PROIECT DE LECŢIE

Profesor: Dăncuță Carla

Instituția: Școala Gimnazială Corbasca/Marvila
Clasa: a VIII-a
Data: 2. 04 2019
Aria curriculară: LIMBĂ ȘI COMUNICARE
Disciplina: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Unitatea de învățare: Genul epic
Subiect: Caracterizarea personajului din opera literară
,,Cănuță, om sucit”, de I. L. Caragiale
Tipul lecţiei: mixtă
Durata: 50 min.

COMPETENŢE GENERALE:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare;

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate;
3.1. Dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date;
4.1. Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţii de comunicare concretă;
4.3. Redactarea unui text argumentativ;

COMPETENŢE DERIVATE /OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili să:
OC1-să prezinte subiectul nuvelei ,,Cănuță, om sucit”, urmărind momentele subiectului;
OC2-să încadreze personajul principal într-o tipologie;
OC3-să ilustreze trăsăturile personajului pe baza textului;
OC4-să identifice modalităţile de caracterizare a personajului pe baza fragmentelor sugestive;
OC5-să-şi exprime în scris păreri, atitudini, sentimente faţă de personaj;

1
OC6-să redacteze o compunere argumentativă despre caracterizarea personajului;
OBIECTIVE AFECTIVE:
OA1-să emită judecăți de valoare originale asupra modului de construcție a personajului principal;
OA2- să încadreze mesajul textului în propriul sistem de valori;

STRATEGIA DIDACTICĂ

RESURSE:
-capacităţi normale de învăţare ale elevilor;
- cunoștințele anterioare.

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, problematizarea, explicaţia, analiza literară, cadranele, eseul de 5 minute, lectura selectivă,
învățarea prin descoperire, metoda hamburger-ului.

MATERIALE ŞI MIJLOACE: fişe de lucru, laptopul, videoproiectorul, flip-chart;

FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitatea individuală, pe echipe;

FORME DE EVALUARE: orală, formativă;

BIBLIOGRAFIE:
1. Parfene, C, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999;
2. Ion Luca Caragiale, Cănuță, om sucit, Editura Polirom, Iași, 2004;
3. Pamfil, A, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura. Paralela 45, Piteşti, 2003;

2
 Scenariul didactic

Nr. Momentele Obiective Timp Detalieri de conținut Activități de Strategia didactică

operaționale
crt lecției învățare Forme de Resurse materiale Forme de
organizare a și procedurale evaluare
activității
1 Moment 1min Pregătirea materialelor Elevii se pregătesc Frontal
organizatoric necesare desfășurării lecției. pentru lecţie,
numesc absenţii,
respectă indicaţiile
profesorului.
2 Actualizarea 5min Se verifică tema, care constă Se verifică prin Frontal Caiete de teme acasă Evaluarea
cunoștințelor OC2 în alcătuirea rezumatului sondaj tema pentru Individual orală a
învățate nuvelei. acasă, corectându-se răspunsurilor
anterior eventualele greșeli.
3 Captarea AO1 3min Prezentarea unor imagini Conversaţia Imagini Evaluare
atenției. OC 2 importante referitoare la euristică orală
Spargerea opera Cănuță. Om sucit, de
Ion Luca Caragiale prin Elevii îşi vor spune Observația
gheții intermediul cărora se părerea despre
încurajează lectura. aceste imagini/cum
Anexa 1 este prezentat
personajul principal.

4 Anunțarea 1min Profesorul scrie pe tablă titlul Elevii își notează pe Frontal Expunerea
temei și a lecției și anunță obiectivele caiete titlul lecției și Tabla
obiectivelor operaționale. ascultă cu atenție Caiete de clasă
operaționale obiectivele avute în
vedere.

3
5 2min Reactualizarea informațiilor Frontal .
despre caracterizare Evaluare
Dirijarea (modalități de caracterizare, orală
învățării tipuri de personaje).
(anexa 2 )
Prin însumarea
OC1 20 Elevii vor primi fișe de lucru răspunsurilor Pe grupe Fișe de lucru
OC2 min cuprinzând reprezentative elevilor se Manualul
OC3 pentru caracterizarea lui completează
OC4 Cănuță, precum și sarcini de schema cu mijloace
OA1 lucru prin care aceștia de caracterizare .
OA2 descoperă principalele
trăsături ale personajului.
Această etapă se realizează
cu ajutorul unei diagrame.
(anexa 3)
Pe măsura ce sunt
identificate trăsăturile Elevii rezolvă Frontal
personajului, vor fi trecute în cerințele.
tabel.

