0

CUPRINS

ARGUMENT ...................................................................................... 2

CUPLAJE PERMANENTE .................................................................... 5

Cuplajele permanente mobile cu............................................... 10
elemente elastice ...................................................................... 10
Breviar de calcul ........................................................................ 11

TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII CUPLAJULUI ......................................... 14

MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII ................................. 17

BIBLIOGRAFIE ................................................................................. 19

1
 ARGUMENT

Contextul economic actual impune dezvoltarea producţiei

şi tehnicii simultan, cu reducerea costurilor de producţie şi
mărirea productivităţii, folosirea unor materiale noi, cu
proprietăţi superioare şi preţuri de cost cât mai reduse. Se
impune de asemenea şi reducerea consumurilor energetice,
creşterea calităţii astfel încât produsul final să fie cât mai
competitiv.
De la respectarea riguroasă a disciplinei tehnologice şi
reducerea numărului de rebuturi rezultă o creştere a
randamentului activităţii pe care sunt capabile să le realizeze
mijloacele de producţie, o reducere a consumurilor specifice
de materiale .
Un rol deosebit de important îl are deasemenea şi
reânnoirea produselor care s-au uzat moral, fiind necesară
reconceperea şi reproiectarea lor ţinăndu-se cont de condiţiile
concurenţei de piaţă.
Importanţă deosebită în obţinerea unor rezultate
economice pozitive o are deasemenea şi folosirea unor mijloace
de măsurare cu randament şi precizie ridicată.
In contextul actual maşinile şi utilajele capătă o
dezvoltare din ce în ce mai puternică, dezvoltarea unei
economii nefiind posibilă fără mecanizarea într-un grad cât

2
mai mare a producţiei. Indiferent de tipul utilajului, la marea
majoritate se vor întâlni piese care execută mişcări mai simple
sau mai complexe. In general, mişcările executate au ca bază
de pornire o mişcare de rotaţie pe care o primesc de la un
motor de antrenare electri ce este caracterizat de anumite
mărimi electrice şi neelectrice definitorii (rot./min,tensiune de
alimentare, putere, e.t.c. ).
Mişcarea se transmite şi se transformă prin intermediul
elementelor care formează mecanismul sau utilajul
considerat, ajungând în final să execute un lucru mecanic
util(lucru mecanic de aşchiere, de transport, de deformare,
e.t.c. ). Pentru ca acest lucru să fie posibil, este necesar ca
elementele să fie asamblate, după ce în prealabil au fost
realizate cu o anumită formă şi dimensiune bine stabilită, în
succesiunea şi cu caracteristicile pecare documentaţia
tehnologică le stabileşte.
Asamblarea reprezintă totalitatea operaţiilor de reunire
într-o anumită succesiune cu metode şi procedee specifice a
unor piese definitiv prelucrate, în scopul obţinerii unui produs
finit, care să corespundă integral condiţiilor tehnice impuse.
Funcţionarea corespunzătoare a mecanismelor şi a
maşinilor depinde nu numai de calitatea pieselor componente
ci şi de corectitudinea montării acestora.
La operaţiile de montaj, în scopul asigurării unei calităţi
corespunzătoare a acestuia, este necesar să se respecte

3
principiile de lucru, prescripţiile standardelor de stat şi ale
documentaţiei tehnice referitoare la utilajul sau maşina
respectivă.

4
 CUPLAJE PERMANENTE

Transmiterea mişcării de rotaţie de la un element la altul

în cadrul schemei cinematice care compune o maşină sau un
utilaj, se face prin intermediul a două mari categorii de
mecanisme şi anume :
- Pentru transmiterea între axe pararlele se
utilizează mecanismele de transmisie denumite pe
scurt “Transmisii”
- Pentru transmiterea mişcării de rotaţie în lungul
axei, eventual cu uşoare înclinaţii ale axelor se folosesc
“Cuplajele “
Transmisiile sunt mecanisme cu rol de a transmite
mişcarea de rotaţie între axe paralele şi sunt capabile să
transmită această mişcare de rotaţie la distanşe foarte mari
(peste 20 m).
Cupljele sunt organe de maşini sau ansambluri de organe
de maşini (dispozitive echivalente) cu rol funcţional unitar care
relizează legătura dintre două elemente consecutive, (plasate
coaxial) ale uni lanţ cinematic in scopul transferului de energie
mecanică fără a o modifica , păstrând legile de mişcare şi
cinetostatica sistemului.
Restricţiile funcţionale impuse de lanţul cinematic
condiţionează tipul constructiv al cuplajului şi implicit
calităţile acestuia referitoare la :

