Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nicolae Iorga - Sate Și Preoți Din Ardeal
Nicolae Iorga - Sate Și Preoți Din Ardeal
SATE I PREOTI
DIN
TIRDEPILt
BUCURETT
Inst. de Arte Grafice CrIROL GoBL S-r I. 5T. RASIDESCU
16, STRADA DOAMNEI, 16
1902
SATE SI PREOTI
DIN
ARDEAL
---==>E--,tic2-c.----
BUCCIRETI
Inst. de Fide Grafice ,,CFIROL GOBL" S r I. ST. RFISIDESCU
16, Strada Doamne, 16.
1902.
Aceste studii al% fost tipeirite irdaiii in Noua
Revista Romana ", continuaki apoi supt titlul
de Revista Romancif . Incepindu-le, aveam de
gind sa da nuinai cuprinsul izvoarelor noua)
privitoare la viafa in trecut a Romdnilor de supt
Coroana Ungariei, pe care le descoperisem in
cursul unei milatorii in Ardeal si la Pesta. Din-
tre aceste izvoare, cele mai insemnate eratt acelea
care alcatuiaii bogata corespondenki, in mare
parte purtatci in romaneste, a episcopului neunit
Dionisie Novacovici. i prin corespondenki nu
inkleg numai schimbul de scrisori al episcopului,
ci toate actele privitoare la clerul roman Paeunit
de pe vremea sa si la poporenii cirmuiti su/le-
teste de acest cler, toata archiva episcopala a celui
d'intaiii pastor dupa Unire a Romanilor ce nu
voise a primi aceaski schimbare a legii sai o
parasise, dupa un limp mai licng sail mai scurt.
Din acest plan originar, venia i Mut supt
care s'aft urmat deosebitele parri ale lucreirii in
Iv
IN ASTEPTAREA VIITORULUI
Autortil.
INTRODUCERE
1.
INNAINTE DE UNIRE
Mai multe milioane de Romani, locuind in tari
de veche stapinire etnicg, sail politica romineasca,
nu fac parte din Statul nostru. Pe chid el pas-
treaza Insa, cu iubire si spirit de jertfa, fiint,a, lof
deosebita ca popor, pe cind contribuie dupg, pu-
teri, dupg, greleleimprejurdri in care-si duc traiul,
la dezvoltarea cugetarii si a scrierii romanesti,
noi nu li acordgm alta atentie decit aceia, en
totul interesata, a politicianilor, earl s'ail eindit
la un moment dat c ar fi util sg, se foloseasca
de dinsii pentra luptele lor de rasturnare §i cA-
p atuire.
Literatura de calatorii a noastra nu e bogata:
dar intre paginele care s'aii scris n'ar fi fost rti
sa se intimpine i eite-va despre Ora pe care
au aparat-o i afl facut-o roditoare, cu singele
inimii i sudoarea fruntii lor, fratii nostri In-
strainati, cei de dincolo de Carpat,i, de dincolo
6
I.
2
18
* *
(1) Boro§, /. c.
Decretul de numire.
57
(1) Cel putin mai tirziii. Cf. Iorga, ht. lit. rom., II,
p. 61, nota 7. Si in documente din vremea lui Brinco-
veanu inedite in Bibl. Ac. Rom. l'am gasit men-
tionat.
77
neascg" (1).
Moartea lui Sava, indatA dupg. liberarea WY,
puse capg't stgruintilor acestora, dar din ele re-
sulfa% ceva pentru Tara-Romameasca, al ch'rui
drept ierarchic se recunoscu pe deplin de cgtre
principele ungur §i fu exercitat fár intrerupere
ping, la venire.
UNIRE A
Inca din 1687 Imperialil patrunsera in Ardeal
ca dominatorl. Iar la 18 Septembre 1692 episcopil
muntenI faceaii un notiVladica In provincie, dupa
moartea lui Varlaam. Acesta, Toma Seremi, In
calugarie Teofil, numit de principe la 21 Iulie
precedent, era sä inceapa in istoria Bisericii ro-
mane§tI din Ardeal o epoca noud (1).
Luind in stapInire Ardealul prin puterea ar-
melor, Casa de Austria nu intelegea numai sa-1
alipeasca la celelalte provincii ale sale, dindu-I
ast-fel voie sa-s,I duel viata cu care se deprinsese
supt vechii saI Crai" s,i Voevozi", supt prin-
cipii noi cu pretentfi regale. Gindurile cucerito-
rilor germani §i catolici erail, acum In 1687, a-
celea§I ca s,i in alte rInduri, cind crezuse cuce-
rirea indeplinita §i trainica: sa germaniseze adeca
formele de administratie ca §i §coala §i sa stir-
peasca eresia", eresia oficiala, calvina, eresia
(4) J. Hintz, Gesch. des Bisthums der griechisch-
nicht-unirten Glaubensg enossen in Siebenbarg en, Sibiiii,
1850, p. 83 0 urrn.
