dar poþi realiza un
proiect pe o altã temã, dacã pentru realizarea acestuia eºti pus în situaþia de a opera cu
numere.
1. „Sã plãnuim o excursie (un turneu)”

În cadrul proiectului vei avea de realizat planul/proiectul unei excursii (unui turneu) în 3
þãri din Europa. Vei face calcule referitoare la distanþa parcursã, costul total al
excursiei/turneului, vei prezenta informaþii despre moneda þãrii respective, rata de
schimb ºi vei calcula costurile excursiei/turneului pe teritoriul fiecãrei þãri în moneda
þãrii. Câteva idei despre aspectele pe care ar trebui sã le iei în consideraþie în calculul
costului total al excursiei/turneului le gãseºti în cadrul activitãþii 2 din lecþia 15.
Îþi recomandãm ca la acest proiect sã lucrezi în pereche cu un coleg/o colegã.
2. „Divizia punctajelor”
Îþi vei forma o echipã de fotbal alegând 11 jucãtori din Campionatul Naþional (feminin
sau masculin) de Fotbal. Punctajul fiecãrui jucãtor din echipa ta îl vei stabili utilizând
tabelul de mai jos ºi informându-te despre activitatea jucãtorilor aleºi de tine în cadrul
Campionatului Naþional. Punctajul echipei tale va fi suma punctajelor jucãtorilor. Vei
stabili punctajul echipei tale pe o perioadã cuprinsã între 5 ºi 8 sãptãmâni.
Pentru toþi jucãtorii punctaj Pentru apãrãtori ºi portari punctaj
Nu are sancþiuni ºi a jucat tot
Joacã tot meciul +2 +4
meciul
Joacã doar o anumitã perioadã Nu are sancþiuni ºi a jucat numai
+1 +2
din meci o perioadã din meci
Gol primit ºi recunoscut de
Gol marcat (inclusiv din penalti) +10 –1
arbitru
Pasã decisivã de gol +3
Ratarea unui penalti (unei lovituri
–5
de la 11 m)
Eliminat din joc –5
Primeºte cartonaº galben –2
O idee despre ce înseamnã acest proiect þi-ai putut forma dacã ai rezolvat problema 3 din
cadrul temei suplimentare de la lecþia 6.

3. „Numere în meserie”
În cadrul acestui proiect vei realiza o descriere a utilizãrii numerelor ºi a operaþiilor cu
numere în meseria pe care o practici sau în meseria pe care þi-ai ales-o.
4. „Reþete de Crãciun”
Popoare diferite sãrbãtoresc Crãciunul diferit. În cadrul acestui proiect vei prezenta reþete
de mâncãruri tradiþionale de Crãciun care se servesc în diferite þãri ale lumii. Vei putea
alege cel puþin cinci þãri. Prezentarea reþetelor înseamnã o listã a ingredientelor ºi a
cantitãþilor corespunzãtoare necesare pentru prepararea mâncãrii. Apoi vei calcula
cantitãþile necesare pentru a pregãti respectivul fel de mâncare pentru 25 de persoane.
În realizarea proiectului, vei parcurge urmãtorii paºi:

1. Alege tema de proiect care te intereseazã (în prima lunã de ºcoalã);
2. Prezintã-i profesorului/profesoarei de matematicã tema aleasã ºi discutã termenele
la care trebuie sã prezinþi ceea ce ai lucrat în cadrul proiectului.
3. Informeazã-te despre tema aleasã ºi stabileºte aspecte concrete legate de proiect; de
ex.: stabileºte cele 3 þãri din Europa pe care le vei avea în vedere în cadrul primului
proiect, sau cei 11 jucãtori pe care þi i-ai ales în echipã pentru proiectul al doilea,
meseria pe care o ai în vedere pentru proiectul al treilea, sau þãrile din care alegi
mâncarea tradiþionalã de Crãciun pentru proiectul al patrulea.
4. Prezintã-i profesorului/profesoarei cum ai de gând sã abordezi proiectul ºi cum te
gândeºti sã te informezi. Sursele de informare pentru realizarea proiectului pot fi
diverse; poþi cãuta informaþia în cãrþi (proiect 1 ºi 4), pe internet (proiect 1, 2 ºi 4),
în ziare (proiect 2), la radio sau la televizor (proiect 2), intervievând persoane
resursã din comunitate (în special pentru proiectul 3, dar poate fi o variantã bunã ºi
în cazul celorlalte proiecte).
5. Stabileºte-þi un program pentru realizarea proiectului. Nu lãsa totul pe ultimul
moment, pentru cã îþi va fi greu sã realizezi un proiect de calitate.
6. Comunicã-i profesorului/profesoarei dacã întâmpini dificultãþi în realizarea
proiectului.
7. Dupã ce ai obþinut toate informaþiile de bazã necesare, trebuie sã începi sã faci
calculele. În cazul proiectului 2, nu este recomandabil sã te apuci de calcule doar
dupã ce aduni toate datele. În situaþia acestui proiect, dupã fiecare etapã a
Campionatului Naþional de Fotbal este bine sã calculezi punctajul fiecãrui jucãtor.
8. Pregãteºte prezentarea scrisã a proiectului. Pe prima paginã trebuie sã aparã
numele proiectului, numele tãu ºi al coechipierilor tãi (dacã aþi lucrat în echipã),
clasa, ºcoala, perioada în care l-ai realizat. Pe pagina a doua, va trebui sã faci o
prezentare a situaþiei concrete pe care ai ales-o (þãrile din Europa în care planifici
cãlãtoria – ºi eventual harta –, numele jucãtorilor din echipa ta, meseria pe care ai
ales-o sau bucãtãriile tradiþionale din care provin mâncãrurile de Crãciun).
Începând cu pagina 3, va trebui sã prezinþi date concrete ºi calculele pe care le-ai
realizat. Poþi alege ce variantã doreºti pentru aceasta: poþi utiliza tabele (ai avut
ocazia sã vezi astfel de tabele în cadrul lecþiilor din ghid), sau poþi scrie întrebãrile
pe care þi le-ai pus ºi apoi sã prezinþi modalitatea prin care ai gãsit rãspunsul la ele,
sau… Orice variantã este bunã atâta timp cât existã o ordine în informaþia ºi în
calculele pe care le-ai fãcut. Pe penultima paginã scrie un foarte scurt raport al
etapelor pe care le-ai parcurs pentru realizarea proiectului, iar pe ultima paginã
scrie de unde sau de la cine ai obþinut informaþiile cu care ai lucrat la proiect
(numele persoanei pe care ai intervievat-o sau cãrþile, ziarele, numele ºi adresa site-
urilor web).
9. Pregãteºte prezentarea oralã a proiectului. Aceasta nu trebuie sã fie mai lungã de
10 minute. Prezintã rezultatele pe care le-ai obþinut ºi modalitatea în care
le-ai obþinut.
Realizarea unui proiect poate fi o activitate foarte plãcutã ºi utilã, dacã îþi alegi o temã
care te intereseazã ºi dacã îþi planifici munca la proiect.

