Altoirea pomilor (vara toamna)

Altoirea pomilor
Altoirea este una din metodele de inmultire vegetativa a plantelor. In pomicultura altoitul
se aplica atat pentru inmultirea pomilor fructiferi cat si pentru schimbarea sortimentului
(trecerea rapida de la un soi de pom la alt soi de pom). Altoirea se aplica din necesitatea de a
avea in sol „pamant” un portaltoi viguros, rezistent la diverse tipuri de sol, rezistent la seceta, in
portaltoi vom aplica un altoi dintr-un soi cunoscut, pe care ni-l dorim in gradina noastra
(Jonathan, Golden, etc.).
Portaltoii sunt diversi, exista si portaltoi obtinuti prin selectie (acestia se folosesc in pepiniere).
Cele mai la indemana specii de portaltoi sunt cele care cresc fie spontan din samanta (franc) sau
drajoneaza: corcodus, prun, visin, mar paduret, par paduret, etc.

Principalele specii de pomi si portaltoi lor

 La fiecare specie de pomi corespunde un anumit tip de portaltoi, in tabelul de mai jos
vom surprinde acest aspect:

Specia (altoiul) – Portaltoiul

Marul ● Marul franc (din samanta), Marul paduret (Malus silvestris)
Parul ● Parul franc (din samanta), Parul paduret (Pyrus piraster), unele soiuri de gutui – nu
orice gutui su afinitate cu parul
Gutuiul ● Gutuiul franc (din samanta), Soiuri de gutui utilizate si la par, Paducelul (imprima
rezistenta la seceta)
Prunul ● Prunul franc (din samanta), Corcodusul, Piersic, Porumbar, Zarzar
Caisul ● Cais franc (din samanta), Prunul franc, Corcodus, Zarzar, Piersicul franc, Migdal
Piersicul ● Piersic franc (din samanta), Corcodusul, Prun franc
Ciresul ● Ciresul franc (din samanta), Ciresul salbatic (Cerasus avium), Visinul
Visinul ● Ciresul franc (din samanta), Ciresul salbatic (Cerasus avium), Visinul

Altoirea in T (altoirea in ochi dormind)

Numele de altoirea in T vine de la taietura ce se face in scoarta portaltoiului, sub forma
literei T.
Altoirea in T “altoirea prin oculatie”, este o metoda rapida, eficienta si foarte des utilizata.
Altoirea in T si altoirea sub scoarta in cap de altoire sunt metodele de altoire cele mai utilizate
in pomicultura.
Altoirea in T “altoirea prin oculatie”, se aplica in pomicultura sub mai multe forme, una din ele
este altoirea in ochi dormind.

Pregatirea portaltoiului:
Se pot folosii si portaltoi cu diametre foarte mici 1 cm (puieti ce au doar 1 an). Altoirea in
T se face in plin seson de vegetatie “crestere activa a plantelor”, teoretic daca portaltoi sunt
irigati nu exista impedimentul ca coaja portaltoiului sa nu se desprinada cu usurinta. Cu doua
saptanami inainte de altoire vom verifica daca coaja portaltoiului se desprinde cu usurinta, daca
nu se desprinde, vom lua masuri ce presupun: udarea portaltoiului si ciupirea varfului
portaltoiului “se rup cu unghiile (ciupesc) cresterile din varf”. Inainte de altoire suprafata
portaltoiului se va curata de praf cu ajutandu-ne de o carpa uscata.

Altoirea in ochi dormind:

Perioada de altoire in ochi dormind este in intervalul: 15.iulie-15.septembrie, astfel in
prima parte a intervalului vom altoi soiuri de (par, prun gutui si piersic), iar in ultima parte a
intervalului se vor altoi soiuri de (visin si cires), aceasta tehnica se aplica cu succes si la lamai,
liliac, trandafir (folosim ca portaltoi macesul Rosa canina).

Pregatirea ramurilor altoi:

 se aleg ramuri altoi bine dezvoltate cu dimensiuni intre 40 si 70 cm;
 ramurile altoi trebuie sa fie lemnificate iar mugurii de pe acestea bine dezvoltati;
 ramurile altoi in sectiune transversala vor avea forma rotunda;
 ramurile altoi nu trebuie sa prezinte lastari anticiparti (lastari ce apar in acelasi sezon de
vegetatie – pe ramurile din acel sezon);
 ramurile altoi ideale au o grosime intre 6-9 mm;
  frinzele de pe ramurile altoi se fasoneaza (scurteaza) – la petiol (codita), de circa 0,5-1 cm,
Fig. 1;
 pastrarea ramurilor altoi de la recoltare la altoire (cateva ore) se face intr-o galeata cu apa.

