Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constela\ii
Constela\ii
diamantine
diamantine
Anul III, Nr. 5 (21) Revist# de cultur# universal#,
Mai 2012 editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni
Constela\ii diamantine
Sumar
Al. Florin ene, Literatura în folosul democra-
iei i democra ia în slujba culturii la români, Revist de cultur universal
dar i în folosul dictaturii comuniste .......pp.3-6
Janet Nic , O pinie, dou pinii .......................p.7 Fondat la Craiova,
Doina Dr gu , Versuri ......................................p.8
Iulian Chivu, Noematicul a fi i apofanticul a în septembrie 2010
exista ...........................................................pp.9,10
George Popa, Form i ardere ......................p.11
- apare lunar -
Gelcu Maksutovici, Baki Ymeri - poetul iubirii
unui destin comun ...........................................p.12
Nicolae Drago , Peisaj cu Vultur i Vân tor ..p.13 Membri de onoare ai colectivului de redac ie
Ortansa Tudor, Adrian Erbiceanu - Printre - Prof. univ. dr. Remus RUS
silabe .................................................................p.14 - Prof. dr. Florin AGAFI EI, orientalist, sanscritolog
Adrian Botez, Ion Luca Caragiale i Loja
Iohanic Româneasc ............................pp.15-19
- Prof. dr. Lidia VIANU, Professor of Contemporany British
Florin Agafi ei, 20 de ani de la dispari ia Literature, English Departament, Bucharest University
Amitei Bhose ..............................................pp.20,21
George Baciu, Cu gându-n buzunar ............p.22 Redac ia
Doina Dr gu - în Antologia de poezie
româno-albanez “Gustul ner bd rii” ......p.23 Redactor- ef:
Marinela Preoteasa, Versuri ..........................p.24 DOINA DR GU
Monica Grosu, Armonia unei priviri Dincolo
de vitralii ............................................................p.25
Secretar general de redac ie:
Diana Iacob, Gânduri ......................................p.26 JANET NIC
Florin M ce anu, Quattrocento-ul florentin - Consilier artistic:
Lorenzo de Medici ...........................................p.27 FLORIN M CE ANU
Skënder R. Hoxha,Poeme ..............................p.28
SadiK Përvetica, Poezie albanez ................p.29 Redactori asocia i:
t. Lucian Mure anu, Spiritul continu exis-
ten a nefiind a umbrei omului viu .......pp.30,31 - Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
Vasile Mentzel, Interviu .................................p.32 membru al Academiei Americano-Române de tiin e i Arte
Boris Marian, Borismarianisme ...................p.33 - Prof. CRISTIAN PETRU B LAN, SUA,
George Petrovai, Catastrofele care decurg cu ne- membru al Academiei Americano-Române de tiin e i Arte
cesitate din atotputernicia subumanului ..pp.34,35 - Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
tefan Dumitrescu, Caragiale i Dumnezeu
......................................................................pp.36-38 poet bilingv , critic literar, traduc tor
Llelu Nicolae V reanu, Versuri ..................p.38 - MARGARET BEISSINGER, Department of Slavic Languages &
Dan Lupescu, Timp-C tor în holograme ..p.39 Literatures 249 East Pyne, Princeton University
Mariana Zavati Gardner, Poeme ..................p.40
DTP: Doina DR GU
George Liviu Teleoac , Restituiri în Anul
Dragonului ...............................................pp.41-43 Responsabilitatea privind con inutul materialelor publicate
Carmen Schmidt, Versuri ...............................p.44
Octavian Lupu, Este u or s ni se tulbure
în revista Constela\ii diamantine apar ine strict autorului
inima, când trecem pe drumul vie ii ....pp. 45,46 care semneaz textul.
Cristina Bîndiu, Sub semnul Iubirii .............p.46
Viorel Roman, Spionii R zboiului Rece ..pp.47,48
Materialele se pot trimite la adresa:
Liviu-Florian Jianu, Dispozitive de t iat timpul constelatiidiamantine@yahoo.com
în patru ..............................................................p.48
Ioan C. Hiru, A fi patriot ................................p.49 ISSN 2069 – 0657
Alexandru Oblu, Bestializarea global ..pp.50-53 www.scribd.com/doina_dragut
Viorel Martin, Constela ii epigramatice ...p. 54
Ion Turnea, cini de Egheri ..........pp.55,56
Valentin Smarand Popescu, Constela ii epi-
Adresa redac iei:
gramatice .........................................................p. 57 Cartier L pu , Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Dan Bruda cu, Sculptori a Mili a Petra cu. România, cod: 200440
Noi contribu ii ..........................................pp.58-60
O PINIE,
DOU{ PINII
OPTIMISTUL OMUL-PENDUL
Prin negura vremilor, oamenii au crezut c P mântul Avem clipa, ocazia, situa ia, momentul,
e buricul universului, bibeloul de por elan din sufrageria fizicul, chimicul, corpul, prezentul, realul, lucrul,
lui Dumnezeu. De cinci sute de ani, s-a pus CRUCE instinctul, incon tientul, senza ia, emo ia, imaginea,
geocentrismului. i a venit heliocentrismul ca un diagnostic aparen a, forma, coaja, suprafa a, materia, egoismul,
adev rat. De un ghem de ani, s-a pus CRUCE omului natural, pl cerea, durerea, for a, sl biciunea, violen a, deruta,
omul artificial fiind considerat un adev rat progres. bâlbâiala, ignoran a, frica, nesiguran a..., empiricul,
Nu cu mult în urm , regii, oameni în carne i oase, neîncrederea, necredin a, efemerul. Istoria omenirii
erau sanctifica i. S-a pus CRUCE i acestui obicei absurd. a fost i este o etern FUG de toate acestea. Aceast FUG
Înainte vreme, se considera c femeia nu are suflet, s-a numit CULTUR , CIVILIZA IE, EVOLU IE, PROGRES.
n-ar fi om, ci o simpl unealt a b rbatului. S-a pus CRUCE Fug de ACCIDENTALITATE în ESEN IALITATE, în
i acestei abera ii. Ast zi, femeia este egal cu b rbatul, ABSOLUT, în ABSTRACT.
ba chiar mai egal decât b rbatul. Printr-o viclenie a ra iunii - Omul s-a zb tut întotdeauna între aceste extreme,
a ra iunii de Stat! - ea a fost înnobilat prin munca de jos. când dreptate când uneia, când alteia, sporindu- i, dup
Nu este ea MA IN de sp lat, ROBOT de buc rie, fiecare alegere, zestrea de suferin . Numai c doza
CHEIA casei, STÂLPUL casei, FABRIC de copii i alte unelte? de anestezice absolute storcea vl starul verde de sev ,
Dar, m rog, dac sta e progresul, s fie! i în cazul acesta, cându-l vreasc. Acidul credin ei ardea sângele i carnea,
decretul oficial a pus CRUCE supersti iei. spirtul metafizic n tea ciroz în ficatul instinctului,
CRUCEA e semnul c o stare de lucruri a dat ortul popii. votca infinitului l sa în urm cimitire... Niciodat omul
De mult vreme, Absolutului i s-a pus CRUCE, Relativul n-a încercat s stea cuminte la mijloc, s cump neasc
fiind eroul principal i înmiresmat al snoavei. cei doi desagi contradictorii, s dea gr un e
Câteodat , cunoa terea MACRO pune CRUCE mototolului INTERMEDIAR. Niciodat n-a preferat
cunoa terii MICRO, i invers. Ast zi, sintaxa pune cruce PENDULAREA, ci FUGA.
morfologiei. Nu rezult c progresul e un cimitir plin de cruci? PENDULAREA e adev rata cultur , de fapt, cultura vital .
NOUL pune cruci VECHIULUI, semn c VECHIUL i-a dat duhul. Nu cultur de lux, eterat , spilcuit , fardat ...
Se pare c fericirea i bun starea noastr las în urm cimitire. Cultur de lucru, la lucru, care pune um rul
Via a se hr ne te cu moarte. Crucea, semn al mor ii, este, la carul împotmolit.
în acela i timp, simptom al vie ii, al victoriei. E nevoie de un exces în plus, sau de un exces în minus,
Nu se adevere te gluma cu optimistul care vede în crucile dar h urile trebuie s struneasc bine arm sarii n va i
din cimitir PLUS-uri? În acest sens, ai risipirii. Cu alte cuvinte, e nevoie de aventuri,
sunt un optimist incorigibil! dar, dresate cu biciul ra iunii...
Doina DR~GU}
spa ii nule
Noematicul a fi [i
apofanticul a exista
Logicienii tiu c valoarea de adev r a suficien e. Limba nu î i pune problema cer- echivalen silogistic a trei propozi ii în care
unei propozi ii este dat de posibilitatea ei titudinii legilor (Einsichtig gewissen), pe A este B i B este C; deci A este C. De aici se
de a fi adev rat sau fals . Tot a a stau lu- când gândirea merge pe premisa unor legi pare c pleac i autoritatea Bibliei în materie
crurile i din perspectiva logicii semantice care nu sunt evident posibile (Einsichtig de credin ; promisiunea mântuirii spre care
unde se realizeaz , de pild , trecerea dinspre wahrscheilichen), ele având nevoie s fie omul s tind prin scopuri morale.
a fi - conceptul în sine (Sein) - spre aspectele demonstrate, iar în limb argumentate. De Potrivit lui Jean-Paul Sartre1, pentru care
lui practice în linbaj (Kunstlehre), unde de- aici tiin ele nomologice sau abstracte - ca fiin a este con tiin a de a fi, implicit „scopul
vine a exista (Existieren). Logic, predica- fundamental autentice - i tiin ele concrete, moralei a fost mult vreme acela de a-i furniza
tivitatea lui a fi se relev ca propozi ie a c rei limba fiind una dintre acestea, a c ror exis- omului metoda de a fi ”, pe care îns acesta
valoare de adev r intr în rela ie cu valorile ten este strict legat de primele prin factorul a orientat-o ulterior spre a exista prin a face
atributive ale variabilelor în universul dis- teoretic. i spre a avea. Dac r mânem doar în planul
cursului. În limbajul matematic, prezen a lui Asta nu înseamn c tiin ele concrete lui a fi, se poate spune c acesta nu cunoa te
a fi într-un cuantificator existen ial este ge- nu se întemeiaz pe cunoa terea a ceva care decât suficientul (genoeg), pe când a exista
neric (notat simbolic prin , care se cite te presupune în elegerea nemijlocit a acelui (De ente, la Thomas de Aquino) î i manifest
„exist ”). ceva precum i a normelor lui de manifestare. flexiunea gradual între insuficient (onto-
Pentru început, trebuie s stabilim c , din Aceast în elegere, în ceea ce-l prive te pe ereikende) i prea mult (te weel), numai în
punctul de vedere al logicii pure, omul se om, dep te prin concept intuirea dome- contextul social al con tiin ei de sine.
rezum la o singur con tiin (singura co- niului (Einsehen) i ajunge pân la cauzele Atunci nu se poate s nu ne punem o
nexiune cu psihologicul, dup Husserl) i o riguroase pe seama c rora continu s în- întrebare care decurge i din Ecclesiastul:
pluralitate de cuno tin e al c ror adev r a temeieze, s reconstruiasc , s calculeze, s Mai este omul ceea ce este dac devine con-
fost testat în contextul con tiin ei i în func ie anticipeze i s controleze. Gândind astfel, tiin a a ceea ce este? O îndoial (skepsis)
de varii condi ii ale determin rilor. Spre de- putem considera verbul a fi în plan nomo- reia nici grecii nu au putut s -i r spund
osebire de Protagoras, care socotea omul logic, iar verbul a exista în planul concretului. (o îndoial respins nu este i solu ionat ,
drept m sura tuturor lucrurilor, ajungem, în Ambele verbe se reg sesc totu i într-un cu- fiindc din prejudec i nu deriv alte pre-
cele din urm , la omul individual care este antificator universal exprimabil astfel: ori- judec i, decât judec i eronate deoarece de-
sura tuturor adev rurilor, capabil s ajun- care ar fi x din X, are loc p(x), unde X este rivarea este un proces logic i nu na te ira-
la intuirea esen ei (Einsicht in das Wesen). o mul ime nevid în care se reg se te varia- ional).
Ori ca s ating intuirea esen ei este ne- bila x; a fi este X, iar x este a exista. În ope- O prim disjunc ie între a fi i a exista se
voie de o prezentificare a acesteia printr-o ra iile logice elementare, p(a fi) i x(a exista) începe cu Aristotel, care distinge fiind-ul, în
idea ie specific sau, în cazul conceptelor se pot reg si în nega ia unei propozi ii (de sensul de fiin (ca accident), i fiind-ul în
complexe, demersul începe dinspre imanen- genul x= non-p,), în disjunc ii (de genul p\/ sine, ca dimensiuni categoriale i apofantice
tul elementar i modalit ile lui de conexiune: x, unde \/ înseamn c p ca opus lui x), în (apophantikos, gr.) ale acestuia, în sensul
o conexiune, dup Husserl, poate fi obiectiv conjunc ii (propozi ii de tipul p/\x se citesc de eviden iere a unui raport printr-o afirma ie
când se refer , pe de o parte, la inten ional, p ca un conex cu x) sau în implica ia propo- sau o nega ie. În accep ia aristotelic , fiind-
în sensul de tr ire a gândirii, iar pe de alt zi iilor (p=>x). Semantica este îns conce- ul se divide în zece categorii (substan , can-
parte la unitatea concret de adev ruri cu siv i a fi poate intra în intrica ie cu a exista: titate, calitate, rela ie, loc, timp, pozi ie, po-
care se ajunge la valabilitatea obiectiv . De „La început era Cuvântul i Cuvântul era la sesie, ac iune, pasiune - preluate întocmai
aceea tiin a, pe temeiul unit ii actelor de Dumnezeu i Dumnezeu era Cuvântul” i de Mircea Florian). Îns digresiunile cate-
gândire, tinde spre a fi o unitate antropolo- (Ioan;1.1). goriale pe seama fiind-ului au fost nume-
gic , pregnant nomologic nu pentru c ex- Sintactic, lucrurile sunt simple: în primele roase în istoria filosofiei, ele incluzând atât
prim , ci pentru c formuleaz legi obiective. dou cazuri era are func ie predicativ , iar în noematicul a fi, consecin a actului de con-
adar, prin reduc ia la principii, limba al treilea caz era realizeaz leg tura (copu- tientizare formalizat , cât i pe a exista, mai
nu intr în contradic ie cu gândirea, ci o lativ) cu predicatul logic într-o echivalen a
1
urmeaz cu fidelitate; în limb , spre deosebire propozi iilor: p<=>x i x<=>p, fiindc nu vezi Fiin a i neantul, Ed. Paralela 45, Pite ti
de gândire, nu sunt contradic ii, ci numai in- poate fi vorba de o primordialitate, ci de o 2004, p 587
10 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
stea în presupozi iile teoriei, în formele le- ceva, f a exclude posibilitatea unei opo-
turii teoretice sau, în fine, chiar în teza zi ii; gândirea le-a disociat din start i, gra-
ales în chip apofantic, adic f a exclude care a fost demonstrat ” 2. În privin a exis- matical, genericul a fi poate avea valoare pre-
sensul cunoa terii (încotro tinde, pe ce se ten ialit ii, semantica (precedat de gândire) dicativ , copulativ , auxiliar i/sau imper-
întemeiaz , cum se argumenteaz ). ne propune ca premis ontologic un a fi ca sonal , pe când restrictivul a exista mâne
Nu e o digresiune gratuit s amintim c un dat aleatoriu i repetabil, iar a exista este în facticitate la nivelul disjunc iei cu a deveni,
la Socrate cunoa terea de sine era o cale, nu o libertate rela ional determinat , cu fluxuri a se face, a ajunge pentru c el trimite la
un scop, Epicur se întreba „ce sunt eu?” i refluxuri, îns ambele finite. stagnare i nu la devenire întru ceva, ca s
utând universul în sine, iar Seneca con- Religiile ne conduc, din aceast perspec- folosim expresia lui C.Noica.
chidea c nimic nu se întâmpl , ci totul se tiv , spre urm toarele opozi ii: Se poate spune c în acest caz nici con-
petrece. Ulterior, logica stoicilor avea s ca- Des vâr irea credin / vs. Judecat Facilitatea cordan ele nu exclud diferen ele i nici di-
poteze prin universalizarea individului, sta- feren ele nu exclud concordan ele, ceea ce
bilind omul ca o valoare absolut , în ciuda devenire implicit / vs. asumare explicit înseamn c a exista nu î i neag întrutotul
indiferen ei lor fa de pasiuni (apotheia). A Cu aceste propozi ii ne apropiem de con- antecedentul (a fi), dar se poate pune prin
fi are valoare de adev r i este totodat o trarietate i nu de contradic ie, deoarece ju- facticitate într-o dificultate propozi ional .
cuno tin perfect , fiindc dup cantitate e dec ile contradictorii nu pot coexista într-o Mai mult decât atât, se ajunge i la eroarea
general , dup calitate e distinct , dup re- singur con tiin , dup demonstra ia lui logic formal , de fals dilem : a fi, a exista,
la ie este apofantic i dup modalitate este Husserl. a deveni, a se face, a ajunge, a însemna.
cert . Deci suntem doar într-o situa ie de con- O ultim categorie de erori logice risc a
Gândirea determinat în raport cu a fi s- flictualitate factic între a fi i a exista, cum exista (nu a fi) în plan informal (a exista un
a dovedit monoreferent sau polireferent , încercam s disociem lucrurile mai sus. i obiect a exista o posibilitate), mai pu in
iar func ional a fost ori nonreferent sau ex- atunci putem admite c a exista este o în- prin argumentum verbosium (prolixitate prin
clusivist , ori cu referin e alternative, ori în temeiere a lui a fi. În plus, ele pot fi în conti- supunere la argumente prea complexe), dar
contradic ie. De aici a ap rut în c utare de guitate ca premise atât în judec ile laice cât mai frecvent risc prin falsul compromis (ce-
validitate a exista în conjugare activ ex- i în cele religioase. A fi întru ceva, ca i a o fi o fi), când a exista nu poate orice i face
cluzând pericolul de a face to i oamenii de- exista în sensul a ceva sunt într-un raport recuren prin noez la a fi, sprijinindu- i
opotriv , a a cum avertiza J. St. Mill. Cum conjunctiv în plan apodictic. judecata pe adev rul lui.
orice adev r rezid în judecat , a exista are Facticitatea lui a exista exprim raporturi
o valoare noetic prin factualitate (fiind tem- i leg turi necesare între lucruri spre deose- 2
Husserl, Edmund; Cercet ri logice I. Prolego-
poral este deci i factual). bire de apofanticul a fi, care eviden iaz prin mene la logica pura, Ed. Humanitas, Buc., 2007,
Ceea ce încerc m s demonstr m în con- afirma ii sau nega ii raporturi cu privire la p.169
tinuare sunt câteva erori logice pe care a fi
nu le cunoa te, dar pe care le risc a exista
i de aceea vom face o apropiere, atât cât
este posibil , între cunoa terea ra ional prin
sinele no iunii (între filosofie, deci) i cu-
noa terea ra ional prin construc ia no iunii
(adic matematic ). i lu m ca premis faptul
nu exist eroare total dac se pleac de
la inten ia de exactitate. Adic orice eroare
este vag , iar circumstan a ei atenuant , dup
observa ia lui Husserl, prive te spa io-tem-
poralitatea lumii exterioare pe care se sprijin
i în care rezid prin aceea c spa iul are
caracterul matematic al unei multiplicit i de
tip euclidian (tridimensional), iar timpul este
o multiplicitate unidimensional .
Erorile logice formale sunt, în fond, ra io-
namente care nu sunt valide din cauza unor
erori în formalismul lor logic. Ele sunt propo-
zi ionale, de cuantificare i silogistice. Lor li
se adaug erorile logice informale care cons-
tau în cauze îndoielnice, în erori de relevan
i în generaliz ri incomplete. În continuare,
dac avem în vedere logica lui Kant, sunt
posibile doar trei tipuri de asentimente, res-
pectiv opinia, credin a i tiin a; prima este
o judecat problematic , urm toarea este una
asertotic , iar ultima este una apodictic .
Erorile sunt îns posibile în oricare din
ele i aceasta din cauz c , din punct de ve-
dere logic, adaug Husserl, acestea „pot s
Domenico Ghirlandaio - Chemarea Sf. Petru
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 11
George POPA
Poetul
Praxiteles sau
Amiezi de aur strânse-n portocale Cântecul trupului
intense ard mai sus de anotimpuri
i-a teapt izb virea gurii tale Amfora-nvie
i dep easc sufletul cu nimburi. ritmic din um r
o armonie
Vremea numenelor mai sus de num r.
Na terea poemului Amor intellectualis
Culegem fructe coapte din mâinile luminii, Nunte te soarele
În v ile lumii Mi-e pân sus paharul,
miez viu de ve nicie e-n fiece fruct rumen. purele linii,
ard semenii mei dar sângele-i lucid.
În orice carne clar e întrupat un numen cheltuitoarele
pe ruguri de sânge Vreau umbra ta de nuf r
captat de vr ji solare în parfumate linii. umbrei, luminii.
în haine de zei. treac i s-o suf r
Ceasul aureolelor Muguri de nuf r prin vinul meu uimit
i numai o fat transfigurând cle tarul.
sânii zvâcnesc,
teapt drept oaspe
Depline-acum sunt toate i-o form au anume arcuri îi suf r
o stea fascinat Suind la tâlcul pur
înscrise cert pe-o pânz albastr de poveste. suprafiresc.
de purele coapse. al formei absolute,
Iar c tre sear Rembrandt ia aur de pe creste
i pune-aureole i suflete în lume. ans de cânt evlavii de azur
Fecioar nebun te-absorb în ele mute.
din glezne suie
va arde-n albastru
Suprema expresie pur recreând
ciudatul meu astru. i-n schimb de limpezime
clara statuie.
Metafore solare a scris pe crengi p mântul, extatic i dar,
i-n zori o s nasc ne logodim în har
poema toamnei arde în z ri incandescent . Fluizi e arfe
în ar str in de ore ve nic prime.
Expresia suprem ne-a dep it cuvântul eoliene
ptur cereasc .
i din uimire trecem cu fructele-n legend . strâng în harfe
adânc sub gene.
Treptele veciei Leb da
Heilige Nacht
Târziu e-acum în fructe i prea devreme-n moarte. Un zeu a fulgerat un trup de rou .
