Sunteți pe pagina 1din 31
Material pregătit de echipa Respiro

Material pregătit de echipa Respiro

Material pregătit de echipa Respiro

© 2017 – BIBLIOTECA RESPIRO

Toate drepturile rezervate.

Este permisă descărcarea liberă, cu titlu personal, a cărții în acest format.

Distribuirea gratuită sau contra cost a cărții prin intermediul altor platforme online, precum și modificarea textului fără acordul prealabil, în scris, din partea Bibliotecii Respiro sunt interzise.

Redactor: Florin Bică Grafician: Mark Grigore Imagini: www.123rf.com

BIBLIOTECA RESPIRO

Telefon: 0747 170 050 E-mail: contact@bibliotecarespiro.ro Site: bibliotecarespiro.ro

ˆnainte

VRăJeală-

ATENȚIE! ACEST TITLU ESTE DOAR O MOSTRĂ DE CREATIVITATE.

U n profesor le-a spus studenților lui că n-o să le cadă nicio idee

strălucită în frunte dacă tot ce vor face va fi să stea cu mâinile sub cap și cu ochii pironiți în tavan. Și să știți că avea dreptate. Ideile ex- traordinare nu apar din senin, nu sunt visul unui geniu care doarme leneș cu burtica la soare. Nu, nu, nu. Ideile care merită toată atenția celorlalți sunt rodul efortului de a gândi, al curajului de a ne asuma și eșecuri, al insistenței de a găsi o soluție la care nimeni (măcar din- tre cei pe care îi cunoaștem) nu s-a gândit încă.

3

4

Spunem despre cei care ne uimesc cu lucrurile care ies din mâinile lor sau cu ideile care se nasc în mintea lor că sunt persoane creative. De obicei, lista creativilor include nume precum Mozart, Van Gogh, Hitchcock etc. Și, de ce să nu o recunoaștem, îi privim cu o doză mare de invidie. Ooo, dacă ar exista o fântână a creativității din care să ne adăpăm și noi!

Lumea este plină de tineri cu potențial creativ, însă mulți dintre ei se tem să-și pună creativitatea la muncă sau pur și simplu nu știu cum să facă lucrul acesta. Asta nu înseamnă că nu sunt creativi, ci doar că, din cauze diverse, nu își folosesc potențialul de a crea.

Paginile următoare oferă câteva sugestii și perspective esențiale, deși generale, care vă pot ajuta să dați frâu liber propriei creativități.

de unde să

începeți

DE LA JOACĂ

?

A ți observat cât de creativi sunt copiii când se joacă? Și cum inventează tot felul de lucruri? Cum își imaginează că din niște frunze prăfuite pot

face mâncare adevărată sau cum le dau obiectelor din jurul lor o altă uti- litate și semnificație sau cum pur și simplu inventează cuvinte? O roată de la o bicicletă veche devine, în imaginația lor, cârmă de vapor, iar o pătură oarecare devine covor zburător, ca în O mie și una de nopți.

Dacă vreți să vă bucurați de roadele propriei creativități va trebui ca mai întâi să o eliberați din lesa seriozității. Creativitatea este blocată adeseori de faptul că adulții nu vor să greșească, vor să reușească din prima, se tem să nu se facă de râs, sunt prizonieri ai rutinei plictisitoare și vor neapărat să primească aplauze și aprecieri (și o mărire de salariu). Urmarea este o stare de crispare a energiei creatoare, aceasta rămânând blocată între etaje.

5

Vreți să scrieți o povestire care să fie publicată? Așezați-vă în fața compute- rului și scrieți la nimereală 10-15 idei de povestire, fără să le luați în serios, fără să visați la Premiul Nobel pentru Literatură și fără să vă gândiți la ce actor ar fi potrivit în rolul principal după ce veți vinde drepturile de ecranizare.

Vreți să faceți o caricatură? Luați creionul și hârtia și începeți să desenați cum vă vine, fără să vă gândiți că veți posta desenul pe Facebook și că veți primi sute de like-uri.

Vreți să organizați o petrecere care să fie ți- nută minte 50 de ani? Puneți pe listă toate lucrurile de care voi înșivă v-ați bucura din plin la o petrecere, fără să vă chinuiți min- tea cu întrebări de genul: „Dar oare invitații vor reacționa pozitiv?”.