Incepem altoirea cu portaltoiul:

 se alege locul de pe portaltoi unde vom face altoirea, preferabil la 10-15 cm de la sol;
 se executa intai, incizia transversala pe portaltoi, aceasta poate avea si o forma usor curbata
(ajuta la introducerea mai usoara a scutisorului altoi) Fig. 3a. Incizia se face pana la lemn, cu
ajutorul varfului briceagului de altoit universal;
 incizia longitudinala se face sub cea transversala, se pleaca de sub aceasta la 3-4 cm, si se
taie pana o intalneste pe cea transversala, Fig 3b;
 se foloseste spatula briceagului de altoit pentru desprinderea scoartei pe ambele parti ale
inciziei longitudinale – de sus pana jos Fig. 4b.

Realizarea scutisorului altoi:

 se ia ramura altoi si se face taietura de desprindere pornind de la 1,5 cm sub mugure si ne
oprim dupa ce trecem de centrul mugurelui Fig. 2a. Taietura se face astfel incat sa avem o
suprafata mare de cambiu si o mica suprafata de lemn (sub mugure) Fig. 4a.
 Taietura finala presupune desprinderea efectiva a scutisorului. Se incepe de deasupra
mugurelui si merge pana ce o intalneste pe prima, Fig. 2b. Scutisorul detasat trebuie sa aiba
forma din Fig. 4.a.

Introducerea scutisorului in incizia facuta pe portaltoi se face cu ajutorul spatulei briceagului

de altoit, Fig. 5. Dupa introducere se preseaza laturile inciziei pentru a realiza un contact cat mai
bun intre altoi si portaltoi.

Legarea se face cu banda de altoit sau cu banda izolatoare (preferabil o banda de izolatii
electrice taiata pe jumatate) cu latimea de 10 mm. Se incepe legarea cu zona de deasupra
mugurelui si se finalizeaza cu zona de sub mugure, Fig. 6.
Verificarea prinderii altoiului se face la 2-3 saptamani de la altoire – apasand usor cu
degetul pe petiol (codita), daca aceasta cade usor – altoiul s-a prins. Daca codita nu se desprinde
si este uscata – altoiul nu s-a prins si reluam altoirea.

Etapele altoirii in T
Sectiune prin portaltoi sau altoi
Altoirea pomilor fructiferi primavara

Altoirea pomilor se face in doua perioade pe parcursul unui an: primavara (15 martie –
mai) si vara-toamna (15.iulie-15.septembrie), in functie de perioada de altoire difera si metoda
de altoire – cu procentul cel mai pun de prindere.
Altoirea este posibila datorita “calusului” (tesutul care conduce la vindecarea ranilor
plantei). Calusul apare prin punerea in contact a zonelor generative ale plantei si este
determinat de catre celulele cambiale “cambiu” (vezi Fig.).
In pomicultura altoitul se aplica atat pentru inmultirea pomilor fructiferi cat si pentru
schimbarea sortimentului (trecerea rapida de la un soi de pom la alt soi de pom, Vezi Fig.).
Altoirea se aplica din necesitatea de a avea in sol „pamant” un portaltoi: viguros, care suporta
diverse tipuri de sol, rezistent la seceta, in portaltoi vom aplica un altoi dintr-un soi cunoscut, pe
care ni-l dorim in gradina noastra (Jonathan, Golden, etc.).
Atat portaltoiul cat si altoiul trebuie sa provina din plante sanatoase (plante libere de
viroze sau de cancer bacterian).
Portaltoii sunt diversi, exista si portaltoi obtinuti prin selectie (acestia se folosesc in
pepiniere). Cele mai la indemana specii de portaltoi sunt cele care cresc fie spontan din samanta
(franc) sau drajoneaza: corcodus, prun, visin, mar paduret, par paduret, etc. Este bine sa alegem
portaltoi cu grosimi ce variaza intre 1.5-5 cm, daca portaltoiul este mai gros reusita poate fi mai
mica (creste riscul expunerii la boli si imposibilitatea calusarii “vindecarii integrale” 1:1.)

Principalele specii de pomi si portaltoi lor

Pentru ca altoirea sa reuseasca in general trebuiesc folosite specii de altoi si portaltoi din
aceiasi specie sau acelasi gen, ex. (Malus-genul silvestris-specia), dar pentru mai multa sigurata
folositi datele din tabelul de mai jos.

