REDACTAREA UNUI

REZUMAT, A UNUI ARTICOL

ORIGINAL
ŞI A UNEI CĂRŢI
Mihai Cruce
 Obiectivele redactării unui articol original
 vreţi să fie publicat
 vreţi să fie citit şi înţeles

Principiile stilului ştiinţific

 precizia, presupune rigoare ştiinţifică (tabele, grafice)
 claritatea are ca scop să expunem tot; să respectăm
regulile gramaticale şi de punctuaţie
 concizia presupune lipsa repetiţiilor, eliminarea
cuvintelor inutile

Încercaţi să aveţi o idee per frază, <15 cuvinte /frază !

Structura (IMRAD) unui articol original
Precizie Claritate Concizie
Titlu Rezumat
Introducere
Metode Figuri
Rezultate Tabele
şi /and
Discuţii Referinţe

Autorul trebuie să-şi răspundă la 4 întrebări:

10. Pentru cine scrie?
11. Când trebuie să scrie?
12. Ce a observat?
13. Ce părere are?
Alte forme de redactare

 prezentarea unui caz clinic

 referat general (review)
 srisoarea către redacţie pentru:
un caz clinic scurt
comentariul unui articol deja publicat în revistă
rezultate preliminare ale unei lucrări originale
 editorialul presupune
analiza unor lucrări publicate
opinia despre o temă
formularea unei ipoteze
 teza de doctorat
Cine este autorul?
Cel care a contribuit la una din cele 3 etape ale redactării:

c) concepţia, metoda de lucru sau analiza şi interpretarea

rezultatelor

e) redactarea articolului sau revizuirea critică

g) aprobarea versiunii finale ce va fi publicată

Există prea mulţi autori la un articol !

 TITLUL
Formularea titlului
 să anunţe conţinutul articolului cu maximă precizie şi
concizie; să fie scurt (10-12 cuvinte)
 nu trebuie să fie o propoziţie cu subiect, verb,
complement
 să nu conţină abrevieri, formule clinice, nume
comerciale
“Tratamentul cu cimetidină la bolnavii de ulcer” (NU)
“Eficacitatea cimetidinei în ulcerul duodenal” (DA)
 să fie stabilit după terminarea articolului
 să fie evitate formulări: “Studii asupra…” sau “Cercetări
privind…” , când studiul se referă de ex. la “Anafilaxia
la şobolan”
 titluldiferă dacă aceeaşi lucrare este publicată într-o
revistă de medicină internă, radiologie sau gastro-
enterologie
 evitaţi titlul cu semnul întrebării

Subtitlurile
 apar când se descriu experienţe diferite
 apar în articole lungi cu multe ilustraţii
 facilitează:

citirea lucrării
alegerea directă a pasajului de interes
 REZUMATUL

Obiective:
rezumarea în câteva cuvinte a întregii informaţii din
articol (rezumat informativ)

Clasificare:
rezumatele articolelor originale care succed titlului
rezumate pentru congrese (abstracte)
rezumate structurale
 Rezumatele informative ale articolelor
originale

Trebuie să răspundă la întrebările:

 De ce am făcut această lucrare? (Introducere)
 Cum am făcut-o? (Metode)
 Ce am observat? (Rezultate)
 Ce cred eu? (Discuţii) concluzie

Se redactează la timpul trecut, fără abrevieri şi se

expun doar datele lucrării experimentale !
Rezumatele structurale ale investigaţiilor clinice