Elevii vor fi împărțiți în 4 Obsrvația

echipe, având următoarele sistematică
sarcini: Evaluarea
orală
Echipa:
1- caracterizarea directă de Conversația
către narator și de către Explicația
celelalte Argumentarea
personaje/autocaracterizarea;
2-caracterizare indirectă:
limbaj, nume, mediul în care
trăiește, atitudine;
3- caraterizarea indirectă
prin prezentarea relației
dintre personajul principal și
celelalte personaje, evoluția
personajului;
4
 4- exprimarea unei păreri
personale despre personaj; Elevii își exprimă
Alege o trăsătură care te-a propriile opinii cu
impresionat cel mai mult la privire la personajul
acest personaj, justificând principal, Cănuță
alegerea făcută. Conversația
Problematizarea
6 Urmărind shema cu Argumentarea
OC1 15 Folosind metoda hamburger- mijloacele de Frontal
Obţinerea OC2 min ului, se recapitulează părțile caracterizare, elevii
performanţei OC3 unei compuneri trebuie să realizeze
OC4 argumentative. o compunere în care
OA1 să caracterizeze
personajul, Conversația
respectând pașii Explicația
unei compuneri
argumentative.

7 Aprecierea 1min Profesorul face aprecieri Frontal Conversația

performanțelor asupra îndeplinirii Explicația
și concluzii obiectivelor propuse și a
modului de lucru al elevilor.
8 Asigurarea 2min Profesorul propune elevilor Realizați o Frontal Conversația .
retenției și a tema pentru acasă. compunere în care Explicația
transferului să caracterizați un
personaj dintr-o
operă alesă de către
voi, respectând pașii
unei compuneri
argumentative

5
Anexa 1

6
7
Anexa 2

Mij
Mijloace directe de loace indirecte de
caracterizare caracterizare
narator Alte personaje
prin nume prin limbaj prin fapte și atitudini

8
Anexa nr. 3

Fişă de lucru
Caracterizarea personajului

Fiecare grupă va primi câte 2-3 citate reprezentative și va răspunde cerințelor privind trăsăturile personajului principal.
Citeşte cu atenţie fragmentele de mai jos şi identificați trăsăturile personajului principal.

1. ,,A fost odată un om care toată viaţa lui nu s-a putut potrivi cu lumea - un om sucit. Mă-sii i-a abătut să nască tocmai despre ziuă la lăsata
secului de postu mare, când se pornise o zloată grozavă. Paştele în anul acela cădea în iarnă de tot. Tată-său a alergat cu brişca la moaşa
satului tocmai în margine. Moaşa dormea; d-abia se întorsese acasă de la arendaşul moşiei, unde fusese chef. A trebuit vreme până s-o
deştepte, până să se îmbrace femeia, până să se urce-n brişcă. Copilul a aşteptat cât a aşteptat şi, până să-şi piarză răbdarea mă-sa care se văita
cumplit, şi-a pierdut-o el p-a lui şi s-a repezit aşa fără socoteală în lume, tocmai când s- auzeau clopoţeii de la brişca lui tată-său la scară.”

2. ,,Popa şi-a sumes iute mânicile şi l-a scos cât a putut mai degrab la aer. Mititelul era vânăt ca un ficat de bivol bătrân; nici miau nu mai zicea;
clipea numai din ochişorii lui cârpiţi ca un broscoi în pierzare.
L-au luat de picioare, l-au învârtit, l-au scuturat, l-au frecat, până i-a venit iar sufletul la loc.
- Măă! zice popa; mulţi copii am botezat de când sunt preot... să vă trăiască! dar aşa copil sucit n-am mai văzut!
Cănuţă a rămas sărman de părinţi tocmai când se făcuse copil de-nvăţătură... De una, mai bine pentru ei: mare bucurie n-aveau să capete dupa
urmările lui.
Bunică-sa despre tată l-a luat pe copil la oraş şi l-a dat la şcoală. A-nvăţat Cănuţă cât a- nvăţat, până a ajuns cu chiu cu vai în clasa a patra. Într-o zi,
dascălul, un om foarte serios, a venit supărat. Cum a intrat în clasă, s-a aşezat pe catedră încruntat, a strigat catalogul şi pe urmă:
- Cănuţă!
- Prezent!
- Câţi domni a avut ţara românească?
- Mulţi, domnule.
- Mulţi, mulţi! da câţi? neghiobule!
- ...Câţi, domnule?

9
 - Dar tu mă-ntrebi pe mine? or eu pe tine, prostule!”
3. ,L-a dat pe Cănuţă la un băcan. A slujit băiatul cât a slujit, când mai bine, când mai rău. Într-o seară, băcanul a încărcat un coş mare cu fel de fel
de mezeluri şi cu vreo douăzeci de sticle de vin, să le trimeaţă la un muşteriu. Afară era un polei grozav. Cănuţă s-a aplecat şi d-abia a putut ridica
greutatea pe loc limpede în prăvălie.
- N-o să aluneci cu el, mă? a-ntrebat jupânul.
- De! jupâne; ştiu eu?
- O să-l poci duce?
- E greu...
- Haide! s-a răstit jupânul. Dar sa dormi şi să mănânci, ştii? leneşule!
Cănuţă a dat să ridice coşul şi n-a putut. Jupânul ca să-l îmbărbăteze i-a dat un pumn în ceafă; pe urmă, jupânul şi încă un băiat au ridicat
greutatea şi i-au pus-o lui Cănuţa în cârcă.Copăcel-copăcel, băiatul a mers câţiva paşi până la colţul stradei pe unde presăraseră negustorii cenuşe
pe dinaintea prăvăliilor: dar când s-apuce pe o ulicioară mai neumblată, ca să mai scurteze din drum, tocmai venea o birjă cu caii răscăcăraţi de
teama alunecuşului.”