La fiecare specie de pomi corespunde un anumit tip de portaltoi, in tabelul de mai jos vom
surprinde acest aspect:

Nr. crt. ● Specia (altoiul) ● Portaltoiul

Marul ● Marul franc (din samanta), Marul paduret (Malus silvestris)
Parul ● Parul franc (din samanta), Parul paduret (Pyrus piraster), unele soiuri de gutui – nu
orice gutui su afinitate cu parul
Gutuiul ● Gutuiul franc (din samanta), Soiuri de gutui utilizate si la par, Paducelul (imprima
rezistenta la seceta)
Prunul ● Prunul franc (din samanta), Corcodusul, Piersic, Porumbarul, Zarzar
Caisul ● Cais franc (din samanta), Prunul franc, Corcodus, Zarzar, Piersicul franc, Migdal,
Porumbarul
Piersicul ● Piersic franc (din samanta), Corcodusul, Prun franc
Ciresul ● Ciresul franc (din samanta), Ciresul salbatic-paduret (Cerasus avium), Visinul
Visinul ● Ciresul franc (din samanta), Ciresul salbatic (Cerasus avium), Visinul

Atentie !!! In general pentru ca aceasta metoda sa aiba succes (pe anumite specii care se
prind mai greu, ex. cires), este bine ca portaltoiul sa fie cat mai tanar (2-4 ani), cum a ajuns la
grosimea de altoit (1,5-2,5 cm), facem altoirea.
Materiale si unelte necesare in altoire
 unelte: foarfeca horticola, foarfeca pentru ramuri groase, fierastrau horticol, briceag de altoit
universal;
 materiale: portaltoiul, ramuri altoi, banda de altoit sau (banda izolatoare “banda pentru
izolatii electrice”), Mastic de altoit (Arborrin sau Potaben) sau Mastic preparat dupa o reteta sau
ceara de altoit;
Reteta de mastic- ce se aplica la rece (nu trebuie incalzit la foc): 1 kg smoala, 200 g seu
de vita; se topesc separat –fiecare in vasul sau, apoi calde se amesteca intr-un vas mare. In final
va rezulta un mastic foarte bun ce nu carpa la temperaturi scazute.
Exista mai multe metode de altoite, dar doar cateva s-au impus pe scara larga.

Fig. I Briceag de altoit universal

I. ALTOIREA SUB SCOARTA IN CAP DE ALOIRE

Este o metoda des folosita, intrucat este o metoda relativ usor de aplicat, rezultatele se
vad repede 3-4 saptamani, asigura un procent mare de prindere „peste 90%”.
Metoda se poate aplica in perioada: 15 martie-15 aprilie cu conditia ca afara sa fi fost
cateva zile temperaturi de peste 10-15°C (pentru a pune seva in miscare) si a face coaja
portaltoiului sa se dezlipeasca mai usor. Momentul cand facem altoirea – este preferabil sa fie
intr-o zi cu temperaturi in jurul valoriilor de 10-15°C „zi calduroasa -insorita”. Cu cat altoirea se
face mai devreme (luna martie), cu atat sansele de prindere sunt mai mari.
 pentru aceasta metoda se vor folosi portaltoi cu ramuri ce au un diametru intre 1,5-5 cm;
 ramurile altoi se recolteaza inainte de pornirea in vegetatie, acestea se pot pastra la frigider
prin mai multe metode. Se recolteaza si se fasoneaza la 30-40 cm, se infasoara intr-o punga cat
mai etans, iar baza se introduce intr-o sticla cu apa (sau in rumegus umed), se pot pastra astfel 3-
4 saptamani. Ramurile altoi este bine sa fie recoltate de la pomi sanatori si de la soiuri valoroase
ale caror fructe va plac. Ideal este sa faceti altoirea imediat dupa recoltarea ramurilor altoi.

Fig. II Sectiune prin portaltoi sau altoi

Fig. III Etapele altoirii sub scoarta in cap de altoire
 1. Prima operatiune este acea de retezare la cep a portaltoiului (daca este o varga-faceti
aceasta la 20-30 cm de la sol). Atentie ca ramura portaltoiului (poarta altoiul) sa aiba diametrul
intre 1,5 si 5 cm. Retezarea se face perpendicular pe ramura cu ajutorul foarfecilor in functie de
diametru sau cu fierastraul. Dupa retezare se face netezirea capului cu ajutorul briceagului de
altoit – mai ales in zona de contracutit a foarfecii, unde coaja se rupe usor, Fig. 1;

2. Relizarea in portaltoi a unei sectiuni longitudinale de circa 5 cm. Sectiunea se face cu

ajutorul briceagului de altoit, pe care se apasa si se trage astfel incat sectiunea sa se faca pana la
lemn. Fig. 1.;

3. Se face dezlipirea coajei de o parte si de alta a sectiunii prin introducerea spatulei

briceagului 2-3 mm sub coaja. Fig. 1;

4. Altoiul (gros de 0,3-0,4 cm) se confectioneaza sub forma de pana ce are o sectiune
oblica de aproximativ 4 cm. Sectiunea se face pe partea opusa a mugurelui bazal. Se mai poate
indeparta coaja de o parte si de alta a sectiunii pana la cambiu (zona verde deschis), acest
procedeu nu este obligatoriu dar ajuta la o mai buna prindere. Pe centru ramane totusi o portiune
de coaja neatinsa, Fig. 2;

5. Se face introducerea ramurii altoi in sectiunea longitudinala de pe portaltoi. Altoiul se

introduce de sus in jos (ca intr-o teaca), ajutandu-ne si de spatula briceagului daca este cazul. Fig.
3;

6. Legarea cu banda de altoit sau (banda izolatoare “banda pentru izolatii electrice”) a
zonei de altoire – de pe portaltoi, Fig. 4.