Au de obicei 250 de cuvinte şi 8 paragrafe

1. “Obiective” (scopul studiului) expuse clar
2. “Design” (protocol, metoda de studiu) presupune:
studiu randomizat controlat, dublu orb vs placebo
studiu de test diagnostic (criterii de referinţă)
studiile de prognostic (de cohortă)
descrieri de serii de cazuri / de anchetă
studiile de evaluare economică (avantaje cost-
eficacitate)
3. “Setting” (locul studiului):
bolnavi spitalizaţi /trataţi ambulator
4. “Patients or other participants” (selecţia pacienţilor)
voluntari / bolnavi
numărul participanţilor incluşi / nonincluşi
5. “Intervention” (tratament / metode de intervenţie)
durata, metoda, posologie
6. “Maine outcome measure” (criteriul principal de
raţionament)
metode de analiză planificate înainte de colectarea
datelor
7. “Results” (rezultatele) trebuie:
prezentate în tabele / grafice
să expună intervale de încredere, semnificaţii statistice
să apară şi în articol

8. “Conclusions” (concluzii). Să fie:

evidente
fără ambiguitate
cu aplicabilitate în clinică
fără speculaţii / generalizări rapide
 Rezumatele structurale ale trecerilor în revistă
generale şi ale metaanalizelor

Au 6 paragrafe:
1. Scopul studiului: precizaţi dacă se urmăreşte:
cauza, diagnosticul, tratamentul, prevenţia

2. Originea bolilor: bazele de date (cuvinte cheie pentru căutare),

indexul cu precizarea rezultatelor cercetării

3. Selecţia studiilor precizează:

criteriile de selecţie a articolelor (populaţie particulară,
intervenţie, metode)
metoda de aplicare a acestor criterii (observaţii, consens,
experţi)
4. Extracţia datelor:
descrierea recomandărilor pentru a asigura validitatea şi
calitatea informaţiilor
5. Sinteza rezultatelor
principalele rezultate obţinute, calitative / cantitative
rezultatele numerice se prezintă cu intervale de încredere şi
nivele de semnificaţie statistică
6. Concluzii
cu aplicaţiile lor
fără generalizare în afara domeniului revistei
 INTRODUCEREA
 Răspunde la întrebarea
pentru ce? (articol original)
de ce expunem acest caz clinic?
de ce să discutăm această problemă? (editorial)

 Înainte de a o scrie trebuie:

să cunoaşteţi subiectul abordat
să selecţionaţi bibliografia
să cunoaşteţi revista căreia i se adresează

 Conţinutul introducerii
să expuneţi clar şi precis natura problemei studiate în domeniu
să propuneţi o ipoteză de testat
să aduceţi răspunsuri la întrebări din domenii necercetate
 să aibă o lungime adaptată la revistă, subiect, nivelul audienţei

timpul verbelor
prezentul pentru generalizări
trecutul pentru a expune pe scurt rezultatele obţinute de
autorii citaţi

 Erori de concepţie a introducerii

nu trebuie să faceţi istoria subiectului
de ex. “metastaze ale cancerului tiroidian”
 MATERIALE ŞI METODE
Pot fi de 3 tipuri: de selecţie a materialului
de intervenţie
de evaluare

Metodele de selecţie a materialului care pot fi

bolnavi
animale de experienţă
eşantioane biologice
kit-uri diagnostice
populaţii
articole ştiinţifice
 prospectivă
selecţia a fost
retrospectivă
 Trebuie să precizăm dacă
conservativă/non
seria a fost
randomizată/non

 Pentru un experiment medicamentos precizaţi criteriile de

închidere şi cele de neînchidere
 În acest capitol să nu dăm rezultate

De ex. “am inclus 125 bolnavi, cu vârsta medie 34+/-5 ani,

greutate medie 54+/-8 kg, având un lupus evoluând de 3+/-1 an”
Corect “am inclus toţi bolnavii spitalizaţi între 18 şi 65 de ani în
serviciul nostru având lupus diagnosticat de peste 1 an, după
criteriile (referinţa)

