Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chirurgia Ortopedica A Animalelor de Companie - Fracturile Humerusului! PDF
Chirurgia Ortopedica A Animalelor de Companie - Fracturile Humerusului! PDF
Rememorari anatomice
[Nicolescu – 1985, Evans – 1971, Nunamaker – 1985, Olmstead – 1993,
Cotofan –1985, Chitescu –1985, Sumner – 1988, Cornila – 1985, Hare - 1961]
Humerusul este un os lung format dinntr-un corp si doua extremitati,
reprezentând baza anatomica a bratului.
Portiunea proximala prezinta un cap humeral (cap articular cu cavitatea glenoida
a spetei – articulatia umarului), gîtul humeral distinct doar în portiunea caudala,
tuberculul mare plasat lateral si anterior de cap si medial tuberculul mic. Între tuberculul
mare si mic se delimiteaza santul intertubercular în care se afla plasat portiunea
proximala a tendonului muschiului biceps brahial. Pe tuberculul mare se insera muschii
supraspinos, infraspinos si o parte din pectoralul profund. Pe tuberculul mic se insera
tendonul muschiului subscapular. Trecerea dintre epifiza proximala si diafiza
humerusului se face printr-o metafiza (placa de crestere) dispusa într-un unghi de cca
102º si care pâna la vârsta de 10 luni trebuie sa fie osificata (închisa).
Diafiza humerusului prezinta o fata craniala usor convexa care în portiunea
proximala prezinta doua creste: una cranio-mediala aflata în continuarea tuberculului
mare (creasta tuberculului mare) pe care se insera muschii pectorali; o alta extinsa caudo-
lateral care formeaza creasta deltoida (insertia muschiului deltoid) si linia de insertie a
portiunii laterale a muschiului triceps. Fata laterala este escavata de un sant spiralat în
care se afla plasat muschiul brahial si care se extinde distal pâna la creasta epicondilului
lateral. În aceasta portiune nervul radial traverseaza înspre latero-distal santul musculo-
spiralat. Localizarea majoritatii fracturilor la diafiza humerusului cresc riscul de
traumatizare a nervului radial. Fata mediala prezinta un tubercul pentru insertia marelui
rotund si a muschiului marele dorsal. Pe aceasta fata paralel cu corpul humerusului se
regasesc traiectele nervilor ulanar, median si musculocutanat si artera brahiala a caror risc
de traumatizare este de asemenea, crescut. Fata caudala are forma convexa. La rasele
brahignate de câini corpul humerusului este mai accentuat curbat în forma de „S”.
Insertiile musculare sunt redate în..............
Extremitatea distala prezinta o trochlee prin care se articuleaza cu incizura
verticala (trochleara) a ulnei si un condil situat lateral prin care se articuleaza cu radiusul.
Pe fata craniala între trochlee si corpul humerusului se afla o adâncitura – fosa radiala
care comunica cu fosa olecraniana, plasata pe fata caudala si marginita de cei doi
epicondili humerali (medial - mai mare si lateral) prin gaura supratrochleara. Fosa
olecraniana permite în timpul extensiei cotului patrunderea procesului anconat al ulnei.
Epicondilul medial prezinta o fosa de insertie a muschilor flexori (flexor carpo-radial,
flexor carpo-ulnar, pronator rotund, flexor digital profund si superficial) iar epicondilul
lateral o fosa de insertie a muschilor extensori (extensor digital comun, extensor digital
1
Cornel Igna
2
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
Velpeau este aplicabila în foarte putine cazuri – animale foarte tinere care au suferit
fracturi extraarticulare incomplete sau complete fara deplasare [Olmstead – 1993]. Durata
imobilizarii nu trebuie sa depaseasca 2 – 3 saptamâni, perioada dupa care se instaleaza o
anchiloza severa a cotului.
Tratamentul operator consta în recurgerea la procedee de fixare externa -
fixatori externi [Aron – 1998, Anderson – 1978, Beck – 1999, Farese – 2002, Fearnside –
2002, Guerin – 1998, Klause – 1990, Langley-Hobbs – 1997, Lauer – 2000, Olmstead –
1993, Jackson – 1983, 1990, Brinker – 1990, Nunamaker – 1990, Fossum – 1999, Braden
– 1975, Denny – 1980, 1996, Cross – 1999, Dewey - 1994], fixare interna – cu brose,
cerclaje si ligaturi metalice, placi, suruburi, tije intramedulare [Bruse – 1996, Chafee –
1983, Dueland – 1999, Harrison. – 1976, Hinko –1975, Leighton – 1993, McLaughlin R.
– 1999, Miller W.C.– 1988*, Morshead – 1984, Moses– 2002, Pardo– 1993, Tomlinson –
1990, Van Bree – 1980, Olmstead – 1993, Jackson – 1983, 1990, Brinker – 1990,
Nunamaker – 1990, Fossum – 1999, Braden – 1975, Denny – 1976,1980, 1996, Anderson
– 1990, Kaya – 2000, Wolf – 1974, Zaslow – 1976, ***] sau combinatii între acestea
[Olmstead – 1993, Jackson – 1983, 1990, Brinker – 1990, Nunamaker – 1990, Fossum –
1999, Braden – 1975, Denny – 1976, 1980, 1996]
Anestezia practicata pentru reducerea externa urmata de un tratament
conservator este de tip NLA si de tip N-NLA cu narcoza inhalatorie în cazul recurgerii la
mijloace terapeutice operatorii.
3
Cornel Igna
4
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
brose NR), cu doua suruburi de spongioasa plasate într-un model convergent NR [Braden
– 1975] sau cu doua suruburi de corticala sau de spongioasa amplasate într-un montaj „în
cruce” NR [Olmstead – 1993].