Semin ele trec via a spre-o ve nicie nou . Muguri puri i cruzi
Solemnul ceas în fructe i sus în piscuri arde. de albastru uzi Din ape se înal voce nou
Apusu- i spal fa a transfigurat -n rou . au n scut lumin . cu tâlc oprit t râmurilor dou .
Gelcu MAKSUTOVICI
(Albania)
Cu invizibile cuie.
Cu ochii sticlo i, inexpresivi aproape,
De unde pân unde s visez Vulturul, Tot felul de pu ti, cu paturile Ca într-o dojan disimulat
m -nchipui Vân tor? Îngropate în stânci, cu evile t cute cerceta, împov rat de rece curiozitate,
Îndreptate spre cer. Vulturul.
De i în vis, îmi amintesc exact, Numai din unele se în au
niciodat armele de foc Firave fuioare de fum, Am potrivit s geata,
Nu le-am pre uit. De parc abia se încheiase În arcul cu atâta migal alc tuit,
Pân i simpla, modesta pu de Ritualul sem turilor metalice. Anticipându-i vibra iile urcând
vân toare, prin aerul clar.
Am dispre uit-o. Îmi lovea ritmic oldurile Zbor neiert tor c tre aripile Vulturului,
Un pitoresc ochean militar, tre statuia cerului în sfid tor
i totu i, am visat Vulturul, Pe care, înc din copil rie, echilibru.
Închipuindu-m Vân tor. Cu team îl priveam, Orgolios, urma s celebrez,
Cu team i admira ie, din clip în clip ,
În vremuri de demult, în vremuri adânci, tiind c bunicul dinspre tat , Iminenta pr bu ire.
Se p rea c tr iam. Eram Îl purtase în marele r zboi.
Proprietarul unei pe teri. Numai c inexpresivi, ca de ghea ,
Am început s -mi alc tuiesc Îmi lovea ritmic oldurile, Ochii p rii, parc hipnotizându-m ,
Arcul de vân toare. Suspendat, cum era,
Alesesem deja pentru trupul arcului În cureaua lat . Mi-au ordonat s curm nes buin a
Copacul din care urma i ea roas de vremuri. victorioasei vân tori.
Sculptat s fie, Plin de speran e urcam,
Cu îndelung r bdare i artist migal . Împodobit cu arcul, Statuie de piatr eu însumi devenisem.
Gr bit s întâlnesc Vulturul. Cu ochi ca de ghea priveam scena
Fire te, f coarda ce urma s gr beasc De mine visat , de mine râvnit :
Zborul s ge ii, Ajuns sus, am c utat Muntele, Cerul, Vulturul neclintit,
Cu încordat a teptare Vân torul (care fusesem) mutat
Era de negândit arcul; Pe cerul neînourat, pas rea. De o indescifrabil via în piatr .
coarda pentru care Pas rea râvnit de mine i de onixul
Coada semea a celui ge ilor. O vast sculptur încremenit toate erau.
Mai s lbatic arm sar Îndelung am c utat-o. Ca într-un album citeam o veche legend
mil am v muit-o, Ea nu se z rea, ea nu venea. Cu litere din piatr desenat :
Dup cum silexul cel mai str lucitor „Peisaj cu Vultur i Vân tor”.
mântului l-am jertfit, Abia c tre înserare, a traversat aerul
Spre a fi d ruit temutul sol al nefiin ei Un misterios fâlfâit de aripi, arc, f s ge i,
Tremur toarelor vergi ale s ge ilor. Limpede amintindu-mi fo netul Cuprins în nemi care,
Din basmele copil riei. Eram i eu captiv acolo,
Apoi, am urcat pe munte, În vasta lucrare, în peisajul încremenitei
În a teptarea Vulturului. Prin m ritoarele lentile Aduceri aminte...
El trebuia s i se arate Ale vetustului ochean militar,
Ner bd rii mele. Am privit în extaz Numai Vulturul, bijuterie
Printre stânci viu colorate, Maiestuoasa pas re a v zduhului. De marmur cenu ie,
Cu arcul împodobit Îmbr at de cupola cerului,
Am urcat muntele, rea o statuie zidit . Sigur de sine,
Nu de copaci str juit, Încremenit parc , Leg nându- i moale aripile,
i de ciudate arme de vân toare, stignit de rotundul cerului Sfida cutezan a visat .
14 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Ortansa TUDOR
(Canada)
Adrian Erbiceanu -
Printre silabe
turi îndelung studiate, dar i far- te. Pentru frumuse ea i tragismul vârful ultimului modul al co-
mecul ambiguit ii moderne. ei, îmi permit s reiau în întregime loanei infinite, imagineaz o spi-
Volumul - o crea ie liric des- poezia intitulat , pur i simplu ral din care n zuie te s cu-
chis , sincer i luminoas , as- „Dor”: „Jos la r scruce, gata de prind infinitul, c ci asta ne este
cunzând „printre silabe” ecouri duc / Ce m mai ine, m tot soarta celor care ne-am n scut
ale unor seisme suflete ti proprii hurduc . // Dorul atârn frunz pe plaiurile lui Eminescu i Brân-
autorului dar i condi iei emi- rac , / Dragostea vine, dra- cu i. S n zuim mereu spre alt-
grantului - reprezint îns i mo- gostea pleac ... // Prind, ca din ceva, tot mai sus, dar care ve nic
dernitatea versurilor «clasice» pe palme, s se r sfire / Cioburi „va r mânea departe”. i, con-
care nu to i o în elegem sau o în- strate în amintire... // Ca o chide poetul în poezia „M -
elegem cu greu. Poetul î i des- minciun consolatoare, / Vre- ncearc , uite-a a”: „M -ncear-
chide sufletul celui care tie s -l mea m ninge, clipa m doare...” , uite-a a, un dor.../ ... i iar
citeasc . El tie cum s transfor- Poezia lui Adrian Erbiceanu -ntorc la poarta ta i bat...”
me în „marea poezie” propriile e înv luit în tain , în doruri ce La poarta cui? - ne întreb m noi,
medita ii, sentimentele, acele transpar în boare folclorizant , în cititorii - LA POARTA POEZIEI!
„gânduri ilicite”, c rora le sunt starea eminescian ; de aici i po- Volumul Printre silabe, prin
Spunând Adrian Erbiceanu, supuse toate vârstele. El urc larizarea aten iei c tre „marea varietatea, profunzimea i moder-
ne gândim, în primul rând, la co- trepte dup trepte (v. Treceai, În trecere”, cu toate interjec iile i nitatea materialului expus, este o
fondatorul i Pre edintele Aso- calea ta, i tot alerg, Bat calda- semnele ei de exclamare. i poezia carte grea de sensuri care ne
cia iei Scriitorilor de Limb Ro- râmul vie ii), purtat, parc , de un sa are: „un nu tiu ce, i-un nu invit s o citim cu mare aten ie.
mân din Québec i la Directorul nest vilit dor, Dorul-dor devenit tiu cum”, adic un farmec apar- Cele 60 de poeme cuprinse
executiv al Editurii de limb ro- concept filosofic la Lucian Blaga, te. R citor, el suie din treapt în acest volum constituie un flo-
mân (ASLRQ) din metropola reflectat în poezia lui Goga i îm- în treapt , piramidal. Ajuns în rilegiu.
canadian Montréal. Dar de data mântenit de Grigore Vieru. Po-
aceasta, Adrian Erbiceanu ni se etul nu s-o fi gândit, poate, la a-
prezint cu un volum de poeme, ceste apropieri, dar cititorul le
carte ie it proasp t de sub tipar face pentru c împreun apar i-
datorit efortului Editurii SIN- nem aceluia i spa iu al incon ti-
GUR din Târgovi te. entului, spa iu care, parc profe-
Talentul poetic al dlui Adrian tic, a fost numit «spa iul mioritic».
Erbiceanu, dublat de instruirea Vre i s ti i cât de român este
special de care s-a bucurat în Adrian Erbiceanu, care este con-
ar - ca elev al unor coli de elit : tribu ia sa la dezvoltarea limba-
Liceul Militar din Breaza, coala jului poetic românesc? Citi i-i
Militar Superioar de Ofi eri din atent acest ultim volum!
Pite ti i ca absolvent al Facul- La niciun poet din Diaspora
ii de limb i literatur român nu am g sit atâta romantism evo-
la Institutul Pedagogic din Bu- cator ca în Poezia lui. Am întâlnit,
cure ti - i-au pus amprenta asu- e drept, tablouri nostalgice ale
pra operei sale literare. Recitin- plaiurilor natale pres rate cu in-
du-i poemele, descoperim o stare traductibilele cuvinte române ti:
original de poezie, o stare ce se dor, plai, ce ne apar ca sc ri
Aspect de la lansarea c ii Printre silabe,
degaj din versuri armonioase, de stele pe firmamentul peisaju- de Adrian Erbiceanu, sâmb
sco ând în eviden virtu ile ex- lui poetic al rii de origine, dar 21.04.2012, lansare organizat de
presive ale limbii române, mu- la Adrian Erbiceanu am desco-
zicalitatea ei. Melodicitatea dis- perit constela ii; expresii întregi Asocia ia Scriitorilor de Limb Român
cursului liric dovede te st pâni- transformate în simboluri. El îi d (ASLRQ), la Centrul Socio-comunitar,
rea artei scrierii poetice clasice, cuvântului intraductibil româ-
ordonate, disciplina unei scrii- nesc, conota ii noi, traumatizan-
6767 Côte-des-Neiges, Montréal)
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 15
Adrian BOTEZ
- al Saltului Ini iatic - FULGER), acolo unde i Cei degenera i spiritual nu pot c ta
s-a ar tat Dumnezeu-Iehova lui Moise - în- aripi i, deci, nici locuri pe unde s zboare (în
Ini ierii. Ea este MAMA LUMII PRAKRTI tors în ara Româneasc , a pus s se zideasc traducere: spa ii-coridoare ini iatice). Ei
- i, cu ajutorul ei, spiritul poate evolua pe bisericu în Mun ii Rifei - ai lui Orfeu (Mun ii trebuie s r mân , mult i bine, pentru a se
verticala GUNELOR (st rilor spirituale - i care nasc Valea Prahovei i o str juiesc-ocro- supune unei opera ii de-a dreptul apocalip-
calit i primordiale): SATTVA- albul i str - tesc) - zicându-i SINAIA. De la aceast ctito- tice, în BURTA-STOMAC-SINAIA. N-au pe
lucirea etherului, RAJAS - ro ul patimii-p ti- rie, ca epifanie româneasc a miracolului Lo- unde zbura, c ci nu merit , înc , nici Comar-
mirii întru dinamism, necesar atât vie ii bio- gosului Revelat pe Muntele Sinai - î i ia nu- nicul-Purgatoriu - i, cu atât mai pu in, inte-
logice, cât i ini ierii spirituale, TAMAS - mele a ezarea, tiut azi ca „sta iunea” (pasi- grarea în Para abda-Dealul AUM-ului
negrul pasivit ii, din zona malefic , a Mate- vizarea, obturarea sacr ?) Sinaia. (PREDEAL).
riei - borboros. „Înghi irea” e un act ritualic, cu finalitate Am spus toate acestea, pentru a ne putea
Saltul ini iatic (pe verticala gunelor) se ini iatic . Înc perea-stomac („mai mult sau întoarce, nestingheri i (prea mult) de cârtitori
face dinspre Prahova spre Ialomi a (ca i- mai pu in larg ”, în func ie de cel înghi it...), - la pasajul prim, pe care l-am citat, în deschi-
caverne ini iatice): tracologul Adrian Bucu- ca i burta - are semnifica ia labirintului derea PRELIMINARIILOR, unde vorbeam
rescu, în vol. Dacia secret , Arhetip, Buc., infernal. Labirint care, în mod normal, are despre apartenen a lui I. L. Caragiale la Loja
1997 - d t lm cirea sacr a etimologiei traco- func ie ini iatic , pentru cei care au intrat în Iohanic Româneasc din sec. al XIX-lea.
getice a acestor dou toponime: labirint cu VOIN A de a fi ini ia i. I. L. Caragiale reconstituie, în plin veac
a - Prahova - ar veni de la ARCO-DA- Ace ti „binevoitori” întru ini iere au dou al XIX-lea, atmosfera Evului Mediu vene ian
BARA = CURCUBEUL, ARCUL DE FOC; ie iri- anse, din labirintul sinait: („doi patricieni de pe timpul ilustrului
b - Ialomi a - ar veni de la AURU-METTI a - spre Miaz noapte (Hyperboreea, doge Francesco Morosini” - 1618-1694) - în
= DRUMUL CELUI (CEL) STR LUCITOR. Zona Ocult ) - numit PREDEAL - adic pe care diluviul i-a aflat compensa ia în GON-
(op cit., p.18. i op. cit., p. 99). deal ( i, în cartea despre ION CREANG , DOLA-ARCA-ARC (spiritual), cu care se
Ini iatul, deci, trebuie s ating (prin zbor am l murit c DEALUL este al AUM-ului , al inte te în Soare (simbol al Izb virii prin Hris-
spiritual ini iatic) Arcul de Foc - pentru a se Vibra iei Primordiale-Para abda-Logos Re- tos). ARCA deci este, ea îns i, un SÂM-
putea înscrie, apoi, pe Drumul Cel Str lu- cuperat, echivalent cu Fiin a Recuperat - BURE al diluviului - accesoriu. SÂMBURELE
citor. Adam Protogonos), sau este grija suprem a SENIORULUI I. L.
Dar nimeni din „familia Georgescu” (de- b - COMARNIC (spre Miaz zi, locul lu- Caragiale, care atrage aten ia AMICULUI X
rizoriul Sfântului Gheorghe5 : O AGIOS minii profane - marcând ratarea ini ierii. CO- (interesant: la I. L. Caragiale exist , totdea-
GEORGIOS) nu este reabilitat ini iatic, în MARNICUL înseamn COLIBA CIOBA- una, o onomastic a derizoriului, în care/spre
vederea zborului spiritual. De aceea, „familia NULUI, Ad postul CA ULUI-LUMIN . E care degenereaz lumea: Lache, Mache, Mi-
Georgescu”, departe de a atinge Arcul de o poli , o zon -purgatoriu, pentru cei cu tic etc. - de data aceasta, îns , companionul
Foc i a se înscrie pe Drumul cel Str lucitor - voin de ini iere, dar care n-au acumulat, din gondola-arc -sâmbure este notat cu
este silit la închiderea în caverna infernal : înc , putin de ini iere. CRUCEA SFÂNTULUI ANDREI, echiva-
SINAI-a (stomacul Caprei, având dou des- i d-l Georgescu trage concluzia logic , lent cu ini iala lui Hristos): „Ia sama (...)
chiz turi la extremele verticale). având în vedere faptul c el tie despre lipsa nobilul meu senior, s nu- i fi r mas vreun
Acum, s zicem i c ortografierea noas- de apeten ini iatic a familiei sale (adic , e sâmbure de maslin pe talp !”
tr SINAI-A are rostul ei. Domnitorul erban con tient de dezastrul spiritual în care se Adic s aib grij SENIORUL X (St pân
Cantacuzino, unul dintre cei mai str luci i complace degeneratul-profanatul, prin oa- Spiritual al „ trânului palazzaccio” al lu-
voievozi, din punct de vedere al ini ierii spiri- meni-p mânteni, Sfânt Gheorghe): mii) s nu calce în picioare, s nu ascund
tuale - dup ce a f cut drumul (pelerinajul) la „Trebuie s fie în Sinaia, c n-au avut sub talp , deci sub apele primordiale - Sâm-
Muntele Sinai ( i el un MUNTE AL CAPREI pe unde zbura”. burele ansei de Împ care (a Omului cu
Dumnezeu). C ci s rutul din interiorul sâm-
burelui-gondol (arc ) nu este decât emer-
gen a-expansiunea spre eviden a împ rii
microcosmice, oculte, dintre NOE-Omul
fenomenal i AUTORUL DIVIN al Diluviului-
Vene ia.
TALPA care ar afunda SÂMBURELE - ar
fi asimilabil T LPII IADULUI, borboros-
ului. Traducerea exoteric a textului ar fi:
„St pâne, scoate de sub talpa TA (care, din
TALP CU CARE CALC Iisus pre Moarte
- se poate transforma în talpa-temelia bor-
boros-ului i diluviului f contenire) -
SÂMBURELE - i LAS -L S PLUTEASC
PE APE - pentru a resorbi, treptat, fenome-
nalul (diluviul) i a se înt ri în luz - lumina
secret divin , sâmburele indestructibil al
fiin ei.
Dac tot se face trimiterea la Evul Mediu-
Rena tere i la Francesco Morosini, - dogele
Sandro Botticelli - Plângerea lui Isus
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 17
I. L. Caragiale i AMICUL X, situa i în gon- *
care, la Naxos (insul greceasc ) i-a zdrobit dol (Tr sura-Car al Lumii, „diminutivat ” Dar I. L. Caragiale i-a mai marcat (într-
pe turci (demonii întunericului) - s spunem sacral la nivel de sâmbure-arc a Lumii) se un fel esen ial - diferit ca expresie) transper-
i c SÂMBURELE (miezul migdalei) simbo- rut , SUB SEMNUL MASLINULUI i al sonalitatea onomastic : prin cristicul per-
lizeaz , esoteric, pe MAICA ÎNDUR RII, a CUECUBEULUI. Avertimentul esoteric adre- sonaj ION, din drama pasta - unic dram ,
ansei Soterilogice a Omenirii. Pe Fecioara sat de I. L. Caragiale, Amicului X are drept unic personaj-misteriu al transcenderii, sub
Maria: „o aureol în elips înconjoar spuns: I - o atitudine magnific , II - pe masca sacr a Nebuniei.
uneori pe Maica Domnului, în reprezent - fondul unei s rut ri care anuleaz spa iali- Este evident confruntarea dintre pre-
rile picturale” (cf. Jean Chevalier/Alain tatea profan : „smulge cu vârful degetelor ceptele Vechiului Testament - i cele ale
Gheerbrant, Dic ionar de simboluri, vol. II, o s rutare unsuroas , de pe buze” - SMUL- Noului Testament, solu ionarea st rii con-
p. 304). SUL s rut rii este SMULGEREA R - flictuale i restabilirea DHARMEI COSMICE
nu sc m din vedere esen ialul. Re- CINII TERESTRE a S RUT RII - pentru a realizându-se prin emergen a preceptelor
capitul m i complet m: o reda unsului-unsurosului Logos al Buze- Noului Testament:
a - e stare de diluviu expiatoriu pentru lor (Logos al MIRULUI-UNGERE-mirun- a - se confrunt legea talionului, ma-
omenire (migdala este vulva Yoni, despre care gere). Magnificien a este i de St pân-Pa- nifest i exprimat la nivelul principiului
Upanishadele spun c este „simbolul trician al Carului Lumii-Sâmbure, i de Mag- feminin ac ionând în pies (Anca), dar con-
apelor cosmice i al agita iei învârtejite a St pân al Secretelor Duble (ale apelor pri- sim it , în mod tacit, i de elemente din cadrul
posibilit ilor infinite ale esen ialit ii” 6 ; mordiale i ale Sâmburelui Soteriologic expresiei umane a principiului masculine
b - diluviul este cauzat, se pare, de dege- Etern-Prototipul Adam Protogonos). (Dragomir, Gheorghe) - cu hristicul auto-
nerarea Logos-ului: Amicul X, la cl tinarea f - În definitiv, gondola, sinecdoc a Ca- sacrificial al lui ION . Anca, total opac la
gondolei-tr sur (Carul Lumii), în stare dio- rului Lumii, cuprins în vârtejul apelor cos- semnifica ia profund , revelatoare de esen ,
nysiac , stâlce te ciudat cuvântul ALCOOL mice, al „agita iei învârtejite a posibili- a gestului autosacrificial al lui ION - îi op-
(care, în tradi ie alchimic , este identic cu ilor infinite ale existen ei” - este i sinec- te te „ spicat” lui Dragomir cel arestat prin
VITRIOL): „ac’cololului”. Dar dac starea doc a LOJEI SPIRITUALE IOHANICE. Dar, STUIRE: „Dragomire, uit -te la mine
dionysiatic este una cu finalitate soterio- atunci, de ce sunt doar DOI în gondol -arc (el o prive te) - pentru fapt r splat i n -
logic , iar AMICUL X (Ciudatul Necunos- - i nu 3+1 (Maestrul+Ucenicii)? Pentru c , past pentru n past !” Ca i pentru farisei
cut...) nu voia s spun , oare, ALCOOL - ci, pur i simplu, Amicul X (Ciudatul necunos- i saduchei, epifania lui Iisus Hristos nu are
prin cl tinarea-r sturnarea CARULUI LUMII cut, purtând ini iala greceasc a lui Hristos) relevan pentru cei încrâncena i asupra
(ceea ce, pe române te, se cheam NA TE- îi con ine, rezumativ, pe Maestrul Amin, pe unui principiu al JUSTI IEI foarte strâmt
RE-RENA TERE INI IATIC A LUMII) a ION-ul Orfeu al Crengii de Aur i pe Slava- în eles - încorsetat de o logic s lbatic ,
vrut s indice PARADISUL LUI DUMNEZEU Slavici al Topicii Cosmice. A r mas, ca o con- joas , meschin . JUSTI IA, neechilibrat de
- adic , mai „concret”: ACOLO-AL-LUI? trapondere a treimii benefice - I. L. Caragiale, MIZERICORDIE - na te mari bulvers ri în
Oare n-avem dreptul s -l b nuim pe I. L. Ca- agentul de relevan a maleficului din lume. cosmosul interior al personajelor (fixa ii, co -
ragiale a fi St pân Deplin asupra Logos-ului Dualitatea sacr din gondol este una com- maruri, st ri onirice etc.). Dragomir accept
Secret (Ocult, Mascat)? Dovezi ale st pânirii pensatorie, iar nu exhaustivitate cosmic . i „achieseaz ” i el la principiul Justi iei
Logos-ului, de c tre triada Eminescu-Cara- g - În fine, s marc m lucrul cel mai im- Implacabile i f dubletul armonizator,
giale-Slavici, le avem înc de la ziarul Timpul, portant, cauza pentru care am deschis discu- esen ial - al împ rii prin POC IN (as-
unde creaser o gondol -arc a Logos-ului, ia despre apartenen a lui I. L. Caragiale la pect esen ial al MIZERICORDIEI divine): el
o Carte Ocult a Lumii Române ti (cf. cartea Loja Iohanic Româneasc : în acest final de teapt , sub un chip sau altul, plata brutal ,
noastr anterioar , Ion Creang - PARA- schi , doar trei elemente lingvistice sunt su- concret-material , pentru uciderea rivalului
ABDA...). bliniate de I. L. Caragiale, prin italice (ca în dragoste - DUMITRU CIREZARUL. Iar
c - Diluviul este ridicat la rang de OPE- form , dar dou dintre ele i ca LIMB ...) - Dumitru, la rândul s u, intr în profund
RA IE ARISTOCRATIC („Vene ia patri- i toate trei in de sacralitate: stare de complicitate cu asasinul - prin mu -
cienilor”). i, care, se cuvine s uit m c I - „ac’cololului” - pe care noi l-am desci- carea/mu tura bra ului lui Dragomir - un
ALCHIMIA se nume te ARTA REGAL i frat în chip de mesaj al lui Dionysos-Orfeu- fel de euharistie invers - în care, în loc s
CALEA REGAL ? Iisus: ACOLO-AL-LUI=PARADISUL; se împ rt easc din harul ceresc, prin Duh
d - VENE IA ALCHIMIC (dogele Fran- II - „ trânul s u palazzaccio” - Palatul Dumnezeiesc - îi înseamn pe cei doi cu sem-
cesco Morosini a fost el însu i ini iat alchi- Mic - pentru c e v zut din perspectiv uma- nul Ve nicei Dihonii, cu semnele distinctive,
mist, iar victoria de la Naxos a fost o opera ie - iar omul e departe de a fi izb vit i, deci, pentru istoria umanit ii întregi - ale lui CAIN,
alchimic ) este transfigurat în MOLDOVA vede Paradisul Mic-Departe, ca perspectiv . respectiv ABEL.
