Sunteți pe pagina 1din 66

Master in Bioingineria protezarii

• Cursul: TEHNICI CAD/CAM

• Facultatea de Bioinginerie medicala,


UMF Iasi
Cursul 1

Introducere in tehnicile CAD/CAM

Defintii
Terminologie
Exemple
Definitii
CAD este un termen care descrie utilizarea
calculatorului in desenare si proiectare

CAM este un termen care descrie utilizarea


calculatorului in fabricarea produselor
Principalele aplicatii ale
tehnologiilor CAD/CAM
Industrie, transporturi, constructii,
arhitectura, medicina etc

Medicina:
stomatologie, ortopedie, (protezare, ortezare),
fabricarea dispozitivelor medicale si a
dispozitivelor assistive etc.
Fabricarea protezelor
Cele mai raspandite tipuri de proteze
Proteze cosmetice
Proteze cosmetice
Mansoane
Dispozitive exoscheletale

Mana mecanica Otto Bock- C leg


Implanturi ortopedice
Proteza de genunchi
Proteza de sold
Cauzele amputatiilor
Boli vasculare, diabet and si situatii derivate
– Peste 60 ani
Accidente: de automobil sau motocicleta, cancer
(cancer osos si tumori)
– Traume prin taiere (roti de vehicule,, masini unelte)
– Membre rupte
– Osteomielita sau alte infectii
– Boli congentitale sau deficiente ale membrelor
– Razboi sau dezastre naturale

PARTICIPA la protezare: pacient, chirurg, asistent,


Obiectivele principale la fabricarea
unei proteze

abilirea caracteristicilor: Caietul de sarcini;


oiectarea modelului 2D sau 3D cu mijloace de
CAD;
bricarea unui ptototip si testarea (validarea)
odelului;
bricarea cu mijloace clasice sau de tip
Fabricarea dispozitivelor protetice
Clasificarea modului de fabricare
dupa marimea productiei
teze si componente fabricate ca unicate (prototipuri sau personalizate)
bricatie manuala
bricatie cu tehnologii CAD/CAM
bricatie cu tehnologii de fabricare rapida (prototipare rapida)

teze si componente fabricate in serie mare


bricatie cu tehnologii clasice (masini unelte clasice)
bricatie cu tehnologii CAD/CAM
Fabricarea de proteze unicate
(personalizate)
Fabricarea manuala:

Cu mijloace CAD/CAM:

u mijloace de fabricare rapida (prototipare rapida):


Fabricarea de proteze si componente
in serie mare
• Cu mijloace CAD/CAM:

Cu mijloace de fabricare rapida (prototipare rapida):


Procedee de fabricare a dispozitivelor
protetice
alizarea unei proteze personalizate in varianta manuala (ex: rproducerea unui manson)

alizarea unei proteze personalizate in varianta CAD/CAM (ex: producerea unui


on

alizarea unei proteze personalizate prin fabricarea rapida

alizarea unor dispozitive medical in serie mare in varianta CAD/CAM


Fabricarea unui manson in varianta
clasica - principalele faze

Mulajul negativ Mulajul pozitiv Mansonul final


Confortul protezelor
intre acceptare si respingere
I. Caietul de sarcini in protezare

Cerinte clinice: necesitatea refacerii


functionale sau estetice a unui segment
anatomic
Conceptul de implant: modelul poate proveni
de la un model existent sau se pleaca de la
pricipiile de concepere teoretice
Norme de functionare, fabricare si omologare:
Caietul de sarcini
Exemplu de cerinte si
caracteristici clinice

Genunchi VARUM
formarea cea mai frecventa Genunchi VALGUM
Uzura Uzura
compartimentului compartimentului
intern extern
Caietul de sarcini
Exemplu de caracteristici clinice

Gonartroza:
Gonartroza: uzura cartilajelor genunchiului

tadiul 1 Stadiul 2 Stadiul 3 Stadiul 4

nostic
Uzura cartilajului
femuro-tibial
Caietul de sarcini
Exemplu de caracteristici clinice