90
nales ,
intre pilrintif de familie annualinz divisio-
§i adRserd innainte numal, pentru a
nu-i primi i aid, Ca el nu ajutase la inlätura-
,
4< castra nostra regalia Tholmach et Lothorvar ac tur-
cis Veresthoron vocata, in comitatu albensi addugind
ca notdp. 20:gLothorvar: castri huius rudera os .
tenduntur quidem hodie edam inter pagum Boitza et
limitern ValachiaeD. Actul e i in I. Puscariu, Memo-
rid pentru Siliste i Talmacid (1868).
(2) Donatia citatd. Pentru cele-l'alte, spre a nu in-
multi citatiile, trimit la tabla din Zimmermann-Wer-
ner-Miiller.
160
(1) Sed unice nolere non volumus, nam esse non in-
telligimus.
256
(1) Studii qi doc., IV, pp. 95-6, No. xcI; pp. 101-2
(2) Hurmuzaki, Fragmente, II, pp. 175-6.
298
(1) liii sunt multi , spun Unitii din Abrud, get of fi-
ciales sunt ex suis.D
(2) Templurn effodi, parietes lavi, totum deinde sane-
tifieari debet.
301
2. Ioan de Caffa.
A avut acest Vladica, pe care-I cunoastern
numai prin masurile luate in 1456 Impotriva.
lui, o diocesa, un rost cunoscut i recunoscut
de Cirmuire? Par. Bunea crede ca el venise In
taxa pe furie i c repeda i s'ail incheiat unel-
tirile prin pedeapsa. E mai probabil, gindindu-se
cineva la starea de lucruri de atunci, ca loan
n'ar fi fost de loc oprit intr'o pastorire, a Cara
durata nu se poate fixa, daca nu s'ar fi inceput
cruciata de la Belgrad i daca IntImplarea n'ar
if adus unul la altul pe Hunyady, luptatorul cu-
cernic, i pe Capistrano, sfintul razboinic. Multe
lucrurI Invechite in intuneric apar In vederea
urmasilor la licarirea de fulger a unei prigoniri (3).
(1) V. Iorga, Studii i Doc.,III, p. Lvii saü Onciul,
in Cony. lit. din 1901.
(2) Episcopul Matei pentru Romanii din Ardeal, ce
nu voiat sä fie catolici, episcop pe care-1 pomeneste
Ciparin, Acte i Fragm., p. xvi, e cam indoelnic.
(3) Observ cä loan de Caffa a fost rnentionat intãiü
de par. Nilles, in Symbolae.
317
,
calabiei Ciceului. Si se mai spune ca Vadul In-
susi si Zlatina erail ale Scaunului archieresc mai
de demult, ab antiquo daruite find insa
tot de Voevozi".
Cine sunt acel Voevozi mai vechi? Nu m'as
sui pIna la Bale si Drag, call., Voevozi" de si-
gur, nu erail ai Moldovei, cum se vede din forma
rnentiunii. Dar par. Bunea are dreptate cInd
se gIndeste la Stefan cel Mare. Acesta a fost,
cum se stie (1), fericitul cuceritor care a rupt
(1) Iorga, Chilia fi Ce'atea-Albd, pp. 271-2.
323
6. Episcopia Gioagialut.
La 1557 regina Isabela facea un episcop (2)
la manastirea Gioagiului de sus, care ar fi al-
cttuit o veche episcopie, cu drepturi i veni-
turi cunoscute. Cristofor e al-Rat ca un cunos-
cator de carte greceasca". Se mai spune ca de
(1) Cipariti, Acte si Fragm., p. xt: dupd Germania
franciscana, ce-mi lipse§te.
(2) V. pp. 16-7 (citez dupd tiragiul aparte).
224
-
menI, pe Cristofor, poate egumenul din Gioa-
giii, cum propune par. Bunea. Acestuia nu i
se pun nici un fel de indatoriri anume, §i chiar
despre legea alor sal se vorbe§te nehotarit (2)
In 1576 Stefan trecu ca rege in Polonia, pas-
trind in Ardeal, al carui titlu Ii mai purta Inca,
anumite drepturi de supraveghere. Supt fratele
sail Cristofor, care-1 urma in cirmuirea provin-
ciei, dieta primi in 1577 cererea unora dintre Ro-
Wulff cu tragere de inima pentru calvinism, ca
sa li se ingaduie a-si alege un superintendent"
in locul celui ce murise (3). Se alese deci alt
Torda0, Mihai, pe care-1 vedem patronind tipa-
rirea de carti religioase In 1582 (4).
Despre dinsul nu se §tie nimic dupa aceasta
data. In 1585 insa se arata lui Sigismund BA,