Fixarea cu placi permite stabilizarea atât a fracturilor de tip Salter-Harris I si II
cât si a celor de tip III si IV. Se utilizeaza placi în forma de „T” plasate pe fata craniala a
humerusului, fixate cu suruburi de corticala în diafiza humerusului si respectiv suruburi
de spongioasa în epifiza humerala [Olmstead –1993, Fossum –1999] NR. Este necesar ca
suruburile sa nu penetreze suprafata articulara a capului humeral si cel putin un surub sa
fie amplasat oblic distalo-proximal pentru a spori stabilitatea montajului.
În fracturile Salter-Harris de tip III, dependent de portiunea detasata (tuberculul
mare, capul articular sau ambele) se recurge la fixarea cu suruburi de spongioasa la
animalele tinere sau de corticala la cele adulte NR [Miller – 1988]. La animalele imature
se poate recurge si la fixarea cu brose NR iar la cele adulte la metode combinate brose,
suruburi si ligaturi de tensionare NR [Jakson – 1985, 1990]. Fixarea capului articular
humeral cu doua brose Kirschner subtiri presupune inserarea lor normograda prin fata
laterala a capului si înfundarea lor sub suprafata cartilajului articular NR. Accesul
operator este asigurat prin prelungirea proximala a inciziei pielii si a dilacerarii
muschiului deltoid cu descoperirea si sectionarea tendonului muschiului infraspinos
urmata de artrotomie si expunerea capului articular – vezi artroplastia humerala cu acces
cranio-lateral, cap. 10, pag..... Fixarea cu o placa în „T” reprezinta o alta optiune
terapeutica, regulile fiind descrise mai sus NR [Olmstead – 1993].
În fracturile tuberculului mic se recurge la fixarea acestuia cu un surub si la
refacerea ligamentului transvers humeral sau la tenodeza tendonului muschiului biceps
brahial – vezi pag..............
Închiderea plagii operatorii se face prin sutura cu fir resorbabil a fasciilor muschilor
pectoral superficial si deltoid, în primul plan; sutura fasciei muschiului brahiocefalic în
planul al doilea; sutura tesutului conjunctiv subcutanat – planul trei si sutura în puncte
separate simple cu fire neresorbabile a pielii.
Îngrijiri postoperatorii
În cazul recurgerii la mijloace interne de fixarea a focarelor de fractura ale
extremitatii proximale a humerusului, imobilizarea externa (în bandaje) nu este necesara.
Regimul de miscare al animalului va fi restrictionat la minimul necesar pentru o perioada
de 4 – 6 saptamâni postoperator [Nunamaker – 1985]. Recuperarea motorie poate fi
accelerata prin mijloace de fizioterapie pasiva (masaj muscular si miscari de flexie-
extensie pasiva a bratului [Fossum – 1999].
Prognosticul postoperator este excelent la animalele tinere si bun – foarte bun la
animalele mature [Fossum – 1999].
5
Cornel Igna
Reducerea închisa este urmata de fixare prin insertie normograda a unei tije
centromedulare NR [Brinker – 1990, Jakson – 1985, 1990] sau a doua brose Kirschner
amplasate într-un montaj elastic în arc secant NR [Jackson – 1985, 1990]. Fixatorii
externi sunt mai rar utilizati pentru fixarea închisa a fracturilor diafizei proximale a
humerusului, fiind preferata insertia lor sub control vizual, dupa reducerea deschisa a
focarului de fractura. Un montaj care se preteaza pentru aceasta localizare este cel în care
se recurge la o fixare centromedulara cu tija unica si suplimentarea cu un fixator extern
hibrid de tip I – II conectat la tija centromedulara – vezi reducerea operatorie pag..........
6
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
În cazul amplasarii de brose Kirschner Rush sau Ender [Jakson – 1985, 1990] stabilitatea
fixarii poate fi obtinuta printr-un montaj elastic de tip arc secant.
În trocanterul mare al humerusului, la acelasi nivel, cranio-lateral si respectiv cranio-
medial, se foreaza cu un burghiu, sub un unghi de 20º doua orificii de amorsaj, penetrante
în cavitatea medulara a osului NR. Insertia broselor se face divergent prin batere cu
ciocanul NR. La animalele de talie mare este indicata utilizarea broselor Rush
dimensionate preoperator si cu capatul extern preîndoit (încurbat din fabricatie). În cazul
utilizarii broselor Kirschner (animale de talie mica) capetele exterioare se îndoaie la 90º
si se taie scurt NR.
Sutura tesutului conjunctiv subcutanat si a fasciei bratului cu fir resorbabil.
Sutura pielii 1 – 2 puncte separate simple cu fir neresorbabil.
Radiografie de control.
7
Cornel Igna
Montajul tip Ib
Acest tip de fixator extern este utilizat de regula ca unica metoda de fixare dar
poate fi amplasat si ca mijloc de suplimentare a fixarii cu tija centromedulara [Johnson –
1999, Fossum - 1999]. Montajul de tip Ib este un montaj uniplanar, bilateral, formând, cu
osul, dupa amplasare o configuratie triunghiulara NR. Amplasarea semibroselor se face
rectiliniu pe doua rânduri unul pe fata craniala a diafizei humerusului si celalalt pe fata
laterala, fiecare rând fiind fixat la câte o bara de conectare.Ambele extremitati ale celor
doua bare vor fi interconectate între ele prin doua bare suplimentare NR.