5
1. menţinerea în timp
2. mobilitatea
3. siguranţa, respectiv natura legăturii(care poate fi pur
mecanică, vâsco-fluidă sau magnetică ).
Varietatea cea mai mare de soluţii se obţine ân cazul
cuplajelor mecanice caracterizate prin :
1. simplitate constructivă
2. gabarit şi masă minimă
3. siguranţă maximă în exploatare
4. nivel avansat de tipizare
In conformitate cu STAS 7082-77 cuplajele mecanice se
pot clasifica după mai multe criterii :
 după menţinerea legăturii în timp :
1. permanente -fixe
- mobile
2. intermitente -comandate
-automate
 după natura legăturii :
1. prin formă -rigide
-flexibile
2. prin forţă -cu frecare

6
 Cuplajele pot fi utilizate şi pentru realizarea unei legături
între un arbore şi piesele montate liber pe acesta (roţi dinţate,
roţi de curea, roţi de lanţ, e.t.c.)
Deasemenea, pot fi utilizate şi ca elemente de siguranţă,
limitatoare de moment, limitatoare de turaţie sau de sens.
Utilizarea cuplajelor oferă următoarele avantaje:
1 capacitate de transmitere totală a momentului de
torsiune a arborelui
2 capacitate de atenuare a şocurilor provenite din variaţia
regimului de funcţionare a maşinilor
3 posibiltatea prevenirii, preluării, şi transmisiei
supraeforturilor dăunătoare sau a depăşirii turaţiei
Condiţiile de funcţionare a celor doi arbori, constituie
criteriul de bază al funcţionării şi clasificării cuplajelor.
Variatele tipuri de cuplaje se pot constitui în două mari
categorii:
1 cuplaje cu funcţionare permanentă
2 cuplaje cu funcţionare intermitentă
În cazul cuplajelor cu funcţionare permanentă
transmiterea mişcării între cei doi arbori nu poate fi
întreruptăîn timpul funcţionării decât prin oprirea maşinilor
şi demontarea cuplajelor.
Ambreiajele pot întrerupe sau relua transmiterea mişcării
în golsau chiar sub sarcinăfără oprire arborelui de la care este
primită prin cuplare – decuplare .

7
Cuplajele permanente sunt de două tipuri:
1.-cuplaje fixe, care realizează legătura rigidă a doi arbori
2.-cuplaje mobile care permit mici deplasări ale arborilor
(radiale, axiale, sau unghiulare)
Cuplajele permanente fixe se construiesc în trei variante:
 cuplaje cu flanşe
 cuplaje cu manşon cilindric din două bucăţi
 cuplaje cu manşon cilindric dintr-o bucată(lis, cu
caneluri, e.t.c. )
Principalul avantaj al cuplajelor fixe este acela că pot
prelua atât momente de torsiune cât şi momente de
încovoiere.Aşezarea cuplajelor cât mai aproape de reazeme
duce la realizarea unei reduceri substanţiale a momentului
încovoietor.
Cuplajul cu flanşe este realizat din două semicuplaje
asemenea care au butucii prevăzuţi cu flanşe frontale.
Îmbinarea lor cu capetele de arbori se realizează cu ajutorul
penelor paralele.flanşele sunt imobilizate relativ prin şuruburi
păsuite(calibrate), sau cu joc.
Cuplajele permanente mobile nu permit decuplarea
arborilor decât in timpul stării de repaus, însă admit
poziţionarea arborilor cu abateri de tip :

1 axiale
a

8
 r
3 radiale

4 unghiulare
u

5 combinate r

u
Cuplajele permanente mobile cu elemente rigide pot fi
realizate cu gheară frezată, cu ştift transversal, sau in alte
variante.