ALCHIMIC (doar se tie bine c alchimi tii CEL B TRÂN, de deasupra Diluviului - r - b - ION apare ca NEBUNUL - cel care nu
desfiin au dimensiunile profane - i re-creau mânând, mereu - Paradisul... e situate în ordinea „firescului” (veterotesta-
un Centru Spiritual al Lumii: în cartea noastr III - „Pe San Giovanni, padrone mio!” - mentar) uman. Picat din alte sfere, din alte
Ion Creang - PARA ABDA... demons- „Pe Sfântul Ioan, patronul meu!” (= Sfântul rânduieli. i Iisus e categorisit de Pon iu Pilat
tr m, pe urmele lui VASILE LOVINESCU, sub a c rui ocrotire stau i cu care m iden- drept „slab la minte”. C ci a a-zisa „normali-
faptul c Centrul Spiritual al Lumii, Ierusalimul tific). Într-un moment sacral, într-un spa iu tate” uman nu poate accepta ek-stasis-ul,
Ceresc, este MOLDOVA). „Munteanul” I. L. sacral - i numele trebuie s i reveleze sa- „ie irea din pielea” uman , i situarea în
Caragiale nu uit de acest lucru. Dar de unde cralitatea: ION (Luca Caragiale) este, de fapt, trans-personalitate - ca pe ceva firesc, chiar
l-ar ti - dac n-ar apar ine lojei iohanice a Sacrul ION, al sacrei Loje a lui ION - Loja necesar. ION vine cu dou mituri funda-
AMINULUI (EMINESCU), care este loj Iohanic Româneasc , fixat (sacral!) în Nor- mentale7 :
întru LOGOS-ul MOLDAV? dul Moldovei (al Împ iei Verzi, a Paras- I - MITUL BORBOROS-ULUI, pr pastia
e - Ploaia nu stârne te nelini ti - ci PACE: chevei-Venus - HIPERBOREEA).
18 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
i b gându-l, „cu n past ”, la ocn , pe fratele poate elibera omul de p cat, nu se poate sui,
u. Dar uciga ul a în eles misterul înapoi la zenitul divin, prin SALTURILE DIN
Gheenei (Prakrti) eterne: „M i! ...este la noi
MIZERICORDIEI DIVINE I MISTERUL CREANG . ÎN CREANG (simbolizând
o ocn p sit ... În fund e o balt neagr ...
EUHARISTIEI: 1 - „Vezi ce l-a înv at pe el treptele ini iatice)10 : „Pe urm , vere, m-am
Dac arunci o piatr -n fund, numa, de de-
Maica Domnului, s vie la ocn i s spuie: dus la fântâna de sub deal i am pus do-
parte, din inima p mântului, începe s auie,
eu am r pus pe taica, lui neica s -i da i ni ele jos... Ei! era frumos i cald” etc.
i auie tot mereu, i tocm-a doua zi tace,
drumul, c nu e vinovat” - i, despre ace- Moartea lui Ion este, în fapt, atât reve-
când zice Maica Domnului: destul.”
la i8: „E unul la noi la ocn ...Ce om bun, larea Zenitului Mizericordiei Marianice - cât
Aceast balt , îns , ca o expresie a NA-
vere! Cum m miluie te el pe mine: m - i ansa, oferit cuplului uman degenerate
DIRULUI AXEI POLARE COSMICE - este
nânc numai o f râmi i tainul lui mi-l (Adam-Eva, degrada i la Dragomir-Anca) de
doar pentru ilustrarea no iunii de C DERE
mie!” a în elege sensul mizericordiei, poc in-
LUCIFERIC , de c dere f poc in . Îi
Euharistia uciga ului i falsului uciga , ei,mântuirii11 : „- Uite veveri a!... colo sus...
spune ION lui DRAGOMIR, în prim ins-
punerea în comun a PÂINII VIE II SPIRI- pe crac (CREANGA DE AUR!)…uite-o!
tan , sub ocul afl rii vinovatului (ADE-
TUALE (ve nice) - se produce în contextul (Vrea s se închine i-i cade mâna - în exta-
RAT!) de crim : „Tu…e ti dracul! Dac
ST RII DE FOAME PERMANENT a lui zul suprem) Maica Domnului! tu e ti? tu
tu e ti dracul, de ce nu te duci s stai în
ION. Este foamea de DHARMA, de armo- chemi? … stai, c viu!... (Expir )”.
balta unde te-a gonit Maica Domnului? ...or
nizare, a ARBORELUI SEPHIROTH - prin Imaginea-simbol a cr cii-creang tr -
de ce nu mergi pe pustii locuri? Or de ce
echilibrare simultan , miraculoas , a talerului deaz ini ierea lui I. L. Caragiale în Loja Io-
nut e întorci în fundul iadului? De ce?”
JUSTI IEI cu cel al MIZERICORDIEI. Cum? hanic , în care Ioan al Inimii era ION Creang ,
Ultimul DE CE? - este sinteza dharmei cos-
Prin poc in . Atunci când se va autosacri- în consubstan ialitate spiritual cu AMI-
mice: lumea este echilibrat polar prin situ-
fica, eventrându-se, aruncând din el la- NUL-Maestrul) - Eminescul-Lojei Iohanice.
area la ZENITUL FIIN EI - ARBORE SEPHI-
birintul infernal - m runtaiele - i, el va da se observe i c semnul CRUCII este a-
ROTIC, a Cununii de Spini a Autosacri-
CÂINELUI FENRIR - transfiguratorul-în- bandonat în favoarea extazului - sau, mai
ficiului (ION î i pip ie mereu CAPUL - care-
noitorul lumilor, FOAMEA i se va stinge: va exact, înglobat sintetic în starea de extaz -
l doare - de fapt, se încredin eaz permanent
ap rea SETEA (aceea i cu a lui Iisus pe Cru- viziune-transcendere a/în nadir(ului). Practic,
de persisten a semnului misiunii sale auto-
cea Golgotic ) de se reintegra mai degrab ION Creang i Aminul Lojei Iohanice sunt
sacrificiale: CUNUNA DE SPINI de pe cap,
planului celest. urma ii acelei COLLEGIA FABRORUM,
Cercul Larg (nu „Cel Strâmt!”) al în elegerii
Iat cât de conving tor i în spirit cristic despre care vorbe te V. LOVINESCU12 -
semnifica iilor Arborelui Sephirot - Arborelui
îi vorbe te, acum, dup parabola cu uciga ul organiza ie secret a „lucr torilor spiritu-
Cosmic al Vie ii Spirituale) - i, la NADIR, de
poc it i euharistic, ION lui Dragomir9 : „- ali”, care avea drept scop armonizarea reci-
prezen a triadei demonice (care trebuie
Vezi... Tu la ce n-ai venit s spui cum c Ion proc-integrativ , a simbolurilor credin ei
supus opera iei alchimice de transfigurare
nu-i vinovat... Pe Ion l-a i b tut în cap de- vechi cu simbolurile credin ei noi.
spiritual ): Borboros (balta neagr )-Pustiu
geaba... Lua i-m pe mine. Ce-am avut eu Tragedia (aparent - „drama”!) lui ION
(pustiirea de con tiin asupra lui Dumnezeu
cu Dumitru e alt socoteal , dar pe Ion din PASTA este tragedia existen ei atât
cel Viu) - Fundul Iadului (punctul de unde,
sa i-l, s racul(cu obid adânc ) i Ion s- individuale (I. L. Caragiale), cât i a Lojei Io-
prin transfigurare spiritual , urmeaz , cu
ar fi rugat la Maica Domnului buna pentru hanice Române ti, din sec. al XIX-lea: oa-
necesitate, URCAREA PRIN FÂNTÂNA CU
catele tale... Vezi!... Vezi…” menii nu în eleg sensul autosacrificiului hris-
AP VIE, la Lumina Fe ei lui Dumnezeu).
Aceast repeti ie, cu dubl valoare (in- tic - îl blocheaz pe Ion-Hristosul în FÂN-
II - În faza a doua a discursului s u c tre
terogativ i imperativ ) a verbului vederii - TÂNA DINTRE LUMI (Cer-P mânt) - i se
Dragomir, ION dezvolt MITUL AUTOSA-
se refer la necesitatea revela iei MIZERI- blocheaz i pe ei în borboros, în balta neagr
CRIFICIULUI NECESAR (pentru transfi-
CORDIEI - a veveri ei Maica Domnului. C ci a iadului, pe care-l între in cu o anumit
gurarea lumii): îi spune lui Dragomir despre
Mizericordia-Maica Domnului nu se savoare pervers . Orbul Dragomir începe,
cel care a p tuit maxim, ucigându- i tat l
dup litania de tip evanghelic a lui ION, s
lumineze beciul propriei fiin e, parc în-
cercând s pip ie u orii Por ii Mântuirii. Dar
în Poart st , neânduplecat , veterotesta-
mentara ANCA, blocat pe talerul JUSTI IEI.
Aceast blocare, f perspectiva MIZERI-
CORDIEI - va transforma JUSTI IA în N -
PAST - iar pasta într-un ir f cap t al
pastelor. Nimic nu poate fi vindecat prin
unilateralitatea tratamentului: dac vindeci
doar trupul, r cina spiritual a bolii în-
mul te (aparent miraculos) atât r cinile,
cât i bolile.
ION e aruncat în PU UL P SIT (p -
sit de în elegerea uman-spiritual ) - i to-
tu i, efectul gestului autosacrificial se r s-
frânge, în pofida obnubil rii întru r u a cu-
plului adamic degradat - peste lume: Moartea
Sandro Botticelli - Na terea Venerei
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 19
plic diferen a între intoleran a tiutorului Vlahu , în vremea asta a a de tulbure, de
sa dezl uie ZORII, RUG CIUNEA COS- i revelatorului înc lc rilor dharmei (cf. i acr i de lipsit de orice credin , rostul
MIC (UTRENIA) i CLOPOTELE. Anca intoleran a lui ION din povestirea Ion...) - litera ilor ar fi, cred eu, s-o limpezeasc i
nume te noroc aceast aparen coinciden scriitorul I. L. Caragiale - i toleran a, aproape -i inspire un pic de credin ” (s.n.).
între moartea autosacrificial a lui ION - i excesiv , exprimat (fa de lumea lui alde
1
Dragomir sau Anca) de c tre omul - I. L. Ca- Cf. R. Guénon, Simboluri ale tiin ei Sacre,
utrenia cu b i de clopot. Nu: este Humanitas, Buc., 1997, p. 241: „Mo tenirea ve-
DHARMA - legea cosmic a echilibrului, care ragiale (ini iatul Lojei Iohanice Române ti) -
chilor Collegia Fabrorum a fost transmis cu
se impune, peste ambi iile i întunec rile exprimat în scrisorile c tre Al.Vlahu , unul
exactitate corpora iilor care, de-a lungul întregului
demonice ale microcosmosului uman 13 : dintre prietenii cu care a între inut o co- Ev Mediu, au p strat acela i caracter ini iatic, i
„Toac de utrenie... Ai avut încai noroc de responden relativ abundent . mai ales corpora iei constructorilor; aceasta a
moarte, Ioane, î i trage clopotele ca la to i Doar un membru al Lojei Iohanice Ro- avut în mod natural ca patroni pe cei Doi Sfin i
cre tinii!” mâne ti poate avea o atât de sintetic i, în Ioani (Botez torul i Evanghelistul), de aici venind
Anca n-a perceput miracolul: CU ITUL acela i timp, aparent antitetic (dichotomic ) expresia binecunoscut de LOJ A SFÂNTULUI
din mâna lui Ion este, de fapt, CRUCEA viziune asupra lumii. O viziune care tr deaz IOAN, care a fost p strat de masonerie (…).
SCHIZOFRENIA SACR , de care sufer LOJA SFÂNTULUI IOAN, de i nu este asimilat
GOLGOTIC - Aborele Sephiroth i Axul
orice iluminat spiritual, ini iat. Dar, mai cu simbolic grotei, nu reprezint mai pu in, ca i
Balan ei-THULE. C ci Ion nu se sinucide, la aceasta din urm , o figur a «cosmosului»; de-
modul profan-ordinar - ci face gestul m re seam , cel care a avut, poate, cea mai ingrat
scrierea dimensiunilor sale este deosebit de clar ,
al autosacrificiului pentru deblocarea misiune: de a înregistra, analiza, condamna,
în aceast privin : lungimea ei este «de la r rit
DHARMEI cosmice: el vine din MUNTE prin opera-Logos - înc lc rile dharmei cos- la apus», l rgimea sa «de la miaz zi la miaz -
(OCNA GOLGOTIC ) i se întoarce în mice de c tre poporul român - pentru ca, apoi, noapte», în imea sa «de la p mânt la cer» (sau
MUNTE (VÂRFUL COPACULUI COSMIC, cu concursul tuturor membrilor Lojei Io- pân la al 7-lea cer!), iar adâncimea sa «de la
ULTIMA CRAC A VEVERI EI-MAICA hanice Române ti (inclusiv el însu i, I. L. Ca- suprafa a p mântului pân în centrul s u».”
DOMNULUI)14 : „Nu pune i mâna!... S nu ragiale), s produc Yantrele (gesturile ri- „(...) Neamul Românesc, cel pu in în secolul al
da i!... Ion a murit! (se smuce te i le scap , tualice) i Mantrele (vibra iile ritualice, res- XIX-lea (dar noi tim, secret, c , sub alte nume
tauratoare ale AUM-ului) necesare actului de stare civil , «faptul» sacru c tore te, sfidând
se repede la tarab , ia un cu it mare i ri-
soteriologic, exercitat asupra Neamului Ro- istoria, din secole anterioare, în secole ulterioare
dicându-l în sus m re :) Nu pune i mâna!... secolului XIX) - i-a consacrat ocult o LOJ IO-
Ion merge la Maica Domnului (…) (Ion cu mânesc. S p streze, în Neamul Românesc,
HANIC , pe care toat lumea a privit-o i înc o
figura radioas , reapare inând în sus cu- for a „limpezitoare” a CREDIN EI15: „Frate
prive te, f s-o vad . V. Lovinescu spune clar,
itul plin de sânge, face doi pa i i se pr - definitiv, numele MAESTRULUI lojei, în lucrarea
bu te, amândoi se reped la el i-l ridic )”. sa O ICOAN CRE TIN PE COLUMNA TRA-
Traducerea exoteric a scenei esoterice, IAN (glose asupra melancoliei) - Cartea Ro-
pe trei sferturi mute, jucat ca MISTERIU, mâneasc , Colec ia Gnosis, 1996, p. 109: «Men-
iar nu ca simpl pies de teatru: „S nu pun ionez un fapt semnificativ, pentru acela care nu
mâna nimeni dintre spurca i, s nu spurce crede în hazard. NUMELE LUI EMINESCU
ESTE AMIN» (s.n.). Rela iile lui Amin-Eminescu
jertfa suprem .Eu m ridic spre m re ia Mea
sunt «la vedere», emergente, tiute «de toat lu-
- care este m re ia Spiritului Transpersonal, mea» - cu TREI IOANI: ION Creang , ION Luca
Divin. Fiin a uman trebuie s fie ren scut Caragiale i IOAN Slavici” - cf. Adrian Botez,
de Pântecul Sfânt al Maicii Domnului, Loja Iohanic Româneasc , Ed. Rafet, Rm. S rat,
pentru a putea c ta viziunea divin i a 2006.
putea atinge cu mâna pe Dumnezeu. Sân- 2
Cf. I. L. Caragiale, vol. Tem i varia iuni -
gele Crucii i Sângele Meu sunt una - i Momente. Schi e. Amintiri, Ed. Dacia, Cluj-
sc lda i ve i fi în acest sânge, chiar împo- Napoca, 1988, p. 292.
3
triva voin ei voastre. Eu fac doi pa i, în Cf. op. cit., p. 179
4
Cf. Jean Chevalier/Alain Gheerbrant, Dic ionar
calitate de c uz divin - oameni orbi i
de simboluri, vol. I, pp. 246-247.
de patim , face i-l pe-al treilea, ca s re- 5
Cf. A. Bucurescu, Dacia magic , Arhetip, Buc.,
na te i puri.” 1998, p. 131.
RE IA, IRADIEREA LUMINII FE- 6
Cf. Jean Chevalier/Alain Gheerbrant, op.cit.,
EI, EXTAZUL SUPREM pe care le arat - vol. II, p.304.
exprim fiin a ION-ului - fac din el o hieroglif 7
Cf. I. L. Caragiale, Teatru, Ed. Facla, Timi oara,
cristic , iar din pies un misteriu al mântuirii 1983, p. 220.
8
omenirii, prin dep irea atitudinii primitive, Cf. I. L. Caragiale, op. cit., p. 221.
9
involutiv-spirituale, a veterotestamentaris- Idem, pp. 221-222.
10
mului. De ce a scris I. L. Caragiale aceast Idem, p. 218.
11
Idem, p. 224.
pies ? Probabil pentru c ea, i nu alt pies 12
Cf. V. Lovinescu, O icoan cre tin , pe Co-
- nu este teatru, ci este BULETINUL IDEN-
lumna Traian , Gnosis - Cartea Româneasc ,
TIT II SPIRITUALE A LUI I. L. Caragiale. Buc., 1996.
ci I. L. Caragiale este ION Nebunul - adic 13
Cf. I. L. Caragiale, Teatru, Facla, Timi oara,
cel ce cunoa te dharma i, chiar dac vine în 1983, p. 225.
casa omului, degradat pân la casa-borbo- 14
dem, p. 224.
15
ros - are t ria s priveasc borborosul i Cf. I. L. Caragiale, Opere, vol. IV, Publicistic ,
vad dincolo de borboros. A a, doar, se ex- Filippino Lippi - Sf. Ieremia EPL, Buc., 1965, p. 466.
20 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Florin AGAFI}EI
20 de ani de la
dispari]ia Amitei Bhose
George BACIU
Cu g@ndu-n buzunar
* * *
Aud frumuse ea ta fi vrut s te strâng în bra e, Copacul acela cu emo ii impertinente
în pivni ele gândului. Indiferent, ca o lacrim de post, era acuzatul care violase poteca
Un sfert din mine o cânt , când m nii în fiece diminea ce ducea frunzele în sanatoriul toamnei.
restul e un nimic obosit i lene cu chip de prescure.
prev zut în curiozitatea *
oglinzii care te prive te. * Zilele cu ochii alba tri
Dragostea mea te ine în din i ascultau vântul strivindu- i aripile
* în mansarda inimii. în acoperi ul caselor cu buze de indril .
Crucea de la margine drumului Sufletul î i piapt p rul
seam cu tine: ca o ploaie cu oasele în buzunar. *
cântec f cuvinte. Secera lunii t ia oaptele stelelor
* mase v duve în iatacul
* Te doare râul ca o lacrim atârnat cu pove ti de adormit copaci.
Stau în genunchi, în oftatul norilor închi i în pr lia
uit în mine, de la marginea z voiului. *
d buzele inimii Nu m mir c nu m iube ti.
rutând povara dimine ii * Am un loc gol în inim
din plânsul t cerii Inima ierbii m strângea de mân . unde seara n le te mirosul t u
cu care m strigi. Suferea de dorul coasei de fântân cu apa lovit de buze.
ce- i sc rpina spinarea
* în talpa dimine ii cu gâfâit de rou . *
Cad în vis. d întunericul tr gând draperia
La o azvârlitur de sânul t u peste oapta sânilor t i
atârnat în sughi ul inimii. cu care-mi lini te ti visele
de pe noptiera inimii.
*
Nu m -mbr a, c sunt orb, *
tr iesc la subsol murdar de finit Dac eram ap
i num r r nile osta ului ce sunt îmi a ezam izvorul sub obrazul t lpii,
între cer i p mânt, ca iarba s -mi tearg lacrima
în Dumnezeu proptit cu buzele.
de iubire-mb tat,
de moarte curtat. *
Îmi trec o mân prin p rul copacilor.
* Parc sunt eu istovit de tusea toamnei.
Umbra ta e cât o petal
zut pe ochiul r cinii *
cu care m pip i. Te-am luat în bra e i m-am privit.
Era Pieta lui Michelangelo.
*
Cheam -m încet i tandru *
cu numele de alalt ieri, Trupul mi se copil rea
cu amurgul de ieri, Domenico Ghirlandaio - sub pardesiul privirii tale albastre.
cu zvonul p mântului nelini tit Oasele vântului înv au s cânte diminea a
pe crucea de gând r stignit. Adora ia magilor mahmur de b trâne e.