8
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
9
Cornel Igna
10
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
11
Cornel Igna
12
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
Se va evita patrunderea în gaura supratrochleara, mai ales la pisici, la care pe aici trece
nervul median. Principalul dezavantaj legat de utilizarea unei singure tije consta în
neanularea fortelor de rotatie din focarul de fractura care pot conduce la dezaxarea
fragmentelor. Pentru anularea fortelor de rotatie si îmbunatatirea fixarii exista mai multe
metode:
- ocuparea în grad mai mare a canalului medular prin insertia a doua tije
Steinmann NR [Jakson 1985, 1990, Brinker – 1990, Chaffee - 1985],
insertia unei tije Kuntscher simple NR [Nunamaker – 1985];
- utilizarea unor mecanisme de blocaj a tijei – doua hemicerclaje inserate în
fiecare segment de fractura pentru blocajul tijei pe peretele caudal al
humeusului NR [Brinker – 1990], insertia unor tije cu mecanism de
zavorâre NR [Dueland – 1999, Durall – 1994, McLaughlin R. – 1999,
Moses - 2002], brosa Kirschner trecuta transcortical în fracturile oblice si
solidarizarea segmentelor cu o ligatura în „8” sprijinita pe capetele brosei
NR [Olmstead – 1993];
- sporirea stabilitatii coaptarii capetelor osoase prin aplicarea în fracturile
oblice si spiroide de de cerclaje NR [Brinker – 1990, Jackson – 1985,
1990, Olmstead – 1993, Kaya -2000], suturi osoase NR [Brinker – 1990]
sau de suruburi de corticala NR [Brinker – 1990];
- îmbunatatirea stabilitatii fixarii prin aplicarea în fracturile transverse a
fixatorilor externi monoplanari (tip Ia, Ib sau montaje conectate la tija
centromedulara) NR, vezi si cap. 12.2.1., pag........ [Brinker – 1990, Denny
– 1996, Jackson – 1985, 1990, Olmstead – 1993, Leighton – 1993,
McPherron – 1992, Peirone - 2002] – vezi si cap....., pag..... - sau prin
recurgerea la insertia a doua tije Kirschner sau Rush, dependent de talia
animalului, amplasate într-un montaj elastic de tip arc secant NR – vezi si
pag........ [Jackson – 1985, 1990].
Tijele intramedulare se extrag dupa ce exista confirmarea radiologica a
vindecarii fracturii. Mentinerea lor poate cauza complicatii postoperatorii tardive [Hunt –
1980, Van Bree – 1980].
13
Cornel Igna
14
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
15
Cornel Igna
16
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
17
Cornel Igna
18
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
19
Cornel Igna
20
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
21
Cornel Igna
22
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
23
Cornel Igna
24
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
[Brinker – 1990]. În ambele forme de fracturi linia de separare dintre fragmentele osoase
este moderata [Nunamaker – 1985].
Procedura de reducere si fixare a fracturii este dependenta de timpul scurs de la
producerea fracturii, prezenta edemului postraumatic si de posibilitatea palparii
fragmentelor osoase [Brinker – 1990, Miller – 1988, Lakatos – 1975, Schebitz H., –
1976].
Reducerea închisa a fracturii epicondililor humerali este posibila în cazul
scurgerii a mai putin de 24 - 48 de ore de la producerea fracturii si presupune efectuarea
sub anestezie a extinderii membrului într-un dispozitiv Gordon timp de 10 – 15 minute
[Brinker – 1990] – vezi cap......., pag..... Aplicarea unei imobilizari conservatoare într-o
atela de tip Schroder-Thomas ofera rezultate satisfacatoare doar în mod sporadic
[Nunamaker – 1985], ceea ce face din fixarea interna indicatia terapeutica majora
[Schebitz – 1976, Brinker – 1990, Olmstead – 1993, Jackson – 1985,1990, Denny – 1996,
Leighton – 1993, Nunamaker – 1985, Miller – 1988, Turner – 1980].
Pentru reducerea deschisa a focarului de fractura, dependent de epicondilul
afectat, abordarea operatorie este asigurata prin acces cranio-lateral [Turner – 1980] în
cazul fracturarii epicondilului lateral si prin acces medial în fracturile epicondilului
medial [Brinker – 1990, Piermattei – 1979]. În ambele metode de acces se urmareste
expunerea epicondililor humerali care reprezinta punctul de reper pentru inserarea
mijloacelor de fixare interna (brose, suruburi).
25
Cornel Igna
În cazul fracturilor mai vechi de 48 de ore Brinker O.W. si colab. – 1990 [...]
recomanda pentru efectuarea reducerii initierea unui acces operator prin osteotomia
olecranului – vezi cap. 12.3.1., pag......... La câinii tineri mai multi autori recomanda
[Brinker – 1990, Olmstead – 1993] recurgerea la accesul preconizat de Dueland R. –
1974 [...] bazat pe tenotomia muschiului triceps (vezi cap. 12.3.3., pag....), evitând
osteotomia olecranului a carui vindecare este problematica la aceasta vârsta, se pot
înregistra complicatii în pâna la 37 % din cazuri [Halling – 2002].
26
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
27
Cornel Igna
28
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
29
Cornel Igna
Practic ordinea de reducere si fixare, în functie de tipul fracturii si conditiile locale, poate
începe si cu coaptarea epicondililor la diafiza humerusului si ulterior se solidarizeaza cei
doi epicondili prin insertia unui surub într-un montaj de compactare-compresiune
[Brinker – 1990]. Denny R.H. – 1996 [...] asigura initial reducerea supracondilara a
epicondililor, efectuând o fixare provizorie cu o brosa Kirschner inserata deasupra gaurii
supratrochleare, urmata de fixarea intercondiliara si retragerea fixarii provizorii, refacerea
integritatii osului printr-o fixare auxiliara cu una doua brose Kirschner inserata din
directie contrara surubului intercondilar (de regula din medial) si în final fixarea
definitiva cu o placa DCP aplicata pe marginea caudala a epicondilului medial NR
(redesenat dupa Denny...).