 Pentru bolnavi să menţionăm că am obţinut consimţământul

acestora şi respectarea convenţiilor de la Helsinki

 Pentru experimentele pe animale există reguli de etică

 Metodele de intervenţie presupun următoarele aspecte:
administrarea unui medicament
intervenţia chirurgicală (pe om / animal)
incubaţia unui material biologic
metoda biochimică
urmărirea unor parametrii (epidemiologie /treceri în revistă)
se fac precizări legate de timp, loc, posologii, unităţi de
măsură
 Metode de evaluare
se descriu cu precizie criteriile de raţionament
se evaluează rezultatul intervenţiei pe baza parametrilor:
calitativi
cantitativi
 unităţile de măsură
precizaţi (în unităţile cerute de revistă)

unităţile de timp
expuneţi metodele de analiză folosite: de ex. analiza
statistică (referinţe)
 Cum se scrie acest capitol?
descrieţi în ordine logică metodele folosite:

de ex., dacă studiaţi imunofluorescenţa pe hepatocitele umane,

prezentaţi mai întâi metodele chirurgicale, histologice şi în sfârşit
metodele de imunofluorescenţă
 nu utilizaţi verbele decât la timpul trecut (cum aţi lucrat?)

metodele deja publicate să aibă referinţe bibliografice

de ex.: “celulele au fost distruse prin ultrasunete
(bibliografie)” este mai corect decât “celulele au fost distruse după
cum au descris anterior (bibliografie)”
respectaţi nomenclaturile internaţionale pentru
materiale
reactivi
bacterii, paraziţi
 REZULTATE
nu introduceţi în acest capitol, metode sau discuţii
Prioritate pentru figuri şi tabele
fiecare ilustraţie trebuie să fie inteligibilă în afara textului
ilustraţia să nu facă dubla expunere cu textul
un tabel poate să aibă:
linii şi coloane
titlul plasat deasupra, cu număr (în ordinea apariţiei în text)
notele explicate dedesupt
 figurile corespund: diagramelor, histogramelor, curbelor,
radiografiilor, zimogramelor, fotografiilor
să fie însoţite de o legendă
mesajul lor să fie uşor înţeles
în text, aceste ilustraţii trebuie citate fie la începutul, fie
la sfârşitul unei fraze scurte

 Necesitatea unui plan simplu

expunerea faptelor conform ordinii de expunere a metodelor

precizarea subtitlurilor
 expunerea în ordine cronologică a observării faptelor: de
exemplu, intervenţia chirurgicală, examen macroscopic,
rezultate histologice
verbele să fie la trecut !

 Descrierea logică a faptelor

explicaţi ce observaţi fără interpretări / comentarii !

de ex.: descriem o Hb de 6g/dl şi nu o anemie; 16x109/l

leucocite şi nu o leucocitoză

cititorul ar trebui să poată interpreta rezultatele

 respectarea cronologică a faptelor !
de ex.: bolnavul este examinat pentru un diagnostic
precis şi numai în cursul anamnezei este înţeleasă istoria lui. Se
reconstituie trecutul, expunerea urmează cronologia faptelor
se expun rezultatele care permit o înţelegere şi descriere
clară “43 de bolnavi din 52 au avut” şi nu “destul de mulţi bolnavi
au avut…”
se pot omite datele accesorii
rezultatele negative se citează la nevoie
lipseşte bibliografia (se expun rezultatele originale !)
Alegerea şi utilizarea tabelelor
 Rezultatele pot fi expuse sub formă de: text scris, tabel, figură
 Tabelul ocupă mai mult loc şi este mai costisitor pentru reviste
 Exemplu de comentare a tabelului 6 în text:
Rezultatele biopsiei mucoasei rectale (BMR) în cursul a
18 rectocolite nespecifice în funcţie de sex (Tabelul 6)
Rezultate BMP/sex Bărbaţi Femei Total
Pozitiv* 3 1 4
Negativ 7 7 14
Total 10 8 18
*Prezenţa ouălor clare şi/sau negre de Schistosoma mansoni
Propunem să se scrie “BMP realizată pe 18 cazuri de rectocolită
nespecifică (10 bărbaţi şi 8 femei) au arătat de 4 ori (3 bărbaţi şi o
femeie) ouă clare şi/sau negre de S. mansoni” şi nu preferăm “BMP,
realizată în 18 cazuri de rectocolită nespecifică a arătat în 14 cazuri
(7 bărbaţi şi 7 femei) absenţa de ouă clare şi/sau negre de S.
mansoni”. Preferăm informaţia “pozitivă” în locul celei “negative”