7. Scurtarea ramurii altoi la 3-4 muguri, cu ajutorul foarfecii horticole. Fig. 4, si aplicarea
masticului de altoit Arborrin sau Potaben sau a unui mastic preparat de noi;

8. Aplicarea pe capul de altoire a masticului de altoit Arborrin sau Potaben, sau a unui
mastic preparat de noi sau ceara de altoit, daca totusi nu avem mastic sau ceara de altoit putem
folosii ceara de la o lumanare bine incinsa „topita” Fig. 4.

9. Odata cu pornirea in vegetatie se va observa daca mugurii altoiului pornesc si ei Fig. 5.

Se poate intampla ca pomii care au grefati pe ei altoi sa porneasca cu 1-3 saptamani intarziere in
vegetatie.

10. Odata cu cresterea ramurilor altoi, acestea se vor lega si fixa cu ajutorul unor tutori,
pentru a prevenii ruperea acestora de catre vant.

11. Legatura (banda adeziva care asigura contactul intim) se va inlatura dupa cateva luni,
atunci cand altoiul si portaltoiul au calusat (s-au unit) si zona altoita are tendinta de a creste peste
banda.

Dezavantajele altoirii

- reusita altoirii nu este sigura (altoi se pot prinde sau nu), asa ca pentru situatiile cu nereusita
vom face o noua altoire in vara (daca este posibil) sau in primavara viitoare;
- ramurile altoi cresc repede si mai ales in situatia altoirilor din coronament (de schimbare de
sortiment), exista riscul ca acestea sa se rupa usor datorita vanului. Cu cat se altoieste mai
aproape de sol, cu atat riscul ruperii este mai mic;

- unii pomi se pot usca in urma unei altoirii nereusite.

!!! Atentie – Metoda nu garanteaza o prindere de 100 % si exista riscul ca planta altoita
(portaltoiul) sa fie grav afectata sau se usuce.

Fig. IV La o luna dupa altoire

Fig. V Zona punctului de altoire la 4 ani dupa altoire: A- altoire Par pe Par franc, B-altoire Prun
pe Prun franc
Fig. VI Altoirea primavara in cap de altoire pentru schimbare de sortiment (procent de prindere
100%)
Fig. VII Ceara pentru altoit
Fig. VIII Banda pentru altoit
Fig. IX Mastic de altoit si taiat “Arborrinn”

Altoirea pomilor fructiferi – prezentata de Dragos Milea

 Metoda clasica de altoire in ochi cu taietura in T are dezavantajele ca reusita depinde de
dezlipirea scoartei portaltoiului, necesita un briceag sau cutit foarte ascutit, portaltoiul trebuie sa aiba o
grosime minima cit a unui creion, etc. Coaja se desprinde usor doar in anumite perioade ale anului(in
functie de specie, in lunile iulie-august) si doar daca portaltoiul a fost bine intretinut prin udare.

In metoda de altoire prezentata se transplanteaza un scutisor (o bucata de scoarta cu mugure)

cu lungime mare( pina la 5 cm) astfel ca sansele sint mai mari ca undeva sa se faca contactul intre
celulele de sub scoarta care asigura prinderea altoiului( sub scoarta se afla un strat subtire de celule care
asigura cresterea pomului si care fac posibila altoirea). De asemenea, important este ca se pot altoi pomi
cu grosime mica (de la 3 mm), cam tot timpul anului, indiferent daca scoarta se desprinde sau nu.

I. Pentru altoit este nevoie de urmatoarele :

1. O jumatate de lama de ras (se recomanadă ca o lamă nouă să fie taiată in două cu o foarfecă si nu
prin rupere pt. ca se poate produce ranirea degetelor sau deterioarea taisului. De asemenea, daca
folosim o lama veche-ea trebuie spalată si din nou se poate produce ranire ). Se poate folosii si breceagul
de altoit universal, dar sa fie bine ascutit (intretinut).