Se insera o brosa Kirschner în epicondilul lateral, din focarul de fractura iesind imediat
deasupra fosei extensorilor NR.
Se retrage capatul medial al brosei la nivelul liniei de fractura.
Coaptarea epicondililor efectuata cu o pensa de coaptare cu patru gheare este urmata de
inserarea completa a brosei si apoi de practicarea forajului transcondilar NR. Când se
utilizeaza o pensa de coaptare cu contact punctual NR este necesara utilizarea unui ghidaj
dublu, prin cel proximal se va insera brosa iar prin cel distal fixat în fosa extensorilor se
va intoduce un burghiu pentru forarea gaurii de insertie a surubului.
Se largeste doar gaura practicata în epicondilul lateral (cu un burghiu cu marime imediat
superioara celui utilizat initial) în asa fel încât taierea filetului cu tarodul sa fie efectuata
doar în epicondilul medial NR.
Prin gaura practicata se insera (se înfileteaza) un surub de corticala sau un surub de
spongioasa pe jumatate filetat (grosimea si pasul filetului vor fi adecvate dimensiunilor
filetului practicat în epicondilul medial) NR. O siguranta mai mare o ofera inserarea unui
surub de spongioasa.
Osteoartrita post-traumatica este complicatia care apare cel mai frecvent (28 –
57 %) dupa osteosinteza focarelor de fractura ale extremitatii distale a humerusului –
fracturi epicondilare sau intercondiliare [Gordon – 2003, Bardet – 1983, Denny – 1976],
putând compromite definitiv functionalitatea membrului afectat.
30
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
Bibliografie
1. Anderson M.A., Aron D.N. – 1998 – Repairing humeral and femoral fractures
with external skeletal fixation. Vet. Med., 93, 455.
2. Anderson T.J., Carmichael S., Miller A. – 1990 – Intercondylar humeral fracture
in the dog: a review of 20 cases. J. Small Anim. Pract., 31, 437.
3. Aron D.N., Toombs J.P. - 1984 – Updated principles of external skeletal fixation.
Comp. Cont. Edu. Pract. Vet., 6, 845-858.
4. Aron D.N., Toombs J.P., Hollingsworth S.C. – 1986 – Primary treatment of
severe fractures by external skeletal fixation: threaded pins compared with smooth
pins. J.Am. Anim. Hosp. Assoc., 22, 659.
5. Aron D.N., Foutz T.L., Keller W.G., Brown J. – 1991 – Experimental and clinical
experience with an IM pinexternal skeletal fixator tie-in configuration. Vet.
Comp. Orthop. Traumatol., 4, 86.
6. Aron D.N., Dewey C.W. – 1992 – Application and postoperative management of
external skeletal fixators. Vet. Clin. North Am. Small Anim. Pract., 22, 69-97.
7. Aron D.N., Palmer R.H., Johnson A.L. – 1995 – Biologic strategies and balanced
concept for repair of highly comminuted long bone fractures. Comp. Cont. Edu.
Pract. Vet.,17, 35-49.
8. Aron D.N. – 1998 – Practical techniques for fractures. În: Current techniques in
small animal surgery, 4th ed. (ed. Bojrab M.J.). Ed. Williams & Wilkins,
Baltimore, 934-941.
9. Bardet J.F., Hohn R.B., Olmstead M.L. – 1983 – Fractures of the humerus in dogs
and cats: a retrospective study of 130 cases. Vet. Surg., 12, 73.
10. Beck J.A., Simpson D.J. – 1999 – Type 1 – 2 hybrid external fixator with tied-in
intramedullary pin for treating comminuted distal humeral fractures in a dog and a
cat. Aust. Vet. J., 77, 18.
11. Bolte S. – 1994 – Examenul preoperator si pregatirea animalelor pentru operatie.
În: Clinica si terapeutica chirurgicala veterinara – Partea I - Propedeutica si
traumatologia generala, (ed. Bolte S., Igna C.), Ed. Mirton, Timisoara, 22-41.
12. Braden D.T. – 1975 – The humerus. Surgical correction of humeral fractures. În:
Current techniques in small animal surgery (ed. Bojrab M.J.). Ed. Lea & Febiger,
Philadelphia, 509-523.
13. Brinker O.W., Piermattei L.D., Flo L.G. – 1990 – Small animal orthopedics &
Fractures treatment. Fractures of the humerus. Arthrodesis of the elbow. Ed.
W.B. Saunders, Philadelphia, 175-194, 515-517.
14. Brunnberg L., Von Putzer-Reibegg A., Waibl H. – 1985 – Sprain fracture of the
medial epicondyle of humerus in dogs. Berl. Munch. Tierarztl. Wochenschr., 98,
146.
15. Bruse S., Prieur W.D. – 1996 – The use of the veterinary cuttable plate in 160
cases. Tierarztl Prax., 24, 581.
16. Butterworth S.J., Innes J.F. – 2001 – Incomplete humeral condylar fractures in the
dog. J. Small Anim. Pract., 42, 394.
31
Cornel Igna
17. Campbell J.R., Pond M.J. – 1972 – Repair of fractures of the distal humerus. Vet.
Rec., 90, 577.
18. Chaffee W.V. – 1983 – Stack-pin technique in the humerus and femur. În: Current
techniques in small animal surgery, 2nd ed. (ed. Bojrab M.J.) Ed. Lea & Febiger,
Philadelphia, 734-737.
19. Chitescu S. – 1985 – Muschii membrului toracal. În: Anatomia comparata a
animalelor domestice (ed. Pastea E.), vol. I. Ed. Didactica si pedagogica,
Bucuresti, 200-219.