Enumerarea de rezultate într-un tabel despre un singur parametru are

scop didactic (referate, expuneri orale)
 Model de tabel
Titlul tabelului…………..(Tabel 1)
Titlurile capetelor de coloane
Eventual subtitlurile acestora
Capete (titluri) de linie Corp sau câmp
Eventual subtitluri ale capetelor de linie
Alegerea şi utilizarea figurilor
 Numărul de figuri depinde de subiect
 Alegerea figurii este un compromis între rigoarea datelor şi
mesajul pe care vrem să îl exprimăm
 Figura este aleasă şi pentru a ilustra un fapt original
 Legenda clarifică şi precizează mesajul figurii
 Graficele, curbele, histogramele sunt îmbunătăţite de calculator

Construirea şi prezentarea figurilor

 Desene din linii
grafice, curbe (arată tendinţe, comparaţii)
maxim 3-4 curbe în aceeaşi figură
liniile se diferenţiază prin grosime / continuitate
legendele sunt scurte: unităţile de pe cele 2 axe să fie precise
 Diagrame cu bare verticale sau orizontale
expun date pentru o variabilă / clasa de variabile
barele orizontale permit compararea datelor (+) cu cele (-)
histograma este o diagramă cu bare (epidemiologie)

 Diagrame în sector de cerc (“felii de tort”, “roata de caşcaval”)

evitaţi folosirea unei “felii” de 60-70% cu alte 5-6 “felii” mai
mici

 Norii de puncte
numărul de puncte să corespundă numărului de cazuri studiate
putem prezenta media şi un parametru de variabilitate – abatere
Diagrame în 3 dimensiuni (rare)
utilizate în citofluorometrie
 Hărţi geografice
 Algoritmi, arbori decizionali
ajută cititorul să ia o singură decizie din mai multe posibile
poate fi o suită de întrebări cu răspunsuri DA/NU
în final se indică o conduită de urmat, un diagnostic, o
schemă terapeutică
Fotografii
Personaje - un bolnav care să nu fie recunoscut
- să avem permisiunea bolnavului
Histologie, anatomie patologică
se precizează tehnica de colorare
puterea de mărire a microscopului
se indică detalii cu săgeţi
Peisaje, aparatura, tehnica
Imagistica medicală
reproducerea are ca scop focalizarea părţii ce conţine
mesajul
Documente cromatografice
 Prezentarea figurilor
în 3 exemplare
legendele dactilografiate separat
pe spatele fiecărei figuri se lipeşte o etichetă (cu
numărul figurii, sensul sus/jos, un identificator)
identificatorul reprezintă primele cuvinte din titlu
se trimit în plicuri separate
 DISCUŢII
Obiective
 S-a răspuns la întrebare?
se precizează dacă s-au realizat obiectivele stabilite în întrebare
se prezintă răspunsuri separate şi se compară cu răspunsul
observat
cititorul află opinia autorului despre rezultatele obţinute
autorul trebuie să-şi “apere” răspunsul la întrebare, să-l explice
 Există neconcordanţe?
se discută inadvertenţele din întrebare, metode, rezultate
se evită astfel respingerea publicării articolului!
 Ipoteze şi perspective
permit punerea de noi întrebări, orientarea spre noi cercetări
ipotezele pot fi de ordin genetic, fiziopatologic
pregătesc introducerea unui nou articol original
noile ipoteze permit aplicarea unei noi strategii terapeutice
 Erorile unei discuţii
obiectivele sunt prost definite
se exagerează cu trecerea în revistă a altor articole
se introduc prea multe tabele
evocarea / repetarea faptelor este o eroare gravă
de ex. date exprimate procentual în discuţie, apar în valori
absolute la rezultate
 evitaţi cuvintele goale
De ex. “cum am arătat anterior ( ) şi în acord cu mulţi autori
( ) am observat cazuri de vindecare pe seria noastră de bolnavi
cu neo la sân” este mai corect “dintre cei 60 de bolnavi cu neo
de sân, 21 s-au vindecat. Astfel am confirmat rezultatele noastre
precedente ( ) şi ale altor echipe ( )

