METODOLOGIA INVESTIGARII ACCIDENTELOR DE MUNCA.

CERCETAREA ACCIDENTELOR DE TRAFIC

RUTIER

I. CADRUL METODOLOGIC GENERAL AL INVESTIGARII ACCIDENTELOR DE MUNCA

1. ASPECTE JURIDICE

Prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care
are loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate
temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristicie, invalidiate sau deces.

Mai sunt accidente in munca:

 accidentul suferit de persoana aflata in vizita in intreprinderere cu acordul angajatorului

 accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru salvarea
de vieti omenesti
 accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu ca urmare a unei agresiuni

Accidentul de munca de traseu reprezinta:

 accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers si
care a antrenat vatamarea sau decesul;
 accidentul survenit pe perioada pauzei reglementare de masa in locuril organizate de angajator, in drumul
deplasarii spre locul de masa si invers si care a antrenat vatamarea/decesul.

Clasificarea accidentelor de munca dupa numarul persoanelor accidentare si urmarile produse:

a) incapacitate de cel putin 3 zile calendaristice (atestata prin documente medicale)

b) accident care produce invaliditate (confirmat prin decizie de incadrare intr-un grad de invaliditatate)
c) accident mortal (confimrat imediat sau dupa un interval de timp)
d) accident colectiv (cel putin 3 persoane, in acelasi timp si din aceleasi cauze)

2. REGLEMENTARI PRIVIND METODOLOGIA INVESTIGARII ACCIDENTELOR DE MUNCA

Investigarea accidentelor de munca se face conform regulilor metodologice criminalistice si a regulilor prevazute
expres de legislatia muncii/alte acte normative.

Cercetarea evenimentelor de munca se face astfel:

a) de angajator- evenimente care au pordus incapacitate temporara de munca. Daca victima este un cetatean
strain, investigarea se face de ITM
b) de ITM- evenimente care au produs invaliditate evidenta, deces, accidente colective, incidente periculoase
c) Inspectia Muncii- accidente colective (cauzate de evenimente deosebite- incendii/explozii)
d) autoritatile de sanatate publica teritoriala (suspiciuni de boala profesionala)

Rezultatul cercetarii- consemnat in PV. In caz de deces al persoanei unitatea medico-legala inainteaza
inspectoratului de stat teritorial pentru protectia muncii o copie a raportului. Conducerea unitatilor unde a a vut loc
accidentul trebuie sa anunte de indata Inspectoratul de stat teritorial pentru protectia muncii si organele de urmarire
penala.
 3. PRINCIPALELE ASPECTE, OBIECT AL PROBATIUNII, CARE TREBUIE CLARIFICATE PRIN
INVESTIGAREA ACCIDENTELOR DE MUNCA

Problemele care trebuie clarificate sunt comune si evenimentelor sau avariilor din industria miniera si petrochimica,
provocate de explozii/ incendii:

a) stabilirea cauzelor accidentului- cauze de natura tehnica (functionarea defectuasa a utilajelor, uzura,
calitatea necorespunzatoare a materialelor) si cauze de natura organizatorica (lipsa lurii unor masuri
corespunzatoare de securitate si sanatate in munca)
b) determinarea imprejurarilor in care a avut loc accidentul (daca s-a produs in timpul procesului de munca
si daca cel accidentat era in curs de indeplinire a atributiilro de serviciu)
c) determinarea consecintelor accidentului (stabilirea raportului de cauzalitate)
d) stabilirea prevederilor legale incalcate
e) identificarea persoanelor care raspund de organizarea si conducerea procesului de productie
(persoanele care trebuie sa aplice masurile si cele care trebuie sa le respecte)
f) initierea masurilor de prevenire a altor accidente

4. CERCETAREA LA FATA LOCULUI A ACCIDENTELOR DE MUNCA

Trebuie efectuata cu maxima urgenta.

Luarea primelor masuri presupune acordarea primului ajutor, limitarea/inlaturarea pericolelor iminente. Se face
potrivit celor doua faze (statica si dinamica). Este interzisa modificarea locului accidentului (daca astfel nu se pot
produce alte evenimente). Se vor face schite si fotografii, se vor identifica si ridica obiecte purtatoare de urme. Pot
exista cazuri de modificare intentionata a locului accidentului de cei care pot fi gasiti vinovati.

Obiectivele cercetarii prorpiu-zise la fata locului:

 stabilirea pozitie, starii initiale a instalatiilor, masinilor si utilajelor

 cercetarea minutioasa a urmelor
 examinarea minutioasa a victimei
 verificarea si ridicarea documentelor
 clarificarea eventualelor imprejurari negative
 cunoasterea specificului si particularitatilor locului evenimentului
 initierea primelor masuri tehnice si organizatorice de prevenire
 ascultarea martorilor oculari, a victimelor

Fixarea rezultatelor cercetarii locului faptei- PV vare va fi insotit de fotografii, schite, inregistrari audio-video
(acestea din urma fiind extrem de importante in cadrul accidentelor cu consecinte grave)

5. EFECTUAREA ALTOR ACTE DE URMARIRE PENALA

a) audierea martorilor- atat a celor oculari, cat si a celor care au cunostinta despre particularitatile locului
accidentului;
b) ascultarea suspectului/inculpatului- vizeaza clarificarea modului in care au fost initiate si respectate
masurile, daca ele au fost bine cunoscute, daca s-a controlat in mod eficient si permanent respectarea lor;
c) dispunerea de expertize judiciare- expertizele tehnice (stabilirea cauzelor functionarii defectuoase a
instalatiilor); expertizele criminalistice (colectarea de date privind dinamica producerii accidentului); expertize
medico-legale (examinarea victimelor)
d) ridicarea de obiecte, inscrisuri, perchezitii si uneori confruntari, reconstituiri
 II. PARTICULARITATI METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA ACCIDENTELOR DE MUNCA SAU
AVARIILOR DIN DOMENIUL MINIER, PETROCHIMIC SI AL CONSTRUCTIILOR

6. PARTICULARITATI MEOTODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA ACCIDENTELOR DE MUNCA DIN

DOMENIUL MINIER

Presupune conlucrarea intre organele de urmarire penala si specialistii in aceste domenii. Principalele cauze ala
accidentelor de munca din domeniu minier:

 accidente de munca in legatura cu deschiderea, saparea si sustinerea lucrarilor miniere

 accidente de munca in legatura cu circulatia si transportul in subteran
 accidente de munca in legatura cu lucrarile cu materiale explozive, incendiile din subteran si focurile
de mina (manipularea neglijenta a lazilor cu material exploziv, accidente provocate de surse de flacara
deschisa, intoxicatii cu gaze nocive(

Cercetarea la fata locului (la locul accidentului vor patrunde mai intai exchipele de interventie):

a) in faza de pregatire a cercetarii- delimitarea exacta a locului producerii accidentului, iar organul de
urmarire penala trebuie sa obtina primele informatii cu privire la producerea evenimentului;
b) in faza statica- se vor examina, fixa si stabili aspectul de ansamplu al locului accidentului, starea si pozitia
instalatiilor, distanta dintre corpul victimei si diverse obiecte
c) in faza dinamica a cercetarii- recomandabil sa porneasca din punctul in care se afla victima, se va
examina corpul victimei, starea instalatiilor, se efectueaza fotografii de detaliu, ridicari de urme.

7. PARTICULARITATI METODOLOGICE ALE INVESTIGATIILOR ACCIDENTELOR DE MUNCA SAU

AVARIILOR DIN DOMENIUL PETROCHIMIC

Specificitatea este data particularitatea acestei activitati, iar pe de alta parte de faptul ca o pondere insemnata o
detin incendiile si exploziile. Factorii care fac domeniul petro-chimic mai vulnerabil la incendii si explozii sunt:

 materiale, substante, materii prime inflamabile sau explozive;

 procesele fizico-chimice de prelucrare se desfasoara la temperaturi si presiuni ridicate;
 in unitati se afla permanent depozitate produse cu grad ridicat de inflamabilitate
 unii salariati trateaza cu superficialitate regulile de exploatare a instalatiilor

a) factori obiectivi de pericol- procesele chimice/fizico-chimice (descompunere termica, procese de oxidare)

si proprietatile fizico-chimice ale produselor (volatilitate ridicata, corosivitate ridicata)