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 23
Marinela PREOTEASA
Diana IACOB
(Austria)
Skënder R. HOXHA
(Kosovo)
Via a
Poeme
Melancolia
Însemn ri amintiri i pove ti despre via
Despre r zboaiele ilire i jocurile copiilor palizi mântului, vijelia p rul îi va scoate
Le in însemnate în caiete vechi cu multe foi În zilele mari ale Facerii
Bunicul meu a mai cântat despre ele cu l uta Iar pupilele se umfl cu sentimente strivite
Din lemn de piele i coada-calului ietic Între setea de gresie oarb i meteori i.
Despre via a furnicilor i oameni - ca mumiile Atunci a tremurat i ecoul aspru al tobei
Ce au str puns întunericul cu vreun cui de pin Acordat cu icoanele nun ii furnicilor dar atunci
i pentru Ziua Nou parc au mai cântat... nimeni n-a tiut s vorbeasc despre na teri
i astfel melancolia m-a învins.
Coloanele arpele
Bucat cu bucat se leag prelungindu-se coloanele Sub lespezi negre st arpele tic los
Deodat se scurteaz comprim carnea i roade oasele Venin îi este capul i are sufletul sânge
În labirintul tunelelor se cuib resc broa tele prudente Când te mu el î i umfl tot trupul
opârlele scot capul pentru un pic de respira ie Te cuprinde febra i î i vine s vomi i
Pândesc zgomotul vârtejul soarelui le orbe te ochii Mul i oameni otr vi i i-au g sit sfâr itul
arpele în frisoane schimb pielea de apte ori în anotimp Plozi r i sunt mititeii lui -
Iar coloanele se clatin zgomotoase i scrâ nesc în beton Secer torii i-au t iat capul cu secera
Mor ii speria i ating sarcofagul cu fruntea. O livad a putrezit din cauza acelei jigodii...
Aksionul Visul
bu eala Cea a
Iar respira ia era grea de mirosul prafului de pu . Unde au r mas o sut de oi cu berbecii
Când norii posomorâ i înghi eau întreg orizontul, Unde au r mas o sut de ciobani cu cârlige în mân
Prin frânghiile caselor cu pl ci i fire de mu chi,
Sfor iala b rba ilor a sfâ iat perdeaua nop ii de metal, De ce nu s-au întors o sut de c re i cu cai albi
bu eala astfel s-a înfipt în gâtul altora cu funie De ce au r mas surzi i orbi o sut de oameni cumin i
Iar unii au murit misterios ca în pove ti, Legenda spune: a ap rut o cea muget i atunci
Masca i prin beciuri cu ap i ghe uri i frig Oile cu berbecii le-au mâncat lupul în munte
Ciobanii i c re ii i-a prins ghearele mor ii
Cum de nu sunt i cei ce i-au ucis pentru un cuvânt?!
Ceilal i au r mas la r scruce f ochi i f limb
Submarinul Corbul
Cine tie câte mile sub mare a cercetat Se spune: corbul este o s lb ticiune cu faim rea
Caravana neagr a submarinelor turmentate Cu aripi negre f nici una alb
Pentru a g si scheletele algelor adormite Sporov itor i ho peste toat p rimea
În str fundul m rii învolburat . Cuibul îl construie te undeva la marginea pr pastiei
Profe ii în cer au râs cu subteranul Se spune c se hr ne te doar cu carne i sânge de vr biu
Atunci când s-au odihnit cu misterele zorilor Oare cum a tiut natura s creeze aceast „podoab ”?
În c toria alb pe calea noilor Evanghelii Care cu aripi deschise urâ te frumuse ea soarelui
Unde îngerii vor întreba „Sunt sau nu sunt?” Atunci întuneric, corb pe p mânt, corb pe cer!...
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 29
Sadik Përvetica
(Albania)
Poezie albanez#
În arcul vie ii, târâtorii au atacat destinul nostru, Cu ce dovedim celorlal i Ce este aceast treab m i b rbate?
ranii, doctori în tiin e-ngreunate cu somn, îi iubim? Toat ziua v d
stoarn tractoarele i încep s are cu boi. Mutre de porci i din i de tigri.
Când au nevoie de noi i când ne cheam ,
Ar tura ne-au mâncat-o cârti ele, Niciodat nu suntem lâng ei?! Prin institu iile noastre,
Prostituatele i melcii În libertate, hienelor,
Rânjind prin ogoare. Toate zidurile inimii mele În gât s le r mân pâinea noastr .
Sunt ilustrate
Cu fotografia i numele t u, Oameni cu piei de câine,
Orfanii atârna i în spice de grâu
Kosova! Îmbr ca i zbârci i se înghesuie
ceau în umbrele
Pân la capul statului!
Jucând -mi , Hava i Rexha
În orice por din trupul t u,
Exist un plumb i o eap Cu ochi orbi, surzi i mu i,
Evul mediu ren tea i intra adânc în viitor, Înfipt de ho i. Cu cântecul degetelor ridicate
Frica se umplea cu gândacii frunzelor uimite, i repar propriile treburi i... nu v d.
Iar r cina uscat scotea l custe putrezite. Trupul t u, plini de r ni,
În decursul Dumnezeu are clopote,
Anul Câinelui Secolelor, muceg ie te. maimu e i taifunuri
Anul care a trecut era un an al câinelui. Niciodat nu te-ai predat, Când prind s bat clopotele mâniei
Câinele a pierdut încrederea st pânului N-ai vândut i tu e ti în drumul lui Dumnezeu,
Iar Dumnezeu a fost dezam git de om. Vitejia. Nu l sa mult frâu sup rii.
Creatorii literari au aruncat s mân a, i azi, ca mireas împdobit Cu dou picioare în p mânt,
Au venit muzele cu topoare, Cu eroi i martiri Stai gata
A plâns Cartea Câinelui. ti îmbr cat . În fa a vijeliilor i taifunurilor.
Cu arga ii politicii, Calului îi trebuie multe calorii, Câteodat tr im pe planeta maimu elor.
Lichelele diavolului Pentru a trage carul Împrumut este toata via a noastr ,
Au descopciat nasturele prietenei. Intelectualului în democra ie. Confruntare între focurile maimu elor i taifunurilor.
Cu gr mezi de gunoi
Amestecate cu cioburi de ciori,
Omul cu suflet mic a l trat.
În române te
- de Baki Ymeri
Sandro Botticelli - Na terea lui Venus
30 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Credin ele populare sunt oapte, sunt ini iat, p trunde în cea de-a treia dimensiune dublul omului, un fel de fiin astral , care î i
mistere, pe care cei tiutori de ele le in t i- îns teama nu-l va p si pentru c este viu continu existen a i dup moartea material
nuite în str fundurile inimii, acolo unde su- i are ca dublur umbra. de aceea, spiritele sunt imaginate ca ni te
fletul tr ie te inând în via omul. Nu exist În tainele nescrise ale tradi iilor româ- umbre, vizibile doar în condi ii speciale. În
niciunul dintre noi care s nu fi tr it, m car ne ti, s luie te una dintre credin ele, des- pove tile populare, lâng comori se în a
odat în via , clipe pline de miracol, pe care tul de r spândit , despre umbra jertfit în adesea o umbr ce se contura în lumina lunii
nu le-am în eles, dar nici nu am dorit s me- temeliile unei cl diri. Ce a constituit cl direa sau din cauza str lucirii aurului.
dit m asupra acelui eveniment uimitor, ce ne- i jertfa în mentalitatea omului, în istoria spi- În Legenda ciocârliei de Vasile Alecsan-
a f cut s ne credem într-o alt lume fa de ritualit ii sale, a fost conceptul de durabi- dri, umbra o înso te pe Lia spre palatul
cea în care fiin m, ca d rui i ai tr irii. De-a litate echivalat cu via a îns acea via a ne- soarelui i o avertizeaz în leg tur cu pri-
lungul timpului au existat oameni, ce au tr it muririi, cea de dincolo. ranul tia c nemu- mejdia pe care o presupune dorin a ei de a
profund, explicându- i, pentru sine anumite rirea nu este momentul tr irilor sale, ci via a ajunge la soare. În nuvela rmanul Dionis
manifest ri ale mediului, au meditat i cânt rit în care sufletul s u se rupe de trup i urc de Mihai Eminescu, umbra reprezint partea
adev rul ideilor prin experien e ale vie ii, de- continuu spre marele Univers, într-o neînce- etern a fiin ei; când personajul descoper
venind trainici ini ia i în descifrarea semnelor tat desf tare, ca o reîntoarcerea la neprih - secretul c ii lui Zoroastru, umbra prinde
din natur . Medita ia, curiozitatea întâmpl rii nire. El tia c odat ce umbra sa nu îi va mai fiin : El întoarse epte foi i umbra prinse
i-au dovedit c nimic din tot ceea ce îl încon- uzi mersul în noapte, deja se g sea într- conturele unui bas-relief, mai întoarse înc
jura nu era incidental. Mediul este o sum o continu preg tire, a drumului lung al neîn- epte i umbra se desprinde încet, ca dintr-
de energii în care evenimentele se întrep - toarcerii, într-un timp ve nic al medita iei. un cadru, s ri jos de pe p rete i sta diafan
trund, se resping i se adun din nou rezul- Sufletul sau spiritul era darul vie ii d ruit o- i zâmbitoare, rostind limpede i respectos:
tând efectul în bine sau în r u. Când mediul mului i a ezat în minunatul templu al tru- Bun sara! Lampa cu flac ra ei ro ie sta
are culorile curcubeului între ine via a, când pului, pe când starea stafiizat sau fanto- între Dan i umbra închegat . C lug rul
este cenu iu brun devine distrug tor i adu- matic a egoului era tocmai greaua povar a ia locul umbrei sale c tând acces la me-
tor de r u. Înc din cele mai vechi timpuri nep sirii teluricului din anumite motive, moria tuturor avatariilor anterioare, în timp
oamenii i-au îndreptat privirile i ascu ul materializarea r ului prin manifest ri de care ce umbra cade în condi ia inferioar de fiin
min ii spre bolta cereasc i au meditat asu- cei vii se fereau prin rug ciuni, amulete, pos- întrupat : Dan întoarse foile, opti i um-
pra a tot ceea ce acolo, sus, lumea energetic turi etc. bra deveni om. Omul s na cu el i se uita
a v zduhului, o alt entitate decât a noastr , Umbra este o energie, dublur ascuns a sp rios i uitit la Dan, fixându-l ca pe o
umbr , st pânea, d inuind înaltul. celui în via îns plin de for e care pot dis- umbr , cu buzele tremurânde i cu pa i o-
Celestul va d inui de-a pururea, rea e- truge viul. Umbra poate s r mân blocat itori. Dan era o umbr luminoas . În
zând în Univers mersul înainte al vie ii, al pe P mânt în momentul deta rii sufletului aceast form eteric , personajul urc spre
nostru sau al altora, teluricul va geme sub de trup. Se spune c dac un me ter zidar lun i descoper puterea gândului, iar um-
greutatea magnetismului distrug tor al adân- soar cu o trestie sau cu un b umbra brei îi las misiunea de a consemna toate în-
cului s u, care va absoarbe odat fiin a din unui om i, apoi îngroap în funda ia unei tâmpl rile p mânte ti. O viziune asem -
lumin , secându-i umbra. case obiectul, care a servit la m surat, omul toare are i Lucian Blaga, pentru care umbra
Umbra este dublul existen ei noastre, a c rui umbr a fost furat moare dup patru- este nefiin a, reflexul eternit ii: Toate-n
semnul vie ii în noapte, disperarea exers rii zeci de zile de la acest ritual, transformându- preajm vor s spun : / e i umbra-ntru-
în întuneric a sufletului viu. Cine poate în- se apoi în stafie, care bântuie prin împrejurimi chipare / a nimicului din Soare, / a nimi-
elege oaptele umbrelor tie s dezlege co- i face r u celor vii, ap rând îns cl direa cului din Lun („Umbra”).
dul întunecat al spiritului, poate s tr iasc pentru tr inicia c reia i-a dat via a. Consi- Într-o nuvel a lui Cezar Petrescu, umbra
i s d inuiasc la grani a neîn elesurilor, el, derat imagine a sufletului, umbra reprezint
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 31
gie ce p se te gr bit trupurile ciuntite de min ii nimic nu r mâne în abis. tiutul se
apare ca întrupare a unei con tiin e vinovate; scurcircuit rile pe care sudura tainic a vie ii înal i coboar spre min ile luminate, ei
Ion Burdea-Nicule ti a renun at la iubire, la le-a d ruit, pe tot parcursul timpului tr it, ca pricep lumina nev zut , care le atinge vibra-
bucuriile simple i la prieteni în numele unei pe un dat iert tor, de care pu ini dintre noi ia, le pune în mi care perpetu banda mate-
cariere politice; ajuns la vârsta deplinei ma- am hot rât în subcon tientul nostru s îl ve- riei cenu ii care nu înceteaz nicio clip s
turit i, cu visul împlinit, izolat în singur tate ner m. P im, îndruma i de destin, peste fie- gândeasc prin egoul fiindului s u.
i mizantropie, se na te în mintea sa gândul care secund teluric i ne chircim înaintea Lumea se afl într-o continu mi care, o
rat rii; are un vis simbolic, în care se lupt nimicului sodomizându-ne eul care se las schimbare de fond, esen a este zdrobit de
cu propria umbr , lb ticit i du man . îngropat în iadul dorit al fiec ruia dintre noi: nevoi i adus într-o pozi ie biped , p ind
Din acest moment umbra începe s -l urm - Sub tristele becuri cu razele pale, / Tovar lipsi i de cuget spre neant. Bipedul continuu
reasc , amintindu-i toate p catele, iar în cele mi-i râsul hidos, i cu umbra...2 , spune la articuleaz cuvintele i le vrea în elese, lite-
din urm îl determin s se spânzure („Omul un moment dat marele ini iat al citirii întu- ratul leviteaz i opte te cu adieri calde: Pân-
care i-a g sit umbra”). nericului i purific rii prin sim irea greut ii atunci te salut cu o privire plin de-n eles,
În folclor, întâlnim i motivul umbrei în- mormântului, George Bacovia. Poate sin- ca s nu m dai uit rii,4 cere profanului
locuite de duhurile rele; de exemplu, Muma- gurul poet vizionar al apocalipsei i al distin- poetul, care simte c jocul lui de a fi este lip-
durii poate lua locul umbrei unui copil, gerii jocului satanic al umbrei: Sunt solitarul sit de lumin în fa a viciului profanului. Spi-
inoculându-i team , aducându-i vise urâte. pustiilor pie e / Cu jocuri de umbr ce dau ritul este magna spiritualit ii, a întregului
Omul s-a temut i teme i ast zi de ima- nebunie. magnific al lumilor deta ate de interes, nu a
ginea imagina iei apocaliptice, pur i ne- Fr mânt rile interiorului fiindual sunt acelora care protesteaz la tribune accelerând
atins , urmare a tot ceea ce îngr de te în rezultatul vinov iei noastre în fa a neputin ei la umbra acestuia dezastrul prin întuneric.
gândirea noastr ca fapte regretate îns con- de a ne rupe de r u. Lucian Blaga spune la Spiritul d iz crea iei, divinul succed ideilor
tientul ne duce spre rostogolirea în haos, un moment dat într-una dintre poeziile sale: i lumea se înal levitând, rupându-se com-
dând mereu vina pe subcon tient. Literatul S-a-ntors ah în lume o stea. / Mi-s mâinile plet de magnetismul teluric, de r ul energetic
a cercetat i a transpus în scrierile sale via a arse de ea3 sugerând momentul în care des- viciat. Spritul este energie, deci este via ,
cu toat micimea dar i cu m rirea ei aver- tinul elibereaz sufletul spre înaltul deusian iar via a este o form pozitiv de procreare,
tizându-ne c în realitate, profanul este um- i, de ce nu, timpul începerii purific rii natu- fiin e în lumin , umbre t inuite în întuneric.
bra propriei umbre. El declan eaz ura ne- rale pentru c ducerile noastre spre locurile Spiritul dezvolt intelectul numai spre bine,
putin ei de a se dovedi principiu i r mâne socotite sacre, nu sunt decât ni te manifes- este gândirea con tient de sine, cunoa terea
scursur ejectiv a glandului escretor. ri artificiale; adev rata rupere de tenta iile despre eu, despre înf rile i fiin rile sufle-
Umbra este contrariul existen ial al spi- telurice se produce când sufletul leviteaz , tului. Esen a spiritului const într-o dualitate,
ritului, cumulul energetic al vie ii pe timpul lovindu-se, în drumul lui spre ie irea din analizat de Aristotel ca o ra iune activ i o
nop ii, obsesia creativ a fiindului i, tot- spectrul de dominare a P mântului, de toate alta pasiv : Ra iunea pasiv este predispo-
odat , lumina c ut rilor g sibile, golul evi- barierele energetice ce l-au inut încorsetat zi ia ra ional a individului, ce este format
dent al unei lumi ireale. Prin umbr ne do- în fiind. Blaga este printre pu inii gânditori individual. Ra iunea activ este ra iunea
vedim nefiindul, faptul imprevizibil al unei care observ c tot ceea ce se afl în drumul genului, ce are menirea s formeze ra iunea
reveniri dintr-o parte a Universului: Uneori acesta chinuitor al sufletului este, sau poate individual i pe care se fundamenteaz
am senza ia, ca i când eu - nu tiu dac fie, corupt r ului: ... / un glas îmi strig totul care este comun, spunem noi c aceste
aceast declara ie nu i se va p rea absurd ascu it din întuneric, / c dracul nic iri nu dou con tiin e îmbin într-un sens cugeta-
- ca i când eu a face parte pe jum tate din râde mai acas / ca-n pieptul meu?, („Pax rea, acea reflec ie con tient egoului cu fapta.
alt om. Un incident f importan , un magna”). Este, într-adev r, o ax a adev - Este umbra imaginea fiindului nostru în
cuvânt în timpul unei conversa ii, un ton rului, pe care numai cel ini iat o poate str bate obscur? Suntem noi captivi st ruin ei i do-
dintr-o melodie, o mireasm r cit , un i tainic d ruie te adev rul vie ii i mor ii rin ei de a fi?
nume citit într-un ziar, vederea unui obiect profanului îns acesta cade r pus de vicii Sunt întreb ri la care am g sit un singur
sau a unui individ, treze te în sufletul meu pentru c din tot ceea ce literatul supune spuns: se vrea s exist m i, totodat , se
tremurul unei amintiri fugare, întocmai ca dore te s fim circumspec i, pentru c acest
tres rirea unei umbre care trece atât de fiind teluric este eul superior celest, care nu
repede, încât nu sunt în stare s-o prind i se vede îns se simte ca vibra ie între toate
amintirea se destram înainte de a se putea energiile Universului. Cine are gândire pu-
limpezi. Ea este ca o halucina ie care dis- ternic are ra iune i ac iune, iar cine se moti-
pare înainte de a te putea concentra asupra veaz static se dezintegreaz . Spiritul este
ei.1 Ini iat în sensibilitatea energiilor, literatul masa energetic ce vibreaz în Univers, um-
constat , supune jocului min ii cre terile de bra tremurul energiilor telurice.
tensiune fiind , simte pe propria-i fiin toate
1
undele tangen iale dermei lui telurice i se James Hilton, Umbre, Edi ia a II-a, Editura
înal cu spiritul s u într-o lume deusian , Contemporan , Bucure ti, 1943.
2
sindu- i, f team , existen ialul. De George Bacovia, lind, vol. „Versuri”,
p.47, Editura Tineretului, Bucure ti, 1960.
câte ori nu ne rotim în acela i punct neso- 3
Lucian blaga, Cereasc atingere, vol. „La
cotind mi carea Universului i dorin a aces- cump na apelor” din poezii Poemele iubirii,
tuia de a ne readuce la normal. Normalul este Editura Pentru Literatur , Bucure ti, 1968.
tocmai existen a spiritual care nu se eli- Domenico Ghirlandaio - 4
Walt Whitman, Unei femei de strad , vol.
bereaz din fiindul nostru decât atunci când Adora ia magilor „Poeme”, Editura de Stat Pentru Literatur i
inima înceteaz s mai bat , ca o prim ener- Art , Bucure ti, 1960.
32 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Vasile MENTZEL
Festival de umor \n
memoria unui reputat
epigramist gorjean
Cea de-a XX-a edi ie a Festivalului Zonal cator „Al. C. Calotescu Neicu mo ierul-scri-
de Umor „Al. C. Calotescu Neicu” desf - itor”, datorat împlinirii a 60 de ani de la
urat recent la Tg-Jiu i Turceni a pri- moartea epigramistului, festivitatea de pre-
lejuit o veritabil confruntare între umo- miere a laurea ilor i, nu în ultimul rând, un
ri tii, epigrami tii i editorii publica iilor atractiv program artistic sus inut de elevii
cu caracter satiric de pe întinsul plai oltean. grupului colar din localitate.
- domnule Menzel, de ce-i Festivalul se organizeaz în memoria Dar iat care a fost palmaresul edi iei 2012
iubi i pe Eminescu, rturarului, n scut în Turcenii Gorjului într- a Festivalului Zonal de Umor „Al. C. Calo-
Rilke, EdgarAllan Poe...?
o zi de aprilie a anului 1888. În galeria scri- tescu Neicu”:
- Pentru c m-au înv at
itorilor români care, între cele dou r zboaie Sec iunea epigram :
scriu, s vorbesc...
- Dar pe Enescu, Beethoven, mondiale, a avut o bogat activitate literar Premiul 1- Gheorghe Fili (Tg-Jiu);
Mozart sau Wagner? i publicistic s-a num rat i reputatul epi- Premiul 2 - Janet Nic (Ostroveni - Dolj);
- Ei m-au înv at s ascult. gramist gorjean Alexandru Calotescu Neicu. Premiul 3 - Grigore Tun anu (Tg-Jiu)
Tot a a cum Grigorescu, Cu toate c a fost printre epigrami tii de Sec iunea Revist de umor:
Michelangelo, Rembrandt... seam ai vremii i a realizat o bogat activitate Premiul 1 - revista „Turburele”
m-au înv at s privesc. editorial , numele s u a fost prea u or dat Sec iunea „umor la rotativ ”:
Iar Caragiale, Shakespeare... uit rii nemaifiind men ionat în publica iile Premiul 1 - Nelu Pochea (Plop oru - Gorj)
interpretez personaje. dedicate scriitorilor români. Cu excep ia unei Sec iunea elevi (clasele 9-12):
Cuvinte, lucr ri întocmit în anul 1925 de c tre cu- Crea ie: Premiul 1 - Lupu Loredana i
Sunete, noscutul publicist Jean B rbulescu, directo- Pochea Alexandru; Premiul 2 - L tu u
Imagini, rul de atunci al ziarului „Gorjeanul”, persona- Isabela i Matescu Alexandru; Premiul 3 -
Personaje, litatea acestui scriitor i epigramist nu a mai Sgurescu Maria i Cauc Cristina.