Rezumatul modulului R
Numerele sunt un produs al inteligenþei omului. Cu ajutorul numerelor, oamenii au numãrat,
au exprimat cantitãþi din lumea înconjurãtoare ºi au stabilit relaþii de ordine între ele.
Cele mai simple numere sunt cele pe care le folosim la numãrat: 0, 1, 2, 3, 4, 5… Ele alcãtu-
iesc mulþimea numerelor naturale, mulþime pe care am notat-o cu N. Cu siguranþã cã
oamenii au numãrat ºi înainte de apariþia simbolurilor pentru numere, pentru cã ºi-au
folosit degetele, au zgâriat pe bucãþi de lemn sau de os, au folosit jetoane.
Un alt tip de numere, numerele întregi, au fost „produse” tot pentru a numãra, dar, de
data aceasta, pentru a numãra datoriile. Pare straniu sã-þi reprezinþi (–2) lãzi de grâu, dar
dacã datorezi cuiva 2 lãzi de grâu, numãrul lãzilor pe care le ai este cu 2 mai mic. Existã
ºi alte moduri de a interpreta acest tip de numere; de exemplu, o temperaturã negativã în
grade Celsius caracterizeazã un corp mai rece decât punctul de îngheþ al apei. În felul
acesta, un singur simbol matematic poate reprezenta mai mult decât un singur aspect al
naturii. Mulþimea numerelor întregi am notat-o cu Z ºi ea conþine numerele: …, –4, –3,
–2, –1, 0, 1, 2, 3, 4…
Fracþiile au apãrut înaintea numerelor întregi, poate pentru cã oamenii au avut de împãrþit
un întreg în mai multe pãrþi înainte de a-ºi socoti datoriile. Fracþiile nu au ajutat oamenii
la numãrat, dar cu siguranþã cã i-au ajutat la împãrþirea unei pâini sau a unei moºteniri. ªi
astfel a fost necesarã introducerea unei alte mulþimi, mulþimea numerelor raþionale, pe
care am notat-o cu Q ºi care conþine toate numerele de forma  a
, unde a ºi b sunt numere
întregi ºi b ≠ 0. În aceastã mulþime gãsim, printre alte numere, ºi pe  , ºi pe –  , ºi pe 
b 1 7 3
,
ºi pe –   = 0. Numerele raþionale reprezintã tot ceea ce este necesar pentru
4 0 2 4 1
2
, dar ºi pe 1
tranzacþii comerciale, dar ele nu sunt suficiente pentru matematicã. Mai existã ºi alte
mulþimi de numere, pe care nu le-am tratat în cadrul acestui modul.
Relaþia dintre mulþimile N, Z ºi Q poate fi redatã printr-o

diagramã sugestivã.
ªi pentru cã numerele sunt doar produsul inteligenþei omului,

pentru a putea lucra cu ele, pentru a le compara, este esenþial sã
ni le reprezentãm.
În cadrul acestui modul, ne-am întâlnit ºi cu un altfel de obiect al gândirii matematice, cu

operaþia; exemple ale acesteia ar fi adunarea, scãderea, înmulþirea, împãrþirea ºi ridicarea la
putere. Fiecare operaþie îºi are regula ei de calcul, indiferent de numerele cu care lucrãm, dar
ele sunt toate legate printr-o regulã care ne spune care este ordinea efectuãrii acestora:
Parantezele – Ridicarea la putere – Înmulþirea/Împãrþirea – Adunarea/Scãderea. Aceastã
regulã nu trebuie uitatã. Azi, orice calculator poate efectua o operaþie. Dar nici un calculator
nu va afiºa cu ce operaþie trebuie sã începi când ai un ºir de operaþii. Dacã ai de fãcut calculul
2 + 4 : 2 ºi vei tasta la calculator numerele ºi operaþiile în ordinea în care sunt scrise, nu vei
obþine rezultatul corect.
Numerele ºi operaþiile sunt importante, dar nu au nici un fel de valoare dacã nu sunt uti-
lizate în rezolvarea de probleme. Toþi oamenii, indiferent ce meserie au, trebuie sã
calculeze cu numere din domeniul în care lucreazã. Cu toþii suntem puºi în situaþia de a
rezolva probleme mai grele sau mai uºoare, acasã, la locul de muncã sau în comunitate.
Cum abordãm rezolvarea unei probleme? Numeroasele probleme pe care le-ai rezolvat pe
parcursul acestui modul credem cã te-au condus spre algoritmul urmãtor:

Citeºte problema. Acordã Decide care sunt paºii ce
importanþã întrebãrii. trebuie parcurºi, ce date
Subliniazã trebuie aflate ºi ce operaþii
cuvintele-cheie din text. sunt necesare pentru a
rezolva problema.
Estimeazã rezultatul
calculului.
Scrie calculele pe care ai de
gând sã le efectuezi. Nu uita
sã foloseºti paranteze, dacã
ele sunt necesare
Efectueazã calculele. S-ar

putea sã ai nevoie de un
calculator de buzunar, dacã Verificã dacã rezultatul
numerele sunt prea mari sau problemei are sens. Comparã
au multe cifre dupã virgulã. rezultatul cu estimarea pe
Interpreteazã rezultatul – este care ai fãcut-o ºi vezi dacã
necesar sã aproximezi rezultatul pe care l-ai
numãrul? Nu uita de unitãþile obþinut este de bun-simþ.
de mãsurã.
Un sfat
Este important sã efectuezi calcule în scris cu numerele pe care le-ai învãþat pe parcursul
acestui modul. Dar este ºi mai important sã utilizezi proprietãþi ale operaþiilor pentru ca
sã calculezi mintal mai uºor (de ex.: 19 + 45 + 1 = 19 + 1 + 45 = 20 + 45 = 65) ºi sã
gândeºti corect rezolvarea problemelor. Dacã îþi este dificil sã aduni fracþii care au
numitori diferiþi, atunci, nu uita cã linia de fracþie înseamnã împãrþire, utilizeazã
calculatorul ºi scrie fracþia sub formã de fracþie zecimalã. Exerseazã calculul mintal ºi fã
estimãri ori de câte ori ai ocazia: când citeºti un ziar, când auzi o ºtire la radio, când faci
cumpãrãturi, când dai un telefon ºi te gândeºti cât costã… În felul acesta, vei putea foarte
repede sã stabileºti în ce constã anunþata mãrire de salariu cu 5%, vei putea alege
reducerea de preþ care te avantajeazã etc.
… Și acum, evaluarea!
Evaluarea este conceputã pentru a da ocazia celui care este evaluat sã demonstreze ceea
ce ºtie. Deci nu te stresa! Dacã ai rezolvat toate sarcinile de lucru din acest ghid, cu
siguranþã cã efectuezi operaþii cu numere ºi rezolvi o mulþime de probleme. Dacã nu ai
apucat sã rezolvi temele suplimentare, poate cã îþi gãseºti acum timp ca sã o faci. Citeºte
fiºele de autoevaluare pe care le-ai completat la finalul fiecãrei teme ºi insistã mai mult
pe aspectele la care ai semnalat probleme. Dacã nu te descurci singur/singurã, cere
ajutorul profesorului tãu/profesoarei tale în timpul orelor de matematicã din
curriculumul la decizia ºcolii. În paginile urmãtoare vei gãsi un ghid de studiu care te va
ajuta în pregãtirea evaluãrii de modul.

Ghid de studiu G
Ghidul de studiu este un instrument util în pregãtirea evaluãrii de modul. El te pregãteºte

pentru a putea demonstra ceea ce ai acumulat parcurgând acest modul. El conþine
informaþii, exerciþii ºi probleme care sã te ghideze într-o recapitulare eficientã. Fiecare
sarcinã de lucru este urmatã de soluþia/soluþiile acesteia. Nu este suficient sã citeºti
soluþia exerciþiului. Îþi recomand sã încerci sã rezolvi singur/singurã exerciþiile ºi
problemele ºi apoi sã te verifici urmãrind soluþia descrisã în ghidul de studiu.
Ce trebuie sã demonstrezi cã ºtii sã faci la evaluarea finalã a acestui modul?

Evaluarea de modul urmãreºte sã stabileascã dacã þi-ai format ºi þi-ai dezvoltat
competenþa generalã a acestui modul, adicã dacã operezi cu numere.
Întrebãrile (exerciþiile ºi problemele) îþi vor cere:
– sã recunoºti numerele raþionale dintr-un text;
– sã compari ºi sã ordonezi (crescãtor sau descrescãtor) numere raþionale;
– sã utilizezi scrierea ºtiinþificã a numerelor naturale foarte mari;
– sã reprezinþi numere raþionale pe axã;
– sã utilizezi rapoarte ºi procente în rezolvarea de probleme;
– sã aduni, scazi, înmulþeºti, împarþi numere raþionale ºi sã utilizezi proprietãþi ale
acestor operaþii pentru calcule mintale;
– sã estimezi ºi sã calculezi pãtratul ºi cubul unui numãr raþional;
– sã rezolvi probleme cu fracþii, fracþii zecimale, procente, numere întregi.
În exerciþiile ºi problemele pe care le ai de rezolvat este important sã gãseºti cea mai
potrivitã metodã de efectuare a calculului. Dacã este specificat cã trebuie sã efectuezi
calculul în scris, mintal sau cu calculatorul, atunci trebuie sã respecþi cerinþa.
Vocabular
Cuvintele din acest ghid de studiu sunt cuvinte uzuale ºi noþiuni matematice pe care le-ai
întâlnit parcurgând acest modul. Dacã întâlneºti cuvinte pe care nu le înþelegi, verificã întâi
în indexul Ghidului elevului ºi/sau discutã cu profesorul tãu/profesoara ta de matematicã.
De ce este important acest modul?