b) cauzele accidentelor de munca sau avariilor in industria petrochimica-

 cauze de natura tehnica (cauze specifice proceselor de rafinare-uzurile premature, defectiunile
instalatiilor/ cauze in legatura cu depozitarea produselor petroliere (formare a de amestecuri
explozive)/ cauze specifice incarcarii sau descarcarii produselor petroliere (scantei produse de
motoarele autocisternelor)
 cauze de natura organizatorica/tehnico-organizatorica (incalcarea normelor privind disciplina si
ordinea in munca- neefectuarea lucrarilor de intretinere sau reparatii; nerespectarea normelor privind
primirea la munca a persoanelor cu capacitate de munca redusa)
c) cercetarea la fata locului- se efectueaza pe baza regulilor tactice generale cunoscute sub conducerea
procurorului si cu participarea organelor de justitie si politie si a specialistilor din domeniul respectiv.
 in faza statica- examinarea si fixarea prin fotografiere si inregistrare videomagnetica a aspectului de
ansamblu si chiar a unor detalii aproape concomitent cu actiunile de stingere a incendiului, de
limitare si prevenire a altor pericole; se vor optine primele date cu privire la eveniment;
 in faza dinamica- se procedeaza la examinarea minutioasa a locului faptei, pentru descoperirea
tuturor urmelor, a mijloacelor materiale de proba, fara a se porni cu idei preconcepute privind
valoarea lor probatorie
 d) fixarea rezultatelor cercetarii- PV, insotit de planse fotografice, de desene schita, de relevari
e) efectuarea altor acte de urmarire penala- trebuie luate masuri urgente pentru prevenirea altor accidente
 ascultarea martorilor
 ascultarea suspectilor/inculpatilor
 dispunerea de expertize judiciare (tehnice si criminalistice)
 vor fi efectuate verificari in documentele unitatii/perchezitii/confruntari

8. PARTICULARITATI METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA ACCIDENTELOR DE MUNCA DIN

DOMENIUL CONSTRUCTIILOR

Prezinta particularitati in functie de natura.tipul lucrarii (blocuri de locuinte, constructii industriale, drumuri sau poduri).
Accidentele au fost impartite in:

 accidente privind lucrarile de zidarie

 accidente privind nerespectarea protectiei muncii in operarea macaralelor si a alor mecanisme si utilaje
 accidente in efectuarea de montaje si terasamente

a) Cauzele accidentelor din domeniul constructiilor

 organizatorice- pregatirea, coordonarea si controlul necorespunzator al procesului de munca de
catre cei insarcinati cu conducerea sa
 tehnice- folosirea unor materiale si utilaje cu caracteristici tehnice necorespunzatoare
 accidente de munca- nerespectarea de catre angajati a regulilor de protectia muncii
b) Cercetarea propriu-zisa a accidentelor din constructii
 cercetarea la fata locului- se stabilesc situatia de fapt, imprejurarile accidentului, se fixeaza si se
ridica urme. Organul de urmarire penala trebuie sa studieze documentatia constructiei si actele de
revizie a instalatiilor
 atentie deosebita se da consemnarii in PV si fixarii fotografice
 se poate dispune ascultarea suspectilor.martorilor, dispunerea de expertize judiciare (tehnice si
criminalistice)

III. PARTICULARITATI METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA ACCIDENTELOR DE TRAFIC RUTIER

9. NOTIUNI GENERALE

Accidentul de circulatie este accidentul care intruneste cumulativ urmatoarele conditii:

 s-a produs pe un drum deschis circulatiei publice

 a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel putin un vehicul sau
alte pagube materiale
 in eveniment a fost implicat cel putin un vehicul in miscare

Cercetarea accidentelor de circulatie revine organelor de politie, care au si sarcina de a strange probe cu privire la
existenta infractiunii, daca accidentul intruneste elementele constitutive ale acesteia. Urmarirea penala se
desfasoara sub supravegherea procurorului.

a) Cauzele accidentelor de circulatie- datorate factorului uman (circa 90% din totalul accidentelor), datorate
factorilor tehnici (defectarea sistemelor de franare, directie, semnalizare), datorate factorilor rutieri
(caracteristici constructive si de amenajare a cailor de comunicatie)
b) Imprejurari prin care trebuie stabilita cercetarea accidentelor de trafic: cauzele si imprejurarile in care
s-a produs accidentul (umani, tehnici, rutieri, locul si timpul producerii accidentului), regulile de circulatie care
au fost incalcate (viteza legala, prioritatea de trecere, culoarea rosu a semaforului), persoanele
raspunzatoare (conducatorii autovehiculelor, pietonii, etc), consecintele produse de accident (victimele si
pagubele materiale), daca evenimentul putea fi evitat.
 10. PARTICULARITATI PRIVIND CFL A ACCIDENTELOR DE TRAFIC RUTIER

Are caracter imediat si necesar. Cercetarea la fata locului a accidentelor de circulatie este orientata in doua directii
importante:

 stabilirea imprejurarilor de loc, timp, mod in care s-a produs accidentul

 descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor formate cu ocazia producerii accidentului

Cercetarea accidentelor de circulatie se poate imparti in: cercetarea accidentelor in care autorul a ramas la locul
faptei SAU accidente in care autorul a parasit locul faptei.

Primele masuri sunt luate de organul de politie: acordarea primului ajutor victimelor, asigurarea pazei locului,
identificarea celorlalte persoane implicate, raportarea evenimentului, luarea masurilor de decongestionare

a) Pregatirea cercetarii locului accidentului (lucratorii serviciului de circulatie, specialisti criminalisti si

eventual medicul legist): verificarea si completarea masurilor luate initial, delimitarea exacta a locului faptei,
obtinerea unor prime informatii, stabilirea sarcinilor si a metodelor tehnico stiintifice care vor fi aplicate;
b) Efectuarea cercetarii propriu-zise:
 In faza statica: examinarea si fixarea aspectului de ansamblu a locului accidentului, stabilirea
pozitiei si a raportului de distanta dintre vehicule, victima si vehicul. O atentie deosebita trebuie
acordata masurarii urmei de franare. Atentie trebuie acordata si cu privire la imprejurarile negative;
 In faza dinamica: se trece la examinarea locului accidentului in scopul descoperirii, fixarii, ridicarii si
interpretarii urmelor accidentului. Urmele se clasifica in: urme ale sistemului de miscare (rularea
normala, franare, derapare), urmel ale unor parti din caroserie (bara de protectie, masca), urme sub
forma de resturi de obiecte si de materiale (cioburi de far, parbriz, resturi de vopesea), urme
biologice de natura umana (sange, fire de par, resturi de tesut) si urme sub forma unor resturi de
imbracaminte
 prin examinarea si interpretarea urmelor se pot rezolva probleme precum: stabilirea tipului de
vehicul, determinarea directiei de deplasare, stabilirea vitezei de circulatie
 fixarea rezultatelor cercetarii- PV, fotografiere, schita, inregistrari pe banda videomagnetica,
filmare

11. EFECTUAREA ALTOR ACTE DE URMARIRE PENALA

a) Ascultare martorilor- a celor oculari se face pentru a completa sau clarifica unele aspecte cu privire la
imprejurarile in care s-a produs accidentul (viteza de circulatie, comportamentul victimei). Organul de
urmarire penala trebuie sa tina cont de conditiile obiective si subiective care ar putea influenta procesul de
perceptie. Ascultarea are un rol esential in cadrul accidentelor in care conducatorul auto a parasit locul
accidentului
b) Ascultarea persoanelor implicate in accident- conducatori auto, victime. Nu trebuie sa se neglijeze starea
de soc
c) Dispunerea, efectuarea si valorificarea constatarilor tehnico stiintifice si a expertizelor judiciare-
expertiza tehnica (starea mecanica a autovehiculului, a sistemului de franare, directie, semnalizare),
expertiza criminalistica (clarificarea unor imprejurari privind producerea accidentului, identificarea
autovehiculului, a persoanei vinovate), expertiza medico-legala (cauza mortii, mecanismul de formare a
d) Efectuarea altor acte de urmarire penala- reconstituirea (determinarea imprejurarilor in care s-a savarsit
accidentul), perchezitia (in cazul in care autorul fuge de la locul accidentului si incearca sa elimine urmele de
pe autovehicul), confruntarea (inlaturarea contradictiilor din declaratiile conducatorilor autovehiculelor, inte
acestia si victime sau martori)
 PARTICULARITATI METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA CRIMINALISTICA A INFRACTIUNILOR DIN
DOMENIULTRAFICULUI DE STUPEFIANTE

I. CONSIDERATII INTRODUCTIVE

12. PRINCIPALELE CATEGORII DE SUBSTANTE STUPEFIANTE SI CLASIFICAREA ACESTORA

Clasificari:

a) droguri de mare risc (heroina, morfina, cocaina) si droguri de risc (canabis, diazepam)
b) stimulente (amfetaminele), depresive (alcool, tranchilizante), halucinogene (LSD, MDMA-Ecstasy)
c) in functie de natura lor: analgezice, sedative,hipnotice, stimulente, halucinogene

Clasificarea generala a drogurilor(raportat la tipul general de drog):

a) substante psihotrope: se pot sublasifica dupa originea lor naturala, semisintetica si sintetica si in functie de
riscurile pe care le pot prezenta
b) substante psihoactive: alcool, opiacee (latex, morfina), cocaina, canabis si marijuana, halucinogene,
tranchilizante, solventi organici, stimulente psihice, droguri folosite ca medicament.

Stupefiante naturale (opiul, morfina, codeina) , semisintetice (heroina) si sintetice cu efecte puternice
(metadona), sintetice cu efecte slabe (pentazocina)

13. REFERIRI LA REGLEMENTAREA JURIDICA

Este sanctionata cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, distribuirea, livrarea, trimitearea, transportul,
oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, cumpararea si altele.

Elementele generale care trebuie stabilite prin investigarea infractiunilor de trafic de stupefiante- elementele
constitutive ale infractiunii, interesand in afara stabilirii obiectului si subiectului infractiunii, determinarea modalitatilor
de comitere a faptei si circumscrierea lor in modalitatile prevazute de Legea 143/2000:

 traficul propriu-zis
 inlesnirea traficului
 favorizarea traficului si consumului

II. MODURI SI SITEME DE OPERARE FOLOSITE DE TRAFICANTII DE DROGURI

14. MODALITATI DE ASCUNDERE

a) metode de ambalare sau disimulare in vederea traficarii: fabricarea pe cale industriala a mijloacelor de
ascundere a drogurilor (folosirea masinilor, cutiilor si etichetelor unor linii tehnologice de la fabricile de
conserve), producerea pe cale artizanala a mijloacelor de ascundere (prin achizitionarea de masini si
materiale de baza cum sunt: capace, cutii goale, etichete), inlocuirea produsului finit din cutiile de conserve
(deschiderea normala a cutiei, deschiderea cutiei prin efectuarea unor orificii in peretii laterali ai acesteia,
dupa indepartarea etichetei, taierea transversala a cutiei si convectionarea unui capac veritabil), imbibarea
tesaturilor cu stupefiante (in circa 140 batiste poate fi ascuns un kilogram de coaina), folosirea sistemului
postal (ascunderea in scrisori/colete), folosirea curierilor (sistemul inghitirii drogurilor sau ascunderii in
diferite obiecte)
b) metode de mascare a mirosurilor specifice unor droguri: impachetarea in cartoane speciale sau in
canistre de tabla (in care s-au introdus pesti uscati sau bile contra moliilor), introducerea in colete a unor
esente de usturoi sau ceapa, amabalarea in containere inchise ermetic;
c) metode de evitare/anihilare a anumitor dispozitive folosite pentru depistarea drogurilor: invelirea in
staniol/hartie indigo (opresc razele x), folosirea avioanelor, elicopterelor si navelor maritime.
 15. MODALITTI DE ASCUNDERE IN TRAFIC A STUPEFIANTELOR

Pentru trecerea frontierelor, drogurile sunt bine ascunse. Alegerea unui loc de ascundere depinde de factori precum:
cantitatea de stupefiant, mijlocul de transport folosit, exigenta controalelor, etc.

a) locuri de ascundere in mijloacele de transport- mijloacele de transport auto (tapiserie, capacele rotilor),
vagoanle de cale ferata (in locurile cu destinatie tehnica de la capatul vagoanelor, in toaleta, in
compartimente, pe culoar), in avioane (in bagaje), pe vapoare (trompa de vant, tevile, cisternele goale de
carburanti)
b) locurile de ascundere in obiecte de impracaminte sau pe corp- gura, reverul hainei, epoleti, interiorul
cravatei, buzunare, captuseala, catarame de curea, in obiecte de uz casnic si personal (valize cu fund dublu),
in alimente, bauturi, tigari)

16. MODURI DE OPERARE FRECVENTE ALE TRAFICANTILOR DE DROGURI

a) Fabricarea drogurilor- o mare parte din narcotice si depresive (fabricate legal in scopuri medicale),
stupefiante (culturi clandestine de max, canabis, planta de coca). Fabricarea se face tot in mod clandestin
(laboratoare in subsoluri, bucatarii nefolosite sau depozite de unelte). Echipamentul tehnic este imporvizat,
ieftin. Laboratoarele sunt frecvent schimbate. In afara marijuanei, celelalte droguri necesita pentru a fi
fabricate tehnologii si substante chimice.
b) Transportul drogurilor- rute aeriene, rutiere si maritime. Deseori se foloses autovehicule cu numere false,
sau se ascund drogurile in autovehicule de tranzit, fara ca personalul de deservire al acestora sa aiba
cunostina despre asta. Se efectueaza in general cu autovehicule de tip TIR, cu trenuri sau nave.
c) Distribuirea drogurilor- In unele locuri (Asi de Sud-Est, America de Sud) pietele nu sunt atat de secrete.
Ambalarea si prezentarea spre desfacere este o chestiune importanta. In ceea ce ii priveste pe narcomani,
pentru procurarea drogurilor, acestia folosesc metode diferite, de la cele pasnice, la cele extrem de violente.
Toxicomanii ajung la acte de violenta cand nu mai pot procura drogul sau ajung la o intoxiatie ridicata.

III. ELEMENTE METODOLOGICE APLICATE IN INVESTIGAREA TRAFICULUI DE STUPEFIANTE

17. MODALITATI DE DEPISTARE A TRAFICANTILOR

Depistarea traficantilor presupune o activitate complexa, organizata minutios si uneori de lunga durata, in care
investigatiile si verificarile au o mare importanta.

a) metode tactice- folosirea investigatorilor acoperiti, folosirea si supravegherea sistemelor de telecomunicatii

sau informatice. Se efectueaza supravegherea si verificarea operativa a cladirilor, depozitelor, terenurilor
unde ar putea sa se gaseasca stupefiante sau precursori. De asemenea se poate proceda si la urmarirea
zborurilor sensibile adica a acelora despre care se detin informatii ca sunt folosite pentru transportul unor
produse si substante stupefiante. O alta metoda este si livrarea controlata care permite lasarea intentionata
a trecerii prin punctele de control pentru ca in final sa se ajunga la marii traficanti.
b) metode tehnico-stiintifice de depistare- cainele detector de droguri, dispozitiv cu raze X, iar pentru
interceptarea clandestine se coposeste tehnologie sofisticata (radare, sateliti, etc.)
c) identificarea toxicomanilor- cand apare nevoia de drog (apar lacrimari, dilatarea pupilelor, mancarimi,
stare de teama, transpiratii), daca se afla sub influenta stupefiantelor (somnolenta, privire in gol), diferite
instrumente aflate in jurul toxicomanilor (pipe, resturi de tigari), urmele lasate de instrumentele de
administrare (intepaturi, cruste), proprietarii de farmacii pot oferi de asemenea indicii, precum si camerele de
garda.
18. METODOLOGIA INVESTIGARII PROPRIU-ZISE A TRAFICULUI DE STUPEFIANTE

a) Modalitati de documentare pentru inceperea urmaririi penale

 in cazul traficantilor depistati la punctele de frontiera- PV, rapoarte de constatare tehnico-

criminalistica din care sa rezulta ca substatele contin stupefiante, informatii din declaratiile altor
persoane, fotografii judiciare, obiecte/inscrisuri gasite asupra persoanelor implicate;
 in cazul traficantilor depistati in interiorul tarii noastre- PV de prindere in flagrant, fotografii
operative (se vor prezenta stupefiantele gasite, locurile de ascundere, mijloacele folosite, etc), date
furnizate de martori oculari;
 in cazul persoanelor depistate ca sustrag stupefiante din spitale- prinderea in flagrant in care
stupefiantele sunt sustrase sau predate unor solicitanti. PV care sa contina: cine a ridicat si pe ce
baza stupefiante in ziua respectiva/anterioare, faptul ca din farmacia spitalului s-au eliberat fiole cu
acelasi nr. ca cele consemnate in procesul verbal;
 in cazul prescrierii de droguri- retetele cu timbru sec in baza carora s-au eliberat stupefiante, PV
de constatare (persoanele nu exista sau sunt decedate), actele de expertiza medicala (daca in
realitate nu aveau nevoie de ele), declaratii ale unor persoane;
 in cazul stupefiantelor abandonate sau pierdute- se impune cercetarea amanuntita a locului in
care substantele au fost descoperite, efectuarea de fotografii si audierea persoanelor prezente.
Produsele si substantele trebuie ridicate cu grija.

b) Particularitati ale cercetarii la fata locului

 se vor folosi pe langa trusa criminalistica, truse cu reactivi pentru testarea stupefiantelor, sonda de
control pentru verificarea locurilor greu accesibile din autovehicule, aparatura necesara radiografierii
unor obiecte in care sunt ascunse stupefiantelor.
 in faza statica se iau masuri de prevenire a intoxicatiilor si de salvare a eventualelor victime,
fotografierea/filmarea stupefiantelor si a locurilor unde au fost ascunse, efectuarea perchezitiei
corporale, darea spre prelucrare a urmei de miros;
 in faza dinamica examinarea de catre medic a persoanelor suspecte ca se afla sub influenta
stupefiantelor, examinarea imbracamintei, a bagajelor, a coletelor, se vor face fotografii/filmari de
detaliu. In cazul navelor si aeronavelor (se verifica cabinele personalului navigant, obiectele pe care
le are asupra sa, partile comune ale navei, etc), la vagoanele pe cale ferata (exteriorul si interiorul
acestora, locurile accesibile calatorilor). O atentie deosebita se va acorda modului de ambalare si
ridicare a corpurilor delicte (pentru a nu se pierde/ contamina proba. Fixarea se face prin PV si
fotografii si schite.

c) Realizarea flagrantului in cazul infractiunilor la regimul produselor si substantelor stupefiante

 pregatirea constatarii infractiunii flagrante: stabilirea oportunitatii si necesitatii constatarii

infractiunii flagrante (se poate decide ca totul sa ramana in faza de supraveghere), obtinerea de date
referiotoare la faptuitor si activitatea sa infractionala (nationalitate, cetatenie, domiciliu, resedinta),
pregatirea mijloacelor tehnice criminalistice (trusa pentru testarea stupefiantelor, aparate foto si
video), stabilirea momentului si modului de actiune, stabilirea martorilor asistenti;
 realizarea efectiva a prinderii in flagrant: identificarea martorilor oculari, stabilirea activitatii ilicite
desfasurate in momentul constatarii, declinarea calitatii organului judiciar si luarea masurilor pentru
intreruperea activitatii ilicite, acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate, identificarea
faptuitorului, efectuarea perchezitiei corporale, luarea masurilor cu privirea la faptuitor si la obiectele,
valorile si inscrisurile descoperite;

d) Efectuarea urmaririi penale propriu-zise

 in anchetarea traficului de stupefiante printre primele acte de urmarire penala se afla perchezitia
(trebuie realizat elementul surpriza si de asemenea trebuie efectuata in momentul in care se
considerea ca se poate obtine maximum de probe). Se impune folosirea unor specialisti, precum si a
 cainelui dresat pentru depistarea stupefiantelor. Substantele sau produsele ridicate, ambalate in
mod corespunzator si cu eticheta pe ambalaj trebuie trimise cu operativitate laboratoarelor de
specialitate. Pot fi ridicate si alte corpuri delicte. Fixarea prin PV insotit de fotografiere si
inregistrarea pe banda videomagnetica.
 examinarea inscrisurilor- trebuie stabilita legatura cu fapta (note de plata a cazarii la hotel,
chitarea convorbirilor telefonice, agende de telefon, etc.). O atentie ridicata trebuie acordata
inscrisurilor gasite la persoane straine, pe aceste inscrisuri putandu-se gasi si substante sau urme
digitale ale celor care au participat la savarsitea infractiunii.
 dispunerea de constatari tehnico-stiintifice si expertize: identificarea urmelor de substanta.
Intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul sunt: Substanta contine stupefiante? In caz afirmativ
ce stupefiant este? Se vor adresa intrebari referiotare la puritatea, concentratia, umiditatea acestora.
In urma analizarii se pot formula urmatoarele concluzii:
 cert pozitiva (este hasis)
 cert negativa (nu este stupefiant)
 de probabilitate (este probabil opiu)
 de imposibilitate (nu se poate stabili daca este stupefiant)

 metode de identificare a drogurilor- testele de culoare (marquis- reactiv in prezenta caruia

heroina si morfina se coloreaza in purpuriu), teste microcristaline, cromatografia pe strat subtire si
cromatografia de gaze, spectrofotometria si spectrometria.
 ascultarea persoanelor implicate in traficul de droguri- in sensun legii penale, toxicomanii nu
sunt considerati infractori, dar trebuie ascultati. In ascultarea traficantilor sau consumatorilor trebuie
sa se stabileasca sursele de aprovizionare, destinatia, pretul, locul de fabricare, mijloacele de
ascundere, modul in care au reusit sa treaca neobservate, eventualele transporturi anterioare,
eventualele transporturi viitoare.

ELEMENTE METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA CRIMINALISTICA A INFRACTIUNILOR DIN

DOMENIUL CRIMINALITATII ORGANIZATE

I. CONSIDERATII INTRODUCTIVE

19. PRECIZARI DE ORDIN TERMINOLOGIC

Criterii definitorii ale conceptului de criminalitate organizata:

 scopul (obtinerea unor castiguri substnatiale)

 legaturi (bine structurate si delimitate ierarhic in cadrul grupului)
 specific (folosirea atributiilor si relatiilor de serviciu ale participantilor)
 nivel (ocuparea de catre participanti a uno functii superioare in economie si societate)

Conceptele de criminalitate, crima organizata si mafie se diferentiaza prin gradul de pericol social, nivelul de
organizare si structurare, metode si mijloace folosite pentru atingerea scopului, scopul urmarit.

a) criminalitatea de tip mafiot

 activitatile- prezinta un grad de periculozitatea deosebit, se desf. prin metode predominant agresive,
se dezvolta in concordanta cu structurile statale, economice, sociale si politice, scopul este
reprezentat de obtinerea unor castiguri ilicite
 structura si mod de actiune- structura care urmeaza linia traditionala, liderul are autoritate
absoluta, admiterea de noi membrii se face printr-un ritual specific
 niveluri de executare a operatiunilor- stabilirea in mediu (infractiuni de impunere in zona),
consolidarea in mediu (infractiuni de mai mare anvergura, care atingand niveluri social-ec
superioare), integrare in societate (banii obtinuti ilegal sunt investiti in afaceri legale)
 b) criminalitatea organizata- acel segment infractional la care se raporteaza activitatile ilegale, de natura sa
afecteze grav anumite sectoare ale vietii economice, sociale si politice, desfasurate prin diverse metode si
mijloace in mod constant si planificat, de catre asociatii de indivizi, cu ierarhie interna bine determinata, cu
structuri specializate si mecanisme de autoaparare, in scopul obtinerii de profituri ilicite la cote deosebit de
ridicate
 Caracteristici: gradul de pericol poate afecta sectoare intregi. Activitatea se desfasoara constant,
organizat, planificat, si bine conspirat. Se stabileste unitatea infractionala, exista un lider, membrii
sunt specializati pe activitati infractionale specifice, si se folosesc mecanisme specifice de
neutralizare a controlului social.

c) diferenta intre organizatiile teroriste si cele de crima organizata: org. teroriste regurg la metode violente
in general, iar cele de crima organizata doar in situatii specifice. Organizatiile de crima organizata urmaresc
obtinerea de profit.

II. SCURTA PRIVIRE ASUPRA STRUCTURILOR SI MODALITATILOR CURENTE DE SAVARSIRE A

INFRACTIUNILOR IN DOMENIUL CRIMINALITATII ORGANIZATE

20. TIPURI SI STRUCTURI DE ORGANIZATII CRIMINALE

a) in conceptia INTERPOL- familiile mafiei (inclusiv cartelurile columbiene ale drogurilor, bandele de
motociclisti), organizatiile profesionale (traficul de masini, rapiri de persoane), organizatii criminale etnice
(triadele, yakuza), reciclarea banilor (mascarea veniturilor ilicite in venituri licite), organizatii teroriste
internationale (asasinate, rapiri de persoane, deturnari de avioane);
b) in conceptia nord-americana- raketing (diferite tipuri de activitati infractionale), operatiuni de vicii (narcotice,
prostitutie, jocuri de noroc), furtul (un anumit tip de furt), bande (de tineri, de motociclisti, de detinuti), teroristi;
c) raportat la realitatile europene- racketi (componenta a criminalitatii organizate din fostele state sovietice,
uzand de arme de foc), bandele de motociclisti (producerea si distribuirea drogurilor sintetice, prostitutie),
bande de detinuti (controlul narcoticelor in inchisori si chiar distribuirea lor in afara), grupurile criminale
asiatice (la fel ca „Cosa Nostra”, avem „Chinese Triad”, „Yakuza”)

21. MODALITATI DE SAVARSIRE A INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL CRIMINALITATII ORGANIZATE

a) Traficul de droguri- Romania este inclusa in „ruta balcanica” de traficare a heroinei dinspre tucia spre
pietele occidentale. Initial tara de tranzitie, Romania a devenit teritoriu de depozitare si piata de desfacere.
Deschiderea granitelor Romaniei a codnus la cresterea masiva a numarului mijloacelor de transport si
marfuri care intra si ies din tara. Varsta persoanelor consumatoare este cuprinsa in medie intre 16-28 ani. In
ultima perioada in tara au aparut si droguri sintetice (LSD, amfetamina, MDMA)
b) Spalarea de bani- cel mai adesea sunt folosite firme private paravan, sau chiar fictive. O metoda cunoscuta
in Romania in perioada 1991-1994 a constituit-o utilizarea circuitelor de tip „Caritas”. Cea mai importanta
sursa de provenienta a banilor murdari o constituie contrabanda cu cafea, tigari, alcool, etc.
c) Falsul de moneda- in tara noastra, goana dupa valuta a creat posibilitatea introducerii in tara cantitati
insemnate de valuta falsa (mai ales USD si EUR)
d) Traficul international de autoturisme furate- deschiderea granitelor a facut din Romania atat o ruta de
tranzitare a vehiculelor furate in Occident, cat si o piata de desfacere.
e) Traficul cu arme- pe locul 2 in lume dupa traficul de droguri, traficul de arme este deosebit de profitabil,
dezvoltandu-se in special dupa destramarea URSS.
f) Traficul cu obiecte de patrimoniu- se comercializeaza anual in Europa bunuri in valoare de peste 6
miliarde de dolari, trafic controlat in special de doua organizatii din fosta Iugoslavie. Dupa 1990, organizatii
criminale au procedat la stabilirea unor programe de achizitionare si scoatere din tara a bunurilor apartinand
patrimoniului cultural national roman
g) Traficul cu fiinte umane- migratia ilegala, prostitutia organizata, proxenetismul, traficul de copii. Un
fenoment aparte al emigratiei il constituie emigratia deghizata reprezentata de prostitutie, prroxenetism si
trafic cu fiinte umane. Persoanele care regurg la astfel de metode din cauza:
 nivelului scazut de trai
  somajul
 factori educationali
 modelul familial
 factori eterogeni

Racolarea se face prin diferite metode, cum ar fi agentii de fotomodele, de impresariat artistic, adoptii ilegale. Recent
se discuta si despre traficul cu persoane handicapate, obligate sa cerseasca in Vestul Europei.

h) Coruptia- cauzele favorizante ale comiterii actelor de coruptie sunt: lipsa de autoritate a puterii politice,
descentralizarea politico-administrativa, ineficienta sau insuficienta legilor, perpetuarea vechii birocratii, etc.
Un exemplu edificator pentru coruptie il reprezinta privatizarea agriculturii prin repartizarea ilegala a
terenurilor fertile si licitatii trucate. Sume uriase de bani sunt manipulate pentru vanzari sau inchirieri
preferentiale de spatii comerciale. Alte exemple de coruptie sunt stabilirea de impozite si taxe convenabile,
acordarea de asistenta medicala, etc.
i) Terorismul- folosirea in afara legii a fortei ori a violentei pentru intimidarea ori constrangerea unui guvern, a
populatiei civile, ori a unui segment din aceasta, in indeplinirea unor obiective politice ori sociale

III. CADRUL METODOLOGIC GENERAL AL INVESTIGATIEI PENALE IN DOMENIUL CRIMINALITATII

ORGANIZATE

22. ETAPELE SI MODALITATILE DE ACTIUNE

a) Faza obtinerii de informatii- domeniile in care se desfasoara culegerea de informatii, categorii de persoane
vizate de activitatea de supraveghere, mijloacele de supraveghere operativa si culegere a informatiilor,
modalitati de analiza si exploatare a informatiilor;
b) Faza investigatiilor- se desfasoara activitati de verificare a informatiilor obtinute in faza informativa. Se
declanseaza numai dupa ce s-au obtinut informatii suficiente. In aceasta perioada se identifica si se asigura
mijloace de proba care vor fi administrate in faza de urmarire penala (martori, victime, furnizori). Activitatile
de investigare constau in:
 supravegherea operativa a unor persoane suspecte
 verificarea surselor de venit ale suspectilor]
 verificarea unor acte si inscrisuri
 verificarea unor date prin Interpol
 legitimarea si identificarea unor persoane necunoscute
c) Faza urmaririi penale- actele premergatoare se efectueaza dupa sesizarea organului de urmarire penala,
privind savarsirea unei infractiuni. Data fiind complexitatea activitatilor organizatiilor criminale, este necesar
un volum important de activitati de investigare (audiere de martori, ridicare de obiecte si inscrisuri,
dispunerea de constatari tehnico-stiintifice sau medico-legale, cercetare la fata locului, inregistrarea
convorbirilor precum si alte inregistrari)

23. ORGANIZAREA FLAGRANTULUI

Flagrantul reprezinta una dintre cele mai complete si eficiente mijloace de evidentiere a elementelor de fapt, de
constatare in timp util si in mod complet a faptelor ilicite si a autorilor acestora.

a) Pregatirea actiunilor de realizare a flagrantului- se verifica datele care motiveaza actiunea. Organizarea
flagrantului este in sarcina procurorului si a politistilor din compartimentele specializate. Planificarea actiunii
presupune:
 stabilirea locului, zonei si mediului unde se va desfasura actiunea
 efectuarea unor investigatii complexe privind persoanele implicate
 coroborarea tuturor datelor si stabilirea modalitatii de actiune
 Elaborarea planului actiunii
 trebuie desfasurat cu discretie
 b) Patrunderea in zona de actiune- se intra prin trasee diferite, iar fiecare efectiv va ocupa locurile si pozitiile
stabilite dinainte. Se iau masuri de blocare a cailor de acces. Pe durata actiunii trebuie indeplinite cumulativ
3 conditii:
 asigurarea securitatii personalului participant
 luarea masurilor de protectie pentru persoanele care lucreaza sub acoperire
 protejarea si asigurarea tuturor materialelor folosite

c) Realizatea flagrantului propriu-zis- sunt posibile 3 tipuri de actiuni ale echipei de interventie:
 interventia inainte de consumarea actului infractional
 interventia in timpul comiterii faptei
 interventia dupa consumarea actului infractional

IV. PARTICULARITATI IN INVESTIGAREA CRIMINALISTICA A UNOR INFRACTIUNI CIRCUMSCRISE

CRIMEI ORGANIZATE, CU INCIDENTA IN DOMENIUL FINANCIAR-BANCAR

24. PRINCIPALELE ASPECTE CE SE URMARESC CU OCAZIA INVESTIGATIEI PENALE

a) Analizele financiare- metoda depozitului bancar, metoda retelei valorice, metoda cheltuielilor. Aceste
analize vor determina patrimoniul total al suspectului, comparand patrimoniul total, rezultat din analize, cu
veniturile raportate si impozitate.
b) Supravegherea electronica- avantajul este dat de inregisstrarea unor segmente importante din activitatea
criminala. Pentru strangerea de probe si identificarea faptuitorilor se procedeaza la
 punerea sub supravegherea a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora
 punerea sub supraveghere sau sub ascultare a liniilor telefonice
 accesul la sisteme informationale
 comunicarea de acte autentice sau sub semnatura privata de documente bancare, financiare sau
contabile

25. PRIVIRE ASUPRA STADIULUI ACTUAL AL COMBATERII CRIMINALITATII ORGANIZATE IN ROMANIA

a) Colaborarea internationala- Politia romana a stabilit un cadru de colaborare cu politiile altor state. In scopul
prevenirii si combaterii fenomenului infractional, Romania a incheiat 57 acorduri cu 29 de state. Rolul de
coordonatori ai cooperarii in Estul Europei este indeplinit de mai multe organizatii printre care Consiliul
Europei, OSCE, UNICEF. In Romania se afla Centrul Regional al Initiativei de Cooperare in Sud-Estul
Europei.
b) In domeniul migratiei si traficului de persoane- Oficiul national pentru refugiati derulaza impreuna cu
Organizatia internationala pentru Migratie, Programul de reintegrare socio-profesionala a victimelor traficului,
cu o durata de trei ani. Pentru a combate emigratia ilegala, in colaborare cu Politia Britanica a fost elaborat
Programul REFLEX. In prezent sunt in curs programe de combatere a traficului de persoane cu Franta, o
atentie speciala fiind acordata cersetoriei practicata in capitala franceza si in alte orase mari.
c) In cadrul Ministerului Public- au fost infiintate structuri institutionale abilitate sa previna si sa combata
criminalitatea organizata. La nivelul Parchetului de pe langa ICCJ a functionat pana in septembrie 2002,
Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate. A fost infiintat Parchetul National Anticoruptie.
Represiunea si combaterea criminalitatii organizate revin in continuare sectiei specializate a Parchetului
General. Parchetul Anticoruptie preia problematica coruptiei, careia i se pot asocia si elemente de
criminalitate organizata.
 UNELE ELEMENTE METODOLOGICE DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR DE CORUPTIE