2. O rola asemanatoare cu cea de scotch, dar obtinuta prin taierea unei portiuni (aproximativ 2
centimetri ) din o rola de plastic autoadeziv pentru impachetat alimente (3-4 lei in supermarket-din ea se
taie cam 12 role). Se recomandă să se achizitioneze role de grosimi mici, care se pot taia usor cu un cutit
ascutit-operatie care trebuie facuta cu atentie pe o masa de lucru (la iesirea din material cutitul sa nu
lovesca piciorul celui care taie sau alte persoane care nu trebuie sa fie in preajmă). Dacă nu dispunem de
rola de plastic alimentar autoadeziv se pot tăia cu foarfeca panglici din pungi din plastic (alegem pungi
din plastic care se intinde înainte de a se rupe). În acest caz avem nevoie si de un fir de ata pentru a lega
panglica după altoire, să nu se desfacă

3. Altoaie . Altoiul este o nuia de un an ( virful unei ramuri) luata de la un pom valoros, pe care dorim sa-
l înmultim. Se recomandă ca altoaiele sa aiba grosimea portaltoiului, aproximativ grosimea unui creion si
sa provină de la pomi sanatosi, din partea insorită a acestora. La pomii care pornesc primii in vegetatie
(cires, cais, piersic) altoiul trebuie recoltat in lunile ianuarie-februarie, la par, mar si gutui se pot recolta
altoaie si luna martie. Altoaiele se pastreaza in beciuri sau camere reci . In beciurile umede se pot aseza
direct pe podea iar in cele uscate se recomanda asezarea deasupra unei tavi cu apa (sau albie). Se pot
pastra altoaie si in frigidere nefolosite( in incapere neincalzita), pe rafturi, cu putina apa in tava de jos a
frigiderului. Daca pastram altoaie in tava de jos a unui frigider in functiune, ele se usuca. Ca sa nu se
usuce, le putem pune in tavi facute din sticle PET cu sectiune patrata, acoperite cu nisip umed. Altoaiele
se pot pastra pina in momentul in care mugurii „ pleacă”. In conditii bune, mugurii ramîn buni pîna in jur
de 1 Mai. Altoiele se leaga manunchi, cu un bilet in care se scrie soiul de pom.

Mugurii de cais, prun sau piersic sint dispusi uneori pe nuia cite 3 la un loc, din care 2, din
margini, sint floriferi iar cel central este vegetativ(mai ascutit decit cei florali). Se pot folosi pentru altoire
si formatiunile triple de muguri( dupa ce vom altoi, mugurii florali vor cadea singuri si va ramine doar cel
central din care va creste lastarul). Sint soiuri de pomi cu ramuri tip „pleata” care au pe lastar muguri
laterali, dar nu pleaca decit cel din virf. Acesti pomi trebuie altoiti prin metode in care se alipeste o
bucata de ramura cu virf (copulatie sau despicatura).

Nu este adevarat ca trebuie sa luam altoaie numai din pomii care sint pe rod. Din contra, e
preferabil sa luam din pomii altoiti anul trecut si care nu au muguri florali, pe care sa-i folosim din
greseala(mai ales la cires).

La altoaiele de cires trebuie avuta mare atentie sa nu se foloseasca mugurii de la baza lastarului
anual, care sint florali si nu dau lastari. Mugurii florali de cires se deosebesc prin faptul ca sint mai rotunzi
si sint dispusi mai apropiati intre ei la baza lastarului anual. La fel, mugurii de nuc sint de 3 feluri, trebuie
folositi doar cei vegetativi.

La semintoase (mar, par, gutui) mugurii sint mixti si pot fi folositi toti, uneori din mugurele altoit
apar mai intai citeva flori iar apoi florile cad si pleaca un lastar.

5. Portaltoaie . Portaltoaiele sint pomişorii de 1-3 ani pe care aplicam altoaiele.

In carti se recomanda ca portaltoiul sa fie de 1 an, de grosimea unui creion si in anul anterior sa
fi fost bine ingrijit prin udare astfel ca şi coaja lui sa se desprinda usor si sa fie plantat in anul anterior. In
metoda de altoire prezentata pot altoi pomi de la diametrul unui pai de griu pina la grosimea degetului
mare (este bine sa avem altoaie de dimensiuni diferite- deci vom alege pentru pastrare si altoie subtiri,
dar si groase). Nu conteaza daca pomul a fost plantat in primavara(un pom altoit are sanse mai mari de
prindere, pentru ca energia lui e folosita de un singur mugure si pentru crestrea radacinilor) Putem sa
ducem acasa orice pomisor salbatic gasit si sa-l altoim inainte de a-l planta sau il punem, provizoriu,
culcat in pamint (stratificare) pina se face vremea buna de plantat. Este mai usor sa altoim inainte de
plantare, decit sa altoim dupa ce am plantat.

II. Ce folosim ca portaltoaie?

Pentru a obtine cires avem nevoie de portaltoi din : visin, cires crescut din saminta , cires amar,
malin( ciresul, deşi e simburos, nu merge pe corcoduş ). Deseori, sub visini sau sub ciresii altoiti pe visin
sint sute de lastari de visin care pot fi altoiti pe locul unde sint ( se aleg cei din margini si care au mai
mult soare). Pentru cais,piersic,prun ( simburoase) avem nevoie de : corcoduş, cais salbatic, prun
salbatic, piersic din saminta, porumbar (tot sîmburoase) . Simburoasele se pot altoi între ele ( de
exemplu : prun pe cais sau invers, piersic pe cais sau prun ) . Se pot aplica pe ramurile unui corcoduş
mai multe altoaie diferite (piersic de vara, piersic de toamna, cais timpuriu, cais tirziu, prun).

Marul se altoieste pe mar salbatic (din saminta) sau pe butasi crescuti din radacina unui mar mai
batrin. Sint portaltoaie de mar numite vegetative(majoritatea celor de pepiniera) care dau radacini daca
un lastar este ingropat. Din radacina lor cresc multi lastari care formeaza foarte usor radacini si se pot
folosi la plantat chiar daca au doar citeva mustati de radacina sau deloc, vor forma radacini mai tirziu, ca
si via butasita.

Parul se altoieşte pe par paduret ( caz in care creşte mare si rodeste tirziu) sau pe gutui (caz in
care are talie mica si rodeste mai devreme). Lastarii de gutui cu radacina se obtin usor, ei apar din
radacina unui gutui mai batrin. Se altoieste si pe paducel(sau gherghinar).Paducelul se gaseste din
abundenta in paduri.

Gutuiul se altoieşte pe gutui sau paducel. Seminţoasele (măr, păr, gutui) se pot altoi între ele.
Gutuiul trebuie altoit cit mai devreme, la pastrare coaja lui se usuca repede si procentul de prindere e
mai mic

Nucul se altoieste pe nuc iesit din nuca..

Portaltoiul poate fi un pomişor care a crescut pe un loc din anul trecut şi ramîne pe locul lui sau
poate fi un pomişor pe care l-am dezgropat din locul unde l-am gasit si il replantăm.

III. Cum procurăm portaltoaie ?

Putem avea pomi salbatici crescuti pe un loc bun si ii altoim acolo(vor avea o crestere buna din primul
an). Daca nu, căutăm corcoduşi, zarzări, meri, gutui crescuti pe sub pomi ş-i dezgropăm ( dacă mai sint în
repaus vegetativ ), îi ducem acasă şi altoim ” în mînă”, după care îi îngropam pe locul unde dorim să
crească pomul sau îi punem la şcoală. Putem semana toamna sîmburi de corcoduş, cais, piersic, prun, la
şcoală sau direct pe locul unde dorim pomul ( vom altoi anul urmator)

Putem căuta, in luna aprilie, „răsad” de corcoduş, cires, zarzar sau prun răsărit sub pomi batrîni
(cit mai devreme dupa ce au ieşit din pămînt şi mai au rezerva de hrana in cotiledoane) şi plantam acest
„răsad” în un loc unde îl putem îngriji(scoala de pomi) sau pe locul unde dorim sa avem pomul, pentru a
fi altoiti la anul. Uneori se pot obtine pomi din butaşi- gutuiul si unele portaltoaie de mar dau radacini ca
şi vita de vie dacă nuielele sint ingropate şi udate la timp.

In cazul in care infiintam o livada in locuri nepazite sau locuinte de vacanta, de unde se fura
pomii, putem vom planta corcodusi, pe care-i vom altoi dupa 2-3 ani, pe craci.
Cind se altoieşte ?

Cu altoaie pastrate la rece se altoieste incepînd cu luna martie si pina cind mai sint bune
altoaiele(pina pleaca mugurii de pe ele, in jur de 1 mai). Dupa 15 mai si pina toamna, se poate altoi din
nou cu altoi luat direct din pom (un lastar care a crescut in acea primavara pina la data altoirii, chiar
daca mugurii nou formati nu sint complet dezvoltati, ei se vor dezvolta dupa altoire). Cu altoi luat din
pom, altoirea reuseste chiar mai bine, pentru ca mugurii noi sint sanatosi.

IV. Cum se altoieste ?

Pregatirea portaltoiului

Se pregatesc materialele(lama, folie, altoaie, foarfeca de vie), se face deplasarea la portaltoi, se

alege inaltimea si locul cu scoarta curata(fara ghimpi sau lovituri) si se reteaza portaltoiul cu foarfeca( cu
lama taietoare a foarfecii spre locul unde altoim, lama de sprijin in spate). Simburoasele se retează
pentru altoire la o inaltime convenabilă in functie de grosime, calitatea scoartei, dorinta protectiei(daca
altoim mai sus, pericolul ca un animal sau om sa calce pe altoi este mai mic). Inaltimea recomandata este
de 30-50 cm.

La simburoase, daca altoim mai sus, nu va apare diferenţa de grosime intre trunchiul de portaltoi
si altoi . Daca vom altoi un mugure de cireş pe un vişin, trebuie sa o facem cit mai aproape de sol posibil,
altfel partea de trunchi vişin va rămîne mai subţire decit partea de sus (cireş) iar pomul se va fringe la
vint. De aceea ciresul pe vişin si parul pe gutui se vor altoi pe cit posibil cit mai aproape de sol. De
asemenea, nici marul nu trebuie altoit prea sus fata de sol atunci cind se folosesc portaltoi vegetativi
(pentru ca pe portiunea de portaltoi de deasupra solului vor aparea formatiuni cu aspect canceros, care
sint de fapt portiuni de unde ar vrea sa apara radacini

Altoirea (vezi Fig.)

Se alege, dupa examinare vizuala, un mugure de pe nuiaua altoi, astfel incit sa fie intact. Se
decupeaza cu lama mugurele, cu o bucata de scoarta(decupajul obtinut se numeste scutisor). Scutisorul
poate fi de 2 pîna la 4-5 cm.( cu cit mai lung-mai bine).

Se incepe cu decupatul deasupra mugurelui la 0,5 cm si se taie pe sub mugur intre coaja si lemn,
astfel incit lama sa alunece pe sub coaja, fara să taie din lemn. Dupa taiere, este ideal să se vada partea
lucioasă de sub coaja (stratul de celule care asigură creşterea si regenerarea lemnului). Daca nu apare
luciu, nu e vina noastra, inseamna ca pomul a suferit de lipsuri, se prinde si asa. Nu conteaza daca s-a
taiat sau nu putin lemn din altoi. Merge oricum, dar ne ferim sa taiem si lemn pentru ca merge mai greu
lama. Scutisorul se aseaza pe o suprafaţa curata, să nu se murdăreasca taietura, pina taiem si
portaltoiul(daca putem, tinem scutisorul in mina stinga iar taierea scoartei pe port o facem cu
dreapta). Daca culoarea sub scoarta este maronie, lastarul a inceput sa se degradeze sau a fost lovit in
zona –decupam alt mugure sau alta zona din port. Cu cit ne apropiem de 1 mai, acest fenomen se
observa mai des-daca nu avem lastari mai buni folosim ce avem, mai merge.

Mugurii de cais sint de regula asezati pe niste umflaturi, scutisorul se taie mai greu-atentie sa nu
va taiati degetele. Puteti face decuparea scutisorului invers(de jos in sus-la fel si la nuc). In partea de sus
a portaltoiului, la 0,5-1 cm de capatul retezat, se executa cu lama un decupaj de coaja, pe cit posibil la
fel cu cel rezultat la decuparea scutisorului. In caz că nu se reuşeşte din prima asemanarea cu primul
decupaj, se mai ciopleşte din portaltoi pina se obtine lungimea si latimea dorita . In cazul cind a doua
tăietura(pe portaltoi) e mai lunga , nu e nici o problemă, scutisorul se va aşeza cu capatul de jos in
partea de jos a decupajului.

Pentru a nu se produce rănirea degetelor cu lama este obligatoriu ca nuiaua ( altoi sau portaltoi)
de pe care se decupeaza scoarţa să fie ţinuta cu mîna stîngă DEASUPRA locului de unde taie lama pentru
ca în cazul cînd lama iese brusc din lemn ( de exemplu -mugurele de cais e aşezat pe un călcîi lemnos
care se taie greu) să nu se oprească in buricul degetului mare sting. Se recomandă sprijinirea ambelor
măini pe o masa sau pulpa unui picior(cind sintem in cimp) astfel încît mişcarea lamei să se faca lin , din
articulatia mainii, cu miscari ca de fierastrau.Cele doua operatii(taierea scutisoruli si decuparea portului)
se pot executa si in ordine inversa, eu le fac in aceasta ordine pentru ca dureaza mai putin sa decupez
portaltoiul decit taierea scutisorului, deci una din suprafetele taiate e expusa mai putin mediului(soare,
vint). Dupa ce am verificat daca decupajul din portaltoi este la fel de lung sau putin mai lung decit
scutisorul, facem suprapunerea scutisorului peste decupaj astfel:

1.se apuca portaltoiul cu mina stinga, sub decupaj, cu degetul mare in dreptul decupajului (decupajul
spre noi),

2. cu mina dreapta se apuca scutisorul si se aseaza peste decupajul din port-se tine apoi cu degetul
mare de la mina stinga,