Suntem puºi în situaþia de a opera cu numere în viaþa de zi cu zi: în calitate de consumatori
(cumpãrãturi pe credit, alegerea celui mai convenabil preþ, reþete de bucãtãrie), în calitate
de cetãþeni (taxe, impozite, alegeri), ca angajaþi (estimare de cost, profit, pierdere, controlul
calitãþii, materiale necesare). În orice meserie este necesar sã operezi cu numere.

Ce fel de probleme ºi exerciþii va conþine evaluarea de modul?
Evaluarea de modul va avea în vedere cele trei standarde de evaluare a competenþelor.
Vom lua în consideraþie fiecare standard ºi câteva tipuri de exerciþii/probleme care
verificã nivelul de atingere a fiecãrui standard.
Toate problemele ºi exerciþiile sunt rezolvate ºi explicate, punând în evidenþã modul de

abordare ºi raþionamentele pe care ar trebui sã le faci. De asemenea, în elaborarea soluþiei
am insistat asupra greºelilor pe care le-ai putea face în rezolvare.
Pentru fiecare exerciþiu sau problemã este precizat tipul de probã (oralã sau scrisã) sugerat.
Prin probã oralã se înþelege proba în care primeºti una sau mai multe sarcini de lucru, ai
posibilitatea sã te gândeºti ºi sã efectuezi calcule, reprezentãri etc., sã creionezi rezolvarea
pe o ciornã într-un interval de timp stabilit de cãtre profesor ºi comunicat þie, dupã care
prezinþi oral ºi, eventual, scriind la tablã, rezolvarea exerciþiului sau a problemei. Aceastã
probã se desfãºoarã prin întrebãri ºi rãspunsuri expuse verbal, printr-un dialog între tine
ºi profesor.
Proba scrisã presupune cã într-un interval de timp stabilit de cãtre profesor ºi comunicat
þie, trebuie sã rezolvi în scris toate sarcinile de lucru pe care le primeºti. La finalul
intervalului de timp, trebuie sã predai lucrarea scrisã. Lucrarea ta va fi evaluatã numai pe
baza a ceea ce ai scris, de aceea îþi recomand sã scrii citeþ ºi sã redactezi lucrarea în aºa
fel încât sã fie uºor de înþeles modul în care ai gândit rezolvarea exerciþiului sau a
problemei.
1. Standard 1: Sã utilizezi adecvat numere raþionale în contexte uzuale.
• Exerciþiul 1 (probã oralã)

Citeºte textul:
„Valoarea tranzacþiilor derulate ieri la Bursã a atins un maxim
istoric de 149 de milioane de lei (peste 43 de milioane de euro),
din care mai mult de 80% reprezintã transferurile realizate cu
titlurile SIF-urilor. (…) Astfel, indicele BET, care urmãreºte
evoluþia celor mai mari zece companii de la Bursã, a urcat cu
1,3%. Printre principalii beneficiari ai vânzãrilor de pe SIF-uri
s-a numãrat ieri compania petrolierã Rompetrol Rafinare, ale
cãrei acþiuni se numãrã printre preferinþele investitorilor
autohtoni. Acþiunile Petromidia au depãºit pragul de 0,1 lei/acþiune pentru prima datã
dupã aproape 5 luni. Titlurile Rompetrol au atins ieri un maxim de 0,103 lei/acþiune,
dupã care au mai coborât puþin spre final, închizând la cotaþia de 0,1 lei/acþiune, în
urcare cu 2,8%. Valoarea tranzacþiilor realizate cu titluri Rompetrol s-a ridicat ieri la
peste 7,7 miliarde lei (2.200.000 euro).” (Articol „Banii de pe SIF-uri au tras în sus toatã piaþa” –
5.08.2005 – Ziarul Financiar – http://www.stiri24.ro/article.php?id=59767)
Toate cerinþele de mai jos fac referire la numerele din textul anterior.
Citeºte toate numerele din text. Stabileºte care numere sunt numere naturale / întregi/
raþionale. Scrie, utilizând doar cifre, fiecare numãr scris ºi cu ajutorul literelor. Citeºte
toate numerele în ordine crescãtoare. Reprezintã numerele mai mici decât 10 pe
axa numerelor.
Soluþie: Pentru cã acest exerciþiu are mai multe cerinþe, este bine sã rãspunzi pe rând
la fiecare.
Cerinþa 1: Citeºte toate numerele din text.

Numerele care apar în text sunt: 149 de milioane de lei, 43 de milioane de euro, 80%,
zece companii, 1,3%, 0,1 lei/acþiune, 5 luni, 0,103 lei/acþiune, 0,1 lei/acþiune, 2,8%,
7,7 miliarde lei, 2.200.000 euro. Atenþie la numerele care sunt scrise numai cu litere
(de exemplu: „zece”); nefigurând cifre în scrierea lor, pot fi omise cu uºurinþã.

Cerinþa 2: Stabileºte care numere sunt numere naturale/întregi/raþionale.
Numerele naturale sunt: 0, 1, 2, 3, 4…; numerele întregi sunt: …, –5, –4, –3, –2, –1, 0, 1,
2, 3, 4, 5 … ºi numerele raþionale sunt numerele de forma  a
, unde a ºi b sunt numere
întregi ºi b ≠ 0 (cu alte cuvinte, numerele raþionale se obþin prin împãrþirea unui numãr
b
întreg la un alt numãr întreg). Se observã cã numerele naturale sunt ºi numere întregi, ºi
numere raþionale, ceea ce înseamnã cã, dacã am stabilit cã, de exemplu, 5 este numãr
natural, atunci el va fi ºi numãr întreg ºi numãr raþional. Fracþiile zecimale sunt numere
.
1
raþionale, pentru cã, de exemplu: 0,1 este 10
O atenþie specialã trebuie acordatã numãrului 7,7 miliarde. Deºi în scrierea acestui numãr
este utilizatã o fracþie zecimalã, el este, de fapt, un numãr natural, pentru cã se poate
scrie ca 7.700.000.000. Scrierea utilizatã în text aminteºte de scrierea ºtiinþificã a
numerelor. Reaminteºte-þi cã scrierea ºtiinþificã înseamnã scrierea unui numãr ca un
produs dintre un numãr de la 1 la 10 (fãrã 10) ºi o putere de-a lui 10.
Numerele naturale identificate în text sunt: 149 de milioane; 43 de milioane; 80; zece; 5;
7,7 miliarde; 2.200.000. Aceleaºi numere sunt ºi numere întregi (nu intervin numere
negative în cadrul textului), iar numerele raþionale din text sunt toate numerele care apar
în text, pentru cã toate numerele care apar în text se pot scrie sub formã de fracþie:
0,1 este  1
10
, 0,103 este 
103
1000
, 5 este 
5
1
etc.
Cerinþa 3: Scrie, utilizând doar cifre, fiecare numãr scris ºi cu ajutorul literelor.
Scrierea fiecãrui numãr din text doar cu ajutorul cifrelor o realizezi doar în cazul în care
numerele sunt scrise ºi cu ajutorul literelor sau numai cu ajutorul literelor; un milion
înseamnã 106, iar un miliard înseamnã 109.Scrierea cu ajutorul cifrelor a numerelor
cuprinse în text este: 149 de milioane = 149.000.000, 43 de milioane = 43.000.000,
zece = 10; 7,7 miliarde = 7.700.000.000.
Cerinþa 4: Citeºte toate numerele în ordine crescãtoare.