I. CRITERII GENERALE DE INVESTIGARE CRIMINALISTICA A CORUPTIEI

26. CADRUL GENERAL

In prezent, in investigarea, sub raport criminalistic a fenomenului de coruptie se iau in considerare urmatorii
indici:

 susceptibilitatea de a participa activ la acte de coruptie

 raspandirea coruptiei
 perspectivele coruptiei

Criterii de evaluare. Acesti indici contin o serie de criterii si valori statistice, care se masoara de la individ la individ:

 capacitatea unei persoane de a exercita (prin functia pe care o detine) presiuni directe si indirecte asupra
cetatenilor pentru a obtine bani, daruri si favoruri
 capacitatea grupurilor profesioanale (medici, magistrati, politisti) .....
 participarea la practici de coruptie, reflecta in primul rand participarea personala a individului la variate forme
de coruptie

Factori care pot influenta raspandirea coruptiei:

 imbogatirea personala a celor care se afla in pozitii de putere

 lipsa unui control real administrativ sau judiciar
 salarii mici
 ineficacitatea sistemului judiciar
 caracteristicile specifice ale grupurilor de interes din care faptuitorul face parte

27. PROBLEME PE CARE TREBUIE SA LE CLARIFICE INVESTIGATIA PENALA

a) Sesizarea PNA in legatura cu savarsirea infractiunilor de coruptie- in vederea descoperirii si investigarii

infractiunilor de coruptie, urmatoarele persoane au obligatia de a instiinta organul specializat de urmarire
penala:
 persoanele cu atributii de control cu privire la orice date din care rezulta indicii ca s-a efectuat o
operatiune sau un act ilicit
 persoanele care realizeaza, controleaza sau acorda asistenta specializata, in masura in care
participa la luarea deciziilor si le pot influenta (participa la operatiuni ce antreneaza circulatia de
capitaluri, operatiuni bancare si altele asemenea)
 serviciile si organele specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor

b) Principalele probleme care fac obiectul probatiunii- organele de urmarire penala sesizate despre
savarsirea unei infractiuni de coruptie trebuie sa lamureasca urmatoarele probleme:
 calitatea faptuitorului: persoana care exercita o functie publica, persoana care ia parte la luarea
deciziilor sau le poate influenta, o persoana care acorda asistenta unitatilor, in masura in care
participa la luarea deciziilor sau le poate influenta, etc.
 activitatea ilicita: desfasurata de faptuitor, de alti participanti, modul de operare
 scopul activitatii infractionale: daca faptuitorul a actionat cu intentie
 valorile, bunuri, banii sau alte foloase necuvenite ce au constituit obiectul activitatii
infractionale

c) masuri speciale de investigare a infractiunilor de coruptie- cand exista indicii suficiente, PNA poate
dispune pe o durata de cel mult 30 zile:
 punerea sub supraveghere a conturilor bancare (secretul bancar si cel profesional nu sunt opozabile
organelor de urmarire penala)
  punerea sub supraveghere a suspectilor/inculpatilor si interceptarea comunicatiilor acestora
 accesarea sistemelor informatice folosite de suspecti ori de complicii acestora.
 investigatori sub acoperire
 alte activitati (constatarea infractiunilor flagrante, ascultarea faptuitorului, identificarea si ascultarea
martorilor, efectuarea perchezitiilor, dispunerea constatarilor si a expertizelor tehnico-stiintifice)

II. CONSTATAREA INFRACTIUNII FLAGRANTE

28. PREGATIRILE IN VEDEREA CONSTATARII INFRACTIUNII FLAGRANTE

a) Organizarea flagrantului- efectuarea atenta a unor activitati de pregatire. Organele de urmarire penala pot
fi sesizate din oficiu sau prin denunt. Denuntatorii sunt:
 din mediul familial- rude apropiate, chiar sotul/sotia (nemultumiti, invidiosi sau din faptul ca sufera
prin darea de mita)
 din mediul profesional- colegii, sefii si subordonatii
 din mediul celor antrenati in acte de coruptie- cei obligati sa mituiasca sau fortati sa plateasca o
suma de bani peste asteptarile lor

b) Elemente de referinta in pregatirea flagrantului

 in cazul sesizarii din oficiu- organul judiciar va verifica datele existente despre fapte si faptuitori.
Va fi investigata persoana mituitorului sau a celui care ofera folosul necuvenit. Acest lucru se poate
face prin supravegherea in locuri publice, interceptari, inregistrari, etc.
 in cazul sesizarii prin denunt- este posibila audierea denuntatorului. Este necesara o cunoastere a
profilului psihologic a denuntatorului. In obtinerea declaratiei trebuie insitat asupra tutror elementelor
privitoare la fapta. Va fi descrisa persoana functionarului si locul unde aceasta isi desfasoara
activitatea. Daca inmanarea banilor se va face printr-un intermediar, este necesara cunoasterea
persoanei, locul de activitate si modul in care vor fi predate bunurile
 probleme esentiale urmarite in realizarea flagrantului- identitatea functionarului si alte date
legate de persoana acestuia si de locul de munca, locul unde s-a consumat ori urmeaza sa se
consume fapta ilicita, determinarea modului de operare si a circumstantelor in care se va comite
infractiunea

c) Alcatuirea echipei de prindere in flagrant

Va fi coordonata de catre procuror si va fi alcatuita din politisiti si criminalisti specialisti in domeniul inregistrarilor si
interceptarii comunicatiilor. Se stabileste modul de actiune, iar in cazurile exceptionale, unii membri ai echipei nu
trebuie sa cunoasca sarcinile celorlalti. Se pot contura cateva masuri ce trebuie luate de membrii echipei:

 supravegherea atenta a locului unde urmeaza sa se savarseasca infractiunea

 protejarea participantilor la comiterea faptelor
 stabilirea modalitatilor si mijloacelor de comunicare intre membrii echipei
 apelarea la mijloace tehnice, logistice, adecvate actiunii

d) Pregatirea de capcane criminalistice si folosirea altor mijloace tehnice criminalistice

 capcane criminalistice- capcane cu substante fluorescente, scriindu-se cuvantul „MITA” in creion

fluorescent pe bancnote sau alte valori. Totodata in PV vor fi inregistrare si seriile acestor bancnote. Tot
astfel mai pot fi folosite si prafuri invizibile, care devin vizibile sub actiunea lampii cu raze ultraviolete. Este
important ca operatiunea sa se desfasoare de catre specialistul criminalist si sa nu mai aiba acces nicio alta
persoana.
 mijloace tehnice de inregistrare si supraveghere- dupa efectuarrea inregistrarilor, organul de urmarire
penala va intocmi un PV care va cuprinde: autorizatia procurorului, numerele posturilor telefonice in care se
poarta convorbirea, numele persoanelor care poarta convorbirea, data ora si durata fiecarei convorbiri, etc.
Din punct de vedere tehnico-tactic criminalistic, in realizarea acestor inregistrari se vor avea in
 vedere: specialistul insarcinat cu inregistrarea va transmite de indata mesajele cu valoare infractionala. Se
va alege aparatura in functie de conditiile specifice in care se va realiza inregistrarea si se stabilesc martorii
asistenti.

29. REALIZAREA PROPRIU-ZISA A ACTIUNII DE CONSTATARE A INFRACTIUNII FLAGRANTE

a) Supravegherea locului in care va fi surprins faptuitorul- fiecare membru al echipei va supraveghea un

spatiu si anumite persoane
b) Realizarea efectiva a flagrantului- in functie de complexitate, echipa va alege momentul interventiei

 intrarea cu rapiditate in spatiul infractional

 conducatorul echipei, ceilalti membri, trebuie sa-si decline identitata (legitimatia)
 identificarea functionarului, subiect activ al infractiunii
 identificarea tuturor persoanelor
 efectuarea perchezitiei corporale a autorului
 perchezitia intregului spatiu unde a fost surprins faptuitorul – se vor cauta valori sau bunuri care vor
putea fi folosite ca mijloc de proba
 instiintarea autorului cu privire la dreptul de a fi asistat de un aparator

III. TACTICA EFECTUARII ALTOR ACTE DE URMARIRE PENALA

30. PARTICULARITATI IN ASCULTAREA SUSPECTULUI

a) Pregatirea ascultarii suspectului/inculpatului- studierea cu atentie a tuturor materialelor. Este important si

elaborarea unui plan de ascultare. Audierea vizeaza in linii mari locul de munca si atributiile de serviciu,
imprejurarile in care l-a cunoscut pe cel de la care a pretins si aprimit bani, etc. Citarea sau aducerea
suspectului sau inculpatului se face in functie daca acesta se afla in stare de arest sau se afla in libertate.
Nu trebuie exclusa audierea imediata, ca in situatia flagrantului, pentru a nu se da posibilitatea
suspectului/inculpatului de a influenta declaratiile altor persoane. Se pregatesc mijloace de inregistrare a
intregului interogatoriu.

