Comedia este specia genului dramatic, in versuri sau in proza, care satirizeaza

intamplari, aspecte sociale, moravuri prin intermediul personajelor ridicole, intre care
se nasc conflicte puternice. Comedia are scopul de a indrepta defecte umane si sociale
prin ras, avand, asadar, rol moralizator si final fericit. Principalele modalitati artistice
de realizare a comicului sunt ironia, satira si sarcasmul, folosite pentru a crea ridicolul
sau grotescul, atat in ilustrarea aspectelor imorale (moravuri -n.n.) ce se petrec in
societate, cat si a caracterelor umane dominate defecte morale.
Tema piesei este demascarea parvenitismului, a snobismului si a abuzurilor
administratiei.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci.
Autorul intervine in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al
personajelor.
Chirita este structurata pe doua acte. Actul intai aduce in prim plan personajele.
Sunt scoase in evidente insusirile definitorii ale Chiritei: snobismul si incultura. De
dragul „modei de la Ieş”, aceasta se apuca de calarit, incepe sa fumeze, sau sa
vorbeasca francesa, o francesa complet gresita de altfel, facand tóate aceastea din
incapatanarea cu care doreste sa respecte ea insasi moda, si, deasemeanea, sa o impuna
in mediul rural. Primeste scrisoare de la Iasi, scrisoare ce genereaza una dintre múltele
situatii comice. Ion, om simple, de la tara, este certat din causa ca un a adus scrisoarea
conform modei. Ea afla ca sotul sau adevenit ispravnic si se bucura deoarece considera
ca asta o numeste si pe ea “ispravniceasa”. Doreste sa o casatoreasca cu orice pret pe
Luluta, orfana gazduita lin casa sa, cu Gulita, fiul sau, pentru a pune mana pe averea pe
care aceasta urmeaza sa o primeasca. Aceasta insa il iubeste pe Leonas, prietenul din
copilarie. Intre Chirita si Leonas apar divergente, iar cel din urma promete ca se va
razbuna prin feste.
In actul doi, se petrec cele trei deghizari ale lui Leonar. Prima data, imbracat ca
ofiter cocheteaza cu Chirita pana obtine portretul sau. A doua oara, ca vizitiu,
descopera abuzurile pe care Barzoi le facea ca si ispravnic. Ultima data, imbracat in
actrita si ajutat de nebunia prefacuta a Lulutei, reuseste sa se casatoreasca cu aceasta. In
urma acestui fapt Chirita si Barzoi sunt obligati sa accepte casatoria dintre cei doi,
deoarece stiu ca Leonas ii are la mana.
Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, folosind un fals jargon frantuzit.
Ea poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum
ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul in vechi tabieturi si vrajmas oricarei
primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie care vrea sa para
foarte manierat si inteligent.
Comedia este realistă prin spiritul critic, prin faptul că eroii, conflictul, subiectul
sunt luate din viaţa socială. Chiriţa este tipul arivistului, Bârzoi este tipul ispravnicului
abuziv, Leonaş este tipul tânărului inteligent.
Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera
aceasta este in primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului sunt
variate. Comicul de limbaj se realizeaza prin personajele care vorbesc o franceza romanizata
(Gulitza furculision, fripturision, trantition), utilizarea calcului lingvistic (Chirita “fleurs du
coucou”) , utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit (Chirita “nu sunt
ipocondra”). Comicul de moravuri cuprinde ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia
personajelor.
Formele comicului sunt umorul si ironia.
Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea
personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de catre
alte personaje (Sarl: ce petit cretin ?) .
 O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi “misca” personajele,
le da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic.
In concluzie opera “Chirita in provintie” se incadreaza in specia comediei, deoarce
autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule,
starnind rasul, cu scopul de a le indeparta.