Pentru a citi numerele în ordine crescãtoare, trebuie sã le comparãm. Comparãm întâi
întregii; luãm în consideraþie numerele care au 0 întregi; acestea sunt: 0,1; 0,103; 0,1.
Pentru cã douã dintre numere sunt egale (0,1 apare de douã ori), vom compara doar
numerele 0,1 ºi 0,103. Scriem pe 0,1 ca 0,100 (aminteºte-þi cã 0 dupã virgulã ºi dupã
ultima cifrã diferitã de 0 a numãrului nu are valoare) ºi comparãm, pe rând, întregii,
zecimile, sutimile, miimile:
0,100 0,103 comparare
Unitãþi 0 0 0=0
Zecimi 1 1 1=1
Sutimi 0 0 0=0
Miimi 0 3 0<3
ºi obþinem 0,1 < 0,103.
Restul numerelor se ordoneazã crescãtor comparând doar întregii (nu mai avem numere
care sã aibã acelaºi numãr de întregi) ºi vom obþine: 0,1; 0,103; 1,3; 2,8; 5; 10; 80;
2.200.000; 43.000.000; 149.000.000; 7.700.000.000.
Cerinþa 5: Reprezintã numerele mai mici decât 10 pe axa numerelor.

În primul rând, trebuie sã stabileºti care sunt numerele mai mici decât 10, ca sã ºtii ce
numere trebuie sã reprezinþi pe axã. ªirul crescãtor al numerelor (pe care l-ai stabilit deja
la cerinþa 4), te poate ajuta. Numerele mai mici decât 10 sunt: 0,1; 0,103; 1,3; 2,8; 5. 10 nu
este mai mic decât 10, astfel cã el nu trebuie reprezentat pe axã. Pentru a putea realiza o
reprezentare cât mai bunã, vom considera unitatea de 5 pãtrãþele (ideal ar fi sã iei
unitatea de 10 pãtrãþele, dar, ca sã-l poþi reprezenta pe 5, þi-ar trebui 50 de pãtrãþele!) ºi
atunci o pãtrãþicã înseamnã 0,2, deci 0,1 va fi la 1/2 de pãtrãþicã, 1,3 va fi la 61/2 pãtrãþele
(o unitate = 5 pãtrãþele ºi 0,3 =11/2 pãtrãþele) etc. Numãrul 0,103 va fi reprezentat printr-un
punct foarte apropiat de cel al numãrului 0,1, situat la dreapta lui 0,1, fãrã a putea
reprezenta foarte exact punctul respectiv.

Care dintre numerele (–5)3, 112, 43 este mai mare decât 100?
Soluþie: Exerciþiul cere doar compararea celor trei valori cu 100 ºi nu un calcul exact al
cuburilor lui (–5), respectiv 4 ºi al pãtratului lui 11. (–5)3 înseamnã (–5) · (–5) · (–5). Pentru
cã (–5) este un numãr negativ, cubul lui este tot negativ (vezi regula semnelor la înmulþirea
numerelor negative), deci nu are cum sã fie mai mare decât 100 (care este numãr pozitiv).
112 este mai mare decât 102 = 100, pentru cã 11 > 10. Mai rãmâne sã comparãm 43 cu 100.
43 = 4 · 4 · 4 = 16 · 4 < 25 · 4 = 100. Înseamnã cã 112 este mai mare decât 100.
Evident cã acest exerciþiu putea fi rezolvat ºi calculând efectiv fiecare putere ºi

comparând rezultatele obþinute cu 100.

Raza orbitei Pãmântului este de 150.000.000.000 m. Utilizeazã
scrierea ºtiinþificã pentru a rescrie numãrul ce reprezintã
lungimea razei.
Soluþie: Scrierea ºtiinþificã este utilizatã în ºtiinþe ºi în cadrul

diferitelor discipline tehnice ºi permite scrierea numerelor foarte
mari sau pozitive foarte mici într-o formã simplificatã, utilizând
puteri ale lui 10. De exemplu, 2000 → 2 · 103, 143.000 → 1,43 · 105.
Un numãr scris utilizând scrierea ºtiinþificã este un produs
dintre un numãr mai mare ca 1 ºi mai mic decât 10 ºi o putere
pozitivã (dacã numãrul este foarte mare) sau o putere negativã
(dacã numãrul este subunitar) a lui 10.
Pentru a scrie 150.000.000.000, observãm cã 150.000.000.000 = 15 ·1010, dar pentru cã

15 > 10, vom scrie pe 15 ·1010 ca 1,5 ·101·1010 = 1,5 ·1011. Acum, facem o ultimã verificare:
1,5 este mai mic decât 10 ºi mai mare decât 1 ºi 1,5 ·1011 = 150.000.000.000 (când
înmulþim o fracþie zecimalã cu o putere pozitivã a lui 10, „mutãm” virgula la dreapta
peste atâtea cifre câte ne aratã exponentul).
2. Standard 2: Sã efectuezi calcule cu numere raþionale pentru a

rezolva probleme practice.

Preþul unui calculator a scãzut de la 2000 de lei la 1600 de lei.
Cu ce procent s-a ieftinit calculatorul?
Soluþie: Scãderea de preþ de la 2000 de lei la 1600 de lei

înseamnã o ieftinire cu 400 de lei. Pentru a determina procentul
cu care s-a ieftinit (dar la fel s-ar proceda ºi în cazul unei scumpiri), baza de pornire este
preþul iniþial, în cazul nostru 2000 de lei. Deci procentul cu care s-a ieftinit calculatorul
este 400
2000
, adicã, dacã simplificãm fracþia cu 20, obþinem 100  , ceea ce înseamnã 20%.
20
O altã posibilitate de rezolvare a acestei probleme este urmãtoarea: Ne intereseazã sã

 din 2000 de lei reprezintã 400”, adicã  · 2000 = 400, de
p p
determinãm p din relaþia „ 100 100
unde rezultã cã p · 20 = 400, deci p = 20%.

Tudor a calculat cã merge la serviciu cu bicicleta 180 de zile din cele 365 de zile ale unui
an. Estimeazã cât la sutã dintr-un an merge Tudor la serviciu cu bicicleta.
Soluþie: Exerciþiul cere sã determini ce procent reprezintã 180 din 365. Acest lucru poate
fi determinat împãrþind partea (180) la întreg (365). Pentru cã, 180 · 2 = 360, putem
estima cã Tudor merge la serviciu cu bicicleta jumãtate din zilele unui an, adicã 50%.
Dacã efectuezi împãrþirea, 180 : 365 = 0,493, deci procentul este de 49,3%. Fiind vorba de
o estimare, nu este necesar sã efectuezi împãrþirea propriu-zisã.

Costul unui bilet la cinematograf a fost anul trecut de 4 lei. Dacã în acest an costul
biletului este de 5 lei, care este procentul de creºtere a costului biletului?
Soluþie: Trebuie sã determini procentul de creºtere a preþului biletului, dacã biletul a

costat 4 lei ºi acum costã 5 lei; diferenþa de preþ este de 5 – 4 = 1 leu. Pentru a determina
procentul de creºtere a preþului, trebuie, de fapt, determinat ce procent reprezintã 1 din 4
(întotdeauna raportezi diferenþa de preþ la preþul iniþial), adicã 1 : 4 = 0,25, deci procentul
de creºtere a preþului este de 25%.
O altã variantã de calcul a procentului este aceea în care determini o fracþie echivalentã
cu numitor 100 pentru 1 : 4 =  1
4
.
25
= 100
O altã posibilitate de rezolvare este aceea în care determini p din relaþia „p% din 4 este
 · 4 = 1, de unde obþii p = 25%.
p
egal cu 1”, adicã 100

Citeºte cu atenþie urmãtoarele douã enunþuri ºi rãspunde la întrebãri.
a) Într-o firmã de construcþii, 
4
5
din numãrul angajaþilor sunt bãrbaþi. Ce procent
reprezintã numãrul bãrbaþilor din numãrul angajaþilor firmei?
b) Pentru cã Ana a avut ore suplimentare de lucru în luna trecutã, ea a primit 1,75 din
salariul negociat cu patronii firmei. Ce procent din salariul negociat reprezintã
salariul pe care l-a primit Ana în luna trecutã?
Soluþie: A rãspunde la cele douã întrebãri înseamnã de fapt sã determini procentul când
cunoºti fracþia, respectiv, fracþia zecimalã.
a) Pentru a determina procentul când cunoaºtem fracþia, trebuie sã determini o fracþie
  (am amplificat cu 20)
4 80
echivalentã cu fracþia datã ce are numitor 100, adicã 5
= 100
ºi atunci procentul este 80%. Înseamnã cã numãrul bãrbaþilor reprezintã 80% din
numãrul angajaþilor firmei.
O altã variantã de a lucra pentru a gãsi rãspunsul la întrebare este urmãtoarea:

împarþi pe 4 la 5 (îþi aminteºti cã linia de fracþie înseamnã împãrþire) ºi obþii 0,8 –
aceasta este o fracþie zecimalã. Pentru scrierea procentului, înmulþeºti fracþia
zecimalã cu 100 (muþi virgula la dreapta peste douã cifre) ºi obþii 80%.
b) Pentru a determina procentul când cunoaºtem fracþia zecimalã, înmulþeºti fracþia

zecimalã cu 100 (muþi virgula la dreapta peste douã cifre) ºi obþii 175%. Înseamnã
cã Ana a primit în luna trecutã 175% din salariul negociat.
De reþinut cã procentul poate fi mai mare decât 100, dacã acesta reprezintã o
creºtere ºi dacã este raportat la valoarea iniþialã. Cu alte cuvinte, o creºtere cu 30%
a preþului unui produs înseamnã cã, dupã aplicarea creºterii de preþ, preþul
produsului reprezintã 130% din preþul iniþial.
O altã variantã este aceea în care scrii fracþia zecimalã sub formã de fracþie ºi apoi
utilizezi fracþia pentru a stabili procentul. Pentru a scrie fracþia, la numãrãtor
scriem numãrul fãrã virgulã ºi la numitor scriem cifra 1 urmatã de atâtea cifre 0
.
175
câte cifre sunt dupã virgulã, adicã 1,75 = 100
Pentru a scrie procentul, utilizezi
fracþia (are numitor 100 ºi nu mai ai de fãcut nici un calcul) ºi procentul va fi 175%.
• Exerciþiul 8 (probã oralã). Aceastã problemã verificã nivelul atingerii standardelor 1 ºi 2.

Se considerã enunþurile:
1. Maria a împrumutat 4 lei de la Gicu ºi 9 lei de la Paula.
2. Maria a împrumutat 4 lei de la Gicu ºi a primit 9 lei de la Paula.
3. Maria a primit 4 lei de la Gicu ºi 9 lei de la Paula.
4. Maria avea 4 lei, a împrumutat 9 lei de la Paula ºi a primit 6 lei de la Gicu.

a) Exprimaþi fiecare enunþ în forma unei expresii numerice.
b) Care dintre expresiile numerice are ca valoare un numãr negativ?
c) Determinaþi valoarea fiecãrei expresii numerice prin calcul ºi utilizând
reprezentarea pe axã.
Soluþie:
a) Pentru a exprima fiecare enunþ în forma unei expresii numerice trebuie sã citeºti cu
atenþie fiecare propoziþie în parte ºi sã înlocuieºti cuvintele cu simboluri matematice. De
exemplu, „a împrumutat 4 lei” se traduce în limbaj matematic în (–4) ºi a primit 4 lei se
traduce în limbaj matematic în 4 sau +4.
Gândind în modul descris mai sus, cele patru enunþuri se exprimã în forma unei expresii
numerice astfel:
1. (–4) + (–9)
2. (–4) + 9
3. 4 + 9
4. 4 + (–9) + 6
b) Pentru a determina care dintre expresiile numerice are ca valoare un numãr negativ, ar
trebui sã-þi aminteºti cã, dacã ai de efectuat adunarea a douã numere întregi, se
procedeazã astfel:
– dacã numerele sunt ambele pozitive sau ambele negative, se efectueazã operaþia de
adunare, ºi rezultatul va fi pozitiv, respectiv negativ, dacã numerele au fost
pozitive, respectiv negative;
– dacã numerele au semne diferite, se efectueazã operaþie de scãdere, ºi rezultatul va
avea semnul numãrului mai mare în valoare absolutã.
Deci expresia numericã negativã este (–4) + (–9).
c) Se efectueazã calculele, conform regulii de adunare a numerelor întregi enunþate mai sus.
(–4) + (–9) = –13 (ambele numere au acelaºi semn; sunt ambele negative)
(–4) + (9) = 5 (numerele au semne diferite ºi numãrul mai mare în valoare
absolutã este pozitiv)
4 + 9 = 13 (ambele numere au acelaºi semn; sunt ambele pozitive)
4 + (–9) + 6 = (–5) + 6 = 1 sau
4 + (–9) + 6 = 4 + 6 + (–9) = 10 + (–9) = 1.
Pentru a determina valoarea fiecãrei expresii
numerice utilizând reprezentarea pe axã,
reprezinþi pe axã primul numãr din cadrul
expresiei, dupã care þii cont cã + 9 înseamnã sã
identifici punctul care se aflã la dreapta
numãrului cu 9 unitãþi ºi + (–9) înseamnã sã
identifici punctul care se aflã la stânga
numãrului cu 9 unitãþi.

Calculeazã mintal:
a) 45 + 46
b) 89 – 48
c) 11 + 107 + 9 + 43
d) (3,5 – 
2
3
+ 4
5
– 7,3) · 0
Soluþie: Pentru a efectua calculele propuse de acest exerciþiu, este recomandabil sã aplici
proprietãþi ale operaþiilor.
Se procedeazã astfel: 45 + 46 = 45 + 45 + 1 = 90 + 1 = 91
(folosim dublul unui numãr ºi scrierea lui 46 ca 45 + 1);
89 – 48 = 89 – 49 + 1 = 40 + 1 = 41; scriem pe 48 ca 49 – 1;
11 + 107 + 9 + 43 = 11 + 9 +107 + 43 = 20 + 150 = 170
(grupãm termenii în mod convenabil);

 
2 4
(3,5 – 3
+ 5
– 7,3) · 0 = 0
pentru cã la înmulþirea unui numãr cu 0 obþinem întotdeauna rezultatul 0.
(31 + 41 )
Calculeazã în scris sau cu ajutorul calculatorului:

b) (–2) + [( 4)
+ 5] · (–3) + (–25) : 4
11
a) 12
–
3
2
2+5
Soluþie: Voi prezenta mai întâi modalitatea de a rezolvare a

fiecãrui exerciþiu pentru cazul în care decizi sã efectuezi
calculele în scris.
a) Pentru rezolvarea primului exerciþiu, trebuie rezolvatã operaþia

din parantezã ºi apoi se efectueazã scãderea. Pentru efectuarea
operaþiei din parantezã, trebuie ca fracþiile sã aibã acelaºi
numitor, adicã vom identifica fracþii echivalente cu cele
douã fracþii,
  ·  =  ;  =  ·  =  , deci  +    
( )
1 1 4 4 1 1 3 3 1 1 4 3 7
3
= 3 4 12 4 4 3 12 3 4
= 12
+ 12
= 12
  +  =  –  =  = . Rezultatul ar ,
11 1 1 11 7 4 1 4
12
– 3 4 12 12 12 3
putea fi 12
dar,
pentru cã aceastã fracþie poate fi simplificatã, este recomandabil sã efectuezi ºi

simplificarea.
b) Pentru rezolvarea celui de-al doilea exerciþiu, este necesar sã îþi reaminteºti care este
ordinea efectuãrii operaþiilor: Parantezele – Ridicarea la putere – Înmulþirea/Împãrþirea –
Adunarea/Scãderea ºi faptul cã prima datã se efectueazã calculele din parantezele mici
(parantezele rotunde) ºi abia apoi cele din parantezele mari (parantezele pãtrate).
[(23 + 45 ) + 5] · (–3) + (–25) : 4 =

( ) [( ) ] + [( 4)
+ 5] · (–3) + (–25) : 4 =
= (–2)2 + Paranteza micã – la
 +
3 5
–2 + + 5 · (–3) + adunarea a douã fracþii
+
2
+ [(11
) + 5] · (–3) + (–25) : 4
5 4 6 5
= (–2)2 4 trebuie ca ele sã aibã
+ (–25) : 4=
acelaºi numitor
= (–2)2
[(114 ) + 5] · (–3) + [(114 ) + 204 ] · (–3) + (–25) : 4 =

4
= (–2) + (31
) · (–3) + (–25) : 4
(–2)2+ = (–2)2 +
Paranteza mare
+ (–25) : 4 =
(314 ) · (–3) + (–25) : 4 = = 4 + (31

) · (–3) + (–25) : 4
2
4
(–2)2 + Ridicarea la putere

4
Înmulþirea – la înmul-
(314 ) · (–3) + (–25) : 4 = ( )

þirea a douã fracþii se
înmulþesc numãrãtorii
4+  + (–25) : 4
= 4 + – 93 între ei ºi numitorii
4
între ei; –3 se poate
scrie ca fracþie astfel: 
3
( ) ( ) ( )
–.
1
 + (–25) : 4 =
4 + – 93  + (–25) : 4 = 4 + –  +
= 4 + – 93 
93 –25 Împãrþirea
4 + (– 93
) +  =  + (–  ) +
4 4 4 4
 
–25
4 4
= 16
4
93
4
–25
4
= –102
4
Adunãrile
 
–102 –51
4
= = 2
Simplificarea
Dacã utilizezi calculatorul de buzunar, ordinea efectuãrii operaþiilor rãmâne aceeaºi, dar
vei lucra cu fracþii zecimale; de ex. 
3
2
este 3 : 2, adicã 1,5.