Coxartroza:
Coxartroza: uzura cartilajelor soldului
Caietul de sarcini
Exemplu de caracteristici clinice

Osteonecroza:
Osteonecroza: moartea osului prin oprirea vascularizarii
emple de conditii in caietul de sarcini

Materiale permise: numai materiale biocompatibile


Rezistenta mecanica:
- Proteza de sold: solicitari (sarcini) care ajung la
4x greutatea corpului
- Proteza de genunchi: solicitari (sarcini) care ajung
8x greutatea corpului
Rezistenta la oboseala: peste un milion de cicluri !
Rezistenta la uzura: indicare coeficient de frecare
Rezistenta la coroziune: functionare in mediu biologic
Caietul de sarcini
Conceptul implantului (modelul)
Exemple:

Tija dreapta fara cimentare: Tija cu cimentare:


Caietul de sarcini
Norme si standarde

unea Europeana: (Marcaje CE)

ectiva 93/42/CEE a Consiliului Europei, din 14 iunie 1993, despre dispozitivele medicale
O 13485: dispozitive medicale : Sisteme de calitate - Exigente
O 9001: Sisteme de managementul calitatii – Exigente
O 14971: dispozitive medicale : Gestionarea riscurilor dispozitivelor medicale

UA: Omologare prin FDA (Food and Drug Administration)


Principalele tendinte in dezvoltarea
laboratoarelor de protezare

Laboratoare de protezare manuala.


u au echipamente moderne de fabricare.

Laboratoare care colaboreaza cu centre regionale de


protezare.
u eventual dispozitive de scanare si masurare. Pentru
fabricarea protezelor se apeleaza la un centru de
protezare dotat cu tehnologii moderne.
Etape in proiectarea si fabricarea cu mijloace
de tip CAD/CAM
I. Etape in proiectarea si fabricarea
protezelor cu mijloace CAD/CAM
1. Stabilirea rolului functional
2. Alegerea materialului
3. Masurari antropometrice
4. Calcule de dimensionare si rezistenta
5. Stabilirea formei geometrice si a dimensiunilor
6. Realizarea desenului sau a modelului CAD
7. Optimizari (evaluari cu programe de Elemente finite,
finisaje mecanice si finisaje ergonomice
8. Stabilirea procedeelor de fabricare
9. Elaborarea programului obiectului de fabricat
10. Fabricarea pe masini unelte cu comenzi numerice
1.1. Interdependenta etapelor de
proiectare (exemplu)
CALCULE Stabilirea rolului
ezistenta functional
giditate
bratii
Stabilirea materialului
calzire
urabilitate
alcul economic
alcule speciale Stabilirea formei

Stabilirea formei
Stabilirea procedeelor
geometrice si a
de fabricare
dimensiunilor
1. Stabilirea rolului functional al
protezei
La stabilirea rolului functional se analizeaza:

• Functiile si gradele de libertate ale segmentului


anatomic inlocuit;
• Modul de utilizare : Static sau dinamic (cu frecare);
• Pozitia de functionare si modul de ancorare a
protezei;
• Tipul tensiunilor (incovoiere, compresie, intindere,
tractiune, oboseala) si nivelul tensiunilor
• Nivelul de biocompatibilitate necesar;
• Calcule economice.
2. Alegerea materialului
Exemplu: Titanul
TA6V – grade ELI
(ISO 5832-3)

ELI = Extra Low Interstitial


= faible teneur en oxygène et en fer.