20. Clements D.N., Carmichael S. – 2003 – Fracture of the lesser tuberosity of the
humerus in a dog. Vet. Comp. Orthop. Traumatol., 16, 112-115.
21. Coetzee L.G. – 1999 – Long bone fracture fixation with an intramedullary pin and
C-clamp-on plate in dogs: 21 cases (1992-1997). Vet. Comp. Ortop. Traum., 1,
16.
22. Cook J.L., Tomlinson J.L., Reed A.L. – 1999 – Fluoroscopically guided closed
reduction and internal fixation of fractures of the lateral portion of the humeral
condyle: prospective clinical study of the technique and results in ten dogs.
Vet.Surg., 28, 315.
23. Cornila N. – 1985 – Sistemul nervos periferic. În: Anatomia comparata a
animalelor domestice (ed. Pastea E.), vol. II. Ed. Didactica si pedagogica,
Bucuresti, 132-180.
24. Cotofan V. – 1985 – Aparatul circulator (Angiologia). În: Anatomia comparata a
animalelor domestice (ed. Pastea E.), vol. II. Ed. Didactica si pedagogica,
Bucuresti, 11-107.
25. Daly R.W. – 1985 – Amputation of the forelimb. . În: Current techniques in small
animal surgery (ed. Bojrab M.J.). Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 689-693.
26. Daly R.W. – 1990 – Amputation of the forelimb. . În: Current techniques in small
animal surgery (ed. Bojrab M.J.). Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 802-806.
27. Davenport D.D. – 1979 – Use a prefabricated support bandage after internal
fixation of radius, ulna, and humeral fractures in a large setter. Vet. Med. Small
Anim. Clin., 74, 1132.
28. Degner A.D. – 2003 – Fractures of the elbow. http://www. vetsurgerycentral.
com/elbowfracture.htm
29. De Keyser R., Geysen F., Luyckx M., Schepmans P., Vanderkerckhove J., Van
Tilburg G., Verthoeven G., Vranckx R. – 2000 – The use of plate & rod for the
repair of complex and unstable fractures of femur, tibia and humerus. Proc. of 10th
ESVOT Congress, Munchen, 75.
30. Denny H.R. – 1976 – Condylar-fractures of the humerus in the dog: a review of
133 cases. J. Small Anim. Pract., 24, 185.
31. Denny H.R. – 1980 – Fracture of the humerus. În: Guide to canine orthopaedic
surgery.(ed.Denny H.R.). Ed. Blackwell Sci. Publ., Oxford, 92-97.
32. Denny H.R. – 1996 – Orthopadische chirurgie an hund und katze – Frakturen des
humerus. Ed. Ferdinand Enke, Stuttgart, 185-198.
33. Dewey C.W., Aron D.N., Foutz T.L., Marks M.A., Budsberg S.C. – 1994 – Static
strenght evaluation of two modified unilateral skeletal fixators. J. Small Anim.
Pract., 35, 211.
32
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
34. Dingwall J.S. – 1970 – Management of elbow fractures in the dog. Mod. Vet.
Pract., 37.
35. Downer A.H., Spcar V.L. – 1975 – Physical therapy in the management of long
bone fractures in small animals. Vet. Clin. North Am., 5, 157.
36. Dueland R. – 1974 – Triceps tenotomy approach for distal fractures of the canine
humerus. J. Am. Vet. Med. Assoc., 165, 82.
37. Dueland R.T., Johnson K.A., Roe S.C., Engen M.H., Lesser A.S. – 1999 –
Interlocking mail treatment of diaphyseal long-bone fractures in dogs. J.Am. Vet.
Med. Assoc., 214, 59.
38. Durall I., Diaz M.D., Morales I. – 1994 – Interlocking nail stabilisation of
humeral fractures initial experience in seven clinical cases. Vet. Comp. Orthop.
Traumatol., 7, 3.
39. Dvorak M., Necas A., Zatloukal J. – 2000 – Complications of long bone fracture
healing in dogs: functional and radiological criteria for their assessment. Acta
Vet., Brno, 69, 107.
40. Egger E.L., Runyon C.L., Rigg D.L. - 1986 – Use of type 1 double connecting bar
configuration of external skeletal fixation on long bone fractures in dogs: A
review of 10 cases. J.Am. Anim. Hosp. Assoc., 22, 57.
41. Evans E.H., deLahunta A. – 1971 – Miller’s guide to the dissection of the dog.
Ed. W.B. Saunders Comp., Philadelphia, 6-144.
42. Farese J.P., Lewis D.D., Cross A.R., Collins K.E., Anderson G.M., Halling K.B. –
2002 – Use of IMEX SK-circular external fixator hybrid constructs for fracture
stabilization in dogs and cats. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 38, 279.
43. Fearnside S.M., Eaton-Wells R.D., Mitchell R.A.S. – 2002 – Management of
comminuted supracondylar fractures of the humerus with closed reduction and a
hybrid type I – II external fixator. Vet. Comp. Orthop. Traumatol., 4, 233.
44. Ferguson J.F. – 1996 – Fracture of the humerus after cancellous bone graft
harvesting in a dog. J. Small Anim. Pract., 37, 232.
45. Folland M.A., Schwarz P.D., Salman M.D. – 1991 – The use of half-pin (type 1)
external skeletal fixators in combination with intamedullary pins for the humeral
fracture fixation. Vet. Comp. Orthop. Traumatol., 4, 77.
46. Fossum Theresa Welch, Hedlund S. Cheryl, Hulse A.D., Johnson L .Ann, Howard
B.S., Willard D.M., Gwendolyn L. Carroll – 1999 – Manual of Small Animal
Surgery – Humeral fractures. În: Small Animal Surgery. Ed. Mosby, St. Louis,
646-657.