3. Standard 3: Sã identifici situaþii problemã ºi sã adopþi strategii adecvate de rezolvare
utilizând calculul numeric.
• Problema 11 (probã oralã)

Cei cinci membri ai unei formaþii îºi cumpãrã costume noi.
Cãmãºile costã 35 de lei fiecare, pantalonii costã 76 de lei
perechea, cizmele costã 89 de lei perechea. Care este costul
total al costumelor noi pentru întreaga formaþie?
Soluþie: Pentru a rezolva problema, este recomandabil sã

parcurgi toate etapele de rezolvare a unei probleme.
Etapa 1: citeºte atent problema ºi subliniazã cuvintele-cheie.

Cei cinci membri ai unei formaþii îºi cumpãrã costume noi. Cãmãºile costã 35 de lei
fiecare, pantalonii costã 76 de lei perechea, cizmele costã 89 de lei perechea. Care este
costul total al costumelor noi pentru întreaga formaþie?
Etapa 2: decide care sunt paºii ce trebuie parcurºi, ce date trebuie aflate ºi ce operaþii
sunt necesare pentru a rezolva problema.
Problema poate avea douã abordãri: prima abordare presupune calculul costului unui
costum pentru un membru din formaþie ºi apoi calculãm costul costumelor pentru
întreaga formaþie; a doua abordare presupune calculul costului cãmãºilor, al pantalonilor,
al cizmelor pentru toþi membrii formaþiei ºi apoi determinarea costului total al
costumelor.
Prima abordare:
1) calculãm costul unui costum pentru un membru din formaþie (adunare);
2) calculãm costul costumelor pentru toþi membrii formaþiei (înmulþire).
A doua abordare:
1) calculãm costul cãmãºilor pentru toþi membrii formaþiei (înmulþire);
2) calculãm costul perechilor de pantaloni pentru toþi membrii formaþiei (înmulþire);
3) calculãm costul perechilor de cizme pentru toþi membrii formaþiei (înmulþire);
4) calculãm costul costumelor pentru toþi membrii formaþiei (adunare).
Etapa 3: scrie calculele pe care urmeazã sã le efectuezi.

Prima abordare:
1) 35 + 76 + 89 = L;
2) 5 · L.
A doua abordare:
1) 35 · 5 = C;
2) 76 · 5 = P;
3) 89 · 5 = B;
4) C + P + B.
Etapa 4: estimeazã rezultatul.

Prima abordare permite o estimare rapidã:
1) 35 + 76 + 89 este aproximativ 200 de lei (35 + 76 este puþin mai mult de 100 ºi
dacã mai adunãm 89, rezultatul este aproximativ 200);
2) 5 · 200 = 1000 lei.
A doua abordare
1) 35 · 5 = 35 · 2 + 35 · 2 + 35 = 70 + 70 + 35 = 140 + 35 = 175 lei – am calculat mintal
35 · 5, þinând cont de faptul cã 35 · 2 = 70;
2) 76 · 5 este aproximativ egal cu 75 · 5 = 150 + 150 + 75 = 375 lei;
3) 89 · 5 este aproximativ egal cu 90 · 5 = 450 lei;
4) 175 + 375 + 450 = 100 + 75 + 300 + 75 + 450 = 100 + 300 + 75 + 75 + 450 = 400 +
150 + 450 = 550 + 450 = 1000 lei.

Etapa 5: efectueazã calculele.
Prima abordare:
1) 35 + 76 + 89 = 200 lei;
2) 5 · 200 = 1000 lei.
A doua abordare:
1) 35 · 5 = 175 lei;
2) 76 · 5 = 380 lei;
3) 89 · 5 = 445 lei;
4) 175 + 380 + 445 = 1000 lei.
Etapa 6: comparã rezultatul problemei cu estimarea fãcutã ºi vezi dacã rezultatul obþinut
este de bun-simþ.
Estimarea fãcutã este de 1000 lei, iar rezultatul obþinut este de 1000 lei, ceea ce confirmã
cã rezultatul obþinut este corect.
Ultimele douã probleme sunt probleme complexe, care nu sunt legate de un singur
standard de evaluare; prin rezolvarea acestor probleme, vei demonstra cunoºtinþe,
deprinderi ºi atitudini pe care le-ai acumulat/le-ai format/le-ai dezvoltat pe parcursul
întregului modul.
• Problema 12 (probã scrisã)

Mirela a depus 200 de lei într-un cont la o bancã. ªtiind cã
dobânda oferitã de bancã este de 16% pe an ºi cã taxa de
procesare luatã de bancã este de 0,5% pe an, ce sumã va avea
Mirela la doi ani de la depunere?
Soluþie: Pentru a rezolva problema, urmeazã etapele de rezolvare

a unei probleme.
Etapa 1: citeºte atent problema ºi subliniazã cuvintele-cheie.

Mirela a depus 200 de lei într-un cont la bancã. ªtiind cã dobânda oferitã de bancã este
de 16% pe an ºi cã taxa de procesare luatã de bancã este de 0,5% pe an, ce sumã va avea
Mirela la doi de la depunere?
Etapa 2: decide care sunt paºii ce trebuie parcurºi, ce date trebuie aflate ºi ce operaþii
sunt necesare pentru a rezolva problema.
1. calculãm dobânda pe care Mirela o primeºte dupã primul an (16% din 200 de lei);
2. calculãm taxa de procesare pe care o ia banca dupã primul an (0,5% din 200 de lei);
3. calculãm suma pe care o are Mirela la bancã dupã primul an (la suma iniþialã
adunãm dobânda ºi scãdem taxa de procesare);
4. calculãm dobânda pe care Mirela o primeºte dupã al doilea an (16% din suma
determinatã la 3.);
5. calculam taxa de procesare pe care o ia banca dupã al doilea an (0,5% din suma
determinatã la 3.);
6. calculãm ce sumã va avea Mirela dupã al doilea an (la suma determinatã la 3.
adunãm dobânda determinatã la 4. ºi scãdem taxa de procesare determinatã la 5.).
Etapa 3: scrie calculele pe care urmeazã sã le efectuezi.