 Construcţia şi stilul unei discuţii

primul paragraf trebuie să expună ideea principală şi
implicaţiile sale
discuţia trebuie să confirme, să explice şi să susţină
rezultatele
să nu depăşească 50% din lungimea articolului
autorul se angajează / expune poziţia folosind “eu” / “noi”
atenţie la alegera cuvintelor
“a demonstra”, “a dovedi” sunt cuvinte tari
“a arăta”, “a indica” sunt mai puţin tari
“ a sugera”, “a implica” au alte înţelesuri
se pot face referinţe noi care se adaugă la cele citate deja

ATENŢIE !
Într-un articol original nu există concluzii deoarece
primul paragraf de la “Discuţii” ar putea ţine loc de
concluzii!
SISTEME DE CITARE A REFERINŢELOR
citarea referinţelor permite accesul cititorului la sursa
faptelor
descrise
autorul trebuie să fi citit referinţele menţionate
evitaţi să citaţi teze de doctorat, comunicări orale, rezumate
puteţi cita un articol acceptat (“in press”)

 Referinţele numerice
se numerotează cu cifre arabe în ordinea apariţiei în text
numărul se plasează în ( ) după faptul enunţat / la sfârşitul
frazei
uneori apar referinţe în legendele tabelelor şi figurilor
se respectă ordinea cronologică şi nu ordinea alfabetică
mai multe referinţe se citează în aceeaşi paranteză în
ordine crescătoare
 Referinţele alfabetice
este absentă numerotarea
se citează în text autorul / autorii, urmaţi de anul publicării
pentru mai mult de 3 autori se citează doar primul (Popescu
şi colab. 1990)
dacă acelaşi autor publică mai multe articole în acelaşi an
se adaugă literele “a”, “b”, “c” după Popescu şi colab.
(1992b)
dacă există mai multe referinţe cu acelaşi prim autor ele
sunt clasate în ordinea alfabetică a primei litere a celui de
al doilea autor
dacă există aceeaşi autori pentru referinţe diferite acestea
sunt clasate în ordinea crescătoare anului publicării
 BIBLIOGRAFIE / REFERINŢE
 Model pentru bibliografia finală
You, C.H., Lec, K.Y., Cey,R.Y. et al (1980)
Electrogastrographic study of patients with unexplained
nausea and vomiting. Gastroenterology, 79:311-314
 Variante
organism în calitate de autor
autor anonim
referinţa – o carte
Huguier, M., Maissonneuve, H. (1992). La selection
medical. De la these a l’article original. La
communication orale. Paris Doin :105-189
Toate marile descoperiri ce vă interesează sunt în articolele
pe care dacă ştiţi să le alegeţi şi să le citiţi veţi şti cum să
le utilizaţi !
 REDACTAREA UNEI CĂRŢI

 Înainte de a redacta o carte puneţi-vă următoarele întrebări:

este nevoie de cartea pe care vreţi să o scrieţi?

materialul pe care îl aveţi în minte este suficient de nou şi

diferit de ce s-a publicat?

cât de mulţi autori ar fi interesaţi de cartea dvs?

posedaţi talentul şi capacitatea de a aduna, asimila şi prezenta

datele importante într-un stil uşor de urmărit?
 Sunt puţine cărţile ştiinţifice citite integral, majoritatea sunt
citite parţial !