b) Problematica ascultarilor in functie de natura faptelor de coruptie:

 luarea de mita- presumupe clarificarea componentelor laturii oviective si subiective. Ascultarea
vizeaza lamurirea aspectelor esentiale pentru stabilirea tuturor imprejurarilor in care s-a comi fapta si
a vinovatiei. Se vor preciza functia actuala, atributiile de serviciu, data si imprejurarile in care l-a
cunoscut pe mituitor, etc. Vor fi determinate actul ori serviciul pentru care persoana careia i s-au
pretins banii sau alte foloase a apelat la functionar.
 darii de mita- persoana care a avut initiativa sa promita, sa ofere sau sa dea bani sau alte foloase,
actul sau serviciul de care mituitorul era interesat, identitatea functionarului, imprejurarile in care
suspectul a facut promisiuni, a oferit sau a dat bunuri, reactia functionarului la promisiunile
faptuitorului de a oferi si persoanele care au cunoscut intentia faptuitorului
 trafic de influenta- scopul interventiei traficantului, cine este functionarul pe langa care a promis sa
intervina, daca acest functionar exista in realitate, daca a inmanat realmente functionarului sumele
de bani, daca a mai procedat in mod asemanator si cu alti functionari sau persoane de decizie
 primirea de foloase necuvenite- atributiile de serviciu ale primitorului, activitatea pe care a prestat-
o in folosul persoanei de la care a primit folosul, daca a existat vreo intelegere prealabila, daca
foloasele primite vizau efectiv atributii de serviciu ale sale sau ale altei persoane

31. AUDIEREA PARTII VATAMATE SAU A DENUNTATORULUI

a) Pregatirea audierii- cunoasterea persoanelor ce urmeaza a fi ascultate, intocmirea planului de ascultare.

Este necesar ca cel care ia declaratii sa detina despre persoana in cauza si date anterioare savarsirii faptei.
Intocmirea planului de ascultare presupune intrebari care in general privesc:
 imprejurarile in care l-a cunoscut pe suspect
  ce interese au existat in cauza
 in ce a constat mita
 modalitatile de loc, timp si procedeele folosite pentru inmanarea banilor
 in ce a constat activitatea suspectului
 alte detalii

b) Ascultarea propriu-zisa a partii vatamate- dupa regulile tactice cunoscute. Trebuie insitat pe imprejurarile
in care banii/bunurile au fost primite, unde au fost puse, si alte aspecte concrete care pot proba faptele si
care se pot constitui ca probe sau mijloace de proba.

32. EFECTUAREA DE CONFRUNTARI

a) Rolul confruntarii in clarificarea infractiunilor de coruptie- clarifica contradictiictiile existente intre

declaratiile a doua perosane in aceeasi cauza, obtinerea de noi informatii si confirmarea unor fapte, situatii,
imprejurari. Contradictiile privesc aspecte legate de relitatea pretinderii unor sume da bani, conduita
functionarului.
b) Pregatirea si efectuarea confruntarii- trebuie sa se evalueze oportunitatea confruntarii. Dupa studiul
dosarului vor fi stabilite persoanele care urmeaza a fi confruntate. Eleve vor fi ascultate inaitne pentru a se
vedea daca isi mentin declaratiile anterioare, daca sunt sincere sau se tem de confruntare.

33. EFECTUAREA DE PERCHEZITII SI DE RIDICARI DE INSCRISURI SI DE OBIECTE

a) Rolul perchezitiei si al ridicarii de inscrisuri- percheziitiile permit identificarea unor valori sau bunuri
primite sau traficate in diferite fapte
b) Pregatirea perchezitiei- inainte de fiecare perchezitie, organul judiciar va stabili scopul acesteia, obiectele
urmarite, posibilitatea ascunderii/distrugerii lor, mijloace de cautare, etc.

 cunoasterea persoanei si a locului unde urmeaza sa se desfasoare perchezitia (trebuie stabilit

numarul membrilor de familie, al colegilor de serviciu care lucreaza in acelasi birou, raporturile dintre
ei, ce cai de comunicare cu exteriorul sunt)
 alcatuirea echipei si pregatirea mijloacelor tehnice- este necesara si participarea faptuitorului,
suspectului sau a inculpatului pentru a se preveni contestarea rezultatelor perchezitiei
 deplasarea si patrunderea la locul perchezitiei- sunt situatii in care se recomanda declansarea de
perchezitii simultane la toti participantii
c) Efectuarea perchezitiei propriu-zise- fiecare membru va actiona potrivit sarcinilor stabilite. De exemplu se
vor pazi usi, ferestre, pentru a nu fi aruncate obiecte. Se va proceda la perchezitia corporala. De regula, in
astfel de perchezitii se cauta sume de bani sau valuta, inscrisuri, bunuri de valoare. Se impune de
asemenea ridicarea si studierea agendelor, a corespondentei, registrelor, computerelor. etc. Se poate
proceda si la perchezitia autoturismelor.

34. PARTICULARITATI PRIVIND EFECTUAREA „PERCHEZITIEI” CALCULATORULUI

a) Aspecte generale- aceasta nu vizeaza doar CPU (unitatea centrala de prelucrare a datelor), cat si
componente harware, software, imprimanta, modemul extern. Autorizatia de perchezitie trebuie sa descrie
cu precizie ce anume trebuie perchezitionat.
b) Efectuarea perchezitiei propriu-zise- organul judicar, asistat de un specialist in informatica va efectua
perchezitia cu precautii speciale. Inainte de deconectarea oricarui cablu este bine sa se procedeze la
inregistrarea pe banda video sau sa se fotografieze. Este important sa fie deconectate toate caile de acces
la distanta ale sistemului. Vor fi atasate etichete la fiecare punct de legatura. Prin acest mod de perchezitie
se pot obtine date cu referire la evidenta unor cereri, eliberarea unor documente, dactilografieri, parteneri
oficiali, etc.

35. DISPUNEREA DE EXPERTIZE JUDICIARE SI CONSTATARI TEHNICO-STIINTIFICE

Expertizele cel mai mai frecvent dispuse sunt cele grafoscopice, expertiza tehnica a actelor, fotografica, identificarea
persoanei dupa voce si vorbire, a monedelor si bancnotelor, etc.
Expertiza fonocriminalistica- utilitatea acestui gen de expertiza, in infractiunile de coruptie este evidenta, in
conditiile in care ele sunt comise in forme si modalitati confidentiale, chiar sofisticate, faptuitorii, nu numai cei versati,
luandu-si masuri de precautie deosebita. Privitor la aceasta expertiza trebuie respectate regulile tacticii criminalistice
(calitatea tehnicilor de investigare si rigoarea stiintifica a acestora)

In celelalte cazuri, expertizele judiciare vor avea ca obiect numai acele imprejurari esentiale, nu chestiuni „colaterale”
destinate sa intarzie solutionarea cauzei.

ELEMENTE METODOLOGICE DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL CRIMINALITATII

INFORMATICE

I. MODALITATI DE SAVARSIRE A INFRACTIUNILOR CIBERNETICE

36. MODURI DE ACTIUNE IN ATACURILE INFORMATICE

Trebuie evaluat modul in care se realizeaza controlul accesului unui utilizator la fisiere, pentru a se determina
gradul de securitate a sistemului atacat. Dupa scanarea porturilor (servicii) si gasirea unuia deschis, acestea este
penetrat pentru a se prelua controlul asupra punctului esential.

a) Atacul la distanta- accesarea pe internet sau printr-o alta retea a unei masini asupra careia utilizatorul nu
detine niciun control (interogarea serverului, scanarea porturilor, analiza datelor, atacul efectiv)
b) Atacul prin imitare- realizat prin folosirea sau copierea adresei unei masini pe care o foloseste sa patrunda
in alt sistem. Imitarea consta in preluarea unei adrese de IP;
c) Atacul bazat pe Telnet- decriptarea parolelor care permite accesul de la o distanta la o statie de lucru.