4.,,De omorât nu l-a omorât jupânul, că jupânul nu era om aşa de rău... Dar...
- Unde ai căzut, ticălosule?
- La colţ la ulicioară.
- Pentru ce ai apucat pân ulicioară, afurisitule? Nu puteai merge pe podul Mogoşoaii, pe unde e măturat şi cu cenuşă pe jos? Ai?
- Ca să nu mai ocolesc, jupâne!
- Să nu mai ocoleşti?... Ţi-e lene să umbli, mişelule!... Patruzeci de franci!... Face pielea ta câtă pagubă mi-ai făcut tu mie?
Şi trage-i, şi trage-i... I-a tras atâta, încât bietul Cănuţă, după ce s-a închis prăvălia, nici n-a mai mâncat. S-a culcat îmbrăcat pe mindir şi a dormit
tun până la ziuă, parcă făcuse un ziafet.
A treia seară îl trimite iar cu marfa la alt muşteriu. Acuma era coşul foarte uşurel.
- Măă! să vii degrabă.
- Viu, jupâne.
- Bagă de seamă să mai spargi ceva iar!...”

10
 5. ,,Tot aşa şi iar aşa, pentru nimicuri, a schimbat Cănuţă mulţi stăpâni. Istoria lui se poate asemăna cu istoria unui pahar care rabdă să-l umpli
cu litra şi pentru o picătură se supără şi dă pe-afară. Şi lumea vede măcar ce se petrece cu paharul; dar putea lumea înţelege ce se petrece în
sufletul lui Cănuţă? Paharul stă de faţa; sufletul lui Cănuţă sta ascuns şi pe semne era prea mic, prea strâmt - dedea repede pe dinafară.
Multe şi de toate a încercat el în viaţa lui, ca să şi-o poată cârpi de azi pe mâine. A făcut, fiindcă şi el era român, a făcut şi politică: a părăsit
totdeauna opoziţia, din cauza nemărginitei şi injustei ei violenţe, în anul venirii ei la putere, şi s-a alipit totdeauna de guvern, care în definitiv nu
era aşa de vinovat, cu câteva zile înainte de trecerea acestuia în opoziţie. Şi pe urmă iar aşa şi tot aşa.”

6. ,,Ar mai fi trăit încă bine, daca nu i se întâmpla lui Cănuţă să moară. Într-o zi, dintr-un nimic, iarăşi pentru un moft - ceruse împrumut o
mică sumă unui prieten pe care l-a fost îndatorat pe vremuri cu mult mai mult, şi acesta îl refuzase - s-a iritat aşa de grozav din ceartă încât
i- a venit un fel de necăciune... Rău... rău... până seara a murit. L-au îngropat a doua zi ca pe toţi morţii. La şapte ani, i-au facut după obicei
parastas ca să-i scoată oasele şi să i le spele. Era de faţă la slujbă nevasta şi câteva rude. Când au dat groparii de coşciugul lui şi i-au ridicat
binişor capul putred, ce să vezi! În loc să stea oasele lui Cănuţă de-a lungul şi cu faţa-n sus, hârca sta-n sus cu ceafa şi ţurloaiele erau
pornite către grătarul coastelor.
Asta n-a fost mort bine când l-au îngropat, a zis popa.nAş! a răspuns femeia. M-aş fi mirat, Dumnezeu să-l ierte, să-l găsesc la loc... Sfinţia ta nu l-
ai cunoscut pe răposatul Cănuţă... om sucit!”

11
Anexa 3
Fișă de lucru

Echipa:
Nr. 1 -caracterizarea directă de către narator și de către celelalte personaje/autocaracterizarea;
Toate trăsăturile vor fi justificate cu argumente din text.

Nr. 2 -caracterizare indirectă: limbaj, nume, mediul în care trăiește, atitudine;

Toate trăsăturile vor fi justificate cu argumente din text.

Nr.3- caraterizarea indirectă prin prezentarea relației dintre personajul principal și celelalte personaje, evoluția
personajului;
Toate trăsăturile vor fi justificate cu argumente din text.

Nr.4- exprimarea unei păreri personale despre personaj; alege o trăsătură care te-a impresionat cel mai mult la
acest personaj, justificând alegerea făcută.
Toate trăsăturile vor fi justificate cu argumente din text.

12