Compozitia chimica: Proprietati:

Element Procentaj (%)


Aluminiu 5.5 - 6.75 Densitate: 4.42 g/cm3
Vanadiu 3.5 - 4.5 Modulul de elasticitate (E): 110 000 MPa
Fier 0.3 max.
Résistenta la rupere (Rm): 860 MPa
Oxigen 0.2 max.
Limita de elasticitate (Re): 795 MPa
Carbon 0.08 max.
Azot 0.05 max.
Alungirea relativa A%: 10%
Avantajele titanului ca material
1. Foarte buna rezistenta la oboseala
2. Biocompatibilitate perfecta
3. Corodare foarte slaba
4. Durabilitate clinica: mai mare de 50 ani
Materiale biocompatibile
Exemplu: Otelul inoxidabil
2 tipuri principale :

316L (sau M25NW) M30NW


(conform ISO 5832-1) (conform ISO 5832-9)

Compositia chimica:

Procentajul (%)
Elément
316L M30NW
Carbon < 0.03 < 0.06
Crom 17 21
Nichel 14 9
Manganeziu - 4
Molibden 3 2.5
Avantajele otelului inoxidabil
• Biocompatibilitate demonstrata
• Compatibilitate la cimentari
• Coeficient de frecare corespunzator
• Rezistenta mecanica buna (M30NW)
• Prelucrabilitate(Forjare, turnare,
aschiere…)
• Pret moderat:
Otelul simplu : 3 € /Kg
Otelul inox M30 NW: 25 € /Kg
Aliaje
Exemplu: Aliajul Crom-
Crom-cobalt (Cr-
(Cr-Co)
KC 28 DN (Cr Co28 Mo)
(Conform ISO 5832-4)

Compozitia chimica Proprietati

Elément Procentajul (%)


Chrome 26.5 - 30 Densitate: 8.3 g/cm3
Molybdène 4.5 - 7 Modulul de elasticitate (E): 230 000 MPa
Nickel 2.5 max.
Rezistenta la rupere (Rm): 1000 MPa
Fer 1 max.
Limita de elasticitate (Re): 700 MPa
Carbone 0.35 max.
Manganèse 1 max Alungirea relativa A%: 20%
Silicium 1 max. Pretul: 110 € / Kg
Avantajele aliajului
Crom-
Crom-cobalt

• Coeficient de frecare foarte bun


• Rezistenta mecanica foarte buna
• Compatibilitate la cimentari

• Dezavantaje:
• Prelucrare dificila
• Pret ridicat : 110 € /kg
Materiale biocompatibile
Exemplu: Ceramica
Zirconiu = Oxid de Zirconiu (Zr02)
Alumina = Oxid de Aluminiu (Al203)
Compositia chimica Zirconiu: Proprietati Zirconiu:
Element Procentajul (%)
Densitate: 6 g/cm3
ZrO2 >93.5
Modul de elasticitate (E): 220 000 Mpa
HfO3 <2
Y203 5.1 Rezistenta la incovoiere: 1200 MPa
Al203 <0.5
Altele <0.5

Compositia chimica Alumina: Proprietati Alumina:


Element Procentajul (%) Densitate: 3.98 g/cm3
Al2O3 >99.5
Modul de elasticitate (E): 380 000 Mpa
Materiale biocompatibile
Polietilena (PE)
UHMW PE
(Conform ISO 5834)

UHMW = Ultra High Molecular Weight

Proprietati:
Compozitia chimica:
Element Cantitatea Densitate: 0.93 g/cm3
mg / Kg
Cenusa 125
Modulul de elasticitate (E): ? MPa
Titan 40 Rezistenta la rupere (Rm): 45 MPa
Calciu 5 Limita de elasticitate (Re): 20 MPa
Comportarea materialelor la frecare

Cuple de frecare din


diverse materiale
Cuple de frecare Coefficient de Uzura in mm Uzura in mg
frecare (pe an) (pe an)