9
 Cuplajele permanente mobile cu
elemente elastice

Aceste cuplaje sunt denumite in mod curent cuplaje

elastice deoarece sunt prevăzute cu cu un element elastic
metalic sau nemetalic. Elementul elastic se plasează între
semicuplajele care sunt fixate pe arbori şi realizează legătura
dintre aceştia, participând efectiv la transmiterea momentului
de torsiune, fiind totodată elementul principal al cuplajului.
Elementul elastic determină proprietăţile şi modul de
proiectare a cuplajului .Destinaţia unui astfel de cuplaj este
aceea de a determina apariţia următoarelor proprietăţi:
-Atenuarea şocurilor la torsiune care apar în sistemul
mecanicşi care pot dăuna atât maşinii motoare cât şi maşinii
de lucru;
-compensarea elastică a impreciziilor datorate execuţiei
sau montajului;
-deplasarea frecvenţelor proprii ale sistemului mecanicdin
care fac parte, astfel încâtsă se evite funcţionarea în intervalul
de rezonanţă.
Cuplajele permanente cu elemente mobile elastice sunt de
două feluri:
1 -cuplaje cu elemente metalice care pot fi î,mpărţite în:
 cu arcuri cu foi multiple dispuse radial;

10
  cu arc şerpuit (cuplajul Bibby);
 cu arcuri elicoidale (cuplaje Cordeflex);
2 -cuplaje cu elemente nemetalicecare sunt la rândul lor
de patru tipuri:
 cuplaje elastice cu bolţuri;
 cuplaje elastice cu disc frontal (cuplaje Hardy);
 cuplaje elastice cu stea;
 cuplaje elastice cu bandaj(cuplaje Periflex).

Breviar de calcul

Ca urmare a complexităţii fenomenelor care au loc în

timpul funcţionării cuplajelor elastice cu elemente de
cauciuccallculul acestora este greoi şi complicat. La unele
cuplaje, din cauza formei elementului elastic nu s-a realizat o
metodă precisă de calcul.
Cuplajele elastice cu bolţuri su standardizate şi se aleg din
STAS 5982-79 sau din catalogul firmelor specializate, în
funcţie de diametrul arborelui d, şi de momentul de torsiune
Mtc, urmând a se verifica rezistenţa elementelor componente.
Se consideră un cuplj elastic cu bolţuri care trebuie să
transmită un moment nominal Mtr=1500daNcm.
Detereminăm coeficientul de siguranţă şi vom verifica
elementele cuplajului.se consideră că acest cuplaj acţionează

11
o maşină unealtă ce lucrează în două schimburi, zilnic
numărul cuplărilor pe oră fiind mai mare de 120
 Diametrul arborelui d=50mm
 Diametrul exterior al cuplajului D=127mm
 Diametrul cercului bolţurilor D1=100 mm
 Diametrul exterior al semicuplajelor D2=76mm
 Numărul bolţurilor filetate ns =12
 Distanţa axială dinter semicuplaje S=3mm
 Lungimea semiflanşei l3=52mm;
 Lungimea intermediară a semiflanşei l2=34mm;
 Lungimea cuplajului L= 107mm;
 Diametrul ştiftului pe porţiunea unde se
monteazămanşonl de cauciuc d3=12mm;
 Numărul cuplărilor nc120
 Numărul de schimburi N=2;
Materialul din care se confecţionează semicuplajele este
OT60,
STAS600-80;
Bolţurile se realizează dinOLC 45, STAS 880-80;
Se determină momentul detorsiune de calcul:
Mtc=KsMtr
Ks=K1K2K3=1,7  1,15 1,45=2,83 -coeficientul de serviciu al
cuplajului
K1K2K3 -coeficienţi de siguranţă parţiali

12
Mtc=2,831500= 4245daNcm
Manşonul de cauciuc se verifică la solicitarea de strivire
2M tc 8490
s    32,75
D1ns d 4 l3  l2  259,2

 s   as  50...70daN / cm 2 în această relaţie apar rezistenţa la strivire şi

rezistenţa admisibilă la strivire.

Bolţurile se verifică la încovoiere:

10M tc l3  l2  s 
i  =430 daN/cm  i -rezistenţa la încovoiere
D1ns d 43

 ai rezistenţa admisibilă la încovoiere

13
 TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII CUPLAJULUI

Cuplajele elastice cu elemente nemetalice folosesc pentru

executarea elementelor elastice nemetalice în marea
majoritate a cazurilor, cauciucul.
Se mai utilizează ţesăturile cauciucate sau masele plastice.
Cuplajele elastice cu elemente di n cauciuc au o foarte
largă răspândire în cele mai diferite construcţii. Acest fapt se
datorează construcţiei lor relativ simple, costului redus al
execuţiei, sensibiltăţii mai reduse la deplasarea arborilor
cuplaţi.
Cauciucul are proprietatea de a acumula prin deformare o
cantitate mare de energie. Deasemenea are o mare capacitate
de amortizare.
Domeniul de utilizare rămâne totuşi limitat de rezistenţa
mecanică redusă a elementelor din cauciuc, care ar conduce
la cuplaje de mari dimensiuni în cazul transmiterii de
momente de torsiune mari. Cuplajele cu elemente de cauciuc
asigură şi izolarea electrică a arborilor cuplaţi, fapt important
la agregatele cu motoare electrice sau generatoare.
Procesul tehnologic de asamblare nu diferă de la un
produs la altul. El este condiţionat de felul producţiei şi de
metodele folosite în atelierele sau în secţiile de asamblare.