47. Gordon W.J., Besancon M.F., Conzemius M.G., Miles K.G., Kapatkin A.S. –
2003 – Frequency of post-traumatic osteoarthritis in dogs after repair of a humeral
condylar fracture. Vet. Comp. Orthop. Traum., 16, 1.
48. Guerin S.R., Lewis D.D., Lanz O.I., Stalling J.T. – 1998 – Comminuted
supracondylar humeral fractures repaired with a modified type I external fixator
construct. J. Small Anim. Pract., 39, 525.
49. Halling K.B., Lewis D.D., Cross A.R., Kerwin S.C., Smith B.A., Kubilis P.S. –
2002 – Complication rate and factors affecting outcome of olecranon osteotomies
repaired with pin and tensio-band fixation in dogs. Can. Vet., 43, 528.
50. Hare W.C.D. – 1961 – The ages at wich the centers of ossification appear
roentgenographically in the limb bones of the dog. Am. J. Vet. Res., 22, 825.
33
Cornel Igna
51. Harrison J.W., McLain D.L., Hohn R.B., Wilson G.P., Chalman J.A. – 1976 –
Osteosarcoma associated with metallic implants. Report of two cases in dogs.
Clin. Orthop., 116, 253.
52. Herndon D.G., Egger L.E. – 2001 – The effect of contouring the connecting bar in
an acrylic-pin external fixator. Evaluation of the effects on ultimate strenght and
stiffness of countoured acrylic columns placed under axial compression. Vet.
Comp. Orthop. Traum., 4, 190.
53. Hinko P.J., Rhinelander F.W. – 1975 – Effective use of cerclage in the treatment
of long-bone fractures in dogs. J. Am. Vet. Med. Assoc., 166, 520.
54. Hoerlin B.F. – 1971 – Canine neurology diagnosis and treatment. Ed. W.B.
Saunders Comp., Philadelphia, 173-217.
55. Hulse D.A., Johnson A.L. – 1997 – Fracture fixation systems. În: Small Animal
Surgery (ed. Fossum-Welch T.). Ed. Mosby-Year Book, St. Louis733-756.
56. Hulse D., Ferry K., Fawcett A., Gentry D., Hyman W., Geller S., Slater M. – 2000
– Effect of intramedullary pin size on reducing bone plate strain. Vet. Comp.
Orthop. Traum., 4, 185.
57. Hunt J.M., Aitken M.L., Denny H.R., Gibbs C. – 1980 – The complication of
diaphyseal fractures in dogs: A review of 100 cases. J. Small Anim. Pract., 21,
103.
58. Jackson A.D. – 1983 – Fractures of the humerus. În: Current techniques in small
animal surgery, 2nd ed. (ed. Bojrab M.J.) Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 674-
687.
59. Jackson A.D. – 1990 – Management of humeral fractures. În: Current techniques
in small animal surgery, third ed. (ed. Bojrab M.J.) Ed. Lea & Febiger,
Philadelphia, 756-770.
60. Johnson L.A., DeCamp E.C. – 1999 – External skeletal fixation: linear fixators.
În: Fracture management and bone healing (ed. Martinez A.S.). The veterinary
clinics of North America, 29, (5), 1135-1152.
61. Kaya U., Saglam M., Temizsoylu D. – 2000 – Clinical studies on treatment of
distal humeral fractures in cats and dogs. Vet. J. Ankara Univ., 47, 2.
62. Klause S.E., Schwarz P.D., Egger E.L., Piermattei D.L. – 1990 – A modification
of the unilateral type I external fixator configuration for primary or secondary
support of supracondylar humeral and femoral fractures. Vet. Comp. Orthop.
Traumatol., 3, 130.
63. Knecht C.D., Allen A.R., Williams D.J., Johnson J.H. – 1981- Fundamental
techniques in veterinary surgery. Ed. W.B. Saunders Comp., Philadelphia, 104-
146, 202-269.
64. Komnenou A.T., Symeonides P.P., Dessiris A.K. – 2000 – Behaviour of an artery
enclosed within a normal oe hypertrophic callus of a long-bone fracture. Injury,
31, 405.
65. Lakatos L. – 1973 – Fractures of humeral epicondyles in young dogs. Schweiz
Arch. Tierheilkd., 115, 412.
66. Lakatos L., Baumberger A. – 1975 – Treatment of humeral fractures in the distal
shaft area in dogs. Schweiz Arch. Tierheilkd., 117, 461.
34
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
67. Langley-Hobbs S.J., Carmichael S., McCartney W.T. – 1997 – External skeletal
fixation for stabilisation of comminuted humeral fractures in cats. J. Small Anim.
Pract., 38, 280.
68. Lanz I.O., Lewis D.D., Newell M. Susan – 1999 – Stabilization of a physeal
fracture using an Orthofix® partially-threaded Kirschner wire. Vet. Comp. Orthop.
Treaum., 2, 45.
69. Larsen L.J., Roush J.K., McLaughlin R.M., Cash W.C. – 1999 –
Microangiography of the humeral condyle in Cocker Spaniel and non-Cocker
Spaniel dogs. Vet.Comp. Orthop. Traum., 3, 134.
70. Lauer S.K., Aron D.N., Evans M.D. – 2000 – Finite element method evaluation:
articulations and diagonals in an 8-pin type 1B external skeletal fixator. Vet.
Surg., 29, 28.
71. Leighton L.R. – 1975 – Amputation of the foreleg of the dog. . În: Current
techniques in small animal surgery (ed. Bojrab M.J.). Ed. Lea & Febiger,
Philadelphia, 491-494.
72. Leighton L.R.– 1993 – Small animal orthopedics – Fractures of the humerus. Ed.
Wolfe, London, 2.6.-2.19.