Inox / PE 0.04 - 0.06 0.15 mm 20 mg

Cr-Co / PE 0.03 - 0.05 0.15 mm 20 mg

Alumina / PE 0.01 – 0.04 0.1 mm 30 mg

Zirconiu / PE 0.01 – 0.04 0.05 mm < 10 mg

Alumina / Alumina 0.04 – 0.1 necuantificabil 0.5 - 1 mm3

Metal / Metal 0.02 – 0.04 necuantificabil 1 - 2 mm3 / milion


cicli
3. Masurari antropometrice
4. Calcule de dimensionare si rezistenta

asurari anatomice: cu instrumente sau dispozitive optoelectronice


lcule: Modulul lui Young E se masoara in N / mm2 (sau Mpa)

E=
σ
ε
σ = tensiunea ε = alungirea relativa (deformarea) s = sectiunea

F (N)
σ= ε=
L – L0
S (mm2) L0

ple de module de elasticitate Titan : 110 000 Mpa


Calcule de rezistenta
Zona de elasticitate Zona de plasticitate

Rezistenta la rupere (Rm)

Limita de elasticitate (Re)

mita de elasticitate Rezistenta la rupere

A6V: 795 Mpa Titan TA6V: 860 Mpa


oxidabil M30 NW : 850 à 1200MPa Otel inoxidabil M30 NW : 900 à 1500 Mpa
5. Stabilirea formei geometrice si a
dimensiunilor
Forma si dimensiunile se obtin in doua moduri:

1. Prin calcule in cazul protezelor de tip nou: In urma calculelor de


rezistenta se obtine sectiunea minima la care se adauga formele
corespunzatoare adaptarii la un anumit segment anatomic cu anumite
dimensiuni standard

2. Prin masurarea unei proteze existente (si a dimensiunilor anatomice), in


cazul conceperii protezelor personalizate sau in cazul refacerii , repararii
sau modificarii unei proteze existente

Pentru a se potrivi cu constitutia pacientilor, firmele care fabrica proteze


au conceput atat o gama variata de tipodimensiuni pentru proteze cat si
. Realizarea desenului sau a modelului CAD
tape:

. Determinarea dimensiunilor prin masurare sau calculare


. Realizarea schitei implantului sau protezei (pentru toate
componentele);
. Realizarea modelului 2D la scara cu mijloace CAD atat
pentru componente cat si pentru ansamblu;
. Realizarea modelului 3D cu mijloace CAD;
. Alegerea unui format de reprezentare grafica usor de
transferat in alte programe (dxf , wmrl sau iges)
7. Optimizari

Optimizarile se pot realiza prin:

• Simularea functionarii cu ajutorul pogramelor de analiza cu


elmente finite (se pot redimensiona si modifica formele unor
implanturi);

• Gasirea unor solutii noi de finisare mecanica si de acoperire;

• Gasirea unor solutii noi de proiectare ergonomica atat pentru


forma cat si pentru dimensiuni
8. Alegerea procedeelor (tehnologiilor) de
fabricare
Materiale metalice si materiale necasante

1. Debitare (taiere, decupare)


2. Turnare
3. Forjare la cald
4. Presare (ambutisare)
5. Prelucrare prin aschiere (pentru metale si materiale necasante)
• Strunjire;
• Frezare;
• Rabotare;
• Polizare, netezire
6. Prelucrare prin electroeroziune
7. Prelucrare prin metode neconventionale
Exemple de implanturi forjate
Températura de forjare este cuprinsa intre
950°C pentru titan si 950 ° si 1150°C pentru
aliajul M30NW
Procesul de fabricare
Alegerea mijloacelor CAD/CAMde fabricare

1.CAD/CAM
Caracteristici:
• Serie mare;
•Precizie mare(de ordinul miimilor de milimetru)
•Prelucreaza orice material
•Implica utilizarea unor masini unelte cu comanda
numerica