14
 Procesul de asamblare se execută în următoarea
succesiune :
-alegerea pieselor, controlul, transportul la locul de
asamblare şi pregătirea pieselor pentru asamblare
-asamblarea prealabilă şi verificarea
- asamblarea definitivă
- reglarea şi verifucarea funcţionării.
Cuplajele elastice cu bolţuri se montează astfel:
-se montează inelele elastice pe bolţuri
-se introduc şaibele care împreună cu inelele elastice reţin
bucşile elastice
- se introduc bucşile elastice pe bolţuri
- se împerechează semicuplele
- se introduc bolţurile şi bucşele elastice în găurile
semicuplelor
Având în vedere faptul că avem 10 bolţuri ordinea de
montare este următoarea : se introduce primul bolţ şi apoi cel
diametral opus lui, apoi se introduc în acelaş fel, bolţurile
situate pe diametrul perpendicular pe primul diametru
montat
-se introduc şaibele plate, şaibele grover, respectiv se
înşurubează cu mîna piuliţele pe porţiunea filetată a bolţului;
-se strâng progresiv şi opus diametral piulitele, pâna la
obţinerea strângerii definitive. Se foloseşte o cheie fixă de
17mm care se fixează pe corpul bolţului în zona

15
frezată,respectiv o cheie tubulară cu care se strâng piulitele
de fixare ale bolţului.
Pentru obţinerea unui monmtaj corect, este necesar să se
folosească elemente filetate fără defecte, piesele care se
asamblează cu organele de asambmlare vor fi supuse unui
control amănunţit privind:
-execuţia corectă a filetelor (formă, dimensiuni, calitatte
a suprafeţelor)
-lipsa defectelor cepot împiedica montajul sau pot provoca
ruperea organelor de asamblare(crăpături, deformaţii).
-execuţia corectă a găurilor de trecere, (atât în ceea ce
priveşte dimensiunile cât şi coincidenţa lor).
-curăţirea desăvărşită a tuturor elementelor care participă
la realizarea îmbinării.
Se va respecta documentaţia tehnică cu rigurozitate atât
în privinţa alegerii materialelor prescrise, cât şi a
dimensiunilor toleranţelor de formă şi poziţie, condiţiilor
tehnice e.t.c.

16
 MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII

Legile elaborate în acest domeniu manifestă o grijă

deosebită pentru operatorului uman şi evitarea unor pierderi
materiale deosebite. Acestea prevăd obligativitatea stabilirii
măsurilor de protecţie a muncii şi de ocrotire a muncii femeilor
şi tineretului.
Muncitorilor din atelier le revin următoarele sarcini:
-folosirea uni echipament adecvat (ajustat pe corp, cu
mâneci bine încheiate) iar părul să fie acoperit sau legat;
-înainte de începerea lucrării se va verifica dacă atmosfera
nu este încărcată vapori sau gaze inflamabile provenite de la
instalaţiile de încălzit;
-nu se vor spăla mâinile cu emulsii de răcire şi nu se vor
şterge cu bumbacul folosit în prealabil la ştergerea maşinilor;
La executarea operaţiilor auxiliare legate de transport şi
de ridicare apar cele mai frecvente accidente, datorită
manevrării incorecte a instalaţiilor şi prinderii
necorespunzătoare a sarcinilor. Din această cauză,
manevrarea unor instalaţii trebuie efectuată numai de către
personal special instruit.
Prinderea greşită a sarcinilor în cârligul sau dispozitivul
macaralei constituie cea mai frecventă sursă de accidentare.
Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii
contribuie la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă

17
şi la înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă
sau îmbolnăviri profesionale.

18
 BIBLIOGRAFIE

1 Tehnolgia asamblării şi montajului – EDP Bucureşti

2 Maşini şi utilaje industriale - EDP Bucureşti
3 Organe de maşini – A. Chişiu ş.a. EDP Bucureşti
4 Rezistenţa materialelor şi organe de maşini cls a-X-a
- EDP Bucureşti
5 Desen tehnic - EDP Bucureşti

19