37. CONSIDERATII PRIVIND UNELE CATEGORII DE INFRACTIUNI CIBERNETICE

a) Raspandirea virusilor- prin raspandirea virusilor pot fi realizate acte de spionaje, sau delicte precum
santajul si constrangerea
b) Pirateria software- utilizarea nepermisa si fara drept a unui program de computer. Problema care se pune
este daca programele de computer ar trebui sa fie bunuri publice sau din contra sa fie protejate. Afacerile
care ascund astfel de fraude dispun in cele mai multe cazuri de adrese de e-mai multiple si diverse site-uri,
astfel incat este mult mai dificila misiunea de depistare a acestora.
c) Furturi prin Mailbox- programele pot fi furate dupa ce anterior softul a fost trimis prin Mailbox
d) Atacuri asupra ATM, debit card, PC passwords, coduri PIN: sustragerea informatiilor de cont/ clonarea
microcipurilor telefoanelor mobile in scopul fraudarii tranzactiilor online, scanarea instrumentelor negociabile
de plata, care sunt apoi contrafacute prin metode de descktop publishing;
e) Furturi de carduri- spargere site-uri care contin in baza de date numere de carti de credit
f) Inselatoria si sabotajul prin computer-Inselatorie: abuzul asupra automatelor de bani si asupra celor de
jocuri. Sabotaj- cazuri foarte multe.
g) Spionajul informatic- furtul de informatii comerciale (liste de produse, de preturi, metode de promovare,
studii de marketing, etc). Prin spionaj informatic se intelege obtinerea, prin mijloace ilegitime sau divulgarea,
transferul sau folosirea dara dpret ori fara nicio alta justificare legala a unui secret comercial sau industrial cu
intentia de a cauza un prejudiciu economic persoanei care detine dreptul asupra secretului.
h) Utilizarea neautorizata a unui computer- principalii autori sunt dintre angajati, functionarii, cadre didactice
si studenti. In alte cazuri, utilizarea neautorizata determina un prejudiciu economic considerabil (utilizarea
numerelor de cont ale societatii)

38. SCURTE CONSIDERATII PRIVIND AUTORUL INFRACTIUNILOR INFORMATICE

Majoritatea celor care vorbesc despre infractiunile informatice considera ca acestea sunt comise hackeri. Hackerul
este definit ca fiind: persoana careia ii place sa exploreze detaliile sitemelor de programare si modalitatile in care pot
fi expandate capacitatile lor, persoana care programeaza cu entuziasm, persoana capabila de a fi apreciata,
persoana care poate face programe cu rapiditate si expert cu privire la un anumit program.
 II. INVESTIGAREA CRIMINALISTICA PROPRIU-ZISA A INFRACTIUNILOR INFORMATICE

39. PRINCIPALELE PROBLEME DE CLARIFICAT IN INVESTIGAREA INFRACTIUNILOR INFORMATICE

a) Identificarea obiectelor ce au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea

infractiunii- facand parte din categoria „corpurilor delicte” aceste mijloace materiale de proba reprezinta
mijloace de savarsire a infractiunii (fie ca au fost folosite sau urmau sa fie utilizate)
b) Identificarea informatiilor obtinute ca rezultat al infractiunii- acestea pot fi sechestrate, la fel ca orice
alta documentatie care este obtinuta in mod ilegal. De asemenea, obtinerea listei codurilor de acces si a
parolelor pentru retelele guvernamentale, obtinuta neautorizat este o fapta penala, ea putand sa reprezinte
un act de spionaj, sabotaj, terorism, diversiune s.a.
c) Identificarea hardware-ului ca fruct/rezultat al delictului- Fructele crimei includ bunurile obtinute din
activitati de criminalitate. Organul de urmarire penala va examina daca imprejurarile au condus in mod cert si
sigur la consecintele ilicite, astfel incat investigatorul sa fie convins ca acel obiect a fost fruct al crimei sau a
fost posedat ilegal;
d) Identificarea autorului si a circumstantelor care au favorizat savarsirea faptei- se va stabili metoda prin
care acesta a avut acces la informatiile securizate

40. MIJLOACE MATERIALE DE PROBA

a) Urma electronica- in momentul conectarii la internet, fiecare utilizator primeste o identitate unica, un IP ce
poate fi stabil (conectare directa) sau dinamic (conectare prin modem). Serviciile de internet au obligatia de
a mentine pentru o anumita perioada de timp, fisiere cu logouri care ofera informatii utile anchetatorilor, mai
ales in cazul IP-urilor dinamice. De regula, majoritatea retelelor au montate pe fiecare statie de lucru un
dispozitiv de tip Firewall, destinat prevenirii accesului din exterior a retelei. Prin acest sistem reteaua devine
practic inutilizabil
b) Informatia ca instrument al infractiunii- documentele care contin informatii si instrumentele financiare
folosite in comitea faptei pot fi sechestrate ca instrumente ale crimei. Trebuie acordata atnetie conservarii
acestor date. De asemenea, investigatorii pot sechestra obiecte ce sunt destinate sau urmeaza a fi folosite
ca instrumente ale delictului.
c) Hardware-ul ca proba- este considerat proba in identificarea unei persoane care a comis o infractiune, fara
ca aceasta sa fie admisa in mod necesar in proces. Daca un computer si toate perifericele sale reprezinta
instrumentele unei infractiuni, mandatul ar trebui sa autorizeze sechestralea lor integrala.

41. EFECTUAREA UNOR ACTE DE URMARIRE PENALA

a) Perchezitia calculatoarelor- daca un computer reprezinta fruct al crimei, instrument al infractiunii sau proba,
mandatul de perchezitie trebuie sa vizeze computerul in site si in subsididar informatiile pe care le detine.
Indicat este ca urmatoarele informatii sa fie detaliate in mandat:
 descrierea locului ce trebuie perchezitionat- informatia se afla intr-o locatie externa, iar aceasta
se afla in afara localitatii, informatiile se afla intr-o locatie iar anchetatorii stiu ca aceasta se afla in
aceeasi zona, informatiile se afla intr-o locatie externa, necunoscuta
 descrierea obiectelor/aparaturii care trebuie perchezitionate si ridicate- daca anchetatorii au
mandat doar pentru documentele din computer si nu pentru computerul insusi, mandatul ar trebui
redactat cu precizie, concret. Nici macar argumentul privind volumul mic de probe nu poate justifica
ridicarea tuturor dispozitivelor de stocare.
b) constatarea infractiunii flagrante- este flagranta infractiunea descoperita in momentul comiterii sau
imediat dupa savarsire. Infractiunea flagranta reprezinta o exceptie de la efectuarea perchezitiei cu
autorizarea magistratului. trebuie conservate toate urmele electronice.

42. PARTICULARITATI CU PRIVIRE LA CERCETAREA LA FATA LOCULUI A INFRACTIUNILOR

INFORMATICE

Cercetarea vizeaza concret calculatorul, monitorul, tastatura, dispozitivele externe de memorie, dischete, discuri,
modem, etc. In faza statica: se constata starea de fapt, fara a se interveni sub nicio forma asupra aparaturii, care nu
trebui pornita, dar nici oprita daca functioneaza. Totul este fixat prin fotografie si prin inregistrari video. In faza
dinamica: operatiile pe aparatura propriu-zisa se efectueaza de specialist.

a) Particularitati privind inregistrarile de date referiotare la activitati cibernetice- cand este vorba de acte
sub forma de hartii scrise si stocate in birouri si sertare, anchetatorii pot securiza si proteja integritatea
probelor prin restrictionarea accesului fizic la locul de stocare. Inregistrarile electronice sunt bineinteles mai
usor de alterat si distrus. In cazul in care administratorul de sistem coopereaza cu investigatorii, sarcinile
acestora vor deveni mai usoare;
b) Situatia fisierelor criptate- Autoritatea conferita de un mandat pentru cercetarea si ridicarea informatiei
presupune si autoritatea decriparii acesteia.Specialistii in investigarea cyber-criminalitatii sau fabricantul
software-ului pot asista la decriptarea fisierului. Anchetatorii ar trebui sa anticipeze daca suspectul sau
altcineva va furniza parola atunci cand i se cere
c) Ridicarea computerelor de la fata locului- fara alterarea datelor, de aceea metoda cea mai sigura este
convocarea expertilor. In cadrul acestor infractiuni se pot instala programe de autodistrugere care ar putea
sterge urmele/probele electronice, daca sistemul este cercetat de cineva care nu este expert in materie.
d) Ridicarea si transportarea hardware-ului si a documentelor in vederea cercetarii sistemului in
laborator- anchetatorii vor decide ulterior ce componente pot fi restituite. Desi laboratoarele pot detine
capacitatea de obtine o mare varietate de documente, unele dintre acestea nu vor putea fi ridicate.Ridicarea
calculatoarelor, a probelor de la fata locului este o problema suficient de complexa din cauza diversitatii de
situatii sau circumstante tehnice. De exemplu:
 calculatoarele legate la o retea nu se scot din priza
 calculatoarele aflate intr-o locuinta particulara nu se scot din priza
 pentru a se preveni lansarea sitemului de operare in cazul in care se incearca pornirea
computerului oprit, in fiecare unitate floppy se introduce o discheta neformatata sau goala
 marcarea atenta a fiecarei componente si a cablurilor + fotografii de detaliu
 asamblarea, transportul si depozitarea aparaturii se face in conditii de maxima siguranta (trebuie
evitate socurile, vibratiile, emisiile radio si campurile electromagnetice care pot deteriora hardiscurile.