Ideea este să luați lucrurile în joacă, să nu mai tratați totul cu maximă seriozitate. Este foarte adevărat că joaca nu este totuna cu creativitatea. Ca să ajungeți la rezultate va trebui să luați în calcul și alte lucruri. Însă creativitatea fără joacă nu este posibilă.

6

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Mai bine nu fi creativ.

Te-ar admira prea multă lume.

7

8

fost odată ca niciodată un morcov

nefericit. I se părea că nu este suficient de

colorat, nici suficient de aromat. Dar, într-o

A

zi,

un iepure maidanez a trecut pe acolo și

l-a

mâncat, iar morcovul a murit fericit.

Gata! Iată cât de repede se poate scrie o poveste!

POVEȘTI !

inventați

I nventarea de povești este un exercițiu util de creativitate. Nu trebuie să inventați povești pentru a le publica (deși nu se știe niciodată…), ci doar pentru a vă dezvolta capa- citatea de a scoate-imagina-scorni-inventa lucruri noi din propriul creier. Inventați povești pentru frații mai mici sau pentru copiii voștri!

9

N-aveți? Nici de unii, nici de ceilalți? În cazul acesta, in- ventați și copiii pentru care veți inventa povești! Important este să faceți exercițiul acesta cât mai des cu putință. O dată pe lună sau pe an nu este suficient. Mintea are nevoie de antrenament zilnic. Antrenamentul este indispensabil și face minuni. Întrebați-l pe Hagi!

Poveștile inventate pot aparține oricărui gen cunoscut sau puteți inventa un gen literar nou.

10

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Poveștile sunt periculoase.

Ne bagă numai zmei în cap.

CITItI

P rofesorul amintit la începutul acestui material voia să le sugereze studenților că ideile se nasc din interacțiunea

minții omenești cu ideile, gândurile, teoriile, teoremele sau opiniile altora, iar acestea le întâlnim – bine articulate și argumentate – în cărți. Scopul cititului nu este să vă pună în „brațele minții” ideile altora. A fi creativ înseamnă a fi ori- ginal. Plagiatul, oricât de ingenios ar fi, este un banal furt.

!

11

12

De ce să citim, deci?

Trebuie să citim deoarece cititul este ca atunci când lovești mingea și o trimiți cu putere spre un zid: ea ricoșează înapoi. Această ricoșare este de fapt procesul creator. Nu știm niciodată cu precizie ce unghi va face mingea ricoșând sau încotro se va duce după aceea. Știm însă că va ricoșa. La fel, citind, nu știm ce idei se vor naște în mintea noastră, dar știm sigur că actul lecturii va aprinde o scânteie sau mai multe. Unele scântei se pot stinge rapid, însă altele pot aprinde focul cel mare.

Citiți divers! Nu doar romane, nu doar cărți de istorie, nu doar materiale de dez- voltare personală, nu doar eseuri sau filo- sofie sau teologie sau enciclopedii, ci din toate câte puțin ca să aveți un orizont cât mai larg posibil.

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Cărțile ne consumă prea mult timp.

Mai bine citim subtitrările de la televizor, că sunt mai scurte.

13

14

EC

14 EC ESIASTUL L z i c e a C ă … NU ESTE NIMIC NOU

ESIASTUL

L

zicea Că

… NU ESTE NIMIC NOU SUB SOARE.

(Eclesiastul este porecla unui personaj din Biblie, un tip trecut prin viață, care a avut parte de experiențe diverse și care, se pare, chiar a știut ce spune.)

D eci, dacă nu este nimic nou sub soare, nici nu trebuie să ne fră-

mântăm mintea căutând cu orice preț originalitatea. Aceasta ar fi

o capcană. Mulți se tem că ideea

lor sau proiectul lor sau opera lor de artă nu va fi suficient de nou(ă), că nu va purta eticheta originalității sau a inovației. Să evităm confuzia dintre creativitate și originalitate (în- țeleasă într-un sens absolut). Cele două nu sunt indisolubil legate.

Creativitatea înseamnă uneori că pur și simplu regândim lucrurile. Lu- crăm cu materialul pe care îl avem

la îndemână, ne lăsăm inspirați de

ideile altora, dar filtrăm totul prin propriul suflet. Căutarea originali- tății este concentrată prea mult, în exces chiar, asupra sinelui sau a eu- lui. Creativitatea are mai multe șan- se să fie orientată și spre oameni, spre ceilalți.

15

16

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Experimentele sunt mari consumatoare de ingrediente.

A economisi înseamnă a te feri de ispita creativității.

A economisi înseamnă a te feri de ispita creativității. C a R N E Ț E

CaRNEȚELUL cel de Toate zileLe

C a R N E Ț E L U L cel de Toate zileLe C ă

C ă este carnețel sau agendă sau document Word sau

orice altceva de genul acesta nu contează chiar atât

de mult. Contează însă să luați notițe mereu.

17

Ce să notați? Secvențe de viață pe care le observați. Jo- curi de cuvinte care vă vin în minte. Replici amuzante pe care le-ați auzit. Lucruri inedite care vi s-au întâmplat. Idei de orice fel și în legătură cu orice.

Notițele pot părea inutile. Vă gândiți că veți aduna tone de notițe care nu vă vor folosi la nimic. S-ar putea ca o mare parte dintre ele să nu vă slujească la ceva anume, dar… Notițele sunt deosebit de importante pentru „creativi”. Ele sunt resurse de informații și de observații.

Sunt momente când avem parte de sclipiri, dar sclipirile acelea pot dispărea la fel de repede precum au apărut. Notițele proprii sunt o piscină în care ne putem arunca din când în când pentru un duș de… idei. Ceea ce unii consi- deră creativitate debordantă nu este, uneori, decât o tre- zire sau o scoatere de la naftalină a unor idei notate într-o agendă ieftină.

18

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

E atâta plictiseală în jur. Nimic de văzut. Nimic de înțeles.

Mai bine ne culcăm.

19

iEȘiȚI

E i, ho! Stați! Nu din carte trebuie să ieșiți, ci din mediul rutinei zilnice. O persoană care are un program anu- me, o rutină zilnică, săptămânală, anuală chiar, are nevoie să iasă de pe traseul acesta pentru a-și stimula creativita- tea. Dacă stați și vă gândiți un pic veți înțelege rapid că o schimbare este mai mult decât necesară.

20

Oamenii schimbă din când în când aranjamentul pieselor de mobilier din casă sau merg în excursii peste hotare sau își cumpără haine noi și așa mai departe. Schimbările sau evadările din rutină aduc un suflu nou, or, cei care vor să dea frâu liber propriei creativități au nevoie de un astfel de refresh.

„Ieșirea” poate îmbrăca o varietate de forme, de la implica- rea în proiecte ocazionale la înscrierea la un curs și de la un lucru inedit făcut împreună cu prietenii sau cu familia la o călătorie cu telefonul și tableta închise. Căutați să cunoaș- teți oameni noi. Căutați să întâlniți persoane de la care să aveți ce să învățați.

Astfel de „ieșiri” din decorul obișnuit induc o stare propice creativității. Sigur că nu este suficient să mergi într-o excur- sie la munte ca să fii creativ; mai este nevoie și de direcțio- narea gândirii și eforturilor într-o anumită direcție. Dar „ieși- rea” din mediul obișnuit este o sursă excelentă de inspirație, de idei, de îmbogățire a experienței de viață, care poate fi tradusă mai apoi în gesturi și acte creative.

21

22

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Nu sta prea mult în mijlocul celorlalți.

S-ar putea să-ți fure ideile bune.

Rămâneți

TOt timpul niște

ÎNCEPĂTORI!

U n astfel de îndemn nu sună deloc atrăgător. Pentru cei mai mulți oameni, ținta este să se specializeze, să urce

în ierarhie, să devină „vocea experienței”. Îndemnul din titlu se referă însă la cu totul altceva, respectiv la faptul de a învăța mereu lucruri noi. Asta înseamnă să fiți mereu niș- te începători. Să vă apropiați de domenii noi, de discipline noi. Cât timp explorați spații noi, sunteți și rămâneți și niște începători.

Este aproape ca o lege a fizicii. Un om care continuă să învețe lucruri noi este capabil să creeze lucruri noi.

23

24

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Știi deja tot ce trebuie să știi.

Dacă lumea nu te înțelege e din cauză că toți sunt niște ignoranți.

ce au în comun

AUDREY HEPBURN

ȘI

e din cauză că toți sunt niște ignoranți. ce au în comun AUDREY HEPBURN ȘI TANCURILE

TANCURILE ruseșTi ?

NIMIC.

25

R ăspunsul la întrebarea din titlu este: Nimic. Și totuși, o minte plină de creativitate ar putea să găsească sau,

mai bine spus, să inventeze o conexiune între actrița-simbol

și renumitele arme ale armatei ruse.

26

Creativitatea înseamnă frecvent să asociem lucruri care, la prima vedere, par să nu aibă nimic în comun, să găsim ori să inventăm conexiuni la care alții nu s-ar gândi.

Recoltele de grâu și forța gravitației pe Lună. Septuagena- rul Arnold Schwarzenegger și cea mai bună școală de balet pentru fete din lume. Politicienii români și Etica nicomahică. Războaiele napoleoniene și salata de roșii. Șarpele cu clo- poței și Calea Lactee. Satele maramureșene și Louis Vuitton. Etc. Iată câte asocieri improbabile se pot găsi în doar câteva secunde și cine știe câte idei faine nu s-ar putea construi pe baza lor?

Gândirea creativă înseamnă să rupeți tiparele de gândire și să asociați idei aparent contradictorii, lucruri extrem de diferite, concepte incompatibile, personaje ori persoane fără legătură între ele ș.a.m.d.

27

28

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Nu pune în mâncare ingrediente pe care nu le cunoști.

S-ar putea să iasă mai bună.

Dușmanii CREATIVITĂȚII voastre sunt

ȘI

DUȘMANII VOȘTRI.

P oate părea ciudat, dar este cât se poate de adevărat. De cele mai multe ori noi înșine îi hrănim și îi alintăm pe inamicii creati-

vității personale. Când pierdem ore întregi în fața televizorului, ur- mărind nenumărate seriale sau emisiuni „de rating”, ori când ținem ochii pironiți în fața monitorului, ca să vedem ce a mai „postat” unul sau altul, nu facem altceva decât să ne îngropăm creativitatea sub tone de balast.

29

Lucrurile care ne sunt oferite cu lingurița – fie prin intermediul televiziunii, fie prin mij- locirea internetului – sunt, de cele mai multe ori, din cauza lipsei de criterii, de standarde și de selecție, doar junk food. O hrană com- plet nesănătoasă pentru minte și suflet. O hrană care ne transformă mintea – adică fabrica de idei – într-un spațiu industrial dezafectat, într-o ruină.

Pentru a da randament în spațiul creativi- tății avem nevoie să consumăm mai puțin din ceea ce oferă alții (mai ales din oferta de slabă calitate) și să gândim mai mult noi înșine, să producem cu mai multă hărnicie noi înșine.

30

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Ești mafiot dacă ți-ai mințit șeful că ești bolnav

ca să poți viziona sezonul 8 din Anatomia lui Grey.

31

S ă presupunem că înclinațiile noastre se îndreaptă spre un anumit domeniu,

că „suntem buni” la ceva anume. Rămân foarte multe discipline, domenii, terito- rii care pot fi explorate, măcar și numai pentru o singură ocazie sau zi.

Incursiuni rapide în

TERItoRii ViRgiNe

32

Altfel spus…

… poate că nu sunteți poeți, dar asta nu înseamnă că nu puteți încerca o dată să scrieți o poezie.

… poate că nu sunteți regizori, dar asta nu înseamnă că nu puteți

încerca să faceți un film de scurtmetraj.

… poate că nu aveți spirit antreprenorial, dar asta nu înseamnă că nu puteți încerca să creați un produs pe care să-l vindeți.

… poate că nu v-a pasionat niciodată matematica, dar asta nu în- seamnă că nu puteți petrece o după-amiază documentându-vă cu privire la curiozități matematice.

Și așa mai departe.

33

Ideea este simplă, dar eficientă. Creativitatea poate să ne fie stimu- lată și încurajată de fiecare dată când ne avântăm, ca amatori, în direcții neexplorate. Scopul urmărit nu este altul decât acela de a experimenta ceva nou, la fel cum un turist încalecă pentru o jumătate de oră o iapă bătrână și pe jumătate oarbă, închipuindu-și că este un cowboy vestit.

34

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Nu te băga în treburile altora.

Te faci de râs.

La drum, BIRJAr! la drum

F oarte multe idei frumoase ! se

nasc din interacțiuni cu: oameni,

locuri, peisaje, expoziții, artă, feno-

mene, culturi, animale, curiozități,

arhitectură, meșteșugari etc. Iată

de ce este foarte important ca, în

măsura posibilităților, să folosim

ocaziile care ni se oferă în acest

sens. Căutați mereu „ce se mai în- tâmplă” și „unde”. Luați-vă rucsacul sau geanta, aparatul de fotografiat sau telefonul, agenda sau reporto- fonul și duceți-vă să interacționați cu lumea.

35

36

Notați-vă impresiile! Scrieți ce v-a plăcut! Discutați des- pre ce nu v-a plăcut! Stoarceți interacțiunea până la ultima picătură. Transformați-vă în- tr-un burete care absoarbe cu lăcomie impresii. Aceste impre- sii vă vor construi pe dinăun- tru, vă vor pregăti pentru actul creator (și creativ). Iar când va veni momentul potrivit, veți pu- tea stoarce din voi înșivă idei frumoase, captivante, poate chiar geniale. Celulele din țesu-

tul acestor idei vor fi dintre cele adunate de-a lungul timpului din interacțiunile de orice fel.

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Lumea oferă prea multe ca să mai ai timp de ceva.

Viața este obositoare. Un pat bun și o pernă sunt accesoriile înțeleptului.

37

JuRnaLul

38

zacuscĂ

I deea de a ține un jurnal, de orice fel, nu este foarte atră- gătoare pentru mulți. Unii se tem să fie sinceri în fața hârtiei, alții se tem să nu le fie desco- perit și citit jurnalul de alte per- soane, alții se scuză că nu au timp ș.a.m.d. Însă un jurnal, de orice fel ar fi el (de lecturi, de ci- nema, de idei, de dragoste, de momente umoristice, de călă- torie etc.), chiar și de tip „zacus- că” (adică cu de toate), poate fi un exercițiu constant, pe ter- men lung, de introspecție, de observare, de concentrare, de critică și, de ce nu, de creație.

Oamenii creativi sunt în genere atenți la ce se întâmplă în jurul lor. Creativitatea nu este neapărat o evadare într-o lume ficțională, rod al imaginației, ci poate fi și rezul- tatul confruntării directe cu lumea și viața de zi cu zi. Tocmai de ace- ea faptul de a ține un jurnal poate veni în sprijinul celor care doresc să fie mai creativi.

(Spre deosebire de „carnețelul cel de toate zilele”, jurnalul presupune mai multă intimitate, o concentrare specială a atenției asupra sinelui, o interpretare personală a experien- țelor proprii.)

39

40

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Nu e bine să te gândești prea mult la cele întâmplate.

Viața e prea scurtă ca să retrăiești în amintire ceea ce ai trăit deja în realitate.

DORMIȚI

PE IDEE

U nii spun că somnul este un sfetnic bun. Ei bine, nu este întot-

deauna așa. Depinde la ce anume vă gândiți. Uneori, în sta-

rea aceea de semiconștiență dintre somn și trezie, unele probleme capătă amploare, dușmanii devin figuri hiperbolizate, iar soluțiile

născocite sunt pur și simplu ridicole.

41

Totuși, dacă mintea este canalizată într-o direcție bună, pozitivă, ea poate scoate – ca pe-un iepuraș din joben – idei de care să vă mirați voi înșivă. Creativitatea se naște mai ușor în eprubeta relaxă- rii… Or, când se relaxează omul mai ușor, dacă nu chiar atunci când se pregătește să se cufunde în lumea viselor?

Ideile pline de creativitate pot apărea când ne așteptăm mai puțin, atunci când mintea s-a debarasat de încrâncenarea de a găsi ur- gent o idee care să rupă gura târgului.

Somn ușor! Dormiți pe idee! Sau pe problemă… (Cum preferați.)

42

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Îmbracă cel mai bun costum sau cea mai bună rochie. Încalță cei mai faini pantofi. Pune-te la patru ace!

Ideile bune vin doar la oamenii pregătiți.

BUCURAȚI-VĂ de IDEILE

ȘI DE

doar la oamenii pregătiți. BUCURAȚI-VĂ de IDEILE ȘI DE OPINIILE ALTORA C ând ne gândim că

OPINIILE ALTORA

C ând ne gândim că trebuie sau avem nevoie să fim creativi ne închipuim automat că noi sunt cei care oferă sau vor oferi

ceva. Creativii sunt însă și oameni care știu să îi asculte pe cei din jur. A învăța să-i ascultăm pe alții înseamnă a învăța totodată să ne ascultăm mai bine pe noi înșine. Creierul este un motor care poate să „toarcă” la nesfârșit, dar acesta nu este neapărat un atu. De fapt, creativii trebuie să știe să se oprească, să păstreze tăcerea, să își disciplineze modul de a gândi, în loc să turuie la nesfârșit verzi și uscate ca niște cumetre pe bancă, la poartă.

43

O bună metodă de înfrânare a propriilor gânduri zburdalnice este aceea de a-i asculta cu atenție pe alții și de a înțelege ce spun ei.

Ascultați! Căutați să înțelegeți! Cântăriți bine argumentele! În- trebați-vă dacă sunteți sau nu de acord cu ce au spus ei!

Înainte de a fi creativi învățați să fiți niște ascultători creativi. Ascultând, veți crește către un gen de cunoaș- tere și de înțelegere care este favo- rabil creativității.

44

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Vorbește! Vorbește întruna! Nu te opri!

Mai devreme sau mai târziu, ceilalți vor observa că tu chiar ai ceva semnificativ de spus.

45

VESTE BUnă Avem

Din

Dreapta

(La dreapta fiind Statele Unite ale Americii, cum stăm pe scaun la Polul Nord și ne uităm spre Antarctica.)

Cercetătorii americani spun că ar exista o conexiune între creativitate și prelungirea vieții. Citiți mai multe căutând ar- ticolul intitulat „Creativity Predicts a Longer Life” pe site-ul scientificamerican.com. Concluzia lor este simplă: folosirea creierului în mod și în sens creativ contribuie la starea de bine și de sănătate a organismului omenesc.

Altfel spus, creativitatea nu este un moft, un hobby pentru

46 weekend, o năzăreală a celor care se plictisesc fiindcă n-au nici copii și nici pisică, ci un veritabil medicament „naturist”. Creativitatea poate fi un stil de viață, un mod de abor- dare a fiecărei zile, astfel încât să ne bucurăm de o viață cât mai lungă.

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Și dacă trăiești mult, ce?

Mai bine să nu deschidem subiectul…

47

FACtoruL

Este un paradox. Creativitatea are nevo- ie de relaxare și, totodată, de presiune. De fapt, nu este chiar un paradox, deoa- rece relaxarea despre care este vorba aici este un anumit tip de relaxare: nu o rela- xare leneșă, de plictis, ci o relaxare care permite minții omului să scoată la lumină idei mai mult sau mai puțin valoroase. Și nici presiunea despre care este vorba aici nu trebuie confundată cu „pistolul la tâmplă”. Este o presiune asumată. Vrei să creezi ceva și ți-ai propus un termen, ți-ai stabilit niște standarde, te-ai orientat în funcție de o serie de criterii ș.a.m.d.

48

Aici, ca de altfel la mai toate punctele prezentate, este nevoie să ținem cont de faptul că oamenii sunt foarte diferiți și că,

PRESIUNe

pentru a fi creativi, au nevoie de condiții diferite. Ce funcționează excelent în ca- zul unora, s-ar putea să nu aibă rol de catalizator în cazul altora, ci dimpotrivă.

Presiunea poate depinde de o mulțime de factori, între care timpul, locul, per- soanele de care sunteți înconjurați, miza proiectului (financiară sau de altă natu- ră) sau încărcătura afectivă pentru cei în cauză.

Este bine să permitem doar presiunea pe care o putem suporta, astfel încât să nu devenim stresați. Dacă presiunea este prea mare, trebuie să „renegociem con- tractul” și să atingem starea de relaxare necesară creativității fertile.

49

50

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Nimic nu merge de la sine.

Treaba iese doar când cineva ține biciul în mână.

FUGa de PROIECT

S unt situații când tensiunea acu- mulată este atât de mare sau

când miza este atât de serioasă încât omul nu mai poate depăși momentul, rămânând blocat între griji și spaime. În astfel de situații este puțin probabil să se manifeste creativitatea.

51

CE ESTE DE FĂCUT?

„Fuga de proiect” este răspunsul. Adică este reco- mandat să vă îndepărtați de proiect sau de idee pentru un timp, să lăsați să se interpună un spațiu sau o pauză între voi și țintă. Este ceva similar unui concediu. Mintea are nevoie de odihnă. Are nevoie să se deconecteze, să se rupă de preocupări și să își refacă țesutul creativ.

Călătorii, excursii, cărți de noptieră, ieșiri cu prietenii, implicarea în cu totul altceva: fiecare este liber să se retragă unde și cum dorește. Important este ca min- tea omului să primească un răgaz adevărat – nu o pseudo-pauză în care gândurile să zboare în aceeași direcție –, o ocazie de a se reîncărca pozitiv.

Apoi, cu forțe proaspete, omul este gata să se apuce din nou de treabă.

52

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Timpul e prea prețios ca să-ți permiți să risipești vreo secundă.

În spatele unui creator puternic stă cel puțin o noapte nedormită.

53

Vă Mai Amintiți

54

RESPIRĂ CREATIVITATE

T itlul nu a fost ales la întâmplare, ci conține în sine o idee pe care fiecare trebuie să și-o sădească în minte. Creativitatea poate fi, la

fel ca respirația, o prezență constantă în viața noastră.

Respirăm pur și simplu. Nu ne propunem să respirăm. Nu ne gândim decât arareori la faptul că respirăm. Dar respirăm 24 de ore din 24, clipă de clipă, toată viața.

Nu este cam mult să comparăm creativitatea cu respirația? Nu. Cre- ativitatea nu se traduce doar în Premii Nobel, Pulitzer sau diplome, nici doar în bani sau recunoaștere sau aplauze. Creativitatea poate

CARE

ESTE TITLUL ACESTUI E-BOOK?

55

fi prezentă în cele mai mici segmente ale vieții personale. Creativita- tea poate fi prezentă în modul în care construim o frază, în care ne apropiem de o persoană, în care abordăm o zi de lucru la birou sau o oră de cercetare în bibliotecă, în ceea ce postăm în 30 de secunde pe Facebook sau în felul în care ne petrecem o oră de timp liber.

Uneori, facem exerciții de respirație adâncă… Inspirăăăm! Expi- răăăm! Conștientizăm actul respirației și îl folosim pentru o mai bună sănătate a organismului. În mod similar avem nevoie, din când în când, și de exerciții de forță creativă pentru o mai bună sănătate a vieții per ansamblu.

56

O idee pe

DOS

Ca s-o înțelegeți, întoarceți-o pe față!

Important este să ai o idee bună. O idee. Una.

Și pe urmă poți să te dai mare cu ea toată viața.

pe față! Important este să ai o idee bună. O idee. Una. Și pe urmă poți
Respiră creativitate este ghidul de care aveți nevoie pentru a vă depăși propriile temeri cu
Respiră creativitate este ghidul de care aveți nevoie pentru a vă depăși propriile temeri cu

Respiră creativitate este ghidul de care aveți nevoie pentru a vă depăși propriile temeri cu privire la provocarea de a fi cre- ativi. Sugestiile prezentate sunt simple și la îndemâna oricui. Pentru a ajunge la creativitatea care smulge suspinele de ad- mirație ale lumii este nevoie să învățăm să facem primii pași, respectiv să învățăm să ne exersăm creativitatea în viața de zi cu zi.

Respiră creativitate este ABC-ul necesar pentru a face primul pas creativ.

Un ghid mic pentru cititor, un pas mare pentru creativitate.