 Prelucraţi şi rearanjaţi datele, astfel încât cititorul să reţină

esenţa lor cu un aport minim. Pentru a reuşi aceasta
presupuneţi că cititorul dvs. este:
leneş, blazat şi nu prea deştept
capabil să vă urmărească numai până unde este condus
 Monografia

 Definiţie: este o lucrare:

• erudită şi foarte documentată
• acoperă exhaustiv o singură ramură dintr-un domeniu
• care poate uneori crea un nou domeniu

 Cuprinsul lucrării poate:

• fi scurt, dacă nu se ştiu multe în legătură cu subiectul
• fi extrem de voluminos, dacă există multe informaţii în
legătură cu subiectul
• acoperi toate aspectele importante ale subiectului
indicat în titlu

Monografia este scrisă de obicei de un singur autor, dacă există

mai mulţi autori, în cuprins se menţionează contribuţia fiecăruia!
Autorul unei monografii trebuie:

•să fie îndeaproape familiarizat cu domeniul respectiv,

prin experienţa personală

•să existe o nevoie reală pentru corelarea datelor acestui

domeniu d.p.d.v. ştiinţific

•să respecte regulile scrisului ştiinţific (vezi redactarea

unui articol ştiinţific original)
Recomandări:

adunaţi materialul pentru carte (recenziile unor articole,

note scurte) fără să fiţi preocupaţi de ordinea şi stilul
prezentării

aranjaţi-le în fişiere separate sau constituiţi clasoare în care

să aveţi şi articolele în extenso

schiţaţi un plan, lăsaţi-l să se maturizeze!

întocmiţi cuprinsul, cu scurte indicaţii despre

capitole/subcapitole

acum materialul dumneavoastră se aşează în ordine!

 scrieţi câte un capitol şi (în timp ce redactaţi) ideile care se
leagă de alte capitole treceţi-le în fişierul respectiv

la calculator puteţi face foarte uşor adaosuri în diverse

capitole
 

în ultimele fraze de încheiere dintr-un capitol faceţi o

“trecere” care să anunţe capitolul următor
Model de structură:

introducere generală - 1 pagină

capitolele au fiecare: introducere (1/2 pagină), subcapitole

(fără material şi metode sau rezultate şi discuţii) care
analizează problemele abordate

în finalul capitolului pot să fie/să lipsească concluziile

un glosar este întotdeauna foarte util

iconografia este absolut necesară pentru a vizualiza textul

pe lângă trecerea în revistă foarte actualizată a datelor

din literatură, textul trebuie să utilizeze mai ales contribuţiile
originale ale autorilor în domeniul respectiv
Manualele:
sunt scrise pentru a fi citite şi însuşite de către studenţi

cuprind un domeniu larg şi bine precizat al ştiinţei

acoperă un curs săptămânal pe care-l completează

trebuie să cuprindă probleme bine cunoscute

ipotezele pot fi prezente, ele stimulează gândirea studenţilor

interesaţi şi pe baza referinţelor pot infirma sau susţine
anumite puncte de vedere (cu argumente pro şi contra)

trebuie să cuprindă ilustraţii diverse: grafice, tabele, fotografii,

simple şi bine concepute care fac manualul mai uşor de citit
pot să prezinte fie în text, fie la subsolul paginii referinţe
privitoare la istoria unei descoperiri sau menţiuni (de ex.
autorul este laureat al premiului Nobel)

fiecare capitol al unui manual se poate încheia cu un scurt

rezumat şi cu un set de întrebări (cu/fără răspunsuri)
care să permită recapitularea cunoştinţelor şi înţelegerea
lor adecvată

gândiţi-vă că un manual trebuie să fie o sinteză

bibliografică reuşită d.p.d.v. ştiinţific, trebuie să fie
atractiv şi uşor de citit!