3. se ia rola de folie in mina dreapta intre inelar si degetul mare, bagind aratatorul in rola (capatul foliei e
in afara, linga degetul mare, ca sa se desfasoare de pe rola cind infasuram pe pom in sensul acelor de
ceas),
4. se aseaza capatul foliei pe portaltoi in partea opusa scutisorului si se tine (apasa) cu aratatorul sting,

5.se infasoara folia in jurul scutisorului tragind si controlind rotirea rolei cum fac electricienii cu izolier
band cu primele trei degete de la mina dreapta( se trage atit de tare cit folia sa nu se rupa); se infasoara
citeva rotatii deasupra unghiei si apoi se elibereaza baza ca sa se infasoare si partea de jos cu 3-4
straturi, dupa care se infasoara spre mugure- pina linga el. Se trece apoi deasupra mugurelui, trecind
folia prin spatele lui, fara sa-l acoperim cu plastic . La sfirsit, infasuram folia pe capatul portului,
depasind cu jumatate de banda partea de sus a portului, iar la final tragem mai tare sa se rupa folia,
apoi rasucim folia intre degete (facem un mot- ca sa nu se desfaca mai tirziu din cauza vintului )

Ne putem antrena in casa folosind un creion pe post de portaltoi si o fisie de hirtie de 4-5 cm pe
care desenam un mugure la 5mm de un capat. Dacă nu avem role de plastic alimentar si folosim fîsii de
plastic tăiat din o punga, dupa ce infaşurăm cît de strîns permite ca să nu se rupă plasticul, înfăşurăm cu
firul de lîna ( să tina panglica să nu se desfacă) şi facem un nod. Mugurii de cireş si cais sint sensibili la
rupere (sînt ieşiţi in afară ) şi trebuie protejati .

Dacă e cazul, dupa ce am altoit, punem o protectie impotriva ruperii mugurelui prin calcare de
om sau animal (înfigem citeva beţişoare ramase de la taierea portaltoiului in pămînt, pe lîngă mugur ).

De obicei din mugurele transplantat pleacă un lăstar in 1-2 săptămîni, în functie de vreme si
perioada cind am altoit. Daca cineva a calcat pe pomul altoit si a rupt mugurul de cireş transplantat,
altoirea e pierdută şi trebuie refacută (dacă mai avem lastari la rece). Daca nu mai avem loc in jos pe
scoarta, plasam mugurele pe partea opusa primei altoiri. Daca am altoit cais si cineva a rupt mugurele
altoi, apare alt mugure din rezerva de muguri de lînga mugurele principal (nu e nevoie de realtoire, dar
pleacă mai tirziu cu 1-2 saptamini).

Dupa ce am altoit urmărim pomiii şi nu vom lăsa sa creasca alti muguri în afara celui pe care l-am
transplantat, în caz contrar mugurele nostru nu va pleca sau va da un lastar firav, coplesit de cei sălbatici.
Cind mugurele a inceput sa creasca, se inlatura folia cu care l-am legat prin desfasurare (atentie sa nu
rupem lastaul crescut din el) sau prin taiere longitudinala cu lama in partea opusa mugurelui. Se poate
intirzia cu aceasta operatie 3-5 saptamini, dar nu mai mult decit termenul cind locul de altoire incepe sa
fie sugrumat ca urmare a cresterii in diametru. Daca se dezleaga prea devreme, e pericol ca vintul sa
dezlipeasca lastarul crescut din mugure, de aceea in unele carti se recomanda ca mugurele sa fie plasat
in directia vintului dominant sau sa fie legat cu un betisor de restul pomului sau de un arac.

Altoirea de vara : Se face dupa data de 15 mai. Procedeul e acelaşi dar mugurele care se
transplantează se ia impreuna cu codiţa frunzei la subtioara careia se afla. Altoiul se ia direct din pom şi
se altoieşte cit mai repede (daca sintem in deplasare, lastarul crud se poate pastra la nevoie 1-2 zile
invelit in o punga uda, dupa ce s-au lasat doar coditele frunzelor). Altoirea din vara e reusită daca dupa
7-10 zile codiţa frunzei este inca verde la baza si se desprinde uşor daca e apasata in jos.Uneori, cind
altoiul a prins foarte bine, codita frunzei ramine verde si nu se desprinde. Daca altoirea nu a reusit,
codita se innegreste si nu se desprinde de portaltoi. Exista pomi incompatibili cu unele portaltoaie (de
exemplu : exista un soi de cires timpuriu care nu prinde pe visin) Daca un altoi nu e compatibil cu
portaltoiul, se foloseste o altoire intermediara (adica, in situatia de mai sus, ciresul trebuie altoiet pe un
cires obtinut din visin).

Fig. 1 Fazele altoirii “Metoda chip budding“

Fig. 2 Altoirea la nuc
Fig. 5 Altoirea la mar