2. Fabricare rapida (Rapid Prototyping);


Caracteristici:
•Fabricare rapida
•Precizie mica (de ordinul zecimilor de milimetru);
•Prelucreaza numai materiale usor fuzibile sau
Fazele fabricarii unui implant

re
Control Tratamentul Gravare
Aschiere dimensional Polizare
suprafetei laser
re

ere

Curatare si Conditionare Sterilizare


decontaminare
9. Elaborarea programului obiectului de fabricat

şinile cu comandă numerică sunt echipamente complexe dotate cu sisteme de


mandă şi control numeric a deplasărilor. Sistemele de comanda utilizează
ulatoare

gramul constă într-o succesiune de instrucţiuni care sunt interpretate de un


gram din calculator destinat comenzii maşinii.
şinile pot fi conectate la alte calculatoare sau reţele de calculatoare.

program piesă pentru o maşină cu comandă numerică este o listă de comenzi şi de


e transmise echipamentului de comandă numerică al maşinii.

bajul folosit este standardizat (ISO - International Standard Organisation sau EIA -
tronic Industries Association).
ramul se compune dintr-un program principal şi eventual un număr de subprograme.

are unitate de program se compune din blocuri sau fraze

loc se compune dintr-o adresă şi o valoare numerică. Exemple:

nt care defineşte o dimensiune: X-12.5


nt care defineşte o funcţie pregătitoare: G01
nt care defineşte o funcţie auxiliară: M8
Functiile din programul piesa

COD Semnificaţie
G00 deplasare cu avans rapid
G01 deplasare cu avans de lucru
G02 deplasare circulara cu avans de lucru, sens orar
G03 deplasare circulara cu avans de lucru, sens antiorar
G04 Temporizare, mărimea indicată sub adresa F
G09 Oprire precisă la sfârşit de bloc
G33 Ciclu de filetare cu pas constant
G40 Anularea corecţiei de rază a sculei
G41 Corecţie de rază a sculei, scula plasată pe stânga traiectoriei
G42 Corecţie de rază a sculei, scula plasată pe dreapta traiectoriei
G53 Invalidarea decalării de origine
G54 Activare decalare de origine
G59 Decalare de origine programată
G80 Anularea unui ciclu de prelucrare
G81 Ciclu fix de burghiere
G84 Ciclu fix de filetare
G90 Programare absolută, dimensiuni faţă de originea programului
G91 Programare relativă, dimensiuni faţă de punctul iniţial
G94 Viteza de avans în mm/min.
G95 Viteza de avans în mm/rotaţie
G96 Viteză de aşchiere , în m/min.
10. Fabricarea pe masini unelte cu comenzi numerice

şinile cu comandă numerică sunt echipamente complexe dotate cu sisteme de


mandă şi control numeric a deplasărilor. Sunt dotate cu memorie care permite
trarea programului. Sistemele actuale utilizează calculatoare compatibile IBM-PC

turel
a

arbore principal (Z)


Introducerea datelor in calculator si executarea obiectului
11. Testarea:
Fabricarea unui ptototip si testarea (validarea)
modelului
Instalatie de testat uzura dinamica

- Solicitare ciclica la o sarcina prestabilita


- Parametrii de testare:
Incovoiere : de la -10° la +110°

- Frecvente reglabile
Testare mecanica
Testarea dinamica pentr dterminaea proprietatilor de anduranta a tijei si a gatului
femural

- Solicitare ciclica
- Sarcina aplicata vertical
Instalatie de testare a discurilor vertebrale
Computer Integrated Manufacturing – (CIM)
Exemplu de diagrama a compartimentelor unei companii industriale
Ciclul de viata al unui produs
Spirala dezvoltarii reale a unui produs
Exemplu de companie producatoare de software si dispozitive protetice
cu mijloace CAD/CAM:
MATERIALISE (BELGIA)
http://www.materialise.com/
Bibliografie
O. Ciobanu STATE OF ART OF CAD/CAM IN PROSTHETICS, BUL. IPI, TOM LIII (LVII),
ASC.2 ,PP 273-280, 2007

O. Ciobanu CAD/CAM AND RAPID PROTOTYPING TECHNOLOGIES IN MEDICAL


ENGINEERING , BUL. IPI, TOM LIV, FASC.2 ,PP 123-131, 2011

S-ar putea să vă placă și