73. Lenehan T.M., Nunamaker D.M. – 1982 – Lateral approach to the canine elbow
by proximal ulnar diaphyseal osteotomy. J. Am. Vet. Med. Assoc., 180, 523.
74. Little M..F., Hill M.C., Kageyama T., Conzemius G.M., Smith K.G. – 2000 –
Bending properties of stainless steel dynamic compression plates and limited
contact dynamic compression plates. Vet. Comp. Orthop. Traum., 4, 64.
75. Marcelin-Little D.J., DeYoung D.J., Ferris K.K., Berry C.M. – 1994 – Incomplete
ossification of the humeral condyle in spaniels. Vet. Surg., 23, 475.
76. Marcelin-Little D.J. – 1995 – Fractures of the humerus. J. Am. Vet. Med. Assoc.,
206, 770.
77. Marti J.M., Miller A. – 1994 – Delimitation of safe corridors for the insertion of
external fixator pins in the dog. 2: Forelimb. J.Small Anim. Pract., 35, 78.
78. Matthiensen D.T. – 1992 – Fractures of the humerus. Vet. Clin. North Am. Small
Anim. Pract., 22, 121.
79. McLaughlin R. – 1999 – Internal fixation: intramedullary pins, cerclage wires,
and interlocking nails. În: Fracture management and bone healing (ed. Martinez
A.S.). The veterinary clinics of North America, 29, (5), 1097-11.
80. McPherron M.A., Schwarz P.D., Histand M.B. – 1992 – Mechanical evaluation of
half-pine (type 1) external fixation in combination with a single intramedullary
pin. Vet. Surg., 21, 178.
81. Meutstege F.J. – 1988 – Diagnosis and treatment of the fractured lateral humeral
condyle. Tijdschr. Diergeneeskd., 113, suppl., I, 52S.
82. Meyey-Lindenberg A., Heinen V., Fehr M., Nolte I. – 2002 – Incomplete
ossification of the humeral condyle as the cause of lameness in dogs. Vet. Comp.
Orthop. Traum., 3, 187.
83. Miller W.C.– 1988 – Proximal humeral fracture. În: Decision making in small
animal orthopaedic surgery (ed Sumner-Smith G.). Ed. B.C. Decker Inc., Toronto,
44-45.
84. Miller W.C.– 1988 – Humerus shaft fracture. În: Decision making in small animal
orthopaedic surgery (ed Sumner-Smith G.). Ed. B.C. Decker Inc., Toronto, 46-47.
35
Cornel Igna
85. Miller W.C.– 1988 – Distal humeral fracture. În: Decision making in small animal
orthopaedic surgery (ed Sumner-Smith G.). Ed. B.C. Decker Inc., Toronto, 48-49.
86. Morgan P.J., Leighton L.R. – 1995 – Radiology of small animal fracture
management. Ed. W.B. Saunders, Philadelphia, 58-66, 81-124.
87. Morshead D., Stambaugh J.E. – 1984 – Kirschner wire fixation of lateral humeral
condylar fractures in small dogs. Vet. Surg., 13, 1.
88. Moses P.A., Lewis D.D., Lanz O.I., Stubbs W.P., Cross A.R., Smith K.R. – 2002
– Intramedullary interlocking nail stabilisation of 21 humeral fractures in 19 dogs
and one cat. Aust. Vet. J., 80, 336.
89. Mostosky U.V., Cholvin N.R., Brinker W.O. – 1959 – Transolecranon approach
to the elbow joint. Vet. Med., 54, 560.
90. Muir P., Ruaux-Mason C.P. – 2000 – Microcrack density and lenght in the
proximal and distal metaphyses of the humerus and radius in dogs. Am. J. Vet.
Res., 61, 6.
91. Newton C.D., Nunamaker D.M. – 1985 – Pediatric fractures. În: Textbook of
small animal orthopaedics (ed. Newton C.D., Nunamaker D.M.). Ed. J.B.
Lippincott, Philadelphia, 333-342.
92. Nunamaker M.D. – 1985 – Fractures of the humerus. În: Textbook of small
animal orthopaedics (ed. Newton C.D., Nunamaker D.M.). Ed. J.B. Lippincott,
Philadelphia, 333-342.
93. Nunamaker M.D. – 1985 – Fractures and dislocation of the elbow. În: Textbook
of small animal orthopaedics (ed. Newton C.D., Nunamaker D.M.). Ed. J.B.
Lippincott, Philadelphia, 333-342.
94. Nicolescu V. – 1985 – Oasele membrului toracic. În: Anatomia comparata a
animalelor domestice (ed. Pastea E.), vol. I. Ed. Didactica si pedagogica,
Bucuresti, 91-113.
95. Olds B.R. – 1975 – Arthrodesis. . În: Current techniques in small animal surgery
(ed. Bojrab M.J.). Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 549-553.
96. Olmstead L.M. – 1993 – Fractures of the humerus. În: Texbook of small animal
surgery (ed. Slatter D.H.). Ed. W.B. Saunders Comp., Philadelphia, 1716-1728.
97. Pardo D.A. – 1993 – Cerclage wiring and tension band fixation. În: Texbook of
small animal surgery (ed. Slatter D.H.). Ed. W.B. Saunders Comp., Philadelphia,
1631-1640.
98. Payne-Johnson M., Lewis D.G. – 1981 – A technique for fixation of intercondylar
humeral fractures in immature small dogs. J. Small Anim. Pract., 22, 293.
99. Peirone B., Camuzzini D., Filippi D., Valazza A. – 2002 – Femoral and humeral
fracture treatment with an intramedullary pin / external fixator tie-in configuration
in growing dogs and cats. Vet. Comp. Orthop. Traum., 2, 85.