16
1. 100
· 200;

0,5
2. 100
· 200;
 · 200 –  · 200 = S;
16 0,5
3. 200 + 100 100

16
4. 100
· S;

0,5
5. 100
· S;
 · S –  · S.
16 0,5
6. S + 100 100

Etapa 4: estimeazã rezultatul.
  · 200 este aproximativ 30;
10 16
100
· 200 este 20, deci 100
 
1 0,5
100
· 200 este 2, deci 100
· 200 este jumãtate din 2, adicã 1;
dupã primul an, Mirela va avea aproximativ 200 + 30 – 1 = 229 lei
  · 229 este aproximativ 35;
10 16
100
· 229 este aproximativ 23, deci 100
 
1 0,5
100
· 229 este aproximativ 2,3, deci 100
· 229 este jumãtate din 2,3, adicã, aproximativ 1,2;
dupã al doilea an, Mirela va avea aproximativ 229 + 35 – 1,2 = 230 + 34 – 1,2 adicã,
aproximativ 263 lei.
Etapa 5: efectueazã calculele,

16
1. 100
· 200 = 32 lei;

0,5
2. 100
· 200 = 1 leu;
 · 200 –  · 200 = 200 + 32 – 1 = 231 lei;
16 0,5
3. 200 + 100 100

16
4. 100
· 231 = 36,96 lei;

0,5
5. 100
· 231 = 1,155 lei (la bancã, se iau în considerare doar primele 2 zecimale);
 · 231 +  · 231 = 231 + 36,96 – 1,15 = 266,81 lei.
16 0,5
6. 231 + 100 100
Etapa 6: comparã rezultatul problemei cu estimarea fãcutã ºi vezi dacã rezultatul obþinut
este de bun-simþ.
Estimarea fãcutã este de 263 lei, iar rezultatul obþinut este de 266,81 lei, ceea ce confirmã
cã rezultatul obþinut este corect.
• Problema 13 (probã scrisã)

Eºti într-o situaþie dificilã. Þi s-a stricat aragazul ºi trebuie sã-þi
cumperi unul nou. Þi-ai ales marca ºi modelul pe care le doreºti
ºi ai urmãtoarele trei opþiuni:
– Opþiunea 1: La magazinul Bucãtãria Mea un aragaz costã

1600 de lei ºi în aceastã sãptãmânã tipul de aragaz pe care
doreºti sã-l cumperi are o reducere de 25%. Transportul
aragazului la domiciliu costã 20 de lei.
– Opþiunea 2: Acelaºi tip de aragaz poate fi cumpãrat la
preþul de 1400 de lei de la magazinul InterGetro. Eºti norocos! În aceastã sãptãmânã
ai un cupon din ziar care îþi oferã o reducere de 15% din costul oricãrui obiect,
cumpãrat de la acest magazin, care este mai scump de 1000 lei. Transportul
aragazului la domiciliu costã 35 de lei.
– Opþiunea 3: Prietenul tãu lucreazã la magazinul Casa ºi poate cumpãra acelaºi tip de
aragaz la un preþ special, de care pot beneficia doar angajaþii magazinului. El trebuie
sã achite cu 20% mai mult din preþul de producþie al aragazului, care este 1100 lei.
Prietenul tãu poate transporta aragazul cu camionul magazinului, fãrã a plãti.
Înainte de a lua decizia de unde sã cumperi aragazul, trebuie sã stabileºti costul fiecãrei
opþiuni. Stabileºte cât te costã sã ai aragazul nou la tine în bucãtãrie în fiecare situaþie în
parte. Decide pe care dintre cele trei opþiuni o alegi ºi motiveazã alegerea fãcutã.
Soluþie:
Pentru a rezolva problema, trebuie sã stabileºti „costul fiecãrei opþiuni” (preþ aragaz +
preþ transport aragaz pânã la domiciliu).
Opþiunea 1: Un sfert din 1600 de lei este 400 de lei, deci aragazul costã 1600 – 400 =
1200 lei. Costul transportului la domiciliu este de 20 de lei, deci preþul total pe care ar
trebui sã-l plãteºti dacã alegi aceastã variantã este 1220 de lei.

Opþiunea 2: Pentru cã aragazul costã mai mult de 1000 lei, beneficiezi de reducerea de
15%. Pentru a determina costul aragazului, poþi proceda în felul urmãtor:
10% din 1400 lei reprezintã 140 lei, asta înseamnã cã 5% reprezintã 70 lei, deci 15% va
reprezenta 140 + 70 = 210 lei

15
sau, 100
· 1400 = 210 lei.
Înseamnã cã preþul aragazului este 1400 – 210 =1190 lei ºi pentru cã transportul la
domiciliu este de 35 lei, costul total va fi 1225 de lei.
Opþiunea 3: Pentru a stabili cât costã aragazul în aceastã situaþie, trebuie sã determini
20% din 1100 de lei. Acest calculul poþi sã-l faci împãrþind pe 1100 la 5 (20% dintr-un
numãr este o cincime din acel numãr) 1100 : 5 = 220 lei, sau calculezi cât este 10% din
 · 1100 = 220 lei. Preþul
20
1100 ºi apoi înmulþeºti cu 2, sau pur ºi simplu calculezi 100
aragazului va fi 1100 + 220 = 1320 lei (de data aceasta trebuie sã aduni cei 20% din
preþul de producþie), ºi pentru cã transportul este gratuit, acesta rãmâne preþul pe care ar
trebui sã-l plãteºti ca sã ai aragazul acasã la tine.
Preþul aragazului poate fi determinat calculând 120% din 1100 lei, pentru cã cei 20% din
1100 lei se adunã la preþul de producþie al aragazului.
Dacã alegi opþiunea 1, trebuie sã plãteºti 1220 lei; dacã alegi opþiunea 2, vei avea aragazul
în bucãtãrie dacã achiþi 1225 lei, iar dacã alegi opþiunea 3, costul aragazului este de 1320
lei. Acum, cã ai terminat cu „matematica” din problemã, ce opþiune vei alege?
• Sfaturi de ultim moment

Ai luat cunoºtinþã de standardele de evaluare ale modulului ºi ai
vãzut tipul de exerciþii ºi probleme pe care va trebui sã le rezolvi
pentru evaluarea de modul.
Este important sã ºtii cã, dacã exerciþiul sau problema nu

specificã în ce mod trebuie sã efectuezi calculele, atunci poþi
efectua calculele în scris, oral sau utilizând un calculator.
Câteva recomandãri pentru ziua în care vei fi testat:

– dormi bine în noaptea de dinainte;
– intereseazã-te la ce orã va începe evaluarea de modul ºi
asigurã-te cã nu vei întârzia;
– fii calm;
– ascultã cu atenþie toate instrucþiunile de lucru ºi, dacã nu ai înþeles ceva, cere
lãmuriri profesorului/profesoarei;
– citeºte cu atenþie textul exerciþiului/problemei;
– rezolvã exerciþiul/problema cu atenþie;
– verificã rezolvarea problemelor ºi corectitudinea calculelor efectuate;
– pentru proba scrisã, explicaþiile trebuie sã aparã pe foaia de test;
– dacã nu ºtii sã rezolvi unul din exerciþii/una dintre probleme, abordeazã o altã
sarcinã de lucru ºi apoi revino la exerciþiul/problema la care ai întâmpinat
dificultãþi în rezolvare;
– ordinea exerciþiilor/problemelor nu are legãturã cu gradul de dificultate al acestora,
aºa cã, dacã nu ºtii sã rezolvi un exerciþiu nu înseamnã cã nu le vei rezolva nici pe
urmãtoarele;
– asigurã-te cã ai abordat toate sarcinile de lucru;
– gândeºte pozitiv: fii convins/convinsã cã vei obþine un rezultat bun la aceastã
evaluare, pentru cã ai pregãtit-o pe tot parcursul modulului.
Mult succes!

Indexul
cuvintelor-cheie I
A
Adunare – 8, 17, 18, 29, 34, 37 Axa numerelor – 16
Amplificarea unei fracþii – 27 Axa numerelor naturale – 8
Aproximare prin lipsã – 33
B
Bazã – 10
C
Cifra sutelor – 22 Compararea a douã numere – 8, 16, 28, 33
Cifra unitãþilor – 22 Cubul unui numãr – 10
Cifra zecilor – 22
D
Diferit (=/ ) – care nu are aceeaºi valoare în Divizor – 8
aceeaºi unitate de mãsurã; inegal
E
Egal (=) – care are aceeaºi valoare în aceeaºi matematice sunt egale dacã sunt identice din
unitate de mãsurã (DEX); douã obiecte toate punctele de vedere
Exponent – 10
F
Factor – 10 Fracþie subunitarã – 29
Fracþie – 26 Fracþie zecimalã – 33
Fracþii echivalente – 27
Î
Împãrþire – 8, 20, 29, 34, 37 Înmulþire/produs – 8, 20, 29, 34