Vise-visuri. fost abordat în mod special de vreun intelec- Interpretare: Premiul 1 - Matescu Alexan-
Visul se transform -n dans, tual gorjean cel pu in în ultimii 30-40 de ani. dru i Cauc Cristina. Grup: Trupa „Chimi tii”
echilibru i balans. Dup evaluarea de la Tg-Jiu a lucr rilor - coordonator Vladu Margareta
Orologiul ve nic bate trimise pentru concurs de c tre juriul prezidat La final trebuie men ionat c i aceast
orele, în zi i noapte, de Alexandru P rin i având ca secretar pe edi ie a festivalului a fost organizat de Cen-
aducând sonor omagiu Constantin Popescu, întreaga „armad ” de trul Jude ean pentru Conservarea i Promo-
timpului, ce-adesea scrie umori ti s-a deplasat la Casa de Cultur Tur- varea Culturii Tradi ionale Gorj împreun cu
sunete, ca la solfegiu, ceni pentru activit ile celei de-a doua zile a Biblioteca Jude ean „Christian Tell” Tg-Jiu,
pe o coal de hârtie. festivalului. Acestea au cuprins concursul Liga Cultural „Fii Gorjului” Bucure ti, Pri-
Iar decorul Grigoresc,
de crea ie i interpretare sus inut de elevii ria i Consiliul Local Turceni, Casa de Cul-
colorat i îngeresc,
Grupului colar Industrial Turceni, vernisarea tur i Grupul colar Industrial Turceni pre-
îl privesc i îl privesc...
strecor în „Car cu boi “, expozi iei de caricatur a graficianului pro- cum i revista umoristic „Hohote” Tg-Jiu.
preschimbându-m -n ran fesionist Iulian Pena-PAI, un moment evo- Mugurel PETRESCU
i a tept, lumina lunii,
reflectat dintr-un geam,
ca un ecleraj discret,
vrând s joc în „Piesa lumii”,
conceput de-un Poet.
Mai a tept critici s vin .
La spectacol, sala plin ,
îmbr cat -n mii de flori,
vibreze lâng-actori,
despice gândurile
care-acum, b tu-le-ar vina,
cad, odat cu CORTINA.
Critici
Mitici
Mistici
Critici.
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 33
Boris MARIAN
Borismarianisme
Infernul altfel Satyricon sau dezvirginarea
Pe patul spitalului, cu itul este aproape de aort , (prozopoem )
cineva lipe te buc i de ziar în albumul familiei, facem filozofie, rbatul - satyr, femeia - satyricon.
eu i vecinul, mecanic de bloc. Afar soarele apune definitiv. Sub umbrel - o fiar i un copil.
Se aud zbenguieli de pisici în c lduri, ce fericite sunt, Doamne, Ironia i umorul vor reintra în drepturi.
ce fericite. S po i ucide omul pentru o floare sau floarea Morali tii sunt adev ra ii neferici i.
pentru un om, ce întrebare? Dar lumea este plin de legi pe care O femeie inteligent î i poate permite orice.
po i s i scuipi i s le negi. Într-un pahar am pus o gherghin , Textul trebuie s aib sare i piper, altfel nu este literatur .
ea seam cu trandafirul, ca lumin sau ca bujorul dragostei, dezvirgin m sufletul cititorului.
drept care sunt gata s pl tesc cu închisoare. Acolo te voi lua Admir popoarele care î i conduc mor ii pe ultimul drum
cu mine s ne iubim într-un tunel de lumin . cu voio ie. Unde sunt amazoanele de alt dat ?
Iar vântul deveni t cut, între ruine umbl umbre. O doamn palid trece prin visul meu, îi optesc, ucide-m
Durerea s-a întrupat în lut i s-a întors în turme sumbre, cu un ultim s rut. Viitorul geme ca o femeie în chinurile facerii.
nici mugetul de val r nit nu se aude, alge-n tremur, Mirosul tutunului, alcoolului, al dragostei - un iad paradisiac.
privesc prin cea r rind, astrul solar strivit de vremuri. Exist ani goi, zile goale, ore goale, dar via a merit tr it .
Dar peste turle i livezi, ghirlande de aur, oarbe, închipuire, Exist femei goale. Du nia este ridicol , prietenia e relativ ,
cum s vezi, iubirea cum ne soarbe? prietenul du manului - cine este el? Euforia dragostei, brusc,
Înfrigurat ca firul ierbii, nici nu se tie când va pieri, tr darea. O, biet Othello, o , biat Desdemona,
dar tremurul, dar sunetul reverberând cu raza de lun totul se rezolva altfel dac se s rutau.
vor duce chemarea de a retr i. Recunosc, mi-e fric de moarte, vorbe. Cum arat sufletul fluturelui? O dragoste de-a sacr
dar mai mult îmi este fric de uitare, atunci m aplec asupra neglijen . Ne-mperechiem cu cea a? Bem i golul din noi.
hârtiei i scriu - „ Nu m uita, iubito” - o simt cum tremur . Trandafirul este un animal s lbatic.
Sunt bolnav de via , sunt bolnav de moarte, sunt bolnav de toate, Suntem slujba i umili ai literaturii, ai fic iunii, nu ai realit ii.
ai prea mult carte, râde un prieten, sunt bolnav de versuri, Mielul este ghiocelul care plânge.
codrule, te legeni , dar mai înainte de oricare boal , Strig tul lupt torului precum strig tele dragostei.
de iubire grav , cardio-cerebral , sunt legat în lan uri, Dac poetul nu este i satyr, plictise te.
vulturul m cat , sfâ iat de via , n-am s mor vreodat . Din castel au plecat st pânii, fantoma bufonului râde în hohote,
Râde ori icare, râsul mi-e prieten, iele m -nconjoar , codrule, pe sc ri se s rut dou schelete. Himera este o femeie
te legeni. pe care numai nebunii o v d i o cunosc.
Din violoncel cre te un copac, copacul are voce, are ochi, Cine î i pierde capul , câ tig în sim uri.
este copacul de dincolo, o iei la vale, dai de el, îi atingi ramurile Râsul nu poate fi înmormântat, numai plânsul.
în t cere, ai venit, spune copacul, aproape c te-am uitat, fii orice, numai iepure - nu. Nimic nu este mai frumos
parc erai mai albastru, nici tu nu ar i prea bine, copacule, ca un sân dezgolit. Nu de moarte m tem, ci de inactivitatea ei.
cân i fals uneori, mi-ar fi pl cut s fii violoncel, zâmbe ti trist, Exist versuri care nu- i g sesc locul, ele se doresc unice.
ui i unde ne afl m, aici este dincolo, nu mai facem ce vrem, nu confund m nebunia cu dragostea, ele sunt prietene.
dac dore ti, poveste te-mi ceva despre tine, ave i copaci Se apropia seara c ilor de for . Locomotiva de argint
pe acolo? Oho, de fiecare copac e spânzurat un suflet, a vârstei a treia. Afroditele aveau apte sâni.
sub fiecare copac a fost z mislit un copil, dar eu nu te cred, A tr i încet, a muri repede i nu invers. De jur-împrejur -
spunde copacul de dincolo, mai bine ai cânta ceva împerechieri i tu visezi. Dac mâine voi muri, voi regreta
la r cina mea de violoncel. nu mai pot s scriu.
34 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
George PETROVAI
lipsea siguran a de sine i curajul...” dicole ale lui Hitler, date cu pu in timp înainte
De altminteri, firea sa timid , care „îl de sinuciderea sa (desemnarea amiralului
agasa întotdeauna când trebuia s discute Dönitz ca succesor al s u i anatema arun-
cu oameni mai capabili ca el”, a favorizat într- cat asupra personajului nostru, la fel ca asu-
o asemenea m sur dezvoltarea în Himmler pra lui Göring), Himmler se pred alia ilor,
a unei fidelit i de câine ascult tor i a unui mai exact englezilor, convins fiind c anglo-
servilism total în fa a voin ei capricioase a americanii de îndat vor îmbr a ideea lui
lui Hitler, încât cu dreptate aprecia Goebbels de-a se uni cu r ele armatei germane,
„nu putea s existe un loc pentru un om doar în acest mod - dup p rerea lui obsesiv
ca el într-o Germanie f Hitler”. - putându-se contracara ofensiva ru ilor i a
Ca orice biografie care se respect (cei bol evismului.
doi autori au scris biografiile detaliate ale Dar cum visele lui sunt ignorate în tota-
celor mai faimo i conduc tori nazi ti), car- litate de englezi, iar el este privit ca o captur
tea de fa caut s ni-l înf eze pe omul de prim rang pentru viitorul Tribunal de la
Himmler a a cum era el în realitate - „un om Nürnberg, Himmler se sinucide cu o capsul
runt, prozaic i plin de platitudini”, care de cianur .
36 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
{tefan DUMITRESCU
Caragiale ]i Dumnezeu
Ia du-te Sfinte Petre i vezi ce mai e pe p mânt de acum Sfântul Petru era cam b trân,
I-a zis Dumnezeu, A luat-o pe potec în sus s ajung la rai,
Ce mai fac noroadale mele -i raporteze lui Dumnezeu ce a v zut pe p mânt
Pentru c prea multe jelete i ipete aud, i mai mult decât toate
m asurze te z ng nitul de arme, i s-a întors s racul Sfântul Petre la Dumnezeu
I-auzi ce bubuie tunurile, i ce mai plâng bietele mame Dar era i mai trist i mai am rât, aproape c îi venea s plâng ,
i bie ii copila i. Piciorul drept îl cam târâia, c nu era sigur pe el deloc
Vezi ce mai fac popoarele lea, i mâna dreapt abia mai inea toiagul...
le aud numai plângând i gemând...
- Bine, Doamne, m duc, a zis Sfântul Petre, oftând, care era Ei, ce e, Sfinte Petre, pe p mânt?, l-a întrebat Dumnezeu,
i a a destul de am rât i obosit. Uitându-se la el foarte îngrijorat,
Sfântul Petru s-a a ezat jos cu mare greutate,
i a coborât Sfântul Petre i trag sufletul, s racul,
i a luat-o el a a cu toiagul în mân . Pentru c era obosit de atâta drum,
Mergea, s racul cât era ziua de mare, Apoi i-a ters o lacrim cu mâna stâng ,
Uneori, când mai întâlnea câte un am rât mai st tea când i-a întors Domnul capul într-o parte,
de vorb cu el, Ca s nu-l vad cum plânge...
Îl întreba ce mai e pe la ei prin sat,
Cine a mai murit, cine s-a mai însurat, Ei, sfinte Petre, l-a întrebat Domnul din nou,
Dac oamenii s-au f cut mai buni, Ce ai v zut pe p mânt, c v d c nu e ti în apele dumitale?
Dac se duc la biseric , dac se spovedesc, Mai a teapt -m , Doamne, num i o âr ,
Când îi era sete se mai oprea pe la câte o fântân , m i îmi trag i eu sufletul,
i se uita lung la ea tiu ce vedea el la fântâna aceea… A oftat Sfântul Petre,
Bine a zis Domnul, privindu-l i oftând,
Câteodat mai înnopta pe la câte un ran Te m i las...
Bun la suflet, care-l mai punea i la mas ,
Ia, omule c tor i m nânc i dumneata, Apoi, Doamne, a vorbit Sfântul Petre într-un târziu,
ai fi obosit de atâta drum, Dup ce a tras o gur de aer în piept mare cât un v zduh,
i d m ce avem i noi, o strachin de f sui, cu o ceap , cu Ce am v zut eu pe p mânt nu este bine,
O bucat de turt ori de m lig , Oamenii, în loc s se fac m i buni, m i milo i,
O b trân i-a dat chiar i o strachin cu zeam de varz … S-au f cut mai vicleni, mai pizma i, mai p to i,
E mult prostie i r utate pe p mânt, Doamne, mult l comie,
Ba de câteva ori Sfântul Petre Mult ho ie, mult du nie…
A înnoptat la marginea unui lan de porumbi,
nu l-a mai ad postit nimeni, a este, a oftat Dumnezeu, l sându- i capul în jos
Ori la marginea unei p duri, de durere i de sup rare,
Cu ma ele ghior indu-i de foame, am râtul de el, a teptam la asta, a mai oftat el înc o dat ,
Dac în ziua aceea nu a avut norocul s întâlneasc un om milos, s-a stârnit un vânt în rai, mai s -l
i punea, s racul, sub cap traista goal , prin care sufla vântul Ia pe Sfântul Petre pe sus,
i se culca pe p mântul gol, Care era prea sl bit de la drumul pe care-l f cuse…
Ca s se înveleasc i el cu bucata aia de cer,
Noroc c adormea pe dat i nu mai tremura de frig. Auzi, Sfinte Petre, a Vorbit Domnul dup ce a oftat de mai multe ori
Uitându-se cu durere la Sfântul Petru ,
Hai, hei, hei i dup ce a b tut el cu piciorul, Da, care este cel mai am rât i cel mai am rât popor de pe p mânt?
i s-au tocit o mie de p rechi car pentru acesta s mai facem ceva...
De opinci, toate rile,
i a stat de vorb cu oamenii prin sate i prin târguri, A, Doamne, a zis Sfântul Petru,
i a stat de vorb cu popoarele, cât a putut i el s stea de vorb , dup ce a oftat i el o dat lung de tot
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 37
a este, Doamne, num i c unchiul lui,
Stolnicul înv at Constantin Cantacuzino, fratele mamei lui
Cel mai am rât i cel mai am rât popor de pe p mânt, Brâncoveanu, unchiul lui, cum ar veni,
De departe este poporul român... L-a vândut turcilor ca s -l pun în locul lui Domn în ara
Româneasc , per fiul s u, tefan,
Domnul când a auzit lucrul acesta a f cut o dat hîîîîîî, Aha ?, a zis Domnul icnind, dup ce a oftat iar lung,
Ca i cum i-ar fi dat cineva cu parul în cap, cl tinând trist din cap,
Ochii i s-au f cut mari în orbite,
i Domnul a r mas a a mult timp cu chipul alungit Bine, dar apoi l-am trimis pe Tudor Vladimirescu
i cu ochii cât cepele, -i ridice la lupt i s -i alunge pe Turci?
Ai, Sfinte Petre, am auzit eu bine sau mi s-a p rut? Ca s poat s î i pun Domni p mânteni.
a e, Doamne, i-a ters Sfântul o lacrim care-i aluneca
i Domnul a r mas a a mult timp cu ochii mari pe obrazul stâng,
privind la Sfântul Petru... Dar a a dup cum tii i Sfin ia Ta, Doamne, c peteniile lui Tudor
l-au tr dat i l-au vândut vicleanului Ipsilante cu grecii lui,
Ba nu i s-a p rut, Doamne, deloc, a oftat iar Sfântul Petru, Care l-au t iat în buc ele i l-au aruncat într-o fântân
Dup ce Domnul mai oftase o dat lung de tot, lâng Târgovi te.
sta este adev rul gol, golu , i unde este tâlharul acesta netrebnic de Ipsilante?
l mai am rât i l mai am rât popor de pe p mânt a scrâ nit Domnul din din i,
este poporul acesta, poporul român, Doamne, Mânios foarte.
i Sfântul Petre a oftat din nou, Unde s fie, Doamne, a oftat iar Sfântul Petru, zace pe fundul
Uitându-se la Dumnezeu cu o mil sfâ ietoare... iadului, b gat pân la gât în smoala fierbinte,
Împreun cu asasinul lui Burebista, cu tr torii lui Decebal,
i cum a a, Sfinte Petre?, i-a revenit Dumnezeu dup mult timp, cu to i tr torii acestui neam nenorocit, Doamne,
i nu l-am dat românilor pe Mihai Viteazul ca s -i uneasc a cum se cuvine...
i s fac din ei
O ar mare i puternic , s nu-i mai calce i pe Tudor Vladimirescu l-au tr dat i l-au omorât?
Al ii în picioare ? s-a mirat Domnul, oftând
Ba da, Doamne, num i c nu au avut grij de el i cl tinând a mare durere din cap...
i l-au l sat pe tic losul acela de Basta s -l omoare, care acum Bine, dar l-am trimis apoi pe B lcescu, un om înv at
zace pe fundul iadului, ca s -i înve e pe români,
Unde îl m nânc i îl chinuie viermii rozând din el... -i lumineze, s le arate calea pe care s mearg ?
A, Doamne, l-au b gat în pu rie la M rgineni, când era un copil,
Bine, dar dup asta le-am trimis un Sfânt, unde s-a îmboln vit
Pe Constantin Brâncoveanu? De tuberculoz , s racul,
i a murit tân r de tot...
Versuri
i a r mas a a împietrit cu ochii mari cât roata carului...
Timp-C#l#tor \n holograme
I. X. Nou -mp ii ascult … Pân dincolo de zare
Printre coarnele de zimbru Printre coarne de berbeci F bici, f urare
Sar de-aici în timpul-timbru - Izvodind t râmuri reci - XV. De pas re cânt toare...
Al t râmului departe Pe mine m-ajung din urm , tor f de vin ,
Unde por i nu-s pentru moarte... Galopând m v d... mâne-voi doar lumin , XX.
Mut -i vremea, stins -i pipa
tor cu int -atins
II. În turm , În care arser m clipa
În zarea z rilor nins
Printre coarnele de taur scând timpul care scurm : i-o f cur m de foc stânc
Nu de vreo spaim de moarte,
Curg de-aici în timp de aur Zimbri i bizoni, licorne Pentru cei care m nânc
Ci de coarne de centaur
Al izvoarelor dintâi Spulber p duri de borne...
M cinate-n mori de aur...
Leg nând flori de l mâi… Doar ambrozie, nectar
XI. Aureolate-n har
XVI.
III. Din Cnossos pân -n Nepal De pelin, pelin amar...
Timpul sfânt, al meu i-al lumii,
Printre coarnele de melc Îl z resc val pe Dedal
Eu l-am rupt din carnea humii...
storn timpul-codobelc În oglinda Atlantida XXI.
În care zorn ie clipa - Scufundând cariatida Timpul sfânt, al meu i-al t u, Pune- i raza pe cântar,
Clepsidra îmi taie-aripa… L-am scos mai presus de Eu... Scap de-al mor ii co mar,
nit din stea în stea
IV. Cu fiece vârst -a mea XVII. Soarelui zâmbe te, Lunii
Printre coarnele de Lun Prin ochean invers v zut ...Printre turnuri de vulcani Tainic înflorind alunii
Mijesc spicele-cunun Pe calea nestr tut : Rustemul de mii de ani Na terii-n eternitate -
i semin ele de timp Îl concasez în secund -
Le-nfloresc doar în Olimp... Salt sacadat din b rbat Fost-am i r mân rotund Timpul st s se dilate,
În adolescent i prunc - Eu-s Timp?...
Himer cu ochii-n Lun ,
V. umbr m arunc
Timpului - mitic strun Lamur -n toate,
Printre coarne de dragon Pân -n rmul cel lalt,
Pe care cânt M iastra tor, eon ce bate
Dezleg timpului cocon - Doina doinelor, albastra...
În alt timp i labirint Galaxii îngem nate?
Firul magic de m tase
Unde nu-i zi i nici noapte,
În Hangzou demult m trase... XVIII.
Doar încerc nate oapte - XXII.
Lacrimi cad, din viu argint, Tr ind într-o hologram ,
VI. Pe floarea de m rg rint, Înscriu bolta-n octogram …
Amurg ve nic de aram
Printre coarnele de cerb Printre coarnele de bour
Sc rând ca mustu-n cram ...
Stele tainice eu fierb Dacii trag direct în nour Din gr un e-ngreunate
i-o str mut pe Mama Geea XII. Sute, mii de mii s ge i Mitic Timp r sar, Cetate,
Tocmai în Cassiopeea... - Cum c zu i pe-aici, voinice ? Stârnindu-i pe fra ii ge i, Faguri gâlgâind în lapte
-ntreab o pitulice... Pe tracii, de-un neam cu ei, Pentru matca ce-n cer scoate
VII. Temu i de lei i de zei... Taine ce au fost i nu se
Printre coarne de centaur - Din galopul pe colnice Întorc decât suprapuse
Retez capul de balaur zui moara scânteind, XIX. Peste r u i peste bine -
Al timpului nepereche - Luminând i m cinând Ugerul, de ploaie greu,
Orb, olog, f ureche... drumul instantaneu Gheizere-n stup i-n albine
Frunze de porumbar acru, La puhoaiele de aur Roind în lumine line…
VIII. Gr un e din timpul sacru... Botezând grâul centaur
Printre piscuri de vulcani XXIII.
Hora mea de mii de ani Care bate din copit Mu Luna din Centaur,
XIII.
O tr iesc într-o secund : i ne scap de ispit ... Vremuind solzii tezaur:
De sub frunza de pelin,
Zvâcnet mut, canion-und ... Coroana de rug i spin La cap t de curcubeu - Pe unde-mi umbli, Balaur,
Lic re doru-n suspin... Carele trosnesc. Doar eu Vame la v mi nev zute
IX. -ntorc i m rog mereu: Ce se cer mereu durute
Printre coarne paradox XIV. i-n vârtejuri str tute?...
Gemenii dau pe un os Doar Ileana Cosânzeana Vino, ploaie, de ne ud
Viitor b rbos, himeric, iastre-i deschide geana, Timpul sacru-n nesecund , Zbor al meu i-al tuturora,
Venind din trecutul sferic... Din cosi e floarea-i cânt , Timpul zbor, Timpul zburare Cre te-n mine aurora...
40 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Poeme
Julia May adormit Vara
O problem de vârst
Stol de vise-i zboar peste cas
ianjeni v rateci urzeau Insula devine mai mica
Casa ei f ferestre
cuib ri i în alcovuri de stânc Insomniac -i caut malurile
Casa ei cu u i ferecate Casa ei,
Erau sub un castron de sineal Pe h i virtuale i satnavs
la r scruce de drumuri
i g lbenu - p mântul plutea
Între paranteze de timp
plesnind în lumina acut Cerul este greu de mânie
Stol de t ceri îi trece peste cas . umbre de aur prin bolovani Furtuni mici... furtuni mari...
În întuneric lipitori Scorpioni i opârle înotau la soare Vin i dispar cum se-ntâmpl
Iau cu asalt du umele printre cactu ii care trosneau în spa ii
Me terite din lemn plutitor O libelul disp rea spre Palatul din Stânc ,
Cu anotimpurile adun
i coaj din ou stricate argint scrijelit pe-o t bli de cer
Amintiri f sens
Greierii se sc ldau pe boabe de ienup r
Pa ii lui t cesc scândurile. Prea intime s le dezv lui
Crengi rupte, m rgele din turcuoaze
În iatacul cu pian
îngânau melodii ofilite Satul meu se tot mic oreaz
Chei sâcâie zgomote
Frunze opteau despre legende Cunosc mai multe locuri ca înainte
prind -n gheare vidul
în imagini din nisip invizibil - i mai multe nume din cartea de telefon
Între pere ii fereca i.
ip t de p ri într-o tocan de suflete
fierbeau suspendate în ocrul torid. Toate orele mele de azi i de ieri
La mijlocul verii
Devin din ce în ce mai mici
Uleioas i calm -i c ldura Oglinda cu Vise
Pân când devin o pat la orizont...
Înf at pe suprafa a m rii
La Southwold, punctul cel mai din est al Angliei Volume lucioase dormeau La rm
legate în piele de zimbru
Coloane de ezlonguri în dulapuri pe pere i de himer rugineau râuri în r sf
Întrerup tumultul torid al litoralului tapeta i demodat De-a lung de nisipuri albastre
Ce onduleaz in culorile m rii de Cucoana Elisa o preumblare lunar
Traversând razele soarelui Cavaler naviga prin hârtii În epenite gr mezi
Dantela roz etaleaz modele, i trofee câ tigate la baluri din lemn împletit
Unde pesc ru i cascadori decupeaz aerul Îmbr cat în beige, mo ia t cut înserate în or uri de frunze
la masa de lucru cioplit -n stejar Pe plaj -n arcuri
Pe chei, ceasul în form de baie
Cu ochii sc lda i în antice tomuri - dune m runte, dune uria e
Sun ora întreag i jum tatea
scoal peste obiecte spartane înfrico ate la Nord
Ro i propulsate în sunet de ape.
sufletul ei se leg na lunatec de-o Cetatea-n ruin
Nu-i r gaz pentru m micile îmbr cate de candelabrul pestri de Murano O alt zi, o alt noapte
În culori de azur i fructe r scoapte. Se ascundea prin dulapuri
Mici r sf i se ghiftuie cu ap la ghea îndesate aliniat cu dulce uri În maquis ar ari
de vi ine r scoapte din pomi se petreceau la mal tulbura i
Epuiza i pe ezlongurile deschise
din gradina cu muzic Abalone absconse
rba i, femei i copii se dedic siestei
a Domnului Ion în nisipuri albastre
Când bolta cereasc se-nro te zglobie
Ferecate-n mintea ei cea albastr Dreptunghiuri din lemn
Pentru umbrele-n mi care si valurile ascunse o curte r corit de suflete pierdute - chinuit
Totul este ca mai-nainte; de-a lungul digului Unul câte unul la zaruri i c i erau reazem i int
Pescari amatori cerceteaz dep rtarea în ora ul himer cu ibisului conturat
râul Negel îmbufnat ciugulea în or ul
În labirintul de oameni, femei i copii
în înc perea unde intrau i ie eau din frunze
Întin i pe ezlonguri cu modele animaliere
în galop persoane apretate pe a , Bol i sprijineau dune
Ceru- i în lbe te albastrul de sineal
oarbe cu mâini efemere, runte pe plaj
Se odihnesc sau cump fantome electrice la por i de Cetate-n ruine trecute
le ele, lop ele i pe te cu cartofi - sc rici adormi i O alt zi dinaintea turnurilor,
i se ap de pesc ru ii-n viraj în lumi ferecate o alt noapte
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 41
George Liviu TELEOAC~
insula tracic Thassos, aflat cu Vi-Vl sul ( rostit, azi, Pe crestele Carpa ilor, acolo
rificator sau al me terilor fierari, bogatele sale mine de aur la v r- )19. Pentru c dacii i unde î i aveau s la ul marii
reclam aceea i origine valahic . sarea în Marea Egee a râului bul- ge ii vorbeau aceea i limb , Be- preo i-regi ai geto-dacilor, s-a
Dar fertila i bogata vale a resc Mesta17. Beleisis este teonim geto-dac, iar preferat forma cu B final, Be-
Dun rii de Jos, numit , în Cartea Or, în acest larg areal tracic, ca form prescurtat a sintagmei seleB, rostit sonor Ba-saraB,
ilor, ara Ha-Vilah (Fc. 2, 11- dominat de la nord la sud, de teo- teonimice Be(leisis)-Beleisis, se adic apelativul originar pentru
12), adic Valahia, continua s nimele care s-au constituit pe cla- dovede te a fi identic cu sintag- Sarabii i Basarabii no tri. Ca do-
reverse, asupra Peninsulei Bal- sica structur de consoane MLC, ma teonimic arhetipal Vilah- vad c structura de consoane
canice, noi i noi valuri de valahi, a ap rut, în mod firesc, i teoni- Vilah. Faptul acesta este esen ial SLV sus ine formarea denumi-
numi i în form prescurtat ahi, mul Zamolxe. Forma originar i justific pe deplin ideea c rilor referitoare la regalitate, nu-
respectiv ahei. ZA-MOLC-SE devine de necon- geto-daci au fost monotei ti în mele cnejilor români Seslav
Aheii care s-au stabilit în testat, dac avem în vedere faptul calitate de adoratori ai Unicului (1080-1090) sau Mislav (1241) i
Atica i în Corint au venerat ace- Za-Molxis i Ge-Beleisis sunt Zeu Arhetipal, desemnat prin succesorul s u Seneslav (1247-
la i mare zeu valahic al spa iului cele dou nume, care au coexis- sintagma teonimic arhetipal , pe 1272), includ forma -slav, cu toate
de origine, dar pentru a-l invoca tat pentru una i aceea i mare care tot ei au creat-o. În secolul documentele maghiare stipu-
printr-o sintagm nou , impus zeitate a geto-dacilor, dup cum V î.Cr., Herodot ar ta f echi- leaz originea lor valahic . În ju-
de noua lor patrie, l-au redenumit ine s precizeze Herodot18. Dat voc c : „Dup câte tiu eu din rul României, al i regi i sfin i au
Zeus Meilichios, urmând uni- fiind transformarea legic B M, cele auzite la Dodona, înainte purtat nume care con in struc-
versala descenden fonetic trecerea numelui Beleisis, în va- vreme pelasgii aduceau tot felul tura -slav, -slau sau -slaus.
V(B) M, frecvent , mai ales, în rianta sa Meleisis, se reg se te, de jertfe, în ând rugi zeilor, În mod similar, aceast meta-
dialectele tracice, dup cum a în mod obligatoriu, numai în for- îns s -i dea vreunuia din- forizare de tipul Dominus et Deus
ar tat Paul Kretschmer, specia- ma Za-Molxe, de la care au deri- tre ei porecle i nume, deoarece poate fi extins la întreaga arie
list în limbi pre-helenice. vat toate celelalte forme. nu auziser înc de ele.” 20. Or, indo-european pentru a explica
Cinstirea lui Zeus Velchanos, Din nefericire, mai mul i au- de porecle i f de nume, formarea unor cuvinte ca: Voi-
redenumit Zeus Meilichios în tori de prestigiu au ignorat carac- pelasgii21, un alt etnonim generic Vod (cuvânt geto-dac22, înrudit
Atica i în Corint, a l sat vestigii, terul legic al treceri B M, l sând pentru triburile trace, nu i-L cu teonimul Wai[de]-Wut 23),
unele foarte vechi. Printre ele i în urma lor numeroase polemici, puteau imagina decât pe Unicul Volh-V ( aman rus), Vesco-Vo,
arhaicul aerolit piramidal13, din care încurc drumurile lumii spre Zeu Arhetipal. A adar, aveau un devenit Posco-Po i episcop sau
vremea pietrei nefinisate, adorat adev rurile sale fundamentale. singur zeu, deci erau monotei ti. bishop, Chlodo-Vech zis Clovis,
ca întruchipare a lui Zeus Meili- Cu o neglijen similar , a fost Pe temeiul faptului c , pân dar i BurVista (Vol-Vlista) sau
chios i, separat, un altar consa- citit i numele lui Ge-Beleisis, în în epoca cre tin , orice condu- Decebal (Dece-Val)... etc., referi-
crat acestui zeu, pe malul râului manuscrisele lui Herodot. Unii tor de neamuri era considerat toare la institu ia conduc torului
atic, Kephisos, din vremea legen- dintre autori au considerat c ini- Dominus et Deus, adic St pân sau la nume de conduc tori.
dar a lui Tezeu14, vestigii care iala teonimului ar reprezenta fo- i Dumnezeu, cu în elesul c st - Adoptate, mai ales, pentru a afir-
au mai putut fi v zute, i în seco- nemul G, iar al ii au crezut c ace- pânul este ca un dumnezeu pen- ma investitura sacr a celui de-
lul II d.Cr., de meticulosul geo- ea i liter ar indica fonemul N, tru supu ii s i, numele Unicului venit dux sau rex, aceste nume
graf Pausanias. Provenit din de unde i multa pierdere de timp Zeu Getic, Be-Beleisis, poate fi se explic firesc ca metafore por-
anul 417 î.Cr., a mai fost inven- cu comentariile unei posibile an- considerat matrice pentru ape- nind de la prolifica sintagm
tariat i statuia, în marmur alb , tinomii de tip fârtat-nefârtat. lativul „basileu”, apelativ arhaic, teonimic arhetipal Vilah-Vilah
a lui Zeus Meilichios, comandat În fond, cele dou moduri de care a f cut carier parcurgând sau Valac-Valac, creat de marea
sculptorului Policlet, pentru a citire erau mult prea diferite, pen- drumul de la în elesul de condu- civiliza ie a vlahilor [numi i i
purifica locul, unde demosul dez- tru a nu se b nui c litera respec- tor tribal pre-homeric, la cel de volsgi sau pelasgi] în leg tur cu
uit al Argosului a ucis contin- tiv trebuia citit din alt pers- împ rat al Imperiului Bizantin. ideea de râu, râu care în matricea
gentul celor o mie de persoane pectiv , adic din perspectiva Urmând aceast ra iune, care noastr armâneasc se exprim
înarmate15. ionian , obligatorie pentru ori- are în vedere faptul c st pânul prin cuvântul AVLAKE, aflat în
Cu o existen îndelungat , ginalul operei lui Herodot, origi- este ca un dumnezeu pentru su- uz i ast zi.
prelungindu-se din secolul VI î.Cr. nal care era ionian. Or, specific pu ii s i, conceptul de condu- Fiindc , spre deosebire de fi-
pân în epoca roman , a fost ve- pentru alfabetul ionian de pe tor a fost asociat metaforic cu in a uman , râul este atotputer-
nerat , în Istmul de Corint, zei- coasta de vest a Asiei Mici, ideea de Dumnezeu, dar noua de- nic, atoated tor i etern, ca i
tatea Melikertes16, care recon- acolo unde a tr it Herodot, la Ha- numire trebuia s aib propria sa un dumnezeu, ideea de dumne-
firm importan a omniprezentei licarnas, pân la vârsta de 37 de individualitate. În acest scop zeire s-a putut exprima prin sin-
structuri tracice de consoane ani, este litera digama pamphi- substantivul (semnificantul) re- tagma AVLAKE-AVLAKE, res-
MLC, evident într-un mare nu- lic , care coincide prin form cu feritor la conduc tor s-a n scut pectiv Volko-Blake, redat ini ial
r de teonime. Aria lor de r s- ini iala scris a presupusului prin modificarea substantivului prin hieroglifa numit Stindardul
pândire o jaloneaz foarte bine Gebeleisis din originalul, redactat propriu Be-Beleisis. Or, unul din Dacic i ulterior Draco sau Dragon.
Herodot, care, în sud, a vizitat la în dialect ionian. procedeele utilizate pentru a crea În leg tur cu marea impor-
Tyr, în Fenicia (a se în elege Fe- Citit , cel mai adesea prin fo- noi semnifican i este anagrama- tan a Dragonului, creat pentru
licia, adic Valacia) - Libanul de nemul Wau, litera digama repre- rea, a a cum a fost anagramat cel a reprezenta sintagma teonimic
azi - templul din secolul XXVII zint în dialectul ionian fonemul de al doilea termen al sintagmei arhetipal Volko-Blake, vom mai
î.Cr. consacrat zeului Milk-Qart V sau B. A adar, numele înscris Be-Beleisis, care a devenit Be- ar ta c primul nume al lui He-
Thassianul, identificat cu Her- de Herodot pentru zeul getic se sieleB. Dar B=V, fapt pentru care rakles, Hercle la etrusci, a fost
cule, iar în nord, a v zut templul cite te Be-Beleisis, teonim sus- cuvântul nou format devine Ba- Alkaios24, care este tot un Volko,
de origine al Thassianului, din inut pe deplin de hidronimul sileV, respectiv Basilevs.
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 43
rial, originea lui se refer la etni- Tafelband: Die Reliefs des Ersten
dar f V, adic un Olkoios. Pen- citatea illiro-trac , adic Blaco- Dakischen Krieges, Tafeln 1-57,
tru alte denomina iuni Olkoios Blac , transpus în heraldic Verlag von Georg Reimer, Berlin
1896
devine Lokoios, de unde i epi- prin cei doi corbi negri alipi i dor- 7. G.L. Teleoac , Zeus i Drago-
tetele arhaice: Lykaios pentru sal, a a dup cum indic i dra- nul dacic pe Columna lui Traian,
Zeus i Lykios pentru Apollon, pelul de stat al Albaniei care n-a Revista Nou , Anul V, 7(40)/2008,
mereu înso it de corbul, a c rui fost niciodat o putere imperial . p. 17-18
unic menire, în heraldic , a fost Pe urmele acestor simboluri 8. Alexandru Mih il , Despre nu-
mele dumnezeiesc Iahve, în revis-
reprezinte culoarea neagr , dominate de asocierile Lup- ta „Studii Teologice”, Seria a III-a,
culoare denumit Black în epoca Corb sau Corb-Corb, care mai Nr. 1, ian.- martie 2007, Bucure ti,
arhaic , iar ulterior - apar i în form simplificat , nu- p. 27-43
întunecat, în limba greac . A a- mai sub form de Corb28 sau nu- 9. George Dumézil, Zeii suverani
dar, în simbolistic , Volc-ul, adic mai sub form de Lup sau de ai indo-europenilor, Ed. Univers
Lupul, dar i Black-ul, adic Ne- Enciclopedic, Buc., 1997, p. 200
Câine (vezi Guinefort29) se ajun-
10. Émile Benveniste, Origines de
grul, tot pe Vlahi, zi i i Blaki, îi ge la originea valahic asumat la formation des noms en indo-
reprezint . Când vorbitorii sau de c tre toate neamurile, mai européen, Paris, 1962, p. 3-22
scribii au renun at, din comodi- vechi sau mai noi, ale Europei, 11. M. Eliade, Dacii i lupii în De
tate, la prima liter au ap rut epi- se ajunge astfel la temeiul spiri- la Zalmoxis la Genghis-Han, Ed.
tetele Lykaios sau Lugaios. tual al unit ii sale. tiin ific i Enciclopedic , Buc.
1980, p. 23
12. B. C. Dietrich, The Origines of
greek religion, Ed. Walter de
Gruyter, Berlin, New York, 1974,
p.15-16
13. Pausanias, torie în Grecia,
Cartea II, 9(6)
14. ibidem, Cartea I, 37(3)
15. ibidem, Cartea II, 20(1)
16. ibidem, Cartea II, 1(3) i Nota
adar, s primim cu încre- 7, de la p. 524, Vol. I, Ed. tiin-
dere, ca pe un bun spiritual co- ific i Enciclopedic , Buc., 1974
17. Herodot, Istorii, Cartea a II-a,
mun, restituirile Noului An 2012, EUTERPE, Capitolul XLIV
aflat sub patronajul Dragonului 19. Herodot, Istorii, Cartea I,
de Ap , a c rui modera ie ne in- CLIO, CLXXIV, în edi ia Minerva,
vit la o larg implicare pentru a Bucure ti 1984, la p.69 cu Nota de
recepta critic noile solu ion ri, pe la p.591
20. ibidem, Cartea a II-a,
care nu ni le impune, ci ni le pro-
EUTERPE, Capitolul LII
pune, pornind de la nepieritoa- 21. Wikipedia, Pelasgians, http://
rele repere arhaice cu atestare en.wikipedia.org/wiki/Pelasgians
Un „Lugaios” este i zeul cert : avlake (balaha, în sanscri- 22. Ion Mugioiu, Elve ia 2006,
celtic Lugh 25, la origine tot un ), Ha-Vilah, Velchanos, Vulca- Pledoarie pentru limba român ,
(B)Lach, cu numele provenind de http://www.agero-stuttgart.de/
nos, Valac-Hilyah (în Rig-Veda),
REVISTA-AGERO/ISTORIE/
la aceea i unic sintagm teo- Walh-ala sau Volsgi (mun i în Pledoarie%20pentru%20limba%
nimic arhetipal , motiv pentru La iu, zi i Vosgi în Alsacia sau 20romana%20de%20IM.htm
care a i p strat în reprezentarea Basci în Spania). 23. Magnusen Fino, Priscae
sa negrul corb, semnul pentru Bibliografie veterum borealium mythologiae
Black. Dincolo de orice alte expli- 1. G.L. Teleoac , Un fals intolera- lexicon, HAVNIAE-SUMTIBUS
bil în „Legenda aurea”, în revista LIBRARIAE GYLDENDALIA-
ca ii improvizate cu naivitate, ze- NAE, p.336-337 i 867
electronic AGERO, rubrica
it ile-lup sau înso ite de cu- Istorie, http://www.agero- 24. Victor Kernbach, Dic ionar de
loarea neagr , î i afirm filia ia lor stuttgart.de/REVISTA- AGERO/ mitologie general , Ed. tiin ific
nemijlocit cu Stindardul Dacic, ISTORIE/Un%20fals%20intolera- i Enciclopedic , Bucure ti, 1989,
numit azi i Dragon. bil%20in%20Legenda%20Aurea% p. 220
20de%20Teleoaca.htm 25. Wikipedia, Zeul Lugh, http://
Prin valorificarea critic a da- en.wikipedia.org/wiki/Lugh
2. G.L. Teleoac , Stindardul dacic
telor furnizate de mitologie, con- sau heraldica str mo ului Vârco- 26. Wikipedia, Zei e http://
tinu s apar noi reprezent ri lac-Întemeietorul, revista www.goddessmyths.com/
plastice ale zeit ilor înso ite de PAIDEIA, Nr. 2/2002 Samovila-Yemaya.html
tandemul Lup-Corb, ca mod de 3. G.L. Teleoac , Stindardul dacic 27. Wikipedia, Odin, Wotan,
i falera de la Surcea, jude ul http://en.wikipedia.org/wiki/Odin,
a exprima sorgintea lor sacr , în http://saxons.etrusia.co.uk/
Dar privind la cei doi corbi Covasna, rev. R CINI,
rela ie direct cu hieroglifa saxons_wednesday.php,
Nr. 11/2011
dacic numit , azi, Dragon. de pe um rul lui Odin, nu putem 4. Whitney Smith, Les Drapeaux, 28. Wikipedia, Mitologia corbului
Cele patru imagini care ur- rezista tenta iei de a-i rea eza a travers les âges et dans le monde în http://en.wikipedia.org/wiki/
meaz fac parte dintr-un ir re- spate-n spate, pentru a ar ta ori- entier, éd. Fayard, 1976, p. 61 Common_Raven
marcabil, care include i repre- ginea i semnifica iei acelui 5. Vasile Pârvan, Getica, Bucu- 29. Wikipedia, Holy Dog and
re ti, 1982, p.293 Dog-Headed Saint, http://
zent rile de sfin i cre tini cu cap simbol numit acvila bicefal . www.beyond-the-pale.co.uk/
6. Conrad Cichorius: Die Reliefs
de lup.1,26,27. Chiar dac a devenit semn impe- der Traianssäule, Erster dogsaints.htm
44 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Carmen SCHMIDT
(Germania)
Cristina B_NDIU
Sub semnul
Iubirii
Uneori, preaplinul tinere ii O asemenea expresie i-a g - vrei s tr ie ti..., iubirea e Uni- mi-o va întoarce întreit). Iubirea
care descoper pentru prima dat sit drumul spre lumin prin vo- versul, iar tu e ti axa lui... cap astfel noi conota ii, se îm-
iubirea - acea iubire situat dea- lumul Aninas al tinerei Anamaria Uneori, iubirea e prea grea bog te, se spiritualizeaz , de-
supra oric rui fapt cotidian - î i Aluculesei, volum ap rut la Edi- ( acoper cu p mânt i, ca vine ve nicie ce r mâne în minte
cere dreptul la întrupare în cu- tura Cadrelor Didactice, în 2012. fie sigur, planteaz un copac i în suflet, ruindu- i puterea
vânt. Iar foaia alb , departe de Fiecare dintre noi se poate numi exact deasupra mea, deasupra zbori, cân i… ui i de ur
ochii prea lucizi, prea critici, aninas - rturise te cu gravi- inimii mele pentru a nu putea i durere, prive ti înainte i
prea... prozaici uneori, ai lumii, îi tate autoarea - dar s nu uit m evada de acolo din adâncuri), nu înapoi, zâmbe ti i s în-
ofer spa iul de care are nevoie orice raz de soare ne poate prea ame itoare, i vezi cum a mai tinzi mâinile spre speran …
spre a prinde via , spre a se face s înflorim i s ar m zut o stea de pe cerul albastru, Astfel, volumul se transfor-
umple de seva d toare de via lumii frumuse ea inimii noastre. noi aripi au fost înfrânte, la- într-un manifest al încrederii
a sentimentului din care a luat E izolarea lui Anin, ce a venit crimi nevinovate izvor sc în în puterea iubirii de a transforma
na tere lumea, devenind - astfel dintr-un trecut necesar, un tre- Univers. Înve i c ti liber oamenii, de a-i face mai buni, mai
- expresia viselor, speran elor, du- cut sp lat cu lacrimi i cu dure- doar atunci când po i înfrunta îndr zne i, mai... liberi. Pentru c ,
rerilor i împ rilor ce definesc re, înlocuit cu iubire pentru di- întunericul, atunci când te po i rturise te autoarea, i acest
dragostea. vinitate. ridica la cer s strigi c Soarele volum s-a n scut din Iubire: iu-
Poemele, în proz sau versuri, e al t u, visând la aripile în- besc sufletele ce nu- i doresc s
sunt grupate pe trei axe tematice gerilor te po i pierde printre vise, decad în ceea ce putem numi
(Din trecut, Prezent i viitor, ...nu po i trece prin via stri- materialitate/…/ iubesc ino-
Spre divinitate) care par s sur- gând c tu nu te temi de nimic… cen a celor ce nu- i opresc vi-
prind treptele pe care urc su- Apoi... descoperi c ziua s-a sele din zborul împlinirii. Iar
fletul unei adolescente ce des- dus, iar eu am r mas i am ars Iubirea nu poate fi descoperit ,
coper cu inocen , candoare, pân la r cin , m-am trans- asumat , tr it decât tr ind prin-
surprindere, fascina ie, durere... format într-un pumn de cenu tre oameni, c rora foarte tân ra
iubirea con ine, în ea îns i, pe care vântul a împr tiat-o pe noastr autoare le mul ume te,
mult prea mult triste e, c tris- apa unui lac… în final: le mul umesc c m-au
te ea treze te în tine dorul de Rena terea din cenu , ase- cut s simt, s iubesc, s suf r,
moarte i lini te, dar c ... dincolo menea unei noi p ri Phoenix, plâng i s zâmbesc, le mul-
de lacrimi se nasc speran a, se face în final prin credin ( tiu umesc c m-au f cut s fiu om,
visele, curajul de a zbura. i to- îns ce înseamn A CREDE./…/ m redescop r ca fiind cre-
tu i...iubirea e totul în via ..., Cred în viitor, cred în El, cred ia lui Dumnezeu, venit aici
condi ia vie ii e s iube ti dac iubirea pe care Io d ruiesc în ziua lui Anin.
Liviu-Florian JIANU
alt parte, l-au sus inut cu toate
mijloacele pe Churchill i „Par-
tidul r zboinicilor” din Marea
Britanie, cu organiza ia Focus,
pentru a înl tura nazismul.
Cei care încercau o solu ie Dispozitive de t#iat
timpul \n patru
pa nic pe continent au fost în-
cet, dar sigur, marginaliza i. Pe de
alt parte, Iosif V. Stalin, un con-
duc tor mult mai radical i mai
clarv tor decât Hitler s-a folosit
de „contradic iile din lag rul ca-
pitalist” pentru a „arunca în aer Omul este un Dumnezeu muritor. Omul merit tot binele care nu i se cuvine.
Europa”. Atotputernicia, ca i neputin a, sunt forme ex- i muribunzii sper ...
Atât Vladimir I. Lenin cât i treme de handicap. i de ce Universul nostru nu ar fi, în fond, într-
urma ul s u erau convin i c du- Nu tiu ce a fost mai important pe p mânt, un alt Univers, o simpl gaur neagr , care a
un al doilea r zboi mondial, înainte de a m na te eu. înghi it cu l comie atâta materie, încât punctul ei
clasa muncitoare „va rupe lan u- Exist oameni care nu mint niciodat ; se în eal . infinitezimal, a explodat, i acum, se dilat ?
rile”, va prelua puterea, ca în Ru- Arunc plasa gânguritului, în minte, i pescuiesc Exist legi imuabile care, prin modificarea
sia, dup Primul R zboi Mondial gânduri. infinitezimal a unei singure ipoteze, devin
i va realiza idealurile pansla- Într-un nou n scut, literele alfabetului înc nu ridicole...
viste, panortodoxe i mai mult au murit. ***
decât atâta - dictatura proletaria- Caut , chiar dac nu g se ti nimic; poate vei fi
tului va înl tura exploatarea omu- sit... Nu ai nevoie de nimic, ca s fii un nimic.
lui de c tre om în toat lumea! Nu te juca cu focul; este suficient s îl aprinzi în *
Polonia i România erau folo- locul nepotrivit… Omul poate tr i f niciun Dumnezeu;
site în aceast criz ca pioni de Nu este nevoie s faci focul ca s ias fum; este Dumnezeu nu poate tr i f niciun om.
sacrificiu, atât de imperiali tii oc- destul s ba i covoarele… *
cidentali cât i de kominterni tii La omul s rac, chiar dac trag boii, crap oi tea Nu ai nevoie de nimeni, ca s fii un nimeni.
de la Moscova. Polonezii erau carului. *
folosi i ca atacatori la r zboi de Nevoia îl înva pe om. Dar ce anume îl înva , Nu urina i niciodat împotriva vântului; Dac nu
tre Churchill. alege omul... ti i din care parte bate vântul, nu uita i c
Viorel Tilea, ambasador la Toat via a lui, co marul lui Petru era s aud vântul bate întotdeauna dinspre ef, spre
Londra, se plângea de un dictat cântând un coco ... dumneavoastr .
german fantom , o dezinformare. La câ tigarea alegerilor, a intrat în partid întreg *
Un discurs al generalului Halder, poporul. La sfâr itul mandatului, au mai r mas în gândesc c dac Dumnezeu ar participa la
fabricat în laboratorul de dezin- partid numai caracterele. Adic , nimeni. alegeri, ar fi ales pe via ...
formare Focus cu scopul de a a- To i trandafirii poart numele trandafir, toate *
grava criza, este considerat i azi lalele poart numele lalea, to i teii poart numele Este adev rat c nu exist p dure f usc turi,
ca autentic, chiar de c tre ger- dar ce foc bun se face cu ele!...
mani. *** *
a c nu-i de mirare c pe Cel mai teribil du man al convingerilor Decât un geniu al prostiei, mai bine un prost al
internet, la Sec ia „Istorie: min- trânului care sunt, este tân rul care am fost. geniului…
ciuni i falsuri” a Ministerului În tinere e, aveam numai convingeri. Ast zi, am *
Ap rii Rusiei, Sergej Kovalijev numai îndoieli. - Ce este o vorb de duh?
ar ta recent c vina izbucnirii Filozofia iubeului: dac nu iese niciun ghe eft - O vorb care moare, ca toate vorbele, dar nu î i
zboiului în 1939 este a Poloniei, dintr-o revolu ie, m car s ias un mic profit duhul...
care a refuzat „cu înc ânare” dintr-un r zboi. *
cererile moderate germane. Megauniunile sunt pentru na iuni ceea ce este - Ce deosebe te un prost, de un geniu?
În acest context este firesc ecumenismul, pentru religie. - Opera.
ca antisemitismul, punerea la în- Nimeni nu tie mai bine decât un olog ce *
doial a Holocaustului, e san- minunat este s alergi. Ipotez : i nesim itul simte.
ionat în mai multe ri de lege. Sângele ap nu se face: r mâne o et. Concluzie: Nesim itul are un sim nesim it, în
Aceea i politic se va practica Prima i cea mai mare calitate a unui suporter, plus.
i în Rusia lui Putin, care nu mai este s suporte. *
vrea s accepte „minciuni i fal- Unii oameni iau via a în piept, al ii, de piept. - De ce este mai puternic mila, decât dreptatea?
suri”. De aceea vinova ii vor fi Sunt un om comod: convingerile i munca m - Pentru c las de la ea...
pedepsi i - a a prevede un pro- incomodeaz . *
iect de lege - cu închisoare de la Nu dau nevasta din mân pentru p rica de pe - Care este cea mai în eleapt floare?
3 la 5 ani. gard. - Floarea de „nu-m -uita”...
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 49
Ion C. HIRU
A fi patriot...
Motto: „Cine bea ap din pumni streini, nu se satur niciodat ” (Anton Pann)
Patriotismul, iubirea de ar , este sentimentul cel mai înalt, care în- muncit, au luptat i au murit p rin ii no tri. Ridica i-i în sufletele
nobileaz sufletul i ridic pe oameni deasupra fiin ei lor trec toare. voastre un altar de ve nic dragoste”.
„Patriotismul, spunea Emile Faguet, este s tatea popoarelor. Numai Caracterul românului, sufletul s u nobil, a fost descris astfel de
popoarele bolnave nu-l au”. Dragostea de ar înseamn sentimentul marele Alecsandri: „Mie mi-i drag Românul i tiu a pre ui bun ile
nobil, puternic, ce exprim leg tura dintre individ i patria sa. Vorbele cu care l-a d ruit natura. Mi-i drag s -l privesc i s -l ascult, c ci el
poetului „Cânt rii României” sunt edificatoare. „Patria, spune Alecu e simplu i frumos în înf area lui, c ci e curat, în elept, vesel i
Russo, e aducerea-aminte de zilele copil riei... coliba p rinteasc cu poetic în graiul s u. Îmi plac obiceiurile sale patriarhale, credin ele
copacul cel mare din pragul u ii... dragostea mamei... pl smuirile sale fantastice, dan urile sale vechi i voinice ti, portul s u pitoresc,
(nevinovate) ale inimii noastre... locul unde am iubit i am fost iubi i... cântecele sale jalnice i melodioase i, mai ales, poeziile sale a a de
câinele care se juca cu noi... sunetul clopotului bisericii satului ce ne armonioase”.
veste te zilele frumoase de s rb toare... zbieratul turmelor, când se Tot referitor la popor, Alexandru Vlahu afirma: „Poporul nostru
întorceau în amurgul serii de la p une... fumul vetrei ce ne-a înc lzit e înc sub spaima primejdiilor pin care a trecut. El nu-i strâng tor,
în leag n, în ându-se în aer... barza de pe strea in , ce caut duios pentru c a strâns de mii de ori i de mii de ori a fost jefuit; el nu-i
spre câmpie... i aerul, care nic ierea nu este mai dulce...” încrez tor în dreptatea i rânduiala omeneasc , pentru c mereu s-
Iubirea de patrie nu înseamn ur împotriva altor neamuri, dar nici a încrezut i mereu a fost în elat, i de oameni, i de soart . El e
iubirea altor popoare mai presus de poporul t u. Adev rate sunt vor- acum, bietul, ca un copil b tut, un copil bun, blând, înzestrat cu ce-
bele fostului pre edinte al SUA, Roosevelt, spuse cu peste ase decenii le mai alese însu iri - comori ascun-se dorm în sufletul lui, ca i în
în urm : „Omul care iube te celelalte ri în acela i grad ca pe a sa, mântul în care tr ie te - i în ziua când, înseninat i trezit la ade-
este v tor societ ii, ca i b rbatul care iube te celelalte femei rata via , va fi chemat s i le arate, nu va fi popor pe lume mai
cu aceea i dragoste ca pe a lui proprie”. Patria, pentru noi, românii, cuminte, mai generos i mai de isprav , ca poporul românesc”.
este munca str mo ilor no tri, amintirea faptelor i gândurilor lor, mo- Cât adev r scoate la iveal aceast scriere a c rturarului patriot!
numentele r mase de la ei, mun ii seme i i v ile încânt toare, câmpiile nu crezi, popor român, c ast zi, cei peste o mie de oameni (ce au
noase, Dun rea albastr i Marea cea Mare, „Balada” lui Ciprian strâns averi cât s le ajung pân la al nou lea neam), nu vor fi nevoi i
Porumbescu, „Doina” lui Eminescu, „Rapsodia” lui Enescu, „Poarta dea înapoi, fie lui Dumnezeu, fie neamului acesta, „copil b tut”, bun
rutului” s pat -n piatr de Brâncu i i multe, multe altele. i blând, dar care se va trezi i va trebui s lupte pentru dreptatea lui.
Peste tot sunt umbrele str mo ilor no tri. O cruce din cremene, o Crede i c este vreo deosebire între pre- edin ii - mini tri care con-
cetate din care au r mas doar ni te ziduri n ruite ne aduc aminte de duc ara i poporul care, cu munca mâinilor i a capului, lucreaz la
faptele viteje ti ale str mo ilor. O m stire sau o bisericu ne aduc prop irea patriei? Nicio deosebire. Atât numai, de preocupare, de în-
aminte de voievozii iubitori de ar , pere ii Sarmizegetusei, l sa i ast zi deletnicire. Meritul conduc torilor, de fapt îndatorirea lor este de a
în plângere total , ne aduc aminte de Marele Rege Decebal i de Imp - asigura locuri de munc oamenilor, munca dezvolt energia i este
ratul Traian. Toate constituie falnice amintiri. Barbu t. Delavrancea leacul împotriva patimilor, împotriva ie irilor în strad , a violen elor, a
spunea c „Patria nu e p mântul pe care tr im din întâmplare, ci e rs rilor de sânge, a jignirilor i a plec rii a aproape trei milioane de
mântul pl dit cu sângele i înt rit cu oasele înainta ilor no - români în neagra str in tate, rece i neprimitoare.
tri”. Dac uneori suferim nedrept i, nu este vina patriei, ci a oamenilor. Voltaire spunea: „Sili i pe oameni la munc , i-i ve i face cinsti i”.
Oricât de nedrept i am fi, nevoile noastre nu trebuie s le punem pe Acolo unde munca, locurile de munc lipsesc, domne te anarhia,
seama patriei, dar nici mai presus de nevoile morale i materiale ale cia, cu tot lan ul lor de nenorociri.
neamului nostru românesc. Fuga din ar , chiar dac e mai la îndemân ne de tept m, s v trezi i m car azi, când vedem primejdia cu
i chiar dac apare ca o solu ie în îndemnul f cut de un pre edinte pri- ochii, c ci mâine va fi poate prea târziu. i aceast trezire înseamn tot
pit în afirma ii, nu este o rezolvare permanent , ci una de moment. dragoste de ar , de poporul pe care îl cârmuim, dup cum patriotism
Acolo nu g sim râuri de lapte i miere, nici mun i de pilaf, g sim oa- înseamn i dragoste, respect fa de p rin i, fra i, surori, pentru casa
meni neprimitori, inimi reci, nu calde ca ale fra ilor no tri, acolo suntem rinteasc , pentru istoria unui neam care „niciodat nu se vinde”,
aspru judeca i i ne în-robim pentru un pumni or de bani. dar pe care, din p cate, suntem nevoi i s o încuiem, s-o l m prad
A. D. Xenopol afirma: „Oamenii ce nu se pot în elege printr-o pânzelor de p ianjen, nevoi i fiind s ne ad postim într-o camer str in
vorbire comun , sunt împiedica i de a lucra împreun . Acei ce vor- i rece, pe alte continente. Un popor nu poate s tr iasc o via
besc alt limb sunt pentru noi str ini. Deosebirea graiului atrage demn , muncind pentru alte popoare, nici împrumutându-se la str ini,
dup sine deosebire în felul gândirii, în concep iunile estetice, filo- îngenunchindu-se financiar, îngenunchind genera iile viitoare, care
sofice (...) pe de alt parte, traiul mai unit al acelor ce vorbesc ace- i vor blestema trecutul i pe înainta i, pl tind o datorie de peste o
ea i limb , unific moravurile i obiceiurile, restrânge interesele sut de miliarde de euro.
materiale comune (...) Este deci firesc lucru, de a iubi mai mult pe A. D. Xenopol spunea: „Îndat ce un popor cuget c un altul
cona ionali decât pe str ini”. Nep sarea vremelnicilor conduc tori întrupeaz frumosul i c un altul îi îndepline te binele, el nu mai
ai neamului, îndemnurile lor pripite i negândite sunt nocive. Ei nu are niciun rost de trai în aceast lume i poate s dispar , f ca
înseamn patrie, nu înseamn neam, sunt fiin e trec toare, tr ind în prin aceasta s se piard vreo not din armonia cea mare a civi-
palatele lor luxoase, rup i de popor, aplecându- i urechea doar la min- liza iei universale”.
ciunile consilierilor lingu itori. Ei uit de patrie, uit de acest duios i Dar noi, poporul român, nu vom pieri. Pentru c , de-a lungul istoriei
adânc cuvânt. Nu iau în seam îndemnuri, cum ar fi acesta, scris de noastre, dup cum bine spune Alexandru Vlahu , „vijelii cumplite
Simion Mehedin i: „Întoarce i-v , oriunde ve i fi, cu ochii spre acest au trecut peste noi, la toate am inut piept, i nu ne-am dat, -aici am
scump p mânt, pe care, de mai bine de dou mii de ani, au tr it, au stat. Ca trestia ne-am îndoit sub vânt - dar nu ne-am rupt”.
50 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
Alexandru OBLU
Bestializarea global#
(I)
Motto: „Libertatea este dreptul de a le spune
oamenilor ceea ce nu vor s aud ”
George Orwell
Am ajuns acum lâng pragul astral al chiar inima Imperiului Latin opresor (Roma), urm b jenari ai Purgatoriului Globaliz rii
„punctului temporal zero” i indiferent dac unde mai apoi i-a fixat centrul mondial de Mondiale. Astfel, foarte curând vor veni pes-
sim im sau nu sim im, dac vedem ori nu iradiere cultic devenit Vatican, ca s cuce- te noi schimb ri catastrofice, sau „miracu-
vedem ce se întâmpl cu omul contemporan reasc lumea subtil, cu arme mistice, cre ti- loase”, cu r scoliri de clim i de teritorii care
i cu specia lui asediat (ca manifestare dis- ne ti, a a dup cum se vede i azi, la 2000 de vor modifica nu numai suprafa a i structura
tinct în habitatul vie uirii proprii i în cos- ani dup Iisus. interior-exterioar a Terrei, ci i întregul
mosul de pretutindeni care-l integreaz ), vom În momentele acelea (suntem convin i), nostru univers intim. Atunci când ( i dac )
observa c , de la c derea „Cortinei de fier” s-au f cut primii pa i în invadarea, dominarea vom reu i s dep im acest Calvar i aceast
încoace, to i p mântenii „civiliza i prin sta- i expansiunea religios-colonialist asupra Golgot , abia atunci vom fi trecut într-o
talizare” tr im în plin degringolad social goyimilor, sub sandaua cuceritorului a a afir- „Dimensiune Superioar ” a Vie ii...
generalizat , iar aceasta pentru c împotriva mat subtil, cu agheasm i t mâie, numit Problema este c pe acest traseu acci-
majorit ii noastre popula ionale se cl de te, Apostolul Neamurilor, Pavel, cel care fusese dentat i pr stios sunt atâtea piedici, filtre,
cu tenacitate infernal , monstrul numit „Sta- Saul din Tars, pân nu demult! capcane artificiale i nu numai, încât dincolo
tul Privat Global - Casa Fiarei”, proiectat în În modul ar tat, atât tarele, cât i calit ile de „Poart ”, pe „malul cel lalt” vor ajunge
orizontul masonic al lui Novus Ordo Seclorum de con inut spiritual specific, matriceal, ale mult mai pu ini dintre noi, i doar aceia care
- Al patrulea reich! iudaismului ajustat, rebrenduit cre tin, au au reu it anticipat s i lefuiasc spiritul
Pomenita zid rie dr ceasc este desenat fost transferate i adoptate de c tre întreg i s i rafineze con tiin a.
i lucrat de c tre arhitec i i me teri ocul i, Occidentul, care, pas cu pas i bucat cu Doar ei vor fi purt torii de Lumin în
de cei care se constituie în elitele guvernante bucat , se convertea, devenind i el cre tin, „Era Nou ” a „Celei de a Patra Dimensi-
„discrete” ale lumii pe care vor s i-o aser- sub spectrul visat s devin imperial, al fos- uni”, vor fi oamenii îmbun i prin înlu-
veasc , dar, care nu vor apuca, totu i, s se tului fariseu i al bisericii sale. minare, ca proces autoindus con tient!
bucure de lucrare, pentru c e f cut împo- De aici pornind, putem afirma, f gre- Dup cum vedem, suntem cu to i vie i
triva lui Dumnezeu i a f pturilor sale înscân- eal , c toat evolu ia social-cultural i peregrini în „Marea Trecere” (cum a spus L.
teiate cu Divin! spiritual a Apusului are la baza civiliza iei Blaga), în Marea Transla ie, iar Dumnezeu
Noi credem c aceast megastructur dia- sale iudeo-cre tinismul, devenit în expansi- le-a d ruit românilor un ghid al „travers rii
bolic în social î i are miezul i r cinile unea sa mondializat , Katolicism. i, în felul pustiului”, inspirându-ne s scriem „Deo-
într-o n zuin istorice te revan ard , a con- acesta, lumea a ajuns s fie condus de evrei umanismul al patrulea val”, c ruia, dac -i
duc torilor dintâi ai „poporului ales”, care a i de evrei i! Iar dup ceea ce se întâmpl urm m prescrip iile (mai ales pe acelea în-
fost gândit i ordonat în forma unui plan peste tot în „statele civilizate”, observ m c scrise în „Icosalog”), vom putea s trecem
primar, germinal, secret, cu foarte multe se- aceia care „ne-au condus” pân aici, tot ei cu mai mult u urin din „Dimensiunea a 3-
cole în urm , sub privirea inductiv i pre- ne-au dirijat i s e m acum, când lumea a” (prin excelen teluric ) în „Dimensiunea
siunea de foc a unei entit i malefice, coor- întreag a ajuns la o foarte apropiat R s- a 4-a”, Înlumin toare, pentru c cei mai mul i
donatoare. Acest plan a fost aplicat i îmbu- pântie, unde va s vin curând s ne întâm- convivi ai no tri trag de ei, aici, ca s se tâ-
it apoi de fiecare genera ie de succesori pine mai de mult zisa „Venire a vremii”... rasc , iar nu pentru a se în a spiritual. Cei
fanatici, poate începând chiar cu Saul din Tars Suntem în locul i timpul în care „se va care tiu ce spun, de tep ii lumii, sus in c
(avem noi temei subiectiv s credem). alege grâul de neghin ”! i, omenirea astfel fenomenul general, hipercomplex al Cre-
i spunem asta pentru c Saul din Tars a purificat va trece, supravie uitoare calitativ iei Universale, ca act de Voin a Creato-
fost cel care „a cre tinat iudaismul” (plecând i cu efective sub iate, prin poarta de azur a rului, a fost conceput din start pentru înfi-
de la modelul fariseismului ap rut cu 200 de „Dimensiunii a 4-a, Stelare”... in area lumilor diverse, ca un context ne-
ani înainte de Hristos, c ruia el îi era credin- Iar, pe acest curs, noi vom deveni cei mai cesar potrivit, care s sus in Experien a
cios practicant), i a pornit cu dogma îmbr - proaspe i i ultimii aproape-atlan i; iar pe multidimensional a vie ii, ce se afl în per-
când-o „Katolicos” („universal”, adic ) din aceea i cale ne vom consuma i ca cei din
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 51
numai 16 ore reale, în termenii timpului Yukatanului i Calendarul Maya , care se
terestru. sfâr te i el la aceea i dat , cum spuneam.
manent transformare, conform „ciclurilor Nu-i a a c acum începem s în elegem Îns , despre „Sfâr itul Timpului” au mai
armonice” care-i guverneaz devenirile. de ce unii dintre noi se plâng c nu le mai ajuns la noi informa ii asem toare venind
Iar aceste procese, la scar infinit , in- ajunge timpul?! i din Tradi ia Tibetan Kalachacra (Roata
tergalactic , ne confirm c Totul este o Fi- Iar aceast accelerare a curgerii tempo- Timpului) i din cea a indienilor Hopi etc.
in , o Entitate, un Sistem, divizat prin el rale, domnilor i doamnelor, se va amplifica În orizontul acelor vremi (ne aten ioneaz
însu i în p i, pe „principiul fractalilor” i mai mult, pe m sur ce ne apropiem de spiritualitatea str bunilor), „timpul se va în-
(fiecare parte fiind asemenea întregului)... „Punctul Zero”, care corespunde (este sin- toarce pe dos i se va alege grâul de neghi-
De unde deducem c Planul cel mai înalt cronic) momentului invers rii polilor ” - în planul recept rii umane, bineîn eles!
al Creatorului este acela de a crea, etapizat, magnetici ai P mântului, situa ie de care Problema este c Fenomenul este impla-
prin rafinare i sublimare Entitatea Omului vorbesc, tot mai ap sat, mediile tiin ifice i, cabil i de neevitat, în nici un chip, adic se
Luminos - Homo Deos, pe care Deoumani tii par ial, informa ionale ale lumii. va întâmpla oricum, atât pentru P mânt cât
îl definesc ca întrupare a Energiei Superi- Pentru c , dac 24 de ore ale zilei de ieri i pentru to i locuitorii s i! Clipa declan rii,
oare ra ionale, pozitive, sensibile, cu func i- reprezint azi 16 ore de timp real, diferen a îns i consecin ele exacte, numai Dumnezeu
onalitate i determinare existen ial în timp dintre acestea se va m ri, mâine, exponen ial, le tie.
predestinat i cu identitate h ruit îndum- astfel încât, la trecerea prin „Punctul temporal mâne de v zut (pentru cei ajun i la
nezeit ! Zero”, pe care unii îl anticipeaz la sfâr itul liman) dac aceast „moarte-înviat ”, simul-
Cu reprezentarea aceasta, etern nelini - anului 2012 (inclusiv Calendarul Maya , care tan , va respecta „calendarul prescris” i mo-
tita, inefabila f ptur cosmic , arat cui poate se ispr ve te tot atunci, în 21 decembrie), 24 dul de desf urare conform, care a ajuns la
vad , c suntem, în specie, unul dintre de ore din 1980 vor corespunde cu Zero ore noi prin informa iile parvenite pân acum.
marile fluvii ale Vie ii! Suntem un flux care efective, ale acelui moment! adar, dup cum bine observ m i de-
are un curs i un parcurs, pres rat cu z gazuri Altfel spus, timpul terestru nu va mai ducem cu uimit nelini te, cu team me-
multiple cu por i-trec tori e alonate ciclic i exista, iar de atunci încolo, cei care vor tafizic i tulburare, pân la „proiec ia” con-
etapizat, dup socotin a integrat prin Sine supravie ui fenomenului se vor trezi în alt semnat azi, „schimbarea timpurilor” are dou
a Geniului Suprem al Luminii, Cel f de timp, în alt dimensiune, în alt lume, motoare i se poate „aflui” pe dou c i”:
gre eal ! superior organizat ! 1. Pe calea natural , îndumnezeit , ca
Planeta îns i, care ne-a crescut i „ne vedem acum ce se va întâmpla cu Terra un proces accidental înscris în stele, aduc -
suport ” (Mama Geea) este un megaorga- i cu omenirea, pân atunci? tor de cataclisme periodice fire ti (precum a
nism interconectat, având „inim i circuite Pân la acest prag anticipat al realit ii fost Glacia iunea distrug toare de dinozauri,
multiple, diferite”, a ezate toate pe o mul- care o s vin , aflasem de la diferi i astro- ori Potopul lui Noe, exploziile solare sau
titudine de paliere ordonate ale viului, cu nomi, fizicieni i astrologi c , exact pe 21 impactul cu asteroizi etc), în urma c rei produ-
„puls i cu umori subtile”, nem surate. decembrie 2012, planeta P mânt intr în Era cere va s dispar i o parte a omenirii de azi.
În acest univers de frac ii interdepen- rs torului, p ind din Era Pe tilor, iar acest Câ i dintre noi vor pieri în aceste „cerneri
dente, infinit i în etern devenire aflat, fenomen natural, cosmic, care ine de Calen- catastrofale” atât cât o selec ie natural ci-
Terra noastr se devoaleaz ca o colosal darul Astral, nu are cum s se consume în clic , generalizat , numai Divinitatea cu-
re ea de circuite electronice i ca un habitat lini te! noa te i, deocamdat , nu ne-a spus nimic...
electrificat. Acelea i lucruri ni le spune, prin inscrip- Apoi, mai e a doua cale, concret i în de-
Iar „deasupra P mântului”, la aproxima- iile sale b tute în pietrele str vechi ale rulare,
tiv 55 km distan de suprafa a sa, între 2. Calea globaliz rii impuse de omul r u,
aceasta i ultimul strat al ionosferei se g - aflat sub controlul i dicteul con tiin ei
se te „insertat ” o uria grot ce formeaz malefice întunecate, ce se afl în plin proces
o la fel de imens „cavitate electromag- al declas rii omului comun, cel din genomul
netic ”. primar, creat de Tat l. Acestuia i se perver-
Propriet ile rezonante ale acestei cavit i tesc acum sim urile, i se spal creierul, i se
Botticelli - Minerva i Centaurul
Din capul locului Rug mintea unui ortoped Unui Pre edinte
Dac vrei s fii de tept Doamne, te mai rog o dat , Va fi r s-pomenit prin ani
i s-o iei pe drumul drept, Eu cu asisten ii mei, i unicat printre statui,
Primul pas f cut cu rost, Iarna asta minunat , to i au omorât du mani...
E... s vezi cât e ti de prost! ine-o doar într-un polei! Doar el i-a omorât pe-ai lui!
R#d#cini de Egheri[
Era un cire v ratic ce- i sc l- o de soare, a ferit-o de ploaie, i-a supravie uiasc . i în timp ce Pân i cu florile mai p ea
da ochii lumino i ai coroanei în protejat pui orii ce i-au în at i înt rea r cina, tulpina i se necaz. Vântul nu ajuta doar la
adâncimea v zduhului. P rea c capetele într-o diminea salu- în a arcuindu-se în ramuri i polenizare. El când se sup ra, le
plânge cu lacrimi verzi-alb strui tând cu un zâmbet copil ros mu- înve mântându-se în muguri i culegea de pe ramuri ca s i îm-
imensitatea singur ii ce-l ap - gurii clipei lor de via dar mai frunze… pleteasc coroni v duvindu-l
sa cu fiecare clip . târziu a r mas din nou singur. Pre- Au trecut anii, i cire ul cres- mai apoi pe cire de o mul ime de
Bolta cerului î i g sea oglin- peli a i-a luat puii i au plecat în cuse atât de mult încât Egheri ul fructe.
da în apele Egheri ului ce scald rile calde odat cu prima raz rea a se uita la el pe sub sprân- A p it-o el i cu ni te animale
localitatea Bolva ni a, în timp ce de toamn . cean din pricin c a avut o ast- într-o iarn . Câteva capre au în-
re ul arbore care str juia în i- N-a avut cire ul parte nici fel de îndr zneal . Gândind ast- ceput s -i road coaja, dar au
mile sorbindu- i energia din p - car de cuibul ce-i amintea de fel, l-a încercat într-o prim var fost gonite la timp de un dul u
mântul bogat de pe malul Egheri- viet ile ce i-au g sit în el un chiar i el. A p sit albia dup sc pat dintr-o curte, altfel nu- i
ului î i c uta oglinda în cire ii sprijin, fiindc vântul nu a sc - ce a adunat z pezile topite din mai putea aduna seva s se re-
din livezile învecinate sau î i fu- pat prilejul s -i r peasc i acest munte i i-a s pat învolburat la fac i se usca asemenea frunze-
ri a privirea c tre m re ii brazi ai micu dar. cin , dar f folos, c ci ci- lor nec jite de vânt.
mun ilor ce se pierdeau îmbr i- Multe a p timit el din pricina re ul i-a adunat toat m iestria Anii treceau mereu, cu bune,
i de linia orizontului. vântului, îns nu avea cui s se în a se fixa atât de puternic în cu rele, cu zâmbet de frunz în
Era atât de singur. Î i dorea plâng . Înc din primele clipe ale mântul mam r mânând ne- verdele prim verii i lacrimi ru-
un prieten, un prieten c ruia s - vie ii, pe când era un vl star ne- mat ca o capodoper a na- ginii în iarna vie ii dar el, cire ul
i d ruiasc toate darurile sale, un însemnat pe malul Egheri ului, turii. ratic de pe malul Egheri ului,
prieten pe umerii c ruia s plâng , vântul i-a declarat r zboi. Pân i soarele l-a privit cu era tot singur. Dorea ceva, dorea
un prieten c ruia s se m rturi- Nici nu se luminase bine a invidie într-o var i a încercat simt i el cum e s fii îndr -
seasc ca unui duhovnic. prim var c i-a f cut i el, un -l usuce cu ar a-i, dar nu a gostit, s i fie dor, s iube ti, s
S-a uitat la început spre fra ii firicel verde de cire , apari ia în reu it, c ci î i alina setea din so- ai un prieten adev rat. Nu în e-
lui din livezile îngrijite de mâna aceast lume. Prima sa clip de lul ce-i p stra un fir de ap r co- legea prea bine ce însemna acest
omului, îns ace tia p reau s via a fost minunat . Era încân- roas pentru a-i energiza r - lucru, dar î i dorea. Observa cum
nu-i observe chemarea din col ul tat de tot ceea ce parfuma în cu- cina. natura iube te soarele i tânje te
de suflet al ramurilor. Erau prea lori felurite natura dar pentru Cât pricin a avut i cu ploa- de dorul lui. În elegea cum Eghe-
lene i s î i mai g seasc un scurt timp, c ci vântul c utând ia r coroas ce-i b tea podoaba ri ul î i a teapt cu dor ploaia ca
prieten i se ascundeau în umbra zboi verdelui unei noi tinere i coroanei, dar mai ales pe vreme -l energizeze. Ar fi vrut s cu-
ocrotitoare a agricultorilor. i-a f cut sim it prezen a smul- de furtun cu fulgerul sau tr z- noasc i el acest sentiment, dar
Ace ti copaci se lamentau ca s gând ml di ele firave din r - netul ce încercau zadarnic s -l totul îi era potrivnic. Avea atâta
fie i mai bine îngriji i, i mai mult cini, tr gând iarba de p r, învâr- ocheasc , gre ind inta de fie- suflet, avea atâta energie de via-
ocroti i. În lamentarea lor au uitat tind norii în v zduh. care dat , parc hipnotiza i de i atâta iubire, încât totul în ju-
parc s mai respire singuri. Prima lui lec ie de via a fost energia benefic a cire ului. rul lui se hr nea din bun tatea-i.
Mai apoi, cire ul v ratic a în- destul de dur . Vântul i-a îndoit Dar vântul, vântul l-a sup rat Miracolul ce l-a a teptat atât
dr znit s priveasc spre mun ii tulpina firv în toate p ile, l-a cel mai r u. El îi omora frunzele de mult a prins a se contura într-
înve mânta i în p durile de tras de capetele mugurilor cu toamna. Întâi le seca de clorofil o prim var . Un pui de om i-a
foiase spre a- i g si un tovar toat for a i a încercat s -i scoa- pân ce acestea îng lbeneau de sit culcu la umbra lui. Era atâ-
printre miile de arbori ce pictau din p mânt inima ca s -i r - team , mai apoi când le sim ea ta de firav, atâta sufle el i trebuia
haina muntelui dar ei erau prea peasc dreptul la via . Totu i s- sl biciunea fiin ei le lovea zdra- p zeasc o v cu de dimi-
re i i nu coborau spre albia a inut tare i când vântul a tre- n rupându-le firul vie ii înno- nea a pân seara. Adesea c uta
pârâului spre a ine companie ci- buit s plece alungat de mâinile dat pe ram. Degeaba mai f ceau sprijin cu mânu ele în tulpina
re ului solitar. blânde ale prim verii a început frunzele ultimele încerc ri de a-i cire ului iar acesta se gr bea s -
Pe urm , i-a deschis frunzi- i înt reasc în primul i în rezista vântului. Zadarnic le mai i ofere energie.
ul unei prepeli e. A primit-o cu primul rând r cina. F o r - întindea cire ul câte o ramur ca În timp, copilul a în eles c
atâta bucurie în camera frunzelor cin puternic , mai bine spus nu cad pe p mânt. Frunzele cire ul îl ajut s nu mai simt
de pe ramuri i mai apoi a ocrotit- o inim statornic nu putea închideau ochii în fiecare toamn .
56 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 5(21)/2012
l adormea veghindu-i somnul i urm spre a se reînc rca energe- crimi în suflet. Ar fi dorit s poat
protejându-l de orice primejdie. tic. i-a adunat toat puterea în vorbi i s i întrebe prietenul de
oboseala i când se sim ea mai Când prietenul lui întârzia s - prim var pentru a- i ese o hai- ce-l r ne te atât de r u dar nu
trudit îi atingea tulpina cu pal- i fac apari ia, cire ul p rea s mult mai bogat . El f cea toate putea. Era încremenit în stânca
mele i în scurt timp era din nou se usuce de dorul lui. Se uita trist acestea doar pentru prietenul lui. ce se transformase tot sufletul
plin de via . A înv at mai târziu înspre sat i vedea oamenii pe ...Acum respira pentru prie- lui înc rcat cu iubire pân acum
la coal c natura este o surs str du ele înguste mi cându-se tenul lui, se g tea pentru el, rodea o clip .
de energie i a f cut leg tura cu într-o parte sau în alta, dar cire ul pentru el, se ofilea de dorul lui Ion avea nevoie de lemne
cire ul. îl c uta pe el. Dac îl z rea printre ...Avea un prieten. Cuno tea i pentru foc i cum nu s-a mai de-
Vremea trecea nestingherit , cl dirile ce f ceau parad , nicio el ce înseamn a iubi, a- i fi dor ranjat s mearg pân în p dure,
iar copilul a devenit adult. raz de soare nu era mai de pre de cineva, a- i face griji pentru a t iat cire ul b trân ce i-a fost
Cire ul a sim it pentru prima ca lumina vederii prietenului. cineva. Aceste sentimente, cu mereu al turi înc din copil rie.
dat ce înseamn s ai un prieten, Atunci când cire ul sim ea c toate c la o prim privire sunt Când drujba a ajuns la ultimul
ce înseamn s iube ti, s î i fie se apropie un om de malul pâ- atâta de frumoase i înve mân- fir de tulpin , cire ul i-a plecat
dor de cineva. A în eles c o prie- râului, tr gea n dejde c acela tate în raze de fericire, ascund i capul spre munte spre a nu- i
tenie, odat înf ptuit , trebuie în- poate este el. Dac omul ce se mult triste e, mult durere, ni prietenul, încercând s -l pro-
grijit în fiecare clip ca s nu se apropia nu era el, se întrista i atunci când sim i c cel ce îl pre- tejeze de propria lui ne tiin , de
ofileasc asemenea frunzelor în suferea, dar n jduia c i prie- uie ti î i întoarce spatele, te uit . orbirea ce i-a întunecat inima.
pragul toamnei sau fructelor atin- tenul lui î i va aminti s -i fac Dar, pe urm , î i revii de fiecare În locul cire ului v ratic, a
se de stric ciune sau de viet i. cât mai curând o vizit . B nuia dat când î i aminte te de tine, mas un butuc p sit plâns de
Dup cum ranul cur ogorul, i lui îi este dor s -l întâlneasc dar oare î i aminte te c i el ine o r cin ce st tea pierdut pe
apoi îl ar , pe urm îl seam , i î i hr nea sufletul cu acest sim- la fel de mult la f ptura priete- malul Egheri ului.
mai târziu îngrije te rodul ca s mânt. i avea atâta r bdare. Îl nului s u sau î i aminte te doar Sufletul cire ului nu se pier-
se poat bucura de el, dup cum tepta clip de clip s i amin- pentru c mai are nevoie de aju- duse înc . A a r nit de moarte,
soarele înc lze te natura, îi tre- teasc de el i s -i vad ochii, torul lui? Aceste întreb ri i le nicio voin de via , se ag -
ze te mugurii, îi cre te frunza, îi -i mângâie chipul. punea cire ul, când Ion uita s -i ase în r cinile ce i-au s pat
îmbrac floarea i îi coace rodul, Pe timp de iarn , îi oferea mai zâmbeasc , când îl trata cu galerie în p mânt, a a c în prim -
tot a a i o prietenie trebuie pro- crengu ele ce s-au ofilit de dor ceal . Apoi, când sim ea c i var î i esuse un vl star fraged
tejat , îngrijit , udat cu dra- pentru a face focul cu ele i a se se adreseaz cu un zâmbet ce- i-l oferi naturii.
goste, înc lzit cu zâmbet de feri- înc lzi. El tia c la prim var se rându-i ceva îi venea s se smul- Acum a în eles c a pierdut
cire. În elegând acest lucru, a în- va regenera prin dragostea ce o din r cini i s -l ajute cât singurul prieten pe care l-a avut
ceput s pun atâta suflet în toa- simte i va avea o coroan mult mai repede. vreodat i a încercat s se în-
te. i-a adunat în fiecare prim - mai bogat i mai multe roade Lovitura a primit-o cire ul chid în el i s tr iasc pentru
var toate for ele s înmugu- pentru a le d rui prietenului. într-o toamn târzie. vl starul unei noi crea ii.
reasc , s înfrunzeasc , s înflo- Odat prietenul s u s-a îm- Zorile erau cernite de norii ce A în eles, a crezut dar sufletul
reasc , s î i îmbrace coroana boln vit grav. Via a i-a fost pus tau cerul ca cerneala sc pat lui nu a putut s accepte, deoare-
pentru a-i fi sprijin i frumuse e în primejdie. A auzit acest lucru din înveli ul protector al c lim - ce în toiul verii, când Ion a trecut
prietenului. Pe urm , î i d dea ro- de la doi oameni din sat care vor- rii. Pe c rare se z rea prietenul pe acolo i s-a a ezat pe butucul
dul ce îl oferea soarelui spre a-l beau despre ce a p it Ion. Sim ea mult iubit al cire ului, de fapt uni- gros, sufletul cire ului s-a umplut
coace ca pe urm s -l d ruiasc trebuie s -i fie al turi i s -l cul s u prieten. Cât bucurie a de lacrimi de fericire.
prietenului s u fl mând sau în- ajute, dar el nu avea picioare, ci sim it cire ul când i-a v zut prie- - i-a amintit de mine, gândea
setat. cini. Pentru prima dat în via- tenul venind spre el. Î i spunea cire ul. Sigur a avut probleme i
De câte ori nu l-a ad postit a lui s-a împrietenit cu vântul. I-a în sine: Cu siguran i lui i-a a fost nevoit s m taie. Acum îi
de c ldura solar . Î i aduna ramu- oferit frunzele rugându-l s -i duc fost dor de mine i a venit s m este dor de prietenul lui i s-a
rile scut i îl proteja. De tot atâtea una singur prietenului bolnav. vad . ezat pe rana ce mi-a f cut-o
ori l-a ferit i de lacrimile norilor, Vântul i-a ascultat rug min- Ion s-a apropia de cire . Cu anul trecut ca s -mi mângâie du-
l-a salvat i din ghearele furtunii, tea i una dintre frunze a dus-o cât se apropia mai mult inima ci- rerea cu prezen a i iubirea lui.
l-a ferit de ochii fulgerului i de în geam lui Ion. Ion a z rit frunza re ului b tea din ce în ce mai tare, Odihnindu-se pe butucul ce
mânia tr znetului. Nici pe vânt de cire ce b tea în geam i a în- atât de tare c scoar a a început tres rea cu fiecare respira ie a lui
nu l-a l sat s -i supere prietenul eles c bunul lui prieten probabil -i vibreze. Ion, acesta observ vl starul.
întinzându- i mânu ele de ramuri dorea s -l ajute dup cum l-a aju- Când cire ul se preg tea s - - Cât via are în el cire ul
în jurul puiului de om ca într-o tat când era obosit i a cerut fa- i mângâie prietenul cu toat dra- acesta, rostise cu voce tare Ion.
îmbr are. L-a protejat într-o miliei s -l duc pe malul Eghe- gostea, sc ldat în fericire, Ion a Cred c dac azi a rupe i vl s-
iarn de un lup r cit primindu- ri ului, la poalele cire ului. pornit o juc rie ce f cea un zgo- tarul acesta, mâine i-ar odr sli
l în coroana sa. S-a bucurat mult cire ul când mot ciudat i a apropiat-o de tul- altul. Am sim it eu c e prea mult
Avea acum cire ul cui s se i-a z rit prietenul. i-a oferit pina cire ului. energie adunat aici când m-am
rturiseasc . În timp ce priete- scoar a atingerii prietenului s u Drujba a început s secere vindecat odat de boal grea.
nul s u se odihnea la umbr -i, el i prin ea a desc rcat toat ener- trunchiul plin de via a celui ce ... i a plecat plictisit de toate
i leg na crengile, frunzele, i-i gia de via ce o avea i nu a tre- i-a oferit suflet din sufletul s u. spre sat, nu înainte îns de a rupe
povestea prin câte a trecut de-a cut mult timp i Ion s-a vindecat Cu cât se adâncea mai mult în joac tulpina vl starului abia
lungul zecilor de ani, mai apoi îi ca printr-un miracol. în tulpin fierul rece i t ios, ci- odr slit din dragostea ce ardea
fredona un cântecel de leag n i- Cire ul a lucrat mult timp pe re ul sim ea atâta ocean de la- în sufletul r cinii...
Anul III, nr. 5(21)/2012 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 57
Dan BRUDA{CU