100. Piermattei D.L., Greeley R.G. – 1979 – An atlas of surgical approaches to
the bones of the dog and cat. 2rd. Ed. W.B. Saunders Co., Philadelphia, 79-85.
101. Pollo F.E., Hyman W.A., Hulse D.A. – 1993 – The role of the external bar in a 6-
pin type 1 external skeletal fixation device. Vet. Comp. Orthop. Traumatol., 6, 75.
102. Radasch M.R. – 1999 – Biomechanics of bone and fractures. În: Fracture
management and bone healing (ed. Martinez A.S.). The veterinary clinics of
North America, 29, (5), 1045-1082.
36
Chirurgia ortopedica a animalelor de companie
103. Ross J.T., Matthiensen D.T. – 1993 – The use of multiple pin and
methylmetacrylate external skeletal fixation for the treatment of orthopaedic
injuries in the dog and cat. Comp. Cont. Edu. Pract. Vet., 6, 115.
104. Salter R.B., Harris W.R. – 1963 – Injuries involving the epiphyseal plate. J. Bone
Joint Surg., 45A, 587.
105. Schebitz H., Brunnberg L., Vollmerhaus B., Waibl H., Beck B. – 1976 –
Treatment of fractures of the humeral condyle in the dog. Berl. Munch. Tierarztl.
Wochenschr., 89, 382.
106. Schebitz H., Brunnberg L., Vollmerhaus B., Waibl H., Beck B. – 1976 –
Treatment of fractures of the humeral condyle in the dog. Berl. Munch. Tierarztl.
Wochenschr., 89, 389.
107. Schwarz P.D. – 1991 – Fracture biomechanics of the appendicular skeleton:
fracture etiology and assessment. În: Mechanism of surgical disease in small
animals. (ed. Bojrab M.J.). Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 1009-1026.
108. Shahar R. – 2000 – Evaluation of stiffness and stress of external fixators with
curved acrylic connecting bars. Vet. Comp. Orthop. Traum., 2, 65.
109. Snavely D.A., Hohn R.B. – 1977 – A modified lateral surgical approach to the
elbow of the dog. J. Am. Vet. Med. Assoc., 169, 826.
110. Sturgeon C., Wilson A.M., McGuigan P., Lawes T.J., Muir P. – 2000 – Triceps
tenotomy and double plate stabilization of „Y-T” fracture of the humeral condyle
in three dogs. Vet. Comp. Orthop. Traum., 13, 34.
111. Suber T.J., Basinger R.R., Keller W.G. – 2002 – Two unreported modes of
interlocking nail failure: breakout and screw bending. Vet. Comp. Orthop.
Traumatol., 15, 228-232.
112. Sumner-Smith G. – 1988 – Fracture suspected in immature animals. În: Decision
making in small animal orthopaedic surgery (ed Sumner-Smith G.). Ed. B.C.
Decker Inc., Toronto, 28-29.
113. Sumner-Smith G. – 1988 – Fracture in the young animal involving a growth plate.
În: Decision making in small animal orthopaedic surgery (ed Sumner-Smith G.).
Ed. B.C. Decker Inc., Toronto, 30-31.
114. Sumner-Smith G. – 1988 – Growth plate closure. În: Decision making in small
animal orthopaedic surgery (ed Sumner-Smith G.). Ed. B.C. Decker Inc., Toronto,
201-210.
115. Tomlinson L.J., Constantinescu M.Gh. – 1990 – Fixation of lateral condylar
fractures with multiple Kirschner wires. În: Current techniques in small animal
surgery, third ed. (ed. Bojrab M.J.) Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 770-772.
116. Turner T.M., Hohn R.B. – 1980 – Craniolateral approach to the canine elbow for
repair of condylar fractures or joint exploration. J. Am. Vet. Med. Assoc., 176,
1264.
117. Turner M.T., Lipowitz J.A. – 1985 – Arthrodesis. În: Current techniques in small
animal surgery, 2nd ed. (ed. Bojrab M.J.) Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 746-
757.
118. Turner M.T., Lipowitz J.A. – 1990 – Arthrodesis. În: Current techniques in small
animal surgery, 3nd ed. (ed. Bojrab M.J.) Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 825-
836.
37
Cornel Igna
119. Van Bree H., Verschooten F., Hoorens J., Mattheeuws D. – 1980 – Internal
fixation of a fractured humerus in a dog and late osteosarcoma development. Vet.
Rec., 107, 501.
120. Vanini R. et al. – 1988 – Humeral condylar fractures caused by minor trauma in
20 adult dogs. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 24, 355.
121. Wallace M.K., Berg J. – 1991 – Craniolateral approach to the humerus with
transection of the brachialis muscle. Vet. Surg., 20, 97.
122. Wertheren C.J., Tepic S., Montavon P.M. – 2000 – Application of the point
contactor fixator for fracture repair in dogs: a retrospective study of 53 cases.
Proc. of 10th ESVOT Congress, Munchen, 89.
123. Wolf E.F. – 1974 – Cortex screw for repair of long spiral humeral fractures in
dogs and cats. J. Am. Vet. Med. Assoc., 165, 96.
124. Wolf E.F. – 1978 – Elbow fracture in the dog: an orthopedic problem. Vet. Med.
Small Anim. Clin., 73, 1017.
125. Zaslow J.M., Hanssen P.L. – 1976 – Medial approach to bone plating in repair of
humeral-shaft fractures. Vet. Med. Small Anim. Clin., 71, 1569.
126. *** - 2002 – Stack-pin fixation of fractures. Newsletter 8, 3.
127. *** - 2002 – AO/ASIF (Arbeitsgemeinschaft fur Osteosynthesefragen – Swiss /
Association for the Study of Internal fixation – USA) chart to use to select a
suitable plate. www.AO/ASIF.com
38