L
Linie de fracþie – 26
M
Mai mare sau egal ( >
_)–8 Mulþimea numerelor întregi (Z) – 16, 45
Mai mic sau egal ( <
_ ) – 8, 16 Mulþimea numerelor raþionale (Q) – 37, 45
Mulþimea numerelor naturale ( N ) – 8, 45
N
Notaþie ºtiinþificã – 10 Numãr pozitiv – 16
Numãr întreg – 16, 45 Numãr raþional – 37, 45
Numãr natural – 8, 45 Numãrãtor – 26
Numãr negativ – 16 Numitor – 26
O
Operaþie cu numere – 8, 17, 18, 29, 34, 37, 45 Ordine descrescãtoare a numerelor – 9
Opusul unui numãr – 16 Ordinea efectuãrii operaþiilor – 10, 21, 34, 45
Ordine crescãtoare a numerelor – 9 Ordonarea numerelor – 8, 16
P
Pãtratul unui numãr – 10 Procent – 31
R
Regula semnelor - pag. 20 Ridicarea la putere – 10
Reprezentarea unui numãr – 8, 16, 26, 33
S
Scãdere – 8, 18, 29, 34, 37 Semnificaþia unei cifre din scrierea unui numãr
Scrierea ºtiinþificã – 10, 50 – 22, 33
Simplificarea unei fracþii – 27
V
Valoare absolutã – 18

Din partea autoarei a
Fiecare persoanã are o „înþelegere” a numerelor. Cu toþii utilizãm
numere… Îmi amintesc de o situaþie de demult… Cred cã aveam
patru sau cinci ani ºi mama adusese de la piaþã primele cireºe
din acel an. ªi pentru cã cireºele sunt fructele mele preferate,
nici nu am aºteptat ca ea sã scoatã toate cumpãrãturile din plasã,
cã am ºi început sã cer cireºe. Mama a pus câteva cireºe într-o
farfurie, le-a spãlat ºi apoi ne-a pus, mie ºi Ancãi, câteva cireºe
în palmele deschise cãuº care aºteptau. ªi, în loc sã mãnânc
cireºele, le-am numãrat dintr-o privire pe cele din palma mea ºi
am întrebat: „Eu am primit 7 cireºe; câte cireºe a primit Anca?”
Cu alte cuvinte, am „legat” cireºele de un numãr ºi apoi am fost
interesatã de relaþiile dintre numere… pentru cã, de fapt, prin
întrebarea pe care o adresasem, doream sã aflu dacã Anca a
primit mai multe cireºe decât mine.
Modulul Numere îºi propune sã dezvolte capacitatea de a opera

cu numere raþionale (naturale, întregi negative, fracþii, fracþii
zecimale). Capacitatea de a opera – în mod natural ºi corect – cu
numere este importantã pentru cetãþeanul secolului al XXI-lea.
Aceastã competenþã se bazeazã pe dezvoltarea „înþelegerii
numerelor”. Ea include „înþelegerea” conceptelor de numãr ºi de
operaþie cu numere, dar ºi deprinderi de calcul cu numere
(mintal, scris ºi cu calculatorul) în scopul rezolvãrii de probleme,
precum ºi abilitatea de a utiliza estimãri cât mai realiste.
Am scris acest ghid gândindu-mã la fiica mea, care nu a îndrãgit

niciodatã matematica. Pentru ea, matematica a însemnat un ºir
foarte lung de reguli ce trebuiau memorate ºi redate corect dacã
dorea o notã mare. Aceastã abordare a învãþãrii nu a ajutat-o sã
gãseascã nici sensul numerelor, nici frumuseþea formelor
geometrice, nici bucuria rezolvãrii unei probleme. Demersul
didactic pe care îl propune acest ghid se bazeazã pe orientare,
explorare, aplicare în situaþii de fiecare zi ºi reflecþie. El aduce
un suflu de aer proaspãt în matematicã ºi sper ca beneficiarii lui,
tinerii înscriºi în cadrul programului „A doua ºansã”, sã gãseascã
utilitatea ºi frumuseþea „înþelegerii numerelor”.
Programul „A doua ºansã” se adreseazã

tinerilor/adolescenþilor/persoanelor cu vârste mai mari de 16 ani
care au abandonat la un moment dat ºcoala fãrã a-ºi finaliza
învãþãmântul obligatoriu, care nu au o calificare sau doresc sã
obþinã o nouã calificare. Formarea profesionalã este una dintre
cele mai importante componente ale programului „A doua
ºansã”, dar acesta nu se rezumã doar la pregãtirea profesionalã.
Programul mai are în vedere dezvoltarea personalã, includerea
socialã, formarea pentru învãþarea pe parcursul întregii vieþi,
precum ºi formarea ºi dezvoltarea competenþelor-cheie urmãrite
în cadrul învãþãmântului obligatoriu. Finalizarea educaþiei de
bazã este o condiþie pentru asigurarea egalitãþii de ºanse pentru
persoanele înscrise în cadrul programului „A doua ºansã”.

Secundar Matematica I Cursant PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Secundar Matematica I Cursant PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Matematică

Coordonator editorial: Laura Codreanu

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Capitolul I. Numere naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Capitolul II. Numere întregi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Capitolul III. Numere raþionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Reflecþie la final de modul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

De ce este important acest ghid?

4 MATEMATICĂ • GHIDUL ELEVULUI

Pentru a înþelege mai bine ideea pe care încercam sã o exprim,

În paginile acestui ghid, vei întâlni simbolurile:

1. Am intrat în supermarket ºi aveam 16 lei. Am luat o pâine de

2. Vecina mea, Ana, doreºte sã plece în concediu în Grecia sau

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 5

1. Sunt pus în situaþia de a face calcule cu numere când:

2. Calculez uºor cu numere dacã:

3. Calculez uºor dacã în calcul sunt operaþii de:

5. Completeazã propoziþia: Aº dori sã învãþ despre numere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6 MATEMATICĂ • GHIDUL ELEVULUI

Parcurgând acest capitol, vei fi capabil:

• să compari și să ordonezi numere naturale;

• să reprezinţi pe axă numere naturale;

• să efectuezi calcule cu numere naturale;

• să rezolvi probleme cu numere naturale.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 7

Numere naturale: comparare,

Reprezentarea numerelor a evoluat de-a lungul timpului în sensul simplificãrii ºi

Cele patru operaþii de bazã cu numere naturale sunt:

Axa numerelor naturale este:

8 MATEMATICĂ • GHIDUL ELEVULUI

4. Calculeazã mintal: 80 – 49; 48 : 3; 15 · 6; 35 + 36; 12 + 39 + 8 + 1.

1. Calculeazã: a) 1 + 23 + 45 + 54 + 32 + 1; b) 45 – 17; c) 345 – 194; d) 63698 – 3333;

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 9

Ordinea efectuării operaţiilor

2. Citeºte textul ºi utilizeazã un calculator de buzunar pentru a rãspunde la întrebãri.

Sã ne reamintim cum aplicãm ordinea efectuãrii operaþiilor. Dacã avem

10 MATEMATICĂ • GHIDUL ELEVULUI

2. Leo, Vlad ºi Tudor au lucrat la o spãlãtorie de maºini pe timpul verii. Ei au primit

4. Un decorator de apartamente încaseazã 12 lei/m2 pentru a lipi

6. Estimeazã 182; 292; 112; 12 · 23; 59 · 98; 26 · 101; 71 · 69.

Dacã aveþi conexiune internet la ºcoalã, rezolvã exerciþiile de la adresa

1. Calculeazã: a) 32 · 43; b) 27 – 256 : 43; c) 9 · (5 +3)2 – 144; d) 7 + 3 · 24 : 6

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 11

2. Gãseºte-þi perechea ºi aliniazã-te!

Doresc sã cumpãr 2 cutii de detergent la 500 de grame, 2 cutii termorezistente, 20 de

12 MATEMATICĂ • GHIDUL ELEVULUI

Rezolvã exerciþiile ºi problemele de mai jos.

2. Câte sute are numãrul:

3. Completeazã urmãtoarele propoziþii:

4. Subliniazã rãspunsul corect:

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 13

6. Distanþa de la Cluj-Napoca la Budapesta este de 480 km. Dacã microbuzul parcurge

7. Vasile lucreazã ca voluntar la un centru pentru copii. El trebuie sã cumpere 14 tricouri

6. Completeazã fiºa de autoevaluare.

1. Am învãþat despre numerele naturale cã: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Paginile . . . . . . . . . . . . din portofoliu ºi paginile . . . . . . . . . . . . din caiet demonstreazã

4. Am încã dificultãþi cu: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5. Cred cã întâmpin aceste dificultãþi pentru cã: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .