PARTNTT Sr SCRIITORI BISERTCESTT

3B

SFINTULCHIRIL
AL ALEXANDRIEI
SCRIERI
PARTEA INTIIA

INCHINAREA $I SLUJIREA
IN DUH $I ADEVAR

TTADUCI'RI]. INTRODUCERE SI NOTE DE

Pr. Prot. Dr. DU\4ITRU STANILOAE

CARiE TIPARITA CU' BINECUVINTAREA

PTiEA FERICII'UI.!'I PAITIN TE

TEOCTIST
PATNIARHUL I]iSTt:RICII ORTCDOXE ROI\4ANE

EDTT'URA INSTITUTU',I'I BIBLIC 5I DE MISIUNT

AJ, B]SI.]RICII OE'I'ODOXI| It,OilIANE
BUCURD$Tr - 1991
 DESPRE INCTTTNAREA $r SLUJTREA
iN DUr{ $r ADEvAR
:, l!

. CARTEA INTIIE

Despre cXdereaornului in picat,

despre robia plcatului,
despre chenarea gi intoarcerea prin pocdinfd
t
9i despre revenirea la bine .,

::'

CIllRIl ; Socotesc cd e dq prisos sd stabilim unde 9i de unde

trebuie sd incep cu tilcuirile. Grdiepte, fdrd sd intirzii, ca de Ia tine
la mine.
PALADIE; Aga este.
'CHIRIL r Ce este cartea aceastape care o ai in mind ?
PALADIE: Evanghelia de la Matei Ei de la Luca.
CHIRILT Socotegti cd ea poate fi dusi oriunde gi la oricine? Sd
stii cd poti sd gindeqti asupra ei venind din afard, o Paladie. Oste.
nelile cu privire la ba sint dulci acasd li in liniSte.
PALADIE : Bine zici. Dar am venit ca sI vorbesc cu tine, $i aduc
Cartea Sfintd, cdci oricit de rn-ult m-am ostenit, nu pot intelege ce a
voit sd spund Domnul nostru Iisus Hristos, la Matei, zicind : "Sd nu
socotili cd am venil ,sri stric Legca, sau Proorocii. N-am venit sd. stric,
ci sd plinesc. Cdci amin zic voud: pind. ce va trece cerul 6i primintul,
o iotd sou o cirtd'nu va trece din Lege, pind ce nu se vor implini
toate,>(Matei 5, 17-18). Pe de altd parte, in Evanghelia de la loan,
zice cXtre femeia Samarineand : oCrede Mie, temeie, cd vine ceasu/,
cind nici Ln muntele aceste, nici in lerusalim nu vd veli ittchinn. Ta-
tdlui. Voi vd inchinati Ia ce nu Stili , noi ne inchindm Ia ce Stim,
'
t. ln cartea I-a Sf, Chiril trateazd tcma cdderii omului din starea trinelui in pd-
cat;;i reveuirea la biue prin chemarea lui-Dumnezeu qi" printr-o intrcagd pedagogie
a Lui.' Ca tip al cdclerii $i al re\.enirii dd cEderea lui Adam $i chemarea iui Avraanr,
apoi ,coborirea fiilor lui Iacob in Egipt +i iegirea lui de acolo sub conclucerea lui
Moise. Astfel. cartea aceasta coincide cu o gxplicare a tcmelor unor capitole a|g
raceru 5r leslrll,
11 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

pentru cd mintuirea esle de la ludei. Dar vine ceasul, ti ocumo este,

cind crdevd.ralii inchind,tori se vor inchina Tqtdlui in duh $j cdevdr.
Cdci qi Tatal cautd pe cei ce se inchinri Lui. Duh csle Dumnezeu Si
rr€rice se inchinci Lui, trebuie sd se inchine in cluh ,5i cdevdr,> (Ioan
4, 2I-24).
CHIRIL; Ce fi se pare greu in acestea? Ce este adinc ai ane-
r oie de inteles ? Te rog, spune-mi'
.,
PALADIE; Cuvintul dumnezeiesc ne poruncegte sd ne despdrfitn
de riturile vechi qi si sfirgim cu dreptatea din Lege. Iar Pavel a spus
ceior ce |ineau la acestea gi dupd primirea credinlei : "V -ali desp<ir-
lit cle llristos, voi cei ce r;d laceli drepli in Legc, ali cd.zut din her.
Ciici noi asteptam ln cluh din credinld nddejdea dreptdlii,> (Gal. 5,
4-5). Pe de aitd parte, vorbind de cinstea vieluirii sale celei dupd
L.ege, strdlucitd gi mare gi ea, zice iariigi : "Cele ce imi erau mie
cistig, le-am socotit pentrtt Hristos pagubir. Bct ntai mult : eu pe toate
,le socolesc paguba, Iald de indllimea cunoasterii Domnului noslru
lisus Hrjstos, pentru Care nt-am ldsat pdgubit de toate qi Je socolesc
tlrept gunoaie, ce sd ciglig ;re IJrislos gi sri mri allu intru El, nu ovind
rlreptatea mea cea d.in Lege, ci pe aceee prin crcclinla in I{risfos,
tlreptatea cea d.e lct Dumnezeu>(Filip. 3, 7-9).
Iar de vechea poruncd a afirmat clar cd ffiibra fdr5 prihhnS. De
aceea spune cd in iocul ei ne-a fost adusd cu folos cea prin Flristos
si noud, adic5 cea evanghelicd; El scrie aga : .Aslfel e lnldturatd
porLtnca dinoinle, pentru ncputinla gi nefolosril ei. Pentru cd. Legea
n-a desdvir$it nimic, iar in locul ei se ivegle o nddejde mai bund, ij
prin care ne apropiem de Dumnezerr, (Evr.7,18-19). $i iardsi: <Ccici j

dacd cea dintii.or Ij lost tdrd prihand,,nu s-er moi fi cciutat loc pentru
u cloua. Ci mustrind.u-i pe ei, zice : olatd, vin zile, zicc Donnul, cincl
voi Iace cu co.so lui Israil .;i cu coso lui luda legumint nou, nlr co.
legdmintul, pe cere L-ant tdcut cu pdrinlii lor, 1n ziua cind i-am apu-
,:at dc ;rrind ca sci-j scot pe ci clin pdmintul Egiptului; cd.ci ei n-au
rcimas in legdmintul lvleu, d.e aceea li Eu i-am ptirdsit, zicc Domnul.
Cricj ocesla e legiimint, W care iI voi da cosei lui Israil dupd acesle
zilc, .zice Dontnul, punind. IegiIe Mele in ndnleo lor $i In inima lor
j i : t . o i s c r i ep e c / e , r( E v r . B , 7 - 1 0 ) .
lar inleiegind 9i tilcuincl in chip cu totul deosebit numele de
(nou)), zice: "Spunindu-i noud, a invechit pe cea tlintii; cdci ceq.
invechitd qi .imbdtrinitd e aproape de pieire,> (Evr. 8; l3). Deci dacd
Legea n-a desdvir;il. nimic Ai s-a desfiinlat cea t,eche $i i-a luat locul
a doua, care ne lmpacd cu Dumnezeu,'cle ce zic€ \4intuitorul : .N-arn
venil sd stric Legea, ci s-o plincrscrr,gi cd <se c:uvine sd ne lnchind.m
 INC}IINARE IN DUH SI.ADDVAR

in ciuh gi adevfu hti Duntnezeu 6i'Iatdl?,,, Cdci aceasta socotesc ci

inseamnd ci noi trebuie si ne oprim de la riturile gi slujirea Legii.
CHIRIL; ln ce mare iargd de intrebdri ai intrat I Cdci ce minte
ar putea sd pdtruncir"tcu claritate in cugetdri aqa cle subfiri, ca sd
arate ci Scriptura cea noud e ca o sorX si vecind cu rincluielile rlate
priil prea infeleptul Moise gi viata in Hristos nu e prea strdinr de
petrecerea cea dupii Lege, dacd poruncile date celor vechi sint ridi-
rate la un inleles duhovnicesc. Pentru cd Legea e chipul (tip) gi um-
bra dreptei credinfe in durerile nagterii, avind ascunsd in ea frnmu-
s e l e a a d e v d r u l r r iS
. a u n u v e i z i c e c d e a g a c u m a m s p n s?
PALADIE: Ba e tocmai aga. Dar curn s-ar putea ar6ta aceasta?
Sau cum se poate vielui evangheiic, respectind incir porunca veche
5i socbtind cir irnplinirn cele ale lui lvloise ?
CFIIRIL: Explicarea nu e una sinpld, curn gi-ar putea inchipui
cineva. Cdci virtutea socotesc cd e un lucru cle multe feiuri si de
rnulte forme ; 9i miiririle vieluirii in Hristos primesc o rnare varie-
late cliri mullimea feluritd a fa<'erii de bine2. Astfel, clumnezeiescul
David'in psalmul .14 infirfiteaz& lui Hristos Biserica, ca pe o fecioard
curatd,'in'chip de impdrdteasd,imbrdcind-o in haind auritx 9i impo-
clobitE, zicincl : <De trala a stat impdrdteasa Ia dreapta Ta, in haind
auriro'lmbrdcatd gi inrpodobitti> (ps. 44, 10). ,,Auritd,, inseamnd, dupd
cum socotesc, cinstea rli strrilucirea ; iar <felurit impodobitdr, inseamnd
felurimea virtulii. cd-ci Biserica e foarte giitit[, avind podoaba cea
inteligibild, nu pe cea vdzutd cu ochii trupului, ci pe cea clin lduntrul
minlii ; gi a inimii, pe Iucleul cunoscut in ascuns, care ni se aratl
preafrumos :;i cu totui ales, plin cle gratie printr-o mulfime de
rro-
doabe. cxci cum scrie fericitul Pavel : .Nu ,este /ucleu cel de la atd-
iare, nici tdierea imltrejttr cea ard.tatd in trup, ci iudeu c ce,l dinlru
riscun.$,iar tiiicreq cslc ceo o jnjnrjj in duh, nu in literd ; cd laucta
ocesluio nu e de lq oameni, .ci de la Dumnezeu, (Rom. 2, ZB- 291.
PALADIE: Dar spune-mi atunci, dacd a venit tdierea imprejur
cea in duh gi jertfele Legii au fost inldturate, iar viefuirea aceea nu-qi
mai are loc la noi, nu cllmva pare neadevdrat ceea ce a spus Hristos :
"N-om venil sri stric Legea, ci s-o plinesc" ? Iar dacd nu e a$a, soco-
1esc cd nimic nu ne-ar impiedica nici pe noi sd aducem lnchinare
flttmnezeulni tuturcr prin jertfe cle boi gi prin tdmiieri gi sir-i aclucem
turturele gi porumbei ;i sir ne implinim toaie celelalte pe care obig.
nuiau cei vechi sI le facd.

2. Rdspurrsul Sf. Chiril e cd legea c:ea r.cche nu c ricsliinfatd, dar e ridi<,ai.lila

un inleles <luhorrnicesc.Cici legea veclre e ca o femeie in durerile nasterii din nou;
Virtutea are urulte trepte. O treaptd cade pe alta. : i.
 It) SI" CTIIRIL AL A"LEXANDIITEI

CHIRIL r Dar te depiirtezi nrult de la calea dreapt5, prietene. Cdci

socotepti ci apa de mult a fost desfiinfatd Legea, incit nu nlai' r,a'vem
nici tin folos de la ea gi e cu totul neputincioasd de-a ne ardta ceva
dirr r:eie trebuitoare gi nu s-a preschimbat rnai degrabii intr-un semn
al adevirrului. Dar gi fericitui Pavel scrie : <Dcsliinldtit deci, Legea
prin crcdinld.? liicidecutll! Dintpotrivci intdrint legea, (Rom. 3, :1).
Ctici iegea este pedagog 9i chiiruzegte ce fine spre laina lui Hfistos
(Galat. 3, 24). j,
Agadar, vont spune cir ceie poruncite odinioari celor vechi: , prin
M o i s e , s i n t , l i t e r e i e ( i n c e l r u t u r i l e ) c u v i n t e l o r , l u i D u m r r e z e u { E v r , . ,5 * , 1 2 ) .
Degi d.acir vom respinge pe pedagog, cine ue va c'r"ilduzipe noi lE taina
I r r i I { r i s t o s ? $ i c l e t ' o n r e f u z a s A i i t \ t i i r r r l i l c r e l c ( i r r re p r r t u r i l e } r u -
'i inlelor
lui Dumnezeur cuilr. sau de uncie vom puieri ajunqe la ,s if f it
(filrta) ? Sau nu c, dupa Scriptrrri, Hrjstos, ltlinirea Jcgii 9i d l)rooro-
c i l o r ? ( R o m . 1 0 14 ) ; .
PALADIE J Ba da. _ i l

CIIIRIL: Cdci asja s-a scris. Iar piinirea legii qi a proor:gciigr,

socotesc ci este El, prin aceea cd poruncile legii $i ale prooropilor
privesc spre El ;i sint intoarse spre El. Cdci Hl lnsugi a spus, ,Ilu$-
trind necredinfa iudeilor : .,Sd nu socotili cd Ett vd y-oi 2nvinui ;Ia
Tatdl i cste cine sci vri invjnuicscti pe voi. E ,N{oisc,in care u.oi v-ali
pu.s ndrlelclea.Cdci daca ali fi crezut lui Moise, ali crede Si l,n Mine.
Pentru cd despre Mine a scris acela. lar dacd. nu credeli celor scrjse
de eI, cum veli crede cuvintetror Mele ?>>(Ioan 5, 4J-47t. Der:i clacir
sltune <iri a venit nu ca sh strice legea, ci mai degrabii ca sd o ducir
la capiit, nu socoti cd s-a produs rdsturnarea clep/ind a celot rind.!"tite
odinioard, ci. mai clegrabii o anuntitd preschimbare4 Si, ccr st! ,spgn
o"to, o intdlisare mai acievciratda celar zugrdvitc lsrin tipuri (chilturi).
PALADIE: Drept ai spus.
CIIIRIL : Iar aceasta trebuie sd se {ac:irdc Flristos. Cei ce se octrrtii
cu itrta tablourilor, nu cle indatii ce incep s,6 zugrirrieascdi forrna
'l
tdrii lipsuri qi cu totul desiivirgitii in tabiouri iigurile alese, ci,le j

3 . B i s e r - i c aa I c c o m . ) r i l a u n t r i c c , p e c a r c t t t t l c a r 0 e c o i ] r t t r r i i : r t c V
aetlrirtlui Tc's-
tamellt. Sau in ea se descoperir cr:morile iduntrice alc acelr.ja. Cl'est-,ntrlc r'l;'clcu1
lEuntric in care Duhul actualizeazii culmilc ascurlse in ar.eJa.Tdierea lui. irnprejur nu
e in trup, 9i nu fdcutd dc mind, ci in rluh 9i fiicutd ck: putcrea lui Dumnezcu. Nu clc
la trupnl lui e tdiat cc e de prisos,' ci rle lei sufletul lui le t6iat pdcatul cel ci'- nu
fine de fire. La braza.tipurilor sau simbolurilor rnateriale, sau animale, stau realititi
coicspurrzdtoare de crrlin spit'itua1.
4. I-Iristos e tinta fina16, idri slirqit a leqii. Fdri TJristos,Icqea nir c ajunsir la
plinitate, la tint6. Dar nici la tintd, sau la plinhtate nu pr-lt{ra ajunge omenirea
fdrd rrrdqdtirea ei prin lege, pliu clrumul spre tintA. In chipurile incirinir ii din
Vechiul Testa1nent,era implicatd inchinarea ctuhor'rtriceasqd,rliri Noril Tcstarner;rt.in
jcrtfole cle acclo cra implicatd trcbuiula ric.a ne jettfi lui Dunrnezcu.noi. in;iuc. Iar

€
ffi--
TNCHINARE IN DUII $I ADEVAR 17

schifeazd mai intii intr-o culoare mai pufin limpede $i ie fac sA

se arate intr-o formd mai neclard. Apoi, umplind fiecare parte cu
partea cuvenitd gi cea mai potrivit6 a chipului, Iimpezesc conturu-
rile cu chipul clar gi neasemuit mai frumos, decit cel de la inceput.
Sau nu e aga ?
PALADIE..ASa spun qi eu.
CHIRIL; Iar lucrdtorii in aram5, cind voiesc se toarne o sta-
tuie, ii alcdtuiesc rnai intii chipul moale in ceard, apoi topind arama
in foc, o varsd peste forma din ceard gi duc astfel lucrarea spre
chipul deplin 9i frumos. Addugindu-se apoi peste trXsdturi felurimea
culorilor gi arama Jierbinte topind ceara, s-ar pdrea cd formele din-
tii gi de la inceput s-au $ter,sgi s-au desfiinfat repede. Dar lucrul
nu s-a petrecut de fapt aga. De aceea gi scultorul gi zugravul vor
.ipune cu dreptate : Nu am stricat schifele, nu am fdcut chipurile
cu totul netrebuincioase, ci mai degrabd le-am implinit. Cdci ceea
ce se vedea in umbre gi chipuri mai pulin clar gi frumos, a inaintat
la o formd. mai bund Si mai clard.
PALADIE; Bine zici.
CHIRILT gi dacd ar voi cineva si cerceteze cu adevdrat Sfinta
si de Dumnezeu insuflata Scripturd, va cunoa;te cd adevd.rat e tot
ceea ie spun. Dar dupd cum s-a scris, Moise a pus acoperdmint
peste fala lui, ca sd nu poatd privi fiii lui Israil la fafa lui,
(Iegire 34, 33-35) b.
. PALADIE: $i ce inseamnd aceasta?
CHIRIL: Mintrle iudeilor fiind incd groase, puteau suporta cele
din afard ale legii, adicd ceie ardtate numai prin literd ; dar nu pu-
teau suporta gi prinde nicidecum cele ascunse in lduntru gi aSa
zicind, fafa adev6ratd a infelezurilor. De aceea gi dumnezeiescul Pavel
scrie: "Cdci pind in ziua de azi la citirea Vechiului Testament
ncela;i vdl rdmine neridicat. Pentru cd eI se desfiinteazd in Hrisfos.

Hristos e jertfa de Sine desivir$iti a omului. Cind omul jer-tfegte un animal, jert-
fegte ceva din sine, dar nu pe sine intreg. In Hristos s-a clat omul intreg. $i noi nc
ddm lduntric in Hristos intregi. Jertfa se realizeazd in moartea trupeasci, de cind a
intrat moartea in lume prin pdcat. Omul care se jertfegte se transformi din necesitate
in d,ar natural suprem. Dar nu prin sinucidere. Cici intervine o altd leqe, sd nu nimi-
altii, in dar benevol. Sau ne diim viafa pentru o cauzd mare a celorlalti. :ln moartea de
bund voie - inainte de un sfirqit firesc - se inchipuiegte pdcaitul altora cu darul
propriu. $i acest dar ii preschimbd pe altii din pdcdtogi in drepti. ln moartea sufe-
ritE de altii din iubire, se intilne;te iubirea de Dumnezeu cu iubirea de orameni, ca
sd-i transforme.
5. lncd nu puteau vedea evreii sensul adinc, duhovnicesc, ln legea datd prin
Moise, in jertfele poruncite de ea. Nu se vedeau ln ele neces,itateajertfui curate a
omului, pe care numai Hristos, o putea a<luce,sii oamenii in El - pentrn deplind depd-
gire a eqoismului.
2 * Sf. C}IIRIL
 q
t8 SF. CHIRIL AJ, ALEXANDRIEI

Pind astdzi, clnd se citeste Moise, zece un zdbranic pe inimile lor> .1.\

(II Cor. 3, 14-15).

Dar ale iudeilor fie aga. "Noi insd toli eu tala deseoperitd",zice, 1t
;i
privind ca intr-o oglindd slovo Domnului, ne prelacem in oce/asi ".H
t'hip din sJavd in slavd ca d.e la Duhul Domnului; iar DomnuJ esle
DuhuJ> (II cor. 3, 17-18). cdci precum cei ce privesc in oglindd
vdd chipul gi figura lucruiui adevdrat, dar nu insugi lucrul, in acelagi
mod socotesc cd cei ce doresc sd vadd frumusefea vieluirii in Hristos,
folosindu-se de lege ca de o oglindd vdd ceea ce doresc. pentru cd trecind
de la chipul lucrurilor la adevdrul oglindit de el, vor cunoaste lim-
pede ceea ce-i potrivit gi e bine pldcut iui Dumnezeu. '':J

PALADIE.. Dar pentru care motiv nu li s-a dat de lq inceput ce-

;
ior de odinioard revelatia cea noud gi evanghelicd, ci li s-au rinduit
in chipuri gi umbre ?
CIIIRIL r Explicarea exactd gi adev6ratd a acestei iconomii tre-
buie sd o ldsdm cu evlavie pe seama atoateptiutorului Dumnezeu. Dar
anumite ginduri, care nu sint strdine de infelesurile bune, ne conduc
gi pe noi la o fdrimd de cunoagtere, la o stare apropiatd unei cunoag-
teri mai potrivitd a acestei iconomii. Pe temeiul acesta vom spune cd
cei izbivifi din Egipt aveau trebuinfd de multd pedagogie gi de o
hrand ca de copii. Cdci erau incd nesubfiati la cuget gi ugor de atras
spre {oate cele necuvenite. Cdci suferind de boala iubirii trupegti greu
de tdmdduit 9i pdrdsifi in patimile anevoie de biruit, le era greu, ba
aproape cu neputintd sd poatd voi sd se ridice indatd la ceea ce-i
foarte subfire gi sd primeascd felul unei vieli atit cle luminoase qi de
rnai presus de fire, incit sd umble pe pdmint, dar sd aibd, dupd cum
s-a scris, petrecerea in ceruri (Filip. 3,20). Cdci nu e hrana tare a celor
desdvirqifi, iar laptele potrivit celor ce sint incd prunci ? 6.
PALADIE: E foarte adevirat.
CHIRIL: Deci fiind incd prunci, aveau trebuinfd de o educalie
orin chipuri qi, ca sd spunem aga, de o hrand mai moale, nn cle cu-
vintul care cere desdvirgirea gi care cdlduzegte spre plindtate. Fiind
aga de ugurateci gi aga de slabi la judecatr gi gata spre orice patimd,
fiii lui Israil s-ar fi pierdut dacd ar fi fost pugi la proba vreunor orin-
duieli gi osteneli mai grele, odatd ce nu s-au dovedit in stare sd se

6. La intrebarea interlocutorului, de ce nu le-a d,at Dumnezeu fiilor lui Israil

de la inceput legea desivirqitd a viefii cluhovnicesti, Sf. Chiril aratd cd pentru aceia
se cerea o ridricare treptatd a lor, de la via{a lcgatd de trup. Fiii lui Dumnezeu au
dovedit cd nu sint in stare si slujeascd Dumnezeului adevdrat nici mdcar in urnbre gr
in chipuri, sau prin implinirea unor porunci exterioare, simpliste. Cdci, cincl Moise
vine la ei cu tablele celor zece porunci, li glseste inchinirrdu-se unui rclol, care re-
prezenta o putore a naturii (r'ilelul de aur).
INqTIINANE IN DUH SI ADEVA.R 19

foloseascd nici de umbre, gi aceasta a ardtat-o Moise. cdci poruncind

Dumnezeu, el s-a suit pe munte, avind sd primeascd legea. Iar ei in-
datd s-au rostogolit in apostazie. cdci fdcindu-gi un vilel, au indr5z-
ttjt nenorocifii sd zicd : "Aceqtia sint dumnezeii tdi, lsraele, care te-etl
scos pe tine din Egipt> (Iegire 32, 4). Din aceastd pricind supdrindu-se
Moise pentru aceste ugurdtdfi, a spart tablele in care era legea, soco-
tind cd nici de umbrele sau chipurile sau peste tot vreo pedagogie
de sus, potrivitd pruncilor, nu sint in stare sd foloseascd cei a caior
minte s-a putut prosti intr-atita incit sd uite de atitea fapie minunate
cite s-au sdvirgit pentru ei prin puterea dumnezeiascd gi sd dea iardgi
inchinare vifelului, readucindu-qi in amintire slujirea din Egipt. Dar
in tn,b{elede piatrd'era srpat5, precum s-a scris, prin degelul lui Dum-
nezeu, legea, pe seama celor vechi. Iar aceiea erau chipul celor ce
credem cd s-au implinit pentru noi in Hristos z. cdci Dumnezeu. std-
pihul tuturor, scrie ln noi cunogtinta Lui, folosindu-se ca de un condei
de Fiul in Duhul. cdci aqa l-a numit prin David, zicind : uLimba Mea
e lreslio scriitorului ce sctie repeclen (ps. 44, 2). Deci a scris condeiul
Tatdlui, adicd Fiul, in inimile tuturor, cunogtinfa a tot binelO, folosin-
du,-se ca de,un deget ai lui Dumnezeu, de Duhu,l ratdlui si al Siu.
c5ci deget J:o numit pe Duhul lui Dumnezeu, zicind odatd : <lar dacd
Eu scet dracii cu degetul lui DumnezeuD (Luca rl, 2o). pavel ,ne"-a
numit gi el pe noi serisoare duhovniceascd, ziclnd : nvoi: sinteli,scr.i-
sooreo noastrd, scrisd in inimile noeslre, cunoscutd pi cilitd cle toli
oamenii, ardtindu-vd.ed. sintelj scrjsoorea lui Dumnezeu slujitd clq noi,
scrisd nu cu cernetild, ci cu Duhul lui Dumnezcu celui viu, nu in
tablc de piatrd, ci in rablele d,e carne a\c inimjir, (II cor. 3, 2-3).
PALADIE: Cd. cele ale legii sint chipuri (tipuri) qi umbre, Stii
bine cd o spun $i gu. Dar sd pdtrundem cu o infelegere mai subfire
qi mai exactd in cele revelate prin chipuri (tipuri)
ti sd cercetdm cit
mai bine frumusefea adevdrului. In felul acesta ,ro ta rdminea nimdnui
treardtatd taina slujirii in duh.
CHIRIL; Dar mi-e fric,5, o, paladie, gi mi-e foarte greu sd fae
aceasta. cdci socotesc cd nu pot fi cuprinse de noi aceste iucruri care
au un infeles atit de strdin gi de inalt. socotesc cH cel ce cerceteazx

7. Fiul e condeiul viu ce imprimb in inimi cuvintele dumnczeiegti sau porun-

'imprimiirdu-se
cile ]ui l-)umnezeu. Faptul cd simlim poruncile dreptdfii tundamentale
congtiintei noastre, e semn cd ele sint scrise in rnima noastra de Dumirczeu, prin
Fiul Lui' sau Cuvlntul Lui, Care cuprinde, in Sine toate cuvintele sau poruncile vie-
tti drepte, pe care rtrebuie sd Ie impiinim. Duhul Sfint e rlegeiul Tatilui care tine
condeiul. Imaginea corespuncle ideii Sf, Ioan Demaschin, cd Dirhul nse odihnegter>in
Fiul. El e viata in Fiul, ca infelepciune gi Cuvint. E o imaqine comDlementara ace-
leiq gd Fiul se foloseqte de Duhul, cum se spune mai jos. E o reciprocitate intre
Duhul, care Am,indoi provin din TatEl.
 SF.. CrIIRIL AL ALEXA.NDRIEI

adincul infelesurilor din lege trebuie sE zici : oCQre inlelept va in'

lelege acestee? $i care om cuntinte va cunoapte acestea?" (Osea 14, 10).
PALADIE: Desigur, nu e un lucru ugor, Chirile. <Cere[i insd, spune
Ilristos, $i vj se va da voud; edutali $i veli alla; batetri Si vi se vo
deschide" (Matei 7, 7).
CHIRIL: Sd incepem deci sd cercetdm cele ce ne pot fi de folos.
Dar sd facem mai intii o rugdciune, zicind: <Deschide ochii mei Si voi
cunoaste minunile TaIe din legea fa> (Ps, 118, 18).
'
Dar inainte de celelalte socotesc cf, trebuie sE vorbim despre
.rbaterea omrlui spre cele rele, despre cdderea lui in robia vrhjma-
gului tuturor, ca gi despre modul cum se shvirgesc acestea de cdtre
noi Si in noi. Apoi sd vorbim despre modul in care trebuie sd ne in-
toarcem de la rdu, gi sd scuturdm jugul robiei lui 9i sd ne ridicdm
iardgi la starea de la inceput, cu Durnnezeu Care ne mintuiegte gi ne
ajutd. Pornind cuvintul pe acest drum cuvenit, vor veni, socotesc, Si
celelalte.
PALADIE: Foarte drept cugefi.
CHIRIL: Cdci nu pot aduce roade 9i jertfe duhovnicegti lui Dum-
nezeu, adicii nu se pot urmdri cu bdrb&fie 9i in chip vrednic de laudd
tlobindirea virtufii, cei ce nu s-au izbdvit incd de robia gi constrin-
gerea patimilor; ci numai cei a cdror minte revine la libertate Si nu
se leneveStesd scuture jugui ldcomiei diavolului.
PALADIE: Sint de aceeagipdrere, cici gindeqti drept.
CHIRIL.' S5 spunem deci c5 omul a fost fdcut la inceput avind
cugetarea mai presus de pdcat gi de patimi, dar nu gi cu totul inca-
pabil sii se abatd spre ceea ce ar fi voit.Cdci Dumnezeu, preainfeleptul
Orinduitor ai tuturor, a socotit cd e drept s5-i incredinfeze omului
insuqi frinele propriilor voiri pi sd ingdduie pornirilor lui libere sd
facd ceea ce le place. Pentru c5 virtutea trebuia sd fie liber aleash 9i
sd nu fie fructul necesitdlii, nici sd fie finutd sd nu cadd, de legile firii.
Cdci lucrul din urm6 e propriu fiinfei Si vlrfului mai presus de toate E.
Deci dupd ce a fost alcdtuit animalul din ratiunile firii proprii, prin
lucrarea lui Dumnezeu, I-a imbogdfit indatd cu asemdnarea cu Sine e.
Cdci i-a intipdrit chipul firii dumnezeiegti, insuflindu-i-se Duhul Sfint.

B. La Dumnezeu binele nu e supus schimbErii. Dumnezeu e binele prin fire, cdci

binele e desivir$irea fiintei. Dumnezeu nu poate inceta sd fie bun, cdci aceasta ar
lnsemna cd poate inceta sd fie Dumnezeu. Ar insemna cd EI e supus legii schimbd-
rii, cind de fapt nu e supus nici u,nei legi. Nu cxistd lege mai presus de El, mai presus
de libertatea Lui. Dar e desdvirEit liber, pentru cd e clesdvirsitbun.
9. Nu e vorba <le asemdnarea pe care are s-o cii;tige omol, dezvoltind chipul,
ci rle un alt nume pentru <chipulu.
TNCIIINARE lN DUIT FT-ADEVAR 2l

Fiindcd aceasta este suflarea vietii, dat fiind cd Dumnezeu este viatd
dupd fire ro.
PALADIE: Atunci Duhul dumnezeiesc s-a fdcut omului suflet ?
CHIRIL: Ar fi cu totul absurd sd se cugete aga. Cdci in acest caz
sufletui ar fi rdmas pi eI neschimbdtor. Dar el este schimbdtor, iar
Duhul nu este schimbdtor. Sau dacd Duhul ar suferi de boala schim-
bdrii, pata aceasta ar trece gi asupra firii dumnezelegti, odatd ce
Duhul este aI lui Dumnezeu gi Tatdl qi al Fiului ll, c€t Unul ce este
fiinfial din arnindoi, adicd curge din Tatf,l prin Fiul, ci fdptura
pldsmuith a fost insuflefitd de-o putere negriit5, apoi indatd a fost
infruprusefatd cu darul Duhului. Cdci .nu ne puteam altfel imbogdfi
cu chipul dumnezeiesc12.
PALADIE; Bine zici.
CHIRIL; Impodobind Dumnezeu fdpturd, i-a hdrdzit petrecerea in
rai. Dar {iindcd se cuvenea ca pe ce} astfel impodobit 9i incununat cu
belgugul darurilor de sus, sd nu-l lase sd fie atras ugor de mindrie,
necunoscind supunerea pi mdsura slujitorilor (cdci mdrimea slavei gi
libertatea nemdsuratd duc spre :patirna blestematd a ingirnfdrii) i s-a
rlat, ca pritej de-a cunoagte pe Stdpinul, legea infrindrii ca prin ea
se aducd mereu in amintire Ce! ce a poruncit-o qu putere Fi sd
sd i.'limpede
gtie cd este supus legilor Celui ce stdpinegte13. Dar nu se
odihnea fiara aceea plind de impietate Ei de urd impotriva lui Dumnezeu.

10. Chipul firii dumnezeietti e socotit cd se intipEre$te in om prin suflarea Du-

hului Sfint. Toturi suflnrea Duhului Sfint nu e una cu sufletul. Cdci sufletul e schim-
bitor, Deci in cazul cd sufletul cel schimbdtor (de la bine la rdu) ar fi uua cu Du-
hul Sfint intipdregte ln suilet chipul, fdrd sd rdrnind El insuqi sufletul omului. Omul
pdstreazd chipul lntr-un anumit fel degradat chiar dupi cddere, pentru a nu se rupe
total o anumiild legdturE cu Duhul dumnezeiesc. Duhul e viafa tlumnezeiascd in sens
rle viatd spiritualE. Omul are in sine 9i pEstreazd chiar dupd cEdere o anumiti
viafd spiritualh. El nu devine cu totul animal. El are o sete de-a cunoagte, de-a
dep5gi viata biologic5.
11. cQulgg din Tatdl prin Fiul>, nu inseamn6 ci provine 9i din Fiul ca izvor. Cu
atit mai pulin cd Tat6l 9i Fiul sint un singur izvor. Duhul vine din Tatdl in Fiul, se
odihnegte th Fiul, strElucegte din Fiul, cum vor spune Sf. Ioan Damaschin 9i Fatriar-
hul Sfint, ar insemna cE Duhul Sfint lnsusi este schimbdtor. Duhul Sfint
intipdreqte in suflet chipul, fdri sd rhminS El lnsuqi sufletul omului. OmuI
cineva scrie. El nu iese din Fiul mai departe de El, ci purcezind din Tatdl se migcd
in Fiul.
12. Ca sd poata primi harul Duhului Slint, omul trebuitr sE aiba ciiar prin crea-
tie ceva deosebit de animal. Acesla e sufletul rational si liber. Dar actualizarea drcap-
td a rafionalitdtii si libertatii nu o poate implini omul decit prin Duhul. (Puterea ne^
grditdu cu care a fost insufletit se ce,re dupd harul Duhului. Erle se dau deod,atE: stt-
fletul creat gi harul necreat. .Amindoud sint chipul lui Dumnezeu in om. Omul unegte
in sine creatul cu nccreatul. EI este teandric. Chipul se sldbe$te prin pdcat, dar nu
se pierde cu totul, pentru cd omul rdmine intr-o oarecare legdturii cu Durnnezeu gi
faptele lui nedrepte sint insotite mereu cle un regret, adicd de o judecatd dreaptd gl
de o libertate cu totul nerobitE.
13. Raiul era insiqi aceastd dreaptd judecatd qi dreaptd folosire a libertdtii, aru-
tatd de har. Dar omul trebuia ferit de mindne, care se putea ivi in eI din faptul cE'
judecd drept gi alege numai binele, Fdptura are chiar in libertatea ei putinla mln-
22 SF. CHTRII, AL tr.TX4ilVDRIEI

PALADIE: Vorbegti, mi se pare, de Satana, care a fost aruncat

din bolfile ceregti ca un fulger (Luca 10, 1B). Ciici dintr-o socotinf5
copiidreascd s-a imbolniivit de voinfa de-a fi Dumnezeu 5i s-a inchi-
puit pe sine ardtind cele mai presus de firea lui 14.
. CHIRII : Bine judeci. CSci fdcindu-se ndscocitorul 9i tatdl pizmei
si al pbcatului, n-a voit s{ nu-pi intindd rbutatea asupra animalulul
de pe pdmint, adicd lucrarea t5 asupra omurlui. Deci, apropiindu-se cu
viclenie gi amdgiri, l-a adus la neascultare, folosindu-se de femeie ca
de un organ al uneltirii sale. Cdci pururea noi sintem imping.i spre
urlciune, adicd spre pdcat, de plscerile ce sint cu noi pi in noi. Icr
chipul (tipul) pldcerii e Iemeia. gi prin mingiierile pldcerilor lunecd
mintea adeseori spre ceea ce nu voiegte. Deci intimplarea care se ob-
servd in Adam in mod sensibil, ca intr-un chip ingro$at al lucrurilor,
o poate vedea cineva in mod spiritual gi ascuns intimplindu-se in
fiecare dintre noi. cdci rbsdrind mai intii pldcerea, farmecti mintba ,$i
o' atrage pe incetul spre socotinta cd nu e nicidecum vorba de o cdl-
ca.re a legii dumnezeiegti. o adeveregte aceasta marele lacov, zicind :
<Njmenea ispifindu-se, sd nu spund : de la Dumnezeu md. ispitesc. cdci
Dumnezeu nu este ispitit de rele gi El fnsu.Si nu ispite $te pe nitneni.
Ci f iecare este ispiti t, cind. esfe otras Si momit, de potta sa. Apoi
potta, zdmislind, no$te pdcatul.Iar pdcatul, sdvir$indu-se, educe rnoerte,
(Iacob 1, 13-15).
PALADIE: Drept este cuvintul.
CHIRIL; Lepddind deci harul de la Dumnezeu gi dezbrdcindu-se
cle bundtSfiie de la inceput, firea omului a fost aruncati din raiul des-
fdtdrii gi preschimbatd indatd spre uriciune, aflindu-se de aci lnainte
ca, una cdzutd in stricdciune.
PALADIE; $i aceasta in mod necesar. cxci lipsa darurilor de la
Dumnezeu nu e nimic altceva decit cdderea din tot binele.
$i firea

driei.'De aceea trebuie sd i se sddeascf, totodat6 con$tiinta ci nu e suprema instan{d,

cE nu e de la sine, ci cd e fdpturd sub ascultarre. Con.stiinla poruncii i s-a si<iit
9i ea in fire. El are congtiinfa cd e lncadrat intr-o rinduiali stabilitd cle forul
suprem al existentei. Dar el o poate gi c51ca.Ea e porunca ce apeleazd Ia libertatea
omului nu lege care se impline$te ln el prin voia lui, ca la animal.
14. Mindria, care 6p61s acolo unde se pierde con$tiinta de a li supus unei rin-
duieli venitd de la forul suprem al existenfei, e f,ina cu voinla insdti rti a se socotr
pe sine supremul for, adici Dumnezeu. Ala a voit si fie omul. D.ar slbbiciunea triita
in trup, viafa qi moart.ea, l-a oprit de-a merge pind la capEt in aceasta inchipuire.
Dar Satana a meres nind la capdt.
15. Nu poate duce cineva pind la capdt mindria, dacd pe ling{ faptul cE se
socoteste supremul for al judecdtilor li faptelor sale, nu cautd sd-$i intindi stdpini-
rea gi asupra altora, care sd-l recunoascd drept supremUl.for. .
 TNCHINARE tr{ DUII SI ADEVAN 23

omului imbolndvitd u;or, ar fi purtatf, in toate nebuniile, dacd nu

o ar susfine harul Celui ce o mintuieqte, imbogdfindu-o cu bunurile
de sus Si de la El insugi.
CHIRIL: Bine zici. Sint de aceeagi pdrere gi pe drept cuvint. Cdci
o hrdnegte'spre a avea vigoare duhovniceascd piinea cea vie, adicd
cuvintul lui Dumnezeu 16.Fiindcd s-a scris cd aPiineo tntd"reste inima
omului> (Ps. 103, 15). Tot ea o izbdvegte de patimi $i o impodobegte
cu aurul mdririlor spre libertate. Iar retrdgindu-gi Dumnezeu, aga zi-
cind, mina Sa gi ne mai hdr5zindu-ne ajutorui Sdu in acestea, in mod
necesar c5dem in reiele pe care nu le voim gi ne rostogolim din orice
virtute 17; pe de altd parte iudm jugul celuilait 9i ajungem la atitea
rele gi la atita lScomie, incit pufin ne mai lipsegte ca se pierdem gi
insdqi infelegerea care ne slujegte la orice bine gi care e strins legatd
de noi, Astfel inima celui ce pdtimegte acestea Se aratd goal6 cu totul
de infelepciunea cea dupd Dumnezeu, ca una ce-a fost prostituatd de
Satana $i s-a supus ugor batjocurilor gi nerugindrilor aceluia 18.
PALADIE I Ne vei ar5ta cum se petrec acestea, sau ne vei ldsa
sd plutim in nigte simple inchipuiri ?
CHIRIL; Nicidecum. Voi ardta pe cit se poate cele petrecute cu
cei vechi, zugrdvindu-le cu rinduiald spre a fi chip (tip) al celor spi-
rituale. Pentru cd cele ce ne sint infSfigate simturilor 9i vederii cu-
noscdtoare de semne, ne pot fi icoane clare qi evidente ale celor ce
se cunosc prin infelegere subfire.
S-a scris deci despre protopdrintele Avraam : <gl' s-c tdcut loa-
:nete in lard si s-a coborlt Avraam ln Egipt ca sd petreacd. acolo vre-
melnic, cd se intdrea toamea 1n fard.> (Fac. 12, 10). El pdrdsise fara
lui dragi gi familiard gi pornise spre alta, pe care i-o ardtase Dum-
nezbu. <IeSi, zice, c)in lara ta Sj din rud.enia ta gi mergi in lara pe
care fi-o voi and.ta>(Fac. 12, 1). Iar aci intdrindu-se foametea gi pri-
cinuindu-i o lipsd cu neputin|5 de indurat, a fost silit, fdrd sd vrea,
sd vadd Egiptul. Dar nu s-a agezat statornic in el, ci a rdmas mai de-
grabd vremelnic.
. PALADIE .. Ce inseamn6 aceasta ?
:
CHIRILT Ne .dd cea mai bund infetegere a celor nevdzute.

16. Harul dumnezeiesc e piinea "eu tl" care hrdnegte sufletul, cum hrdneste pii-
nea materiali trupul. Harul ca leqEturd crr Dumnezeu tine sufletul omului' iriu.'
' 17. Libertatea adevdratd e
libertate de patimi, Ea il face pe om marc, D,uternle,
Puterea luj se arcld in virtuts, care e dovadada libertdfii $i a efortuiui.
lB. Unde e patimS, e $i ingustime ln judecatd, sau lipsd de intclepciune. .A.colo
e robie Ei tdvilire in noroi. Demnitatea omului e batiocoritd si el se face neruginat
ca 9i tatdl rdutdtii. Numai binele intdregte vornla, pcntru cd cere efortunle.ei. Rdul,
pldcercaseface.aproapedelasine,fdrdefortuIvointei.'''.''ii
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI
24

PALADIE; ln ce fel ? i
CHIRIL: Certind neascultfrile iudeilor, a spus odatd Dumnezeu:
olatd. voi aduce toamete pe pdmint, nu fioamete de piine, nici sete de
apd, ci Ioamete de cuvintul Domnului. $i de la rdsdrituri pind Ia apu'
suri vor alerga cdutind cuvintul Domnului $i nu-l vor aIIa" (Amos B'
1I_ 121. Dar spune-mi, prietene, oare cei apdsafi de o astfel de foa-
mete gi cdzuli de la ajutorul lui Dumnezeu care-i susfine in virtute
neavind hrana din cer gi de sus, nu vor fi siliti numaidecit sd-9i facd
mintea ca nomadd gi fugard, trebuind sd se mute la cele mai rele 9i
alungatd din neciintirea virtufii ca din tara ei, sd coboare la o altb
deprindere $i vointi, care nu mai e supusd lui Dumnezeu, ci sceptru-
iui diavolesc ? Cdci socotesc cd acela care a adus cel dintii pdcatul
in lume, e tatdl gi impdratul lui, a cbrui icoand gi chip poate sd fie
socotit pe drept cuvint Faraon, stdplnitorul egiptenilor, la care era
foarte adinc intunericul rdtdcirii gi nici un mod de vietuire nu le era
strdin de rdutate.
PALADIE I $i ce suparare i-a putut veni fericitului Avraam din
faptul cd s-a coborit in Egipt ?
CHIRIL I Foarte mare. Pu!i1 a lipsit ca sd fie dus dilcolo de orice
rdu. O poti afla qi aceasta ugor, cdci spune Sfinta Scripturd: "$i a
lost cind. a intrat'Avraam in Egipt, au vdzut egiptenii pe temeia lui
cd e toarte frumocsd; Si ou vdzut-o pe eo dregdtorii lui Faraon Si au
tdudat-o la Faraon gi au odus-o pe ea in casa lui Foroon> (Fac. 12,
14-15), Vezi deci cd putin a trebuit ca sd-qi piardd femeia.
PALADIE; A fost o intimplare grea 9i in stare s[-i pricinuiascd
supdrare.
cHIRlLr Iar aceasta se petrece gi cu noi insine in chip spiritual.
Cdci celor ce li se intimplS sd cadd din bunacuviinfd 9i din virtutea
familiard gi preaiubitd ca din patria proprie, 9i sd coboare la cele mai
rele gi sd ajungd sub sceptrul diavoiesc, le apar cu uneltiri cumplite
puterile rele $i vr{jmage ; gi dacf vdd acestea pe vreunul din cei
ajungi sub stdpinirea lor avind o degteptdciune frumoasd, se strdduiesc
sd o pund la dispozifia conducdtorului lor $i o supun poftelor lui ca
sd nu mai rodeascd lui Dumnezeu, ci mai degrabd Satanei. <Cdci min-
cdrile lui, cum s-a scris, sint clesep (Avac. 1, 16). $i se silesc sd far-
mece mintea prizonierd gi cdzutd, ca sX nu mai priveascd prea mult
l; ja libertate gi sd se desprindd de sub stdpinirea 1or. Cdci ii imbie adese-
i
l ori pldcerile ceie pXmintegti Ei o incarcd cu bogdfia mulfumirilor de-
t1 Sarte, cum fac pi dregdtorii egiptenilor care, flatind pe fericitul Avraam
ce-;i pierduse solia cu onoruri gi cu daruri, voiau s[-l facd s6 uite
INCIilNARE IN DU}' SI ADEVAR

fntristarea. Cici s-a scris : "$i s-ou purtat bine cu Avraam din pricina
ei", adici a Sarei, .pi i-ou dat lui oi Si boi ti osini gi s.lugi qi s/ujnice
$t catiri Si cdmile" (Fac. 12, 16). Cdci atrdgindu-ne spre cele prea
vremelnice gi oarecum lipsindu-ne de putinta nagterii 9i a bunei rodiri
libere gi supunind mintea cea de bun neam batjocurilor qi poftelor
necuvenite ale sale, cu ajutorul ldcomiei, o inldnluie cu desfdtdrile
r:elor pdminteqti. Ba uneori inainteazd pind la atita nebunie, incit is-
pitette Si pe Hristos : "C<ici luindu-L pe El>, zice, <<I-eardtat toate im-
pdrdliile lumii intr-o clipitd de vreme, Si I-a zis Lui diavolul : ili voi da
Tie toatd stdpinfuea gi slr<iJuciree lor, pentru cd mi-au Iost date mie,
,sr sd /e dau pe ele cui voiesc. Drept aceeo de te vei lnchina inaintea
mea, ole Tale vor Ii toate> (Luca 4, 5-7).
PALADIE; E drept. Dar spune-mi, te rog, ce ugurare sau ajutor
pot avea cei ce pdtimesc acestea?
CHIRIL: Dumnezeu gi harul Lui, care nu lasd pind la sfirgit mintea
sldbitd sd stea sub picioarele diavolegti, ci o ocrotegte 9i elibereazd
pe cel ce nu se poate apdra in nici un fel pe sine. Aceasta o poti ve-
dea, dacd vrei, cd s-a intimplat Si cu protopdrintele Avraam. Cdci
disperind dreptul gi nemaiputind sd facd nimic, a venit in ajutor Dum-
nezeu gi a eliberat pe femeie de pofta egiptenilor. "Iar Domnul a
bdtut pe Faraon gi coso lui cu bdtdi mari qi rele penlru Sara lui
Avraam, (Fac. 12, 17). $i aga a ldsat pe sofia dreptului neatinsX de
batjocurd. Deci singur Dumnezeu scapd din mina diavolului mintea
prizonierd gi o intoarce Ia vietuirea cuviincioasd de la inceput re.
PALADIE.' Agadar impingi de lipsa bunurilor de sus coborim une.
cri spre cele rele gi urite.
CHIRIL..Aga spun.
PALADIE.' Dar e potrivit ca Preabunul Dumnezeu sd nu ne lase
sd cddem in vreuna din acestea.
CHIRIL: E potrivit cu Dumnezeu gi o voiegte aceasta Dumnezeu.
Cdci n-ar fi bun gi nici preaiubitor de virtute, dacd n-ar avea aceastd
intenfie cu noi. Iar cauza pentru care pdtimim acestea, sintem noi,
stirnind pe Stdpinul tuturor la minie 20. $i aga ne lasd intr-o minte

19. Pdcatul lncepe prin orientarea poftei de bine spre pldcerea simturilor (Eva)
dar se dezvoltE prin luarea minfii (Sara) in robie de cdtre pldcere. La inceput 1 ldcereo
a actualiza,t o poftd ce ne era proprie (sotie). Pe urmA plEcerea a devenit o tirand
oarecum strdind de noi (Faraon). Ea insE pune stdpinire pe mintea care nu este
proprie
' (sotie).
20. Noi sinlem aanza necazurllor ce vin osuprd noostrd, Cdci nefolosind prin
rninte putcrea voinfei ce ni s-a dat de-a rdmine in legdturd cu Dumnezeu prin binele
ce ni-l ilsusim, ne inchidem lui Dumnezeu, izvorul binelui gi al fericirii. Aceasta nu
face pldcere lui Dumnezeu. Mintea 9i vointa, ca organe prin care stdm in legdturi
cu Dumnezeu, slhbesc. A$a cum acestea, sl5bite, sldbesc legdtura intre oameni, a9a o
sldbesc si cu Dumngzeu.
 26 SI.. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

siabd gi nebdrbdteascd. Sau nu-l auzi strigind printr-unul din sfinfii

prooroci: "Iatd. eu aduc osupro poporului acesta neputintd
si vor boli
de ea pdrinlii si tiii i vecinul si aproapele lui vor pieri?, (rer. 6, 2r).
Dar scrie gi preainfeleptut pavel despre unii : <^)i precum n-au incercat
sd-L cunoascd. pe DumnezeLl, aso ri Dumnezeu i-a dat pe ei in ni,nte
rtetrebnicd, sd Iacd-cere ce nu se cuvin> (Rom. r,2B),Iar gi mai
rimpede
infiifiEeazd aceasta Isaia, zicind, ca din partea fiilor lui Israil, adic6 a
celor ce-au lunecat in pxcate : <Iatd., Tu te-ai miniat .5i noi
am pdcd-
tuif", (Ier. 54, 5).
PALADIE: Atunci nesocotind noi ceea ce se cuvine
li cdzind l,n
pdcate, vom arunca vina asupra lui Dumnezeu pi vom
invinui minia
Lui, ca gi cind din pricina ei am pdc5tuit.
CHIRIL; Nu-L vom invinov5fi, cdci aceasta e 'ebunie. Ci spu-
nind : <tTu te-ai mlniat sj noi am pdcdtuitn, i1tru1"nem aceasta.
Dacd
It-am avea bundvoinfa Ta, ,g1dpitt,e,n-ar fi nimic care sd ,imoieclice
pdcatul sd ne tiranizeze, din pricina slf,biciunii firii
noastre, ci am fi
finufi in stdpinire de orice rdu 2r.
PALADIE: lnteleg ce spui.
\ CHINL: Fiind dezbrbcafi deci de grija
9i de ocrotirea de sus gi
pldtind pedepsele pentru gregelile noastre gi pentru
inclindrile nein-
frinate spre rdu, ne dovedim neputinciogi gi upor de prins, gi
bolnavi
in toate acestea. Aceasta pofi si o vezi limpede, dacd citegti
cuvin-
tele lui Ieremia. Multimea sdlbdticit5 a iudeilor, cu toate
cd se desfdta
din beigug qi se ldfdia in bunurile revdrsate cu ddrnicie
de ra Dum-
nezeu gi stdpinea peste tofi dugmanii gi se ridicase
la cea mai inaltd
culme a slavei omenegti, clocea in ea neascultarea
cea mai invirto-
;atii oi mai neinfrinatd. Astfei nemaidind aproape nici un pref porun-
cilor lui Moise, 9i socotind de pufind valoare
cele rincluite de El,
erau purtafi de porniri neinfrinate spre nimicire gi pieire.
cdci ridi-
caserd altare sub stejar, sub prop gi sub arborele
umbros, cum zice
lrroorocul (osea 4, ts); gi in pddurile cele mai dese zidiserd tempre
dracilor, cdrora Ii se inchinau prin jertfe
de boi, de miresme si de

Nu e bine sd simtd fiul cd tatdl lui s-a

Tiniat?,-s-a miniat, desigur cu durere,
I'ar lui Dunnezeu nu-I place aceasta. El nu rEmine indiferenf. cdci ln acest caz am fi
nimrc in fala Lui. saLr ar fi o esenfd sau o lege inconsistenti. A;;_;"
(supdrLarea>lui Dumnezeu. E o mare taind in-modul e (minia). sau
cum se lrrrd;; ea cu bundtatea
l,ui, cu starea Lui. Da_r nu se. minie pe.flgl caie-9i-uii"iuuia
JateJ .uru"tli;i ;;;;
destrhbilarea lui ? Nu spre binele lui se minie tatdl ?
21. Minia lui Dumnezeu ne ajutd sd nu stdrnim ln pdcate, cEci trezeqte
noi. Sldbiciunea firii norastre s-ar opri cu anevoie Ae fa phiai, duii-"_u, frica in
fi frica noas-
trd de minia Lui. Dumnezeu folosegte minia lui spre binele nbstiu. E
o minie din bu-
nitate, nu din urd,
 INCHINARE I,N DUII $T ADE\rAN 27

toate celelalte, numind iucrurile fdcute de ei dumnezei 9i mintuitori, gi ;'

altele de acestea, fdrd sd se rugineze. Ba se coboriser5 pind la atita
trebunie, incit sdvirgeau criminalele junghieri de prunci ca pe nigte
fapte de laudX gi socoteau c5 astfel aduc acelora o jertf5 atotgrasd 22.
Dar nici aci nu se opreau impietdfile fiilor lui Israil. Ci ingrdmddind
mereu peste cutezanfele lor, ca pe un alt qi alt adaos, sdvirgirea celor
mai nebunegti fapte de neinfrinare, stirnind asupra lor minia nemdsu-
ratd a Ddtdtorului de lege, cu toatd bundtatea Lui 23. Deci fiindcd au
respins cu indrdzneald stdpinirea Lui, i-a l6sat sd fie biruifi de du$mani
qr sd fie dugi in robia silnich de haldei pi babilonieni. Cdci aceptia,
plecind de acasd gi venind ca sd-i ducd in robie pi sE ardd sfinta Ei
vestita cetate, Dumnezeu de-abia mai socoti de bine sX Ie spund"celor
impresurati prin proorocul Ieremia, cum se va sfir$i suferinta lor. "$i
o spus, zice, Icremia I Spuneli lui Sedechia: Acestea zice Domnul latd
Eu voi lntoarce armele de luptd. cu care voi vd luptali lmpotrlva hal-
dellor care vd. lmpresoord d.e d.lncolo d.e ziduri, ln mijlocul acestei
cetdtr|. $i vd voi rdzboi pe voi cu mlna lnlinsd $i cu brat puternic, cu
iullme gi cu minie mare. $i voi lovi pe toli cei ce locuiesc 1n cetatea
eceaste, pe oameni Si dobitoace cu moarte cumplitd gi vor rnpsj" {Ier.
21, 3-6) 24.$i dup5 alteie : <gi cdtre popor vei zice cceoslc.. Acestec
zlce Domnul : Iatd" Eu am pus ln Iala voastrd. calea vielii $i calea
morliizF. CeI ce va sfa ln cetatea aceasta, va muri de sabie Ai de toa-

22. Jertlirea de prunci nevinovati era o rdstdlmdcire grosoland a ideii cE lui

Dumnezeu Ii place sE I se d6ruiascd cei nevinovati. Ea atrage dupd sine cruzimea
jertfi,torilor, care, prin alt6 rdsitilmdcire, era socotiti 9i ea de ace$tia ca binepld-
cutd lui Dumnezeu. Hristos a fost primit ca jertfd pldcutd lui Dumnezeu, dar cei
ce L-au r{stignit nu qi-au ciptigat lauda de la Dumnezeu. Sinuciderea nu aduce nici
ea laud5 de la Dumnezeu. Nici una din ucideri nu innobileazd pe om. Omul de sine
nu se poate aduce pe sine decit <jertfd vie> (Rom. 12, 1). Moartea cniva e primitd
ca jertfd numai cind ii este pricinuit{ de cineva, care ii interzice mdrturisirea lui
Dumnezeu.
23. Jertfirea de prunci provoca o mlnie cu mult mai grea a lui Dumnezeu, cu
toate cd nici aceasta nu contrazicea bundtatea Lui. DacE nu s-ar fi miniat Dumnezeu
ftnpotriva acestora, nu numai cd nu l-ar fi putut opri pe aceia de Ia asemenea omo-
ruri dar nu srar fi ardtat nici iubirea Lui fatd de oanrenii jertfiti.
24. Dar existd pi omorlrea ouiva de c6tre altul, care nu e primitd ca o iertfd
de Dumnezeu: e cea care-i vjrre aceluia pentru pdcatele dc care nu se pocEieEfe.In
aceasta se aratd cea mai mare minie a lui Dumnezeu. Dar 9i pnn ea Dumirezeu vrea
sd-i intoarcd mdcar pe alfii la calea cea dreaptd. Nici atunci nu aduce Dumnezeu in-
su$i moartea. Dar in aceastd moarte se aratd cd Dumnezeu gi-a retras ocrotirea de la
acestea ; El nu mai e cu ei, pentru cd ei nu mai voiesc ca Ei sd fie cu ei. Si Duur-
nezeu nu std cu sila lingd cel ce nu vrea sd stea lingd El.
25. Amul insu$j iti alege atit viata, cit gi moarlea., Aceasta aratd cd preculu
nu-$i dd el lnsugi viata, asa nu-si di nici moartea. Ci alege sd creascd in viata pe
care i-o dd Dumnezeu gi sd scadd in ea pind la moarte. Cdci nici moartea ca nimiclre
totali nu o poate proriuce omul. Numai Dumnezeu ar putea nimici de tot existenta
pentru cA numai El a d'at-o. Dar Dumnezeu nu mai produce nimicirea totaid. Nici cii.a-
volii nu mai mor fotal, Moartea e numai extremd sldbire a existentei ;i un chin al
crongtiinfei de pe urma ei. Dumnezeu a luat creatia in Flristos in ipostosutr Sdu pentru
 SF.. CIIIRIL AL ALEXANDRIET

mete ; iar cel ce va ie,lj gi va merge Ia caldeii care vd Lmpresoard.pe

voi, ve trai. gi va ti sutletul lui practd si va trdi. pentru cd Eu Mi-am
lntors lala Mea impotriva cetd"lii acesleia pentru cele rele si nu pentru
cele bune; si in miinile impdratului Babilonului se va cla si o va arde
pe e0 in toc" (Ier. 21, B-10; ze.
Infelegi deci cd de vom supdra pe Dumnezeu dupd bunurile primite
de la El, nu vom fi in stare, nefericilii de noi, sd ne impotrivim
for-
felor dugmanilor, ci minia dumnezeiascd va cddea asupra noastrd
gi ne va lovi, incit vom fi robi in loc de liberi gi vom petrece
o viatd
fdrd cinste gi nenorocitd.
PALADIE: Bine zici.
1HIRIL; cdci legea lui Dumneze' cdlduzegte la o viafd fdrx patii
pe omul neinvirtogat gi usor de cirmuit gi
; i se face fiecdruia ca o
fdclie, spre a-i ardta ce este de folos gi de trebuinfd. cei
ce se lasx
biruit de ruginea fafd de legea Lui, va viefui intr-un chip vrednic de
laudd gi va locui intr-o sfintd cetate, in neclintirea virtufii
9i in stator-
liicia evlaviei. Dar dacd cineva iEi alege sd se arunce ca intr-o pddure
deasd gi ca intr-o plantafie bogatd in pldcerile lumegti gi sd petreacd
in dezmierddrile vietii 9i sd primeascd in minte gi in inimd, ca un
roi
de draci pldcerea cea cu multe chipuri, gi sd inchine clracilor
roadele
fierbinfelii sale, acela pe drept cuvint va cddea clin ocrotirea de sus
9l se va face un vinat prea ugor celor ce voiesc sd_l prindd. Alunqat

veci.._A$ase explicd gi invierea-.pdcdtogilor.Ba creafia a avut sdditd ln ea miqcarm;

existd un progres 9i ln perversitate. $i acesta dd celor din iad un fel de satiifacere.
Aceasta d{ posibilitatea lui Dumnezeu si o- asume in ipostasul Fiului Sdu p""tio
veci. Aceasta explicd qi durerea pdcdtto$ilor. Ba in faptul id in migearea sdditd in ea
e.implicat.un progres chiar in perversitate. ln creati'i lumii flin nimic, in pro6pcerea
ei- 9i ln-pdstrarea ei in stare curatd ve$nicd a ei se arati atit atotputernicia, cit
9i
iubirea Lui fatd de ea. Dumnezeu isi a,ratd m6,rirea nu numai in cre-area ei, ci qi in
mAretia ei de care vorbesc psa,Imii. Un Dumnezeu Care n_ar crea_o din nimic, nu
$i_ar
ardta atotpurternicia Lui. o lume existind din esenfa divind, n-ar fi o esenfd supusd
legilor; un dumnezeu necreator n-an fi un Dumnezeu atotputernic iubitor. Creind
ai
lumea din nimic ai iubind-o, Dumnezeu iqi aratE atit trancsenderea cit gi tripersona-
litatea. Se aratd ca Dumnezeu adevdrat. Iubirea Lui Si m6reti,a lumii merg 'pin5 la
capdt in asumarea lumii in ipostasul cuvintului. Dumnezeu a pus ln tume"cipu&ta-
tea cle-a fi asumatE, a pus in
-ea capacitatea ca sd-L nascd prtntr-o fecioard. Nds-
cindu-se ca om din Fecioara, Igi arati atit atotputernicia, cit gi o anumita putinfd
de inarticulare a Lui ln lume sau a lumii in Ei. ln simtul responsabilit5fii umane,
dar
-9i in putinta revoltei lmpotriva lui Dumnezeu se arat6 iardgi cd b,r*nez"u
l-a ficut lta un nivel de partener al Lui. ln toate acestea se aratd adevdrata atot-
puternicje gi personalitate a lui Durnnezeu. un Dumnezeu care nu s-ar putea intrupa,
n-ar fi Dumnezeu adevirat, n-ar ardta iubirea pind la capdt 9i nici puterea de-a crea
un om de suverand capacitate.
26. uneori trebuie sd-fie dus cineva, cu voia lui Dumnczeu, din ce,tatea gi sta-
rea libertdtii, in cotatea gi starea robiei, a suferirii pentru a scipa prin po-
d.".pdca.te.E-privat de libertatea rdu folositd gi-rdului,
dus in'robie, pentru ca'sd pba-
:3i+ti
ta lolosi interior libertatea cum se cuvine; o libertate exterioard poate coexista cu
o nefolosire a libertdtii interioare si viceversa.
INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

riin frumusefea de la inceput ca dintr-o sfintd cetate, va cobori ca sub

nn jug constringdtor sub buna pldcere a stdpinilor sdi, ;;i va fi de-
oarte de Dumnezeu in dispozifia iui sufleteascd, avind sd sufere mu-
tarea in Babilon, adici dincolo de hotarele fdrii sfinte, in care e cu-
noscut Dumnezeu gi e mare numele Lui (Ps. 79, 2). De aceea strigau
cei ce au suportat chinuri aga de aspre gi au cdzut in miiniie dugmani-
lor gi nu puteau suferi viefuirea in robia gi slujirea acelora <<Lariul
Babilonului, acolo am 6ezut ti om plins, cind ne-am odus amjnte de
Sion> (Ps. 136, 1). Socotesc cd de aga ceva suferd mintea omeneascd27.
PALADIE.' Ce vrei sd spui ?
CHIRIL; Ea e mereu u$uraticd 9i cdzutd din dorirea bunurilor din
care nu iubegte prea mult pe cele ce Ie are in sidpinire. Dar e mutatd
Ja aitele gi se intiurpid sii cadd din cinstirile ce le avea 9i atunci, in
suferinfd, simte ceea ce trebuia sd respingd cu toati tdria, pi sd nu
le lase sd vind la cercare, ci sd Ie inchidd de mai inainte calea 28.
PALADIE; Adevdrat.
CHIHIL; Deci e necesar gi infelept 9i cit se poate de folositor si
t5iem de mai inainte cele rele $i cele ce duc spre robia silnicd gi s{
incercdm sd preintimpindm cu putere acelea care dacd ni se dau spre
incercare, cddem in tot rdul b.
PALADIE.. Aga este.
CHIRIL; C&ci dacd ni se impune jugul robiei silnice din minia
dumnezeiascd si sintem siliti sh coborim ia o minte netrebnicd, nu e
ttgor s& facem ceva impotriva acestei robii. Socotesc insd cd e totugi
de folos s5 ne amintim de Ia ce lucruri Ia ce lucruri am fost mutati li
sd ne plingern amar negrija gi lipsirea de ajutorul dumnezeiesc. <Cdci
Qntristarea dupd Dumnezeu lucreazd pocdinfd spre mlntuire, Idrd pd-
rere de fia" (II Cor. 7, 10).
Dar daci minia lui Durnnezell nu atirnd asupra noastrd, ci ne std
in putere sd alegem pi sd facem ceea ce voim gi avem cele spre pu-
tinfd sd ne migcdm, cu totul nelegatd gi nesilitd, pornirea spre amin-
Coud pdrfile, aclicd spre rdu pi spre bine, sd ne pdzim cu bdrbdfie de

27. C6zut in nenorocire prin slEbirea r.oinfei de pc urma pdcatului, omul incepe
si se fereascd de pdcat. Astfel supdrarea lui Dumnezeu, pe care o simte odatd ajuns
in aceste nenorociri, i se face mijloc rie revenire la cele bu:re, inthrindu-i-se liberia-
tea interioard in robia exterioari.
28. Omul avea tra indemini binele, dar trebuia sd ajungd in stdpilirea lui. Avca
la indemind vointa prin care putea dobindi voinfa. Dar trebuia sd o pund in lucrare
Neficind-o aceasta, a cdzut in cele rele. Si aga a ajuns si simtd cd acestea frebuiesc
respinse.
29. Dar e mai bine sd nu facem experienta celor care ne duc la urmEri ncnorocite.
E mai bine sd nu aju-ngemla cele bune pe calea ocolitd a experientei celor rele, cind
cele bune ne stau de Ia inceput la inoemind.
 SF. CHTRIL AL ALEXANDRIEI

molegala pdcatului. cici socotesc cd trebuie sd ne placd sd respingem

pldcerile imbiate de vrdjmagi gi supunerea sub puterea vrdjmagilor
care sint numili stdpinitorii veacului acesta30. Aceasta chiar dacd
s-ar intimpia sd nu se impdrtdgeascd de prosperitate,'cdci e vorba
de prosperitatea care e cinstitd in lume, dar care ajunge la un
sfirgit
ruginos 9i urit.
PALADIE; Cum aqa ?
CHIRILT Vrei sd explicdm acestea cu ajutorul pildelor celor
vechi ?
PALADIE.. Foarte bine.
cHnIL.' Foametea chinuind, ca sd zicem aga, pe oamenii din
toatd
!ara, fiii lui Iacob au socotit cb trebuie sd coboare la egipteni. Erau
rece tineri gi scopur cdr{toriei era sd c'mpere alimente gi
nici un
altul. Dupd ce au ajuns acoro pi au fost recunoscufi
ca frafi ai rui Iosif
care vindea griul gi stdpinea peste Egipt, intimprarea
ajunse la ure-
chea lui Faraon. <gi zise Faraon cdtre losil: spune Iralilor
td.i: aceasta
taceli : umpleli sacii vo.'/ri gi vd duceli in pdmlntul
canaan qi Iuind
pe tatdl voslru gi avuliile voestre, venili Ia mine gi
voi da voud d.in
toate bundtalile Egiprurui gi veli mlnca d.in belsugttr pdmintului.
Iar tu
porunce$te aeestea: luali-vd care din pdmintul
Egiptului copillor vo$-
tri si temeilor, ;i luind pe tatdl-ttostru, venili.
si sd nu vd pard rdu
dupd unelteJe vooslre i cdci toate bundtdlile Egiptul,i, qre
voastre vor
fi> (Fac. 45, 17-201.
Deci stipinul egiptenilor le-a fdgdduit odihnd gi ingrdEare
in des-
fdtdri, ba le-a ddruit gi care, ugurindu_le coborirea
ceior lenegi. Iar
aceia au coborit indatd cu toatd casa, preferind gustarea
vremelnicd
a mincdrilor pdmintului pi fdrii clate lor de Dumnezeu.
Le-ar fi fost
insd cu mult mai de foros gi mai bi'e sd o lucreze pe
aceea, degi lucrul
se fdcea cu pufind osteneald.
venind in Egipt, ei au socotit poate cd au scdpat de
ostenelile de
acasd, cdci simfirea pl5cerilor imediate le era dulce.
Dar trecind vre-
mea multimea de neam bun qi riberd prin originea
ei inaltd gi prin
pdrinfii ei, cade sub jugul robiei. Deci chiar
cind cxderea in cele de
rugine se insolegte cu prosperitatea lumeascd, trebuie
sd evitdm, amice,
dacd avem simtul libertxtii, cdci este uritd vrednicd
9i de scirbd sta-
rea gi simfirea de rob.

30. E moj bjne sd ne Ierim clc tdu pind ee n-am ajuns rcbii lui, adicd pind clnrl
vointa ne era la fel cle in stare sd aleagd atit de bine, cit gi rdul. E mai bine
sa nu
alegem molegeala voinfei ldsindu-ne atrragi spre rdu, adicd'sd renunldm cu voia Ia
Iolosirea voei. cdci obiEnuindu-ne cu folosirea voinlei in alegerea
9i sdvirSirea rdu-
ini, greu vom mai putea sd facem efortul de-a o pune in lucrar6.
 INC}IINARE TV DUH SI ADEVAR 3l

PALADIE.. Foarte bine ai spus.

CHIRIL; Dar de ce sd nu mai istorisim [na care, precum socotesc,
cuprinde impreund cu cele spuse adineaori, nu pufin folos.
PALADIE; Ce este aceea ?
CHIRIL: Rapsachis, generalul babilonean al asirienilor, aducind
odinioard cu sine o mulfime nenumdratd de ostagi, a venit sd impre-
soare, mai bine zis, sd cucereascd gi sd surpe din temeiii toatd slinta
cetate. Deci igi azvirle, inaintea arrnelol, blasfemia necugetatd gi foarte
obignuitd lui impotriva lui Dumnezeu. Astfel rostind nenumirrate aiu-
reli, la sfirgit ]e-a spus celor ce locuiau in sfinta cetate : aAceslec
zicd impdratului asirienilor : Dacd. voili sd Iili binecuvintali, iesili ]a
nrine gi veli minca Iiecare din via sa gi din smochinji scii gi veli bea
apo Iintinii voestre, plnd ce voi veni gi vd voi lua pe voi intr-un pd-
mint ca pdmintul vostnl, pdmint aI griului gj al vinului, aI piinii si
al viilo'r> (IV Regi lB,3l-32; Isaia 36, lG-lz).yezi deci cd qi el fiigd-
cluiegte desfdtdrile gi plScerile procurate de vie li de smochini, dar
rrrai adaugd : *gi veti bea apa tintinii voostre>.
: PALAD\U r Dar
ce vrea sd insemne acestea, dacd se trece la un
inteles duhovnicesc ?
CHIRIL.' Socotesc cE in doud moduri se desdvirgegte in noi rdu-
tatea. cei ugor de'dus la pxcat se rostogolesc prinzindu-se in toate
cele necuvenite, induplecafi cd se vor desfdta, sau de ei ingigi, sau
cle,a$ii, fie prin pldcerile din afard, fie prin cele lndscute in noi. Cd
acest lucru este adevdrat, ni-l aratd iar5qi inv5fdcelul Mintuitorului,
zicind ; <Tot ce e frn lume e sou pofld a trupului, sau pottd a ochilor,
sau,trulia vielii> (Ioan 2, 16). cdci pofta e numai sdditd qi inrtiddci-
natd gi se afld in noi ingine. De aceea gi dumnezeiescul pavei a numit-o
lege a trupului, care locuie$te in m6duiarele trupului (Rom. V, 231.
i Iar desfdtdrile qi pldcerite care
se afld in afard $i se strecoard
de acolo in noi, sint cele prin ochi. cdci prin ochi sint admirate bogd-
fiile, vegmintele luxoase gi cele de care se lipesc unii, ca Si cind ar
procura cea mai dulce multumire, ddruindu-le o inalt5 prefuire. Aga-
dar, via pi smochinul sint tipul desfdtdrii gi dezmembrdrii ce ne vin
rlin afard, ardtind totodatd in mod fin vremelnicia gi vegtejirea grab-
nicd a lucrurilor din lume gi impreund cu aceasta amestecul de dul-
ceafd 9i de intuneric din ele. cdci toatd dezmierdarea lumeascd e dulce
la impdrtdgirea momentand, dar intunecd foarte gi imbatd cumplit pe
cel ce a primit-o 31.

31. Dulceaia momentand, intuneric acoperind sensul existcnJei, sldbirea voinfei

sau robia, sint cele trei caracterisrtici ale vietii care se rezumd la ciutarea pldcerilor.
Toate la un loc pun pe om intr-o stare de betie, de nelibertate. Stdruirea ln bine e
 SI" CHIRIL AL ALEXANDEIEI

Iar fintina e chip al pornirilor spre pldcere sddite in noi. ,CHci

acestea nu pdtrund din afard, ca acelea, ci izvordsc in noi, fignind
din trupul insugi.
Degi impdrtdgirea liberd gi folosirea largd de toate aceste pl5ceri
riin noi 9i din afari ne-o fdgiiduiesc puterile rele, dacd piirdsind infri-
narea, ca pe o cetate sfintd gi necldtinatd, vom merge la impdratul
Babilonului, care e tipul Satanei 32.
Deci Rapsachis a fdgdduit celor ce vor veni Ia babilonieni, cd Ie
va ingddui gi le 'a da pldcerea prezentd. Aceia insd nu s-au ldsat
tnduplecati, cugetind cu dreptate cd voinfei de a alege cele lumegti,
ii urmeazd nurnaidecit cdderea in robia fdrb voie gi in treapta prizo-
ruierilor.
PALADIE: Drept ai spus. Dar, te rog, spune-mi care e urmarea
din acestea?
CHIRIL..Care sd fie alta decit cea contrard celei dintii ti de la
inceput ? Cdci inclinind prin pornirea voii noastre spre voinfa de-a
rrrefui ruginos 33, respingind frumusefea viefuirii nepdtate, am cdzut
intr-o minte fdr& cinste gi roabd, cugetind numai cele de oe pdmint gi
infundindu-ne cu totul in plf,cerile cirnii. De aceea ne-a gi lf,sat Dum-
nezeu sd ne rostogolim intr-o minte netrebnicd.
PALADIE; Deci e necesar sd ne intoarcem la virtute ?
CHIRIL r Fdrd zdbavS, prietene, nemaiiubind viafa din lume, po-
trivit cu ceea ce s-a spus drept prin glasul lui Pavel : "Cdci ali rnurit
Si viala voastrd" e ascunsd cu Hrislos Xn Dumnezeo (Col. 3, 3); ci
mai mult insetind dupd inscrierea in ceruri ti fdcindu-ne patrie gi
cetate pe cea de sr.tsgi strigind cu putere lui Dumnezea: "Iartd.-md, cd
trecdtor sint eu pe pd.mint .li strdin ca toli pdrinlii mei> {ps. 138, 17).

una cu intdrirea in libertate, il legdtura, prin gindirea inteleapti, or Dumnezeu, in in-

tirirea spiritului (a mintii). Iar biruirea mortii prin inviere nu e la
Hristos decit coplegirea ,trupului de cdtre spiritul intdrit la rin.lul tui de prczenfa lui
Dumnezeu in eL De altfel chiar organizarea materiei in trup Ia nagteri se face de
cdtrc suflet, sustinut cle luorarea lui Dumnezeu. ln sufiet sint date toate functiunile
care se prcluugesc in organele 9i funcfiunile trupului. Prin trup iqi trdiegrte sufletul
in mod unitar cornplexitatea sa. Precum trupul e o unitate in multipliciate, aqa e 9i
sufletul. Dar sufletul igi actualizeazd unitatea lui complexl in trup ;i la moartea
trupului rdmine cu ea.
32. Dezorrlinca 9i lipsa de sens aduse in noi de viata oonsumatd in plSceri, e un
adevirat Babilon, sau haos, in oare ne artrage Satana, impdratul haosului gi al
Iinsei de sens.
33. Pornirea c6rnii spre pliceri se manifesti gi ea ca o vo,ie. Ea atrage pe
partca ei gi voia fiinlei noastre intregi. Totugi nu aceasta este voia noastrd adevd-
ratd, pentru cd nici fiinfa noastr6, oare se manifestd prin ea. nu e fiinta noastrE
adev6rat6. Totul in noi s-a falsificat. Dar sub .aceastdfirintd si vointA falsificatd per-
sistd ca potente fiinfa 9i vointa noastri arrteniicd. ln vointa noastrd incdpdfinati t.lc-a
satisface pldcctile cdrnii, e o mare clozi rle slibiciune. Ne facem din sldbiciune un
titlu de mindrie. Ne-o insupim cu voia. Ne afirmim robia ca stare a vointei.
INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

CXci cel ce umbl5 pe pimint gi are vietuirea in ceruri, cu adevdrat

trecdtor $i strdin se aratd din insegi lucruriie tui. De aceea invdfdceiul
lvlintuitorului ne poruncegte sd avem gi noi aceastd insugire sldvitd
:;i mdreafd, zicind ata: (Frolilor, vd" rog cct pe niste trecdtori gi strdini
::d vd inlrinali de Ia poltele trupeSti, care se rdzboiesc impotriva su-
tletului" (i Pelru 2, 11).
PALADIE.' Dar oare ajunge spre dobindirea virtufii aceastd dis-
pozifie de a sfirgi cu pofte,le trupe;ti ?
CHIRIL: Mai trebuie sd se adauge infeleplegte qi cele ale celeilalte
curdfii, adicd ale ceiei duhovnicegti. Cdci s-a scris: <Largd este po-
runca ta Ioarte>>(Ps. 118, 96). Oare nu e indoitd intindciunea din noi,
a sufletului pi a trupului ? Socotesc deci, gi pe drept cuvint, cd celor
ce obipnuiesc sd-i intineze trebuie si le opund dupd aceea ca eEale
in putere gi egale in lucrare cele ce obignuiesc sd-i curete.
PALADIE: Drept ai grdit.
CHIRIL.' Deci precum indoitd este pata, sufleteascd gi trupeascd,
aga gi curdtirea se cuvine sd fie sufleteascd gi trupeascd. Dar celor
lipifi de viala din lume nu le-ar fi greu sd vadd cd e un lucru folositor
sd o socoteascdpe aceea trecdtoare, dacd ar voi sf, ia ca chin al aces-
tei vederi pe Avraam, cdtre care a spus Dumnezeu : "IeSi din lara
ta, din rudenia to ,gi din casa tatdlui tau. gi meryi in lara pe care li-o
t'oi ard.ta. $i te voi tace pe tine popor mere, te voi binecuvinta, voi
mdri numele tdu pi vei ti binecuvintat. gi voi binecuvinta pe cei ce
te vor binecuvinta pe tine si pe cei ce te vor blestema ii voi blestema i
5t vor Ii binecuvintate in tine toate seminliile pd.mintului" (Fac. 12,
12, 1-3). Infelegi cd nu numai din fard qi din casd, ci 9i din rudenia
9i din casa tatdlui sdu i-a poruncit sd plece Ei sd vind in fara pe care
i-a ardtat-o CeI ce l-a chemat ?
PALADIE.. Dar ce inseamnd aceasta?
CHIRIL; Oare nu e limpede cd atunci cind cheam5 Dumnezeu sd i
se urmeze, intr-o viatX duhovniceasce, $i cind voieqte ca cei pe care
i-a ales sd-i cinsteascd sd iasd din viata in lume, adic5 din cea in
pliceri gi in pofte trupegti, e o nebunie totald sd se socoteascd ceva
din acestea mai bun ? Cdci atunci trebuie sd fie socotitir ca nimic
gr patria gi neamul gi casa tatdlui gi avutia cea pdminteascd. De aceea
qr Mintuitorul ne-a chemat spre aCeeagi bdrbdlie, zicind : <CeI ce
iube1te pe tatdl sou pe mama sa mai mult decit pe Mine, nu esle
vrednic de Mine ; $i ce| ce iubeSte pe liu sou pe |iicd mai mult declt
pe Mine, nu este vrednic de Mine i qi cel ce nu-$i ia crucea sa cct
^sd-Miurmeze Mie, nu este vrednic de Mine" {Matei 10, 37-38). $i a
3 _ Sf. CHIRIL
34 SF. CI{IRIL AL ALEXANDRIEI

addugat : <$i tot cel ce a ldsat trali sau surori sau tatd sau mamd pen-
tru numele Meu, ve luo insutit 9i viofd vegnicd va mo.ttenir (Matei 19,
29). Oare nu vei recunoagte cd o bdrbSfie minunatd li luminoasd pe
cea care socotegte ca nimic cele de aici, ca o faptd a tdriei supreme
in Hristos ? Iard a urma lui Hristos e un lucru de mare pret.
PALADIE; Fdrd indoiald. Fiindcd de la nddejdea cea prea bunH
gi de la bucuria cea intru Hristos au cdzut cei ce, chemafi fiind la
nuntd, au refuzat sd vind, cdci unul dintre ei spunind : "Mi-am luat
temeie $i nu pot sd vinr, iar altul spunind cd gi-a cumpdrat un pdmint
{Luca 14, 2O), au socotit cele vremelnice mai bune declt chemarea.
CHIRIL.' Foarte bine, Paladie. Ne bucuri spunind cele ce se cu-
vin gi ardtind ugurinfa de-a invdfa luindu-ne lnainte in intelegerea
sfirgitului cuvintului. observr deci cd celor ce urmeazi total si desd-
l'ir;it lui Dumnezeu gi socotesc cele ale trupului gi pldcerea lumeascd
:nai prejos de nddejdea in El, li se hdrdzegte in mod sigur dupd aceea
lrnpdrtdgirea bogatd a binecuvintdrii de sus. cdci zice cdtre Avraam:
<,$i te voi tace pe tine popor more gi te voi binecuvlnto pe tine, Si
cele impreund cu acestea. Vezi, agadarr ce mulfime de bundtdfi duhov-
nicepti i-a ingr6m5dit ?
Dar meritd sd vedem in ce mod se desparte Avraam de fara sa.
<<A luet, zice, pe Sara, temeia sa gi pe Lot, IiuI tratelui sdu $i toate
averile lor, clte Ie cleeu, $i toli oamenii, pe care ii aveau in Haran. ,gi
uu iegit sd plece ln lara Canaanului pi c strdbdtut Avraam lara in
lungimea ei, pind" Ia locul Sichern, /o slejarul cel inalt>>(Fac. 12, 5-6).
A iesit deci din Haran neldsi:rd nici o rdmdtitd a sa 0n el cu tot
neamul gi cu toatd casa, alergind din toatX inima spre fara Canaanu-
lui, pe care i-a ardtat-o Dumnezeu. Apoi strdbate fara de-a lungul gi
vine la locul cel inalt. Cdci cel ce s-a hotdrit sd urmeze poruncilor
dumnezeie9ti li si invredniceascd de cea mai mare atenlie chemarea
cle sus, trebuie sd iasd intreg cu totul din viafa ce se cheltuiegte in
pldcerile lumegti gi aceasta cu tot neamul, neldsind nici o rdmdgifX
a cugetdrii sale in cele in care se afla. Aga se desparte in chip drept
Si strdbate fara, cdci a fost chemat de Dumnezeu, ca precum scrie fe-
ricitul Pavel, sd poatd infelege lmpreund cu toti sfinfii, care este l5-
timea gi lungimea Si indltimea gi adincimea tainei lui Hristos (Efes. 3,
5 $i 3, 1B). $i urcd spre fara inaltd, adicd spre deprinderea care e ate-
zatd sus in virtufi gi nu are din nici o parte vreo povirnire spre pld-
cerea trupeasc5. Iar ajuns aici, ce bine dobindegte ? Vom afla iardsi
din Sfintele ScripturT: "Cd.ci s-a ardtat, zice, Domnul lui Avraam Si
i-a zis iui : Semin[iei tale voi do lara aceasta. $i a zidit Avraam acolo
un altar Domnului, Care S-a ardtat lul" (Fac. 17, 71. Pind petrecea in
'NC}IINANE D{ DUII SI ADEVAR

pdmintul patriei si incd nu se mutase in fara sfintd, i se ddduse nu-

mai vestirea cS,trebuie sd se mute in altd tard, ne mai gindindu-se la
a sa. Dar dupS ce a venit in fara canaanului cu toatd casa gi cu toate
Iucrurile gi s-a urcat spre fara inalt5, i s-a dat harul vederii lui Dum,
nezeu pi siguranfa nddejdii in tiiria libertdlii, 9i i s-a ingdduit in sfirgit
sd ridice un altar.
Deci gi noi, dintr,o rafiune asemdndtoare, dacd vom stxrui in
lume gi in pldcerile preaurite ale ei, nu vom avea parte de nici un
har de la Dumnezen. Dar daex, chemali fiind, ascultdm de legile
dumnezeiegti qi ne ridicbrn la iubirea gi implinirea din inimd a tot
ce e bun, ca la o fard inalt6, Dumnezeu revarsd in noi cunogtinla
slavei Sale qi ne fdgdduieqte nddejdea necldtinatx ; si aqa lace mintea
noastld plind de vigoare, ca sd putem aduce jertfe duhovnicegti (I pe-
tru'2,,',5) 9i sd ne facem bun6 mireasmd a, lui Hristos lui Dumnezeu
grTatdl, dupd cum s-a scris (II cor. 2, l5);
9i sd infdtipdm Lui 9i
irupul insuqi jertfd vie gi bineplicutd lui Dumnezeu (Rom. 12, 1), care
e slujirea ralionald (cuvintEtoare) 9i in duh, cea primitd la Dum-
nezeu 34.
PALADIE.' Deci se cuvine sd ne mutdm la cere bune, despdrtin-
Ju-nc: de cele ruSinoase; gi sd imbrdfigdm cu bucurie chemarea de
sus gi sd ne placd cit mai mult sd petrecem in cele care sint ldudate
de lege gi se bucurd de cea mai bund aprobare a lui Dnmnezeu.
Cdci
de vom cduta sd mergem inddrdt gi de vom tinji dupd ceva din cele
ce pricinuiesc nedreptate, nu vom scdpa de vini.
CIIIRIL; De sigur cd nu, paladie. cdci e foarte primejdios sb
voiascd a se imbolndvi cineva iar5gi de cele de care s-a despdrfit.
Fiindcd, chiar, pentru cei ce s-au desprins odatd, prin puterea lui Dum-
nezeu' din petrecerea lumeasc5, e periculos chiar gi numai sd pri-
veascd la ea gi sd recheme gregelile in amintire, ldsindu-gi mintea
in iubirea lor. De aceea dumnezeiescur psarmist se ruga, zicind : ofn-
toarce ochii mei ca sd"nu vadd desertdciuneor (ps. 1lB, 3z). cdci de-
gertdciune cu adevdrat este atractia lumii acesteia gi degartd pldcerea
a celor vremelnice, de care se poate inlelege cu ugurinfd r:d cel ce
gi-a ales sd p5geascx cu adevdrat drept, se cuvine sd se despartd
Ei
sd se depdrteze, ba s5 ocoleascd chiar gi numai privirea lor cu pl6-
cere in ginduri.
PALADIE; De unde o spui aceasta?

._ 4. .capac'itatea de Jertla o doblndim nu lndatd dupd ce am scdpat din robia

pEcatului, ci dupi ce ne-am ridioat mintea la cele inalte' ;i am cigtigai o neclintire
In ele.
 Sr.. CIIIIrIL AL ALEXXANDRI!]]
36

CHIRIL.. Locuitorii Sodomei, infierbintafi sdlbatic spre pldcerile

contrare firii gi clisprefuind legea insotirii, pe care a rinduit-o firea
spre na$teri de pruncii stirnifi de infafigarile bdrbatiior 9i ajungind
pind la cele mai scelerate fapte, au provocat minia Fdc[torului $i L-au
silit, asa zicind, sd pdgeascd la pedepsirea lor, cu toat6 iubirea Lui
cie oameni. Deci fiindcd era ia ugd tiuipul cind trebuia sX p{timeascd,
intrucit se cheltuise ingdduinfa cu privire la ei, au intrat in Sodoma
cei ce aveau sd implineascd aceasta35,Cdci s-a scris a$a i (Au venit
d.oi ingeri in sodorna pe seard. Iar Lot sedea la poatta sodomei. vd'
zindu-i Lot, s-e sculclt lntru intimpinarea /or 6i s-o inchinat cu lala
la primint Si a zis i Stdpinii mei, abateli-vd Ia casc slugii voaslre qi
vd d.escingefi 9i spcijoli picioarele voastre Si tdcindu'se ziud veti pleca
in calea voastrd. Sj aceio au zis: Nu. Ci vom tdminea'tn piutrd. $i
i-c siljt pe ei ti s-au obdtut Ia el 9i du inftat in casa lui' $i le-a
pregdtit lor bduturd qi le-a copt IoI azime 9i au mincat inainte de a
se culco) (Fac. 19, L-41.
Lot, ca unul ce era din singele lui Avraam 9i crescut in legile
dreptdlii 9i dddea toatd grija evlaviei faf6 de Dumnezeu, era iocuitor
vremelnic in Sodoma. De aceea era strdin Ei dupd neam 5i dupd pur-
tare. oCdci ce pdltdpie are lumina cu intunericul? Sou ce parte are
credinciosul cu necredinciosul ?" (II Cor. 6, 14). Disprefuind a;;adar
patimile localnicilor $i urmindu-;i drumul viefii obi$nuit lui, stdruia
in silinfele iui 9i cinstea cit mai mult legea ospefiei. Astfel $ezind ia
intrarea cetifii, primea cu bundvoinf[ pe cei ce intrau in ea, Stiind
cd acesta este un lucru pldcut lui Dumnezeu. De aceea cind vin cei
ce aveau sd aducf, pedeapsa celor infierbintati in chip neinfrinat spre
fapte libidinoase (erau doi ingeri), alearg[ cu grabfl inaintea lor Si
le dd prin saiutarea sar dovada limpede a bundtdfii ce-i era proprie.
Cdci se inchind cu fafa Ia pdmint ;i-i lmbie sd vie acasd ia el 9i sd
se bucure de legile iubirii. Iar acegtia zic : (Nu, ci vom rdmlnea in
oiald>, ar5tind prin aceasta cd sint str5ini 9i fdrfi sdlag 9i stirnind'
socotesc, spre o Si mai mare stdruinfd pe cel ce voiegte sii fie iubitor
de strdini ; ba dind sd se infeleagX intr-un mod fin cd nu s-ar cuveni
sd fie ldsati sd rdmind lipsiti de sdlag Si pdrdsiti }a rispintii. Aceasta
inlelegind-o dreptul, l-a indemnat sd facd din refuzul lor 9i mai mult
un motiv pentru poftire. Deci ii aduce pe aceia in casf,, le pune tna-
inte azime 9i piini 9i le pregdte$te bduturd. Aceasta le face dreptul.

35. Cei ce gi-au revenit din pdcat, dar pe urmi au cizut i'ardqi, ba au cizut in
pdcate si mai grele, manifestind o tocire faia de r6u gi o sldbire de nevindecat a
loi"t"i, au de iuferit osinda finald a lui Dumnezeu, sau moartea, cqm s'a intlmplat
cu Socloma. Cu ei Dumnezeu uu mai face nimic.
ncerilIvARE.t!il DuE sr ADEVAR

Sodornitii insii bolind de o poftd neacoperitd 9i urltX, inconjoard

fXrd respect cdsuta dreptului gi cdzind dincolo de neruqinarea dusd
Ia culme, cereau sd fie ldsati sii sdvirqeasci cu oaspefii cele obignuite
lor. Astfel pe cei ce trebuiau sd-i trateze ca pe oaspefi, voiau sd'i
batjocoreascd prin pofta cea contrari firii. Iar pe Lot, care incerca
sii-i impiedice de lo niqte fapte atit de sdlbatice 9i de murdare, I'ar
fi fdcut si sufere $i el aceasta, dacit n-ar fi fost de fatd aceia ca sd-l
scape. "Cdci intinzindu-$i, zice, bdrbalii miinile, troserd pe Lot Ia ei
frn casd Si inchiserti uqo cosei. Iar pe bdrba[ii ce se af]au in u;o cosei
i-au lovit cu pierderea vederii de Ia cel mai mi.c pind Ia cel mai mare.
,,si aceia au obosit cdutincl u$o,, (Fac. 19, 9-11)' Dar nu s-a mdrginit
ajutorul ce i l-au dat numai la aceasta. CSci este scris tardgi : ofar
cincl s-a tiicut diminculd, I-au zorit lngerii pe Lot, zicind; ScooJd-te,
ia pe Iemeia ta Si pe tetele ce le ai si ie$i, co sd nu pieri $i tu cu
Idrddelegile cetdlit. fi s-au tulburat $i L'au apucat ingerit de mind
pe el $i pe lemeia /ui li pe cele doud tiice ale lui, pentru cci i'a alutat
pe ei Domnul,, (Fac. 19, 15-16).
Aceasta s[-ti lie dovadd foarte limpede cd noi nu sintem stirniti
numai prin cuvinte Ei prin indemnuri date mintii sii ne depirrtf,m de
pdcat, ci Dumnezeu, Mintuitorul tuturor, coboarS pinfi }a atita bund-
tate fald de noi, cd ne procurd un ajutor cu fapta, dupd cuvintul; "Ai
linut mina mel cea dreaptri; si cu statul Tdu m-ai povdluit pe mine))
(Ps,,72, 24). C6ci deoarece firea oameniior nu e prea tare, nici nu are
destuld putere ca sij se poatd izbdvi de pdcat, ii ajutd la aceasta Dum-
nezeu. $i spre aceasta ii dSruie;te un har indoit: o convinge prin
indemnuri gi aleg,e mijloace de ajutorare 9i o ridicii deasupra patimii
care o tiranizeazff in acel moment 36. Poti vedea insd cu adevSrat 9i
aceea, cf, sint cu totul pufini cei ce se sirguiesc pentru dreptate 9i
sint foarte rari oamenii buni. Cdci s-a scris ci e gleu sd gdseqti un
bdrbat credincios (Prov. 20, 6). Dar unul ca acesta e ales .5i invredni-
cit in mod statornic de ocrotirea de sus. Cdci deqi e amestecat in
lume, intre ceilalli, nu suferd nici o pagubd din pricina aceasta. Va
fi cules ca crinul dintre spini gi, cum spun sfinlii, nu va pieri dreptul
cu cei necredinciosi.

36. Aici se vede coniirmati invdtdtura despre energiile necreate ale lui Dum-
nezeu. Dumnezeu nu comunicd din Sine numai puterea pe care omul o foiosegte cum
viea, cl imprimd de fiecare datd si o direc{ie cl6 miEc,areprin putcrea Sa. Il ajutd pe
om sd se migte spre o anumiti tintd bund, tlar numai daci omul primegte acest aju-
tor ln baza unei'insufldri date cugetdrii lui (a unui sfat povirlui'tor)'.Prin puterea
uceoria omul este eliberat de puterea patimii care-l mind spre un rdu. Dar numai
daci pr,rnegi <lc Ia sine dorinla accstci elibcrdri.
38 SF" CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

PALADIE.. Agadar, prin purtarea de griji a lui Dumnezeu gi prin

ajutorul sfinfilor ne curdtim gi de domnia rxutdfii $i nu ne vom afla
nicidecum supugi pedepselor celor rdi, crezind lui Dumnezeu, care a
strigat printr-unul din proorocii Sdi : <Eu sint Domnul Dumnezeul tdu,
care lin dreapta to, cere ili zic fie; Nu te teme lacobe, preamicule
lsrail, Eu li-um ajutat fie, zice Domnul, CeI ce te-a izbdvit pe tine,
Israil" (Isaia, 46, B g.u.).
CHIRIL.. Oare nu-l aratH pe Dumnezeu Cei Atotputernic spriJinitor
al sfinfilor faptul cd Lot a fost prins de rnina ingerilor ? cdci acegtia
sint chipurile lui Dumnezeu. Cdci trei au venit prima oard la Avraam,
la stejarul Mamvri, iar doi au venit la Sodoma, <<pentrucd Tatril nu
judecd pe nimenit, dupd cuvintul Mintuitorului, ocd toatd judecata a
.dat-o Fiului,> (Ioan 5, 221, cu Care gi in Care este in mod natural 9i
Sfintul Duh 37.
PALADIE; Foarte bine judeci. Dar sd vedem, dacd vrei, cele ce
urmeazS.
CHIRIL; FdrX zdbavd voi gr5i. <gi a fost, zice, cind 7I scoteau pe
el atard., au zis : MintuieSte-fi sulletul tdu, sd nu te uili lnapoi, nici
sd te opreSti 1n vreun loc dimprejur. Mintuiclte-/ 1n munte, ce nu
cumva sd fii prins cu ei impreund, (Fac..19, i7). prin cuvintele: "Min-
tuiepte-fi sufletul t5u)), socotesc cd s-a zis : "Pdstreazd-te curat $i nu
te tace pd.rtaq Ia pdcate slrdine,, (I Tim. 5, 22). gi biruiegte piedlcile
tlin lume. Pentru cd lumea intreagd nu prefuiegte cit sufletul. "cdci
ce va folosi omului de va dobindi lumea intreagd, iar suiletuJ stiu gi-I
va pierde ?" (Matei lB, 26). Iar spunindu-i cd trebuie si pf,geascf, ina-
inte, fbrd sd se intoarcd, ne-a ardtat poate sI avem griji ca nu cumva
prin intoarcerile la pdcdtogenie sd incepem a cugeta iardgi acelea$i
cu cei ce au cdzut, din pricina neinfrindrii, sub pedeapsa focuiui (nCdci
nimenea, punind mina pe plug Sj intorclnrlu-se lnapoi, nu e po-
trivit pentru impdrdlia cerurilor>, Luca g, 62). Trebuie apoi sd ne fi-
nem pe calea mintuirii, neabdtindu-ne intr-o parte gi in alta gi ne-
lisindu-ne mintea sd se prindd uguratecd pi sdltdreafd de toate ndlu-
cirile degarte ale poftelor lumeqti, ci s-o pdstrdm in noi ingine in-
treagd gi nesomnoroasd gi preocupatd pururea sd vadd drumul cel
drept. Apoi sd spun un iucru gi mai mare inc5. lngerul nu zice numai
cd el trebuie sd pdgeascdinainte fdrd sd se intoarci, ci mai adaug6 cu
folos : (Sd nu te opreSti in vreun loc dimprejur. Mintuie$te-te 1n
rnunte, ca sd.nu fii prins impreund cu eir.

37. Numai Fiul cu Duhul sint trimigi ln lume spre izb{virea celor ce voiesc s6-I
primeascd, squ s! le primeascd indemnul 5i ajutorul, asemenea lui Lot, 9i si-i judece
pe cei ce iSi bat joc de ei, sau de indemnurile lor curate.
INCIIINARE n(I DUFI SI ADEVAR 39

PALADIE; $i ce vrea s5 spund prin cuvintele : (Sd nu te opreqti

in vreun loc dimprejur ?
CHIRIL: Cd e primeJdios 9i pdgubitor sd te umpli cu lene Ei mo-
lepealS de riu.
PALADIE: Spune cum.
CHIRIL; Cuvintul proorocesc a spus: oVai, cei ce Iaceli lucrul
Domnului td.rd. grijti>> (Ier. 47, 10). Iar dumnezeiescul Pavel zice:
"Alergati co sd luali> (I Cor. 9, 24), Cdci atunci cind nu voiesti sA
ie depdrtezi cu putere 9i cu sirguinfd de la cele rele, ci mintea fi se
rllpe anevoie de cele vechi gi se desparte cu neplacere de orice pacat,
pe de altd parte se lntoarce cu greutate spre ceea ce-i este de folos,
r:.u faci nimic altceva decit te opregti, cu toate cd din imprejmuirea
pdcatului trebuie sd iegi repede. Cdci se poate intimpla ca tot
stind la ginduri Si codindu-ne, sA cddem sub pedeapse, inainte de a
ie;i din hotarele rdului, inainte de a ne fi curdfit pata, inainte de-a
le fi spdlat intindciunea p5trunsd in suflet prin vechea nepdsare, ina-
inte de a fi descdrcat povara pdcatelor gi de a fi luat jugul mintuitor
5i de a se fi odihnit prin Hristos. Deci foarte bine se poruncegte :
"Sd nu te opreSti ln lmprejurimi>, adic6 sX nu fii prins zdbovind in
nici un fel de pdcat, ci mai mult urcd, ca spre un munte, spre o viafd
inaltd pi frumoas5, care nu are nimic josnic, ci se distinge printr-o
virtute inaltd pi ridicatd, eiiberatX de cugetul coborit, adic[ pdmin-
tesc $i trupesc 3s. Cf,ci s-a scris : *Cei puternici ai lui Dumnezeu s'au
Xndllat Ioarte,t (Ps. 46, l). Iar cel mai ridicat peste cele pf,minteEti e
cugetul sflnt. "$i puii vulturlui zboard Ia lndlfime>, dupi cum s-a scris,
fiindcd au, ca intr-un munte, petrecerea lor ln cer $i-$i fac patrie pe
cea de sus.
PALADIE: Agadar, muntele spiritual (inteligibil) e viata intru
sfinfenie 9i indlfimea viefuirii desprinsi de cele pdmintegti; dimpo-
trivd, trebuie inteleasd ca o viafd de jos, cea care se scufund5 din
iubire de pdcat, in necurdfie 9i in cele p6mintegti.
CHIRIL: Bine zici. Aceasta o aratd foarte bine cuvintul nostru.
Dar te vei minuna gi de ceea ce urmeaz6.
PALADIE.. Ce anume ?
CHIRIL r Fericitul inger i-a spus lui Lot cI trebuie sd fugd fdrd
intirziere gi fdr& sd se intoarcd inapoi, gi sd urce la munte. Iar acela il

38. Cine nu s-a rupt la primul lndemn cu totul de p{cat, ci mai soviie, se obi$-
nuiegte sd nu se rupd niciodatd cu hotdrire. Viata curati e o viatd inaltE, care calc6
peste pornirile inferioare, care cautA spre Dumnezeu Cel de sus. <Josnic> e cel ce
face riul, cel ce nu se poate ridica din eI.
 SF.. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

ruga ! <<Terog, Doamne, Iiindcd a aIlat sluEto Ta mild inalntea Ta si ai

mdrit dreptatea Ta, pe care ai Idcut-o cu mine co sd vieluiascd sufle-
tul meu, pentru cd eu nu voi putea sd scap in munte, sri nu md. cu-
prindd. relele Si sd nior. Cetatea aceosta este aproape, ce sd Iug in ea.
Ea e micd Si-mi voi scdpo acolo viala cu tine. $i i-a zis lui : Iatd. eu
m-em minunat de Iata to pi de cuvintul eceste, ca sd nu pierui cetatea
de care ai vorbit. Grdbe$te-te,a$ador, sd scapi ecolo, cdci nu voi putea
sd fac lucrul pind ce nu vei intra acolo: Pentru aceea a chemat numele
cetdlii aceleia, Sigor. Soarele a ieSit deasupra pdmintului $i Lot a
intrat in Sigor" (Fac. 19, IB-25).
PALADIE.' Ag vrea sd md invefi, ca unul ce gtii bine, care este
pentru noi folosul din acestea?
CIIIRIL: Oare nu infelegi, tu care te-ai ocupat mult cu invdfd-
tura despre acestea, cd cei ce s-au desprins de curind de pdcate
si qi-au dat seama cd trebuie sd mearg6 pe drumul mintuirii, nu pot
apuca indatd, de la primele incercdri virtutea gi nu igi pot face
dintr-odatd voinfa neclintitd ? Cdci nu poate ajunge cineva uqor la
vietruirea inaltd, nici nu se poate depdrta de patimile care au crescut
impreund cu el, ci va scdpa de ele cu incetul, dacd stdruie in rivna
pentru cele bune pi in silinfele de la inceput; dar nu va ajunge
dintr-odatd la indltrime sau departe. Se va muta, ca intr-o fard, la
o viatd de laud5, dar care incd nu a primit slava inaltd 9i veslitd.
Aceasta era pedagogia legii, care cdlduzea la inceputurile vietii prea-
frumoase gi bune. Cdci s-a scris : oinceputul cdii bune e a tace cele
rlreple" (Prov. 16, 5).
Cdci precum celor ce se strdduiesc pentru cunogtinld gi doresc
conternplafia tainici li se potrivesc la inceput Si li se cuvine cel mai
mult inv5fdtura catehezii, iar celor ce aleargd spre b6rbatul des6-
virgit qi spre mdsura virstei plindtdfii lui Hristos (Efes. 4, 13) li se
potrivegte hrand mai tare, adici invdtdturd despre cele mai inalte,
cleci tot parcursul stadiului dogmatic, aga gi aci, adicd in siiinfele
cle indreptare a moravurilor gi a purtdrilor nu e cu putintd sd sard
vreunii indatd la ceea ce e fdrd patd, adicd la vieluirea mai presus
de fire gi de virf. Ci se cuvine ca, incepind de la lucruri mici 9i md-
surate, s5' se inainteze pe incetul gi sd se fugd mai intii ,ca intr-o ce-
tate micd, Si vecind cu muntele inalt, intr-o vieluire mai prejos gi
mai modestd decit cea ri,dicatd $i mai presus de toate. Dreptul Lot
este chipul (tipul) celor dintr-o astfel de stare, cind cere sd nu se
urce indatd la munte, ci sd rdmind in mica cetate Sigor.
Dar oare nu rredem gi in propovdduirea evangheiicd adeseori
asemenea indrum[n date celor ce cred ? De fapt fericitui Pavel zice
INCHTNARE IN DUH SI ADEVAR 4l

intr-o Epistold ; oBine esle omuluj sd nu se otingd de lemeie. Dar

tlirt pricina ctestrinarii tiecarc sri-gi aibd temeia /ui 9i tiecare Iemeie
sd-Si aibti bdrbatul ei. Aceasta o spun ca I7n slat, nu ca o poruncd..
Dar liecare are dorul sdu propriu, unul a$a, iar altu| intr-alt feb (I
Cor,7, l-2,6-7). Deci ne-a ardtat ca pe un munte treapta supre-
md a infrin5rii, zicind : nBine este omului sd nu se atingd de temeie>>.
Dar ne-a ldsat sd rdminem in mica cetate Sigor, adic5 in vietuirea
mai de jos, fald de cea desdvirgitd, ing5duind insolirea numai cu
femeia proprie. P{:nintul cel bun; a spus, Mintuitorul, va da roade :
unul o sutd, altul gasezeci, altul treizeci. De asemenea 9i talanfii nu
i-a impirtit cu aceeagi mdsurd, ci unuia cinci, altuia dci, altuia unu.
Prin aceasta a ardtat, cred, inegalitatea puterilor, impdrlind fieedruia
potrivit infelepciunii Sale dumnezeieqti.CXci preflrm am spus adineaori:
"Fiecare are darui sdu de Ia Dumnezeu, unul a$a, iar altul intr-alt fel>.
PALADIE; Bine zici.
1HIRIL: Il 1as5deci fericitul inger s5 r5mind in Sigor. "Iatd, zice,
tn-am minunat cle fata to gi cle cuvintul tdu ca sd nu stric cetatea, de
care ai vorbit. Grdbeqte-te deci, sd sccpi de acolo>. Apoi zice ; .Soo-
rele a je,tit deosurya pd.mintului li lot a intuat 1n Sigor". Te vei
minuna, prietene, cind vei afla 9i inteleSul acestora. oM'am minunat,
zice, cle tala ta ca sd nu sttic cetatea, cle cQIe ai vorbit,,. Nu este dupd
voia lui Dumnezeu, vieluirea care nu stSruie deSdvirqit in yirtute ;
9i e dispreluitS gi nu departe de osindd cel ce se lasd biruit de vreo
patimd. Dar o ingdduie aceasta din iubirea de oameni qi miirginindu-se
la ceea ce e cu putinld firii la inceput, porunceste sd se salveze cei
ce Sovdie incd ,in bine gi n-au strdbdtut incd cu totul dincolo de
viala vinovatd. Dar nici cei ce ajung Ia aceastX treaptd 9i pdtrund in
aceastd stare, nu-gi pot face intrarea in ea fdrd Lumina dumnezeiascd
qi fdrd f5clia cle sns. <Ciici a rdsdrit, zir:a, soarele,6i Lot a intrat in
Sigor>.
PALADIE: Ai spus cele cu totul cuvenite.
CHIRIL: Deci dumnezeiescul Lot intrd in cetatea incl mica, in-
gdduinclu-i Dumnezeu. Dar femeia care ii urma 9i fugea impreunh cu
el, s-a dovedit slabd gi spre acest lucru. <<cdci s'o uitat, inapoi
qi s-a Idcut stilp de sare> (Fac. 19, 26).
observii cd mintea bdrbdteascd gi cugetul viguros, degi n-a ajuns
in mod desdvirgit la ceea ce e piflcut lui Dumneze'"r,cdci a inceput sd
clobindeascd virtutea, iar deprinderile rafiunilor Pi le prelace pe in-
cetul in ceea ce e mai bun ; dar mintea slabd 5i nebdrbdteascd,aI cdtei
42 SF" CHINIL AJ- ALEXANDRIEI

tip e femeia, se face tot mai netrebnicd prin intoarcerile la pdcat.

cdci aceasta cred cd o aratd prefacerea in stilp de sare, care e simbo-
iul simfirii ce se usucd pi al minfii ce tinde si se intoarcd Ia idiofie
gi a ajuns pind la ultima nesimfire. Iar cd sarea stricatd de nimic nu
mai e in stare, a spus-o gi Insugi Mintuitorul. gi clevenind cu totul
netrebuincioasd, ea va fi aruncatd afar& gi cdlcati de picioarele oa-
menilor (Matei 5, 13).
Deci femeia s-a prefdcut in piatr5, iar Lot nu a mers mai departe.
Ciici s-a scris : <S-a suil Lot din Sigor 0i s-o a$ezot in munle, eI gi
cele doud tiice ale lui cu eL, cdcl se terneau sd. Iocuiascd in sigor 6i
ssi-autdcut locuinld intr-o pesterd.,el qi cele d.oud tiice ale lui cu eI>
(Fac. 19, 39). crci mintea inainteazd ca pe nigte trepte spre ceea ce-i
desdvirqit gi urcd pe lncetul spre ceea ce nu era aptd gi nici in stare la
irrceput. inainteazd gi urcd spre ceea ce-i mai bun, sprijinindu-se pe
chibzuial5 9i pe b[rbxtia duhovniceasc5, intocmai ca pe nigte fiice ale
sale, $i ldsind in Jos voluptatea gi molegeala nebdrbdteascd, al ciror
chip (tip) e femeia 3e. Apoi iqi face locuinfa intr-un munte pi intr-o
pegterd, muntele insemnind inblfimea gi elevafia vigoarei duhovni-
cegti, iar peptera, fermitatea gi trdinicia viefuirii in virtute 40, caci s-a
scris despre birbafii buni : "cel ce umbld lntru d.reptate, cel ce grd.-
ie$te cale dreaptd, cel ce urdste nelegiuirea si nedreptatea gi-gi tere$te
mlinile de daruri 11,ce! ce l$i ostupd urechile co sd nu aud.d judecatd
de singe, cel ce 1si lnchide ochii ca sd nu vacld. nedreptate, acela \/e
Iocui 1n pesterd. lnaltd din piatrd tore' (Isaia 33, lF-16). Dar locul
acesta poate avea gi o altx tilcuire acceptabil5. piatra e Hristos, pen-
tru tdria gi incompatibilitatea fiinfei supreme. Iar prin pegtera aftatd
in Hristos, se poate infelege Biserica, care e ad5postur sfinfilor, aco-
periimintul binecredinciogilor ; in care locuiesc dreptii si toti cei ce
scapl de pedeapsa prin focs"
PALADIE: Foarte frumos e cuvintul. Dar agi voi ca explicarea sir
lreacd Fi la alte pilde. CEci eu socotesc cd dorinfa de a cunoa$te im-
belqugat ceea ce aCuce folos, e mai de pref decit orice
39. Omul e fdcut pentru ca sd-gi intdreasc6 treptat spiritul ln raport cu mate-
ria- din trup 9i din lume. Aceasta ii sporeqte viafa spirituald la care participi $i tru-
pul. $i aceasta il pr-egdtegte spre invierea trupului prin coplegirea lui de spirit, fd-
cind ca si se trdiascd prin trupul spiritualizat toate funcliunile sale intr-un mod su-
perior, dar concret.
40. Cu cit triieqte omul o viali mai inaltd spiritual, ou atlt trdiepte mai con-
centrat in sine insugi.
41, De coruptie.
,12. Cei adunati in Flristos nu mai vid ale lumii ca ispite. Ei slnt concentrafi in
Flristos gi aceast6 adunare a lor in Hristos constituie Biserica. Cei ce nu sc afld in
Biserici, nu se aflS ln Hristos, pentru cd in Hristos nu se afld cineva decit dacf,
vede in El adunati $i pe ceilalli credincioSi. Cine crede cd e singur in Hristos, deci
nu e in BisericE, nu e cu adevdrat in Hristos.
 TNCITINARE TN DUH SI ADEVAR'

CHIHIL: Vorbepti cum se cuvine, Paladie. De fapt ceea ce spui e

fructul cugetdrii celei mai sirguincioase. Iar cuvintul nostru va birui
r:rice lene, dacd nu vom socoti cu nepdsare sd finem in privinfa istori-
sirilor atit de minunate gi de scunpe o tdcere pe care vrem sd ne-o
impunem cind nu trebuie.
A;adar, trebuie sii ne desprindem, pe cit putem, pentru totdeauna
si in intregime de legdtura qi de pdrtdsia cu cele rele. Cdci nu ne e
c.u putinfd sd privim spre virtute decit in acest mod.
Aceste doud lucruri le vom lnfelege f[rd osteneal5 de vorn pd-
'i.runde cu ochii mintii cit mai mult in cele ce s-au petrecut cu dumne-
zeiescul Avraam gi in cele ce s-au sf,virgit mai presus de cuvint la
iepirea fiilor lui Israil, in vremea cind ii stdpineau egiptenii gi au
rupt lanturile lor.
3 PALADIE: Spune-le deci pe rind, cite una. Precum gtii, ne vei
bucura din belgug, dacd vei voi sii faci aceasta.
CHIRIL.' Spuneam, a;adar, cd silit de foametea de nesuferit 9i de
lipsa celor trebuincioase, dumnezeiescul Avraam s-a coborit in Egipt,
nu de voie, ci supunindu-se trebuinlelor. Fiind strdin 9i venit de aiurea,
a fost supus de Faraon Ia supdrdri gi silnicii. Cdci voia sd batjocu-
reascd pe sofia lui, fiind aprins spre pldceri neinfrinate, de pofta unei

re fapte de ru$ine. Dar Dumnezeu nu l-a lf,sat sd-gi duci acest gind la
indeplinire. <<CdciI-a lovit, pe Faraon cu certdri mari pentru Sora,
temeia lui Avrctamu (Fac. L2, I7). Faraonul e icoana 9i tipul desfrinbrii
iliavoleEti. Cdci scopul gi strddania cea mai mare a aceluia e sa stre-
coare Si in minfile sfinfilor seminfele desfrindrii afldtoare in el, ca
sli primeascd s5 rodeascd cele iubite pi pl{cute lui. Iar acestea socotesc
cd sint treptele picatului mult felurit gi oricine e prins qi se supune
p, f{rd sd vrea aceluia mai tirziu. CXci firea noastrd este mdrturie de
sldbiciune. Dar nu ingdduie Dumnezeu ciderea sfintilor, ci refine in
oarecare mod uneltirile impotriva sfintilor $i me$tequgirile celui rdu.
I)ar n-ar fi putut dumnezeiescul Avraam sf, ocoleascA vdtdmdturile,
dacd n-ar fi pdrbsit Egiptul gi nu s-ar fi intors la locul de la inceput,
ddruit de Dumnezeu, la care ajungind s-a dedat unor strXduinte bune.
CIci s-a scris : "$i s-o suit Avraam din Egipt, el $i lemeia lui, $i toate
'ale lui, gi lot cu eI, in pustie. Iar
Avraam era bogat f oarte ln vife gi
1n aryint $i in aut; ;i o mers pe drumul, pe care a ie$it, ln pustie, pind
la Betel, pind Ia locul unde era cortul lui de mai inainte, lntre Betel
Si Agai, Ia locul altarului, pe care il tdcttse Ia inceput $j a chemat
acolo Avraam nutnele Domnului> (Fac, 13, 1-4). lnfeiegi cd cei ce
alearg6 de la o viafd de neinfrinare lumeascd la alta sfint6, trebuie
sf, ia cu ei, toate ale ior. Cdci strdmogul Avraam a plecat din fara
 SF. EHIR'IL AL ALEXANDRIEI

Egiptenilor cu toatd casa gi cu tot neamul, ba agi adduga qi cu toate

lucrurile sale. Trebuie sd vrei sd te desparfi in toate modurile cu toatd
casa gi sd te muli intr-un anumit fel cu toate ca sd ajungi ln pustie,
aclicd intr-o stare netulburatd gi curatd a cugetdrii, din care a iegit
firea omului la inceput a3,aplecindu-se spre cele rele din lipsa bundtd-
iilor de sus. Cdci aceasta o aratd ca prin enigmd coborirea din lara
5i de la cortul de la inceput gi preaiubit, in care era altarul, la strdini.
f)eci intorcindu-ne astfel, sd mergem pinx la locul gi finutul altarului
de la inceput, adicX a sfinleniei addugate la fire odinioard &, gi acolo
sd chemdm numele Domnului tuturor, spunind acel cuvint proorocesc:
,,Doemne, pe oltul olard de Tine nu sfjm. Numele Tdu numim>
(Isaia 26, l3).
PALADIE.. Minunat ai grdit.
CHIRIL: Ai putea vedea cd lucrul aga std 5i dintr-o cercetare
atentd a celor petrecute cu fiii lui Israil in timpurile de odinioari. Pe
acegtia, fiind impingi la inceput de foame, i-au luat in stdpinire egip-
tenii, incit din oameni liberi gi de origine de sus gi din vild de sfinfi,
i-au fdcut supugi pe neagteptate $i pe nepregdtire, subjugati st6pi-
nirii lor Si i-au asuprit sdlbatic, dind ca motiv al cruzimii impotriva
lor, urmdtoarele : <S-ou ridicat, un alt rege in Egipt, cere nu-I
,stid pe losif. $i a zis nearnului sdu : Iatd neamul fiilor lui tsrail e
mullime mare ;i se vd intdri mai mult decit nai. V enili dar gi cu vi-
cleSug sd-i impildm pe ei, ce nu cumva sd se inmulleascd gi cind se
va intimpla rdzboi, sd se insoleascd qi ei cu dugmanii Si, bdtindu-ne
pe noi, sd iosd din lard" (Iegire 1, B-10). 1l intrista, cred, pe stdpini-
torul egiptenilor, chiar 9i numai gindul la libertate al celor subjugafi
printr-o supnere silnicd gi nu cu voia lor. <^ti o pus peste ei suprove-
ghetori Ie munci, co sd-i chinuiascd pe ei prin munci, Si au zid.it cetdli
intdrite lui Faraon: Pitonul, Ramesi gi On, care este Heliopole, (leS.
1,11). Cdci acestea au fost roadele st5pinirii de nesuportat: suferin-
tele neintrerupte, lucrdri la lut gi la cdrdmidd, cetdlile inconjurate de
ziduri gi de turnuri gi movileie ridicate in cimp, care se fdceau fdrd
platd gi cu sudoarea multd a celor ce munceau la ele. Cdci stdpini-
torii veacului acesta, punind stdpinire pe nenorocitele suflete ale oa-
menilor, le dezvldguiesc in lucrdri ia lut gi la cdrdmizi si in ceie ce se
fac pe pdmint gi pentru pdmint 9i legindu-le de nigte munci rele gi
nefolositoare (cdci aga sint cele ale timpului gi privitoare la timp), le

43. La inceput omul era intr-o stare netulburatd, c l c i n u I d { i l . c e x p e r i e n l a i s -

pitelor trupului si ale lumii.
44. Sfin{enia tine oarecum de firea noastrd Idrd s d p r o v i n d ( l i n e a . C d c i t i n e
de ea sd se afle in comunicare cu Dumnezeu.
f*
INCHINARE IN DUII SI ADEVAR t5

t# silesc sd primeascd o viafd amard gi mult chinuitd, care nu Ie va aduce

nici un folos celor silifi sd o rabde. Cdci cu ce pot folosi lucrurilc ai
patimile trupului nefericitului nostru suflet ? Dimpotrivd, r'om aduce
cigtig diavolului 9i draciior qi bogdtia gi mdrirea va fi a irnpdrSfiei
vrdjmage, precum pi Faraon nu pufind slavd socotea sd aducd cetdlile
pe care i le zideau lui fiii lui Israil, silitri sd facb. aceasta fdrd mincare
9i fIrX plat5.
PALADIE: Aga este. Currintul e foarte ldmuritor. Muncile israe-
lifilor inf5fiqeazd tipul qi icoana muncilor noastre pdminteqti degarte
qi profane, pe care le sdvirgim silifi gi biciuiti de Satana 9i de puterile
reie cele impreund cu el, pe care Sfinta Scripturd i-a indicat prin nu-
mele supraveghetorilor. Acestea sint impr5gtierea cea rea plind de
sudoare pi de osteneald gi inecate in lutul necur5tiei gi al pldcerii
mocirloase.
Dar s-a milostivit Dumnezeu gi atunci de cei impilati in modul
eel m,ai disprefuitor 9i mai sXlbatic de stdpinirea egiptenilor, de cei ce
le siujeau acestora fdrl trebuinld. $i gi-a fdcut indati din preabunul
Ivloise un slujitor al bunivoinfei SaIe fafd de ei. Dar oare nu-L vom
afia pe Dumnezeu fdcind aceasta gi cu noi ingine ? Cdci rostogolindu-
ne noi in pdcat, ne ddruiegte mila Sa, iar ca mijlocitoare care ne cd-
lduzeqte la viata liberd, pune indatd in inimile tuturor legea Sa 45.
PALADIE: lnfeleg ce zici.
CHIRIL: Voiegti deci sd scurtAm lungimea istoriei $i sd trecem
la cele cuvenite ?
PALADIE r Desigur.
CLIIRIL: Deci s-a scris asa: "Si dupd acestea ou intrat Moise gi
Aaron la Faraon $i au zis lui : Acestea zice Domnul Dumnezeul lui
Israil : lasd pe poporul Meu, ce sd-Mi serbeze lvlie in pusfie. $i a zis
Faraon: cine esle de aI cdruia glos sd ascult, ca sd las pe tiii lui
lsrail ? Nu Stiu pe Dontnul Si pe Istail nu-l voj ldsa> (Ie9. 5, I-21.
Moise gi Aaron asigurau pe Faraon cd Israil trebuie ldsat din fara
li din pdminturile egiptenilor, pentru cd Dumnezeu ii chema la
sdrbdtoare. Cdci sirbdtoare cu adevdrat e:'ue a scutura lugul robiei
fdrd voie Si a primi stiipinirea lui Dumnezeu gi a implini cele pld-
cute Lui, fdrd sA se irnpotriveascd nimeni, adicd fdrd sd te con-
stringd cineva sd primegti 9i sd iubegti ceea ce vrea e146.Dar Faraon

45. ln grecegte legea fiind cle genul masculin, poate fi inchipuitd prin Moise.
Nu e numai legea naturalE, ci legea pe oare arat6 ci o dE EI ln mod personal, ca
un aJutor nou.
46. Sint lucturi ce fin de sdrbdto,are: a) a sluji sau a jertfi lui Dumnezeu ;
b) a fi liber de grijile lumeEti, gi c) a voi o bucurie superigari din intilnirea cu pla-
 46 ST. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

flecdregte gi se semelegte impotriva slavei lui Dumnezeu, declarind

cd nu gtie nici pe Domnul cine este gi nici pe Israil nu-l va ldsa.
Dumnezeiescul Moise ins{ nu renunfd nicidecum, ci sus}ine cd voia
lui Dumnezeu trebuie numaidecit implinitd. Cinct Satana irnpiedicH pe
cei ajungi in stdpinirea lui sd iasd la libertate, aceia trebuie sf, se
dovedeascd bdrbafi pi sd invingd orice piedicd 9i sd nu se arate lagi,
ci sd stdruie zicind': uDumnezeul Evteilor ne-e chemat pe noi. Vom
merge deci cale de trei zile in puslie, ca sd jertlim Dumnezeului nos-
trlt, ce nu cumva sd ne intimpine pe noi moarte sau ucid.ere, (Ieg. 5, 3).
Acestea ni le-a strigat atunci infeleptul Moise si noud. cdci noi
uu ne inchindm (zice egiptenilor) asemenea voud, la vifel, sau la
porc' sau la caprd, sau la statuie de om, sau la desene de pdsdri gi ia
chipuri de gerpi, agezate in temple. pe noi ne-a chemat Dumnezeu gi
Stdpinul, care a zrdit aceastd lume 4?. Deci mare este gi neaflat in
rindul zeilor egipteni gi mai presus de toatd zidirea Dumnezeul evrei-
lor, care ne cheamd pe noi in pustie, ca sd-i aducem acolo jertfd
binepldcutd Lui.
Egiptul inseamnd intindciune. Fiindcd socotesc cd noi cei ce sln-
tem duhovnicegti trebuie sd infelegem duhovnicegte cele infdfigate in
umbrd gi chipuri (tipuri). Deci socotesc cd se cuvine ca noi, despdr-
findu-ne de orice lucru care obignuiegte sd producx intuneric ai ie-
rind din viafa uguratecd in pdcate, ca dintr-o fard, supusd tiranului,
adicd Satanei, sd ne grdbim tineregte sd. ne multdm la o viatd liberd
ii mai curatd. cdci umblind pe calea vieluirii dupd lege, vom putea
sd aducem roadele lui Dumnezeu ca jertfd.
Dar Moise susfinea cd trebuie sd meargd cale de trei zile fiii lui
lsrail in pustie, ardtind prin aceasta cd nu trebuie s6 rdmlnem aproape
cie granifele rxutdlii 9i a vielii supusd tiranului. gi dumnezeiescul

nul transcendent, nesupug _ Orijilor. Toate trei slnt strlns unite. Clnd jerfegti lui
Dumnezeu, te simli liber. Numai trebuinfele materiale 9i pldcerile trupegti- te loUeic.
Iar binele pldcut lui Dumnezeu il facem cu bucurie, Dar il laci cu bircurie clupi ce
ai fdcut efortul de a-ti pune tn lucrare libertatea. Jentfele aduse zeilor se arluceau
dintr-o fricd, sau din voinla de a-i imblinzi. $i ei lfi cer o cruzime in actul aducerii
jertfei, sau vlrsarea de stnge. Aceasta nu te innobileazd. Nu te bucurd.
47. Dumnezeu, Care e Creatorul lumii, nc poate elibera gi pe noi de lume, cum
nu ne pot elibera zeii, supu'i gi ei legilor lumii qi patimilor celoi ce nrr stiu altcqva
mai tnalt decit lumea. Dumnezeu ne poarte insufla din libertatca lui {a}6 de lume, din
stdpinirea Lui asupra 9i, 9i noud libertate qi stdplnire asupra lumii 9i a patimilor pdce-
toase. Acesta e sensul profund $i intdritor al <ruvintului, ascuns ln credinfa intr-un
Dumnezeu creator al lumii, deci mai presus de ea ln mod absolut gi necolundat cu ea
in sens panteist. $i numai pe om ll ridicd Dumnezeu cel liber fald de lume, Ia libenta-
tea Jatd de eo, pri faptul cE l-a fdcut dupi chipul Lui 9i deci ln comunicare congtienttr
5i liberd ou El. Iar omul se aratE liber falA de lucrurile lumii prin faptul cd le jertfegte
lui Dumnezeu. Jertfele ce se aduceau idolilor nu ardtau pe om liber fatd cie lunie,
ci ardta cum unele din lucruri se slricau ln favoarea altora. Numai jertfinclu-le lui
Dumnezeu, omrd se ridice peste procesele lumii.
 INCHINARE iv DUH sI ADEVAR
17

Moise aduce gi un motiv infelept gi bine intemeiat pentru trebuinla de

a iegi din Egipt cei chemali de Dumnezeu i <ce nu cumva sd ne in-
timpine vreo moarle sou uciderer,
PALADIE: gi ce tnseamnd aceasta? cdci nu pot infelege ugor cei
ce voiesc.
CHIRIL: Ifi voi spune. Era un obicei la egipteni, care s-a pdstrat
plnd azi la lnchindtorii la idoli, cx cei ce aveau sd intre in temple,
trebuiau sd se fereascd de a se apropia de cadavru, cdci ziceau cd e
o intinare supremd nu numai a se atinge cineva de el, ci chiar
si a
cddea la simpla vedere a lui. Agadar, il convinge pe Faraon sd cugete
cd ei nu ar putea sd aducd jertfd intru curdfie dacd inceplnd sd fac6
aceasta' i-a intlmpina de undeva pe neprevdzute vreun caclavru
sau vreo ucidere, adicd fie vreunul care a murit prin legea firii, fie
vreunul omorit silnic de ucigagi. cdci voif a zis, avefi temple gi incd-
peri sacre, inchise gi cu porfi, inlduntrul cdroa cei ce au intrat pot sd
jertfeascd in chip curat, cum socotifi voi inpivd. Dar noi jertfind
in
lnijlocul cet5fii, la rdspintii Ei in cimp, ne intindrr in mod necesar prin
vederea morlilor. CEci nimic nu poate impiedica vederea.
lnfelesul acesta al intimpldrii istorice igi are temeiul probabil in
obiceiurile egiptenilor. Dar ceea ce a spus preainfeleptul Moise e just
ti cind se infelege duhovnicegte. chci noi trebuie sx jertfim lui Durn-
nezeu gi sd petrecem sdrbdtoarea sfintd in pustie, despdrlindu-ne de
Egipteni gi ferindu-ne de vederea morfii. Numai avind mintea golitd
de toate gi depdrtatd de cele ce o lntunecd lumegte gi eliberindu-ne
ochiul de cele ce ne duc la moarte gi stricdciune, vom jertfi curat lui
Dumnezeu, Stdpinul tuturor. Iar lucrurile moarte sint cele ale trupu-
lui. $i intunericul lumesc este tulburarea produsd de imprdgtierile rele
$i deFarte, care pdteazd eterul curat gi strdveziu al cugetdrii. cH de
acestea se cuvine a se depdrta cei ce voiesc sd slujeascx lui Dumnezeu
cu sinceritate, ne convinge gi cuvlntul istoric a8.
PALADIE " Aceasta este clar. Dar treci ra cele ce urmeazd.
1HIRILT Agadar pe israelifi i-a cuprins, socotesc, un dor arzd-
tor gi ascutit dupd vechea libertate.
$i ndzuind cu putere spre aceasta,
au stirnit minia celui ce-i supusese sub jugul robiei. Acesta spunlnd
t:d pofta dupd aga ceva izvordgte din rene, poruncegte
sd li se spo-
reascd sudoarea la muncd, cerindu-li-se implinirea fdrd intlrziere
a

48. Nu e liber cu adevdrat cel ce ln vremea jertfirti mai are ln cugetare ceva
din lucrurile lumii sau din pornirile crare-l tin alipit de ele, care slnt moarte, sau
sortite morfii. Acestea tulburd cdarul curat al cugei5riin. Nu e tn unire deplind
cu
Dumnezeu, cum trebuie sE lie cel ce oduce sau-se aduce jertfd Lui. Nu e'liber.
de
cele necurate. Nu e netulburat de ele gi deci curat.
 SF. CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

normei obignuite :9i tdindu-li-se in chip neobiqnuit rafia de paie. Cdci

zice : "Sfoli ld.rd sd lucrali ; sinteli lene,gi. De aceea ziceli : sd mer-
gem si sd jerttim Dumnezeului nostru. Acunt dar mergind lucrali. Cd
pai.,,:nu se vor de ttoud, dar tot atitea ciLriimizi veli Iace. Deci s-cu
vdzut logolelii fiilor lui Israil pe ei in.lili in necaz, zicindu-li-se.: nll
veli impulina din cdrdmizile ce sint rinduite pe zi. ^ti s-au intilnit cu
Mojsc gi cu Aaron, cere veneau in intimpinaree lor, iegind de Ia
Fereon, ,gi ou zis lor : Sd vd. vadd. Dumnezeu pe voi li sd vd judece,
cd a[i [dcut urit nrirosul noslru inaintea ]ui Faraon .5i irzoinlea slugilor
Irti, ca sa dali sabie in miinile lui ca sd.ne omoare pe noi>>(Ieg. 5, 17-21),
E un adevdr, prietene, cd atunci cind se hotdrbgte cineva sd scu-
ture jugui stdpinirii diavoiului ;i sd caute mdrirea Iuminoasd gi liberi
a slujirii lui Dumnezeu gi sd o serbeze gi sd cunoascd pe Stdpinul ade-
vdrat, precum se cintd in Psalmi : <Serbafi gi cunoopteli cd Eu sint
L)omnul Dumnezeu" (Ps. 45, l) 4e, se scoald dugmanul tuturor im-
preunii cu celelalte duhuri rele gi necurate gi reprogindu-i ca pe un
iucru necuvenit ndzuinta li serbarea amintitd, il silegte sd se find in
continuare de neinfrinarea trupeasc6 gi pdminteasc6 gi de cele ale
lumii, dupd obiceiui fiecdruia, neingdduindu-i sd se despartd de patima
care-i este familiard. Totodatd face 9i pe acesta greu de satisfdcut,
ca nu cumva din pricina ugurintii de-a o satisface sd o disprefuiascd
Si astfel sd se sature de rdu. Ciici aceasta socotesc cd o aratd cind le
cere pe de o parte cu putere implinirea intocmai a normei de cdr6'
Inizi, iar pe de alta ii lipsegte de cele prin care ar lmplini-o u;or, adicd
rie paie. Cdci e propriu firii noastre ca mai ales atunci sd ndzuim dupd
ceva din toat5 inima gi cu toatd puterea gi sd. ardem de o dorintd mai
fierbinte, cind intervine ceva care ne impiedicd cu sila ca sd putem
dobindi acel lucru. Astfel cind legea dumnezeiascd trage mintea ome-
neascd de la cele urite, pdtrunde in ea o mare dorinfd, care o cheamd
spre acelea gi o lnduplecd sd strige impotriva legiuitorului 50. Do-
vada acestui lucru o avem, ca in nigte umbre, in logofefii fiilor
iui Israil, care obositi de munci gi nevdzind o cale mai ugoar5 spre

49. De sdrbdtoare tine nu numai jertfa adusd lui Dumnezeu in liberta,te, ci gi

cunoa$terea lui Dumnezeu. Acela cunoa$te pe Dumnezeu ca pe adevEratul Stdpin al
tuturor, care dd un sens tuturor. Acela se umple de bucurie pentru via{a vegnicd,
ce $tie c{ o rra avea de Ia Dumnezeu.
50. Patima pe de o parte ne robegte, pe de alta rdmine mereu nesatisfdcutS. Ne
lrrpseste mereu ceva prin care sd o satisfacem depli.n. Cere gi ea decj un efort al
voinfei de a gisi mijlcaceie pentru satisfacerea ei mai deplind. Pe de o parte ne fine
robifi, pe de a]ta ne cere un efort. E o voint5 in cdutarea mijloacelor, dar totodata o
vointi silitd din interior. Pe mEsurd ce crepte robia, creqte trebuinta efortului. E altfel
ca in sEvirqirea binelui, cind pe mEsurE ce crelte efortul, cregte libertatea. Cdci la
inceputul efortului spre bine, se opun ispitele spre rdu, sau voinfei spre libertate,
ispilele spre robie.
TIISFITNARE nir Dtrrr sI ADEVAR

implinirea slujirii 1or, invinuiau pe Moise gi pe Aaron spunind ci ei

au dat prilejul necazului adus peste ei gi a trebuinfii de a suporta o
apdsare mai grea a stdpinirii. $i aceasta nu din altd pricinS, ci numai
peutru cd au fost cupringi de dorul libertdfii, cdutind sd convingd
poporul prin cuvintele lor.
PALADIE; Dar nu socotegti cd aceia au spus cele cuvenite gi
adevdrate ?
CHIRIL.'Ba cu siguranfS, Paladie. Cdci indatii ce ne-a stirnit o
dorinld dreaptd 9i un gind bun spre datoria de-a imbrdfiqa cele pld-
cute lui Dumnezeu ;i n'e-am amintit de legea care ne indeamnd spre
evlavie, dugmanul tuturor ne impinge gi mai tare spre ceea ce obig-
nuiepte sd ne pdgubeascd. Dar Dumnezeu ne scapd gi ne mintuiegte.
:\stfel a zis cStre Moise : <Mergi, spune liilor lui Isrcil, zicind: Eu
sint Domnul gi vd voi scoate pe voi din stdpinirea egiptenilor gi vd voi
scoate pe voi din robia 1or gi vd voi izbdvi pe voi, cu brul inalt Si cu
judecatd more. ,gi vd voi lua pe voi popor Mie. gi voi Ii Durnnezeul
vostru $i veli cunoa$te cd. Eu sint Domnul Dumnezeul vostru, cqte
v-c scos pe voi din pdmintul Egiptului, din stdpinirea egiptenilor"
(Ieq. 6, G-7). Cdci citd vreme Satana ne abate $i np desface de la
orice dorintd bunS li de la inclindrile spre ea, indepErtindu-ne prin
toate modurile in care poate, legea lui Dumnezeu ne indeamni spre
voirea cea bun5, fdcind neinfricat pe cel ce ne ajutd, iar printr-o nd-
dejde atotstdruitoare stirnindu-ne la indr6znirea cea bund gi prin cre-
dinfd intdrindu-ne gi alipindu-ne de Dumnezeu, Mintuitorui si izbd-
vitorul nostru adevdrat.
PALADIE: Ce minunat gi mintuitor lucru e credinfa Si setea de
a urma lui Dumnezeu !
CI'IIRIL: Drept ai grdit. Dar credinta tinde spre bine ca spre ca-
pitul ei sl. Aceasta o vei cunoagte bine cind cuvintul nostru va ajunge
la finta lui.
Cdci venind Moise gi cel impreund cu el la Faraon ca sd vor-
beascd cu el gi sd-l induplece sf, lase pe Israil clin Egipt 9i sd-1 dezlege
din legdturile vechi, au voit sd-I inmoaie prin nigte semne mai presus
cie cuvint ; astfel au prefdcut un toiag in garpe gi au anunfat lim-
pede, cd pot cu cea mai mare ugurin|5 sd sdvirgeascd pretutindeni lu-
cruri incd gi mai mari gi mai minunate. Faraon insi a poruncit vrd-
jitorilor gi magilor sdi sd facd la fel, ca $i cind numai cb n-ar fi stri-
gat prin aceasta: Nu sintem nici noi lipsili de gtiinfa unor astfel de

5 1 . C r e d i n { a c e a dreaptd, ln Dumnezeul iubirii de oameni, e organic legatA cie

bine, ducind pe cel ce o a r e n u m a i d e c l t s n r c b i n e .
{ - SI. CHIRIL
 SF. CIIIRIL AL ALEXANDNIEI

lucruri. Sint la egipteni de acegtia cu muit mai mulli declt la voi. gi

e o indeletnicire a vrdjitorilor (magilor) sd sdvirpeascd minuni. Deci
intre ei vd numdrati gi voi ;2. Invirto,gindu-se astfel foarte tare si ne-
lirsind pe Israil, sint aduse patru pldgi cumplite gi una mai rea decit
alta. Cdci s-a sdvirgit in chip minunat prefacerea apei in singe, iar
l;roagtele, finfarii 9i la sfirgit musca ciineascd l-au fdcut pe Faraon,
sub puterea silei de nesuportat, ceva mai inmuiat. Chenrind deci pe
Moise gi pe cel impreund cu el, ii zice : "Meryefi Si jerttili Domnu-
iui Dumnezeului vosfru in lara aceasto. $i a zis Mojse.. Nu esle cu
putinld a se tace o$o. Cdci in ocest caz, uricittnile egiptenilor vom
;ertti. Domnului Dumnezeului nostru. gi de vom jertti Dotnnului Dum-
nezeului noslru uriciunile egiptenilor inaintea lor, vom ti omorlli cu
pietre5s.Vom merqe cale de trei zile in pustie qi vom jertfi Domnului
Dumnezeului nostru, precum ne-a zis noud.. ,Si a zis Faraon : V d voi
,fdsa .5i veli jertli Domnului Dumnezeului vostru in pustie, dcr sd nu
mergali departe, t o (I"1. B, 25 I.u.).
Deci cind satana se impotrivepte gi gtie sd opund rivnei noastre
spre cele bune viclenia lui uricioasd, Dumnezeu i se ridici impotrivd
li cind acela se obrdznicegte, il strimtoreazd gi-l potolegte cu bdtdi.
De-abia atunci acela ne lasd fdrd sd vrea. Dar incearcd totugi sd ne
induplece sd nu implinim slujba lui Dumnezeu intocmai 9i sd nu iegim
cu totul de sub robia lui. Cdci a poruncit iudeilor si nu jertfeasc5
ln afard de fard, ci in ea."Dar NIoise ii spune preaintelept : .Nu e cu
putinld sd fie aga>>.Ndscocitorul pdcatului e pururea propundtor de
rele. Dar legea dumnezeiascd le respinge gi opregte sd se implineascd
cele ce-i piac aceiuia. De aceea cei ce voiesc sd viefuiascd drept, sd
dea atenlie nu celor ce le spune spre ingeldciune vicleanul, ci celor
ce ni le spune legea dumnezeiascd.<cdcj legea Ta e fdclie picioarelor
gi lunind cdrd.rilor mele> (ps. llB, 105).

52. tMinunile> vrdjitorilor sint minuni aparente, sau scamatorii prin care Sa-
tana cautd si amdgeascd pe oameni sd creacld intr-o putere mai presus de firc a lui.
Vrdjitori de ace$tia (care vrdjesc, sau inSeali simlurile cclor naivi), sint cu mult mai
multi riecit cei ce liind inzestrali cu adevdratd putere clumnezeiascd,clobinditd prin
mari cforturi de imbundtdtire, pot face minuni adevdrate.
53. Moise infelege prin uriciunile Egiptenilor boui sau alte animale socotite de
Egipteni sf.iute.El zice : de le vom jertfi boul lui Dumnezeu, vom fi omorili de Egip-
teni cu pietre. Egiptenii se inchinau accstor animale. Nu se socoteau (leasuTtralor,
liberi lald de ele, ca Israelifii, care cunotteau pe Dumnezcu Creatorurlsuperior tuturor
creaturilor. Acesta e sensul istoric. Iar in sens duhovniccsc, animalelc sint patimile.
De vom omori pentru Dumnezeu patimile noa5tre, rrom stirni minia dracilor.
53 b. E uriciune diavolului s;i uneltelor lui sd ddruim lui Dumnczeu qredinfa
cea dreaptd 9i o viatd curatd, blind6, cumpdtatd. Aceasti jertfd e unitd cu jertfirea
patimilor. Patimiic le jertfim lui Dumnezeu in sensul ci le omorim. Crctlin[a :;i vir-
tutea I le jertfim in sensul cd I lc ddruim. Omorind patimile din noi, d6ruim iui Dum-
nezeu virtulile. Ambele le facem Dentru Dumnezeu.
'INCHINARE
IN DUH SI ADEVAR cl

' PALADIE: Adevdrat.

CHIRIL; Cind deci, Vicieanul vrea sd ne impiedice gi sd ne su-
pund lui, noi trebuie sii slujim numai lui Dumnezeu celui dupd fire
5i alunginrl cit mai cleparte govdiala, sd zicem ; .<Nu e cu putintrd sd
Iie ogo>. "Cdci nimenea nu poatc s.luji /a cloi domni , pentru cd sau
pe unul va uri Si pe celcilalt va iubi, sau de unul se vo linea Si pe
celdlalt il va nesocotir, (Matei 13, 24). gi iardgi s-a scris : <Voi jni-
rriilor Iricoase si miinilor molesite,yi pdcdfogilor care umbld pe doud
edrdri /" (Eccl. 2, l5). De aceea socotesc cd trebuie sd aclucem o slu-
jire curatd gi nepdtatd lui Durnnezeu, stdpinul tuturor, pdrdsind cu
totul siujirea aceluia gi silindu-ne si"r inaintdm vitejeEte spre slujirea
mai inaltd. ".Ay'uvom jertli, zice, Domnului Dumnezeului nosttu uri-
ciunile egiptenilor. Iar de vom jertli uriciunile egiptenilor frnaintea
Ior, votn Ii omorili cu pietrc".
Refuzul e bine intemeiat, dacd se fine seama de istorie. cdci uri-
ciuni numegte aci vileii adorafi de Egipteni.
De vom jertfi deci, zice, Dumnezeului evreilor de aeestea, vom
stirni fdrd indoiald minia egiptenilor, care vor socoti lucrul acesta
de neiuportat. Expiicafia aceasta pare sd fie adevdrati deci. Iar clacd
se ia in infeles duhovnicesc, folosul ei este mare. Anume, de vom
omori ceea ce cinstegte in chip deosebit gi preluiegte foarte mult
$i socotegte de o inaltd valoare mullimea dracilor, vom aduce lui
Dumnezeu slujirea cea mai pl5cutd.
PALADIE: Cum aga ?
CHIRIL.' Au nu sint patimile trupului cele cinstite de ei ? De sigur
nu pentru ele inseie, ci fiindcd prin ele ne pierdem gi sintem dugi
iegafi in robia lor.
PALADIE: Adevdrat
CHIRIL.. Acestea deci omorindu-le gi oarecum junghiindu-le, vom
fi miros de bunir mireasmd ]ui Dumnezeu. cdci iatd ce scrie pavel:
<<inldlisali trupurile voaslre jertld viev', bineplacutd lui Dumnezeu,
sluiirea cuvintdtoctre a voustrd> (Rom. 12, r). Iar aceasta o face ci-
Ileva cum se cuvine, omorindu-gi mddularele de pe pdmint, curvia,
irecurdfia, patima, pofta rea gi zgircenia (col. 3, 5). Deci fiecare din
patimile din noi, e o uriciune a egiptenilor spirituali, adicd e un lu-
cru atotadorat de ei. cd e un obicei al dumnezeiegtii scripturi sd zic5
uriciune idolului, deci unui lucru adorat, o aratd Dumnezeu zicind

54. Rdmineti aproape de pdcat, ne spune cel viclean cind vede c6 vrem sE jert-
fim viala noastrd lui Dumnezeu.
 Sr.. CIITRIL AL ALEXANDRIEI

prin glasul lui Ieremia despre sinagoga iudeilor : <De ce a fd'cut cea
iubitd" uriciune in casa Mea?>>(Ier. 11' 15).
Iar dacd ar voi cineva s5 numeascd uriciune a egiptenilor ceea
ce era urit gi respins de ei, nu s-ar abate nici in acest caz de la in-
necurate
telesul cuvenit. cdci cele ce le este de obicei duhurilor
urite gi nepliicute, acestea Ie aducem noi lui Dumlezeu spre mir.os
de bund mireasm5 ca jertfS duhovniceascd : credinfa, blindefea, in-
frinarea, cumpatarea, iubirea intreolaltd 9i marirea iubirii de Dum-
nezeu.
PALADIE: Dar cine sint cei ce jertfesc in fara Vicleanului? 9i:
'
Cine sint de inteles cei ce jertfesc in afari de acea fard ?
1HIRIL: Cei ce n-au iegit inc6 din fara egiptenilor 9i jertfesc ltti
Dqmnezeu in ea, sint foarte mulfi 9i poate chiar nennmtirafi. Iar'cei
ce jertfesc in afar6 9i in pustie sint cu totul pufini $i aleli. "cdci
nrulfi sint chemafi, zice, dar pulini ale,gi> (Matei 22, l4l. Toti ain fost
chemali la libertate prin credinfd in Hristos 9i am fost izbf,vili de ti-
rania diavolului, ducindu-ne la aceasta Hristos, preinChipuit celor de
odinioard frumos prin Moise $i Aaron, ca sb inteiegi ugor c6 Ema-
nuil e deodatd legiuitor 9i arhiereu 9i apostol. Dar cei rnai mulfi dintre
'ieqit
cei chemati petrec incf, in pdcatele de odinioarf,, intrucit 1-au
cu cugetarea intreagd din amiigirea lumii, ca s6 sluJeascSlui Dtrm-
nezeu in credinta curatf, 9i singur6. Aceqtia spunem ci sint cei ce
jertfesc in Egipt, sau cei ce nu s-au depdrtat decit pufin. "sd nu rner'
geli departe)),spune invirtogatul Ia inimS Faraon, chiat de veti iesi
din pdmlntul Egiqtului,, 55,
Iar cei ce voiesc sd placd lul Dumnezeu prin mutarea deplind la
bine, izb{viti cu totul de tulburarea lumii, ies din pimintul egipte-
nilor gi scSpind din mina tiranului, jertfesc lui Dumnezeu curafi Ei ln
56.
chip curat, intr-o viaf5 neocupatd gi liberS, ca intr-o pustie
Dar eu asi spune cd si in alt mod trebuie s6 alerge cit mai cle'
parte de pdmintul egiptenilor, cei ce trec cie Ia slujirea zidirii in locul

55. Jertfa uneSte aceste contrarii : murim Ei totugi trdim, nc traim._moartea' ne

nortificim, cxperiem omorirea a ceea ce e rdu,_egoist in noi,.nu_m^aitraim noua, ci
lui Dumnezeu.'corespunzitor cu ea e din acelagi verset, trcbuie.sd insemtlc a(lucerea
dnei jertfe care
- cuvinteu"a lrun ralioneazd), carc agaclar,trdiegte 5i sc expcriazd ca
jertfelor de animale care rlu se cxperiau ca
i"iiia, tpi" deosebire rle aducerea
jertfe, pe de o parte pentru cd nu iveau ratiune 9i cu'int, pe de alba pentru cb
erau omorite.
de care sd te ocupi'
56. E suigul spiritual al pustiei, Nu e in ea nici un lucru
(ie toate voinla nu se mai indreapta spre nimic. Ele se pot -de-
Mintea se curStd 5i
pici o imaqine'
Ni.i o griid, pici o poiti, o patim6, uici
oi"i i"tr"gi tui Dumnezcu.
Se poate dedica
nici o idee conturata nu mai stdpine-1iene om. E liber de toate.
lirdnit numai
i"Gf fui Dumnezeu Cei mii p.ci.t d" tbate, Cel infinrt, simfindu-se
de El.
3 DUH
INCI'I}II\AE IN $I ADEVAR

Ziditorului, la slujirea cea adeVdratd 9i sint chemafi'la cunostinta Ce-

lui ce,e Dumnezeu clupii fire, Cdci nu au ielit in mod desiivirgit cei

$ cc n-alr gters incd rdrnagilele vechii amdgiri in cugetarea lor 57. Sint
adic6'unii care pdzesc anumite zile 9i lurri, timpuri gi ani. Aceqtia dupd
ce au fost chemafi prin Hristos lrt demnitatea libertSfii, dacd rSmin
incd in pdminlul Egiptuiui 9i lertfesc lui DumnezeU acolo, jerti:sc lui
DumnOzeu,rdminincJ intr-o via|5 care nu e nepldcutd Satanei. Iar dacb

3 cineva'iese cu tot'll, luinclu-gi rbmas bun de la vechile obiceiuri, acela

jer.tftgte in pustie si cluceo viafd vrednicE de toatd iauda.
"|ALADIE; Sint de'aceeaqi pdrere. Cdci cugefi drept. Dar sd curgd
I
cuvihtul mai departe.

tr '.CHIRIL;

nUA'b\a-i va ldsa.
Dar minte Faraon Si iti retrage fdgdduinfa 9i nu lasd pe
Iiii iui Israil. De aceea e lovit cu alte trei
Dar
'e
prini iarisi
-pt5gi
ca sd sfirgeascd spu-
cu minc]una. oCdci e mincinos
'n.a
gi lntru adevdr stdlutu, dup5, cuvinlul Mintuitorufui (Ioan 8, 44).
De' fapt, Dumnezetr vestegte 9i trimite peste egipteni grindina nd-
prazpiqi 6i i5custe care nimicesc cimpurile, dacd folosesc cuvint min-
cino!,i'Atunci,.de-abia .atugci apdrdtorii inverqunafi gi neinfrinti a!,
rrriciuhii lui Faraon,. ridicd gtrigare malgr cdtre el,, zicind t "Pind. elnd
ne ia fi noud. ace'esld'pacJste! .Tqimtitei.oameniisd slLljeaqcd Dum-
nezeuTiuilor. Sou vrei sd gtii cri a' pierit Egiptul a" (teq. 10, 7). De aci
'dd
ni's'e iardgi sd infelbgem cd Satana in locurile in care i se potri-
\ e$te sii lupte e mai taie decit puterile supuse lui. Cdci .acelea, pe
cit se pare, cu toate cb sint tarc invirtogate gi cu totul neinduplecate,
totugi vin, mdcar cit de tfrziu gi cg mare greutate, la o simfire a mi-
niei dumnezeiegti.Acela insd intrecb in satUaticietot ce se poate spune
6i e invirtogat la culme. Cdci s-a scris : <Inima Juj s-a lntdrit ca piatra
9i slri ca o nicovald nccldtild, (Iov 41, l4).
Deci fdcindu-se strigare multd cdtre eI, a spus cu greu lui Moise
oi insofitorilor lui : "Mergeli Si slujili Domnului Dumnezeului vostru.
Dar care sint cei ce vor merge? $i a zis Moise : Yom pleca cu tine'
fii no$tri gi cu bdtrinii no$tri, ca Iiii gi cu Iiicele, cu oile qi vitele
noastre. Cdci. este sdrbdtoarea Domnului Dumnezeului noslru. ,Si zise
catre ei : Fie Domnul cu voi. Dar dacd vd ias pe voi vreli 9i overeo
voaslrri ? Vedeli cd. e vicle,tug in voi? Nu a$a, ci sd meurgd bcirbalii
pi sci slujif i lui Dumnezeu, cd"ci cceasto o cereli voir (Ieg. 10, 8, 9.u.)'
Precum vezi, prietene, Moise a spus cd trebuie sd se facd despdrlirea
destivirgitd. Dar acela spune : nu aga. Ci a spus cd va ldsa numai o

57. Dumnezeu e altfel declt toate cele create. Trebuie sd ne golim mintea de
toate, ca sd trdim pe Dumnezeu tn chip indefinit (apofatic). Sau nu numai inclefinit
ci ca fiind de o bun6tate altfel decit orice bundtatc din lume, altlel decit orice putere.
 SF. CITIRIL AL ALEXANDRIEI

oarte gi partea care rdmine trebuie s5 fie ca un fel de chezigie pen-

tru intoarcerea celor ce pleacd ; $i trebuie sii fie ldsatx averea in
Egipt. Sd rneargd, spune, toti tinerii 9i tot poporul in virstd. Dar dum-
nezeiescul Nfoise susline cd trebuie sd plece cu toate, fdrd sd lase
nimic : cu tinerii gi cu bdtrinii, cu fiii gi fiicele, cu cireziie de vite Ei
cu celelalte animale. Cdci se cuvine ca cei ce se str5cluiescsd dobin-
deascd libertatea adevhratS, sd doreascd si se izbhveascd cle toate pa-
timile gi sd porneascd pe calea ce duce la virtufi, neldsincl nici o rd-
meiqifd a sufletului si a cugethrilor, prin care ar putea ciidea "iaripi sub
puterea celui rdu. Spre aceasta cheamd legea dumnezeiascd pe tineri
9i fecioare, pe bdtrini impreunh cu cei mai tineri, clupii cuvintul psal-
mistului (Ps. 148, 12) 9i toatd virsta spiritualb in Hristos. Acestora le-a
grdit gi dumnezeiescul loan, zicind: oV-am scris vouri, copiilor, cd ali
cunoscut pe Tatdl 1 v-Qm scrjs voud, pdrinfilor, cd. ali cunosctlt pe ce)
ce esle de Ia inceput; v-arfl scris rroud, tinerilor, cd. sinteli tari qi
cuvlntul lui Dumnezeu rdml.ne in voi pi ofi biruit pe cel rdu, (I Ioan
2, L4, l3r.
Dar poate sd fie gi altfel,9i anume tinerii sd fie chipul (tipul) bdr-
bdfiei, bdtrinii ai infelepciunii, fiii gi fiicele ai prunciei spirituale in
Hristos. Ctrci cu bdrbdfia, infelepciunea gi cu simplitatea cea ciupd Dum-
nezeu, ne departdm de la pdcat inaintind spre sfinfenie. "fmbdrbdta-
ll-vd, zice,.ti sd se umple de tdrie inima troaslrri* (ps. 33, 25). gi iardgi:
<Fifi inletepli ca qerpii pi nevfnovali ca porumbeii* (lvfatei 10, 16). Iar
spunind cd gi oile gi vitele trebuie sd plece impreund, socotesc cd
a voit sd arate c5 nici migcirrile trupegti gi mai nerafionale nu se cu-
vine sd le ldsrm satanei. Astfel dumnezeiescul pavel scrie : nprecum
ali intdlisat mddularele voastre roabe necurdliei $i netegiuirii a,'a sd
intdlisali acutn mddularele voastre co erme ate d.reptdlii spre slinfenie.
(Rom. 6, 10).
PALADIE; $i din ce cauzd lasd Faraon pe tineri gi pe cei in virstd,
ii oprepte insd pe ceilalfi ?
CHIRIL.' Dar cine zice cd rimine in Egipt ?
PALADIE; Socotesc cd erau, in orice caz, femeile, copiii neajunpi
la pubertate, bbtrinii bolnavi gi animalele necurrintiitoare.
CHIRIL: Deci cum nu infelegi, prietene, indatf, ceea ce ai in-
trebat ?
PALADIE: Ce vrei sX spui ?
CHIRIL; Pe cei vigurogi gi tineri ti cu o deprindere mai fermd spre
evlavie, ii socotegte supdrdtori. De aceea se .desparte, deti fdrd sli
vrea, de cei ce ii rezistd, care pot sd i se impotriveascl gi sii se apere
rI TNCHINARE IN DUI{ SI ADEVAR

cind li se face nedreptate, dupd cuvintul : nstali impotrivd d,iavolului

tf si va Iugi de la voi- (Iacob, 4, v). Dar refine pe cer care nu poate sd

i se impotriveascd bdrbi"rtegtegi iubegte, ca pe u, om siab gi
tor de lupt5, femeiescul care bolegte de un cuget moregit, ca gi pe
rteajuns la pubertate 9i iipsit de puteri
neiubi-

5i incd copilirresc, precum gi

ceea ce e gros gi mai pufin rafional, ardtat in chipul vitelor gi
cel

oilor.
PALADIE: Bine ai zis.
CHIRIL: Dar iardgi minte in'irtogatul la minte gi 'eincovoiatul
Fa-
raon. De aceea fiindu-i distrusd, aga zicind, toatir
tara, de ndvala ld-
custeior, trimite dupd Moise, pe care-l insofegte Aaro', gi-i
zice :
<Mergind slujili Domnului Duntnezeului rzosrru, dar
oile si viiele voos-
tre le veli ldsa, iar qverile vocsrre sd meargd cu voi.
$i ct zis Mor.se:
Dimpotrivd, sd ne doi gi tu noud ard.eri rre tot
si jertte pe care sd.Ie
aducem Domnului Dumnezeului nostru.
$i vitcle noosrre vor mcrge cu
noi si nu vom ldso ungh ie. pentru cti crin ele votn /ua
sd jertlim
Damnului Dumnezeului noslru,r (Ieg. 10, 24--20|.
PALADIE: gi ce infeies trebuie sb ddm celor spuse de preainfelep-
tul Moise ? Sau cum putea sii ia cineva cele din Egipt
$i are lui Farao'
9i sd le d5ruiascf, lui Durnnezeu?
CHIRIL: cuvintul e rimpede, prietene. cel ce se impotrivegte
ce-
lor care se strdduiesc spre erila'ie gi ruptd cu ei, dacd
nu poate sH
fin5 pe vreunii cu totul sub stipinirea lui, doreSte sii-i aibii m{car in
parte. Dar legea lui Dumnezeu ne in'atx sd ne desprrfirn
in rnodul
cel mai deplin, neadmifind sd mai fie s& mai rdmind
9i in nici un fel
sub el, nici o pdrticicd a sufletului, sau a minfii, nici
un prirej de mig-
care trupeascd. Pe lingd aceasta trebuie si aducem lui Dumnezeu
gi cele
mai frumoase gi mai prefioase roade ale r,'ietii din lume.
cdci aceasta
socotesc cd inseamnd a lua din Egipt qi a jertfi rui Dumnezeu.
sau nu
aceasta o fac cei ce se apdr6 cu armele inferepciunii
rumegti gi cuteg
sfintele gi dumnezeiegtile noastre dogme clin strdlucirea
in cuvinte 5i
agerimea c'nogtiinfet sa gi aduc jertfd cuvintdtoare (rafionald)
I
rui Dum-
nezeu ? <cdci toatd infelepciunea e de ia Dumnezeu>>,
crupd cum
s-a scris (Eccl. 1, 1). Dar noi spunem cd poefii gi scriitorii
elinilor au
ajuns la aceastd strdlucire a vorbirii frurnoase in
duh iumesc. De
aceea dumnezeiescul pavel zice: <<Nu am luat d.ultul
lumii acesteia,

- 58' Sa ne lnsugim gi cele ale infelepciunii gi'tot ce realizeaz6 bine natura uma-
nd pentru a le ddrui lui Dumnezeu. putem folosi filosofia om"rreircd,
gr,aiul omenesc,
Tla omeneascd, adaptindu-le exprimdrii drep,tei credinte. Nu trecem ia qt--
lita de tot ce e bun ln viafa n&strd-generil "m"nes". i.tu iop"r"-".i.o creainta
leg6turri cu
cec\a.ce a realizat gi realizeazi omenirea. ci folosirn totul, eviti;d
numai ceea ce e
rau in ea.
 SF. CTIIRIL AI- ALEXANDRIEI

ci duhul cel din Dumnezeu, ca sd. cunocglem cele ddruite noud de

Dumnezeu, pe cere Ie 6i grdim nu in cuvinte lnvdlate de lntelepciunii
omeneSti,ci in dovedirea duhului- (I Cor. 2, l2\.
Cd Moise spunea cu adevdrat, dar in umbre, cI cele prefioase ale
vietii din lume nu sint lepddate de Dumnezeu Cel dupd fire, o aratd
indatd in mod ciar. Cdci la porunca lui Dumnezeu ca sd spolieze pe
egipteni, a spus cd trebuie sd imprumute vase de aur gi de argint de
la conlocuitor gi vecin, ceea ce se gi face prin femei. Pentru cd fe-
meia e megterd la gugotit gi atotguralivd gi foarte priceputd spre amd-
giie. Iar vasele de aur gi de arginl, de la egipteni socotesc cd sint, cum
arn spus adineauri, cele prin care era obiceiul sd se bucure de slavd
unii din lume, chiar dacd cunogteau pe Dumnezeul Cel adevdrat.
Iar ceea ce spun e aceasta. Tuturor oamenilor le sint comune mig-
cdrile minfii gi sufletului gi aptitudinea spre tot ce e bun gi rdu. Dar
unii folosindu-se bine de avantajele firii infdptuiesc o viatd strdlucitd
gi distinsd. Altii insi abdtindu-se spre cele ce nll se cuvin, pervertesc
cele brine ale firii indreptindu-le spre cele urite. Asa bdrbdlia gi pru-
clenla sint bune celor ce le folosesc bine, dar sint vdtdmitoare celor
ce nu 'le folosesc just. Cdci poli sd te porfi bdrbdtegte 9i sd fii pru-
dent pentru laudd ,9i aplauze. Dar pofi sd le ai pe acestea iardgi cu
multd rugine. Acestea sint comune gi in toti, li in cei ce rdtdcesc
incd', gi in cei care cunosc pe Dumnezeu.
Cind deci bdrbdfia, slujitoarea de oclinioard a viciului, 9i ageri-
mea inteligenfii se intorc in noi spre ceea ce ii place lui Dumnezeu,
atunci sint ca unele ce fiind luate de la egipteni Si din viata in lume,
se prefac in case sfinlite gi bine primite lui Dumnezeu 5e.Cdci se pre-
face in folosul virtutii $i spre slujirea sfinfeniei, precum vasele de
aur gi de argint din Egipt s-au ardtat folositoare rla intocrnirea Ei
desdvirgirea cortului sfint.
Dar de-abia dupd ce au fost spoliafi egiptenii si dupd moartea pri-
rnilor lor ndscufi, s-au izbdvit fiii iui Israil. $i aceasta pentru cd au
jertfit mielul ca chip (tip) al lui Hristos. Cici nu era cu putinfd sd
dobindeascd altfel aceasta, odatd ce toatd izbdvirea e numai in Hristos

59. Am spus lntr-o notd anterioard c6 eristd qi un progres in perversitate. Fie-

care om e un chip al Cuvintului dumnezeiesc (al Logosului) avind in el putinla
inaintdrii nesflrgite spre boghtia care se afld in Cuvintul dumnezeiesc, prin actuali-
zarea potenlelor aflate in el. Dar se constatd in aceasti actualizare progresivd o strim-
bare. Apoi, depi Logosul rimine cu putereo Lui sustin{toare 5i in legdtur6 cu cei
rdi, totuqi acegtia lntuneclndu-gi congtiinta legdturii cu El pierd sensul existentei lor
gi al semenilor ca persoane destinate eternititii ln legituri cu Persoana eterni a
Logosului. Prin aceasta pierd ln general sensul existenlei. Ei se dezvoltE, dar intr-un
tel de lntuneric.
:i
TNCHINARE IN DUH $I ADElr'AR

gi nu numai prin El e toatd darea cea bund m. $i ei sint lisaii din Egipt
noaptea, ca unii ce se izbt'ivesc in acelagi timp din intuneric li din
robie; Cdci robul pdcatuiui iubegte totdeauna sd fie in intunericul spi-
ritual gi nu in lumina dumnezeiascd61. <<Cdtot cel ce tace cele rele,
urdg.te lumina>>,dupd cur,'intul Mintuitorului (Ioan 12, 34). $i scot cu
ei aluatul nedospit 9i fug fdrd provizii. <Cdci sileau, zice, egiptenii po'
porul, co sd-i scoatd.pe ei d.egrctbad.in lard. cdci ziceau cd noi toli
vory ,muri. si Q luat poporul si a)uatul sdu inointe de c se dospi Idinn
)or, .Iegat in hainele sole pe umerio (Ieg. 12, 33-34). C6ci socotesc cd
cei ce voiesc sd se lipseasc5 de Dumnezeu 9i s-au hotdrit sd se fac5
casnicii Lui, nu trebuie sd poarte rdmd;ifeie rdutdfii din lume, nici sd-gi
ia la drum hrand spiritualS striiind $i necuratd. Ci sd iubeascd s5 fie
pliniie nedospite, adorind pe Acela Care dd viatd lumii 62. Unii ca
aceqiia vor prdznui in chip curat 9i aducind lui Dumnezeu slujirea
cea viednicd de primire, vor rdminea pururea sub puterea Lui.
PALADIE r Agadar, cei ce sint iubitori de Dumnezeu 9i buni, tre-
buie' Sd ajungd, ca la o fard sfintd Si sfintitd, ia viala cea netiranizatd
9i supiisd lui Hristos ; Si sd se grdbeascd sd jertfeascd nu in pdmintul
clu$rnariilor,adicd nemaifiind in deprinderea iubitoare de pdcat 9i nu
cu totul nepdtatd, ci mai mult in rivna $i intr-o stare morald eliberatd
de tirania diavolului.
CHI4IL: Sd cugefi, Paladie, ce lucru nu std altfel, ci aga, cdci cu'
vintul .nostru a ardtat-o cu adevdrat aceasta. Dar o poli infelege, dacii
vrei, qi prin altd icoan5.
Dupd ce locuitorii sfintei cetdfi, adicd ai lerusalimului, au cutezat
sX supere pe Dumnezeu, Mintuitorul tuturor, prin abaterea spre tot
felul de pdcate, au cdzut sub puterea Babilonenilor, care luindu-i robi'

60. Hristos lucra $i prin mielul jertfit de Israeliti ln vederea eliberdrii din Egipt'
degi precum mielul era numai un chip al lui Hristos, aga 9i izbdvirea lor din robia
gqiptirtui
-" - a Iost numai un chip al mintuirii noastre de phcat qi de.m-oarte.
61. Irruel pleacd din r6bie 9i din intuneric, ca sd ajungi.dimi'eafa sau la in-
ceputu.l luminii'in afara robiei. Robia pdcatului lntuneca orizontul omului. El nu cu-
noaste sensul existentei sale. Nu qtie spre ce scop exista. Crede ce eristd numai pen-
pentru o viatd trecAtoare.
-- scurte pldceri momentane,
tru
62. Avind piinea nedospiti, Israelilii doreau_ p9 Hriltg_s,. care,. a$a cum aluatul
'dospind-o
na viat6 azimei aga ne dd noud vi,at6. Cici fdrd Hristos fiinta noastrd e. ca
o azimd lipsitS de .riatd. oe aceea SfinJa lmpdrrtaganie o s.dvir$im cu pi]ne dospitd,
ca unii ce nu mai sintem in agteptarea lui Hristos, ca Evreii, ci.L avem. Sf. Chiril dd
aici o interpretare negativd azim6i, sau o soco^testesemn aI agteptdrii, nu-i dh intele-
sul pozitiv'din precedent, care folosind-o la lmpd_rtilanie. o. socotea semnul nestri-
cdciunii. Cei ce'consumi azimd, se grdbesc spre Hris{o_s.cei ce se. impdrtd;esc- sub
ihipui piinii, au deja pe Hristos, piinea cea cereascd. Ei nu se grdbesc sd iasE tlirt
robia ii care se mai aita, ci sint deja in libertate. Eshatologicul e mai prezent in Li-
turghia risiritean5. Dacd'ln Vechiul-Testament se minca azima aqteptdrii' -a sperqll-tei
a n'edeplindtdtii, Hristos la Cina cea de Tain6 s-a dat prin piine pe Sine insugi. Cdci
El e piine lmplinittr, tru azim6 nelmplinit6.
 ST" CHIRIL,AL ALEXANDRIEI

le-a poruncit sd le slujeasch.Ei erau constringi sd se supund celor

ce-i
stipineau, chiar f5rir sii r,.rea.lntristali foarte gi gemind sub nenoroci_
rile neaqteptate,ct"rutatesd alie uneori micar o scurtd mingiiere
in
rnunci. Iar aceasta consta in a toci ascufigul clurerii care-i stdpinea prin
cintdri de laudx lui Dumnezeu, <Mi-aLn odus aminte d.e Dumnezcu
usi
m'om veselif,, (Ps. 76, 4), aratd Davi'd, spunind despre cintarea de
laudd
a lui Durnnezeu cd este o sdrbdtoare duhovniceasci s. Dar celor
ce vo_
iesc sd cinte gi si imprineascd lauda obignuit5, li se pare cd
e un rucru
necuviincios sd le facd sd rdsune un sunet atlt de dulce in urechile
ce,lor
dc alt nearr gi sd rdsplndeascd, aga zici'cl, in aer 'iersul prea
crulce
gi prea melodios, ca si ridd babiionenii gi sii se
irite cle cinti-rrileor_
ganelor lor. De aceea au zis : <La riul Babilonurui,
acoro arn s;czut si
am plins, cLnd ne-am odus amitrte cle Sion_ (ps. 136, l_2),
i^ care,
dupt"rlegile qi obiceiurile iudeilor, se aducea jertfa de laucld,
care sc
silvirgea prin coarde gi organe, gi fermeca prin meiocliiie
ei pe ct,i
ce intrau in templui lui Dumnezeu &. Iar fiindcd acum se afiau
ap.dsaii
de jugul striin al robiei, zic plingind.: <<ln sdlcii, 1n mijrocul
rui am
atlrnat organele nooslre">, ardtind prin aceasta incetarea
cintdrilor.
Ciici salcia e un arbore neroclitor, mai bine zis cu rodur piercrut,
curn
s-a zis de un poet al eliniior 65.Deci organele cintirii au
fost puse in
nelucrare gi in stare de nerodire. Aritind pricina acestei nelucrdri,
zic:
<Cum vom clnta cintarea Domnului 1n pdmlnt sfrcijn 66.
?_ Iar aducin_
du-le Baruch cuvintele lui leremia, (au plins toli
$i ou postit si s-au
rugat inaintea Domnurui ; si ou slrins argint, pe clt putea
mina tiecd-
ruia si l-au trimis la Ierusalim, la loachim IiuI lui Helchie,IiuI
lui so/om-
Dreptul si la preoli .gi Ic tet poporttr care se ofra cu
eI in ,Ierusarim.,
iBar. 1, 5-7). gi mai jos : <gi au zis: Iatd am trimis la voi argint,
cumpdrali pe argint arderi de tot penftu pdcat gi tdmiie,
si taceli mi=
tesrne ;i /e aduceli pe altarul Domnulul Dumnezeului
nosrru,r (Bar.
63, clntarea de laudi a lui Dumnezeu (doxologia)
glas unei bucurii sirbdtor-e'tr. E <-rbucurie--pLntru are un rirtm entuziast, dincr
cele primite rle Ia Dumnezeu gi o
bu.curie a nddejdii. cici in laudd se ""piitia experienll
p"tlrii"it'br-rndt{tii ctumnr:-
zeiesti.
{I
64. Lauda adresatd_lui Dumnlzeu era gi ea o jertfE adusi
cum se spune gi in sf. Liturghie. Ea bucurh nu numai pe Lui. Era <jertfa laudei>,
ournnezeu, ci 5i pe tofi cci
ce o aduceau, ca si o9 cej c_eo jertfeau. sa treiesti
in ea ;i;;il qi bunEtatea lui
Dumnezeu ;i se mirturisegte rui D'umn;;& Gcuria
clc-a simli aceastd mdrelie gi bu_
ndtate a Lui. Aceasta e sirbitoarea
65. Homer, tn Odiscea, 20.
66' Daci lauda lui Dumnezeu se.face in cintare gi aceasta produce
bucuric, unde
Iru se poate lduda Dumnezeu lipseqte cintarea gi locul bucuriei'-ll
ia pllnsul. E tii;-
sul c'elor aflati in robie, ca pedeapsd a lui Dumnezeu,
care s-a depdrtat de ia ei.
 INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

1, 10). Cdci socoteau cd locuind in afard de pdmintui sfint gi ne mai

lucrind sub Dumnezeu, ci afiindu-se sub jugul altuia qi cirzu{i sub
mina tiranicd, nu li se mai cuvine sb jertfeascd, ci lasd slujirea celor
ce locruiescin sfinta cetate gi se impdrtdqesc de slava sfintei siujbe 6i.
Ei se c6lduzesc de o gindire buni cur sudoarea a ceea ce se cuviue $i e
necesar. De altfel insugi preainfeleptul Daniil, fiind captiv impreuni
cu ceilalfi, infeiegea forfa necesit5fii, dar se ridica peste ea, petrecind
in preocupdri sfinte. Se ruga de trei ori pe zi. Dar ferestrele de Ia
foigor eran indreptate qi erau deschise spre Ierusalim (Dan. 6, 10). Citci,
dupd cum s-a scris, socotea cd rugdciunea lui e bine primitd ia Dum-
nezeu de abia atunci cind se depirteazi de tara str&ind gi uritd, clac.l
nu cu trupul, mdcar cu gindurile, pi cind, privind cu ochii cugetdrii
spre fara cea preaiubiti lui Dumnezeu, pdtrunde, aga zicind, in templrt
gi aduce acolo rugdciunea pentru cele ce voiegte 68.

$
*

67. Slujba ii jertfa adush lui Dumnezeu fiind o a.devEratd sirbitoare a bucuriei
k produse de trdirea mdretiei gi slavei lui Durnnezeu, e totodati o lmpdntdqire de sla-
va Lui Dumnezeu. Cel ce std in lumina lui Dumnezeu, se umple gi el de lumind.
68. Dep65ea robia exterioard printr-o libertate interioard.
 CARTEA A DOUA

Despre neputinfa de a scdpa de moartea

de pe urma picatului
de stipinirea
l,t 9i diavolului altfel decit
prin sfinfirea in Hristos;
gl ci nu in lege e indreptarea, ci in Hristos

CHIRIL: Cuvintul nostru a ardtat clar, Paladie, cd e un lucru fru-

mos gi folositor sd vrem sd ne despdrfim de ceea ce obignuiegte sd ne
vatdme si si dorim a ne face robi lui Dumnezeu 6e.
PAIA,DIE; Aqa este.
CHIRIL; Am dovedit cu tdrie cd despdrlindu-ne in intregime de
cele rele, se cuvine sd cdutdm cele bune.
PALADIE : Foarte adevdrat.
CHIRIL.'s-a ardtat apoi cd e necesar ca ldsind cit mai departe prd-
cerile viefii din lume gi tulburarea pricinuitd de ele, sd ne grdbim sd
jertfim lui Durnnezeu 9i aflindu-ne intr-o dispozifie a mintii asemdnd-
toare pustiei, sd-i aducem o slujire golitd de toate, preacuratd gi ne-
atinsd de intindciuni, frumoasd gi bineprimitd.
PALADIE r Aga este.
CHIRIL..S-a mai ardtat cd strimtorindu-ne sub sine gi vrind sd ne
refind de la pdcat, legea dumnezeiascd ne-a chemat de sub stdpinirea
Satanei la demnitatea libertdfii, opunind infdfigarea celor bune uri-
ciunii aceluia gi crescindlr-ne spre cele inalte, ni le-a fdcut strxvezii
prin nenumdrate pilde.
PALADIE: Aqa este.
CHIRIL: Deci Dumnezeu este ddtdtorul mintuirii gi pricinuitorul a
toatd fericirea, ardtindu-ne drumul apropierii de El, prin mijlocirea
lui Hristos. cdci oare nu e mijlocirea lui Moise chipul (tiprrl) clar al
mijlocirii lui Hristos ?
PALADIE.. ln ce mod ?

69. A fi rob lui Dumnezeu lnsbamnd a fi liber de legi gi de patimi. Numai cei
pdtimagi te robesc cu adevArat. Cel liber de orice patimd, Ei aqa e Dumnezeu in mod
absolut, nu te robegte, ci doregte iubirea ta liberd. Cind iubesc pe cineva, ii slujesc
din liberta,te.
 'NCHINARE TN DUH SI ADEVAR 61

CHIRIL; Dumnezeiescul Moise a scos pe Israil din robia trupeascii

gi l-a srnuls de la facerea cdrdmizilor 9i de la lucririle in legdturii ctt
*, pdmintul ; $i stind la mijloc intre Dumnezeu 9i oameni, i-a adus cu-
vintele de sus. Iar Domnul nostru Iisus Hristos, prefdcind in adevflr
cele ardtate in chip (tip) pi umbre, ne smulge din robia spiritualS (in-
teligibild), scotind afard pdcatul care ne tiraniza odinioarii gi scuturind
stdpinirea diavolului; El induplecd pe cei ce. r'oiesc sd-i urmeze sA se

f, despartd de grijile privitoare la trup, prefdcindu-le in dorinfa dup5

virtute $i vestindu-ne cit mai limpede voia lui Dumnezeu gi Tatdl.
Astfel a zis : ,,Cuvintele ce Ie spun nu slnt ale MeIe, ci aLe Celui ce
M-a trimis pe Mine, (Ioan 12, 24). $i iardgi : oNu vorbesc de Ia Mine,
ci Tatdl, CeI ce NL-a trimis pe Mine, EI mi'a dat poruncd ce sd'spun ;i
ce sd vorbescD (Ioan 12, 491.
Dar Moise gi-a socotit cu adevdrat cele ale sale icoan{ 9i chip al
mijlocirii iui Hristos, zicind israelitiior : <Prooroc dintre Iralii tdi ili
va rid.ica lie ca pe mine Domnul. Pe Acela sri-l oscultali in toate cite
a.i cerut de Ia Domnul Dumnezeul tdu 1n Horeb in ziua adundrii" (Deut.
18, 15-16). Deci cele ce s-au lucrat prin lr{oise gi puterea mijlocirii
Iui sint chip {tip) 9i icoand. CSci cu mult niai negrbit e felui mijlocirii
lui l-Iristos. Acela era slujitor al iegii ;i al umbrei 9i vestitorui unei
ped.agogiicle sus. Ilristos insil e Stdpinui legii 9i ai proorocilor. EI le-
giuiepte cele ce le voie$te, 9i a fost Mijlocitor in inteiesul cd in El
s-au intilnit Si s-au aclunat intr-o unitate Dumnezeirea 9i omenitatea 70.
Ciici prin Hristos se infelege acestea amindouf, deodatd.
<Moise a Iost ca o slugd credincioastiin toatd c1sa Lui, jar Hrisfos
ca un fiu peste cctsoSa, a cdrui co^srisintem noi" (Evr. 3, 5), peste casa
Sa, a cdrui casf, sintem noi, cei care am fost condugi prin credinla in

70. Hristos e supcrior lui Moise pentru ci El e Stipinul legii. EI dd legea ca

Dunrnezeu gi ca om o ia de la altul. Deci El e mai presus de lege' nu c supus ei.
Deci o implinepte Ei El ca om, dar EI lnsuqi 9i-o dd si Sie-;i ca om' El o ia de bund
voie, nu e silit sA o ia. O ia 5i o impliiiegte ca om, pentru a ne-o face ;i noul ugor
de lmplinit. Cici ne comunica ;i noui puterea Sa ca om implinitor_ al legii, Dar o
implinelte ia nivelul supcrior celui din Vechiul Testamcnt. El e Omul desivirpit,
peltru cd e 9i Dumnezcu. Ne mijloce;te prin aceasta puterca dumnezeiascd.EI lace
i:arte dup{ fiintd numai dintre oameni. Mijlocitorul adevarat trebuie si aibe in si-
nc ambele pdrfi intre care mijlocegte, Moise primc$te de la Dumnezeu un mesaj
pentru oameni. Dar nu uDe$te in sine Dumnezeirca ;;i umanitatea. Deci nu poate
uni nici pe oameni cu Dumnezeu in Sine. I-Lristosc dupd o fire a Sa Dumnczeu,clupd
alta om. in El unirea intre Durnnezcu s;i om sau oameni e ciusd la capdt, idrd sii-i
confundc. In afard de Hristos nu existi decit sau dcspdrlirea intre Dumnezeu 9i om,
sau panteisrn. Oamenii simteau aspira{ia dupi desdvirSirea prin implinirea legii in
plindtatea ei. Dar prin ei in;igi n-o mai putea implini. De aceea se facc Dumnezeu
lnsusi si om. Cuvintul El ln:;uqi sd dea legea, ca clar, sd si o dea, dar gi si o 5i im-
plineasci in plindtatea ei se intemeiazd pe faptul cd El e Mijlocitorul, in setrsul ci
este ipostasul care une;;te in Sine Dunnczeirea $i umanitatea, deci mijloceSte in Sine
Insusi intre Dumnezeire s;i umanitate $i ca atare intre Dumnezeire qi umanitate, in
genr-.ral.Moise nu e la mijloc, propriu-zis, intre Dunrnezeu 9i oameni.
 ST" CHIRIL AL ALE>(ANDRIEI

El spre libertatea adevdratd ?1.Agadar, lvloise a fosl rnijlocitorul liber-

tdtii trupegti, r.restitorulliterei gi al urnbrer; iar Domnul nostru Iisus
Hristos e tilcuitorul ceior mai presus cle iege gi cltiruitorul tibertdtii
neasemdnat mai inalte decit a celei trupeqti 22, aclicd al ceiei dupti
duh. De aceea a spus israelifilor celor ce erau eiiberati trupegte: <De
veli ramine in cuvintul Meu, cu aclevdratucenici ai Mei sinteti si ade-
t;drul vd va elibera pe voi,. $i iar.lgi: <Tol ce\ ce sdvirqe^'le pdcatul,
este rob al pacatului ; iar robul nu rdnfine in casd in veec, pe cind.IiuI
rdmine in veac. Dacci cteci vir sle elibera FiuI, cu aclettdratliberi veli ti,
(Ioan B, 31, 32,34, 36) i3.
PALADIE: Foarte bine ai spus.
. cHIRlL.' Nu ne vom iduda, agadar, cu strdlucirile cele dupd trup ci
cu cele in duh gi in dreptatea cea dupi Hristos, nu cea clupd lege. DacI
cel ce e sub pdcat e incd rob, iar legea nu inclrepteazi in nici un
fel, ci mai rnult ii osinclegtepe cei ce o calcd ?4,cum nu e limpede ori-
cui cd toatd indreptarea in Hristos 9i desdvirqirea in duh prin sfinle-
nr'e, e prin El 9i in El ? De aceea scrie preainleleptul pavel : <Nu rnii
rusinez de Evanghelie, caci e puterea lui Dumnczeu spre mintuire tot
celui ce crede, iucleului intii 6i elinului. ccici in eo se clescoperdd.rep-
tetea |ui Dumnczeu djn creclinlcispre crcclint<i,(Rom. l, 16-17). prin
aceasta aratd - nefolosinta gi lipsa de putere a iegii r.echi, zicincl:

71. lntrucit Hristos este Fiul lui Dumnezcu, atit c.a Dumnezeu cit gi. ca om,
pentru c9^9
1" unic ipostas in ambele calititi, ne face li pe noi iii sldviti ai Tatilui
(Fvt.-Z' l0), deci liberi
_cieorice robie. A5a cum EI ca Durnnezeu lgi cla ilsugi legea
sie-qi ca om, deci o prime.gte 9i o implineqte in mod liber - 9i aceasta e plindtaiea
ei ca expresie a asemdn-5riicu Dumneze-uprin iubire - aia 5i noi, din puierea Lui,
pgte.tn implini in plindtatea ci in mod liber. Si atit libertatea pc carc o trdim iri
9
implinirea ei, cit gi asemdnarca cu Dumnezeu sau la starea cle lii, sau clcsdvirrirca
umand la care ne duce prin implinirea ei in plinitatea ei, ne inalfd la mdrirea noastr6.
72. <Tilcuitorul celor mai presus de lege>. E vorba cle leqea trupeascd, c'arc nor-
meazd viala 11"peascd,oprincl cle la unele qi poruncincl altelel Dar mai presus de ea
este o lege a plinEtdtii (uir-am venit sd stric legea, ci sd o plinescr). Ea este o lege
care nu e simtitd ca strimtorind libertatea, ci ca expresie a iibertAlii. E teglea iubirli.
Amincloui sint date rrirtual in firea omnlui, ca mocLcle realizare a ei. Sau'legea are
multe..trepte. Pe mdsurd ce implinim o treaptd a ei, ni se descoperi aitd trciptd. gi
pe mdsura aceasta, ea se uneste tot mai mult cu libertatca. Dai in aceeagi mxsura.
Il simfim Dumnezeu nu numai ca tilcuitol'ui e.xterior 9i ddtdtorul legii clin noi, ci
9i
ca cel ce ne apropie din noi ingine tot mai mult cle Sine, ca cel ce ne e tot mai
I
FI familiar :;i ne conduce spre asemiinareatot mai mare cu Sine.
I .. 73. Aceastd apropiere rle Dumnezeu prin implinirea treptelor superioare ale le-
gii ne face casnici ai Iui Dumnezeu, ne facc sd ne simtim ln El ca inir-un locag pro-
pt irt. Aceasta e libertatea de fii la care riclicE numai Hristos, Fiul Unul Ndscut
Care S-a fdort 9i Fiu omenesc al TartElui ca sd ne facd 9i p" ,'toi ai Tatdlui p.i" Ei.
Fiu e fdcut cel ce nu se face rob pdcatului, ci iubegte pe Tatdi in mori liber.
_ 7'1.Legea infrineazd in oarecare mdsuri de la pdcat, prin pedepse. Dar nu
poate.. indrepta sau frace drept in fata lui Dumnezeu, asem(:nea c1 Durirnezeu, pen-
tru cd nu-i <ld aceasti putere. Numai din Hristos ne vine puterea si o implinim 9i
sd o depdqim 9i sd ne unim astfel cu Dumnezeu.
 TNCIrINARE IN DUH SI ADEVAR' )ir'i
.i
"Iar cd in lege nimenea nu se indrepteazd, e vdclit. Cdci dreptul din
credinld va Ii viu. Iar legea nu e clin credinld, ci cel ce le-a Idcui pc
p ele, ve trdi in ele, (Rom l, 17 s.u.).
PALADIE: Aqadar legea e nefolositoare?

h CHIRIL: Nu spun aceasta. Pentru cX nu s-a descoperii in zaclar.Ci

s-a dat rnai virtos (spre ajutor>r,dupd cum s-a scris (Evr. 5, 1). Cdci

r intrucit a venit peniru pectagogiegi pentru a cunoaqte pdcatul gi pcn-

tru trebuinla de a primi inceputulile .qi elementele cuvintelor lui Dum-
nezeu, cum n-ar fi socotitd folositoare? Nfai neputincioasda fost insi
in ce priveqte spdlarea pticatului 5i puterea de a desirvirgi spre sfin-
fenie ?5.Astfel dumnezeiescul Pavel ne spune t nDar $tim cd toate citc
Ie zice legea, Ie grdieste celor de sub lege, ca toatd"gura sti se inchrc,lri
$i toatd luntea sd lie vinovalti inaintea lui Dumnezeu. Pentru cd tliit
Iaptele legii nu se vo indrepta nici un trup inainteo Lui. Cdci prin ltc1,'
e ctlnoqlinla pdcatului> (Rom. 3, 19-20). Aqadar, legea e ardtdtoare a
pdcatului, nu pricinnitoarea mdririlor virtufii. Cdci a spune : sri nu
curve$ti, sri nu preacurve$ti, sii nu frrri, sd nu juri strimb,6i cele risc-
menea acesloro. {Ieg. 20, 9 g.u.), sint proprii celui ce aratd felurile pd-
catului gi alungd necurdlia, nu celui ce sf,depte ptiinla virtutii gi face
auzitorilor atotldmuritd cunogtinla vietii nepdtate 20. Cdci mi se pare

ru
cii e o prostie a pune nesdvirgirea celor rele intre modurile unei vie-
fuiri alese. Eu socotescpe bunii dreptate cii de-abia atunci cigtigtim irre-
miul in toate ceie de laudd, cinci pdrdsind 9i alungind picatul qi 16-
sind sd rdmind uncleva jos pe cel neeliberat in gind de viciu qi de
uriiiune, ne vom ridica la mdririle inseqi ale virtulii. Astfel Domnul
nostru Iisus Hristos zice '. uAmin, amin zic voue, de nu vo prisosr clrep-
talea voostrci mai mult decit a cdrturarilor gi q Iariseilor, nu veli in-

p, tra in impdrdlia c,:rurilor" (Matei 5, 20). lntelegi, agaclar,cir N{in'Lui-

75. Legea a fost descoperit5 (dar fiind implicatd totodatd in firea noastrd) pentru
a ne trezi congtiinla stdrii de pdcat, deci a pune primul inceput spre desdvirqirea
noastrd. Dar cuidlirea de p5cat, sau puterea de a ne infrina cit mai mult de la p.rcat
5i cle-a inainta spre desivirgire 9i deci spre sfintenie, ne-a venit numai din puterea
Fiului lui Dumnezeu fd.cut om. El a intdrit intii in Sine gi din Sine fi in noi Jirea
omeneascdin nepdcdtuire gi a dus-o la clesdvirgire$i sfiulenie.
76. Cunogtinla prin experienfd a virtulii nu o avem decit duph ce avcm din
Hristos puterea de a deprinde virtutea. Faptcle legii nu indreptcazd, pcntru cd ele,
constau numai in a nu face cele rele, dar nu gi in a iace cele bune, Pentru accasta
se cere dragoste de Dumnezeu gi de oameni. $i aceasta nu se dd de Dumnezeu diu
afar6, prin ponrncd, ci de Dumnezeu CeI intrupat ;i unit ca atare cu uoi. Numai
cel ce te iubegte, unindu-se prin iubire cu tine, iti dd puterea sd iubeEti. Prin Hris-
tos omul e ridicat din planul juridic. E lndreptat nu pentru cE vrea Dumnezeu
sir-l declare drept pentru faptele lui poruncite de lege, cum spune protestantismul.
Ci e indreptat in sensul cd e fdcut ln nod real drept. pentru cd are pe Hristos
crr puterea Lui de-a face binele in el, cu puterea Lui care sddegte cuno;tinla prin
t'xpcrienl6 a virtulii in noi.
 64 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

torul a poruncit si imbrdfigdm dreptatea cea mai presus de cea a legii z?.
Iar lucrul acesta gtiindu-l perfect infeleptul Pavel, scrie : <De i se pare
cuiva cri se poate ihcrede in trup, eu cu atit mai mult. La opt zile,
am fosl tdiat lmprejur; sint din neamul Israil, din seminfia ]ui venia-
min, evreLt din evrei, dupd lege farjseu i dupd rivnd prigonitor al Bise-
ricii, dupa dreptatea cea din Lege, tctrcide prihanci. Dar cele ce imi erau
ntie cistig, pe acelea le-am socotit pentru Hristos pagubd. Ba mai
mult pe toate le socolcsc cd sint pagubd, Iald de inallimea cunoa$terii
lui /isus Hristos, Domnul noslru, pentru Care ne-am lipsit d.e toate 6i
le privesc drept gunoaie, ca sd cigtig pe Hrisios, Sj sd md. allu intru
El neavind dreptatea mea din legc, ci cea prin cred.inla Jur Hrjstos"
(Filip. 3, 4-9irc.
PALADIE r lnfeleg, cuvintul e limpede. Dar spune-mi gi aceea :
de ce nu ni s-a legiuit mai bine la inceput dreptatea prin credinfd gi
sfinfenia prin ea, dacd n-a fost indestul5.toare Legea veche spre des-
sdvirgire?
CHIRIL..Pentru cd se spald, prietene, pe drept cuvint, ceea,ce e
tnurdar, se gterge ceea ce e pdtat, se lurnineaz5.ceea ce e intunecai.
cdci se cuvine, socotesc, dupd cuvintul Mintuitoruiui, sr fie tdmdduit
cel bolnav pi sd fie chemafi la pocdinfd nu cei sfinfifi, ci cei impovd-
rati de pdcate (Matei 9, 13). Sau nu trebuie sd fie osinditi intii cei
chemafi la iertare, ca sd se vadd izbdviti dupd ce s-au gtiut prirnej-
duifi din pricina neputinfii lor ? Trebuia deci sd apard intii legea, ard-
tiltoarea pdcatului, ca un fel de mustrd.tor gi acuzator aspru aI nelru-
tinfei tuturor, ca si ajungem gtiutori ai mdrimii bundtdfii lui Dum-
nezeu, cea prin Hristos. Cdci unde gi cum ar fi fost ioc pentru harul
iertiirii, dacd n-ar fi stat dedesubt vinovdtiile ? zs.

/J. nDrsptatea cea mai presus de cea a legii, e una cu "maririle virtufii>, n:r
una care ni se atribuie pur juridic qi din afard de Dumnezeu, pentru meritele lui
Hristos, cum zice protestantismul. Dar fiind mai presus de cea a legii, pentru cd nu
o lnfSptuim in noi nrrmai cu puterea noastrd, cum sdvirgim laptele legii, ci cu puterea
lui Hristos cel ce are in sine ca om starea virtufii, dindu-ne 9i noud puterea sd-I
urmim Lui, sd ne facem asemenea Lui.
78. Pavel spune cd a implinit mai mult decit orice evreu poruncile Legii- Dar
totuqi gi-a dat seama cE prin ele nu se putea mintui. Dc accea s-a alipit de Hristos.
Dar vizind neputinfa <dreptdlii> din lege pentru miniuirc, n-a dispreiuit orice drep-
tate, ci a dobindit <dreptatea> din credinta in Hristos, aciici din credinta in puterea
Ltri carc i-a ficut sieSi putere spre adevdrata dreptate.
79. Ni s-a dat lntii legea vechc, ca sd ne trezim la congtiinfa pdcatului 9i ca
sd ne vedem neputinfa de-a scEpa de el prin noi ingine. Altfel .n-am fi simtit tre-
buinta de Hristos. Deci Hristos n-a venit pur $i simpiu sd ne scuteascd de orice obli-
galie a vreunui efort spre a deveni nepdchtoqi ii buni, cum inva1[ protestantismul,
ci ca sE ne dea pulterea sE facem gi noi efortul pentru a deveni aga. I{ristos n-a ve-
nit si ne cleclare drepfi sau sd ne facd ca pe nigte bugteni, ci ca sE ne facd gi prin
contributia noastrd <liberi" de pdcate sau de patimi, Nu poti deveni liber fdrd si
practici Iiberlatea.
 INCI{INAnE lN Drfi Sr ADEVAR 65

| $i dacd trebuie, spre a scurta cuvintul, sd recurgern gi la unele

istorisiri vechi, voi spune iardgi, cd lui Avraam i-a fSgddttit Dumne-
zeu harul prin credintd; li ca intr-o pirgd a celor miluifi,'in el a dat
o iertare rnai veche ca legea, pe cea din bundtate. Cdci s-a scris : <A
crczut Avraam lui Dumnezeu si i s-a socotit lui spre dreptdteD (Fac,
15, 6; Rom. 4, 3) e. ta aceasta igi adaugd gi Pavel mdrturia : <Dar cum
i s-q socofit? Cind era tdiat itnprejur satt clnd era netdlat lmprejur?
Nu cind era tdiat imprejur, ci clnd era netdiat imprejur. Iar semnul td-
ierii Tmprejur L-a primit ca pecete a dreptdlii credinfei dln vremea
netdierii lmprejur" (Rom. 4, lO-11). $i a auzit pe Dumnezeu ziciud ld-
murit : "/n line se vor binecuvlnta toate neamurile> (Fac. 12, 3). <In
tine,r lnseamnd dupd asemenarea ta. Aga a inteles-o Pavel cind zice :
,* ,rPrevdzlnd Scripturo cd din credinld va indrepta Dumnezeu neamu-
3 rile, i-a prevestit lui Avraam : <<1ntine se vor binecuvinta toate neo-
murile. Deci cei ce sint din credintd, sint binecuvl.ntafi lmpteund. cu
credinciosul Avreamr> (Gal. 3, B-9). Agadar, t{ierea imprejur e senn
al credintei din vremea netdierii tmpreJur, iar Avraam a fost indreptat
din faptele legii. $i mdririle pentru credinf6 sint mai vechi decit td-
ierea imprejur.
PALADIE.. Dar atunci pe drept cuvint md intreb de ce a intirziat
sfinfirea cea din credinf5 ? $i de ce semnul ocup6 locul mai vechi qi
ceea ce-l intrece locul al doilea ?
CHIRIL.' Oare n-am aritat depiin cd a fost fapta unei intocmiri ui-
mitoare gi negrdite ca legea care osindegte sd se iveascS in tirnp ina-
intea credinfei care indrepteazl? <Au nu lumineazd. Iumina in intu-
neric>>(Ioan J, 5). ti nu se desdvirqeqte puterea lntru neputinfd, dupd
curn s-o scris ? (II Cor. 12, g).
PALADIE; Bine zici.
CHIRIL: Agadar legea s-a ivit la mijloc 81,ca sH se idmulteascd pd-
catul. Cdci unde nu este lege, nu e nici cdlcare 82.Iar iertarea cdlcdrii
gi a ugurdtdtii de pe urma ei cum ar vedea-o cineva, dacd. nu ne-ar

F
t
r
osindi mai intii legea ? Cd ceea ce spun e adevdrat Ei nu e un cuvint
gol, sau aiurea, va intdri gi Pavel zicind : <Agadar legea s-a addugat

80. Credinta lnsisi e 3ocotitd de Dumnezeu spre dreptate, ardtlndu-se cd ea

este gi un act al omului, dar gi al lui Dumnezeu. Chiar socotiti ca act ai omului, o
sprijind ln Dumnezeu, sau e experlentd a Lui gi a vointei Lui mlntuiioare. In cre-

p dinta, ca act comun aI omului 9i al lui Dumnezeu, se afIS ca putere iu dezvoltare

toatd dreptatea omului prin Dumnezeu 6i prin el.
81. S-a intercalat intre starea de pioat 5i mlntuirea in Hristos.
82. Odatd omul devenit pdcdtos, i s-a dat legea ca sd devind con$tieht de p6cat
si ca sd vadd cum legea, departe de a-l ajuta si se facd drept, ll aduce la $i mai
muite p5cate 9i prin aceasta ne oslndegte 9i mai mult, ...
5 _ SI. CHIRIL
Ir
66 SF. CHIRIL AI. ALEXANDRIEI

pentru abateri pind cind era sd vind srinrinla care a fost fdgaduitd ; Si
s-o rincluit prin ingeri, (Gal. 3, l9). Cu cit inlelepciunea lui a cdutat
sd taie diniinte viitoarele ndscociri gi nedumeriri ale unora. Cdci era
de presupus cd unii se vor plinge de intirzierea indreptiirii din cre-
dinfd 9i vor spune cd pdtrunderea legii la mijloc s-a fdcut spre zirddf-
nicirea acelei vechi firgdduinfe. De aceea zice : <Esle deci Legea im,
potriva Idgdcluinlelor? Nicidecunt? Cdci dacd s-ar fi dat lege care sd
poatd da viafd, cu adevdrat clin Lege ar Ii |ost dreptatea. Dar Scrip-
tura le-a inchis pe toate sub pdcat pentru ca Idgd.duinfa sd se cle.l
din credinld celor ce cred in /isus Hristos. Iar inainte de a veni crc-
dinla, noi eram pdzili sub lege liind inchisi pentru credinla ce evea
sd ni se descopere noud. Asltel legea ne-a Iost noua pedagog spre Hris-
fos, co sd ne indreptdm din credin\aet. Iar venind legea nu mai sin-
tem sub pedagog, cdci toli sinteti Iii ai lui Dumnezeu prin credinla in
Hristos fisus" (Gal. 3, 2l-26). gi, ldmuregte deplin nedurnerirea zicind:
<Der o spun oceasta, cd Legea care vine dupd patru sule ^gitreizeci de
oni nu desliinleazd testamentul intdrit llnai inainte de Dutnnezeu, incit
sd desfiinfeze fldgdduinla. Cdci dacd moStenirea ar ti din Lege, n-ar mai
Ii din ldgdduinld. Dar Dumnezeu i-a ddruit lui AvraanT mo$tenfueadin
tagdduinlit>(GaI. 3, 17-181s+.
Inchizindu-ne deci legea in pdcat, ne-a fost pedagog (ne-a crescut)
spre Hristos. Cdci Hristos este sfirgitul Legii 9i al proorocilor. De
aceea le gi spune Iudeilor care nu credeau Lui: "Dacd ali li crezut lui
Moise, ali cred.egi Mie. Cdci acela a scris d.espre Mine,. (Ioan 5,36).
Agadar, nu ne indreptdm din faptele Legii, ci mai degrab5 prin credinla
in Hristos. <Cdci cili sint din taptele legii, sint sub bJestem.Cd scris
este: <Blestemat tot cel ce nu skiruie in toate ceJe scrise€n cartea Le-
gii, spre a le Iacer. Dar din blestemul Legii ne-a rdscumpdrat Hristos,

83. Legea nu deschide oamenilor o iegire de sub pdcat. Cdci oamenii rdmin sub
ea avizati la puterile lor, care sint mai degrabd o neputinfd. De aceea ei apteaptd
de la Hristos scdparea de sub legea care-i inchide in starea de pdcat, de la Hristos,
sau de la Fiul lui Dumnezeu f5cut om care-l scapd de pdcat nu pr'fin lege, ci in mod
mai presus de lege, prin puterea pusd ln umanitatea Lui 9i comunicatd lor daci
se deschid Lui prin credintd. Dar tocm,ai pentru cA legea nu putea elibera pe oameni
dln pdcat, ei au inceput sd agtepte eliberarea de la Dumnezeu prin credinfa ci o
r a face El aceasta. Legea a ajutat pe oameni prin neputinla ei de a-i mintui sd
ajungd la credintd sau sd accepte pe Hristos prin credintS.
84. Fatd de cei ce rdmineau nedumeriti de ce s-a intercal,at legea lnrtre cdde-
rea in pdcat 9i mintuirea in Hristos, Sf. Cltiril dupi ce a ardtat cd legea s-a in-
tercalat pentru oa omul sd vadd prin ea neputinfa de a se mintui prin ea, sau prin
puterea lui, ca sE o agtepte de la Dumnezeu prin credinti, mai aclaugd clar con-
$tiinta ci va veni de la Dumnezeu mlntuirea. Dar omenirea prin credinfd o avea
din fdgd<luinla datd lui Avraam. Aceasta intretinea in tot timpul legii nhdejdea cd
mintuirea ii va veni prin credintE de la f)umnezeu in mod mai presus de legc.
Omenirea era astfel pe de o parte inchisi prin lege sub pdcat, dar avea pe de alta
nddejdea cE va fi mtntuitd prin credintd.
3
INCT'rNAnE l.ll DUH SI.-ADEVAR

fiicindu-se pentru noi blestem. cdci s-a scris cd blestemat este tot cel
spinzurat pe lemn, ca binecuvintarea lui .A"vraamsd vie la neamuri prin
Hristos lisus, ca szr prirnim. fdgxduinfa duhului prin credinlii> (Gal.
3,'10--14).
PALADIE; Dar sii trecem, clacii vrei, ra altcerra cle folos. Ajung
acesteadespre lege gi despre iconomia ei.
CHIRIL.'spune ce doregti, cdci crecl cd nu-mi este clin cele cu
treputinfS.
PALADIE; Nu e prea grea ri adincx nec.l umeirea mea gi socotesc
cd ceea ce caut poate fi aflat fdrd prea mare ostenealti, dacd Hristos
ne ddruiegte lumina Lui. cei ce am primit indreptarea din crediniii qi
am lepddat slujirea in umbre' gi chipuri, oare nu trebuie sd cinslim
pe Dumnezeu cu aducerea unor daruri tresinqeroase?
cHIRIL; Bine zici. cdci scris este : ucin"stegr e pe Domrutl tlin oste-
nelile . tale cele drepte si clir-i Lui pirgd clin rodurile ctreptdlii tale>
(Pilde 3,9). ecdci aceste jertte sint binepldcute lui Dumnezeu, (Evr.
13, 16.},cum spun glasurile sfinlilor.
PALADIE: Aqadar, e nebunie sd se sileascd cineva sii aducii jertfe
cle boi'qi sb implineascd ce.le ce au fost rinduite prin porunca veche.
Junghierile de berbeci.gi miresmel.e,p'e lingd acestea fiuctele si f[ina
imbibath de untdelernn, turturelele gi porumbeii au fost datori sd lc
aducd inchindtorii in vremea aceea. Dar ie rocJ, spune-mi, cle ce nu
le-a desfiintat pe acestea Dumnezeu de la inceput gi pentru ce rin-
duiegte:darurile de care se bucur5 gi descoperf, modurile jertfei noas-
tre duhovniceqti de-abia acum ?.
3HIRIL.' oare socotegti gi indrdznegti sd spui cd Dumnezeu nu s-a
gindit bine de la inceput gi numai pentru cd n-a nimerit, prin hotdrirea
Lui, binele in mod desdvirgit, a putut sd afle cu vremea un lucru mai
bun ? Sau ci a primit atunci cele ce erau in umbre, ca unele ce sa-
tisfiiceau plScerea Lui, dar apoi suferind ca 9i noi de patima iu-
birii de noutate, a cedat acestea altora Ei a rinduit cultul nou, necu-
noscut odinioar5 ?
PALADIE : Nicidecum. Aceasta este o, aiureali. Nici nu socotesc
cd Dumnezeu ar putea sd gregeascd in vreo privinfd, Dar agi vrea sir
aflu ce L-a indemnat sd legiuiascx celor de pe pdmint atunci acelea,
iar acum acestea?
CHIRIL; cuvintul tdu ne silegte sti ne intoarcem iardsi inapoi.
oare n-am spus cx Legea a fost pedagog spre Hristos, adicd inviitdtor
al celor ce erau inctr prunci, ardtindu-le prin giriciturii gi zugrdvindu-
 SF'. CI{IRIL AL ALEXANDRIEI
68

le in chipuri ingroqate celor ce llu puteau incd infelege, care este binele
adevdrat pi care e voia lui Dumnezeu cea desdvirgitf, 9i binepl5cutd ?
Cdci pofi si gtii fdrd muiti ostenealf, cd felul slujirii duhovnicegti era
incb nein{eles gi nepdtruns de sufletele iudeilor. Deci fiindcd era tre-
buinfi de un cuvint pe mdsura pruncilor 9i de invf,fdturi siprple 9i de
o educafie prudentf, care sd nu aibfi nimic obositor 9i aspru, a rinduit
Dumnezeu oclinioard cele cuprinse in chipuri (tipriri), dar totodatd a
ardtat de mai inainte cd vor veni 9i vor fi ]a vremea sa cele ale slu-
jirii adeviirate 85. De aceea dezaproba jertfele de singe 9i umbra, iar
prin proorocul Amos le lepida : nAm ulit, m'Qm scirbit de sdtbdtorile
voastre ti nu mai prime.sc mirosul din ariundtile voastre' Cinrl ittti
aduceti arderi de tot Si jertte, ntt Ie iau in seamd ! Depdrteazd. d'e Ia
Mine sunetul cintririlor tale $i cintarca olganelor tale nu o voi QuziD
(Amos 5, 2l-221. Iar prin Miheia infSfiSeazd persoana unui b5rbat,
care dore$te sd invete in ce mod ar putea face binele fdrd EreqeaiS:
ncu ce voi lntimpina pe Domnul ? Cum voi primi pe Dumnezeu cel
Prealnalt ? II voi indupteca pe EI prin atderi de tot, prin vilei rle un
an? Dar oare Domnului ii vot pldcea miile de berbeci 5i zecile de mii
de riuri de untdelemn ? Sau sd dau pe cel dintii ndscut al meu pentru
pdgindtatee me1, $i rodul pintecelui meu pentlu pdcatul sufietulul meu'
(Miheia 6, 6-7). Apoi adaug5 in 'continuare : <<Darli s'a ardtat, omu'
le, ce este binele sou ce cere Dotnnul de la tine : sd taci dreptaleo $i sri
iubegti mila Si cIJ stnelenie sd mergi inaintea Domnului Dumnezeului
ldu" (Miheia 6, 8). Dar aceasta nu e oare in mod v{dit ceea ce a spus
Hristos : <<DevoieSte cineva sd vjnd dupd. Mine, sd se lepede de sine'
gi sd ia cruceQ sa $i sd urmeze Mie,, (Matei 16, 24). $i iarxgi : <<CeIce
md iube$te pe Mine, sd-Mi ulmeze Mie, 5i unde sint Eu, acolo sd fie
$i slujitoruI Meu, (Ioan 12, 26). Slujirea lui Hristos nu e slujirea legii,
ci slujirea sfintd qi duhovniceascd'
PALADIE; Foarte drept ai spus.
1HIRIL.. Iar prin proorocul Isaia ii ceartd si mai aspru pe israelifi,
zicind : oAscu/fati cuvintele Donmului, cdpetenii ole Sodomei, Iuali
aminte la legea \ui Dumnezeu, popor al Gomorei. ce-mi ftebue mie
mullimea jetttelor voostre ?, ziee Domnul sinl sritul de arderile de

gS. prin chipurile lngro5ate cei mai ridicati duhovnicegte vedeau adevdrurile
mai inalte. Acest lucru sd intimpld totdeauna. Numai cei mai lngro$ati la minte so-
;;6r; chipurile sau simbolurile' ca ultima realitate. Prin legea veche se vedea 9i
idg6aoitrtu'mintuirii viitoare, saq Fiul lui Dumnezeu Care va veni prin intrupare.a
"i ot" iproupu rie oameni, ia sd Ie comunice prin -umanitatea .Sa ridicat5 la indlti'
mea supremi puterea care sd-i ridice $i _pe ei la desivirEire. Acestora i$i va
jertfiri, nu
iiaiu f"gatu.a inai intimd cu Dumnezeu prin altd slujire, sau prin alte
prin Jertfe singeroase de animale'
fi IN'CHT1\rARE tll DUrt sr.ADEvAn

3
tot'.cuberbeci gi de grdsimeavileilor $i nu mai vleau singe de tauri, de
miei sj de lapi. Nici sd nu venili sd vd ardtali Mie, cdci cine vQ cere
acesfeo clin inimile voastre? Sd nu mai addugali a cdlca in eurtea
Mea. De veli acluce Idind fin zadal. Tdmiia esle uticiune inaintea
Mea, lunile cele nou| ale voastre .5i simbefele $i ziua ce7 male nu Ie
voi suleri. Odihna de Ia lucru Si sdrbdtorile vocslre le-a urit sufJelul
Meu. M-am sdturat de voi>>(Isaia 1, 10-14). Aceeaqi o spune prin
proorocul N'Ialeahi, cdtre cei uritri Si preveste$te timpurile cind se va
aduce Lui ln tot pdmintul bund mireasmX neasemdnatd a jertfei nesin-
geroase 9i spirituale (inteligibile). Cdci spune : <Nu este voia Mea Sntru
voi, zice Donnul Atotliitorul i $i nu voi primi ierlid din miinile voos-
tre, pentru cd de Ia rdsdrittt] soore,lui Si pind /a apusuri numele Meu
s-o sldvit lntre neannuri gi in tot Jocu/ se aduce tdmiie gi ierttd cuIald
numeJui Meu. Cii mare este numele Meu intre neQmuri, zice Domnul

tr
Atotliitorul> (Maleahi, 1, 10-11).
vezi c5 zice c5 se va aduce Lui t5miie gi jertfd curatti de tot nea-
muJ ? $i numind testamentul dat noud in Hristos, nou' l-a invechit pe
cei dintii. Cdci asa ne scrie dumnezeiescul Pavel (Evr. 8, 13). Aqa 9i
aici, numind jertfa ce Se va adUce la vremea sa de tot neamul, curatd'
aratX cd cea veche nu e aSa. Cdci cum ar fi fost curatd cea care nici
nu curi|[, nici nu avea puterea de-a desdvirgi spre virtute ? De aceea
zice fericitul Pavel cd nu era fdrd prihan5. $i de aceea a fost nevoie
sd vind cele prin Hristos gi se vestea cea de a doua.
..PALADIE.: Atunci slujirea in umbre e cu totul contrard voii lui
Dumnezeu ?
1HIRIL: Cu totul. S5 ludm aminte la cel ce spune limpede israeli-
filor prin glasul lui Ieremia : <Acesleo zice Domnul : Adunoli arderile
voaslre cletot cu jertfele trocslre Si mincali cdrnurile. Cdci nu am grdit
cdtrc pdrinlii voStri $i nu |e-om poruncit |or frn ziua in care j-am scos
pe ei din pdmintul Egiptului despre arderi de tot Si iertte. Ci cuvintul
acesta l-am poruncit lor zicind: Ascullali de giasul Meu, (Ieremia
7, 2t-23).
Dacd finem seama.devoia adevdraifl a Legiuitorului, nici la inceput
nu s-a rinduit legea cea in umbre, trecindu-se sub t6cere slujirea in
duh. Dar fiinclcd era un lucru impovdrdtor 9i nu ugor, ba chiar ' aspru
gi greu celor de atunci sd poatd implini binele desdrzirgit,s-a rinduit
legea ca un fel de deprindere, drept ceva copildresc, cale are chipul
adevdrului. Totusi Ddtdtorul iegii a ardtat lirnpede cd nu acelea ii sint
cele mai pl{cute, ci cele mai iubite ii sint cele ce vor veni prin Hris-
tos. De aceea a spus iar59i : <<Pentruaceasta i-am secerat Win cuvlntul
 SF. CHIRIL AL ALEX.{NDEIfI

proorocilor voStri, i-atn omorit ytin graiul gurii Mele Si judecata Mea
vo ieqi ca o lumind. ; pentru cri mild vojesc Si nu jerttd, 6i mai mult cu-
noasterea lui Dumnezeu, decit arderile de tot" (Osea 6, 5-6). Ciici cr,r
mult mai de pref e la Dumnezeu iubirea de frafi decit vifeiul care arde
gi decit oaia junghiat5. Pentru cd prin acelea se plinegte legea. gi
rnai de pref este indlfimea cunogtinfei lui Hristos, prin care ni se face
cunoscut noud gi pe Tatdl insupi. Iar ci aceasta ne pricinuiegte rriafa de
veci, nu trebuie sd se indoiascd nirneni, odat6 ce Hristo.s zice criitre
Tathl Cel din ceruri : "Aceasta este viala de veci, ca sd Te cunoascrr
pe Tine, adevdratul Dumnezeu gi pe Iisus Hrisfos, pe Care L-ai trimis',,
(Ioan 17, 3). Cdci e sigur cd adevdrul nu minte niciodatd $i
nicidecum.
PALADIE: Desigur cd nu.
CHIRIL.' Deci fiindcd Israil cdzind din farniliaritatea cu Durnnezeu
5i netinind credinfa, nu l-a cunoscut pe El, nu se putea intoarce altfel la
.starea de la inceput, decit numai prin Hristos, lepddind rinduielile
legii. Cdci s-a scris iardpi : <Pentru cd |iii lui Isruil vor $edca zile rnul-
te, tdrd altar, tdrd preofie, Iara adundri; Si dupd aceea.se t'.ri intourca
tiii lui l.srai/ gi vor cduta pe Dumnezeul lor $i pe David., lmpriratul lor,
.gise vor minuna de Domnul $i de bundtrilile Lui in zilele cele de apoin
(Osea 3, 4 g.u.). Ct"ici cind va intra plindtatea neamurilor, atunci tot
Israilul se va mintui. Dar in Hristos. Iar David este amintit, pentru cd
Hristos din siminfa gi din seminfia lui David este.
Iar cd se vor desfiinfa gi inseqi jertfele legii, a intilrit-o clar prio
Ioil, zicind : "lncingeti-vd 6i vci tinguili voi, preolitor ; plingeti cei ce
slujili Ia altar ; dormiti noaptea, dormili in saci, cei ce slujili lui Dum-
nezeLt; cd s-a deportat de Ia casa Dumnezeului vostru jertta cu tur-
IrQret {Ioil 1, 13). $i iardgi prin acelagi prooroc; oS-a scos jertta $i tur-
narea din casa Domnului ; plingeli voi, preoli cei ce slujili la altar,
(Ioil 1,9). Pe ling5 acestea,a prezis c6 gi cortul insugi se va desfiinfa,
zicind : "$i va Ii, de vd veli inntulfi, $i veli creSte pe pdmlnt in zilele
acelea, zice Domnu.I, nLl se vd mai vorbi despre chivotul legdnfintului
Domnului, sflnful lui Israil. Cdci nu se vo moi sui Ia inimd, nu se va
mai nutni, nu se va mai cetceta gi nu se vo mai Iace altul> (Ieremia
3, l6). Cdci inl5turindu-se pentru totcieauna jertfa cea in tipuri qi prin
singe, trebuie sd se inlSture gi cortul, ridicindu,se altul mai adevdrat,
adici Bisericadespre care 5i Hristos lnsuii a zis: <Aici voi locui, pen-
tru cd am ales-o pe eaD(ps. 131, 14).
Cir felul slujirii se va schirnba ;i preface intr-una mai bunt"r,aclicii
in cea in Hristos gi noud, se vede limpede gi din ceea ce scrie Maleahi
 INCEINARE IN DUH SI ADEVAR

3 despre Dumnezeu :'<$i vo' curdfi pe tiii Lui Levi 5i va turna peste ei ca
un aur,ti ca un argint; Si vor Ii aducind Domnului iertld intru dtept'
tate. Si va pld.cea lui Dumnezeu jertfa lui luda 9i o lerusclimului ccr
zilele veacului Si onii cei dinainte, (Maleahi 3, 3) s. Infelegi cd zice
cd va fi o prefacere $i o transformare a preotiei pi a jertfelor ?
PALADIE; infeleg.
CHIRIL: Cdci cuvintele (<vor urma)) $i <(va curdfi,,, spuse ca des-
pre argint gi ca despre un aur, oare nu vrea sd ne ducd la aceste infe-
lesuri ?
PALADIE: E fo.arte arievdrat.

3 CHIRIL: Iar ci a$a ceva avea sd facd in mod spiritual Cuvintul

prin intrupare, ne-a incredintat Dunrnezeu gi Tatdl, zicind : "[ndatd vrt
veni la tentltlul Sdu Domnul, pe care t,oi It cdutali Si lngerul legdmin'
tului, pe cctre iI voili. Iata vine, zice Domnul Atottiitorul. $i cinc vn
rdbda ziua intrdrii Lui ? Sou cine va sto Io vederea Lui, cdci EI va

W intra ca Iocul topitorului ti ca le,tic celor ce se spold. $i vc .tedeo to-

pincl 6i curdlind ca Si argintul 9i ourul>, (Maleahi 3, 2-3).
Agadar, spune cd va fi o innoire, gi o transformare a preoliej, arii-
tind cd modul slujirii nu va fi altul decit taina de acum a lui Hristos.
$i iardpi a spus prin proorocui Iezechiel despre cei aleqi de EI ca sti
slujeasc5 : <<AceStiase vor apropia de Mine co sd-Mi sluieascd gi vor
sta inoinlea telei MeIe ca sd-Mi aducd jerttd, seu 9i singc, zice Domnul
Dumnezeu. Acestia vor intta in stintele Mele ,gi acetfjo se \./or apropia
de moscr Mee, ce sd-Mj s/uleoscciMie, (Ezechiel,44, 14-_16).Dar gra-
simec Ai singe,leSi s/ulireo la altar, oare nu vont zice pe drept cuvint,
ca sint taina lui Hrisfo,s /
PALADIE: Bine zici.
CHIRIL.'Foarte limpede ne-a ardtat Dumnezeu 9i timpul in care se
produce prefacerea tuturor in ceva mai inalt Si modul innoirii, clnd
zice : <$i va Ii clc Ia ziua a opta gi dupd aceea vor aduce preolii arde-
rile de tot pe oltar ti cele ale mintuirii voestre, $i vd voi primi pe voi,

86. Pe toate Ie uriFte Dumnezeu. cind devin exterioare. Adicd pritt nici una
nu simte omul cd intri la Dumnezeu, ci se intllneste cu El. Nici mdcar cu postul
r:ind e fhcut numai cu trupul. Nici odihna de Ia lucru, cind nu e prilej de ilrdltarc
cu cugelul l,a Dumnezeu. Nici sdrbdtoriie care au rimas numai cu numelc zile inchi-
nate lui Dumnezeu. Deci 9i cele alr: iegii vechi erau rinduitt spre a fi prilej cle atlu-
luare cu cugctul in Dumnezcu, dc ridicare pesfe cele ale lumii. Dar va vetri un tiutp
cind nu va mai fi nevoie cle jertfele legii, de sdrbatorile ei, peiltru aceastd riclic'art
a cugetului la Dunnezeu. Cici Dumnezeu Insusii va Ii atunci aproape prin Fiui Sdu
Cel intrupat, incluhovnicit umanitatea ior. Dumnezcu llc vrea pe noi <lin tot t.ugetul
nostru care se prelungegte ;i in viala troastri curatd, nu jertfele de animale exte-
rioare noud. Iar pe noi ne putem aduce astfel avind in noi pe Hristos cu simtirea
de jertfa totald cu care S-a ddruit Tatdlui.
 SI" CHIRIL AL ALEXANDN,IDI

zice Domnul> (Ezechiel 43, 27), Ziua a opta a numit timpul invierii
Mintuitorul nostru, in care se vor aduce arderile de tot, adicd des6-
virgita gi totala afierosire lui Dumnezeu a celor credinciogi 9i aducerea
duhovniceascd de daruri, primitd de Dumnezeu 87.$i aceasta ne invald
dumnezeiescul Pavel, cind scrie : <Prin el deci aducem totdeauna jert-
td de laudd lui Dumnezeu, adicd rodul buzelor ce se mdrlurisesc nu-
melui lui" (Evr. 3, l5). $i iar5gi : <<Facereade bine pi ddrnicio sd nu Ie
uitali, cdci Ia aceste jertle privegte Domnul cu pldcere, (Evr. 13, 16).
Cdci care ar fi altele rodurile noastre, ale celor trdreptafi din credinld,
pe care le putem aduce lui Dumnezeu, dacd nu preamdrirea Lui pre-
lungitd qi neintreruptd ? Iar jertfa cea mai curatd e buna mireasmd a
unei viefi neprihdnite, care nu se poate asemdna cu nimic 88.
PALADIE.' Foarte frumos e cuvintul $i e adevdrat cd nu se in-
drepteazd cineva din Lege, ci mai rnult prin credinta cea intru Hristos
gi prin viefuirea evangheflicd. Dar a$ voi ca dovedirea sd se facd gi
prin niqte pilde clare, ca se invd|5m aceasta din insdgi Sfinta Scriptur5.
CHIEIL; Sint gata spre aceasta, prietene, dacd vrei. Iar tu intreabd
la fiecare tilcuire de inlelesul exact 9i limpede. $i dacl ti se pare ci
nu cuget sau nu spun ceva drept, cerceteazd-m6cu atenfie gi lndrep-
teazd-md cu iimpezime, imitind pe megterii cei pricepufi, care cind
se abate ceea ce au in mind de la rafiunea cuvenitd, o aduc cu bun
megtegug .pre ceea ce socotesc cd e bine.
Deci ca tnceput in aceastd explicare vom lua pe Moise, vestitorul
celor sfinte. Intrind in riul istoriei lui, voi incerca sd lntdresc $i s5
ardt limpede, cd Legea n-a desdvirqit nimic Ai n-a fost indestuldtoare
spre mintuire i iar Izbdvitor $i N'lintuitor al tuturor este Hristos.
l i
PALADIE: Vei aduce nu pulin folos, dacd te vei ardta gi in aceasta
il
I
biruind oricg osteneald.
CHIRIL: Bine zici. $i cuvintul tdu md va stirni sd merg, asemenea
ciirlilor cu ndri largi, pe urma infelesurilor celor care se afld in adinc
gi in ascuns.
Agadar, Moise aflindu-se odatd pe cind pdgtea turmele de oi, in
pustia din pXmintul numit Madian, la poaleie muntelui Horeb, i s-a ard-
tat un iucru ciudat qi minunat, sdvirgit de Dumnezeu. "Cdci j s-a ordlot
lui, zice, un lnger dintr-un rug in pard de foc ; ,gi a vdzut cd rugul era

87. Ziua a opta e Duminicd ce urrneazd clupd cele 7 zile ale creatiei. E iiua
lnvierii, care va dura veqnic. E veEnicia creatiei inviate. Cei inviati fiind plini de
Duhul Sfint, nu vor mai acluce jertle singeroase, ci se vor aduce pe ei ingiqi. Pe ei
ii adund intr-o adunare comund preotii.
88. Rodu, indreptdrii e viala neprihdnitd, Deci starea de lndreptare nu e starea
celui declarat drept, fdr5 sd fie, ca in protestantism.
 INCI:rINARE IN DUH $I ADEVAR

incins de Ioc, dar nu ard.ea. $i o zis tsloise : Apropiindu-md voi privi

vederea aceaslc minunatd, cd nu arde rugulu (Iel. 3, 2-3)' Iar rugul
nu era un arbore de folos ci mai mult un fel de mdrdcine sdlbatic Ai o
buturugd de munte. ln el se sdvirgea infrico$ata minune, ca un chip
(tip) al unei taine. Cdci cel care umplea ln el chipul focului tufigului

H era ingerul. Dar nu transmitea lemnului nici o simtire a lucrdrii foeu-

lui, ci era in el, ca gi cind n-ar fi fost. caci lemnul nu se impdrtdgea de
cdldura focului.
PALADIE; Ce era deci aceasta?
1HIRIL: Lui Israil, care era ca un lenn Sdlbatic ai nr ayea roduri
clulci ale dreptdlii, intrucit fusese crescut in legile egiptenilor, i s-a
dat legea prin ingeri. Aceasta era in stare sd lumineze, dacl era infe-
leaSd cluhovniceSte,5i sd alunge intunericul din minte (cdci Si aceasta
e o lucrare a focuiui), Dar le-a fost nefolositoare celor ce au primit-o'
gi anume nu din vina ei, ci pentru cd cei cdrora le adresa cuvintul n-au
primit lumina ei in minte 9i in inimd, ci s-au imbogEfit numai prin li-
terd cu o p5rere a luminii inclt ceea ce socoteau c5 au, nu aveau cu
adevdrat 8e. Pe cit socotesc, aceasta o aratd faptul cd focul se vedea
invdluind rugul, dar nu-i impfirtdgea lemnului simfirea clldurii lui' Iar
cd lumina legii le-a fost nefolositoare iudeilor, o spune limurit Mintu-
itorul : oCercetali Scripturile, pentru cd socotili cd aveli in ele viala
vegnicd. $i acelea sint care mdrlurisesc despre Mine; dar nu vojli sd
eo' $i dupd pu-
venili Ia Mine, ca sd aveli viqta vegnicd, (Ioan 5, 39)
poporul : <sd nu
fin, .iardgi zice catre invdliitorii iudeilor 9i cdtre tot
socotili cd vd voi piri pe voi ]a Tatdl i esle cjne sd vd pirascd pe voi:
Moise, in care voi ali ndddiduit i cdci dacd ali Ii crezut lui Nloise, ali
Ii crezut $j Mje i cdci acela a scris despre Mine. Iar dqcd nu credeli
cuvintelor aceluia, cum veli crede cuvintelor Mele?o (Ioan 5, 45)' cei
ce au respins prostegte invdfdturile elementare date prin Lege' cum voI
primi prin Hristos cele ce aduc cunoltinla binelui desdvirgit ?

Bg. Legea era in sine plind, de intelesuri duhovnicesli 5i cle cdldura cirtrtio:-tci
tui Dumneilerr, dar iudeii nu se loloseau de ele, pentru cd nu le cdutau pe acestea
tocut ei coborlt intre ei. Se mullumeau cu litera legii, cu formel,e ei.
in --
--
vadd pe Hristos_ $i
"El. insdgi le-ar li putut deschide iudeilor ochii sd-L
9d Legea
sd vind la Dar ei nu voiau sd priveascd la intelesul ei duhovniccsc, adinc. Lu-
jertfele erau
mina ei le rdminea exterioard, nu pdtrundea in ei. Cuvintele, regJrtlile,
tieapta cea mai de jos a legii de$terii umanului, actualizdrii lul prin care se pute,a
ur.,i f u treptele mai cle sus, u"nde ar fi intllnit pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu fdcut omul
model. Era o treapte transparentd spre trept6le de sus. Dar pentru, ei ea era opacd-,
nu--ii acsciriaea inAltimile,'nu-i pdtrunclea cu lumina ti cildura iubirii dnmnezeie$ti
a intenliei dumnezeiegti ascunse in ea, intentie care voia s6-i ridice prin ca la uma-
nitatea adevdratd din tntilnirea cu EI.
 74 ST" CIIIRTL AL ALEXANDRIEI

' vdzind rugul aprins, dar nearzind, deci neprimind focul in sinc,
fericitui N'Ioises-a mirat de ce nu ardea rugul. De fapt oricine se mird.
de nesirnfirea totald a israelifilor, care prirnind legea ca sprijinitoare
pi ajutdtoare gi imbogdfindu-se cu iumina din ea, dar nesocotinct-o pe
urmd ca vrednicd clc vreun pref, n-au primit ceea ce li s-a dat. in minte
gi inimd, gi au rdmas nefolosifi. De aceea mintea lor e, pe drept c,*r,int,
moartd gi inghefatd. cdci aga poate spune cineva 5i despre ei, c:a 5i
clespre rug. Circi aitfel s-ar fi infierbintat ca noi cu cluhul.
PALADIE: Bine zici.
CHIRIL; Dar lucrul acesta pare sd ne dea gi infelegerea folositoare
a altor infeiesuri, Dumnezeu ie-a dat israeiifilor, care se gincleau sd
iasi din pdrnintul egiptenilor-,rlar incd nu scuturaserir jugul robiei fdrii
voie gi de aceea stirneau minia stdpinitorului. ceea ce s-a petrecut in
rug ca un semn ci Yor fi cu rnuit mai presus li decit focul gi Ie vor
scdpa pi celor ce pot face nedreptate, dup{ cuvintul dumnezeiesc: <Nu
te teme, cdci cu tine sinl. Flaccira,nu te va arde, riurilc nu te vor a(o-
1reri, (Isaia 43, 5),
PALADIE; Pdtrunzdtor e cuvintul.
1HIRIL : Agadar, s-a uimit Moise de vederea aceasta a inaintat
5i
dorind sb se apropie. <Iar cind. vdzu Damnul cd se opropie sd vaclci,
l'a chemat din rug, zicind.'Moise, ,\.Ioise.tar eI zise: ce este? sd nri
te apropii aci, dezleagd ancdlldmintea din picioarele ta|e, cd.ci locul aces-
ta in care stai, e pdmint stint, (Ieg. 3, 4, $.u.). Fericitul Moise e chipul
(tipul), legii. Cdci in descoperireaevanqhelici fericitul Avraam zice :
"Att s-teMoise si pe prooroci, (Luca 16, 2g). sau nu
fi se pare acleviirat
cuvintul acesta?
PALADIE: Nicidecum. N{oise e personificarea legii.
CHIRIL; Deci a fost chemat Israii gi turma cea dupd lege gi de sub
lege. "Cdci Domnul Dumnezeul evteilor, zice, ne-e chemat pe noi,
(Ie.s. 3, 18). $i a ascultat de Dumnezeu care l-a chemat, ca si Moise.
Cdi:i au zis: "Toate cite le-a zis Domnul Ie vont foce sj vom esculte,
{Ieq. 24, 3}. Dar puterea supunerii clupii lege nu era indestuldtoare pen-
tru curdfire. "Cdci singele taurilor sj $apl'/or nu poate ridica pdcatele,
(E'r. 10,4). De aceea Moise e oprit sd se apropie de Dumnezeu.<sd nu
te opropii aci,, zice. Cdci nu te pofi apropia de bine, prin lege.
$i pu-
terea viefuirii potrivit lui Moise nu e in stare sd cluci'rpe cineva la Dum-
nezeu. Numai Hristos ne infiiligeazi Lui prin sfin{ire. cdci cei ce se
sirquiesc si se lipeascd de Durnnezeu Cel Sfint, se cuvine s{ fie sfinfi.
<$i veli ti stinfi, zice, tiindcd Eu sfint sint, (Lev. 2, 4).
 N\TCT{INARE N{ DUH sI ADEVAR

Iar cd modul viefuirii dupX iege nu era cu totul fdrd prihand, a

aflat-o indatd, spunindu-i-se z uDezleagd.incalldmintea din picioarele
tale ; cd.cilocul in crtre stai, a pdmint sfint,. A poruncit lui Moise, ves-
titorul celor dumnezeiegti, sd deziege incSlfdmintea piciorului, ca sii
arate cii miqcarea viefii dupd lege, nu e incd curatd, nici cu totul eli-
berati de faptele stricdciunii $i ale morfii. Iar de la obiceiul eliniloi-.
dumnezeiescul lvloise ne-a inviifat cd nu e ingdduit celui ce se aflf, in
riimilsilele morfii gi stric6ciunii sd se apropie de Dumnezeu. Ciici nu
intrau in temple cei incdlfafi in picioar'e cu inciifdminte din anirnale
moarte. Lucrul acesta era socotit de legile lor ca un fel de intinare.
Dar legea n-a sci"rpatde moarte gi de stricdciune gi de cele ce pri-
cinuiesc necurdtie, nici miqcarea viefii dupd litera mozaicS. Aceasta a
fdcut-o numai credinfa cea intru Hristos gi curdfirea atotdesdvirgitd
a viefuirii evanghelice. Sau nu spurl acievdrul?
PALADIE; Cum de nu ?
CHIRIL.' Iar dezlegindu-Si Moise incdlfdmintea qi 'inaintind 9i rre-
nind aproape, i-a grdit Dumnezeu : nEu sint Dumnezeul tatdlui tdu,
Dumnezeul lui Avraam, $j Durnnezeul lui lsaoc gi Dumnezeul lui Ia-
ccb. $i;i-a intors Moise tala sa, <cdci se temea sd priveoscci lnalnte Ia
Dumnezeu,r (Ieg. 3, 6).Circi iepddind cugetul urort 9i strdbitind calea
viefii in Hristos, cu un picior curat gi liber, vom ajunge aproape cle
Dumnezeu,se intelege dupb sirnfireadlihovniceascri9i nu dup5 clistanfa
in spafiu. Pentru ci cele petrecute cu Moisc. erau chipuri (tipuri) qi
umbre. $i aga ne vom imbogirfi cu cuvintele tainicei invdfiituri de sus
qi vom aduna in noi ctinogtinfa lui Dumnezeu, arirtindu-se noud Tatirl
in Fiul. Cdci il vom cunoagte pe El neasemtinatmai bine clecit poporul
de odinioard in persoana lui Moise. Pentru c5 acela gi-a intors fala sa,
V fiindcii se temea si priveascd inainte la Dumnezeu. Prin aceasta so
aratd neputinfa cugetdrii celor ce erau crescuti de lege, de-a cduta in
oarecarc mod la Dumnezeu, s-au cle-a vedea slava Lui, potrivit crr
ceea ce se cintd in Psalmi : oSri se intunece ochii lor co sti nu vodo,,
(Ps. 68, 24), sau cu cuvintul: <<IutaLrn popor nebun,Si frird inima i ochi
au Si nu vdd" (Ier. 5, 2l). Noi insf, pdtrunzind cuvintele {rafiunile)
firii negrJite, vom privi cu ochi curafi gi iurninati frumusefea lui Dum-
l'lezeuSi Ta'iirl,care strdiuceste.iu Fiul et.

91. Moise se intoarce cintl aude cuvintul iui Dumnezcu. Cici cl reprezintE pe
Israil, care aude de la Dumnezeu cele ce vor fi, dar nu poate privi inainte ca sd
vadi pe Iiristos. Noi insi care am culloscut pe Flristos puten cunoa;te in El in
mod clar pe Dumnezeu, ca Tati al Lui, fdcindu-se 5i Tati al nostru. Evreii puteau
$ti cI vor cunoa$te pe Dumnezeu din Hristos (din Mesia cel a:;teptat). Ei triiau din
nhdejde. Noi L-am r;dzut pe l{ristos ii cu:roaritemin El pe Dutnnezeu Tatil .Lui. Noi
triim prin vedere.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

Iudeilor care socoteau cd au vdzut pe Tatdl, Nlintuitorul le-a spus

clar : <ly'ici chipul Lui nu |-ali vdzut, nici glasul Lui nu t-afi auzit>
(Ioan 5, 37). Dar lui Filip, cel iubitor de intreblri, qi mai gros Ia minte
decit trebuia, dar care intreabd din iubire de invdfdturd gi zice : <<Doam-
ne, aratd.-ne nouit pe Tatdl tj ne ajunge noud>, i-a rdspuns Hristos:
<De atita vreme sinl cu voi 6i nu M-ai cunoscul pe Mine, Filipe ? CeI
ce M-a vdzut pe lvIine, a vd.zut pe Taldl. Nu uezi cd Eu sint intru
Tatdl 6i Tatd.l intru Mine ?>t(Ioan 14, 8-9).
Cd infelegerea gi invdfdtura datd prin porunca legii nu e ln stare
$i nici indestuldioare pentru o vedere limpede 9i f5rd prihand a lui
Dumnezeu, vedem, ca intr-o umbrd gi ca intr-o ghiciturd gi prin cele
doud fiice ale lui Laban. Cdci s-a scris cd Laban avea doui fete ; nu-
mele celei mai mari era Lia gi numele celeilalte Rahila. gi ochii Liei
erau slabi. Iar Rahila era frumoasd la chip qi pldcuti foarte la vedere.
$i o iubea patriarhul Iacob pe Rahila; totuti a luat-o pe Lia inaintea
ei (Fac. 29, 16 g.u.).
Trecind de la chip (tip) ia adev{r, pofi privi taina lui Hristos. Cdci
doud sint femeile chemate Ia cdsnicia duhovniceascd si insotite c.u El.
Cea dintii a fost cea mai bdtrlnd, adicd sinagoga Iudeilor, intemeiatX
prin Moise, cdtre care a zis Dumnezeu prin glasul proorocului t <<Iatd.
nu sinl ochii tdi drepli, nici inima ta Irumoasd, clecit spre ldcomio ta gi
spre nedreptdlile tale $i spre o sdvirgi uciderea>>(Ier.22, 17). Cea
de a doua e cea tindrd gi mai frumoas6, adicd Biserica din neamuri,
cdtre care dumnezeiescul David a zis : "Ascultd Iiicd Si vezi gi pleacri
urechea ta Si uitd pe poporul fdir gi caso tetdlui tiru; cdci a pottit im-
pdratu) truntuselea ta" (Ps. 14, 12-13) e2.Cdtre ea s-a spus qi cuvintul :
<Ochii tdi sint ca ai porumbelului> (Cint. 5, l2). Dar fumuselea Bisericii
e spiritualS (inteligibild) qi mai presus de iume. Cdci scris este : <Toald
slovo tiicei impdratului, Esebon> (Ps. 44, 14). Iar Esebon inseamnd in-
Id.untru,in limba evreilor. Cdci nu poate fi prinsd cu ochii trupului, dar
e ugor de vdzut cu atingerile mintii curate. Sau nu e aga ?
PALADIE: Ba e tocmai aga.
CHIRIL.' Agadar, nu prin lnviiidtura dati de lege poate vedea cine-
va frumusefea dumnezeiascd gi netulburat.l, ci mai degrabd in Hristos
gi prin invdtdtura datd de El.
PALADIE: E adevlrat.

92. Dar Hristos nu clgtigi pe oameni la treapta mai inaltd, duhovniceasci a Ri-
sericii (Rahila), dacd nu se apropie intii de starea lor mai coboritd din Vec hiul
Testament (Lia).
INCIIINARE IN DUH SI ADEVAR

CHIRIL I De asemenea nu Moise sau legea a fost in stare sd ue iz-

bdveasc5,Paladie, si s5.ne scoat[ din mina 9i din tirania diavoleascd,
ci Stiiplnul lui Moise, adicd Hristos, 9i puterea tainei Lui. Aceasta se
vecle qi clin urmdtoarele: Dumnezeu zice: <Ydzind amvdzut chinuirea
poporului Meu in Egipt qi am auzit strigarea lor din pricina celor ce'i
silcsc la hucru. Cdci Stiu durerea lor 9i m-am cobofit sd-i scap pe ei
d.in mina egiptenilor, sd-i scot din pdmlntul acela lntr-un pd'mint bun
5i bogat,lntr-un pdmint 1n care cufge lapte $i miele>. $i adaugd indatd:
<$i acum iatd strigarea Iiilor Iui /sroil c venit la Mine. oSiEu am vdzut
necazul lor, eu care ii chinuesc pe ei. $i acum vino sd te trimit ]a Fa-
raon, lmpdratul Egiptuliti, ca sd scoti pe popolul Meu, pe Iiii lui Isroil
d.in pdmintut Egiptului,r. La acestea Moise rdspunde limpede 9i hot[rit :
<<cine slnt eu ca sd merg la Fardon, impdratul Egiptului 9i sd scot pe
Ilii lui Israil din pdmlntul Egiptului ?r, {Ieg. 3, 7-ll)'
Nu e limpede aci cd chipul (tipul) 9i refuzul lui Moise ne desco-
pere o referire la ceea ce-i mai mare 9i mai inalt, adicd la Hristos ?
Altfel ar fi fost absurd sd spuni : .,Cine sint eu ?> Cdci e foarte u$or a
scoate popoare gi a scdpa neamuri gi a le duce la libertate, dacd e in-
frint Si fdcut neputincios cel ce fine in robie, adicd Satana'
PALADIE r Foarte ugor. Drept ai spus.
CHIRIL: Deci nu e oare cu totul ugor de v5rut gi de aici cb pricinui-
torul mintuirii tuturor a fost Unul Ndscut ? Cdci prin El ne'am izbdvit'
cum zice prOorOcul: ,,Nu sol, nu inger, ci lnsugi Dornnul ne-a mintuit
pe noi,, (Isaia 63, 9).
PALADIE: De unde iei aceasta?
1HIRIL; Dumnezeul tuturor a poruncit limpede lui Moise sd mear-
pe
gti fdrir intirziere Ia fiii lui israil 9i s6 le spunS deschis c6 luind
Drr*rr""".r, Care toate le poate, sprijinitor 9i ajutf,tor, se vor despovd-
ra utor de greutatea de purtat a robiei din Egipt 9i se vor intoarce ia-
pdmintul sfint'
rd$i acas6 ; gi ajungincl la libertatea pdrinfilorr vor locui
Iar acolo se vor bucura din belgug de bunurile ce le va ddrui El. Moise
de gla.
insd a rdspuns 9i a zis : <De nu voI cred'emje $i nu voI ascu]ta
cd'
sul meu (cdci vor zice: nu ti s-a aratat lie Dumneze\), ce voi zice
tre ei? si i-a zis lui Domnul; Ce este oceoslc din mina ta? Iar eI a
pe pd"mint.
zis: toiag. $i a zis : Aruncd-I pe pdntnt. $j i-a Qluncat pe el
cd.tte Moise : Intinde
$i s-a fdcut sarpe. $i o tugit Moise de eI. $i a zis
mina ta si prind.e-l d.e coadd. $i intinzind mlna; l-a prins de coadd $i s-a
ldcut toiag 1.nmina /ui> {Ie;' 4, 9 9.u.).
 S}. CHIRIL AI, A]-IJ}iANDRIEI

PALADIE; Ce ciudati minune ! Dar te rog spune-mi ce r.rea s,i

insemne?
CHIRIL: ifi'oi spune. Moise igi ddclea seama rii israelitii petre-
cind timp indelungat intre egipteni qi rostogolincln-s<-. in tot felul cle
pdcate gi indulcindu-se cu dezmierddrile tdrii, aceleia, vor fi foarte zd-
bavnici gi anevoie de intors la bunacuviinfd. Dar inlelegea iimpecle cd
de-l vor vedea sdvirqind minuni, muncile lor ii vor impinge chiar fdrd
sd vrea spre ascultare. cdci pldcerea e cu adevdrat un lucru din care
anevoie se poate iegi gi sdibdticia patimilor din noi nu e u$or de potolit,
Dar cind sudoarea chiniegte gi muncile apasd greu, cer ce fdgdduiegte
izbdrrirea poate si induplece pe oameni sd disprefuiasci chiar gi cele
mai mari pirceri. $i socotesccd gi Dumnezeu,Care are cunogtinfaa tot
binele, a fdcut atunci, cu un rost prea inlelept,ca sd fie israeiililor stb-
pinirea egipteniior greu de purtat si preadureroasd,ca sd-i facd usor
sii plece. Aceastn pentru ca nL1cumva, inrriluiti in pldcerile cu care
au crescut, sd fie invirtogali gi greu ile condus gi clisprefuind h.aml ce-
lui ce-i va chema ia libertate, sd imbrdtigeze de bund voie robia, Fro-
Ierind pl5cerea de o clipd, putinelor osteneli, ba sd o socoteascd mai
presus chiar decit bunurile de la Dumnezeu.
$i cle fapt, dupd ce au ieqit cu bucurie. de sub strpinirea vechilor
tirani, cind petreceau in pustie gi erau hrdnifi cu cele de sus qi din
c:er, adicd cu nana ce li se ddruia, igi amintird nu f.irti lacrimi de pld-
cerile din Egipt, suslinind cd era cu mult mai bine gi rnai pldcut pen-
tru ei sd fi rnurit, ospdtindu-sela mesele din Egipt. Astfel strigau co-
piliireqte : *,\loj bine am Ii murit tovili de Domnul itz Egiltt, cinct
se-
rleam lingd cdlddrile cll carne qi mincam piine d,e ne sdturam>
{Iel.
16,3).
PALADIE: Bine zici.
CHIRIL: Deci gtia Mo'ise cd Ie era de trebuint6 facerea de minuni
pentru a se convinge cd e trimis de Dumnezeu. De ac,eeazice : <De nrr
vor asculta d.e mine (cdci vor zice : nu ti s-a ardtat Dumnezeu), ce voi
spune cdtre ei ?> Iar Dumnezeui tuturor porunc,i sd se facd minunea in-
dat5 ca o probd, spre a incredinfa, cred, mai intii pe slujitor prin cer.
care cti sdvirgirea ei va fi pi altora, cum ii este lui, de ajuns pentru'a
le dovedi in mod sigur cd a fost chemat de Dumnezeu. cdci nu-i este
nimdnui propriu sii poatd preface firea lucrurilor in ceea ce voieste,
decit numai Fdcirtorului tuturor. Totodatli a pus aceastd faptd minunat.S
ca o vestire prin ghiciturd a mintuirii prin Hristos. Cilci vom vedea in
lNCIIINARE IN DUH SI ADEVAR

El refacerea firii omenegti in starea strdveche pi transformarea ei in

ceea ce eram in Adam, inclatd ce anr fosi adugi la existenfd, pin-l ce
nu am fost lipsili de slava de sus gi {e sfin}enie.
PALADIE; Cum spui aceasta? Cdci r"ru e limpede cuvintul.
CHIRIL; Toiagul sau sceptrul nu ne este simbol al impdriiliei?
PALADIE: Ba da, deoarece unii din ctei r-echi se gi jurau pe el,
cum spun, cei ce cinth faptele elinilor.
CHIRIL.' Deci nu vei spune cd era pom al raiului gi mai yechi de-
cit tiiierea cel ce se bucurb de cre;;terea in grddind ?
PALADIE: Ba voi spune.
CHIRIL: Du-te atunci cu gindul 1a strtivechiul Adam qi cugetii
toatii omenirea in el ca intr-o pirgd qi rf,ddcind a neamului. Pe lingd
aceasta ginciegte-te cd a fost ff,cut dupii chipul Ziclitorului gi a fost
pus sd stdpineascd peste pdmint ; gi cd se afla in mina lui Dumnezeu,
prin viata in sfinlenie, gi era ca un pom bine inflorit gi de vifd cu to-
tul, aleasd. Dar cind, amdgit de rdutatea garpelui, a fost scos din cele
de la inceput qi a fost viizut nesocotind porunca dumnezeiascd, atunci
smulgindu-sc din a;ezarea gi rdclircinadintii, s-a rostogolit din mina
Celui ce-l susf.inea in sfintenie gi a lunecat pe p5mint, adicd a cdzut
ftirb vlagd din indllimea virtufii, la o cugetare care imbrdtiqeazd cele
trupegti. Aga s-a imbolniivit de o rdutate neinfrinatd, nemai deosebin-
du-se, dupd pdrerea mea, intru nimic de garpe. Aga a fost dezbrdcat de
impdrdfia pi slava de la inceput 9i a fost scos din rai gi din clesfdtare.
Sau oare nu ni le-a spus acesteadumnezeiesculMoise e5.
PALADIE I FIr{ indoiald cd le-a spus.
CHIRIL: Vdzindu-l legiuitorul cdzut la atita rdu, a fugit, aga zicind
urind r;iclenia aflirtoare in eI s. Pentru cd a luat-o la fugd N{oise, l5-
sind garpele. Cdci s-a scris : "Duhul Sfint al infelepciunii va fugi de
.riclesug 9i se va depdrta de ia gindurile neinlelegdtoare' (int. Solo-
mon l,5). Fiindcd nu se impaci intre ele sfinfenia gi necurdfia,lumina
gi intunericul, dreptatea gi nedreptatea.
PALAD.t F. : Adevr"rrat.
CHIRIL: Agadar cdderea toiagului din mina lui Moise inseamnd
cd omul ficut la inceput dupir chipul lui Dumnezeu, ca un ponl al raiu-

95. Adam este asemdnat aci cu un pom bine inflorit, roditor, crescrtt din pi'
mintul raiului. Am putea vedea in aceasta 9i o inrid6cinare a lui in binc, dar gi
lntr-o armonie cu tot universul, Pe urmd vine tdierea lui din bine, clin armonia cu
toate, apoi uscarea lui, lunecarea iui deplind din mina lui Dumnezcu pe pdmint, in
starca culcati Si tn sflrgit transformarea ln garpe veninos cu o migcare 6r.'rpuitoare.
96. Care om curat nu fuge de qarpe, sau de viclenia otrdvitoare tr semtruiui sau
ln care o constatd aceas'ta?
 SF. CHIR.IL AL ALEXANDRIEI

lui, qi agezat in slava imp{rdteascd gi in mina Fdc&torului, s-a rostogo-

Iit Ia pdmint pentru cd a cugetat sd aleagd cele trupegti gi pentru rdu-
tatea lui ajunsd la culme, era ca un $arpe in ochii lui Dumnezeu. Dar
aceasta s-a refdcut indatd in ceea ce era la inceput. $i n-a mai fost
sarpe, ci iardqi toiag gi pom aI raiului. Cdci cind a binevoit Dumnezeu
gi Tatbl sd readune (recapituleze) toate in Hristos gi sd rezideasc5 ceea
ce a ficut la inceput, ne-a trimis din cer pe Unul Nriscut, mina Lui cea,
dreaptd, cea care lucreaz5 gi rnintuiegte toate cu adErrdrat, dupf, cu-
rrintul : "Drcapto Domnului a Idcut putere, dreapta Domnului m-a inal-
lat pe minet (Ps. 117, 16). $i atunci a prins omenirea care zdcea la pii-
mint gi a izbdvit-o din r[utatea de fiar5, ardtat& in viciu qi pdcate,
a ridicat-o iardgi prin sfinfire la cinstea impiirdteascd 9i ia blindefea
virtufii. Iar dind celor ce cred in El vechiul loc de vietuire, in per-
so.r.natllharului impreun5 spinzurat, ca pirgii $i celui dintii dintre oa-
meni, i-a zis : <Amin, amin zic lie, astdzi vei ti cu Mine 'i.n rai, (Luca,
23, 431.
PALADIE: Ne-ai dat o tilcuire minunatd 6i dreaptS. Dar spu-
ne-mi, te rog, pentru ce porunce$te sd fie prins de coadd gi nu de cap
sau de miJloc ?
CHIRIL; Aga trebuia, iubitule. Fiindcd era potrivit cu taina sd fie
prins de coadX qi nu de rnijloc sau de cap.
PALADIE.. Cum aga?
CHIRIL: Capul e ca un fel de lnceput al intregului animal, iar coada
e sfirgitul. Sd cugetdm agadar pentru moment tot neamul omenesc ca
fiind incd un animal. Deci l-a prins Hristos de coadd, adicd de cei de
la sfirpit Si uitimii. C{ci a venit in timpurile din urmd ale veacului.
Dar precum Moise, degi l-a prins de coadd, prefacerea a urcat prin
fapta lui pind la cap (cf,ci s-a prefEcut in intregime garpele in toiag),
in aceiagi mod, degi Hristos l-a prins in cei din urmd, dar refacerea
prin har trece la tot neamul 9i ajunge pin5 la capul insugi, adicd la
Adam. Cdci scris este cX pldcerea a murit gi a inviat Hristos, ca sd
domneascd gi peste morfi gi peste vii (Rom. 14, 9). Apadar, in cei de
la sfirgit se infdptuiegte gi izbdvirea celor de la inceput s7.

97. Pe baza lui I Petru 3, 19, iconografia ortodoxd prezintd pe Domnul Hris-
tos scoflnd pe protopdrintii Adam $i Eva din iad. Dar in general Biserica crede ci
dreptii Vechiului Testament, patriarhii pi proorocii au fost scogi din iad gi mutafi ia
rai de Hristos coborit cu sufletul la iad. Aci Sf. Chiril vorbegte de trecerea mintuirii
de la cei din urmi... Ia tot neamul>. Este implicatd aci importanla rugdciunii celor
vii pentru inaintagii lor morfi. Cei vii au o datorie de recunogtintd pentru tofi inaiu-
tagii lor. De la ei am primit nu numai pdcatul strdmogesc ai multe porniri spre pdcat,
ci 9i multe bune pentru care au o datorie de recunoqtintd: ostenelile de a-i creqtc,
Ce a le face drum.ln viati etc. Se cuvine deci ca valul mintuirii de care se bucur5
ei in Hristos, sd tntoarcd $i pe aceia. Dar Hristos poarti in unanitate,a primitd
INCHINARE lN DUH SI ADEVAR B1

PALADIE; Cuvinttrl pare adevdrat gi istorisirea nu e str5ind de el.

CHIRIL.'El a fost cu totul intdrit spre a crecle in aceastagi prin
alte doud semne ale puterii ciumnezeiegti.Cdci s-a scris indatd : ((^)i
ii zise lui Domnul: Bagd mina ta in sinul tdu. $i a btigat mino sa in
sin ti o sco,smina sa din sinul sriu ,5i s-a Id.cut mina lui qlbd ca zdpada
de )eprd.. ,5i a zis iord.li : Bagd. mina la in sinul ltiu. ^)i a bdgat
rnina so in sinu/ sdu ti o scos rninc sc clin sinul sdu gi jordgi s-o resto-
bilit in culoarea trupului sdu> (Ie;. 4, 6 s.u.). Observd deci o altd faptd
dumnezeiascdgi vrednicir de minunare, cuprinzind aceeagidescoperire
a tainei lui l{ristos ca gi cea dintii.
PALADIE: Te rog l5mureqte-o.Cdci incd nu inteleg.
CHIRIL: Lepra e o boal5 a trupului, care intrece puterea medici-
lor gi nu poate fi ir-rvinsdde ei. Iar leprosul e intinat 9i necurat, dupi
porunca de odinioard datd prin Nfoise, ba e uritd gi ceior ce fin obice-
iurile elinilor. Cdci cel ce pdtimeqtede ea e oarecum pe jumdtate mort;
iar cadavrul e dezgustdtor gi necurat. Astfel putinta de-a tirmiidui un
lepros s-a socotit ca un lucru mai presus de fire pi dincoio cle rndsu-
rile noastre, 5i deci s-a recunoscut numai firii gi lucrdrii durnnezeie;ti si
negrdite. De aceea s-au minunat de Hristos cincl a grdit cu putere
,cdtre cel plin de leprd: <Voiesc, curdleSte-te, (Matei 8, 3). Cdci gla-
sul atoatefdcdtor, care a sculat pi morlii .din morminte, gi e rnai pre-
sus de moarte gi de stricdciune, a impiinit ininunea cu acela.
Deci a poruncit s5-gi ascundd mina in sin, apoi dezbrdcind-o pe
aceea de inveliqul sinului, a ardtat-o intreagd leproasd. Ascunzind-o
iardsi a doua oard, in sin, o arat5 indatd izbSvitd de boala ce i-a rre-
nit. Din aceasta israelilii aveau sd infeleagd cd cei inzestrat cu o pu-
tere tainicd gi negrditd, va putea apdra pe cei nedreptiifili 9i pe cei
supugi fdrd crulare silniciilor egiptenilor. Dar aceastd explicare nu e
cea adincd, ci cea care tine seama de istorie. Socotescinsd cd scrutind
cu stdruintd inteiesul locului, trebuie sd cdutdm sd aflXm ce a insem-
nat ascundereamiini in sin gi pentru ce s-a umplui de leprd ; pe ling5

de El multe trdsdturi pozitive ale inaintagilor Sdi. De aceea sint pomcnili ace$tia iu
prologul Evanqireliei cie 1a Matei gi Luca. Existd o anumitd soljdaritate irltre gene-
ralii. De la cele trecute vin daruri ;i infltienfe bune gi rele la cele urm;toare 6i de
la acestea se intoarce valul ajutdtor al rugilciunilor la cele trecute. Solidaritatea nu
e numai intre contemporani, ci qi intre generatiile ce se succed. Dumnr:zeu Cel per-
sonal care dd legea Vechiului Teslament, spre cleosebire de zeii pdqini ai naturii, e
un Dumnezeu al istoriei. El se adreseazd poporului Israil ca intreg. Evreii tin minte
binc'facerile fdcute cu inaintasii lor ca naliune gi cum au rdspuns ei lui Dumnezeu.
Ei mostenesc cr€dinta lor. Se simt soiidari cu ei. De aceea, degi risipi{i in toat6
lumea de doue mii de ani, Evreii nu se topesc in alte nafii. Dreapta credinfd in
Hristos ne aj'"r,td9i pe noi sd rdminem soidari cu inainta5ii. Iar la aceasta ne ajutd
pomenirea lor <in neam gi neam'. ln identitatea credin!,ei se valorificd istoria, in ea
sc rds( umpdrE strlmogii, ne mintuim impreuni cu ei.
6 _ Sf. CITIRIL
 SF. CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

acestea, care este modul cur6|irii. Cbci bdgind mina iardqi in sin, a
izb5vit-o de boald.
PALADIE: Bine zici. Cdci cercetarea fiecdreia din acesteanu pu-
tin ne va folosi.
CHIRIL r Agadar, dupd pdrerea mea, aceasta arald ca intr-o umbrd,
acest inteles minunat. Pind ce omul fiicut dupd chipt-tl durnnerzeiescera
ocrotit in sinul lui Dumnezeu pi nu ciilcase incd porunca datd, acoperit
cle grija qi iubirea Lui, vietuia curat,9i sfinfit gi necunoscindmoartea.
Dar dupd ce a iegit de sub acoperdmintul 9i iubirea lui Dumnezeu prin
aplecarea spre rdu, s-a vddit fdliS intinat gi spurcat 9i bolind de necu-
r6fia mortii. Prinzindu-ne apoi iardgi Dumnezeu 5i Tatdl in Hristos gi
invdluindu-ne in harul dumnezeiescAi avindu-se oarcemu in sin prin
infiere 1'8,am lepddat omorirea venitd din vechiul blestem 9i ne-am
intors la starea de la inceput. Cdci s-a scris despre mina lui Moise,
cd <<s-crestabilit in culoarea trupului sdu".
PALADIE; Foarte frumos ai spus.
CHIRIL; Dar gi un al treilea semn striga din acest pri'lej cu toatE
limpezimea gi claritatea taina lui Hristos. Cdci a spus Dumnezeu ia-
r6gi cdtre Moise; <Ier de nu vor crecle iie qi nt vor asculta nici de
glasul semnului dintii, vor crede lie pentru glasul senlnrrlui al d:tilea',.
$i ce este acesta, ltimuregte zicind : "$i vo ti de nu vor crede acestor
doud semne gi nu vor asculta nici de glasul tdu, vei lua din apa riultti
gi vei vd.rsape uscal pi va fi opa pe cere o vei lua din riu, singe pe us-
caf" (Ieg. 4, 9). CeI din urmd semn a fost lumii moartea lui Hristos ;i
curdlirea prin apd 5i prin singe afiindu-se aldturea, se intelege, gi
sfintul Trup, ceea ce este ardtat prin uscat. Cd noud ni s-a dat apa qi
singele sfintei coaste, care a fost strdpunsd cu sulila, n-o mai spun,
Iiind prea cunoscutd tuturor. Iar cd moartea Mintuitorului s-a fdcut
semn, ar putea afla cineva limpede din Sfinta Scripturd. Cdci fariseii
cei atoatecutezdtori, cu toate cd se fdcuserb inainte multe minuni, ca
gi cind nu s-ar fi fdcut nici una, au venit ia Mintuitorul zicind: "invd'
ldtorule, r,rem sd vedem semn de la Tine" Iar Ei zise : <Un neam vi-
clean pi destrinat cere selnn qi semn nu i se vct de, decit numai setn-
nul lui lona, proorocul. Cdci precum o losf Iona in pintecele chitului
trei zile, ogo vd fi qi Fiu/ Omttlui in inima pdmintului trei zile 9i /rei
nopli" (Matei t2, 38-40)

98. Se afirmd cd mintuirea ne vine din reintrarea in legdturd cu Dumnezeu in

Hristos, ca o scdpare de moarte, nu este o declarare juridici a noastrd sc5pafi de
vind, ca in catolicism $i mai ales in protestantism. Ea este intrarea in relatia de iu-
bire a noastrd cu Dumnezeu ca tii, in baza faptului cE Fiul lui Dumnezeu se .face
prin intrupare Fratele nostru.
TNCHINARE IN DUII SI ADEVAR

Agadar, cel dintii ajutor dat omenirii in Hristos a fost prin legea
iui NIoise. <Cdci legea s-o dol spre ajutol", dupd glasul proorocului
(Isaia 9). Moise a prins-o pe aceasta de coadii. CSci a doua curdlire
iardgi in Hristos a fost prin sfinlii prooroci gi prin glasul gi vestirea lui
Ioan. Aceia spuneau: <Spdlali-vd, taceli-vci curali> (Isaia 1, 16). Iar
Ioan chema la botezul pocdinfei. Iar al treilea semn, care e Si cel din
urmd, e moartea lui Hristos, in care e gi credinfa. <Cdci de nu vor
crede lie, zice, ,ti nu vor asculta nici d.e glasu| semnului d.intii, vor
crede glasului semnului al doilea". Vezi cd zice cd credinfa va urma
nu semnului dintii, adicd nu ajutorului prin iege, nici cur5firii prin
cel din mijloc, adicd celei prin sfinlii prooroci gi prin Ioan, ci numai
glasuiui semnului din urm5. Cdci taina lui Hristos nu e fdrd glas, ci
cheam5 pe toli din tot pdmintut printr-o propovdduire inaltd 9i fier-
binte la curdlirea prin apd gi singe pi la redobindirea viefii prin im-
pdrtdgireade sfintul trup.
Deci legea a slujit prin prevestirile despre Hristos, dar ea nu este
in stare sd poatd mintui pe vreunii ee.Socotesc cd cineva l-ar putea
ardta chiar pe Moise mdrturisind-o limpede gi aceasta prin ceea ce se
scrie in locul de fatd. Cdci degi Dumnezeu ii spusese: ,rVoi ti cu tine"
gi il incredintase mai inainte prin fapte minunate, el s-a rugat zicind :
oDoentne, nu sint destoinic, cum n-am Iost nici inainte de ieri, nici
l.nainte de alaltdieri, nici de cind ai inceput sd grdieSti slugii Tale. Sint
slab la glos ;.9igreu Ia |imbd. ,gi a zis Domnu| cdtre Moise : Cine a dat
gurd omului qi cine a tdcut pe om mut $i surd, cu vedere sau orb ? Nu
e Domnul Dumnezeu ? gi acum mergi qi Eu voi deschide gura ta Si te
voi invala pe tine cele ce vei avea sd le grdie,ttj. Si o zis Moise : Md
rog, Doamne, alege pe altul mai puternic pe care il vei trimite> (leS.
4, 10-13).
De fapt legea nu a avut tdria gi nu a fost indestuldtoare spre.a
putea mintui pdmintul gi a scoate pe om din tirania diavolului. Moise
isi dddea seama cd e slab la glas 9i greu la lirnbd, mai ales de clnd
incepuse sd grdiascd cu el Dumnezeu qi-i poruncise sd vorbeascd des-
pre El. Cdci ii spusese: "ASa vei spune Iiilor |ui Israil : Eu sint CeI
ce sinf. Acesta esle nunteie Meu> (Ieg. 3, 14).Cu adevdrat legea a fost
prea greoaie la limbd spre a putea articula cum se cuvine invdtdtura
despre Cei ce este. $i nu a fost in stare sd riclice mintea la firea cea
mdritd, prea inchinatd gi negrditd, cea inchinatd in Sfinta Treime.

99. Legea are rost profetic. Ea veste$te mintuirea ce va veni prin Hristos, dar
nu mintuieste ea ins69i. Ea e primul semn al grijii lui Dumnezeu fatd de noi. Proo-
rocii indeamnd la pocdinfd, cici vine Ia oamenii care au vdzut cd nu pot scdpa prin
lege de pdcat 9i de moarte. Ei sint pregdtifi prin prooroci 9i mai mult pentru pri-
mirea lui Hristos. Apoi vine Hristos Insuqi ca Mintuitor.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

Pe lingd aceasta, fiind slabd la glas, deabia a putut grdi israelitilor,

fiind auzitd numai in ludeea, propovHduirea ei neajungind, a$a zicind,
nici mdcar la urechea celorlalte neamuri jffi.
De aceea, cunoscind de rlai inainte dumnezeiescul Moise, pe Cel
ce va fi in stare sd intip.lreascd in mod corespunzdtorgi luminos in
auzitori invdtdtura despre Dumnezeu gi sd o propovdcluiascd ugor in-
tregii lumi, adicd pe Flristos, zice : <Md rog, Doamne, alege pe altul
puternic, pe cue iI vei trimite>. Cdci Hristos este Cel cu adevdrat pu-
ternic, Care la vremea cuvenitd va fi ales spre aceasta dupd bundvoin-
fa lui Dumnezeu gi Tatdi, dupd cum s-a prevestit prin lege.
Iar refuzul lui N4oise, chiar qi dupd fdgdduinla lui Dumnezeu 9i
dupd ardtarea multor semne, e chipul (tipul) lui Israil cel zdbavnic ai
care a refuzat slujirea dumnezeiascd $i evanghelicd gi ascultarea de
Hristos. Cdci dupd nenumdratele cuvinte despre credinld gi dupd ard-
tarea atitor semne, ei au pdstrat neascultarea gi au rdmas necredin-
cioSi. $i refuzul ]ui Mo'ise e indoit. Cdci in doud rinduri a fost Israil
greu de finut in friu gi greu de condus : prin Moise gi trisus Navi gi
Judecdtori, gi dupd aceea indatd, a doua oard, in vremea cind au fost
trimigi proorocii gi Ioan, care std la rnijloc intre apostoli qi prooroci.
Cdci el a fost sfir$itul slujirii prooroceqti gi oarecum inceputul strirlu-
cirii apostolice.
Dar refuzul lui Moise a provocat minia lui Dumnezeu. De aceea a
trecut la lucrarea unei alte iconomii, prin care avea sd mintuiascd pe
cei supupi stdpinirii egiptenilor. r$i minlindu-se Domnul pe Moise, a
zis : Au nu e Aaron lro.tele tdu, levitul ? ,gtiu cd d grciind va grd.i 1n
Iocul tdu ,:i iatci eI va ieSi intru intimpinarea ta qi vdzindu-te se vd
bucura intru sine. $i vei grdi cdtre el. gi vei da cuvintele tale in gura
iui. $i Eu voi deschide gura ta Si gura /ui pi vri voi invdla pe voi ce
sd Iacefi. $i eI va vorbi pentru tine cdtre popor. gi el vo ti gura ta.
Iar tu vei Ii lui in cele cdtre Dlnnnezeu,, (Ieg. 4, 14),
Legea nemulfumind prin sidbiciunea ei 9i israelifii ardtindu-se
neascultdtori, s-a addugat Hristos, adevdratul Levit, Marele Arhiereu,

100. Legea fiind greoaie ln cuvint, nu putca prezenta inalta inviliiturd despre
Dumnezeu Cel in Treime. $i fiind slabd, nu se putea face auzitd gi de celelalte nea-
muri. Nu avea in ea cdldura care sd prezinte pe Dumnezeu ca iubitor aI tuturor po-
poarelor. Nu prezenta invifdtura despre Dumnezeu 5i despre destinatia omului Ia un
nivel spiritual convingdtor pentru orice om. Era impovdratd de mentalitatea unui ex-
clusivism iudaic. Nurnai prezentind poporului evreu pe Dumnezeu in acest mod,
putea cigtiga acest popor pentru Et. Dar aceasta insemna gi o prezentare a Iui Dum-
nezeu la un nivel coborit, nedeplin corespunzdtor Lui. Dacd Dumnezeu este <Cel ce
esteD cu adevdrat, El e Creatorui intregii existenle in rnodul dilerentiat, cum e Iu-
mea, ti iubitorul tuturor oamenilor.
 INCHINARE TIY DUH SI ADEVAR

pus in rindul celor de sub lege, ca frate pentru omenitatea Sa, care a
grdit lui Moise ca Dumnezeu, dar a fost invdfat de Tatdl dupd chipul
proorocilor, cu toate cd era Domn. <Prooroc voi ridica lor din findurile
/or; qi voi pune cuvintele MeIe in gura Lui r Si vo grdi lor dupd cum
le voi porunci /or> (Deut. 18, lB). Dar a spus gi Hristos lnsuqi t "De Ia
Mine nu voi grdi ; ci Tatdl, Cel ce M-a trimis pe Mine, Acela Mi-a dat
Mie poruncd ce sd spun Si ce sd grd.esc,{Ioan 12, 10). Agadar, Hristos
a grdit poporului gi s-a fdcut lui Moise gurd, tilcuindu-ne noud legea
duhovniceqte 101.Iar Moise ii este Lui iardgi gurd in cele despre Durn-
nezeu. Moise apare intr-un fel rnai aproape de Dumnezeu, deoarece
Emanuil s-a fdcut sub lege (Rom. 5, l7) gi a fdgdduit sii pdstreze cele
date prin preainleleptui N,Ioise102,zicind : oSd nu socotili cd am venit
sd slrjc legea sau proorocii i n-am venit sd o stric, ci sd o plinesc>
(Matei 5, 17). Aqadar Hristos este invSfdtorul, adevdratul tilcui-
tor, fdcind luminoase ceie ale legii, exprimate intr-o limbd le-
murind gi printr-o tilcuire atotrdsundtoare rostirea neclard a literei.
Cdci legea se aratd duhovniceascd in Hristos gi propovdduirea Lui e
sord cu propovdduirea veche (Evr.7, 11). Pentru cd Aaron era frate al
lui Moise.
PALADIE; Deci legea a fost siabd prin ea insXgi, pentru cd n-a
desdvirgit nimic.
CHIRIL: Aga spun. Iar micimea vieluirii dupd lege o poate vedea
cineva gi din urmdtoarele. Cdci s-a scris : "A plecat Moise gi s-a ?ntors
la letro, socrul sdu ,gi a zis: Voi merge gi md ttoi intoarce la tralii mei
cei din Egipt. $r voi vedea de mai frdiesc. ,gi a zis Ietro lui Moise : Mergi
sdndlo.s.Iar dupd zilele acelea tnulte, a murit impdratul Egiptului. $i o
zis Domnul cdtre Moise in Madian: Mergi, du-te ln Egiltt, cd au murit
toli cei ce cdutau sulletul fdu. $i luindu-Si Moise temeia qi copiii, i-a
pus pe asini gi s-o intors in Egipt" (Ieg. 4, 18-19).
PALADIE; $i ce inseamnd acestea? Cdci nu infeleg. Spune, ce
invinuire ar putea aduce cineva, cu dreptate, viefii dupd lege ?
CHIRIL; Ar putea-o vedea cineva, Paladie, incbrcatd de multe sc5-
deri, dacd ar privi mai pdtrunzdtor in intelesurile acestui text. Cdci
trimis la aceastd slujire, durnnezeiescul Moise nu porneste indatd la
drum, pdrdsind ceie din lume, ci se imparte 9i grijii trupegti gi impdrtd-
gegte ne-amurilor vestea plecdrii. gi nu a iegit din finutul madianitilor
i' 101. Hristos a tilcuit pe Moise, aritind mai limpede voia lui Dumnezeu ascuns6
ln lege.
102. Iisus f6cindu-Se om, S-a asezat sub legea dath prin Moise, dai ca sd-i cies-
copere inlelesul mai adinc, Deci pi Moise a grdit lui Hristos, sau Hristos a primit
i ale Tatdlui Sdu spuse intii prin Moise.
,
 sF. enrnir, &" ir.bxeNnnrnr

pinX ce nu a aflat de moartea tiranului egiptenilor. Cdci se temea tare

de moarte. De abia dupd ce a scdpat de aceste temeri, prin vestire din
partea lui Dumnezeu luindu-gi femeia li copiii a coborit in Egipt, spre
a implini cele poruncite. Acestea sint chipul (tipul) viefii de sub lege,
impdrtitd oarecum intre cele dumnezeie$ti gi cele omeneEti $i privind
spre amindoud. Cdci ea nu e liberd de grija pdminteascdgi lumeasc5,
nici cu totul sfintd. Petrecerea evanghelicd insd nu se ddruieqte nici-
decum pi celor ce sint ale trupului, adic5 in lucrurile din lume. Ci ii
ridruiepte in intregime lui Dumnezeu pe cei ce s-au supus lui Hristos.
"Cdci cei ce sint ai 1ui Hristos si-au rdstignit trupul impreund cu pati-
mile gi cu pottele>r(Gal. 5, 241,De aceea cind unul dintre ucenici a ve-
nit la Iisus 9i a zis : Invdfdtorule, ingaduie-mi sa merg sd ingrop pe
tatd.l meu,r, a aflat cd toatd vietuirea trebuie sd-i fie sfint5, auzind :
<Urmeazd Mie pi /asd pe morli sd-qi ingroape morlii lor,r (Matei 8, 2l-
221. Dar scrie pi dumnezeiescul Pavel intr-una din Epistole : "Cind a
binevoit Dumnezeu sd descopere pe Fiul Stiu intru mine, ca sd-L bine-
veslesc pe El intre neamuri, lndatd. n-am mai primit sfot de 1o trup qi
singe> (Gai. 1, 16). Moise se sfdtuiegte insd, Cdci este impdrfitd, precum
am zis, viafa cea dupd lege, gi std incd 9i sub frica morlii 103.Fiindcd
\4oise se temea sd coboare in Egipt, pdzindu-se de moarte. Dar gi aceas-
ta a fost desfiinlatd in Hristos. $i o va adeveri aceasta sfintul Pavel, zi-
cind despre Hristos gi despre noi : <Deoarece pruncii s-au tdcut parte
trupului gi singe,lui, $i El S-a impdrtd;it, de osemenee, de ele, ca prin
moarte sd surpe pe cel ce are stdpinireo morlii, adicd pe diavolul, Si sd
izbdveascd pe cei ce prin lrica morlii erau supu;i toatd viala robiei
(Evr. 2, l4-tS; tor.
De aceea mintea sfinfilor infruntd cu curaj gi moartea insdgi. Cdci
iardgi spune Pavel : <Cd mie a vielui este Hrislos gi a muri dobindd"
(Filip. l, 2l). $i iardgi : <Cine ne ve despdrli pe noi de dragostea lui
Hrislos ? Necazul, stritntoarea, prigoniree, foamea, goldtatea, ptimej-
dia, sau sabia?" (Rom.8, 35). Cd viata dupd lege e stdpinitd de spai-
mele morfii, dar a scdpat-o de ele vietuirea de laudd in Hristos I
aceasta o aratd limpede Sfinta Scripturd care spune cd : <moortea a

103. Cei de sub lege erau st5piniti incd de frica morfi, cdci nu cunosteau incfl
pe Hristos Cel lnviat. De aceea 9i Moise se sf6tuiegte cu trupul gi cu singele dacd
trebuie sd primeascd trimiterea lui Dumnezeu. Sf. Ap. Pavel nu mai primeste ins6
sfat de la ele, pentru cd el gtia de Hristos Cel inviat 9i biruia frica aceasta de moarte.
104. Frica morlii linea inainte de Hristos pe oameni robi grijii de trup, ca sd
amine moartea cit mai mult. Iar prin aceasta ii tinea robi diavoluiui care se folo-
sea de frica de moarte a oamenilor in ispitele lui. Diavolul are stdpinirea mortii in
sensul cd se foloseqte de ea pentru a stdpini pe oameni. Domnul Hristos biruiegte
moartea 9i prin aceasta gi puterea diavolului.
1NCHINARE IN DUH $I ADEVAR

impdrdlit d.e la Adam si pind" Jo Moise, (Rom, 5, 14) 10s.Dar Cel ce a

nimicit moartea gi a scuturat stdpinirea stricdciunii, izbdvind deodatd
cu cei ce cred Si pe cei crescuti de lege, nu e altul decit singur Domnul
nostru Iisus Hristos. <Cdci nu sol, sau inger, ci Insu,ti Domnul i'a min-
tuit pe ei,, dupd cuvintul proorocesc(Isaia 43, 9). Taina aceastao poti
vedea iardEi foarte limpede, ca in chip (tip), in cele petrecute cu feri-
citul NJoise.Cdci piecind el din |inutul madianililor 9i grdbinciu-sespre
Egipt, a zis Dumnezeu : <Mergind, tu Si intorcindu-te in Egipt, vezi
toate semnele, ce |e-am dat in miinile lole, sd le taci inaintea lui ba'
reon>,.$i dupd altele: "^ti a tost pe cale unde a poposit, L-a intintpinat
pe eI ingerul Domnului Si criuta sd-l omoare pe e|. $i luind Scfora o
piatrd" asculitd a tdiat netdierea impre jur a tiului ei pi o cazut la picioa-
rele lui ,5i a zis : a std.tutsingele td.ierii impreiur a copilului meu" (Ie5.
4,21 ,24-25), Oare iti trebuie multe cuvinte spre intelegerea acestui
lucru ? Sau ili este limpede lnfeiesul ?
PALADIE: Nu-mi este nicidecum. Nu inteleg de loc, ce se aratd
prin intimplare, ca intr-o umbrd 106.
CHIRIL: Oare nu vei recunoa$te,prietene, adevdrul cd firea ome-
neasch a cirzut sub stdpinirea mortii in urma vechiului blestem? Cdci
cdtre noi tofi s-a zis lui Adam, ca inceputului 9i rdddcinii celei mai
dintii a neamului : .Pdmint egti qi in pdmint te vei lntoarce>(Fac. 3, 19).
PALADIE ; Foarte adevdrat.
CHIRIL r Deoarece s-a intimplat agadar ca riddcina neamului sd se
imbolndveascd de moartea izvoritd din pdcat, in mod necesar a trecut
lucrul acesta gi la noi ingine gi impreund cu rdddcina s-au veqtejit
$i mlddilele care au odrdslit din ea. Cdci pomul corupt are gi rodul
corupt. ASa <<aimpdrdfit moartea peste toti pind la Moise>, adicd
pind la timpurile legii. Iar chipul clar gi vddit al faptului cd moartea
a avut putere pind la Moise gi - cd cele omeneqti au fost su-
puse stricdciunii, e pornirea ingerului impotriva lui Moise. Dar l-a
domolit pe nimicitor gi l-a alungat de la Moise, casnica Si sofia Se-
fora, tdind copilul imprejur cu o pietricicd gi rugindu-se qi zicind : "A
statut singele copilului meu>. A stdtut singele, zice, nu pentru cd a in-
cetat curgerea singelui, Cdci nu cred cd aceastai-a abdtut pe nimicitor
de la voinfa de a ucide, Ci a zis oarecum : S-a fdcut gi s-a irnplinit

105. PinI la Moise sau pind la legea datd prin el, inclusit"''
106. Sf. Chiril ca gi ceilal{i Pdrinti, urmind Sf. Ap. Pavel (Evr. 10, l), folosesc
cuvintul, umbrd sau chip (tip) pentru relalia celor din lege cu cele aduse de Hris-
tr-:s.Toate sint umbre anticipate ale realit5iii adevirate ce vor veni. Dar ele sint pe"
de parte inconsisteirte, pe de alta n-ar putea fi dacd n-ar Ii proiectate de realita-
tea ce va veni. Deci ele sint dovada realitdtii viitoare. $i unrbra cuiva de;i nu-l redd
deplin clar, totusi e intrucitva un chip al acelei realitdti.
BB SF. CI{IRIL AL ALEXANDRIEI

ceea ce vrea Dumnezeu, adic5 t5ierea imprejur a copilului. E ca Si

cum ar zice cineva : A stat chipul (tipul) acestui lucru, adicd a stat
rafiunea privitoare ia el, in loc de : a ajuns la capdt gi s-a impliuit.
PALADIE; Dar ce vom imfelege prin Sefora ? gi ce e pietricica
gi tdierea imprejur fdcutd de ea ? $i cum a fcst domolit dumnezeiescnl
inger gi a scdpat N{oise de moartea ce-l ameninta si cu care era dator,
prin tbierea imprejur a ingerului ?
CHIRIL: Locul e neclar Si intelesul celor intrebrite e cu adevdrat
greu de afiat. Dar increz5tor in Dumnezeu, voi spune, pe cit imi va lj
cu putinfd. Sefora fiind fiica preotului din Madian (care era de neanr
strbin 9i nu din singele luri Israil), e chipul (tipul) 9i fata (reprezentan-
ta) Bisericii alcdtuitd din neamuri, fiind chematd la Dumnezeu de la
slujirea lumeascd. Cirtre ea s-a spus prin giasul ]ui David : nAscultd
Iiicd si vezi si apleacd.urecheo ta si uitd de poporul lciu .lj cle casa tu-
tdlui tdu, cd a pottit Impdratul frumuselea ta, cd E/ este Domnu] tda,
(Ps' 44, 1l-12). A fost chemati deci sii urmeze legii 9i si fier solie itrr
Moise, pedagogului care o cdltiuzegr.e bine spre taina lui Hristos (Evr.
5, 1)' cdci iegea este invtifdtor elernentar gi introduce in inceputurile
cuvintelor lui Dumnezeu gi pune in noi, prin ghicituri gi umbre, cuno-
slinta tainei lui Hristos. De aceea a spus Hristos iudeilor care nu cre-
deau lui N{oise cel oreasfint : <Sou sacotili cd Eu vd" voi piri pe voi la
Tatdl ? Este cine sd vti pirasci, Moise, in care voi ali ndcldjd.uit.Cdci
dacd ali Ii crezut lui Moise, ali fi crezut Si Mie. Cn o scrjs cceJa des-
pre lvline> (Ioan 5, 45-46).
Deci dacir Sefcra e infeieasd de noi ca fafd a Bisericii din nea-
muri, clesigurprimul ndscut din ea va fi inteles ca chip (tip) ai poporu-
lui cel nou, al credinciogilor ce primesc prin Duh pruncia in Hristos ;i
il nasc din nou pentru Dumnezeu.Pe aceqtiaDavid i-a numit popor ce
se ziclegte(Ps. 102).Aqadar, pruncul de curind n5scut ir-rl-lristos,adic6
poporul nou, inidtrtri moartea prin tdierea imprejur a credinfei. Cdci
pietricica este simbolul firii necorupte, a cdrei tdrie gi soliditate e in-
dicatd prin piatra ciurd. De aceea lisus Navi trecind pe israelifi Iorcla-
nul, i-a tiiiat imprejur cu cufite de piatr{ (losua 5), preinchipuind tdie-
rea imprejur in Hristos prin duh. Cdci piatra e Hristos, pe care il pre-
inchipuie, cum am spus adineaori, piatra care taie imprejur pe copilul
Seforei. Iar timpul in care s-a depdrtat moartea gi ingerul care cduta
sd ucidd pe N{oise, cinstind taina tdierii imprejur, ne aratb prin ghici-
turd cd moartea s-a depdrtat nu nunrai de la cei invredniciti cle tiiierea
imprejur in Flristos, ci lucrul acesta, adicd taina lui Hristos, a ajutat
qi pdrinfilor. Cdci precum toti am murit in Adam, a9a gi harul cel prin
Hristos a fost dat la tofi. Cdci pentru aceasta a murit, ca sd domeanscd
INC}IINARE IN DUH 5I ADEVAR 89'

pi peste morti 9i peste vii. Agadar in timpul tdierii lmprejur a poporului

cel nou, s-a dobindit gi viafa pdrinfilor 107.Cdci trdiesc lui Dumnezeu
prin faptui cd vor trei 108.Aceasta t1e-a spus-o gi sfintul cuvint (Ma-
tei 22, 24).
in timpul tbierii imprejur, in Duh, e timpul prez,enfei Iui Hristos,
Care degi ca Dumnezeu e mai vechi ca Moise, totu;i este al doilea gi
dupd el, intrucit a venit ca om pentru slujirea noastr6. Cdci observd cd
Dumnezeua ales intii pe Moise gi apoi a addugat pe Aaron. Acesta pre-
inchipuiegteed ariitarea lui Hristos a fost a doua in timp fafd de trimi-
terea qi siujirea iui Vloise. Dar Hristos, mdcar cd este egal cu Nloise
pentru omenitate, pe care a asumat-o, are fa|5 de el o superioritaie
dumnezeiascd $i neasemdnatd pentru faptul cii S-a ndscut din T'atdi.
Dar dacd vrei, sd vedem gi aceastadin Sfinta Scripturd. "Au tdcui, zice.
.N{oiseSi Aaron, precum le-a poruncit lor Dontnul, a$o ou Idcut. $i Moj-
se elo de optzeci de ani, iar Aaron, Iratele lui, cl: optzeci tj lrcj de ani,
cind au grdit catre Farcton, (Ieg. 7, 6-7).Auzi cd amindoi erau egali,
intrucit ajunseserdla optzeci de ani. Dar Aaron degi era mai ltdtrin ca
Moise cu trei ani, totuqi a intrat dupd el in siujire. Aga gi Hrjstos a fosi
egal intr-o privin|5 cu Moise, pentru omenitate gi al doilca in slujire,
dar mai inainte gi mai presu3 de el prin Dumnezeire gi prin siar.a Sfin-
tei Treimi.
PALADIE: Tilcuirea e limpede pi iSmuriii.
CHIRIL: Dar oare in afard de acestea,nu mai avem de v6zut ce\ra?
PALADIE; Ce anume ?
CHIRIL: Nu ar fi iegit israelifii din pdmintul Egipteni]or, nici nu
s-ar Ii izbdvit din robia greu de rdbdat gi uritd de ei, mai bine zis n-ar
fi scdpat nici de moartea adusd in Egipt peste primii ndscufi gi de mrina
de neocolit a nimicitorului, dacd nu ar fi jertfit mielul ca chip (tip) ai
lui Hristos Cel ce ridici pdcatele lumii. Cdci au uns cu singe pragu-
riie pi stilpii ugilor, dupd porunca datd lor prin Moise, iar taina lui
Hristos ii s-a fdcut ca un scut gi ca un zid al sufletului lor. Pentru cd
moartea lui Hristos e doctoria care destramd moartea gi cei pdrtagi de

107. Sf. Chiril revine asupra ideii ci prin urmati se pot mir-rtui gi inaintatii
(prin mgdciunile celor boteza{i). $i e de crezut cd nu numai drepfii din Vechiul
Tcstamr,nt, ci inainta;ii din orice popor, pelltru toate cele bune trecutc ru molte-
nire ulmagilor, pentru ca aducindu-i la viali si ostenindu-se pentru creSterea Ior^
Ie-a cla.tputinta si ajungE la timpnrile lui l-Iristos,cinti se pot boteza.
108. Sf. Chiril pare a spune cd, prin laptul ci i.naintaqii trdiesc prin urmagii
care dobindesc viata noud in Hristos, pot ajunge Si ei la viala in Hristos.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

binecuvintarea misticir 10esint deasupra siricdciunii, dupd cuvintul :

."Amin, amin zic voud: cel ce mdnitd trupul Meu pi bea singele MeLJ,
,are t,iald ve.Snicd>(Ioan 6, 54).
Iar mincind mieiul, au mincat pe lingd el piini nedospite, chipul
{tipul) ardtind, prin azimd gi prin mincarea aceastacurat6, frumusetea
invdtdturilor evanghelice,care insd nu va fi neinsofitb de sudori gi de
amdriciunea necazurilor.De aceease minca cu piiniie nedospite ierburi
amare, pentru a se ardta cd via{a fdrd viclegug gi atotcuratX in Hristos
nu va fi lipsitd de amdrdciune.Agadar, trebuie sd se adauge, in mod
necesar, la mincarea azimilor, amXrdciunea.uCdci toli cei ce rroiesc
sd vieluioscd in Hristos, vor ti prigonili,, zice (II Tim. 3, l2). Dar feri-
citi cei ce vor pdtimi aceasta.Cdci de vor pdtimi impreund, vor gi im-
pdrdti impreund, dupd cum s-a scris. Dar oare nu s-a abdtut cuvintul
spre ceea ce nu e frumos ?
PALADIE: Nicidecum.

109. Sfinta lmpdrtd5anie se numeqte aci .BinecuvintareD, pentnr r;5 pril bine-
cuvintare .a prefdcut Domnul Hristos la cina cca de Taini piinea in trupul gi
vinul in singeie sEu (Matei 26, 26). cine se impdrtigegte cle ele, se imphrtdgeste de
puterea binecuvintdrii care a prefdcut piinea gi vinul in trupul si sinqele Dornnului.
 CARTEA A TREIA

Despre neputinta de a scipa

de moartea din pecat 9i de stdpinirea diavolului
altfel decit prin sfinfenia cea dupd Hristos ;
gi despre aceeac[ nu in Lege e indreptarea,
ci in Hristos

Aqadar de abia dupd ce s-a sdvirgit de cdtre israelifi acel fel de

jertfd 9i au pierit primii ndsculi ai egiptenilor, iar de la cei sfintiti a
alungat Hristos, in chip (tip), pe nimicitorul 110,au ieSit din pdmintul
celor ce-i stdpineau gi s-au grdbit sd ajungd la pdmintul fdgdduit. Dar
ei nu merg drept spre el, ci sint condugi prin abateri intr-o parte gi
alta de la calea cea dreaptS. Cdci s-a scris iardgi '. nIQr dupd ce a la'
sat Faraon poporul, Dumnezeu nu i-a condus pe ei pe calea pamlntului
tilistenilor tlr pentru cd era aproope. Cdci a zis Dttmnezeu: nLl cumvQ
s<i se risipeoscd poporul vdzind rdzboi gi sd se intoarcd in Egipt. $i a
abdtut Dumnezeu poporul Sciu pe calea ce duce 1n pusfie spre Marea
R o q i e "( I e g . 1 3 , 1 7 ) .
PALADIE: Ce se ascundein aceasta?
CHIRIL: Sd cercetdm, dacd vrei. lnfelegi cd avind in fafH o cale
dreaptd qi putind sd ajungd repede printr-o cdldtorie scurtd (cdci era
aproape, zice, pdmintul fdgdduinfei), i-a condus pe o altd cale, cu ocol
mare, Fdcdtorul tuturor cunoscind de mai inainte ugurinla spre cddere
gi inciinarea spre lagitate ce o aveau incd cei vechi.
PALADIE: Nu existtr o explicafie mai clard ca aceasta.
CHIRIL: Sd trecem deci la intelesul duhovnicesc. Pe cei ce se de-
spart de viata lumeascd gi de stdpinirea drdceascd,ca de un pdmint al
egiptenilor, ii conduce pe o cale cu totul dreaptd 9i scurtd la sfinfenie

110. lnsu;i Hristos a ferit, ln chipul mielului, de moartea care a atins pe intlil
giptului, casele israelitilor in care s-a jertfit si s-a mincat Mielul. i-a
n e s c u t i a i E -numai
ferit desigur de moartea trupeascd prematurd, nu de cea veEnicS. De aceasta
ii r.'a izbdvi cind va fi jertfit 9i mincat El insuqi. A se obserl'a cd mielul se minca in
comull in casa fiecdruia gi apa de tot poporul. Hristos va fi mincat 9i EI in comun
i n f i e c a r e l o c a E b i s e r i c e s c ,d a r i n t o a t e l o c a S r t r i l ea c e l u i a t i p o p o r b i s e r i c e s c ; p r i n
aceasta se accentueazd gi unitatea in Ijristos a fiec6rei natii. Ceea ce se sdvirqea
ln Vechiul Testament, se dep5$e$tein mod duhovnicesc, dar nu se desfiinleazd'
1 1 1 .N u i - a l d s a t s d i a s d d i n E g i p t p e c a l e a d e l a n o r d u l M d r i i R o s i i .
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

gi la nddejdea cea de la Dumnezeu,anume pe calea credintii in Hristos

pi prin El, dupd cuvintul limpede al lui pavel : oAproape de tjne esle
cuvintul, 1n gura ta 6i in ininta ta, adicd cuvintul credinlei pe care iI
pLopovdduim. Cd de vei mdrturisi cu gura ta ca Dumnezeu este risus gi
vei crede in inima ta cd Dumnezeu L-a riclicat pe El clin mor[i, te vei
mintui, Cdci cu inima se crede spre d.reptate,ictr cu guro se'mdrturi-
setle spre mintuire" (Rom. 10, B_g).
Deci Dumnezeu nu i-a ldsat pe cei vechi sd strdbatd aceastd cale
aga de apropiaid gi de scurtS. Ci le-a ndscocit ca pe un ocol care nn
era o cale dreaptd, legea care era, prin intortochierile cuvintelor 5i
prin ghicituri folosea o pedagogie mai indelungatd gi obositoare.Acea-
sta pentru ca foiosindu-se de cele din urnbre ca de o deprindere spre
cele desdvirgite 9i fiind catehizafi mai inainte asupra tainei, sd nu fie
cupringi de niscai spaime spre a cddea gi a se abate de la Hristos, fdri
voie, ca deprinzindu-se mai inainte gi cunoscind ceea ce folosegte cn
adevdrat, sd fie mai pregdtifi spre dorirea gi primirea adevdrului gi sb,
aibir fafd de El o iubire intdritd qi necliitinatd1r2.De aceea Legea a fost
pedagcg prin slujirea dupd literd, ca o cale lungd qi nu dreaptd. Nu
apa insd Hristos 113.cdci Ei ne-a ardtat calea dreaptd
9i directd, adicd
cea prin credintd, preschimbindu-ne ca sd avem indrdznirea cea bund
:i hotdrirea de a infrunta bHrbdtegte cele ce ne stau impotrivd, 9r
deci sd ne placd sd rdbddm clt mai mult pentru bine ri sd luptdrn
vitejegte impotriva uneltirilor diavolului, spunind cuvintul prooro-
cuiui : <Iata Domnul imi ajutd mie, cine mci \/o birui pe mine ?,2
(Isaia 50, v). Iar ceea ce ne sdclegtenoud un atit de uimitor curaj, nu
e nimic altceva, decit puterea de sus, aclicdimpdrtdsireasi comuniunea
Sfintului Duh.
PALADIE: lnfeleg ce zici gi mii uimegte pdtrunderea ta.
cllIRIL; Iar prin ceea ce se adaugd indatd, se aratd timpui mintuirii
prirr Hristos. Cdci se spune : <<Iar|iii \ui Israi| au jeoft in o.I cincilea
neam din pdmintul Egiptului" (Ieq. 13, tB). Cdci dupd parabola evan-
gheticd, am fost izbdvifi din robie gi din imprdgtierea muncilor pentrtr
lucruri departe 9i din oboseala nefericitd leqatd de pxmint qi de lui.

.dintr-odatd la Hristos, ci ii pregdtegte pentru El prin

- 1t2. Nu-i duce pe evrei
calea ocolita a. legii. Ar fi fost greu oamenilor s6 primeasci-adevirul intrupdrii ca
onr a Fiului lui Dumnezeu. Ar fi fost intdrili prin aceasta in politeismul pdgin, care,
!9S"t9 la zei care prin naqteri imbracau forme umane. lntii trebuiau bine fixat-i in cre-
d.inla intr-un singur Dumnezeu creator, deci transcendent lumii, nesupus legilor
9i pa-
timilor omeneqti.
li3. Prin literd 9i jertfe de animale se ajunge mai anevoie la infelesul Cuvin-
tului dumnezeiesc ascuns in literd gi la infelegerea jertfei supreme a Fiului lui Dum_
nezeu om. Mai rdminea ult ceas pind la iuc.heierealucrdrii in vie, sau in istor.ie.Apoi
la ceasul al doisprezeceleaare loc ptata tuturor, sau judecata din urmi..

1:\
INCHINARE IN DU}l SI ADEVAR

iinfelegi ce zic), in timpul al cincilea, ca intr-o a cincea generafie.

"Cdci asemeneo este impdrdlia cerurilor omului gospodar, care a ie$it
rUs de dimineald sd locmeascd |ucrdtori in via lui>. Aceasta se spune
cd a f5cut-o qi pe la ceasul al treilea qi al paselea9i al noudlea. "Ior
pe Ia al unsprezeceleaa allat pe eQii stind tdrd lucru Si a zis cdtre ei :
..Ce stali aci toatd ziua tdrd lucru ? NIerge[i $i voi d.e lucrali in via
meo> (Matei2O, 1, $.u.).Observdmdeci cd acestia au fost trimigi in rin-
clul al cincilea ca ultimii, deci in iimpurile de pe urmd, cind s-a fdcut
Unul Ndscut om gi a suferit jertfirea pentru viafa tuturor 11/t.De aceea
6i legea lui Moise poruncea sd se ia mielul din ziua a zecea a primei
lumi, dar si se junghie spre seara zilei a patrusprezeceaa aceleiagi
luni, ca prin aceasta sd se arate deodatd atit timpul al cinc,ilea,prin ziua
a cincea, cit gi c5, jertfirea Mintuitorului se va face spre sfirgitul vea-
cului, prin aceea cd mielul se junghia spre sear6.
PALADIE.' Nu cumva atunci toat6 intentia Sfintci Scripturi pri-
vegte spre taina lui Hristos ? (II Tim. q, 1B).
CHIRIL: Desigur. Cdci Hristos e sfirgitul (finta finald) Legii qi al
proorocilor. <<Pentru cd nu este nume sub cer dat oamenilor, in core tre-
buie sd ne mintuim noi>, cum a zis ucenicul N{intuitorului (Fapte 2.4,
12). $i indatd avem dovada despre aceasta,dacd privim la cele ce ur-
meazd. "$i plecind iiii lui Israil din Sucof, au tdbirit in Etam, l1ngd pu-
stie. Iar Dumnezeu ii cdlduzea pe ei, co sd Ie arate calea, ziua in slilp
de nor, iar noaptea in stilp de Ioc. ^Sin-o lipsit stilpul de nor ziua, nici
stllpul de toc noaptea dinaintea intregului popor> (leg. 13, 2O-22). Yezi
cd Dumnezeu cdlduzea pe israelifii care au plecat din pdmintul egipte-
nilor ln stilp de nor qi de foc ? Iar prin amindoud era inchipuit
Hristos.
PALADIE: ln ce fel ?
CHIRIL; lntii pentru cd El este stilpul qi temelia cu totul necldtinatd
gi nemdcinatd a adevdrului, care fine pdmintul ridicat. Cdci in l-Iristos
ne-am izbdvit de a mai cugeta cele ale trupului qi de a ne tdvdii in
patimile pdmintegti, $i prin El sintem ridicati la indltime, cugetind cele
de sus gi petrecind in ceruri. Cdci s-a scris : "Cei leri oi lui Dumnr:zet.t
s-au ridicat toarte de la pdminl> (Ps, 46, 10). Dar 9i Hris'los a spus prin
glasul lui David despre piinint gi despre sfintii Apostoli I uEu cm intdrit
stilpii /ui" (Ps, 74, 4). Cdci au fost intdrifi ucenicii care fin sus piirnin-
tul, fiind imbr5cafi cu puterea din indilime, adicd cu harul ce li s-a

114. Ultima chemare s-a f dcut cind s-a ndscut Fiul lui Dumnezett om. Mai
r dminea un ceas pind la incheierea lucrdrii in vie, sau in istorie. Apri la ceasul
al doisprezeceleaare loc plata tuturor, sau judecata din urmd.
 OA SF.. CI{IRIL AL ALEXANDRIEI

dat prin Sfintul Duh. $i erau stilpi, prin modelarea dupd.Hristos qi prin
asemdnareacea in har cu El prJn Duhul.
Deci admite cd nu pentru a1l6 pricind s-a numit Hristos stilp decit
pentru cea pe care am spus-o adineaori. Astfel ii conducea, ca sd le
arate calea, ziua in stilp de nor, iar noaptea in stilp de foc. E un obi-
cei al dumnezeiegtii Scripturi sd numeascd noapie timpul dinainte de
venirea Mintuitorului, in care stdpinind incd Satana, domnea peste cei
de pe pdmint intunericul negtiinfei, iar ziu5, timpul de Ia venirea Min-
tuitorului nostru, in care am fost luminafi, primind in minte razele
adevdratei cunoqtinfe de Dumnezeu gi v{zind cu ochiii inimii soarele
dreptdlii tts. $i va mdrturisi aceastapavel, spunind despre timpul dina-
inte de venire $i de cel aI ei : <^y'oopteoa inaintat, ziua s-a.apropiat;
sd lepdddm asadar taptele intunericului ryi sd imbracdm armele \uminii,
sd umbldm cubun chip; cctziuo, (Rom,13, 12-13). intelegind deci tim-
pul vechi ca noapte gi ziud pe cel in care unul Ndscut s-a fdcut om. vorn
spune cE pe israeiifi ii conducea Acesta in chip de foc, prin legea care
osindea gi pedepsea(cdci focul'e semnui pedepsei),iar pe noi in chip
de nor, ca chip (tip) al sfintului Botez gi al mintuirii prin ap6. Sau nu
e n o r u l a D d? 1 1 6 .
PALADIE I Fdrd indoiald.
CHIRIL.' Dar iegind israelifii din pdmintul egiptenilor, s-a aprins de
minie vechiul stdpinitor, adicd Faraon, gi a pornit sd-i urmdreascd.
<<Decia inhamat Faraon carele scle gi a luat pe tot poporul sdu cu sine.
$i a luat ,'ose sule de care olese 6i toatd caldrintea egiptenilor qj cci-
petenii peste toli>. Iar dupd aitele : <gi cdutind. fiii lui Israil cu ochii
vdd gi iatd egiptenii tdbdriserd inapoio /or Si s-au spdimirttat loarte.
$i au sfrigat tiii ltti Israi) spre Domnul pi s-ou pornit impotriva lu.i Moise
pe Iald, zicind : noare nu ereLt morrtinte in Egipt de ne-ai scos pe
noi sd murim in desert ? De ce ai litcut eceeste, scolindu-ne ctin Egipt ?
Oare nu cces/a a lost cuvintul ce l-ant grdit cdtre tine in Egipt, zicind;
lasd-ne sd robim egiptenilor ? Cdci mai bine ero sd robim egiptenilor,

115. Inainte de venirea Mintuitorului oamenii nu aveau sensul clar al existen-

tei lor. Numai cind Fiul lui Dnmnezeu cel ve;nic s-a ficut om pentru veci, s-a {d-
cut cunoscut cb fiecare om va dura in veci irr unire cu Hristos. Numai atunci s-a
vdzut cd Dumnezeu e un Tatd qi un Fiu nesupugi naturii 9i care ne iubesc ca un
Tatd vegnic sji ca un Frate vc;nic. Hristos e soarele din caie se rdspinrieste toatd
l u mj n a 5 i t o a t d i u b i r e a c a r e a c l u c e t i i n t r e o a m e n i i u b i r e a c u r a t d ( d r e p t a t e a ) .D e
aceea inainte de venirea lui Hristos, Cuvintul lui Dumnezeu conducea ca printr-un
nor lumea ce inainta prin intunericul nopl;ii. La ilttruparea Cuvintului timpul a de-
venit ziua, iar Cuvintul intrupat conducea ca un stilp de foc lumiuos.
1 1 6 .S f . C h i r j l t l 5 a c i o a l t d e x p l i c a { i e , a s i i l p u l u i d e n o r g i a l c e l u i d e f o c ,
investind ce-a spus iuainte. Ei spune aci cd evreii au fost conclugi prin stilpul de foc
care arde pe cei ce calcd legea, iar pe noi cre$tinii ca stilp de nor, care ne aduce
ploaia de sus a Botezului.

,$
 INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

decit sd murim in pustia aceoslo> (Teg .1.4,6-7t 10-12)' La acestea

Moise a rispuns : "Indrdznili, stali 6i veli vedea mintuirea cea de la
Domnul, pe core o va Iace nouri azi. Cctci in ce chip ali vazut azi pe
Egipteni, nu-i veli mai vedea pe r:i in veac. Domnul va lupta pentru
voi pi t'oi veli tdcea. $i a zis Domnul cdtre Moise : Ce strigi catre
Mine ? Grriieqle tiilor lui /srai/ sd porneascd.Si tu ridicd toiagul tdu .5i
intinde .mina ta spre mdre ti o usucd pe ea. $i sd intre iiii lui Israil in
mi jlocul mdrii pe Ltscet, (Ieg. 14, 13-14). $i Dumnezeu a fdcut ardtat
modul mintuirii : "Cdci s-a ridicat ingerul lui Duninezeu cQre mergea
lnaintea taberei tiilor tui lsrail gi Q mers in urma /or. Si s'a ridicat
9i stilpul de nor de la |ala lor $i c slat in urma 1or. $i s'a asezat intre
tabdra egiptenilor $i tabdra lui Israi|; ,Sio sfdtut $i s-o Idcut intuneric
Si negurd. $i a trecut noaplea ,ti nit s-ou atnestecat unii cu allii toatd
noaptea> (Ie9. 14, 19-20), Acestea le fese 6lsssliereaistoricd, Dar noi"
socotesc cd trebuie sii desprindem iarisi intele.'urile exacte, pdtrun'
zind cu o minte subfire in cele scrise.
PALADIE: Ai toatd dreptatea.
CHIRIL: Pornesc deci israelifii cu grabd spre pdmintul sfint, mer-
gindu-le inainte qi cdlduzindu-i Dumnezeu. Cdci nu se poate ajunge'
la cetatea de sus gi sfintd, fXrd chlduzirea lui Hristos 9i dacd nu lumi-
neazd El calea mintuirii. Dar duqmanii din lumea aceastascrignescdin
dinli asupra celor ce s-au hotdrit sd facd aceasta.Legea insd indeamnd
spre indrdznirea cea bunX gi intbregte pe cei cupringi de fricd qi le
arat6 cd ceata potrivnicilor va cddea. Cdci cu siguranld aceastane-o
dd sd inletegem nimicirea egiptenilor. Iar cei ce se temeau de ceea ce
vor pStimi, i-a mintuit prin chipul (tipul) sfintului Botez. <VorbeSte,
zice, tiilor lui Israil sd pornecscc. ,$i tu ridicd toiagul ldu qi intinde
nina ta spre more,gi o usucd pe eo. $i sd intre |iii lui Israil in miflo-
cul mdrii". Dar oare nu scrie dumnezeiesculPavel despre fiii iui Israil,
<cd toli s-au botezat, lntru Moise, in nor Si mare ?> (I Cor. lO, 2).
I
PALADIE; ASa zic $i eu,
CHIRIL ; Deci cei ce voiesc sd urmeze lui Hristos Si sd se grdbeascd'
spre cetatea de sus, nu trebuie sd vieluiascd potrivit lcgii, nici sd sd-
lsSluiascd neschimbat in poruncile lui Moise Si sd stdruiascd in umbre
Si chipuri (tipuri), ci mai bine sd plece 9i sE se mute in altd parte, adicd
spre sfintul Botez, cXci aceasta au fdcut-o cei de odinioar5 mergind,.
dur;i; porunca lui Dumnezeu,prin mijiocul valurilor 9i, cum zice Pavel,
botezindu-se in mare. Pentru cd atunci vor avea ca ajutdtor pe Insugi
Mijlocitorul intre Dumnezeu gi oameni, pe Hristos Iisus' Cdci Dum-
nezeu fiind Cuvintul, S-a fdcut trup. Dar gi altfel este El mijlocitor, ;it
96 SI-. CITIRIL AI, ALEXAND:iIEI

.anume in chip proniator, ca unul ce obignuiegte sd se aieze la rnij-

loc, intre cei ce-L cintesc pe El gi cei ce-i urmdresc pe ei gi nu-i lasd
sd se amestece,inchizind drumurile dugmanilor. "Cdci s-e ridicat, zice,
ingerul Jui Duninezeu Si stilpul de nor qi s-o asezat intre tabdra egip-
tenilor gi tabdra lui Israil, gi nu s-cu atnestecatintreolaltd toatd noap-
/e4,. In inger gi in stilpul de nor e inchipuit iardgi Hristos. Cdci El e
numit : ulnger de mare sfat> (Isaia 9, 6) tlt.
PALADIE; Agadar, stincl Hristos Ia mijloc, nu ne vom amesteea
cu cei ce voiesc sd lupte cu noi 118.
CHIRIL: Aga este. Drept ai inteles. Peniru cd trebuie sd spun
gi aceea, fiird sd ne atraterr de la interrlia tlcastr:i, cd cei ce ne-am
botezat de curind sd ne despilrtim ds viata iubitoare de plirc'erili lu-
meascd gi ne strdduirn sd urmdm cit mai mult legile lui Dumnezeu,
dar nu ne-am imbogiilit cu harul ce lli se db prin sfintul Botez, nu sin-
tem destul de intdrifi, adicd pregdtili sb pdtimirn in necazuri 9i sd rdb-
cldm osteneli pentru virrtute li sd putem strdbate prin incerca-
rea luptelor. Precum pomigorii tineri se feresc de vdtiimarea razelor
soarelui gi ar suferi rnult dacd ar fi scuturali de bhtirile mai asltre ale
vlnturilor gi de aceea au lipsd (nerroie) de proptele intocmite cu meg-
1egug gi de o ingrddire de jur iraprejur, in acelagi fei, socotesc, cd gi
sufletul omenesc, care a scdpat de curind din robia patimilor gi a tre-
cut la stdri mai bune gi voiegte sti urmeze legii dumnezeiegti,e pldpind
la minte gi mai moale gi ugor se sperie cind vede cd e nevoie de oste-
neald r;i de pregitire cle rdzboi qi rra socoti cd e bine sd fie iardli in
cele ce a fost mai inainte. Astfel israelilii vdzind apropiereaegiptenilor
si speriindu-se chiar pi numai de gindul luptei, s-au riclicat zictind dum-
nezeiescului Moise : nOore nu aceslc a fosf cuvintul ce l-atn gftit cd-
lre tine in Egipt, zicind; lasd-ne sd robim egiptenilor ? Cd mai bine
'e sd robim egiptenilor, decit sd.murim in pustio eceesteD.Sufletul ome-
nesc e deci slab pentru iuptd gi gata indati de robie gi uEor de speriat

117. Hristos e numit alnger de mare slato, pentru cE fdcindu-:-.eom, ne-a acius
vestea sau cunostiinta despre Dumnezeu. Ca Mijlocitorul cel mai prorriu al lui Dum-
nezeu citre nr;i, e gi ingerul sau Vestitorul dcsivirgit aI lur Dumnezt'u cdtre noi.
E uinger cle mare sfat>, cdci cu El se sfdtu,iegteTat5l, cu Ccl deopotrir.i cu El clupd
fiinld.
118. Hristos e Mijlocitor lntre TatSl qi noi, intilnindu-nc cu Tatil in El. Dar "i
Hristos std la mijloc qi intre noi Ei puterile diavolegti, dar in alt sens: ca 5i uprcds-
cd pe acelea de-a se apropia de noi 9i pe noi cle.a ne apropia de ele. Desigur, tre-
buie sd vrem gi noi sd-L avem pe Hristos aperdtor. Sd ne g;inclimla El cind ne sirn-
tim amenintati cle acelea. El se face atunci zid despdrtitor intre ele si noi, Noi ne
lipim de El gi acelea fug cle El. Nu se poate apropia de bnndtatea fdr6 umbrd reu-
tatea fdrd pic de bundtate in ea. Iar noi lipindu-ne de ea, ne intirim in bun.iiate.
Cel preatare in bundtate std ia mijloc intre cei govdielnici in bundtaLc pi cei atot-
rdi, int6rindu-ne pe noi in bundtate gi alunginclu-t pe aceia.
..
 INCFIT^IARE III DT'TT SI ADEVAR

inainte de sfintul Botez. Dar dupd ce, dobindind harul, s-a imbrdcat
cu putere de sus, rezistd cu multd bdrbdtie celor ce voiesc sd-l urmd-
reascd 9i se luptd vitejegte, I{ristos Insugi conducindu-l in lupta gi
ocrotindu-I. Cdci nu vom iegi biruitori altfel decit in acest chip.
PALADIE: Gindegte-te insd prin ce pilde vei intdri si aceasta.
Cdci nu cred cd-fi vor lipsi.
CHIRIL; Se poate dovedi aeeastaugor prin foarte multe pilde. Dar
cea dintii va fi cea mai apropiatd 9i despre care a scris insugi Moise.
Cdci cei ce se speriau numai la vederea egiptenilor, dupd ce all trecut
Marea Ropie gi au primit chipul (tipul) sfintului botez (cdci s-au bo,
lezal intru Moise, oin nor gi in marer, cum scrie infeleptul pavel),
s-au ardtat buni de luptd gi in stare sd se impotriveascd dugmanilor,
dar prin Hristos. cdci s-a scris aqa : <$i o venit Amalec ,gi rdzboia pe
lsrae1 in Ralidin. Si o zis &iojse lui losua : alege lie bdrbali puternici
lj ie.lind dd lupta cu Amalec miine. gi iatri eu voi sto pe vir|u| munte-
lui cu toiagul |ui Dumnezeu in ntina mea. lii a Idcut losua precunt i-a
zis lui Molse li ie.sinrJa dat lupta cu Amalec. Iar Moise qi Aoron qi'
or s-ou suit pe virIul muntelui. gi c fost cind, riclica Moise miinile, bi-
ruja lsroil ; iar cind ldsa miinile, biruia Amalec. Iar miinile 1uj Moise
erau grele. $i )uind o piatrd ou pus-o sub e/ ^5io gezut pe ea,
si Aaron
ryi or spri jineau miinile lui, unul d.e o parte, altul cle alta. gi au fosr
miinile /ui Moise spri jinite pind la cpusui soarelui. gi o sltirimol /osuc
pe Amalec qi tot poporul hui cu ucidere de sabie. ,si o zis Domnul cd-
lre ,tuloise.' scrie aceosld spre potnenire in carte si dd-le ta urechile
lui /osua, cci voi sterge cu totul pe Ama|ec clin cele de sub cer. ,$i a
zidit Moise jerttelnic Domnului si a chemat numele Lui: Domnul este
scaparea mea, cd.ci cu mind cscunsd bate pe Amalec d.in neam ln neomr
( I e q 1 7 ,8 - 1 6 ) .
PALADIE.' gi care e inleresul celor scrise ? Cdci nu infeleg prea
bine.
CHIRILT Socotesc cd nu e nimic greu in ele pentru cei ce voiesc
sd vad5. cdci auzind cd lisus primeqteporunci de la Moise, ce poli pre-
- supune altceva decit aceea cd degi cuvintul era Dumnezeu, s-a ficut
sub iege, dupd infdligarea omenitdtii, li s-a supus intr-o anumitx pri-
vinfd poruncilor date prin Moise, in diferite feluri, aci rdbdind tdierea
imprejur dupd trup, aci pldtind drahma. $i agezindu-Se sub lege im-
preund cu cei de sub iege, a spus limpede : "ly'-am venjt sd stric Le-
eeo, ci s-o p,linesc>(Matei 5, L7l. Dar degi S-a coborit sub lege pentru
omenitate, totugi qi aga a fost Dumnezeu gi Mintuitor 9i Izbdvitor al in-
tregului popdr. Cdci alegindu-qi din tot poporul Israil 9i din tot nea-
7 _ Sf. CHIRIL
 SF. CHIRTL AL ALEXANDRIEI

mul bdrbafi puternici, adicd pe Sfintii Apostoli $i pe cei chemati prin

credinld (cdrora li s-ar putea spulte cu dreptate : oIQr voi slnteli neom
ales, preolie impdrdteescd, nelm sfint, popor agonisit de Dumnezeu'"
L Petru 2, 9), a dat luptd irnpreuni cu ei cu stdpinitorul veacului aces-
ta, despre care Insugi Stdpinul tuturor, Cel ce biruiegte toate, a. spus :
.Acum este judecata veacului acesta, ocum stdpinitorul veacului aceS-
to se vo scoole a|ard, ('Ioan 12, 31). Iar dumnezeiescul Ioan ii incunu-
neazd cu o laudd strdlucitd gi pe cei ce au biruit impreund cu El 9i cu
El, zicind; "Va scriu voud, tineri, cd sinteli tari Si ali lnvins pe cel vi'
cleenD (I Ioan 2, t4). Sau nu e adevdrat ce spun ?
PALADIE.: Foarte adevdrat.
CHIRIL: Dar Moise a spus cd lupta trebuie sd se dea miine. Cdci
faptele de biruintrb ale lui Hristos nu s-au sdvirgit in vremea Lui. Ci
s-au sdvirgit in timpul urmdtor 9i apr.opiat, adicd dupd Moise qi dupi
Lege. Apoi Moise se urcd pe un virf de munte, de unde sd poatd
privi lupta gi isprdvile lui lisu,s in cursul ei. Cdci se urcd in
chip moclerat gi invdfdtura legii spre d putea privi de departe felul
luptei lui Hristos tt9. $i ridicind Moise miinile, biruia Israil ; iar ldsin-
du-le in jos, sldbea gi biruia Amalec. Cici nu intregul Israil a rdmas
nebiruit de diavol gi de orice dugman, care voieite cu strdqnicie sd-l
omoare, ci numai cei ce au finut sd se modeleze dupd chipul lui Hris-
tos, prin aceea cd au purtat ocara Lui, adici cinstita cruce. Pentru cii
miinile intinse in aer, desemneazd in chip vddit forma crucii lm. Iar
cei ce n-au primit crucea, s-au fdcut ugor de cdlcat de dugmani, nea-
rrind acest ajutor. Deci cind intinde Moise miinile, desemnind forma
'".
crucii qi cade .Amalec slSbit, aceasta ii aratd pe cei ce biruiesc plin Ji;

cinstita cruce pe Satana 9i alurrgd pe dugmani' Iai cind iL vederr ld-

:i
sind miinile $i pe Amalec biruind, vom inlelege pe cei suptrqi Si biruiti
de diavol, pentru cd n-au voit sd primeascd crllcea' Acestora le-a spus
gi Hristos: oAmin, amin zic voud, de nu t'eii crede,.cd Eu sint, veii
^"rli
lffi:iJ,'ilfi:'llffr?;,1-',,uo,u eicusreu
potri ridicate s
sint intinse, spre a. deserrna cinsiitul chip al crucii, arbtind, cred, prin *
': -:
;*
ghiciturd, cd Israil nu era destul de pregdtit sd primeascd credinla 9i :4
cu mare zdbavd gi grer-rtatevoiegte sd primeascd ocara iui Hristos. De *
:i

. 119. Cei ce se ridicau din lege la o indlfimc in inlelegerca ei, r'edeau cle mai
inainte biruinta lui Hristos asupra cliavoiului care voia sd opreascd omenirea de-a
i u a i n t a s p r e \ i d t a \ e s n i (A .
120. Unii clin Israil au ajutat la venirea lui Hristos 9i la biruinta Lui : prooro-
cii, apostolii. L-au ajutat ridicindu-$i miinile spre cer, sau linindu-I,e intiuse ca si
infitiseze fiinta lor, ca o crucei insulirrdu-gi crucea lui Hristos.
 INCHINARE IN DuII SI ADEVAR

aceea bine spune qi dumnezeiescui Pavei cd crucea este iudeilor smin-

teald. "$i luind, zice, o piatrii, ou pu,s-o sub e/ Si a Sezutpe ee, qi Aaron
li Or eu rezemet miinile lui, unul de o parte, iar altul de a|ta,. piatrd
aleasd, piatrd prefioasd gi cinstitd, piatra cea din capul unghiului este
Hristos (I Petru 2, 7 ; Isaia 28, 16). Pe El odihnindu-se (cici gederea
I aratd odihna) cei mai buni gi mai invSfafi din Israil, rdmdgita aleasd a
focului, i$i intind miinile, adicd primesc crucea, sprijinindu-i 9i susti-
nindu-i spre aceasta Hristos, care e inchipuit de Or pi de Aaron, fiincl
cugetat in acelaigitimp ca judecdtor gi ,ca arhielss 120 b. C.dci Or era ju-
decdtorul nepdrtinitor, iar Aaron, arhiereul prin har al israelifilor, spre
mintuirea prin credinld. cici aceasta socotesc ci inseamni ceea ce s-a
spus prin glasul proorocului Isaia : <gi docd nu ne-ar ti ldsat Domnul
Dumnezeu urma$i, ne-om ti tdcut ca Sodoma pi ne-am. ti asemdnat cu
Gomore" (Isaia l, 9).
Dupd ce a cdzut cel ce se flmpotrivea, adicd Amalec, <<scrie,i.i
zice, spre pomenire in carte Si dd-Ie Ia urechile /ui ljsus". Cdci faptele
lui Hristos aveau sd se intindd, prin scrisul sfinfilor evangheligti, spre
pomenire indelungatd 9i fdrd sfir;;it. gi a poruncit si fie dusd scrierea
la urechile lui Iisus. Cdci scrieriie sfintilor, aducind laude gi cinstiri
lui Hristos, sint ca un dar inchinat Lui.
Iar dupd ce a cdzut 9i a.fost biruit Amalec, Moise a ridicat un jert-
felnic lui Dumnezeu gi i-a pus numele: <Dotnnul esle scdporee meaD,
Acesta incd este un chip (tip) al.lui Hristos. c5ci Domnul ni s-a fdcut
noud scdpare. Pentru cd a biruit pe cdpetenia veacului acesta gi a cdl-
cat stdpinirea morfii, intrucit s-a adus pe Sine jertfd nepdtatd.pentru
noi, .spre miros de bund mireasmd lui Dumnezeu gi ratdl. Deci altarul
a fost chip (tip) aI lui Hristos, cdruia i se cuvine cu adevdrat numeie :
<<Domnulmeu, scdperee mee>.
PALADIE: Aga zic ai eu. Drept gindeqti.
. CHIRIL: Iar bdtind Hristos cu mina ascunsi pe Amalec cel spiri-
tual (inteligibil) 9i biruindu-1, a pus stdpinire peste neamuri gi a rdpit
vasele.aceluia, cum lnsugi zice (Matei 12, 29), legind pe cel tare. Cdci
turma supusd inaintea aceluia, adicd pe cei ctin neamuri, i-a unit cu
turma mai veche. De aceea a gi spus : <$i olle oi etn, care nu sint
din staulul acesta i si acelea trebuie sd le aduc ; si vor ascurta d.e gla-

120b. Hristos e in lege in mod urirUrit, dar tot El dd unora sd lnteleagE cd El

e intelesul mai inalt al legii 9i tot EI se aratd afiindu-se'ca o piatrE prefioasd Ia te-
melia ei, odihnindu-i de oboselile cerute de ea, in acest inteles al ei. Si tot EI este
cel ce line miinile unora din lege intinse ca sd-qi modeleze fiinla in chipul crucii
lui Hristos. $i o face aceasta ca Arhiereu 9i Judecdtorul desdvirgit, ajutind pe unii
din legea veche sd-qi insugeascd o via{6 intipdritd de cruce prin jertfelnicia ei 9i
sd vibreze ln congtiinla lor de judecata ce o va face la sfirgit Hristos cu ei.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI
100

sul Meu ; ,5i va Ii o turmd.Sj un ptistor> (Ioan 10, 16): Cdci Hristos este
dupd Scripturd pacea noas'trd, care, (o ldcut din cele doud lumi una $i
a ddrimat peretele din mijloc al despd.rliturii, Si vrajba in trupul Lui,
Si o deslijnlat legea poruncilor in dogme>>(Efes. 2, 14-15) 9i a impd-
cat intr-un om nou pe cei din tdierea imprejur 9i pe cei din netdierea
imprejur 12l.
Poti vedea iarSgi aceastd mare tain6, ca in umbrd gi in ghicituri,
in cele scrise indatd dupH cele spuse acliueaori de noi. <<$ia auzit,
zice, letro, preotul din Madiam, socrul luj Moise, .toate cite le-a Iacut
Domnul poporului Sdu; cd a scos Domnul pe lsrail din Egipt. $i a luol
Ietro, socrul lui Moise, pe Selora, lemeia lui Moise, dupd ldsorea ei Ia
eI, si pe cei doi tii ai ei, numele unuia Gherson, insemnind: netnernic
am |ost in pdmint strd.in,gi nunte/e celui de aI doilea Eliezer, insemnind:
Dumnezeul tatdlui meu, aiutorul meu qi m'o scos pe mine din mina
Iui Faraon $i a venit letrc, soclul lui Moise, qi fiii gi |emeia, 1o }{oise
ln pustie, uncleera tdbdrit pe muntele lui Dumnezeu.$i vesljrd 1ui Mojse
zicind : Iatd, socrul tdu Ietro vine la line, $i solio $j cei doi tii ai tdi crt
el. $i o ietjt Mojse lntru intimpinarea socrului sdu /etro gi s-o inchi'
nat lui qi /-a sdrutat 9i s-ou lmbrdliSat unii pe allii qi i-o.dus pe ei in
corl. $i a povestit Moise socrului sdu toote clte le-a tdcut Domnul lui
Faraon Si egiptenilor din pricina /ui lsrai/ Si toate necazurile ce /i s-au
tntimplat lor pe drum gi cum i-a scos pe ei Domnul din mina lui Faraon
ti din mSnaegiptenilor. fi s-o ninunat letro de toate bundtdlile pe care
Ie-a tdcut lor Domnul, cd'i-a scos pe ei Domnul din mina egiptenilor
gi din mino lui Faraon. Si o zis letro : Binecuvintot esfe Domnul, cd a
scos pe poporul Sdu din mina egiptenilor oi din mlna lui Faraon. Acum
om cunoscut cd mere e Domnul peste toli duntnezeii, pentru cd i'a
smerit pe ei. $i a adus letro, socrul /ui Moise, arderi de tot Si iertf e lui
Dumnezeu. $i au venit Aarcn $i toti bdtrinii Jui Isroil sd mdnince piine
lmpreund cu socru/ lui Moise inaintea lui Dumnezeu. Si a fost a doua
zi, a $ezut Moise sd judece poprul. ,Sj o stat tot popotul inaintea
lui Moise de dimineala si pind sedrd. Iat vdzlnd letro toate eAte le'a
'Idcut poporului, a zis: Ce este aceostc ce faci tu poporului? Pentru ce
gezi tu singur Si tot poporul std lnaintea ta de dimineala pind seara ?
,Si o zis Moise socrului sdu .' Pentru cd vine poporul Ia mine sd ceard
.
121. Hristos a fdcut pe Iudei gi pe celelalte neamuri una in timpul Sdu, care e
deasupra acestei despdrtiri. A depdgit prin aceasta iegea cu poruncile de caracter de
dogmd. Dar legea eia Ei un senn aI luptei trupului impotriva duhului 5i era datil
ceiui din urma- ca un mijloc de infrinare a trupului, dar fdrd succes. Intdrind prin
prezenta Sa ca Dumnezeu duhul omenesc, a _copleqitpornirile de rdzvrAtire ale tru-
pului 9i l-a fdcut sd se uneascd cu duhul. ln acest plan s-au putut uni Iudeii cu rr!
neamurile. ::;
,;
..

.,
',r*
7

I
I
i
: TNCHINARE lN DUH SI ADEVAR 101
I
dreptate de Ia Dumnezeu. Cdci cind se ivesc intre ei neinlelegeri gi vin
Ia mine, judec pe Iiecare Si-i invdf pe ei poruncile lui Dumnezeu. $i
zise socrul /ui Moise cdtre eI: Nu faci bine iucrul acesta, nu poti tu
sd-I taci singur..Iar acum ascultd-md.pe mine,Si te voi siotui ti va fi
Dumnezeu cu tine. Fii tu poporului in cele ce sint cdtre Dumnezeu $i
vei duce cuvintele lor cdtre Dumnezeu. $i mdrturiseqfe-le lor porun'
cile Lui Dumnezeu si legea luj li Ie aratd |or caile pe core sd umble gi
Iaptele pe care sd le tacd. $i tu alege din tot poporul bdrbali puternici
Si vor judeca poporul" (Ieq. 18, l-22).
PALADIE.' Ia, te rog, pe fiecare in parte gr mi-o ldmuregte.
CHIRIL.' Oare nu vei recunoa$te cd Madianitul este de neam strd-
rn gi din neamuri ? CXci nu odrdsiise din rdddcina lui Avraam. Dar era
de altfel gi el preot gi inchindtor al religiei naturale rdspindite in acei
timp pe pdmint. Se inchinau gi ei, cum se spune de multe ori. Cdci cre'
deau gi ei in felul lor unui Dumnezeu preainalt, ca pi Meichisedec. Dar
primeau pi alfi zei, numdrind in rind cu EI 9i cele mai deosebite fdp'
turi, pXmintul Si cerul, soarele gi iuna 9i pe cele mai insemnate dintre
stele. Iar r,'echiul pdcat al acestei stricdciuni Si rdtdciri a strdbdtut li
s-a intins pind la noi, Aga cugetd rhtbcind 9i azi unii din Fenicia Si Pa-
lestina, care se numesc pe ei inli:ii temdtori de Dumnezeu. Ei merg
pe calea unei religii de rnijloc, nefiind alipili curat nici obiceiurilor
iudeilor, nici celor ale elinilor, ci stdruind 9i impdrtdEindu-sein amin-
cloud pdrfile. Proorocul Ilie certa pe israelitii caqe imbrdti$aserd odi-
acest mod de-a cugeta, zicind : "Pind. cind vei Schiopdta c.r
' nioard
amindoud. picioarele ? De este Domnul Dumnezeu, mergeli dupci El, iar
de este BaaI, mergeli dupd el> (III lmp. 13, 2l). Deci pi Ietro era
unul care avea, dupd cit se pare, o astfel de religie. De aceea cind afld
cele fdcute de Dumnezeu spre mintuirea lui Israil, cucerit de mdrturi-
sirile mdreie qi minunate, vine cu toatd casa 9i cu tot neamul la sfintul'
Moise. Iar acesta cind l-a vdzut, l-a primit li l-a dus cu bucurie in cort,
gi i-a povestit mai amdnunfit faptele mdrele ale puterii dumnezeiegti 5i
minunile mai presus de orice cuvint. Cdci mulfimea celor ce rAtdcesc,
adicd neamurile, sint chemate la pocdintd, intii prin cele despre Dum-
nezeu, apoi aleargd de la sine spre iegea dumnezeiascd,adicd spre in-
vSfdtura prin legea scrisd. Astfel aleargd Ia primul cort. Cdci legea in-
troduce numai. Apoi induplecate de rrechile .istorisiri, se mi$cd $i la
hotdrirea de-a cugeta cd Dumnezeu este unul Ei singur, pe urmd qi la
datoria de a-i aduce Lui roduri. Cdci auzind Madianitul istorisirea lui
Moise, zice: <Acum em culToscutcd tnare este Domnul pesle toli dum-
nezeii, pentru cd i-a smeril pe ei. $i a adus letro, socrui lui Moise,
 r02 SF. CHIRIL AL ALEXANDRTEI

arderi de tot gi jertle Domnului>. A$adar, Ei catehizarea introducin-

du-ne prin vechiurl Testament in invdtdtura elementarE, ne duce la
primele inceputuri ale cunogtinlei de Dumnezeu.
PALADIE; Aqa este.
CHIRIL; Iar pe cei catehizati prin Lege ii desivir$e$te Hristos. Iar
cind zic lege, infelege iardpi Vechiul Legdmint. Astfel fafd de Ietro,
Moise s-a folosit numai de istorisirile despre Dumnezeu. Prin aceasta
I-a dus la hotdrirea de-a mdrturisi fdliS cd nu e alt Dumnezeu, declt
numai Cel Unul, Cei prin fire gi cu adevdrat. Iar aceasta e prima cre-
dinfd a catehumenilor, adicd aceea prin care se despart de pdrerile po-
liteiste qi primesc pe Dumnezeu Cel cu adevbrat Unul gi prin fire.
Iar Aaron l-a invrednicit pe Ietro gi de o masd 9i I-a chemat la
mincare de piine. <Cdci a venit, zice, Aaron Si toli bdtrinii lui Israil,
sd mdnince piine impreunci cu socrul lui Moise inaintea Domnului".
Cdci Hristos, Aaron cel mai adevdrat, ne desdvir;€gte pe noi cu piinea
cea vie. Dar ii desdvirgegte nu numai pe cei din neamuri, ci impreund
cu ei qi pe cei alegi din Israil, al cdror chip (tip) sint bdtrinii. Iar tre-
buinta de-a minca piinea in fata Domnului Dumnezeu are gi ea nu o
micd insemndtate pentru sfinfenie. Cdci ce std aga de mult sub privirea
lui Dumnezeu, ca masa tainicd (misticd) gi jertfa gi cei ce se impdrtd-
$esc de ea? rD.
PALADIE; Bine zici.
CHIRILT Dar odatd desdvirgiii prin llristos, ne indlfdm la o infele-
gere mai inaltd decit invdfdtura din lege. in fine, chipul clar al acestui
fapt il vom vedea fdrd osteneaid (greutate), primind ca icoand clarb a
lui pe Moise gi pe letro. nCdci dumnezeiescul Moise judecind, zice, Si
tot poporul stdtea inaintea lui de dimineala ,5i p?nd seerer. Dar Ietro
.i-a dat un sfat, pe care l-a prefuit Moise, gi intelegind cd e foarte bun,
l-a primit. <$i o oscultat Moise de glasul socrului sciu gi a Idcut cite i-a
spus /ui". Dar oare cel ce e in stare sd dea un sfat gi o pdrere niai bund,
nu trebuie cugetat ca avind $i o inlelegere mai inaintatd ?

122. A minca impreund piinea tainicd, sau a sd hrdni impreund cu Hristos id-
cut om atotcurat qi jertfit Tatdlui, inseamn5 a se face impreund fii ai Lui qi frati ai
Fiului Unuia N5scut, devenind 9i ei curafi 9i in dispozitie de jertfd. Fapta aceasta
ii pune pe cei ce o sdvirSesc sub privirea iubitoare a Tatdlui, impreund cu FiuI Lui.
Masa luatd impreund produce o comunicare'u$oarA, sau o comuniune lntre cei ce iau
parte la ea. Iar masa luatd in dispozilie curatd nu tulburd aceaste comunicare qi
nu o sldbegte prin porniri trupesti .de pofti qi vrajbd. Hristos a idcut prin aclu-
narea tuturor in trupul Sdu plin de duhul de jertl5 sd inceteze zidul despdrfitor
nu numai intre ei qi Dumnezeu, ci $i intre ei in$iEi. Dispozitia Lui de jertfd insuSitd
de ei, ddrimd zidul ddrim6tor (despdrfitor) al egoismului pdcdtos dintre ei. ln El,
aflat in starea de jertfd, ce ne-o comunicd $i nouE, gdsim pacea intre noi gi
Dumnezeu Si intre noi ingine. rEl este pacea noastri> (Efes, 2, 14),
 INCHIN,ARE IN DUH SI ADEI'AR 103

PALADIE; Aga spun qi eu.

CHIRIL: C5 desdvirgireaprin Hristos ne ridicd la o cunogtinfdne-
asem5nat mai bund gi mai inaltd decit invS|dtura (cateheza) legii, o
aratd ugor Sf. apostol Pavel c'are se pdgubegte, cum zice el insu;i, cu
bucurie de cigtigurile din lege pentru iniilfimea curioaqterii lui Hristos,
socotindu-le cd sint gunoaie, ca sd cigtige pe Hristos. Iar proorocul Id-
remia zicea cdtre cei ce prefuiesc cele date prin Moise, dar nu primesc
desdvirpirea prin Hristos : "Cu.tn ziceli : inlelepli sinlem gi /egeo Dom-
nului este cu nci ? in zadar s-a Idcut' condeiul tnincinos ctLcdrturarilor.
fluginofi au Iost inleleplii, izbili Si prinSi. E vreo inlelepciune in ei, oda-
td ce-au respins cuvintul Domnului, (Ier. B, 8-9),
Noud insd, care nu respingem cuvintul mintuitor aI lui Dumnezeu
(cdci prirrim cu bucurie vestirile venite prin Hristos), ni s-a fdcut E[
Insugi intelepciunea de la Dumnezeu. Decr'i-am intrecut $i in infelegere
pe cei din lege;.Si cei ce au fost catehizafi prin istorisirile legii, min-
cind piinea inaintea Domnului, am invdfat sd grdim gi sd cugetdm cele
:nai inalte decit ea. Cdci Ietro dd sfaiuri gi Moise iI ascultd. Iar Ietro
e reprezentantul celor ditr neamuri gi Nloise al celor de sub lege 123.
PALADIE; Drept ai spus.
CHIRIL: Agadar, des6virqireaprin Hristos gi puterea tainelor Lui, ne
face pi inlelepli qi mai tari ca moartea, nimicind pe Amalec cel ascuns
li spiritual (inteligibil), adicd pe Satana.$i foarte drept a spus Psalmis-
tul : "Cu Dumnezeu vom birui $i EI va nimiii pe cei ce ne necd.'
jesc pe noi" (Ps. 59, 13). Iar vorbind despre noi cei impodobiti de strd-
lucire prin credinld, a zis iardqi cbtre El : <<Cdlattdd putcrii lor Tu eSti
$i intru numele ?du se vor veseii toutd.ziua,, (Ps. BB, 17-18). Sd ne
'lduddm
agadar in Hristos noi, cei mintuili, gi pe El s6-L avem (scut al
bunei voiri,,, clttpd Scripturi (Ps. 5, L2).
Iar chip (tip) qi icoand clard a acestui lucru ne este iar5gi ceea ce
e scris la sfirqitul cdrfii a doua a Impdraliior, unde se spune : <$i s-o
scuJat David dimineala. ,Si o fost cuvintul Domnului ccitre Gad proofo-
cul, vdzdtorul, pentru David, zicind: Acestea zice Domnul : ili ardl trei
'peciepse,
alege-li una din ele, sd vind osupro to. $i a intrat Gad la Da'
s,id Si j-o veslit ,pi i-a zis : Alege-li ce \;rei, sd vind. trei ani Ioantete in
pdminiul tdu, scrusd Iugi trei ]uni dinaintea clu$ntanilortdi, care te vot
urmdri, sou sd fie trei zile ciumd in lara ta ? Acum deci ginde,Ste-tegi
'vezi
ce cuvint sd rdspund Celui ce m-e trimis. $i a zis David cdtre Gad :

123. Cei ce vin din neamuri la Hristos, infeleg mai bine legea veche decit
evreii, pentru cd vdd deschiderea ei spre Hristos, spre tinta ei, spre desdvirqirea
umanului in Hristos. Ei inchid legea la lngustimea literei, nu vdd dinamica ascunsb
in ea.
101 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

strimte imi sinl toate trei din toate pdrlile. Dar mai bine sd cad. in
miinile Domnului, cd multe sint indurdrile Lui; numai in miinile oe-
menilor sd nu cacl. ,Sj ^'i-a a,lesDavicl ciunta. ^!i erau zilele seceralului
griului si a dat Domnul moarte in Israil d.e d"imineala pind Ia ora prin-
zului. $i a inceput pieirea in popor si au nturit clin poporul Domnului
de Ia Dan pind ]a Beer-geba $optezeci de mii de bdrbati. sj o inlins
ingerul lui Dumnezeu mina osupra lerusalimului ca sd-l nimiceoscd pe
e/. fi 1 s-a tdcut'mild Domnului ;i a zis ingerului care tdcea nimicite in
popor : Destul, trage ntina tn. $i ingerul lui l)umnezeu sta lingd aria lui
Aravna lebuseu/. gi vdzind David pe ingerul care lovea in popor, a zis
cdtre Domnul : Iatd eu sint pdstorul, eu om picdtuit, eu pdstorul ant td-
cut rd.u. Dar aceste oi, ce au fdcut ? sd tie d.ar mina To pesfe mine qi
pesle coso tatdlui meu. $i a venit Gad. Ia Davicl in ziua oceee $i o zis
lui: suie-te gi clddeqte Dontnului jerttelnic in aria lui Aravna Ebuseul
$i s-o suit David, dupd. cuvintul lui Gad.proorocul, precunl i-a poruncit
lui Domnul. gi s-a uitat Aravno 6i a vdzut pe impdratul ,gi slugi/e lui
venind cdtre sine.,gi c iepil Aravna si s-a inchinat impdratutui cu tata
Ia pdmint. gi o zis Aravna.' ce esle cd. a venit clomnul meu impdratul
Ia robul sriu ? gi a zis David : sd cumpdr cle Ia tine aria ca sd zicle,sc
jertfelnic Domnului gi sd incefeze tnoartea in popor.
Si a zis Aravne
cdtre David: s-o ia domnul meu, lmpdratul, si sd ad.ucdjerttd Dontnu.
lui ce voie$te. Iatd boii spre ardere de tot, iar catele gi unettete boi-
lor vor sluli cle lemne. Toate le-a dat Aravna impdratului. si a zfs
Aravna cdtre impdrat: Domnu| Duntnezeu sd te binecuvinteze pe tine.
^ti a zis impdratul cdtre Aravno.. Nu, ci cumpdrind rzoi cumpdra de Ia
tine in schimb. $i nu voi aduce Domnului Duntnezeului meu ard.ere d,e
tot in dor. ^ti a cumpdrat David ario ^piboii cu cinci zeci cle sicii de
argint. $i a zidit acolo David jerttelnic Domnului qi o odus arcleri de
lot pi jertle de pace. .5i s-o milosfir.if Domnul osupro ldrii qi a incetat
moartea in lsrael. (II lmp. 24, ll S.tt.).
PALADIE.'$i care este intelesul acestora? Cdci e greu de aflat..
CHIR|L.'Cu adevdrat e greu de aflat 9i de prins. Dar voi stringe in
puline currinte cuprinsul textului 9i apoi md voi intoarce la inteiesul'
a :
lui : Priveqte deci, Paladie, ca in oglind5 gi ca in nigte chipuri pterse
taina lui Hristos gi modul iconomiei cu privire la noi. .j
:i

PALADIE I Fd aceasta gi Dumnezeu sd ne dea puterea sd inte- . t_j*

legem. ..1.

CHIRIL: Ascuitd deci. Cdci incep sX spun. Din pricina miniei dum-
nezeiegtis-a pornit moartea asupra poporului Domnului gi pind Ia ora
prinzului nimicitorul a lovit cu putere, f5rd s5-l impiedice nimic. Dar
 INCHINARE IN DUH s, oo'\,o" l0$

vrind sd-$i intindd mina spre lerusalim, l-a oprit Dumnezeu.Iar vdzind
Dar.icl pe inger, l-a rugat pe Dumnezeu, spunind cd el a pdcdtuit gi e
mai bine gi mai drept sd fie omorit pdstorul;i conducdtorul decit oile,
care n-au pdcdtuit. Apoi poruncindu-i Dumnezeu,ridicd altar in aria lui
Aravna, pe cgre a cumpdrat-o impreund cu boii care treierau, cu cinci-
zeci de sicli. Iar dupd ce a ridicat dumnezeiesculjertfelnic, a adus jert-
fele pe el, arderi de tot gi jertfe de pace. $i apa a incetat nimicirea si
a fost opritd moartea de mai inainte. gi adaugd Sfinta Scripturd cd la
inceput altarul era mic, dar pe urmd a adxugat ia el Solomon. Sau nu.
vei recunoagte.cdacesta este cuprinsul pe scurt al textului ?
PALADIE: A;a este. Dar spune care e inleiesul lui lbmurit ?
CHIRIL: Oare nu gtii cd firea omeneascd,s-a rostogolit, cum arln:rt
tofi, in moarte gi s.tricdciune,stirnind minia Feiciitorului,in pirga nea-
mului nostru, adicd in Adam ? cdci acesta dispreluind la inceput po-
runca dumnezeiascS, a auzit : <pdmint e,glr .5i in pdmint vei merge,>
( F a c .3 , l 9 ) .
PALADIE: Aga este.
CHIRIL: De dimineata, agadar, adicd de la cele dintii tlmpun ale
veacului acesta, a stdpinit moartea peste pdminteni, pind ta ora prin-
zului, adicd pind la vremea mesei. Cdci cind a venit timpul sfintei
nlese, adicd al celei tainice in Hristos, pe care minc5m pirnea cea din
cer gi de viaf5 fdcdtoare,s-a desfiinlat moartea cumplitd gi de neocolit
din vechime la porunc,a lui Dumnezeu. $i a fost domolit nimicitorul
abia, cind a voit.sd-gi intindd mina nimicitoare ti asupra celor ce lo-
cuiesc in sfinta cetate, in Ierusalimui spiritual (inteligibil). Deabia
atunci a fost oprit, prin porunca lui Dumnezeu. "lasd acum, zice, destul
esle>.Iar sfinta cetate este Biserica, ai cdrei locuitori sint cei desdvir..
gifi prin piinea cea vie spre sfinlenie. Despre aceastd cinstitb pi mdrea-
ld cetate, a amintit qi dumnezeiescul David, zicind z <<Lucrutisldrrjfe
s-au spus despre tine, cetate a lui Dumnezeu)>(Ps. 86, 3). CXci qi in noii
a locuit Hristos, care este viafd gi Fdcdtorul de viafd 124.De aceea 6i.
alungd Dumnezeu pe nimicitorui de la cei sfinfi, ca nemaitrebuind
sd-l biruiascd ardtarea sfintei mese, pe care o inchipuie timpul prinzu*.

124. Hristos e <piinea vien, € hrana fundamentald ca Persoand vie si d'e triatS,
ficdtoare. Cdci El ne hrdneEte,dindu-ne spre mincare si spre imbibare in noi umani*
t a t e a L u i p l i n d d e D u m n e z e i r e .E l n i S e d d s p r e a s i m i l a r e p r i n d r a q o s t e aL u i , f d r d s 6 ,
i n c e t e z e d e - a i i P e r s o a r r ai z v o r i t o a r e d e < . i r a q o s t ed,e v i a t b , c i e p u - t c r e .c i n d t e u m -
bregte cineva in mod desdvir5it, ti se cld intreg ca mincare, fard sd inceteze de-a,
exista mereu, pentru a fi se cia mereu. $i tu faci Ia fel cu cel pe care-l iubegti. Nu-lt
mdninc pe acela fdrd voia lui, ci el insusi mi se dd din iubire spre hranE..lnsegi
aceastd ddruire desdvirqitE ca semn at iubirii, mE elibereazd 9i pe mine de egoisnr,.
md sfinlegts.
106 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

lui. Deci ne-a sciipat I{ristcs, inteles ln perscana lui David. Fiindcd
vdzind El moartea nimicind pe pdminteni, s-a fdcut rugdtor pentru noi
la Tatdl. Cdci S-a adus pe Sine Insuqi peltru noi 9i S-a.supusde bund-
voie morfii, iar prin aceasta a domolit pe nimicitor, spunind cd pdcatul
este al Lui. Nu pentru cd a fdcut pdcatul, ci pentru cd, precum zic
Scripturile : <<Acestapdcatele noastre le poartd. ,5i penlru noi suferd
clureri Si intre cei tdrddelege S-o socotit> (Isaia 53, 1), cu toate cd <nu
qlia de pdcat>> ; <<gipentru noi blestem S-a Id.cut" (Gal. 3, 13). gi zice
cd trebuie sd sufere mai bine pdstorul decit oile. Cdci Pdstorul cel bun
gi-a pus sufletul Sdu pentru oi 12s.Apoi la indemnut' lui Dumnezeu,
,dumnezeiesculDavid, zidind un altar acolo unde a rrdzut pe ingerul ni-
micitor stind in nelucrare (cdci l-a vdzut pe el la arie, zice), a adus
lui Dumnezeu arderi de tot gi de pace (acestea eratrfeluri gi chipuri de
jertfe cerute de lege). Prin arje trebuie sd inlelegi Biserica, Ia carc
ajungind nimicitorul s-a o'prit, in sfii$it, 9i s-a desfiinfat moartea gi
.pi-a retras nimicitorul nina, odinioarti cuniplitd gi nimicitoare. Cdci
este cosa vielii celei dupd. fire, adicd a lui Hristos. Iar Biserica spunenr

125. Cum spune David: ci pdcatul este aI lui, nu al oilor phstorite, prefigu-
reazd pe Hristos care va spune gi EI cd pdcatul este al Lui ca pdstor 9i cele s6 su-
porte El moartea pentru oameni. Deosebirea e cd David a pdcdtuit de fapt 9i tr-a
fost omorit. Pentru cd era totuqi om care nu putea sd nu pdcd'tuiascdgi nu gi-a dat
f iala pentru cei condugi. Hristos insd n-a avut pdcat qi totugi a murit pentru noi ;
sau tocmai de aceea a murit pentru noi, ca noi sd nu mai murim. Sensibilitatca ex-
tremd a lui Iisus, netocitd de pdcat, trdie$te pdcatul nostru ca al Lui 5i prime:;te cu
toatd inima moartea pentru noi, cum nu o poate face nici un om. Prin aceasta porneqte
"din El un val de iubire, .iare ii face pe toti sd se uneascd cu El cel ce moare biruind
moartea. Cdci Hristos primind moartea peniru noi dintr-o astfel de iubire, o iDlringe
ln Sine qi apoi in tofi cei aiipili.de Sine. Dacd este Dumlezeu - gi nu se poate sd nu
fie ca o culme atotcuratd a existentei - El trebuie sd meargd pind unde a mers in
Hristos cu iubirea Sa. Iubirea e mai tare ca moartea. Dar iubirea desdvir$itd.a Lui }{ris-
tos se arati in primirea morfii exclusiv pentru altii. El se depdgeqtepe Sine total in
moartea primitd. Dar in depdgirea totald de sine iese 5i din limitele ce I le impune
moartea. Moartea este ultima expresie a neputin{ei omului de-a Qep6qi grija de sine,
fiica de-a se pierde. E drept cd Iisus manifestd in Ghetsimani .si o fricd de moarte.
Dar aceastd fricd aratd numai cE a lu.at moartea reald. Ea nu este expresia unui egoism.
Rdstignit, El sc roagd pentru cei ce-L rdstignesc ai spune : <Pdrinte, in miinile Tale imi
'dou suJJetuJMeu" (Luca 23, 46). EI infruntd frica reald de moarte, pentru ca sd Ie dea
Si celor ce vor merge dupd EI prin moarte puterea sd infrunte aceasti fricd.
iisus depdgeqte grija de Sine pentru cd in El nu e nici o umbrd a egoismului
ca picat. Dar tocmai dc aceea moare pentru altti, din mila pentru ei, din vointa de
a-i elibcra de moarte, biruind moartea in umanitatea Sa, din exclusiva rdspundere
pentru ei. ln acceptarea total voluntarE a morfii pentru altii, e qi puterea de birui-
re a mortii. O biruie5te pentru cd nu-L invadeazd fdrd rioia Lui, ci e ,primitd in El de
bunEvoire. O stipineqte din rnomentul in care o primeqte. Dar nu o primegte producin-
du-9i-o. El manifestE prin aceasta 9i pentru cei ce I-o produc. Moartea Lui este ac-
tul iubirii desivirgite fald de orice formi de pdcat fi fatd de toti oamenii. Dar
riepinde de ci ca sd-L primeascd in aceastd st,are de jertfd din iubire biruitoare
a mor.fii ca sd se biruiascd moartea pi in ei. Dacd-L primesc cu credinfd, puterea Lui
prin care primind moartea 9i pentru El, a biruit-o. aceastd putere ii va duce qi pe
ei la inviere.
 1NCHINARE IN DUH SI ADEVAR 107

cd este prin asem6naregi chip, arie. Cdci in ea se adund ca nigte snopi

sau spice cei secerati din vecuirea lumeascd prin cuvintul sfinfilor se-
cerdtori, adicd aI apostoiilor gi evangheligtilor, ca sd fie dusd in curlile
de sus gi agezafi,ca intr-o jitnifd domneascd,in Ierusalimul ceresc, ca
un griu curat, dupd lepddarea faptelor gi cugetelor nefolositoare gi de
prisos, care sint inchipuite prin pleavS. Cdci gi Hristos a spus sfintilor
Apostoli : oOare nu ziceli voi cd. moi sint patru luni gi vine secerisul?
Iatd vd spun voud, : Ridicali ochii voqtri Si privili holdele cd sint de pe
acum dbe pentru seceri,g.Cel ce secerd primeSte platd 6i aduni. rod
spre viala veSnicd> (Ioan 4, 35-36). gi iardqi : o,Seceri.tuleste mult,

b iar lucrd.torii pulini, Rugali-vd deci Domnului secerisului, ca sd scootd

lucrdtori la seceriSul Sdu> (Matei 9, 37-38). Secerig spiritual cred c,i
a numit mulfimea celor ce vor avea sd creadd, iar secerdtori a spus
cd sint cei ce au in minte si in inimd cuvintul durnnezeiesc,care este
<viu Si lucrdtor ;i mai asculit ca orice sabie cu doud tdisuri Si strdbate
pind la despdrlitura sulletului gi a duhului, a incheieturilor gi a mddu-
vei> (Evr. 4, 12). Prin numele de arie gi fericitul Boteziitor a indicat
Biserica, zicind aga despre Hristos: oEtr vd botez pe voi cu apd, dar
vine Cel mai tare decit mine, Cdruia nu sinl vrednic sd-i dezleg cu-
reoua incalldmintelor. Acelo vd va boteza cu Duh Slint 9i cu toc; a
Cdrui lopatd esle in mina Lui Si va curdli ariq lul .5i va aduna griul in
jitnifd, iar pleava e va arde in toc nesfins, (Luca 3, 16- 17).
Aceastd arie spirituald (inteligibiid), adicd Biserica, a cumpdrat-o
Hristos cu cincizeci de sicli, aciicd nu cu un pref neinsemnat. Cdci s-a

w dat pe Sine Insugi pentru "u. ;i a lixat in ea altaruL. gi fiindcd El ln-

sugi este liturghisitorul (cdci s-a fdcut arhiereu) $i El insuqi jertfa, S-a
atlus pe Sine lnsugi in chipul'(tipul) vifelului care treiera rrr;gi S-a fdcut
ardere de tot 9i jertfd r2z.Cdci in Hristos s-a surpat peretele despdrfi-
turii gi noi cei ce eram odinioard depdrtafi i despdrfili, din pricina pd-
catului, ne-am unit prin El gi ifr El cu Dumnezeu pi Tatdl, desfiinfind

126. E un preot superior cel ce se aduce tui .Dumnezeu.pe sine insu5i pentru
altii, nu nigte d,aruri impersonale, sau pe altii (ca in pdginism), cleci cel ce e Si
preot, 9i jertfd. Dar preotul supremr sau Arhiereul prin exceleutd, este Cel ce este
atit de valoros qi are o atit de mare iub,ire, incit se aduce jertfd pentru toti. CaIi-
tatea aceasta nu o poate avea'decit Hristos FiuI lui Dumnezeu ficut om. El se poate
aduce pentru oameni, cdci e om, dar pentru toti oamenii cdci Cel ce se aduce ca
om e 9i FiuI lui Durr,nezeu.El pune in s'imfirea Sa cle solidaritate cu oamenii, fralii
Sdi, imensitatea iubirii dumnezeiegti. Dar 'EiHristos e Si altar pe care se aduce jertf6.
Cdci suferinJa Sa de jertfd e trditi in insuqi, ca pe locul cel mai inalt in fafa
Tatdlui. Nu putea indlta jertfa Sa mai aproape de Tatdl, ca in Sine insugi.
127. El e <jertfd de pace>, jertia pdcii, pentru cd a inldturat pricina egcismu-
lui despdrfitor de Dumnezeu din umanitatea Sa gi starea aceasta gi-o comunicd gi
altora, odatd cu despdrlirea egoistd dintre oamen
108 SF. CHIRIL AL ALFJXANDRIEI

vechea dugmdnie. Cdci El este pacea noastrd, cum zice Scriptura

(Efes. 2, 14).
PALADIE; Atunci prin vifelul c,are treierd vom inlelege pe Hris-
tos ? In ce chip ? _
CHIRIL: Oare nu a numit, iubitule, legea lui Moise pe sfintii
ucenici vileii ce treierh ? Circi a spus : uSd nu legi gura boului care
treierd., (Deut. 25, 4). Aceasta intelegind-o foarte limpede fericitul
Pavel zice : "Au de boi se ingri jeSte Dumnezeu ? Au nu de noi zice?
Caci pentru noi s-o scris, cd cel ce erd., cu nddejde sd ore gi cel ce
treierd, cu nddeide sd treiere, cd se va impdrtdqi" (I Cor. 9, g-10).
Apadar 9i fericifii ucenici sint vifei, dupir chipul Celui dintii, adicb
al iui Hristos.
Dar Hristos este vitel care treierd li in alt infeles. Prin El se
face curdtirea 9i lepddarea iucrurilor de prisos, aclicd a impr6gtierilor
gi a gindurilor trupegti prirritoare la lume, care sint gi ele hrana fo-
cului, ca gi pleava. Iar ridicindu-se altarul pe care s-a adus jertfa
de pace gi arderea de tot, s-a desfiinfat ceea ce ne intrista. Ciici a
ascultat Domnul pdmintul gi a fost opritd nimicirea. Pentru cd jert-
findu-Se Hristos pe Sine pentru noi, s-a desfiintat moartea gi s-a bi-
ruit stricdciunea, deoarece Dumnezeu Cel ce poate toate, lgi pleac.l
urechea gata de ascultare la toate rugiiciunile tuturor, cdci zice :
nincd. grdind tu voi zice : Ce este?, (Isaia, 45, 1).
Iar cind zice cd altarul de la inceput era mic ai cd s-a addugat
la el pe urmd, aratd inaintarea Evangheliei in cursul timpului; dease-
menea pufindtatea sfintelor Biserici ia inceput li inmultirea lor in
timpurile de dupd aceea. Cdci se ldrgesc mereu altarele, acidugindu-se
mereu alte Biserici la cele dintii gi sporind la o multime nenumdratd
popoarele, care s-au izbdvit prin jertfa lui Hristos ; avindu-L pe El
jertfitor pi victimd sfintd de jertfd qi Stdpin al Bisericii inchipuitd
prin arie.
PALADIE r Cuvintul e limpede gi invederat. Cdci e aicdtuit ctr
bun meqlegug.
CHIRIL; Oare nu recunoqti Si tu, fdrd sd te indoiegti citugi de
pufin, cd Hristos este viafa gi riiscumpdrareatuturor ?
PALADIE: Doar qtii cd recunosc.Cdci aqa gindesc.
CHIRIL: Cdci unul pentru toti'a murit, Cel ce a fost preful pen-
tru tofi. $i qi-a dat sufletul Sdu schimb pentru al nostru, punind friu
rdutdfii diavolului gi oprind pira pdcatului ce ne tiraniza, impotriva
noastrd 9i limbutia neinfrinatd ce-i acuza pe totri de pdcate.
 INCHINARE IhI dUI{'SI ADEVAR 109

PALADIE: ln ce inleles ? .
CHIRIL.'Deoarece a impdrdtit p6catul peste noi cei de pe pdmint,
fiind noi aplecati din tinerele spre ceie rele, cum s-a scris (Fac. 6, 5),
gi inima tuturor tinzind cu stdruintd spre incercarea qi spre voinla
de a Ie sdvirgi, am cdzut in mod necesar sub osinda mortii. Cdci cdl-
carea legii dumnefeiegti gi disprelttirea voilor Stdpinului, are ca pe-
deapsd moartea. Stricindu-se (compinclu-se)astfel firea oamenilor, S-r'r
milostivit Fdcdtorul de noi ; drept aceea S-a fdcut"Unul-Niscut om gi
a purtat trup supus prin fire nrortii, ca suportind pentru noi moartea
ce atirna asupra noastrd, sd desfiinteze pdcatul gi sd opreascd pe Sa-
tana care ne acuza, intrucit am achitat in EI pedepsele vincvdliilor

h: pentru pdcat. Cdci "Acesta ridicd pdcatele noa.streqi penlru noi su-
terd dureri", dupd cuvintul proorocului (Isaia, 53, 4). Sau nu cu rana
Lui ne-am vindecat noi ? 127b.
PALADIE; Adevdrat. <<CdciS-a rdnit pentru pdcatele noastre Si a
fost in chinuire Ei iu rand,, (Isaia 53, 5).

k CHIRIL; S-a desfiintat agadar pdcatul odatd ce Hristos a pdtimit

pentru noi, gi in mod necesar nu se mai strigii impotrirra celor sfinfifi
prin Hristos 128.Aceasta ne-o aratii limpede proorocul Zaharia, spu-
nind printr-o vedenie : "$i a ietit ingerul cel ce grdieSte intru mine

v: gi a zis cdtre mine I Privegle cu ochii frii qi vezi aceasla ce iese.

$i am zis': Ce este ? .Sj a zis: Aceaslo este mdsuro care iesrt. $i
a zis : 'Aceasta esle tdrddelegea lor ln tot ptimintul. Si iatd
un talant (o greutate) de plumb ce se ridicd. $t iatd o ienrcie

3 a Sezut in mijlocul mdsurii. $i a aruncat piatra plumbului in

gura ei. $t am ridicat ochii ,ti om viizut. 5i iatd doud Iemei

12Fb. Se afirmd aci atit ideea juridicd a suportdrii sau achitdrii de c6tre Hris-
tos a pedepsei pentru vinovdtia picatelor noastre, cit qi sensul transformator al min-
tuirii adusd de EI ca vindecare a noastrd prin rana Lui. Intre ele nu este o deose-
N: bire. Rana de pe urma pdcatului suportati cu rdbdare, intdre$te firea, o vindecd.
Dar suportind-o, ne-am Ei achitat cle pedeapsa rle pe urma pdcatului. Dumnezeu a
creat firea astfel ca sd sufere de pe urma pdcatului $i ca astfel sd se indreptc. A-
ceasta pricinuie$te lui Dumnezeu satisfaclie. Nu e o multumire pentru faptul cd
suferim de pe urma pdcatului, sd vadd implinindu-se o, echivaloare. Ci e o multu-
mire pentru cd vede cb omul rdbdind rana peclepseifiregti de pe urma pdcatului, se
vindecd firea omului 5i el se va feri in viitor de pdcat.
128. Pdcatul se desfiinfeazd prin pitimirea lui Hristos, pentru ci ea a fost opu-
sul radical al egoismului. Intensitatea riragostei fatd cle Dumnezeu in firea Lui ome-
neascd a fost aga de puternicE, incit a fdcut-o desivirgit ittbitd de Tatdl. Dar ea li
umple $i pe cei ce se unesc cu Hristos. Aceasta cu atit mai mult, cu cit e $i o dra-
goste fali de ei, care li se comunicd qi lor impdrtdqin<lu-icle trupul Sdu jertlit Tatd-
lui pentru ei. Dragostea fati de Tatdl in numele lor, se une:te crt dragostea fatd de
ei. $i ea ii face pe ei sd se uneascd cu El in dragostea fatA (le Tatdl, ca sd aibE ca
Iispuns clragostea Tatdlui fa[d de ci. Jertfa lui Hristos intiDiritd in ei ca dragoste
a Lui fat5 de ei 9i cu dragostea Lui fatd de Tatdl, ii slinfeqte qi pe ei. Numai jertfa
sfinfeqte, cdci biruiegte orice egoism.
ll0 SF, CHIRIL AL ALEXANDRIIT

cere iegecu Si duh era in aripile lor. ^ti ele eveeu aripile co
aripile de barzd. ^tl au ridicat ntcisuro intre pdmint Si cer. ,Si am zfs
cdtre ingerul ce grdia intru mine : Unde due oceslec mdsura ? $i a
a zis cdtrc mine : Ca sd-i zideascd ei cosd in Babilon ti sd o pregd-
teascd.li sd o pund.pe ea acolo spre pregdtirea lui" (Zaharia 5, 5-ll).
Voiegti sd.vorbim iardqi de fiecare 9i si le privirn cite una ?
PALADIE; Foarte mult.
CHIRIL: a;adJr proorocul a vdzut o mdsurd iegincl din Ierusa-
lim. Iar intrebind ce este, ingerul i-a spus : <Aceasl aeste kirddelegea
in tot pdmintul". E ca gi cind ar fi spus: cu aceastd mdsurd se md-
soard pdcatele oamenilor . de pe tot pdmintul din toate timpurile. Cdci
abia cind pdcatul nostru ajunge la o rndrire vdditd, legiuitorul supirat
aduce pedepseie. Pentru cd rabdd de multe .ori din fireasca Sa iubire
de oameni gi suportd gregelile, neminiindu-se pentru totdeauna iirainte
de implinirea mdsurii 12e.De aceea a zis cdtre Avraam : <.|y'us-au impli-
nit incd pd.cateleAmoreilor pind acum, (Fac. 15, 16). Iar Hristos a spus
fariseilor care Il supdrau fdrd friu : <Si voi ali irnplinit mdsura pdrin-
lilor voStri".
Iegind agadar mdsura, se ridicd talantul plumbului gi se aruncS.
in mdsur5 femeia care plineqte mdsura qi care primeEte in gura ei pia-
tra plumbului. Apoi durnnezeiescul inger : Aceasta este fdrddelegea.
PALADIE; lncd iru e limnede'ctrvintul.
CHTRIL: Va fi. $i nu' peste mult. Talantul (greutatea)) plumbu-
lui este Hristos, care se ridicd, adicd se inaltd prin cruce pi se arat6
plin de mdrire prin insugirile Dumnezeirii. Cdci <DunrnezeuL-a prea-
inatlat pe El gi i-a ddruit Lui nume, core esle moi presus de tot nu-
mele> (Filip. 2, 9). $i aga inchide grlra pdcatului, dupd cuvintul psal-
mistului : <gi toatd.tdrddelegea igi vo osfupa gura ei, (ps. 106, 42).
fiind oprit5' de la pirile impotriva celor ce-au pdcdtuit din sldbiciune

129 Dumnezeu nu mai rabdd picatele lumii de-abia cind ajunq la plindtatea
lor. Iar aceasta inseamnd cind oamenii nu mai pot da inddrdt din perversitatea.lor.
E gi o chestie de calitate, nu numai de cantitate. Potrivit cu aceasta, pecleapsa,san-
ctiunea ce se naite din ele, este 9i ea definitivd $i cum nu se poate cugeta alta mai
mare. Dumnezeu ii lasd in chinurile lor eterne, pentru cd nu-i ridicd din aceastA
supremd perversitate fdrd voia lor. Neputinfa lor de-a se bucura de oarecare ugura-
re e una cu voinla lor de perversitate totaid. Perversitatea ajunge pind acolo cd tot
ce e rdu e numit bun, ca sd poatd fi sdvirgit fErd rupine, ba chiar in aplauzele mul-
tora, iar ce e bun e numit rdu, ca sd poatd f,i luat in ris, in aplauze'le celor mai
multi. Atunci Durnnezeu ii lasE in iadul socotit de ei rai, pentru cd nu-i face buni
gi sd se bucure de bine, fdrd voia lor. Dar crucea lui Hristos, cum se spune in con-
tinuare, a pus in lumina clari binele ca opus rdului. Ea este opusul lduddroqeniei.
Ea e semerenie, e infrinare, e iubire adevAratd de oameni gi de Durnnezeu.Rdul de-
vine tot mai o,puscrucii. Prin aceas,tase face tot rnai evident ca rdu.
 INCHINART IN DI'H SI ADEVAR 1l!

ft, gi au fost indreptali din credintd. Cdci dacd Dumnezeu este Cel ce se
indrepteazS,cine va osindi ?" (Rom. B, 33-34).
$i dacd Hristos a pdtimit pentru noi, cum s-ar mai fi cuvenit s.i
se ceard gi de la noi sd suferim pedepsele pentru pdcatele noastre ?
PALADIE: Foarte drept ai grdit. Cdci au fost indreptali in Hris-
gi
tos au respins pira din pricina pdcatului. Dar ag fi tare bucuros,
sd aflu, pentru care pricind e inchipuit Hristos prin plumb iar fii-
rddelegea apare in chipul femeii.
'
CHIRIL: $i aceasta e ugor cle viizut din Sfintele Scripturi. Cdci

F
Hiistos e asemdnat gi cu multe alte lucruri, putindu-se infelegb cele.
ale Lui, prin calitatea celor care Il inchipuiesc.
PALADIE.. Ce vrei Sd spui ?
CHIRIL: El ni S-a fdcut noud bazd gi siguranfd pi fundament ne-
cldtit qi temelie nesfdrimat5.De aceea s-a numit piatrd. "Iatd, Eu pun,,
zice, in temeliile Sionului piatrci aleasd, in capul unghiului, cinslifd.
,$i cel ce crede ln ea, nu se vo ru,tino) (Isaia, 28, 16). De.asemenea El
F este piatra prefioasd, strdlucitoare gi minunatd, a Bisericii, comoara
noastrd duhovniceascd.Cdci a fost numit mdrgdritar. oAsemeneaesle,
zice, impdrdlia cerurilor cu un neguldtor care cautd mdrgdritare Iru-
moose. ,Si ailind un ntdrgdritar de mare pref, mergind a vindut toate.
cite Ie ovec qi |-a cumpdl'af>. (lvlatei, 13, 45-46)." Iar EI ne-a unit pe
noi prin Sine cu Dumnezeu gi Tatdl, desfiinlind duqmdnia in trupul Lui,
precum este scris (Efeseni 2, 16). De aceea a spus cdtre TatEI 9i Dum-
nezeu Cel din ceruri. despre cei indreptafi prin credirifa in El : "pri-
rinte, vreau co precum Eu,Si Tu una sintem, ata ,Si aceStiasd tie unt
intr.u noi" (Ioan 17, 241tto. De aceea s-a numit piatrd cle cositor. Cdci
prin cositor se leagd cele ce sint de Iegat t21.4Sa spune Dumnezeu prin
glasul lui Zaharia, ardtindu-ne pe Fiul Sdu, Care va veni gi va ple-
ca la vremea rinduitE. "$i se vor bucura gi rror vedea piatra de co-
sifor.in mina lui Zorobabel" (Zaharia 4, l0). Deci aga i-a numit gi
aici talant de plumb.
Iar motivul pentru aceasta, iL voi spune acum. Argintul necur5fit
topinclu-seimpreund cu plumbul, se cur6fd foarte bine, plumbul atrx-
gind in chip firesc la sine petele argintului impreund ars. Aqa ceva

130. In trupului Lui, ln care nu mai e nici o duqmdnie fatd de Tatdl, cici nu
mai e nici o poltd egoisti, aduuindu-se tofi Ei deveninci tofi ca El, in El toti sint una-
precum este cu Tatdl, nu numai c,a Dumnezeu, ci si ca om. In trupul Lui s-a inldtutat
dusmdnia intre toti.
131. Hristos este un fel de cheag spiritual intrg tofi cei ce voiesc. Pe toti ii
imbrdligeazd cu iubirea Lui. Pe fiecare il face sd simtd iubirea Lui, dar gi indem-
nul de-a fi in El cu toti, de-a iubi in El pe tofi.
-
1r2 Sr.. CTIIRIL AL ALEXANDRIEI

,a indcplinit pentru noi Hristos. Unindu-se cu noi cei necurati tru-

peqte 5i duhovnicegte, a topit rnurddria din noi. Cdci ridicd pdcateie
noastre, ca noi pentru El Ei prin El sd fim curati qi strSlucitori132.De
€ceea proorocul Itremia mustrinC mullimea Iudeilor care nu vor primi
curdfirea lui Hristos, zicind : "A lipsit sulldtorul de Ia toc, a lipsit
plumbul, in de;ert bate argintarul argintul, rdutdtile lor nu s-au to'
,1tit,pentru cd Dotnnul i-a lepddat pe ei> (Ieremia 6, 29-30).
Vezi cd dumnezeiasca Scripturd a gtiut c5, curdtirea argintului
nu se poate face fXrd plumb ? Aqadar, fiindcd pe noi cei lepddati
ne-a curdlit Hristos, El S-a aserndnat cu plumbul. $i El astupd
gura pdcatului, ardtat in chipul femeii. Cdci femeia e simbolul sii-
biciunii Si al pldcerii gi toatl fdr6delegea se lucreazd prin acestea.
.Pentru cd mintea stricatd {coruptd) mai intii de pldcere pentru aceasta
sau pentru aceea, tnolegindu-se, pdrdsegte ostenelile ce o duc la
,virtute. $i aSa sufletul omului c.adein pdcat. De aceea se numesc unii
mai degrabd iubitori de piScere,decit iubitori de Dumnezeu.$i pentru
aceea le zice gi proorocul celor ce, din pricina sldbiciunii sufletului,
s-au imbolndvit de picat $i de molegala viciului. .Intdrili miinile mo'
Jegite Si genunchii sldbili" (Isaia 35, 3).
PALADIE r E destul despre aceasta. Spune-mi acum' perechea de
femei care duc fdrddelegea in pdmintul, Babilonului, ce voiesc sd
arate ?
:HIRIL: S-a astupat, apadar, prietene, gura f5r6delegii prin Hris-
tos. Cdci am fost indreptali in El qi am fost izbdvifi de vina ti a in-
cetat pira f drXclelegii impotriva noasr6. Pentru cd acesta a f ost
tot scopul venirii la noi a Celui ce a suferit moartea din pricina noas-
trd ca noi gi pentlu noi, iar apoi a inviat . Cdci nu se putea sd fie bi-
ruitd viata de moarte. Dar unii n-au crezut Evangheliei lui Hris-
tos. Deci neprimind rdscumpdrareadin pdcat, poartd iardli po\iara
lui, punind-o pe capetele lor din pricina sldbiciunji cugetului, a mo-
le;elii minlii gi a lipsei de bdrbdiie a sufletnlui. Aceltia sint purta[i
in toate pdrtile de orice cluh rdu 5i impinqi ia tot felul de necurdlie,
igi dau cea mai mare silintrS spre cele rele. Iar semnul silinfei este
,aripa, care spune c5 e de barzd. $i barza e un soi de pasdre, care dd
tircoale celor mai rdu mifositoare dintre b51!i 9i-9i actund hrana din
mocirlS si din murddrie. Deci cei ce i$i cheltuiesc silinfele [pre in-

1 3 2 .N u n u m a i i e r t a t i c l e p d c a l e i n m o d j u r i d i c d a t o r i t d p l i t i i c e - a d a t - o H r i s -
tos pentru ele prir-r jcrtla Lui, ci sintem curdlifi cle ele prin fatpul cd El, Cel curat,
se uneste cu noi, extinzind 5i la noi curdtia Lui. Bur-rdta'tea unuia se iulincle la cel cu
care convietuieste. Bundtatea lui Hristos se intinde la toti care Il primesc in ei.
 IN DUH SI ADEVAR r13
I
INCHTNARE

l
tindciune, cu drept cuvint pot fi socotiti ca avind aripi de barzd. $i
ei au formd femeiascdgi moleEifi,ca unii ce s-au fdcut clupiirchipulp5- t
l

catului care-i tiranizeazd. Cdci preculn cei ce sint sub Hristos gi im-
preund cu EI s-au fdcut chipul Lui prin sfinfenie, a;a s-au fdcut dupd l
chipul fdrdclelegii Ei la fel cu ea cei ce s-au impovdrat cu ei gi s-au
hotdrit sii convieluiascticu patima necuratir.
$i duc mhsura in Babilon Ei ii cautti casX acolo, lucru care so-
cotesc cd indicd gi el, ca prin ghiciturd, cd clacd nu imbrifiqeazd ci-
neva cele acluse noud prin Hrisios r;i nu voiegte sd astupe gura pd-
catuiui, indreptindu-gi toatd silinfa numai spre neclrrSfii, va iepi din
sfintul lerusalim, adicd din sfinta maicd a celor intii ndscuti, clin fru-
moasa cetate de sus Ei ducind povara greu de purtat a pdcatului, se
vor sdidglui in Babilon, adicd vor a\/ea partea gi soarta cu idolatrii
necredinciogi.Pentru cd cei ce disprefuiesc rdscump5rareaprin Hris-
tos sint egali cu necredinciogii. De aceea zice Mintuitorul : <<De-liva
greSi Iratele tdu, mergi, mustrd-I pe el intre tine gi el singur. .5i de vq
oscuilo, ai ci$tiget pe tratele ldu, Iar de nu va asculla, ie cu line pe
unu,l scu doi, ca in gura a doi sou frej martori sri sleo tot cuvintul.
Si de nu. ve ascullo nici cle aceqtia, spune Bisericii. Iar cle.nu 1'o
ascultq. nici de Bisericd.,sti-li lie lie ca un p'igin gi vcmeg" (Matei
18, t5-17).
Deci e limpede 9i intiirit de mdrturia intregei Scripturi clumne-
zeiegti cd toatd indreptarea gi toatd rdscumpdrareae in Hristos.

F
r

?
p
8 _ Sf. CHIRIL
 CARTEA A PATRA
Cel chemat de Dumnezeu la indreptare gi riscumpirat,
trebuie si-I urmeze Lui ;i sd se lepede
' de toati molegeala ce duce la patimi
$i si se sileascdmai degrabi
- si viefuiascd dupi rinduiald gi cu avint tineresc

E, deci, un lucru primejdios, Paladie, pe cit se vede, ba ag spune

gi foarte urit gi cu totul nebunesc, sd nu voim s5 lupt5m cu bdrbSlie
impotriva patimii gi a pdcatului, ci molegindu-ne in plSceri necu\re-
nite qi infundindu-ne cu mintea in moliciunile nebdrbirtegti, sd ne
depdrtdm de buna indrdznire spre virtute, cu toate ci ne e dat prin
Hristos sd ne putem indlfa spre toate cele de laud5. La aceasta ne
indeamnd 9i preafericitul Pavel, zicind: "/n sfir$it, Iralilor intdrili-vd
intru Domnul gi in toata puterea tdriei Lui" (Efeseni 6, 101rsr.
PALADIE; Bine zici.
CHIRIL: Deci vom dobindi pu.tere in Hristos. Dar nu cred cd va
ajunge cineva fdrd osteneaid sd lupte cu avint impotriva patimilor
Si sd poatd ridica la aceastamintea sa,
PALADIE; Aqa zic 9i eu.
CLIIRIL; Lucrul acesta clar gi ugor de inteles, nu-l cuprind cei
ce merg in jos, dar cei ce se ostenesc il inteleg indatd. Dar s-a gi
scris : <Bdrbatul lntru osteneii se osleneqte luigi ,5i abate de Ia sine
pieirea so, (Prov. 16, 28). Socotesc cd e o prostie chiar gi numai a
cugeta cd se pot infdptui lucruti deosebite cu osteneli puline. Dar
oare nu e cel mai prefios lucru dintre toate a ne mintui sufletul qi a
lupta pentru viata noastrd ? r34
PALADIE; Desigur, a;a e.

133. Dacd virtutea este tdrie ( d e l a v i r - b d r b a t ) , p a t i m a e s t e m o l e ; e a i d , l i p s h d e

r-ointh, sldbiciune, supunere sub p o r n i r i i n f e r i o a r e . L i b e r t a t e a n u s e a r a t d c l e c i t i n
f a c e r e a c o n t i n u d a b j n e l u i . I a r in libertate e puterc. Dar puterea aceasta ni se
siioregte in Hristos. Cdci EI e c l c p l i n s t d p i n p e S i n e , f i i n d c n d e s d v i r q i r e b u u .
134. Puterea ce ni se cld cle H r i s t o s l ) L i n e s c u t e $ t e d e e f o r t u l n o s t r u . E d e t r e -
buintd o conlucrare iutre noi qi h a r u l l u i H r i s t o s . P u t e r e a c e n e r . i n e c l e l a H r i s -
tos intdreste nuterea noastrA.
INCI{INARE IN DUH 9I ADEVAR 115

CHIRIL r Dar acest lucru prefios care admite luptdtori, socotegti

cd-I pot infdptui cei ce luptd bine gi cu incordare, fiind Si ralional
ca acegtia s6 poatd invinge, sau cei ce se imprdgtie cu pldcere in
desfdtdri qi aleg viala uguratici"r in Iocul ceiei bune ?
PALADIE; Cum s-ar putea indoi cineva cd nu pot sd invingd cei
ce suferd de boala nepdsdrii, ci numai cei mai strddalnici pot sd-l
ob{inb ?
C H I R I L . ' V o m z i c e d e c i c d c e i c e g i - a r - rt u a t r d m a s b u n d e l a
osteneli gi au imbrdfigat moleSeala gi dezmierddrile; le va fi aceasta
s p r e c i n s t e s i l a u d , i?
PALADIE; Ba, de loc.
CHIRII r [Jrmeaz5, agaclar, cd se cuvine sd fie lduclati cei ce se
ostenesc mai muit gi cd nici unul ng va ajunge sd fie vestil fdrd
IuptX.
PALADIE: Aqa este.
CHIRI!: Deci se cuvine, Paladie, sd mergem drept spre cale de
laudd pi sd ne deprindem in bdrbdfia care duce la virtufi gi in cu-
rajul cel mare qi lSudat de dumnezeiasca Scripturd gi atit de obignuit
pi iubit sufletelor sfinfilor. Cdci le-a spus dumnezeiesculDavid ceior
ce tindeau spre aceasta, zicind ; "imbdrbdtctti-vd qi sd se intdreascd
inima voastrd, toli cei ce ndddjduili spre Domnul" (Ps. 30, 25). Iar o
rninte care a ajuns la aceasta inainte de alfii, dobindegte o asigurare
si zice : "Domnul e luminarea mee Si Mintuitorul nteu, de cine md voi
te.me? Domnul e ocrotitorul vielii mele, de cine voi tretnura?,, (Ps.
2$, l), Cdci nenumdrate sint sminteiile din jurul nostru. Dar intrece
nurndrul lor mulfimea draciiorr care ne atitd la pdcat. La acestea se
adaugd sdlbbticia mai josnicd a plScerilor dorite de firea noastrd :
ldcomia ti mindr,ia, pizma vecind cu omorul, cu ura, cu birfirile gi cu
celelalte rele asemdndtoare. Cei ugor de artras de acesrea, care nu
se ating, aga zicind, nici cu virful degetului de incercarea de a le bi-
rui, ddruiesc fdrd intirziere biruinta dugmanilor, fiind aruncafi la pd-
mint ca un fruct pe jumdtate copt - dupd cuvintul proorocului - si
puqi fdrd luptd sub picioarele patimir. Dar cei iubitori de virtute gi
buni, care tind dupd slava de sus qi doresc s.1 se impdrtdqeascd de
viatd in veac, se impotrivesc cu cea mai mare vitejie gi cu cel mai 1
mare curaj atacuriior patimiior proprii, mortificind trupul Si ridicin-
du-se impotriva migcbrilor ce se ivesc in el Ei din el. ln felul acesta
resping cu bun megtegugorice fel de rdutate gi de pdcate, infiiptuiesc
viala sfintritd pi nepdtatri. Acestora le grdiegte gi dumnezeiescul Pa-
vel, zicind : <Sta/i deci, tari incingindu-vd mijlocul vostru cu adevdrul
116 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

qi imbrdcind" plato$a dreptdlii Si incdllindu-vd picioarele lntru gitirea

Evangheliei pdcii, peste toate Juind sculut credinlei, ca sd puteli stin'
ge toate sdgelile cele aprinse cle vicleanului> (Efeseni 6, 14-16).
-Aceastaeste armura duhovniceascd completS, atotcurreniid sfintilor. Pe
aceasta ne poruncegte qi N4intuilorul lnsusi si o dorim, de;i in alt
chip : "Sd stea mijloacele voestre incinse, zice, gi sd aveti incd$aminte
in picioarele voastre, Si Iitcliile r.'ooslreso fje oprinse, (Luca 12, 35)' A
ne incinge inseamnd a fi bine incinSi 9i stringi, pentru a putea rdbda
necazuri pentru bine gi pentru iubirea de Dumnezeu; a ne incdita
picioarele inseamnd a fi gata gi doritor de despdr[irea de lume, spre
a porni indati ce legea dumnezeiascdar rroi ca noi sd plecdm ; a
avea fdcliile aprinse, inseantnd a nu suferi sb vieluim in intuneric si
negtiinfd, ci mai degr.abd a pdgi in lumina cea intru Hristos, pe calea
ce duce spre to,atecele vrednice de laudd. Cf,ci iudeilor care nu primeau
sd facd aqa, le-a spus Hristos : "Pind aveli lumina, umblali in lumind'
co sd nu vd cuprindd intunericui" (Ioan 12, 35),
A$adar pe iubitorul de evlavie il face strdlucit 9i cunoscut rivna
spre virtute 9i bdrbdtia, insotitd de chibzuintd.
PALADIE: Bine zici.
CHIRIL: Cdci nu vom afla slava in iubirea molegelii. Ci numai
cind va imbrdtiga cineva osteneala, va fi strdlucitor 9i atotprobat.
Astfel pind ce petreceau fiii lui Israil incd in Egipt, spurcatul Faraon
le-a pus supraveghetori cruzi gi aspri la munci. Iar ei fdcind din viafa
asprd pusd asupra lor fdrd voie gi cu sild o deprindere spre rbbdare,
din aceasta au scos mai mult folos decit pagubd. De aceea
se temea Faraon de evrei, vdzindu-i cd sporesc spre o multime ne-
numdratd. $i incercind cu vicleguguri sd impiedice cregterea acestord,
r<Ie-opus, zice, lor suproveghetori peste lucrdri, ca sd-i chinuiascd pe
ei ln munci grele>>(Ieg. 1, 11). Dar planul acesta li se intoarce lor im-
potrivd. Pentru cd chinuirea adusd peste ei le-a {ost pricind de
sporire, Dumnezeu cirmuind astfel lucrurile gi opunind harul Sdu vi-
clegugurilor aceluia. "Cdci cu cit ii apdsau,zice, cu olit se Idceau mai
mulli gi se inlcireau" (Ies. l, l2l.
Cdci Satana aduce necazurile, scriqnind din dinfi, asupra sfin-
tilor, 9i celor pe care qi-i face Dumnezeu ai Sdi, el li se irnpotriveSte
necontenit. <Cdci mincdrile lui sini o1e,se,(Avac. i, 16). Dar cei ce
ce se ostenesc in necazuri, tocmai pentru cd sint incercali, se fac
mai tari decit ele t:s. $i rdbdarea in nevointe ii face in chip neindo-

135. Vial.a comodd nu e un prilej de intdrire a omului. Ea-l mole$este, 1I sld-

beste, il face rob pldcerilor gi gata de toate compromisurile ca sd scape de greutifi.
Il anuleazd ca barbat. ll dezlipeEtede bine.
3 TNCHTNARE IN DUI{ SI ADEVAR tt7

ielnic mai slSviti. Incit cele prin care se urmdrea intristarea gi chinui-
rea lor, li se fac mai virtos fdrd sd vrea spre folos gi cele prin care
se pldnuia surparea lor, ii fac mai tari.
Dar Faraon, dupd ce vede cd planul sdu ajunge la un sfirgit nea;-
teptat 9i cd prin cele ce ii necxjegte lor le folosegte, schimbd indatd
chipul uneltirii. $i trimitind clupd moagele evreilor, le spune .. "Cincl
moSili evreicele Si va ti timpul nasterii, de vri ti bdrbat omorili-|, iar
de va Ii temeie, pd.strali-o. Dar moaqeJe s-ou temut de Dumnezeu Si
n-au ld.cut precurn le-a poruncit \or intpdratul Egiptului si acluceau
Ia viald pe pruncii bdrbdtcqti" (res. 1, 16-17). Zdddrnicindu-i-se a-
ceastd uneltire impotriva neamului gi acest pian ucigag, pentru ci nu
a ldsat Dumnezeu pe moage sd sdvirgeasctiasemenea ticdiogie, trece
la nelegiuirea fxtigd gi nemairroincl sd asupreascd pe ascuns, alege
rdzboiul in chip descoperit gi poruncegte omorirea crudd a celor nds-
cufi. "$i a poruncit f eruon intregului popor al sdu, zicind: Tot prun-
cul bdrbatesc, ce se ve naqte evreilor, aruncalj-l in riu, si tot pruncul
Iemeiesc, ldsali-| viu" (Ieq. l, 22). C6ci nu-l ingrijoreazd femeia,
deoarece femeia este o fiintd neiubitoare de lupt5 9i fdrd subtirime la
minte. Dar il supdrd bbrbatul din doud pricini : pentru cd e inlelept si
atotiuptdtor. Deci ii este foarte pldcut pi iubit balaurului ucigaq, adic;i
Satanei, cugetul ferneiesc aI sufletuiui, muieratic gi slab gi pe lingd
aceasla lispit de darul 'infelelrciunii. Dar ii este clugmani 9i uritd nd-
zuinla spre bdrbdfie, care biruiegte mole;eala si e nai presus de
fricd ; de asemenea,ndzuinla lui spre infelepciune. De aceea fine in
viatd femeia, gi renunfd fatd de ea la sfatul gi la planul ucigag. Cdci
este o prostie a cduta sd iupte 'cu cei care s-au agternut prin ei in-
$isi la pdrnint, cu cei ce suferd de boala pldcerii de a se supune. Dar
ineacd, aga zicind, pe bxrbat, aruncindu-l in valrile ispitelor. Aceasta
imi pare cd o cintd gi o spune gi clumnezeiescurDavid : <De n-ar fi
fost Domnul cu noi cinc] s-au riclicat oamenii asupra noastrd, de vii
rte'ar Ii inghilit pe cind s-a iufit minia lor asupra noastrd, apa ne-ar
Ii inecat ; cQ uD Suuoi ar Ii trecut prin sutletul nostru, (ps. 123, 1-3).
PALADIE; Aga este.
CHIRIL: Privegte chipui uneitirii. intii i-a asuprit cu chinuri sdl-
batice, ca sd nu sporeascti la o rnultime mare, urmdrind planuri prea
viclene prin aceie chinuri. Fdrddelegea era incd ascunsd 9i scopul
t
tiranuiui nu era/prea vddit. Dar s-a impotrivit, cum arn spus adineaori,
harul celui indlirat. cdci asuprifi fiind, ei cregteau in vigoare gi nu-
mdr. Apoi a voit sd inarrneze. moagele impotriva femeilor evreilor.
Dar nici aceasta nu l-a lF.satDumnezeu sd o ducd la indeplinire. Fo-
 SF. CHIRIL AI ALEXANDRIEI
t18

losindu-se, in sfirSit, de un al treilea $i ultim fel de uneltire, a

poruncit intregului sdu popor sd inece partea bdrbdteascd,ne mai
vrind sd unelteascd pe ascuns. Deci Satana se rdzboieqte nevdzut cu
cei care i s,eimpotrive,sc bdrbdtegte, dar i;i imparte uneltirea in trei
chipuri. $i incepe lupta cu planuri viclene, impieclicind sporirea mintii
ln virtute. Cdci o face sd se oboseascd in osteneli peste a$teptare Si sd
se sldbeascd in lupte rdspr€.Dar neputindu-i aduce prin acestea nici
o vdtdmare, cSci Dumnezeu o ajut{, stirnette adeseori pe cei ce ne
sint apropiati prin credinf5 gi de acelagi neam 9i ii impinge spre urd
si luptd. Despre aceasta mdrturisegte Pavel, zicind : "In pritneidii intre
Iratii mincino$i, fin primejdii din partea celor de Ltn neQm> (Ii cor.
11, 26). Iar cind nu nimeregte nici cU aceasta, deoraece cel ce
luptd pentru sfinfi le insufld acelora frica dumnezeiascd, ca 9i odi-
nioard moagelor, ridicd pe fatb pe supuqii iui la sdlbdticie 9i ucidere.
Dar trebuie sd se stdruiascd 9r' atunci in iubirea bunei indrdzniri ;;i
in sirguinla spre bdrbdlie, gtiind cd cel urit de acela, e scump, lui
Dlmnezeu. Cdci l-a pus la socotealX 9i il invrednice$te de ocrotire pe
cel care invinge moliciunea.
PALADIE r Sint convins. $i cred cd 9i aceasta se poate veclea
din Sfinta Scripturd ins69i. Cdci nu pot lipsi clin ea astfel de cugetdri.
CHIRIL: Cu darul lui Dumnezeu ili voi spune cd in cartea numi-
tb l/umeri, care e a lui N4oise,se zice : "$i o grdit Domnul cdtte Moi.
se in pustio Sinoi, in cortul mdrturiei, in cea dintii zi a lunii din anul
al doilea d.e Ia iegirea lor din pdmintul Egiptului, zicind: Numdroli
tot neamul tiilor lui Israil, dupa neamurile lor, dupd casele tamiliiktr
lor, dupd numdrul celor dintr-Ltn nume, dupci capetele |or. Tot bdr'
batul d.e Ia doudzeci de ani Si mai in sus, tot cel ce poate ie$i la oasle
1n Israil, numarali-i pe ei in puterea lot, numdrali-i pe ei tu ti Aaron>-
{Numeri 1, 1-3). Aqadar, e limpede li din acestea cd bdrbatul gi cel
bun de luptd 9i ajuns la tinereie, adicd Ia o vigoare duhovniceascl
gi la mdsura virstei plinirii lui Hristos, a fos.t inscris in cartea lui
Dumnezeu. Cdci socotesc cd nu pentru altceva e numdrat bdrbatul
',/ ajuns la doudzeci de ani gi mai sus, decit ca sd putem cugeta 9i noi
cd cel ptdpind gi nedesdvir$it Ia minte e respins ca nefolositor. $i
acestea sint proprii celor incd nerzristnici, care n-au-lajuns la mdsura
tineretii, pe care o hotiireqte iegea dumnezeiascd: adils la anul dou6-
zeci. Iar pretruit gi numdrat qi cunoscut de Dumnezeu, dupd mulfime
gi neamuri 9i capete Ei pe nutne, e bdrbatul $i cel in vigoare. De aceea
 INCHiNARE IN DUH sI ADEVAR

s-a spus odatd prin Hristos sfinfiior Apostoli, aflafi in virsta bdrbd-
teascd gi ajungi Ia mdsura aceasta a cugetiirii : .Nu vd bucurali cd vi
se supun dracii, ci sd. vd bucurali cd numele rzooslre ou lost scrjse
in ceruri" (Luca I0, 20), iar altd datd iardqi : <<ALInu se vind doud
pdsdri pe un bdnul qi nici una din ele nu cade pe pdmint, ldra Stirea
Tatrilui Meu Cel clin ceruri? Iar voud Si perii capului vd sint numdrali,t
(Matei 10, 29-30), Cind spune cd gi perii capuitti ie sint numdrali,

I socotesc cd aratd grija cle ei.

Agadar, birrbatul qi cel in rrigoare e inscris in cartea lui Dum-
nezeu lll{j-J37.
Iar inscrierea s-a fdcut prin Moise gi Aaron, ca prin amin-
doi sd intelegem pe Hristos Cel Unul, in Moise ca legiuitor gi in Aa-
ron ca arhiereu. Cdci s-a fdcut pentru noi tleodatd legiuitor qi arhie-
reu binecredincios gi nevinovat gi prin mijlocirea Lui se face inscrie-
rea acelor b5rbafi gi fruntagi in virtute in c5rlile dumnezeiegti r:ltt.
Acestora le-a grdit gi inleleptul Ioan, zicind: Vd scriu \roud, tinerilor,
cd sinteli tari qi ali biruit pe cel vicleanD (I loan 2, l3). Aceptia sint
deci cei despre care am zis adineaori; "tot bdrbatul de Ia doudzeci
cle ani gi mai sus, tot eel ce iese in oosleo lui Israil".
Cd pe acepiia ii ocrotegte ti ii invrednicegte Fdcd,torul Cel iubitor
d e v i r u t e , p o t i s d v e z t ? P a l a d i e , g i d i n c e l e s c : r i s ei n c ' o n t i n u a r e : o , $ i
cu voi sci fie cdpetenia Iiecd.rei seminfii, dupd casele lamiliilor lor ; s;i
ccesteo sinl numele celor ce vor ti cu voi, (Num. l, 4-:-5), Cdci fiecare
;semintie igi pune drept cdpetenie, apdrdtor, prin sfdtuitor 5i propu-
ndtor. al celor ce trebuie fdcute, pe cel mai fioros gi mai luptdtor.
Aceqtia sint inchipuiti prin ingerii care sint pugi peste cei alegi ;i
scriqi in cartea vielii. Cdci s-a scris despre orice drept : <Tdbdri-t'rt

136-137. A fi iDscris in .cartea, Iui Dtl[nnezeu inseamnd a fi inscris in memoria

lui Dumnezeu. Dumnezeu prirregte la ei cu bucttrie. Ei sint la inima lui Dumnezert,
pentru cd ll iubesc, pentru cd rdspund la iubirea Lui. Ceior ce nu rdspuud iubirii lui
bum,tezeu rdmlninri in ne,pEsare, pe care Dumnezeu ii ;tie cld l1u vor rdsputlde iu-
birii Lui, nici El nu mai iirct'arcd in zarlar sd le arate iubirea. Ii stie si pe t'i, rlar
cu o ltiinfd poten{iali, teoreticd, neactualizatd'
138. ln motl deosebit ii are ir-r qind pe cei ce se s'trdcluiesc sd rirsptttldd voii Lui
<ie a se dezvolta ca oameni aclevirafi 5i de a se mintui, prin unirea ctt El, prrn imi-
tarea Lui, Domnul Hrlstos. Cici EI S-a fdcut om, deci frateie cel mai butr al ]los-
tru. Aceasta e grija Lui : mintuirea noastrd, voinia de-a ne ajuta in fiecare' clipd in
strd6uinfa de-a"1e apropia de El. El ca legiuitor ne dd legi i;i sfaturi (inspiraiii in
con;tinti) cum sd luirdm in fiecare clipd; El ca arhiereu prezintd Tatdlui jertfa Sa
qi rugdciunea Sa pentru noi. E Legiuitorul (lndrumdtorul) si Arhiereul (Sprijinitorul)
nostri in fiecare clipd. Fiinrl inscri;i in El, se giurle,lte mereu la noi. Pe cei ce ii itl-
scrie Hristos in Sine, ii inscrie p€lntru ve;uicie. Cdci El e ve;nic ;;i toate cite lc
poartd in Sine, le poartA pentru ve:;nicie. $i inscriin<l pe fiecare .cu tlumele Lui, il
inscrie in unicitatea lui neconfunrlatd. Cdci avind numele cuir,'a in Sine, il are ca
fleosebit fle tofi. De;i numele de .Nicolae,>, d. ex. il poarth mai multe persoane, d-ar
fiecare il are asociat cu imprejurErile lui proprii, unice, ceea ce il face unic. Astfel
numele cuiva inscris in Hristos aratd eternita'tea lui in Hristos'
 120 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

ingerul Domnului in jurul celor ce se lem de EL9i-/ vo izbdvi pe elv

(Ps. 33, 7). Dar cd ajutorul ingeresc ne e dat spre mintuire dupd voia
lui Dumnezeu, se poate invedera din toate pdrfile gi socotesc cd e de
prisos sd mai adun acum dovezile ,3e.
PALADIE; Deci prin Ntloise gi Aaron ca chip (tip), Hristos face
inscrierea celor ce luptd bdrbdteSt-e.
CHIRIL: Asa spun. La aceastd tilcuire ne duce ceea ce s-a sclis
la fericitul Daniil, cu un inteles convingdtor.
PALADIE: Despre ce vorbesti ?
C H I R I L : S p u n e c d a v d z t t t p e T a t d J, c a i n t r - o v i r s t d d e t i i i t r i n ,
impodobit de un pirr alb, mlref in vegminteie LLri in chip cle zdparid"
$ i c o n t i n u d : < < , t is - o u c l c ^ s c h i sc a r l i l e g i S - a a $ e z a t J u d e c a t o r u l . , S i o m
v d z u t , r i i r L t i . ir c n i n d 1 t e n o r i i { ' e r u l u i c o u n F i u a l O m u L u i , ; i c r o l u n s
pind la Cel V echi d.e zile gi s-a inchinat inaintea tui. ,Si i .s-a daf
Lui stdpinirea S;i cinstiree Si impdrdficr,. (Dan. 7, g, lO, 13-14).
Cind a venit adicd Unul Ndscut in chipul nostru, atunci a des-
chis Tat6l cdrfile 9i s-a oprit judecata celor vinovati de pdcat. Dar a
ingdduit celor ce se luptd bdrbXtegte s5 fie inscrigi ;;i si se nulners
in cetele cele de sus $i sb fie aqezali in pornenirea lui Dumnezeu. AuJ
insd pe fericitul David care cintti despre cei ce s-au inebunit impo-
triva lui Hristos : uSd sc 5teorgd din cartea celor vii ,pi cu cei drepli
s d n u s e s c r i e " ( P s . 6 8 , 3 9 ) . C d c i c e i c e e i u c l i s p r e f u r i tb i i n d a l i i u b i -
toarea de oameni purtare de g'i15 .a lui Dumnezeu si TatXi, au ciizut
din pricina unei cugetdri slabe 5i au iegit din viefuirea cea iutrrr
Hristos din lipsa bdrbilfiei. Ei au fost chemali ia nunib, dar au res-
pins din molepealii si sldbiciune pe sfinfii cherndtori la cind, zicind
unul : am cumpdrat un pimint, altul : mi-am luat temeie, gi nu ito',
v e n i 1 4 0 .A u z i c d t o l i z i c : n u p o t ? C d c i m i t t t e a o m e n e a s c d a l t d t i n -

139. Dumnezeu nu se ocupd nunrai El singur cu cei ce vojr sc sX sc mintiriascd

ci ii pune in miScare gi ateniia tuturor sfinfilor gi ingerilor fati rle c,i, precum sd l,-:
dea ca sprijinitori $i pe preoti Dacd s-a folosit de Aposloli ca sd lt'\'orbc:ascd oam€r-
niior despre El ciupd indltarea Lui, rle ce nu S-ar folosi de toti sluiitorii Lui rii 5r
trecufi la El in acest scop ? De altfel poate cineva care iubelte pe. Hristos care' ltrt'
de mintuirea ce-o ariuce Flristos celui ce-L primegte, sd nu r.orbeascii oamenilor de
Hristos, sd nu-qi arate dragostca fatd cle ei, ardtiuclu-se prt:ocupa{i de r:i in fata lui
Hristos, in convorbirea lor cu E1 in rugdciunile lor ? I'lristos i-a inscris El in Sine
pe cei ce voiesc si ei sd fie inscrigi prin Moise si Aarot-t. Dar era $i un act al lor in
aceasti inscriere a acelora in Hristos. $i aceasta inseamnh si putrd i;i cel mai apro-
piat de Flristos la inima Lui pe aiti frati ai lor, prin rugdciunile lor. Nimeni nu
trebuie sd se gindeascd numai la slne, sau numai lar binele ce-1 poate avea el de ia
Hristos. $i incd n-o poate face aceasta. $i nici Hristos nu o r,roiellc' aceasta. Ctlci
Dumnezeu irsugi ne-a fdcut sd ne gindim pi sd ne inqrijim qi de allii.
140. Cincl vine Hristos se opresite judeca'ta pentru cei pdcdto5i..Cdci li se rld
putin{a si scape de pdcate. Iar cei ce se folosesc cle Hristos pentru a se mintui sint
scrigi in memoria lui Dumnezeu. Dar cei ce nu primesc pe Hristos, sint gterqi din
 TNICHTNARE IN DUH SI ADEVAR t2l

du-se spre pldcerea lumeascd, e slabd gi pldpindd pentru a lucra cele

aie lui Dumnezeu. De aceea nu va fi pdrtash de sirbiitoarea cereascd
si dumnezeiascd.
|'ALADIE: A;adar, numai tindrul cu judecata intreagi e in in-
scrisul Domnului Dumnezeu gi in cartea celor vii, iar tot cel ce nu e
astfel, e nenrimit ?
CHIRIL; Vei cunoagte adevdrul dacii te vei apropia cu o mrnte
atentir gi treazd cle cele scrise. Cdci nu se inscrie nurnai cel ajuns la
virsta tinerelii gi in anul al cloudzecilea. Ci s-a addugat tot birbatul.
Sau nu inielegi ce zic ?
PALADIE; Infeieg.
CHIRIL; Deci dacii s-ar r:erceta felui bdrbiifiei celei in Hristos
Ei a celor ce sint potrirrite spre d putea dobindi cit nrai bine virtutea,
s-ar vedea cd se bucurd de o inscriere proprie cei ce au inaintat pinil
la atita slavd, incit au ajuns bdrbati gi foarte luptdtori pi s-au ridicat
peste cugetul copilSresc. Dar atunci r-iu i se potrir:eqte fiecdruia, prie-
tene, un ioc propriu gi cuvenit de inscriere gi slavti, pe mdsura slrllu-
cirii ceior sdvirsite ?
'
P A L A D I E ; D a . O r e c u n o s ca c e a s t a .
CHIRIL: Cd doar nu va fi iutre sfintii apostoli cei ce rLl o cil r';.
Departe de aceasta!
PALADIE; Adevdrat.
CII|RIL: $i e limpede (.r"1 rll vom sl)uue ci se vcr rincliti intre cei
impoctobifi la cnlme cle striilucirea r.ir-tulii rie muite f eluri ;i iritr+
'cci
ce s-au nevoit cu indrumarea cea rnai dupi lege a vielii, c'el ,:e
n u e a s t f e l . D a r v a p r i m i o n o E t e n i r e , c l L i p i im d s u l a l u i .
PALADIE; Drept ai spus.
CHIRIL; Deci intrucit au crezut irr N{inttijtcr-u1 Ei Rdscurnpirrii-
tqrul tuturor gi prin sfiniul Botez ne-am inibogiifit cu tdria din cer ;i
de sus - cdci ne-am imbrdcat in puterea din inhltime, fiind pecet-
luifi prin Sfintul Duh __ am fost aqezati gi noi in rindul gi numirul
hdrbafilor gi am fost scrigi in cartea iui Dumnezeu. Dar este gi aici o
deosebire. Cdci cei dintii i,n listd gi mai aproape de Dumnezeu sint
cei mai curafi gi rnai sfinti. Una e credinfa in lJristos. Dor nu toti
c r a r ea u c r e z u t s i n t i n a c e l a q i f e l g i v i a f d , i n t r - u n e l e e g . i e , c i u i r i i a s a ,

m e m o r i a l u i D u m n e z e u .E r a u l a r D u n r n e z < . uc , l i r l i s i i n a i n t e , D a r n u e r a r , rs c r i s i i t r e l e
oameni. Sau erau lnsemnati intr-un mcci cc rhniilr-:a de confirmat. De acurir sc in-
scriu ca printr-o confirmare cei ce primesc pe Flristos 5i se gterg cei ce nu-L pri-
mesc. Ace.asta pentru juclecata rlc la sfirEit. Cei cc nu vor fi scrisi llu vor irrtra in
lmpirdtie.
122 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

alfii altfel, dupd cuvintul fericitului Pavel (I Cor. 7,7). Deei cei ce
stau in frunte prin cuviinta rziefii gi de aceea sint mai sfinti, vor avea
primul loc in cartea dumnezeiascdgi ln pomenirea lui Dumnezeu. Iar
cei ce au un grad mai mic in sfinfenie, pentru cd e mai mic in vir-
'tute, vor
fi, fdrd indoialS, la locul al doilea gi intre cei inscrigi lar.
PALADIE; $i cum s-ar putea face clar Si lucrul acesta?
"
CHIRIL : Din Scripturi. Cdci acesta nu e un cuvint indrdzne! .al
uostru. Astfel dupd ce s-a fdcut numdratul bdrbatilor $i al ceior in vi-
.goare, ne-a poruncit Dumnezeul tuturor iardpi un alt fel de inscriere.
Cdci s-a scris : "$i a grait Dotnnul cdtre Moise in pustia Sinai zicincl:
ly'urndrd pe iiii lui Levi clupd casele Iamiliilor lor, dupa rudeniile lor,
clupd popoarele lor. T'oata partea barbateasca de la o lund in sus ii
vei nuntd.rape ei. ^li l-a numdrat pe ei Moise Si Aaron din porunca
Dctmnului, dupd cum le-a poruncit lor Domnu|" (Num. 3, 2B). Fdcin-
du-se astfel inscrierea dupd seminlia gi dupd casele familiior, Scrip-
tura cld inclatd toatii socoteala, zicind: nNuntarul intreg aI Iiilor lui
Levi, pe care i-cl nuntdrat Moise Si Aaron, din porunca Domnului,
clupciseniinliile lor, toatd partea bdrbaleasccicle la o lund in sus, doud-
zeci Si doud de mii> (Num. 3, 39). gi adaugd indatd, zicind : <gi a grait
Dontnul cdtre Moise, zicind; Numdrd pe tot bdrbatul intii ndscut al
Iiilor lui Israil de Ia o'lunri in sus ,5i socotegte numdrul lor dupd nume.
'li vei lua pe Levili pentru mine, pentru toli cei intii ndsculi ai tiilor
lui Israil, Si vitele Levililor penlru toate cele intii nciscute intre vi-
lele [ii]or iui lsroil. Fi a nuntdrot lvloise precLrmi-a poruncit lui Dom-
nul pi au tost toli cei intii nasculi parte bdrbdteascd dupd numdrul
numelor de la o lund in sus, 1o socoleaJalor, doudzeci qi doud cle mii,
.doud sule Saptezeci$i trei. $i a grtiit Domnul cdtre Moise, zicind:
Ia pe Levili pentru toli cei intii ndsculi ai tiilor lui Israil 6i vitele
Levi[ilor pentru vitele lor gi vor Ii ai mei Levilii. gi rdscumpiirciri]e
.celor doud sute Saptezeci pi lrei care prisosesc pesle Levili clin iei
dintii ndsculi ai Iiilor lui Israil : vei lua cinci sicli de cap, dupd clrah.
ma ceo sfinld ; vei lua doudzeci de bani pentru sic/u .5i vei da argintul
lui Aaron si tiilor lui, rdscumpdrare pentru cei ce prisosesc intre ei>

141. Cei ce se gindesc tot timpul la Dumnezeu cu toatd fiinfa lor, ll inscriu pe
Dttmnezeu mai aclinc in fiinta lor. Dar prin aceasta gi ei se intipdresc mai mult in
n;r'moria lui Dumnezeu. Cu cit stricli mai mult pe Dumnezeu ir"r ajntor gi cu cit po-
meuesti mai mult numele Lui, cu atit iI faci sd se gincieascdmai mult la tine. Cei ce
sint plini cie Dumnezeu, se resimte gi Dumnezeu de faptul cd l1 faci sd fie mereu
in tiue. Cei ce nu sint intru totul qi neincetat cu gindul la Dumnezeu, nici Dumne-
zeu nu e neincetat cu gindul la tine gi nu se resimte atit de prezenta Lui in tile,
sau a ta in El.
 INCHINARE IN DUII SI ADEVAR r23

{Num. 3, 40 g.u.). E un lucru adinc ai anevoios, Paladie, sd pofi in-

|elege cele date aci.
PALADIE; Bine zici. Pune-ti totupi mintea la incordare, incre-
zdtor in Hristos ddtdtorul a tot binele.
CHIRIL; Observd cH la prima conscriptie s-a insemnat toat5

#
partea bdrbdteascdde la doudzeci de ani, adicii cel cu mintea intrea-
g5, bdrbat gi in vigoare, ca sd poatd implini cele ce le vrea Dumnezeu.
Dar ajunge cuvintul despre aceasta. In cele doud conscriptii de pe
urmd se inscrie insd din porunca dumnezeiascdqi sfintd, toatd partea
bdrbdteascddin seminfia lui Levi, iar din cealaltd mulfime nu se nu-
mdrd partea bdrbdteascd,ci intiiul ndscut, cle la o lund in sus. $i to-
talul copiilor levitici e doudzeci gi dottti cle mii, iar al intiilor nds-
cuti Si celorlalfi, doud zeci 9i doud de mii, 9i doud sute gaptezeci ;;r
trei. Apoi porunceqte Dumnezeu, sd fie inchinati Levifii pentru primii
ndsculi. Iar fiindcd numdrul celor din popor intrece sau prisosegteun
numdr cu doud sute gapte zeci qi trei de capete, a hotiirit legiuitorul
c'd trebuie sd se aducd pentru ei rdscump6rare setninliei levitice, ca
;
sd facd slujbe gi sd aducd jertfe gi pentru ei, primind de la ei ca un
fel de patd pentru stdruirea neimprdgtiatf,in slujire. Sau nu recunoqti
cd acesta e cuprinsul pe scurt al celor scrise?
PALADIE; Recunosc.
#
s
CHIRIL: Deci spunind aceasta, cuvintul meu nu se abate de la
scop, urmdrind ceea ce se cuvine, 9i nu e lipsit de adevdr. Deci cind
se cugetd $i se aratd chibzuinla cea intru Hristos se inscrie partea
b bdrbdteascd,neardtindu-se virsta trupultti. Dar cind trebuie pe lingd
acestea, sd se insemne in inscrierea ardtarea fdcutd in crednfa 9i iu-
birea fatd de Hristos, e addugat5 deosebirea care se observd in cei
ce cred. CXci unii, deodatd cu pr,imirea credintei, se sirguiesc 9i ln
sfinfenia cu faptele gi in acultarea de Dumnezeu. Iar altii nu se dd-
ruiesc in intregime lui Dumnezeu, ci sint impSrliti Si spre cele din lu-
me. De aceea,cu dreptate poruncegtelegiuitorul sX fie cinstit tnai mult
decit celSlalt, cel curat, inchipuit prin neamul lui Levi ; Si a poruncit
sd aibd primul loc in conscripfie. Pentru aceea deci pomenelte intii .
W de neamul Levifilor, iar lui ii urmeazl $i ii este addugatd partea bdr-
bdteascd pi ceata celor intii ndscufi. Cdci e foarte prefuit la Dum-
nezeu cel ce se cugetd ca aflindu-se in bdrbSfia duhovniceascd 9i
dupd chipul lui Hristos, Care este primul ndscut. Astfel dumnezeiescul
Pavel scrie unora care au sl[bit in credinfd gi s-au fdcut muieratici
in ginduri reci : :'copiii mei, pentru care suldr iardSi durerile nasterii,
pind va Jua Hrislos chip in voi" (Gal. 4, 19).
124 SF: CHIRIL AL ALEXANDRIEI

Agadar, e primit in cartea lui Dunrtezeu tot cel intii ndscut in

chipul lui Hristos, spre a fi birtrat gi preainfelept.ciici dintre cei de
aitd semintie e socotit in numdr, cum am spus adineaori, nu toatd
partea bdrbdteasc5,ci numai cel intii ndscut. pentru cd nu orice om
se distinge in credinti pi in viatd dupd chipul lui Hristos. C6ci sint
rnulli cei ce ll-au crezut. inscris gi socotit in numdr e numai primui
ndscut, peniru Primul Ndscut in noi ;;i in mulli frati (Rom. 8, 29). Dar
rlintre Levili tot bdrbatul e in conscripfie qi intre cei aleqi. Cbci sfin-
tul e in intregirne al lui Dumnezeu. iar cei inscrigi sint de o luni gi
mai in sus. Pentru care pricinr ? Pentru c6 pruncia in Hristos a celor
ce au crezut nu e lepdclatii de Dumnezeu. Iar pulindtatea r,irstei e un
simbol al simplitdtii in Hristos gi al prunciei duhovnicegti. Cdci pre-
cum am spus cd inscrierea celor atotluptitori e bine gi fird gregealil
sd se facd de la douizeci de ani gi mai sus, aFa spunem cd sernnul
clar _al prunciei in Hristos e virsta de la o lund in sus. Ceva asem6-
ndtor spune gi Pavel : "F;ra[ilor, nu fili copii lct ninte, ci tifi prunci
in rriutate. Iar la ntinte tili desdvirqili" (i Cor. 14, 20).
PALADIE; Sd socotim deci cd vom fi impreund pdrtagi cu sfinfii
la cununile ce le-au dobindit ei pentru capetele lor, imbdrbdtindu-se
pi sirguindu-secit mai rnult dupii buna prefuire.
CHIRIL; Desigur, vom fi pdrtaqi gi noi cie daruriie de care ei
sint piini gi pe care le-au dobindit prin osteneji gi sudori. Cdci ei ne
umpiu gi pe noi de cele ddruite lor de iubirea lui Dururezeu. Astfel
dumnezeiesculPavel a spus ul-ioradintre cei ce-au crezut : .Doresc sa
vri vitd 1,re''r-r.'rca .sd r-i intpartd$esc cevo ctin darul d.uhovnicesc,
( R o m . 1 , 1 1 ) . S a u n u v e i l e c u n o a g t ec d e u n d a r s t r d i n , c e t e s c s i d u -
hor,'nicesc,cunogtinla neintinatd gi nerdtf,citd despre Durnnezeu si
ptiinfa despre toate cele prea bune ?
PALADIE: Da, odatd ce lucrul acesta este de vifti f.icdtor. Cdci
a ;ti limpede cine este clin fire gi cu adevdrat Fdcdtorul tuturor ii
Dumnezetr,qr care e viala, e calea cea mai bund care duce la viata
v e $ n i c dq i l d r d s f i r p i t , :]
cHIRII; Ili:.re at zt.:;.Acestea in,.'iifinclri-ne9i i-Iristos insuqi, a
'd.ar
poruncit sfintilor Apostoli, zicincl : <ln a|i luut, in cjar ,sd dcfj,,
(l'{atei 10, 8). Dar strxlucirea sfinfilor e folosiioare ;i celorlalti. cdci
prin cinstirile de care se bucurd ei se qterg oarecum greqeiile noas-
tre gi prirrind la curajui celor mai' sl6vifi, iubitorur de virtute Dum-
nezeu lasd pdcatele celor mai slabi r42.q:'r dai piidd israelilii porni{i

142. Pentru cinstirile ce le acorcli Dumnezr:u celor ce-l iubesc, iartd qr grc6e1ile
celor mai slabi. Cdci nu poate itrdurera pe cei ce cauta cu iubire la fratii ior in pericol
I TNCIIINARE IN DUH SI ADEVAR 125

# fdrd friu spre neascultare gi nel.lsind nici una din cele rele neincer-
cate, au stirnit in chip necesar minia legiuitorului asupra 1or. $i fi-
indcd cei ce l-au supdrat aga de rdu trebuiau sd sufere pedepse,proo-
rocul Ieremia face pentru ei rugdciuni. Dar ce rdspunde Dumnezeu :
"Bdtdtorili strdzile Ierusalimului qi privili Si luali seonlo Si cdutali in
pielele ei de veli atla vreun bdrbat care Iace dreptate Si cautd. cre-
dinla Si voi Ii milostiv 1or, zice Domnul>>(Ieremia 5, 1). Ba a zis cd
rra ierta qi pedeapsa Sodomei, de vor fi cinci oarneni drepfi Si buni
in ea. Aqadar slava sfinlilor face uneori sd nu trebuiascd sd fie pe-
depsiti indatd nici cei foarte pdcdtoqi, imblinzind iulimea $i domolind
rninia dumnezeiascd.Iar celor ce au primit credinla cu sinceritate,dar
t nu pot inainta pind la atita curaj incit sd poatd ajunge prin osteneii
sd se umple pi de darurile (harismele) dumnezeiegti, le face parte de
cinstirile lor, invdfindu-i, pe cit se poate, gi ducindu-i spre tot ce
piace lui Dumnezeu gi ardtindu-i pdrtagi de biruintele bdrbdtelti si
cele ce le-au aflat ei numai prin multe osteneU, sddindu-le in sufle-
tele altora 143.C5. ne vom impdrtdgi impreund cu sfinfii de strdlucirea
aflatd in ei qi vom fi pdrtagi ia fapteie lor vitejeSti, Dumnezeu ames-
tecind qi confundind, din bundtate Si iubire de oameni, infringerile
noastre cu biruinfele lor, gi unind ceea ce e in lipsd cu ceea ce este mai
rlesbvirgit,ca si fie primit, se poate ardta clar gi din aceasta.
" PALADIE: Din care ?
CHIRIL: t"'Ioabilii gi madianitii erau neamuri neevlavioase 9i
barbare gi locuiau pdmintul fdgdduinlei, pe care aveau sd-l mogteneascd
fiii lui Israil. $i fiindcd rdzboiul era lingd ei, gindindu-se ci vor fi
nimiciti gi nu vor putea sd se impotriveascir puterilor lui Israil, ai.r
incercat prin meqtegugulvrdjitorilor (magilor) gi prin destoiniciile ior
necredincioase sd alunge pe dugmani. Dar dupd ce au fticut toate
qi n-au reugit sd vatdme intru nimic, intrucit i-a sprijinit Dumnezeu
dcare l-a indemnat gi pe proorocul mincinos Valaam sd-i binecuvinteze,
cu toate cd l-au pldtit ca sd-i biesteme), ajungi la cea mai de pe urmri

rle-a se oierde. Iubirea e comunicantd. Duce bunurile cle la unii la trltii ca intr-un
circuit unificator. Dumnezeu nu-qi poate inchicle iubirea fald cle unii nurnai ia ei,
cind ace$tia vor, din iubire, sd se bucure li ailii de iubirea lui Dumnezeu de care
se fac p6rta5i. Desigur, e vorba de frafii lor slabi, nu de cei ce refuzd ciin Cisprel
iubirea lor si a lui Dunrnezeu. Dumnezeu face parte rle iubirea Sa si celor iubifi
de ce,i pe care ii iube;te, in urma rugdciunilor acestora, cum se spune in riuclurile

w,
urmatoare.
143. Dar cei mai slabi se fac pdrtaEi de clarurile primlte de cej ce s-au ostellit
mai mult, nu numa,i pentru ci Dumnezeu igi irrtinde iurbirea Sa s;i la cei iub[ti
de cei pe care ii iubegte, ci gi pentru cd aceia se lasd intrucitva cuceriti de pilda
ostenelilor celor ce au ajuns la asernenea clnstiri, incepind Si ed sd osteneascE.
Astfel Sfintii ii duc oarecum qi pe al1ii mai sl,abi, der iubiti de ei, sla ceea ce
olace lui Dumnezeur.
 t26 SF. C}IIRIL AL ALEXANDRIET

deznddejde, au cugetat intru ei cd n-ar putea vdtdrna altfel pe israeliti,

decit dacd aceia l-ar supdra pe Dumnezeu Care ii ajutd, qi ar porni
lupta lipsifi de ajutorul de suS. Deci ttiind cd bdrbatul e fierbinte 9i
pornit spre femeie gi tineretea nu e intdritd irlpotriva pldcerilor preain-
tinate de felul acesta, au trimis femei impodobite spre impreunare
necuviincioasd cu Israelitii, prin a ciiror frumusefe erau cuceriti in-
datii, oricine se imbolndvea Lr$or de cele ale trupului 9i era despdrlit
pe incetul de slujirea lui Dumnezeu, urmind pdrerile acelora gi dupb
curvie imbolndvindu-se cle apostasie.Cdci s-a scris : "$i s-cu inchi'
nat poporul lui Beelfeor" (Nurn. 25, 3). Tot aceasta a spus-o Dum-
nezeu gi prin glasul proorocului : "$i poporul care inlelege s-a im-
preunat crt clr-rveD(Osea 6, 14).
Deci s-a miniat, gi pe drept cuvint, legiuitorul-pentru acestea 9i
n-au rdmas israelilii nepedepsifi. Cdci indatd au ajuns din priciua
aceasta in nenorociri de nesuportat, cei ce au curvit fiind ucili de mi-
na fratelui qi vecinului. Apoi Dumnezeu a poruncit lui Moise, vesti-
torul dumnezeiesc, sd inceapd indatd lupta cu madianifii zicind : "Rdz'
bund pedeapsa liilor lui Israil din pricina madianililor $i Ia urmd te
vei adduga )a poporul ltiu... ^!i a grdit Moise cdtre popor, zicind: Inar-
'mati dintre voi pe bdrbali ,;i vd luptati inaintea Domnului impottiva
Ma(lianuluj co sd dali rdzbunare lui Durnnezeu din Madian. Cite o mie
din tiecare seminlie, din toate semintiile fiilor lui /srail sd trimitd sd
se lupte. $i ou Iost numdrali din miile lui Israi| cite o mie din Iiecare
seminlie, doudsprezece mii de bdrbali inarntali. 5t i'a trimis pe
ei Moise cite o mie clin liecare seminlie, cu puterea |or 9f
pe Finees, Iiul lui Eleazar, fiul lui Aaton preotul, gi vosele sfinle 9i
trimbilele de semnole in miinile lor.,$i ou dat rdzboi asupro |ui Ma-
- dian, cLtm e poruncit Domnul lui Moise. Si au ucis toatd partea bdr'
brileascri, si pe impdralii lui Madian i-au omorit impreund cu rdnilii
Ior. $i pe Evi,,gi pe Rechen qi pe Tur qi pe Hur 9i pe Rebo, cinci im-
pdrali ai Madianuui, Si pe Valaam IiuI lui Beer, I-ou ucis cu sabie
intpreund cu ranilii 1or. $i Iemeile lui Maclian le-au |uat in robie Si
overeo lor $i vitele lor,6i tor:.leagonjselile lor,9i putetea lor o ou
robit. $i toate cetdlile \or cu locuinlele lor 6i asezdrile lor le'au ars irr
Ioc. ,$i au luat toatd. prada lor Si toate cele jefuite, de Ia om 6i plnd lo
d.obitoc gi \e-au dus 1o Moise $i Ia Eleezar preotul Si Ia toli tiii lui lsrail,
robimea qi cele jeluite 6i prada, in tabdrd din tesul Moabului, care este
Iingd lordan, in Iala lerihonului. $i au ie$jt Moise Si Eleazar pre<ttul
,Si toate ctipeteniile adttndrii intru intimpinarea 1or, in atard de tabdrd.
,Si s-o miniat lvloise pe ctipeteniile o1tirii, pe cei peste mii ,ti pesle
sute, cere veneau. de Ia tdzboi. Si le-o zis lor Moise : Pentru ce a{i
,$
.T

;
i
r INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

prins vie toatd partea iemeiascd? Cdci acestea.ou fost Israelililor,

dupd cuvintul lui Valaam, prilej de cdlcare gi cle nesocotire a cuvin-
tului Domnu|ui, din pricina lui Peor ; $i a tost bdtaia Domnului in adu-
noree Domnului. Acum ucideli toatd partea bdrbdteascd de toatd virsta'
ei Si toatd Iemeia cere a cunoscut pat de bdrbat ucideli-o. Si pe toate
tetele cere n-ou cunoscut pat de bdrbat, t,i Ie trineti roabe> (Num..
31,1 9.u.).
Acestea poruncindu-le Dumnezeu, tinerii au fost alegi spre a fi'
folosili pentru trebuinfa r5zboiului. Si din fiecare seminfie au fo,st
luali cei ce erau mai obignuili cu rdbdarea gi mai cercafi, ca cei ce"
erau cinstifi de fiecare sd se facd laudd a intregului 9i slava pdrtii-

3 sd treacd asupra plindtdfii lntregi, dupd cuvintui inlelept al lui Pa-"

vel: "Fie de pdtimegle un mridular, vor pdtimi impreund toate md-
,Jularele; Iie de se sldveqle un mddulor, se bucurir impreund toate''
mddularele" (I Cor. 12,26).
PALADIE; Drept cugefi.

f CHIRIL: Deci a pornit la rdzboi impotriva Madianitilor mulfimee'

viguroasd a celor aieEi, impreuud afiindu-se cu ei Finees preotul 9i'
sfintele vase gi trimbitele pentru semnale. Cdci Hristos, Marele nos-
tru Arhiereu totdeauna este impreund inarmat gi impreund luptdtor'
cu cei ce se luptd bdrbdtegte. Dar luptd irnpreun5 9i ingerii, inchi-.
puiti prin sfintele vase. Cbci vase sfinte 9i slujitoare sint duhurile
rationale din cer ; pentru cd sint rinduite de Dumnezeu spre ajutorul'
nostru. Slnt de fald nu mai pufin trimbifele de semnale, adicd cuvin--
F tdrile propovdduitorilor lui Dumnezeu, care aratd in ce chip trebuie'
sb ne imbdrbdtdm impotriva dugmanilor, sau a patimilor din noi.
,,AEadarpreotul, adicd Finees, e chipul lui Hristos ; sfintele vase, ale'

3, ingerilor ; iar trimbitele de semnal, ale celor ce ne strigd nou[ cu-

vintul dumnezeiesc. Aga vom biriui fdrd qreutate, in Hristos pe cei
ce ni se impotri\.esc, spunind cuvintul clirr Psalmi t "Intru Tine pe'
vrd.5moqii nogtri cu cornul vom itnpunge gi intru numele Tdu vom'
nimici pe cei ce se scoold impotriva noastrdD (Ps. 43, 7). Aceasta au
qi fdcut-o Israelifii. $i pustiind toatd cetatea gi tara N4adianifilor, au
adus-o robimea la Eleazar preotul gi la toatd adunarea fiilor lui Is-
rail. Pentru cd biruintele sfintilor sint daruri sfinte ce trebuie inchi-
3, nate lui Hristos, Arhiereul tuturor gi nu tret-ruie sd rdmind neardtattt'
popoarelor, dupd currintui : ,,|y'u este lucru oscuns cQre nu se va Iace"
p ardtat, nici tdinuit, cere sd nu se ,cunooscti gi sd nu vie Ia ardtare,
(Luca B, l7). Deci se aduc la rrederea preotului qi a tot poporul, cele'
luate in robie, ca chip, pentru o anumitd iconomie. Dar Moise a cer-'
 128 SF. CI{IRIL AL ALEXANDRITI

ta't pe biruitori pentru cd n-au sdvirgit lucrul cu totul dupd raliunea

exactd qi neqtirbitd. Cdci nu irebuie, zice, sd prindd vie partea biir-
biiteascS,nici partea femeiasc'f,ispititd de nunt6. $i motivul istoric
e convingdtor. Cdci trebuia sd se radd partea bdrbdteascd din pdmin-
tul ce peste pulin avea sii fie sub ei, ca nu curnva ajungind in scurtb
vreme ia tinerete gi vigoare, sd-i facd rXzboi poporului. Dar sd se
nimiceascd gi partea femeiascd, care a fost pricind cle sminteald qi
care elacdar fi crutatS, ar fi in rriitor iardgi.
Dar pe cit privegte infelesul cluhovnicesc,socotesc cI ar putea
vedea cineva ci in acestea ni se indicd printr-un mod infelept ur-
mdtoarele.
PALADIE: Care ?
CHIRIL; Cei alegi ai semintiilor n-au rbmas fdrd vind, cu toate
cii au ci;tigat biruinfa. Prin aceasta se aratd, cit se poate de limpedc
ch nici cei ce luptd bdrbdtegtenu rdmin cu lotul fdrd patd. Chiar ;i
lucrul care ni se pare cd l-au fdcut bine, nu se va ardta nephrtag de
mustrare gi de vind, cind il va cerceta gi cerca Durrnezeu. De aceea
s-a gi scris : <De te vei uita Ia tdrticlelegi, Doatnne, Doantne, clne ve
supoilc ?, (Ps. 129, 3). $i iar59i '. "De cele ascunse oJe mele curdfeS-
te-md.,:i de ceJe slrdine cruld pe robul triu. De nu ntd vor stapini,
otunci fara prihond voi Ii" (Ps. 18, 13-14). Se poate vedea uneori Si
in faptele bdrbdtegti ale celor alegi vreo patd, pe care curlogtinta le-
giuitorului o vecle, dar nou.1ne scapd, cdci nu o putem infelege, dupd
cuvintul: <Grege,lilecine Ie va pricepe ?> (Ps. 18, 13). Iar Isaia zice
c6. <toatd, dreptatea noaslrd e cirpa lepddatd a temeii". De aceea nu t,.
poate fi cineva cu totul curat gi fdrd prihand. Preainleleptul Pavel a
scris: <Nu md .ttiu vjnov(lt cu nimic", pi adaugd'. ncler nu in aceosto
m-a indreptat. Cel care md judecd pe mine este DomnuJ, (I Cor. 4, 41 tr"'.
Dar mustrarea lui lvioise nu s-a irrdreptat spre toli, ci numai spre
c:dpeteniileo;tirii gi spre cei peste mii gi peste sute.
<<Cdcicelor mari, greo cercere ie stri asup/o)) (int. Sol. 6, B). $i
mai ales impotriva lor se va aplica strdgnicia legii. "Criruio i s-o ciat
mult, mult vor cere deJo el" {Luca 12, 43), De aceea a ;i s:ris uceni- 1
,
,i
144. Nu este om care sd se socoteascd intru to,tul fird qreEeald. Oricit de
bune au fost sau sint faptele lui, in ele se gdseqte qi ceva indoielnic. Poate cd
era bine qi sd fi lucrat altlcl ! Cuno$tinta lui mdrginitd nu-i ingdcluie sd clea o ju-
clecatd singurd despre calitatea faptelor lui. Oscileazi intre a socoti cd a lucrat
bine s;i intre a socoti cd n-a lucrat cu totul bine. De aceea Iasd ultima judecatd
Iui Dumnezeu. Ornul nu se face rirept nici prin faptele sale, nici prin judecata sa. ':e
El trebui,e sd aducd Dartea sa cle contributie Ia lucrarea lui Dumnezeu in sine
' ln vederda inrlreptdrii 'sale. Dar parrtea sa rdmiue mereu nedeplin perlectd. De
aceea Dumnezeu il face cu adevdrat drept qi El juclecd in ce mdsurd a contribuit
omul la indreptarea sa Si in ce mdsurd contributia lui a fost neindestuldtoare.

r
i
:,*
INCHINARE IN DUH $I ADEVAR 129

cul Mintuitorului: ,,Nu vd taceli mu[i lnvdldtori, tralii mei, qtiind cd

mai mare judecatd vorn lue, (Iacob 3, l). Deci vina tuturor e arun-
catd asupra cdpeteniilor gi intiistdtdtorilor ceteior. Cdci totdeauna
prin privegherile conducdtorilor igi cigtigd laudele supugii. De aceea
s-a gi scris poporuiui ce std sub conducere t <<Ascultalide mai marii
voStri qi vd supuneli 1or. Cdci ei privegheazd pentru sulletele voestre,
ca unii ce vor avec sd deo socotealci" (Evr. 13, 17)r45.
Iar dupd uciderea femeilor gi copiilor, dumnezeidsculMoise nu-i
lasd pe rdzboinici sd se sdldqluiascdin tabdrd nespdlati, ci poruncegte
sd se curele, zicind ; "$i voi tcibdrili alard de tabdrd $apte zile. Tot
cel ce o ucis $i cel ce s-o aljns de un ranit se vd curdli'in ziua a treitt
Si in ziua a $optea, voi ,gi robimea rzoostrd.$i veli curdli toatd imbru-
cd.mintea .5i lot vcsu/ de piele .9i tot Lucrul din piele de caprd Si tot
vosul de lemn, {Num. 31, 19-20). Vezi cd gi neamul cel mai bun gi
mai prefuit dintre noi al celor aleqi nu e cu totul fdrd prihan5. "Caci
nimenea nu e curot de intindciune, (Iov 14, 4), chiar dacd ar fi din-
tre cei ldudati. Sfinfenia desdvirqitd e pdstratd pentru veacul viitor.
Deci trirnrite pe biuuitori afard din oetate pi zice cd ei trebuie sd se
curdfeascd in ziua a treia gi a gaptea. Zira a treia inseamnd sau timpul
al treilea in care s-,afdcut curdfirea prin Hristos, dupd timpul iui Moi-
se gi dupd cerl in care a apdrut ceata proorocilor, sau cel al invierii,
tn care a revenit la viald Hristos, p'ironind pe cinstita cruce zapisul
cel impotriva noastrd (Colos. 2, 14) Ei rdbdind pentrtu noi patima prin
care a nimicit piicatul. Iar a gapte,ane indeamnd sd cugetdm la timpul
de la sfirqitul veacului acesta, in care lepddind toartd povara pdcatului
pi ajungind la sfirgitul sfinleniei, vom fi impreuni cu Hristos petre-
cinC o viafd curatd gi nevinovatfl, in fericirea cea lntru Hrisles 146.
--_.--
145 Cdpeteniile se vor impdrtEgi de mai multE r6splatd pentru biruinfele con-
du$ilor, pentru ci ei i-au inrirumat gi le-au poruncit in acestea. Dar gi de mai mare
vini, pentru cd nu i-au invSfat, nu le-au poruncit cu toatd rivna cele bune, sau
i-au indemnat la cele rele. In cazul din urmd, in mlsura in care au exercitat asu-
pra lor o clomnie mai silnicd vor avea de suportat cea mai mare parte cle pedeapsd.
146. Z\na intii e perioada lui Moise, a doua e cea a proorocilor, iaI a treia
e cea a lui Hristos, care desfiinfeazd pdcatul deplin pe cruce, ribdind fit'd nici o
impotrivire moartea, nu pentru vina Sa, ci pentru a umanitdlii indeobqte. El s-a
ardtat nrin aceasta .mai tare ca orice egoism pdcdtos. Dar rezultatui acestei biruin-
te's-a ardtat in inviere, care a avut loJ gi ea a treia zi dupd moarte.
Iar ziua a Saptea este perioada din urmd a lumli, a siptdminii istoriei care
prin juclecata de apoi trece in veacul viitor, al sfinfeniei depline pentru cei care
s-au ostenit pentru bine in viata aceasta. Istoria e un intreg, ca qi o sdptdminE.
Fiecare perioadd corespunde unei zile a sdptdminii, aducind ceva propriu, care
completeazd perioadele anterioare. S-ar putea socoti ca ziua a gaptea 9i rdstimpul
cit vor petrece stifletele idrd trupuri inainte de judecata din urmd. Cdci in aceasti
perioadd ele nu mai sdvirgesc faptele nedeplin curate din viafa aceasta, dar n-au
ajuns incd nici la fericirea deplind a invierii.
9 _ Sf. CHIRIL
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI
130

'
PALADIE; ASa es,te,dupd cirt s'ocotesc.
CHIRILT Dar pe lingd acestea te poti minuna gi de taina urmd-
toare. lndat{ dupd cuvinta're,aiui Mois,e, urrne,azf,Eleazar preotul, care
zice: uC.Jtrebdrbalii o1tirii venili de lq tdzboi : aceasta este rincluiala
Iegii pe cere o a poruncit Domnul lui Moise. Atard de aur Si de argint
gi de aramd $i de tier $i de plumb li de cositor, tot lucrul care poate
trece prin toc, in foc se va curdli, dar ti cu apo curdlirii se vc curd[i i
$i toate cele ce nu pot trece prin toc, vor trece prin apd' ^Stveli spdla
hainele voastre in ziua o qaptea Si vd veli curd.Ii 9i dupri acestea veli
intra 1n tabdrd, (Num. 31, 2l-24). Observd cd Mo'ise le-a ardtat mai
inain'te c,elor ce!-,aubiruit, timpul i,n cia,retrebuie sd se curdfeascii, dar
nu qi modurl curdfirii. Cdci legea veste,gtemai dinainte timpul curdfirii
prin Hristos. i'a'r al doile'a 9i dupd Moise a vorb'i't pre'otul, adicd Etlea-
zar.,Cdci Hristos poruncegte dup6 Moise 9i nu mai aratd c€lor ce se
luptd bdrbdtegte timpui curdfirii. Cdci El insugi este timpul, ci explicd
modu'l gi sco,atein sfirgit i,a vede,re taina in.^sdgi, tilcuind scopul exact
al legii, El a poru,ncit c,a acele dintre vase care er'au in stare sX treacd
p_rinputerea focului, sd fie trecute prin foc ; iar ce,le care nu au tdria
naturald, ci sin't stricdcioase, gata sd sufere disparitia totaiii, de pildd
hainele gi toate lucrurile din piele 9i lemn, sd fie trecute prin apii-
ne-a i'nchipuit ca prin ghi-
Prin vase,lede aur, de argint gi prin c'elerl,arlte
citurd pe noi, cdror,a ni s-a fdcut currdfirea prin Hristos ca prin foc li
prin ap5. Cdci au fos,l botezali in Duhul Sfint Si in toc (N{atei 3' 11).
Dec:i trece,re,aprin foc gi prin ,apd a celor adunate din robie, ara'td cu-
rilire,a noasitrd de deundzi. Cdci'fiind noi odinio,ard ca o bogS]ie a dia'
vo)ului, ne-a fdcut Hrisito,s ai Sdi, intrlnd in c,as,ace,lu.itarre Pi rdpind
vasele lui, iar pe cel tare leginrdu-l {I\4atei 12, 29), Eleazar zice apo"icd
biruitorii vor i,ntra in tabdrd de 'abi'a dupd ce igi vor spbl'a in ziua a
Sapte'ahainetle $i apa vor fi cur,atri.Cdci curdtirea desdvirqitd 9i lepd-
darea a toatd intindciunea v.a avea ]o,c in vremea din urmd a sfirgitului,
cum am zis ,adi'ne'aori, cl,nd se via desf,iinta cu totul pdcatul 9i firea
omului v,a fi r,idica,ti la frumuseferade l,a inceput gi atotstrdveche. "Crici
va ti atunci, zice, o cale curatd $i cole slintd se vo chen:.a.,ti nu t''a
trece pe ea nimenee necuret, ci vor mer'ge pe ee cei tdscumpdrali de
Domnul,, (Isaia 35, 81r+2. :$
147. Moise aratd timpul viitor al curatirii in Hristos. Hristos lnsugi inchipuit
prin arhierell Eliazar nu mai vorb'e9te de timp, cdci timlcul a venit odatd cu El-
bar El aratd moclul in care au sd se curete biruitori. Este intii o cu'rdfire prin
focul plin cle Duh Sfint al Botezului pentru cei ce au biruit goviiala aderirii la
Hristos. Ei silt aurul 9i argintul care se curhtesc. Dar la curdlirea depliu! vor
ajunge in ziua a gaptea, sau la sfirEitul lumii, cind ya fi invins pdcatul in chip
d-eplin fi moartea in'ei, trecind Ia invier.e impreund cu Hristos. La botez au fost
:]
.1
#

g
TNCHINANE IN DUII SI ADEVAR
l3r

soeotesc cd .acest cuvlnt de exp,licare nu se ab,ate de la scopul tex-

tului. Dar d,acd ar voi cdnev,asd cugete gi al,tfe,l,vom spune cE a po-
runcit sd treacd prin. foc vasul fiecdruia dintre biruitori, fie cx e de
aur, fie de argint, fie fdcurt di,n arramd, sau dirn alLt5m,ate,r,ie.
cdci a scris

r
Pavel : <Lucrul tiecdruia, precum este tdcut iI va proba" (I cor. 3, l3).
Dar a poru,ncit ca sd tre,a.,cdgi pri,n apd. cdcri cuvi,rtul psarlmu,luine dd
sd infelegem cE sufletele sfinfilor nu se probeazd decit in aceste moduri.
Astfel a spus David : <Cercetatu-ne-ai pe noi, Doemne, cu toc ne-ai
Idmurit, precum se ldmuregte argintut. Trecut-am prin toc
si prin apd
gi ne-ai scos pe noi spre repaus>(ps. 65, lO- 12).
PALADTE.' Dar poate ne-ar spune ced mai iubi,to,rdde invdfdturd :
cuvintu,l ne-'a dovedd.t indeajuns cum cei alegi s-au lupta,t cu Madia-
nilii gi rau bir,uit gi in ce chip s-au curdfit de intindciuoe,a di,n rhzboi.
Este insd tdmpu,l sd ne incredinfezi dacd vom fi gi noi cu adevdr,at pdr-
tagi de buna lrndrdzrnirea celor ce-arulu,ptat cu bdrbdtie gi ne vom im-
pd'rtdgi impreund cu e'i de bdruintele lor, cu to,artecd nu avem aceeasi
greutate cu ei in virtute ,gi sintem mai prejos de curajul 1or. cdci
acesteane-a fdg5duit cuvintul tdu.
CHIRIL: LeEea ne dd dersp,reacje'astadovad,a ce-a mai c,la,rdgi nu
l,asdnici o greubate de infeleger,e in privinfa ,ac,east,a. Ea spune nemij-
locit dupd ,acestea: "^ti o grdit, zice, Domnul cdtre Moise, zicind.: Nu-
mdrd capetele prdzilor rcbimii de Ia om pind Ia. d.obitoc, tu
si Eleazar
weotul si cdpeteniile nemurilor adunali si impd.rfifi prdzile intre rdz- '
boinicii cere eu iesit la bdtd.lie qi intre toatd adunarea. gj v:fi osebi
ca ceeQ ce se cuvine Domnului & Ia oamenii ftzboinici carc au ie$it
la bdtdlie cite un suJlet d.in cinci sute, din oemeni, d.in d.obitoace gi d.iit
boi, gi din oi, qi din asini. gi d.in grdmad.alor veli /uo gi veli da pirga lui
Eleazar preotului Domnului. Iar d.in jumdtatea tiilor lui Israil, vei lua
unul din cincizeci : din oameni qi dln boi, d.in oi, d.in osini gi d.in toate
d.obitoacele gi /e vei d.a pe ele levifilor, cere slujesc in cortul Dam-
nu,lui. . $i a tdcut Moise gi Eleazar preotul, precum i-a poruncit
Domnul lii Moise, (Num. 31, 2s_ 3t1. cdci s-a implinit indatd
porunca dumnezeiascd, fdcindu-se numdrdtoarea am5nunfitd gi exactd
a prdzilor 9i impdrfire,a pe jumdtate gi dindu-se c,ele osebite, s,ampirEa
Domnu'lui, adicd preo,tului Eleazar gi celor dirn sem,intia luii Levi. Acum

curdiiti de pEcat, dar nu gi de putinta de-a nu pdcdtui gi de continua rspitire a

picatului gi de orice umbrd ce intra continuu in lumina curhfiei imbrdcatd la botez.
Botezul fringe nu numai vina, ci gi puterea picatului strimogesc, Hristos dindu-ne
_d_insine puterea de-a lupta impotriva sldbiciunii adusd de el. cdci vine in noi
Hristos cu umanitatea Lui care a biruit pdcatul.
 SF, CHIRIL AL ALEXANDRIEI
132

ce
ti-a invins mintea uitarea 9i e a$a de tare c,a sd se intoarcd la cele
le-am spu.sla incePut ?
PALADIE: La care ?
}HIRIL; Nu a spus cuvlntutr sfint cd au fost dugi la rdzboiu,l ce tre'
buia purtat cite o mie din fieca'r'eseminlie ?
PALADIE; A sPus.
CHIRIL.: Dar am spus clar qi invederat c5 strdlucirea 9i prefuirea
pdrlii trece la plinStatea intreagd, deoarece bun5tatea 9i iubirea de
oameni a lud Dumnezeu chivernisegte 9i acest lucru pen'tru noi, ca pre-
cum una este buna mireasmE ce se ridicd la Dumnezeu dintr-o tdmiie
prea bine mirositoare, pregdtitd din felurite ar'omate, tot a$a se umple
de strdlucdre impreund cu cel preabine primit 9i cel nu atit de bine
primit 14.
PALADIE; Adevarat. Aceasta a vo,it sd o dovedeasca cuvi{ntul.
C,HIRILT Privegte deci cum o legiuiegte aceasta Dumnezeu in chip
descoperit Israelifilor. Miile alese din fieoare seminlie s-au luptat im-
potriva Madianifilor gi clgtigind birurinla, dupi cum socotesc' cu oste-
neal6 gi sudoare mu,lte, au impdrfit indatd cele (,adunate) strinse din
rdzboi cu toatd adunare,a, incit cu rezu,ltatuil celor ce s-au luptat vite-
jeqte s-a impodobirt gi ceaiailta mullime. .Impdrlifi, zice, prdzi]e, tu si
Eleazar preotul, $i cdpeteniile neamurilor adundrii. $i lmpdrlili pra'
zile lnfie rdzboinibii cQIe Qu ieqit lo bdtdlie ti inlre odunore*. Dar 9i
dumnezeiescu,l Pavel a srdtat cd se cinsteqte impreund cu cei aleEi qi
mai ldudali si cel cdruia-i lipsegte ceva 9i vine dupd mdretia acelora.
Cdci inqirind pe cei ldudati dintre sfinfii ma,i vechi, a cdror slavd strd-
<Prin
lucegte din pricina credinfei osirduitoare in Dumnezeu, zice:
credintd au rnurit acegtic toli Si n'au luat tdgdduinlele, Dumnezeu p7e'
vdzlnd pentlu noi ceva mai bun, cC sd nu se desdvirteoscd tdtd- noiu
(Evr. 11, 13). Dar scrie gi altora: (sinfeli d,e pe QaJm desdvirlili,
ttud. noi ali ajuns sd lmpdrdliti. o, de-ali lmpdtdfi, ca sd lmpdrdlim qi
noi lmpreund eu voir (I Cor. 4, B). Vezi cd la sfir;it se vor des6virgi
impreund gi cei de pe o treaptd ma,i de jos 9i se vor binecuvinta im-
li 148. Dumnezeu vrea ca buna mireasmh a credintei $i vietuirn pJgq$"-!d
intre
sd fie ca o unicd bund rnireasmE a Bisericii. Existd dinoolo de deosebirile
din Bisericd, o anumitd ambiant6 de duh a ei, a:ia cum cu toate deo'
ci"Ai".ioiii
a
iebirite dintre membrii unei familii sau ai unui neam existd o unitate de duh
pulin buni
acelei familii sau a ui"toi- nuu-. Cei mai buni comunicd 9i celor mai
depus-o
'celorlalti. pentru insuficienta osteneald ce-au
calitatea lor, dar poartd 9i rdspunderea
li
I p"niiu- tiai"'urea latitaiivd a Fiecare aromate adaugd mireasma ei Ia
iolreur-u intregului caie, prins, t$i lnaltA mireasma -spre Dumnezeu. Totugi.pdrtil.g
"o*pott"trt" nu"se desfiinleazE li'ele trebuie sd aibd in general o mireasmi bund.
fr CEci ceea ce e rdu mirositoi poate sd Strice toatd buna mireasmi ce se ridicii
spre Dumnezeu...
; INCHINARE IN DUH SI ADEVAR 133

preund cu cei aleli Si cei ce nu aiu vigoarea lor ? Dar cintd undeva 9i
dumnezeiescul David : "Binecuvintali sinfeli voi Domnului, Care a td'
cut cerul $i pdmintul, Binecuvintat-a Domnul coso Jui Aaron; binecu'
}
vintat-a Domnul casa lui lsrail, binecuvintat-a Domnul pe cei ce se
tent de El, pe ce mici cu cei meriu (Ps. 113, 23, 20-21\. Se vor binecu-
vinta impreund cu cei rnari cei ce se cheamd mici, care nu se po'i lAu-

$ da cu aceeagi tdrie li sint rnai prejos in putinta de-a rdbda nec'azurile

cu inimd bund, dar sint poate ega,li in riv,nd 9i in credinfd 9i il bucurd
pe Hristos prin vigo,area potrivitd cu putere,alor 14e.1u" Moise Ei Elea-
zar sint chipul (tipul) lui Hristos Cel unul, arhiereu qi legiuitor in ace-
lagi timp, c'are irnparte poporului prdzile, fiind de fatd sfintii i'ngeri al
cdror chip {,tip) sint cdpeteniiie neamurilor di,n adunare. Sau nu vei
recunoagte cd si,nt mu,lli dn sfinfii inqeri pe pdmint, rinduifi de Dum-
nezeu sd ajute celor ce-au crezut gi sd conducd popo'arele?
PALADIE: Recurnosc.Cum sd nu ?
CHIRIL; Se aqteaptd sd vind Hristos din cer cu sfintii ingeri; Si va
gedea pe scaunui slavei Sale qi va impdrti fiecdruia cununile cuvenite
lui pi pe m5sura faptelor, cinstirile. Astfel pi inteleptul Isaia ne spune
despre Hristos ; <Pentru aceea EI va stdpini peste mulli $i vo lmpdrli
prdzile celor tari, pentru care S-a dat morlii sufletul Lui $i lntre cei
Idrddelege s-o socolit" (Isaia 53, l2). Agadar, prin Hristos se face im-
pbrlirea bundtdlilor, pe care il inchipuie lr{oise gi Eleazar. Cdci Hris-
tos e deodartdqi legiuitor gi arhiereu.
PALADIE: Foarte bine ai spus.
CHIHIL; Dar care e modul impdrtirii ? Oare nu e gi el minuna't?
PALADIE; Ba foar,te murl't.Cdci cel ce a stat liniltit, a fost cinstit
in egald mdsurd cu cel ce 'a luptat.
CHIRIL: Nu in egald mdsur6. Nici pe departe chiar, cd jumdtate
din toate le primesc luptdrtorii, iar ce,alaltd jumdtate to,atd ,adunarea.
Cdci numdrul intreg al Israelitilor era de gase sute de mii Si incd de
trei mii cinci su:te cincizeci, osebitd fiind pusd de o parte lista semin-
I |iei preofe$ti. Iar numdru'l rdzboinici,lor era cite o mie de fiecare se-
I
I
minfie. Deci impdrfindu-se vasele in mod egal pi jumdtate din intreg
luind cealalt5 multime, cu mult mai mu,l,te,au fost cinstirile date celor
mai pufini gi nu celor mai murlti Ei superiori in numdr. Deci oricare va

149. Sint primifi de Hristos impreuni cu cei puternici in virtuti 9i cei mai
slabi, dar cu o rivnd egal6. Tiria neclintitd se ajunge cu vremea, dar rivna poate
fi de la inceput. Peste acegtia se intinde bundvointa lui Dumnezeu ce-o are pentru
cei inaintati in vietuirea curaid. C6ci 9i cel inaintat se bucurd de ucenicul rivnitor
gi nu-l socotegtemai prejos de el.
 134 SF. CHIRIL AT ALEXANDRIEI

fi slava oe se va d,a la vr.emea s,a inrtregului p,opor, gi

mdsura darului
cerescr jumdtate din ea se va impdrfi celor alegi, care
se vor ardta
cd sint vrednicri sE p,rime'arscd
pe Dum,nezeu,iar cea,rrar,td jumdlate se va
da mulNimii intregi, cu toate cd e cu mult mai mare
in numdr. <<cdci
mulli vor ti chemali, dar pulini alegi> (Matei
20, t6). Dar poate nu
infelegi ce spun ? Cdci e adinc cuvintul tm.-
i
PALADIE; Infereg. Degi vom fi pdrtagi de srava sfi'filor,
dar in
mdsurd mai mic5 ciecit ei. Aceasta ne-o dd
sx intelegem ,luminos
cuvintul tdu.
CHIRIL; Dreprt,ai spu,s.priveSrte insd, ps lingd aces,te,ir,
la altceva,
prin care se po'ate vede'a cu deosebitd
ugurinfx lndrdznirea cera cdtre
Dumnezeu
PALADIE.. Ce esiteacee.a?
CHIRIL; ce,lo,r doudspreze'oe m,ii de rrizboinici [e-a poruncit
c,a
din jumdtatea fimpdrtitd lor sd dea arhiereurui
cite un cap din cinci
sute, dintre oameni gi dintre anima,le.
$i acest,a erra rtrrdbutullor cdtre
Domnul. Iar ce,leida,lite multimi Domnurl i-a rinduit sd de,a un suflet din
cincizeci seminliei sfinte. Deoarece Eleazar incLripuie
in . sine pe
unicul gi singurul arhiereu, aclicd pe Hristos, Lui
i se inchind io ,noa
deosebit 5i cu adevdrat, gi oarecum persoanei Lui
in special, darurire
crelor alegi. Cdci le aduc Lui direct, netiind. nimenea
la mi jloc. Ace,asta
a'u fdcu't-o fericifii uce,nici 5i o fac acum conducdtorii
ai popoarefor, fd-
ci'nd di'n ostenelirle prop,ovdduirii dumnezeiegt,i un
d,ar deosebit ,adus
['ui. Iar cealaltd mulfime igi aduce gi ea darurile
spre srava lui Hristos
dar prin sfintii ce se afld ra mijloc, inchipuifi
prin sfintita se-
mintie. cdci s-a scrris: <Necm ales, preolime
impdrdteasca> (I petru
2' 9). Deci prin mijlocirea sfinfilor igi aduc
adorared 9i inchin,arre,alor.
cdci rodesc dar[q'j, dar nu re dd'ruiesc special
c,a aparfinindu-i persoa-
nei lui Hristos, Aceasta se siresc sx o facd cei
ce ad-unauaga numitele
colecte si le trimiteau ca ajutoare sfinfilor din .:
lerusaim, sau cei ce prin
orice arl'td servi're 'efac p,urte'rilecelor dedicali
lui Dumnezeu (F,apte
21, l7; II cor.9, 1g.u')' Deci d,aruri,lecelor m,ai
ridic,atisi,nt o crdruire

^ .150. Luptdtorii au, fos,t doudsprezece mii, iar nerurptdtorii ;ase sute de mii,
Dar. luptdtorii au ruat ra un roc cit au ruai togi neluptdtorii
ia u' roc, deci unui
luptdtor in parte i-a revenit de cincizeci de ori mai
mult ,r""ii ,rnui neluptdtor in
parte' Luptdtorii cu murt- mai pufini la numir, au la
un roc o strarucire egald cu
tofi
.neluptdtorii. Ei se bucurd intr-o cu ,muit rmai *i..-rntiltirn" de strdlucrirea
ce pi-o_comunici, decit cei ce au luptat, care se bucurd
de acbeasi intr-un 'umdr
cu mult mai mic. Dumnezeu nu vrea sd copleqeas.i,
ra i".i-n!ia"uta strdlucirea
marei mulfimi a celorlalJi- Dar nci sd nu se bucure fiecare
de o strdlucire mai mare.
Cei mai mici v6d aceeaqi strdiucire a lui bumnezeu. Dar impdrlitd
intre mai multi.
3 1NCHINARE IN DUII SI ADEVAR 135

3 speciald adus5 lui Dumnezeu. $i aga sint Si ale celor mai de jos, dar
prin mijlocirea sfinfiior gi oarecum in rindul al doilea 151.
$i cei dintii aduc uin suf,le,tdin c'inci sute ; ceil,alli, unul di'n cinci-
zeci..Cdci cei binep,ldcuti dartoreazd m'e,i pufi,n, de acee'a $i aduc mai
pufine. Iar cei cu lipsuri datoreazd cu .mult mai mult gi de aceea

3 cele aduse de ei sint in numdr mai mare. Pe mdsura gregelilor fie-

cdruia sint 9i ce'ie ce se aduc pen;tru ei, <Cdci celui ce i se vc ierta mai
mult, zice, mai mult va iubi ; idr celui ce i se iartd mai putrin, mai pu-
lin, va iubio (Luca 7, 47). Deci ce'i ce nu sint alegi, aduc de zece ori
rrrai mult decit cei alegi, nu pentru cd sint mai evlarriogi gi vietuiesc mai
cuviincios, ci pentru cd sint stdpinifi de mai multe gregeli 9i au lipsd
de o curdtire in mod necesar mai mare. idci cum a zis Mintuitorul:
<<CeIce s-o spdlal r1u are trebuinld sd i se spele decit picioarele, cd"
este intreg curet>>(Ioan 13, 10). Iar sfinfii au lipsd de o curdtire cu
totul micd. Cdci suferd firea de boala de-a nu putea fi cu desivir-
5ire nep5rtaqd de pdcat rsz.
PALADIE: Bine zici.
CIIIRIL: Decri oei erl,egidirntre semintii urmirnd legilor dumneze'
egti, au impdrfit prdzile din rdzboi cu toatf, adunarea gi au adus Dom-
nului darurile dupd rin'duiala legii. Iar cdpeteniile celor alegi preamd-
resc pe Dumnezeu prin daruri m'ai m5ref,e, c,a unii c'e aiu in ei 5i o s'l,a-
vd mai strdiucitX Cdci se scrie,iardqi: <$i au venit Ia X4oisetoli mai
marii oStirii, cei pesle mii $i cei pesle sufe, gi au zis lui Moise : slugile
tale au numdrat capetele bd.rabalilor ftzboinici care sint la noi $i nu
c lipsil din ei nici unul. ,$i ou odus dar Domnului; liecarc ce-a allat :
vos cle aur, colier, cerce), inel, brdldri, salbd, co sd fie spre ispd;ire pen-
noi inaintea Domnului. ,$i a luat Moise $i Eleazar preotul aurul de la
ei. $i a fost tot aurul, separet, pe care l-au separat Domnului, unspre-
zece mii tapte sute cincizeci de sicli de la cei peste mii Si de la cei
peste sute. ^ti bdrbali ri',zl:oinici au prddat Iiecare pentru sine. $i a luat
Moise $i Eleazar preotul aurul de la cei peste mii gi de 1o cei peste
sule gi le-au dus pe ele in cortttl mdrturiei, pomenire a tiilor lui
israil'inaintea DomnuJuj" (Num. 31, 48 54).

151. Preotii acl'uc darurile clirect lui Dumnezeu prin slujirea lor. Creclincio$ii
le aduc lui Du,mnezeu prin ajutoareie date celor inchina[i lui Dumlrezeu, dar gi
ceior lipsifi.
152. Se mai poat6 inlelege qi in sensul cd ostenitorii se ddruiesc mai mult lui
Dumnezeu (unul la cincizeci), pe cind ceilalfi mai pufin (unui la cinci sute). Dar
totalul a ceea ce ddruiesc neostenitorii e egal cu tota4ul ddruit de ostenitori, deoa-
rece ace5tia sint mai pufini. Deci liecare din ostenitori dd mai mult de zece ori
decit fiecare din neostenitor, pentru ci sint de zece ori mai pulini. Dar mai mult
pentru cE iubesc mai mult.
136 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

Auzi cit de exact spune cd s-a fdcut numdrdtoarea r5zboinicilor,

ca sd nu rdmind nici unul de la care sd rru se ia darul, dupd buna
pldcere a voii dumnezeieqti? Dar spun cd ei au voit sd aducd Dom-
nului gi ceea ce nu a rinduit El sd aducd: coiier, cercel, brdtdri gi
orice podoabd lucratd clin aur. Cdci legiuitorul a poruncit sd se aduci
darurile din oameni Si din vite. $i s-au gi adus acesteadupd porunca
dumnezeiascdli cereascd.Dar ei vin gi cu aducerea de bund voie a
celor mai alese dintre giuvaeruri. Astfel conducdtorii celor alegi in-
trec hotarul legii cu ddrnicia lor. gi luindu-le Moise si Aaron, le-au
dus in cortul sfint, agezindu-le spre pomenire inaintea Domnului. cdci
eonducdtorii popoarelor gi cei rinduifi cdpetenii cinstesc pe Dumnezeu
prin daruri mai strdlucite pi mar mdrete, aducind ca pe o podoabd gi
inchinind lui Dumnezeu virtutea cea de multe feluri. Iar intrecind
prin aceasta, a5a zicind, mdsura legii insSgi, primesc o mai mare
strdlucire.
PALADIE; Ce este ceea ce spui ?
CHIRIL: Hristos le-a poruncit ce,lor ce vestesc Evanghelia sd trd-
lascd din Evanghelie.Aceasta s-a ingrijit Pavel sd o intdreascd;i prin
porunca legii, scriind odatd : a<Ceice mdnincd jertIele, sinl pdrtati ai
altarelor" (I Cor. lO, l2). Iar altddatd, ca sd arate din pilde convin-
gdtoare cd lucrul acesta nu are nici o vind, zice : <Cine sdde,Stevie
Si nu mdnincd. din rodttl ei ? Sau cine pdslore$te turmd Si nu mdnincd
d.in laptele turmei ? Oare le spune aceslea dupd om ? Oare nu le spune
Iegea? Cdci in legea lui Moise s-c scris: Nu vei lega gura boului ca-
te treierd. Oare de bou se ingrijeSte Duntnezeu? Sau o spune fdrd
indoiald pentru noi ? Pentru noi s-c scris, cd cel ce ard, trebuie s'd.
ere cu nddejde $i cel ce treierd, treierd cu nddejdea de a se impdr.
Iri.gi" (I Cor. 9, 7-10). Apoi a adaus la acestea indatd : nDacd" noi
v-am semd.natvoud. cele duhovnice$ti, e luctu mqre dacd votn secere
cele pdminteSti ale voastre ? Dacd olfii se folosesc de ocesl drept asu-
pra voastrd, pentru ce nu mai d.egrabd noi? Dar nu ne-am dol acesl
drept, ci toate Ie fibddm, cc sd nu punem vreo piedicd Evangheliei
Iui Hristos, (I Cor. g, ll_ 12]'. Apoi iardgi lntdregte : "Deci car,e imi
este plata? Ca. binevestind sri infdlilez Evanghelia Idrd platd" (I Cor.
9, lB). Vezi, cum peste porunca lui Hristos gi a legii vechi, avind
drept sd trdiascd din Er.anghelie, a infbtigat Evangheiia fdrd cheltu-
iald, inchinindu-I aceastd forfd ca pe un dar de bundvoie ? Apoi nici
legea veche, nici propovdduirea cea noud nu ne-a poruncit sd nu ne
cdsdtorim. Astfel spune Pavel : <rler despre Iecioare nu em o poruncd
a Domnului" (I Cor. 7,25). Dar cei foarte avintafi spre evlavie, morti-
 INCHINARE IN DUH SI ADEVAR l3?

ficindu-si trupul, aduc lui Dumnezeu ca un dar strdlucit, infrinarea

mai presus de lege qi ca pe o podoabd me;;tegugitlucrat5, viata prea-
frumoasd,alcdtuitd din faptd gi ratiune.
Iar'Moise Si Aaron au dus in cortul sfint cele aduse. Cdci izbin-
zile bdrbdtegti ale sfinlilor sint bine primite de Hristos $i lauda lor e o
bogdlie str5lucitoare gi prin ele dobindesc o pomenire indelungatd,
mai bine zis vegnicd ; gi prin ea dovedesc cd sint vrednici sd pri-
meascd pe Dumnezeu. CEci aceasta o aratd cind se spune cd au fost
puse aele inchinate irnintea Domnului. E fdrd indoiald mare gi ales
lucru a sta in fata Domnului. Cdci ii cinstegte in chip mai presus de
fire pe cei ce-i invredniceqtes5-i priveascd.
'Precum
PALADIE r se vecle din muite cuvinte rezultd cd trebuie"
sd ne incredinldm gi sd cugetdm cd nu pot sd aducd roade decit ceir
ce se luptd cu bdrbdtie 9i pi-au cigtigat pretuire.
CHIRIL: Bine, Paladie, infelegi cum se cuvine. ASa e lucrul prin
fire gi aga mdrturisegte Si Sfinta Scripturd. Fiindcd Dumnezeu voiar
ca fiii lui Israil sd ridice cortul sfint pe cind petreceau incd in pus-.
tie, spre a fi icoand pi tip al Bisericii adunatd din neamuri, a porun-
cit cd trebuie sd se adune cele folositoare spre aceasta. Deci a ziE

I
astfel cdtre Moise, vestitorul celor dumnezeiegti; <Cinci vei Iace nu-
mdrdtoarea Iiilor lui Israil, cind ii vei cercetq pe ei, gi va dc fiecare
prelul d.e rdscumpdrare pentru sulletul sdu Domnului, nu va Ii intre
ei cddere cind ii vei cerceta pe ei. f,i aceasto este ceea ce vor da:
cili vor trece prin numdrdtoare, o juntdtate de drahmd (care este dupd
drahma cea stintd. doudzeci de bani drahnta), .date Domnului. Tot cel
F, ce vine Ia numdrdtoere, de la doud.zeci de ani $i moi sus, vo da da-
rea Domnului. Cel bogat nu vo da mai mult gi cel sdrac nu va da mul
pulin de jumdtate de drahmd, cind va da darea Domnului, co sd se in-
dure de sufJetele voostre. $i vei lua argintul ddruit de la tiii lui Israil
gi-l vei da Ia lucrul cortului md.rturiei -si va ti Iiilor /ui Isroil spre
pomenire inaintea Domnului, ca sd se indure de sutletele voastre,
(Ier.30, r2-r0ys
Iatd cd legiuitorul spune sd se facd iardgi un recensemint amd-
nunlit. $i porunce$te sd se aducd dar lui Dumnezeu cite o jumdtate
de drahm5. Apoi rinduiegte limpede cine sint cei ce trebuie sd dea-
dar. Cdci nu ingdduie Dumnezeu femeilor sd facd aceasta,nici celor'
ce sint incd prunci, dezaprobind, socotescr ceea ce-i slab gi molei;it.
gi ceea ce-i nedesdvirqit la minJe. Dar inscrie intre cei datori sd aducd
roduri pe adult gi pe' tinerii in vigoare, care vin Ia recensdmint Sl
cdrora le hotdrdgte anul doudzeci. Cdci singurii vrednici sd aduc&
 138 SF. CHIRIL AL ALEXANDRTEI

'cei
daruri Domnului, dupd tege, sint ce s-au ridicat peste cugetul
copildresc ai mintea femeiascd gi se afld la mdsura bdrbatului, avincl
piindtatea virstei spirituale gi duhovnicegti in Hristos. Acegtia
vin Ia
-recensdmint,adicd se aratd pe ei vrednici sd petreacd sub privirea lui
Dumnezeu, cum se cintd in psalmi : oocltii Domnului peste cei dreplit
{ P s . 3 3 ,1 4 ) .
Iar preturile de rdscumpHrare pentru mintuire, ale ielor ce aduc,
vor fi peniru lucr6rile la cortul sfint gi spre pomenire inaintea Dom-
lului. cdci izbinziie b5rbdtepti ale sfiniilor.zidesc biserici gi sint de
folos cortului sfiht, pe lingd aceea cd infdptuiesc mintuirea sufletului
gi incununeazd cu slavd vepnicd pe cei ce se lupt6
bdrbdteste,
PALAD|E ; Foarte adevdrat.
CHIRIL.' Deci Dumnezeu a poruncit cd preful de rdscumpdrare sau
.drahma trebuie sd se incaseze ca o dare, dajdia celor aflafi in virsta
'bdrbdteascd.
Dar conducdtorii semintiilor, addugincl la cele poruncite
'de iege, aduceau unele incd mai prelioase gi mai alese din cele
ce
le aveau. cdci e scris : <$i cdpeteniile aduceau pietre de smorald pi
pietre scumpe de pus Ia etod. pi 1o hogen, precltm pi miresme, untc)elemn
pentru candelabru, mir de ungere gi nriresme d.e tdmiiere, (Ieg. 3s, 2T-
28). oare' nu sint acestea tnrudite cu cele spuse pufin mai inainte ? '
Acolo multimea rdzboinicilor aducea lui Dumnezeudin cele robite dupd
porunca datd, de la om pind ta animal. Dar cei peste mii gi peste sute
adxugau la acesteacoiiere gi cercei, salbe, inele gi tot vasul lucrat din
aur' po care le punea Eleazar in insugi cortul sfint. Aici toatd mulfimea
celor in vigoare pldtea drahma, dar cdpeteniiie aduc iardgi pietre prefi-
oase gi pietre pentru umeri gi frunte, care contribuie la pocloabace,luidin-
tii in preofie. Cdci conducdtorii popoare'lor se aduc pe ei ingiqi spre
podoabd lui Hristos, ca pe nigte pietre scumpe, Astfel gi proorocul,
indicindu-ni-i pe sfinfii Apostoli, zice: <<pietrestinte se roslogolesc pe
pdmint" (zah. 9, 16), din care una a fost dumnezeiescul pavel, care
a colindat de la Ierusalim $i pina in Iliria pentru propovdduire. Deci
pietrele prefioase gi spre slava lui Hristos sint ceata sfinfilor. Dar ei
sint gi untdelemnul de ungere qi compozilia de aromate, ca unii ce
imprdgtie buna mireasmd a .cunogtinfei lui Hristos gi ingragd ca un
'untdelemn,
invdldturile prcainlelepte gi cu cuvintele Duhului sufle-
tele ceior pe caie ii inva|5. Iar aromatele sint compuse, cdci cunogtinfa'
'despre Hristos e compusd din cloud, iqtrucit El este deodatd
Dumne-
zeu gi om, dar din amindoud este un Fiu Ei un Hristos, cdtre care s-a
zis undeva gi de noi inqine : "Mir vdrsat- e numele tdu, (Cint. l, 2).
 1NCHINARE IN DU}I SI ADEVAR 139

PALADIE.. Agadar, in conscr,ipfia ce'a poruncitd de Dumnezeu e c,el

rdzboinic ai plin de vigo,are, a,l cdror fruct e gi zidire,a bisericilor gi ceie
spre slava lui Durnnezeu. Cdci ,af,estera ni le anatd cel,etilcuite.
*
CHIRIL; Drep,t ai spus, $i cirne s€ V6r indoi cd c,elor ce obignuiesc
sd vieluiascd a9a de frumos le va rinduri Dumnezeu o so,artd strdlucitd
6i deosebitd 9i impdrtdgirea de tot binele ? Sau nu auzi pe David cin-
tind: <Rodurile ostenelilor tale vei minca" (ps. 127, 2)? gi pe Sfintul
P'averls,crii'nd: <Ceee ce ve semdna omul, oceee va ,5i secera,t (Galat.
6,8)?
PALADIE: Aga este.

# CHIRIL: Cdci nu se,luptd cineva bdrbd,teg,tefdrd platd. gi spune

fdrd indoiald adevd,ru,lcel ce zic,e: <lJu e nedrept Dumnezeu ca sd
uite de oslenealo Si de iubirea voastrd.,pe cere le-ali ardtat intru nu-
nele Lui>>(Evr. 6, 10). CA nu va uita nicidecum, ci va impdrli cununile.
ostenelilor celor c,e s-au ridicat deasupra moliciunii, care silegte la
pdcat. Despre ac,eastane vor incredinla iarSgi cerle scrise i,n Numeri :
<$i a grdit Domnul cdtre Moise Si Eleazar, zicind: Numdrd.capetele in-
tregei adundri a Ililor lui Israil, de la doudzeci de oni gi moi sus dupri
case/e neamurilor ; pe tot cel ce poate ie,gi ia rdzboi jn Islojj- (Num.
*,
26, 2-3). Apoi fdcindu-se nu,mdr,areadupd neamuri gi dupi seminfii,

fr ad,aug5ia,rdgi: ogi a grdit Domnul cdtre Moise, zicind : Acestora li se

va impdrli pdmintul sd-l moqteneascd dupd numdrul numelor celor mai
nulli Ie vei da mo7tenirea mai mere. gi celor mai pulini Ie vei do o
mo7tenire mai micd ; tuturor dupd cum au fosl gdsili Ia nuntdrdtoere,
Ji se vo da mostenirea lor (dupd sorli vei impdrli mostenirea) intre cei

ft mulIi $i cei puliniu (Num. 26, 52-54). Aceasta e lege,a dupd c,are se
cuvi,ne sd mogten'eascdcei aju,ngi in ,al doudzecelea'an dupd numdrarea
mulfimii de rind, se numdrd noamu,l Levifilor. n$i tjii lui Levi clupd
popoarele lor : de la Gherson, poporul Lui Cherson, cle Ia Cahat, popo-
} tul lui Cahat, de Ia Merari, poporul lui Merari, Acestea sint popoareie
tiilor lui Levi>>(Num. 26, 57-58). Si dupd ce dd genealogia lui Moise
5i Aaron, adaugd iarSgi despre fiii lui Levi ; <,Sjau fost la numdrdtoarea
lor doudzeci $i ftei de mii, toatd partea bdrbd"teascdde la o lund Si mai
sus. Cdcj nu au fost socolili lntre fiii lui Israil. uSioceasla este numd-
rarea \ui Moise Si Eleazar p,reotul, core au numdrat pe Iiii lui Israil in
gesurile Moabului )ingd lordan, in fala Ierihonului. ,)i intre aceStia n-a
Iost ont dintre cei numdrali de Moise $i Auon, cere i-ciu nmdrat pe
tiii lui Israil in pustia Sinoj. Cdci a zis lor Domnul : cu nloarte vor
muri 1n pustie, gi nu a rdmos nici unul din ei, alard de Calev, tiul lui
Ietoni,yi de Iosua IiuI lui Navi> (Num. 26, 62-65).
I40 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

Dar sd le ludm pe toate pe rind gi cite una si si vorbim despre

ele mai limpede qi mai ldmurit.
PALADIE: Spune fdrd intirziere, cdci e pidcut sd vorbim cu .de-a-
mdnuntul despre acestea.
CHIRIL; Agadar, stringihd in pufine cuvinte inlelesul celor scrise
vom spune cd Dumnezeu poruncegte sd se numere iardsi ceea ce este in
putere gi in virsta bund de rdzboi. Cdci precum am spus inainte, in cu-
nogtinta gi in conscriplia ,lui Dumnezeu gi in cartea celor vii, nu e cel
pidpind pi slab, nici cei incb prunc la cugetare, ci tot ce este viguros
pentru bdtdlia impotriva patimilor gi a pdcatului 9i intdrit in infelep-
ciune gi bine pregS,tit ca sd poatd lucra gi sd po,atd implini cele ce le
vrea Dumnezeu. Acestora li s-a impdrtit pdmintul dupd seminfii gi dupd
nume gi potrivit cu fiecare I53.Mogtenitori ai pdmintului sfint qi pdrtagi
la bundtSfile ndddjduite, dupd seminlii 9i dupd neam, sint cei despre
care spune cuvintul : Fericili cei blinzi, cd aceia vor nlogteni pdmintul i
tericili cei ntilostivi, cd aceia se vor ntilui>>gi celelalte fericiri (Matei 5,
3-12). Pentru cd aceast,ae parrtea proprie, rirndui,tdcelor milos'tivi,
blinzi, sdraci cu duhul 9i prigonili pentru dreptate. Dar cunun,a gloriei
se dd gi la cite unul in parte, dupd nurne, Dumnezeu cinstind pe fie-
care potrivit, cu izbinzile lui gi mdsurind celor ce s-au iuptat bdrbdtegte
harul cuvenit, degi poate trebuie cugetat cd in,tr-o mdsurd mai mare
gi intr-o ddruire mai bogatd. Cdci zice I <I'urne-ve in sjnuJ vostru o
mdsurd bund, indesatd.,cldtinato, ce se revarsd peste margini. (Luc,a
6, 3B). Acest lucru cred cd se aratd cind spune Dumnezeu: "Celor mai
mulli Ie vei da moStenirea lor mai rnore qi celor mai pulini le vei da
moStenirea |or mai micd i tiecdruia dupd cum au losl gdsili la numd-
rdtoare /i se vc da mosteniree lorn cdci cel mai mare dupd numdrul nu-
melor e chipul (tipul) clar al celui ce e mai i'na,lt9i mai mare in vir-
tute. $i unul se sldvegte intr-un fel, altul in alt fel (I Cor. 12, lll rs4.

153. Oricit de multe nume de oameni sint, ele nu se confundd intr-o masd
indistinctd. Faptul ch se numdrS, dar ca nume deosebite, aratd atit r,aloarea fie-
cdrei persoane, cit qi importanfa comuniunii intre ele. Nu poate exista comuniune
decit intre persoane. Comuniuned aratd atit realitatea persoanelor, cit 9i trebuinfa
lor de-a comunica. Fdrd persistarea persoanei nu are valoare numdrul. In numdr
e implicatd persistarea clistinctd a persoaneior. Nurnai persoanele au conttiintE
despre persistenfa umanului lor. Pentru obiectele identice n-are importanld nu-
mdrul, pentru cd e1e nu persistb etern in mod direct.
154. Oamenii - pi in special cei vreclnici - nu formeazd un simplu numir
ca obiectele, ca anirnalele. Ci ei sint un nulmir de persoane ca unul distinct.
Cdci nici unul nu e ca altul. Ni$te scaune pot fi fircute la fel, niste piese de masind
la fel. Numdrul lor se line minte, pentrucd e necesar un anumit nurndr ca sd se
umple o sald, ca sd se constituie niste magini identice. Dar multe din cele ce con-
stituie un numdr necesar pot fi inlocuite. Ele au de aceea un nume comun : scaun,
rotila x. Ca indiviclualiuni se uitd. De aceea numai in lumea obiectelor aolicarea
e intru totul matematicd. Intereseazd numai numirul lor, nu numele fiecdrei piese
l,lk 14t
1NCHINARE IN DUH SI ADEVAR

Iar p5mi,nul se imparte I,a sorfi, poate dupd cuvintul acela spus c5-
prin
tre Dumne"uu ' "In miinile Tale sint sorf'ii mei" (Ps' 30, 1l)' CXci
hotdrirea dumneze,iascdse va face impdrfirea fdrd greqeald a bunurilor
*
viitoare, Cel ce Stie toate ale noastre rinduind atuncea fiecdruia spre

#
moStenireceea ce i se cuvine
d e la o lund gi
$i iard9i numdrdto,area Levitilor se face deosebit, l5ab, la rind
mai sus. Iar soarta lor nu li se dd in mijlocul fiilor lui 1513i| .
s cu aceia, nici n-au fost socotifi impreund cu aceia. Cdci neamul mai cu-
rat e totdeauna mai sfint. De aceearecensdmintullor e deosebitde al ce-
lorlalti gi soarta lor nu e cu a celorlaifi 155,
ci numdrarea lor e deosebitd
gi parte,api soarta lor e Insuqi Dumnezeul tuturor, dupd cuvintu'l : <F^e-'
ricili cei curali cu inima, cd o.ceiavoI vedea pe Dumnezeu. (Matei 5, 8).
cdci pe cind cei ce se numesc sdraci cu duhul vor mogteni impdrdfia
cerurilor, iar c,ei ce au imbrdligartplirtsul se vor mingiia 9i cei milostivi
se vor mdlui, - c,edcurati cu inima vor fi fericifi, zice, pentru c5 ei vor
vedea pe Dumnezeu. Iar acegtia sint cei ce sint mai curati 9i mai sfinii.
intr-un
sau obiect identic. ln cazul, oamenilor intereseazi 9i numele celor ce intre
nurndr. CAci fiecare e uftiet.'Acelaqi numir de oameni nu constituie un grup identic'
oamenii
Fiecare familie e artrer,-iiecuiu-tit'e altfel, fiecare neam e altlel' pentru cd
ce le constituie sint altfel. Ei trdiesc in numir pentru ca au nevoie de o comuniu-
nu
ne. Dar in comuniune sau comunitate nu se confunde. De aceea comunitdlile
.iot ia""ii... lnti-un anumit
-""a" fel, fiecare om e unul sau unlc. E 4upd-.pilda.fie-

#
p11i1111$fint' "UnuI
iiiei fl..oane
'unul diyine, """i este Tatil, unul Fiul, unul e.
de
Sfint, Domn, Iisus Hristos>. Fiecare e intr-un inepuizabil ;i de valoare
pe altii' fiind
neinlocuit. Nu se satuii a. i.rUituu altora si nu se satuid tle a iubi
sint in
intr-un fel acelasi tn"aat Ei mereu nou. De aceea persoanele-.umane nu
sint nici Persoanele divine' Nu potl. iubi un nurndr infinit
numdr infint, cum nu
insegi,
de persoane. E un numai- 9i--un sfirgit al numdrului lor. Infinitatea e in ele
comuniutte'
au in numerul lqr. Dacd sint mai multe, deci intr-un numdr' e pentru
;; ;;"tr; a realiza infinitatea. Existd un Unic Fiu dir,i' pentru a nu se relativiza
al fiecdrui'
iutiiea Tatdlui ca iubire de multi fii. Dacd e un inceput 4e a iubi si
al ace-
.oi a. lucruri, e 9i un- siirfit al numdrului lor qi in Dumnezeu e un incepttt imagi-
un incep"l-tlia-ini"pot. Numdrui infinit este o construclie a
lora, dar nu
natiei. Iar lceasta limitare a numerelor aratE caracterul lor'
154 b. Nu se numdri cei slabi, 6s[ neputinciosi sd lupte impotriva -patinrilor'
Deci nu se inscrie in cartea sau in memoria lui Dttmnezeu ulci ttumele lor' Si
-motienit"
cei neinscri$i nu primesc-" in Dumnezeu' Nu se numdri intre cei tinuti
spirituali
de Dumnezeu in memorie decit cei tari, cei capabili cle rdzboi, bdrbatii rea-
iJ""aiiti. Cu cit ajunge cineva mai puternic mai liber de patimi' cu cit se
depiin .a om, are un nume vreclnic de tinut minte' S-e,-.sp1,1" j,:,., ul
Iizeazi mai (le murll' e
astfel de om : e un <om renumit>, un om al cSrui nume e cunoscut
iIl care se
inscris in tinerea de minte a multora. $i dacd ,omul traiegte in misura
f6re nume
i"iou.." spre el atentia cit mai multora, care gtiu de numele-.lui, omul Viala
cunoscut, e un om in mare misurd mort, un om oare-$i trdie$te moartea.
in mod
;;;;id-; ire-cet cdruia Dumnezeu ii face cunoscut cd se ginclegte 1a el
E mare
aisiinct 9i numai numele aceluia se inscrie durabil $i in conqtlinta altora.
fie cineva i" nu-a."f celor tinuli minte de Dumnezeu Cel vegnic. Acela
lucru sd
va trdi din plin in veci.
155. Deoarece fiecare purtind un ntlme aratd al'ti capacitate, altE vrednicie,
lui' Fie-
fiecare irimeEte aln Uogatia'dumnezeiasci altceva, po!ri-r'it cu_capacitatea
;;; i"tA;te'pe Oumnlzeu altfel, se bucurd de El altfel 9i Dumnezeu se bucurii
de el altfel.
.
 lnn SI', CHIRIL AL ALEXANDRIEI

$i soarta 9i partea lor e vede,r,eaintocmai a lui Dumnezeu, adicH cunos-

tinfa despre Dumnezeire. Aceasta a fdgdduit-o Hristos 9i sx o ddruias-
cd sfinlilor Apostoli, zicind : <<Acesleevi.le-am grdit voud in pild.e.Dar
vine ceasul, clnd nu voi mai grii voud in pild.e,ci pe tald voi vesti voud
despre Tatdl* (Ioan 16, 25).
Iar inscrierea celor mai curati se face de la o lund, precum am spus
adineaori. Cdci dintre cei m,ai sfinti sirut scr,isi si se afld in car,tea lui
Dumnezeu, nu numai cei ce se disting prin tdrie duhovniceascd gi prin
intelepciune, ci gi cei prunci pni'n simptit,ate'ace'a intru Hristos gi prin
nerdutarte. E s,cr,istot ne,amul m,ai sfin:tit, atit ce,i infelept, cit gi cel
simplu. $i poti vede,a, P,aladie, o astfel de de,osebire in,tre sufletele,
cuge'tdri,le9f purtdri,le sfinlilo,r.
S-a adXugat apoi cb nu era lntre cei numdrali de Moise gi Aaron
nici un om din fiii iui Israil pe care l-a numdrat in pustia Sinai pentru
cd Je-a spus Domnul lo'r : cu moarte vor muri i,n pus,tie gi nu a rdmas
din ei nici unul, afiard de caleb, fiurl iui Iefo,ni gi losu'a al lui Navi. prin
acbast.aa arxt'at lim.pede cd nu celor ce n-,a,uascutrta,t li se cuvine moq-
tenire'a gi inscrie,re,airn c,arte,alui Dumrnezeu, ci mai degrabd c,elor ce
au primit credi'nfa, se infe,lege ce'a in Hrisios. cdci despre cei ce n-au
ascu,ltat,a spus dumnezeiscu.lDavid : osd se $tearyd d.in cartea celor
vil qi cu cei drepli sd nu se scrie,, (Ps. 68, 29). D,ar cuvinturl dumneze-
iesc ne dd aci sd infelegem gi aceea cd harurl se dd cerlorce cred. I)e
aceea spune tainic cuvintul cd i,nscrierea s-a fdcut lirngd lordan. Cdci
e in.scris cel ce s-a bortez,a,t
Dar nu.intreg Israelul a cdzut din nbdejde. cdci s-a mintuit rdmd-
gita, dup5 cuvi,ntui prooro,cului (Is,aia 10, 2ll. Iar chipul. (tipui) ,ei sint
caieb qi losu,a, singnrrri rdmagi dintre toti care moptenaescsi sint im-
preund cu cei nestdpinifi de pdcatelenecredintei.
Dar obs,ervdci,neface inscriererasfinfitor gi impdrtirea pdrfiior prin
sorfi. Cdci se face prin Moise gi prin cel dintii in pre,ofie,ca, precum

v
arn spus inainte, pr,in amindoi sd infe,legi pe unul Hr'isrtos,c,d arhiereu
si legiuitor, prin Care e tot harul gi inscrierea in cdrfile de sus, pe
care gi fericitul Daniil spune cd le-a vdzut, c?nd zice : <<Cdrli\eau tost
deschise" (Dan. 7, 10). Fiindci e m,are gi feluri,tb conscripli,a, pentrrr
aceea sint multe cdrtile si nu una.
PALADIE: A,tu,nci drept gi infetept ne-,a spus cuvinturl proverbe-
lor: <<Lene.9li se /ipscsc de bogdlie; iar cei bdrbali silitori se sprijind pe
b o g d l i e , ( P r o v . 1 1 ,l 6 ) .
CHIRIL,; Se spriji,nd qi-L au pe Dumrrtezeubinevoito'r gi ,apdrdtor,
itngrdqindu-i prin brinecruvintd,rilede sus $i i,ncununindu-i cu o cins,te
a
 INCHINARE IN DUH $I ADEVAR 14$

atotstrS,lucitoare Si infrumusetindu-i imbelgugat cu mbririle vestite.

S,aunu spune adev6'ru,l,cind zice : <Viu sint Eu, zice Domnul, cd pe cei
ce ,n{cis.ldvescpe Mine, ii voi s,lcvi" (I Imp. 2, 30) ?
PALADIE :.Ba d,a.
CHIRIL; Dar socotesc cd implinegte.cele spre slava lui Dumnezeu
tot cel plin de vigoare, c,are se deprinde intru bdr,bdtia duhovniceasc&
qi se sirguie$te s6 se irnpotrriveascd dugmani'Ior vdzuti 9i neviizufi, gti-
irnd sd se apere pe sirne gi pe alltii, 9i toa,te pu'tindu-ie in Dumnezeu'
PALADIE; A$a zic qi eu.
CHIRIL; Vo,iegti sd privim 'lucrrr:,I,ace,stazugrivit ca intr-un taiblou
irn istoris,irile pre,afo,lositoare'noud desp're dumnezeiescurlAv,raam ?
PALADIE: Voi'esc foarrtemu'lt. Cum de nu ?
CHIRILT S-a scrds cd Lcrt loc'uia 9i viefuia in Sodoma. Iar fiindcdr
asupra fdrii se porrn'iserlzboi cumprli,tgi greu li cei din vecinbtate gi,
& din lara de gnanifS, impreurnd cu conlocuirtorii lo,r cuceriserd ceta'tea,
Lot a fost luat de ndvdlitori gi era dus in robie impreund cu ceilaiti,.

ft Deci venind unul din cei ce scdpaserd <o vestjf lui Avram trecdtorul,.
care locuia lingd stejarul Mamvri, pe Amoreul, tratele lui Escol $i tta'
tele |ui AneI, cLI cele Avram avea legdmint de alianld. Auzind Avt'ctrn'
cd Lot, nepotul scitt, o Iost luat in robie, Si-a numdrat slugile sale, trei"
& sute oplsprezece. $i a alergat dupd ei pind la Dan. $i a cdzut osupra
Ior noapteo, e1 ,5i slugile sole. ,5i i-a. Iovit pe ei si i'a urmd;it pind |a:
Hoba, care este la stinga Damascului. $i o intors toatd. cdldrimea So-
domei Si pe Lot, nepotul sdu, gi toate overile lui $i femeile $i popotul.
Sr a ie,Sif impdratul Scdomej intru intimpinarea lui, dupd ce J-c inl
lors el d.e la infringerea lui Kedarloomel Si a impdralilor celot cu eI
In valea lui $qve. Acesto era cimpul impdrafilor. ,$i Melchisedec, im-
pdratul Salemului, i-a adus piine. Si vin. $i era el preot aI lui Duntne' '
;
zeu Celui Preainalt. $i I-c binecuvintat pe Avram Si a zis: Binecu-
vintat sd fie Avram de.Dumnezeul Cel Preainalt, Care a zidit cetul

3 $i pdmintul. $i binecuvintat este Dumnezeu Cel Preainalt, care a pre-

dat ie rluSmanii tdi sub mina ta.,Si a dat lui a zecea parte din toate-
$i o zis impdratul Sodomei cdtre Avram: Dd-mi mie oamenii, iar caii .
iali-i tie. $j a zjs Avram cd.treLmpdrotul Sodomei: tinde'voi mina mea
cd.tre Domnul Dumnezeu Cel Preainalt, Care a zidit c€rttl Si pdntintd,

$
clacd de la ald pind la legdtura incdllrintintei voi lua ceva din ale tale,
ca sd nu zici cd eu am lmbogdlit pe Avram. Atard de ceea ce au
mincat teciotii si de partea celor ce Qu mers lmpreund. cu mine : Es-
col, Aner Si Mamvri. AceStia lgi vor lua partea lot, (Facere 14, 13-24).
"I&.r clupd cuvintele ocesteo o fost cuvintul Domnului cdtte Avrant in

F
144 SF.. CHIRIL AL ALEI<ANDRIEI

ved.enie de noapte, ziclnd: Nu le teme, Avrame, Eu te voi sprijini pe

.tine, plata ta va ti mare toarte. gi o zis Avram : Stdpine, Doamne,
<:e-mi vei dc ? Eu mor Idrd copii. gi Ieciorul slujnicii tnele Masech,
,oceslqe Eliezer din Damasc. Si o zis Avram : Fiindcd mie nu mi-ai dat
sdminfd, sluga mea md. va mo1teni pe mine. gi indatd a fost glasul
Domnului cdtre el, zicind; Nu le va mo$teni pe tine aceslc. AItuI .va
ieqi din tine, acesta te va mosteni pe line. ^ti /-a scos pe eI atarci si a
zis lui : Priveste Ia"cer si numdrd sfelele, de vei putea sd le nunteri pe
e1e. $i a zis : Aga va Ii seminlia ta /" (Facere 15, l-5).
vezi pe sfinfi gata spre buna indrdznire gi spre rdbdarea de bund
voie a ostenelilor. cdci cum a af,lat cd Lot e in plimejdie, i s-a fdcut
mild indatd de nenorocirea rudeniei qi luind'pe slugi gi pe unii din
aliali, car e nu erau evrei, a pornit repede impotriva ceior care-l supd-
rau, i-a supus cu ugurinfd gi a izbdvirt din robie pe nepo,tul sdu Lot Si
pe cei ce cdzuserd in mina ceJor ce i-,au biruit. Apoi, dindu-i c,a unui
biruitor cinstea cuvernitd, l-,au intimpinat, pe drept cuvint, impdratul
Sodomei gi Nfe'lchisedec,,preortul Ce'lui ptrreainalt,precum este scris.
Iar acesta nu l-a intimpinart cu mi,na goald, ci i-a adus simboalele preo-
triei' ale ace'leia ce ena atunc{ in vigoare, piine si vin, gi l-a binecu-
vintat pe Avr,aam gi l-a lSudat cu sfinte cuvinte.
Deci Avram a luptat b6rbdte te gi a biruit. Cdci a9a sint totdeau-
na cei ce viefuiesc bdrbdtegte in Hristos gi au in suflet buna indrdznire
preaiubi'td de Dumnezeu. $i adaug, c,a pentru exemplu gi gi pentru cre-
dinfa cuvintuJ.ui, pe sfinlii Apostoli, care, vdzind pe Satana rdpind cu
uqurinld toate gi pe cei ce se impo,trivesc dogmelor adevbrului, luind in
robie sufletele celor mari simpili, s-au ridicat cu avint, inarmincl im-
preund cu ei pe slugile de c,asd,adicd pe cei hrdnili de Sfintele Scrip-
turi, gi pe unii dintre aliali, care nu erau evrei, adicd pe cei ce cuge-
tau incd c'ele ale lumii, dar se luptau impreund cu sfinfii gi se silesc
sd-i imite. $i luptindu-se astfel bdrbdteqte, au biruit gi au rdpit de sub
stdpinirea aceluia pe oei luati in robie. $i pe unii ii mintuiesc scotin-
du-i din idol'atrie gi de la inchinare,a zidirii i,n locul Ziditorului, iar pe
alfii de la cun"otirnla mincino,asd.
Pentru un astfel de curaj strS,lucit gi mdref, cigtigd cel drep,t rhs-
platd cinstirile celor din lume. <Cdci a ie$it, zice, impdratul Sorlomei
intru intimpinarea lui Avram Si Me/chisedec, preotul lui Duntnezeu
Celui Preainaltu, care veselegte prin binecuvintarea ce,a prin Hrist6s,
 IIICIIINANE IN DUII SI ADEVAR
x *tt
#
145

adicl eu piirle gi v,im, adicd cu harul de irialX fdcdtorr. De aceea pe drept

cuvlnt s-a spus despre ei : <<Binecuvintali sd tili de Domnul, CeI ce
a ldcut cerul Si pdmintuln (Ps. 113, 23),Iar Melchisedec',e chipul (tipui)
preotiei ln Hristos. S,ocotesc cd faptul acesta nu are nevoie de multe
cuvinte pentru a fi dovedit, ajungind spre aceasta Sfi:rta Scripturd.
Apoi impdr,artulSodomeii spunind dumnezeies'cu,luiAvraam, c,6rllnlli
biruitor z <Dd-mi mie oamenii, iar caii iali-i lieo, acesta indatd s-a ju-
rat cd nu va lua nimic, afard de rnincirile celor ce s-au ostenit impreund
cu el gi de p,ar,te'acuveoritd ali'afilor Escel, Aner gi Mamvri. Cdci sfinlii
luptinrdu-se gi rdzboindu-se vitejegte pentru libertatea celor rdpifi gi
k lulnd asupra lor toatd ostenea,l'a,nu primesc nimic $e la lume, nici nu
r
adund bogifia lumii, pdzindu-se de oc,arace le vine din aceasta. <Ca sd
nu zici cd. eu am imbogilit pe Avtaemu. Primesc numai mincdrile cele .
datorrate. <Cd.ci vrednic es'te lucrdtorul de plala sc> (Luca 10, 7). Iar
Hris,tos a poruncit cd cei ce vestesc Evanghelia din Evanghelie sd trd-
iascd (I Cor. 9, 14). Dar aliafii lgi primesc partea lor, Dumnezeu binecu- .
rrlntind, pe drept, gi ln lucrdrile din viafa aceasta, pe cei ce rlvnesc sd
aJu,te pe sfinfi. Cdci le inmulfegte bu,nurile pe mdsura cdii lor drepte.
Pentru cd ce,lor ce nu s-au desperfit incd cu totul de cele pdmintegti, ce

F sint impdrtifi intre Dumnezeu gi lume. ie rinduiegte Dumnezeu $i bine-

cuvinrtdrile de pe pdmint. Aga a binecuvintat pe lacob, inmulfind vitele
lui (Fac.30, 31).
PALADIE; Bine zici.
CHIRIL: Deci Cel ce gtie sX mintuiascd spune celor lmpodobili cu
laudd gi crustrdlucire cd nu mai trebuie si cadd in somnole,nfd 9i le ves-
te te cd vor prirni o rdspl,atd mare. Totodatd alungd cit mai departe de
la ceata celor ce se tem de El patima moletelii gi a lipsei de curaj, aft-
tiardu-i cu nddejdea celor fdgdduite spre erdoare gi fdcindu-i mai vi-
gurogi. De nrceoit Si dumnezeiesou.l Favel, ,afli'ndu-s,e irntr-o astfel de
dispozifie, a zis odntd z <Toate Ie pot lntru Hristos Cel ce md intdregie
. pe rru'ne> (Filip. 14, I3), ia,r altddatd : <Cd.ldtoria om sdvirsit, credinla
am pdzit 7 de acum md. a$teaptd. cununa dreptdliin (II Tim. 4, 7-B').
In sfirgirt, dumm,ezei,esculAvmam era fo,arte intrisrLat cd ave,a un
fiu slug5. <Ce-mi vei da, zice, de vol muri tdrd copii ?". CXci f'aptul de
a avea un rod bastard il socotegte egal cu a nu avea copii. De aceea
Dumnezeu ii fdgdduiette pe fiul diar cea liberd, adicX pe Isarac,9i-i spu-
10 - SI. CHIRIL
 .* . l

146 SF. CHINIL AL ALEXANDRIEI

ne cd prin 'ac'el,ava fi pdrinrbe al mu'l,tor trle'amuri' Si vB fi sdmlnfa lui

oa stelele ,cer{r[u,i. Toit arstfel pe sfintii Ap,o5r16g6 ii inrtris'ta mult sd aib5,
ca din:tr-o roabd, un rod b,as,tard din slujirea cea dir.rpdlege. Ei cereau
rnrai degr,abE unu,l dirn 'c,e,alib,erd, ,adicd pe crel diin NouI Legdmint. Ia"r
ac,esta er,a Hrisrtos, ,ail Cerrlri chip (tip), dupd fdgdduinfd pi prin c,redinfd
este Isaac. De ace,ea feri,critul Pavel zice despre mdrirille legii din sine
insugi. <Cele ce-mi erau mie cistig, pe acelea le-am socotit pentru Hris-
tos pagubd. Ba mai mult : to'ate le socotesc cd sint pagubd tald de
lndlfirnea cunoasterii iui lisus Hristos Domnul nostrLt, pentru cate de
tooate m-em pdgubit Sj Je socotesc cd sint gunoaie, ce sd-L ciqtig pe
Hristos 9i sd md allu in EI, neavlnd dreptatea mee, cee prin lege, ci pe
cea prin credinla in lisus Hrislos" {Filip. 3, 7-9). Cdci in Hristos s-au
fdcut pdrinfii multor neamuri gi ai unei semintii nenumdrate, ca gi A-
vraam irn Is,aaC.Dar sd ap,licdm titl,ctuirrga ,aces,tuiloc nu numai sfinfilor
ApostoJi de odinio,arS, ci gi celor ce s-a,u lnvrednicit de sfinfenie dupd
acei,a gi c,onducdt,orridorBise,ricilor, ce 9i o,ricdrui suflet sfint gi bun.
F CARTEA A CINCEA
Despre birbifia in Hrlstos

Deci voinfa sfinfilor, Paladie, deqi se luptd pentru viafa altora,

e se nu iubeascd a-gi insugi nimic din lume 155b.ln felul acesta sint
infelepfi, puternici, plini de toatb nddejdea bund gi inconjurafi ca de
un zid de bundvoirea de sus .$i, precum bine gtii, lucrul nu' poate fi
altfel. Cdci avlnd cugetarea mai presus de grijile lutnii gi de poftele
trecdtoare, se vor intilni cu duqmanii bine pregStiti de luptd Si ii vor
birui cu ugurinfd pe cei ce li se impotrivesc, Dumnezeu sldbind de
mai inainte puterea acelora, Dar dac6 sint Si ei robifi de patimile lu-
megti, gi infdgurafi de poftele pdminte;ti, u$or vor cddea gi repede vor
fi pringi de cei ce voiesc sd-i urmdreascS. Iar ardtindu-se goi de apd-
rarea dumnezeiascd, vor zdcea ca o pradd la cheremul dugmanilor.
PALADIE.' Dar agi voi sd gtiu prin ce pot fi ardtate vrednice dc
crezare cele spuse ?
CHIRIL: Prin Sfinta Scripturd, care veste$te intimpldrile celor
vechi spre folosul nostru. Sau care n-a spus dumnezeiescul Pavel cd
spre indemnul nostru s-au scris acelea ?
PALADIE.' Recunosc. Cdci nu putrin folos ne aduc cele ce ni le
istorisesc ele. Pentru cd ele erau chipuri (tipuri) gi umbre ale ade-
vdrului.
CHIRIL; ASadar, sb ,incepem sX grdim, Trecind Israelitii lordanul,
au atacat' Ierihonul. Urmind indemnurilor dumnezeiegti, s-au sirguit
sd-l impresoare, avind sd-I biruiascd pi si-l cucereasci indatd. $i erau
in fa|d cei mai buni luptdtori, iscusiti in legea rdzboiului. Cdci s-a
scris : "Si o intrat /sus oJ lui Novj Ia preoli qi 'o zis lor : poruncili
poporului sd meargd imprejur Si sd. inconjoare cetatea, iar rdzboini-
cii sd meargd inarmali l.naintea Domnului> (Iosua 6, 7). Deci cind po-
runcegte Hristos prin glasul conducdtorilor, sd pornim impotriva dug-

155 b. Nu voiesc s{-;i insuqeascd nimic din lume, dar Iuptd pontru viafa.ade-
vdratd Si vegnicd a alto'ra. Luptd ca si-i dezlipeasci 9i pe alfii de-a socoti cd lumea
aceasta e singura realitate $i deci odatd dupd moartea trupului sd-$i piardE feri-
cirea vietii velnice. Cei ce 5s roagi pentl'u alfii, cei ce le aratd sensul existentei,
Iumina ce i-o dI Dumnezeu, nu iubesc ceea ce-i trecdtor din lume, dar iubesc
b
f
pe oameni ln ceea ce. au netrec6tor.

t
 148 SI.. CHIAIIJ AI' ALEXANDRIEI

manilor, luind lupta nu cu singele gi cu trupul, ci cu incepdtoriile gi

st5piniile gi cu legea care domnegte tiranic in mddularele trupului nos-
tru (Efesl 6, 12; Rom. 7, 25). $i atunci vom .fi sub privirea Domnu-
lui, imbrdcafi in toatd armura dumnezeiascd gi spirituald (inteligibil[).
Cdci armele noastre nu sint trnpegti, dupd cuvintul lui Pavel (II Cor.
' tO, 4), ci strdlucind de mdrefia dreptdfii dumnezeiegti.
Deci privegte Dumnezeu, Stdplnul tuturor, la rdzboinicii care.
sint imbrdcati in armele strdlucitoare ale dreptdfii, cdci aceasta in-
seamnd a merge r5zboinicii, inarmati, inaintea lui Hristos, Cdci e un
lucru cu adevdrat de cinste 9i vrednic de dorit a fi sub privirea lui
Dumnezeu, dacA nu e gregit sd intelegem cd de la cei ce l-au superat,
Dumnezeu drept pedeapsd, igi intoarce ochii, zicind z nCind veli in-
tinde nfiinile spre Mine, voi frntoarce ochii Mei de Ia voi, (Isaia
1, 151oo.
Prelungindu-se agadar impresurarea pind in ziua a gaptea, a zis
iardgi Isus Navi fiilor lui Israil: <<Strigali cdtre Domnul. Cdci ne-a
Wedat Domnul noud. cetatea. $i va Ii cetatea anatema, ca $i toate cite
slnt intr-1nsa, Domnului puterilor Savaot. Fdrd numai pe Rohab des-
trinata sd o crufali, pe dinsa 6i toate cite sint Ln casa ei. Iar voi pd-
zifi-vd. de anatema, ca nu cumvo. poltind sd luati din anatema Si sd
.Iaceli tabdra [iilor lui Israil anatema ;i sd ne piedeli pe noi. $i tot
argintul awul $i arama gi tierul sfllnt va ti Domnului, 1n vistieria
'Domnului$i
se vc educe>,(Iosua 6, 16, $.u.). A ingdduit agadar celor ce
s-au luptat bdrbdtegte sE se bucure de celelalte prdzi, dar au .trebuit
sd aducd in vistieria Domnului tot argintul, aurul, arama gi fierul.
Cdci acestea erau ceea ce se chema anatema, adicd ceea ce se ale-
gea din toate gi inchina poronului r57.
Dar disprefuind porunca Domnului, <a luat, zice, Acan, tiul lui
Oarm| tiuJ lui Zabdi, tiul lui Zareh din seminlia lui luda, d.in anatemd.
,$i s-c miniat Domnul cu wgie pe liii Iui Israil> (Iosua 7, 1). Cdci
socotesc cd cei ce gi-au retras cugetul puternic de Ia pldcerile lu-
megti pi de Ia impr5gtierile ln lumea aceasta $i s-au hotdrit ca prin
arrnele drept5fii sd cigtige buna pldcere a lui Dumnezeu, petrecind
sub privirea lui Hristos, nu mai trebuie sd doreascd nimic din cele

156. Dumnezeu privegte cu pldcere la cei cO luptd lmpotriva rdului gi e aproape

de ei, ba chiar le dd ajutorul Sdu. Din lnsdEi privirea lui Dumnezeu sau din aten-
fia Lui,'iradiazi putere. Cine se deschide binelui, se deschide lui Dumnezeu. Cine
se inchlde ln egoismul sdu, se inchide lui Dumnezeu. Mai bine zis, dispozifia omu-
lui spre bine e deschidere spre altii gi spre izvorul suprem al binelui, al Celui
deschis spre toti gi spre toate. $i insugi egoismul e inchidere in sine, sau spre
un sine fals, pdrut, spre siluirea fiinlei.
157. Anatema - pun sus, ridic sus, lnchin lui Dumnezeu. Dar cuvlntul a
luat apoi gi sensul de predat Satanei.
 \

ntcrilNARE lN DUH SI ADEVAR 149

ldudate ale lumii, nici bog5tie, nici slavd, nici putere sau in5ltfne,
nici dogmele necredincioase ale infelepciunii elinegti. Iar argintul e
chipui (tipul) stfdlucirii demnitdtilor 9i treptelor inalte ; cdci mate-
-Iar
ria e strdlucitoare. Aurul, al bogdfiei. arama inseamnd sunetul
frumos al limbii intelepfilor din lume i fierul, tdria gi puterea, fiind

f
foarte- dur gi biruind toatd materia. Cind vrea cineva s5 se impdrt6-
geascXde acestea, chiar dacd are treapta cea mai de cinste, la Dum-
nezeu gi e numdrat lntre rdzboinici 9i s-a fdcut vestit prin curajui
s5u duhovnicesc, jignegte pe Dumnezeu gi ca unul ce prin abaterile
urite s-a hotdrit sd supere pe suslindtorul gi sprijinitorul sdu, vd
cddea sub urgia Lui.

r
PALADIE: Bine zici. Sint de aceeagi pdrere. Dar spune-mi, te
rog, abdtindu-te putin de la tem6 9i de la istorie, pentru ce i-au fost
inchinate Domnului argintui gi aurul, arama gi fierul gi n-au fost mai
degrabd aruncate din tabdr5, ca unele ce sint nefolositoare, sau obig-
nuiesc sd intineze ? Cdci tilcuirea duhovniceascd ie-a ardtat ca nigte
lucruri vrednice de urit.
CHIRIL.' Pentru cd toatd strdlucirea, infelepciunea, bogdtia gi pu-
terea, se dau in chip cuvenit gi cucernic lui Dumnezeu. Cdci a Lui
'bogdtia,
este slava $i toatd strXlucirea, i.nfelepciunea gi puterea. Iar
tiacd le primegte cineva de ia Dumnezeu $i se imbog5fegte din vistie-
ria Lui, are gi el bogdfia, se infelege, cea spirituald, slava, infelep-
ciunea gi puterea duhovniceascX, gi va fi renumit 9i pismuit. Dar dacd
p ar voi sd le primeasc5 acestea de la lume, va fi urit gi neplScut la
iubitorul de virtute Dumnezeu gi va sta sub judecata gi pedeapsa
Lui. Cdci bogdtiei ii va urma, fdrd indoiald, iubirea de pldcere ; iar
strdlucirii gi indltdritor ii e vecind mindria ; puterii ii std aldturi ti-
rania; infelepciunii din lume, uriciunea, dogmelor, mai ales, limba
celor ce [e-ap scris pe acelea, pare sunet frumos 157b.Assasta o spune

157b, Nu ln sine e rdu aurul, argintul din natur6, sau mdrirea, lntelepciunea,
sau puterea care pot creEte din firea omeneascd. Ci cind sint intrebuinla.te de om
pentru sine. Cind slnt inchinate lui Dumnezeu, ele slnt bune, c6ci de la Dumne-
zeu sint puse ln [urne qi sddite potenfial in orn. Mdrelia omului, lnfelepciunea,
puterea lui sint insotite a,tunci de smerenie, desi cresc din legdtura in care se
pune omul cu Dumnezeu. Ele nu mai sint insotite de mindrie, de vointa de asu-
prire a altora, de ldcomie. Prin aceasta ele chiar se transfigureazd, devenind motive
gi ntijloace de slujire qi de laudd a lui Dumnezeu gi de slujire a altora. Astfel
dispare contradictia pe care o observEm de obicei cind le auzim pe de o parte
pe acestea laudate, pe de alta dispretuite. Vrednice de dispref clnd sint folosite
de om pentru sine lnsugi; ele devin vrednice de laudd cind sint inchinate, sau
predate ca anetema lui Dumnezeu.
Mdrirea, infelepoinnea, pute,rea le clgtigi sau le descopere gi le folosegte
intr-un mod sporit qi transfigurat ln sine ctnd luptd cu puterile rdului, cind cuce-
regte <cetateaD sau fiinla sa (Ierihonul) ajunsd sub stdplnirea r6ului. Dacd cetatea
lui rdmine robitd r{ului, atunci Si rndrirea, lnfelepciunea, puterea ei sint folosite
r6u $i sint strlmbate si mic$orate.
 I
a

SF. CHIRIL AL ALEXANDRIET

150

si Pavel : <Dacd i se pare cuiva, lntre voi, cd este lnfelept, 1n veacul

eceste, sd se tacd nebun, ca sd |ie intelept ; cdci inlelepciunea lumil
acesteia, e nebunie Ia Dumnezeu>... (I Cor. 3, 18-19)' ASadar, Acan
supdrd pe Dumnezeu pentru c6 nu ia din vistieria lui Hristos, ci din
Ierihon, adici din lume. Iar nenorocirile ce-au urmat de aici, din
pricina, miniei dumnezeiegti, nu au cdzut numai asupra celui osindit
pentru acestea, ci asupra intregei adundri. Cdci ne mai fiind pdrtag de
ajutorul de sus, vechiul Israil, atit de greu de biruit, a fost slab si
fdrd putere
PALADIE: Dar cum 9i de unde putem afla cd e adevdrat cuvin-
tul ce l-ai spus despre aceasta?
CHIRIL; Din cele scrise in continuare. Cdci dupd cele sdvirqite
la. Ierihon gi impotriva lui atit de strdlucit li de viguros de intregul
Israil, a trimis Isus bdrbati de la Ierihon la Ai zicind : <Suindu'vd
iscodili cetatea AL $i s-au suil bdrbalii si ou iscodit cetatea At. ,tt
s-au inlors Ja /osuo si au zis cdtre e|e; Sd nu se suie tot poporul, ci
sd se suie co Ia doud sou lrei mii de bdrbali 9i sd impresoote cetatea.
sd nu duci acolo tot poporul. Cd slnt pulini. $i s-au suil co Ia trei
mii de bdrbali. ^Siou fugit ei de ]a Iala bdrbalilor din Ai. $i au omo-
rit bdrbalii din Ai ce vleo trei zeci 9i pase de bdrbali $i i-ou gonit pe
ei de Ia poartd gi i-cu alungo.t de pe povfuni$. $i s-o inlricat jnimo'
poporului .5is-o Idcut ca opo, (Iosua 7,2-5).
Cei ce cuceriserd cetdti 9i inspdimintaserd tr[ri qi biruiserd fdrd
osteneald cele mai crude popoare, ii gdsesc pe cei din Ai nebiruifi
pi abia au scdpat fugind nu fdrd pierderi, ei care la inceput nici n-att
voit Jd se inarmeze toatd multimea celor buni de lupt6, declarind pe
fatd cd cetatea va fi ugor de biruit de cdtre putini. <Sd nu meargd, zicea,
tot poporul, ci ca la doud sou trei mii de bdrbali". Intristindu-se Iosua
foarte, din pricina loviturii neagteptate gi a nenofocirii venite contrar
nddejdii, qi-a rupt haina pi a cdzut inaintea Domnului. $i intrebind
mirat ce este lucrul acesta, a zis Dumnezeu cdtre Iosua : <ScooJd-le/
Pentru ce ai cdzut o$a pe tala ta? A pdcdtuit poporul $i a cdlcat Ie-
gd.mintut Meu, pe care l-am td.cut cu ei Si au Iurat din lucrurile date
spre nimicire, au ninlit gi le-cu pus printre lucrurile lor. De aceea
nu vor putea sta fiii lui Israil 1n lala duqmanilot lor. Vor lntoarce
grumazul dinaintea du;manilor lor, cd s'ou gdsit sub blestep t58. i\Iu

158. (S-au fdcut anatema>, $entru ci au luat din <anatenaD' sau din ceea
ce era inchinat lui Dumnezeu. Sensul bun al (anatemeiD se intoarce lntr'un sens
riu. Cete ce pot li folosite bine cind sint inchinate lui Dumnezeu, slnt folosite
r6u,'tacind omui nu le mai foloseqte spre slava lui Dumnezeu. Atunci omul cade
ae ltritli*ea lui, $i vin peste eI ceie mai triste urmdri : - e biruit de forlele
rduiui, atrage asupra sa dugmdnia tuturor. S-a predat (s-a licut anatema) Satanei'
ft TNCHINARE NiI DUH ST ADEVAR 151

voi"
voi mai adduga a Ii cu voi, de nu veli ridica blestemul dintre
pe fatd Acan, I-a intrebd:t losua, zi-
(Iosua 7, lo*121. $'i dat fiind
cind : <Dd slavd azi Domnului Dumnezeului lui Israil si fd mdrturisire
lnaintea Lui gi aratd-mi ce ai tricut.. sri nu ascunzi de mine. $i o
Domnului
rdspuns Acan Si o zis : <Cu ad.evdrat'am pdcdtuit,inaintea
tdcut otcl aSa' Am vdzut printre prd'zi'
Dumnezeului lui Israil, am $i
o haind lrumoasd impestrifatd si d.oud sute de sic/i de argint $i o

b limbd d.e aur de cincizeci de sicli si le-am luat. si iatd

pdmint, in cortul meu $i arcintul I oscuns sub ele, (Iosua 7,
sint oscunse
t9-2IJ.
in

Infelegi. cd 9i cdl ce-a furat spune cd a vdzut in pradd un lucru

de
subtire pestrit gi doui sute de sicli 9i o limbi de aur de cincizeci
venit la poftirea neingdduitd a
sicli gi cd s-a gindit Ia ele, adicd a
ostd;eascd, o hla-
lor, Lucrul subfire socotesc unii cd este o haind
midd pestrit tesui6. Iar haina ostdgeascd e simbolul tiraniei. cdci ii
std in fire neamului ostdgesc sd stf,pineascd cu pldcere. Iar argintul
e chipul (tipul) strdlucirii lumegti. $i limba, al inielepciunii dulce
grditoare elinegti. cdci cu adevSrat limba 9i invdfdtura infeleptilor
elini e ca de aur 9i mult pretuitd'
Iar descoperindu-se pdcatul, Iosua a supus pe Acan pedepsii,
ca pe unul ce nu gi-a fticut rdu numai sie-$i, ci a intins asupra in-
tregei adundri pieirea, prin pofta sa neinfrinatd. $i poate aceasta este
ceea ce ni s-a spus noud atit de bine 9i de infelept prin glasul Iui
toatd
Pavel: <scoateli pe cel rdu dintre voi. crici pulin atuat dospegle
trdmintdtulqD (I Cor. 5, 6) 15e.
Ag,ad,arti s-a ,ardrta,tlimpede initii prin Avrraam, cd sfinfilor le rd-
min neprimejdio,ase mdri,ril,e puterii 9i de aicri urmeazd c5 ei'port birui
utor pe dugmrani clnd nu cnute a imbrali$a nimric din cele ale lumrii ;
apoi prin Acan, cd lucrurile sel intorc spre contrariul ce'Iui ce se abate
de la carle,ac'eradr'eraptdgi s,eap,learcdspre cie,ledin 'lum'e.
PALADIE.' Aga e,ste.Tiilcuirea e c'lard.
cHIRIt : cd sfilnfii trdbuie s6 se a'r,a6ein toaie privirnfele intr-un
p'o-
singur fel gi nu ,cu cuEetari de douS fe,luri, opus,e,se vede c'la'r din
nrnca limped,e a ,leEii i uNu vor Ii haine bdrbdteSti pe Iemeie, nici bdr'
batul nu se vc imbrdca cu haind nruiereoscd, pentlu cd uriciune este
rele
folosegte rdu de darurile puse de Dumnezeu in fire, aduce
"luiii,"
159. Cine se
#i- p;; lui
pitai ."-o ia, cit $j Pentru faptul ci -faptele
ur,r-'u""inirlJo=ii
;l:*; i"[r"""iti +ie.ei ii" jdr 9i trezesc reac]ia tor, intinzind si ln felul.ac.esta.
xr:^: ^^r^ L,,-^ niai rala cele rele nu-ll a s h pe
r p l e n r r - l las6 o e om
O m In
ln lzolare.
iZOlafe.'
raul asupra iutur6r. Nici celq bune,. nici interesele
.*rreu si-si numai
mod - eg-oist-
in interesele
crriul' au"i prin cele -rlle
^r^."^6 c X - c i serveascd
carrraacnX ln mod eooiit numai

sale. Portile sale lnchise-'ii"i- poiti itttunicate, di1 c^ar9 iradiazd -1T11"",t]t1t:^::
ili" a&Y"pir i-""iiii-i',i- I"t, slnt. focare de
"g"it;.il- -poite intuneric qi Pilde d-e-egoism
dusmdnos, cdci egoismuf-i"-r" satisface fdrd exploatarea altora, f6rd voin-
ta de-a se ridica Peste alfii'
 t52 T'I. CETRIL AI, ALEXANDRTEI

Domnului tot cel ce tace aceostalr (Deut. 22. 5), Cdci tot ala de mult este
turiciune gi ardtare neplbcutd inaintea lui Dumnezeu a face pe viteazul
in faptele de moliciune muier,eascd (cdci aceasta inseamn5 a pune in
haine'le bdrbartului pe femeie), c.i't gi a boli in f,apte,lebbrbatilo,r de mo-
liciune (cdci aceasita este asembnea cru imbrdcrarea blrbaturlu,i ,in haind
muiereascd).
PALADIE.. Ce inseamnX ceea ce spui ?
CHIRIL; Oare nu e fdtdrnicia un lucru vicrlean 9i netrebnic lnain-
tea lui Dumnezeu gi,a oame,ni,lor?
PAL,ADIE r E adevdrat.
CHIRIL; Dacd cineva fiind iubitor de pl{ceri gi nelnfrlnat, e dat pe
fafd chi'ar de faptele lui cd € Grt,ir,
dar igi dd aparenfa bu,nei cuviinte, l-ai
liuda pe unul ca aclesta,Pal,adie?
PALADIE: Nicidecum; :
CHIRII; Deci nu vsi socoti cd cel ,cu ,adev5rait impodobit Fi cu
bun chip trebuie s& fie statornicit in u,nLagi aceeagi cuge,tare gi sd nu
se arate a,l,tcevadocirt ce este ?
PALADIE; Ba d,a.
CHIRIL.. Agadar, cugetarea ugor de incovoiat gi moile a unora sd
nu-$i dea ap'arenta bdrbdfiei, cdci aceasta inse,amnd ,cd nu vor fi hai-
nele bSrbatului pe femeie; nici cel cu adevdrart viguros sx nu caute
moliciunea, cdci aceasta inseamnd sd nu se imbrace bdrbatul cu hainl
muiereascd. cdci rdutate,a este in ami,ndoud caz[rile gi pdc,atele de fe-
lul acesia sint o ocard adusd virtufii.
PALADIE.' Precum s,e vede moliciunera e un Lucru primejdios gi
Pdgubitor 1oo.
CHIHIL; Nu inc,ape nici o ftrdoiald.tce" . o partimd lepddatd Si url-
td de Dumnezeu. De aceea cel stdpinit de astfel de pdcate e scos din
listele sfinte 16r.Deci socoti:sc cx cel c,u adev6ra viguros gi viite,az nu
trebuie se ili lase mintea sA fie lncovoiatd de negrije, ci
s-o pdstreze mai presus de orice fric5 9i oboseraldgi statornicitX ior chip
neprihdnit prin credinta in Durnnezeu, spunind : <Toate Ie pot ln Hfis-

160. Persoana omeneascd aJuns{ Ia virtute este bdrbdteascE, fie cd e bdrbat,

tie cd e femeie. ln aceastd persoani domnegte spiritul ca libertatea lui. EE s-a
ridicat peste slSbiciunile patimilor. ln acest sens spune Sf. Pavel cd in Hristos nu
'mai e nici
bdrbat, nici femeie, sau cere tuturor adresanlilor lui, fie birbafi, fie
femei, sd ajungd la (starea bdrbatului desdvirgitr. La starea aceasta au aiuns -care cei
tari, cei .nesupugi valurilor. viclegugurilor rdutdtii (Efes, 4, l4). O femeie nu
cedeazd - i.spitelor spre o viafh uguratecd, este gi ea o femeie tare cu duhul, pre-
cum un bdrbat st6pinit de toate sldbiciunile este gi el femeie cu sufletul.
161. De aceea nu sint inscrise in conscripfiile din Numeri temeile,
 TYCIIINARE IN DI'E gI ADEVAR

I los cel ce md f,ntdregte pe minen (FiI,h. 4, 13) r Si sX o ferreasc{ de-a cu-

b ge'ta cele pdmin'tegti, oa de-urn ,l,ucru oare ne poarte pierde gi ne poato

ardibanetrebnici in fata lu,i Dumnezeu.
De aceea s-a scris iardgi fur a doua lege : <<Cind.vei iegi Ia rdzboi
osuprc vrdSmasilor tdi 9i vei vedea cai $i cdldreli Si popor mai mult de-
cit tine, sd nu te temi de ei, cd Domnul Dumnezeul ldu este CeI ce te-a
rld.icat pe tine din pdmlntul Egiptului, este cu tine. $i va Ii cind te vei
apropia de rdzboi, venind Weotul va vorbi poporului $i va zice cdtre ei:
Ascultd lxaile, voi pomitrI astdzi Ia rdzbol csuprc vrd$ma$ilor vogtri i
sd nu sldbeascd inima voastrd., nu vd temefi, nu vd lncovoiafi, nici sd
vd abateli de la tala lor. Ca Domnul Dumnezeul vostru., care merge
fr.naintea voastrd cu voi, va abate fimpreund. cu voi pe vrd$ma$i ca sd
vd izbdveascd pe voi. $i vor grdi Si cdrturarii cdtre popor, ziclnd: Tot
omul care a zidit cosd noud Si nu a inceput sd o locuiascd pe eo, sd
plece gi sd se intoarcd.la ccsa lui, ca sd nu moard 1n rdzboi ti olt om
sd lnceapd a locui 1n ea. $i tot omul care a sddit vie gi nu s-c veselit
din ea, sd plece gi sd se intoarcd.lc casa lui, ca sd nu moard. 1n rdzboi
gl olf om sd se vese.leascd din ea. $i tot omul cere s-e logodit cu Ie-
meie gf nu a luat-o pe ea, sd plece gi sd se intoarcd.Ic coso lui, sd nu
ryoard. in rdzboi gi alt om sd o ia pe ea. gi vor adduga cdrturarii a gft.i
cdtre popor Si vor zice : OmuI core se teme Si e slob Ia inimd, sd plece
gi sd se lntoarcd. Ia casa lu|, ca sd nu lnlricogeze inima tratelui sdu, co
gi o so. (Deut. 20, 1-B).
PALADIE; Spun $i eu cH trebuie sE sporim i,n virtufi gi sd urm5-
rim cu bdrbdfie ord.ce lucru bun, bizuindu-ne in curaj pe ajutorul lui
Dumnezeu. Dar nu pot inle,lege cum gi in ce fel sfint respingi u,r:,ii de la
rdzboi oa neapfi ?
CHIRIL: Oare nu ttii cd nu e pretuit la Dumnezeu, dar nici nu
voiegte sd rabde osteneli,le pentr:tr credinla fatd de El ce,l care nu so-
cotegte viata ln aceastd lume, ca o trecere ? Acest lucru ne este zurga-
}
vit foarte bine gi ,limpede, \oa i,rrtr-o icoand gi cra in chipuri (tipuri), i,n
viefile sfi,ntilor. Ag,a dumnezeiesoul Avraam vietuia ca u,n trec[tor in
cbrturi gi se mr:,ta din loc fur loc. $i furtreg Isrrailu,t se muta adeseori lu
pustie $i locuia trn corturi. Cu ,aceasta s,e l6uda muilt. Dar gi proorocul
David, se l5uda murlt cu a.ceasta,zicimd cd,tre Dumneze,u: <Iartd-mi mie,
cd sinl strdin pe pdmint, ca gi toli pdrinlii,.mei" (Ps. 38,.17). gi dorea
foarte idcagurile de sus, zicind z <Cit de lubite sint ldcasurile TaIe,
Doamne al putefiIor / Se d.oregte fi se sflrsegte sulletul meu dupd cur-
lile tale,> (Ps. 83, 1). Dec'i aceqtia se glnde,sc l,a cerle de strs gi inseteazd
dupd ,ldoaqurd.ledin @nui, pe caoe 9i Mintuitorrul Insugi [e fdgdduiegte
 154 ST. CHTRIL AL ALEXANDRIEI

ce,lor ce-L iubesc p,e El, zici'nd : <Merg pi voi gdti voud loc Ai iard$i voi
veni gi vd voi lua pe voi cu Mine, cd unde sint Eu gi voi sd |ifi cu
Mine" (Ioan 14, 2-3).
Dar cel ce pi-a zidit casd 9i e ocupat cu. mlrncile in legdturd
cu ea, e tipurl c,e'ludce nu supor,td se soco,teascd viratn de acum c,a tre-
cdto,are. frar cel ce gi-a sddrit vie, e tirpul iubito'rurlui de avutie gi d,e cig-
tig. ln sfirqit, c'e,lce s-a logodirt cm femeie, i,nchipuieqte mintea s,tdpinirtX
de gindul fem,eii, mo,legitd gi predartd poftelor trupuilui, De acreeiala gla-
sul crainicurlui de rdzboi, ea se desparte de multirnea sfintd gi in stare
de luptd. Cdci cele ce se cuvenea sd le cugete gi sd 'le spund cei st5-
piniti de astfel de patimi, acelea le-a strigat crainicul. Sau nu e oare
adevdrat, cd celor obignuiti si boleascl de acestea le place sd nu iu-
beascd chinurile prigonirilor gi sd nu stdruie in ostenelile pentru iu-
birea de Dumnezeu, gindindu-se cd dacd, rluptlnd, li s-ar intimpla sd
pdtimeascd ceva, s-ar tipsi de case, de avufii gi de poftele prefuite de
ei ? De aceea li se intiurpld cd apar lips,ifi de curaj 9i stdpinifi de fricd.
Deoi c,ele ce s,€ CltV€It€,asd le cuEe,te gi sd le spune aceia, ace ea
le-a strigat cdrturarul, lovind cu.mustrdri piezige ;i cu ocdri subfiri pe
o"1 f1l,sros,aa,re Craurtdscuze minc{no'ase penitru neputinte 9i umbl5 in
pldceri I'umegti c,a o h'ran,d peinrtru laqitate. De acee'a Dumnezeu ponua'
ce'gte ca, cdrtura,ru,l sd spund ulrtirnu,l cuvinrt pe fafd 9i d€svdluit. c$i vor
adduga, zice, cdrturorii sd vorbeased.cdtre popor 6i vor zice: dacd. este
vreun om iricos qi temdtor cu inima, sd plece Jo caso lui, ca sd nu lntri'
co$eze inimatratelui sdu, ca gi pe a luir. Nurnai cd nu spune'. <Cel care
e scufundot In cele pdminteqti pi-Si zidegte cclseli-.ti sddepte vie Fi e co'
plepit de pldcerile trupesti, va ti, tdrd lndoiald, Iricos qi moale. Iar unul
ca acesta va'ti nelolositor gi spre pagubd 6i celotlalli. Cdci tovdrd.siile
rele stricd moravurile bune (I Con. 15, 35). $i cerl ugor biruit de fricd i'l
atrage ad,ese,orrirla lagitate pe cerl tarre pi currajos. De ac,ee,adumneze-
iescu,l Pavel c,era,rrtd pe urrrii crare voi,au sE-I impiedi,oe sd se suie la Ie'
rn:salim.Cdci zice: <Ce fiaceli, de plingetri ti-mi sfitjoli inima? Eu sinl
gata nu numai sd fiu legat, ci sd ,ti mor pentru numele Domnului nostru
Iisus Hristos. (Fapte 21, I3). E de notraftce $i sc,uzacelor chernafi'14 nun-
td era ac,easta: "Pdmint mi-am cumpdrat $i Iemeie mi-am luat, $i nu
pot sd vin" (Luca 14, 201. Dar ac,eastas-ra sc,ris in Evangheliie 9i i'n pa-
,rabo,.[e.
'
Nu e insd greu sd AEbirna;m crezare ,irn arc,esrtlu,oru $i din piide
vechi.
PALADIE: Spu,ne, deci, fdrd zdbav6. Cdci vei fade u,n lucru tare
d,efo,los.
 1{

INCHN{ARE N{ DUH $I ADEVAR 155

CHIRIL: Deci s-a scris ln Numeri : <,5i dupd acestea a plecat po'
porul de Ia Ha1erot gi a tdbdrit !n pustio Paran. $i a grdit Domnul cdtre
Moise, zi^c,lnd.:Trimite bdrbali care sd iscodeascd pdnrtntul Canaaneilot',
pe care eu il voi da Iiilor lui Israi| spre mostenire: clte un bdrbat din
tiecare semintie, dupd.popoarele Iamiliilor |or sd-i tr{mitd. pe ei, pe [ie'
care cdpetenie a lor. $i i-a trimis Moise pe ei din pustia Faranului, Ia
porunca Domnului, toli bd1bafi conducdtori ai tiilor lui /sroiJ" (Num.
13, 1-3). $i d,upd ,ce a numirat dupd semintii gi neamu,ri pe c'ei rtr'imili
adaugd iardgi : <$j suindu-se au ispitit lara de Io pustio f in pind la Re-
hob, intrind in Hamat" (Nurn. 13, 22). $i dupd ,alrtele: <$i ou venit pind
Ia valea Esco/ ti o iscodit-o pe ea ,9i au tdiat de acolo o mldditd cu un
ciorchine pe ea $i au ridicat-o pe drugi ; Ia IeI din rcdii $i din smochini.
,$i tocut acela l-au numit ei valea Escol, adicd <v1lea Strugureluin, pen'
tru ciorchinele pe care l-au tdiat tiii fiui Israil. $i iscodind lara s'au in'
fors de acolo dupd. patruzeci de zile. $i plecind au venit Ia Moise $i
Aaron Si la toatd adunarea |iilor lui Israil, Ia Cade$, in pustio Paran.
$i povbstindu-Ie lor ti la toatd. Qdunare1, Ie'au ardtat rodul ld.tii. $i
Ie-au povestit lor Si le-au zis: Am fost in laraln care ne-ali trimis, lard
in care culge lapte Si miere gi ocesto e Iodul ei. Numoj cd neamul care I
locuieSte in ea este ilndrdznel Si sint cetdli lntd.rite cu ziduri gi toarte
mari. $i neamul lui Enac l-am vdzut acolo" (Num. 13,24-29).
lnfelegi cd cei mai fricogi qi mai fErE curaj din aceia care,au iscodit l
pdmintul fdgdduinlii, au mdrtulisirt de,s,chiscd pdmirntuil e boEa't in vii
pi gras pi imbelqugat in roduri frumoase, dar au impletit in acestea frica
lor, numind neamul c'6lrre-l,Io,cmiegteindrdzmet gi spunind cd sint p'r'otu-
tindeni cet6]i intdrirte gi i,nconjuna,tecu ziduri gi prin aceasfa ab5timd pe
Is,rail de l,a nddejd,ea cd va bdriuiSi impdngirnduil spre fricd ?
PALADIE; Aq,aeste.
CHIRIL; Dar inteleptii 9i cu,ajogii Flaileb 9i lozua, s.au ridicat.
PALADIE.' Aqa est,e.
CHIRIL: Da,r inte,lep'fii gi cunajogii Harl,eb 9i 'Iosua, o-au ridicat
spuni'nd cd,tre p'op'or gi cd'tr'e sfintul Moi-
impotriva f,lecdretii a,c,e,lo,r,a,
se : <Nu, ci suindu-ne ne vom sui Si-t vom cuprinde pe eI, cdci ii vom
birui pe aceia, (Num. 13, 31). Dar cei impreund trimi$i n-au incetat citugi
de pufin sd susfin|. cd le va fi cu neputintd israelifilor sd cucereascd
p5mintul ff,gdduinlei. Apoi se spune : <<$i rid.icindu-se toatd adunarea,
a dat glas gi a plins poporul toatd noaptea aceea 9i ou cirtit osupro lui
Moise $i Aaron toti liii lui Isrcil. $i o zis cdtre ei toatd. adunalea: Mai
bine am ti murit in pdmlntul Egiptului, s1u Qm muri In pustia clceosfa;
Pentru. ce ne duce pe noi Domnul 1n lara oceostc ca sd cdden Ln rdz'
 gI.. CIIIRIL AL ALEXANDRMT

boi ? Femelle noastre ,t coptil vor Ii spre prodd. Acum dai inal bine
esle noud sd ne lntoarcem an Egipt. gi o zfs unul cdtre altul : sd ne
alegerh o cdpetenie .5i sd ne i.ntoarcem ln Egipt> (Num. 14, r-41. La
atita ticdlogie 9i lagitate s-a invdlmdgit toatd adunarea. Incercind Iosua
sd-i intoarcd la curaj, ti-a rup,t hraina gi a revdrsat ne,numdrate laude
despre !ar5. Dar n-au voit sd-gi reaapete orrajul, ci a suparat pe Dum-
nezeu sprijinitorurl lor prin lafita,tea lorr nebuneascd, socotind cd ,artir_
nd de puterile lor infdptuirea nddejdii. De aceea Dum,nezeu s-a supd-
rart gi a zis : <Nu va vedea vreunul d.in bdrbalii acegtia pdmlntul, pe
care l-am tdgdduit pdrinlilor lor, atard. d.e caleb, tiul lui lelone
si /osua
tiu al lui Navi* (Nu,rn. 14, 30).
Deci nu se mai poate pr.r,nel,a indoialx cd c,ei fricos gi neiubitor de
octeneald gi ce,l pufin l,a credinfd, pierde tmpreund cu e[
si pe atlii,
stricindu-i prin vorbe rele 162.Nu e clar clnd va cddea din partea sor-
titd lui gi diar nddejdea fur Dumnezou, irar cel tare gi ato,tviguros va sba
inlduntrul nddejdii gi va fi cunoscut lui Dumnezeu ?
PALADIE: E neindoidlnict S-a dovedit de ajuns.
CHIRIL; Ag,ad,a,r,precum atr spus tra furcepr:,t,cel stepini,t de pid_
ceri lumegti e iinapt pentru b6td,lia duhovniceas,cd.
PALADIE : Foarrte adevdrat.
CHIP.dL.' Dar aq adduEa (cdci soco,tesc cd. trebuie s6 sco,atem tot
folosu,l) cd gi c,el caxe a incepurt de curftrd sd se deprindd in v,reo vir-
tuite, nu e incd fur stnre de l,uptd, lirind ugor de dus spre p6calt.
PALADIE: Cum aga ?
CHIRIL; tn <<A doua lege,> s-a scris: <Degi va Ii luat cineva de
curlnd Iemeie, nu va iegi /o rdzboi gi nu se vc pune osupra hui nici o
datorie, scufjt sd lje trn casa lui, un on sd-gi veseleoscd lemeia hui
pe care a luat-o* (Deut. 24, s). Dar oar,e trebuie sd ddm a;tenfie numari
literii simple ? oare iubitorurl de virtute legir-ritor iil leragd de c,asd pe
rdzboinic ai nu-l trasd s,6 ciqtige renume, ci !l ob,ligd sd rdminii biruit
de recile legdturi cu femeiia gi sd socoteascd maLi de fo,los iubirea de
trup declt lucrurile eele mai de trebuinfd ?
PALADIE: N-ag crede cd aceasta esfie voinla leEiruitorului. ci tre-
buie sd se ascundd frn aceasta vreun frnleles mai convingdtor.
CHIRIL.' Agadar, voi repeta ceea ce am spus. Bdrbatu,l care s-a
atins de virturte, dnr ir:,cd nu 6i-a fursugit-o hi,ne, e ugor de dus spre
contrariul.

162. Fricosul lntinde frica, decl aduce gi asupra altora nenorodrile. gi cel
cu curaj lntinde curajul, deci aduce gl asupra altora binefacerile lui, Mare lucru
este sd aibd un popor conduc{tori puternici gi tn}elepfi.
 DiICHINARE N DI'E $I ADEVAR 157

PALADIE; Spum,ecum. Cdcil nu pot ur,m6ri furo[ bine gindul.

CHIRIL; Solomon zice: <<Zisd fie nnlelepciunec soro ta 1 ;i td-li
lie prietend. chibzuiala" (Prov. 7, 4). Deci sd ne facem familiare virtu-
lile' silindu-n€ sd rodim cit rna mult fur ele. unuil, d,e pi,Idd, rodegte
infelepciunea intru Ounoqtinfd, altui c,lstigd b,Iindefea 9i nemim,ie,rea,
sau vreun alt lucru din acestea, pe care igi propune sd-l doblndeascd.
Dar oare va fi mintea i,n s,!a,re sd suporte pr,obe gi ispite ind,altd ce a
furceput sd se dep,rindd iar bura cuviinfx a ,aoestora ? $i cel ce s-,a cx-
sdtorit de curind cu infelep'ciu.ne, ajurgind flntre cei ce corup c,ene
drepte, nu se va c'o,rupemai degrabd, in loc sd biruiasc{ gi sd respingd
vdtdmdrile ace,lor,a, dalt fiind cE jnr,cd nu e destu,I de fixat gi de stator-
ndcit de infelepciune ?
PALADIE: A9,a se pare.
CHIRIL r gi da,cd cel ce se sirguiegte spre pil.indtate, rm fi alilat de
cineva, pi'nd nu e deprins ln ace'asta, nu va fi us u,gor la mfirrrie.
PALADIE ; Aga soccytesc.
CHIRIL; Da,r cerl deprins lar infeilepciune se va lurpta ctr tnfelepfii
gi se va opune cu forfd vicLle'niilor ac,elora, cele ale gi,ndurito,r drepte.
PALADIE.. Recuinosc.
CHIRIL.. De,ci a,re drefi,ate ilegea, cind zugrdv,ind clr finefe prin
chipnl femeii virtutea, ca sofie a sfi,nfilo,r* zice : <De va Ii luat cineva
de curind Iemeie, nu va iegi Ic rdzboi li nt i se vo pune osuprc nici e
obligalie. seufjt sd fie in casc lui. Un on sd-gi veseleascd Iemeia pe
cere a luat-oo (Deut. 24, 5). cdci nu ingdduie s6 fie impovdrat cu os-
teneli 9i cu prigoniri, c,el care e proaspd't sddit gi se af{d de curind in
sirguinfa pentru bine, ci-l l,asd si petre,acd fdr{ griji gi intru ale sale,
ca incdlzi't de dezmierddrile virtutii sd se lege bine de e,a. Aceasta ii
vom ,afl,afdcind pe sfinlii Aposto'li, c,a,reporuncesc rlimpede celor pr,oas-
p6t intor,gi dinbre nearnuri gi de curind chemafi la cu,nogtinta lui Dum-
'n'eze'u: <Pdrulu-s-a sIlntului
Duh 6i noud, ca nici-o altd povard sd nu
se moi pund asupra voastud, tdrd numai sd vd terili d.e d.estrinare gi de
sugrumat gi de singe> (Fapte 15, 28-29). cdci ldsind cu infelepciune
pe cele nai grele dinitre porurnoi, le-a p,o,runcit sd pdze,asc6 pe cele de
tr'ebuint6, cqnoscind nepr:,tinla d,e-a r5bdra a ce]o,r de curin:d eduli la
dreapta credinfd. De ace,e,aDumnezeur tuturor le gi portolegte minia gi
iartd vinile unora oa ,acestora, chiar de vor cddea in sldbiciuni, strdbx-
ti,nd calea neobignuirtd a oste,nelilor. Dar dupd ,aceea cere implinirea pe-
depselor gi supune migcd"riior miniei sale pe cei ce nu mai pot aduce
scuze neputinfei in osteneli, din pricina neobignuintei, cri se rostogolesc
mai degrabd in pldcere gi fur rnoli,ciure gi lu,necd I Uuc'r:rie ln ispiteile
 SI.. CHIRIL AIJ AIEXANDNIEI
r58

ce-i prdvdlesc. Cdci oare nu e virtutea urcu,S spre o curlme ripoasd gi

oalea sp,r,eea aspr5, |ncl't cerl c,e v,rea s5 ajungtr la ea tr,ebuie sd asude ?
PALADIE: RecunosP.
3HIRIL.. Dar altunci nu e un lucru gr,eqit, ci mai degrabd un lu,cru
ci,nstit Si cuvenit cra c,ei care au f'ostraduqi de.currind p'e c,a,Ieaaceasta
sX fi,e cdrlduzili cu ingdd'uintd cu unii ce nu sint incd i'nit5riti in rivnd, ci
pdgesc cu p,icio6,rep,l6pin:degi bolesc incd de siSbiciune 9i, dimp'o'trivd,
cel exercitat, sd fie cdlduzit prin osteneli aspre 9i prin infricogdri i;pre
a fi dus, ca printr-o constringere, spre rdbdare 9i ascultare 163.
PALADIE: Foarte bine judeci.
CHIRIL; $i ltlcr'u,l m,i se pare cl,ar, dac6 vrem sd eercet5m c'ele in-
timplate ca prin chip a ce,lor vechi. Cdci s-a sp;tls: <$i a tidicat Moise
pe Iiii tui Israil de Ia Marec Rogie fi i'a odus pe ei in pustic Sur. $i au
mers trei zile in puslie ti n-au atlat apd.sd bea. $i au venit Ia Mara ;i
nu au putut sd beo apd.din MQra, cd era amarci. Pentru aceeQ au chemat
numele locului acela: Amdrdciune. $i cirtea poporul cdtre Moise, zi'
cind : Ce vom bea ? $i a sftigat Moise cdtre Domnu.l. $i i-a ardtat Dotn'
nul lui un lemn si l-a aruncat pe eI in opd ti s'a lndulcit apa>>(Ie$ire
15,22-25). Israe'lifii plecafi de qrrind din EEipt, dupd ce au aruncrat ju-
gul gre,u gi nesufe,ri,t ai s,lujirii zub el, Erdbeau la chem,are,aiui Dum-
nezeu sd ajungd in tara fdgdduitd odinioard pdrinfilor lor. $i p,rima
greutate ce-i irltimpind este lipsa apei, pe ca.re de abia o gdsesc dupd
lurngi o'ste,neli. Dar gustnroa ei n,u era lipsrirtd de nepilScer)e, cdci era
arnard, cum s-a soris. Prin scufnnd'arsa unui lemn insd, s'a prefacut in
duJce pi plbcu,td, i,a,r ace'astd metodd i-a fo'srt aretart5 lui Moise de
Dumnezeu.
Deci, cdlduzifi de legea dumnezeiascd spre trebuinta de a ne hotdrl
sb urm[m lui Dumnezeu Care ne-a scos din robia patimilor 9i sb ne
izbdvim de tirania dracilor, e de trebuint5 sd asuddm in incercdri 5i sd
cigtigdm cunurla de laudd top,ind ce,Ie ale tru,purlui p,ri,n ostene'lile ne- '
voinlei gi domesticind ca pe o fiard cumplitd, prin sete gi foame, mig-'
carea neim,bMnzitd ca,re cau,td purure,a spr,e p,ldcerre. Cdci cea ddntii
luptd a noastrd, pe care trebuie sd o ddm e ,infrinarea fa]d de trup
gi ce,le ale lui. $i ,nu cred cd ar purtea deprind'e cinevia altfe,l virtutea.
Agada,r, sete,a suportatd de cei ve,chi in purstie e chipul (tipu'l) oste'ne-
lilor nevoinlei 9i inceputul exercifiilor in cele trupegti. CSci observd cd
ei nu merg indat5 la rdzbo,i. Aoeastn penrtru cd c'e'lo,rce'au inceput de

163. Celor ce,au pornit de curind fe calea virtutii trebuie cdlduziii-cg blln-
defe pe ea, necerlndu-ift osteneli prea-mari, iar cei lnaintafi ln ea trebuie aju-
tati piin lncerciri mai as'F sA inainteze 9i mai mult.
 TNCHINASE EV Et'T 9I ADEVAR 159

curind sd se opulr.d bdrbdtelte patimi,lor 9i sd-dobindeas,c5.'virtu,tea,nu

le este ind,a d lupita cu incepdtoriile gi stdpin'ii,le, din lipsa de gitejie 9i
de nesigur,a,nfda c,eLor inc'src,ati, qi siint i,ncercrati prin oste,neli,letru-
; pegti, Dumnezeu mdzurindu-Ie g'reutatea ogtene,lilorr cu puLterile ce,lor
ispititi. Aceasta so'c'otesc cd se spune p,rin c'uvintul : <Nu altd. ispitd
v-o opucat decit cea omeneascd. Ctedincios e Dumnezeu, Care nu vd
va ldsa pe voi sd tili ispitili peste ceea ce puteti, ci va face lmpreund
cu ispita .pisfir,Sifu/ei, ca sd puteli rdbda" (I Co,r. 10, 13).
Iar osterne,Iile pe,nitru virtute fiind foarte iunatre, le p,reface in dulci
gi pldcurte, Hri5tos Care S.a numit ji esrte pomu,l vietii. Cdci a spus Si
EI lnsugi in Evanghelii : <<Dacdle-au tdcut aeestea cu lemnul verde, ce
vor |ace cu cel uscat ?>>(Luca 23, 3l), numindu-Se pe Sine lemn verde
$a infloritor loa.
Iar lemnu-l i-a fost ardtat dumnezeiescului Moise de Dumnezeu. Cdci
singur Tatdl descoperd pe Fiui, de vreme ce gi singur El il 9ti,e.<Cdci
nimenea nu ttie cine este FiuI, Idrd numai T'atdl" (Martei 11, 27). A;a-
dar, in Hristos, pomul viefii, ce,leamare se fac dulci, cele greu de pur-
tat gi cele ce o,biq,n'u,iescprrin fi,r,e,alor sd rnacine via,fa sint necesrare
v,iefii.
PALADIE; In ce chip spui?
CHIRIL r Intrr,u,cit e adevdr,af cd osteneli,Ie, fiind tare am,ire, macini
trupul, dar fac sufletul pdrtag de viatd vegnicd. Cdci a spus gi Pavel :
<Cind sinf slab, atunci sint tare>>(II Cor. 12, 91. $ i,ardgi : <Cu toate cd
omul nostru ce| din alard se stricd., dar cel dinlduntru se innoiegte din
'cine
zi An zi>t (I Cor. 4, 16) 165.Dar ar voi vreodat5 sd suporte ostene-
lile aga de ,aspre,dacd nu ar ave'a dulcea nddejde ffn Hristos ?
PALADIE ; Socotesc cX'chiar nimeni.
CHIRIL.' Deci observd (cdci trebuie sd ne aducem ln amintire,
Paladie, cele de la inceput), cd Israil insetind in pustie Si cirtihd im-
potriva preainfeleptului Moise, cade nepedepsit in lagitatea lui. Cdci
n-a suferit pedepse, nici n-a suportat ceie ale miniei, cu toate cX
Dumnezeu obignuiegte sd pedepseascd pe cei vinovafi de aceasta.
Fiindcd cel ce se afla incd la inceputul nevoinfelor pentru virtute

164. Hristos este pomul pururea verde, cdci e pomul viefii nepieritoare.
Dacd El ca om S-a supus morlii, cum nu vor fi supuse toate cele trecAtoare ale
lumii ? Dar precum a trecut prin moarte spre inviere, a$a vor trece gi ele din pu-
terea lui Dumnezeu. Poate ln acest cuvint al Mintuitorului e obiceiul la romAni
de-a se lmpodobi cq ocazia lnmormintArii cuiva un pom cu mere gi cu turte dulci
care se dd nagului celui adormit, care l-a indrumat ln credinfa lui Hristos. Cel
adormit, care l-a lndrumat in credinfa lui Hristos, Cel adormit n-a murit de tot.
165. OmuI dinlduntru se innoieSte din zi,in zi dach. are pe Hristos, pomul
vielii, in sine, dacd se hrdneste din Hristos.
 160 sF, cftRu, AL ALExA![Dtbt

se bucurd de milE, chiar dac6 pdcdtuiegte uneori. Dar pe urmd nu-i

mai este iertatd sldbiciunea 9i abaterea neinfrinatd spre poftele nebu-
negti. De aceea spune iar5$i Sfinta Scripturd in Numeri despre fiii
Iui Israil : a$i pleclnd ei de la muntele Domnului cu rners trei zile
Si chivotul legdmlntului mergea lnaintea lor bale de trei zile, ca sd
le caute lor loc de 'odihnd. $i cind se ridica chivotul, zicea Moise:
"Scoald-Te Doamne ti sd se risipeascri vrd.jma;ii Tdi, sd.Iugd. toli cei
ce Te urdsc pe Tine". Iar cind se ageze, zicea: <Intoarce-Te, Doamne,
Ia miile $i zecile de mii ale lui Israil. $i norul ii umbrea ziua, clnd se
ridicau ei in tabd.rd. $j era poporul clrtind rele impotriva Domnului.
$i a auzit Domnul gi S-a miniat cu iulime. $i s-a cprins intre ei Ioc
de la Domnul fi c mistuit o parte a taberei. $i a strigat poporul cdtre
Moise. $i s-a rugat Moise cdtre Domnul ,ti a lncetat locri. $i s-o che-
mat numele loculul acela Pir jol, cd. s-a aprins intre ei loc de Ia Dom-
nul> (Num. 10,33-36; 11,,1-3).$i dupd acestea iardgl: <$i pleclnd
de Ia muntele Or, pe calea spre Mare Rogie, au ocolit pdmintul lui
Edom. Dar pe eale s-a lmpulinat poporul cu s'ufletul. $i cirtea poporul
osupro lui Dumnezeu gi lmpotriva lui Moise, zicind: <<Pentruce ne-ai
scos din pdmlntul Egiptului, cd sd ne omori ln pustie ? Cd.cI nu esle
nici pline, nici apd. Iar sutletul.nostru s-c scirbit de aceastd hranti
degartd,,. ,Si a trimis Domnul in popor $erpi ucigdtori 6i ou rnugcal
poporul $I a murit popor mult din titi lui Israil> (Num. 21, 4--6).
Precum vezi, poporul care goptegte gi cirtegte este pedepsit cu
foc Ai cu gerpi. Aceia pleacd de la muntele Domnului, sicriul mergind
tnaintea lor si cdutindu-le de mai inainte odihnd, in vreme ce Moise
se roagd Si norul, ii umbreste. Iar acegtia numind piinea din cer de'
qartd, f6ceau strigare multd impotriva iui Dumnezeu gi a lui Moise.
De aceea s-au fecut in mod necesar.hrand focului, iar acegtia au pie-
rit indatd de mugcdturile gerpilor otrevitori.
. PALADIE: Dar ce e de observat in amindoud locurile ? $i care
e muntele Domnului ?
CHIRIL: Muntele Domnului socotesc cd e Sinai, pe care s-a cobo;
rlt in chip de foc Fdcdtorul tutulor 9i S-a ardtat intregului poporr
dupd cum s-a scris, gi a descoperit legile despre cele ce trebuie fdcute.
Cdci .,acolo i-a pus lui lndreptdti Si iudecdli> (Iep. 15, 25). Dar Flristos
era Cel ce dddea gi acolo legea. De aceea numette legiie date prin
Moise cuvinte ale Sale. Cdci a zis t <Amin zic voud, pind. ce va trece
cerul Si pdmintul, o iotd. sou o cfutd. nu va trece din lege,'plnd ce nu
vot ti toate. cerul si pdmintul vor trece, dar euvintele Mele nu vol
trece> (Matei 5, 1B).
 INcHTNAEE lN DUH sr apdvAn 161

Agadar, l{sind grosimea istoriei, sX'privim subfirimea intelesuri-

lor duhovnicesti. Cei ce s-au invrednicit de vedeiea 9i de cunoagterea
lui Dumnezeu gi au privit strdl'ucirea firii durnnezeiegti cu ochii min-
, tii, ca intr-un munte, pe indllimea cea mai ridicatb gi mai presus de
toate (cdci slava Si fiiea lui Dumnezeu e dincolo de toate); cei ce s-au
infd|igat pe ei ipgigi prin credinfa in Hristos gi s-au fbcut auzitori ai
cuvintelor Lui, fdgdduindu-le ascultare, (cdci aceasta a fdcut-o Si
Israil atunci, zicind : <Toate cuvintele, pe care le'a grdit Domnul, Ie
vom Iace Si Ie vom csculto> (Iegire 24, 3), se vor bucura'de ocrotirea
cuvenitd celor deveniti famiiiari, Si se vor lrnpdrtdgi de grija Lui ce
le e indestuldtoare spre mintuire. Pentru cd ll vor avea pe El
conducdtor, inainte-Iuptdtor 5i inainte-mergitor spre a le cduta odih-
l' nd. Cdci cel dintii Hristos s-a bdtut cu Satana, vechiul biruitor, pos'
tind 9i ispitindu-se in pustie, ca noi sd avern odihnd, vdzindu-l pe
acela biruit, doborit gi agternut sub picioarele Lui. De aceea a zis :
? "ln lume necazuri veli avea, dar lndrdznili, Eu am biruit lumeo, (Ioan
, 16, 33). $i iarXgi : <<Iatd,v-am dat voud putere sd cdlcali peste Serpi
i gi scorpii Si pesle toatd puterea vrdsmaqu/ui, (Luca 10, 19). Cdci El
e Cel dintii Care a lnfruntat, din pricina noastrd gi in fa-
voarea noastrd, moartea, gi a surpat stdpinirea ei, 9i ne-a aflat noud
odihna, innoindu-ne spre nestricdciuue. CeI dintii Care a intrat in
rai, imblinzind pe de - o parte sabia invirtitoare gi depdrtind, pe de
alta, de la noi pdcatul care ne oprea intrarea166.Cdci El a pldtit pentru
noi datoriile gi cu rana Lui noi tofi ne-am vindecat, precum este scris
(Isaia 53, 5). Cel dintii S-a suit la Tatdl 9i Dumnezeu, inaugurind cdld-
toria de sus gi preg5tindu-ne ldcagurile de sus. De aceea a zis : <Voi
merge 9i voi gdti voud /oc, (Ioan 14,21J62.
Cdci in chivot era inchipuit Hristos. Pentru cX acela era pregdtit
din lemne .ce nu putrezesc ai acoperea in sine legea dumnezeiascX,

166. Israil cel istoric ti apoi Israil cel duhovnicesc (orice crestin) pleaci de
la lndltimea cunoagterii lui Ddmnezeu cel in Treime, avind drept cdlduzitor chi-
votul sau pe Hristos, care merge inaintea lor spre a le preEdti Ioc de odihnd vet'
nicd in rai. Dar pe acest drum in care se cer gi eforturile omenegti, cgi ce cirtesc
irapotriva ostenelilor ce Ii se cer sint argi de focul miniei dumnezeieqti, fulcolo
cei ce dispretuiau piinea cereascd a Cuvintulul dumnezeiesc, Socotind-o sau Iuana
cereascd sau pline' degartd, cad pradd gerpilor veninoqi, sau demonilor, devenind
ei lnSigi gerpi veninogi in relalie cu oamenii, sau uscafi de toatd mila 9i bunAta-
tea. Ei nu riumai cd devin uscatri de orice pornire spre bine, ci devin $i izvoare
ale dutmlniei veninoase. Aceasta e o moarte ti mai accentuatd, rdspindind ei in-
gigi moartea.
167. Se uneste iardgi ideea de mintuire a noastrd prin plata achitatd de
Hristos pentru noi, cu ideea de vindecare a noastrd prin rana Lui. Hristos a pl6-
] tit pentiu noi ln sensul cd a pletit cu suferin{a Lui, sau cu pdtimirea mor}ii de
citre El, scdparea noastr6. Dar aceasta nu e o plati juridici, ci un mijloc prin
care biruind in umanitatea Sa moartea, ne transmite ti noud tiria biruitoare de
moarte a umanitdtii SaIe. ln sensul acesta merge inainte in cer ca 3d ne giteasci
rl - sf. cHrRrL
 SF. CIIIEID AL ALEXANDNIgI

adicd pe cuvintul lui Dumnezeu. Iar in aceasta se cuvine sd vezi taina

lui Hristos. Cdci erd Dqrnnezeu Cuvintul in templu nestricdcios168.
Deci mergea chivotul inainte ca sd caute odihnd fiilor lui Israil. Dar
merge gi Hristbs inaintea noastrd, in modurile spuse de noi adinea-.
ori. $i pe lingd aceasta, implinind slujba mijlocitoruJui, se face rug5-
tor cdtre Tatdl gi ispdgire pentru noi (I Ioan 2, l), ca gi vechiul Moise,
care cind se ridica chivotul, zicea : *Scoa/d-Te Doamne, sd se risi-
peascd.vrdjmasii Tdi, sd tugd toli cej ce Te urdsc pe Tine", iar cind
se a$eza: .,,lntoarce, Doemne, miile ,gi zecile de mii ale lui Israil,.
Cdci cind s-a sculat spre ajutorarea noastrd UnuI Ndscut (care a zis
fi odinioard prin glasul Psalmistului : <Pentru necazul sdracilor gi
suspinui lipsililor acum md. voi scule, zice Domnul, (Ps, 1l, S), atunci
au cdzut vrdjmagii gi au fugit cei ce se impolriveau gi iuptau impotriva
slavei dumnezeiegti. Pentru cE a biruit pe cruce incepdtoriiie gi std-
piniile (Col.2, 15) gi murind a.surpat, dupd curn s-a scris, pe st5pipi-
torul veacului acesta. Iar agezindu-Se gi ducind ia sfirgit lntreaga
iconomie prin invierea cea din morfi 9i prin cdldtoria in sus la Tatdl,
a intor,s tot pdmintul gi a fdcut mii de zeci de mii pe inchindtorii Sdi.
Cdci a zis; <<CinciMd" \toi lndlla d.e Ia pdmint, pe toli ii voi trage la
Mine" (Ioan 12,32).
Agadar, rugdciunea lui Moise e chipul (tiprrl) mijlocirii lui Hris-
tos, Care, ca om se roagd. gi cere pentru noi lucrurile cele mai fru-
moase de la Dumnezeu gi ratdl. cdci precum zice dumnezeiescul
Ioan: <Avem drept rugdtor la Tatdl pe lisus Hristos li El esle'ispd-
Sire pentru pd.catele noostre gi nu numai pentru ale noastre, ci Si
pentru ale intregii lumi>>.$i-l mai avem iardgi acoperdmint, fiind in.
chipuit prin norul care acoperea. Cdci sd audd cel ie se indrepteazd
prin credinfd in El : <Ziua soare,le nu te va erde, nici noaptea lunaD
(Ps. 19, 4i 120, 6). Dar spun gi unii din parabola erranghelicd la im-
pdrfirea pldfiior : ,.Noi am purtat greutatea zilei si arsila>,(N{atei 20,
[2), numind, cred, argi]d gi greutatea zilei arderea pdtimagd 9i ascu-
titd a pl5cerilor nepotolite sau poate si a incercdrilor. Deci Hristos

9i noud loc. Dacd umanitatea Sa a urcat Ia inillimea stdrii mai presus de moarte,
aceasta umanitate unindu-se cu a noastrd, ne atrage gi pe noi la aceasti inilfime,
dupd ce facem gi noi drumul unor osteneli intdritoare, inclusiv suportarea morfil
cu rdbdare gi cu credinla in inviere.
- - Sint trei componente in mintuirea noastrd : a) biruirea noastrd in umanitatea
lui Hristos prin suportarea ei, transformald in Apus in teoria juridicd, b) unirea
lui Hristos cel jertfit pi inviat cu noi prin Tatdl (componenla mistic-ontol6gicd) pi
c) contribufia noastrd, ajutatri de Hristos cel din noi, la biruirea pdcatului 9i la
intdrirea spiritului nostru ln vederea invierii (componenta ontologic-asceticd). Oc-
cidentul le-a pierdut pe cele douh din urmd.
168. Chivotul inchipuia pe Hristos, pentru ed avea in lncdperea sa din lemn
striedcios fdcut nestricdcios, legea dumnezeidscd sau pe Dumnezeu Cuvlntul.
TNEIIINANE TAI DUH SI ADEVAR 163

ni S-a fdcut ajutor gi acoperdmint spre mintuire. Drepi aceea cincl

unii din cei ce s-au lnvrednicit de vederile dumnezeiegti, care au fost
ingigi auzitori ai propovdduirilor dumnezeiegti 9i au' fdgdduit prin
mdrturisirea credinfei ascultarea, dispretuiesc prin prefacerile in rdu
'ce
pe Inaintemergdtorul gi conducdtorul, adicd pe Hristos, pe Cel
le cautd lor odihnd, pe Cel ce intervine itt rol de mijlocitor, pe aco-
perdmintul, inchipuit de nor, atunci, pe drept cuvint, pldtind pentru
prostia lor, suportd pedeapsa crudd a focuiui. Aceasta este ceea ce
socotesc cd a spus gi inleieptul Pavel : nDe pdcittuim de bund. voie
dupd. ce am primit cunoStinla de adevdr, nu vct mai Ii jertld pehtru
pdcat, ci o agteptare inlricogatd a judecdlii Si iulimea tocului care va
mistui pe cei vinovali> (Evr. 10, 26-2V).
PALADIE; Agadar, cei ce au disprefuit prin pdcat toat6 iconomia
cea in Hristos, vor fi hrand focului. Iar cirtirea aratd, pe cit se vede,
apostazia gi refuzul de-a primi mintuirea de la El, cu toate cd au gus-
tat din har. AceStia pot cunoagte sigur cele viitoare, invdtind din
c'ele trecute.
CHIRIL: Aceasta o spun. Dar descurajindu-se 9i altii, au fdcut
aceeagi strigare gi cirteau cu lagitate impotriva lui Dumnezeu gi a lui
Moise, numind marla din cer piine degartd. De aceea au pierit prin
gerpi. Cdci cei ce necinstesc, prin nemultumirile lor, pe Mintuitorul
ii Rdscumpdrdtorul tuturor qi nu pun nici un pref pe harul libert5fii
$i, pe lingd acestea, birfesc ca nefolositor cuvintul Lui de viafd fd-
cf,tor gi darul dat prin Duhul, vor pieri de mugcdturilb ucigdtorului
balaur. Dar cei ce nu vor cddea in gregeli apa de nebune, vor scdpa
nu numai de pbcat, ci gi de osinda 9i pedeapsa legatd de ea ii vor
birui pe vrdjmapi : ,,Cd.civor pdSi pe ospidd qi pe vasilisc, gi vor cd.l-
ca pe leu gi pe balaur> .(Ps. 90, 13). Agadar, avem mdrturie chiar din
fapte cX e primejdios pentru cei ce s-au exercitat gi gi-au dat silinfa
'si
se facd bine primifi prin osteneli, sd se molegeascd gi sd cadd in
descurajare, tocindu-se gi uscindu-li-se sudoarea pentru virtute.
PALADIE; E adevdrat.
CHIRIL: Dar cuvintul nostru a dovedit nu numai cE a uritd lui
Dumnezeu gi supus5 pedepsei cirtirea impotriva Lui, 9i lagitatea care
acuzd gi birfegte buudtatea Mintuitorului, indatd ce se ivesc chiar r;i
nu.mai nigte osteneli mici, ci le'e nu mai pufin sortitd sldbirea nevoin-
fei gi pornirea fdrd friu spre pl5ceri stricdcioase 9i voluptdfi necurate,
cind le e datd putinfa de-a se desfdta in chip neprihdnit, de darurile
dumnezeieqti Si de-a se hrini cu cuvintele de sus, impdrtXgite prin
'sttperioare
Duhul. Cdci e o batjocorire vdditd a celor ;i nintuitoare,
 i&t S]l. CIIIRIIj AL ALEXANDRIET

a imbrdfiga in locul lor pp cele rele, $i e o hotdrire atotnecuviincioa-

sd'a mintii a pune cele pdmintegti inaintea celor ceregti, cu toate
cd confin in ele cea mai mare uriciune. De aceea pe drept cuvint li
plinge pe acegtia proorocul Isaia, zicind: <vai celor ce zic rdului
bine li binelui rdu, celor ce zic d.ulcelui omor .5i amarului dulce;
celor ce socolese intunericul lumind gi lumina intuneric>> (Isaia 5,
20; t0en.ln acest fel de rele li af,Idm cdzufi pe Israelifi
cdci dupi pedeapsa pentru cirtire, s-au imbolndvit indatd de
pofta vecind 9i legatd de ea fatd de cele mai urite lucruri. pentru
cd scuipind, aga zicind, pe cele de la Dumnezeu gi scirbindu-se, in
chip nerespectuos, de bundtdfile din cer, au miniat impotriva lor
pe Judec5torul. cdci s-a scris : .$i amestecd"tura cea din ei a poltit
pottd qi sezind ou p/ins tiii lui lsr'oil gr au zis : Cine ne ve hrdni pe
'noi cu cerne ? 16eAdusu-ne-om
aminte d.e pestii pe care i-am mincat
in Egipt 1n dar, de castraveli, de pepeni, de praz, de ceapd
li cle
usfuroi. Iar acum sulletul nostru s-o uscot de tot. Nimic afard d.e mand.
nu vdd ochii nostri. gi i-a auzit Moise pe ei plingind. f;ntru neamu-
rile lor, tiecare la uqa /ui. fi s-a miniat Domnul cu urgie loarte pi
era rdu aceasta lnaintea Domnluui> (Num. 11,4, g.1.).rzo.
sau oare nu ,vei recunoagte cd e vrednicd de minia dumnezeias-
cd 9i de supdrarea sfinfilor bdrbafi coborirea celor exercitafi la atita
molegeald gi lagitate de ginduri, incit sd sufere de voinfa de a se
in-
funda in mod nestdpinit in necurdfii aga de mari gi de a se destrdma
in atlta neinfrinare, lncit s{ se tinguiascd copildregte, neputind
su-
porta atacul ascufit al poftei ?

tGBb. E propriu celui ce face rdul qi respinge binele, s6 scuze comportarea

sa numind rdul bine 9i binele rdu. Alegerea iauTui
solite astfel. t-otdeauna cu ininciuna. 9i reiuzul binelui sint ln-
_E_6 perversitate, i,ure pe de alt6 parte e o
recunoa$tere fdrd voie a valorii binelui. Nir poate alege cineva iaut,
aace nu-i d{
mascd binele, precum nu poate refuza binele, dac6 nri-i aa mas"a rdului.
perversitate e proprie refuzului credintei ln bumnezeu Aceastx
Si coniormarii voii Lui ca-. -
re nu vrea decit binel-e omului. Putinta acestei pervertiii vine din taptut
ca-tmut
nu- poate urca la adevdrata sa realizare fdrd anu'rnite eforturi de-a se'infrlna
de la
cele ugoare, de la satisfa.cerea pornirilor pirtii inferioare din fiinla sa.
Calea ade-
vdrului. nu_poate fi tinuti fdr6'un efort. lnditareu se tuce-iu oiilneafa. Cele
mari
care asiguri viata inaltd, nu se cigtiqd fdrd osteneli.
. 169: Faptul cd omul nu e nuiai suflet, ci'gi trup, ascunde rn el putinfa ca
trupul s6-9i ceard ale lui gi omul si nu se sileascd si'iotoseisca trupul'ca
uneal-
td supusE sufletului.
_ 170. Am spus ci Dumnezeu.se mlnie nu din urd, ci din iubirea de oameni.
Pedepse$te ciderile lor de la bine, pentru cd nu se realizeazd ia oameni adevd-
rafi prin aceasta, deci, pentru cd vrea sd-i readucd la calea suitoare spre oriul
autentic,care nu se poate realiza decit ln unire cu Dumnezeu, izvorul deldvirgirii.
uar crnd numnezeu vede cd prin urmdrile rele ce vin asupra unor oameni,
a-
cegtia nu se vor mai indrepta fiind inthri{i ln perversitatea iilr, lasd sd ie piaraa
viatra lor, dar aceasta o face tot din iubirea de bameni
si anume ca
- exemplul' celor
astfel lnvia{i sd nu atragd gi pe cei incd buni, ci ca acegtia ia se fereascE de-a
urma eremplul acelora, vdzlndu-i cum s-at pierdut.

I
 TNCEINARE IIV DUH SI ADEVAR 165

PALADIE r Bine zici.

CHIRIL: Supdrindu-se predinfeleptul Moise qi fiind cuprins de o
intristare goplegitoare pentru acest lucru qi strigind pe faf{ cd nu
poate susline singur un popor care se pornegte a$a spre abateri gi ne-
t credinld, Dumnezeu i-a dat ca impreund lucrdtori gi ajutdtori un nu-
mdr de gaptezeci de bdrbatt,, pe care i-a fiicut mai puternici prin dd-
ruirea Duhului. Cdci prooroceau lh tabdr5.
.Iar cdtre lvioise a zis:
<$i poporului vei zice : <Curdlili-vd pe ziua de miine gi vefi minca
cerne, cd ali pllns inaintea Domnului, zicind: Cine ne ve hrdni pe noi
cu corne? Cri bine era noud in Egipt"..5j vd va da Domu| voud sd
mincali cerne gi ve/i minca carne. Nu o singurd zi veli minca cerne,
nici doud., nici cinci zile, nici zece zile, nici doudzeci de zile. Pind
intr-o lund veli minca carne, plnd vd vo ieqi pe nos gi vd vo fi sprc
holerd, pentru cd. n-afi ascultat pe Domnul, Cel ce esle intru voi, Si
ali plins inaintea Lui, zicind: pentru ce ern ie;it djn fglpt ?"
(Num. 11, 18-20).
Domnul se supdrase foarte tare pentru cd lui Israil nu-i pdsa nici
de robie qi nu s.e temea nici de muncile din Egipt, de dragul riiumiro-
sitoarelor cdrnuri gi legume. Dar gi pe noi ne induplecd adeseori pid-
cerile infierbintate gi violente sd socotim robia diavolului upor de
purtai gi sd ne legdm cu jugul pdcatului, de dragul poftelor stricd-
ciodse pi pdmintepti.
$i le-a dat Domnul atunci sd mdnince carne, nu o zi, nici zece,
ci treizeci de zile, prin ceea ce se aratd prelungirea miniei asupra
lor. Iar acurn ii iasd .pe cei ce tind fdrd refinere spre pldcerile iu-
megti, sd se impdrtSgeascd,dacd voiesc, de plScerile trupegti gi une-
ori pentru timpuri indelungate. Aga se spune cd a predat pe gnii
spre minte netrebnicd, ca sd facS cele ce nu se cuvin (Rom. 2, 2B).
Dar acelora li s-a intors mincarea spre holerd, iar celor- ce iubesc
cele trupegti gi prefuiesc mai mult cele stricdcioase 5i pimintegti,
decit mana spirituald (inteligibild), care este cuvintul lui Dumnezeu,
fapta aceasta sfirgegte in moarte t70b.Aceasta inseamnd, socotesc, cu-
vintul : <Cel ce seamd.nd in trup, din trup vo secero stricd.ciune"
(Gal. 6, 8) tzr. tut scdparea de o astfel de boald e aceasta; <<Cudu-

170 b. Rtiu/ lncepe in om de la cirtirea pentru lipsa celor pldcute trupului. Ei

disprefuiesc cuvintul lui Dumnezeu care le hritneqte sufletul gi li-l intdre$te ca
pe o <piine deqeartS>.Dar sldbindu-le ratiunea din suflet 9i cdzind'ln robia exage-
ratd a poftelor trupetti, vine peste ei boala molipsitoare gi de nevindecat, sau

3 sldbiciunea ln
moarte.
cele bune, una cu sldbiciunea in existenfi, care-i duce pind

171. Cine nu seam{nd ln viafa lui declt ln trup, nu culege din trup declt
stricdciunea $i moartea. Cine seamin{ lnsd Si ln suflet, sau ln primul rlnd ln su-
llet, plinea cereasc6 sau glnduri de bine, simtiri de iubire 5i de ajutorare, din
la
 r66 sF..

frul sd umblali gi polta trupului sd nu o impliniti. Cdci se osfeneglr:

trupul impofiiva duhului, iar duhul impotriva trupului. Pentru cd aces-
.tea se impotrivesc unul altuia" (Gal. 5, 16). Cdci dacd Israelifii ar fi
'socoteascd
voit sd drept pldcere indestuldtoare darul manei, care
este oiinea spirituald (inteligibild) a ingerilor pi chipul (tipul) dulce-
fii irnpdrtdqite prin Duhul, nu ar fi implinit pofta trupului, nici n-ar
fi secerat din el stricdciunea. "$i s-a numit locul acela "mormintele
poporului"; cdci acolo au inmormintat pe poporul pottitor" (Num.
11,34). Pentru cd <<vorti spre vedere tiecdrui frup" (Isaia 66, 24). Iar
popor poftitor s-a numit poporul care a pdtimit acelea, dupd cuvin-
tul spus despre unii: <A cdror slovd e in ru;inea lor, (Filip.3, I4).
Cdci de la pdcat e numele, pi ocara nebdrbdliei i-a pecetluit pe cr:i
ce au murit; cdci au rdmas vestifi prin osinds ley r72.
PALADIE I Adevdrat
CHIRIL; Aqadar, cei ce s-au hotdrit sd fie cu adevdrat invdtdcei
tlebuie sd se fere,ascf de ner5bdare in osteneli, de cirtirea laql Si de
ndscociri'le nerecunoscdto,are,gi de cea rnai necuviincioasd din toarte,
c'ar€ e una cu dorinfa de intindri prirn pa,tirnagi pofta trupeascd. Cdci
unii cra,ags,gtiamerg pe doud cdrdri qi sint gchiop,i in cugetare. Pentru
cd s-a scris: <Vai inimilor tricoase qi miinilor moleSite$i pdcdlosului ce
.,umbld pe doud.cd.rdri>> (Eccl. 2, 15). Ci socotesc cd dind toatd pretuirea
rdbddrii gi s,tatorniciei in rdbdare, sd ne ,amintim de cuvintul lui Hris-
tos Care zice: <Iar dacd voieSte cineva sd vind dupd Mine, sd se Je-
pede de sine,Si sd-gi io crucee so, Si sd-Miutmeze Mie> (Matei 16,24);
adic5, C,acdvoiegte cinev,a sh fie ucernicu,lMeu, sd treacd cu rivrnd prin
a'ceJeagip,artimi." giMirru gi oar'ecum sE iubeascd 'ac'eeia$i cdrarre.Acela
se va odihni impreund cu Mine gi va. petrece impreund c:trMine 175.Cdci

cuvintul lui Dumnezeu 9i din credinta in El, care il fine in existentd ca o realitate
superioard lumii trecdtoare, acela va culege din viala lui in trup, prelungitd din-
tr-un suflet astfle hrdnit, qi amintiri bune, sau o star ecuratA 9i iniltatd pentru
suflet. Trupul nu i-a fost numai spre uscdciune, cl a lisat in suflet si o viati curat{
si bund pentru veci, care va d,a la sfirqitul lumii o viatd noud gi fericiti trupului.
172. Pe de o parte cei ce au fdcut rele ex'agerate qi gl-au atras din pricina
lor osindd cumplitd, sint uitafi de Dumnezeu gi de oameni, pe de alta le r6mine
numele acoperit de ruqine 9i pomenit cu scirbi. Nu e o pomenire din pornirea de
unire cu purtitorii lor, ci ca prilej de depirtare sufleteascd de Ia ei, de pdrdsire
a lor in singurdtatea lor. E o pomenire rece, rarh, cu scirbi, cu oroare, nrai rea
decit uitarea, dar apropiati de uitare. E o pomenire asemenea a gunoaielor rdu
mirositoare de a cdrei pomenire pe de altd parte te ferepti cit pofi.
173. Am amintit cii mintuirea o dobindim nu numai prin ceea ce a fdcut
Hristos pentru noi (viefuirea cuqatd, pdtimirea crucii), ci gi prin ceea ce facem
noi asemenea Lui, din puterea Lui, care se sdldgluiegte in noi ca jertfit 9i inviat.
Nu ne mihtuim numai printr-o achitare juridicd pentru preful pldtif de El pe cru-
ce (protestantism). Urmind Lui, Care petrece in noi, ajungem la odihna Lui. .
 INCHINARE IN DUII SI ADEVAR, 167

aceasta ne-a cerut-o El lnsugi de la Dumnezeu gi Tatdl, zicind : oVo-

I iesc ca unde sint Eu, acolo sd fie pi ei cu Mjne" (Iotam|V,24).

Dar .i altfel sintem impreund cu Hristos umblind i'ncd pe pdmint,
dar nernaipetreciurd,trupeg'te,ci duhovnicegte gi sirguindu-ne sd ne fa-
cern d'rep,t addpost li odihnd plic'ere'a Lui 174.I,a'r chipu,l (.tipul) aces,tui
tapt i,l ai descris in Numeri : u$i in ziua in core s-a intins cortul, norul
a acoperit cortul, casa mirturiei. Iar seoro a fost peste cort ca un chip
de Ioc. A$a a lost totdeauno. Noru/ il acoperea ziua, iar chipul de toc
noaptearts. $i dupd ce se ridica.nolul cle pe cort, plecau iiii |ui Israil.
$i in locul unde se opreo norltl, acolo tdbcirau Iiii ILii Israil. Din po-
runca Domnului tdbdrau tiii lui lsrail gi d.in porunca Domnului
porneau in toate zilele Ln clre norul umbreo pesle cort, stdtear)
pe loc, tiii lui Israi| ? ti cind. sla norul zile' multe peste cort,
tiii lui lgrail pdzeau cele rinduite pi nu purcedeau. ,$i cind acopereo
norul un numdr de zile cortul, din porunca Donnului sldfeou pc 1oc qi
din poruncct Domnului plecau aunci cind p)eca norul,.,5i cind rdntinea
norul de seora pind dimineala ,pi se. ridica norul diminer{a, pornetu.
Ziua sau noaptea porneeu, de se ridica cortul. Sau dc umbrea norul
o zi sau o lund sau rnoi mult d.e o lund cortul, sldleau .pe loc fiii lui Is-
rail si nu plecou, din porunca Domnului plecau. .Au pdzit cele rinduite
de Domnu| prin porunca Domnului in mina lui Moise, (Num. 9, 15-23).
Alcdtuindu-se sfintul cort in pustie, l-a urnplut norul. Apoi a poruncit
ca Israelilii sd porne,ascdgi sd se opreasci impreun.{ cu el, indemnindu-i
sd pdzeascd.cu murltd aternfie timpurile de'plec,are gi ardtindu-le celoi
ce vor nesocorti,aceastra, primejdi'a ne'ascultdrii.Dar ,acesteafin de isto-
rie. Noi insd sd le privim duh'ovnicegte.
lnd'atd ce s-d intemei,at gi a rdsdrit pe pdmint co,rtui cel prea ade-
vdr,at, adicb Bis,eric,a,s-,aumplut de slava lui Hris,tos.Clci scto,tesc cd,
faptulrcd vechiul cort a fost acoperit de nor, nu aratd altceva decit a-
ceasta. De,ci a umplut Hristos Biseric,a cle slar-a Sa. $i celor ce petlec
in negtiinld qi rdtdcir,e, ca intr-o noapte $i intr-un intune,ric, Ei ie str5-

174. Chiar pe pamint, in vremea ostenelilor de a-I urma, ne qi odihnim in

corl$tiinta cd prin aceasta li facem pldcere Lui. Gustind iubirea Lui, ll iutrim $i
noi. $i aceasta ne face si ne odihnim in El, si nu umbldm de la una Ia alta De
dra.c;osteaLui, de viala sigurd pi bogatd ce ne-o di EI nu ne sdturdm niciodatd.
Inaintind in Elt ne 9i odihnim in El, cdci nu iegim'om,din El in aceaste inaintare. Cind
te-ai obitnuit cu iubirea cuiva, chiar de este te odihnegti, cdci ifi place sd
rdmii mereu in el. lli place atit pentru ch te-ai obignuit cu el ca acelagi, cit 9i
pentru ci iti dd mereu un alt semn al iubirii lui.
175. Norul ii acoperea ziua de argif6, iar noaptea norul lua chip de foc- care
ii lumina 9i incilzea. ln amindolrd formeie era acelaqi chip al lui Ilristos. In El
se odihneau. El li cdlduzea, El ii ferea de durerea ar9itei Si ii lumina ti lncilzea
cind ii lnvdluia intunericul 9i li pdtrundea rdceala credinfei gi a dragostei de
cile bune.
 168 SI" CHINIL A'. ALEXANDRIEI

lucegte ea un foc, sddind ln ei lumina ce se cunoagte cu mintea (inte-

ligibil5). Iar celor ce sint deja luminafi gi au in inimf, ziua spirituald
(inteligibild), Ie ddruiegte umbra gi ,acoperdmintul S6u, imbibindu-i cu
roua duhovniceasc5, adic'f cu mingiierile de sus gi cele prin Duhul.
Aceast,a inseamnd n'oaptea in chipul focului gi ziu,a in chipul norului.
cdci cei ce sint incd prunci au nevoie de o lumind c,are ii duce la cu-
noagtere'a lui Dumnezeu. Iar cei ce sint mai sus de ac,egtia sint lu-
si
minali prin credinfd, au lipsd de acoperXmint gi ,ajutor, ca sd poatd
purta cu vitejie arpifa vietii prezente gi povara zilei. <cdci toli cei ce
voiesc sd vieluinscd binecredincjos ln.Hristos, vor ti prigonili (I Tim.
3. t2).
Apoi ridicindu-se norul, pleca impreund cu el 9i cortul ; 9i oprin-
du-se acela, se oprilgte pi acesta, iar impreund cu ac'es,tafdceau gi Is-
raelifii la fel. cdci Biserica urmeazd in toate lui Hristos si sfinta mul-
lime a celor credinciogi nu se desparte de cel ce o cheamd la mintulre.
'
PALADIE : $i ce trebuie sd intelegem prin pleca,rea gi oprirea
noastrd, in vreme c,eHristos merge inainte gi ne conduce ?
1HIRIL.'.scriptura nu face nici o deosebire intre acestea, plecare,a
impr6und gi oprirea impreund fiind chipul voinfei noastre de a fi cu
pgmns2gg 176.
Dar pdtrunzind la inlelesuri mai subfiri, vom spune iardgi cd pri-
ma plecare es'te ce,a de la necredintd la credinfd gi de Ia necunogtinld
lo cu4ogtinld 9i de la a nq gti cine este cel prin fire
si cu adevdrat
Dttmnezeu, la a gti clar pe st5pinul gi Fdcdtorul tuturor..o a doua
folositoare dupd aceea, e cea din viciu gi neinfrinare, spre ,goinfa de
a stivii;i gi cugeta cele bdne. Iar a treia, mai inainte si mai sldvitd
ca aceea' e cea de la ceea ce-i cu lipsd spre ceea ce-i intreg, in fdptuire
';i dogme. Sau oare nu sporim pe incetu} in cregtereu ""i' in Hristos,
inaintind spre bdrbatul desdvirgit gi indlfindu-ne la mdsura virstei pli-
nlrii Lui (Efes. cap. 4) ? Aceasta este poate gi ceea ce ni se spune prin
glasul dumnezeiescuiui pavel : <cele dinapoi uitlndu-Ie
$i la cele d.ina-
inte intinzindu-md, alerg.dupd lintd, spre cununl chemdrii de sus> (Fi-
lipeni 3, l5). Iar plecind spiritual (inteligibil) de la necunogtinfd Ia cu-

176. Biserica aici merqe, aicj se opregte. Ea nu numai std pi nu nutiiai inainteazd,
-cu
ci alterneazE inaintarea cu odihna. Ea este identicE sine, dar e 9i ln mig-
care spre odihnd in viafa virloare. Ea mediteazd gi activeazd. Cdci Hristos lnsugi e
Acelali, dar tri se descopere mcreu la alt nivel. $i atit inaintarea, clt
9i oprirea
^se{face) sivirgeqte de toatd comunitatea. Nu o sdvlrqette cineva despErgit ae cei-
Ia | 1i...
- . lns6 .oprirea. mai. inseamnd sj desdvirgirea intr-o anumltii treapte, sau 4es{-
virgirea viitoare, definitivd lngerii in migcarea Ior in formS de spiiali trec
prin trei etape mereu repetate : curdlire, iluminare, deshvirgire... si ei
 INCHINARE IN DUI1 SI ADEVAR r69

noagtere, dd la nepricepere la pricepere, de la necredinfd la credinf5,

gi inainthd pururea in virtufi, oare nu ne mutdm de la un loc la altul ?
$i trecind de la dispozitie sau deprindere,aaceasta la aceea, oare nu ne
asembndm cu cei ce obignuiesc sd cdldtoreascd177?
PALADIE: Infe'leg ce spui.
CHIRIL; D,ar nici plec'area de la viciu (patimd), nici sosirea 9i sd-
Idgluirea, in oa,re'caremod, in cele rnai bune, riu o poate lnfdptui cine-
va, dacd nu e cu el ;i nu-l conduce Hristos. De aceea le-a Si spus sfin-
filor ucenici : <Fdrd d.e Mine nu puteli tace nimic* (Ioan 15, 5). Deci
aceastd impreund vietui,re cu Hristos gi impreunl desdvirgire cu El a ,
turturo'r, o or,6rtd,c,a prin ghiciturf,, plec'area impreund cu cortul cind
pleacd pi oprirea impreund cu el cind se opregte. Dar cind zice cd prin
porunca Domnu,lui vor pleoa, ace,asta ar'atd, cred, cd cei ce au soco,tit
cd trebuie sd urmeze lui Hristos au nevoie de cuvintul care ii indeam-
nd la luptd $i spre chipul p'ropriu aJ sfinlilor, "Cdci toate, zice, sd se
Iacd cu bun chip gi dupd rlnduiald" (I Cor. 14, O),Iar acest fapt e in-
fdligat in ceea ce s-a scris mai departe. Cdci a grdit Dumnezeu cdtre
Moise, vestitorul celor dumnezeiegti : <Fd-fi lie doud. trimbile bdtute.
Le vei Iace de argint, ca sd.-fi Iie peitru chemarea adundrii Si pentru
plecarea taberei. $i vei trlmbila cu ele gi se va strlnge toatd. adunarea
la uga cottului mdrturiei. Iar cind vei trimbila'dintr-una, \'or veni Ia
tine toate cdpeteniile mai mari ale lui Israil. $i cind veli da primul '
semn din trimblle, vor pleca taberele cele asezate spre rdsdrit. ,$i cind
veli da aI doilea semn din tfimbifd, vor porni taberele asezate spre
miazdzi. $i cind veli da aI treilea semn din ttimbifd, vor pleca taberile
asezate spre apus. $i cind veli da aI patrulea semn din trlmbifti, vor
porni taberile asezate spre miazdnoapte. Vor do semn din trlmbile la
plecarea 1or. $i clnd veli chema adunaree, veli da semn din trimbild .
mai lncet.,Si fiii lui Aaron vor trlmbila din trimbife. $i vo li voad. lege
r.'eqnicd1n generaliile voastre" (Num. 10, 1 urm.).
b PALADIE: Ce vom spune cd sint cele doud trimbile gi deosebirile

I semne'lor ? $i pentru ce a poruncit cd trebuie sd se f,acd bdtute -din

argint ?
CHIRIL ; Trimbifele sint doud, pentru cd propovdduirea. in biseriei
e indoitd. Una conduce pe credinciogi la cunoagterea dumnezeiascd a
dogmelor gi aratd falsitatea invdfdturii celor ce o stric5, cum e cea a
, acelora care opresc de la cdsdtorie sau indeamnX in rnod necuvenit la
t77. St. Chiril menfioneazd ln mipcarea spiritului condusd de Hristos, trei
etape: a) trecerea de la necunoaSterea lui Dumnezeu 9i de Ia necredinfd la gu-
noagterea Lui Si la credintd,_ b) de la_-patimi la virtuti pi c) cregterea continud pln6
la bdrbatul deslvlrfit dupd chipul Iui Hristos,
 170 SF. CHIRIL AL ALEXANDRTEI

refi,nerea de l,a mincdri, pe c,are Dumnezeu le-a fdcut spre impdrtdgirea

eelor credi,nciogi(I Tim. 4, 3). Ea ag ingir,a intre acegtia gi pe invdf{-
torii iudeilor, care pdrdsind cele cinsti,te gi voite de lege, ca invechite,
pi i'nvrednicindu-,le d,e pulinir prefuir'e, p,o,nxnceaucd ucenicii lor tre-
buie sd s,e intemeieze pe invdfd,turile. gi poruncd;le ,lor omernegrti.Iar
altii invdlau fdr5 chibzuintb cd cei ce s-au indreptat in crr,edinfd,trebu-
ie s5 se taie imprejur, oa sd se-mindre,ascd in trupdl str6in, dupd cum
s.a scris. Dar s-a spus despre ei : "AIard ciini, alard lucrdtorii rd.i>
. ( A p o c .2 2 , l 5 ; F i l i p . 3 , 2 ) .
Alta conduce spre indreptarea mo,rald gi lum;ineazd c,ale,apelr:ecerii
i,n Hristos.
Trimbifele sint de ,arEint, rna,terira,ace,asrta
ardtindu-ne prin firea ei
in chip fin, strd,J.ucireati cu'rdtia ambelor tlnvXfd,turi.
$i prin trimbife s5 se'cheme, zice, popo,ru,l,ia iort..Cdci prin p,ro-
povddudri a'd,undmpe c'ei ce petre,c in c,orturil;e proprii, l,a biserici. Iar
odatd adunafi, ii induplecdm sd purceadd de la cele mai de rugine spre
cel,e rr'ai currenite ce,lor sfinliti li-i i,nvdldm sd se mute oarecum de la
rdu la bine. Sau nu cuvintul il ,aduce pe iubitoru,l adevdrat al vielii iar
Hristos sp,re dogmele cele drepte gi spre indrepilare,a moravuriior ?
PALADIE.. A$a esrte.
\ CHIRIL, O""i doud sint trimbifele care adund poporul la cort.' Iar
de vor trimbif.ra,zice, dinrtr-un,rrrVor veni 'la tine toate .cdpetenii,le con-
ducdto,ar'ea,le fii,lo,r lui Israil. Cdci socotesc cd au Iipsd gi cei m,ai desd-
virpili in deprindere de indemn gi de sfdtuire, d'a'r nu de atita de citd
are lipsd mulfimea celorlalti. De aceea pe tofi ce,il,alfide-abia ii in-
duplecd doud trimbife, pe cind pe c,ei alegi, una. Cdcri cetlui i,nferleptii
ajung putine ti de i se dd pri,lej, adaugd res'tu,l;<Dd celui.infelept pri-
'
Iej, 6i mai inlelept va ti , td cunoscut ceva dreptului, Si va adduga a
primiu (Prov. 9, 9).
Apoi a poruncit sd se dea patru semnale deosebite ca prin ele'sd
se migte gi sd plece cei de la rdsdrit, de la miazdzi, de I,a miazdnoapte
gi de la apus. Prin acestea socotes,cc.i ni se ar,atd ce'le partru Evanghe-
lii, prin care e condusd toa,td lumea s,pr,e cunogtinla dogmaticd gi
moralS.
Iar dacd trebuie sd gindim pi sd spunem gi altceva, nu ne vom le-
nevi nricidecum, pu'ni,nd cdutarqq a ceea ce e fo,lositor mai presus de
somn gi de sudoarr,e.Agad,ar, vom afla in patru chemdni deosebi,te, in
cuvintul no,s't-ru,prin c,are intreg pdmintu,l ar pu,tea infdptui cu ardev5-
rat vi,ala cea preabulrd gi ldudaftd. Una gi ce,a dintii e cea p,rin care
ne-,am obign,uit sb cherndm [a dunoyti'nfa ad,evd,rului 9i la primirea lu-
TNCHINARE IN DUII SI ADEVAR t7l

minii dum,n:ezeiettipe cei ce ,au sluJit zidirii in locul Ziditorului $i "i'au

zis prostegte lem.nu'lui : Tu elti tatdl meu, 9i pietrei tu m-ai ndscut pe
lnine',, dupd cuvintul p4roorocu,lui(Ier. 2, 27)r78. Iar ce,lela'Ite 'trei fe-
lu'ri se po,trivesc celo,r ce 'au crezut, de vreme ce trsi si'nt 9i felurile
vielii din credinfd, dupd cum 'ne-'a invdiart Mintuitoru,l. Cdci a spus cd
seminfele aruncate in pdminrt au produs ,rod, uma unu'I, rajltagasezeci 9i
alta treizeci (Matei 13, 23). Deci pentru fiecare din ac,este'aeste un cu-
vint c,are i se potrivegte c,el rnai bine. Cdci nu vom lucr'a drept, de vorn
cduta sd fo,lo,simprin acele,aSicuvinte, fdrd nici o deosebire, pe cei im-
pdrfili intre Dumnezeu pi lume, prin faptul ci s-au insofit in cdsd,to'r'ia
cea dupd lege, 9i pe c,ei ce au imbrdfi$at viala p'reabund 9i nevoitoare'
sau pe cea cuve'nitd preofiei. Ci 'ace'lora'le vom spune : .'[e'ai legat de
Iemeie ? Nu cduta sd te dezlegi. Te-ai despdrlit de lerneie ? Nu cduto
temeieu (I Co,r. 7,27),9i to,ate cite se po'trivesc ce'lor cdsdtorifi sd Ie
cugete gi si le fac5. I,ar c,elor ce se nevoiesc (ascefilor) 9i s-au ho'tdri(
la rdbda,re: "Omorili mddularele voaslre cele de pe pimlnt i curvia,
necurdlia, patima, pofta rea* (Col. 3, 5 ; Rom. 7, B), sau : "Nu sint vred'
nice pdtimirile vremii de acum de sJavo ce are sd ni se descopere no-
ud- (Rom. 8, lB). In sfirgit, celor chemati la preofie : <Buze|e preotului
vor pdzi cunoqtinla Si se vo cere legea din gura Lui, (Mal. 2, 7) 9i
toate cite le poruncepte preainfe,lepturlPavel, scriind 'lui Timotei. Sau
oa,re s-au depdrtat cele.spuse $e noi de I'a ce'e,ace se cuvirne 9i au dus
spre cem. ce nu e drept ?
PALADIE: Nicidecum
' CHIRIL; Darr ia s'e,am,acd numai c'elor irnvrednicifi de pr'eofie Ie
rinduieg.te sd se fo'lose,ascdde trimbife, incredintindu-le, socotesc, numai
povdluitorilor popoarerlor gi celo,r sfinfiti pentru preofi,e, cuvintu,l de
invdtdturd pi pregdtire spre dorirea virrtirlii. De aceea socotesc cd zice
cdtre Moise: <Fd.-li lie doud trimbilen, iar prin lege duce ia imp'Iitrire
porurrc€r ac'esta, zicind : n$i fiii lui Aaron, preofii, vor suncl din trim'
bile. $i va ti voud lege veSnicd in generaliile voastreu.
PALADIE: Agadarr, prirn fe,iu'rile s,emn,alelorvom inlelege invdld-
tu;ra ce se portrivegte fi,ecdr,uiadintre cei c,e obignui,esc sd vieluiascd in
chip binep,ldcu,t. ln felul acesta vom flleca impreu,nd gi ne vom opri

.178. ln vremea lui Ieremia codfundau multi din Israel divinitatea cu Iumea
materiald. Urmarea a fost ducerea poporului in robia Babilonului. Cine-i mai pu'
tea ajuta pe cei ce nu ,admiteau ceva cu adevirat mai inalt decit ei ? E aici
o preinchipuire a opiniei multora de azi ci nu e nimic mai inalt declt planul vd-
zut, material. Cei ce cred ln ceva mai inalt, se inalli si ei, lntiresc ti ei ceea ce
au mai inalt ln ei, crezind intr-un izvor aI puterii spirituale $i libere. Cei ce so- ,
cotesc cd ei se nasc in intregime din ceea ce e supus legilor materiei, se vor su'
pune cu resemnare acestor le$i,
 t72 SI.. CHINIL AIJ ALEXANDRIEI

impreunx cu lorul, adicd, vom umbla spiritual impreund gi ne vom

odih,ni impreuind cu Hristos.
CHIRIL: Bine zici. cdci acesitrane convinEe sd cugetdm si cuvin-
tul proorocului, care spune ,aga: <$i ecum, Istaile, ce ve cere Domnul
Dumnezeu de la tine, d.ecit sd Iaci jud.eca&igi sd iubepti mila, gi sd fii
gata sd umbli cu Domnul Dumnezeul tduu (Mih. 6, g; rze.
PALADIE: E limpede ci a umbla cu Domnul Duinnezeu e un iu-
cru bun gi prefios 5i aduce slava bdrbitiei. Dar at voi sd-mi spui ce
inseamnt a fi ga,ta?
1HIRIL; Buclros. A fi gata sd umbli c,u Dumnezeu socotesc cd
inseamnd.a te grdbi sd cugefi 9i sd implinegti ce,le ale lui Dumnezeu,
inda,t5, fdrd sii te irnpiedice nimic si fdrd sd te atragd la minte ne-
trebnicS.
PALADTE.' D,ar cine zicem cd sint peste tot cei ce voiesc sd urmeze
lui Dumnezeu, dar nu voies,c din toatd inima, ci cad in molegeald pi
fug de stdruintd ?
)HIRIL.' cei ce sint zdbavnici gi abia ajung pind la a voi sd cu-
Eete cele c'e sint pldcute lui Dumnezeu, dar nu se prind din toatd ini-
m'a de o viefuire sfint5, cei ce dau iubirii lui Dumnezeu o micd parte
din sirguintd 9i rivna afldtoare in ei, dar resrtul au hotdri,t sd-l cheltu-
iascd intreg in chip risipitor gi nepdsdtor in distracfiile viefii acesteia,
in osteneli nefoJosito,are gi' in griji am'are fso. chipul (tipul) acestora
sint fiii lui Rubin gi Gad. cdci s-a scris i,ardgi in Numeri : <gi mulfime
de vite aveau Iiii lui Rubin gi Gad, mullime mare toarte. gi ou vdzut
li-
nutul lui lazir si linutul lui Galaad..gi era locul, Ioc de vite. Si venind.
fiii lui Rubin si tiii lui Gad, au zis cdtre Moise
6i cdtre Eleazar weotul
si cdtre cdpeteniile adundrii : Atarot si Devon si lazir gi Namro, $i Ese-
von gi Eleadi gi saverna gi Navu si vaian. ptimintul pe care I-a dat
Domnul, lnaintea fiilor lui Israil, e piimlnt bun pentru hrand d.e vite, gi
slugile tale au vite. gi au zis. De aildm har inaintea ta, sti se dea pdmln-.

179. Judecata o face omul asupra sa, mila o indreaptd spre alfii, Dar nu va
fi in stare nici sd se judece pe sine'fdrd pdritinire, nici sd facd mil6 cu allii, de nu
va umbla cu Dumnezeu, de nu va recunoaste un for superior sieqi, cale nu de-
pinde de el.
180. E rclativ usor sd speculezi desprc Dumnezeu, dacd. te-ai obignuil cu c-
ceoslc, Dar e cu mult mai greu sd vieluiesti cgc cum cugefi. Aceasro cere o altd.
cugetare: sd. cugeli pe Dumnezeu ca pe cel ce-ti porunce$te sr, te vc judeca pen-
tru viala la; sd-l simli ca Persoond care se intereseazd. cle tine, nu ca pe un o-
lriect posiv- aI _cugetdrii tale. Dat oceostc nu-li ingdduie sd tot amini Lmplinirea
poruncilor lui .Dumnezeu, cine se obi$nuiette sd omine, va tot amina. Nu ldsc cli-
pa prczentd. sd, trcacd, a$teptind o altd clipd, sau fdcind planuri de-a lucra in cli-
pa viitoore. E un lucru asupra caruia a insistat Kirkegaard (Einiibung im Chris.
stentum).- cu_getarea s6-fi fie unitd cu lucrarea ; lucrarea lfi va prilejui alt[ lnte-
legere a lui Dumnezeu
 INCHTNARE tn ouh st aopvan

tul acesta slugilor tale spre stdptnire gi sd nu ne trccI pe,noi. Iordanul. .gI
a zis Moise liilor lui Gad si Iiilor lui Rubin. Fralii vo^plri vor merge Ia
rdzboi gi voi veli gedea aici ? pentilt ce sucili minlile |iilor lui' Israil ca
sd nu treacd. in pdmintul pe care li-l d.d lor Domnul Dumnezeu ?o (Num.
32, I urm.). Apoi ocdrind neascu,ltarea pdrinfilo,r lor 9i ce,le ce le-au
veni,t lor din ac,e'ea,zice: Au murit in pustieu, fdrx sd vadf, mdcar, ca
sd zic aga, pdmintul fdgdduintei. gi urmeazd iardgi : <gi iatd, v-afi rid.i-
cat voi ln locul pdrinlilor voStri, slat de oameni pdcdtogi, cc sd
,acldu-
gali incd la iulimea mlniei Domnului csupra lui Isrcil. pentru cd vdveli
lntoarce de la El, ca sd. mai ad.dugali incd. a-L ldsa in pusfie gi veli
pdcdtui tald de toatd adilnarea aceasta.gi ou venit Ia el gi ou
zis : vom
f ace aici stine de oi vitelo'r noosrre si cetdti lucrurilor noosrre. gi noi
lnarmali vom merge lnaintea tiilor lui Israil pind ce ii vom duce pe ei
ln locul lor. gi se va ad.d,postioveree noastrd in cetdli inconjurate cu
ziduri, din pricina celor ce locuiesc linutul. Nu ne vom intoo.rce Ia ca-
sele noaslre, p1nd.nu se vor impdrli tiii lui lsrail tiecare la |ocul sdu.
$i nu vom mai mosteni intre ei dincolo d.e lord.an 6i mai lncolo, cd am
Iuat pdrlile noastre d.incoace d.e lord..an,Ia rdsdrit,, (Num. 32, r4_rg).
obse'rvd c5. aces ia, de dragul cregterii vitelor gi a averilor, gi a iu-
birii de femei gi de copii, Dll ar fi trecut Iordanul gi n-ar fi suferit sd ia
parte la r6zboi gi 'la luptd, nici n-ar fi voit sd se impdrtdgeascd
impreu-
nd cu ceil,alfi de Elo,ria 9i de bundtdfile ndddjduite. Ci socoteau cd
cel
m'ai bun 9i mai do,rit lucru este sd rdmind pe lo,c, fdrd sd-gi vire, ca
sl
zic aga, mdcar piciorul in undele lordanului. Dar certindu-i Moise gi fi-
cindu-i si se teamd de-a se vedea sub minia dumnezei,ascd, fdgddu-
iesc cu greutate sd treacd impreuni cu ceilalfi Iordanul gi
sd ia parte
impreund cu ei la ostenelile rdzboiului gi luptei. Dar declard
cd nu
vor fi impreund pdrtagi cu ei; de vreme ce au primit partea lor dincolo
de lordan.
De felu,l Ecesta' sint cei indbugifi de grijile viefii de aici. Ddruin-
du'gi toat5 inima voinfei de-a cugeta ra cele de pe pxmint, de-abia se
ingrijesc pufin de cele necesare gi nu-gi dau nici o sirgnrinfd pentru
cele ale lui Dumnezeu. cdci <mulfi sint chemali, d,ar'pufini alegi* (Ma-
tei 22, 14). Deci cei ce se afl6 intre cei chemafi din pricina credintei,
dar nu se numdrd lncd intre cei aregi, din sldbiciunea pentru pldceri,
sint uneori zhb'avnici gi foarte lenegl chiar in a se apropia de harur
sfintului Bstez. Cdci se tem sd ia. asupr,a lor, p,entru slava iui Dumne- -
'zeu
$r pentru folosul lor propriu os'tenelile c,uveni,te sfinfilor si sx fie
prigonifi impreund cu slugile sincere, dacd timpul le cere aceasta.
Dar mus,trindu-i legea dumnezeiasc5 gi infricogindu-i uneori minia
dumnezeiasc5, pornesc cu lene spre b,otezul mintuitor gi iau parte im-

I
I
 Sr. CHIRIL AIr ALE'<ANDRItI
t74

preund crr cei alegi l,a ostexeli, fie postind cu ei, dat mai f5r5 sil6' fie
sd
aompatimind cu Biser,ic,ile prigcynite, dar neinduptrecirndu-se incd
judecata
dirspretui,ascd c,etledin lurne, ci rlminind atirnali ca de o par'te
lor de pld,cerlle gi de desfS,td,riilepdmin;tegti. De aceera'a zis Hris'tos ce-
lol ce s-au indreprt'artspre virala dreapti 9i se sirguiesc i'n evl'avie :
nlluali aminte sd nu se ingreuneze inimile vocstre de griii si lrdmintciti
lumegli,, (Luca 21, 14), Sa;unu s,ocotegti,prietene, cx lucrrud,e pagubitor?
PALADIE; Socotesc.Cum de nu.
1HIRIL I Dar adincindu-ti ochiurl mintii' i'n cele scrise,'te vei mi'
nu,na de frumu,sel,ea chiPului.
PALADIE; In ce fel ?
CHIRII: Cei ce s-,au l,ernevit fati de cele prea bu,ne, din Pricina
oregterii vifielor, a copiilorr, a femeilor, a stini,lor gi a cl6dirilo'r' si'nt
Rubin si Gad.
PALADIE; $i c'e insearnnd aceasrba ?
CHIRILT Ce,l dirrtii eria primu'l ndscut din Iac'ob, iar ceildlalt s-a
niscut din slujnicra Zelfa.
'
PALADIE: E a'devdrart.
1HIRIL; Deci cei chemati sint intii ndscuti din credintd 9i ei au
primi,t o pa,rte aleasd de Ia Dum,nezeu, cit tine de har. Da,r nu sint iu'
bitori de liberta,te, din pricina aplecdrii spre c'ele re1e. Iar Biseriaa ce'
lor intii ndscutri, sc,rigi in ce,ruri, splnem cd se nqmesc cei indreptati
din cr,edin!6. Dar prirnu,l ndscut nu e irabitor de libertate, ci nrai degr'a-
bd pSrtag li sot ail ce,lor "b "rn fug de ruginea 1q6isi 181.
ai sPr:,s'
,PAL$DIE; F,o,artebine
CHIRIL.. Dar cuvi,ntul apropiindu-se de t[rm ;i oairecum de amn-
carea ancorei, urmeaz5 sd spunem 9i s6 reamintim iardgi cd trebuie
s5 ne strdduim bd.rbdteste spre toate cele ce ne sint de fo,los 9i sd so-
cotim osteneiile ca un exercifiu spre virturte dar sd nu cuEetem altfel'
ci cd Dum,nezeu e's,teCeI ce ne mi'ntu,iegte9i ne ddruiepte puterea de a
lupta impotriva ceil.or ce ni se opun, chiar dacS ar trebui sd ne im'
potrivim unor forfe cu mult mai mari ca ale noastre'

era migcat
181. Cel nascut din credinfd inc6 nu e_'5i indreptat din credinfd' El
dar .mai amina bote-
de crJinta care l-a ndscut la o altd intelegere, spre botez,
;1. ];;;;ei-St. Ciriiii erau multi adulfi care incepeau-.s6creadd in Hristos, dar
*ui i*iruu hotdrirea lor ae a primi -botezul, pentru olliga{ia ce trebuiau sA Si-d
-a-minau-
botezul, socotind
ia odat6 cu acesta in inireptaiea deplind a vlitrii lor. Ei
vor nrai face plnd atunci. Ei nu
cd la botez li se vor ierta' toate pd-catele ce le
pdcate"'
." giaU"u" sd aiungd la libertatea deplind de
INCIIINANE IN DUIT $I ADEVAR
175

Cd nu vdrsdm S[do,area fSrd folos, suportind ostenerlile pentru vir-

iute,'ne invald Moise, zicind irn a doua lege: .$i sd.-fi aduci umjnte de
toatd caleat pe care te-a condus Domnul Dumnezeul tdu in pustie, ca
sd te chinuiased pe tine pi sd le ispifeoscd si sd se Jocd cunoscwte cele
din inima ta, de vei pdzi poruncile /ui sau nuo (8, 2). Dar nu ne lasd
sd ne imbolndvim de Iagitatea nebdrbdteascl, de vreme ce putem sd
vedem din nou mina celui ce ne apdrd pe noi. cdci scrie iardgi : oler
ce zici in cugetul tdu cd mai mare esle neamul ocesto decit Mine, clrm
voi putea sri-i pierd pe ei, sd nu te temi d.e ei, ci sd-li aduci aminte cite
a Idcut Domnul Dumnezeul tdu lui Faraon si tuturor egiptenilor d.e
;
ispitele mari pe care le-au vdzut ochii taij de semneIe gi minunile ace-
lea mari, d.e mina cea tare gi d.e fuayal cel ina\t. Cum te-a scos pe tjne
Domnul Dumnezeul tdu, a$d va race Domnul Dum.nezeul nostru tuturor
neamurilor, de cere te temi,, (Deut, T, 17 S. t,).

t
 I '
.r--r

CARTEAA $ASEA

Trebuie s[ ne aliptm numal de Dumnezeu

Cel dup[ fire gt pe H s['L tubtm din tot sufletul
si din toati inima

)HIRIL: Despre bdrbdfia ce,a intru Hristos inte'leasd 9i despre td'

ria duhovniceascd, am spus, Paladie, pe cit se pare' destul. Dar e ne-
cesar, cred, sd aruncdm o privife asupra celor prin care putem noi cig-
'.iga acestea.
PALADIE; Bine zici.
1HIRIL.'Vino deci sd ne mi5c6m ochiul cugetSrii in cerc 9i sd su-
punem unei cgcetdri mai amdnunlite faptele noastre, c'a sd vedem cit
mai bine pe cEre cdrare mergind, vom fi s,trdlucitori 9i vom primi, ca'
pe o cunund, aprob,area pentru toate, dupd ce le vom fi sf,virlit in chip
vrednic de l,a,udd.sau oare nu-ti par a cugeta cele drepte, de voiesc
sd iac o cercetar€ a acestor,a?
PALADIE.. tsa e foarte bine. cdci spur 9i eu c5 intii trebuie sd fie
omul indemna't Ia bdrbdfie printr-o chem'a're,apoi s5 imbrdfigeze cele
prin care poa'te dobindi s,trdlucirea gi ajunge pe o cale dreaptd la via-
ta neprihdni$.
CHIRILi A5adar, sd spunem cd sprijinul intregii case €ste funda-
mentul, iar inceputul cordbiei e cirm'a. La fel temelia ce'lui ce voieqte
sd lucreze dreptatea, e cu,noqtin!,aadevdrului 9i inv[tdtura nestrimbatd
despre credinla in Dumnezeu Ce,l unul prin fire 9i adevdrat. "Cdci de
nu veli crede, nu veli inlelegeu, spune Sfinta Scripturd (Isai'a 7, 9)' Iar
dacd n-am infeles incd nimic din cele de trebuintd, e neces'ar sd nu
lucrf,m, de vreme c€ nu gtim sd lucrdm drept. Sau oare nu vei recu-
noagte c5,e de trebuintd pentru a rivni lauda sX cercet5m tot ce e de
fdcut, dac{ prin judec,atd putem face drept ceea ce trebuie idcun ?
' PALAD^IE; Recunosc.
' CHIRIL.' Agadar, educatoarea intelegerii este credinfa r82.Iar lntele-
gelea fundamenteazd ce,le ce trebuie sd le f'acem. De aceea cind Dum'

182. Se afirmE, cu mult lnainte de Anselm : <credo ut - intelligam.>' Dar s6

pu_-
continud cI tniet"obrea stdn Ia rindul ei, la baza celor ce trebuie lucrate. Cu
rinduri inaint"e s-a spus in fond acelagi lucru, dar nu s'a fdcut o prea neta
tine
 INCETNARE IN DUH SI ADEVAR t7?

nezeui tulturor le-a d,at Ismae'iifilor prin Mois'e legea ca pe un pedagog \

gi inclrumdtor lnfe,lept, le-a pus, c,a pe o temelie gi incepdturf, neoldti-

r
nat5, cunogtinfa despre Dumnezeirea cea una gi adevdr,at5. Cdci so-
(:otea cd nu vor pute,a ajunge la viala neprihdnitd gi curatd, ,adicd nu
se vor putea pune de acord cu legea, care-i indemna la cele preabune,
gi nu vor putea sd se supurndpo,runci',lorei, d,acbnu vo,r primi in minte,
ca pe un zid inc,onjur6,tor, credinla in Dumnezeu, ca sd se poatd impo-
trir.i vitejegte pi6ce,ri,lorcare-i indeamindla nepds,are
Deci trebuia ca cei vechi sd rlepede, oa pe o boald su.ftete,ascd,rd-
tdcirea politeis,tS, gi sd fie int5rifi bine in c,r,edinfd i:r Dumn'ezeu'l Cel
unul prin fire gi adevdrat. De aceea prima ,lege care i-a luminat a fost:
<fiu sinl Dontnul Duntnezeul tdu, care te-a scos pe tine din pdn'fintul
Egiptului, din casa robiei. Sd nu-fi taci lie alli dumnezei atard de Mine.
Sri nu-fi Iaci lie idol, nici asemdnore a ceve din cite slnt in cer sus gi
pe pdmlnt los, 9i din cite slnt in ape sub pd.mint. Sd nu te inchini lor,
rricj sd s//uje,lti lor. Eu sint Domnu| Duntnezeul tdu, Dumne?eul rivnitor,
care pedepsesc pdcolele pdrintilor ln tii pind Ia aI treilea $i aI patrulea
neem, celor ce md urd,$c pe Mine, Si care lac mild pind Ia aI miilea
neem, celot ce md iubesc pe Mine.Si pdzesc'poruncile MeIe,>ileq. 20,
2 t. u.).
Trebuia sd infricogeze cu ameni,nfdri aspre pe cei ce vor i'nchide
trecerea poiuncii ln fapte. De aceea se ,numegte Dumnezeu pe Sine riv-
nitor gi spune cd va plSti p5caterle pdri,nf,ilor urrnagi,lor lor, dacd vor
imbrdfiga o viafd asemenea acelora gi se vor lua i.a intrecere ,cu gre-
5ealele inaintagilor tss.
Cdci nu spunem cd pdc,atele pdrinfilor vor aduce pedepse peste
cei ce n-au pdcdtuit deloc, de vreme c,e Dumnezeu lnsugi strigd : <Nu
vor muri pdrinlii pentru copii, nici copiii 1:entru parinli ; Iiecare va
muri pentru pd.eatul sdu> (Deut.24, 16). Dar dacd fiii urmeazd voilor

deosebire intre credinfd 9i intelegere: (la temelia lucrdrii drepte sta invdfdtura
ciespre credinta cea nestrlmbatA despre Dumnezeu>. Iar ceva mai jos se spune cd
Ia temelia intregii viefi noi stii kcuno$tinfa despre Dumnezeierea cea una qi ade-
vdrat6>. De fapt nu se prea poate despdrti intre credinfa intr-un singur, unic
Dumnezeu ti inlelegerea din ea, sau intre adevdrata inlelegere ii credintE, Cind
judecd cineva drept, nu poate s5 nu creadd in Dumnezeu cei unul 9i viceversa. O
judecatb dreaptd nu poate si nu, distingd lumea conditionati de un lor necondi-
lionat si aceasta lnseamnd a crede in Dumnezeu; qi cind crede cineva in acest
tor necondifionat, eI judecd drept... Una se cuprinde in alta. Dar intregul acesta
dual depinde li de voinld. Sau chiar judecata dreaptd depinde $i de voir:x. adici
de acceptarea voiti a unei intuilii a adevirului

l 183. Dacd in lege pare a se spune cd Dumnezeu va pedepsi pind la aI patru-

lea neam gregelile pdrinfilor in mod neconditrionat, aci.Sf. Chiril spune cd Dum-
nezeu o va face aceasta numai cu urmaiii care vor imita gregelile pdrintilor. A-
ceasta se poate lnttmpla lnsd mai usor cu urmagii, datoritd sldbiciunilor mogteni-
b
, te.
I lr - lf. CEIRIL
178 SF, CHINIL AL ALEXANDRIEI

pdrintilor Si imit6 impietatea inaintagilor, mlnia se prelungegte ;i asu-

pra J.or.Chiar dacd s-a,r intirnpla ca Durnnezeu, CeI rnai presus de to,arte,
din iubi,rea Sa de oam,eni n'a,tu,rald,sd se refind de la ,trebuinla de-a
pedepsi pe cei dintii, ,aduce pe urmd peste cei de-a,l doi,lea, sau peste
cei de-al tr,eilea, urgirn ge se cuvenea gi se dratora l,a irnceput neamului
intinat te.
Deci Dum,nezeu i-,a im,pins spre trebuinta de-a se teme, nunin-
du-Se pe Sine riv,nito,r. Dar tot El i-a intdrit ln cred nf6, f6girduind sd
f'acd mild pirnd I'a al m,iirleanearn celor c,e-Liiubesc,pe'El.
A adduEat insd gi o p,o,runcdvecind gi sord cu acestea, zictnd : <Sd
nu iei numele Domnului Dumnezeului tdu in de$ert. Cdci nu.vo /dsa
Domnul nepedepsit pe cel ee ia numele Lui in deqert" (Ieg, 20, 7).
Aceasta.o fdceau unii, legind numele lui Dumnezeu de lemne gi de pie-
tre.9i coborind prostegte numele cel mai presus de tot numele la produ-
sul gi Ia munca miinii omenegti 185.Cetre acegtia a spus Dumnezeu prirr
glasul lui Isaia: <Dupd ce a ales me$terul lemnul,'|-a mdsurat, |-a liplt
cu clei Si [-a idcut ca un chip de bdrbat gi cu o frumuse[e de om, ca sd-/
a$eze in casd. Tdiat-a din pddure un lemn, pe care |-a sddit Domnul 6i l-rt
crescut ploaia, ca sd Iie oo.menilor de ars ; Si iuind din el s-a lncdlzit 1i
arzindu-|, au copt plinea cu eI, iar din rdmd1ild au td.cut dumnezei Si se
inchind /or" (Isaia 44, 12 g.u.) 186.$i dupd a'lite'le,zic,e : <Cunoaytefi cd
cenugd este inima lor, Si rrildcesc>, (Isaia 44, 2O). Ac,egrtiai'au numelei
Domnu'lu,i in degert. Dg,ci soc'otesc cd cei ce au sc5part d'in laful diavo-
lesc Ai du, curo,sCurtpe Dum,nezeu adevdrat, nu trebuie sd molegeascir
in ginduri.reci 187,nici sd cinsteasc5 prin flecdreal5 cee-a.ce-i josnic,
ldsindu-se at,r.a9ide ,trebuinfa de.a Sti de ,alti dumnezed, sau de-a soco,ti
cd existd peste tot vreunii ln afard de Cel unurl gi adevdrat. <Cdci degi
sint a$a-zigi dumnezei, tie ln cer, Iie pe pdmint, pentru noi este un

184. Chiar dacd nu vine drmarea relelor sdvlrgite peste cei ce le-au sdvlr$it,
pentru ci natura lor incd n-a apuc4t si se sldbeascd prea mult, aceasti urmRre
vine peste urmagi pind in al patrulea neam, lnsd numai dacd ei nu se infrineazd
cu un efort sporit de la imitarea relelor inaintagilor.
- 185. A lua numele lui Dumnezeu in degert, inseamnd a-l da celor ce nu co-
respund infelesului lui, a goli numele lui Dumnezeu de confinutul lui. .
186. Nu poate fi Dumnezeu omului ceea ce depinde aga de mult de om ch
aceasta poate s6-L supund lucrdrii Sale. Nu poate fi Dumnezeu omului ceea ce-i
mai prejos de om. Dar trebuie sd admitem o existenli care nu depinde de nimic,
ci de care depind toate. $i realitatea nir poate consta din componente dependente
unele de altele. Trebuie sE fie una care nu depinde de nimic altceva si de care
depind toate. Aceasta trebuie sd aibd 9i o conqtiinld +i o libertate, pentru ci dacii
ar depinde celelalte de ea fdrd voia ei,' aceasta n-ar fi propriu-zis o dependenli
a lor de ea.
187. <Ginduri. reci>, glnduri specu,lative deipre D'mnezeu. Aceasta nu e o
simtire a puterii lui Dumnezeu ; sint glnduri prin caie omul se socotegte supe-
rior lui Dumnezeu. Dar acest dumnezeu e un idol dependent de om.
ra
INCHINARE TN DUII sI ADEVAR 179

singur Dumnezeu, Tatdl, din Care sint loale qi noi lntru El r Si un singur
Domn,Iisus Hristps, prin core slnt toate qi noi prin E/, (I Cor, B, 5-$).
Dar nici nu contr'agern fir,e,aDumnezeirii in chip iudaic numai I.a
Dumnezeu qi Tatd.l Ce,l Unu,I, ci o ,ldrgim n Treimea Sf,iatd gi de o fiintd.
'I'otugi
deosebind-o in calitatea persoanelor gi insugirea ipostaselor, con-
tragem iard,gi pe Dumrnezeu .irirtx-unurl,pentru identitate,a fiintei r gi Lui
Ii vom sluji, Lui ne vom i,nchima,chernind pe Tatdl gi pe Fiu[ gi pe Sfim-
tul Duh. Cdci zice : oSd hu-li tie lie alli dumnezei aIard. de Mine". $i ia-
r59i: cDomnului Dumnezeului tdu te vei inchina $i Lui singur Ii vei
sluli" (Dent. lO, 20 r M,atei 4, 10). Iar de vreme cb unu,,leste Dumnezeu
T'atdl ; unu,l Domrnu,l, Fiu,l ; unu,l Duhuil Sflnt CeI purcesr nici pe Dum-
nezeu,l Cel unul nu-L vorn scorate din domnire, nici pe Ce,l cu'ad,evdrat
gi prin fire Domn, nu-L vom lipsi de a fi Dumnezeu. Cdci tine numaide-
cit de Dum,nezeirea cea prin fire domnia gi iarigi d,e domnia ce,a ade-
vdratd, slava Dumnezeirii ls.
PALADIE: F,o,artedrept gi loarrte irntreleptE-igrdit.
CHIRIL...Deci vom cunoagte, Paladie, un Dumnezeu, gi pe nimeni
nicide,cum nu vo,m soc'bti lmpreund cu fil, clepdr,ti,ndcit mai rnult din
sufletul nostru nehotdrirea care este cu adevdrat trufie Si'hul6.
Aceasta ca sd nu ne spund gi nou{ sfintruil cuvint : <Pind'' cind veli
Schiopdta cu amindoud piciaarele ? De credeli hti BaaI, lnchinali-vd lui,
de credeli in Dumnezeu, inchinali-vd lui Dumnezeu" (III Imp. 18, 21).
Deci rtrebuie sd firn de un singu,r fel, nu cu dou& leluri de gindnri gi
,schimbXcio$i, gafa sd fim vdzuli trocind la c,eil.ece n;u se cuvine. Cdci
'eu
zic c6 a gohiopdta spre amindoud pErlile qi a iubi cldrtinrarea, e cea
m'ai ma're necredin|d. De aceea gi legea veche pedeps,egte cu m,orarrtea
pe cel ne,sigu,r.Cdci zice : nCel ce jertle1te dumnezeilor, cu moerte sd
tnoard, fdrd numai Domnului>, (leS, 22, 20). Prin urrla,re ridicarea cniva
impotriva slavei lui Dumnezeu gi incercarea de a dbrui cele ce se cu-
vin sd fie ddruritenumai Lui singur, celor care voiegte el gi celor ce nu

188. Tatdlui ii zicem Dumnezeu. Fiului Domn. Duhului Sfint Purcezdtor. Dar
prin aceasta nu lipsim pe Tatdl de domnie, nici pe FiuI ti pe Duhul Sfint de Dum-
nezeire. Sint trei Persoane, dar un singur Dumnezeu gi de aceea i se cuvine o
singur{ lnchinare. Nu ne lnchinEm Tatdlui desp6rtindu-L de FiuI,,nici Fiului despir-
iindu-L de Tatdl. $i pe nici unul de Duhul Sfint, cum nici pe Duhul Sfint de ei.
De aceea au $i o singuri slav5. Nu-L contragem pe Dumnezeu necunoscindu-L in
cele trei Persoane. 'Deci este o viafd largd in El, sau o viafd a iubirii. Dar nici
nu lmpdr{im unitatea fiinfei 9i vielii Lui. E ldrgimea iubirii intre Persoane in uni-
tate qi unitatea desivirgitd in ldrgimea iubirii intre Persoane.
t80 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

sint prin fire dumnezei, e cea mai urirtd dintre boli, m,ai bine zis e cri-
ma gi vina celei mai de pe urmd impietdti. De unele ca acestea trebuie
si se lepede cel cu adevdrat credincios li iubitor de Dumnezeu, curA-
lindu.gi nu numai inima, ci neprimind sb rosteascd vreodatf,, nici m6car
cu limba numele idoiului. Cdci s-a scris: .,Si numeJe dumnezellor sfrd-
jni sd'nu vi le aduceli aminte, nici sd se audd din gura voastrd. (leg.
23, 13). Cdci ceea ce e urit a cunoa$te, e pdgubitor li a
grdi. Cei- ce s-au hotdrit sd cinsteascd curdlia credinfei se cu-
vine sd-gi aducd aminte totdeauna de fericitul Pavel, care scrie :
<Cdci esle cu neputinld ca cei ce ou fost odatd luminati 9i ou
gustot cuvintul lui Dumnezeu Si puterile veacului viitor, dacd
au cdzut sd se lnnoiascd iardqi spre pocdinld> (Evr. 6,.4-6). Pen-
lru cd cei ce au foat conduti odatd Ia impf,rtdgirea de h,aru,lceresc Ai
dumnezeiesc, prin Sfintul Botez, dupl ce au primit invdfdtura adevd-
ratd pi de viafd fdcdto,aredespre invi,ere gi despre impdrdfia lui Hris-
tos, de se vor hotdri sd se i.ntoarcd i,ardgi la starea de la inceput gi sE
sufere boa,ia dintii, nu vor fi innoiti spre curdlire prin al cloilea botez.
<<Cdcinecredinla lor nu va nimici credineioSia lui Dumnezelt>,cum spu-
ne dumnezeiescul Pavel (Rom. 3, 3). Nici nu vorh socoti nestatornic ha-
rul dumnezeiesc, pentru cd l-au'disprefuii unii, intorcindu-se inapoi.
Ci mai degrabd Judecdtorul tuturor va supune la pedepse pe cei ce nu
s-au pdzit sA se rostogoloascd la atita impieta'te, incit sd ca,lce in pi-
cioare pe Fiul lui Dumnezeu pi sd socote,ascirsingele legdmintului ca
lucru de rind pi sd dispretuiascd Duhul .hbrului, i,n ca,re au fost sfinlifi
pi s-au fdcut pdrtagi ai firii dumnezeie;ti 18e-1e0.
CXci precum ostagul care
a aruncat coiful 9i a fugit din lup,td, nu m,ai tie,buie cinstit a doua oard
cu semnele ostdgegti, ci trebuie pedepsit, ca sd sufere pedeapsa lagi-

189-190. Nu cunoagternmai rnulti dumnezei, deci nu ezitdm cdrr.ria dintre ti si

ne inchindm mai intii qi mai mult. ln acest caz arn huli pe Unicul I)umnezeu, sau
nc-am rrufi aleqind noi pe cel cdruia sd ne inchindm mai intii.
Dumnezeu Cel Unul nu e un l)umnezeu sdrac de iubire. Nu e fdr6. Fru.
ti fdri Duhul Sfint. Nu are in El totul. Un astlel de Dumnezeu dacd e socotit
deosebit de lume, nu e in comunicare cu lumea. Fiul lui Dumnezeu e CeI Care
rdmlnind Dumnezeu S-a ldcut 9i om 9i qi-a vdrsat slngele pentru noi pi a luat in
umanitatea Sa pe Duhul Sfint, ca s-o slinfeascd pe ea 9i prin ea 9i pe noi, Un
astfel de Dumnezeu firi o iubire interioard $i fdrd putinta comunicdrii cu noi,
firi si inceteze a rdminea Dumnezeu, nu e Dumnezeul adevdrat. O con$tiint6 nu
e posibild fdrd a fi conqtiinfa despre o altd conqtiinld, fhri a fi in comunicare cu
ea, fdr a o avea ln sine, cu toate ci nu lnceteazi sI se distingi de cealalt[
congtiinfd care-i este intr-un anumit fel interioarS. La temelia intregii realitati e
o congtiinfd care are in sine o altd conqtiinfd sau alte doud conFtiinle din veci. E
o conqtiin|5 de Tatd suprem Care are in sine congtiinla unui Fiu suprem 9i con-
gtiinfa Duhului care participd la bucuria Tatdlui de-a avea un Fiu gi a Fiului de-a
avea un Tat6. Con+tiinfa acestui Tatd adund in sine constiintele pe care ie creeaz&,
 INEHINARE IN DUH SI ADEVAN 181

l tdfii, socotesc cd in acelagi fel se cuvine ca cei ce au disprefuit harul

cel a'tit de vrednic de cinstire qi de admirafie, se cuvine sd nu mai fie
cinstiti cu ddruirea umui a:l doile,a duh, dupd ce au disprefuit pe cel
dintii, ci sd fie supu,s p,edepse,l,orlel. Dar gi oirvintui vech'i ne invafd
cii cei ce ar.l fost luminali oda,td, se cuvine sd ajungd la acea hotdrire
li tdrie de ginduri, inci,t sd nu gtie decit pe Dumnezeu Cel Unul prin
fir,e, gi s.I fie cu s'ci'rbdfatd de cei ce se m,ai gindesc $i Ia altceva decit
I
I
la aceasta gi sd ,aibd c'ea mrai frumo,asddintre dorinfe pe acee,ade a se
r - ridici impotriva idolilor, de a d5rima templele gi de a socoti ca nimic
locurile religioase ale pdginilor. Cdci s-a scris : <gi o grdit Domrutl
I
ccitre Moise sprc opus de Moab llngd lordan, 1n lala lordanului, zicJnd:
l
Cirdic,yleIiilor lui Israjl ^ti zi cdtre ei ; Sd treceli Iordanul in pdnfintul
]t Canaan gi sd pierdeli pe toli cei ce |ocuiesc In lard.lnaintea Ielei voas-
I
I

7 lre. nSisa ninticili cltipurile ,lor qi toli idolii cei turnali ai lor sd-i pfer-
rleli ^5i toli stllpii (columnele) lor sd-i stdrlmali,, (Num. 33, 50-52).
Intelegi cd aei ce au tr,ecut Io,rd,anul:trebuie sd desfiinleze ,arltarele
qi templele Si sd dXrime idolii 9i stilpii (coloanele lor) fdrH intirzie-
1s ? 192-193. Cdci Crufarea acordatd acestor rele, e un semn clar cd nu sin-
tem bine intemeiali gi nu-i inchindm lui Dumnezeu inima fdrii prihand, cu
toate cd s-a spus limpede despre cei necredinciogi $i vicleni : <Sci nu le
inchini dumnezeilor lor, nici sd-li faci dupd taptele lor, ci cu ddrimarea
sd cldrimi capiStele lor $i zdrobind sa zdrobeSti stllpii lor. gi sd s1u-
ieqti Domnului Dumnezeului triu. gi voi binecuvinta piinea to $i 1..inuJ

pentru a cxtinde la ele iubirea de Tatd. $i toate aceste congtiilfc se sint unrte ltr
constiinta Tatilui, dar fiecare din cle aduni intr-un fel in ea toate celelaltc
congtiinfe. Dacd n-ar fi un unic Dumnezeu ce cupriqde ln sine ca Tatd atte doud
congtiinfe din veci, sau ne-am putea aduna toate conttiinlele create fir5 si ne
c o n t o p i l n i n t r - o _ u n i c I c o n s t i i n t , l d u m n e z e i a s c di r r t r e i t d , s a u i u b i t o a r e . A c e a s l d u n i -
tate a con$tiinfelor nu o poate inldptui nici politeiismul, nici vreun fel oarecdre
rle panteism. Pe de altd parte nu primeEte Dumnezeu in congtiinta Sa congtiinle
rr r ur d a r c .
191. Argurnentare impotriva unui al doilea Botez. Cel ce disprefuie$[e prin
viala lui Botezul primit, disprefuiepte Treimea in numele c6reia s-a botezal. \;iata
t regtinh incepind cu harul Botezului, tncepe cu credirlla in Treime. Dir-r aceasta
sc nagto omul cel nou. Omul ace=staa intrat intr-un nou orizont de vial5, in ciri-
zontul plin de sens. Fdrd Treime, existenla nu are sens. Daci omul nu itie ce e
fiul lui I)umnezeu 9i prin aceasta destinat vieiii eternc ca fiu iubit al Iui Dum-
nr:zeu, existenla lui nu are sens. Cine s-a ldsat si cadd din acest scns, u;or ar pu-
- teo r'.Idea9i a doua oari din el.
192-193.Adica cei ce s-du -botezat in Treime, trebuie si ddrime din r:onritiirita
It.rl orice idol. sau templu iclolesc, orice iclee cd lumea t:st6 realitatea ultimd satl
d i v i n i i . ( i h < ' ia c c a s t a i - a r c l r r e el a p i e r d e r e a l o r < - ' icr o n ; I i i n { e p e r s o n r l e .
 182 ST. CHIRIL AIJ AI/EXANDRIEI

fdu 9i apa ta r&. $i voi depdrta sldbiciunea de la voi. Nu va ti nerodl-

tor, nici sterp pe pdmintul tdu, numdrul zilelor tAIe le voi plini" (Ieg,
23,24-26).
E'crlair cd cerlor bine intdrili Si alipili printr-o cugetare s5n5to,as.i,
la Domnu,i tuturo'r, celor crare se strdduiesg se f,acd dovada limpede a
acestui lueru, ddrimind altarele, coloanele gi statuile o,amenilor stri-
cati l,a minte, ,aceasit,a
le va fi pricind de dar'u,ridumnezei'egti.
I
PALADIE I AdevSlrart.
CHIRIL; Cbci de vei dtirim,a, zice, cdle fdcurte de miini gi vei slu-
ji lui Durnnezeu, urind 'obice'iuri,le acelo,ra: <Voi binecuvinta piinea ta
l,t $i vinul tdu Si ope to>>,Trainic Ai adinc este cuvintuJ acesta. Ceior cre-
dincioqi lui Dumneze'u, impbrtdgirea de T,ain'elelui Hristos gi haru,l dat
hr
t'
lor prin sfintu,l b'ortez, rl,e va fi sp,5'ebineouvintare du,hovni,cease5. Iar
c'elor incd. indoied,nicd9i pornifi spre ap,ostazie,impd,ntdgireade binecu-
i vintarea dumnezeiascX $5 le este minie $i oslnde ,gi orice alt rdu.
Aceasta este, cred, ceea ce a spus pi lnfe,leptul P,avel : <Cel ce mdnincd
Si bea trupul Si singele lui Hristos cu nevrednicie, judecatd sie-;i md-
nitrcd ,ti bea, nedeosebind trupul Dontnului. Sd se cerceteze pe sine
omul $i a^tasd mdnince din piine ti sd bea din potir*,{I Cor. 11,27-28).
Deci impd,rtdgire'a de Sfinteie Taine esite spre binecuvintare celor cn
adevb.rartiubitori de Dumnezeu. gi se vor izbdvi de slSbiciune, adiJd
de boala care impinge la fdrddelegi gi duce la la;ita,te. $i nu r',a fi ln-
tr'e ed nici ne,rod,itor,nici sterp. Cdci tot sufletu,l evlavios gi iubitor de
Dumnezeu e fo,arte rorlitor gi impodobit cu r,oduri sfi'nte, adicd cu md'
'ririle virtutii.
'
PALADIE: Aga eSte.
CHIRIL: Nelbsindu-ne sd avem o inim5 ugor schimbdcioas5,ne
lntoarce cu bun rnegtegug spre biruinla de a urmXri intErirea in cre- '
in ev,l,avie. Astfel uneori El ne i'ntoarce prin gi,n-
dintd gi s.t,a'torrnicira
durile oe,le cuvenite spre ceea ce e bun, por,unciudu-ne sd pdr5sim, ba
rn,ai mult sb r,espingem c;u ,totul, ca pric'ind cle pi'eire, je,r,tfi,reaSi inchi--

194. Pentru cei ce cred lntr-un Dumnezeu deosebit de lume, elementt:lr' a-

cesJeia nu slnt totuqi lipsite de puterea lui Dumnezeu, Ci El le sfinfegte prin pu-
terea Lui prezentd in ele datoritd iubirii fatd de oamenii pe care i-a creat'9i pen-
tru care le-a creat pe toate.
195. Inchinarea la zei e una cq considerarea forfelor naturii sau ale porni-
rilor omenesti ca neavind nimic mai presus de ele. Aceasta il face pe iuchirrito-
rul lor sE ia pornirile omenegti ale zeilor ca modele pentru viala sa Ei a socoti cd
nimic nu-l poate ajuta impotriva lortelor naturii, care pot sd-i . fie o vreme dc fo-
los. Dar pind la urnrd il duc la pieirea definitivd ca persoand unicd. Nici un zeu -
cu chip uman nu imbrdfiSeazii toate, ci e in luptd cu altii, Forfele naturii produc
rezultatele lor mai mult prin Iupta intre. ele, sau prin modificarea unei substante
in alta.
 ?NEF'NARE IN bI'E 9I ADWAR r83

nranoala id,ofli, ardtiurdu:are cd 'aceastd boald e p,iind de rduta,tea ce,a mai

de pe urm5, rna,i bdne zis de cea rnai m,a're impi'et,arte.Alteori ne aduce
in fafd frica, cea de pe'de,apsd,adicd, ca pe u,n pediaEog 9i pdzitor aspru,
impingirndu'ne dirn toate pd'rfile sprre ceea 'cre-i pldcnrt tltri Dumnezeu.
Aga zice fericitul Moise in A doua ldlge : <$i ccestea sint poruncile gi
judecdlile, pe care ie te pdze$ti a Ie lace in pdmintul pe care Donnul
Dumnezeul pdrinlilor no1tri vi-I dd voud in stdpinire in toate zilele,
3 care le veli trdi pe pdmint. Cu pierdere sd pierdeli toate locurile,
1n care au slujit neamurile dumnezeilor lor, pe care voi Ie veli mo$-
teni pe munlii lna[i Si pe dealuri pi sub copac slufos. ,$i sd surpafi
jertlelnicele Ior gi sd sfdrimcli stilpii lor Si desi;uri/e lor sd Ie tdiati qi
chipurile cioplite ale dumnezeilor ,lor sd le ardeli in Ioc qi sd pierdefi
numele lor d"in locul acela> (Deut. 12, l--3).
Infe,leplii qi cbrtu,r,aririElini,lor, rnai ales poefii, drau dr,ac,i,lorunele
nume de nirnfe ,ale murnli,Io'r gi c'opacilo,r. Enau de acei'a c'arrevoind sA
cinsteascd in locurile inalte pe zeii lor, au ridicat jertfelnice in'munti
6i se sirgnriau sd le jertfeascd boi 9i implintind statui gi chipuri de draci
in preajma copacilor mai frumogi, le aduceau jertfe de berbeci.
Deci era n€ce6ra,rc,a csi supugi Dumnezeu,l'uricel ,adevdr,at Si prin fire t96r
sii cldrime fdrd sd se t,eamd de nimic sfaturi'ie Celorr ,rdtdcriti si sd se
depb"r,Lezecit mai ptrlt de obic,eiuri'le 'acelo,rra.De aoeera zice i,ardgi :
<Iar dupd. ce vo pierd,e Domnul Dumnezeul tdu d.e Ia latra ta neamurile
Ia care mergi tu, sd.mo$fene$ti pdml.ntul lor, gi sri-j mottene;ti pe ei qi
sd locuiegli in pd.mintul lor ; ia aminte la tine, sd nu cauli a urma lor
rlupd ce vor .pieri ei de Ia tala ta; gi sd nu'cauli pe dumnezeii lor, zi-
cind : cum Iac neamurile acestea dumnezeilor 1or, voi Iace gi eu. Sd
nu Iqci a$a Domnului Dumnezeului tdu. Pentru cd. au tdcut dumnezei-
Ior Lor spurcdciunile pe care Domnul le-a urit, odatd ce ,ti pe iiii lor
gi pe liicele lor le ard. ln toc dumnezeilor lor- (Deut. 12,29- 311tt2.

196. St. Chiril nupe$te 'adesea pe, Dumnezeu adevdrat, adicd transcendent ln-
tregii lumi condifionate q;i dependente de EL Dumnezeu prin fire, ca sd-L opund
zeilor din care nici unul nu e Dumnezeu prin lire, ci e socotit a$a printr-o cuge-
t.rlc gre$itd.
197. Cei ce rdstignesc pe Hristos nu fac aceasta ca un act de slujire adus Iui
I)umnezeu, cum fdceau un astfel de act cei ce jertfeau tineri 9i tinere zeiior lor.
Iar }{ristos primeqte moartea ca sd o biruiascir, nu socote$te moartea ca contopirc
in r:scnla clivin6, sau ca o satisfaclie a unei polte crude a zeului, pentru a scdpa
oanrenii ce aduc asemenea jertfe - uneori chiar pe tiii si fiicele lor -- de anumite
greutdli p6minteEti, fie ei, fie colectivitatea din care fac parte. Aici Fiul ltti Dum-
nezeu lnsuqi se face om pentru a se aduce jertfd pentru' oarneni ca sd rriruiascd
rnoartea pentru Sine ca om gi pentru cei cu care S-a ldcut frate intru umarlitate.
Dumnezeu nu cere unor oarneni sd sdvirseascd o asemenea cruzime si nici ]ru \trea
c'a alIi oameni sd suportd asemenea cruzime. Dumnezeu nu incurajeazd moartea,
in<Iemnind pe unii sd omoare pc altii. Hristos moare pentru a desliinta moartea
prin moartea Lui. Numai diavolul poate indelnna pe unii oameni spre uciderea al-
tora, aniiigindu-i cd prin aceast-afac plicerc lui Duinnezbu. Cel ce L-au ristignit
 r84 TF. CITIRIII AL ALIXANDNTTL

Bine fdce leEiuitoru,l cind interzice cu totul imitare,a ee,lor rd,tdcili

5i ie porunce$te sA rdmind departe de junghierea nemiloasd a copiilor.
El vddegte pe zeii iubitori cle singe gi mincinogi ca pe nigte. co,rupdtori
si pierzdtori ai onrenirii, care necinstesc s6lbatec insegi Iegile iubirii
necesarerpentru pldce,re,alor.
"Cdci Dumnezeu Le-a sddit toate ca sd lie .ti stnt tdpturile luntii,
pi sinl spre mintuire - pi nu este impdrdlie a iadului pe pdmlnt. Dor
prin pizma diavolului a intrct moartea f,n lume" (Int. 1, l4i 2,24).
Vointa durnnezeiascAsurp.I mo'artea gi desfiinleazd stricdciunea ;,gi nu
suferd sd nu mai fie cele create. Cdci le-a zidit pe toate spre a fi,
precum s-a scris. Deci cei pringi in cursd de puterile dracilor spre
amdgire, aduc S,atanei ca nigte miresme ale celor rnai bune gi mai br-
nemirositoare aromate mierea celor ce au fost fdcuti spre viafd gi
moartea celor ce-au fost creafi spre a fi. Deci foarte bine cd a voit
sd arate cd obiceiurile .ac'elor,asint p,line de ce,a mai de pe urmd rdu-
tate gi cb prin ele se"batjocoregte fire'a gi se calc6 in pic,ioare legile
mult doritei iubiri de copii. Prin aceasta impinge mintea robitd 9i uri-
toare de rdu a ascultdtorilor spre datoria de a cinsti qi inbrdtiS6 cu
cdldurd cele ce le voiegte gi le spune El. Acestea s-au legiui't odinioard
spre ddrinr,area impip{€tii ace'lo,ra.
Pe de altd parte hotdrdgfe pedeapsa cu moarteg pentru cel ce vo-
ieqte sd abatd pe cel intdrit, sau pe ce,l ce a primit cu iubire de Dum-
nezeu cunoptinfa adevdrului. Cdci a zis ia,rdgi : .Ior de se va ridica in-
tru tine prootoci, sau vr.eunul care viseazd vis, $i-li va da fie semn
sau minune, Si va veni. semnuJ scu minunee, care sd-ll grdiascd lie zt-
cind: Sd metgem gi sti slulim dumnezeilor strdini, pe eare nu i-atl
$tiut,'sd nu ascultali de cuvintele proorocului acela sou o celui ce a
visat visul acela. Cdrvd ispilegte Dumnezeu pe voi co sd Stje de iubtti
pe Dumnezeu din toatd inima pi din tot sulletul vosfru. Sd umblali dupd
Domnul DumnezeuJ voslru Oi de El sd vd temeli Si poruncile Lui sti
le pdzili qi cle glosul Lui sd ascultali ti lui sd-I slujili 9i de E/ sci vri
lipili. $i proorocul acele, sou cel ce a visat visul ocela, sd moord. Pen-
tru cd a grdit ca sd te abatd pe tine de la Domnul Dumnezeul tdu-
(Deut. 13, 1-5).
Cit de sfintd pi de potrivitd cu Dumnezeu e lege,aI Cdci d,acduci-
gagii de trupuri trebuie ngmaideeit sd rnoard, dup5i 1ege,cum nu se va
primejdui, pe drept .currlnt, ce'l ce pricinuiegte o ritdcire pierzdtoare

pe Hristos au slujit 9i ei Satanei, dar Hristos a lolosit nroartea impusd Lui dt: a-
ceia .spre biruirea ei qi a Satanei. lnghitind pe Hristos, moartea a fost omoriti <iirr
liuntru, spun Pirinfii. lar prin aceastd cel mai puternic mijloc de stdpirrire a Sa-
tanei. Dpgmanu'l binelui .inghitind un .!rinr: care rimine ferm in c e l c c l - a i n g h i l i t ,
biruiette pe du;manul lui.
 INCI{TN.A,RE IN DUH gt ADIVAR 185

sufletului gi-l aruncd pe aoesta? care, dupl cuviqltul Mintiri,tonului, e

rnai bun decit trupul, in gropile pieirii ? De aceea Lalegiuit Dumnezeu
ca amdgitorul pi batjocorirtorurl oe]or sfinte sd fie supus ]a pedeapsa
ucigagului. Aceeagi pedeapsd e poruncitd impotriva c,elor ce igi lasd
mintea ugor supusd qi purtatd de u,rrii ca acegtia. Cdci cel oe putea u$or
sd scape, zice, dac5 ar .fi privit treaz la adevdr, pentru ce a imbrdfi-
$at abaterea de burnd voie spre fdrdde'lege? <Iar de se va aIIa intru
line in vreune din cetalile tale, pe care le dd lie Domnul Dumnezeul
triu, bdrbat sau Iemeie, eate va lace ce esle rdu lnaintea Domnului
Dumnezeului tdu, cdlclnd le(trdmintul L1ti, gi mergind vor sluji Ia dum-
nezei strdinj $i se vor lnchine lor, soorelui sou Junii, sau Ja orice d|n
ccle din podoaba cerului, fi-am poruncit lie, ti se vo vesti aceosta lie,
vei cercete cu de-amdnuntul Si dacd. a lost adevdrat cuvintul, cd s-o
Icicut spurcdciunea aceostc fin Israil, scoate pe omul oce)o sou pe temeia
eceee, care au tdcut lucrul acesta rdu gi-i omorlli cu pietre, ca sd moatd.
Cu doi martori sou cu trei martori va ti ucis ce.l dat morfii Nu va fi
ucis cu un martor. $i mina martorilor va Ii mai intii asupra lui ca sd-/
omoere pe eJ ; Si mlna a tot poporul Ia urmd. $i vei ridica pe cel rdu-
rlin!re voi- (Deut. 17,2-71.
Cind Dumnezeu lnsugi e batjocorit in slujirea ce I se cuvine, nu
e lucru cuminte a te milostivi. $i e cu totul pdgubitor a te ldsa mo-
leSit la vreme nepotrivitd, pe motiv cd o cere iubirea intreolaltd.
Aceasta soCo,tesccd e ceea ce zice Domnu,l : .CeI ce iube1te pe tatdl
.scu pe mamd mai mult deeit pe Mine, nu esle vrednic de Mine> (Ma-
tei 10, 37). Sd se dea la o parte artumcilegea milei li sX se dea in ld-
turi puterea drago'srteinaiturale gi tot ce fine de iubirea de oameni, gi,
ca sd zic aga, sd fie slujit Dumnezeu printr-o binecredincioasd asprime.
Sau o'are nu vei recunoagte cd e un lucru suve,nit oa cei ce au imbrd-
fipat apostazia fird motive sd fie pedepsili fdrd mild, c'a unii ce au ne-
socotit slava mai presus de toate gi nu s-au ferit sd necinsteascd fdra
grijti pe Cel pe Care er,a mai bine sti-L bucure prin silinfele spre stal
tornicie ? to8
PALADIE: E un lucru cuvenit, ftir-.iindoial5.
CHIRIL: Imi voi aduce aminte de ce-a zis El celor vechi : uCe
greqeald au gasit pdrinlii voStri intru Mine, cd s-au departat de la Mine
Ei eu mers dttpd cele deSarte :i s-ou tdcut de$erli ?" (Ier. 2, 51.
Mirindu-se cle prostia nestdpinitii a Israelitilor, zice : <S-c mi-

198. Nici niia, rrici iubirt'.r dc o<lnleni nu trebui6 sd opreascii pe cineva Ce-o
.pede:psipe cei ce necinstesc mdriretr lui Dunrnezeu. Cdci p i l d a l o r r e a r d m a s d n e -
pedepsitl duce la pierzarca multora. Deci nepedepsirea lor nu se dovcde5te ca
i r n p l i n i n d l ) ( ) r u n c ai u b i r i i d e o a n r e n i .

&
186 SF. CHIRIL AL ALE:<ANDRITI

rat cerul de aceasta gi s-a spdimlntat pdmintul toarte, zice Dom-

nul, cd doud rele a tdcut poporul Meu: M-a pdrdsit pe Mine, iz-
vorul de apd vie, gi gi-au sdpct lorugi gropi surpete, care nu vor putea
sd lind apd,, {Ier. 2, t2-13). Soco'Lisc pe dreprt cuvint cd se abart de la
tot sfatul bun cei ce, deplrtindu-se de la slujirea lui Dumnezeu, slu-
jesc zidirii in I'ocul Zidito,r,urlui;i Fdcdtoru,lui, saLr,c,obo,rindl,a o ,rdtdcire
incd gi mai ruginoasd se inchind lucrurilor miinilor lor. Cdci
doar le . era ugor, dacd ar fi voit sd cugete drept, sd vadd
frumus,ete'afirii negndite gi mni p'resus d,e toate d,in podoab,a zidirii Si
sd infeleag5 pe Orinduitorul, Cirmuitorul ti Fhcdtorul intregii lumi din
buna intocmire a fdprturilor r99,Dar -scuipi'nd pe,ste urn ,€IS,6r de cucelnic:
;i vrednic de admiratie sfat, unii dintre cei vechi au schimbat'c,ele de
aur pentru cele de aram5, dupd poetii Eliniilor (I-Iomerr,lliada 6). Ciici
ptirdsind datoria de a se inchina lui Dumnezeu Cel dupd fire, s-au abd-
tttit copilSr'epte spre nefo,Iosito'area s.l;ujire la idoli, aducind peste cape-
tele lor rugine pi batjo,curd 9i aiegind cdderea de burnd voie de la aju-
torul de s'us200.De ac,eeaa zis Dumnezeu : <Cum e ru,5inec holului cind
a fost prins, aso se vor rugina iiii lui Israi/ gi impdralii tor si cd.peteniile
lor si preolii lor Si proorocii lor. Au spus /emnutui : tu e$ti tatdl meu,
Si pietrei : tu m-ai niiscut pe mine. gi mi-au intors Mie spatele ;i nu Ie-
lele 1or. $i ln vremea necazurilor |or vor zice; Scoald ,gi ne mintuie.Ste
pe noi. Dar unde sint dumnezeii tdi, pe care i-ai Idcut lie ? Oare. se vol
scula ej gi te vor mintui pe tjne in vremea chinuirii tate ? Cdci ctupci
numd.rul cetdlilor tale au Iost dumnezeii tdi, Iuda, Si dupd numdrul uli-
lelor lerusolimului, au jertlit lui Baa|zor. pentru ce grd"ili cdtre Mine?
Toli preolii au sdvirsit tdrddelege fald de Mine, zice Domnul" (Ier.
26,29).
PALADIE: Cumpli,t'lucru, cu adevdrat, e acesta.
ctlIRIL.' Dar uneori este cite unul dintre no,i, incd nu prea intxrit,
care ardtind o iubire prefdcutd 9i mincinoasd fatd de Hristos 9i im-
brdcindu-se ca intr-o piele in aparentd iubitor de Dumnezeu, e de

199. Buna armonie din lume nu trcbuie dispreluitd, de r,ei ce nu se inchini

c'i, dar trebuie admlratd ca operd a Fdcdtorului Cel mai presus de ea, nu ca una
ce ar fi ea insdpi prin sine, deci una cu divinitatea. odati cu lrumuselea 9i inle-
lepciunea din ea, trebuie vdzutd gi limitarea ;i neajunsurile ei. Lumea nu nc dd
tot r:e dorim. Mai ales nu ne asiguri viafa vegnicd.
200. Numai Dumnezeu poate scbpa pe om de sub legile fatale ale lumii, c.are
!9 duc la corupere qi moarte. Fdrd Dumnezeu omul e supus naturii ca unei tatd-
litii{i. Nu are posibilitatea unei adevdrate libertdfi, sau nu are ce face in mod
cscnlial cu libertatea ce i se pare cd o are. Numai un Dumnezeu mai presus dd
lume lti poate fi de ajutor fatd de natura de neincovoiat,
.. ?01. De:;i mulfi, zeii nu pot scdpa pe oarneni din greutiilile adust: dc irnpre-
jurdrile vietii, de boai6, nu-i pot da nddeidea vietii de-veci. sau tocmai in mul-
firnoa lor se ,aratd neputinta lor, ca unii ce reprezint{ for}ele in }upth ale naturii.
 INCHINARE TN DI'II SI ADEVAR 187

fapt o fiard rea gi lipsitd de pietate fiind, numai pe jumdtate om;

e un nestatornic, care acash gi noaptea, adicd pe ascuns, aduce slujire
dracilor, socotind, dupd cit se parer cd poqte inqela pe Dumnezeu si
nesocoti cunogtinfa firii celei negrdite. Dar se poate sd arate fdrd oste-
neald cd cel ce cugetd aga, a lmbrdtigat cele urite ale prostiei elinilor'
Cdci infeleplii elinilor erau de pdrere cd soarele, cel creat gi fdcut,
lumintitorul, cel mare, care tocmai spre aceasta a fost f5cut cle Dum-
nezeur le vede gi Ie aude loate. Cdci socoteau cd aflindu-se in treapta
de dumnezeu, e impodobit cu demnitiifile firii dumnezeiegti. Iar o dem-
nitate a firii celei mai inalte e sd $tie Si sd vadd toate. Aceia a$a cu-
getau. Dar noud ne-a spus Dumnezeu odinioard i al)umnezeu de aprcQ'
pe ,iint Eu, zice Domnul, si nu Dumnezeu departe. Oore se vd dscuncle
de ltline ceve?,, (ier.23,23). Nimic nu se poate ascundede cei cu ade-
vdrat prin fire Dumnezeu, Despre aceasta ne lnvafd fericitul David, zi-
,cind: "inlelegeli, cei neinletepli in'popor, Si cei nebuni inleleplili-tri
octatd..Cel ce q sddit urechee, oere, nLt aucle? $i cel ce o .tdcut ochiul,

I
oere, nlt t'ed.e?, (Ps. 93, B-9). Cdci, ziceau unii, socotesc cd din iipsa
de minte : *Nu va vedea Dontnul, nici va pricepe Dumnezeul lui lQcob>
(Ps. 93, l). Dar oare nu e o prostie a spune cX nu gtie Ddtdtorul cu-
nogtinfei gi a socotit cd nu aude Cel ce a dat acest simt celor fdculi de
El ? 202.
PALADIE r E cu adeviirat o nebunie.
CHIRIL: Deci se cuvine sX ne inchindm, cum zice Scriptura, nu-
mai Domnului Dumnezeu in toate feluriie, 9i nimdnui altuia afarX de
El. pdci s-a scris : uDesdvirsil sri lii inaintea Domnului Dumnezeului
tdu" (Deut. 18, 13). Iar desdvirgirea duhovniceascd este tdria in cre-
clinfd, neprihiinirea in slujire 9i frumuselea neprihdnitd a iubirii fald
de Durnnezu.
PALADIE I A;a este.
CHIRIL: Dar.atunci,. Paladie pe. cei ce nu voiesc sd se inchine
dumnezeilor strdini sau zidirii, in loc de Ziditor, dar, din nu gtiu ce
motiv dau crezare proorocirilor mincinoase ale slujitorilor la idoli'
ii vom so"4i liberi de orice patd gi vind ?
PALADIE: ,Nicideium.

202. Nu poate proveni congtiinta din ceea .u to-ur" conqtiin|6. Nu poate

proveni auzul con;tient, vbzut congtient din ceea ce. nu are auz qi vdz cdu$tient:
Dacd ar fi acestea in esenfa fundamentald a lumii, acestea nu mai sint simpld ma-
terie. lji de ce hu a apdrut din veci con$tiintra,dac6 esenfa in care se cuprind.e a-
ceasta virtual c din veci ? Dar de ce si nu tinem seama de experienla care ne
arati r:d materia inconsfierrtd nu ate in sine ca potcntd conqtiinla'
 t88 SF. CHIRIL AL A,LEXANDRIEI

CHIRIL: Citirile in stele, ghiciturile, proorocirile mincinoase Ei amX-

girile drdcegti, primesc, cred, numai cei cdrora le place nebuneStesI
primeascdslujirea uritd qi blestematda idolilor,
PALADIE; Drept ai grdit. Cdci gi dumnezeiescul cuvint nc porun-
cegtc sd avem scirbd de uriciunea acestora. El spune: (lar cind vei
intrtt in pdmintul pe care Dontnul Duntnezeul tdu li-) dd lie, sd nu tr,.
inveli a tace cJupd urlciunile neamurilor acelorct. Sd nu se atle intru
tine om core sd treacd pe IiuI sdu, sou pe tiica so prin toc, sau prooroc
mincinos, sau ghicitor, scrl prezicd.tor, sdu core sd umb/e cu tartnece
sou cu descintece, sau grditor din pintece, tilcttitot.de semne, vorbitor
cu morlii. cd uriciune esle Domnului Dumnezeului tdu tot cel ce lace
oceslec> (Deut. 18, 9-12). $i dupd altele, zice iardgi : <Desdvir$it sii fti
inaintca Domnului Duntnezeului tdu. lveomuriJe aceslea pe care tu Ie
i.'ei nro,Sleni,acelea ceutti ghicituri si prooroeij rnincinohse. /or lie nr-t
ti'a ctat Domnul Durnnezeul tciu o.$a.Prooroc d,intre lralii tdi ca minc
va ridica lie Dorynu| Duntnezeul tdu. Pe El sri-t oscu/tali in loafe clfe
ai cerut de la Dontnul Dumnezeul liru, in Horeb, 1n ziua adundrii,
(Deut. i8, l3-151 zot.
CI;IIRIL I Foarte bine ai spus, prietene. Deci nu vom urma tilcuitori-
lor de semne gi celor ee intreabd mortii, precum nu vom primi nici
zborurile pdsdrilor ca vreun lucru care ne spulle ceva din viitor, fic
cir se migc5 spre dreapta, fie spre stinga, fie cd se fac spre seard, fie
rlimineala. cdci'acestea fin de cea mai de pe urmd nebunie. ci lulnd
<'onducdtor in toate pe Hristos, Cel Care pentru noi S-a fdcut prooroc
$i om ca noi, de la El vom primi cuno;tinfa celor trebuincioase gi lingd
El vom rdmine, aruncind departe lie noi proorociile mincinoase ole
dracilor gi disprefuindu-le. ciici precum numai lui Dumnezeu Ii apartint,'
prin fire gi in mocl propriu si clea viafti 5i sd st.lpineascdpeste toate,
la fel, socotesc,numai El are cunogtinfa tuturor. Iar propriu firii Lui

203. Tainele viitorului nu sint ascunse in natura fizic6 sau a omului, ca unele
ce vor iegi cu necesitate din ele cdci tot ce se va intlmpla cu omul sau cu is-
toria' omeneascd depinde de libertatea oameuilor 9i de voia lui Dumnezcu Care
rua lucna potrivit purtdrii oamenilor pi grijii fatd de ei. Ghiciturile provin din icleea
cd totul e inscris ca potenld ln firea lucrurilor sau a oamenilor, pe care unii
mai p,itrunzdtori le pot deduce din anumite semne ce se vEd pe fetel.
oamenilor, sau in migcarea steleior, sau a animalelor. Iar vrdjitorii Si lermecitorii
r:red ci au in ei ultima putere care poate determina anumite momente ale viitoru-
lui. Altceva este cu rugdciunea. Ea se intemeiaz6 pe faptul ci un Dumnezeu liber
5i mai puterrricdecit lumea ca crealie a Lui, poate intcrveni in ea, deoarece.r fd-
cut-o ca urr cadru contingent, elastic, in care e posibild o lucrare liberd a Lrri,
c ' u m e p o s i b i l i i ,i n t r - l l n m o d m a i r e s t r l n s ,s i o l u c r a r e l i b e r S a o m u l u i .
 I t

INCHINARE IN DUH st ADEVAR 189

e sd $tie limpede cele ce vor fi si sd aibd adunatd in sine cunogtinla

tuturor eN. Sau oare nu e lntelept Ei drept cuvintul acesta?
. P A L A D I F . : B a f o a r t em u l t .
CHIRIL; Deci Lui ti vom grepi li fald rle slava Lui supremd nq vom
face vinovafi, de vorn crede cd se afl6 i4 duhurile spurcate gi necurate
cele care alcdtuiesc bundtatea r;i rndreliq Lui. Vom fi dispu;i astfel
sd socotim prostepte cd gi Satana poate fi fdcdtor de rriald gi creator
ctacd ii vom dbrui l\ri gi vom spune cii fin de firea lui cele ce sint mai
presils de toate gi aparlin in cbip mai deosebit iui Dumnezeu205.Iar un
irun propriu gi deosebit al Firii celei mai presus de toate este Si cu-
no$tinta celor viitoare. Sau oare nu e acievdrat ceea ce spun ?
PALADIE r Foarte adevtlrat. Cbci zice Dumnezeu prin glasul lui
Isaia ctitre unii care trec asupra zidirii cele ale lui Dumnezeu:. oAduce'
li-vd antinle de ccestea pi suspinoli ; pocciifi-vd cei ce ali rdtdcit, in'
toarceli-vd din inimd. $i vri aduceli aminte dJn cele mai dinainte clin
'Dumnezeu
veec, cd Eu sinl ,ti nu este altul atarii de Mine, Cel ce ves-
lesc mai inainte cele ce vor Ii mai pe urmd, mai inainte de a se lace
ti de ce s-au sdr'lrSit. $t am zis: sfotul Meu va sla qi toate cite ant
hotdrit, Ie voi face" (Isaia 46, 8-10). gtirea cd poate vesti cele de pe
urmd inainte de-a se face o dd auzilorilor cq o dor.'add cri nu esle
alr Dunnezeu dtarcl de EI, CeI prin fire $i cu aclevdrat2ffi.

204. Numai Dumnezeu pregtie toate ale viitorului. Cdci viata oamenilor si
cele ce se lac de ei asupra naturii, depinzind de libertatea lor, nu slnt scrlse po-
tenlial in natur5', ca sd le poatd descifra cineva din ea. Dar Dumnezeu ni le co-
rnunicir prin cei aleti dintre oameni ca prooroci. Dar cel mai- mare prooroc pentru'
rroi S-;r i6cut lnsugi Fiut Sbu, prin lntruparea Sa.
. 205. L-am cobori pe Dumnezeu dactr am atribui si Satanei insuqirea pre-
Etiintei. CEci prin aceasta l-am socoti pe el creator al lumii li ddt6tor de viatd.
Cdci Dumnezeu prettie cele viitoare intruclt El a creat toate ii Ie conduce cum
r".oiegteEl. Chiar cele ale oamenilor le pregtie, pentru cd Ei l-a lnzestrat pt: om
cu libertatea de care preStie in general cum se va mitca, lard si o predetermine.
Chiar in rdutatea Satanei se aratd cd el nu e creator Si atotputernic.
Cdci atotputernicia se maniJestd in generozitatea, in bundtate. Numai limitarea se
manifestd in fricd qi rautate, irr <piedici> 5i <cenzuri transcendenteD aplicate
omului.
206. Daci este o libertate in oameni 9i dacd n-ar fi, totul ar fi din veci ln
baza unor legi fdrl sens pi a cdror origine este inexplicabild, numai Dumnezeu
Creatorul tuturor, deci qi al oamenilor, le pre$tie toate. Filosofia a luptat de la
Renattere incoace pentru eliberarea omului de Dumnezeu. Dar omul nu accepta
declt natura supus5, legilor neschimbate, el e mai supus acestora decit lui Dttm-
nezeu. Astfel a sfirgit ln robia unor legi oarbe sd fie sub masca acestora, fie a
unor pasiuni proprii, sau dac6 e mai slab, a pasiunilor celor mai tari declt s;ine.
E o robie care nu promite decit moartea vepnicd. A$a zisa libertate. in legitate e
6 contradicfie in sine. Numai Dumnezeu Cel personal $i bun, care se jertfette pen-
tru om, asigura omului atit libertatea de a-L asculta spre binele lui veinic, cit $i
d.e-a nu-L asculta, spre rdul lui, de-a nu-L asculta in veci, spre r6ul lui veinic.
Nuurai Dumnezeu las6 clmp de monifestare real6 libert6|ii,
 t ,
190 S]F. CHIRIL AL ALEXANDNIEI

CHIRIL.. Foarte bine, Paladie. Dar ag voi ca prrivind mai bine ade-
vdrul, sd cercetdm gi aceasta, Dacd ne aflSm cu totul intre cei ce vo-
iesc sE viefuiascd drept gi evanghelic, in ce mod vom mai urma gi vom
mai da atenfie amxgiriior falseior proorocii ? Dacd e vreun cuvint ade-
rrdrat'la ei, nu socotim cd trebuie sd mintd glasul Mintuitorului ? cdci
a zis cdtre ingimfalii gi hulitorii Iuclei: <\/oi de la tatdl voslru d.iavolul
sinteli si pottele tatdlui vosli'u vreli sd Ie iacefi. Aceta de tct inceput a
Iost omoritor de oameni qi intru adevdr n-a stdtut, pentru cd nu esle
qclevdr intru eI. cind grdiegte ntinciuna, d.in ale sale grdiegte, cd min-
cinos esle eI si tatdJ minciunii, (Ioan 8, 44). Deci in ce mod va spune
adevdrul cel mincinos ? $i cum nu va minfi fdrd indoiald 9i totcleauna
cel ce n-a stdtut in adevdr ? Deci nu e vddit, paladie, oricui, cd pri-
mind ca adevirat cuvintul dracilor, bdnuirn pe Hristos de minciuna
pi spunem cd minte adevdrul ?
PALADIE: E o primejdie.
CHIRIL: De altfel, agi adduEa la cele spuse gi aceasta. Am invdfat
de la Hristos sd nu primim cuvintele cluhurilor necdrate, chiar dacd
ar voi sd ne spund vreodath adevdrul la care ele nu pot ajunge gi care
nu le este obignuit.
PALADIE.. Cum o infelegi aceasta?
'
3HIRIL; oare nu auzi pe sfinfii evangheligti care au scris cd dra-
cii s-au aprbpiat de Hristos, strigind cu putere gi cu deznddejde : <Ce
esle noud $i tie, /isusc Nazarinene ? Ai venit sd ne pierzi ? Te Stint
cine egti r sfintul lui Dumnezeu. Iar El certindu-i, nu-i ldsa pe ei sd
s;rund, cd. qtiau cd EI este Hristos> (ivlatei l, 24_251. gi din ce cauzd,
s'ar intreba cineva pe drept cuvint, i-a certat Hristos pe cei ce stri-
gau adevdrul ? ceea ce a fdcut era spre folosul nostru, prin aoceasta
ne-a invdfat ci nu trebuie sd'ne lipim de cuvintele tor, chiaf, dai5
ar voi sd grdiascd adevdrul gi sd spund cele vddit adevdrate. cdci te-
sind uneori minciuna ln adev{r, vat6md pe ascultdtori, nu in alt mod,
socotesc, ci in acela in care vede cineva pe unii inldturincl gustul ce-
lor amare prin amestecarea mierii gi voind sd depdrteze ceea ce p,u-
pdrd prin amestecare cu ceie dulci.
PALADIE; Agadar, e cu totul primeldios a da atenfie ingerdciuni-
lor prezicdtorilor.
CHIHIL; Dumnezeu pedepsegtelucrul acesia cu moartea 9i iI io-
cotegte intre cele mai de pe urmii pdcate. Cdci a spus in Levitic : <Ori-
cine care se va duce Ia grditorii din burtd sou lc descintdtori, .ca sd
curveascd. dupd ei, voi lntdri Iala Mea esupra lui Si-l voi pierde pe eI
din poporul stiu. $i sci fili stinli, cd sfinl sint Eu, Domnu| Dumnezeul
 I

rxcnrr.Iaab lN DUH gI ADEvAn

voslru>,(Lev. 20, 6__71;$i dupd altele, iardpi : <$i bdrbatul "ou iemeia
core se va tace grditor ciin plntece sou d.escintdtor, cu'moltte sd fje
omorili gi cu pietre sci-i ucidefi, cir vinovqli sinl> (Lev. 20, 27). Intii
clezaprob5voinfa de-a asculta prezicerile mincinoase din stele, sau cele
primite de la morti, spunind cd lucrul acesta e cu totul strdin de vie-
|uirea cuvenitd sfinfilor gi nepotrivit cu cei alipifi de Dumnezeu. Al
doilea, ii pedepse$te $i pe acegtia cu moartea, spunind cd sint vi-
novali gi ei. Nu ne lasd sd le ardtdm mild celor, ce au ajuns pind
la atita ticdloqie, cX s-au fdcut laf spre moarte gi cursd sufletelor
nevinovate Si utd spre pierzare pi funie spre iad, gi ce nu altceva din
asemenea rele ? Dar socotesc cd e lucru lntelept gi fdrd patd a cu-
geta cd nu a rinduit Dumnezeu o pedeapsS atit de asprd gi mai pre-
stts de toate relele pentru cei ce pot cunoa;;te gi spune altora cele vii-
toare gi anume pentru cei ce au ceva de spus cu adevdrat despre cele
ce vor fi, dar nu o fac. CEci nu se peclep3eqtegrdirea adevdrului, ci e
blestematd grdirea- mincinoasd. Iar, dacd e osindit cineva pentru cti
face aceasta gi anume chiar de cdtre Dumnezeu, aceasta se intimplf,
pentru cX a prezentat in lumina rea insugi firea negrdit5. Deci cel ce
folosegte adevdrul in slujba minciunii ca gi cind ar fl propriu ei, are
de suportat o pedeapsd egald cu crimele, ajungind la acelag sfirgit.
Cdci nu pedepsegte Scriptura pe cei ce grdiesc cele de ia Dumnezeu,
sd nu fie. Dacd ar fi a$a, viefuirea acestora n-ar fi Iiberd de minciun5.
Deci fiindcd neluind din adevdr, grdiesc cele ce nu voiesc de la ei
ingigi, de aceea nu se implinesc.
PALADIE; Atunci din aceastavom cunoaste cd nu Dumuezett e Cel
ce grdiegte, sau cA aceia grdiesc ale lor in;ili ?
CHIRIL: Desigur. Despre aceasta'ne incredinfeazd indatd 9i legea
clumnezeiascd.Pentru cf, a.zis Dumuezeu in A doua lege: olar cle va
z,ice cinetta in inimii; Cum vom cLtnoegtecuvintul .pe care l-a grriit
Dunrnezeu? Orice va Erdi proorocul acela in numele'Domnului Si nLL
sc '\'e intimpla, cuvintul acela nu |-a grd.it Domnu| Si, intru necredinld
u grdit proorocul, deci sd nu vd lineli de el> {Deut. lB, 21-22). Auzi
ch neimplinirile celor grdite inainte vor fi o dovadX vtdit5 cd ceva
nu s-a spus de la Dumnezeu ? 207.Cdci adevdrui iubegte adevdrul.
Aceasta o spune prin glasul lui Ieremia '. "Dumnbzeu aproope sint Eu,
zice Domnul, $i nu Dumnezeu departe. Oare se vo oscunde omul in
cele'ascunse gi Eu nu-I vai vedea? Oare nu umplu eu cerul $i pdmin-
ttll,'zice Domnul. Am auzlt cele ce-grdiesc prootocii, cele mincinoose

207. Yin destui iu pretenlia cE prezic qi spun viitorul,. ca unii ce l-au primit
de la Dumnezeu; $i aproape totdeauna ceea ce prezic nu se adevereqte. Aceasta
. e dovada siguri ci nu au primit de la Dumnezeu spusa lor despre viitor.
 ts2 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

ce le-au prcorocit proorocii in numelq Meu" (Ier. 23, 23-2Q). Apoi

invinuind cu putere pe cei ce au clisprefuit iegile dumnezeieqti,dI
ca mijloc vddit de a cunoagte cele ce sint de la Dumnezeu sau nu ade-
vdrul. Cdci zice iar6gi : <Proorocul cate c visat povesleased visul lui
,si ce1 ed.tre care e cuvintul Meu cdtre el, sd povesteoscd cut,lntul lvleu,
prooroceascd cuvlntul Meu lntru adevdr> {Ier. 23, 281. Deci, dacd se
aratd ceva abdtindu-se de la ader'5r, aceasta indatd il dovedeste pe
grditor mincinos gi r.orbind din inima lui, nu din gura Domnului, cum
s_a SCriS208.
- PALADIE r Voiegti sd mai aducem ceva .din rcle necesare spre
dovedire, sau idsind aceasta. sd lnaint6m incotro ne duce cuvintul
tdu ?
CHIRIL; lnfdfiEarea celor necesare spre folos nu se poate face
pe scurt. Deci agi socoti grepit sX nu se spunir liber cele ce se gindesc.
Si pe clrept cuvint. Spune dar fdrd sd govdiegti.
PALADIE; DacX unii nu grdiesc din gura Domnului, ci vars6, cum
zici, cele din inima lor, in ce chip femeia aceea grditoare din pintece
(vrdjitoare), l-a adus pe Samuil care murise, in fata lui Saui ? spre
a-i infdfiga sfirgitul celor viitoare ? Cdci acestea aga s-au intimplat ;i
nu altfel, cum socotesc unii.
CHIRIL; Tu sb nu socotegli cd a fost aga pi vei gindi mai bine.
Sau recunogti in chip vrednic de ris cd a putut fi forlat cu adevdrat
sufletul dreptului gi a venit chemindu-l o femeie ?
-- PALADIE: Nu pot sd spun ceva sigur. Dar socotesc cX adevdrul
il va descoperi cercetarea.
CHIRIL: Bine ai spus. Deci deocamddtd sd cercetdm inainte de
toate dacd cele ce se iscodesc, se produc Si se infdptuiesc prin Dum-
nezeu, sau prin duhurile rele, care se indeletnicesc cu aceste lucruri.
PALADIE: Cine ar putea ajunge la atita nebunie a gindurilor, ln-
cit, sd-gi inchipuie c[ intrebdtorii mor]ilor gi griiitorii din pintece qi
descintdtorii ,produc acestea prin Dumnezeu ? Doar imi aduc aminte
de lege care poruncegte pedeapsa cea mai mare pentru tot cel ce s-a
hotdrit sd facd aceasta. Apoi cum n-ar fi o nebunie sd se <'ugete cii
'cel
osindit la moatte nu e nepldcut. lui Dramnezeu?
CHIRIL.' Foarte bine judeci. ln felul acesta am socotit cd sufletele
sfiufilor izbdvite de trupuri sint aruncale la o parte 9i nu se invredni-

208. Dar adevirul unui cuvint despre viitor se arati in lmplinirea aeelul
cuvlnt.
INCITffANE IN DUII SI ADEVAR 193

cesc de nici un pref, bd au ajuns plnd la atita nefericire cd sint supuse

duhurilor rele gi necurate gi urmeaz6- fdrd sd vrea acelora care le duc . . t

cu upurinfd unde voiesc. lnsd lnfeleptul loan, alediuindu-ne cartea

Apocalipsei, cale a fost cinstitf, gi de aprobarea Pbrinfilor, ne-a asigu-
rat limpede cd a vdzut sufletele sfinlilor sub insugi jertfelnicul dum-
nezeiesc(Apoc.6,19). lnsd daci dracii le trag din locagurile de sus qi
'locurile
le coboard fdrd crufare din cele mai sfinte, fdrd s5.;i impie-
dice nimic, atunci cerui ie e deschis tuturor dracilor, ba li se des-
chide, pe drept cuvint, gi poarta raiului. $i insdpi sabia infldcdratd le
ing5duie nu numai intrarea gi iegirea, ci gi scoaterea cu indrXzneald a
vreunora din cei ajungi lnl5untru. Dar aceasta nu inseamnd a batjo-
cori nddejdea cea in Hristos gi a socoti de trei ori nefericitd- viafa lor
admirat{ de noi ? 2{Bt
t
PALADIE..A$a se pare.
GHIRIL: E clar. cdci altfel cum era mai liine pentru dumnezeies-
cul Pavel, sd moard Si sd fie cu Hristos ? (Filip. 3, l4). Cdci dacd
dupd ce vom iegi din cele pdmlntegti, Si vom fi cu Hristos ne vom
supune duhurilor, s-a f&cut degartd credinfa, dupd cum s-a scris. $i
oricine va socoti, cred, cd e neasemdnat mai bine a petrece in trup
decit a fi cu Hristos. $i ceea ce e cu mult mai greu de admis, e cd
petrecind incd in aceastd viafd, nu sintem supugi rzoilor diavolului,
ci mai degrabd cdlcdm peste gerpi gi scorpii gi peste toatd puterea
vrdJmagului, dupd cuvintul Mintuitorului (Luca 10, lg); dar fiind cu
Hristos, vom fi intru cele /nai reie. cum mai spune atunci Hristos
adevdrul, cind zice : "OiIe Mele oscultd glasul Meu gi Eu le cunosc pe
ele gi urmgazd Mie gi Eu le dau \or viald veSnicd Si nu vor pieri in
veac gi nu 1e va rdpi cineva din miinile Mele. Tatd| Meu, care Mi
Ie-a dat Mie, 6 mai mare decit toli, gi nfmenea nu le poate.rdpi dJn
mina Tatdlui Meu" ? (Ioan lO, 27-29). I-a ingelat atunci pe vitejii
credinfei in Hristos gi pe preainfeleptul Petru, care a scris aga : <<Deci
qi cei ce suterd din partea altora, dupti t,oia lut, sd.qi incredinleze
credinciosului Ziditor sutletele lor" (I,petru 4, lg). Dar dacd sufle.
tul incredintat lui Dumnezeu e constrins de Satana gi dus gi purtat
oriunde voiegte dupx vreme, cum ar fi cugetat credincioi ocrotitorul

209. Pot face oamenii, mai bine zis vrEjitoarele stdpinite de demoni, c€ea ce
voiesc cu sufletele sfinlilor, care slnt in preajma lui Dumnezeu ? N-o pot face
aceasta nici m6oar cu.-sufle-tele celor aJungi in rai, cdci portile acelora sint pi-
zite cle sabia Heruvimiior. In acest caz sintem mai liberi'de demoni, noi cei ce
sintem pe pimint, decit cei ajungi la fericirea de acolo.
- Iar dacd ar putea face aceasta cu sufletele ajunse ln iad. sub stdpinirea lor,
Stiu acestea viitorul mai bine declt demonii chre le au in stdplnire ? Nu au ciizut
ei in groapa lntunericului, care nu gtiu nimic ?
r8 - 8I. CHIRIL
 gF. CHINIL AI,
194 ALEXANDRIEI-

Sfinfilor, Care ia duhul f,iecdruia ca un bun prefios ln pdstrare ? Deci,

e o aiureal5 gi o nebunie cumpllld a socoti cd sufletul proorocuiui a
fost scos prin neiubitoarele descintece alg unei muieri spurcate din
locurile rinduite lui.
PALADIE; Care e atunci explicarea intimpldrii de care ne ocu-
pam ? Cdci socotesc cd aceste lucruri urite nu trebuie s5 le privim
ca.sirnplendscociri.
CHIRIL.: Dupd ce vorn infdfiga insegi cuvintele Scripturii, vom
ardta clar cuprinsul lor, refinlnd din toate cu griJd, ceea ce se cuvine'
Acestea sint : <.Si Somuii a murit $i l-o plins pe eI lntregul /srail. $i
|-au ingropat pe eI in Armaiem, ln cetatea /ui. . $i SouI o stirpit pe
vrdjitorii (grditorii din pintece) 6i pe prezicdtorit din lard. $i s-ou
adunat cei de alt neam qi au venit ti au tdbdrit in'Sonam. $i a adunat
Sau/ pe toli bd.rbalii din Israil gi au tdbdrlt frn'Ghelboe. ,5i o vdzut SauI
tcbdra celor de alt neam gi s-a intrico$at gi s-o spdimintat inima lui
Ioarte. $i a intrebat SauI pe Domnul gi nu i-a rdspuns lui Domnul nici
pr.in visuri, nici prin ard.tdri, nici prin prcoroci. $i a zis Saul slugilor'qt
sa/e j Cdutali-mi o Iemeie vftjitoare (care grdiegte din plntece)
voi merge Ia ea ,gi voi intreba prin ea, $i ou zis s/ugile iui cd.tre eI:
Iatd. o tbmeie vrdjitoare (care grdieSte din pintece) in Endor. $i s'a
acoperit Sou,l Si a lmbrdcat alte haine ti a plecot eI gi doi bdrbali cu e)
$i au venit Ia iemeie noapteo. $i a zis ei : V rdjeSte-mi mie prin grdfuea
din pintece $i adu-mj pe cine ili voi spune. $i a zis lui iemeia: Iatd tu
Stii cite a Id.cut SauI, cum o stirpit pe cei ce grdiesc din plntece Si pe
;trezicdtorii din lard Si pentru ce vrci sd. trntinzi cursd sufletului meu
co sd-l omori pp el? $i s-o jurat el SauI, zicind; Vfu este Domnul,
cle fi se va lntimpla lie vre-un rdu din pricina oceosfa. $i a zis teme-
ia lui Soul ; Pe cine sd-li aduc lie ? $i a zis : Pe Samuil adu'ml-L
$t a ydzut temeia pe Samuil ti o strigat cu glas mere. $i o zis fe'
meia cdtrc SouI; Penlru ce m-ai in$elol ? Tu e;ti SouI. $i a zis'el
lmpdratul; Nu le teme, spune-mi pe cine ai vdzut. $i o zis lui te.
Ineio .' dumnezei am vdzut suindu-se din pdmlnf. $i o zls ei: Ce ai
cunoscut ? $i a zis lui : Bdrbat drept suindu-se din pdmlnt, Ambry
cat Ln haind cdptu,itd. $i a cunoscut SauI, cd acesta esle Satnuil ti
s-a plecat pe Iata lui Ia pdmint pi s-o inchinat lui. $i o zis Samuil:
Pentru ce m-ai tulburat ca sd md scol ? $i a zis SauI r Sint necdjil
toa.rte Cd cei de a|t neam dau rdzboi asupra meo $i Dumnezeu S-a
clepdrtat de Ia mine 6i nu. m-a' mdi oscu/tat nici prin mlna proorocl-
lor, niei prin visuri. $i ocum te-am chemat pe tine,.sd md inveti ce-
sd foc. $i o zis Somui/ : Pentru ce md frntrebi pe ntine ? Domiul s-a
INCIIINARE IN DUH 9I ADEVAR t95

clepdrtat d,e Ia tine pi a necut' Ia aproapele tdu. A tldcut lie Dom-

nul, precum a grdit prin mine. gi va rupe Domnul impdrdlia ta din
mina ta pi o va da pe ea aproapelui tdu David. Pentru cd nu ci os-
cultat de glosu/ Domnului Si nu ai frmplinit. iulimea miniei lui asupra (
lui Amalic, de aceea li-a tdcut Domnul aceasta astdzi. gi va da
Domnul pe Israil impreund. cu tine frn mlinile celor de alt neam gi
miine vei eddea tu gi fiii tdi cu tine. Si tabdra /ui Israi/ o va da
Domnul ii miinile celor de'alt neam), (I Imp. 28, 3-lg).
Oare mai poti sH te incloiegti cd Saul s-a mistuit osindit de
faptele lui ? CEci fiindcd igi temea sldbiciunea din fafa celor adunati
la rdzboi impotriva sa, a voit sd afle cele ce vor fi de la Dumnezeu.
Dar Dumnezeu tdcind, gi nedescoperind nimic, se porneste se supere
pe Cel ce a hotdrit sd tac5. Astfel vine la femeia care intreba mortii,
,rdicd la prezicdtori, sau la cei ce igi inchipuie cd gtiu cele viitoare.
Apoi spune : rr[du-mi-1 pe Samuil>, nu pentru cd descintecul sau
meptegugul vrdjitorilor poate aduce sufletul sflntului, ci pentru cd
totdeauna vrdjitorii intrebuinfeaz5 astfel de cuvint. Cdci am aflat cd
aceia chemind pe draci prin'anumite.cuvinte secrete 9i descintind
apa, vdd asemdndri 9i umbre gi formele unora ea intr-o oglind5, prin
aceea cd dracii ingigi igi dau niEte chipuri pentru a aduce chipurile
celor numifi. De aceea a spus Ia inceput muierea : ,.vdd dumnezei ri-
dicindu-se din pdmint". Apoi : ,,$i a vdzut femeia pe Samuil,,. N-a
fost nici o greutate sd se vadd umbra pi chipul fericitului Samuil cu
infdfiqarea egald gi asembnxtoare, alcdtuit prin lucrarea drdceascS.
Iar dacx socotegte cineva cd a fost chemat cu adev6rat sufletul proo-
rocului gi crede vorbelor muierii, se cuvine ca 'odatd ce a spus cd
a vdzut gi dumnezei urcindu-se din p6mint, sd nu socoteascd min-
iinoase nici aceste cuvinte ale vrdjitoarei gi sH admitb cu adevdrat
cd sint $i unii dumnezei de acest fel care se ridicx prin practicile
vrdjitoreqti din pdmintr Dar Dumnezeu Cel dup[ fire e unul 9i singur.
' PALADIE: Bine ai spus. Dar va zice,
cred, cineva : totugi a ardtat
cu adevdrat cele viitoare, Ia intrebarea lui Saul. $i nu pulin cuvint
s-a cheltuit, ardtindu-se cd nu e adevdrul in duhurile necurate.
CHIRIL: Desigur cd nu. Cdci sint nepotrivite 9i contrazic5toare
Iumina gi lntunericul, Hristos gi Veliar. Dar celor ce Il minie Si-L
supdrd, Dumnezeu le descoperd uneori cele viitoare. gi prin cei ce
tru trebuie, sfinfii ingeri Jdcind sH sune, pe cit se pare, in mintea d'-
meneascd acele pe care cind le afIS cei ce s-au hotdrit sd le intrebe,
slnt mistuifi de tot gi primesc prevestirea ca pe un inceput al miniei
 gT. CNIRIL AL AI.EXANDRITI
196

gi pedepsei ce atirnd asupra lor 210.In sfinlii piooroci se odihnesc

9i lor li se impdrtd;esc nu numai cele spre durere 5i cele pentru
care cineva se va intrista pind la lacrimi, ci gi cele ce vor fi unora
spre veselie $i fericire. Dar necredinciogilor gi blestemalilor iubitori
rle vrdji, Dumnezeu le descoper5 relele ce li se vor .intippla ior in'
Eigi, pringi in stdpinire de demoni 211.
PALADIE; Si care e dovada acestort 9i de unde o putem avea?
CHIRIL; Din Sfintele Scripturi. Cdci cble ce li s-au lntimplat
(relor vechi ne sint chip (tip) 9i mijloc de invdfdtur5 noud. Sau oare
nu gtii cd Valac al lui Sepfor, stdpinitorul rnoabitilor 9i madianitiior,
tremurind de mulfimea de neinvins 9i de neinfrint a lui Israil Si fiind
incredinfat cd va pieri impreund .'cu celelalte neamuri, l-a plStit
pe Valaam, zicind : ,,Yino de blestemd. mie pe lsrail". Dat dupd ce
au venit solii, acesta le-a zis : <Rdmlnefi aici pesfe noopte si vd voi
rtispunde voud ceea ce va grdi Domnul cdtre mine> {Num. 22, 6.-8l,
$i cdutind sd aibd visuri reci (rdu voitoare) 9i drdcegti li a;teptind
cele ce aveau sd-i vind din descintec $i megtegug vrdjitoresc, el spu-
ue cd i-a grdit lui Domnul. Cdci se preff,cea cd cheamd pe Dumnezeu.
Dar degi Sfinta Scripturd se folosegte de cuvintele obignuite vrdJi-
torilor, nu socotim cd am judeca drept spunind cd Dumnezeu, Cei
prin fire gi adevbrat, pune in sufletele celor intinati adevdrul din
iubire 9i grdieqte unui spurcat vrdjitor 9i inchindtor la idoli. Totugi
zice: <<Avenit Dumnezeu la Yalaam tj j-a zis lui: Ce vor oame-nii
acegtia de la tine ?>>(Num. 22, 81. Iar dupd ce acela a ardtat pricina
venirii i <a zis Dumnezeu cdtre VaIaQm: nu vei metge cu ei, nici
ril vei blestema poporul. Cd.ci e binecuvintat> (Num. 22, l2\' Ye:zi
limpede cum fericitut inger indeamn{, ca din partea lui Dumnezeu,
pe vrdjitorul ingeldtor pi grditor cle lucruri cle$arte,sd nu incerce sd
blesteme pe cel binecuvintat de Dumnezeu, nici sd opund hotdriri-

210. Cind Dumnezeu comunicd unora prevestirea pieirii lor, o face gi prin
demo;rii care de ebicei nu cunosc de l8 ei viitorul. Mai bine zis. Dumnezeu- Ia!.e
iaiat""" o"eutid prevestire in mintea celor in cauzd prin sfinlii-ingeri' dor-lor.l.e
dd impresia cd li se face prin demoni, pentru a vedea de fapt laceputul p[rdsirii
lor cie c{tre mlnia lui Dumnezeu in stdlinirea demonilor. S-ar alla deci in lucra-
re atit sfintii inqeri in mod nevdzut, cit 9i demonii, oarecum printr-o halucinafie
ae forma vizutd." In timp ce li se vestegte in mod nevAzut prin inger pieirea, in-
cep si experieze incepuiul impresurdrii lor printr-o halucinafie de formd oarecum
vizuti de citre demoni. Propriu-zis nu minia lui Dumnezeu le va produce pieirea
preda de-
5i ii va preda demonilor, ci'ei inSigi iii vor procluce.pieirea 9i.se vor
monilor prin despdrfirea d.e Dumnezeu, ca o prevestire din partea lui Dumnezeu
ce. a Inceput sa nu mai lie trdit de ei, ca utr g'lat al.lngerilor'ce rdsuni ca'zvonul
unei ariergarde a lui Dumnezeu, ce se simte tot mdi deBarte'
2ll.telor ce s-au despdrtit de Dumnezeu 9i s-au apropiat de demoni, li se
descoperi in mod direct in starea lor demonizatd nefericirea ce-i a-9teaptA. Dar
lntrudlt nu , slnt despArtiti de demoni, comunicarea li se descoperd prin derqoni'
' !
l INCHTNARE TN DUH SI ADEVAR l9?

lor dumnezeiegti ndscocirile relelor planuri omenegti. $i aceasta nu.

, pentru cd blestemul lui ar putea sd vatdme, ci pentru cd cel ce s-a
prins nebunegte de o astfel de nddejde sd afle limpede 9i vddit gi
prin el cd Israil nu poate fi bftuit niciodatd de moabifi gi madianiti,
deoarece Dumnezeu e C,eI ce ocrote$te 9i luptd gi inconjoard cu bun5-
voirea Lui pe poporul credincios Lui gi binecuvlntat.
Acestea le-a spus dumnezeiescul inger gi a poruncit sd le facd.
Dar fiindcd vrdJitorul era ispitit cu fdgdduieli de daruri sd meargd,
1r se gindea cd va putea sd facd aceasta, fericitul inger I-a ldsat sd
mearg6. Dar i s-a ardtat la mijiocul drumului cu sabia fulgerdtoare,
invSfindu-l limpede cd de va vrea sd blesterne pe cei biqecuvintafi,
rdzboiul li va fi fatd de Dumnezeu 9i fatd de lngeri. Iar dupd ce a
ajuns la madianit Si a ridicat jertfelnicul gi a poruncit sd se aducd
. Jertfe, a devenit indatd prooroc, dar nu cel obi$nuit gi mincinos, . ci
prin puterea dumnezeiascd 9i negrditd a fost prefdcut, fdrf, sd nd-
tldJduiascd, fur contrariul. Cdci n-a mai blesterhat, ci mai virtos a bi-
necuvifitat pe Israil 9i l-a lovit pe Valac cu supdrdri amare. Cdci s-a
scris: <S-o mlnict Valac Si Irlngindu-;i mir'nile, o. zis cdtre Vahaam:
Te-am chemat sd blestemi pe du$manul meu $i iatd, binecuvintlnd l-ai
3 binecuvintat pe el a treia oard. .Sj a zis Va\aam cdtre Yalac: Au ru,
gi soli/or tdi, pe care i-ai trimis la mine, am grdit, zicind: Chiar de-nti
ve da Valac casa lui plind de argint Si de aur, nu voi putea sd colc
cuvlntul, Domnului lj sd-l lac pe eI bun sau rdu de la mine insumi.
Ci ce-mi vo spune'Dumnezeu, ecestee voi grdi" (Num. 24, 10-13).
E obiceiul proorocilor mincinogi sd se foloseascd de cuvinte in-
$eldtoare, prefdcindu-se cd Ie vor spune, fdrd indoial5, adevdrul ce;
lor ce vin s6-i intrebe.
' lntelege deci cd grdirea adevdrului. e strdind de me;tdSugul des.
' eintdtorulu,i gi vr6jitorului.
Adevdrul e adaus uneori de la Dum-
nezeu pentru ca sd doboare cu putere sufletele celor vrednici, de
oslnd5, prin prevestirea celor ce vor fi. ,.
PALADIE; Sint incredinfat de aceasta,
CHIRIL: Cd Dumnezeu urdgte gi surpd vrdjile 9i jrXirile depar-
te, e clar clin ceea ce spune El Insugi i uEu sint Domrutl Dumnezeu,,.
: $j dupd acestea: "Cine altuI va risipi semnel.ecelor grditori din pin-
tece ti prezicerile din inimd? Cine intoarce pe cei inlelepli la cele
clinapoi $i inebunegte slotul lor $i intdreste cuvintele Fiului Sdu tj
trclcvereple sfotu/' ingerilor Lui ?" {Isaia 44, 24_c25), Cdci pe de' o
'pe
parte arat5 ,prezicerile din inhnd mincinoase gi veptejite, iar de
alta intdregtq tot crivintul Fiului Sdu, adicd ai lui Hristos, gi sfatul in-
qcrilor SEi, adicd eele ce le grdiesc propovdduitorii credinfei in El, le
 198 II. ERTNIL AI, AI,EXANDAIEI

aratd pe acestea pline de adev{r, dlnd mdrturie pentru ele prin semne
9i minuni gi prin celeialte lucrdri ale Duhului. $i a zis iardsi undevE,
mustrind faptele lor osindite de legea lui Dumnezeu : <<Sloi,e$eder,
ln d.escintecele. tale $i f,n multele tale iarmece, pe care le-al fin-
vdlat din tinerelea ta, de-li vor putea ti de Iolos. Ostenit-ai f,n'sfc-
twile tole. Sd stec dcr ,$i sd fe mintuiascd pe tine cititorii din slelele
ceruIui, cei ce privesc stelele sd-fi rresteascd tie ce are sd vind o-
supro ta> (Isaia 47, L2-13). Vezi, agadar, cd Dumnezeu vddegte bles-
temat'a ta prezicere din stele ca vrednic6 de ris gi cu totul nefolo"
sitoare. Iar cd numai Lui singur Ii aparfine adevdrul gi puterea de-a
spune cuvinte nelngeldtoare despre cele ce le atteptdm in viitor,
auzi-L iardgi zicind prin'glasul lui Isaia : ,,Aduceti-vd aminte de a.
cestea ;i suspinali. Pocdili-vd cei ce ali rdtdcit, fintoarceli-vd cu ini,
ma Si vd aduceli aminte de cele de mai inainte ale veacului. Cd Eu
slnt Domrtul Dumnezeu gi nu este oltuJ atard de Mine, Ccre veslesc
cele din urmd lnainte de a se tace ele Si lndatd s-ou sdvlr;il. $t d
zis : Tot sIatul Meu va sto ti clte voiesc le voi foce, (Isaia 36, 8-9).
Deci numai lui Dumnezeu Cel mai presus de toate Ii vom recu-
noaqte puterea de-a strdvedea limpede pi de-a prezice fdrd gregeald
ceie viitoare. Iar cale de la alfii, care avind mintea coruptd, grdiesc
din inima lor, dupd cum s-a scris, qi fac din minciund pricind de ciE.
'tig,
bXnuiesc, sint flecdreli 9i povegti bSbesti, caraghioslicuri gi in-
qelStorii.
PALADIE j E adevdrat. Apa este gi nu'altfel.
CHIRIL: Sd ne retinem deci de la acestea Si pHrdsind calea cea
sucitd, sd pdgim pe cea dreaptd, strins lipifi numai de Dumnezeu gi
recunosclnd adev5rul cuvintelor sfintilor 2111.
PALADIE; Foarte bine spui.
CHIRIL; Dar oare pe lingd acestea, nu vom socoti vrednicd

211b. Numai Dumnezeu prezice cu adevErat cele'viitoare, pentru cd ln cali-

tate de Cieator mai presus de naturE, poate si $tie ce este implicat ln ea, sau
j poate uneori s6,o conducd precum voie$te, sau poate prevedea felul cum se va mig-
t -
ca voia omeneascE, pe cind oamenii nu pot nici una din acestea, Cind se dau ca pre-
zicdtori de la ei lngigi, sint prooroci mincinogi. Numai Dumnezeu poate comulica
unor oameni viitorul, fdcindu-i prooroci adevdrafi. Dar pentru a primi calitatea
aceasta de la Dumnezeu, se cere o deosebitd sensibilitate, clgtigatd prin post ;i
rugiciune, Drintr-o subtiere sau curilire duhovniceascA a puterilor sale de per-
ceptie. E.-,pt cd sint.gi oameni de o sensibilitate bolndvicioasa, ce se accentuia.
zd prin pa'timi de ordin spiritual (torme de tot felul ale mindriei). Acestea intrd
in domeniul unei parapsihologii bolndvicioase. ln aceste cazuri e greu de distins
intre pretentia lor de-a cunoalte viitorul 9i sugestiile dtrhurilor rele. Au 9i ei .o
anumitd putere de sesizare a stdrilor suflete$ti ale altora. Dar exagereazd $tiinta
ce le vine din aceasta. Ei sint prooroci mincinoqi. Pretenfia lor de-a prevedea vi-
itorul lndephrtat qi general se dovedeqte mincinoasd prin neimplinirea celor pre-
zise.
 I

F, .NCTTTWINS
IN DUH SI ADEVAR ts9

de oslndd gi parte a necredlnfei pdgtnegti Fi dorinta de-a se cur{ti

fr prin foc 9i apd 9i prin alte moduri de acestea?
' PALADIE ; Cum de nu ? Cdci legea dumnezeiascd a spus limpe-
de : "Sd nu se afle pentru tine vreunul care sd curete pe fiul sau pe
fiica sa prin toc" (Deut. 18, 10).
p' CHIRIL.' Foarte bine ne-a spus legea aceasta 9i ne-a oprit sd o
facem. Pentru cd lucrul acesta e plin de degertdciune gi lipsit de orice
rafiune bund gi infeleaptd. Cdci oare ne va putea aduce vfeun fo-
los firea focului ? Sau cum ar putea izbdvi faclele purtate in cerc
pe cei care a pdcdtuit ? Puterea focului topette pata aramei sau a
altei materii de felul acesta. Dar in ce mod va gterge necurSfia min-
tii sau a sufletului ? De ce nu sint acestea lucruri vrednice de ris gi
nigte ndscociri de ginduri uguratice ? 2r2.
PALADIE r Chiar aga e.
CHIRIL; Ag spune bucuros cdrturarilor Elini, care s-au fdcut nds-
t:ociforii acestor obiceiuri urite $i le-au predat altora : Cum puteli
F o, lSudafilor gi infeleptilor, sd chinuili in iad pe acel Tityos, de eare
spunefi cX a rdsdrit din pdmint, inconjurindu-l cu vulturi care se

fi ospdteazd din ficatul lui, pentru cd admirind o infdfigare de ferneie,

s-a imbolndvit de poftd ? Sau sd atirnati de Tantal o piatrd _9i sd po-
restili tinerilor cd trebuie sd pldteascd pedeapsa unei limbi neinfrl-
nate ? Sau sd legati pe 'Ixion de spitele mari pi migcdtoare ale unei
roti 9i sd spunefi cd suferd o pedeapsd care nu displace zeilor ndscufi
dln r5tdcirea voastrd ? Iar pe voi 9i pe alfii sd vd izbdviti, cum vd
inchipuifi, prin foc Ai prin crengi (care il alimentau), de viciile cele

fr mai cumplite gi mai urite de care sinteti'stdpiniti Si sX vd ddruifi ast-

fel spdlarea chiar de crimele cele mai vrednice de osindd ? Spune-
ti-mi, oare pe Tityos gi pe cei mai sus pomenifi, ii supuneti la o pe-
deapsd aspre'Si fdr5 sJir;it, pentru cd le-a lipsit focul? Iar cel care
a furat; dupd voi, focul gi I'a adus oamenilor, adicd Frometeu,
claci'ra fost anume el acela, care a cunoscut intrebuintarea focului
inainte de allii, cum spun miturile voastre.,cd e legat cu lanfuri ce nu

212,'Poate in aceste practici p{gineqti trebuie gdsitd originea purgatorului.

ln ideea purificdrii prin foc se ascunde credinfa in cine Stie ce putere curdlitoare
misterioasd a focului, care se incadreazd in concepfia panteistd. Ea nesoco"e$te
deosebirea intre spiritul Iiber al omului 9i materia trupului, care poate fi spilatd
exterior. Omul nou se curdfd de pdcate prin schimbarea liberd a modului de via-
f6, cerind continuu 9i ajutorul lui Dumnezeu. Aceasta ln cursul vietii pdminteSti.
lar ln via{a viitoare, prin valurile de dragoste ce vin asupra lui li-l pdtrund din
partea lui Dumnezeu qi a celor ce se roagd pentru el. Numai acestea pot scoate
clin tocirea sufleteascE reprezentatA de pdcate. Cu alte cuvinte, numai Dumnezeu
poate ierta ;i curdti sufletele de pdcate, fdcfnd aceasta pentru Hristos qi pentru
rugdciunile altora.
 I]F. CEIRIL AL ALEXANDRIEI

pot fi rupte gi vulturii cu unghii lncovoia.te vin in zbor .gi il chinu.

iesc lnfricogdtor pi sdlbatec ca gi pe Tityos ? De ce nu dafi curdfi-
rea prin foc 6i acestora ? $i dacd unii dintre voi s-au intinat cu fi-
icel'e sau femeile altora,'fdcind cele neingdduite, s-au izbdvit de vi-
nX prin foc de gregealele lor gi de pirile din afard. De ce, in vreme
ce impotriva altora se pun in migcare tribunalele gi plrile gi aspri-
mea pedepselor, voi ingivd trdind, fdrd grijd, viafa cea mai uritd gi
spurcatd, socotifi cd dupd ce afi foqt amdgifi cu nepd.sare de pld-
ceri urite, luind ca slujitori ai acestora pej cei mai vrednici de osin-
dd dintre tofi, care deodatd cu chipul pdrdsind pi cuvintul bdrbdtesc,
igi coboard trupurile gi cugetele la moravurile 9i purtdrile femeilor?
ln ce mod se va mai curdli unul ca acesta ? Cum, avind o astfel de
cugetare, facefi lucruri ca acestea? CUm i se pare cuiva cd miroase
bine chiar dacd e acoperit de noroi, socotind cu mintea cd aratx cit
se poate de bine ?
PALADIE.' Bine zici. Sint de pdrerea ta, care spui adevdrul.
CHIRIL: Dar l5sind nebunia acestora gi nemaivorbind de mij-
ioacele curdfirii, md intorc iardgi la tema noastrd. Sb spun acum 9i
aceea c5, ugor poate vedea cineva cX inchindtorii dracilor au imbrX-
figat o viald Cu totul nebuneascd'9i prosteascd gi n-au inteles modul
curdlirii, precum n-au pdtruns nici ce este cu adevdrat spurcdciunea
si intindciunea. N-au inleles cd preacurviile gi patimile incd mai
sdlbatice decit acestea, impreundrile intre bdrbati Si uciderile, bir-
firile gi pizmele, prezicerile mincinoase 9i viclegugurile, ingeldciu:
nea gi jurdmintul mincinos, sint pete gi necurdtii care murddresc su-
fletul Si trupul gi sint foarte greu de spXlat. Pentru cd pe acestea nu le
pot gterge nici.focul, nici izvoare intregi de ape 21:lo.
Deci, neingrijindu.se, cred, nici mdcar sd gtie cd acestea murdd-
resc'suflet\rl Si umbtu mintea de miros urit, se feresc de trupuriie
morfilor gi se scirbesc de tot ce e mort, necinstind legile firii. Ba 9i

212b. Se continui respingerea ideii cd sufletul poate li curdtit sau spilat

prin apd ca un obiect material. Daci iertarea de cdlcarearlegilor date de conduci-
torii statelor o dau acei conducitori, aga cdlcarea leqilor date de Dumnezeu 'r dti
Dumnezeu. Mai frecis, Iegile omeueqti cind sint date spre folosul ob$tei omenesti,
in cazul cd sint cdlcate, se iartd cle obgtea semenilor, dacd cei ce au gregit se in-
dreapta. Iar legile date de Dumnezeu nu fac decit sd intbreasc6, cu autoril-atea
Lui, legile omeneqti, cind sint date spre folosul obltesc s;i sE inalfe cerinleie adre-
sate oamenilor pentru a face si mai conform cu ele Si in stare sd implineascd si
voia Lui, tot in folosul obltii gi al lor propriu. De aceea iertarea celor ce le calc6'
[rebuie sd le vind din partea lui Dumnezeu, dar Si din partea oamenilor, mai bine
zis din partea lui Dumnezeu Care line seamd de rugdciunile oamenilor, care cu-
prind in ele gi iertarea lor. Dar atunci nu stihiile m'ateriale iarti ;i curdtd con-
;tiinfa omului, ci dragostea lui Dumnezeu Cel con$tient Si iubitor 5i con;tiinfele
semenilor.
 INEHINANE TN DUH SI ADEVAB

mlncdrurile care voiesc ei le disprefuiesc, cu lnfelepclune, dupd pd-

rerea lor, gi dacd li s-ar intirnpla sd se atingd de ele fdrd voie, indatd
se deplrteazd ;i aleargd la curdlirea prin foc Ai api, socotind cd
ajunge sd se |ind departe de acestea ca sd fie sfinti gi curati. Atit
de mult slnt stdpiniti de aceastd pdrere, incit sint ca nigte iegiti din
minfi. Acestora cu drept cuvint li se poate jice; <Vai voud, nelilrl-
nalilor Si lipsililor de minte, cd strecurali llnlarul pi inghilili cd-
ntila> (Matei 23, 21l'. Nedind nici o atenfie la ceea ce intineazd cu

l adevdrat, se infricogeazd de prisos de cele de Ia care nu suferd cine-

va nici o vdtdmare. Astfel daci vreunul dintre ei se apropie de vreo
cripth 9i se coboard in mormintele celor morii, ili leapddd haina,
isi rade capul qi igi tunde pdrul, socotindu-l intinat. Dar iegea ne-a
invdfat sd ne depdrtdm gi sd ne ferim de acestea. Cdci a zis: "Sd
nu vd curdfili, sd nu vd radeli lntre ochi, din prlcina mortuluin
(Deut.14,1).
Cei aleSi ai Elinilor pldsmuiesc in acest infeles un zeu, Apo-
,lon, pe care. il numesc qi Foebus, adicd, curat gi neintinat. El este
zic, unul $i acelasi cu soarele. Deci a face sau a se face cineva ca
I;oebus inseamnd, dupd obiceiul Elinilor, a curdti gi a se curiti, po-
trivit cu pdrerea lor amintitd despre curtrfire 9i cu legile 1or. Legea
rlumnezeiascd ne opregte insd de la practici atit de ruqinoase gi de
urite. Cdci nu se cade a socoti prilej de intinare- a sufletului moar-
tea trupurilor, sau a .crede cd vederea mortului {ntipdregte vreo pa-
td pe inimile privitorilor Si cd se cuvine a se tdia pdrul din pricina
aceasta. Aeesta e un lucru neserios gi o pXrere vrednicf, de dispref,
Bine zice legea : oSd nu vd. curdlltt> Cdci o astfei de curdtire nu fo-
loseqte sufletului, ci mai mult il vatdmd 9i il lipsegte de cunogtinfa
cdii celei mai folositoare gi de la cdutarea a ceea ce trebuie$te. Sd
cugetdm aSa: legile omenegti sint date de cei ce stXpinesc pe p5-
mint, poruncind gi oprind, tuturor cele ce trebuie fXcute sau nu.o$i
nu ar putea scdpa cineva de pedepse pentni cdlcdri, dacd nu ar
ingddui bundtatea impdratului sd i se ierte. La fel, cel ce a nesoco-
tit legile dumnezeieSti nu se poate face curat, dacX nu i se ddru-
ieqte-aceasta prin bundvoinfa dumnezeiascX. Dar dacd am cdlca le-
- gile focului sau apei 9i pdcatul s-ar face fafd de ele, ap'r ar fi cea
care spal6 vina qi focul cel ce ar topi pata, avind putcr--4 sd ierte
qregealele.celorce ar voi.
Dar daci spune adevdrul cel ce zice : <l'ie unuio am gre6il, ;i
rriu inaintaa Ta am tdcut>>(Ps. 50, 6) - cXci unul e legiuitorul ;i ju-
decdtorul - cei ce pdrXsescpe Domnul pedepseigi al iertdrii, se ros-
. togolesc in nlscociri bdbeq;ti,atribuind focului $i apei puterea de a-i
 tF. CHIRII, AL AIJEXANDNIEI
202

curdti pe ei de vili 2$-2t4.Fugi, omule, de o astfel de nebunie, apropie-

te numai de Dumnezeu Cel dupX fire qi-L vei auzi indat5 zicind: "Eg
sint Cel ce sterg Idrd.delegile tale |afit de Mine, ,ti nu-mi voi aduce
aminte, (Isaia 43, 25), Aceasta e curdfirea adevdrata; aceasta' str6-
lucirea duhovniceascS. Cdci noi ne-anr spdlat, cigti$ind prin cre-
dinta in Hristos iertarea-pdcatelor,' sfinfindu-ne in baia renagterii 5i
imbogdlindu-ne cu harul dumnezeiesc al Duhului dumnezeiesc, care
asemenea unui foc rnistuie intindciunea ca pe o gr6mad{ de gunoi
agezatd pe cugetele noastre. De aceea, pe drept cuvint spune de
Dumnezeu insuflata Scripturd, cd am fost botezafi cu Duh Sfint 9i
'" ^ifforiE;
vom socoti' cleci gi rdtdcirea aceasta fdcind parte din
sluJirea la idoli 216-217,
CHIRIL r Fdrd indoiald. Cdci e un lucru plin de toatd necredinla.
Dar in rind cu acestea trebuie'numdratd, dupd cuviinfd, pi socotinfa
cd lucrurile omenegti sint guvernate de inriuririle altora qi cH
puterea -peste faptele noastre nu ni s-a dat noud, ci celor pe care
au voit sd le pldsmuiascd ntiscocitorii. Dar acestea sint uigte dogme
atlt de absurde. CEci punind cirmuitoare peste viata noastrd Fatali-
tatea, Soanta $i Natterea, spun cd nici untIJl din noi nu e^voitorul 5i
stdpinul celor ce trebuie fdcute,- ci este adus ca de un lanf constrin-
gdtor spre ceea ce convine celor ce ne stdpinesc.
Dar ce ar putea fi mai nerafional ca aceasta? Ce vdtdmare mai
mare a putut aduce Satana neamului omenesc, decit sd-l facd sii cu-
gete $i id ;udece aga ? Dacd-i a$a; cum ar mai putea pl5nui omul

213-214. Strdlucirea Sufletului nu e datd de lucrarea focului ce tope$te peteie

maleriale, sau a apei care le spali, ci este o strf,lucire duhovniceascd ce-i vine
dir/ simtirea cA este iertat de c6nqtiinta dumnezeiascd 9i de congtiintele umane iii
din relaiia .de iubire pe care acelea au restabilit-o cu conqtiinfa care a plchtuit.
215. Iertarea qi curEfirea de pdcate ne vine prin unirea cu Hristos Cel cd
a luat firea noastrd curdlitd de pdiat 9i S-a adus jertf6, dindu-ne puterea depdri- ,/
rii oricdrni egoism. Sintem curdliti unindu-ne prin Dulrul Slint comunicat roud
din Flristos. a cdrui umanitate a sfinfit-o de la zdmislire. Acesta e focul .jpintual
care, unit cir apa Botezului, ne curate$te. Cdci e focul dragostei dintre TatEl si
Fiul, care trmlle gi umanitatea. Iui Hristos de dragostea cea mai curatb pentru Ta-
thl 9i care nr s€ co[lunich gi noud. Focul acestei iubiri ne curdla cugetul de orice
ginduri opuse lui Dumnezeu li binelui. Starea de curElie reprezintd intilnirea rlin-
tre dragostea lui Dumnezeu p-i lafd de noi Ei tlrogoslea troaslrd futd de EI, ca Cel t
ce ne atrage numai spre cele Inalte gi curate.
216--217. A crede cd locul material s\ apa materioli curdtE sufletul insearnnd,Itc
a socoti focul $i apa ca avind o putere spirituald, fie a socoti sufletul ca avlnd
o esenla materiale. Dar aceasta e una cu idolatria care identificd lunrea cu divi- O
nl t a t e a .
 lncirrnanr fN orJn !r ADEvAn

-tn
cele bune gi merge spre ele de bund. voie ? Iar c5zlnd cele rele gi
cugetind cele ce nu trebuie, cum s-ar mai invinovdti pe sine ?18-21e
Si to-
k pindu-se de tristete, s-ar intoarce sd cugete qi sd facd cele bune ?
Cdci precum cei ce voiesc s5 strdbatd gi sd treacd marea, e necesar
sd fie impingi de vintul din spatele cordbiei $i sd fie siliti spre ceea
ce vrea vintul, aga, desigur, gi noi 'trebuie sd ne ldsdm dugi spre
ceea ce vrea sX ne conducd Soarta gi vinturile Fatalitdtii, cdrora, du-
pd ei, nu ne putem impotrivi. Sau nu socotegti-gi tu cd e drept ceea
ce am spus ?
''
PALADIE; Qum de nu ?
CHIRIL.. Deci, e o nebunie a mai incununa pe cel bun pi cuviin-
cios cu laude li a-l invrednici de einste, iar pe cel rdu gi necumpdtat
al osindi 9i disprefui.
PALADIE; Pe ce temei o spui aceasta?
CLIIRIL..Pentru cd Napterea gi Soarta ii coplegescpe ei $i poar:
td in arnindou5 direcfiile de trei ori nefericitul neam omenesc pe pii-
minat 220.Nimic din ale noastre nu e de bund voie. sau oare nu ceea
ce obignuiegte gi poate sd migte e pricina pentru .care se migc{ cele
migcate de aceea ?221.
PALADIE: Recunosc.
CHIRIL; Treci agadar, cu aceleagi judecSfi la lucrurile ornenegti
'9i
miisoard cele ale noastre, ca'se infelegi bihe cele in.care ne afldm
dacd nu prin pornirile noastre de bundvoie mergem 9i ne grdbim spre
aceasta sau spre aceea, ci sintem finufi gi supugi sub jugul altora,
care pot sd ducd qi sd poarte cele ale noastre spre ceea ce voiesc
acelea. In acest caz dacd cugetdm drept, nu ne vom mai atribui noud
nimic, ci vom atribui mai degfabd lor cele ce :obignuiesc sd ne cir-
rnuiascd spre cele voite de ele. $i atunci, precum cel drept va fi lip-
sit de orice laudd, a;;a si cel nedrept n-ar trebui sd sufere vreo pe-
deapsd pi ar trebui scutit de trebuinta de-a fi chinuit.

218-219. Satatra inspird omului gindul cd nu e liUer, ca sd se lase dus de toate

patimile, socotite ca migcdri ale firii de sub care omul nu se poate ridica.
2?0- ll poartd spre bine gi spre rdu,' f6rd voia ]ui 9i fEri merit pentru bine si
p.e nedrept pedepsit5 pentru rdu. Este o omenire cu adevdrat nefericitS, cd.ci trebuie
sa se revolte de riutatea de care nu c vinovat, iar bine fjcut fdrd voie nu poate
nlnglia nici pe cel ce-l face, nici pe cel cdruia i se face. Cici nu e ficut aiir iu-
bire. Si atunci mai e simtit ca bine ? ln ce constA acest bine ?
?21, Milr:area rlu e de la sine, ci existir o ultimii cauzd a ei.
 \

SF. CIIIRIL AL ALEXAITDRIEI

PALADIE.. Foarte drept cugefi.

CHIRIL: ln degert admird, a;adar, ndscocitorii acestor dogme pe
Solon din Atena, pe Dracon gi Licurg, ca pe nigte alchtuitori ai unor
invdtdturi prea frumoase gi ca pe cei ce au iscodit cele mai bune legi
la Elini. Care e folosul de la eicestea,dacd nimic nu atirnd de noi,
ci faptele noastre sint cirmuite de alfii ? Cel ce nu cunoa;te legile,
va fi egal gi la fel cu cei ce le curiosc, dacd nu le e dat celor ce vo-
iesc sd facd liber cele ce voiesc. Ba socotesc cd alcdtuitorii legilor
au fost cei-mai nedrepfi oameni, mdcar cd gi-au dobindit cel mai mare
'drept.
renume de Cdci au legiuit cd iei nepdsdtori trebuie sd fie
chinuifi gi sd sufere cele mai aspre pedepse pentru cdlcarea legilor 222.
Dar pentru cei tineri au dat nigte norme $i moduri de educalie vred-
nice de toatd lauda. Fdcind aceasta, sau au'cugetat cX depinde de
noi ingine sd voim a viefui cuviincios, sau nu gtiu ce au gindit. Cineva
ar putea spune, cred : bine a legiuit, Solon, ce{lor de atunci. Dar tre-
buia sd indupleci Fatalitatea sd ingtiduie celor cdrora s-au dat legile,
s5 cugete 9i sd facd cele ce le voiesc ei. lnsd ai legiuit, fdrd sd o
indupleci. Poate ai ris gi tu de mitul acesta gi ne-ai qtiut stdpini ai
eelor ce trebuie fdcute, iar Soarta nedreaptd gi oarbd a lucrurilor ome-
neqti ai alungat-o. Altfel nu ai fi cugetat .cd cetbtean bun 9i drept
trebuie socotit cel ce respectd 9i pdzegte legile 9i qi-a cigtigat renu-
mele celei mai inalte onestitdti, iar netrebnic qi numSrat intre cei mai
rdi, cel ce n-a dat nici un respect legilor care sfdtuiesc umblarea pe
calea dreaptd.
PALADIE r Foarte bine Si frumos'ai grdit.
r
CHIRIL.'Deci, oare nu vom zice cd invXtsturile gi sfaturile edu-
cative gi indemnurile la virtute, pe care le dau pdrintii fiilor si in-
vdtdtorii ucenicilor, sint degerte, dacd nu striibatem calea pe care o'
v o i m , c i o c a r a r ea v i e l i i p e c a r e n u o v o i m ?
PALADIE: E drept cuvintul e foarte convingdtor.
CHIRIL.T Cd aceastd piirere a lor e plind de toatd impietatea.
vei gti 9i din aceasta. Dezbrdcind pe Dumnezeu, cirmac,iul qi sl.tpra-
veghetorul tuturor, de slava Lui, 9i mergind ptnH la atita indriiznea-

222. Legile sint de prisos dacd totul e cirmuit de o latalitate de sub care nu
poate sc6pa omul prin vreo libertate a lui. Chiar dac5 ar f.i socotite ca ni$te inter-
pretdri ale legitifii naturale, ele ar fi de prisos, cici ornul lru poate fi ajutat de
acele legi ca sd iasd de sub acea iegitate. De ce ar mai trebui atunci sd fie pe-
depsiti cei ce calcd legile ? Deci conducdtorii ce dau legi, admitincl pe de dlt:i
parle o leqitate fatali sau se contrazi'c ei in$i$i, sau nu cred serios in afiratarea
lr;r desprc acea legitate, E ceea ce spullc Sf. Chiril in continuare.
 I

INCHTNAnE atl DUH gr ADEVAR 205

lE, cd-L lipsesc cu totul de mdririle proprii Lui, trecn prin t€oria lor,
stdplnirea peste lucrurile noastre acelora ce ie vin in minte, cu toafe
cd vdd cd toatd zidirea'e dusd spre cele ale ei prin migcdri nelipsite
de .o conducere223.Cdci cd nu. se sdvirseste' in ordine din cele ce se
petrec in zidire ? Care dintre lucruri nu-gi pdstreazd rinduiala 'sa .ii

r" nu vestegte pe Creatorul gi sustin5torril ordinei ? Care lucru nu spune

c5 e supus legilor pi e cirmuit de voia Celui ce poate sd stdpineascii
toate, adicd a lui Dumnezeu%a. Astfet 5i dumnezeiescul Pavel zice :
"Cele nettitzule ale Lui se vdd, de Ia zidirea lum,ii, din tdpturi tiinrl
cunoscute, ve.gnico Lui putere Fi Duntnezeire, ca sd fie ei Idrd cuvinf
de apdrare. Pentru cd cunoscind pe Dumnezeu, nu L-au mdrit ca pe
Dumnezeu, ci s-au tdcut de$erli .;i s-a intunecat inima lor neinl,elegd-
toare; zieiia cd sint inlelepli, s-au fdcut 'nebuni,>(Rom. l, 20-- 221.
Cum nu s-au fdcut nebuni indemnindu-se pe ei ingigi $i pe aifii sd
cugete altceva decit ceea ce e drept ? $i ar putea zice cineva : pentru
ce vd legdnafi in astfel de ginduri, cind raitul acesta nu e pldcut nicl
;,, poetilor vogtri ? Cdci $1 ei au socotit cii e apostazie liotdrirea celor
ce trebuie fdcute nu altora, ti noud ingine. Astfel Homer, in poeziile
lui, spune cd preadesbvirgitul gi preainaltul vostru Jupiter a zis cd.tre
ceilal|i demoni despre preacurvia iui Egist gi despre pedeapsa lui pen-
tru aceasta:

. aO lci, cum ne Tnvinovalesc fodmenii) muritotii,

Qdei de Ia noi pic c.i sint relelc; dar ei
Sutetd din plicina. palimilot lor mai presus de soarld,.

Pentru ce, zice, invinovdfesc unii pe zei. ca avind de Ia ei relele

Si nu-ti strigd mai degrabd pdcatul lor, odatd ce acela ii aruncd in
nenorociri gi in cele ce sint mai presus de soartd gi de fatalitate,
adicd de ceea ce e hotdrit de fatalitate. Aqadar, dacd se hot5r5;te

223, Toatd silinla pirinlilor de-a creste pe copii, toate eforturile ce le dau
oamenii cu mai multd erperientA altora, toqtd educatia tinerilor, slnt de prisos,
dac[ toati viata oamenilor e purtati de'o legitate fatald. Dar ins{gi practica edu-
catiei ti obiceiul sfdtuirii practicat lntre oameni, arat6 ci firea $i experienta lor
nu' cunoaste o astlel de tatalitste, construita de o teorie contrard realitStrii tr6ite.
lar dacd aceastd experienfd aratd cb omul i9i poate conduce viala fi poate
face uz de lucruri in mare parte prin voia sa, e consecvent sE cugetdm ci existi
gi lumea intreagd e supus6 unei vointe conduc6toare superloare ei.
224. Dacl, toate se sdvll$esc in lume dupi o rlnduialE, daraceasta nu'$i are
tultlmul temei in ea insd$i 9i in cadrul ei lgi poate face loc qi libertatea omulul,
atunci aceastl rlnduialA l$i are temeiul intr-o voie liberl mai presus de totdlitatea
ei gi in ea se poate manilesta gi acea libertate.
206 ]tr. CHINIL AL ALEXANDRIET

cineva sd viefuiascd drept Si sd-Ei facd petrecerea in aceastl viatd

atotchibzuitd gi atotcuviincioasd, va inainta drept qi va trece peste
cele dureroase, avind ca rod al voinfei drepte gi statornice, scdparea
de rele, $i cuvintr:I e drept. CXci depinde de noi' ingine sd privim
spre amindouX, spre bine ti spre contrariul. . $i cei .ce igi insugesc
ceea ce e prin fire lSudat gi cdrarea spre dreptate, vor ajunge Ia bi-
nele virtufii. Iar cei ce se abat spre contrariul 9i aleg fdrtrdelegea in
locul celor bune, corupindu-ti ei in;igi viata lor, r'or fi vddifi ca vin-
zdtori gi nimicitori ai capului lor.
Cd std in puterea noastre, ingine sd privim spre amindouS, cum
am spus adineaori, gi cdzind in pl5ceri, ne-am. ab6tut de la urmdrirea
folosului nostru, se poate vedea limpede din ceea ce spund un alt poet
aI lor, Euripide. Acesta aduce pe scend o bolnavd de o poftd neinfri.
natd, apoi nu ptiu cum o aratd filosofind qi zicind :
(Din : .Ipolit incununat,).
Pragul trdrii Penelopei,
Odjnioard in noapte inointltd,
'
M-am intrebat de ce e cdruptd viafa nturltorilot ?
$i mie imi par cd nu prln lirea parnitii lor
Sdvirgesc rdul. C6,ei mulli cugetd lnlelept,

il,ili"::,"i:#r l),"o,n",
'"i;,::,::":,:::";r:-i:,",ih':::a(1e'a'uc'.a'
Aceosla sou cceeo, cdci muJle slnl pldcerile tielii
$i lungile petreceri $i odihna sou rdui eate cleslatd,.
(Din : "Ipolit incununato,)

Vezi cd nu Soarta, nu Nagterea, llu Fatalitalea socotesc cei veChi

cd trebuie invinuite, ca unele ce ne imping cu sila de la cal6a cea
dreaptd recunoscutd qi de la cele ce invdfdm cd sint bune ? Cici viafa
plmintenilor s-a corupt, zice, nu prin firea pornirii, adic5 nu pentrtt
cd au o pornire prin fire rea,.ci pentru cd nu voiesc sd se osteneas-
. cX pentru cele' bune. $i care e motivul pentru aceasta? Sau lenea
care-i tine in neactivitate, saU vreuna din pldcerile viefii care ivin'
du-se gi impotrivindu-se la ceea ce e de folos, a tras mintea de la
urmdrirea celor de trebuinfd gi a rostogoiit-o, ar5tindu'i calea mai linli
a trinddviei.
* INCTTINARE !N DUH gr ADEVAR 207

Am putea adduga la acestea cu ugurinfd nenumdrate rostiri ale

acelora : oricine se indoiepte cd auzitorilor le place sd li se spun6
numai cit ajunge ? De aceea vom ldsa Ia o parte din cuvint ceea ce
oboseste.
PALADIE: Drept ai spus. De voiegti, Iasd acestea. Dar 6ugetd
cum ai rdspunde infelept, dacii te-ar intreba vreunii, cum trebuie in-
felegsi raliunea inegalitdtii noastre gi a faptului de a fi cineva ade-
seori sus sau jos, contrar vredniciei sau rievredniciei? Cbci cel. riu
poate fi vdzut fericit gi bogat, iar cei cinstit gi coplegit de cele mai
mari. laude, ajuns de multe ori in cele contrare2z',
CHIRIL: Lucrul acesta e intr-adevdr foarte greu de pdtruns pi
de infeles. $i a voi sd-l iscodegti in amdnunte, ag spune cd e din-
colo pi cu totul deasupra mdsurilof orirului. De aceea trebuie s{-l lI-
sLlm in seama judecdfii dumnezeiegti. Cdci dacd voim sdr cugetbm
f drept, sd atribuim cunoaqterea acestei chivernisiri numai mintii prea-
'inalte gi preacurate,
iar noi sd ne indreptdm spre cele de la inde-
mind, care gi ele numai cu greu se lastl aflate de noi, dupd Scrip-
turi (lnfel. Sol. 9, 16).
,
} Dar fiindcd socotesc cd trebuie Sd ne apdrdm, dupd puteri, cu
raliunea sd ne oprim gi la aceasta. PinX aci, fdrd sd ne folosim de ar-
* gumente din afara temei, am vddit degertdciunea p5rerii de mai ina-
inte a necredirlciogilor, ardtind din gindurile care se impun in chip
necesar, cd nu nagterea are cirma cugetdrii omenepti, gi nici nu s-a
p pus asupra noastrd vreun jug aspru gi greu de ocolit al fatalit{fii, ci
cd hotdrirea liberd a fiecdruia e stdplna celor ce trebuie sdvirgite in
# temeiul alegerii gi cd de noi depinde sd voim sd facem ceea ce ne
convine, fie binele, fie rdul. Eu ag vedea formele fericirii stind hupd
invdfdtura Sfintei Scripturi, nu in cele in care i+i gdse,Sfe corpul
oceslo urlt gi: pdmintesc dermierdririle sale, ci in cele prin care se

. 225. Dacd Dumnezeu conduce toate, se pune intrebarea de ce unii aJungiin su-
ferinle, sau trdiesc in sdricie Si ln umilinte, cu toate calitdfile Si laptele lor bune,
iar altil huzuresc in bog{fie, in posturi conducdtoare, lingugifi de toli, cu toati
nevrednicia lor ? Dat fiind cd aceste deosebiri pot fi explicate gi mai putin de te-
oria unei legitdfi care ar trebui si le menlinE toate egale lntre ele, 9i rdspunsul
trebuie ,sd se gdseascd in vreun factor care nu se opune libertdlii umane._Cregti-
nismul g6se$te o astfel de explicafie a inegalitdfilor In existenla picatului. A-
seasta explici inegalititile fie prin viclegugurile pdcdtoase de care se folosesc
unii pentru a-gi isca cU voinla situafii mai bune, lie in ajutorul ce-l dau aeeste
situatii rinduite ti de vbinta superioar6 divind la biruirea tendintelor de licomie;
de pldceri de stdpinire pdcdtoasd. Aceasta implicd qi faptul de-a vedea adevdrala
fericire nu in pldcerile trecdtoare trupe$ti, ci in cea spirituald a sufletulrri care
dureaztr veqnic Ai care se clgtigi prin virtufi sau chiar e una cu virtutea,

t
 208 SF. TCHTRIIj AL ILEXANDRTET

poate impdrtd.qi sulletul cel mai presus r)e trup de tia/a veSnicd. Iar
cceslecr socolesc cd sint striidttinlele pentru virtute ,$i sirdlucirea in
credinld Si fapte.
Dacd, deci nu le sti ln putere celor ce voiesc, sd vietuiascd ne.
prihdnit, fie cf, unii sint rdi, fie buni la moravuri, s5 recunoascd cd nu
au dreptate cei, ce se pling de inegalitdfi. Dar dacd depinde cle ale-
gerea proprie sd implineascd liber cele ce le voiesc ai e cu putintl
tuturor sd se strdduiascd dupd fericirea duhovniceascd gi sd se im-
pdrtdgeascd la fel de slava de sus, atunci faptul cd unii.sint mai pu-
ternici in cele lumegti, avind superioritdli fie in bogdfie, fie in slave
lumegti, nu ne va cobori la pdrerile necredincioase gi strdine de cu-
nogtinta adevdratd, ca sd ne inchipuim cd asupra faptelor noastre s-a
pus jugul fatalit5|ii sau sorlii. Ci trebuie sd socotim vinovate superio-
rit5file celor bogati, care ;i-au fdcut propriu un burl care .ar fi fost
comun tuturor, dacd ar fi iipsit rafiunea ldcomiei. $i s5 se find seama
mai mult de voia Fdcdtoruiui. Cdci EI voincl ca vielile noosfre sd fie
chivernisite Si sd se orale pe o treaptri egalti, porunceple pe de o
parte bogalilor sd-gi vincld bogdlia adunatci fi s-o impartd trebuinle-
lor celor sdraci, iar pe de alta sd nu le ingdduie sd iubeascd slovn $j
indllarean6.
Iar ci Dumnezeu iubepte egalitatea pdmintenilorr e usor de v6-
zut chiar din alcdtu'irea corpului. Cdci nu cunoaite firea sdrac Ai i:o-
gat, pe treapta de jos pi in strdlucire, nobil gi disprefuit, om sldvit in
aceastd vi3td. Ci ea se aratd egalS 9i fdr6 pdrtinire in toli, alcdtuincl
in fiecare din aceleagi plrticele forma gi frumusefea intreagd. $i una
e caled. spre nagtere a tuturor, una e iegirea din viafd. Nu sloboade
pe unul din 1a|, finindu-l pe aitul in el, ci aduce fiecdrei f&pturi sfir-
gitul dureros gi de neocolit. Deci, spune-mi, e greu de vdzttt, nu e mai
degrabd v5dit fiecdruia, cd scopu,l vointei dumnezeiegti e sd trdiasc,i

', 226. Cei ce socotesc cd nu prin meritul propriu sint unii buni, allii rii. nu
se pot plinge cd cei socotiti buni ar trebui sd se bucure de fericire, iar cei soco-
titi' rdi ar trebui sd su.fere de nefericire. N-ar trebui sd vadA in faptul cd cei 56i
airurq la bundstare cdlcind cu voia respectuJ de altii, o vind a lor, iar cei buni
r,ifer-A de greuteli, pentru cd nici primii nu sint rdi prin voia lor, deci cu adevi-
rat.r6i, nici cei de al doilea nu sint buni prin voia lor, deci cu adevdrat buni,
Dar dacd tuturor le stE in libertate si se strdduiasch spre virtute, atunci cei ce
fac nedreptdli ti sustin inegalitatea intre oameni sint cu adevarat vinovati. Si nu
Dumnezeu trebuie socotit vinovat pentru aceaste inegalitate. Cdci Dumnezeu vo-
'iegte ca tofi sd caute egalitatea. Dar El nu o lace aceasta f5rd voia lor. InsI l;i
1'or lua partea lor pentru cd nu implinesc aceastd voie a Lui. Iar cei ce cred ln
:- Dumnezeu f tiu cd indemnind pe cei nedrepfi la restabilirea egalitalii, implinesc
. voia lui Dumnezeu. Numai dac6 oornenii slnt inzestrati cu libertate ;i numai dacA
Dumnezeu i-a fidcut penlru toli egali, poate lupta penttu egalitate, dar nu cu ur6
ce tinde spre distrugere, ci pentru a se aJunge la egalitatea voitE de toli din
respect reciproc,
INcHIiiARE lnl DUTI $I AT,EVAN 209

tofi pdmlntenii In egalitate ? Ascultd-L vorbind, de voiegti, 9i printr-u'

nul din prooroci; :Nu un Dumnezeu ne'a tdcut pe noi ? Nu e un
tatd aI noslru aI tuturor ? Pentru ce a|i prirrisit tiecare pe trctele sdu?"
(Mal. 2, l0).
' Deci, dacd nesocotesc unii ceea ce vrea FXcdtorul, avlnd porni-
rea liber5 spre ceea ce voiesc din ceie ce sint de fXcut (cdci FdcS-
torul a cinstit firea cu libertate), aceasta nu se opune celor spuse,
odatd ce 9i legile noastre le disprefuiesc unii 2zt. gi socotesc cd ni-
meni nu ocXr5gte,dacf, are minte, pe d5tdtorii legilor, 9i invinovdfegte
mai degrabd, gi pe drept cuvint, pe cei ce s-au hotdrit sd disprefu-
iascd cele de trebuin|5. Cind, deci, zic unii care pdc5tuiesc : <Aga a
hotdrlt Soarta,,, sau : <Acesta era scopul fatalit5lii cu mine),, vE in-
treb gi eu. ce aiureal5 e aceasta? Pentru ce invinuiti ceea ce nu e
gi nu vd lnvinuiti ugurdtatea voastrS ? Dar Sfinta Scripturd le va spu-
ne celor ce s-au hot5rit sd nu mearg5 drept: "Nebunio omului strim-
bd cdile lui, dar invinovdlette pe Dumnezeu ln inimq lui" (Prov. 19,3).
Agadar, s-au ab5tut de la cunogtinta adevdratd cei ce pun drept
conducdtoare peste viafa noastrd nagterea, Iatalitatea gi socrta
schimbltoare. Cdci zice Hristos : <Oare nu se vlnd doud. ptisdri pe un
bdnul ? $i nici una d|n ele nu cade pe pdmlnt Idrd voia Tatd.Iui vostru
Celui din ceruri. Iar voi Si perii capului 1I avelt numdrali. Deci nu vd
temell, cdci voi sinteli cu mult mai de prel declt pdsd.rile" (Matei
t0, 29-31). Fdcdtorul poartd de griJX de cei de pe pdmint, dar il
llsd pe fiecare sd lucreze dupd hotdrlrile lui gi sX meargd pe calea
-pe care vrea. Iar fiindcd neamul pdmintesc s-a imbolndvit prin aba'
tere, indatf, i-a dat .,legea spre aJutov,', dupi cum s-a scris (Isaia B'
20). Deci, e primeJdios pentru tot cel ce a primit credinta in Hristos
si a pdrdsit vechea rf,tdcire, sd mai fie purtat de povegtile bXbegti
spre cele ce nu trebuie, gi sd se instrdineze de cugetarea sdnXtoas5,
inclt s5-gi inchipuie cd lumea aceasta sau omul e clrmuit de soartd
sau fatalitate, care peste tot nici nu existd.
PAL.A.DIE; E cu totul primejdios a cugeta aga. Cdci unul ca a'
cesta va stlrni, flrd indoiald, pe Judecdtorul impotriva sa 228.

227. Credinla in Dumnezeu, care a fdcut toate pentru egalitate, nu face de

prisos legile, cdci ele urmEresc o restabilire a egalitdiii nesocotitd liber de vola
.oamenilor, sau ln orice caz ele sint un ajutor dat voinlei ornului spre inaintarea
spre egalitate, sau m6car spre infrinarea de la prea rdu, spre care tind mulli ln
mod liber.
228. Ya stlrni pe Judecltorul asupra sa, pentru ci n'a mai folosit libertatea
ce i s-a dat ca sd iacd voia Lui spre lmbunitdfirea sa, ci sub scuza cd nu poate
loce nimic lmpotriva sortii, sau pornirilor rele, s-a ldsat stapinit de ele.
:{ - SI. CIIIRIL
 2ro SF. CHIRtr.' AL"AEEXANDRIEI

. CHIRIL I Dar incd ceva" Oare nu've.i. recunoagte cd,,e un-lucru

foarte urit gi apropiat de relele amintite a pdzi zilele gi ceasurile ' gi
rdstimpurile gi anii gi creqterea gi scdderea cercului lunii ? :
, PALADIE : Ba da. Dumnezeiescul Pavel socotegte in ,'chip clar
eelor ce s-au mintuit din neamuri, dcest:lucru:ca un:p[cat, cind zice:
<,Atunci necunoscind pe Dumuez€Lt; slujeali celor ce nu sinl prin lire
fr, dumnezei. Doar acum, dupd ce ali cunoscut pe Dumnezeu, soLt mai
clegrabd dupd ce Qli fost cuno,sculi de Dumnezeu, cum vd. intoarcelt
iurdsi Ia stihiile slcbe gi sdrece, cdrora iardsi voili sd.Ie slujili ca ina-
inte? Pdzili zile Si luni 9i ani, rdstimpwi, Mi-e teamd de voi sd.nu
md ti ostenit Ia voi, ln zadar>>(Gal. a, 9-l l).
CHIRIL.' Agadar, pdzirea'ceasurilor gi zilelor, ba a9 adduga gi a
timpurilor, e nepotrivitd cu totul cu cei ce cunosc pe Dumnezeu Cel
tunul gi prin fire, mai bine zis cu cei ce.au fost cunoscuti de El prin
credinfd gi au fost chemafi la familiaritatea cea prin h_ar.CXci cel ce
s-a hotdrit sd facd aceasta se intoarce inapoi, pdrdsind lauda in Hris-
t<ls, gi nu-gi mai pdstreazd mintea iubitoare de libertate, ci ia mei de-
grabd doregte jugut vechii rdtdciri, dind stihiilor lumii mdrirea pe
care o are Durnnezeu gi incununind cu cinstirild cele mai inalte
cele chemate prin voia Creatorului la existent6. $i stihii ale lu-
mii numegte distantele strbb5tute de pdrfile universului, adi95
timpurile gi lunile gi pErlile lor, alcXtuite din ceasuri gi zile. CXci
timpul fiind continuu gi avind un mers pururea curgdtor inainte,
Dumnezeu I-a supus prin intervalurile 9i intoarcerile rdstimpuri-
lor, ceasurilor li zilelor, m[suri]or gi numerelor. pentru cd cele ce
nu au cursul existentei lipsit de inceput gi vor ajunge Ia sfirgitul
viefii proprii, aveau nevoie gi de un timp ca acesta; care incepe adi-
cd gi sfirgegte, gi igi potrivegte propria fire cu cele ce nu sint puru-
:rea, .Deci nevenindu-le celor de pe pdmint nimic prin rdstimpuri,
ceasuri gi zile, decit nurnai curgerea in cerc Ai misurarea, exactd,
pentru ce pldsmuiesc unii cele ce sint de ris chiar a le eugeta ? pen-
tru ce spun cd unele din ceasuri sint binefdcitoare, artele nu, ,gi se
.silesc la o pdzire exactd a lor, recunoscindu-le puterea de-a aduce
fericirea gi contrariul ei, acelor inzestrafi cu voinf5, sau celor cdrora
le e necesar sd treacd prin aceasta? oare nu este o aiureald gi o ne-
bunie cumplitd aceasta? o cursi diavoleascd pregdtitd cu vinclenie 229.

229. Nu - timpul cu pdrfile lui dd existenl{i. fdpturilor. El e dat ca un cadru

pentru cele ce nu slnt eterne. De aceea el nu e nici izvorul celor ce Ie $dvlrgim
sah se sivlrtesc fdrd voia noastri, aduclndu-ne ln fiecare parte a lui fie ceva bun,
fie ceva rdu, chiar dacd par cd se datoresc faptelor noastre. Puterea pentru a-
cestea vine de dincolo de timp, de la Fhcdtorul fdpturilor, iar oamenilor qi din
puterile puse in ei qi in naturd de Fdcdtorul, putind fi folosite de libertatea
 INCHINARE.IN DIJII $I ADEVAR' 2tl

PALADIE; Recunosc. $i e un lucru vddit.

CHIRIL; Precurn incercau sd ne convingd sd incredinldm fatali-
tdfii 9i sorfii gi hotdririlor strdine faptele noastre, declarind zadar-
nicd sirguinta noastri gi instrdinindu-ne de grija de noi ingine, aga gi
aici pregdtindu-ne aceeagi inpeldciune, spun cd cele pdmintegti de-
pind,:'s6 de un jug necesar, de zile gi ceasuri, neputindu-le ocoli.
$i
ceea ce e ciudat (cbci e o poveste bdbeascd aceasta) mdcar cd vdd
cle nenumdrate ori cum aceste flecdreli nu se irnplinesc, nu lasd expe-
rienlei puterea de-a vddi aceastd minciune 230.De aceea invinuind
ceasuri gi zile pentru anumite rdutdfi gi aceeaEi sentinfd rostind-o
asupra scrderilor cercului lunii, pot spune orice. Dar, dacx ar vrea
'cineva, ar putea s5 numere gi
sd spund cx in aceeagi ord gi zi citi
sint in fericire pi citi sint stdpiniti de nenorocirile cele mai grel.e,
degi ceea ce este prin fire rxu ar trebui sd fie pentru oricine ceea ce
este gi ceea ce-i e prin fire. Dac5, deci sint ceasuri gi zori pdgubitoare
pdmintenilor de ce nu vin asupra tuturor, in mod egal, vxtdmdrile din
ele ? De ce in aceleaqi ceasuri si zile rgi luni, unii, sint in situatiile cele
mai vrednice de dorit, iar altii s-au pierdut, coplegiti de cele mai mari
rele, incit au intrat in basme gi s-au fdcut subiecte de tragedie. Dar cei
ce vor sd vadd gi sx fac& exact ceea ce este de cel mai mare fo-
los, pot s[ vadi cd ln aceeagi zi gi in acelagi ceas cutare s-a ldsat
biruit de preacurvie gi de ucidere 9i prdtegte judecdtorilor pedepse
aspre, iar cut,ate se bucurd de laudele cumpdtdrii, ale bunei cuviin-
le Ei ale onestithtii'ceilei mai depline. InsE, nici pe desfrinat nu-l o-
pregte ziua gi ceasul sx se infrineze nici pe cel onest gi cuviincios,
nu-l impinge la necuviinld qi la pldceri desfrinate. ci mai mult voia
liberd gi pornirea nestdpinitx face pe unul sd se afle in acelea, iar pe
altul in acestea. Deci, in noi gi nu in calit5tile naturale ale rxstimpuri-
lor std a fi plini de cele ce ne produc bucurie gi a nu fi aga.
PALADIE r Aga se vede. Cuvintul e drept.
CHIRIL;,se tem mai ales de ziua a cincea 6i a opta gi iqi scuzd
cu ele pdcatele. Dar motivele in gindurile lor nepdsdtoare gi bdbeqti
+u se pot ascunde de cei cu mintea intreagd. Totugi nu se rugineazd

omului precum volepte. A socoti cE orice ne vine de la timp, 9i anume lntr-un

nroment anumit al timpului un lucru bun, de La altul un lucru reu, inseamnd a ne
lnchina. timpului 9i pdrfilor lui neadmitind cd deasupra lui e Dumnezeu. E un alt
tel de fatalisrn. Un fatalism legat de timp. Peste tot numai credinfa in Dumnezeu
se impacd cu libertatea omului. Unde nu e aceastd credintE, nu poate fi nici liber-
tate, pe oare pretind necredincioqii cd o apdrd prin necredinfa lilr. Numai credinta
in Dumnezeq intemeiazd demnitatea gi valoarea omului.
230. De cite nu ne lnvaJd experienfa cd in zile, ceasuri, rnomente ce le so-
cotim ca aducdtoare de rele, nu ne-au adus rele, 9i cele ce le socoteam ca adu-
cAtoare de bine, nu ne-au adus binele agteptat !
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI
272

naqterea unor fu-

nenorocifii sd impleteascd prostegte cu acele zile
decit altii' sau pe-
rii (erinii) gi aratarea unor clemoni, mai sdlbatici
aepsegiosindegraltelepeling6acestea.Iardacf,cerculluniimai
desfdSoard mig'
inainte plin se intoarce spre micaorare (cdci aga se
dup5 cum a hO-
carea circulard a fazelor lrrrrur", scdzind 9i crescind
aminf, nea-
txrit cel ce a fdcut-o), se opresc de la orice lucruri 9i
p5rat caldtoriile socotind cd Ei ale noastre chiar 9i scad impreunS
scad cele o-
cu stihia ti c5 lmpreunS cu impufinSrile cercului ltinii
rizind de prostiile ace-
meneqti. Dar dac6 trebuie sd spunem ceva
celor mai u-
lora, ei qi-au lnsugit o teamd ce le e proprie macilor Si
rnilitedintreplante.Daracestfeldecorpurisaualtelechiarmai
potri-
mari 5i mai complicate, au in rnod naturai aceastx schimbare,
cer-
vit unei rafiuni, pe care singur Dumnezeu o 9tie. cdci [or le lipsegte
Dar lucrul acesta e cu
cetarea qi repetifia automate le e spre folos'
lotul str5in de cugetarea omeneasce. c{ci chiar clacd se micaoreazil
nu va trdi tm-
stihia, cel infelept li sirguitor va fi acelagi 9i nrintea lui
nu
preund cu Iumina aceleia o micaorarer precum nici firea lucrurilor
c6ci pu'
se preface in mai rea gi mai buna, silitd de puterile stihiei.
putinfa de a se lmpdr-
rurea cei ce savirgesc cele bune slnt tnsofiti de
potrivite lor. Md
tdgi de tot binele, iar lucrStorii celor rele, de cele
spre
mir apoi gi nu $tiu cum explicd faptul c5, sc5zind 9i inaintind
dobln-
sfir$it, ele slnt gi cdutxtorilor si iubitorilor de bani, le cresc
zilegipungilelorceaudatcuimprumutsefacmaigrele'invre-
nu
me ce alte lucruri se subliazf, gi sufer{ impreuna cu stihia. sau
sint acesteavrednice de ris 9i pline de nebunie ?
PALADIE r Foarte drePt.
CHIRIL: Dar socotesc cX e de prisos a combate pe cei stdpiniti de
asemenea prostii cu cuvinte multe. Nebunia lor se aratx prin ea in-
siigi, chiar dacd n-ar spune-o nimeni. Dar sd trecem acum la altceva.
PALADIE: La ce ?
. CHIRIL; Mie mi se pare ce ziua a cincea fi a opta le urdgte Sa.
conjuncfiei, '
tana, cum urdgte gi darea inapoi a lunii pline, sau timpul
ndscocitor
adicd ziua a patrusprezecea, din urmdtoarea pricine, de$i,
poate suferi
cum e gi tare in viclenii, innoadx alte cauze de ele : nu
sd priveascS nici mdcar in cugetare timpurile sau zilele, ln care s-a
luat tirania deasupra noastre, rdsdrindu-ne unul Ndscut in lnfdtiga-
rea omeneascdsi in chiPul nostru.
PALADIE; Ce vrei sd sPui ?
1HIRIL:Oarenuesocotitcatimpalcincilea,timpuivenirii
N'Iintuitorului nostru ?
p 'NCHINARE IN DUII $I ADEVAR 213

PALADIE: Infeleg ce spui din parabola evanghelicd. Cdci spune,

cd a iegit Hristos sd tocmeascd iucrdtorii la vie, pe la ceasul intii, al

e treilea,. al gaselea, al noudlea li ln sfirgit aI unsprezecelea, adicd ln

timpul din urmd, ln care s-a ar6tat 9i ne-a luminat noud 23r.
CHIRIL: Foarte cuminte gi drept ai vorbit. Apoi oare nu in a
cineea a Simbetei (a sdptdrnlnii) spunem ed a fost vindut 232qi a ve-
nit la lnceputul intregii iconomii prin care ne-am mintuit tofi, Cel
ce S-a fdcut om din pricina noastr5, purtind crucea mintuitoare in
favoarea noastrd ?
PALADIE: Chiar aga este,
CHIRIL: $i oare n-a nimicit moartea 9i a venit iardgi la viafd,

$ Jefuind iadul, in ziua a opta, adic5 in cea dintii a Simbetei (a sdp-

tdminii) ?
PALADIE ; Fdrd indoialii.
B CHIRIL.' Dar gi legea veche a poruncit sd se Iacd tdierea impre-
Jur in trup, care era o inchipuire a celei in duh 9i adevdr, ln ziua a
opta. CSci tdierea lmprejur mai adevdratX decit cea veche ; adicd cea
in duh, este lmpdrtdgirea de Duhul Sfint 9i de harul cel de Ia ince-
put, pe care, dupd ce a lnviat din morfi, ni I-a dat iarSgi Hristos, zi-
cind : <Luali Duh Sfint> (Ioan 20, 221. Apoi gi fericitul Pavei a spus:
.,Paglile nostfu, Hristos, s-a jerttit> (I Cor. 5, 7). Dar ziua acestei jert-
w firi mintuitoare gi mult dorite este a patrusprezecea a runii. Astfel
5i legea a prevestit limpede timpul jertfirii Mintuitorului nostru, pe
care spunem cX a suportat-o El pentru viata iumii. "In ziua e zeeeQ,
ru zice, e lunii prime .sd-;i ia loru-gi cite un miel pe lo cose ; dupd nu-
ndrul sulletelor sd-ti io 9i sd fie pdstrat pind la a patrusprezecea a
lunii acestea. $i sd-I junghie pe eI spre seard toatd mullimea fiilor lui
Israil" (Ieg. 12, 3-5). Auzi cd Jertfa sfintd fiind luatd din ziua a ze-
cea era pdstratd de cei vechi pentru a patrusprezecea, ca se infelegi
timpul al cincilea, in care dupd ce S-a fdcut om, a rdbdat moartea cea
pentru noi, cind a inceput sd scadb luna, cea pusd spre stdpinirea
nopfii ? Aceasta e un chip (tip) al tainei gi indicd, pe cit se vede, in
chip subfire, darea inapoi a stbplnirii diavolului 9i scufundarea ei
treptatir spre sldbiciune gi neputinfe 232brs. Cdci are luna ca tip (chip).
Fiindcd 9i el stdpinegte peste noapte, adic6 peste cei ce sint in intu-
p 231. tn mod deplin mlntuitor a venit Mlntuitorul la noi la ceasul al unspre-
zecelea, sau a cincea oarS'
n2. A cincea zi a sEtpnlnii e Joi. In ea a fost vlndut Mintuitorul. In ea au
Inceput patimile Lui pentru mlntuirea noastr6.
232 b. Duptr ce a venlt Mielul ln casa noastrl prin lntrupare, sau la Florit, tn
ziua a zecea, peste cinci zile (la a cineea venire ln ceasul al unsprezecelea, sau
in ztua de Joi, ziua vtnz6rii) au lnceput patimile mlntuitoare, ctnd a tnceput sE
214 sr. eErFrL. Ar rc'.tlttlsD;Ittr

neric Ai incd dorm 9i nu au lumina cunogtinlei. Iar Scriptura de

Dumnezeu insuflatd obi$nuiegte s5 asemene turma celor ce rdtdceau
cu no,aptea, potrivit cu ce a spus StXpinul tuturor c6tre ludei, cind
Ierusalimul s-a intors Ia siujirea la idoli : <cu noaptea am asemd.nat
pe maica ta, Asemened s-o Idcut poporul Meu, ca cel ce nu ere cu-
no1tinfd> (Osea 4, 4-6). Vezi cd numegte noapte pe cei ce nu au cu-
nogtinta Dumnezeirii Celei adevdrate 9i dupd fire ? Deci a urit vrdj-
mapul tuturor timpurile gi zilele in care a pierit puterea lui 9i am fost
mintuifi noi. Iar cel ce urdgte impreund cu el, va avea partea lui gi
mogtenire cu el, adicd va fi chinuit vegnic.
PALADIE: Deci gi acestea le vom socoti fXcind parte din lnti-
nata gi de Dumnezeu urita slujire la idoli, ca gi pove$tile deqarte
clespreceea ce se numegte naEtere.
CHIRIL; Precum bine gtii, nu poate fi altfel, a9a curn a dovedit
cercetarea lucrurilor. Dar pe lingd acestea, trebuie sd ne scirbim 9i
de nefolositoarele priviri ale pdsdrilor (augurii), de qoapte 9i descin.
tece. Cdci unii dintre pdgini au cdzut pind Ia atita ugurdtate de min-
te, cd au socotit cd gi in pdsdrile care zboari in aer e agezatd cunos-
trnfa lucrurilor omeneSti. De aceea se intereseazd de zborurile spre
rdsdrit gi spre apus, spre dreapta gi spre stinga. $i dacd cioara pare
sd croncdne, ciulindu-gi urechea primesc acesta ca'un semn foarte
adevdrat gi se intorc plini de bucurie. $i nu se rugineazd nenorocifii
sd atribuie pdsdrilor puterea unui dar aga de venerabil, ca prooro-
six 233.Aceste lucruri au o rafiune pioasd, cum igi lnchipuie ei : prin
ele se aratd, zic, zeii. Noi lnsf, nu socotim zei pe ingerii cdzuti, care
au trimis la voi pe acegti buni Fi uimitori prooroci Si pe cunoscdto-
rii celor viitoare, cioara care croncdne, $oimul sprinten gi diferifii
porumbei (dupir cuvintele Elinilor) 9i celelalte pdsdri, prooroci, demni
cle cei ce le insufld aceste croncdneli pe seama voastr5. Ferice de
r.oi, zelogi interpreti ai unor astfel de prooroci ! Dar afi uitat, pe cit
se pare, mdcar cd admirali opiniiie poefilor vogtri, cd gi ei au soco-

scadd luna, ca stdpinitoare a noptii lntunericului. SI.' Chiril nu neagi o legdtur6

intre anumite acte ale iconomiei mintuirii de anumite mornente ale timpului.. .Dar
aceasta se petrece din voia lui Dumnezeu, Care e Creatorul 9i Stdpinul tirnpului
pi lucrcazi in favoarea noastrd in cadrul lui. Calendarul bisericesc aratd o astfel
de legare benevold a actelor mintuitoare ale lui Dumnezeu de timpul in care se
desfdqoari viata omeneasc6.
233. In acestea se manifesti .p5rerea cd intre toate . miqcirile , din univers
existd o legdturd. Cd felul de migcare a pdsbrilor antreneazd o viitoare miqcare a
a omului sau e determinatd de ea. E o concepfie care neagt libertatea omului,
sau puterea superioard a libertelii divine asupra lumii, Se incadreazd. in concep-
fiile panteiste, in care totul decurge fatal.
 INCHINARE IN DUH $I ADEVAR
2t5

tit lucrul vrednic de ris, prlvindu-r'ca o flecdreald si .nu ceva din cele
ce-se irnpun in mod necesar. Cdci Homer zice z
nO, Iene$ule, iosti pristirile,
Fic cd.zboara spre dreapla, Iie spre rrisdrjtul soarelui,

. Fie spre slinga, spre linutul inlunecat,,.,

Iar Euripide, declard limpede gi deschis cd e un lucru zadarnic a
t:duta Ia zborurile pds5rilor. cdci spune cd rezeu s-a infuriat pe Hi-
polit, p-o fiul sdu,,,Si veia sd-l alunge din palri.a lui. Iar acela a. spus:
<N-ai ,luaf in seamd jurdmintul, nici crcclinla,

w .
-[eze{, ,
ryicj,:cryintele prezicdtorilor. Mii scoli din lafi. idrd sd Ii ascultat,,.
i-a rdspuns la aceasta :
(Aceostd tdblifd. Id.rd sd tragd. Ia sorli de lucru.rile'adevdrarc,
Te lnvinovdfc.tte. Idr pdsdri/e ce zboard.deasupra capului, nu
F litl

Dar nai mult decit acestea, cuvintul Domnului e inclestuldtor gi

credinta e mai sigurd decit scrisul pe tdbliid, cind nu e strdind de noi
grdirqq mincinoasd. Dumnezeu nu gresegte niciodat5 9i iubegte cit se
poate de mult adevdrul. In orice caz, Tezeu gtia cd pdsdrile ce zboa-
rd pe deasupra capului nu sint nimic. Deci nu trebuie sd atribuim
cracilor cunogtinfa celor viitoare, ci i-o vom recunoaqte mai mult lui
Dumnezeu, ca pe o insugire minunatd. prezicerile pdsdrilor sint in-
teldtorie gi credinta in ele e dovada limpede a unei minti nesigure.
Legea spune de-a dreptul : .Nu iaceli preziceri privind. pdsdrile>
(trer'. 19, 26). c'dci'$tia.cd lucrul acesta e cit se poate de urit si de
neplf,cut la a,toate Stdpinitorul Dumnezeu.
PALADIE; $i eu socotesc cd acestea aga sint.
"CHIRIL
T DdT-Si gugoteala ascunsd 9i b5beascd e o parte gi un
niod:,,al vrljitoriei. De aceea.qi dumnezeiescul Moise dind legile de
rnai sus, unegte totdeauna aceste pdcate gi infdfigeazd descintecul ca
frate gi :rud5 eu, fermecXtoria- <Sd nu fie, ,zice, lntru voi om vrdjitor
eere,:vrd.jeSte, prezicdtor prin pdsdri, ghicitor, Idcdtor de tarmece, des-
clntdtor, tilcuitor de semne, grditor, din pintece, intrebdtor de morfi>
(Lev. 19i :31). Dat fiind cd descintecul boleqte de cea mai mare uriciu-
ne .gi e un imare rdu, nu gtiu cum il admird unii, spunind cd cei ce
practicd'acest lucru, il numesc pe Domnul Savaot, cind descintd bo}-
navilor. Aceasta , impiedicd, .zic aceia, ca sd fie rea o astfel
de : indeletnicire, Ei se vddesc- ca 'unii ce sint drsi I,a rdtd-
iun
cire li n"burri" de rafionament rduvoitor gi slab. Cdci insugi

I
a
 SF. CIIIRIL AL AI,EXANDRITI
216

lucrul acesta e cit se poate de rdu. Pentru ct noi prin cuvlntele :

Domnul Savcof, numim pe Dumnezeul tuturor, vrind sd-L pream6-
rim. Sf, nu ingdduim sd se dea acest nume nici unei alte fdpturi.
cdci unul gi singur e Domnul puterilor. Dar aceia lmbie cu utu-
rinfd o numire, sau o doxologie atit de inaltd, dupd pofta lor, dracilor
care se Joacd cu ei gi ddruiesc pricinuitorilor fdfarnicelor semne ale
lor slava care se cuvine numai lui Dumnezeu, lingugind 9i lffsindu-se
lingugifi li dind drept platd pentru cele voite de ei, sporirea la cull
me a impietetrii. Ctrci ceata dracilor e pururea dugmand lui Dumnezeu
si atotlacomd de slavd.
Drept aceea nu trebuie sI ne ldsf,m dugi de relele sfaturi ale ace-
lora, ci mai degrabfi sd ne dep5rt[m clt mai mult de ele. $i str nu
cldm atentie dracilor vrdjitori 9i fdcdtori de semne, care cer ca plat{
pentru faptul c6 se Joacd cu noi, blasfemiile. Iar tu dacd egti bolnav
in vreo parte a trupului gi crezi cu adevdrat cd numele Domnului Sa'
vaot $i alte numiri de felul acesta, pe care le acordd dumnezeiasca
Scripturd Dumnezeului Cel dup5 fire, iti vor fi izbitoare de rdu, roa-
gd-te tu insutri pentru tine, rostind acele numiri. CXci vei face mai bi-
ne declt aceia, dind slavd lui Dumnezeu gi nu duhurilor necurate.
Imi aduc aninte gi de Scriptura de Dumnezeu insuflatd care zice :
rEsle cjneva bolnav lntre voi ? Sd cheme preolii Biserjcii 9i sd se roc'
ge pentru eI, unglndu-l pe eI cu untdelemn, lntru numele Dornnului.
$i rugd.ciunea cred.inlel va mlntui pe cel bolnav gi-I vo ridlca pe el
Domnul, iar d.e va Ii tdcut pdcate, se vor ierta lui, (Iacob 5, 14-15)xi4.
PALADIE; Atactar prezicerile prin pdsdri gi descintecul, trebule
puse intre cele osindite de lege 9i socotite de Dumnezeu ca cele mai
rele Si mai urite.
Dat a,s addugu cd gi kr a}te moduri lnJurdm pe
cHlRILr Des{gnr.,r.
Dumnezeu. Vinova,t de impie'tafre6i vrednic de pedeapsd se face 9i cel
ce s-a hotdrit sd jure strlmb 9i s{ spurnd vreun cuvint hulitor 9i urit
impotriva slavei supr€me 5i preaiura,lrte.Primmul lucru se ba'te cu mi-
ni.a cea mai mnr,e 5i cu o pedeapsd oedomolitd, cdci secer'a va nimici

234. Nu in puterile dscunse ln natur6 stnt darurile care ne ridicl din boli ln'
curabile, ci in Dumnezeu, In harul cel mai presus de naturd, care se comunic6 de
El, clnd ne rugim, prin stihiile naturii, de$i poate cd acest har intdregte ti niste
lorle ascunse ln naturd (in ap6, in untdelemn), cum lntdregte lnsutirile lirii noas'
stre (in{elegerea, pornirea ce bund, ctc.) chiar dac[ descintitoarea numegte pe cel
ce il cheamd dumnezeu, acela tot clemon este, dace il cheam{ nu prin rUgilclune
$i nu cu sentimentul ci rdmine la voia lui sd dea ajutorul, cl cu sentimentul cd
vine sigur, ca adus Ce puterea vrajei. Dlndu-se celui rdu nurnele de dumnezeu,
i se adqce cea mai mare jignire lui Dumnezeu Cel adev6rat.
 'IIICHINARE IN DVH SI ADEVAB 2t7'

cum s-a scris, casa celui ce-a Jurat mincinoS 9i o va surpa din temelie.
.Cdci va intra, zice, 1n coso hotului 9i ln cosc celui ce Jurd mlncinos

b ln numele Meu Si se vo agezo,ln mlJlocul casei Iui 9i o va nimlcl pe

eo, f, Iemnele el $I pletrele eI* (Zah. 5, 3). Al doilea e pedepsit cu
rnoartea gi cu cel mai mare dintre chinuri.
Drept aceea nu trebuie sd jur[m mincinos. Mai bine zis s5'oru
jur5m nicidecum. Aceasta ne-a invdfat Mintuitorul, zicind : <sd vd
Iie voud, d.e, de, Si nu, nu. Iof ce esle moi muJt d'eclt atlta, de Ia dia'
volul esle- (lvtatei 5, 3?). Cdci nu au trebuintd de jurdmint cei ce au
un nume cinstit Si $i-au flcut virtutea ca pe o sofie. Pentru c5 viafa
acestora e foarte cins,tit{ de iubitorii de evlavie, ca 9i neplf,cerea lor
n cle-a nu fi crezuti. Orice ar spupne ei es,te incununat de credinfa au-
zitorilor. Si fie cleci viata voastrf, cu nume bun 9i va lnceta, fdrd in-
doiald, precum socotesc, trebuinta de-a Jura 235-238. Iar dactr s-ar intim-
pla uneori ca unii sd nu socoteascd nelipsitd de cinste'a cuvenitd sfin-
teniei lui Dumnezeu, sd se aducd ma,rtor El 9i str nu se aducli numele
altor lucruri. Cdci unii recurgind la deSert5ciuni uguratice, pomenesc
cu neptrsare fie cerul, fie dreptatea, fie s,lujbele ce nu termind, fie fo-
cul, fie sfeqnicu,l.Ba adunlnd gi alte, duptr pldcerea lor, socotesc ca
sdvlrgesc o faptd de evlavie, ocolind numele dumnezeiesc, dar impo'
dobind cu slava cuvenite lui Dumnezeu cele chemarte la existentd prin

V voia Lui. De o astfel de rdtdcire ll vedem bolind 9i pe Israil in unele

timprrri. CIci zidind, neindoielnic ln cinstea lui Dumlr'ezeu, templul'
din lerusalim, au gi,ndit despre ei ,lucru ma,re diD pricina 'aceasta $i au
crezut ci au toate laudele evlaviei gi au primit slava mdreafi a celor
ft fdg{duite lor prin prealnfelep,tu,l Moise. Din pricina aceasta impufinin-
du-g;zassimtrirea, s-au pierdut din neplsa're. Dar Dum,lezeu i-a i'nvdtat
ed aceastd f,aptd nu le va fi spre slavt, ti cd Dumnezeu nu se bucurb
de zidirile di,n pietre. Cdci a zis : <Cerul imi esle Mie scoun, iar pd'

23*-238. Numai omulul neserios gi crtnoscut ca mincinos i se cere. ce asigurare,

u "uuu "" spune. sE ture. Celui cunoicut pentru viata lui cinstitl nu i se cere sil
ca si
lure. Deci s6 ne silim s6 ne cigtigSm printr-o viat6 cinstitf, un nume bun,
i," "i te ""ui5 ta jur6m. Cu ctt ciirstim' rnai mult pe Dumnezeu prin viatd noustrd,
cu atit ni se va cere mai pufin s& ne jur6m cu numele Lui. Cu clt ni se cere Bai
mult sA jurdm ln numele iui, cu atlt ardtdm cl ludm tn degert numele Lui. Dar
ficatut 6el mai mare e cind vrem str acoperim prin. Jurdmlntul t{cut ln nunrele
s Lui o minciun6 (jurdmintul strtmb) dintr-un interes egoist.
239. DacE ie ia ca martor bumnezeu de cdtre cei ce nu socotesc ctr se ctin'
gu p.i; u.uuttu sfinlenia cuvenitd lui Dumnezeu, sau inaintea unora care cugettr
istlel. e mai bine sl se pomeneascd numele Lui, decit si se jure cu^lepdsare pe
alte ieatitdti, socotite ea' alltndu-se ln legdturtr cu Dumnezeu, unll ltrclndu-ti un
mare merit' cE au ajutat la lntrelinerea femplulu-i -9i 9 celor dln el. Dar tocmai
jurtndu'-gi pe Templu, degi v-oiesc str laude prin aceasta pe Dumne'
pii"- u"eirtu, -$i
leu, ,e laudtr pe ei. ftu trebuie si se lure cineva pe ,ertl6 sa, Pe motlv cl e
adusE lui Dumnezeu,
 2X8 6T. EIIIRIIJ. AL ALEXANDRIET

minlul.a$ternut:pieioarelor Mele:rGe ccsd velt zidr.,Miei.sou.-care e Io.

cul orlihnei, MeIe, zice.Domnul> {Isaia 66, 1), Dumn,ezeu umple toate qi
se odihne,gte,in cer;,dar'ajunge gi. pe pdmint., cxci Dupnezeirea nu sti
in'cantitate; ci @.cr.im este'c,u toturl depdrtat :de irntdfigarea trupe,ascd,
aga gi d,e loc ai de pdrerea cx e oantitarte. .Dar Iudei{, alrzindu.J zicincl :
"Qetul imi este Mie scelrn, iar pdmintal s$ternut piciaarelor .Mele>,
irn{rgptindu"s€ srpr,egi,nduri u$wartigre,qu f6cu,t perul martot, numi,nclull
scaun dq1n4e;gjesc,asemeneaEi p{rnintul, ca fiind,agezat:sub.nicioarele
lpi Dum4lezgur lrg,gi.Ierusalirnul, gdcri.ziceau cd e,ce,!a,tealui Dumne-
z.gu,,stdpinu:l tuturror,,m5ca1 cd sfinlii m,ai,vechi intr,gbuinlau in jurd-
Tri{tt,flvintae: .<Viu.es,te Qomnurl"..CuEetarea.pc,eastaprosrteaseF. a
o.sindil-o, Miln-tuitoaurl, cin{.' q qiq cd rru tlebuie sx ,rre jurdm
,nici ,pe ge1,
s,cau,+a'l lui Dumnezeu, nici pe pxlnint, cd. e 'agternut rp,icioarelor:
!4.e
!ui, nici pe lelusal'imi cd e cetaite a ,marell4. impdraJ. Cdci cele ,ce ie
spu,4eqPaQeia flecdrind; acelea.,le-a spus Mintuitorul in seriopr,,v'6-
di.rfd,i,tt^UUstenevlavia ,lor.cP,torlul.prefdcutd gi..ndsco6i15zlo.
de.ci gi rdtd,c,ireaaceasta. Cdci ram invdlait, cd atunci
-,., $,d inceteze
qind pu e de trebuintd jurdmip,tul, sX nu pomenim nimic a,ltceva decit
gd f'acem vrednic de crezare sigru,rdgi indesiturrd,to,r cuvi,n,tudd.a, da, qi
n'u' nu' Fiidncd a. zis gi egea : uDacd va pjer.de cineva lucrul ce i s.e
incrcdinlat, $i v.a cere cel ce i l.a dat socoteald pentru el, ve hotdri
intre cele d.oua pdrli jurdntintul.Iui Dumnezeu,,
{Ie;, 22, IO_.ll). gi oa_
se jurd,pe cel ce e lpai o'aps (agd.o.spus inf,el,eptuJ,pave,l:._Evr.
T*"ii
6, 16).,lal rruq,i jma.re cra.omul spunem cd.e, gugeti,nd drept, nq cel,cg e
poatq Jn md,rime, s,ag,jnrp'riceper,e,.-sau .infeJepqiune,;f
$Periqr ,ip ,in
slavd,.i,",ulu,pltir4existe.nt624).
,: -,.r, .,, ri::.-.
,PALADIif,.:Nr1.rnle'l'qgcesp41i:..:'-"'.'.'...j,..,.-'
:, : CHIRIL; 9i,,,!g!upi,,,euvinrtul:.9olar gi.,vdd1t, dupd" cit" socotpee. Sau
4u;:spnnem,cd prir-r 1n{rrime, m-Ul$e,.dintrg fdptpri iptrrgc .trypu1i\g1g.me_.
negti gi inrtre ele gi cenr,l ?
.''':I::PALADIE,:IFo,ante'mu'1t. . :. i.t. . : .:::. , ... :i. - .::
'i :
CHIRIL,''Iut,'ptir pribepsrsn'inlelepciune. gi. prin zubtirimea co,rpu.
rilo1, nu si,n(superici;1i"ing,9,rii "
?
:
..;. PAL,A.DIE
i'.:.: 1
; Sint:strperiorisi prin cinsre.
.: . :. i.,.
.-;:

:.::r.249.De .fapt nu e bin€ ;a i; irrr". "ineva cu. uepdsarenici,pe cer,,nici:pe pd-

mtn_teladlc-4,.cAci
toate sint.ficute..delEl.$,i
tn toale se aild El. , .' .
'nu. s.: :iqpune.'ca a.bsriiut;neCepar. jurimintul, .sd,,lntarirn--
ceea :c€
-.i.-_3lr'.9inddg
si.nu.. Dar daci jurdmlntul e absolut necesar lud4 ca martor
pe .uumn9zeuInsuti,.nu ceva din cele create. Cd.ci trebuind si sifacem aceasta,
A"l"B,prin
nu
vom jura gu'nepdsare.D_umne_zeu..e mai ma.r.eca noi nu.Rumai.prin unele .aritaii,
sl frin-"lB_6€+!;ex,isteafa-Sa..,Cdci:
E! singiur,-nu..es-te
e exlstentE,cruete.;"""-ft:fA:
sau izvorul existenfei.El e mai presus de existenfaln care siniem.incodrafidoi,..;
:51

:{
G TNCHTNAFE IN DUH-T ADEVAE 219

CHIRIL; Irar prin strdJ.ucirea gi sl'ava, tr ce priveFto corpurl; nl.t €

ne.asemdna,tmai inaltd firea so,airelui? ::
PALADIE: Aga es,te. :
CHIRIL; Aiurnci, fiindcX fieca,re d,in acesLea; precuffr se vede ne'
intrece, p,rin cee,a c,e ne e superior, Ie vom face pe ,a,cestea'm,artori,'
pd.rdsind,ca tur lucru de prisos, pomenirEa lui Durnnezeu ?'' :'
.

$
PALADIE: Nic'idecum
CHIRIL:'Deci se cuvine sd spunem cd rnai rnare decit omul e Cel
ce es'te s,uperior dup5 iire gi irntrece prin existentd to,aterceie: fdcute,:
' : '- :'

x
adicdDumnezeu-
: '
PALADIE:B.inezici. '':
CHIRIL; De'ci cei ce voies,c sd viefuiasc[ irn chip ngprihdni!,, q{
aibd pe da gi nu in locul gi cn puberreajuldmi,ntuilui gi. s[, fie fixati irr
dreptate. Cdci de aici va urma gi trebuinla de-a fi crezuti. Iar daci ds
pi nu vor fi disprefuite de cineva, trebuinta de-a jura sX se indreptc'
atunci spre Cel ce e rnai mare decit noi, rnai bi,ne zis gi clecit toartd

f
zidirea. Cit privegte hurl'a,nu pot spune ce liucru grav estg,li
9e ma1g.
rdu aduoe celor ce o in'trebuinlgazE. De aceea gi legea v,gde.gi ,pedBp-
segte cu moarrtea crudd. Dar gi Hrdstos a pedepsi,t-q cu chinuri nesfir-
lite li de neocolit. "Cdci cine va zice cuvint impotiiva Fiu/ui Omului,
j se va ierta lui d.ar cine va zice lmpotriva Duhului Sfint, riu i se va
;
ierta nici in veacul ocestcr, nici in c€I viitor* ( ,Iat-ei 12, 32). Duh nu-
megte fir'e,a mai presus de trup,'care'e Dumnezeu, impotr.iva cdreia cel
g's;gi slobode de l,imba neinfrLicatii, .va secera roaderle. fflecdrelii.,lui.
"Cdei buzele nebunului.ll duc la rele, prccum s-o scrin i iar gu:r.a..lui
cutezdtoare ii pricinuieSte moarteo- (Prov. 18, 6-17). De aceea:gi dum-
nezeiescu,l cim,tdret a,z,is: <PLrne,Doemne, strujd gurii mele ,pi u^gdcle

3 ingrddire impreujurul buzelor meJe. ,Si sd ,nu apleci. inima mec- spre
cuvinte d.e vicleSug* (Pl. 140, OrZ).
evlaVie impotriva lui Dumnezeu
'gi fa,r
ecestea_.sint graiiga lipsite. ii
a firii. negqiri'te gi. atci.tcu'ra,td'
' :: I - in
chip neprihS'ni,t.
PALADIE; Deci cei ce se sirguiesc sd meargd pe calei cea dreap-

3 td, trebuie sd stea nealinltiti gi sd nu su,eieie a supdna pe Durnnezeu. :

CHIRIL; Aga zic. Cdci zice proorocul cdtre cei ce nu s€ apropie

p de-Dumnezeu cu i,nimd sdrndtoasd,ai ou una"iitiine de-irraoiefi"gi corup,ti,

care a imbrdlipart boaila sldbiciunii pi nesrta'torniciei:' <Pinri: cin<t veii
Schiopdta cu amindoud gleznele voastre ? De cred.eli 7n Darcineieu;'mdr)

3, geli dupd Dumnezeu, ian de uedeli ln BaaI, mergeli dupd el* (III lmP.,.18i
2l):.Cd,oi cel ce nu:voi€gte s5'se fix'eze nici h cr,edinta sdnX,toasH;
nici lrn rd,tbcire, lnserannndcd gchio'apXitdde amlndoud picioarele:gi:rl.ar€

*
 - ;tiF.' CIIIRIL AIL ALE:XANDRIEI

sinceritate ln nici una. lar pricina unel astfel de voinfe putrede gi ugor
de sfdrlmat a unora std, cred, lntr-o iubire fdfarnicd gi neadevdratd faf&
de Dumnezeu gi ln faptul cd se prefac ctr vreau sX fie cregtini, dar nu
duc aceasta la lndeplinire din ,toartdinima gi nu stnt pXtrun$i de res-
pectul fald de adev{r, nu prefuiesc ceea ce e drept, ci se fac a veni
la credinfa lor, f,ie perntru ce urdmresc pldcereo .lor, fie pentru cd se
sperie de teama primeJdiei sau de aspra apropiere a nefericlrii. Ei cau-
t& de aceea sd aibd pe mad mu,,lfi care s'i le ajute, sau cdrora sX le dd-
ruiascd din grija lor.
Dar acestor fel de oame,ni li se va da griJa c,ea mai de pe urmd gi locui
lor va fi intre cei aruncafi. Ei vor fi vddifi ca cei mai necins,tifi 9i cu
totul disprefuifi 9i de abia vor fi invrednicrifi de via|5, cind Dumnezcu
va cerceta ceile ascu,nse.Vor fi aga cum au fost cei clin Gabaon. CXci
acegtia arr r'€nit odi,nioard la Iisus 9i s-au ruEat mutlt sd fie primifi in
prietenia poporului lui Dumnezeu. Dar nu s-au apropiat fdrd viclenie,
cu simplitate gi fdrtr interes, din iubire fatd de Dumnezeu, cr
cu f5fdrnicie gi ln"geldciune. In lnc.eput s-au puturt ascunde. Dar cind
au fost pringi fdcind csle rele gi ,le-a fost descoperitd intenfia vicleand
gi nesincer5, au fost agezafi pe treapta cea mai de jos. <Cdci s-ou fdcut
. tdietori d,e lemne $l cdrdtori de apd penttu toatd ctdltnerea,'
(Iosua cap. 9).
Vezi deci tnld€ duce nesinceritatea gi tripsa vointer de-a pretul
din toatb nima prietenia duhovnic.easc6 cu sfi'nfii. Ingea,l5 unii citeo-
Cat6, dar nu pe AtotyLinrtorul lisms, ci mai degrabd pe cei ce-L inchi-
puriesc pe El, adicd pe conductrtocii popoarelor, ca gi aceia e{,unci pe
Iisus, care era d,at era icoand gi chip al lui Hristos. Ei pdtrund inl6un-
tru umbrifi de inseildciune gi acoperindu-gi sub fdflrnicie adincuil gin-
du,rilor gi viclenia mi'nfii ; dar descoperili (cdci nu pot r5mine atrun9i),
abia se min,tuiesc, fiiand pugi pe 'trea,pt'aultim5, de slugi. Cdci inqeld-
ciunea e rodotr,l unui cuget neliber.
Noi tns5, arl cdror scop e sd cugertim sdlr6tos la cele ale lui Dum'
nezeu gi sd le pdrdsim pe celela0te ne vom alipi Stdpinurlui ti Dum-
nez€ului buturor cu o ilrimd sincrer5, cu o simfire dreaptd 5i cu o iubire
deplin{, care nu suferd govdiald, ci s-a despdrtit cu totul de moravu-
rile ti cugetdri,le pdgirneyti, gi s-a depSrlat cirt rnai mult gi cu toatd
hottrrlrea de cele osindite de'lege. Cdci 'in felul acesta vom fi desdvirgifi
lnaintea Dornnurlui lisus Flristos, dupd cum s-a sc,ris, si strdlucili ti ldu-
dati lmpreund cu ceilarlfi sfinti ln Hristos, prin care, 9i cu oare, sldvit sb
fie Tat5l lmrpreund au Sf,inful Duh !n vecii vecilor. Amdn.
*

CARTEAA $APTEA
Despre lubirea de fra$

$ Legea imc'u,nuneazdcu loudele cele mai marri gi mai lnadte ponrnca

cea dintii Si rnai presus de toate : <Sd iuberyti pe Domnul Dumnezeul tdu,
clin toatd inima ta, din tot cugetul ldu li dln toatd puterea la- (Deut.
6, 5). Apoi adaugd : <$i pe aproapele tdu ca pe tine insuli- (Matei
* gi sces,te doui porunci sttr
22, 391. Dar Hristos spufire lirnpede cd, in
toat6 leEea 9i proorocii. Iar dumnezeiescurl Pavel numegte iubirea, pli-
3 nirea legii (Rom. 13, B), pentru cd nu face nici uorriu aproapdlui.
Cuvi,ntul no,stru a irnf5figat ,toarte ceie privitoare Ia porunca cea
di'ntii, pe ci't se purtea, inilorcindu-ne in sus 9i in jos gi imprejurul ei
gi descriind cu am&nurnfime, in ce chip trebuie sd fie neprihdni,td 9i
deplind faff, de Dum,nezeu.
Acum s5 ne irrdeletrdcim cu poru,nca vecind Si sord gi sd irndrep-
tdm o privire arnlinumfitd asupra iubirii fafd de aprffi.pele, c€{cetlnd
cit mai biare cele pri,n care se poate lmbrdc,a cineva hr bgnul aceqtei
virtufi gi aJunge la artita imitiirire ln ea, inclt dobindi,nd cea mai frru'
moasd slavd, sX umble cu Dum,nezeu gi cu oamenii, ca duinnezeiescu:l
Samtr,il (I lmp. 2, 261.Cdci socotesc ctr se cuvine ca deodatf, cu iubirea
de Dumnezeu se o cultir'f,m ti pe cea de frafi. Cdci de lipsegte una,
lipsesc amindoud, dupd cuvintele lui loart, ca,re a sc,ris : .for de zlce
cineva; iubesc pe Dumnezeu, $i pe f,rutele lui urdgle, mincinos esle.
* Cdci cel ce ntt ibegte pe trctele sdu pe carc-I vede, cum poate sci-L'iu-
beascd pe Dumnezeu, pe Care nu-L vede ? $i aceosld porunca o avenl
de la EI, ca cel ce iube$te pe Dumnezeu, sd.-I iubeascsd $I pe lrctele
sdu' (I Ioan 4, 20-21), Cdai amlndou5 se pierd impreund Sl se ln'td-

f resc impreund. Pentru cd sinrt inJugate lmpreu,nS gi ca o pereche nedes-

pdrfit5, ll duc pe cel ce se strdduiegte sI le conduc6 bine, LIao singtui
li atotdesEvirgitd frumucefe a evlav,iei fatd de Dumnezeu 212.
*, PALADIE: Bine ai spus. $i fiindcd scopurl ne este se ne osteoim
ln acestea, incepe, te rog, 9i adund doveziie peofuu fieca,re din tnfele-
*, bine, te conduc lo
242. Ca gi perechea de boi lnJugafi, daci li conduci
tintd. DacI te sile$ti str cregti ln putere, capefi putere. Dacl te slle$tl sI lii bun,
-doblndeqti.
te lnundtr bundtatea. Clt dai, attt Te laqi de carte, to lasd cartea. Te
laqi noale, te cuprlnde mole$eala.

*
 :.. €-
222 ST. CHIRIL AL'ALEXANDRIEI

surile e,i din Sfintele Scripturi, c,a se fureerci sd ne spu,i cum se poate
impli'ni fdrd gtirbire poru,nc,afatd de aproape'le.
CHIRIL: Lungd ne v'a fi cirarea pind aco,lo.CXci s-a scris: <Latd
e porunca ta toarte (Ps. 118, 26), Dar bunul megtegug in t'oate cele ce
trebuie fdcute, nu cred cd 1l poate culege cineva de alt undeva, fdrb
nurrli1i din lege. Cf,ci insuqi cut'inrtu,l pro,o,ro,c,esc
a spus cd ea ni s-a
d,aitspre ajutor (Isaia 8, 16). De aceea legiuitorul indemnindu-ne sd ne
aducem mereu aminte de cele po,runci,te,zice : c$i veli pune cuvintele
racesteo .in. inima voaslrd $i in sufielul vostru Si le veli lega spre
.semn la. miinile voastre gi vor ti nemi$cate dinaintea ochilor vog-
fri ,li veti invdla 7n ele pe copiii voStri, Si Ie veti grdi, $e-
zlnd 1n cale, eulclndu-vd gi scalindu-vd Si le veli scrie. pe ele
pe pragurile caselor voastre ti pe porlile voosfre, ca sd trdili multe
zile gi zilele tiilor vo$tri pe pdmintul, pe core s-o jurat Domnul pdrin-
lilor voStri sd-J dea /or, sd tie ca zilele cerului pe pdmintu (Deut. 11,
,l&, 2l). $i ce i'nse,am'nd: "LeEatri''le de miini,le vo,astr,e-, a ardtat lim-
,gede,in. Numeri. Cdci s-a scris ag,a: <,$i a grdit Domnul cdtre Mgise.,
,zicind.:, Y orbegte tiilor Jui Isroil gi zi cdtue ei ; sd-mi fiacd ciucufii p.e
marginile ve1mintelor lor, trn generaliile lor. gi sd puneli peste ciucurii
mayginilor a panglicd. vindtd pi sci fie 1n ciucuri Si le veli vedea pe ele 6i
vd veli'aduce aminte de toate poruncile Domnului gi le vc/i tace pe
etf,"pisd nu vd. mai intoarceli dupd. cugetele voastreti clupd ochii voS-
tri, dupi care luindu-vd veli curvi. gi sd vd aduceli aminte Sj sd faceli
toate poruncile Mele gi sd fiff stinli Dumnezeului voslnl, Eu Domnul
DumnezeuJ vosfru* (Num. ls, ST-.411. Dec;i p,oruncindu-ne leEea de
mai inainte sd ne inscriem in inimi, c,a cel ce grtiacd uitare.a este o bo,al5
cumplitd a minfii, porunceg,te sd se s,crr,ie p,o,runci,lepe piraguri, ca i,ntr-o
tebld ;i s5 se lege 9i lingd mind ni$te biiefete care cuprindeau legea gi
aveau scrise,.pe ele agezdmintul. Ba spune nu fdrd folos sd se atirne gi
de vegminte ciucuri 5i o implertilutS .rrior515.z+s.
PALADIE; Dar cum ne putem aduce aminte de leEi,'le dumneze-
ip+ti pfin. ciupqrri gi imp,letirtu,rnvindtd ?
'.C.HIRIL: Oare
nu,vei recdnoagte cd legea s-a dat celor vechi,in
ghicituri, 9i -iarumbre ?
PALADIE: Recunosc
''CHIRIL: Db'ci prin legarea unor panEliei
vinete de ciucu,ri 9i de
mind, se aratd ba prinrtr-o ghicitur5, cd tr'ebuie sd cugertdm Si sd impli-
'.
ir

cregtinii ortodocgi, urmlnd .unei tradilii de la lnceputul

:cre;ti.nrsmului, des q€mnul crucii, .pentru a-g aduce. mereu aminte de crucea prin
care ne-a mintuit Hristos.

,14
 : ll\IElIINrlq,RE.'IN' DUH sT "A,DEVAR

nim'cele. din cer gi.:sf, ne :a-duc'ernarninte_,delegile.,durnnezeiegtti. Cdci

prin ,piatra vin&td de Indi,a, sau..de hi,a,cint, se inchip'uie corpul eleric,
'un
ca,re. e am,estec,de,,l,uurn*ind qi de, intu,neric Sir.are .Jrr:.
adincul . sdu::o
.umezeai5,uc;e..i,dd, or'i,nfXfig,ar'e tr,em,urdtoar'egi f[uide. ,Deci leqe,a a:ipo-
::.
,fl:ncit cu'bun rrosit,sd.seatirne:de vegrninte gi de mind o;pang,lic6 vi-
ndtd de .hi,aglnt, rardtirnd.prin, .ace,astacd cuvintu,l din c,er este ,un veg-
mint,ai rninfii gi o imbrdcEmirrrte a cuget6'rii,,ia,r ieEea un:sf.dtuitor.spre
faptele dr'eprte.Fentru cd mina e s,imbolul fap,tei, iar cele irnplinite,rle
noi dupd leqe sint ,fdrEprihan'd gi nu au in ele stingdcia rdutXfii, : ..1
De 'aceea fariseii igi mdreau .ciucurii 9i''i9i ldfeau. filacteriile .lof,
adicd bilelelele atifnat€ de mina dreaptd. Dar Hristos.',ridea de, ej,

t pentru cd fdceau. din acest lucru .o pricind de slavd degartd, gi nu de

aducere aminte:a.legil (vlatei,.23, 5), Deci serpoate sdvirgi .fdrddelegea
9i prin lege,'dacd'nu'se foiosegte cineva drept de lege. Aceasta este,
socotesc, ce€a.'c€,.dspus solomon': ;dE^stedrept, care piere prin drep:
rfrtea sg.>t.::{Eccl. :7,,lfi}; Decirporunca..:dumnezeiascd'trebuie,.scrisd.:.in
'rhinte gi in inimil; Folosul acestrli lucru ,l-a..vddit :durnnezeiescul Da,-
$i
vid, .rzicind,despfo orice..drept i ;.KLegea :,Dumnezeulu,i,,lui.im,.inimd.Iui,
,Sj nu Ee ver:pgticni pasii lur', (Ps. 3V, 3l). Cdci estei, gr,ed,cu totul lim.
:pede,c.d cel. ,ce are .legea dumnezeiascd in .minte, ,are, fdrd indoiald,
Si buna statornicie gi necldtinarea in virtute. : . - .i::, r...r.:
P A L A D I E , ;A g a e s t e . : . r . : i
' ' CHIRII:I.
Agadar,,:lunga qi. neincetata' cugetare la lege, duce pe
om la calea dreaptS, adicd la ceea ce e pldcut lui Durnn€z€u;alunginc{,
ca pe o picld tulbure, uitarea,din,cugetarea omeneascd. Dar legiuito-
7 rul nu se opregte aci, ci cdutind cev'a gi mai ::bun; Ie d.d,:ca pe o. ltro'-

r meald pentru rivna fdptuirii, nddejdea ,tuturor :bundtdtilor celor. rnai

dorite. Cdci a zis iard$i I .<De.veli.umbla in'pprurtcile.MeJe g,i de,le
veli pdzi, vQ vloi da voud. ploaia la vremea ei, qi piimintul isj,,ya:de
rodurile /ui,:,Si pomii cimputilor,i$i:yot d,a roacla /or. ,gi treeretul va
gpuca gulg.suluiilo.r Si cldesuJ:viilor:va apuca semdnolu/, gi.veli:min.
:9a Piinea voastrd intru:,'saNiu ;i.vefi.,,Iocui,,nepritnejduili pe pdmintul
vosllu si tdzboiul nu-vct,'trece'prin lara uoastrd.:gi voi, d.a pace in lara
voastrd.. $i vell damni gi nu.va,ti cine sd vd speris pe vo|,,.!r',voi piei-
de tiarele rele din pdmintul vostru> (L.bv. 26, 3-5). -:
F ' "' vezi :de'eita grijii'qi lrundvoin'fd'invrednibepiepe
qi iubitor de fdptuire pi st5pinit de respectul fafd de lege ? Cdci fdgd.
cel cuvilncio:s

7 duiegte sd le ddruiascd 'ploaia timpurie gi mai tirzie,. .$i.bundr,oclirene-

coritenitd, sdturare de piine; cltrr lmbelgugat de roduri 5i pe,lingd aces:
tea, ,paee. Pentru 'c5-se buvino da pdzitom.l sinceral -legii gi ,.iubitorul
 -AT,
SF. CHTEIL AI"UTAI|DRIEI
7.21

celor ce le voiegte Dumnezeu, sd se lmbete de belgugul bundtSfilor

dumnezeiegti. Mingiierea duhovniceascd 9i de sus addpind, asemeneo
unei ploi, sufletul dreptului, ca pe un p&mint gras 9i roditor, il vese-
legte foarte, inclt poate scoate roduri netncetat 9i de multe feluri ale
evlaviei fat{ de Dumnezeu. Iar pacea il incununeazd' aducind in el
st6ruinfa in bine. De aceea scrie 9r Pavel : <$i pacea lui Dumnezerl'
care covlr,$ette toald mintea, va pdzi inimile voostre 9i ginduri/e
voo.slrer (Filip. 4, 7). Deci cel ce a doblndit de la Du.mnezeuo astfel
de ddruire imbelgugatl, va petrece viafd de pace, ce vrajmagul sl6-
bepte $i cade, gi orice protivnic se prlbuge;te in nimic, asaltul diavo-
lului inceteazf, $i orice fricf, se inl5turd cu u$urinfd'
Aceeagi lege o vom afla scris{ li ln a doua Lege. CSci a spus
acolo, putin schimbat: alar de vell auzl cu auzul toate poruncile Lui,
clte lI le poruncesc eu ost<izi fie, ca sd iube;li pe Dcmnul Duntnezeul
ttiu gi sri slulegti Lui clin toqtd inirno lo ti dln tot sufletul tdu, va da
pdmintului tdu ploaie Ia vrcme timpurie $i moi tlrzie,li vei aduno griui
triu gi vinul tdu 9i untdelem nul tdu. $i vo da pd$une |n larinele tale
vitelor tolen (Deut. ll, 12-15). Agadar, cugetarea la lege aduce sufle'
telor noastre lnfelepciunea 9i echilibrul pentru a putea implini cele ce
le vrea Dumnezeu. Iar dorul dupl cele fdg[duite face uqor de purtat
osteneala pentru virtufi.
PALADIE; Adev5rat. Sint de aceeagi pdrere, 9i pe drept cuvint'
Dar e vremea sd spui in ce mod va implini cineva legea iubirii fat{
de aproapele.
CHIRIL: Sd trecem chiar la aceasta. $i anume vom spune, urmind
Sfintele Scripturi, cd Dumnezeu, St5pinul tuturor, a poruncit lui Moise'
sd adune poporul gi s[-i ducd curafi 9i sfinfifi sub muntele pumit Si-
nai. Cdci a poruncit s[-gi spele vegmintele 9i sd se infrineze de la in-
sofirea cu femei pentru trei zile, indicind prin lucrurile sensibiie tli
vdzute pe cele spirituale (inteligibile). Pentru cli in fafa lui Dumne-
zeu se cuvine s{ venim imbrdcali in podoabe frumoase ale virtufilor, ca
ln nigte haine strdlucitoare, impundtori prin lutnina minfii 9i eliberafi
de toatd pldcerea trupeascd ;i de intindciunile pdmintegti. Iar la acea-
sta ne cdlduze$te legea, ca gi Moise pe cei de odinioard. Cdci acelea
erau chipuri (tipuri) ale celor mai adevdrate 9i cdlduzirea prin preain-
feleptul Moise inchlpuia celor vechi ctrlduzirea prin iegea care a dus
la Hristos.
Pe lingd acestea socotesc cd mai trebuie s[ observdm gi aceea
ctr sluJba9i lucrarea celui dator sd cdlduzeascd e bine inchipuitd ttr
persoana lui Moise. Cdci el n-a Infdtilat poporul sie'$i, ci lui Duni.
 lNcrmrARE fN DUH Sr ADEVAn

nezeu, ca Ddtdtorului de lege, Invdtdtorului gi Sfdtuitorului spre cele

ce trebuie fdcute. Tot aga legea, pedagogul nostru, nu ne-a condus
prin literI la sine, ci la Dumnezeu Cuvintul, Care S-a coborit pentru
3 noi din cer. Sau oare cuvintul nostru nu fi se pare cd pdgegte pc ur-

r mele intelesurilor adevdrului ?

PALADIE; Ba, foarte muit.
CHIRIL.' Agadar, s-a scris : <$i o scos Moise poporul din tabdtd,ln'
tru intimpinaree lui Dumnezeu. $i ou slat sub munie/e Sinai. Iar nun'
lelc Sinni Iumega intreg, pentru cii Domnul se coborise pe el in Ioc.
$$ise suio tumul ca tumul dintr-un cuptor. $i s-a spdimlntat tot poporul
loarte, lcr sunetele trimbifelor, pe mdsurd ce inaintau, se Idceau ntai
lori. $i Moise grdia. lar Dumnezeu ii rdspundea /ui cu glcs" (Iet.
19, 17-19). Coborirea lui Dumnezeu in munte, e semnul limpede cd
El nu vine la minfile ce se tirrlsc pe jos qi nu voielte sd Se sdldglu'
iascd in cei ce au cngetul pdmintesc Ai josnic, ci in cel a cdrui minte
urcd in sus gi ajungind pe virful cel mai de sus, disprefuiegte cele p&-
mintelti Si prive$te numai la cele de la Dumnezeu. Ea are insd 9i alt
inteles, gi anume c5, cunogtinla despre Durnnezeu e inaltd 9i mai pre-

3 sus de toate gi nu poate fi ajunsd decit in parte de cei ce se strddu-

iesc s5 zboare in inditimi. uPuii vulturul.ui zboard la inriUintea, culll
s-a scris (Iov 5, 71, De aci intelegi, cd Dumnezeu S-a coborit, cind a

V dat celor vechi legea, nu unde era poporul, ci intr-un loc itlalt gi
depdrtat. El se finea incX departe, dupd cuvintul Psalmistului (Ps. 6, 4),

n nefiind incd cu noi trupepte qi necoborindu-Se incd pe Sine la starea

smeritd la care S-a coborit Unul N5scut. Pentru cd aceastd taind nu s-a
ddruit celor vechi, ci s-a pdstrat pentru noi. Cdci se poate spune cd a
venit intre noi, pinl la o slavd vdzutd cu ocirii, pdrdsind indlfimile
Dumnezeirii. $i a petrecut cu noi, ca unul clintre noi.
Dar acolo s-a coborit Dumnezeu in chip de foc. Cdci cei ce aveau
sd fie cdlduziti prin constringere gi lege, trebuiau sd ptie limpt:de cd
de se vor hotdri sd fie nepdsdtori, cuvintele Ie I'or fi spre foc. Pentru
cd nu din iubire de bund voie gi din pornirea liberd a minfii fdceau
cei vechi ceea ce-i pldcut lui Dumnezeu, ci din constringere 9i fric5.
Fiindcd duhul din ei nu era duh liber, nici de infiere, ci de robie spre
temere 24.
$i a fumegat muntele pentru cd S-a coborit Domnul pe el in foc.
Aceasta cred cd este ceea ce se clntd in Psalmi : "$i o pus intunericul

244. Dumnezeu se face om smerit, ca sd nu se nai teamb oamenii de El. El

tgi aratd prin aceasta cea mai proprie trdsdturd ei firii Lui : iubirea. E s altd formi
a mdretiei. Nu s-ar putea apropia omul de Dunnezeu, dacd nu se apropie Dum'
nezeu de om prin iubire.
15- Sf. cr{IRlr,
226 SI', CHIRII, AL ADS)(.$T{I'RIEI

acoperdmint Lui> (Ps. 17, 13). Dar prin fum s-a ardtat gi altceva, gi
anume lacrima vdrsatd din pricina disprefului. Cdci la atingerea fu-
rnului, curgea umezeala din ochi. Iar dacX ar voi cineva sd infeleagi
si altfel cele propuse spre tilcuire, focul se va socoti drept lumina
datd prin lege, care insd nu e fdrd intuneric. Pentru cd legea e in-
tunecoasd gi neclard gi umbra literei e deasd gi in stare sd tulbure
ochiul inlelegerii.
Iar sunetele trimbifei pe mdsurd ce inaintau, se fdceau mai tari.
Cdci la inceput glasul legii era slab gi de-abia se auzea. Dar inaintind
cdtre noi Cuvintul, spre a ni se ar5ta in cdlduzirea evanghelicd, cind
ne-a rdsdrit Emanuil, sunetele s-au fdcut mai tari. Fiindcd Flristos a
grdit limpede 9i pdtrunzdtor, cu un glas care a strdbdtut tot pdmin-
tul. Cdci il putem auzi pe El lnsugi spunind prin glasul lui David :
<Ascultafi ecestee, toctte neamurile ; Iuafi-le in urechi toli cei ce lo-
cuili pdrnintul>r(Ps. Il8, 2). Dar glasul de atunci al legii, nu se auzea
in altd parte, niei nu invdta toate neamurile, ci rdsuna numai in |ara
Iudeilor gi cdlduzea numai un neam, pe cel al israelifilor 245.
.($i Mojse grdia, zice, ior Dumnezeu ii rdspundea lui cu glasr.
AdicX Moise cerea ca slugd 9i ca mijlocitor gi slujitor al poruncilor
dumnezeie;ti. Iar Dumnezeu ii rdspundea prin glasul propriu, adic[ prin
Fiul. Cdci glasul gi Cuvintul Tatdlui e Fiul. $i de la El e legea, cu
toate cX s-a grdit prin ingeri zn6.Q{gi cine vrea, Il poate auzi zicind
limpede: oEu CeI ce grdiesc, de talci sinf> (Isaia, 52, 6). Si <N-am
venit sd stric legea sau praorocii,ci s-o implinesc. Cdci vd zic voud,
cd pind. ce ve trece cerul gi pttmintul, o iotd sou o eirtd nu va trece

245. Legea nu spunea lucrurile care miqid ln fondul ei cel mai propriu $i
mai comun pe toti oamenii, ci Iucrurile spuse de ea erau amestecate cu ceea ce
era in mod deosebit folositd poporului evreu qi prin aceasta nu atingea inima ge-
neral omeneascd, in ceea ce are ea mai adlne. Cuvintul lui Dumnezeu in Hristos
e cuvintul ce miqcd inima tuturor oamenilor, pentru cd e cuvintul ce atinge ini-
ma lor in cel mai autentic lond al ei. Adincimea umani se unegte cu universali-
tatea omenereului.
246. Fiul lui Dumnezeu grdia in Vechiul Testament oamenilor prin ingeri, iar
graiul ingeresc era sesizat de mintea omeneascd. Era o apropiere de oameni, dar
nu o apropiere deplind, ln Hristos, Fiul lui Dumnezeu insu$i a luat gure aimeneas-
cd qi didea forma omeneascd cuvintelor SaIe. Orrul nu se ridicase la treapta ca
sd-9i poatd da Fiul lui Dumnezeu trup curat $i gurd migcatd de o simlire curatd,
ca sd poatd vorbi prin ea. FiuI era mai unit cu ingetii care nu cdzuserd in pdcat.
Infelesurile izvoritoare din izvorul tuturor intelesurilor erau prinse de fiintele ln-
geregti intr-o formd mai coboritd, sau mai definitd de ingeri gi in forma aceasta
le sesizau omului. Ca -subiecte ale lor erau sesizate de.:oameni lngerii, dar prin
ele era sesizat ti Cuvintul dumnezeiesc ca subiect, dar pu[in mai acoperit. Cind
omul s-a ridicat la capacitatea de-a primi direct pe Cuvintul, acesta S-a coborit
personal pin6 la om, luind odatd cu mintea acestuia, gi insugi tfupul lui, ca sd
vorbeasci prin ele. lnfelesurile dumnezeiepti i s-au descoperlt prin aceasta ca
mai dumnezeieqti, degi pe de altd parte !I prezentau pe Dumnezeu ca mai apro-
piat omului, cum se prezinth gi ele lnsegi ca tingind umanul in autenticitatea .lui
mai profundd
k -
INCHINANE IN DI'Ir FI ADEVAR

din lege pind nu se vor implini toate> (Matei 5, 17-18). Deci numegte
cuvinteie Sale, lege. Cdci glasul lui Dumnezeu a grdit-o pe ea, cum
am spus adineaori, adicd Fiul.
Apoi spune : <S-o coborit Domnul pe muntele Sinai, pe vifiul mun-
lelui. $i a chemat Domnal pe Moise pe virtul muntelui. ^5i s-o suit

I Moise. Si o zis Dumnezeu cdtre Moise : Coborindu-te, mdrturiseSte

poporului, sd nu se opropie de Dumnezeu ca sd-L vadd. $i sd cadd mul-
lime dintre ej. Si preolii care se apropie de Dumnezeu sd se sfinleas-
p cd, ce nu cumve sd se depdrteze de Ia ei Domnul (Iel. 19, 20*22).
Se coboard pe munte Dumnezeu Cel mai presus de toate; apoi che-
mat, urcd Moise. Cdci nu se intimpld sd se poatd ridica cineva la indl-
timile adevXratei vederi a lui Dumnezeu, dacd nu s-a coborit mai in-
tii Dumnezeu lnsugi gi nu S-a fdcut in aga fel ca sd fie accesibil min-
filor noastre. $i numai chemindu-ne El, urcdm spre virful suprafiresc
gi ridicat peste toate, adici spre cunogtinfa adevdratS, Iar aceasta o
va face Hristos, descoperindu-ne noud pe Tatdl gi Dumns2su 2/r7.
Dar de munte nu se vor apropia cei din mulfime. Cdci harul cu-
nogtinfei celei preainalte rdmine inaccesibil celor mulfi. El e accesi-
bil numai celor ce pot strdbate la ea, mai bine zis celor ce au fost
chemafi la aceasta de Dumnezeu, cum a fost Moise. Dacd deci es+"e
cineva slujitor credincios 9i devotat in casa lui Dumnezeu. va fi gi el
ales ca acela gi in stare sd fie aproape de Dumnezeu, prin petrecerea
lui in sfinfenie gi cunogtintd. Vom fi astfel impreund cu El, care zice :
<lar tu slai aici cu Mine, (Deut. 5, 3l).
$i poruncegte ca cei incununafi cu preofia sd se curdfeasc5, zi-
cind : (co nu cumva sd se depd.rtezede Ia ei Domnul". Cdci e grea
slujba preotiei gi nu departe de primejdii, ba dimpotrivd, foarte aproa-
pe, dacd lipsegte neprihdnirea vielii. Pentru cd cei ce s/uiesc Atotsfin'
tului Dumnezelt, se cuvine sd fie sfinli, De aceea zice : "Si a gr(tit
Domnul lui Moise : Mergi, coboard pi te suie tu $i Aaron cu tine. Ior
preolii gi poporul sd nu |ie silili sd. urce Ia DumnezeLt, ce nu. cumve
sd piordd din ei Domnul, (Ieg. 19, 24). Se suie Moise, dar nu fdri
Aaron, care era chipul (tipul) lui Hristos. Cdci legea e cinstitd in
Hristos, gi prin El e sfintd gi aproape de Dumnezeu gi cu Dumnezeu
(Evr. 3, 5-6). Cdci qi ea vestegte, dupd Scripturi, pe Arhiereul gi
Apostolul m6rturisirii noastre. Deci legea a fost adusd aproape. de

247. La orice lndlfime ni s-ar descoperi Dumnelzeu, indltimea aceasta repre-

zintd o treaptd coboritd a Sa la putinfa omului de a-L cunoagte. ln Sine lnsu$i e
mai presus de orice indltime la care s-ar Ii ridicat cunogtinla noastr6. Dumnezeu
este mai presus de orice munte pe care se poate ridica omul. De altfel $i lucru-
rile in starea ln care le cunoa$tem. Nu le cunoagtem in ele insegi (Ding un sich).
E o stare ln care punem ceva din nol.
 SF. CTIIRIL AL ALE:KANDRIE!

Hristos, prin inlelegerea (contemplarea) ei in duh. Cdci a auzit Moise:

r,Suie tu gi Aaron". <Deci cele ce Dutnnezeu le-a impreunol, omul sri
nu le despartd." (Marcu 10, 9), desfdcind legea de contemplarea ei in
I-iristos, Cdci prin aceasta ea rdmlne gi nu e vdzutd numai ca umbri
gi nu ln adevdrul ei.
S-a interzis apoi urcarea pe munte atit poporului, cit gi tagmei
sfinfite. Cdci nu s-a ingdduii de Dumnezeu nici celor cXlduzifi prin
lege, nici celor ce sdvirgeau slujirea in umbre, sd pf,truncid in dogmele
iuaite qi supreme despre El ; ci s-a piistrat mai mult celor indreptafi
prin credinld pi chemali in Hristos la o ascultare gi la o cunogtintd
cu mult mai inaltd decit cea veche. lndltimea cunogtinfei lui Hristos
a admirat-o gi dumnezeiescul Pavel. Dar 9i Mintuitorul Insugi va
mirturisi, spunind deschis despre noi gi despre cei din singele lui Is-
rail: "Voud vi s-a dal sd cunoagteli tainele impdrdliei cerurilor, iar
acelora nu,li s-o datr (N4atei,13, 11). Iar despre Iudei: "Ldsali-i pe ei,
sint orbi, conducd.tori ai orbilor> (Matei 15, 14). gi iardgi a zis celor
ce l-au cunoscut pe El : <Fericili ,sinl ochii vo1tri cd vdd, gi urechile
voastre cd. aud> (Matei 13, 16).
Dar dupd ce Dumnezeul tuturor a isprdvit cuvintele despre aces-
tea, incepe sd porunceascd gi sd dea legile pentru toate cele bune. Ast-
fei zice : <<Ett,Domnul Dumnezeul tdu, cere te-am scos pe tine din pd-
mintul Egiptului, din coso robiei ; sd. nu-li tie lie alli dumnezei aterd
de Mine> (Lev. 11,45; Ieg.20,3). A fdcut un inceput cuvenit legilor,
spunind cd El este Cel ce a fdcut minunile ln Egipt, Cel ce a ridicat,
cum se cuvine sd spunem, toatii zidirea irnpotriva nebuniei celor ce
o stdpineau, prin ploi gi grindind, prin prefacerea stihiilor, prin adu-
cerea unei morti nemiloase peste cei intii ndscuti, prin revdrsarea
unui intuneric de trei zile; Cel ce le-a ddruit celor ce au voit, pu-
terea sd treac6 prin mijlocul valurilor gi a sfdrimat fird greutate pe
eei potrivnici. Cdci cei ce aveau sd ia jugul poruncii dumnezeiegti,
trebuiau sd gtie cit de mare e puterea D5tdtorului de lege gi cit de pri-
mejdios pentru ei este s5 supere pe cel ce poate sd le facd toate crr
upurinfd.
PALADIE: Bine gi dumnezeiegte a gindit Ddtdtorui de lege. Cdci
totdeauna frica il constringe pe cel neinfrinat gi greu de condus gi-l
face ca pe un minz dus de friu.
CHIRIL: Drept ai spus. Dupd ce opregte deci inchinarea la zei strd-
ini Si alcdtuirea vreunei asemXndri sau infdfiqdri de idol ti prescrie
pedepsele cele mai aspre pentru cutezanla de-a d5rui numele Dum-
trezeirii statuilor produse prin megtegug : <Nu vei lue, zice, numele
*. INCHINANE TAI DI'II SI ADEVAN

p, Damnului Dumnezeului tdu l.n deSert, cd. ttu \/e cruta Domnul pc cel
ce ia numele Sdu ln degerl, (Ieg. 20, 7), rinduiegte cele cuvenite vietii
omenegti ti stabilelte ca indreptar spre tot ceea ce e drept, legea
pentru viafa tuturor. $i ne scoate din toato pdcatele, intrucit ne ves-
tegte inainte de toate timpul dreptdfii in Hristos, in Care va avea loc
rdscumpdrareaatotdesdvirgitd,nimicirea rdutifii, restabilirea in starea
de la inceput gi innoirea viefii ln sfinlenie gi in iubire de Durnnezeu.
Astfel zice: <<Adu-li aminte de ziua Simbetei ca sd o slinleSti pe eo..
$ase zile sd lucrezi ;i sd loci toale lucrurile tale, iar ziua u gaptea,

re Simbdta, esle spre odihnd Domnului Dumnezeului tdu. Sri nu laci in ea

nici un lucru) tu Si IiuI tdu gi f.iica ta, s/ugc to Ei slulnicc ta, boul tdu
pi osinul tdu, dobitocul tdu $i slrriinul ce locuie$te Ia tine. Cdci in
Sase zile a tdcut Domnul cerul ,5i pdmintul ti marea Si loote cele cc
sint in ele. ,$i s-a odihnit in ziua a $aptea. Pentru aceea a binecuvintat
Domnul ziua a SapteaSi a sfinlit-o pe eor (ieg. 20, 10--11).
PALADIE: $i ce inseamnd aceasta? Cdci nu inteleg clar. In ce
chip vom sfinti ziua Simbetei?
CHIRIL: Voiepti sE spunem putine lucruri despre Simbdti gi des-
pre odihna ce trebuie sd o pdzim in ea ? ln felul acesta se vor fac€
foarte limpezi cele poruncite nouii de Dunrnezeu.
PALADIE : FdrS indoiald.
CHIRIL: Simb5ta, Paladie, fiind ultirna zi din s6ptdmind, inseamnil,
socotesc, timpul venirii Mintuitorului nostru, Care S-a ardtat la sfirgi-
p tul 9i la apusul veacului prezent gi ni S-a ficut nouX inceput gi ug[
$i cale spre spSlarea p5catelor, spre libertate gi spre iertar",-iptr

V nestricdciune $i viafd 9i spre nddejdea viitoare 248.Inv5fdtura Sfintei

Scripturi ne dd sii infeiegem in multe feluri odihna spirituald (sabatis-
mul spiritual) in Flristos. Odatd infSfigeazd prin ea iegirea din pdcate
gi hotdrdpte pedeapsa asprd pi neinduplecatii a p5cdtosului; aItI datd
infdtigeazd prin ea ca printr-un chip, r{scumpdrarea gi iertarea spre o
viafd de libertate gi pregdtire pentru veacul viitor.
PALADIE: Explicd aceasta. Cdci ag fi tare bucuros sd ttiu.
CHIRIL: Prin credinfa in Hristos, serbdm duhot'nice$te simbdta,
deoarece am isprXvit cu grijile din aceastd lume, ne-am odihnit de
umblarea degartd incoace gi incolo, ne-am instrdinat de patimi gi scu-

, 248. Clnd e tnfeleastr ln Duh, legea devine strdvezie pentru'Hristos. Sau da-
cd ll cunoattem pe Hristos, legea l9i- pierde opacitatea. Nu mai rdmtne la litera
ei. Umbra se ridicd de pe adevdrul ei, sau se subfiazd.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDNIEI
230

turind jugul pdcatului, sintem ldsali spre o sfintire liberi %e. De aceea
z,ice dumnezeiescul Pavel despre cei ce n-au crezut incd : <$i impo'
triva cdrora a linut minie patruzeci de ani ? Nu impotriva celor ce
n-ou crezut, ale cdror leguri au cdzut in pustie ? $i cfuora S-o iurat cd
nu vor intrq in odihna Sa, dacd nu celor ce nu au ctezut ? $i vedem
cd n-au putut sd intre din pricina necredinlej. Sd ne temem, deci, ce
nu. ct:rmve, dupd ce ni s-o dat tdgdduinla de-a intra 1n odihna Lui, sd
se vodd vreunul d.intre voi cd intirzie, (Evr. 3, l7_\lS i 4, ll. $i dupd
altele : <<Agadar,s-o ldsat altd sdrbdtoare d.e odihnd (sabatism) po'
porului lui Dumnezeu> (Evr. 4, 9).
Dacd sabatismul ar insemna numai a nu lucra Simbdta, ar fi drept
sd ne intrebdm cum de n-a intrat Israil in odihnS, odatd ce a pdzit
Simbdta fdrd lucru ? Deci acesta a fost numai un chip (tip) al odihnei
in Hristos gi al iepirii din picate a celui indreptat din credintd 2m. Ast-
fel Dumnezeu a poruncit ca cel ce stringe lemne Simbdta sd fie omo-
rit cu pietre. Dar pedeapsa aceasta era inchipuirea unei pedepse spi-
rituale (inteligibile), necesare. Oare un lemn odrdslit din rdddcina lui,
dacd e smuls gi prin aceasta se gi usuc5, nu e un simbol al stdrii de
moarte ? $i oare, pe iingd aceasia, nu este el hrand focului ?
PALADIE; Adevdrat.
1HIRIL: Dar aceastS stare nu este decit cea proprie pdcatului
cel atotchinuitor. EI aratd starea de moarte 9i e o hrand netrebnicd a
.in-
24g, ln Vechiul Testament Simbita, ziua a gaptea, ca zi de odihnd, era
temeiatd pe faptul cd Dumnezeu lnsuSi s-a oprit dupd cele qase zile de creare a
celor $ase trepie ale lumii. Prin aceasta se arath cd, creatia nu e ull proces . ilrter,-
minabil, cdci in acest caz ea ar fi o manifestare a lui Dumnezeu din veci 9i plnl
in veci, deci una ln esentd cu El. Se arat{ cd creatia lumii e un act liber al lui
Dumnezeu, avind un inceput 9i un sfirgit. Deci cinstirea Simbetei prin odihni tn-
semna o ridicare a gindilui la Dumnezeu deosebit de lume, din.grijile_ dedic.ate
lumii. Dar Sf. Chiril eixprimd pe de o parte corect acest sens al odihnei de Sitnbd-
ld ca oprire de la grijile lurirelti, pe'de altb parte merge mai departe.declarind
aceste griji ca picate.- Deci porunca odihnei de Simbitd inchipuiegte qi porunca
opririi d'e ia pdcate. Apoi iertirea de ele $i de pedepsele aduse de ele 9i nddejdea
vietrii viitoard, elileratA de stricdciune prin Hristos, care ne-a venit Ia sfirsitul
vieiuirii in io.-u pdminteasctr sau n6 este anunfatd sflrgitul ._ei 9i lnce.pu-
tul viefii viitoare intru nestricdciune. Ca slirtit al vietii pdcdtoase, e viata
eliberati de patimi. Ca avint al vietii viitoare, ea ne deschide perspectiva
eshatologicd, D'eci Simbdta ne arati nu numai cd lumea aceasta are un lnceput Si
un sfir$i1, ci qi ci noi sintem chemafi la o viafd vepnic5, deosebita de viata in
lumea aceasta. Noi creqtinii ne ridicdm prin odihna de Duminicd cu atit mai mult
mai presus de lume. La fel in orice sdrbdtoare. Acesta e <duhul sdrbhtoriir crettine.
AceastA traditie in planul eshatologic o traim in Sf. Liturghie. Picatul pune un
jug. asupra noastrE. odatd sdvirsit De mlnd la repetarea lui. E greu sd i ne opu.
ie-m. tar libertatea aclcvdrati e una cu sfinfenia. Sflntul e cel mai stdpin pe sine.
Libertatea de sub .puterea lumii, e Simbdta spirituali cu.. trecerea in eshatologic'
2S0. Aici Sf. Chiril spune direct cd odihna de Simbdtd poruncitd evreilor era
numai un chip pentru eliberarea de sub muncile impuse de pdcat, eliberare.. adttsi
de Hristos.
 INCHINARE IN DUII SI ADEVAN 231

fl5cdrii neimbiinzite:care mistuie pe cei ce-l iubesc 251.cind, deci, unii

se fin, in timpul cind trebuie sd se opreascd de la fapte moarte gi ne-
roditoare, gi pdrisind virtutea se hotdrdsc s5 iubeascd cele prin care
igi atrag pedepse gi fl6c5ri ih veac, vor suporta, dupd cuviinfd, osinda
mortii pentru cx deqi nu le e ingdduit sd viefuiascd in molegeald, ina-
inteaz5 de bund voie spre necesitatea de a fi peclepsifi.
Sd intrdm deci cei ce am crezut in odihnd, dupd cuvintul ferici-
tului Pavel (Evr. 4, 3). cSci Dumnezeu ceartb pe cei ce strimbti prin
pdcatul fald de chip (tip) frumusefea adevdrului. pentru cir zice :
<Mergi ,gi stai in porlile tiilor care ies ; .pi in toate porlite lerusalimu-
/ui. ,Si zi cdtre ei: Ascultoli cuvintul Domnului, impdt'ali cti ludeii ii
toatd ludeea $i tot lerusalimul pi cei ce intrali prin porlile ocesteo,
Acestea zice Domnul : Pdzifi-vd suiletele voastre qi nu riclicali po-
veri in ziua simbetei si nu Iaceli nici un lucru gi nu iesili prin por-
lile lerusalimului pi nu scoateli poveri d.in caseJe vocslre in ziua
simbetei. Cdci asa am poruncit pdrinlilor vostri, clar nu M-au ascultat
9i nu ^pi-auplecat urechea lor, ci $i.au invirtolat gruntazul lor ntai ntult,
d.ecit pdrinlii lor, co sd nu aurid ti co sri nu prirneascd cd.lduzire>(Ier.
17, lg S: u.). Deci le-a poruncit nu numai sd se opreascd Simbdta de
la orice pdcat, ci gi sd nu-gi scoatd poveri gi s6 nu iasd in afara por-
filor Ierusalimului 252.
PALADIE: Dar care e intelesut.aceslora'?
CHIRIL: E unul spirituai (inteligibil) qi duhovnicesc, mai presus
de chipuri (tipuri) gi mai bun clecit umbra rreche. Pentru cd pcrun-
cegte ca cei ce se odihnesc (sabatizeazd)in I'Iristos, sd se opreascd
F de la orice lucru c-are e indreptat $i prive$rte spre pdcat 6i sd nu
pund pe umeri nici o povard. Cdci cum n-ar fi un lucru cu totul
prostesc ca cei ce au lepiidat prin creclin{dpovara cu adevirat greu
k cle purtat a pdcaiului, sd se incarce iariiq;i cu ea gi sii voiascii a se
pleca iardgi sub jugul viciului ? gi a Sedea inldunlrul portilor Ierusa-

251. Pdcatul e sloreo de moarte, pentru cd e o stare de nesimfire. Cel ce

Iace rdu altuia, cel ce nu qlie decit sd mdninc6 qi sd se imbete gi sd desfrineze, e
un nesimtit. ii f<-rloseqtepe altii ca pe nigte obiecte, fdrd nici o grijd de suferinta
lor prezentd ;i viitoare.
252. Pe . de o Parte lucrarea in ziua Simbetei insemnind lucrarea picatului,
se cere oprirea de Ia el. Pe de alta, lucrarea pdcatului c semnul unei'sldbiri a
efortului de-a se refine de la pdcat. De aceea, dupd ce inainte s-a cerut sd nu se
Iucreze. Simbdta (si nu se adune fapte pdcdtoase, sau lemne uscate), aici se aratd
pedepsirea celor moleqtifi. cdci faptele pdcdtoase sint fapte de oameni morti spi-
ritual, fapte care nu iodesc nici un bine, nu dau nici un avint spre bine, ci paia-
lizeaz6 voinfa de bine a oamenilor; sint fapte ce se s6virqesc de cei ce nu pun
nici un efort in a sdvirgi binele 5i in a se infrlna de atracfiile care-i duc mai
mult fird voie.spre pl6ceri, uri, invidii, btrfeli, manifestdri de dispref a semenilor.
limului, inchipuiegte a nu ne despdrfi de sfinta cetate gi a nu ingddui
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

limului, inchipuiegte a nu ne despdrli de sfinta cetate 9i a nu ingddui

sd fim scogi afard gi a ne rostogoli din ea, prin abaterea spre altceva.
lar prin sfiuta cetate sf, intelegi Biserica. CSci unii, dupd ce au fost
luminafi priu creclinfa in Hristos 9i au lepddat povara uritd a pdca-
tului, Si au ajuns inl5untrul sfintelor porfi ale casei lui Dumnezeu, au
fost atragi la apostazie. $i cu toate cd aceasta nu e una f5fi95, totuti
tu ietit din sfinta poartd, cinstind obiceiurile idolepti. Drept aceea'
Dumnezeu a poruncit ca cei ce se odihnesc (sabatizeazi) spiritual (in-
teligibil), sd qadd inaintea porfilor, chipul (tipul) ardtind statornicia 9r
nesldbirea li trebuinla de-a nu aluneca nicidecum din credincioqia fa|{
de El. Iar cd Biserica e o cetate a lui Dumnezeu, o spune $i David, zi'
cind : "Lucruri sldvile s-au grdit despre tine, cetateo iui DumfiQZ€vt
(Ps. 86, 3). Dar ti Insuti Mintuitorul ne va incredinfa, zicind z <<Aicivoi
Iocui, pentru cd ant oJes-ope ea>,(Ps. 131, 15).
PALADIE: Aqadar, Simbdta ne vom opri, dupd voinf'a Celui ce a
dat legea, de la orice lucru.
CHIRIL; Nu simplu de la oricare, Paladie. Cdci oprirea de la a
cuge,ta gi a face cele c,are plac lui Dumnezeu gi aduc un folos mare'
nu invrednicegte de iaudi. De aceea nu in zadar a addugat, socotesc,
Sfinta Scripturd, cd ziua Simbetei trebuie sd fie sfintitd de noi. cAdu-fi
aminte, zice, de ziua Simbetei ca sd o sfinle'tti pe eo". Iar aceasta o
vom face dupd cuviintfl, de I1e vom ardta sirguitori in faptele sfinte,
tinind odihna in mod spiritual (sabatizind inteligibil). Chipul vddit al
acestui lucru s-a ardtat in aceea cd preotii rdmineau Simbdta in tem-
plu Si sivirfeau fdrd prihand cele sfinte gi aduceau jertfe 9i Junghiau oi
gi implineau neimpiedicaii toate cele spre slava lui Dumnezeu. CXci
oare nu c.ceasta a opus-o Iisus mustrfirilor Iudeilor, cind ,i'au invi-
nuil, cd nesocoteqteIegea vindecind pe slSbdnog Simb6ta ? 2$
PALADIE ; Mi-acluc arninte.
C:ltlRIL; l)ar Simbdta se face gi tiiierea imprejur a omurlui, dupti
rur,intul N{intuitorului, fdrd ca legea si pedepseascdaceasta.Deci chi-

253 Nu numal in oprirea de la grtJile ti placerile lumelti constE odihna de

SirnbitS, ci in implinirca celor plScute-lui Dumnezeu: ln a-i aduce jertfa rugdciu--
6ilor, dar $i a faptclor poastrc bune. Cdci liinla noastrd nu trebuie sd se goleasctr
sirnplu <te oricc conIirrut, ci si se indrepte intreagi spre Dumnezeu qi spre ajuto-
rdrcr s€rnL,nilor noqtri, plicuii Lui. Si ne intilnim prin toate cu Dumnezeu, Care
vrcd si :rc riclice din c'elc lumCAti in El, dar si ne ridice impreuni, cu lumea.
(ici si Dunrlezeu oprinclu-Se dc la crearea lumii, nu a desfiinlat-o, ci a trecut
!.r rirlicarea ei in Sile. Daci in Dnmnezeu in Care ne ridicam ca sd ne odihnim
e l.lristos, nu trebttie sd uitiim ch, in calitatea de Om pe care a primit-o' Dumnezeu
a riclicat in Sine lumea intreaga, sau a intrat in relatia cea mai intimd cu ea, dar
prin aceasta a inclumnezeit-o. Deci lntilnindu-L pe El, lntilnjm lumea Ia acest
nivel, sau trebuie sd imit6m relaliile lui Durnnezeu cu lumea dupd tntruparea Lui.
 INCHINARE IN DUti ST ADEVAE 233.'

pul (tipul) vestegte gi mdrtu'risegte limpede cd celor ce se, odihnesc ';

(sabatizeazd)in Hristos, adic[ se opresc de la pf,cat $i se'sfintesc prin
credinf l, li se cuvine, pe drept cuvint, tdierea lmprejur in duh, oare s,e
face in ziua a opta, adicl in ziua invierii. Cdci in aceasta s-a sculat
Hristos. Iar dupd ce a lnviat, surplnd stdpinirea morlii, a pecetluit '
indatd, prin Sfintul Duh, pe ucenicii Lui. $i aceasta este tdierea
lmpreJur ln duh. Cdci a suflat asupra lor, zicind : <<LuafiDuh Sfint"
(Ioan 20, 221w. Iar nu spune gi Pavel cd ata se face taierea lmpreJur
spirituald ? Cdci afirmd cd cei ce au crezut, au trebuit sd fie t5iafi impre'
jur cu o tdiere nefdcutfi de mind (Colos. 2, lll. Dar adaugS cd odihnin- i

3 du-ne (sabatizlnd spiritual), pe drept cuvint, nu ne oprim de la cele ce

fin de birb[fia duhovniceasc5, de la a zdrobi pe vrdJma$i si de la
a birui in Hristos pe cei ce ni se lmpotrivesc. $i ca icoane iti aduce
iard.Si pe vechiul lisus, care a cucerit impreund cu Israelilii' Ierihonul
in ziua a $aptea, adicd Simbdta.
PALADIE: A$adar, precum se vede, Simbdta ne aduce numai
oprirea de la faptele rdutdtii gi ale pdcatelor, dacl avem in veder€;:
adev5rul schilat in vechile chipuri (tipuri).
i
)HIRIL: A;a zic. Dar 9i ln a,it mod, ea indicd foarte clar taina lui
Hristos.
PALADIE.'ln ce mod ?

3 CHIRIL r A mai zis legea : <De vei cumpdra tob evreu, gcse oni
sd slujmscd lie, iar in aI gopteleo on vo pleca slobod' (Ies'
21, 2). Iar in <A doua leger, zice iar5;i: </or de se va vinde lie
p tratele tdu evreu sou evreicd $ase ani va sluii lie, iar 1n aI $aptelea an
1I vei ldso slobod de la tine. Sj cind iI vei slobozi pe eI de Ia tine, nu'I
vei slobozi pe el de$eIt. Sd-i d.ai lui merinde din oile tale $i din grlul tdu
Si djn teoscul tdu i precum te-a binecuvintat pe ljne Domnul Dumne'
zeul tdu, sd-i dai lui> (5, 12-14'). Aceasta insemna ca toatd vre-
mea, dinainte de venirea Mintuitorului nostru, Israil era strirntonat de
cluhul robiei, injugat sub legea care pedepsea. Dar clnd in timpurile

254. Tdierea tmpretur ca chip al depdrtirii tendintelor spre.. pecat sc.-f.icea

Simbdta. Dar tdierea'lmprejur realh a picdtelor de la fiinta noastrd,. care e ttrierea
in chip, se face dupi ace6a, adici i1'ziua a opta, sau Duminica, ln ea irtcepe. o
noud cieatie, care insd e lu leg6turl cu cea de'la lnceput, deci urmeazd Simbetei
in care Dumnezeu s-a oprit de ia crealia dintli. Creafia cea noui nu e declt creatia
de la lnceput inviatd din rnoarte, dar nu cum a ajuns prin usc6ciunea morfii' ci
la plenitudinea vietii ln Dumnezeu. CEci indatd ce a lnceput ridicarea ei ln tlris'
tos, din El iradiazd peste Apostoli, care reprezintd creatia neincadratd in iposta-
sul Cuvintului, dar cu care El a intrat prin tirea creati ln legdturd, Duhul Sfint.
vine din Hristos peste firea creati ln alie persoane, nu deodald cu coborlrea Lui
tn firea creati in ipostasul lui Hristos, ci duptr aceea, tocmai pentru a srdta ci
ea e tr[ittr ln persoane neconlundate cu Hristos. Hristos-d_e;i e om' tgi plstrea'
z& locul prim, loiul de izvor lntre oamenii lnnotti' titndci e si Dumnezeu'
 %4 SF. CITTRIL AL ALEXANDRIEI .]

din.urmd ale veacului (cxci Simbdta ni s-_adat-.gi ca chip al acestora), a

rds5rit Em,am,uil,a fost ,alungat duhuil robiei. gi neclind nimic StHpinului,
au fost chernafi [a libentarte gi rdscumpdrare, l,a s]rava infienii. Cdci cei
ce au crezut, s-au indreptat, dupd scripturi, nu din faptele legii,. ci din
c'redintd. $i acrea,staeste : <Va pleca srloboclin d,ar*,
Dar "cind iI vei slobozi pe el, zice, nu-I vei slobozi degert. sri-i
dai lui merinde din oile tale, d,in griul tdu gi din feoscu] tdu*. \1s21
curn str{luceqte limpede in rac'estea furfel,esuiltai,nei lui Hr,istos ? cdci
arn fos,t rSscrum,pdrafiqi Mintu,itonul nos,tru a,l tuturo,r ne-a ldsat ;liberi in
dar 254b.Pentru cd nu din faptele dreptdfii, pe care le-am fdcut noi, ci
pentru cd dupd marea miil5 a Lui, dupx cum s-a scris (ps. 50), ne-am irn-
pdrtdgit de o bundtate aga de suprafireascd...Iar ldsindu-ne liberi, adicd
izbdvindu-ne d,e pd'oate gi infrumuselirndu-ne c,u harrnrllinfierii, rui s-,a
adduEat, c,a mer,inde bund, pe Sine lnsugi, c,a jer,tfd neprihdnitd gi ca
oaie dusx spre junghiere pentru noi, ddruindu-ne putinfa s6 ne lm-
pdrtdgim de" binecuvintarea de viafd fdcdtoare, adicd da sfintul Lui
trup gi.sinEe. Aceas'ta socot,eFccd inseamnd trebuinla de-,a,da merin_
de din oi, din piine gi vin, in anul al gaprtele,a,adicd irr simbdta spiri-
tuald ' (inteligibild) celor chemafi la libertate din bundtatea sta-
pinului.
Pind aici e ponrnca legii. Darr fiindcd ludeil.oq c&zuti lrr nepds,are,
nu le-a -pldcut sd. pdzeascd cele poruncite, Dumnezeu i--a certat pe cei
ce au fdcu't ,aceasta. cdci s-'a scris : <Fosl-o cuvintul Domnului cdtre
Ier,emia, ziclnd; Aso a grdit Domnul Dumnezeul lui Israil, zicind: pu-
s-am legdmint cu pdrinlii vogtri in ziua in care i-am scos pe ei d.in
pdmintul Egiptului, din casa robiei, ziclnd.: cind. se vor
implini qose
ani, vei ldsa pe tratele td.u evteu, eare li se vo vinde
fie gi tl-a.Iost
slugd gase ani;.gi-l vei ldsa ,pe eI slobod. si n-ou osculrat de
Mine ti nu $i-au plecat urechea tor. $i s-au inlors astdzi sd.-Iacd.ceea
ce e dtept lnaintea ochilor Mei, sd vesleascd Iiecare slobozirea oproo-
pe,lui sdu. gi au incheiat legdmlnt in tala Mea in case
Mea, in care
s-a chemot nutnele Meu. gi v-afi intors 9i oli pingdrit tegdmintul Meu
ri ali intors tiecare pe sruga sc ai fieca,:" p" ,t"ini"a tti i" ""* t-rt,
/dsot slobozi cu sulletul lor, co sd vd |ie voud. slugi pi slulnic* (Ier.
36, 13*16)

254b. Dumnezeu fEctnd pe Fiul s6u nu ne-a dezrobit numai din robia legii,
explicabild prin robia pdcatului, pe care ne-am cauzat-o gi noi inqine, ci ne_a id-
cut chiar. fii d-upi har. cdci Fiul sdu fdcut om ne hrdneqte cu cele cb-ti rrrdneite
propriul trup gi singe,_sau chiar cu trupul qi singe.le s6u care s-a hrdn,it. cu'acestea
ia
sa se olcdtuiasc6. Ne.hrdnim astfel 9i cu.El, dar fi cu creatia asumatE,in i.postasul Lui,
oa pro.prietatea a Lui. r' ,.
V INCHINAnE tN DUH 9I ADEVAR

Vezi c{ nu suferd 65 se disprefuiascd chipuri,le (tipuirile),'mai bine

zis, sd se b,atjocoreascd insugi adevdrul, ce'l acoperit incd in umbre ?
"Cdci nu se mai iau inapoi d,arurile $i chemalea IuI DumnezetJ>' dup5 .
cum s-a scris (Ro,m.ll,2g), Dar Iuderii aducirnd inapo! pe cei slobozili
odatd pi punindu,i iardgi sub jugul robiei, au ltr,at inapoi ce-au dat 9i
prin aceasta au jigmit inlelesu,l tainei, necinstindu-l mdcar cd era inc5
numad.in chip,u,ri (tipurri).
PALADIE; F,oarbedr,ept ari gr6tt.
CHIRIL.' Iar ci ne indrept5m in d,ar prin harul csl in H'ristos' ne-
dind nimic in schimb pentru viata noastrd, ba nepldtind nici pentru
slava libentdfii, ci cigtigind aces,t bugl prin bundtartea 9i iubirea de oa-
meni a Stdpinului, a inchipud,t-o i,n <A dola lege-, zi'cind :'nIn anul aI
$aptelea vei tace iertare. Iar finduiala iertdrii este qceosta: vei ierta
:
toatd d.atoria, cere fi-o d.atoreazd lie aproapele triu. ,Si d'e Ia lratele
tdu nu vei cete ce€Qce vei avea la eI. Ci vei iefia |ratelui tdu datorio
cdci nu va Ii lntru tine sirac. Cd binecuvlntind, te va binecuvinta pe'
tine Domnu| Dumnezeul tdu, in pdmintul care li-I dd tie cu sortri sd-l m<rt-
lenepti> (Deut. 15, l-5). Vezi adevdrul fulgerind in umbre ? Cdci aratd
'
9i aici cit se poate de lnvederat iconomia N{intuitorului nostru privitba-
re la noi. Pentru cd celor ce au venit lingd El prin credintd 9i s-au fdcut
casnici ti frati ai Lui prin aceea cd s-au impdrtdgit de Sfintul Duh
5i s-au fdcut pdrtagi de firea dumnezeiascd, le-a iertat datoriile $i
} n-au trebuit sX pl[teasca nimic. Cdcd n-a cerrut de ,la ei sufe,rirea pe-
depselor pentru neascultare, mdcar cd erau datori sd dea socoteal5 pen-
tru viata lor dinainrte. Iar pe cei incd strdini Si de a'lt neam, i-a ]dsat
sub povara datoriilor, pentru ndcredinta lor Si pentru fap-
tui cd s-au tirnut c'it mai departe de famifliaritatea cu EI, gi i-a supus
osindei Si trebuintei de-a fi pedepsiti, ca pe unii ce au ptrcatul incd
negters. Astfe'l a spus celor ce au crezurt ; olar de veti rd.mlne ln cuvln-
tul Meu, cu adevd.rat ucenicii Mei veli ti qi veti cunootle odevdrul $i
ad.evdrul vd va slobozi pe voi>> (Ioan B, 3l--32'), Iar celo,r ce necin-
stesc invdf6tuna ader'dr,atd gi evanghe,licd, [e zice : <'Amin, amin zic
voltd, de nu veli crede cd Eu sinf, ln pdcatele vooslte vefi muri- (Ioan
: B, 24). lnfe,legi deci c{ ff,g5duieqte cE pe cei aprop'iati p'rin credintd ii
va lisa liberi, iar de cei depirrtati incd gi str{ini gi morfi in pdcnte
spune cd vor plSti judecdtorului pedepsele greqealelor lor.
PALADIE; E adevdrat
CHIRIL :'Dar odihna de Simbdfa desemneaz[ 'intr-un mod subtire pi
desfdtarea sfintd din veacrrl viitor 9i trnpdrt6girea de bunf,'tdfile ceregti.
 86 sF. CHIRIL AL ALEXANDfiTEI

PALADIE; ExplicX-mi ace,asta.C6ci vreau.str aflu.

CIIIRIL: Bucuros. Dumnezeiescul David cintd zicind despre fiii lui
Israil gi despre Dumnezeu care toate le poate : <piinea cerului le-a
dat lor i piinea lngerilor a mlncat omulrr. El numegte aici mana hran5 a
ceru-lui gi a lngerilor, ca ridicindu-ne mintea noastrd mai presus de
ceJe sensibile gi vxzute, sd contempldn intdrirea duhovniceascd si
dumnezeiasci pe care o d5 Dumnezeu sufletelor sfintilor, fdcind sd se
sdldgluiascd in cei ce au primit credinfa, Dumnezeu currintul, care
hrinegte pe ingeri pi dd viafd oamenilor. cdci Hristos gi-a luat locuin-
fa in inimile noastre prin Sfintul Duh gi sintern hrdnifi cu piinea vie,
cea din cer, spre vigoare pi tdrie duhovniceascd. Iar chip (tip) clar gi
neindoielnic al acestui lucru s pa13 255.
Deci a poruncit legea fiilor lui Israil sd o stringd, dar nu peste
ceea ce ii aJunge fieciruia. cdci s-a scris : <Iar dimineala, ciupd ce a
incetat roua imprejurul taberei, iatd pe tala pustiei ceva mdtunlel
si
gruncios, alb ca pojghifa, pe pdmint. vdzind.-o tiii lui Israil, au zis unul
cdtre altul : ce este aceasta ? cd nu stiau ce este. gi a zis Mois e cdtre
ei: Aceasto esle plinea pe care v.a d.at-o voud. Domnu/ si o ,mincali.
Acesta esle cuvlntul pe care !-a poruncit Domnul : stringeli din ea Iie-
care cit ii trebuie, o mrisurd dupd capete, dupd numdrul sutletelor
voastre ; tiecare stringeli intpreunci cu cosnicii vo.plri> (Ieq. 16, l3".-16).
Apoi, dupS altele, zice iardgi : <gi o lost in ziua a sasea, au slrins cele
de trebuinld lndoite, cite d.oud mdsurj pentru tiecare. gi ou intrat toate
cdpeteniile adunfuii gi au vestit lui Mojse. gi o zis Mojse cdtre ei:
Acesta esle cuvintul pe care I-a gfiit Domnul; simb )td este od.ihna
Domnului, miine; oricite veli vrea e coece, coaceli gi oricite veli
vree e tierbe, tierbeli. Si tot ce prisosegte ldsali-o voud rdmdrsild pen.
tru dimineofd> (Ieg. 16, 22-2J). Apoi Moise,. tilcuitorul celor dum-
trezeieqti, explicindu-le aceastd lege, iudatd a addugat: <Mincali as.
tdzi. cdci simbdlo Domnului esle astdzj. Nu vefi aIIa de cceasla ustdzi
ln cimp. gase zile veli aduna, ian ziua o goplea este simbdld. Nu va ti d.in
ea in oceostd zi,. (Ie9. 16, 25-221.
oare nici dup5 acestea nu-|i este limpede, paladie, cd a nu lucra
simbxta gi a acluna ceea ce s-a primit in cxmard, apoi cx nici mana din
cer nu se dd mereu. ci trebuie fo'lositd spre desfdtare gi hrand, mana
primitd inainte, e o pregdtire
9i o inchipudre clarx a viefii ce va fi in

255. Dumnezeu Cuvtntul e pllnea cerutui gi a lngerilor,'minfile

cdcl din El vine toa.
ttr puterej_ de viati gi toate lnfelesurile cu care se hr'dnesc lngerilor ale
noastre. Venirea ei din cer s-a ardtat in timpul cdl{toriei lui Isiail prft pustii9i sub
chipril manei
 TNCITINARE IN DUH SI ADEVAR

veacul viitor ? m. Cdci, odihnindu-se (Sabatizlnd) ln tJristos 9i ajun-

gind Ia incet,area totalS a pdcatului, ne vom desfdta de bundtdtile de sus
fiind inldturat5 orice osteneald, afiind cu imbelgugare, f5rd sudori, tot
ce ne este de folos.
PALADIE: Adev5rat este cuvintul. Viala de acolo a sfinfilor se
va bucura de toate bun5tSfile ce-i vor sta pregdtite gi la indemind.

3 gi

( P s .1 2 7 , 2 1 .
sfint : <Ostenelile
S&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&spunem
noi fiecdrui rodurilor

CHIRIL; Deci redevenind la inceput Si intolcind oarecum cuvln-

tale vei milrco*

tul inapoi, vom spune c& legea indreptindu-ne atenfia, dup[ cuviintd,
spre Dumnezeu Cel UnuI prin fire pi cu adevdrat, nu ne-a :ingiiduit sd
ignordm nici pe Cuvintul impreunX existent, ndscut din El ,9i in El.
* Cdci dupd ce'a poruncit mai intii, zicind: "Sd iube$ti pe Domnul Dum-
nezeul tdu din toatd. inima tc gi riin tot cugetul ldu 9i din toatd puterea
t lo* qi : .Sri nu-li tie lie alli clumnezei atard d,e Mine, a addugat :
<Adu-fi aminte de ziua Slmbetei.. CEci aceasta este cdrarea bun5 si
necesar5 9i c,a,leabunu,lui megtegug dumnezeiesc, care aduce cel mai
* desdvirgit folos celor ce invatd cele ce se cuvine sd le qtie. Astfel
Mintuitoru,l a spus cdtre T,at5l din cer gi Dumnezeu : .Aceasfo esle
,&, viala de veci, ca sd te cunooscd pe Tine, aclevdratul Dumnezeu 6i pe
Iisus Hristos pe care l-ai lrimis, (Ioan 17, 3). Cdci cuvintul despre

&
Fiul insofegte in mod necesar cuvintul despre Tatdl 9i cunogtinfa des-
pre amindoi este nedespdrfitd. De aceea pe Iudeii, care .s-au rdtdcit
de la adev5r, pentru cd nu primeau pe Fiul, dar socoteau c5 ei cunoSd
pe Dumnezeu, Mintuitorul i-a certat zicind : <Nici pe Mine nu Md
* Stifi, nici pe Tatdl Meu. Dacd M-afi Ii gtiut pe Mine,,si pe Toidl Meu
I-afi ti ttiul> (Ioan 14, 17). Cdci cunogtinJa despre fiecare din ei se
referd la amindoi.
3, Agadar, dup5 ce a pus mai intii ca o temelie necesard cunogtinfa
dreaptd despre Dumnezeu gi le-a inridxcinait gtiinla despre Df,tdtorul
legii, coboard la cele omenegti 9i infdfigeazd inda'td ca vecin gi unit cu
respectul fatd de Dumnezeu, pe c,el fafd de tat6 gi de mam5, prin care
am fost adu;i, la porunca lui Dumnezeu, la fiintX gi existentd, finind,
aga zicind, al doilea loc dupd creatorul. cdci firea modejeazd in sine
pe cel ce se nagte prin porunoa dumnezeiascX, printr-o lucrare neinva-
latd, imitind slava Creatorului. $i precum Dumnezeu e inceputul 9i
obirgia tuturor, ca Fdcdtor gi creator, aga gi fiec,are dintre cei ridicafi
la gtiinfa de ndscdtori este aa o rdddcind a nagterii copi,lu-lui ca nas-

256. Trebuie s[ adundm azi mana, sau plinca cereasci, pentru a ne fi de lo-
los ln veacul viitor. Primirea cuvintului dumnezeiesc, osteneala facerii de bine din
viata aceasta ne este de folos atit pentru ea, cit qi pentru \,iala viitoare.

k
 .T SF. CHIRIL
238 AL ALEXANDRIEI

' cut din

sine si ca un'izvor al trecerii lui ln existenfd. Aqadar,' slujba
tartdlui gi a mamei spre adu,c,er'eaIa existentd a tuturor celor de pe pd-
mint esrteun chip (,tip) al Creartor'uluitutunor 257.
De ,aceea leEea ,a porurfci,t sd ili se dea ,lor o cinste mai aieasd de-
cit altora, nelipsindu-i de rdsplatd pe cei ce s-au hotdrit sd-i cinsteascd
gi neeliber,indu-i de pedeapsd pe cei ce nu vor sd facd aceasta. Cdci
'purtarea cuviirncioasd gi re,spectuoasdo incu,nune'azdc,u cinstiri, i,ar pe
cea oare nu e astferl, o p'edepsrestec,u re,lele cele mai mari. ..Cinstegte
.zice, pe tatdl tXu, ca sd-ti fie fie bine-ti sd-ti fie viata lungd pe pdmint"
(Ieg. 20, 12). Deci lege,a fdgdduind celor ce voiesc sd-i cinsteascd pe
-pdrinfi, c€. pe o cunu,nd qi rdsp'lartd 'aleasd, viata gi arni lungi, iar c,elor
. ingimf,ati gi neci'nsti,to,ri, moarrbea,,a pus ,pes,te ei ca un pedagog frica
spre a-i tine in ceea ce-i drept. Cdci a spus iardgi : <Cine iloveqte pe
tatdl pi pe mama [ui, cu moarte sd mo,ard" (Ieg. 21, l5). Observd cd 'tot
felul de pdoart fafd de ei iri pedepsegte in aceeaqi mdsurd. Din aceasta
se vede iar,Sgi ,limpede cd drepturi,le pdrinfilor le-a pus in vecindtarte
nemiJloci,td cu c,ele a,le lui Dumnezeu. Cdci precum pdcatul ,limbii im-
potriva lui Dumnezeu se pedepsegte cu m,oar,teagi cu urgiile cele mai
mnri, aga gi cel impotriva pirinfilor. Fii,ndcd cine a dispretuit porunca
dumnezei'ascd gi crine a nesocotit lege,a ca pedagog, va fi ucis fdrd mild.
Dar legea dumnezeiascd porunc,egte .cd cine1nesocoteste ,indemnurile
tat&ltti gi ale mamei, sd fie uc,is cu pietr,e. Cdci s-a sp,us in <A doua
lege- ; <Iar de va avea cineva un tiu neascultdtot Si lnddrdtnic, care
nu oscultd de glasul tatd.Iui sdu $i de glasul mamei lui, Si ei iI vor cer-
la gi el nu va asculta, lulndu-I pe el tatdl lui gi mama lui, sd-I ducd
inaintea bdtrlnilor cetdlii Si Ia poarta localitdlii. gi vor spune bdrba-
lilor cetdfii, ziclnd: FiuI noslru ccesto esle neoscultdtor Sj este lndd-
rdtnic Ai nu ascultd de glasu/ nostru, petrccind in ospele $i belii. gi-l
vor ucide pe el bdrbalii cetdlii cu pietrc. ,li vetri desliinla pe cel rdu
dintre voi $i ceilalli auzind, se vor teme> (Deut. 21, l8-Ig). Deci mai

' 25?. E de remarcat ci Sf. Chiril vede in odihna de Simbltd ca un chip al

fericirii ln viafa dumnezeiased, o indicare a preciz6rii lnvdldturii despre Dum-
. nezeu Cel Unu,l in fiintd ca Dumnezeu Cel intreit in Persoane. 'Cdci nu te poti odihni in
iubirea lui Dumnezeu dacd El nu este iubire, deci Treime de Fersoane. Dar gi mai clar
vede Sf. Chiril chipul Treimii imprimat ln puterea de nagtere a firii, prin ,care oamenii
slnt tati ti fii. Lumea nu este o creatie fdrli un anumit sens. Puterea luri Dumnezeu
nu se aratd in aducerea simpld la existenli a ceva, ci in aducerea la e4istenfd a
unei lumi in .care se imprimd ceea ce e propriu Lui. De aceea este imprimatd 9i
ln ea pornirea spre nattere. Firea omeneascd e li ea, dacd nu rtrddcina ultinrd a
unor persoane gi izvorul ultim al lor, <ca o rdddbind. gi ca un izvor>. De aceea a
cerut legea dupd credinfa ln Dumne-zeu Cel unul, cinstirea pdrinlilor, ca chip al
lui Dumnezeu in calitate de ndscdtor al unui fiu.
 :..:.INEI'IIrrARE IN DUH $I ADEVAR 239

e ingdduit sd ne indoim cii cinstirea tatdlui ti.a mamei urmeazd in-

datd dupd cinstirea lui Dumnezeu ?
PALADIE: Nicidecum. Cdci ,Ia datoria de a-i cinsti ne indeamnX
gi ceea ce s-a spus i,n chip infelept de Durnnezeu : "Adu-li amintl cd
prin:ei te-ai ndscut> (Ecc[." 7, 30). Iar p,artri,arrhu,l
Iacob spune precum
se cuvine a <De nu era teema de tatdl meu .Isacc 1n mineo (Fac.'31, 42).
CHIRIL: Dar spune-mi, zicind cd prin ei ne-am ndscut, nu aratd
limpede cd sint ch,ip aI Crr,eartoru,Iuili al Cerlui ce cheamf, ceile ce nu
sint la existenld ? Iar zicind cd trebuie sd fie cinstiti cu fricd din par-
toa no,astrd,nu i-a imbrdoart cu demnit,atea Sitdpinul,ui?

I '
PALADIE: Fdrd indoiald. De ,aceea gi b,lestem& pe unii proverbul
zicind z "Ochiul.care fide d.e tatdt gi necinste$te bdtrlnelea mamei, sd-I
scobeascd corbii din vd.i,, (Prov. 30, l7). Dar l5mureqte-md, in ce infe-
les trebuie sd socotim cd s-,a spus inr chip inlerlep,t de c5,tre Hristos,
; Mintuitorului nostru arl tu'turor ; ncel ce iubeste pe tatdl sdu ori pe ma-
mo so mai mut decit pe Mine, nu esfe vrednic de Mineu {Matei 10, 37).
Ba unii aduc aminte gi de ac'eea cd uceoricului c.are se ruEa sd-l lase sd
'meargd 'tutdJ
sd i,ngroapu p'" gi sd-i ingrijeascd b&trrilrefea, ii spune :
<urmeazd.Mie Si lasd pe morli sd-gi ingroape pe morlii hor* (Matei
8, 221.
CHIRIL: Dar ce este de neinieles in ac,este,a ? Dupe pdrerei mea,
nu e nimic greu, c{ infelesuil cuvintelor de f,a}d e sirnplu gi USor de
; prins celor ce voiesc sd cugete drept.
PALADIE; Totugi, mi se pare cd acest.cuvint nu scap5 cu totul de
; ' bdnuia-ld. Cf,ci pare sd ne opre,ascdde la respeotul f,afd de p)lrinfi.
CHIRIL; Sd fim dep'arte de o asemerneab6rnuiaid, omutre, Fi de ast-
fe,l de gindu,ri intinate. CXci cuvinturl Mirutuitorlrlui nu ne opreqte de ia
respecrtul fa|5 de pdrinfi, ci ne invat5 sd soco,tim respertu,l 'fafd de
Dumneze,u ca finind locul itllii gi rn:ai inalt. Dar ace,astn a spus-o cu-
vintul nosrtru, num,ind re,specrtulacesta fafd de pdrinti, in toate priVin-
fele, aI doilea fafd de cel cuvenit lui Dumnezeu. Aceastd ordine a pds-
trat-o gi Hrisrtos, nefdci,ndu-le vreo vind c,e,lo,rc,e voiesc sd iubeascd pe
pdrinfi gi neimpov&rindu-i cu vreo osindd pe cei ce tin sd-i cinsteascd,
ci legiuind in chip preac,uvenit c,a cerle omeneF,ti sd meargd i,napoi-a'lui
7 Dumnezeu. De aceea nu zice simplu: <<Celce iubegte pe tatdl sau'pe

r
mama,', ci adaugd : (moi mult d.ecit pe Mine>. Sau oare nu socotegti cti
iubirea fafii de Dumn,ezeu s-a cuvenit sd fie pusd inaintea celei fatd
de oameni ?
PALADIE: Sint cu totu,l de ac,eea$ipdrere.

F
L
 S]tr. ClltaIL AI, ALEI(AITIDNIEI
240

1HTRIL; Deci cel ce ponrncegte sd fie cinstite 9i legile firii nu l-a

ldsat pe ucenic sd plece, c,a sf, nu creada c5 trebuie totugi sf, pund res-
pectul, fald cle om mai presus de cel fald de Dumnezeu, fie acel om
chiar tatf,. Agadar, pune cele ale sale mai plesus de cele a'le noastre.
Cdci Dumnezeu este dincolo 9i mai presus de toate. Dar ardtind dato'
ria cle-a cugeta $i zice cd cele ale lui Dumnezeu sint mai inainte 9i mai
inalte, nu iasd din pricina aceasta nicidecum pe cineva s5 disprefu-
'Ii-l socote$te ca o vind
iascS respectul fafd de parinfi. Lucrul acesta
invltdtoriior Iudeilor, zicind: <Dumnezeu a zis: <Cinsteglepe tatdl tdu
dumneze'
$i pe mom a ta. Iar voi ziceli : cel ce zice tatdlui sdu : E dar
iesc acela 1n care te-ai Ii putut tolosi de la mine, acela nu mai trebuie
sd cinsleascd pe latdl sciu sau pe mama so. Deci ali destiinlat potunca
2s8'
Iui Durnnezeupentru datina vooslrd, (lvlatei 15, 3-O)
P,qLADIE; Dar nu e prea ugor infelesul acestora. Ldmuregte' te
rog, care este gregeala Fariseilor in privinfa aceasla ?
CHIRII; S-a scris in Levitic : .$i o grdit Domnul cdtre Molse, zi'
cind: GrtiieSte liilor lui lsrai/ Si zi cdtre ei ; Omul cQIe vQ Iace Idgi''
duinld se va prelui sut/etul sdu Domnului. Prelul bdrbatului de Ia do'
uirizeci de ani pind Ia Saizeci de ani va Ii d.e eincizeci de drahme de
argint, cu cumpdna cey stintd'"- Apoi spunind citeva lucruri despre fe-
meie gi copii, adaug5 iardgi z <IQr de va Ii sdrac IaId de acest prel, va
slo inainlea preotului li il va prelui pe eI preolul* (Lev' 15' 2-3, 8)'
Cuvintul e tainic Si adi'nc 9i il vom cerceta Ia vremea cuvenitf,. Acum
sd vorbim despre cele nemiJlocite. Unii dintre israelifi veneau 9i do'
reau sd inchine lui Dumnezeu sufletele lor, in chip (tip) 9i in umbr5, dar
potrivit legii, mdlturisind pleotilor Si stf,t6torilor lingd aitar cd vor
cla prelurile cqvenite pentru ele. D3r erau unii care doreau aceasta
slavd (cdci voiau sd fie curdtiti Si sfintitri 9i inchinati lui Dumnezeu 9i
altele asemenea cu acestea?), dar din lipsa banilor iqi tdiau dorinla a-
ceasta gi arreau in s5rf,cie o piedic5 greu de ocolit in ca'lea acestui lu-
cru. FafX de cdrturari gi farisei, c€re li indemnau foarte stdruitor la da'
toria de-a face aceasrta (cdci aceitia erau tare iubitori de bani $i std-
pinifi cle pofta cistigurilor urite), ei se scuzau cu datoria fafd de pil-
rinfi, spunind, pe drept cuvint, c6 de-abia pot sd-$i agoniseascEilor li
acelora cele indestuldtoare viefii sau sd-gi procure imbrdcdmintea tre-
buincioasfl. Aceia insd cutezau s5-i convingd se nu dea nici o insem-
ndtate acolei datorii, ci sf, $i-o lrnplineascd pe cea cdtre Dumnezeu. $i

sustrage cineva de - la datoria cinstirii pdrtntilor, spunlnd

2,58.Nu se poate'viei
ca toali cinstirea fui ii o adresezelui Dumnezeu,nici sl spun.dc-i ri-u le
;;.i;-;; ;-i;;" de .ir. au trebuinta pe motiv cd vor sd-l d{ruiasci lui Dum-
nezeu,
INSHINARE IN DUII 5I ADEVAR 241

ii invdfa;u cH dacd ar veni pdrintii ia ei cerindu-le aJutorul obignuit, sd

spund tatdlui sau m,amei : oE der, aceea cu care te-ai Ii putut tolosi de
Ia ntine,. Adicd prin orice,ai primit de Ia mine, sd gtii cd impufinezi
ce,ea ce e inchin'at'lui Dumnezeu gi pui mina pe bunuri sfinte. Cdci
m-am dedicat pe mine insumi gi m-am fdgdduit ca dar lui Dumnezeu.
Iar aceia temi,ndu-se de pedeapsa ce le-ar veni din pricina sacrilegiu-
lui gi avind mare fricd de ,legile privitoare I'a ace'ast,a,petreceau tin-
guindu-se gi susfineau c5. evlavia fafX de Dumnezeu li s-a fdcut pricinf,
de foame, invinu,ind poate gi poru,ncalui Dumnezeu ca una ce i-a lovit
de moarte. De aceea zice z <Ali desliinlat porunca lui Dumnezeu, pentilJ
datina voastrd", Ei trebrtiau sd cinsteascd pe cei ce i-au ndscut, nu sA
desfiinfeze legea din'pricina evlaviei fald de Dumns2gu25e.
AEadar, nici cele cuvenite lui Dumnezeu nu trebuie sd Ie nesocotim
pentru cele omene$ti, Si nu necesar sd fim nepdsdtori nici fafd de ce,le
omepegti pentru rDumnezeu.Ci dind mai mulf partea de frunte a iubirii
lnceputului tuturor, aaica lui Dumnezeu, sd ddm indatd, in rindul al
doileo pi nemijlocit, gi slujitorilor nagterii noastre cinstirile ce li se
cuvin cit se poate de mult, gindind.u-ne pe lingd cele ce le-am spus, gi
traaceasta.
PALADIE: La ce ?
CHIRIL: Domnu,l nostru Iisus Hristos ard,tindu-'ne ca un lucru clin
cele mai necesare respectu,l faff, de pdrinfi, a irrvrednicit de pur,tarea
de griji gi de prefuire pe Maioa Sa. Cdci aiunci cind ,era tdstignit pe
cinstita cruce 9i pironit pe tema, ra i'ncredintat pe Siinta Fecioard uce-
nicului Sdu aredincios gi fdci'ndu-l pe apostoluri iubi,t ingrijitor al b5-
trinefelor ei, a'zis : <Femeie, iatd IiuI tdu. Iar ucenicului i-a spus : Iatd
mame fa. $i din acel ceas a luat-o pe ea ucenicul lntru ale sale*. (Ioan
t9,26-27).
PALADIE r Foar,te frumos mi se.pare cuvintul despre ,acest lucru.
CHIRIL: Dec,i legind dupd cuviinlX p9 ,copii de pdrinti Si porun-
cindu-le jugul legii qi al datoriei, a legiuit totodatd ca 5i pdrinfii sd fie
la fel fafX de'copii, dacd nu vor sd se abatd de la voia lui Dumne-
zem. Preainteleptul Pave1 poruncind copiiior scunt gi direct, sA se su-
pund pdrinlilor, adaugX : <Pdrinfilor, nu intdritati la minie pe copiii
voStri, ci-i creSteli 1n staturile Domnuluf" (Efes. 6, 4). FScindu-vd as,t-
fel tilcuitorii celor mai bune invdfdturi indreptati-i spre viata cea
pl5cutd lui Dumnezeu qi potrivitd cu llegea. Iar legea mergind pe

259. Dedicarea cuiva lui Dumnezeu nu trebuie sE. mearo6 " olnd acolo, incit
si lase pe pirinlii neputinciosi sd moard de foame. Trebuie impdcate amindoud.
Tot lui Dumnezeu ii ddm gi cind ddm oamenilor. Dar pe oameni trebuie sd-i iu-
bim atrdgindu-i qi pe ei la cinstirea lui Dumnezeu, Cdci aga ii iubim cu adevdrat.
| -
16- sr. c,.rRrL
c2, SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

ocolite (cdci aga obignuiegtesd facd), indeamnd pe pdrinti ,sd se ingri-

jeascd de viala cinstitd a copiilor. <Nu vei pingdri, zice, pe Iiica ta dind-o
spre curvie, ca pdminlu,l sti nu tie loc de curvie, Si sd se umple de noi
curdlia trupurilor inainte de celelalte, ca o pirgi a vieluirii slinte, pen'
tru cd cele trupeqli sint intrdrile sftdlucirii dupd duhzal, cind ocolesc
spurcdciunea witd ti necinsfitd".
Deci,.pdrinfii trebuie sd ne invele lucrurile cele mai frumoase' Iar
clactrinvdtbtorii sint lenegi ;i nepdsdtori,ba mai rnult, dacd s-au fdcut
snrinteald copiilor, cilduzitori gi invdtdtori spre cele urite, vor suport.r
pedeapsa cea mai gr,ea, ca unii ce-gi stricii rodurile ,lor pr'oprii 9i ii a-
runcb in gropille pierza,niei,cind trebuiau sd gi mo'ard pentru ei 261.Cdci
gi ,aceastao puir,e fire'a c'a lege pdrinlriilor. Deci cel ce i9i oferd ce'lo,rce
voies'c fric,a s,a spre ce,a mai vdditd uriciune, va fi c,er'tat9i pedepsi't de
Judecf,,torul tu,tu,ror cu dreptarte, nu numa,i pe,ntru e,l singur, ci Ei pe,n-
tru toli cei ce s-au rosrtogolit spre uriciurne. Cdci infS|igirndo cursd 9i
m,reaji a morfii, i-a at'r'aspe toli spr,eea, chiar dacd llu's-au prins tofi'
Cdci nu se ar'e i,n Vedere sfirgitul, ci intenfia fap'telor intreprinsc. Des-
pre o astfel de femeie zlce gi preai'nfe'iepturlSolomon : <Femeia) cate
esle lal $9iinima ei mreajd, are lanluri in miinile ei, (Eccl. 7,27). Deci
in mod neces.arzice legiuitorul : (Nu vei pingdri pe tiica ta, dind-o spre
curvie, ca pimintul sd nu tie loc de curvie,,. Cdci d,acd n-ar fi peste
tot vreo femeie cu care s-ar purtea sdvir,gi pdcatul curviei, n-ar fi grert
sd se ocofeascd pdtimirea lui, chiar dacd ar fi cineva ugor de clus
spre pldce.re.gicu mi,nteacu totuil bolnavir cle sl6biciune.
Dupd ce a poruncit pdrinfilor sd pdstreze cinstea t4upeasciia co-
piilor, peclefiseq;tecu mo,ar,teagi pe ce,l ce merge pirnd la acel gi'nd c'q
sd arunce in apos,tazie(,necredi,n|6)p,roprii copii. Cdci s-a scris in Le-
vitic: "$i a,grait Domnul cdtre Moise, zicind; $i vei grdi liilor,luj Is-
rail zicind : De va Ii cineva d.in Iiii tui Israil sau din prozelitii venili
in Israil, care sd dea din sdminla lui idolului, cu nloarte sd
se omoare. Nororiu] care esle in locul acela i] vQ omori cu
pietre. $i Eu voi pune lala Mea osupro omului acela gi-l voi pierde ctin
; .
260. Cind cele trupeqti sint curate, ele sint inceputurile strblucirii duhovni-
cesti. un trup ce se tevdle$te in noroiul patimilor, nu poate fi incEperea unui
suflct cura,t, luminos. Cine nu se git-rrle;te la Dumnezcu in Iaptcle salc trupe$ti,
cel ce face aceasta c sutriectul care gindegte prin sufletul sdu. Nu se poate des-
'p h r f i i n v i e l u i r e i n t r e t r u p 5 i s u f l e t . '
261. Iubirea pirinlilor latrd de copii, deci 9i a copiilor fati de pirinli, lrebuie
sd meargd chiar pind la moarte. Dar aceasta nu se opune indemnului lui Hristos
ca omul- sd-L iubeascd pe El mai mult decit pe pdrinli sli viceversa. Dar numai
dacd prin aceastA jertfire se aratA urmdtori lui Hristos, care 5i El S-a jertfit pen-
tru noi.
 INCHINARE TV DUH SI ADEVAR
2.t3

poporul lui, cd a.dat din sdminla lui idolului, ce sd spurce cele slinte
F ale Mele gi sri pingrireascd. numele celor slinlili ai Mei" (Lev. 20, l-2),
PALADIE: Porunca e intunecoasd. Nu e limpede ceea ce vrea sd
h spund. Vei face bine lSmurind-o.
cHIRIL r Moabifii qi Madi,anifii, Gherghese,nii gi Agarenii gi ce,le-
I'adtene,amuri b,a,rb,ave, care locuj.au i'n finutul Iucleilor, trdjau in obice-
iurrile pdginetrti $i fiecare |inea re'ligi.a ca,re ii p,ldcea gi se inchina
;,i
s,lujea cum ii ven,ea in minte. la,r Israe,lilii neavind inci cugetul intdrit
gi statornic in iubirea cle Dumnezeu,'erau ugor de atras la apostazie gi
lunecau aga de repede, inci,t socorteaucd nu e nimic d,acd se inchind gi
ei dumnezeilor neamurilor apropiate 9i se hot.irdsc sd boleascd im-
preunb cu vecinii de rdtdcirea de m.ai in,ainte din Egip,t. Astfel, aprin-
zindu-se oclal.l qi iiina cuce'rili de f'rumuselil,e femeiilor martianifi,lor, au
invo'ca.tpe Be'lfegor. De aceea legintorul prevdzind slibiciune,g cugetu-
.
lui lor u6or de sfdrim,at, a op,rit c'u desiivirgire amesteci€rrre,a.cu strdinii.
spunind limpede : <Pe Iiica ta nu o vei tla tiului lui gi pe Iiic:a lui nu o
vei lua Iiului tdu. cuci ve intoarce pe IiuI tdu cle Ia Mine
li mergind ve sluji duntnezeilor srrdirn> (Deut, 7, 3-4). Fiindcd
deci se putea intimpla, fdrd indoiald, ca unii din israelifi, atraqi
_
r]e boghfie, sd voiascd a-gi lua de femei pe fetere celor rnai
de frunte dintre pdgini, nemaidind nici o insemndtate apostaziei,
hotirrdgte urgie qi moarte pentru aceastd indrdznealf, qi supune vina
aceastacelor mai grele pedepse.Cdci in chip necesar cea datd strxinu-
lui igi va schimb,a qi cuge,tu,lgi va s,luji drra,cil'o,r. De,ci pe pierzdtorul
F propriu:lu'i.rod,l-a supus unoi pedepse egale. Ag,adar,pe ai,nd Scriptura
sf,intd gi noud indeamnd pe pdrinfi sd se s,trddui,asc6sd f,acd cregterep
c'opii'lor in sf,aturi,leDomnului, leEea zdbavni,cd la limbx merge pe oco-
lite gi cu inconjururi pe aceeagicale. cdci dup6 ce a poruncit pirinlilor
sii nu lase pe fiice sii se cledea la uriciune gi desfrinare, Ie
spune dupd aceea cd trebuie sd le pdzeascd pe ele in cunos-
tinfa dei Dumnezeu gi sd nu le lase sd se piardd in spurcata slu-
jire la idoli, insolindu-se prin legea nunfii cu bdrbat bogat, dar
strdin.
Sau oare nu aceasla o spune gi cuvintu,l : <ce va Iolo,si omur de va
cisliga toatd lumea, iar suf/elul sdu gi-l va pierde?, (Matei 16,26).
PALADIE: Drept ai grdit.
CHIRIL: To,tuqi,uEor po,atevedea cineva cx nu micd e cleosebirea
itn,trecei ind,rept,afi in Hristos gi cei pe c.ar€ i-a c,rescu,tlege,a. Cdci ce-
lor vechi'nu le era f5'ra vdtdmare sd se ames+ececu pxginii 9i sii se afle
la un I'oc cu cei de a,lrtr€,am. Dar pe noi p,avel ne sfdtuie$te s5 avem or
vieluire mai ina,ltd gi mai i'ncrezdtoare, z,icind : ^Dacd vreun bdrbat are
 SF. CHIRIL AI ALEXANDRIEI
244

cu el, sd nu o lose,
o femeie necrerlincioosd li ec consjmt e sd locuiascd
6 i t e m e i a , c u l e a l e u n b d . r b a t n e c r e d i n c i o s g i a c e s t a c o n snecredincios
imtesdlocu-
bdrbatu]
iascdcued, sd nu'si lose bdrbatul, Cdci se sfinleqte
prin bdr'
prin temeia credincioasd si se slinlelte femeia necredincioasd
batul cred.incios))(I Cor. 7, 12-14)'
raoeste lucruri ? De , ce
Care e na|ilrnea unei 'astJel de ico,nomii ln
de alt cuget, iar acum
se temea in rrechime tregea de insofirea cru c'ei
nusem.aiteme?PeceichernatiinHris,tos,Duhulcarelocuie'.".i".:1
giincarestrigdmz.Avva,Pdrinte,(Rom.B,15),iifacetarigineclintiti
darul Duhului' c6ci pre-
in iubire,a lui Dumrnezeu. Aceia ins6 n-aveau
cumspuneloan:olncdnueruDuhulsfint,pentlucdlisusincdnu.se
in Hrist'os' iarr
preamdrise" (Ioan, 7, 39) 262'A$'adar' to'atd desdvirqirea e
legea n-a desdvir'$itnimic, dupd cum s-a scris'
nedes5virgi-
PALADIE: DOresc s6-mi spui cum se poate face clara
r6a legii ?
'CHIRIL:Bucuros.Darcuvirrtulnostrtrv|a,urmarim'aiintiicele
apropiatenoud$ivacercetafelurirleiubirii,aproape].ui,scrierile]ui
Moise.invii|indu-iaceastapeceivechiirr,tr.unchipmaigros|deCum
trebuie.
PALADIE: Treci altunci rl,aaoeasta $i cit m'ai repede'
tdu co pe tine
CHIRIL: Deci legea zice: <Sd iubeSti pe aproopele
pune 'l,ainimd
frnsutri,(Lev. lg, 1B).iar Domnul nostru Iisus Hrist:r.1"
luind i'n apdr'area degii
legea iubirii intreoialt5 prin nenumSr'ate raliu,ni,
cunogtin|adi.nt'ire$ivoinlndinfiecare.oDecjce]ecevoi|isdvi]etaca
1)' Cdci dacd va
voud oamenii, Iaceli Si voi lor asemeneo'r{Ma'tei 7'
de la'aceia, nu
voi cinev;a s5 fa,cd 5i el aitora c,ele ce voiegte si [e aib.1
sevalipside|in,td'Civapasimaidegr,abdpecaleadreaptSaiubirii
$i va lua cununa iubirii intreolaltd
PALADIE; Bi,nezici'
decit credinla 9i
1HIRIL; Deoi riubirea e pli,nirea legii gi m,ai inaita
impletindu-i ca din
nddejdea. A6a scrie dumnezeiescul Pavel. cdci
aS impdrli toote
flori cle primdvard o cunu'nd mu'lticorlord, zice: <$i de
dragoste nu Qm'
averile mele $i de o^5da trupul melr ca sd fie Qrs' iar
bundtctte, dragos'
nici un folos nu am. Dragostea andelung rabdd, e cu
nu se poartd crr necu'
tea nu pizmuieSte, nu se Id|e,5te,nu se tru|eSte,
pune la socoteald
viinfd., nu cauta ale sale, nu se oplinde cle minie' nu
--
credinfa lor' incit chiar cisdto'rili cu
. 262. Cre$tinii erau atunci aga de tari, in atrdgeau ei pe aceia_.13^,::"_'
ci aimpotriva,'ii
irecrestini nu puteau;i "iilii;i ori'" _"i,
p" oe'uiii- parte' legea veche era datb numai pe seama evretror'
;;tJ;";;;$ii;a.'
pe cind cregtinismul e universal.
ca sd_i tind ca ,rn pop"or-iu-pu;;t d; att-ele,
 DiICIIINARE IN DUII SI ADEVAR 243

ci bucurd de adevdr ; toate /e su-

' rdul, nu se bucurd de .nedreptate, se
Ierd, toate Ie crede, toate Ie ndddjduieqte, toale le tabdd i dragostea ni'
ciodatd nu cede,, (I Cor, 13, 3---B). Dar acestea socotesc cd sfurt vddite
tutu,ror gi s-ar ,Iuargi foarte mu,l,t cuvintu,l, dacd am vrea sd adundm cu
de-am5huntul din cele care se afl5 in Scriptura Noud.
Ci, acum s[ ne intoarcem la umbrele din iege $i la cele poruncite
.in chipuri (tipuri) celor vechi.
PALADIE; Foarte bine cugeti.
SHIRIL: De,ci legea e o deprindere gi o arvund a bdrbdrtegtilor fap-
te evanghelice. Cdci s-e scris z <A tace cde drepte e inceputul cdii bu'
ner'(Prov. 16, 5). Legea ne c5leuzeqte spre Hris'tos qi'cigtigd slava ne-
mincinoasd a vietii Ce se cunoagte in El, dacd se intelege duhovnice,gte.
lii ne ageaz5 in dreptate. Dar invdfdtura evanghelicd ne duce spre ce€a
r.'e,e mai presus de ace,asta.Iar feiurile dreptdfii. siarrt: primul, cinstirea
Si .iubirea lui Dumnezeu CeI Unul gi prin fire, iar vecin cu acesta 9i in-
datd dupd el esrte iubirea de frafi 9i de cei de ace,laqi ne.atrn'punindu-se
inainte resp€ctul fald de pdrinfi. Dar Scriptura inainteazd in 'ordinea
cuve,rritd, invdfinclu-ne cd dupd ev.Iavia fald de Dumnezeu gi respectul
fatd de pdrinti, se cuvine sd ardtdm bundcuviinld gi fatd de allii. Pentru
cd legea are grijd totdeauna de purtare egald gi poruncette sd cdurt5m
cu grijd ceea ce e drept. c6ci s.a scris in A doua lege: .sd nu Iie in
sacu] ,du cumpdnd. mare Si micd. Cumndnd morg Si dreoptd sd ai 9i md-
surd. adevdrotd si dreaptd sd ci, ca sd ai zile multe pe pdmintu), pe
care Domnul Dumnezeut tdu tri-I dd tie spre mo$lenire. Cd uriciune esle
Domnului Dumnezeului tdu tot cel ce |ace acestea, tot ceI ce tace ne'
' d.reptate(Deut. 25, 13-16).
$i iarflti in Levitic : ./n mdsuri, 1n greutdli
Si ln cumpene, 61tmpene dlepte, grcutdri dtepte 9i mdsurd dreaptd sd f ie
Ia voi, (Lev. 19, 35). Ii silea sd caute egalitat.eacit mai deplind in modu-
rile dreptdtii. $i pe drep,t cuvint. Cdci mintea dreaptd Si iubioare de
dr-eptate cintdrregte qi mdsoard firile lucru,rilor 9i cautd ratiunea ega,li-
tdfii, mai subtire gi mai exact decirt i s-ar pdrea cuiva cd fac cei ce cin-
tdresc monezile in cumpdnd gi pe cintar. $i miisoard fiecdrui'a din cei
'privifi
ceea ce i se cuvime cel mai mult, nestricind frmmusetea egali-
F tdfii exaote prin prisosin|d 9i neingdduind sd se gtirbeascd €galitat'e'a
prin apleca'rea spre ceea ce-i prea putin. Sd fie deci, zice, mdsurile 9i
'cumpenele
drepte gi mdsura dreaptd. Iar acestee socotesc cd sint nigte
chipuri (tipuri) 9i pilde vddite care nu aratd moclurile in care trebuie sd
c,ercetdmrrafiunea exadA a egalitdfii 9i prin c,areapare cunostinf'a dreptd-
fii. Observd insd cd cele din lege se mdsoa'rd intreolaltd 9i au ca ho-
b tar dreptatea. DaI cele ce ni s-au dat prin Hristos sint mai bogate gi se
 SF. CHIRIL AL ALEXANDEIEI

ridic5 mult dincolo de ele. Chci binele, adicti slava vielii in Hristos,
intrece dr'ep,tatea.
PALADIE: Bine zici. Cdci mi-aduc aminte cd Hristos a spus ce.
lor indreptafi prin credinfd : <Arnin, amin zic voud, de nu va priso.si
dreptatea voastrd mai mult declt a ccirturarilor gi fariseilor, nu veli
intra in impdrdlia cerurilor>t {Matei 5,29),
CHIRIL: Acestea aga sint. Dar sd cercetiim, de vrei, mbsura drep-.
tdfii nozaice gi slava dreptdfii dupii lege. Cel ce se sirguiegte drept sd
dobindeascd cunogtinfa dreptdfii pi fine sd se distingi in iubirea de
frafi, trebuie sd apard statornic Si intdrit $i aSa cum este, nu schim-
bdcios, nici uquratic, nici cu o bunetate pref5cutd, vrind s5.gi aco-
pere chipui de lup intr-o piele de oaie ; ci mai degrabd sii se sileascir
sd aibd descoperitd 9i fdrd patd libertatea felului propriu de a ,fi. De
aceea zice legea ; "Sd nu umbli cu viclenie in neamul tau, Si sd nrr
urdsti pe fratele tdu i'n inima tc,r {Lev. 19,17). Tot aceasta o .pomn-
cegte ,pi altfel: <Sd nu pui pe tine haind lesutd din doua feluri:,t {Lev.
19, 19)r $i iar59i : <Sd nu. te tntbraci eu haind lesutd dln llnd 9i in,,
(Deut. 22, 11). Cdci am&girea gi viclenia cri chip de bunltate e cu ade-
vdrat pdcat foarte greu gi mai mare decit toath prihana gi un lucru
din cele mai urite lui Dumnezeu, avind ca sord fafa indoitd a sufle-
tului gi a gindurilor gi schimbarea neincetatd, care stirnesc minia
dumnezeia,sc6a mintii preacurate. Cdci zice despre unii : <Sdgeafd
ucig'atoare.este limba lor; vielenie sint cuvintele gurii lor; aproape-
lui sdu ii grdiegte cuvinte de pace Sj in sine are du$mdnio. Sri nu-i
cercetez pe ei ? zice Domnul. Sou nu se vo rdzbuna intru poporul
acesla sutletul Meu?" (Ier.9, B). Iar David zice "cd cel nevinovot cLr
miinile qi curat la inimd,,cere nu a viclenit in limba lui pi nu a tacut
rdul uproapelui sdu, se vo sui in muntele Domhului, (Ps. 14, 3-41.
Astfel legea ii interzice omului ca un lucru prea urit gi necuvenit
a .umbla cu viclenii, adici a viefui fdfarnic Ai a-5i lua chipul drep-
tdtii gi a pdgubi pe frafi, disprefuind legile iubirii. Dumnezeu nu ne
lasd sd avem haind fesutd din doui feluri, inviifindu-ne ca printr-o
ghiciturd sd nu suferim a avea o minte cu doud te[e, inlelee clouci|efen
lduntrice Si spirituale, blestemata pottd de-a pkicea oamenilor, imple-
titd din doud pornifi ce se corup Wa pe otlo. Cf,ci care, sau cum e
viala fdfarnici]or?,Oare nu aceea de-a se ardta vederii oamenilor gi
de-a pdrea cd sint buni, ei nefiind buni cu adevdrat ?
PALADIE ; Foarte adev5rat.
CIIIRIL I Deci fata indoitd a purtdrilor e fesutd din doui voinfe
neasemenea. Dar dumnezeiescul David nu primegte decit pe b6rbatul
I INCITINARE IN DUH.SI ADEVAR 247

cu un singur fel de purtare. De acesta spune cd se invrednicegte de

ocrotirea de sus : "Cdci DomnuL sd/ri,sluieStepe cei de un singur tel
in casd" (Ps. 67, 6). Se spune apoi cb Dumnezeu risipegte oasele celor
ce vor sd placd oamenilor. Lucrul acesta il ur5gte $i Pavel, zicind :
<Oare voi asculta de oameni, sau de Dumnezeu? Sau ccrut sd plac
oamenilor ? Dacd aq pldcea oamenilor, nu a$ Ii sluga Jui Hrisfos>
( G a l .1 , 1 0 ) .

F PALADIE : Dar cui nu-i este vdclit cd e cu adevdrat o nebunie gi

o instrdinare de la calea cea dreaptd complicitatea gi fdfdrnicia ?
CHIRIL.'Deci, e un rod al iubirii neprihdnite gi potrivite cu bdr-

F
batul drept gi bun, a fi strdin de viclegug. gi aga zice legea cd trebuie
sd fie cel ce slujeqte cu adevdrat dreptdlii gi e indrdgit de iubirea
de frafi, incit slava sa apare ca avind slava aceasta nu numai pentrlr
cd refuzd el insugi sd pdgubeascd pe alfii, ci gi pentru cd se face in-
v6fdtor al celol din neamul sbu, sau al celor ce-i sint apropiali in alt
mod qi se bucurd de faima legdturii cu el. Dar $i Pavel indeamnd pe
cel ce va avea grijd de Bisericd, sd aibd fii supugi gi face din aceasta
o dovadd a onestitdtii pe care o are acela sau nu, zicind: nlar dacd.
cineva nu qtie sd-gi conducri casa se, cu.m se va ingriji de Biserica Jui
D u m n e z e u ? >( I T i m . 3 , 5 ) . D e a c e e a z i c e l e g e a i n c h i p u l u n e i p i l d e
gi a unei icoane clare : <Iar cle va impunge un taur un bdrbat sou
o Iemeie Si-i va omori, cu pietre se vo ucide taurul ,ginu se vor minca
cdrnurile lui. Iar stdpinul taurului va Ii vinovat. Dar dacd taurul im-
pungea dineinte de ieri ;i dinainte de alaltdieri gi se vo fi spus stdpi-
nului sdu gj,nu-1 va Ii inchis, ci vq omori vreunbdrbat sau vreo Iemeie,
taurul sd ,y'eomoere cu pietre, iar stdplnul sd Iie omorit Si eI. Iar de
i se vc impune prel de rdscumpdrere, ve da prelul de rd"scumpdtare
pentru sulletul sdu, iit ii vor impune. gi rlacd taurul va impunge un
fiu sau Iiicd, dupd rinduiala aceosta vor tace lui,Dar dacdva impunge
rob sou roabd.,va da stdpinutui lor treizeci detarginli Si tauru/ se vo
omori cu pietre> (Ieg. 21, 28-32). i1i este clarh. porunca ?
PALADIE r Nu prea.
F CHIRIL: Iarseama la ce .spun. $i inainte de'toate, gindegte-te
la sfintul Pavel, care scrie: "Oere de boi se ingrijegte Dumnezeu?
Oare nu de noi vorbegte ?" (I Cor. 9, 9, 10). Deci prin taur inchipuiegte
pe omul batjocoritor gi ingimfat gi care are puterea sd stdpineascd.
Cdci acest animal e mindru, pururea ingimfat, foarte puternic la luptd
gi anevoie i se poate suporta asaltul. Legea a poruncit ca un om ca
aceita, de va fi casnic gi supus vreunuia din cei ce vietuiesc evlavios, .
gi va vdtdma, mai bine zis gi va ucide pe cineva, doborindu-l cu pu-
 248 3I" CHEIRIL AL ALE><ANDNIEI

terea lui mai mare, sd fie pedepsit pentru aceastd faptd cu moartea.
Cdci a spus cd trebuie omorit cu pietre stdplnul. Dar il scapd de minie
pe stdpinul lui, dacd nu i-a cunoscut ndravul gi pofta lui de stdpinire
9i n-a fost vddit ca pdrtag al rdutilii aceluia. Cdci nu sint ale noastre
crimele altora, cind ne-au fost necunoscute noud. $i nu lasd sd se md-
nince cdrnurile taurului, ca sd nu se impdrtdgeascd cineva de necurd-
tia altora, ardtind prin mincare, ca printr-un chip (tip) participarea.
$i oare nu s-a spus in mod vddii aceasta prin cuvintul : <Pdslreazd"-te
pe tine curat, 9i nu te tace pdrt&S la pdcatele altoro 3> (I Tim. 5, 22).
PALADIE: Ba da,
. CHIRIL.'Dar a poruncit sd fie judecat impreund cu taurul gi std-
pinul, dacd a gtiut cd e in stare de crimd 9i e vddit cd a cunoscut pofta
Iui de stdpinire. Cdci omul ce putea opri ndravurile nelegiuirii gi im-
piedica crima, dar nu a fdcut-o gi anume cu intenfia cea mai hotd-
ritd, se vddegte ca impreund lucrdtor gi ca unul care, a primit prin
voinfd gi printr-un gind asemenea cu al celor ce-au sdvirgit ceva ne-
cuvenit, sd conlucreze cu ei. Sd fie omorit deci, zice, unul ca acesta,
afard de cazul cind judecdtorul i-ar impune un pret de rdstumpdrare
gi pldtirea pagubelor. Legea are in vedere 9i blindefea, dar pi lmpdr-
tdgirea de pdcat cu voia gi conlucrarea prin simpld consimtire. <Cdci
judecdtorii pedepsesc mai usor dacd. socotesc de bine".
Dar privegte adev5rul din chip (tip). Judecdtorul tuturor osindegte
la moarte cele mai grele dintre pdcate, dar primepte pe pdcdtogi sE
aducd pi pref de r5scumpdrare; cele ce topesc pdcatul, lacrima po-
cdintei, durerea pdrerilor de rdu,, faptele milosteniei. <<Cdci mini Ai-
ruiegle judecata>, dupd Scripturi (Iacob Z, t3).
Legea face insd o deosebire atentd Si intre cei ce au suferit. Dacd
taurul, zice, a omort un fiu sau o fiicd, sd fie omorit si el fdrd mild,
dar dacd a omorit un rob sau o roabd, sd se ceard pentru aceia
- argint. Meritd sd ved3m care e raliunea acestoia, dat fiind cd li-
berul gi sclavul s-au ivit intre noi din pofta de st6pinire 9i din ld-
comie, nu e un neajuns al firii, cum e boala. nCdci un singur Dum-
nezeu ne-a tdcut gi Unul e Tatd.I ttituror)), dupd cuvintul proorocului
(Maleahi, 2, lo)s. Oare Fdcdtorul socotegte gi starea de robie a unora

263. Diferenta de la liber la sdlav nu e o stare ce tine de firea omeneascd, de

pofta de stdpinire $i de ldcomie, adicd de pdcat, cu care sint dotati gi cei in care
unul e mai dezvoltat. Numai laptul cd cei din urmd mai sint dotali gi cu practicd
gi cu mai multi dibdcte ii ajutd s5-9i poath satisface pofta de stdplnire 9i ldco-
mie mai accentuatd tn mod mai deplin ln defavorul altora, reu$ind sd se impund
o pozilie superioard, De fapt tofi au nigte insuSiri deosebite, dar insugirile pro-
prii ale unora nu sint insugiri de dibdcie practicd, ci de gindire contemplativS, sau
de expresie artistici. ln aceastd poftd de stEplnire 9i de ldcomie nu sint ati? de
accentuate, Dar mai sint $i alfii ln care o mai accentuatd inlelegere umani sau o
INCIIINARE IN DUE SI ADEVAR 249

ca produsd de un pdcat aI lor ? Oare 9i Ia el robul e mai mic ai cel

liber il intrece in slavd ? Nicidecum. <<Cd"ci in Hristos lisus nu e nici
rob, nici liber> (Gal. 3, 2B). Deci, pentru cd legea e umbrd, inchipu-
ieste prin fiu gi fiicd neamul iiber al sfintilor, iar prin rob $i roabfl,
pe cel incd rob gi supus pdcatului 264.$i nu este acelaqi lucru a sd-
vlrgi un rdu impotriva sfinfilor sau a pdcdtoqilor. De aceea ru se p€:
depsesc amindoud acestea la fel 265.
Cd sint Ei unii gi alfii frati dupd fire,'e limpede oricui. Dar sfintul
are o superioritate duhovniceascd gi se afld pe indltimile virtulii ; 9i e
atit de prefuit la Dumnezeu, incit a fost agezat in lreapta de fiu Si
fiicd li s-a ridicat peste mdsura omeneascd 5i de rob.
Dar legea ne inva!5 gi in alte feluri sd urmdrirfi dragostea de frati.
Infdiisindu-le gi pe acestea in cele urmdtoare, vom spune despre fie-
care ce ne va veni in minte. Astfel a zis iardgi : ,.Ior dacd.cineva va
cleschide un pul sou vo sdpa un put $i nu'I va acopefi 9i va cddea
acolo un vilel, sou un osin, stdpinul pulului va pldti, va da ugint std-
pinului lor, iar stirvul va Ii aI luir (Ie;" 21, 33-341. Aci se porunceSte
prin ghiciture sd nu se pund o piedicd sau o sminteald inaintea fratelui
gi sd nu se lase ca ceea ce e folositor prin fire sii se facd unora spre pa-
gubd, sau cele noud gi altora necesare pentru viald sd se arate cale
spre moarte. Cdci deschizind sau sdpind cineva un pul, nu face sie;i 9i
altora un lucru bun gi necesar ? Dar sd nu fie ale tale, zice, prilej de
primejdie pentru altul. Cdci <iubirea nu cautd ale sale>, cum spune
dumnezeiescul Paverl, ci fine seama mai degrabd de ale altora
(I Cor. 13, 5).

bDndele accentuatd, cuviinta, mai coplegesc pofta de stdpinire Si ldcomie. Acegtia

toti slnt pugi in situalie de dependenla - in neant pind Ia sleire - de cei do-
tali cu o' dibEcie practicd cu b mare nepdsare fafd de seme:rii lor. Oamenii ar
trebui sd fie liberi gi egali intre ei. Dar necesitatea ca ei sd triiascb in relalie
unii cu alfii, ii ajut6 pe cei mai dornici de stipinire gi mai lacomi, dotati cu o
-praciicA
cieosebitd dibdcie sd-Si creeze o situafie de superioritate asupra altora'
Ei nu trag din trebuinfa ce-o au de altii concluzia cd ceilalli au 9i ei o valoare'
ci tind, dicd nu la nimicirea lor, la o aservire a lor ln lucrarea proprie. Se cere
o inaltd treaptd de umanitate pentru a impdca libertatea cu .trebuinfa de relatie
reciprocd. $i'ace;tia pot ajunge acolo fdrd a se recunoagte ca rdspunzdtori in
lafa unei voinle superioare tuturor 6i considerd ca legi ale esenfei din care pro-
vin propriile
'Zg.i. porniri.
nxist'a o singurl robie adevdrat5 : cea prin care omul e supus patimilor
sale. Dar robia patimilor sale 1l face rob pe cel adeseori mai liber de ele ;
liberi deplin de patimi sint sfintrii. Se vede aceasta in faptul cd nu robesc pe ni-
meni. Numai robul patimilor robette pe allii, nu poate realiz.a relatia liberd cu
allii. ln Hristos nu e o deosebire lntie liberi 9i robi, produsd de patimi. ln El
sint toti liberi. Cine se sdldgluiegte prin credinld deplin ln Hristos, ll vede in EI
' toli la fel de des6vir$iti, de liberi.
pe
265. A Iace un rdiu unui nevinovat e mai grav deeit c riposlo eu asprime ee'
lui pdcritos.
 'ziio
sF. CHIRTL AL ArExAr.i,bRrEI

PALADIE.' Dar ag voi si gtiu clar cine este cel ce deschide sau
s a p hu n p u l , $ i c e e s t e p u t u l ?
CHIRIL; Nu e greu cle infeles ceea ce spune istoria. Cdci spune
c{ trebuie sd se acopere puful, ca sd nu se intimple vreo vdtdmare
vreunora. $i sd gtie, zice, cel ce nu face aceasta, cd de va chdea vreun
animal in el, va pldti argint stdpinului, iar stirvul va fi al lui.
Dar indltindu-ne peste infelesul clar ai istoriei 5i ridicinrl lucnri
la infelesul duhovnicesc, spunem aceasta: puf pare sd numeascir legea
aici cunogtinla de Dumnezeu insuflatei Scripturi gi invdfdtura despre
Sfinta gi cea deofiinfd rreime 9i gtiinfa tainei lui Hristos. Cdci aces-
tea se afld in adincime gi au o putere de viafd fdcdtoare. Despre aceas-
ta va mdrturisi lnsugi Mintuitorul : <<Aceasraeste violo de veci, ca
sd te cunooscd pe Tine singurul Dumnezeu adevdrat si-pe lisus Hri^s-
tos pe care L-ai lrimis, (Ioan lz, 3). Deci, cel ce citegte scripturile
vechi gi cerceteazd cu osteneald cuvintele de Dumnezeu insuflatei
scripturi gi cautd cunogtinta exactd gi neptirbitd, se aseamdnd mult
cu cel ce deschide un put. Cici cautd api vie gi izvor inveseiitor gi
fignire spre desfdtare (ps. 45, S i ps. 35, g; Ier. 2, I3). Iar cel ce a
ajuns pind la atita pricepere, cd poate incredinfa gi unei scrieri pro-
prii inlelegerea tainei, sapd puf. cdci face ceva nou, nu acldugind
la
ostenelile altora, ci folosindu-se pe sine insuqi gi pe altii prin cele
proprii' Dar deschid puluri sfdrimate, dupd cuvintul proorocului,
9i iu-
bitorii cunogtinfei (gnozei) mincinoase. Deci, de va. deschide cineva
vreun put, zice, sd ng se facd mijloc de pierzare, ceea ce se pdrea
cd
s-a fdcut spre bine. cdci trebuie sd infdliqdm invdfdtura despre Dum-
nezeu drept gi exact, ca sd nu se facd nimdnui prilej de smintealir.
Aceasta socotesc cd inseamnd a pune un acoperdmint pe pu!, ca in-
vdfdtura sd nu fie lipsitd de cuvenita sigurantd.
Iar de va cddea, zice, un bou sau un asin, cer ce s-a ostenit
sd
pldteascd. Nu e vorba iardgi de boul gi asinul simpru,
ci un infeles
adinc al lor spun-ebou ca sd inleiegi neamul sfinfit gi curat, iar
asin,
ca sd intelegi pe cet nesfintit gi necurat. cdci nu se aduce lui Dum-
nezeu ca jertfd cel necurat. iar neam sfinlit gi curat spunem cd
sint
cei sfinfifi prin credintS. Iar nesfinlit gi necurat sint cei ce
n-au fost
incd cur6|ili prin sfintul Botez, ci au intipEritx in ei intindciunea pd-
catului. Deci e.ca gi cind ar zice : De i se va intirnpla vreo vdtdmare,
fie vreunuia din cei ce-au fost botezafi gi pecetruifi prin
har 266,ca

266. <Pecetluifi prin haru slnt cei unqi cu Sfintul Mir.

 INCHINARE lN DUII SI ADEVAR 251

aparfinind lui Dumnezeu, fie vreunuia din cei ce nu sint incd astfel,
cel ce s-a fdcut pricind de sminteald va fi supus pedepseii si-i.va rd-
rninea lui stirvul, adicd a lui va fi moartea celul ce a pdtimit-o. Dar
gi Mintuitorul fine sd ne asigure, zicind '. uDe vQ sminti cineva pe unul

r
din ace$ti mici care au crezut in Mine, de Iolos i-ar Ii lui sd-li atirne
de grumaz o piatrd de moard pi sd se inece, in adincul mdrii,,
(Matei 18, 6) 267.
PALADIE.' Drept ai grdit.
CHIRIL r Dar poli vedea u$or cum ne aratd legea prin alte ghici-
turi ci e primejdios a pdcdtui gi mai ales fatd de frafi. Cdci atunci cind
lovim congtiinta lor slabd, pdcatul nostru trece asupra lui Hristos 268.
*
Astfel a zis : "Iar de va ieSi toc Si va aIIa mdrd.cini gi va arde cldi, sau
spice, sau farind, Ie va pldti cel Ce d pus loculo (IeS. 22, 6). Cdci nu se
cuvine ca sd piard impreund cu cele c.e prin fire vatdmd ceea ce-i de
folos, nici irnpreund cu cele sdlbatice, ceea_ce-i domesticit'
PALADIE: Ce infelegi prin aceasta?
CHIRIL; Oare nu se cuvine sd se asemene'scrierile ereticilor lip-
siti de evlavie 9i'speculatia ingeldtoare a dogmelor Elinilor cu mdrd-
cinii din munli li de pe ogoare ? Cdci ce folos au sufletele oamenilor
din acelea, sau mai bine zis ce vdtdmare nu aduc ele celor ce voiesc
sd le primeascd in minte ? Deci aga cum mdrdcinele e numai hrand
focului gi mincare flScdrii, Ia fel dogmele degarte ale celor rdtdciti qi
poveqtile bdbegti ale slujitorilor Ia idoli ne aprind .fldcdrile veqnice.
Dar spicele gi griul sint o hrand domestici bund pentru oameni 9i
foarte necesard Fi de folos. Cdci ele. ne lin in viafd. EIe sint chipul
(tipul) dogmelor adevdrului, prin care cei ce am crezut ne hrdnim cu
*
piinea cea vie gi adevdrat[, cu Hristos. Iar farind netedd 9i iind le
este ceior ce gtiu sd umble drept prin ea, de Dumnezeu insuflata Scrip-
turd. "cdc i toate sint netede celor ce inleleg si clrepte celor ce alld
cunoStiplat' (Prov. B, 9).

267. Cine devine posesorul unui cad'avru sau se face purt6torul lui este el
iusu$i mort, s.ru lipsit de puterea de a-gi face viu propriul cadavru.
268. Cind sminlim Win pdcatul noslru congliinfa celor slabi, pdcatul troslru
trece asupra iuj Hristos, pentru cci ei i$i pierd credinla in Hristos jnsu$i. Trupul

t tainic al lui Hristos nu se mai plinepte qi prin acela. A fi in trupul Iui Hristos im-
preund cu ceilalli credinciogi inseamnd a fi intr-o comunicare l{untricE atit cu
El, cit 9i cu ei. Cine nu sddeqte comunicarea sa cu ei in Hristos, slEbegte 9i comu-
nicarea in Hristos.

V
 I SF. CHIRIL AT ALEXANDRIEI

Agadar, mdrdcinele e flecdreala preauritd qi spurcatd a celor su-

cifi la minte r griul gi spicui,.invdfdtura folositoare de suflet 9i atot-
hrdnitoare a adevdrului ; |arina, de Dumnezeu insuflata Scripturd. Cind
deci cuvintele sfinfilor invdfdtori cad asupra ingeldciunilor ereticilor
gi Elinilor ca nigte fl5cdri sau ca un foc apdrind dogmele adevdrului,
sd treacS.zice, numai prin mdrdcini gi sd ardd, ca pe o malarie nefo-
lositoare gi sdlbaticd, numai scrierile acelora ca *se nu vatdme gi griul
si spicele. Adicd invdfdtorii sd ia seamd Si sa nu aducd vreo vdtdmare
9i dogmelor adevdrului. Sau sd gtie, zice, cel ce nu se silegte sd facd
aceasta cu luare aminte, cd dacd s-ar intimpla sd ardd impreund cu
cele rele gi ceva din cele trebuincioase gi folositoare, va da socoteald
pentru neatenfie.
Observi citd grijd ne-a poruncit legiuitorul sd avem, pdzind tot-
deauna netulburatd gi curatd iubirea de frali ?
PALADIE: Observ.
 CARTEA A OPTA

Iardgi despre iubirea de frafi

gi despre cel ce fur[ un bou sau o oaie

Deci, gi legea veche porunceqte in tot felu'I, ca 9i cuvintele in-

vSfdturii sd se predea drepte gi exacte. Arf,tindu-le celor .ce obi$nu-
iesc sd amdgeascd pe unii din cei mai simpli, cd lucrul acesta nu e
fhrf pagub6, le-a zis iar5li t <<IQrde va Iura cineva un bou sau o ooie
$i Ie va tdia sau vinde, cinci boi sd pldteoscd pentru un bou Si patru
' oi pentru o oaie. ,$j de va alla cineva pe hol turind, qi bdtindu-L iI
va omotf,, cel ce I-a bd.tut nu.va ti vinovat de moartea lui. Iat de va tace
aceasta dupd rd.sd.rl'tulsoorelui, vlnovat va ti Si va'muri pentru cd. a
omorit. $i dacd nu ve avee avere ca sd vindd pentru lucrul furot, sd se
vlndd. Iar de se vo prinde gi se vc aIla 'ln mlna lui lucrul turat, de la
csin pind la oaie, vii, frndoit sd Ie pld"teascd, (Ieg. 22, I urm.l.
PALADIE; Nu e prea clar cuviutui. Deci incearc5 de-mi spun'e
ce este ceea ce se poruncegte ca prin ghiciturd,
CHIRIL: Legea impune cu folos o pagubd mare celui ce vo-
ie$te sd rdpeascd pi struneqte pe cel neinfrinat in poftirea celor ce
le are, poate, fie un vecin, fie un frate, in aga fel'cd de i s'ar intimpla
aceluia chiar sd fie omorit in timp ce furd, sd nu li se socoteascd
celor ce l-au omorit ca vind. Il supun,: apoi gi pe acela ocarei 9i prin
porunca de a-l vinde de nu va putea achita preful de rdscumpdrare.
Prin aceste ameninfdri ii impinge spre trebuinla de-a se hotdri sd
viefuiascd drept.
Dar, infelesul, ascuns al istoriei e mult deosebit de acesta. $i
trebuie sd-l explicdm bine, pe cit se poate, boul 9i oaia sint amindoud
curate Si intrucit le aducem lui Dumlezeu intru miros de bund mi-
reasm{.. Dar boul e superior prin mdrintea corpului. Celdlalt animal nu
e aia. Cdci oaia e mai micd decit boul. Deci boii Si oile ca ni$te
animale curate ce se sfinfesc gi au copita crdpatd 9i Sint rumegdtoare,
muncind pentru rodurile omeneqti ce sint mulfimea sfinfitd a celor
ce s-au indreptat prin credinfd. Cdci boul lucreazd pdmintul, iar oaia
e gi ea aducdtoare de rod. $i turma celor chemati a fost adunatd in
ocolurile dumnezeiegti, adicd in biserici. Dar foarte mulfi sint hotii
 25,1 SF" CHIRIL AL ALEXANDRIEI

din preajma ei, care sapd qi pdtrdnd gi scot prin ingeldciuni felurite,
sufletele celor mai simpli 9i le vind pierzdtorului Satana.lnsd cel ce a
fdcut una ca aceasta,va pldti, zice, cinci boi in loc de unul gi patru oi
in loc de o oaie. Pedeapsaholului pentru bou zice cd trebuie sd fie
incincitd, iar pentru oaie impdtritd, irnpunindu-se,socotesc pedeapsa
dupd mdsura mdrimii dnhovnicegti a celor pierdufi. Cdci mdrjmea tru- -
peascd e chipul (tipul) ;;i umbra celei duhovniceqti. gi nu e greu de
rzizut intre credinciogi pe unul mai mare, pe altul mai mic, pentru ci
nu sint.toti la fel. "ci fiecare din noi are darul sdrzcle Ia Dumnezeu,
unul a'Sa,altul aSa>(I Cor. T, V).
' Dar dacd holul e prins, zice, incd furind 9i rdpind gi implinind fap-
tele holiei noaptea gi pe intuneric, sd fie omorit. Iar fapta aceasta nu
va fi ucidere gi'cel ce-a {dcut-o nu va fi vinovat. cdci cel ce a cdzut
era tilhar gi a pdtruns cu sila, gi deci a fost omorit dupd legea rbz-
boiului. Dar dupd ce a rdsdrit soarele qi a trecut timpul furtului, opre;te
mina celui ce lovegte gi supune indrdzneala lui pedepsei cu moartea.
'Cdci
dacd holul spiritual ce furd sufletul celui ce-a crezut in l{ristos
gi-l trage din iubirea fatd de Dumnezbu, p prins in aceste fapte, rra
trebui sd- sufere, nu fdri dreptate, moartea. pentru cd a omorit rin
suflet, ca're e nai bun decit trupul. Dar clupd ce i-a rdsdrit hofului
soarele in minte gi i-a lurrinat, asemenea luminii gi zilei, cunogtinla.
-
acievdratd,nu-l rrrai lasd sil iie primejcluit. Cdci se peclepsescluclrri]e
nopfii gi ale intunericului,'pe cind cele din lurnind nu se mai peclep-
sesc. Dar Dumnezeu a hotdrit sd se ierte gi pircatele.vechi gi cele in_
tru negtiinld 9i intuneric. Astfel s-a spus celor ajungi de la pdcat la
lumina spirituald (inteligibild) : "Erali odinioard intuneric, iar acunt
lumind in Domnul, (Efes. 5, B). Aqa a inclreptat Dorn'ur
9i pe dum-
nezeiescul Pavel, care a fost inainte hulitor Ei prigonitor gi ocdritor
cdci prigo'ea peste mdsurd lliserica lui Dnrrinezeu o prdclape ea.
6i
PALADIE: Foarte bine ai spus,
' CHIRIL: Iar de nu va p,tea, zice, sd plhteascd cinci boi pent.i
ttnul gi patru oi pentru una, sd se vincrd pentru lucrul furat. vezi
cum oslnclegtelegea in chip clar starea de 'ecinste a robilor ce au in
ei pdcatul continuu gi de negters,intrucit nu pot, aga zicincl, nici md-
car sii se elibereze prin pref de rdscumphrare de pdcate, neputind din
pricina sl6biciunii vointei sd asude intru pocirintd
9i sd imblinzeascd.
pe Dumnezeu prin ostenelile acestea? 26e.sd se vindd deci, zice.
cdci

269. CAI ce pdcituieqtc continuu, se obignuiegte cu picatul, sau sldbeste in

voinla de-a se elibera de cl atit de mult, cd nu mai poate face rost de un pret de
r d s c u m p i r a r e a v i e l i i s a l e p r i n p o c i i n { i sau prin opunerea unor fapte bunt,, sau
l INCI{INARE IN DUH SI ADEVAR

nu lasd sd fie numdrirfi intre cei eliberafi prin harul dumnezeiesc pe

cei astfel intinafi. Iar alungali din cinstea cuvenitd celor liberi, aceq-
tia vor auzi : <lafd ali fost t,induli pentru nedreptcillle vooslre)) (Isaia
50, 1). $i clacd cel ce a furat va fi aflat, zice, pind ce n-a omcrit (boul
sau oaia), dacd retine lucrarea, adicir va fi prins dupd ce a inceput
inqeldciuneagi amdgirea altora, dar incd n-a biruit gi n-a dus la pieire
pe auzitori,, va pldti indoit. Cdci stdpinul turmei igi ria lua ceea' ce e
al' sdu, iar ingeldtorul va da socotealir (aceasta inseamnd a pldti in-
cioit) qi va suferi pedeapsa morfii. Ceea ce a voit sd facii altora, va
suferi, dupd cuviinld, el insugi.
PALADIE I Cu adevdrat pierzdtoare pi foarte primejdioasd esle

# fapta am5gitorilor. Despre ei socotesc cd a spuS gi l{ristos insusi :

"Luali aminte la cei ce vin la voi in haine de oi, iar pe clinlduntru sint
lupi rapitori, (N{atei V, 15).
CHIRIL; Deci, cu dreptate porunce$te legea de tofi acegtia sd fie
omorifi ca niSte fiare sdlbatice. Cdci s-a'scris in Iesire : <De va Iura
cineva pe vreunul ctin tiii lui Israil rsi punind stdpinfue pe et il vi vin-
cle, gi se vo descoperi intru aceasla, cu inoorte sd fie omcrit>>(Ieg. 21,
* 16). Iar in "A cloua lege,), zice: <De va Ii prins vreltn om Iurind un
suflel din tralii sdi, din Iiii lui /srail gi punind sldpinire pe d il va
vind.e,sd moard Iurul acelar (Deut. 24, 7). Dec,i nu e ingdduit sd se 16-
peascd neamul sfinlit in Hristos 9i sd fie dus intr-o robie strdind de cei
ce obignuiesc sd facd aceasta. Cdci precum cei ce, anbgind copiii, ii
atraE din cetate ii aln case gi dezbrdcindu-i de semnerlelibertdfii, le
* impun jugul robiei silnice, la fel se socotesccei ce atrag prin apdgiri
megtegugiteale ideiior pe cei ce s-au hotdrit s5 cugete ceie drepte pi
se nevoiesc in viata cuvenitti celor liberi, la pdrerile lor nebune;ti, su-
ferd osinda tilharilor de sufiete omenegti ; iar pedeapsa lor e moartea.

f Acestor fel de oameni nu le spuneli nici "bun venit)), zice ucenicul

N{intuitorultri (II loan, 10), ca unora ce indeamnd la niiravuri sdlbatice.
Pentru cii oaia nu poate fi cu afecliune fafd de lup gi pentru cd cele

b
ce au obiqnuit sd simtd cele contrare nu se impacd intreolalt5. C{ci s-a
spus: uCe parte ore un creclincioscu un necredincios? (II Cor. 6, 15j.
Deci, pen,tru ca sd nu fie rdpiti vreunii din Biserica lui Dumnezeu ca
dintr-un cdmin pdrintesc Ei sd fie dugi in capigtele celor vicleni, vin-
zindu-li-se mintea prin perversitatea rdutdfii (cdci insolirile rele
slricci moravurile bune>>,I Cor. 15, 33), legea hotdrdgte pecleapsacu
tnoartea pentru cei ce indrdznesc in chip cu totul necredincios sd facd
aceasta.

a unor. virtuti. relelor ldcutc. Patimile invechite nu se mai vindeci u$or. Acetlia
sinl vinduti, fdrd voia lor, Satanci.

$
256 SF. CETIRIL AL ALEXANDRIEI

Dar pofi vedea legea ardtind ac'est lucru in chip indirect qi prin
altd poruncS. Cbci indrumd lucrurile din lume spre dreptate, printr-o
inv5fdturd mai ciard gi ugor de infeles de cei ce vor sd o prinreascd.
Pentru cI nu vom desfiinta istoria, in cele ce sint foarte folositoare, ca
invechitd. Fiindcd uneori folosegte $i litera pe cei ascultdtori dar in
adinc. ea poartd cele duhovnicegti Si are ca in nigte umbre tot mai
ugoare inlelesurile mai subfiri 26en.
Astfel s-a spus iardgi in Iegire : <far de va ingela . cineva vreo
tecioard nelogoditd ,gi se va culca cu ee, cu. zestre sd o inzestreze pe
en qi s-o ia de solie. Iar dacd nu ve. voi tatd.I ei sd o dea lui de lemeie,
va plati tatdlui el argint cit este zestrea tecioarelor* (Ieg. 22, 16*17).
$f l6"rgindu-ne pomnca dumnezei,asc5,dumnezeiefou,l Moise zice i,n A
doua lege: <$i de se vo aIIa ont dormind cu temeie cdsdtoritd cu bdr-
bat sd-i ucideli pe amindoi, pe bdrbatul cere a ctormit cu te-
meia" Si pe Iemeie, $i vei ridica rdul din Israil lar de ve ti
tecioard logod.itri cu bdrbat Si alllnd.-o un om in cefote se ve
culca cu ea, sd-i scoateli pe amlndoi Ia poarta cetrilii lor gi sd fie
omorlli cu pietre 9i sd fie uci$i : tindra pentru cd n-o sfrigot frn cetate
Si bdrbatul pentru cd a injosit Iemeia aproapelui sri-u. gi veti_ scoate
rdul dintre voi. Iar de va atla in cimp bdrbatul pe cea logoditd gi sflin-
d-o va dormi ctt ee, sd omorlli pe omul care a dormit cu ee, iar tinerei
sd nu-i taceti nimic, cd nu are tindra pdcat de moarte. Cdci precum se
scoald vreun om osupra aproapelut Si-I omoard, cgc e lucrul ocesfa.
Pentru cd in clmp a atlat-o pe ea. gi a strigo t tindra cea logoditd $i nu
a fost cine sd.o,ajute pe ee> (Ieg.22, 22, urm.l.
Ceea ce fine de istorie socotesc cd nu ,are lipsd de nici un cuvint
pentru a putea fi infeles. Cdci e foarte clar gi vddit. Dar ldsind aees-
tea pentru moment, se cade, pe ci't socotesc, sd p5"gimpe cf,rarea ldun-
tricd si ascunse270.

269 b. Legea poarti ca un rod in dezvoltare infelesurile duhovnice$ti ee S-au

ardtat deplin clar in Noul Testament. Ea e ca o mami ln timpul purtdrii unei
sarcini. Pe de aItE parte, fdtul se va ardta ca o trecere a Cuvlntului lui Dumnezeu
lucrhtor in cuvintele Legii la starea de intrupare ca om, pe de alta insdgi oanrenii
care aud pe Cuvintul prin acele cuvinte se vor ridica la treapta d€ a,l putea pri-
mi intrupat ca om. Omenescul asumat trebuie s& fie crescut treptat la capacitatea
de-a se face organ direct al ipostasului divin, lnaintind spre curdfia Si inlelegerea
Cclci_ce L-a putut nagte ca Fecioar6 Ei a celor ce L-au primit ca Apostoli pi
c r e di n c io g i .
270.'foate dispozitiile legii se referi Ia faptele oamenilor sdvlr$ite prin trup
$i la stErile trupesti lSsate de ele. Dar ele ascund 9i infelesul unor migcdri $i st6ri
ldsate de acele fapte Si stEri in suflet, sau miEcdrigi stdri asemindtoare ale sufletului.
 TI\TCHINARE II\I DUET SI ADEVAR x57

PALADIE; Fdrd indoialS. \

, CHIRll : Deci vom spune cd pre,cum i,nrtrepdcatele fati de femeie

I c-el mai greu din 'to'ate e preacurvi,a {adulterul), c)are stricd ciisdtori,a
altcuiva gi primegte despdrfirea celor uniti, la fel, socotesc cd, dintre
pdcatele fatd de sufletele omenegti ce1 mai rdu gi mai greu de suportat
dintre toate e a rlu:c,ral,a cocuperea nu a urnuia l,a nimereald, ci ,la a ace-
luia care e cdsd,torit intr-un anumit fel, gi u,nit cu Hristos, Mir'ele de
I sus gi din cer. Cdci ne-arn unit cu El pri,n credintd qi pe lingd aceea
prin impdrtSgirea de Sfintuil Duh. Pentru cd <cel ce se une5te cu Dont-
l. nul, este un duh ctf EI>>, dupd Scripturi (I Cor. 6, 17). Deci, legea pedep-
segte, pe dreptate, cu moartea impreund cu preacurvarul gi pe cea c.are
a curvit ; pe cel dintii pentru cf, i-a introdus seminfele necredinlei lui,
iar pe ea pentru cd a disprefuit legea fidelitdtii dindu-se arl,tuiagi des-
chizlndu-gi mintera stricdciunilor ,aceluia, ,a primit intindciunea ndsco-
cirilor omemesti.
PALADIE: Cuvintu,l e convingdtor.
CHIRIL; Deci sufiIetu,l cdsbtorit 9i unit cu Hristos prin credinld. $l
prin Duhul poate f,i ,asemdnartfoarte bine cu o ferneie c6sS,toritd, dupd
lege, cu bdrbat. Iar feci,oandrlogodit5 vom socoti sufiotul chemart la in-
ceputuri,le c'uLnogtinteiadevdrate, dar incf, neunit fur intregime cu l{ris-
tos, ei ,agteptind, cra pe o mlntd gi cra pe rur mod mai depJin de unire,
harul ce se de prin Sfintr-r,lBotez Si /mpdrtd.tlrea Stlntului Duh; pe cel
c;e a primit do'ar ca o clrvufllX gi oa un incepr:,t de leg5,tur5, invdtrdtura
oateheticd. Astfel a tloEodit duannezeiescurl invdt5rtor, Biserica dirn nea-
muri lui Hristos. Cdci scri,e raga: <V -em logodit pe voi cu un singu:
bd.rbat,ca-sd vd inldliyez lecioard curatd lui Hristos> (II Cor. 11, 2). $i
Insugi Mirele zic,e p'rin El,asu'lprooroci,lor : "gi te voi logodl pe tine Mie
frn veac, Qntru dreptate, ftn judecatd, f,n mild. $i ln frndurdri, gi te voi lo-
godi pe tine Mie ln credinld. gi vei cunoa1te pe Domnulu (Osea
2, l9-20'S ztr.
Deci de se \ra rbferi, zice, ptc'altuil stricdrii la un astfel de suf'let,
Iu,cru"i va fi' socortit ca preracurvie. Cdci cea iogoditd e lnda,toratd sE
stea sub pudgrea celui ce-i va fi irn sc:urtd vreme m,ire. $i dacd ne,iegiui-

27t. Unirea sufletului cu Hristos este ca o c{sitorie. Sufletul se ddruieste

lui Hristos cu o negrdit{ afecfiune qi primepte de la El viata Si toate gindurile,
sau qugetd numai la El, iar prin aceasta gindurile lui sint infiutinfate gi cdliuzite
-noi
de Ef. Noi gtim mai mult ce simfim in aceastd unire, nu ce simte El, sau cum
ne ddruim noi Lui, nu cum se ddruiegte El noua. Dar in faptul ci in noi risar in-
lelesuri uimitoare, care simtim cd nu sint de la noi, avem dovada lucrdrii Lui ln
aceastd unire dintre noi qi El. Adulterul sulletului tafd de Hristos e mai grav gi
mai adlnc declt adulterul trupesc al lemeii fati de bdrbatul ei, Propriu-zis lltimul
n-ar exista, dac6 n-ar piemerge primul. ' :' " '

17 _ Sf. CHIRIL

\
 SF. CIIIR,IL AL ALEXANDRIEI

rea se va intirnpla, zice, in cetate, adicii, in Biseriea ]ui Hristos $i in

cetatea lui Dumnezeu CeI viu, in care locuiesc ingerii gi bdrbafi,sfinfi,
invdfd'tori $i dascdli c,are p'ot da un ajutor celor primejduili 9i amdgili,
sd fie ucisd deodatd cu ingeldtorul qi fecioara care a suferi't stricarea.
Cdci putind sd scape ugor cle stricare dacd vestea dascdlilor ce gtiu sd
scape un sufie't, ,a p.rimirt de bund voie sd sufere s;tricare'a9i nu a fost
dusd p,rin consrtringere rla pilcart. Iar dacd nu se va intimpla, zice, in Bi-
sericS, nici in cetatea lui Dumnezeu Cel viu, ci in cimp 9i in farin$,
unde nu erra invdfdtoru,l ,cale si-l apere gi era lipsd mare de cei ce obig-
nuiesc sd cdlduze,asci spr'e bine, ti ingerldciuneas-a infdptuit in lipsa
indrumdtorilor, sti se pedepseascdnumai cel ce a constrins. Cdci fap-
ta sivirpitd sub puterea forlei gi lucrul suportat din lipsd de ajutor 9i
clintr-o constringere de neocoJ.rit,e scutit de vind. Sau nu vom spi.lne
ci e gregit sd se p,edepseascdcele ce ni se impun fdrd voie, c,a cele sd-
virrgitecu voia ?
PALADIE: E foarte adevdr'at.Cdci legea e dreaptd.
CHIEIL; Bine zici. Deci face o imp5rtire mai amdnunfitd a celor
sdvirsite pi mdsoard intr-un anumit fei pedepsele cu pdcatele, nee-
iiberind cu totul de pedeapsd nici pdcatul mai mic, dar nepedepsindu-l
la fel cu cel mai mare, ci turnind minia pe mdsura vinilor. Cdci a zis
inrdgi ; <Iar de va aIIa cineva pe tata Iecioard., care nu e logoditd., qi
si,hnd'o va dormi cli ee, gi se va aIIa aceasta, sd dea omul cane a dor-
mit cu ea totdlui tinerei cincizeci de drahme de argint Si ii vo ti lui Ie-
meie, pentru cd a finjosit-o pe eo. Nu va puteh sd o Jose pe eo niciodatd,
(Deut. 22, 28-29).
Agad,ar, pe cel ce s-a insotit cu cea logoditd l-a declarrartvinov'at
de preacurvie (adulter), in felurile in care am spus. Iar in inteles du-
hovnicesc, dacd se constrartS,zice, cd un suflet care n-6 fost in unire gi
n-a'fost fdgdduit lui Hristos .prin c,redinfd, ci a fost in chipul fecioar,ei
a fost inrbina,tde cineva p,rin inv[fdtu,ri contrale dreptei credin]e li dus
di'n rd,tdcire ln rd,t5cirer ceea'ce fac ere,ticii, rdpind pe unii din pdgini
9i din iudei 9i convingindu-i sd le urmeze 1or, fapta aceasta nu va fi
fdrd vind. Ci unul ca acela va pldti tatdlui sufletelor, adicd lui Dum-
nezeu, pedeiapsapdcatului, inchipuitd ln trebuinla de-a pldti paguba
in bani, Iar trebuinfa de-a fi lui femeie, e drept 9i din punct de vedere
al istoriei.
PALADIE; Inle'leg ce spui. Legea e indoirtd : brrpoascH 9i duhov-
niceasch.
CHIRIL; Observd, cd Si cuvtrntuJ pomncii vechi a cunoseut c€ea
ce a spus Hristos despre b&rb,at gi femeie. <Ceeo ce a lmprcunat Dum'

!L--
INC}IINAR'E lN DUH SI ADEVAR
259

nezen, omul sd.nu despartd" (Marcu 10, g). Ea uii va Ii lui, zice, Ieme-
ic, pcntru cd a injosit-o pe ea. Nu va putea sd o Jose pe ea toatd via-
fa',. Pe lingd aceea, ia s€,6tfi1a la indllimea mdriri,lor fecioriei curate,
cdci cuvintul scripturii de Dumnezeu insuflate socotegte 5i nume5te
desfeciorirea injosire gi o socotegte pierdere a cuviinfei..
PALADIE; Bine ai zis.
CHIRIL: Dar dupd ce a oprit ingelarea gi abaterea spre rdu, din
partea ereticilor gi a ce'lor ce obignuiesc sd corupd pe cei ce s-au ho- r
tdrit sd umble drept, gi atragerea ior la cele ce nu se cuvine, sf mai
girndim gi la aitceva. $i alnllme la ceea ce ne-a d,at clurninezeiescu,lpa-
ve,l ca pe o invdfd,turd prea bund, zicind : <sd nu se certe nimeni pen-
tru cuvinte, ceea ce Ia nimic nu tolosegte, Idrd. numai la surparea.ascul-
tdtorilor> (II Tim. 2, 14). pentru cd dispute,le peste trebuinfd gi intrebd-
ri,le din iubire de cear,td n,asc lupte netrebuincioase gi rdnesc mirntea as_
cult'dtorilor. gi unii d'in aceg,tia,din ugurd,tate primesc 5i se s,ilesc sd lau-
de cu Cu,te2ap1l1 gi negtiinld, ceea ce nu e prin fire s,au nu e spus drept.
Ia,r arlfii, di,ndu-gi o pdre're rea despre luc'urile cele mai b'ne, se dove-
desc'bolind de aceeagi ne$tiinfd ca gi ceila,lfi. Futini sinrt cei ce gtiu s6
deosebeasci lucru,rile bine gi sd areagd ceea ce-i fo,lositor din ceea cg
pdgubeqte prin fire. De-abia acegtia igi pHstreazdcu greu mintea nerd-
nitd de disputele altora.
Deci, legea dindu-ne sx intelegem cd acest lucru e pdgubitor celor
ce vodesc sd-l fac5, z ce iardgi : <Iar de se vor sIdd.i doi bdrbali
9i rzor
Iovi o Iemeie avind 1n pintece gi va iegi copilul ei nelormqt, cu gloabd
sd se"g/dbeo,scd,precum va cerg bdrbatul temeii; .ti o ve de cu cil se
cuvine slrguinfa. Iar de va Ii tormat va do sufJel pentru suf/etr (Ieg.
21,22-23). Se spune cd embrioaru,lclin pi,ntece se aratd cu chip de om
gi ajunge la forma trupului nostru de-abia cind implinegte patruzeci
cle'zile. De ace,easpun unii cd Moise, bdrbatu,l rninunat, c'a unurl ce pur-
ta, aga zicind, in pintece gi refdcea chipul lui Israil spre viafa cea dupd
legd, s-a infrinat de La mlrrc'a,regi bduturd patruze,ci de zjle, cdci zi,ce :
<<Piinen-am mlncat gi apd n-am bdut patruzeci de zile, (Deut. g, rB),
Dar t ebuie sd presupunem cd pi Hristos a fdcu't-o gi a rdbdat-o aceas- .
ta pentru noi. cdci in el se ref6cea prin infrinare chipul firii spre sfin-
lenie dupf, ce la inceput prin pofta nei,nfr,in,artdse imbolnivise in pr,o-
t,opdriur,tede larrtindciune prin pdcat si neascu,.itare.
Acestea nl. sinrt greu de infeies, Dar 'acum sx [ds5m cuvintu,] isto*
riei. $i sd cercetdm ce trebuie sb se inteileagd prin lovireo unei femei
creare in pintece, de cdrtre cei ,ce obignuiserd sE se sfddeasc5. Cdci nu
e nepldcut sd ciiuit[m infelesutl suibli,re al acesto,ra.
 SF.. CI{IRIL AL ALEXANDRIEI

Roclul Si ffi,tul minfii e crredinla in F{ristos, care prin cuno$tinla de'

sdvirgitd ne nodeleazl dirn ,nou du,pf, El 9i ne f'o,rmeazddupii chipul ('ti-
pul) clumnezeiesc.Aceasta spunind-o credincioqii au strigat prin gla-
SuI lui Isai,a: <<Psnt'rufricra Ta, Doarnne, Doarr'ne, ram luat in pintece 9i
arn puntrat gi ,am ndsourt duhul mirubuirii T'ale c'are [-am fdcu,t pe pA-
mintl (Isaia 26, l}l.Iar dumnezeiescul Pavel a spus celor ce au obzut
prrostepte de l,a ,cu,nogtinfa rnai desdvirgirtd la cea rnai de jos si nedesd-
vir,gitd, adicd Galatenilor : <Copita$ii mei, pe care iaft$i vd- port I'n
mine, pind.cevalua Hristos chipA.n voi> (Gal.4, 19). Cdci incepind in
duh, au cdutat desdvir$irea dupd trup, trecind Ia slujirea legii. De aceea
n-au dus la sflrgit formarea chipului lui Hristos in ei, avortind, a$a-zi-
cind, birnele c.qezat in ei ca ,irrtr-un piidtece. A$ad,ar' desf,vir$irea in cu-
nos,tintd 9i curdlenia i'n credintd, duc l,a cap6t ln sufletele noastre a'le
tu,tu,ror, formarea chipuh.li Lui Hristos 22.
Deci, clnd se smintegte cineva de certurile de cuvinte ale unora, $i
su.fletui o€Ire a1p5rtimit ,ac,easrtateapld5 credinla 9i cu,nogtinta pe care o
poartd ca o sarcinl Si o are agezatd ca pe o comoard inlXuntrul min-
tii, de va fi, zi,ce, racreastanef,onniath, a.dicd aledeplind 9i fdra chip inc5'
pricinuitor,ul srniotslii va avea de dat numaidecit o platd, pe care i-o
va cere rnirele acelui suflet,'adi,cd Hristoa; 9i o va d,a cu sirg:urinfa,'adicd
aducindu-i mulfurnire cd rt.a suferit pedeapsa pieirii tota,le. I,ar de va
fi, zice, fd,tr:l[ spini:tu,arl(inrteligibi,I) ei sufileturlui forrmnt, radic5 o cqlllo$-
tirnt5 Si o cr,edinfd ce are chipu,l ,luri Hristos, va fi supus pedepselor ce-
lor mai de pe urmd, ca un ucigag. Cdci [epddarea credintei neftirbite
gi pierderea cunogtintei depline este o moarte a sufletului. CEci impdr-
tdpirea db invdffi,turi neorediurcioase gi'de cuvinte propovddu,ite de un
om care s-a ff,cut rnimcare diavorluilui gi hnand turmei dr'acilor, e ,intind-
ciune. De ,aceea irrteruice aceastia, zicind c,a Prfur ghiciturd : o$i ccrne
ruptd de liare sd nu mincali; sd o o'runcati ciinelui> (Ie5,22,31). Cii,ne
obi$nuie$te dum,nezqiasca Ssripturd sd ntr.rneascd pe omrul neruqina,t 9i
necurrat. Deci, dupd cum socotesc, acestuia i se po'trivegte orice invd-
fdturd spurcatd pi r[u mirositoare, pregdtitX de Belzebul insugi, fiara
s&lbaticd ce rupe sufletu'l care se supum.e;i-i slujepte lui spre ,a'ceast'a.
<<Cdci nimeni nu zice : Anatema Iui /isus, decit in Belzebul>>(I Cor.
12, 3). Dar sfinfilor nu ,li se potrivegte nicidecum impdrrtdsirea de cuge-
tdri 9i cuvirrte aga de urite pi de stricate. <cdci nu are nici o pdrtdsie
Iumina cu intunericul> (Ii Cor. 6, 14).

272. Chipul lui Hristos se @ntureazd pe lncetul, ln noi, ca embrionul ln pin-

tecele femeii... e ca o simlntd ta incepui. Ia chiful clar pe mdsurd ce'tl Il cu-
noagtem tot mai bine $i fiinta noastrd se intipdre$te de virtuti, prin. cqre imiti
pe El.
tNcrrrNARE n{ DUri Sr ADEYAR 26r

PALADIE: Adgvdrat.
3HIRIL; Apoi poruncegte c5 cei ce du primi,t slujba de i,nvdfdtori
gi de conciucdrtoriai turmei.or se cuvine sd privegheze. $i modul in c'are
tr,ebuie sd facem aceastlg potrivi't cu cuvriinta noraStrd cregtind, il ara-
td in Levitic, zicind : "Vitele tale sd. nu le supui olluj soi 9i in vio to
sd nu sricle;fi sd.minld slrdind" (Lev. 19, 19). Murltimeo condusd poate fi
asemdnatd foar,te bine c"u turmele de c,apre 9i de oi, sau cu via. Cdci
dumnezeiescul Perbrua auzit : osimone al lui lona, Md iubeqli tu ? Pa|'
te mieluSeii Mei, pa1te oile Me/e (Io,an 21, 15-17). Ia,r proorocul trsaia
a spus despre Israe'liti : <Caso lui lsrail esle vio Domnului Savcol, 9i
omul din ludo este odrasla prea iubitd, (Isaia.5, 7). $i virtutea pds'tci'ru-
Iui st{ in a nu ldsa vre.un animnl de arlt soi la oi, ca sA nu se s'upun6
sdriturilor aceluia qi sd nasc6 vreo corci,tur6, cdzind din nobletea lor
n,atural5. I,ar pdzitorul viei, dacd este chibzuit 9i se sirguieSte sd lucre-
ze pdmintul mai bine, nu va suferi sd rdsard seminte strdine sub vite,
ca nu cumva aceSta chsltuindu-;i sucu,l cu c'eel6c'e-i strdin, 5d nu mai
aibd penrtru semintreleviei.
Tre,cind acum ca de la o ic,oand la intelesuJ duhovrricesc, si nu Id-
sdm oile cuvintd'toare, sd se supurE in,s5minfdrilor sprituale ale necre-
dinfei invdtdtorilo,r eretrici, adicd invdfbitlrrilor lor prin cuvint. Cdci ro-
dul unei opinii neilegi.uri'tee fo,arte urit gi cuvintele cdilor de atlt6 cre'
dinli se fa,c pricini ai dn,or embrioni fociti cerlor ce le prirn'esc. Deci
noi, c'a,resintem vii gi tinem loc de mrl5dife, s,e cuvine sd ne incuru-
ndm cu un rod de un singur soi Si sd ne ferim de rodul de doud soiur'i.
Cdci lntre griu gi strug:uni nu e rrirnic comun. Deci nicd unul dintre noi
sd nu se facd loc pentru seminte strdine.
PALADIE.' Bine zrici.
CHIRIL; D,ar gi in a,lt fe,l a,r,atiicd cei de moravurri deosebite nu se
pot uni gi impdca gi nu pot ave'a pbrtdqie intreo,larltd,infdtrilind. ca chip
(tip) al acestui lucru impreunarea cu totul nebuneascd 9i prosteascd a
animalu;lui cuvirrtb,tor cu cei necuvintdtor de ai'td specie 9i strdin' Ast-
fel zice in le$ire : <Pe ceI ce se vQ culca cu dobitoc, a) moalte sd-l o-
morlli>>(les. 22,19). Dar gi mai clar in Levitic : <$i clne se v0 culca cu
un animal cu patru picioare, cu moarte sd fje omofit, iar animalul cu
patiu picioare sd-l omorili. $i temeia care va melge ]a orice IeI de ani'
ma| ca sd se impreune cu el, sci o ttcideli qi pe eA tj onimolul. Cu moar-
te sd lie omorili. vinovali sinlo (Lev. 20, 15-16). lnsofirile, amestece'
rile, impreundrile spirituale cu cei cu care nu se cuvine 9i de Care se
lmbolndvegte mintea de ultima nebunie, sint pricini de .moarte atit ce-
lor ce corupr cit gi celor ce suportd de bund voie corupelea.
*2 SF. CHIRIL AL ALE>(ANDRIEI

PALADIE.. Foarte drept gi cuvenit a hotdri't lege,a.

CHIRIL; Darr se cuvine sA ne minundm gi de aceasta. Au pu,tuf se
fie unii care au pdrtimiit amdgire,a din constringere gi nu fdrd l,acrimi,
sub puterea unei forfe cdreia nu s-au p,utu,t impotrivi, degi n-au vo,it
sd adrnitd abaterea de la invdfdturile drepte Ia ce,le piezige. LeEea a
socotit sd-i treacd cu vederea gi sd nu-'i lase f6rd un aju,tor nici pe
ac,egtia.
PALADIE: Cine sint acestia ?
1HIRILT cei supu'gi cu slta unui jug strd,in 9i inldnfuifi sub sliipi-
qir,ea celor c,ei-au cump{r,at.
PALADIE: gi id ce chip ii ajut6 legea pe aceqtia ?
CIIIRIL; Ii 'dezleagd de legd,turi $i de constringere, daci paEul;a
atinge suflotuJ pi le dd dreptu,l id fugd de cel ce ii pdgubegte, fiird.si-i
impiedice nimenea, cdci s-a spus indireot in Iegire : <Iar d.e va lovi ci-
neva ochiul robului sdu sau ochiul roabei sale, g1-l va orbi, ii va lcisct
liberi, in schimbul ochiului lor. Iar cle va scocle d.intele roabei sale sau
d'intele robului sdu, ii va ldsa liberi, in schimbul d,intelui lor, (Ieg. 21,
26-27). Dupd 'tiricuirea din afar6 gi dupd intelesu,l nemijloci,t, poru,nca
impiedicd indrizneala gi domolegte minia stdpinilor gi nu-i lasd sd a-
ju,ngd pir'5 (a acele fapte prin care cei supugi vor suporta
o gtirrtrire a
integritd{ii lor. Nu rl'asdrnicidecum faptale miniei s6 se dezldn}uie fdri
friu qi sd v,altdmefirea insdgi, c,dreia ii cunoaptem cn singr.rr stbpin pe
FhcS,to'rul273.Cdci ,rob['a gi pd,timirea din pricina ei nu este o bo,alii na-

273.^Creltinismul'a cerut intii Stipinului robului si nu se vatdme patura a-

cestuia. lntrucit n-a creat-o. n-are nici un drept sd o vattrme i sau si o distrugd.
Robia este impusi cuiva de cel ce prin folosiiea pdcdtoasr a'unei imprejurari-$i
.i .gyqi dibdcii practice mai mari, de a deveni stipin ; e un mod de folosire a inte_
gritatii naturii altui om in favoarea lui. Dar ea nri di dreptul stapinului la qtirbiiea
sau nimicirea valorii aceluia. Ce bine ar fi daci r-ar fine seama de aceastr4
$i
de cei ce profitind de-_o putere a. Ior asupra altora, fArA ca sd-i declare p. u.,egtiu
'crcatinism
h, llgd deschis robi, ii tortureazE in mod'ul cel mai crud'? oprirea prin
a bataii 5i torturdrii alto-ra, asigurh_o anumit& libertate a celor attaii ia disbozilii
n1j_ta.li..,s-easigurd intre stdpin qi rob o relafie ca de la o* iu n-. ciprirea
;_elor
la acedsta Iimitd inseamni recunoagterea omului ca o realitate ce vinc de sus,
de _la Dumnezeu, $i ca avind prin aceasta un caracter intangibil. El apare ca o
r_ealitate ultimd, dar intr-o realitate datd. peste el nu se poatj trece. ln' eI se re-
fl.ectil _misterul supremului inceput. Prin Iibertate este incepiitorul ultim aI acfiu-
nilor lui. Iar cum existen{a nu o are de la sine, cel ce i-a dat existenfa in a-
ceastd calitate de incepdtor al acfiunilor sale, trebuie si fie modelul omului nu
numai ca incepdtor intr-o realitate datE, ci gi ral realitElii insdgi. Omul fiind in_
cepdtor de acfiuni intr-o existenti dat5, nu o poate nici incepe, nici distruge total.
EI poate face rdu in ea, in loc sd facd binele, dar n-o pouie'aistruge., ae
firea omului, libertatea lui nu trebuie oprimata de altul. ne fipt nici' linindn-o poate
anula de tot. Chiar sclavul e constient de o libertate a lui, inldnfuiti dar nu a1u-
lat6. $i din aceasta se vede cd diferenfa intre cei puternici gi cei supugi lor in
sens lumesc, nu fine de fire. Ea nu-i face mai pufin oameni pe subalterni. Ea este
$
INCHINARE IN DUH SI ADEVAR 263

3 turalX, ci impusd de asupritori. Iar in Hristos lisus, Dumnezeu Si Taitdi

reaiiuce i,ndatd i,ntreaEa fire in starea de la inceput 274.Cdci <docd esfe
cineva 1n Hristos, e Idpturd noud> (II Cor. 5, l7l. $i se desfiinteazd to-
tal ruginea robiei. Cdci scrie Pavel : <.[n Hrislos Iisus nu mai e rob, nici
liber>>(Col.3, 11). Iar legea cdlduzind spre desdvirgire, despoaie std-
pinirea de po,rnirea neirnfrin'ati gi de ceea ce intrece mdsura cuveni'td,
impunind c'elor ce dispreluiesc legea, ca piat5- obligatorie, eliberarea
celol nedreptdtiti.
Dar acestea fin de iiterd gi de umbrd, dacd vrea cineva sa cugete
gi la ele. Iar d'acd se ti'lcuiegte i'ntenfia lbgii duhor,"nic,egte,poti sf, te

l apropii, Paladie, gi in alt fel de infelesurile ei. Lumina aceasta din lu-
me o primim gi ne minundm de ea ou ochii trupu'Iui. Dar lumina dum-
nezeiascd 9i spiri'tual5 {inrteligibilti) rbs,are i,n inirnli,ie noastre. $i hna-
na trupuJui se face luirecoasd prirn dinti, d,ar fapta ,acestora e cale spre
viatd 27s.Iar 'lucru,rirle vintuoase gi grele arle inlelesu'rrilor dumnezeiegti
sint sfdrimate ca de u,n dinte de forla cugetdrii gi
,fapta aceasta hrd-
neqte sufletul. Astfel, infelepciunea intinzindu-ne masa dumnezeiascd
gi duhovniceascS, zice : *Venifi mlncali plinea mgq' ,{prov. g, 5). Deci
d.acb s'ar intimpla chia'r unei slugi vreo v5,ttirnare in acestea din pri-
c,ind cd st5pinurl il l6vegte 9i irt sirlegtesd cadh de ,la adevdru,l dogmelor
in vreo ingeldc'iu,ne nesocotirtd, sd se dezleEe, zice, legdtuira pi jugul
c'onstri'ngerii sd nu rnai aibd nici o bazd. si se a,rulncefrica de stdpin
$i cel supus sX plece wrde gi-arr gdsi putinfa unei raiefi fdrd r'dtdmare.

o situafie anormald, produsd de pdcat. Unii sc fac stipinitori prin pEcat, iar al[ii
sint fbcuti supu;i'de temerea de pdcatul lor. In robie se manifestd boala pdcatu-
-lui, nu a firii, o boalS produsi in fire de voinfd ca despdrfire de Dumnezeu.
271. Tatll care ne-d 'creat ca sd fim alti fii ai Lui, aldturea de Fiul Sdu Unul
Ndscut, restabile;te in Hristob libertatea noastrA egalS de fii, cum am fost fdculi
la lnceput Si cum sintem prin firea nepervertitd de pdcat. Hristos nu (ine pe cei
adunali real in El prin credintd in diferenla-de stdpini ti sclavi. ln'Hristos oa-
menii se descoperd unii pe alfii in libertatea lor. De fapt numai aga comunici in
libertatea lor. De fapt aga comunici in ei integral. Sau, numai pentru ci in Hris-
tos comunicd integral, ei se descoperd ca liberi. Stdpinul cu sclavul sau cu slu-
ga nu comunicd nestingherit. Prin aceasta nu-gi dcscoperd umanitatea lor nici
unul altuia, nici fiecare in sine. Umanitatea fiecdruia rdmine strimtoratd in ea
i4si5i. Hristos S-a smerit pe Sine lntrupindu-Se pentru a se comunica qi pcntru
a-i fi prirnitd comunicarea. El se comuni'ci deplin pi in Sfinta Impdrtdganie. Prin
trupul ii singele Sdu iti comunicd interiorul Sdu in stare de jertfd pentru to1i. ln-
tre smerenie, cornunicarc ti stare de jertfi este o strinsi legdturd. Primind toti pe
Hristos in stare de jertfd, ei pot comunica intreolaltd ca egali.
275. Sfbrlmarera mincirii prin dinfi, deEi e o fapth trupeascE, materiale, slu-
je$te intretinerii vietii omului intreg, deci putinlei lui de-a cugeta. Nu se poate.
clespdrli in nici o fapti a cmului in ceea ce e material qi ceea ce e spiritual.
Asa e Si cu Legea. lnlelesurile trupepti exprimate prin literd sint nedespirtite de
intelesurile spirituale.
264 Str. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

CXci nimic nu e rnai de pref ca sufletuLl. $i ca sd s,e mintuiascd, zice,

s5 s,edesf,acdde ror-ie 2?6.
$i e uSor de vdzut cd, cuvintul acesta e adevdrat pi se.implinegte
gi in timpuri,le noastre. Cdci nu suportd robii c,a stdpinii sd-i atragd Ia
rdtircire gf refuzd cu bdrb5fie sd se supund in aceasrtdprivinld stdpini-
rii exerciiat,d de ac,eia. Pentru cd plecindu-gi grumazul c,apuLuisub po-
vara robiei, iSi pdstre,azd in ei minte,a neturlburatd gi socotesc cd1 d,o-
toria de-a cunoagte clar gi fd,r5 gregeali invdtdtura despre credinta c'ea
adevdratd are un mare pref, mai bine zis e vrednicd de orice gi-gi
frace din ea o hr,ani duhovniceascd, dumic'ind prin minte ca printr-urn
dinrte, ceea c€ Ie vine la ureche gi rumegind cuprinsul inlelesurilor
dumnezeiegEnz,
PALADIE.' Fo'arte c,lar gi drept este cuvinitul.
CHIRILT Dar legea ne indeamnd gi altfel sd ne iubim ilitreolaltd
icrdup,lecindu-ne sd primim a fi pe aceeagi treapti cei apropi,ati gi.osin-
dind pornirirle nonsrtre spre ineEailitate,
PALADIE: Ce vrei sd spui ?
CHIRIL: Ascu,ltd. S-a scris i'ar5gi: uDe va lmpunge taurul cuiva
taurul aproapelui Si va muri, vor vinde taurul vju Si vor impdrtri argin-
tul lui ;. dar vor impdrli Si taurul mort. lar de se va Ii Stiut cd taurul
impunge,lnainte de leri Si inainte de alaltdieri, gi'se va li spus stripi-
nului sdu gi acela nu-I va Ii linut inchis, va pld.ti cu tour pentru taur,
|ar cel morl va Ii aI lui" (Ie;. 21, 35-36). Inte,legi ghicitura? Inteilegi
cum printr-o pildd clagi Scriptura ne duce spre ceea ce e drept. De se
va intimpia, zice, sd fie omorit taurul cu'i.va pi sd fie rdpus de arlt taur
vor impdrti taurul viu gi cel mort qi va fi iardgi al amindurora. Aclicrf de
se va inrtimpla cui{'a vreun fe,i de asupri,re gi nedreptate de la at'tul; fA-
rd ca acela sd vrea, sd se bucure cel nedreptSfit de bunurile celui ce l-a
pdgubit pi sd aibd mingiierile comune. Cdci aceasta cred cd lnseamnd
a impdrfi taurul viu. Dar sd f'acd, zice, cel ce a pdgubit fdrd voie, co-
mune gi nenorociri'le celui ce le-a suferit. Vezi deci cum ne indeamnX
legea, ca prin ghiciturd 9i in chip umbrit, la faptele iubirii intreolaltd ?
Oare nu inseamnd aceasta <a te bucura cu cei ce se bucurd Ei a ltlinge
cu cei.ce pling ?o

2?6. Odatd ce ereqtinismul a ajuns religie de stat, acesta a pornit la elibe-

rarea sclavilor, intii a celor ce erau impiedicali de stdplnii lor sd-gi manifeste
credinla cregtind.
277. Chiar stdpinii sclavilor clnd deveneau cregtini nu mai sufereau si ri-
mind in starea de stdpini ai lor. Ei ptiau cd in Hristos trebuie sd realizeze comu-
niunea ln dragoste cu toli, ca lmpdrdfie a Slintei Treimi, ln care imp6ratul este
Tatdl nostru li Fiul, Fratele nostlu pi in Care deci toti sintem imphrafi, sau liberi
prin dragoste.
264 Str. CHIRIL AL ALE)<ANDRIEI

CXci nimic nu e rnai de pref ca sufletul. $i ca sd se minrtuiascd, zice,

s5 s,edesface de ror-ie 276.
$i e u9or de vdzut cd, cuvintul acesta e adev5rat $i se.implinegte
9i in timpuri,le no,astre. Cdci nu suport5. robii c,a stdpinii sd-i artragd Ia
rdtircire g! refuzd cu bdrbdfie sd se supunb in aceasrtdprivinfd stdpini-
rii exercitatd de aceia. Pentru cd plecindu-gi grumazuL c'apuLui sub po-
v'ara robiei, igi pdstre,azd in ei mintea netu,lburratd gi socotesc cdl dd-
toria de-a cu,noagteclar 9i fdr5 gregeald lnvdfd,turra despre credinfa c'ea
adevdratd are un mare pref, mai bine zis e vrednicd de orice gi-gi
face din ea o hr'and duhovnic,eascd, durnicind prin minte ca printr-urn
dinrte, ceea ce le vine la ureche gi rumegind cuprinsul inlelesurilor
dumnezeiegti ?z;.
PALADIE; Foarte crl,argi drep't este cuvintul.
CHIRIL: 'Da'r legea ne inde,amnd 9i altfel sd ne iubiur iritreolaltd
indup'lecindu-ne sd priryrim a fi pe aceeagi treapti cei apropiali gi.osin-
dind pornirile noast,re spre ineEa,litate.
PALADIE; Ce vrei sd spui ?
CHIRIL; Ascu,l,td.S-a scris i,ardsi: uDe va lmpunge taurul cuiva
taurul aproapelui Si va muri, vor vinde taurul vju Si vor impdrli argin-
tul lui ; dar vor impdrli Si taurul mort. Iar de se va Ii Stiut cd taurul
impunge, lnainte de leri Si inainte de alaltdieri, gi'se va Ii spus sttipi-
nului sdu Si acela nu-I va Ii linut inchis, va pldti cu taur pentru taur,
i.ar cel mort va Ii al lui" (Ie;. 21, 35-36). inf,elegi ghicitura ? Interlegi
cum printr-o pildd cl,ard Scriptura ne duce spre ceea ce e drept. De se
va intimpi'a, zice, sd fie omorit tauru,l cuiva ti sd fie r5pus de alt tau,r
vor impdrli taurul viu gi cel mort gi va fi iardgi al aminclnrora.Aclictl de
se va i,nrtimptracui$a vreu,n fel de asurprire gi nedreptate de ia al,tulj fi-
rd ca acela sd'vrea, sd se bucur.ecel nedreptdtit de bunurile celui ce l-a
pdgubit pi sX aibd mingiierile comune. Cdci aceasta cred cd inseamnd
a impdrli taurul vi'u. Dar sd facd, zice, cel ce a pdgubit fdrd voie, co-
mune gi nenorocir{,le celui ce le-a suferit. Vezi deci cum ne inde,amnd
legea, ca prin ghiciturii 9i in chip umbrit, la faptele iubirii intreolaitd ?
Oare nu inseamnd aceasta<a te bucura cu cei ce se bucurd qi a plinge
cu cei.ce pling ?>

276. Odatd ce creqtinismul a ajuns religie de stat, acesta a pornit la elibe-

rarea sclavilor, intii a celor ce erau impiedicali de stdpinii Ior sd-qi manileste
credinfa creqtina.
277. Chiar sthpinii sclavilor clnd deveneau cregtini nu mai sulereau sE rd-
mind in starea de sthpini ai lor. Ei gtiau cd in Hristos trebuie si realizeze comu-
niunea ln dragoste cu toli, ca lmpdrdtie a Sfintei Treimi, ln care imperatul este
Tatdl nostru Si Fiul, Fratele nostlu $i in Care deci toti sintem impdrafi, sau liberi
prin dragoste.
 INCHINARE IN DUII SI ADEVAR

PALADIE: Asa se vede.

CHIRIL: Iar dacd ce'l cu mai I'nare putere gtie limpede cd dacd nu-gi
va lnmm,ia faptele puterii lui superioarre, apro,apele v,a suferi ceva ne-
pldcut, va suferi o pagubd egald eza,gi va suporta nu cu sufletul lui ne-
norocirea ceiuii ce a pdtimit-o. Aceasta se spune ca prin ghici urd prin
*
cuvin,te'le: .Va pldti taur pentru taur; iar cel mott va Ii aI luir,' Nu sint
pedepsili cei ce nedreptdtesc pind intr-atita incit sd cadd din bunurile
Ior proprii, ci va fi a lor nernorosirea qi a lor paguba intimplatd aproa-
pelui.
PALADIE: Cuvintul este foarte clar.

I
CHIRIL: O lege infeleaprtd a iubirii intreol'a,ltd ne-a. ri,nduit 9i dum-
nezeiescul Pavel, zicind: "Sd nu caute nimeni numai oJe sale ci $i.ale
oltora> (Filip. 2, 4). Cdci "iubirea nu cautd ale sale* (I Cor. 13, 5), ci
se girndegte gi la a,le altora gi c,a sd fie bine gi cele ale frafilor. Deci 9i
ace'asta ne-o indicd Legea vech,e, cind spune : ./ot de ua po$te cineva

IIt
larind sou vie qi va ldso vitc Jui sd pascd larind strdind, va pldti
din larina lui, dupd rodul ei. Iar de va pa,tte toatd larina, va pldti
cu cele mai bune din larina sa pi cu cele mai bune din vio sa, (leg. 22,
5). Cel ce l,asd vita s,a in larinile sirdine, se folosegte in cerle'ale saJe 9i
c,autd ale sade, dar nu din cel'e ce f'ac veselie (bucurie) vecinuiui, nisi
din cele ce tac bucrr'rie rapro,apelui,ci din cele ce se intimpld sf,-l supe-
re'gi sd:l pdgubeascd pe el27e.p""i, trebuie sd cdutdm ceea ce ne este
noud de fo,los, adicd ceea ce po'ate deve,ni al nostru, nu prin ldcomia
la ale altora, ci prin ce0e ce putem ajunge la aceast,a,fdrd a sdvirgi
F nici un pdcart li ldsind bucuria vecinud.u,iin picio'are. Aceastd inse'amn6,.
desigur, a" cduta gi ale ,altora. Sa;u sd gtie, zice, acela care va voi sd
sup'ere pe frafi, cu nepesare, $i sd fie fbrb grijd fatd de ei, cdutind nu-

3 mai ale sale, cd va sup'orta paguba egalS gi cd f,apta c'are-i ,aduce u,n
aparent folos ii va pricinni pierderea celor mai scumpe bucurii. Aceas-
ta socotesc cd inseamnd: <Va plciti cu cele mai bun'e a|e larinii sale
Si dle vielii soJe".
'Dar intele,zu,lcelo'r de fat5 se petrivegte, dupd cum socotesc, nds-
9i
co,citorilor erezii,lor, ai cdror ucenici necurati gi nerozi, asemene'au'nior
d,obito,acenecuvintdtoare, p,asc lanurrile gi viile Domnuilui, spre osinda
gi pedeaps,aniscocito,rilor ereziilor. Cdci ei vor avea de suferlt p6gu-
bdre'ade ceile mai bune ale lor, adicd pie'rdere'a sufletu,lui. Cdci sufletul

tt. "t,"t * folosette din cele ce mi bucurd pe mine, cind se face pdrtag
de gindurile mele bune, de credinta prin care md veselegte 5i md mintuie$te pe
mine,
279. Ya suferi o pagub6. egald cu cea pe care a pricinuit-o altuia nu o pa-
gubb egald cu acela. Pentru cd paguba acelula va fi rbscumparata.
 SF" CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

e mai bun deci,t via pi ianul gi deci,t fiec,are din cele ce se cugeitd in
parte de nori.
PALADIE: Ag'ad,arr, vom spune cd e un rod al dragostei a cduta celb
a,lea,ltora pi nu numai aie noastre.
CHIRIL: Chinr fl9a e, Pa,ladie.gi a implini iubirea fa|d de frafi e
lucru,l cel m,ai pl{cut 'lui Dumnezeu. Dar din iconomie nu ne l,asd sf,
impovdrdm cie 'tot iubire'a altora, punind-o la incercdri prisositoare gi
prea mari din partea noastrd. cdci sldbegte ugor gi mintea bine inti-
ri'td, chiar dach s-'ar afl,a im ea binele sporit ,ai vreunei o,arecari virtuti,
un asalt nemdsurat asupra ei.
PALADIE: Ce este ceea ce spuri? Nu infeleg,lirnpecle.
CHIRIL: Oare ,nu vei recunoagte cX blindefea gi rdbdarea sint
virtufi ?
PALADIE: Cum de nu ?
CHIRIL.' Dacd cineva ingrhmhdegte asupra celui ce se deprinde in
blindefe gi rdbdare, supdr5ri pi ochri gi cele prin care se stirnesc mi-
niile, dacd ,aceastao faoe cu m5sur5, acela le va rdbda gi ,le va pu,rbacu
vitejie pi-gi rra face din acea,sta um mij,loc de intiirire i,n blindefe pi in
neminie. Dar dacd cineva intrece-va mdsura gi va trece dincolo de
g'ranifele a ceea ce poate rdbda acela, nu e nici o mirare, de .va obo-
si virtutea acgiuia gi o va sldbi in scurt{ vreme 80.
PALADIE; Bine zici. Cdci bineie se clatind in oameni qi de-abia
stii in picioa're, chiar fird sd-l clatine nimeni ar.
CHIIIIL: Dar sd trecem, d,acd vrei, la iubirea iosdgi. Cbci.aceastA
e virtutea de frurte gi mai de cdpetenie decit cele,lalte. Deci legea ne
invafd iarilgi prin chipu,l unei asemdntr"rigi pilde ,ldmurite, Zicind : <Iar
de vei intra in holda aproapelui tdu, adund cu miinile tale spice, clat
secere sd nu bagi in holda oproapelui tdu,r (Deu,t. 2J, ZS). A strlnge din

280. Nu trebuie si l6sdm asupra cuiva toati povara efortului de sporire in

virtute, sau sd-i punem tot felul de piedici in aceastd sporire. ci trebuie si-l a-
jutdm mdcar prin neiritarea continui ce i-o pricinuim. De aici rezult6 c6 aga cum
avem o parte de vini ia picatele sivlrgite de altii, a$a avem o oarecare parte de
nlerit la virtufile altora. Existf, o adincd solidaritate intre oameni. ln baza ei
FIristos, ficindu-Se om, a intrat cu voia in solidaritate cu noi, primind moartea
p.rntru pEcatele noastre. Cdci unindu-Se cu cei ce au o vinh la pdcatele celor pii-
cdtogi, ,chiar dac5 nu le-au sdvirgit ei, gi-a luat ;i El vina iLor pentru picatele
altora, mai precis pentru pdcatele tuturor. Dar le-a dat pi puterea ryi partea lor in
efortul lor de-a se feri de picate.
281. Cineva poate uita de sine in iubirea,de altul, dar,nu-i poate cere altuia
sd se uite pe sine in favoarea lui. Aceasta e una cu cel mai riepdsitor egoism.
Iriecare trcbuie sd caute sd-qi aplice sieqi norma iubirii altora pind la jertfd, nu
s{-l oblige pe altul la dceasta aplicare.
'IiTCHINARE TliI DUH SI ADEVAR

holdd putine spice etr miinile, sau a rupe din vie'vreun ciorchine de
pofti sau de mincare, ne,aducind nici o pagub5, se \4a pu,rta cu i.nima
bun6, Cdci aceasta e legea iubirii gi lucrul nu intrece mirsura. Dar a in-
troduce gi fierul care secerd in cele ale aproapelui, cople5egteqi trece
dincolo de iubi'rea lntreolaltd gi ajunge ,la hotarull rldrcomiei.Deci aceas-
t'a e o pildd clarl cd nu ,trebuie sd abuzdm de iubirea frafilor, ci sd crin-
stim iubirea intreolaltd, multumindu-ne cu cele u1. n6nsfrs 231b.
Putem 'aplic,a'ins5, precum socortesc neforfat, cuvintul Scripturii
despre aces,tea gi ,altora r €mume ace,lora, care cuiegind cuvintele oca-
zionale gi improvizate ale c,elor ce inv,afd in.biserici, ca pe o hr,anf, spi-
ritua,ld (inteligibiid), nu se mu,lfum'escsd rdmini aici, ci trecind dincolo
de mdsurd gi adunindu-,le ca initr-un cog, ,le pun $i in sc,ris. prin aceas-
ta se aratr foarte iubi,tori de invrfd'tu,r5, d'ar vitdmi,nd onoarea fnati,lor,
prin faptul de-,a sc.rie ca ceva foarte pregSti,t, ceea ce era impr,ovizat
pe loc. Acestora le-ag spune, prietene, cii legea a poruncit iimpede sd
nu se pund nimic in cog.
PALADIE.. Agadar, e primejdios a forfa virtutea suf,le,tuiui c,uiva
Si a i'ndriizni sd clatini miLntea lui bine intdri,tE abuzind prea muJt.
CHIRIL: Drept ai spus. Cdci Dumarezeul tutu,ror c statornicit in
chip vddit c5 nu trebuie sh punem curse virtulii, ci mai ctegrabd sd ne
impdrtdgim dacd se nimeregte, de bunurile vir,lutii. Aceasta o aratd le-
gea printr-o ghicituri intunecoasd, zug'rhvind prin lucru'ri foarte' mici
cele neasem5nat superioare. Cdci s-a scris in <A doua ,lege,,; Iar de
vei lntllni un culb de pdsdri inaintea ta pe cale, sau ?n vreltn copac, seat
pe pdmlnt, cu pui sou cu oud, qi mame lor va gedeo peste pui sdu peste
ottd, sd, nu iei mama cu puii ei, ci slobozind sd sloboz'e.pfipe memd,
iar puii sd-i iei fie, ca sd-li tie lie bine pi s<i trdieqti multi ani>t
(Deut. 22, 6-7l-.
PALADIE: $i ce inseamnXaceasta? Nu-mi este limpecle ghicitura.
CHIRIL: Dar oa,re nu inlelegi cd de va prinde cineva o.pasdrc
care a scos pui sau oud, sd-gi ia spre folosutl gi cigtigut lui cele din ea.
Dar pe ea sb o sloboadd, fdrd s5-i f,acdnici un rdu ?
P'ALADIE: Da. Cdci ac€,astae iartentia Scriptr:,r'ii.
CHIITIL: Deci privegte ceea ce e ascuns gi deplntind urnbra, pri-
vegte spirituai (inteligibil) adevdrul. Fiec,arevirtute e ca.o maicd gi ca
o obirgie a bundtdfilor din ea, fie cii nuineste cinerra bundtatea sau iu-

281 b. Chiar fdrd sd impiedicdm pe alfii, la sporirea in virtute, unii sint slabi
in efortul de-d susJine aceasta sporire. De aceea tofi trebtiie sd ne ajutdm in per-
srstarea in bine. Binele se cucere$te printr-un efort obgtesc, mai bine zis e necles-
parlit de comuniunea adeviratE, e una cu ea, precurn r6ul apare gi se intdrette
prin individualism, sau e una cu el.
 268 SI'. CETRIL AL ALEXANDRIEI

birea de s5rra,ci,sau b,lindetrea,sau indelunga r5bdare. Cdci e bun cine-

va nu cu sine, ci m,ai degrabd cu arltii. gi se impirrtSgesc de iubirea lui
de sdraci, cei ce au nevoie de ea ; la fel de blindefe gi de indehinga
rdbdare a aceluia 282.Deci fiecare virtute poate fi cugertat5 ca o ma'icd
gi ca un izvor al bundtdlilor care sint in ea ti tignesc din ea. Iar cui-
burile vintufilor sint suflete e care le cup,rind gi ie ocrortesc.Deci legea
poruncegte aa cei ce se intilnesc cu oamenii in care sdldgluiesc ca in'
nipte cuiburi vir,tuf,ile, si-9i insuqeascd cigtigu,rile ce vin din eJ.e,da,r sd
nu caute sd vatdme virtutea, adicd maica f,aptedorpreabune. Ia,r vi$u-
tea e vdtdmatd, dacd e tulburatd in vreunul din modurile ,ard,ta,temad
inainte.
PALADIE; Adfurcd e ghicitura ace'asta!
t CHIRIL; Da. Drept ai spus. Dar, ca sd spunem ceva aserir.dndtor
crrvin,telor fericitului Pavel: <Oore de pdsd.ri se ingrijegte Dumnezeu?
Oane nu de noi vorbegte 7> (I Cor. 9, g-10). Cuvintul poruncii date
prin Moise ne iarf5fiqeazd chipurile (tipurile) lucrurilor, nu ilucrurile in-
segi in mod fdtig. $i poli vedea cum ne urcd pe inceturl pinX la modu-
rile cele mai in,alte ale iubirii intreoilraritS.Cdci cautd sd ne induplece
sd iubim chiar gi pe cei ce ne jignesc Ai sd ne ardtdm mai presus de su-
pdrarea fa|d de dugmani, neldsindu-ne biruili de rdu, ci rnai vir,tos bi-
ruind rdul prin bine. Fiindcd a spus iardqi in ..Iegire,, t Iar de vei ftntil-
ni boul duSmanului tdu sau vita lui de jug, rdtdcind pe cale, sd Ie in-
lorci gi sd le pred.ai lui. Iar de vei vedea vita de jug a duSmanului tdu
cdzutd sub povara ei, sd. nu trcci pe llngd ea, ci sd o rid.ici im-
pteund. cu eI>,(Ieg 23, 4-6). Iar in <<Ado;ura,lege,,: nDe vei vedea boul
Iratelui ldu, sou oaia lui, rdtdcind pe cale, sd nu le,treci cu vederea;
ci sd Je abali sd Ie intorci pe ele Ia |ratele tdu. Iar de nu vct ti aproape
de tine tratele tdu gi nu-I vei,gti pe el, sd le aduci pe ele io caso tc ti
sd fje cu tine pind va intreba de e\e Iratele ldu pi i Ie vei preda lui.
Ato sd.teci cu osinu/ lui gi apa sd faci cu haina luj tj ata sd.taci cu ori-
ce a pierdut Iratele tdu; toate cite au iost pierdute de el Si le vei alla,
sd nu Ie heci cu vederea. sd nu treci cu vederea asinu/ Iratelui tdu,
sau bouJ lui cdzut pe cale, ci ridicind, Ie vei rid.ica pe ele Ampreund
cu eI>>(Deut. 22, l-4).

282. Virtutea este deprinderea lntr-un anumit bine. Dar binele in care se
deprinde cineva e pentru altul. Un bine de'care ar cduta sd se bucure cineva tn
izolare, nu e bine. Virtutea sau binel.e e interpersonal. lntdre$te relafia lntre oa-
meni. Sint forfe ale comuniunii. De virtutea sau de binele cuiva se poate impdrtdqi
cineva in doud feluri : Liucurindu-se de binele fdcut de altul, sa_u luind putere din
pilda aceluia de-a face gi el acel bine. Un om sirac se poate'bucura de virtutea
iubiri.i de sdraci a cuiva ; dar de ea se poate lmpbrtbgi cineva gi ca sd devind el
lnsusi iubitor de sdraci.
 i t

r,
r
INCEINARE IN DUEI SI ADE\/AR xtg

r
l

I
F
Vezi cu citd simti,re ne cdl6uze9te spre binele ael mai inarlt 9i mai
desdvirgit, poruncind sd facem din grija de vitele celui ce ne-a supd-
rat, un mijloc de deprindere a uitdrii rdului. Ba il incununeazd necon-
teni,t gi cu numele de frate, impiedicindu-ne, cred, pornirea spre rninie
,9i sporirea in josnicie 9i infdti$indu-ne legea firii ca sustindtoare
L a iubirii. Cdci .de vei afla, zice, o vitd rdtdcitoare sau o haind pier-
T dutd, sd le redai fratelui tdu. $i de se va intimpla ca vreuna din
I
F vitele care obignuiesc sd poarte povard sd fi cdzut la pdmint, 9i sX
I fie turtitd de greutate, se o ajuti 9i sd o ridici. Iar aceasta nu e nimic
ailtceva decit o folosire a stf,plnilor 1or, o deprindere in milostenie, o
inainitare spre apropiere sufleteascd gi o strdduinfd de-a arunca depar-
te supdrarea, o ocolire a motivelor de supdrare, ca sd nu mai voim se
jignim dr'agostea gi legea iubirii de frafi.
Dar se pare cd gi ei ceva vrea si spun5 pomnaa. Dacd atita grijd
a av,uit legiuitorr.ll, furcirtne cere ca chiar dacd pdtimegte un animarl ne-
cuvintdtor, s5-i ddm aJutor, cum nu va avea cu mult mai mult grijd
de oameni si de iubirea datoratd ceior de aceeapi fire ? Drept aceea
chiar dacd ne-ar fi dugman cel ce rdtScegte, sd-l ajurtdm sd afle de Ia
noi calea cea dreaptd gi s[ fie susfinut s{ tindd spre ceea ce este de
folos. Cdci 9i Hristos, cu toate cd era bdtut cu pietre de Israelifi, le stri-
ga: <Pind clnd aveli lumina, umblali trn lumind, ca sd nu vd cuprindd
intunericu,l> (Ioa;n 12, 35).
$i dac5 vreunul din cei ce m-au supdrat, e chinuit de osteneli
gi incerc5ri gi aruncat la pdmint e apdsat de nevoi cumplite, sd fie
ajutat de noi gi cu toate cd ne e duEman, sd ne invingem supdrarea.
Cdci aceasta este ceea ce s-a spus z <<Facefibine du$manilor voStri
Si vd rugali penftu cei ce vd prigonesc pe voi> (Matei 5, l4l.
PALADIE; Foa'r,tebinLeai spus.
CHIRIL: Deci e un lucrl. vrednic de sfinti sd suferin impreuni cu
cei ce suferd gi sd nu socotim mai degrabd cele ce trebuie bine sd
ne indemne la mild fatd de ei, prilej de mindrie fafd de ei, asuprind,
gi necdjind gi mai mult pe cei lovifi 283.161 dacl ar putea cineva sd-9i
urzeascd uneltirile in ascuns, Iegea spune cd. trebuie sd renunfe 9i Ia
viclegugurile acestea. CXci a zis iardsi : <Sd nu grdieSti de rdu pe surd
gi lnaintea ofuului sd nu pui piedica;+ (Lev. 19, 14). Cdci nu e oare o
faptd superioard gi potrivit[ cu cei cuviincioqi, a pune friu limbii 9l a
ne feri de orice vorbd uritd, impotriva oricdrui om ? <Nu vd grdili de

. 283. Sd nu socotim necazurile ce vin ashpra dugmanilor nostri prilej de-a ne

mindri fati de ei cE ne afldm intr-o situatie superioard fatd de ei, ci prilej. de-a ne
l ard.ta mila fatd de ci.
 SF. CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

rau pnul pe altul>, zice ucenicul Mintuitorului (Iacob 4, lll. Iar legea
zice: <Sdnu grdie,gticlerdu pe surdr. El vrea sd spun6,c;ed, prin aceas-
ta, cd cei cu adevdrat cuviinciogi la purtdri nu trebuie sd se infrineze
numaidecit de la ocdri, chiar dacd li s-ar intimpla sx n-aibi de suportal
niscai urmdri grele. cxci surdul sau mutul, nu sint liberi de boald. Ei
sint bolnavi in cele ale trupului gi sint lipsifi de simfur.i, adicd de vdz
gi de auz. De aceea nici surdul nu aude pe cel ce voiergtesii-l vorbeascd
de rdu, nici orbul nu vecle pe cel ce-i pune piecricd. Deci nu e deloc
greu celui ce vrea sd unelteascd impotriva lor, sd rdmind ascunsi.
Dar ei se vbdesc addugind o noud pdrere asupra cdlor de care tre-
buie sd ai mild, ca suferind de la sine cle o nenorocire, Cdci
aceasta o fac pricinuind orbului lovirea de pieciicd fdrd sd ltie si in-
duplecind pe surd uneori chiar sd ridx de batjocuri, ca de laude. Ei ii.
Iovesc prin aceasta in p6rfile cele mai dureroase ale lor. Viclenia celui
.ce ar face acestea ar rdmine ascunsd,dar n-ar'scdpa din vina cruzimii
9i a disprefului de oirmeni.
PA,LADIE..Adevdrat
CHIRIL; ugor pofi afla cd gi porunca'veche vrea sd fim cu iubire
qi cu mild intreolaltd. cdci o pofi auzi odatd : <Deschizirtdsri deschizi
cele dinlduntru a|e tale |ratelui tdu, cere are nevoie cle tine> (Deut.
1,5,7), iar altddatd : <$i pe cel strdin sd nu-/ asuprili, nici sd-I necdjifi;
cd strriini ali fost in pdmintul Egiptului. pe nici o vdcjuvit si pe nici un
oilan sd nu-I asuprili. Iar de-i veli asupri pe ei cu rdu gi strigind ei se
vor plinge cdtre Mine, cu euzire voi auzi glasul lor, gi Md. voi mlnlo
cu iulime gi vd voi otnorl pe voi cu sobie gi vor Ii lemeile voastre vd.-
duve .ti copiii voltri orlani. Iar d.e vei impnlmuta argint |ratelui tdu
celui sdrac, cere este lingd tine, sd nu-J si,lejti, nici sd pui asupra lui
camdtd. Iar de vei lua zdlog haina aproapelui tdu, i-o vei inapoia ina-
inte de opusul soare.lui. Pentru cd numai haina aceoslo este acoperd-
mintul goliciunii lui. $i cu ce se vo culca ? Deci cle va striga cdtre Mi-
ne, iI voi auzi pe eI. Cd mi/osliv sinl Eu". (IeS.22, 2l_ 22) 28a.Auzi c1m
infdfipindu-ne invdldtura dulce a iubirii intreolaltd, adause gi amenin-
farea cu minia sa ? cum se va justifica minia fafd de unii, decit prin .
faptul cd nu se vor sirgui sd se arate cu indurare fald de frati ? cdci
milostiv sint, zice, adicii fiind bun dupd fire gi indurat, ca Dumnezeu,
voi primi, neqre$it, strigarea celui ce suferd, gi Md voi milostivi. inda-

284. Se reflectd tn aceste cuvinte si repetata cerere a milei lui Dumnezeu

pentru tofi oamenii din greutali, din Sl. Liturghie:
-allii, ((Doamne miluiegter. Adresind
cererea aceaita continud lui Dumnezeu pentru credinciogii aratd cd gi ei au
mild de aeeia. Aga se lntare$tc in Sf. Liturghle comuniunea lntre cei credinciogi
prezenti s! intre ei $i cei din toate parlile, vii 9i adormili. Aga se l;rrgeste
9i se
adincegte lmpdrEfia Sflntei Treimi, ca rinitate a oamenilor tn Ea.
 INCHINARE IN DUII $I ADEVAR 271

td de lacrima celor impovdrali. de sdricie. Deci sd ne pxzim de striqa-

rea sdracilor impotriva noastrd.
Cd se cuvine sd fim in comuniune gi sS invrednicim iubirea de'
sdraci de cea mai aleasd strdduinld, ne-a lncredinlat iardgi in oA doua
lege', 'zicind : "sd nu opresti plata cuvenitd celui sriroc sau a celui
lipsit dintre lralii tdi, sau dintre strdinii asezali in cetdlile tale; in
aceeasi zi sd-i dai ptata lai. so nu apund. soarele peste eI, cd sdrac e,sle
gi /a ea iSi are nddejdea. gi nu va striga impotriva ta la Domnui Sj nu "
va Ii intru,tine pdcat> (Deut. 24, l4-l1). Vezi cum ne indeamnd sI
tremurim de strigarea sdracului impotriva noastrd, impingindu-ne spre
iubirea intreolaltd z 285.Iar Scriptura cea nouti, datd prin Hristos, in-
vdfinclu-ne binele desdvilgit, zice: <Vindeli averile l'oastre 6i duli
miJoslenie gi iatd toate vd. vor Ii voud usoare> (Luca 12, 33). Aceasta au
qi fdcut unii dintre cei ce au crezut. <<cdci aduceau prelurile larinelor
,ti ole caselor gi 1e puneau Ia picioarele Apostolilor , ti se impdrle's
Iiecdruia dupd cum avea cineva trebuinld> (Fapte 4, 34-35). Dar fiind-
cd legea este elementard 9i introduce in inceputurile cuvintelor lui
Dumnezeu, porunce$te ca pe un mijloc pregxtitor de deprindere spre
aceastd cale, ddrnicia in lucruri mici. De aceea zice: <Iol cind. vei
secero holda in larina ta $i vei uiia vreun snop sd nu fe inlorcj sd-J
jej. sri lie aI sdrocu,luj gi ol strdinului, al orlanului
tj ol vdduvei, ca sd.
te binecuvinteze DomnuL Dumnezeul tdu in toate |aptete mlinilor tale.
$i cind vei culege mdslinele, sd nu te intorci sri adunj cele ce rdmin
inapoia ta. sd' tie ale strdjnuluj tj a1e ortanului gi ale vdd.uttei $j sd-tj

rl
aduci aminte cd rob oi tost in pdmlntul Egiptului. De aceea ili poruncesc
.sd implinegti cuvinlul acesto. Iar clnd vei culege via ta sd nu iei din
nou ee rd.mlne Tnapoia to. sd lie a strdinului, a ortanului $i a vddu-
vei gi sd-li aduci aminte cd rob oi fost in pdmlntul Egiptului. De
aceea lli poruncesc sd lmplinegti cuvlntul acesto) (Deut, 24, lg-21).
cd e bine s5-ti amintegti ln bucurie de ostenelile 9i de necazul mai
vechi. Acesta te va indemna la iubirea cle sdraci gi ldrgime'a fericirii
nu te va l6sa sd uifi de greutdtile s5r5ciei.
PALADIE: Adevdrat.
CHIRIL; Privegte insd cu clt megteguggi cu citd simlire ne dezobi$-
nuiegte de cele rele 9i ne lndupleci sd lepdddm lipsa de compxtimire,
iar pe de altd parte ne ducb spre cele bune gi ne trece la mocrurire iu-

285. Strigarea celui lndurerat lace si vibreze mai mult inima lui Dumnezeu
Cel Preamilostiv. Strigarea lui ridicd supErarea lui Dumneieu lmpotriva celor ce
au o vind pentru sulerinfele celor ce strigi cdtre Dunrnezeu. Acesta e un motiv
ln plus sd avem o griJd deosebittr de sdraci, de bolnavl, de tott cei nec6ji1i. Ei
ne sint cei mai buni avocafi la. Dumnezeu, de-i aJut{m gi cei mai impovhritori
procUrori impotriva noastrd, chlar fdrd sE vrem.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

birii intreolalt5. Cdci ne indeamnd sd imprumutdm, cind trebuie, fra-

|ilor, dar ne interzice a lua camdt5 9i ne poruncegte sX lepdddm ldco-
mia. Poruncind apoi pe lingd aceea, sd nu-i constringem, nici sd-i zo-
rim pe datornici, cere sd le iertdm datoriile. Cdci scrie : oSri nu |ei ca-
mdtd.tratelui tdu. Camdtd de argint, camdtd de bucate, camdtd de orice
Iucru pe cole il vei da imprumut celui strdin sd nu iei. Ca sd te bine-
cuvinteze Domnul Dumnezeul tdu in toate iaptele tale pe pdmintul ln
'care
intri sd-J mo.pteneSti> (Deut. 23, lg-20). Intentia legiuitorului era
ca cei ce sint la iargul avufiei, sd arate din beiguq bundvoinfd gi ddr-
nicie atit fald de strdin, cit 9i fafd de frafi : <Tot celui ce cere, dd-i,
zice Hristos, $i de la cel ce ia ale fole, sd nu ceri" (Luca 6, 30). Dar fi-
indcd mintea celor vechi nu era destul de neclintitd in dreptate, ca sd
poatd sdvir9i fdrd patimd binele, legea, ca un bun pedagog, ii conduce
spre el treptat, pXstrind pentru o stare mai desdvirgitd deplindtatea mi-
lei fafd de frafi gi vecini, ddrnicia fa!5 de strdini 9i comuniunea cu tofi.
Cdci pin[ la timpul indrept5]irii au fost umbrele (Evr. 9, 10). Iar acest
timp e cel al venirii lui Hristos
PALADIE: Foarte frumos ai spus.
CHIRIL: Poruncind deci sd se dea imprumuturi Si t5ind lScomia
gi fdgdduind celor ce voiesc sd facd aceastl binecuvintare, le cere ca
dupd ce se scurg Sapte ani peste datorii, sd le ierte, cinstind timpul
iertdrii tuturor, adicd cel aI venirii lui Hristos in care am fost indrep-
tafi tofi prin credinte 286.Cdci atunci am dobindit amnistia vechilor
pdcate prin aceea cd EI a.pironit pe crucea Sa zapisul cel impotriva
noastrl (Col,2, 14), gi a inldturat pedepsele ce le datoram Judecdtorului.
Deci zice in <<Adoua lege,, : uDupd. Sapte ani sd iaci iertare. $i rindu-
iala iertdrii este aceasta: V ei ierta toatd. datoria, pe care fi-o dato-
reazd"aproapele. $i tr.atelui ldu sd nu o ceri, pentru cd s-o chemat iet-
tarea Domnului Dumnezeului tdu. De la cel strdin sd ceri clte ai Ia eL
Dar tratelui tdu ii vei ierta datoria lui, ca sd nu Iie intru tine siirac.'
Pentru cd. binecuvlntlnd te va binecuvinta Domnul Dumnezeul tdu in
pdmintul pe core DomnuL Dumnezeul tdu Ii-I dd prin sorl sd-I mogte-
ne$ti pe eI" (Deut. 15, 1-5). $i dupd altele, iardgi z <<Ierde va fi intru
tine vreun sdrac dintre fualii tdi, 1n vreune din cettilile tale, 1n pdmintul
pe care Domnul Dumnezeul tdu ti-I va da lie, sd nu inlorci inima ta, nici'
sd slringi mina ta dinspre tratele tdu cel lipsit. Deschizlnd sd-i desChizi

286, Prin iertarea datoriilor dupd Sapte ani, legea prevestea iertarea din
ziua a opta, a invierii lui Hristos, cind se vor ierta pentru jertfa Lui toate pdca-
tele. Cdci unind ca jertfd preacuratd umanitatea Lui cu a noastrE, de o vom pri-
mi, ne vom face gi noi curafi, umplindu-ne de duhul ei de jertfd. Comuniunea ln
jertfi e cea mai deplind comuniune, cea mai deplind deschidere a noastrd 9i co-
municare de curSfie din partea ]ui Hristos
r INCHINARE IN DUH $I ADEVAN

ntina ta 9i sti-i imprumuli lui cit ii trebuie gi oricit ii lipsegte. Ia seama

Ia line, sd nu Iie cuvint oscuns in inima ta, spunind cu vicleguo .' se
apropie anul aI Saptelea, anul iertdrii, co sd se uife ochiul tdit cu rdu-
tate la Iratele tdu cel lipsil ;i sd nu-j dai lui, ca sd sfrige impatrivo ta
cdtre Domnul pi sd ai pdcctt mare. Dind sd-i dai lui .:i sd-i intprumuli
cit ii trebuie de la line si sd nu te intristezi in inima ta, dindu-i lui. Cd
pentru cuvintul ocesla /e ve l:inecuvinta Domnul Dumnezeul titu, in
toate lucrurile tale $i in toate cele pe care vei pune mina to, (Deut.
15, 7-10). nSd nu te intristezi, zice, in inima ta, dindu-i lui. Cd.ci pe
cel ce dci cu bucurie iI iubeSte Dumnezeu,,, clupd cuvintui fericitului
Pavel {II Cor. 9, 7).
PALADIE; Dar cum preinchipuie anul acesta al gaptelea venirea
Mintuitorului nostru, cind s-a ivit timpul iertbrii tuturor, sau s-a desd-
vir$it viata morald ?
CHIRIL: Oare nu-!i aduci aminte ce am spus gi mai inainte, cd e
un obicei al dumnezeiegtii Scripturi sir asemene tot rdstimpul rreacului
de fald gi de acun cu o sdptdminS, din pricina intoarcerii zilelor la in-
ceput ? Cdci sfirgitttl sdptdrninii e Simbdta. Iar vecind nemijlocitd este
zitta a opta, care acluce un nou inceput al r.eacului prin invierea lui
Hristos 287.
PALADIE : Mi-aduc aminte.
'
CHIRTL: Deci Hristos a venit, dupd Scripturd, la sfirgitul veacului
de fafh 9i oarecum Simbdta, cind i-a gi eliberat pe tofi cei legafi in lan-
|urile pdcatelor lor gi indatorati Lui cu pedepsele pentru neascultare.
Cdci gi in Evanghelii Domnul ne aseamdnd cu nigte dalornici, zicind :
<<Unom avea doi dalornici. Unul ii datora cinci sute cle dinari, iar
altul, cincizeci. 5j neavind ej sd inapoieze, i-a iertat pe amindoi,
(Luca 7, 4l-42). Pe lingd aceasta,ne-a dat gi un rnodel de rugiciune:
"Deci voi aSa sri vd rugali : Tatdl noslru Care csti in ceruri, s', rleas-
cd-se numele Tdu. Vie imparalia Ta, Iacd-se voia Ta precum r. t cer,
apc ,5i pe pamint. Piinea noaslrd cea sprc tiinlci, dd-ne-o noud astitzi.
$i ne iartd noud gregelile noastre, precum gi noi iertdm gregitilor
nogtri" (Matei 6, 9-13).
Deci legea ne-a ardtat indirect pi ca prin ghiciturd taina dumne-
zeiascd, poruncind sd se faci iertare in anul al gaptelea. $i introduce
pe cdrdrile bundtdfii, invS|ind sii se punii iubirea de frafi mai presus

281. Veacul acesta se aseamdnh cu o siptdmind, pentru cd inaintarea lui

duce la sfirgitul lui qi deci la un nou inceput pe un plan mai inalt. Noul inceput,
noua zi intii, este echivalentd cu ziua a opta, cea fhrd sflrqit a vie{ii invierii.
Cdci nu se va mai lnainta prin noi ostencli la un alt plan superior, ci va fi o vep-
nicd odihn6 a creafiunii, inviate in Dumnezeu lmpreund cu Hristos Cel inviat.
18 - S'. CHIRIIJ
 IF. CITIRIL AL ALEXANDRIEI
2?4

de bani gi indemnind pe Israelifi sd fie darnici 9i sd impdrtdgeascd ale

lor altora. Ea poruncegte bunbtate fafd de frate 9i vecini ca pe o de-
prindere in purtarea de grijd mai iubitoare fa|d de tofi.
PALADIE; A$a este. sint de aceeaqipdrere cu tine, care ai spus lu-
crurile aga de bine.
:HIRILI Dar te vei mira de un lucru gi mai mare de-l vei afla.
PALADIE; Care este acela ?
CHIRIL: Legea voieEte sd inaintdm pind la atita bundtate 9i iu-
bire intreolalt5, incit sd nu socotim nimic egal cu iubirea iafd de frali.
$i sd suport5m cu atita tSrie supfir5rile de la ei, incit s5 ne ar5tdm
mai presus de minie, chiar dacd ei nu sint gi nu se aratd fafd de noi
cum trebuie, ci voiesc sd ne supere prin lipsa de iubire. Ai 9i pentru
aceasta o pildd (un tip) in Numeri : <$i a trimis, zice, Moise soli din
Cadeg Ia impdtatul Edomului, zicind; Acesleo zice tratele tdu lsrail:
Tu stii tot necazul care ne-a a|Iat pe noi... cdci au coborit patinlii
noStri 1n Egipt $i au pribegit in Egipt zile multe. ,$i ne-au necaiit pe
noi Egiptenii qi pe pdrinlii noStri. ^5i arn strigat cdtre Domnul ti Q au'
zit Domnul glasul noslru qi trintilind ttn inger, ne-Q scos pe noi din
Egipt. $i acum sinlem 1.n CadeS,cetatea de lingd hotarele ta|e. Vont
trece prin lara ta, dar nu vom trece prin larini, nici prin vii, nici nu
vom bea apd. dln putrurile tale; pe dtumul imptirdtesc vom merge, nu
ne vom abate, nici Ia dreapta, nici la stinga, pind vom trece de hota'
rele tsle. $i o zis cdtre eI Edom; Nu veli trece pe Ia mine; icr cit:
ng., c4 rdzboi voi ieqi in intimpinat'ea to. $i ii zic lui iiii lui Israil :
Y om trece pe lingd munte. Iar de vom bea din apa ta, noi ,5i dobiloo-
ce]e noaslre, ili vom pldti pre[ul E un ]ueru tdtd insemnd'tate, vont
trece pe lingd munte. Iar acela a zis : Nu veli trece pe la mine' $i o
ieSit Edom in lntimpinarea lor cu mullime multd Si cu mind lore, $i
nu a voit Edom sd lcse pe lsrail sd treacd prin hotarele lui Si s-a abri-
tut Israil de la el" (Num. 20, 14-21).
Auzi cum cei din neamul lui Israil, ingirind nu fdrd rost chipu-
rile necazurilor din Egipt 9i amintind de chipurile tiraniei, cer in chip
civilizat un serviciu care nu pricinuia nici o pagubd, silindu-se si-$i
fach din rudenie un ajutdtor. CXci aceia erau din Esau, fratele lui
Iacob. Dar aceia, degi trebuiau sd fie indurdtori gi sd-i lase pe ace$-
tia sd fac5 ceea ce gtiau cd le e spre bine 9i spre folos, sau doveclrt
chiar. prin fapte cruzi $i aspri 9i lipsili de vointa sd sufere impreuud
cu cei ce suferd. cdci le inchid drurnul, micar c5 poporul le spune
cleschis ed nu le va pricinui nici o pagubd nici viilor, nici rodurilor
farinilor, ba nici apd nu vor bea fdr5 platd. Iar acela nu numai cd i-a
INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

ameninfat sd-i atace de nu vor renunfa la cele cerute, ci s-a gi ri-

dicat cu arme gi a pornit cu toatd oastea. $i ce a fdcut Israil ? A biruit
minia. S-a abdtut de la el, zice, ocolind cearta cu fratii, cinstind legea
rudeniei cu rdbdarea cea mai mare. Sau nu socote$ti cd aqa este ?
PALADIE; Ba chiar aga.
CHIRIL: Deci socotim cd e un rod ti o dovadd a iubirii de frati
si1 se taie iufimea gi sd se opreascd minia, apoi sd se mdsoare pe-
depsele cu gregelile fiecdruia qi sd se rosteascd de cdtre noi judecdfi
cr.rtotul fdr5 patd asupra fiechruia.
PALADIE: E foarte drept.
CHIRIL; Ascultd deci, dacd vrei, pe cel ce zice odatd: "Si sd nu.
te mlnii pe |iii poporului fdur (Lev. 19, 17), iar altddatd : *Ior de se
va lntlmpla ceartd Lntre oameni Si vor veni la judecatd, sd-i judece
pe ei gi sd deo dreptate dreptului gi sd osinrleoscd pe cel fdrd. cuviin-
ld t Si dacd cel fdrd cuviinld va fi vrednic de bdtdi, culcindu-l pe el
inaintea judecdtorilor, sd-I batd dupd rdul Idcut de eL. In numdr de
patruzeci sd-J /oveascd pe e), ier mai mult sd nu adauge. lar de vor
adduga, sd-i dea lui lovituri mai rnulte, va Ii ruSinat Iratele tdu ina.
irttea ta> (Deut. 25, l-4).
, PALADIE I $i care e rafiunea pentru care cei osinditi trebuie sd
fie, bdtufi numai cu patruzeci de lovituri ? $i spune-mi de ce-i rugi-
neazd pe aceia ce-i dau mai mult decit acestea?
CHIRIL:ln multe chipuri ni se desemneazd taina lui Hristos prin
porunca veche gi ni se zugrdvegte patimd mintuitoare, ln care gi prin
care am fost izbdvifi de cel ce avea puterea sd ne chinuiascd gi ne
supunea unor lovituri cumplite, Precum am spus mai inainte ci ier-
tarea celor datori in anul al gaptelea preinchipuie timpul iertdrii tutu-
ror, (cdci am fost indreptafi in Hristos gi am fost inr'dtrati sd zicem
in rugdciune cetre Tatdl 9i Dumnezeu clin ceruri : .$i ne iartd noud
datorlile noastre>>),a$a gi aci, loviturile de bici pind la numirul pa-
fruzeci, aprobate celor ce biciuiesc Ai celor biciuifi, preinchipuie tirn-
pul prea dorit al venirii Unuia Ndscutului cu trupul, cind noi tofi cu
rana Lui ne-am vindecat, iar El S-a rdnit pentru pdcatele noastre
(Isaia 53, 5). Cdci Israelitii s-au ndpustit cu ocdri asupra Lui, iar Pilat
i-a aplicat lovituri peste spate, prin ceea ce noi am fost scopi de sub
pedeaps5 gi chinuri. Cdci multe erau odinioard bdtdile pdcdtosului,
dupd cum s-a scris (Ps.31, 10). Dar Hristos a fost biciuit pentru noi.
Cdci precum pentru tofi a murit, aga a fost gi biciuit pentru toti, El
Unul fiind de un pret egal cu toli.
 SF. CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

Iar numdrul de patruzeci cle zile tXindu-l in cinci opfi, r'ei afla pe
opt gi pe cinci. Iar acest numiir indic5 limpul lui Hristos. Pentru cX
Unul Ndscut a venit in timpui aI cincilea, dupd parabola evanghelic5,
in care se spllne de un stipin cb a tocmit lucrdtori la vie, iegintl pc
Ia ceasul intii, al treilea, ai $aselea,al noudlea Ei al unsprezecelea.
$i s-a sculat in ziua a opta, surpind stdpinirea morfii qi nimicind im-
preund cu ea, gi pe tatdl strictlciunii ivite, adicd pdcatul, care fiind
inlSturat, a trebuit sd inceteze pi bdt5ile gi pedeirsele qi chinurile pen-
tru el. Deci legea nu ingXduie bdtdile sd treacd peste numdrul patru-
zeci, ldsind pind la venirea lui Flristos chinurile gi pr:einchipuincl
timpul iertdrii. Cdci chipurile (tipurile) poartd in e1e ca pe o sarcinb
frumusetea adevdrului.
Dar trebuie gtiut pi aceea cd Israil pdcdtuind, a rdtdcii patruzeci
de ani prin pustie, Cdci cu juriimint s-a jurat DttmnezeusE nu-i ducii
pe ei inainte in pdmintul fdgSduintei. Acesta rle era lor timpul miniei.
Iar trecind timpul, a incetat minia qi urmaSii lor au trecut Iordanul
gi au intrat in fard. ln aceasla s-a ardtat cd sup6rarean-a trecut preste
anul al patruzecelea. Deci $i aceasta a fost un chip {tip) clar al fap-
tului de a nu fi fost bdtnti oarnenii cu tnai mult cle patruzeci cie lovi-
turi. Cdci dupd aceasta a venit timpul iertdrii, care ne-a adus lre-
cerea tainic5 a Iordanului Ei culitele de piatrd, adicd tiiierea impre-
jur in duh, sub conducerea lui lisus. Cdci dupd Moise gi lege ni s-a
fdcut noud conducdtor 1i5.15 2s8.
PALADIE; Sint de aceea;i pdrere.
CHIRILT Deci pentru ca sd se judece drept gi liird pXrtinire cer-
turile ce se ivesc pi ca sd se inl5ture sldrile cle silnicie, zice : *Sa-li
asezi juclecdtori fie, Si scriitori in toatc cetdlile tale, pe care Domnul
li Ie dd lie, dupd seminlii, ^5isd ludece poporul cu judecatri dreapta.
Sd nu incline judecata, sd nu cunooscd lafd., nici sci jcr claruri. Cdci
darurile orbesc ochii inleleplilor Si sfricd cuvintele dreplilor> (Deut.
16, 18-19). Cdci iegea a socotit cu nrultd dreptate cf, ce.i rinduili sii
judece se cuvine sii se arate mai presus de iubirea de ciptig 9i nu
se abat din cinstire fafii de lreunii de la ceea ce e drept pi fdrh patd,
ci sd ajungd sd respingd ca pe un lucru necinstit inclinarea in vreo
parte, cintdrind dupd lege toate lucrurile, imitind pe Judecdtorul tu-

288. Numhrul patruzeci reprezintl o intregimt: tainicd. Moise 9i Iisus au

postit patruzeci de zile. Evreii au fost linuti in pustie patruzeci de ani. Patru slnt
celc patru puncte cardinale gi cele patru virtuli, iar zece e uumirul pcruncilor
care trebuie pdzite. A tine cevar a rdbda ceva patruzeci de zile, intipdregte in ort
ceea ce se |ine, intipdregte puterea unei rdbddri, a unei infrindri. Patruzec'i de
zilc li S-a ardtat Domnul uceniciior dupd inviere, ca sE capete deplind siguranfi a
faptului greu de admis al invierii Lui.
 INCHINARE IN DUH $I ADEVAR

turor, adicd pe Hristos, pe care insSgi legea l-a prevestit clar, cd r''a
fi, ca Dumnezeu, Judecdtor drept. Astfel, a zis iardgi: "Iar cind vei
h intra in pdmintul, pe care Domnul Dumnezeul tdu li-L dd tie cu sorli,
ccr sri-l mo.plenegtipe el ,5f sd-I |octtie,fi, qi vei zicc: Voi punc pesle-
nrinc stdpinitor ca qi celelalte neamuri din jurul meu, punind \toi
pune peste tine stdpinitorul pe care li-I va alege Domnul Dumnezeul
tdu i dintre tralii tdi sd pui peste tine. stdpinitor. /Vu vei putea pune
peste tine om strciin, pentru cri nu e trate ql tdu>>(Deut. IV, L4-151.
Adicd inaintind gi aplecindu-ne noi cit mai iniduntrul cruvintelor
dumnezeiegti 9i intrind in p6mintul sfint, adicd in fdgdduinta lui Dum-
nezeu prin credinfd in Hristos, nu trebuie sd mai slujin zidirii in lo-
cul Ziditorului Dumnezeu, Ci sd punem peste noi Stdpinitor gi Jude-
cdtor pe Fiul Cel ndsbut din Dumnezeu, chiar clacd se inlelegb r:u
trupul. Pentru cd zice cdtre noi : <Eu em fost pus de El impdrat pestt:
Sion, muntele cel slint al Lui, vestind porunca Domnului" (Ps. 2, 5).
Deci pe altul peste El nu vom primi nicidecum gi grumazul nu ni-l
vom pleca sub jugurile strdine. Pentru cd unul ne este conducdtor,
Hristos.
Iar nefericitii Iudei au rdmas afard tlin pricina necredinlei qi n-au
primit ca Stdpinitor 9i Judecdtor peste ei pe Flristos,mdcar cd s-a cobo-
rlt din cer, cu voia pi bundvoinfa lui Dumnezeu gi Tatdl. Ba pe tingii
aceasta gi-au ales peste ei pe un strdin, pe fiul pierzdrii, adicd pe
Antihrist, de altd seminfie gi de ali neam, nu din singele lui Israil, c.r
toate cE legea zice limpede : uNu vei putea sa pui pestc tine ont strdin,
pentru cd nu e lrate aI taun, Dar ei au auzit qi pe Hristos lnsugi zicind:
"Eu em venit in numele T'atdlui .A,leu,ri voi nu NId primili. lqr cind
va veni altul in numele sdu, pe acela il vef.i primi" {Ioan, 5, 43). Deci
Hristos a venit spre siava lui Duinnezeu Tatdl, cdci aceasta socotesc
cti este : in numele f'atdiui. Dar va veni ia vremea sa 5i fiul neleqiui-
rii, nu spre slava lui Dumnezeu Tatdl, dar incununind, nenorocitul, ca-
pul sdu cu numele dumnezeirii, <Caci sc \ c a;eze in castt lui Dum-
nezeLr, ardtindu-se pe sine cutn cd ar fi Dumnezeur>(iI Tes. 2,41 za':.
Dar nu i se vor fi inchinat ludeii, nic,i nu-l vor fi primit ca pe Hristos,
daci ar fi pdzit legea2s, Cdci ea a prevestit clar c,dHristos se va nagte

289. Va acapara toati puterea pe seama sa in aSa fel, ca sd pard ca insiqi

Dumnezeierea nerecunosclnd deasupra Sa altl putc're ;i cerind si altora s6-l laude
ca dtare, Va infdliga in mod rnincinos puterea sa ca lucrind spre binelc supuqilor,
ca adeviratul dumnezeu. Va declara ci el se jertfe$te pentru popor, imitind prin
cuvinte pe Hristos, dar lucr-nd cu totul contrar Lui, sau preocupindu-se uunai de
puterea sa: locfiitor al lui Hristos 9i totodati contrar Lui (Antihrist).
290. Antihrist n-ar fi avut aceastd putere, dacd oamenii qi-ar fl pirstrat t:re-
dinta in Dumnezeu. Cdci in acest caz nu i-ar fi liudat ca avind toatd puterea ti
neliind nimeni mai presus de el.
 SF. CITIRIT At ALEXANDRIEI

din singele lui Israil. Aceia tns5, pdrXsind credinta ln aeeastd preves-
tire, ca ceva lnvechit, vor primi om strXin qi de alt neam.
PALADIE; Deci vor minca rodurile necr'edintei lor (Prov, 1, 3l) 9i
vor lua pedeapsa vrednicd de degertSciuneauritd a gindurilor lor.
CHIRIL.' Bine ai zis. Cdci Dumnezeu care judecd drept, va im-
pdrti fiecdruia dupd faptele lui. Deci acestea aga sint pi cuvintul des-
pre ele ajunge.
Dar legea le-a spus iardsi celor ce au fost rinduifi sX judece pe
attii qi aqezafi ca judecdtori : <<Sdnu iei aminte Ia zvon de$ert, (Ieg.
23, 7), adicd cuvint mincinos li birfitor. "Sd nu te une$ti cu mullimea,
ca sd te abali cu cei mulfi, co sd apleci judecata> (Iet. 23, 2). $i ia-
rXgi, dupd altele: <.Sd nu stfimbi judecata osupro sdracului cind se
judecd.; sd fe intrinezi de la orice vorbd. nedreaptd" (Ieg.23,6). Cdci
cei ce au puterea sd judece, trebuie sd fie fdrd patd in cuvinte $i cel
ce e dator sd dea in toate cele ce se judecb o hotdrire dupd voia le-
giuitorului, e de trebuinfd sd vorbeascd drept. Ba cu folos s-a adus ;i
aceasta: <De sdroc sd nu ui mild in judecatd" (Ieg. 23, 5). Cind cel'
judecat nu e bogat, e utor ;i la lndemind celor ce judecd sd priveasc[
in amindoui pdrfile ; gi cel impovdrat de sdrdcie e ugor de supus
asupririi. Dar uneori nu-i lipsegte destoinicia de-a putea strimba curn-
pdna dreptdfii, stirnind mila celor mai blinzi dintre judec5tori. Deci
legea opregte atit asuprirea celor aflafi in sdrdcie Si mizerie, cit gi mi-
Iostivirea de ei, pdstrind negtirbitd frumusefea judecetii drepte ti fd-
cind pe judecdtor totdeauna susfindtor al egalitdfii, Cdci zice : nCu
dreptate vei urmdri dreptatea, (Deut. 16, 20). Astfel cdlcarea iegii,'
chiar clnd pare cd e pentru un lucru bun, poate fi socotitd, pe drept
cuvint, o gregealdzsr, <,Cd.cieste drept, care pierc intru dreptalea luitt,
dupd cum s-a scris {Eccl, 7, 16).
Deci binele are nevoie de bun6 pricepere gi cumpdnd spre a fi
suslinut pi milostivirea la timp nepotrivit nu e feritd de rrina cdlcd-
rii legii. De aceea, pe cei impovdrafi de vini nu prea mari, ii in-
dreaptd prin lovituri de vergi. Dar ia seama ce lucru vrednic de robi
gi de oameni neliberi era acesta. $i sd nu te miri. Cdci duh de robi,r
era in ei. De aceea poruncile lui Hristos nu mai sint insotite de iovi-
turi, ca in Legea veche. Ci mai mult se fdgdduiesc cele potrivite unor

291. Sdracul care vrea sd se calce legea in lavoarea lui, aratd cd atit prin
rdul ff,cut cit 9i prin voinfa de a cdlca legea in favoarea lui, uzeazd de mijloacele
de care s-au folosit cei bogati ca sd ajungE la situalia lor. Deci e ca gi ei pi are,ganse
sd ajungd asmenea acelora pi sE se poarte ca ei, dacd judecdtorii i-ar ajuta sd lnain-
teze pe aceaste cale. Dar dacd legea s-ar aplica drept tuturor, inclusiv bogatului, li
impiedicd pe acegtia in int6rirea situaliei Ior privilegiate, ba chiar le-o poate
micqora, contribuind la eqalizarea oamenilor.
 INCHINARE IN DUH SI ADEVAR 275

oameni liberi, adicd daruri strdlucite 9i cinstite, incepdturi $i sporiri

de bunuri, fericiri vrednice de fapte. Nu mai sint amenintdri, ci mai
degrabd chemdri la virtute. Cdci Moise le vorbea celor vechi ca o
slugd $i ca un lmpreund rob slugilor ; Hristos insd, ca Fiul fiilor $i ca
ulor frafi prin infiere, fiind Fiul cu adevdrat 9i curat din Dumnezeu
Tatdl2e2.
PALADIE; E drept.
CHIRIL; Deci pe ucigag il pedepsepte cu moartea ; cutezanta ne-
infrinatd o illdnfuie prin pedepse egale, minia o love;;te cu osindd
qrea de nesuportat gi pe cei ce voiesc sd meargii pind la capdtul rdu-
ir,ri, ii face sii cunoascb de mai inainte sfirgitul a ceea ce vor face.
Iar dacii gre;;eala e de bund voie, opreqte mila. $i nu lasd sd sldbeascii
iubirea intre oameni printr-o miniere ardtatd la timp nepotrivit li fatd
de cei ce nu trebuie, cdci aceasta o coboard la moleqeald. De aceea
a zis : <Iar d.e va porni cineva osupro aproapelui sd'l omoare cu vi-
ele$ug$j se vo relugia la altar, sri-Jjej de la altatul nou, co sci-/ omori,t
{le1. 21, 14). Dar cind pdtimirea celui ce a sufer'it de Ia unul care l'a
lovit inainteazd numai pind la imbolndvire, ii imblinzegte aceluia pe-
deapsa gi poruncegte o rdscumpdrare in bani. Cdci a spus iardgi :
^lar de se vor certa doi bdrbctli $i va lovi cQteva pe oproapele cu o
piatrd sou cu pumnul qi nu va muri, ci va zdcea in pat, de se va scula
omul gi va umbla pe alard cu cirie, nevinovat va Ii cel ce l'o lovit,
dar va pldti celui lottit pentru timpul in care n-a lucrat ,;i doctoriile,>
(Ieg. 21, l8-19). Acestea le-a spus legea.
Dar Mintuitorul, aducind bine'le desdvirgit, zice: <<Celuice te Io'
vegle peste obrazul dre'pt, intoarce-i $i pe celd.IoJt, (Ir'{atei 5' 39).
$i' despre slugi legiuieqte acestea: <rIQrde va fiovi cineva pe robul
/ui sau pe roaba lui cu toiagul qi va muri de miinile |ui, cu osindri
se vo osindi. Iar de va trdi o zi sau doud",nu se vc osindi. Pentru cd
argintul 1ui esle" (Ieq. 2l , 20-21), Deci minia dusd pind la t'apdt se
pedepsegtecu moartea. Cdci dacd am ajuns stdpini din idcomie 9i ptt-

292, ln legea veche, in timpul cdreia oamenii n-aveau ajutorul Fiului lui
IJumnezeu venil la ei $i nu cunotteau din experientd dulceata binelui, erau mai
mult pdzifi de relele de cere n-aveau puterea si se fereascd, 9i aceasta prin ame-
ninl6ri. Dupd ce a venit Hristos 9i El le-a ardtat frumusefea binelui in Persoana
Lui ti 1e-a dat puterea sd-l facd, li se cere mai mult lnaltcle fapte ale binelui li
li se pune in evidentd bucuriile ce vin de pe urma lor'
'Hristos-Omul
este totodatd Fiul Iui Du,rnnezeu. Deci El face $i ca orn bine-
le din iubire fatd de Tatdl. El cunoaqte bucuria binelui ce-l face 9i comunicd Si
oamenilor bucuria de-a face binele din iubire fald de Dumnezeu, pentru cd le-a
comunicat din Sine simfirea de fii ai Tatdlui ceresc. Acum domneSte in raportu-
.rile oamcnilor cu Dumnezeu, nu frica de slugi, ci iubirea de fii. Dacd qtirn ci
Dunrnezeu ne e Tatd gi a dat pild $i pe Unicul Sdu Fiu la moarte pentru noi, ne
F ,..ompurta ti noi falH de El ca niite fii.
2aJ SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

tere, nu inseamnd cd ne-a ldsat Dumnezeu sd lipsim si cle i-iatd pe cei

ce sint sub mina gi sub jugul nosiru 2e3.Ci indeanrnd sd se impleleascii
mila in minie 2e4,hotdrind pedeapsa din urmd pentru ucigag. <1or cle
vcr trdi, zice, o zi sau doud, nu se vo osindi. Pentru cd. argintul lui
este)).Numai cd nu zice: Nu e un efect al miniei celui ce a lovit, ceea
ce s-a intimplat celui lovit (ci al lui Dumnezeu), odatd ce a rdmas in
viafd. Cdci nu ar fi voit nici cel ce a lo'u'it sb-gi piardd robul siiu, p*r
care l-a cutnpdrat cu argint gi l-a agonisit dirrd bani 2e5.
Iar dacd s-a fdcut cineva ucigag fdrd voie, legea il osindegte la un
exil neintrerupt, amestecind iardgi pedeapsa cu iubire de oameni mii-
suratd, nepunind crima fdrd rroie in rind cu cele de voie. $i a po-
runcit sd se rinduiascd trei cet6fi, pe care le-a numit Si ale fugari-
lor (Deut. 4, 4l). Astfel ii siiegte sd se adune acolo pe cei ce fug
pentru crime fd.rd voie. Dar hotdrbste Si celor ce duc aceastd viatd
nefericitd ca timp de .iertare moartea preotului celui rnai inalt sau
mai de frunte. Astfel se scrie in Numeri : <(Iar dacri tdrd cle vesle
nu din duSmdnie, il va impinge, seLrva antnca in el, sdu cu \rIeo pia-
ttd. iI ve lovi, nu din rdutate gi va muri de ea tdrd sd .;fie, sau vo
cddea pesfe el gi va muri, iar el nu i-a fost clu.;mon,nici nu u cdlttat
sd-i Iacd rdu, sd judece adunarea intre cel ce a lovit Si intre cel ce
este rudd. de singe, dupd rincluielile acestea. Va scoate adunarea pe
eel ,ce a ucis de la cel inrudit. $i-l r'a ageza pe eI adunarea in cetatea
tugarilor in care a tugit. $i va locui acolo pind vo muri preotul
cel n1are, pe care l-a uns cu untdelemnul c:el sfint> (Num. 33, 22*25\,
$i dupd altele : "$i dupd ce ve ti murit preotul cel mare, se vo intoarce
ucigasul in pdmintul moSteniril /ui" (Nrim. 35, 28).

293. Cei ce au ajuns stdpini asupra altora din licomie 1i putere, adicf, prin
dibdcia cu care $i-au minuit pornirile pdcdtoase, sint opriti si meargd cu tnatri'
festarea mindriei lor stdpinitoare asupra celor ce se aflS sub puterea lor, pind o Ie
lua si viala. Dumnezeu ii iasd pe oameni si viefuiascd gi in starea lor de pdtat.
De aceea le cere sd-si crute unii altora viata pe care () di qi o crutd El. Ir{ai
u$or ar putea lua viata altora cei ce au stdpinire asupra lor. De aceea le cere
in deosebi acestora sd nu meargd cu manifestarea puterii lor plnd a lua viafa ce-
lor supugi lor. Dumnezeu ii lasd pe tofi in viafd pind cind lc-o ia El insu$i, din-
du-le siansade o pocdinlS qi de indreptare.
294. Un rest de mild fatd de altul trebuie sd rdmind in orice minie a cuiva,
ca s5-l opreascd pind la uciderea lui. ln mila aceasta se aratb utr rest de untani-
tate ln cel cc se minie, un gind cii celilalt e un frate al sdu. Dar sc manifestd ;i
o fricd de Dumnezeu, Care, El a dat viatd fieciruia ;i o rnenfine cu un alluruit
scop. Omul e o taind a lui Dumnezeu.
295. Dumnezeu a voit sd-l lase pe cel lovit l6sat in viatrd. Prin aceasta a
avut mil6 gi de cel ce a lovit, finind seama cd nici el n-a voit de fapt sd-gi piar-
cl I robul,
 INC}IINARE TN DUII $I ADEVAR 281

PALADIE: Deci sfirsitul, exilnlui lor este moartea preotului amiir-

tit mai inainte.
CHIRIL; Aceasta este fala unor chipuri (tipuri). Iar umbrelo poar-
t . I i n e l e c a s a r c i n d ,t a i n a l u i H r i s t o s .
PALADIE: In ce mod ?
CHIRIL; Nu e gregit, Paladie, a socoti cri cei stdpiniti de picate
sint ca nigte ucigaqi ai sufletului proprill ?s0.B1 s-au roslogoliL ia atita
nefericire, nu de bundvoie, ci au fost silifi la neascultare gi la jignirea
lui Dumnezeu de faptul cd mintea omului e aplecatd spre ceie rele
din tinerefe li ctin pricina poftei nedomolite de pldcere, carc
stdpinea in mddularele trupului lui. Deci nefericitul suflet al
omului a fost pedepsit cu exilul din lume gi in trup li a petre-
cut mulfi ani in sinurile morfii, fiind eliberat de abia cind a murit
Hristos, marele preot, Care rdbdind moartea peutru ioli, a coborit in
iad, a deschis porfile celor cle jos 9i i-a dezlegat clin legdtrri, uzicincl
celor din legdturi : ieSili !, Si celor din intuneric : clescctperili-vd. !>
(Isaia 49,91ztz.
PALADIE r E foarte limpede cuvintul.
CHIRIL: Dar fiindcd legea nu \roia ca cei vechi sd-gi cigtige lau-
da numai intr-un singur rnod, ci sd viefuiascd clrept in toate qi sX ie
ajbd toate bune, ca omul lni Dnmnezeu sd fie intreg gi pregdtit sprc
tot lucrul bun (II Tim.2,21), riclicd $i mintea la o treaptd cle curdfenie
$i aratd limpede cd ea trebuie sd se iucreze astfel incit sd fie lipsitd
de patd, atit la Dumnezeu, cit gi Ia oameni, Deci respinge cu totul cur-
via gi necurdfia, iar amestecarea intre bdrbafi gi preacurvia le alungi
departe, zicind in Levitic : <C)i Iemeii aprctapelui tdu sd nu dai patul

296. Picatul ca manifestalt' a egoismului sldbeqte viala sufletului scolindu-l

din comuniunea cu alte persounc ;i cu Dumnezeu, E c.rmoarte a sufletului, un chin
r.ontinuu al lui. Aceast{ sldbire sau moarte a sufletului aduce Ei boaia si apoi moar-
ied trupului. Fdrd dragostea datd qi primitd, persoana sldbeqte, viata ei devine plic-
tisitoarc' ;;i chinuitoare. De aceea face cregtinismul o legdturd intre picat ti rtroar-
te. () starc eticd negativd e o sldbire a rela{iei interpersbnale, echivalentd cu slEbi-
rea existenlei, care merge plnd la extrema impufinare a ei, echivaltlti cu moarte.l
5i cu iadul.
- 297.fn bund parte omul qi-a omorit sufletul prin pdcat fdri de voie, din ispita
Satanei. Exilul in trup nu trebuie inteles in sensul origenist, cd la inceput spiritul
unrdn.a existiti fiirir trup, ci in sensul cd prir-r pacat trupul lui i-a fdcut omului mai
grea eliberarea de picat. Trupul i s-a opacizat ;i s-a imbiba.i rle pldceriie pdca-
tului, de pornirile.spre pldceri 9i spre comoditate. A trebuit si ia Hristos un trup
[inut in cur6tie 5i capabil si suportc moartea ca jertf6, cu toate sldbiciunile l'a-
fectele) de pe urma picatului strdmo$esc, ca unindu-l cu al nostru si-i dea a-
c;estuia curifia gi puterea de-a se feri de pdcate, puterea unei existente jertfelni-
r:e, contra16 egoismului plScerilor. cu puterea luminoasd a trupului Sdu, Hristos
a 'putut ridica sufletele omenegti plnd gi din intunericul iadului -- al morlii su-
fletegti de dupd tnoattea trupului - cind le-au dus acolo phcate in mcd erc<:eltuat
flrd voie.
 SF. CHIRIL AI] ALEXANDRIEI

sdminlii tale, ca sd te spurci eu ea. $i cu bdrbat sd nu dormi ca gi cu

temeie, cdci urtciune esle, (Lev. 18, 20, 22). Acestea sint de la sine
osindite gi nu e greu de vdzut cX multd intindciune este tntipdritd in
ele qi nu e nevoie de multd vorbd pentru a ardta celor ajunli la atita
spurcdciune cd o poftd aga de ruginoasd gi de uritd igi are osinda de
la sine pi de la firea lnsHgi. Dar ldsind acestea, infdfigeazd, nu fdrf,
motiv, cele ce se fac dupd lege, zicind in r,A doua lege : <Ior de va
lua cineva Iemeie gi va locui cu ea pi vo fi bdrbat ei, de nu ve alla har
inaintea lui, pentru cd a atlat 1n ea un )ucru urit, sd-i scrie carte de d.es-
pdrlire gi sd o dea in miinile ej qi sd o sloboadd pe ea din ccsa 1ui. ,ti
dacd plecind, ve Ii a altui bd.rbat ti o va url pe ea bdrbatul din urmd
sd-i scrie ei Si acela carte de despdrlire Si sd i-o dea In miinile ei
Si sd o sloboadd pe ea din ccso lui. Sau de va muri bdrbatul ei cel din
urmd., cere e luat-o pe ea IUI-gi iemeie nu va putea bdrbatul care a
slobozit-o mai inainte sd se intoarcd $i sd o ia lui-qi temeie, dupd ce
s-a pingdrit ea, cd urlciune esle inaintea Domnului Dumnezeului tdu;
ti sd nu plngdreSti pdmlntul pe care Domnul Dumnezeul vostru vi-I
dd. voud de moStenire > ,(Deut. 24, l-4). Pentru cd a-gi face sotie legi-
timd pe cea care s'a despdrtit de bdrbat din motive binecuvintate qi a
suportat ocara de la altul, e un lucru primejdios, mai bine zis cu totui
prostesc. Cdci <rcelce line pe cea pteacurvd, este nebun $i necredin-
eios> (Prov. 18,22).
Dar precum ne opregte sd ne indulcim de cele vddit urite gi ne-
indoielnic osindite, aga nu ne lasd sd birfim ceie cinstite ca necinstite.
Cdci e acelaqi pdcat sd invrednicim de iubire ceea ce e mai bine sd
ocolim, gi a lipsi de cinstire ceea ce e rdu sd ocolim, <Vei, zice, celor
ce zic dulcelui amar gi amarului dulce, sau binelui rdu si rdului bine t
celor ce inldliSeazd. Iumina ca lntunefic qi lntunericul ca lumind" (Isaia
5, 2O). Deci nu lasd sd imbrdfiqeze iardgi pe cea slobozitS, precum nu
ingiiduie sd pdgubim prin cuvinte pe cele neosindite incd. Astfel a zis
iardgi: <De va luo. cineva temeie Si va locui impreund cu ea.5i o vo
uri pe ea $i va pune asupra ei cuvinte de invinufue si-i va scoate nu-
me rdu Si-i va zice: Am luat femeia aceasta $i intrind le ee, n-em
giisit-o tecioard, Iuind-o pe eo tatdl tetei $i moma, vor ardta semncle
tecioriei Ietei inaintea slatului britrinilor la poartd $i va zice tatdl tetei
sfatului bdtrinilor : Fiica oceaslo a mee am dat-o omului oceslc temeie
;i urind-o pe ea acum ecesta, pune csupra ei cuvinte de lnvinufue, zi-
iind t Nu cm gdsit-o pe tatd tecioard. Si ocesfea sint semnele Iecioriei
tiicei mele. $i vor destace cdntasa inainteu sfoluluj britrinilor cetcilii Si
va lua sfatul bdtrinilor cetdlii aceleia pe omul acesta $i-l vor 1:edep,si.
ti-l t,or globi cu o sr-rttide sic/i qi rzor da tatiilui linerei, pentru ed a
 INCHINARE IN DUIT SI ADEVAR

scos nume rdu unei tecioare israejite. ,Si ve It lemeia lui>, (Detrt.
22, l3-t9).
Vezi cX a poruncit ca cel ce a disprefuit pe nedrept pe cea ne-
osinditd sd nu fie ldsat cu totul nepdgubit de sinedriu ? cdci socotesc
cd binele trebuie respectat gi nu trebuie ldsat, ca unii sdturindu-se re-
pede sd inibrdligeze ceea ce le place gi sd birfeasci ceea ce e cinstit
ca necinstit, ci mai degrabd fdcut s5 se sileascd a avea grijd sd se
lipeascd de tot ce e bun pi sd iubeascd a petrece cu cele prea bune
spre bunul lor nume. Cdci cei ce nu se lasd abdtuti de oboseald din
continuarea sdvirgirii unor lucruri, va infdptui bine scopul care iI
urmdregte. Cd aga trebuie sd fim noi, ne-a ardtat iardgi legea, spu,
nind: <cind ili vei zidi casd noudt vei Iace cunund. acoperiqului tdu.
$j nu vei tqce ucidere An casa ta, d,e va cddea cineva d,e pe elo (Deut.22,
8). Cdci precum e uritd o casd Iipsitd de cunund 9i f5rd acoperig dea-
supra, la fel, socotesc, e neconvingdtor orice luqru bun, dacd nu e aclus
la capdtul cuvenit ,lui. Dar nu nurnai atita, ci ii paqte gi o primejclie pe
cei fdrd grijd. cdci aceasta socotesc cd insearnnd a luneca cineva de
pe cas5. oVei, zice, celor ce Iac \ucrul Domnului cu nepdsare, (Ier.
48, 10).
A;adar, prin nenumdrate mijloace ne duce legea spre ceea ce ne
e de folos. Dar nu dd incd hrand mai tare gi potrivitri bdrbatilor, ci
hrdnegte cu lapte pe cei incd prunci, trecindu-i pe incetul pe cei vechi
la taina lui Hristos. Legea e duhovniceascd, dar ea este umbrd li chi-
puri (tipuri), nu e bund de mincare gi nu e in mod necesar nutrimint
'insugire
duhovnicesc. Aceastd o capdtd cind e ridicatd la infelegerea
evanghelicd gi la taina lui Hristos. Aceasta o poli cunoagte foarte bine
din ceea ce scrie preainfeleptul Moise despre ea. cdci a zis in Levetic:
<<Iarcind veli intra in pd.mlntul pe care vi-l dd Domnu| Dumnezeu voud"
*', Si veli sddi pont roditor, sd curdlili imprejur necurdlia |ui. Rodul
Iui vd va ti voud trei ani necurat, nu se va minca. ,$j in anul aI
patrulea va ti tot rodul lui sfinf, spre lauda Domnului. Iar ln anul aI
cincilea veli minca rodul /ui. gi vi se va actd.ugarod.urile lui. Eu sint
Domnul Dumnezeul vostru> (Lev. lg, 23_ 25.
Scriptura lui Moise ne apare asemenea unor grddini pline de
plante, cuprinzind vegetafie feluritd de porunci, gi fiind umpluti dr:
legi ca de nigte pomi. Dar la fiecare pom, zice, sd curdfifi necurXfia
lui, adicd sd tai latura neroditoare a intimpldrii istorice gi sd retezi
partea, aga zicind, lemnoasd a literii gi sb vii la inima pomului, adicd
* sd caufi rodul lduntric al poruncii gi pe acela s5 li-l faci nutriment.
,,Dar va fi, zice, rodul lui trei ani necurat ; nu se va mincar. Prin an
inlelege o perioadd. Cdci trei an fost perioadele in cai'e legea era

*
 SjF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

ined necur5fitd, tmpovdrat5 de grosimea' lntimplHrilor istorice $i co-

plelitd de umbr6 ca de o coajd nefolositoare. Aceste trei au fost cea
a lui Moise, a lui Iosua, a JudecStorilor. Dupd ele a urmat perioada
in care a rdsdrit ceata strdlucit5 a proorocilor. Atunci rodul legii a
fost sfint gi vrednic de iaud6. Cdci de la sfintii prooroci a inceput sd'gi
aibd puterea cele ale legii gi s1 nu mai fie nici m6car numite cele ce
erau in umbre ; dimpotrivd, sb fie propovdduit in chip deschis ade-
r,iirul $i sd fie lSudatii taina venirii lui Hristos. Iar apropiat nemiJlo-
cit de ei a fost inainte Mergdtorui, care striga gi zicea: "Pocirili-r'ii,
<:dci s-o apropiat Imltdrdlia cerurilor>>(Nlatei 3, 21.
A$adar, in perioada a patra cele ale legii au ajuns la inceputul. cu-
r6firii qi rodul era de pe acum sfint. Dar abia in a cincea a fost burr
de mincat, cind s-a fdcut venirea lui Hristos mdrturisitd prin lege si
prin prooroci. De aceea zice : .,Sc vu adciuga t,outi rodul ei". Cdci ce-
lor iubitori de invdfdtur5, pe lingd propovdduirile evanghelice, le e de
tot folositoare gi gtiinfa legii ridicatd la o infeiegere duhovniceascd2e8.
De aceea a zis Mintuitorul : <Orice cdrturar cu invrildturd despre int-
pdrrilia cerurilor esle osemenea omului bogat, core scocte din r;jstieria
lui noi qi vechi> (Matei 13, 521.Noi, au numit Evangheliiie, iar vechi,
cele ale legii, care sporesc li subtiazd cunogtinfa noastrd in Hristos ;
CXruia I se cuvine slava in vecii vecilor. Amin.
29ti. lnvdfdtura evanghelicd ne pune in lumina adevdrath 9i legea veche.
Cdci acum ni se descoper6 sensurile duhovnicegti ale legii, ascunse sub litero gi
umbra ei, care se releri la relaliile din afard, trupe ti, ale oamenilor.
*

CART'EAA NOUA

& Despre cortul sfint, care a fost chipul

(tipul) Biserlcii lui Hristos

Strdlucite sint insu9irile iubirii cle Dumnezett gi de frafi. Cdci prin

acestea doud se implinegte legea. $i tot cel ce ajunge la o astfel de
treaptd de slavd, este strdlucitor gi minunat. $i va fi numdrat intre cei
rnai buni slujitori. Cdci Hristos strig[ 9i zice : <Bine, slugd bund Si cre'
dincioasd, peste puline ai fo"st creclincios, peste multe te voi pune. In-
trd intru bucuria Domnului tdu" (N{atei 25, 2ll. Pentru cd va intra, foar'
te pregdtit, in lerusalimul ceresc, $i va petrece in locagurile de sus, in
bun5tdtile mai presus de minte gi de cuvint. Aga spune 9i proorocul
Jsaia : <Ochii tdi vor vedea lerusalimul, cetdlii bogate, corturi ce nu se
vor cldtina; ,5i nu se vor cldtina sfilpii cortttlui, nici tuniile lui nu se
vor ruper, (Isaia 33, 20). Cdci trece chipul lumii acesteia, dttpd Scrip-
turi (I Cor. 7,31), Dar nddejdea celor viitoare e cu totul statornicd Ei
de neclintit.
Dar dacd.toate cele de aici se destramii, cum a spus 9i ucenicul
.Mintuitorului, cit de sfinti 5i de neprihdnifi trebuie sd ne afldm noi in
curtea lui (II Petru 3, 11), cinstindu-L ca pe Mintuitorul 9i Rdscumpdrh-
torul, Si trdind o viald sfint5, aleasd 9i potrivitd cu 'legile evanghelice !
Viafa aceasta atit de cinstitd 9i de minunatd le-a schifat-o legea celor
vechi in umbr'e, cind le-a poruncit sd jertfeascd vite $i sd facd aduceri
de singe, sd inchine zeciuieli 9i pirgd din toate lui Dumnezeu ; $i pe
lingl acestea, nultrumiri. Dar a legiuit ca acestea sd nu se facd in afa-

Y rd de cortul sfint. Iar alegind neamul lui Levi, l-a inchinat lui Dumne-
zeu, dindu-ne acest lucru gi noui ca un chip (tip). Cdci 9i noi anr fost
numifi de Sfintele Scripturi <<seminliealeasd, preolie impdrS,teascS,
neam sfint, popor agonisit" (I Petru 2, 9). $i intrlm gi noi intr-un cort
mai adevf,rat, pe care l-a zidit Dumneizeu9i nu omul (Evr. B, 2), adicd
in BisericS, fdcindu-ni-1 indurdtor pe Fticdtorul tuturor, nu cu vifei qi

3 fapi, ci infrurnusefinclu-ne prin credinfa dreaptX pi neprihdnitd pi im-

prdgtiind, spiritual, buna mireasmti a rodurilor duhovnicegti. <Cdci de
acest IeI de jertte are pldcere Dumnezeu> (Evr. 13, 16). Iar cei ce se

F
 286 3f. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

inchind Lui, trebuie sd I se inchine in oduh gi adevdru, dupd cuvintul

Mintuitorului (Ioan 4, 241ms,
PALADIE; Drept ai spus. $i eu zic cd noi trebuie sd ne facem bine
pldcufi prin jertfe mai presus de lege. Sint de aceeagi pdrere. Ddr spu-
ne-rni, te rog, oare cortul vechi, zidit in pustie, nu ne e chip (tip) al
Bisericii, ardtind frurnusefea acestui cort mai adevdrat intr-o formd in-
cd intunecoasd ?
CHIRIL; Foarte adevdrat. Am spus gi ceva mai inainte cd ti cei
iuali din neamul lui Levi spre slujbe sfinte sint un chip (tip) al ceior
chemali prin credinfd la o viafd sfintd gi neprihdnitd, aciicd la cea in
l-lristos'
*.-*d&n
ietenrc: Voiegti deci sd spunem putine lucruri despre cortul
sfint gi despre preofia cea dupd lege, astfel ca cuvlntul nostru sd cer-
ceteze cele rinduite cu privire Ia amindoud ?
CHIRIL.' Lucrul nu e u$or. Cdci socotesc cd e nevoie de multd
osteneald gi sudoare pentru a putea infelege acestea gi ale putea tilcui.
Dar, dacd voiegti, sd pornim increzdtori in Dumnezeu. Cdci l-ai auzit
spunlnd limpede : <Cine a dat gurd omului ? $i cine a f5cut pe om mut Si
surd, pe cel ce vede gi pe orb ? Nu Eu, Domnul Dumnezeu ? $i acunr
mergi gi Eu voi deschide gura ta> (Ieq. 4, 1,t-14).
PALADIE; lncepe deci, luindu-fi ajutor 9i in aceasta pe Ddtdto-
rul inlelepciunii.
CHIRIL.. Incep, agadar, sd grdiesc, adunind cu grijd cele din Sfin-
tele Scripturi. Deci s-a coborit Dumnezeu, FXcdtorul tuturor in chip de.
foc pe muntele Sinai 9i a pus legi, dupd care aveau sd fie clrmuite toa-
te cele ce trebuiesc fdcute, pe calea cea dreaptd gi adevdrat5. Apoi,'
ca s6-i despart5 de rdtdcirea veche din Egipt 9i sd-i depdrteze cit mai
mult de slujirea mincinoasd din Egipt, a grdit lui Moise, care miJlocea
atunci : <Acesteo sd .le spui casei lui lacob li sd le vestepti litlor lul

299. Prin Hristos jertfele prin care ardtdm cd ne lnchinEn viafa lui Dumne-
zeu se mutd de la cele din afard, la cele dinlduntru. Nu-I mai aducem jertfe de
animale, ci jertta credinfei drepte 9i neprihdnite, predarea persoanelor proprii;
care i6i are inceputul lntr-un act de hotdrire interioird. Predindu-ne pe noi inti-
ne, nu nai avem nevoie de un unic cort sau templu vdzut, nici de preoti leviti
dedicafi slujbei de tdiere a animalelor, ci o putem face aceasta ln orice Ioc $i tre-
buie sd o facem prin noi lngine. Prin acealta urcdm mai intim la Dumnezeu, la
jertfelnicul spiritual de sus. Dar adunaree tuturor la acelagi jertfelnic de sus S€
aratd ca. o unitate care ne cuprinde gi cu trupurile. Ea e Biserica. ln miJlocul nos-
tru este Hristos, care S-a adus pe Sine lnsugi qi se aduce in modul cel rnai desi-
vir9it 9i total lui Dumnezeu qi susline aducerea noastrd. Preolii Noului Testament
suslin intre noi aceastd unitate de autoaducere, lntdrlte prin aducerea lui Hristos,
aiitata prin ei. -Fiul lui Dumnezeu S-a ficut Mijlocitorui nostru cdtre Dunnezeu,
fdclndu-Se om. lndltlndu-se din vdzul nostru, prCotul o face de. reflectd ln mod
vazut starea lui Hristos de Mtilocitor pi unificator al nostru.
 INCHINARE IN DUH SI ADEVAB 287

/sroiJ; Voi ali vdzut cd. din cer em grdit cdtre voi ; sd nu vd taceli voud

$ dumnezei de argint gi dumnezei de aw sd nu vd Iaceli voud> (Ieq.

20, 22-23). Deci nu i-a ldsat sd slujeascd dumnezeilor cu nume min-
cinos. Ci le poruncette sd stea alipili numai de Cel ce vine de sus gi
clin cer gi de Cel ce are fiinfial stdpinirea peste toate, de Cel Care nu-gi
are strdlucirea in culorile frumoase ale materiei, ci in aceea cd aratd

#
cerul ca al Sdu. Cdci era de trebuinfd ca cei cdrora li se poruncea sE
se despartd de vechea necredin!5 qi cle slujirea spurcatd, sd treacd in-
clatd la alt obicei gi sd ia, ca pe un jug, slujirea lui Dumnezeu cel dupd
fire. Pentru cd precum mintea cind e slobodd gi nestdpinitd, e gata sd
se abatd spre orice nebunie, a9a cind atirnd asupra ei spaime gi temeri,

t pornegte fdrd greutate pe calea cea dreaptd gi tinde spre ceea ce-i de
folos 3m.
Iar fiindcd prin Fiul venim la Tatdl, (<Cdci nimeni nu vine Ia Ta-
& tiil, declt numai prin Minen. (Ioan 14, 6)301,in mod necesar s-a legiuit
pentru apropierea de El prin Fiul gi chipurile (tipurile) aducerii de roa-
de prin El, zicind: <Sd nu taci Mie altar din pdmlnt li sri iertfili pe el
arclerile de tot, jertlele voastre, oi/e qi boii voltri, in tot locul in care
t'oi chema numele Meu acolo. $i voi veni Ia tine li te voi binecuvinta
pe tine. Iar de-Mi vei tace Mie altar de piatrd, sd nu-.I zideqti din pie-
tre cioplite, pentru cd"ai pus culitul tdu pe el ,9i s-o pingdrit> (Ieg. 20,
24-25). .-**r'"il
Altar de pdmlnt nurne$te pe Emanuil. Cdci cCuvintul trup s-a Id.-
cul,, (Ioan l, L4). Iar firea trupului este pdmint din pdmint. Apoi in
Ilrislos e toatd. aducerea de roduri $i toatd. apropierearaz. Fiindca El
Irrsupi zice: *Fdrd cte Mine nu puteli lace nimic, (Ioan lS, 5). CXci pre.
<'um prin El arn avut apropierea, aga gi toati jertfa celor ce L-au pri-

J .300._Cel_ ce-nu qtie pe Dumnezeu ca Stdpin,

lui. Da-cd.stdpinirea 9elui de sqs dd putere
uqor cade sub stdpiniri inlerioare
-cugetirii
9i voii noastre de-a st6plni
pornirile inferioare, deci de-a aJunge la conformitatea cu ceea ce e bun
in,noi, .stdplnirea pornirilor inferioare ne robepte cugetarea gi voinfa. Omul nu
9i liralt

F mai
,poate. cugeta.conform cu firea lui ca si aleagd prin voinld ceea ce e potrivit
cu dezvoltarea lui, ci e dus, ldri cugetare qi vo'intr6, spre cele contrare acestora
aproape ca un animal. Prin ascultarea de Dumnezeu e ajutat sd cugete gi si vo-
iascd cu adevdrat, sd devind om, sd se lntdreascd in adevdraia libertate.-
301. Unifi cu Fiul iubitor al Tatdlui, venim qi noi la Tatdl Drin iubire de fii.
302. Nu putem adgce-.iertf_a ratdlui decit prin Fiul. c6ci numai umplindu-ne
El ca om cu simfirea Jertfiiei Lui, cu inchinarea exemplarx pe care
9i-a'insugit-o
Iel6 de Tatdl' fdcindu-se- om. singurul om care s-a aprbpiat cel mai mult, sau' di-
direct de Dumnezeu, a fost cel ce este iu El insu;i ;ri Dumnezeu 'Fiul ; sinqurul om
care s-a apropiat cei mai mult de Dumnezeu ca Tatd iubitor, este iui. Nici
uu om .nu se poate apropia aqa de mult de Dumnezeu, ca FiuI lui fdcut om. Cind
vrem sa ne apropiem de Tatdl d6m lingd El de Fiul Lui fdcut om. Fiul f6cut om-
ne-a u$urat - a fdcut posibild neputinlei noastre apropierea de Tatdl. In Flristos,'
licut om coborit la noi, ddm de Dumnezeu; unili iu Fiut rat6lui, simfim iubirea
Tatdlui.
 S3.. CHIAIL AL ALEXANDRIEI

mit cu credintd, se face primitd prin El. Iar celor ce vor clddi alta-
rul le fdgdduiegte venirea Sa gi binecuvintarea. <Voi veni, zice, /a line
6i le voi binecuvintd". Cdci dupd ce am prinit prin preainfeleptul Moi-
se chipttrile (tipurile) aderrdrului, ne-a rds.lrit la vrernea Sa Insugi A-
rievdrul, adicd Hristos, prin Care gi in Care arn primit cuvintarea de
la Tatdl, fiind pecetluifi spre lntiere in Sfintul Duht03.Dar gi aceasta
se face in Hristos.
<Iar de-Mi Iace Mie altar din pietre, sd nu-/ zideSti, zice, ditt pietre
cioplite". Nu lasd pietrele inchinate lui Dumnezeu sd fie rXnite de fier.
Cdci piatra cea aleasii, cea din capul unghiului, cea de pre!, Hristos, n-a
fost rdnitd de pdcat qi n-a cunoscut pldgile diavolului, precum n-a fost
impdrlitS intre Dumnezeu .gi lume. Cdci degi S-a fdcurt trup dar a fost
intreg sfint, nefiind impirrlit dupd unirea negrditd sau dupd unirea
cu trupul in Dumnezeu nu in chip despirfit gi in om deosebit, ci a fost
unul gi acelagi Dumnezeu gi om. Cdci nu s-au imp6rtit nicidecum, cum
scrie gi dumnezeiescul Pavel (Efes. 1, 5) ffi.
PALADIE; Agadar, altarul clin pdmint gi pietrele negtirbite inchipu-
iesc pe Hristos, dupd modurile amintite.
CHIRIL; Aga socotesc.Cdci leqea e cluhovniceascd,dupi Scripturi.
Deci dupd ce a inchipuit, ca prin ghiciturd, taina lui Hristos gi apropierea
prin El, Dumnezeu a gdsit cu cale sX arate de mai inainte qi chipul Bise-
ricii. De aceea a chemat pe Moise gi impreund cu el pe lisus, pe muntele
Sinai. De aici infelegi cd gi sfinfilor prooroci li se deschide drurnul spre
Tatbl prin Fiul. Cdci Moise qi Iisus urcd imprepl{ 305.Fiindcd s-a scris :
"$i a gr<iit Domnul cdtre lr4oise,zicind; Spune tiilor lui /sroil: Stringeli
i'-Iie pirgd de Ia toti cili troiesc in inim(l lor ; stringeli pirga Mea. gi a-
ceaslo este pirga Mea, pe care o t,eli stfinge de Io ei : eur Si argint, atu-
mri 6i hiacint, portird gi rogu indoit, md.tase rdsucitd gi pdr de caprd,
piei de betbeci inroSite lj piei -,,inete, Iemne ce nu putrczesc pi pietrc
tle sordiu Si pietre sculptate Ia umdr si la haind pina la cdlclie. Si sri-lvli

303. Face o legdturd intre Taina Mirungerii pi infiere. Duhul S f l n t c o b o r l t

peste noi in aceastd taind ne lntAre$te in calitatea de fii, ca Ei pe H r i s t o s c a o m ,
peste Care se coboard Duhul Sfint la Botez.
304. ln I{ristos e un singur ipostas, nu un ipostas dumnezeiesc despErtit ti
uuul omenesc deosebit. In acest ipostas cele doui firi sint unite in chip neinr-
pdrlit Si nedespdrfit dupd ipostas. De aceea esle o piatr6 fdri tdieturd in ea. Nu
cautd cu un ipostas cele ale lui Dumnezeu qi cu altul cele ale lumii, ci numai ale
lui l)umnezeu. Fiul nu-gi aduce prin lucrarea omului in unirea lirilor realizatii dcr
Dumnezeu vreo schimbare. Dacd n-ar fi un unic ipostas ca Dumnezeu qi om, unin-
du-sc cu Sine ca om, nu ne-ar uni cu Sine ca Fiul lui Dumnezerl, deci n-arn fi
infiali in El, cum spune Sf. Apostol Pavel in Efes. 1,5. Astfel ne-am fdcut frati
cu Insugi Fiul lui Dumnezeu. FiuI lui Dumnezeu lnsugi se simte frate cu noi.
305. Moise ca prooroc urcd pe munte, la cunottinta de Dumnezeu, lmpreuni
cu Isus Navi, care lnchipuiette pe Iisus Hristos.
 IiiCHINANE IN DUH SI ADEVAR

taci Mie locog sfint qi Md voi ardta intru voi. $i sd-rni taceli Mie dupd
toate cite lli voi ardta in mttnte, dttpd modelul cortului si dupd mo'
delul tuturor voselor lui, oto sd faci, (Iep. 25, 1-9).
Vezi cd indeamnd popoarele la aducerea roadelor de folos gi de
trebuinld spre zidirea Bisericii, ca sA ddruiascd cu bucurie cele dupa
putere gi dupd voinfd ? Cdci n-a cerut numai aur, adic5 cele ce sint
greu de procurat, de multime, ci gi pdr de capri 9i piei de belbeci,
ardtind cd nici pufinul gi ieftinul nu e respins de Dumnezeu cind cel
c'e vrea sd aducd roduri, nu are ceva Inai strtilucit i ba iI socotegte de
acelagi pref cu cele atotprelioase, sau chiar de unul mai mare, cum a
Iiicut Si Hristos, cind nu a lSsat nel5udatd pe vdduva din lerusalim,
cal'e a adus fur vistierie un clar cu totui mic 5i uSor de procurat, dar
ft mare pentru cei ce trdiesc in sdriicie, care suferd gi de lipsa celor mai
neinsemnalu 1u.1u1i 3osbis.
Iar dupd ce va fi strinsd pirga, nsd-l{i taci, zice, /occ'9 sfint $i Md
voi a.rdta intru voi,. Cdci se aratd Hristos in Bisericf, qi lumineazd ce-
lor clin ea, dupd cuvintul din Psalmi : uDumnezeu este Domnul Pi S-o
ardtcrt noud> (Ps. 117, 271sot.
Dar observd cd S-a coborit pe munte in chip de foc ai deqi S-a
ardtat intregului popor (cdci aga std scris), totugi zice : "Md voi ardta
intrtr voi,, dupd ce va fi ridicat locagul sfint, ca 9i cind nu s-ar fi ard-
}
tat inc5. Prin aceasta se aratd spunind limpede cd vederile acelea erau
numai umbre ale adevdratei vederi a lui Dumnezeu. Iar adevdrata a-
'Iatdl
rEtare este Hristos, in care am vdzut gi pe Insugi. De aceea i-a
certat ue Iudeii care socotind cd au vdzut cu aclevdrat pe muntele Si-
nai pe Dumnezeul tuturor, se purtau nebunegte. <Nici glosu,l lui nu
I-ali auzit, nici chipul Lui nu l-ctfi vdzut, Si cuvintul Lui nu'I aveli sd'
ldgluind ln voi, pentru cd voi nu crecieli, Celui pe care L-a trintis Acela.
(Ioan 5, 37-38).
Agadar "Md voi Qrdta,zice, intru v6jr, clupii ce va fi ridicai loca'
3 Sul sfint. Iar acesta era chipul (tipui) Bisericii, care s-a fdcut dupd ase'
rndnarea celei de sus. Pentru cti zice ; <Sti-Mi Iaci Mie dupd toate cite
li ]e yoi afita tie 1n munte, a;a sd faci". Cdci s-a aritat fericitului Moi-
se, cum am zis, un chip (tip) al Stintei Biserici, 9i anume lnsugi Cel

305 b. Se dd putinfa 9i celor mai sdraci sd contribuie cu ceva la zidirea cortu-

lui, .adici a locaqului bisericesc, ca chip al Bisericii - comuniune in Hristoe.
Principal sd clea ceea ce poate da din ioati inima, ceea ce aratd cd-ti ddruieSte
insisi'Iiinta sa. Cdci Biserica comuniune se zidegte ca un intreg viu, in care toate
mXdularele comunicd lntreolalt{.
306. Hristos lnsugi e prezent in comuniunea gi comunicarea iubitoare dintre
toli. El nu se ingusteazd in ingustimea celui egoist, dar e lntreg ln liecare cind El
e in comuniune lu toti, cind toti i se comunich Lui ti sint prezenfi ln El ti El se
comunicd tuturor pi e prezent in toti. Aceasta e Biserica.
19 - SI. CIIIRII.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

ce S-a f;itut pentru r.roioin, artititldu-se rnultifelurit ca prin nigte unl-

l)l-e 3i)7.
Despre fiecaie din modele acestea ar trebui sd se vorbeascd mult 308
Fi cu mare subfirime. Dar fiindcd unele se referd propriu-zis la alcdttti-
rca celor ce s-au fdcut, iar altele arat5 inlelesurilor lor, sd spunem
cele ce sint de folos spre aceasta,ldsind pe celelalte.
PALADIE: Nu infeleg ce zici.
'
CHIRIL r Ia seama la ce spun. Cdci socotesc cd -"'ei infelege foarte
uqor. A poruncit sd se facd un sicriu (chivot) din lemne ce nu putrezesc,
acoperit pe dinlduntru gi pe dinafard cu aur curat (Ieg,25, lO-11), cart,'
sd poarte ln sine legea scrisd pe table. Dar nu numai acesteale-a porun-
c:it despre el. Ci mai poruncegte sd se facd doi drugi din lemne ce llu
putrezesc',deasemeneapoleili cu aur, gi rrerigi de aur gi zimti sucili
tle jur-irnprejur. Apoi a stabilit lungimea ;;i lirlinrea 9i indlfimea in-
cnrrilor.
Deci de va \ rea cineva sd cerceteze inlelesul tainic al acestora,
r u afla poate ce este sicriul gi mdrturiile din el gi de ce a fost trebuinfii
rle lemne ce nu putrezesc. Dar ce va iscodi cineva ce vrea sd insetnnc
aurul sicriului, apoi cele alcdtuite spre trebuinfd gi podoabd adicd zirn-
|ii suciti, verigile gi drugii anevoie va afla ceea ce caut5. $i negX-
sint rafiunea tainicd a acelor, va umple goiul cu vorbdrie de prisos
qi va impov5ra auzul celor iubitori de invdldturd cu o mulfirne de cu-
vinte degarte. Iar cuvintul nostru e adev&rat poate nu numai cu pri-
vire la sicriu ci $i cu privire la celelalte care a poruncit sd se facd,
PALADIE; Nu-mi pare sd cugefi pi sd spui lucruri neadevdrale'
Drept aceea, ldsind, cum spui, cele cerute de buna intocmire gi de tre-
buinfS, grdbeqte-te sd treci ia ceea ce e de trebuinfd sir fie tilcnit, adj-
c'd ldmuregte in ce tnocl e inchipuit llristos prin cele ce s-au ardtat, sau
s-au alcdtuit.
' CHIRIL: Voi incerca, pe cit se poate, sd le tilcuiesc Ai sd le itlfe-
leg. Dar de md voi abate de la adevdr gi voi atiuge rnai pufitl de r,'it
trebuie din indlfimea infelesurilor, sd-mi dai iertare. Cdci prirrirea itt
oqlinctd gi in ghiciturS, duce la greqealti uneori gi rnintetr cea mai atell-
tii qi mai infeleaptd.

307. Cortul s-a fdcut dupd modelul IJisericii r.'c i s-a ar6tat lui Moisc in nrun-
te. Iar Biserica ardtati in munte era lnsugi Hristr.rs Care avea sd cuprindti in Sine
toatd creatia, pe care atunci o avea in Sine in ra{iunile tuturor celor create (a
celor conEtiente). Cdci Logosul dumnezeiesc are in Sine rafiunile tuturor. El le va
arlnna in Sine fepturile flcute dup6 ele pi vor fi primit 9i prin voinfa lor sd fie in El.
308. Model al cortului este 9i Logosul, avind in Sine rafiunile fdpturilor, dar
9i Logosul cu aceste lbpturi ce vor fi adunate in El, ca Biseric{. Dar amindoud
sintem modele ale cortului, iar cortul un tip (un chip) ai Bisericii.
 INCIIINARE IN DUH $I ADEVAR

PALADIE: Bine zici.

CHIRIL: Chivotul este chipr"rl (Lipul) 9i icoana lui Hristos. Cdci
privincl modul intrupdrii unuia Ndscutului, vom vedea pe Cuvintul lui
Ditmnezeu gi ratbi sdldgluit ca intr-un chivot in ternplul luat clin Fe-
cioara. Pentru cii "in El a locuit toatd plindtatea Dumnezeirii trupeste>,
rlupd scripturi (colos.2, g). Iar mdrturiile din sicriu erau cuvintul lui
F' I)nmnezeu 30e.Lemnele lui nu putrezeau gi el era impodobit cu aurul
cel mai curat gi mai cercat, pe dinlxuntru gi pe dinafard. cdci trupul
lui Hristos a fost nestricdcios, fiind pdstrat in nestriciiciune, ca prin
atrr, prirl puterea gi strxlucirea cuvintului ce locuia in El qi prin firea
gi lucrarea de viafd fdcirtoare a sfintului Duh 310.De aceea se spune
de Hristos cd era pi de viafd fdcdtor. cdci cuvintul clin Dumnezeu gi
Tatdl fiind viatd dupd fire, prin puterea Duhului propriu a dat viafd
ternplului sdu, ridicindu-l deasupra stricdciunii. cdci <TrupuI Lui n-a
viizut stricd"ciunear(Fapte 2, 31.).dupd cuvintul sfintului petru. Dar gi
El a spus Iudeilor clespre trupul sdu : <surpali templul acesta qi in trei
zile il voi ridica pe e|" (Ioan, B, 1g). Ba gi petru spune cd a fost omo-
rlt cu trupul, dar a fost fdcut viu prin Duh (I petru 3, 1B).
Deci aurul e simbolul Dumnezeirii mai presus de orice strdlucire,
care a uns tot sfintul rrup gi i-a sddit in chip negrdit strdlucirea 9i ne-
F stricdciunea ei 311cum nu gtie decit insdgi firea dumnezeiascd $i mai
presus de minte singurd gi prin Sine. Cdci daci <rJreplii vor strd.luci
odatd ca soarele in impdrdlie Tatdlui 1or,, (Nfatei 13, 43), cu cit mai
Inare va fi slava lui Hristos ? $i cum nu e mai presus de orice minte
qi cuvint strdlucirea Lui ?

309' ln sicriu erau Tablele Legii, cu poruncile iui Dumnezeu, cu cuvintele

( luvintului clumnezeiesc, ala cum ln umanit'atea
lui ljristos e Cuvintul lui Dum-
rrezeu care-$i comunicd invdfdtura din Vechiul Ei Noul Testament, pe cea dintii
Ia nivelul mai coborit al stdrii omenirii de atunci, pe cea de-a cloua ia nivelul cel
'Cuvintul
mai inalt' Sicriul nu era organul prin care vorbea insugi, Trebuie si afle
oam-eni deosebifi de Cuvintul cuvintele Lui 9i sd le aflte la nivelul capacitdfii lor.
in lJristos vorbegte lnsuqi Cuvintul prin umanitatea asumatd, Aceastii c ridi,lati
.lcurn Ia nivclul unui organ al cuvintului insuqi. Aceasta inseamnb o supremd
indltare a umanuiui. Cdci qi acesta e activ in grdirea Cuvintului cu ingelegeiea gi
ctt gririrea Lui. $i ridich pe toli oamenii la capacitatea cle-a infelege .eef ce ex-
primd Fiul lui Dumnezeu direct prin umaritatea Sa.
310 Trupul lui Hristos s-a pEstrat nestricat r-ru prin firca materici lui, ci prin
puterea gi strdlucirea Cuvlntului 9i prin lucrarea Sfintului Duh. Puterea Cuviirtu-
lui etern intipiritA in trup il finea 9i pe EI incoruptibil. Ca ipostas etern Cuvintul
are o strdlucire care in veci nu se sldbeqte. Numai bdtrinetrea 5i sldbiciunea impu-
litteazi strdlucirea. Fefele tinerilor sint luminoase. Viafa iradiazd luminS. Duhul ca
suflu din EI e semn de viald. De aceea va strdluci Hristos ca om de o lumini ne-
clrtritd la dre-apta Tatdlui gi vor strdluci 9i dreplii in lmpdrd{ia cerurilor. BogEfia
dc t'iali a Dumnezeirii se rdspindegte ln umanitatea Lui si o umpie de luinina
minunatS, punlnd totodatd in evidentd taina omenescului.
311. Duhul e Dumnezeirea imbibatd in trup qi in crealie. Ea e transcendenta
deveniti proprie crealie, El ridic.i trupul la inviere gi nestriciciune, la alt pldn
de viata.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

Dar cie aur sint gi drugii, de aur gi vergile gi toate cele din chivot.
Cdci Si cei ce sint in jurul Lui 9i fixati in iubire 5i sfinfenie gi folosi-
tori, sint pdrtagi de slavd. Iar apa eran fericifii ucenici, care au priniit
puterea dumnezeiascf, de la El gi s-au imbogSfit prin impiirtdgire de
Strdlucireamdretiei Lui de sus gi prin aceastas-au umplut de setlnele
Dunrnezeirii.
PALADIE; Drept ai spus.
CHIRIL; <,Sicleosebit de chivot, sd.Iaci, zice, un acoperdnt)rtllspri-
pilor (de imphcare) din aur curat de doi cctli S'iiuntritate de lung 6i tlc
un cot Si jumdtate de lat. $i ,sdiaci doi lleruvimi de aur turnali pi sri'i
pui de amindoud. Iaturile acoperdtninlului ispdqirii (impdcririi). Sd st:
Iacd un Heruvim pe o laturd $i alt Heruvim pe latura a doua a ispiisi'
torului. $i sd iaci pe acelti doi Heruvimi pe cele doud laturi. $i sci
Iie Heruvimii cu aripile intinse deasupra, umbrind cu aripile lor aco-
perdmintul jspd$iforu/ui. $i telele Heruvimilor sd tie una edtre alkt,
spre acoperdmintul ispdqitorului. $i sri pui acopercintintul ispdoirii rlc
cleasupra sjcrjului.. $i sd pui ln el mdrturiile ce le voi da lie. ,Si ,Nfii
voi fiace cunoscut lie d.e acolo Si voi grdi lie de deasupra acoperdmin'
tului impdcdrii dintre cei doi Heruvimi care sipl deasupra sicriului
mdrturiei, toate cite le voi porunci |ie cdtre tiii lui /srail> (IeE.
25, t7-221.
PALADIE.' Deci ce spui c/r este ispdgitonti {ac'operdmintul imp{'
cbrii) ?
CHIRIL; Cit priveste liicra $i umbra, el era fiirul din aur curat pi
era agezatdeasupra sicriului (chivotttiui). De aceea i s-a spus acol;erii-
mint,
Cei impodobiti cu mdririle preofiei, stind intorgi 9i privind spre el,
cugetau cd sint intorgi gi privesc spre Dumnezeu. Iar noi spunem cd
acoperdmintul ispdgirii (al impiicbrii) infeles duhovniceqte, este Cel ce
S-a fdcut pentru noi om. <Pe El L-a pu,s Dumnezeu inttinte (ispcilirej
prin ued.inld in slngele Lui, spre ardtat'eadreptdlii Lui, (Rom. 3,251:itz.

312. Pe chivotul in care erau tablele legii, era un acoperdmint care era ca
un jertfelnic pe care se infdptuia impdcarea lui Dumnezeu cu oamerlii prin jertfa
de ispdsire adus,i pentru piiate. Acest acoperlmint de aur inchipuia pe Hristos
lnsugi. Caci Hristos lnsugi'era nu numai jeitfa, ci Ei locul cel mai inalt in care
le trbia jertfa. El era prin Sine ispdqitorul.-El era jertfelnicul 9i jertfa. EI S-a triit
si Se trdielte in intregime ca jertfd, jertfitor $i locul cel mai inalt in care se adu-
ce jertfa. A fost qi cste Cel mai apropiat de Dumnezeu, dar ln stare de jertfS. Citci
umanitatea adusd jertfi gisegte in El, imediat in fafa lui Dumnezeu Tatdl, Iiintl
purtatd de Dumnczeu Fiul. Iisus Hristos e ispdqitorul nostru prin excelenfS. El a
acoperit supirrarea lui Dumnezeu cu jc'rtfa Lui. El a acoperit cu umanltatea Sa,
Dumnezeirea 5a. Din, sau prirr umanitatc.a lui Hristos va vorbi Hristos clupir intru-
parea cdtre noi. Toatd taina ti indlfinrea umanitifii s-a descoperit qi actualizat ln
Hristos.
3 INCIIINARE IN DUH $I ADEVAR,

& Aga spune Pavel. Dar gi Ioan, preainteleptul, ucenic, ne scrie t "Copii,
vd scriu ccesteo voLtd, co sd nu pdcdtuifi, Si de va pdcdtui cinevQ, avem
Mingiietor Ia Tatdl pe lisus Hristos. EI este ispdgire pentru pdcatele
noostre, $i nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale inttegii lumi, (I
Ioan 2, 1-2l.Cdci prin El este isp5girea9i toatd rugdciunea $i cererea -.i
celor brrne, Cdci <pind ecum, zice, n-afi cerut nimic Sntru numele NIeu i
cercli qi vi se va da voltd> {Ioan 16,24).
Deci El este ispdEitornl.Circi prin El ne este indurf,tor Tatdl;i in
El iqi q6segte marginea orice rug5ciune 9i prin El ne apropiem de
Dnmnezeu, nefiind primifi altfei. De aceea zice: <Nirneni nu vine Ia
T'atciLdecit prin Mine" {Ioan 14, 6).

F Dar deqi S-a fdcut Cuvintul Unul Ndscut al lui Dumnezeu ca noi,
coborindu-Se pe Sine la omenitate gi golire (chenoz5), e totugi propritr
Lui prin fire sd fie cugetat qi in slavd dumnezeiascd gi sd se afle in
lndltimile mai presus cle zidire, cum era gi inainte de trup. De aceea
stau Herurzimii imprejurul ispdqitorului, il acoperd cu aripile qi sint
lntorgi spre el qi-ti lin fafa alintitd la el. gi ca o dovadd clard cd stau
de strajd, e cE stau de-a dreapta gi de-a stinga, Iar faptul cd Heruvimii
prir,rescpururea spre ispdgitor aratS incordarea Ei nesdtnrarea Puteri-
lor cle sus de a privi pe Dumnezeu.3l3intr-o formd proprie il descrie
pe Fiul gi proorocril Isaia, zicind : oAm vd"zut pe Domnul Saboot $e-

3 zind pe un tron inalt gi ridicat, ,ti Serafimii strileau impre jurul /.ui. gi
tiecare oveo tase cripi. $i cu ele iqi acopereau Iala, cu doud picioarele,
cu doud telele, iar cu celelalte zburau" (Isaia 6, 1-21.eu

3 Iar dacd ar socoti cineva cd Serafimii acopereau fafa 9i picioarele

lui Dumnezeu, nu ar fi nici o gregeald sd cugete aceasta. Cdci tradu-
cincl pe limba greacd numirea Serafimilor, vom afla cd ea inseamnd
nulfirne cle cunogtinld sau revdrsare cle infelepciune. Deci preainfelep-
tele pi preainaltele Puteri aratd qi prin infdfigarea in chip clar cd fata
lui Dumnezeu nu e ingdduit sd fie vdzutd de cineva. Cdci firea cea mai
presus de toatd mintea nu poate fi vdzutd gi locuiegte intr-o lumind ne-
apropiatd, dupii cuvintul fericitului Parrel (I Tim. 6, l6). gi "nimcnea
nu lre veclea tala lui Dttmnezeu pi rza fi \riu" (IeS. 33, 20), dupd cuvin-
tul prea sfint spus cu dreptate de El cdire lr4oise. Dar nici urmele gi
c6ile Ltri nu le poate cunoagte cineva. Cdci s-a scris : <O, adincul bo-

313. lngerii privesc cu incordare gi cu nesdturare la Hristos. Vdd m6rctia ne-

sfirtitd a Fiului Lui sub forrnd noud a iubirii ce se apleaci la oameni pind la
jertfa cle Sine. Cel mare se aratd 9i mai mare cind se jertfegte pentru cei mici si-i
focc pe acettia mari in fafa celor ce nu-i luau itr scamd inainte. <Cu incordare,
c'.r sd pdtrundi ;;i mai mult taina), acu nesdturare>, cdci e infinitd ;i prca dulce.
314. Acoperdmintul umbrit de Heruvimi reprezinti qi tronul dumnezeiesc, de
carc vorbcste Isaia, Iar Ap, Pavel il numeqte direct atron al impdcdriir> (Evr. 9, 5).
Durnnczeu TatS] se odihnegte in jertfa Fiului, sau in omenitatea Lui jertfitoare.
 6F. CIiINIL AL ALEXANDIIEI

gdliei Si al inlelepciunii gi al cunogtinlei lui Dumnezeu i cit de nepd"-

lrunse sint judecdlile Lui Si cit de neurmate cdile Lui> (Rom. 11, 3). Dar
5i fericitrrl David spune un cuvint infelept : .ln mare caleo. Ta, Si cdrd.-
rile TaIe In ape multe, Si urmele TaIe nu se vor cunoa$te, (Ps. 76, 20).
Cdci precum nu poate vedea cineva urma in ap5, nici a omului, nici a
corabiei, nici a celor ce inoat5 in ea, aga nu poate privi cineva cdile
dumnezeie;ti li tainice. $i picioarele sint chipul (tipul) acestora.3ls
Iar dac5 ar socoti cinerza cii sfinfii Serafimi igi acoperd cu aripile
fefele gi picioarele ]or, in]e]egem cd nu e cu putintd a vedea nici in-
ceputul, nici sfirpitul infelepciunii sau cunogtinfei despre Dumnezeu.
Pentru cd gi aceasta este necuprinsd gi mai presus de toatd mintea
omeneasc6.3rsCAci capul este inceputul a tot trupul, iar picioarele,
sfirgitul. Deci ispdgitorul este Hristos, Care degi S-a ardtat in trup,
cu toate acestea este Dumnezeu gi Domnul prin fire gi cu adeviirat,
avind stdtdtoare imprejurul Lui ca slujitoare chiar $i Puterile cele mai
6" rs5.317Cdci gi Sfinta Scripturd a spus cd dupir ce s-a retras Satana
care a incercat sd ispiteascd pe Iisus Hristos, cind a postit pentru noi,
s-au apropiat ingerii gi-i slujeau Lui (Matei 4, lll. <Cdci sint dtthuri
slujitoare, lrjmise spre slujire penftu cei ce \7or rno$teni mintuirean
( E v r .I , l 4 ) ,
<$i de deasupra ispdqitorului Md voi Iace cunoscut lie, zice, gi voi
grdi lie,. Prin aceasta a ariitat, dupd socotinfa mea, doud lucruri. Sau
cd fIristos, degi va ti om, va grdi cele mai presus de tirea omului $i
nu va rdmineir ln mdsurile qolirii de slavd (chenozei), pentru faptul cd
e Dumnezeu qi din Dumnezeu dupd fire. Cdci a zis: .Eu Si Tatdl una
s?nlem>>(Ioan 10, 30), 9i I (ceJ ce Md vede pe Mine vede pe Tatdl>
(Ioan 14, 9). Sau poate cd degi s-a fdcut trup, se cunoa$te

315. Serafimii acoper6 Iafa lui Dumnezeu, ca izvor al luminii orbiroare. lu'
mina lui Dumnezeu o vedem atit cit poate strdbate prin Serafimi, cii ne pot tal-
nr5ci ei. Citi oameni nu cunosc pe Dumnezeu atita cit li-L pot tdlmdci aliii tnat
subfiri Ia nintc ? Ii cunoaqtem taina Lui din uimirea ce-o vedem intipdriti in altii
rnai cunoscbtori. E o cunoagtere pe de o parte directd, pe de alta indirecti, Nc
uimim 5i noi care vedem direct, cu cei ce se uimese pri;r vedere mai direct5.
Dar Serafimii acoperd gi urmele ldsate de lucrarea lui Dumtrezeu in lutnc.
Lucrarea aceasta e prezentd in migcarea creafiei, dar e atlt de scufundatd in ea,
ci nu o putem distinge. Avem nevoie de ajutorul unor spirite superioare spre a
o distinqe.
316. Chiar Serafimilor le rdmine necunoscut inceputul si sfir$itul cunoStinlei
despre Dumnezeu. Cu atit mai mult oamenilor. Nu ;tiu de la ce .l pornit ilceastd
cuno;tintd ;;i $tiu cd ea nu va avea sfir$it. Trdiesc in aceasta neinceputul existen-
lei lui Durnnezcu gi lipsa de sfir;it a Lui. Triiesc nemdrginirea existenlei Lui. In-
tri dintr-odatE in nemdrginire qi-fi dai seama de ea.
317.'Dtr aceastd nemdrginire - necuprinsd nici de cunostinta Puterilor create
c'ele mai inalte, c proprie qi lui Hristos. Aceqtia t;i acoperd fetele inaintea Lui. P<'
de o parte se simt in fala Lui, pe de altd parte llu-i vdd fata. Vdd prin nevederc,
cunosc uimili de ceea ce nu pot cuprinde. Apofatic in catafatic. Aceasta o redh
cintarea,
 INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

k deasupra ispdqitorului gi a Heruvimilor, aclicd intr-o indllime gi o sla-

vd mai presus de om gi dincolo de toate cele create, al cdror cel mai
tnalt virf sint Serafimii.
Iar ispdgitorul e de aur, ca gi Serafimii ingigi. cdci Dumnezeu e
rtatura cea mai sldvitd gi mai frumoasd. iar in asem5nare cu El, sint aria
dupd participare, 9i cele create. $i celor ce se afid imprejurur gi in a-
propierea Lui, le ddruieqte impdrtdSirea de strdlucirea ce tine de firea
Lui, precum lumina se reflectd a ceva apropiat gi lumineazd cu strd-
iucirea sa ceea ce intilnepte.
PALADIE: A;a este gi cuvintul ; e lumindtor, in adevdr.
b,' CHIRIL; DupS vorbirea despre acoperdmintul ispdgirii se schi-
feazii qi aitfe] taina lui Hristos, spunindu-se : <gi sd focj o mcrsd cle aur
curcLt"(Ieq. 25, 23). Apoi a poruncit sd i se adauge verigi in care sE se
introclncd drugii de aur, ardtind miisurile ei qi modurile alcdtuirii, ca
s;i capete infdligarea cea mai frunroasd. <si vei pune, zice, pe masii

w piinile punerii inainte, punvea inaintea Mea, (Ieg. 25, 30).

$i a porun_
cit va vasele, bliclele, cdtuile, ulcioarele gi paharele sd fie de aur. oare
nu s-a ardtat prin aceasta limpede piinea noastrd cea din cer, care se
vd pune la vremea sa inainte de sfinleie mese ale biserici,lor si .va
tla viald lurnii zrte
PALADIE ; Foarte adevdrat.
cHIRtL; Iar blidele qi cdfuile, ulcioarele qi paharele gi cele prin
care se implinegte ]ucrarea tainici gi preacuratd cle la sfinta masd,
()dre nu sint chipul vaselor dumnezeiestiz 3re
PALADIE : FSrd indoiald.
CHIRIL; Dar desplcracestea se vorbegte in <Ieqir€,r.lpsS despre
masii gi despre piinile punerii inainte, Iegiuitorul a vorbit gi in <Le-
vitic>. Vorbind mai pe larg clespre acestea, porunca invald limpede
in ce fel sii fie punerea inainte, zicincl : <gi veli lua iloarea fdinii qi
veli laca din ea doud,sprezecepiini. Din cloud zecin"tisd fie o piine..gi
le 'eli pune pe ele pe cloud firu.ruri, tiecare rincr cre cite qase piini pe
ntusa curatd inaintea Domnului.,gi veli pune la Iiecure rind tdmiie cu-

318' Piinile punerii inainte. pe masd ciin ternplu prefigurau pr I{ristos, <1tii-
rrccr cdre s-a coborit din cer 9i di viald Iunriir (Ioan 6, 33). De aceea ni s,-, clii
llristos. in sfin.ta lmp6rtdganie, e pus l{ristos sub chipul piinii pe sfinta Masi din
Drserrcrgl se da sub acest chip in sfinta Impdrtd$anie. chiar de omul care se dd-
rttiegte-.ollo1g se spune.ci e ,ibun ca piinear, Un om care se comunicd altora cu
rublre ii intdrette in viald pe aceia,
c fdcutd- sd fie piine ddtdtoare cle viald .e .piine ddtitoare- de viafi. Fiecare persoand
pentru al{ii. ln fiecaie persoani e o pu-
l(,re ce hrdnegte viata altora.
7 . 119, \'ase'le- iJe pe masa punerii inainte din Templul vechi pretigurtru rlisc'ul
.*.ipotirul cle pe Sfinta lv{asd din Biserica lui Ilristos.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

rold gi sare. $j vor Ii piini spre pomenfue, puse inointea Domnului. In

ziua Simbelei se vol pune in IaIa Domnului totdeouna, penttu |iii lui
Israil legdmint vegnic. $i vor ti ale lui Aaron Si o/e |iilor lui. $i Ie vor
ml.ncape ele in loc stint, cd sint sfinte ale slinlilot. Acestea vor tl pen-
tru ei din cele ce se ietttesc Domnului, Iege veqnicd, (Lev. 24, s-gi.
Iar in oNumeri,, a ardtat cd una va fi piinea cea din cer 9i cea sd-
ldsluit5 in noi (cdci Cuvintul, fiind Dumnezeu, s-a f6cut ca noi 9i s-a
sdldgluit intru noi), zicind cdtre lvloise, tdlmdcitorul celor dumneze-
iegti : "Grdiepte liilor lui /srail Si zi cdtre ei : Dupd ce veli sosi in pd-
mintul 1n care Eu vd voi duce pe voi, cind veli minca voi din piinile
pdmintului, veli despdrli o parte inchinatd Dctmnului ca pirgd a griu'
Iui vostru. Piinca pusri de o parte vefi despdrli ca pusd de o parte din
arie, aSa veli pune deoparte pirga gri.uJui voslru ,li veli da Domnului
ceea ce s-a pus deoparte in neamurile voastre> (Numeri 15, 17-211.
ln acestea poate privi cineva fdr5 osteneald taina aderrdrului. Noi vom
vorbi despre acestea amdnunfit la rrremea sa, acestea nutrind 'acum
cuvintul la altceva. Socotesc cd acum se pOate minuna cineva de un
lucru.
PALADIE; Care ?
CHIRIL: Fdcindu-ni-L vddit pe Emanuil in multe chipuri, ni'L in-
fdfiqeazd acum ;;i prin alt cuvint. Cdci zice cdtre Moise : o$i sci foci
ur'?sfe$nic d.in aur curet, bdtut sd faci sfe,tnicul. Fusul lui gi tamurile,
scctcle Ai globurile gi tlorite sd fie din eI. $ase romuri sd iasd din latu'
rile , ,, (Ieg. 25, 3I-32). $i addugind la acestea cele ce fineau de ft'u-
museiccigi de ceea ce-i trebuia sfegnicului, adicd florile 9i globurile 5i
scafele, a spus iardsi : uToatc sd fie tulnate din aut culat. $i sd laci Iui
Sapte candeie ti vei pune IeStile in ele. $i vor lumina dintr'o falti. $i
pilniile qi tdt,itele lui djn our curat. ,Si sti faci lui Sapte candele Si vei
pune lestile in ele.,Si vor lumina dintr'o fald. $j pilniile 5i tdvile,le lui
d.in aur curat sd.le |aci, Toate vosele aceslea dintr-un talant de aur cu-
rat. Vezi sd faci toate ctupdchipul (tipul) ardtat lie in Inunte,, (le;;' 25'
36-40),
Sfesnicul de aur e chipul (tipul) lui Hristos. cdci Fiul e prin fire 9i
cu aclevdrat Dumnezeu. Iar strdllcirea qi in{ltimea durnnezeiascdtre-
buie asemdnatd cu aur1i, cum am spus 9i in cele de rnai sus. $i e tur-
nat, fiindcd Emanuil e mai frumos 9i mai presus de orice cuvint in ce
privegte podoaba cea spirituald. Cdci s-a scris ; olmpodobit cu truntu'
sefe moi mult decit tiii oantenilor" (Ps. 44, 3). Deci faptul c6 sfeqnicul
s-a turnat aratd chipul ales, adicd mdrefia dumnezeiascd a lui Emanuil.
Iar ni5te ramuri la dreapta qi la stinga rbsar ca dintr-un trunchi de ar-
 INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

hore pi se inalfd impreund cu fusul din miJloc li se ridicd pind la ace-

casi indltime. CSci unul fiind dup5 fire Unul Ndscut gi ca Dumnezeu
tiincl simplu dupd fiint6, e socotit a fi multiplu prin feluritele lucrbri
clar nimic nu e strdin gi adaus din afard la el, cu toate cd datoritd atri-
butelor dumnezeiegti nu e cugetat a fi simplu.lzoQf,si e cugetat lumini
9i viafd gi putere 9i nestriidciune. Voind s5 arate cd nimic din afard
nu e adaus in el, a addugat, Socotescrcuvintul : "GlobUrile Si ranturile
sd fie clin el. Infteg va Ii turnat din aur cur\t,. (Ie$' 25, 36)' Adicti e
intreg gi cu totul Dumnezeur nu e sfinfit ca cele create ; nici llu e ca
ingerii, care pe de o parte sint cugetafi in firea lor proprie, iar pe cle
alta sint infrumusetali de harul gi de slava Aceluia Ei sipt unSi ca de
un aur curat prin ddruirea Duhului. Ci in insdqi realitatea Lui pritl
fire e Dumnezeu, sau firea atotcuratd 9i supremd.
Iar candelele sint gapte. Cdci de multe feluri este iluminarea rds-
pin<litd din Hristos. "(Jnuia i s-a dat cuvint de inlelepciune, altuia cu'
vint cle cunoStinld, altuia deosebirea tluhurilor> 9i celelalte (I Cor. 12'
g). Dar numdrul gapte e gi simbolul desdvirqirii, cdci Emanuil, ca Dum-
nezeu, e atotdesdvirSitdupd firea Sa 5i sc sdldgluiegtedesdvirqit prin
tmp{rfirea darurilor Lui in cei vrednici sd-L primeascd. Cdci <nu da
Dtthul cu mdsurd, (Ioan 3, 34), dupd cuvintul lui Ioan, ci "din plindta-
tt'a Lui noi toli am luat, (Ioan l, 16).
Apoi zice : "$i sd pui candelele Si vor lumina dintr-o Ialdn Cate
este pozifia aceast'a,a ardtat-o clar in Numeri, zicind : $i o grdit Dum-
nczeu cdtre Moise, zicind: VorbeSte lui Aarcn Si zi cdfte eI: Cindvei
pune candelele intr-o parte in falo sfe$nicului, vor Iumina ceJe $apte
canclcle.$i a td.cut a1a Aaron inft-o parte in fofo sfegnicului Si a a'
prins canclelelelui, precum a poruncit Domnul /ui Moise" (Num. 8'
l*-3). lnfelegi deci cd cele gapte candele trimiteau lumina in privitorl
intoarse spre fafa sfegnicului. Cdci nu lumineazd lumina dumnezeiascd
rji spiritlalS celor ce rdmin inddrflt 9i sint intorSi de la Dumnezeu, ci
celor ce au fost aclugi la vederea ei pril sfintenie 9i au ajuns fafd prin
indrdznirea credintei gi prin cuyiintra preafrumoas6 a viefuirii celei
clrepte. Pentru cd e urit Si nepldcut lui Dumnezeu tot ce este in pdcat
;;i neascultare. Iar scump lui Dumnezeu 9i sub prirrirea Lui e cel as-
: crrltdtor gi u5or cte cdl$uzit de El. Cdci Iudeilor, care s-a1 hotiirit s:-.ti
se inrpotriveasc[ fdrd friu, ,le zice prin proorocul Isaia: <Cind vei in-
tind.e miinle spre Mine, lmi voi intonrce ochii Mei de ctitre voi>

320. Sf. Chiril vorbe$te aci ca qi alfi Pdrinfi ( d . e x . S f . V a s i l e t c l M a r e ) ,

clc cnergiilc dumnezeieSti, carc sinI necreate, ca ti f i i n t a f u s u l u i s f e l n i c u l u i d i t r
('dre pornesc. Dumnezeu nu inceteazd a fi sinrplu dupi tiintii, cu toate ci din
Lil pornesc diferite energii. Dar prin lucrdrile care c o r e s p u n d a t r i b u l e l o r L u i , r r
nrullinlu.
 SF, CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

(Isaia t, 15). <<Iarochii Domnului sinr pesfe cei dreplit>, dupd

cuvintttl
din Psalmi (ps. 33, t6).
PALADIE: Adevdrat.
CHIRIL; Despre acest sfegnic amintegte gi dumnezeiescul
Zaharia.
cdci zice : <gi s-o intors ingerur care grdia in mine
;i m-a cresteptat
cunr se deqteaptd ontul din somnu/ 1ui
5i a zis cd.tre mine : ce vezi ? $i
tm zis : Am vdzut si iatd un sfe.Snicintreg de aur
6i un vcs cu ttntcre-
lenrn rleosupra lui.5i ;crple cand.eleatirnate de
e/ gi d.oi mdslinj cleasu-
pra lui, unur cre-e crreuptu vqsrdui cu
untd.elemnqi artur cre-asringn.
5i am intrebat si am zis cdtre ingerul care grdia in mine, zicind
: Doarn-
ne, ce sinl acesrea? $i o spus cdtre mine, zicind.:
Nu cuno.rri ce sin,
rrcesrea? $i om zis ; Nu, Do,mne, (zah. 4, 1-5).
Deci fericitul prooroc
a intrebat, zicind : ce sint acestear Doamne ?
Iar ingerul, folosind o
scurtd povestire, tillcuiegte veclerea. alcdtuirea
$i sfegnicului o referd la
Hristos, zicind despre cere gapte (fdcrii) candere
atirnate in el : Aceslec
sint ochii Dornnului, care privesc pesle
tot pdmintul, (Zah.4, 10). Ciici
dacd trebuie sd spunem ceve mai ingraqat, Dumnezeu
privegte si cer-
c:etecrzdcu zeci de mii d.e ochi cele ontenesti,
cunoscinct cele clin intu-
neric, dupd cum s-a scris : <$i luntina esle
cu E/, (Dan. 2, 22). Cdci
dacd 9i nouii celor din rume ne sddegte lumina
Dumnezeu, El trebuie
sdl se bucure ca inainte de toate celelalte,
avind-o in firea proprie.
Sau dacd socotesc unii cd nu-i aga, ri se va putea
spune ceror ce s-au
Itotdrit sd cugete astfel : <lnfetegefi neinleleplilor
din norod. ri finle-
leplili-vd odatd, nebunilor. cer ce a sddit
ureche nu aud.e? sau cel ce
u pldsmuit ochiul, nu ved.e ?> (ps. 93, g*g). <Cdci
viu este cuvintul lui
Dunrnezeu si luctdtor pi mai asculit d.ecit
o sobie cu doud ascu lisuri,
pdtrunzind pind la d'espcirlitura sufletului
^5ia dulului, a jncheieturilor .
'si Iu mdduvd gi cleosebind. gincturile qi
sfaturi/e inimii i ;i nu este zi_
dire nearcitatd inaintea Lui. gi toate sint goare
,pi crescoperite inaintea
rtchilor r'ui> (Errr. 4, 12-13). Deci
toate ler lunri'eazd 9i le privegte
Flristos. De aceea a gi spus printr-nnul dintre prooroci
; <Dttntnezeu.e-
proape sint Eu, zice Dontnul, Duntnezeu
si d.epctrte.Au se vo oscunrle
de la Mine ceva?, (Ier. 23, 23). Cdci nimic
nu so 'oate ascunde cle
mintea care gtie toate. Sau n,-|i par cd le c.rrclet
bine acestea?
PALADIE; Ila dirnpotrivd.
c H I t t t L : D a r p r o o r o c u rv d z i r r c l i n r l i i s f e g n i t c e v a n e o b i g n u i t
(cdci
erau rrigte rarnuri de m.lslin), a intrebat diu rrou, zicind
: Ce slnt cei cloi
mdslini, care se aild cre-a trrealttct cre-a stinga sfe,5nicu/ui gi
si ? am ln-
trebat a doua oerd, zice, si am zis ciirt'e Er: ce sinr ce,re
drad remuri
rlr: rrrcrslfn,cctr<',sintlegut. cle ctottd pilnii cte eur, cere
ap(6, qi rirricti
 TNCHINARE IN DUH SI ADEVAR 299

clc1tele cele de aur? $i a zis cd,tre mine: Nu cunogli ce sint acestea?

3 $i orrr zis ; Nu, Doantne. Si o zis : Ace;tia sint cei doi iii ai ungerii ce
slau irroinf eo. Domnului a tot pdmintul" (Zah. 4, l2_-14J.
PALADE; Ce trebuinfd a avut fericitul prooroc sd intrebe iardqi ?
Cici zice 2 uAm intrebat a douct oerd".
CHIRILT Oare nu vei recunoagte, Paladie, cd e un lucru infelept
qi potrivit ca cei ce voiesc sX cugete toate drept, sd-pi facd intrebdrile
asupra tuturor celor necesare in mod amdnunfit gi sirguincios ?
PALADIE; Recunosc,
CHIRIL: Agadar, prooro'cul vdzind stilpdrile de nrdsiin odrdslind
ie
e;r nis;te rnlddile fragede qi tinere, ie-a numit mdslini qi nu ramuri de
mdslin. De aceea a ticut dunrnezeiescul,inger, aqteptind intrebarea
mai chibzuitb li mai adevdratd. $i dupd ce l-a stirnit astfel, le-a nu-
mit doud ramuri de mislin. $i rugindu-se sd-l invete, a aflat indatd ce
inchipuiesc acestea, ingerul zicind : .lAcestea sint cei doi fii ai ungerii
ce sfou inaintea Domnului a tot pdmintul>.Iar prin cei doi fii ai ungerii
s a infeles poporul din Israil gi poporul dintre neamuri. De acestea spu-
ne c'd stau lingd Domul a tot pdmintul, tilcuind in mod clar gi rzddit
sfe;nicul ca chip {tip) al lLri Hristos. La clreapta gi la stiuga acestui
sfepnic se afld ramuriie de mdslin. Acestea stind ca in cerc in jurul Lui,

3
sint unse de ttntdelemnul, care este chipul (tipul) Sfintului Duh, cel
ce imbibd mintea celor ce cred, dupd cuvlntul i cCu untdelentn oi uns
eapul meuD (Ps. 22, 5).
PALADIE: Dar de ce nu le-a nuurit De acestea rlai bine rndslini,
cri le-a numit ramuri de ntdslini ?
CHIRIL.' Pentru cd precum se desprind din mf,slini mlddife subfiri
gi rarnuri fragede, a$a se planteazd cu credinld in dreapta credinfd cei
( c au crezut, unii fiind scopi din sinagoga Iudeilor, alfii din rnulfimea
neamurilor. Cdci nu toti Israeiilii au cdzut gi nu toati mulfimea nea-
murilor a intrat (in Bisericd). De aceea cei ce s-au rupt, ca din nigte
arbori, din mulfimea indoitd qi 'pdgineasc6,gi s-au mutat in lumina
dumnezeiascd,9i se bucurd de revdrsorea imbel$ugatd a Slintului Duh,
sint ramuri de mdslini, Ciici aceasta socotesc cd se aratd prin faptul ci
rornurile mEslinilor sint legate de pilniile (ferrile) canclelelor. Despre
aceste ramuri aminte;te gi fericitul Psahnist, cintind lui Flristos, Min-
tuitorul tuturor Ei zicind despre mireasa ce gi-a unit-o Sie-gi, adicd
$ ilespre llisericd gi despre copiii ei in credinfii: <Fenreiata ca via bine
roditd in laturile casei lale. Fiii tdi, ca ni^;te tinere ml(tdife de mrislini
irt iurul casei faJe, (Ps. 127,3-4). Cdci ne rrrnplemde viafd prin impiir-
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

tdgirea de Duhul pi stind la masa lui Hristos, dupd ce am primit cre-

clinta in El.rst
PALADIE; Drept ai spus Cdci zice : "Eu slnt piinea cee t ic, ce-
r€ s:cr coborit clin cer Si a dat viald" Iumii" (Ioan 6, 33).
CHIRIL; Dar despre sfegnic qi cele in legdtur5 cu el ajunge
tlerocamdatdcele ce s-au spus. Sd trecem acum cuvintul la jertfelnicul
de aramd cel intrebuinfat in slujirea rinduitd de lege : <gi sd taci, zice,
un iertlelnic (altar de jertte) d.e |emne ce nu putrezesc d.e cinci coli
Iungime si cinci coli ldlime. in patru unghiuri sd fie jerttelnicul si de
trei coli indllimea /ui. gi sd-i foci coorne la cele patru unghiuri. Coar-
nele sd tie dintr-insu,l $i sd /e acoperi cu aratna. 5i sd taci cunund
icrtlelnicului. $i acoperdmintul lui si |urculifele tui,5i votro lui $i toate
vose/e lui sd Ie flqci din aramd>>(ley 27, I-4).
A;;adar, jertfelnicul avea cinci cofi ln ldtime qi in lungime. Cdci
avea nevoie de mdsuri gi anume cit mai mari. Cdci aveau sd taie pe el
9i sE aducd pdrfi de boi gi arcleri cle tot, de oi ;i de fapi inchinafi lui
Dumnezeu. De aceea vatra, grdtarul, furculifele, cupele ;i toate vase-
le lui, erau cle aramd, ca sd poatd fi cle folos jertfelor cerute cle leqe,
fdrd sd fie nimicite de focui atotrnistuitor. Iar cununa si coarnerledin
unghiuri sint addugate pentru frumnsefea formei. cdci nimic nu e fdrei
frumusefe la Dumnezeu. Deci atintindu-ne mintea la cele rinduite pen-
lru fiecare, trebuie sd spunem acest lucru: A poruncit sd se facd un
jerlfelnic cuvenit qi potrirrit jertfelor cerute cle lege, dar nu e in el
trimicrde aur, cllm se poate vedea la chivot, sfe$nic,masd si cele in le-
giitnrd cu ele.
PALADIE : Dar ce inseamnf, aceasta?
CLIIRIL: N-am spus oare, vorbind spiritual, rii aurul inchipuie5te
cit se poate de bine inilJirnea cea mai pr€)su,scle loate gi strdlucirea
neasemdnatd a firii clurnnezeie$tiSi nestricdciunea fincoruptibilita-
tea) ei ?
PALADIE; Aqa este.
cllIRIL: Ia seama deci cir jertfelnicul slujirii cerute cle lege e cu
totul ueaurit. ln aceasta Dumnezeu ne-a infiifiEat, clar, ghicilura cH
legea nu procurii pe Duhul Sfint ;;i puterea siujirii in chipuri (tip), nu
a fost cinstitd cu Lrn asffel cle lror. cdci era un rluh cle robie De,sle

321. Vasttl cu untdelemn ce stti deasupra lui Hristos este l)uhul Slint. Din El
se tcrnrsd untdoletnnul lielii iut.iner"ite pcste ramurilc cle nislirr, sau l-restc a-
(c.t parte din Israil qi din plginii ce s-au aldturat Lui tlristos, SfeSnicul a tcati
lumina. Aceste ramuri de mislin stau in legiturd prin ni'te pilnii sau fevi cu ce-
lc Iiapte candele prin care i$i aratX lumiria cuno$tintei,' hrdnith din untdelemnul
irimit de cele douil rarnuri de la Duhul Sfint.

t
 tl.rcgrwaRb lN DrtH sr AD!:t/An 30r

Israil. $i horuf ni s-o clat noud prin Hristos, dupf, invierea din morfi.
3 cici a suflat zicind : <Luati Duh sfint" (Ioan 20, 22\, De aceea pi Parrel
a spns celor ce au crezut : <Ntt ali luat iordqi duh de robie spre tente'
re, c,i ali |uat cluh de infiere, in care strigdm : Avva Pitrinte, (Rom.
B, l5).322Cd puterea slujirii cerutd de lege nu se bucura de imprirtd'si-
reo Sfinfului Duh, ci aceasta s-a dat mai mult celor indreptSfifi prin
r.rerlinfS, ne va incretlinfa infeleptul loan, zicind : nNu eru incd Duh
Sfint, cd lisus incd nu eIQ sldvitr (ioan 7, 39). Cdci inc5 nu inviase
I-lrist.os.$i numai atunci a fost alrit5 Iirea omului rle Duhul, prin int-
phrtdgirea lui de El. De aceea a poruncit' preculll socotesc, sd se fac'ti
iertfelnicul fdt,l de aur.

3 Dar socotesccd nu prttem ocoli, fdrd pagubd pentru iubltorll de ln-

virlirturfi,intelesul aratnei, din care s-a fdcitt. Cidcl cerc'etareava cigtlg'j
cevu cle foios, cum cu inleiepciutre s-a spus :
'Iot
c'el ce ('erceteazaare
un f olos.
PALADIE: Ce ai cle sptts despre aceasta?

f CHIRII,: Ascultd ! Sfinta Scripturir spulle cd clurnnezeiesculAaron

a fost hirotonit ca preot 9i conducdtor prin hotdrire de sus. Dar Core 9i
Datan Si multimea sdlbdticitd a sofilor lor, ndpu'stindu-secU indrdzneald
impotriva hotdririi de sus Fi rdzvrdtindu-se impotriva legilor dumne-
zeie$ti, $i-au luat, nechemali, cadelnife 9i au pornit de la ei in;igi spre

t aceasti slujire, rdpind o cinste nerincluitd lor 9i opunind cu infierbintare'

nebunia gi cutezanfa ior, nefiind preot ridicat prin alegere peste toti
ceilalli (Num. 16, 1 urm.). Prin aceasta s-a inchipuit nebunia viitoare a
Iucleilor impotrir,'a lui Hristos. Cdci El este arhiereul nostru, rinduit
spre aceastd slujbx de hotdrirea Tatdlui.323$i plecum aceia au suferii
de clupd
ltecleapsainclrdznelii lor prea urite, aqa vor suferi 9i Iurleii
aceia, fdcindu-se vinovati de aceleagi crime.
Eleazar,
$i Durnnezeu a zis atunci cxtre Moise cel sfinlit 9i cdtre
preotul, fiul lui Aaron : uLuali cdclelnilele de aramd din nIilocul celor
pu'
322. Numai invierea lui Hristos ne dd harul, cdci harul .dd firii noastre s-a
Iir acest har nu e decit energig. necrealh care
terea inaintdrii spre i""i"ie. lnviate
intipdrit in umanitate;-i;; Hri;ios, lnviincl-o. El e fluxul vielii umanitdtii
unindu'ne cu
a lui Hristos. El e il1 fond unirea noastrd cu Hristos cel inviat. $i
prin aceasta ne
Hristos Cel i'viat ne tia"it.. in firea noastrh potenta invierii, iar
face fii nemuritori ai faieiU impreuni cu Hriitos. Numai prin acest har devenim
ne'
fii ai TatEIui impreund cu Fiul ficut om, cdci Tatdl nu- plate avea declt fii
nruritori : sau Tafdl Cel nemuritor nu poate consimti ca fiii Lui sd moard definitiv'
lar aceasth calitate o di firii noastre numai Duhul Sfint'
323. Flristos e ridicat Ia slujirea arhiereascb ca om de cdtre Tatil. Mijlocito-
1ul nu e una cu Cel la care mijlocegte. El e intre oameni $i Dumnezeu- rcprezerltat
f prin iatdl E Mijlocitorul cel m"ai inalt $i mai elicie4t, pentru_cd e atit om,^cit 9i
ti,J Tutirlui. E Mijlocitorul ontologic prin excelenfE. lI aie pe Tatdl in Sine lnsugi.
Se coboarE de la-lnEltimea de-a primi mijlocirea, la treapta de MiJlocttor.
 30?. S}.. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

or''i ,gi Iocnl ctccstastrdin risipili-1 de acolo, cd s-au stinlit cddelnilelc

Ttticciiosilorecestora in sutletele /or. gi le-au fidcut pe ele tdbtile bdtu-
te Tmprejurul jertfelnicului, cd au fosf oduse inaintea Domnului,gi s,au
slinfit. $j s-ou tdcut spre semn fjjlor lui Israi|" (Num. 16, 3z-38), Aces-
tea le-a spus Dumnezeu atunci. Iar in ..Ietire,, s-a scris despre veseiiil,
care era ndscut din Urie, din seminfia lui Dan, gi conducdtorul intregii
Ittcrdri : <Acecsta a tdcut jertlelniail de aramd din cddelnilele d.e aramd
ce drr fost a]e celor ce s-au rdzvrdtit cu ceata lui core, (les.37,25),
. PALADIE; Ce este aceasta?
CI-IIRIL r Mult folos avem dacd infelegem cd sicriul ca chip itip)
al lui Hristos, ca gi celelalte, adici sfegnicul,ispdgitorui, masa cle aur,
s-au fdcut din darurile aduse de popor, d5ruind fiecare ceea ce avea.
cdci sint bine primifi spre slava lui Dumnezeu si ratdl, cei ce rodesc
iui Hristos gi-i aduc darurile duhovnicegti, cdror.a acelea le erau in-
chipuiri (tipuri) qi umbre.
Dar jertfelnicul slujirii celei dupd leqe inchipuie Lainjc qi cu rost
amintirea gi prevestirea inctirjirii gi impotrivirii gi, ca sir zic asa, a
riizr;riitirii sdvirgite impotrir.a nrarelui preot, provoeate chiar cle slujire.
[1i e clari ghicitura ? cdci Aaron e chipul (tipul) lui Hristos. Iar Iudeii
s-au irnpotrivit slavei lui Hristos. De aceea se opun gi jertfelnicr.rlui
legii' Dar slujirea in umbre a fost desfiinfatd. Cdci uoi adncerl ln Hris-
tos'Iatdlui mai multd bund mireasmd spirituald.
Aceasta iardgi ne-a ardtat-o ca in umbre, zicind: <gi sd-Mi iaci
i\iic cr/far de tdmiie din lemne ce nu putrezesc. gi sd-/ Iaci pe eI de un
cot de /urrg gi de un cot de /cf. gi sd fie in patru unghiwi $i cle r)oi
t:oli de inalt. Din el sd fje coarnele lui Si sd-I poleie$fi ps eI cu aut ctt-
ret, ce grcitarul gi perelii lui de jur-imprejur gi coarnele lui, (ie$. 30,
l-3).Addugind cununa, veriqile, drugir gi celelalte, <iI vei prJne,zice,
ln Iala perdelei (catapetesm,eil,care atlrnd pesfe sicriul mdrturiei, in
cure Md t,oi ardtq lie acolo. gi vo arde pe el Aaron dimineala tdmlie
compusd, sublire. Dimineolo clnd va tocmi cand.elele, va arde tdmiie
pe c/. gi cind va aprinde Aaron candelele seere, va aprind.e pe eI td-
rniie nelncetat, pururea inaintea Domnului in generaliile lor. gi sd nu
arluci pe el altd tdmiie. Aducere de jerttd gi turnare sd nu torni pesle
el. ,)i-l va Iace Aaron islrdqire peste el, ungind. coatnele lui od.atdpe
un crr singeJe currilirii ispriqirij pdcatelor. odata pe an 1I va curdli pe
eI in neanrrrri/elor. Stinta S|intelor esfe o Dontnului,, (Ieg.30, 7- 10).
PALADTE: Oare qi acesta avem s6-1 primim ca chip (tip) al lui
Hristos ?
# TNCTTINAREIN DUTI $I ADEVAR

CHIRIL: Fdrf, indoialij, Paladie. Cd lucrul. e adevdrat, o aratd

cinstiter gi adinca lui taind foarte ngor celor ce voiesc sd cerceteze
acestea cu sublirirne ti cu stdruinfb. Deci a fost fdcut din lemne ce nu
putrezesc. Dar a fost poleit intreg cu aur. Fiindcd trupul lui Hristos
este nestricicios {incoruptibil) qi are in sine firea dumnezeiascd.Ctici
uCuvintul trup s-a tdcut qi s-a sdldpluit intre noi" (Ioan l, I4\. Dar
I-{ristos e pirgtranoastrd gi riddcina neamulni reziclit spre nestrict"rciune
prin unirea cu Dumnezeu, clegi in El starea aceasta se afl6 in chip

# exceptional.3s
Iar coarnele altarului, ca nigte miini intinse, preinchipuiesc forma
cinstitei cruci. $i dacd ar zice cineva cd coarnele erau patru aceasta

& nu e nici o piedicd celui iubitor de invdfdturd sd le infeleagd drept.

Cici altarul fiind in patru ungiriuri gi cu laturi egale, vederea coanle-
ior e clin toate pdrtile aceeagi. Dar ce inseamnd aceasta? In tot locul
sc cnnoagte Hristos, gi anume rdstiqnit.3z5Iar aceasta e o laud[ strd-
3, lncitd a celor ce cred in EL Astfel dumnezeiescul Pavel zice z<Iar mie,
sri nu-mi tie a md ld.uda, decit numai in crucea lui Hrisfos, prin care
Irrrnea este rdstignitd pentru mine, qi eu pentru |ume.D (Gal. 6, 14).
* Ihr la altar sint addugate cele ce |in de podoaba lui, adicd o cunund
impletit5. Cdci Emanuil e <impodobit cu trumuselen mai mult (l?cit
Iiii oamenilor" (Ps. 44,3].
Dar s-au mai addugat gi ceie de trebuinld lui, drugii 9i celelalte.
Cdci altarul dumnezeicsctrebuie sd fie purtat ilt iume in timpurile por-
niiri lui. Aceasta au gi fdcut-o dumnezeiegtii ucenici, purtind pe'Hris-
tos prin propovdduire, cu bund-cuviinfd pi cu rinduiald, c"a rrigte sitt-
Jitori ai lui Dumnezeu $i iconomi ai tainelor lui Hristos.
"$i vei pune, zice, altarul ln Iala perdelt i (catapetesrrei) ce alir-
nd pe^sle sicriul mirturiilor, in cere Mii t,oi lace cunoscut lie acolor.

I'.ALADIE: Dar ce trebuintd a fost sd se stabileasc.l9i pozifiile .z

324. lntru-cit trupul lui Hristos e pirga, sau primul exemplar al trupurilor
noastre innoite prin liar intru nestricdciune, trupurile noastre vor fi $i ele dupd
lnvicrc nestricdcioase. Duhul Sfint va cople$i procesul coruptiei din.'Dar
ele, fdrl si le
lipseasci de viatd. Cdci vor avea o viald superioard, spirituald. trupul lui
l{rlstos este in mod excepfional nestricdcios, pentru cb El este unit intr-rrn ipos-
tas, intr-un Subiect cu firea dumnezeriascd.Vhzind mintuirea in intipdrirea firii
lloitstre de nestricdciunea dumnezeiasci intli in Hristos, apoi in cei ce se alipesc
Lui, Sf. Chiril arat& cd infelege mlntuirea nu ca o absolvire juridicd a noastrd de
pbcate pentru preful plStit de Hristos prin moartea Lui, ca in cregtinisurul apu-
sean, ci in sens ontologic, ca o transformare a firii omeneqti prin unirea cu Dum-
nezeu,
V+ 325. Deli coarnele sint patru, iar miinile intinse sau brafele crucii sint dcud,
totuqi ele inchipuiesc crucea, cdci ridicindu-se din patru unghiuri ale unui patru-
later, din orice laturi s-ar privi, se vhd cele doud din fatd. Deci ln orice loc te-ai
afla vezi pe Hristos Cel rhstignit,
 Sr'. CHISTL AL ALEXANDRIEI

CHIRIL; EIe au o rafittne adincd qi greu cle p5truns. Dar voi spu-
ne pe cit imi va fi cu putintii, increziudu-mit iu Dumtrezeu trare dir
vedere gi celor orbi.
Sicriul (chivotul) zice cd a fost fdcut din lemne ce nu putrezesc
gi din aur curat gi in t'l era legea, adicd Cttvintul clumnezeiescsatt
urdrturiile. Lucrul acesta era chipul (tipui) Currintului ndsc'rttciin Dttur-
nezeu, care S-a sirlii;;luit intre noi gi S-a fticut aseneuea tlottil cll
trupul, dupd Scrip'ruri. Apoi a spus cd peste chivot trebuie sd atirtrir
o perdea {o catapeteasmd},care s:i fie intinsd pe patru stilpi (Ie5.
26, 3l-34). Iar dupd catapeteasmd era acoperdmintul impdcirii (is-
pdqitorul). Iar acesta e Hristos.6Sgi "E1 esle isi:riqire pentru p catelo
norrstre>(Rom. 3,25) Si ispdgitor prin c'redirr15;:0. Aqa L-a trumit Pavel.
Iar in jurui ispiigitoruiui erau inchipuifi l-{erttvinrii,care ardlau cd 9i
Puterile cele mai inalte sint roabe lui Dumnezeu (cdci Cuvintul
era Dumtrezeu) gi foarte aproape de El, ca gi faptul ch stau itraiutea
Lui, slujindu-L
Apoi a zis Dumnezeu chtre N{oise: u$i Md voi drdta (Md t'oi face'
cunoscut) de acolo ,gi voi grdi fie cle deosupra ispti"litorului (al acope-
riirnintului impdcdrii) dintre cei doi Herut"inti care sint dectsttprusttritt-
lui mdrturiei>. Sicriul era, cum am spus, Hristos, adicd Dumnezeu Ctt-
rrinlul in trup nestricicios. Dar sicriul era pe piirnint. Cici Unul Nds-
cut S-a coborit Ia starea noastrd smeri5 9i cle jos. El a imbrdcat chipul
cle rob gi S-a golit pe Sine (Filip. 2, 7).
Dar El este gi ispSgitorul (acoperbmintul implcdrii) Care e aEezat
deasnpra (la indlfime) gi e inconjurat de straja puterilor de sLls.
C;ici Fiul nu ne e cunoscut noui nrinrai din moclttrile golirii de slat,ii
(chenozei),ci qi din cele prin care este Duntnezeu qi Domnul tuturoi-.
Ciici degi s-a smerit pe Sine pentru omenitate, pogorind din iconomit'
in cele ale noastre, dar .,DumnezeoL-a preainhlfat pe trl 9i I-a d6ruit
Lui nume care este mai presus de tot nurneie>(Filip. 2,91 szt.Agezarea

326. Ilristos e "ispEgire> qi <ispdqitor,r, adicd jertfd si jertfitor, sau arhierett

pentru pdcatele noastrd. Jertfa cea mai eficienti e cea identicd cu jertfitornl. E
uqor sd aduci o Jertfi deosebitd cle tinc. Iar acea jertfi nu are in sine elanul pro-
priei jertfiri. Dar in jertfa care se aduce pe ea insdqi, sau in jertfitorul ce se aciuctr
pe sine insugi este Si potenta indumnezeirii. Jertfa aceasta este 9i pret de rdsc_unt-
irdrare,clar gi act cle clesdvir;ire;i de comunicarea acestei clesivirtiri altora..lut-i'
clicr.rle inclus in ontologic, ispdqirea ir-r desir ir$ire. lspdqirea impaci pe Dumtte-
zeu, pentru cd ispdqitonl irientic cu ca, se face prin omul desbvirtit, a$a cum place
Irri Dumnezeu. Jertfa "satisface> pe cel cdruia se arluce prin punerca 1ui de cel
ce aduce mai presus chiar decit viata proprie; tlar il qi desdvirgeqte pe cel ce _o
aduce. Dacd n-ar aduce desivirgire in cel ce o aduce, n-ar satisface pe cel ciruia
i se aduce.
227. FiuI lui Dumnezeu e 9i ascuns in trup (in chivot), dar gi mai presus de
omul mirginit de trup. Cdci e Si om ti Dumnezeu. EI l$i aratd puterea 9i prin
chanozi, manifestind puterea cuceritoare a unei iubri li.psit6 de orice mlndrie, dar
 TNCEINARE IN DUII $I ADEVAR 305

ispdgitoruiui la findlfime Fi chipurile Heruvimilor la dreapta Si la

stinga inchipuiesc gi acest fapt. Cdci unde se aratd slujirea cuvenitS.
lui Dumnezeu, acolo e, fdr6 indoiald, gi slava Dumnezeirii pi indltimea
demnitdfii mai presus de cuvint. <$i de deasuprc Heruvimilor Md voi
ard.ta (Md voi tace cunoscut) lie>t, zice Stdpinul tuturor, poruncind si
nu se caute firea negrditd in cele ale creafiunii, ci, numaidecit, din-
colo de ceeace este chemat la existenld. Cdci rafiunea gi locul cel
cuvenit al Dumnezeului Cel prin fire, e dincolo gi deasupra a tot 'ce
e f&cut. Deci locul de deasupra Heruvimilor din cortul sfint ne aratii
ti in mod sensibii firea dumnezeiascd.
De aceea a poruncit ca altarul de aur construit spre a fi chip (tip)
al lui Hristos, sd fie agezat ln fafa Celui ce este gi se cuget5 deasupra
Heruvimilor, insemnind prin aceasta c5 cele ale noastre sint puse in
fata lui Dumnezeu gi in ochii Tatdlui, in Hristos. Cdci pe omul care
era intors de la Dumnezeu pi-L supdrase din pricina neascult5rii 9i a
mulfimii pdcatelor, I-a asezat Hrislos iordgi in Sine ca in cel dintii, in
tala Tatdlui 328.Cdrci a intr,at ca rlnaintemergXtor pentru noi <in cer,
co sd se inldliseze ecurn Ielei lui Dutnnezeu pentru noi>, cum scrie
lnfeleptul Pavel (Evr. 9, 24). CeI ce este pururea cu Tatdl Sdu, se
spune cd Se infdfigeaztr acum, prezentind in Sine ca in cel dintii, in
fafa Tatdlui, cele omenegti $i schimbind vechea stare de intoarcer+:
de la Dumnezeu. <Cdci El este pacea noeistrd.rr, dupi Scripturi
(Efes. 2, 14).

qi prin atotputernicia care susfine 'toate. rDard nul S-ar manifesta gi in aceastd

p' lnnoire a smereniei, n-ar ctqtiga pe oameni. Deci Dumnezeu nu e lipsit de putinfa
de a-9i manifesta pldcerea gi in acest mod. Puterea lui Dumnezeu se vede prin
El. De aceea Hristos e ridicat la indltime si ca om, in baza jertfei aduse de El.
I ln chivotul Vechiullui iTestament era ascunsd aceastd putereri prin slne cdci b
iertf6 a Cuvintului. Aceasta s-a ardtat in Hristos. In toate legile care sustin lumea,
dar gi procesele de conrrpere din ea. Chiar ti in aceste procese se vede cd lumea
actuald nu poate fi ultima realitate. Dar Dumnezeu lgi poate ardta puterea 9i in
coplegirea in procesele de corupere prin Duhul Siu cel Siint ln darul nestricdciunii.
Iar puterea aceasta a Duhutlui se manifestd prin spiritul uman capabil de jertfa
totald. Jertfa ca act de iubire totald intAreste spiritul uman, il deschide Duhului
dumnezeiesc Ai prin aceastd putere biruiegte procesele coruperii materiale. Fiul lui
Dumnezeu f{cut om a fost in stare de o astfel de jertfi desdvlrgitii, din bundtate
totald, neavlnd nici o umbrd de pdcat sau de finere la Sine.
fr. 328. P.c. col. 620 D. Tatdl e lnchipuit ca fiind deasupra Heruvimilor care
strdJuiau de o parte qi de alta acoperdmintul impicdrii, sau pe Hristos. Cdci Hristos
std pe locul cel rnal inalt, in lala Tat6]ui, ca om adus jertfd Lui, Prin aceasta
omul ca atare e adus in fata TatElui qi Tatdl iubegte fata lui pentru cd e totodatd
fata Fiului Sdu care I S-a adus jertfd qi rdmine in aceastd stare in fata Tatdlui.
Omul realizeazd in Hristos depEgirea cea mai lnaltd. Dacd s-ar dep69i numa,i in
directia spre alti oameni, n-ar depd.si umanul, fdrti sti-I pdrdseoscd. Depdqindu-se
tn Dumnezeu, se umple qi de toatd puterea iubirii Lui curate fatd de oameni. De

p aceea depdglrea de sine a omului in Dumnezeu uu inse,amni nep&sarea fatd de

oameni, ci imbrdcarea cu puterea iubirii atotcurate a lui Dumnezeu fatd de oameni.
Jertfa adusd lui Dumnezeu este 'astfel jertfa pentru oameni. ASa e jertfa lui Hristos
tn gradul desdvtrtit.
20 - SI, CIIIRIL

;
306 SF. CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

PALADIE: Aqadar, altarul aurit este 9i el o icoand a lui I{ristos.

CHIRIL: Pe lingd aceasta se cuvine sd cugetdm cd E/ este ti td-
miio compusd gi subfire. Cici Et este arhiereul. "^ti ve erde, zice, pe
eI Aaron tdmiie cornpusd, subliren. Tdmiia e cornpus6 pentru' cd Dum-
nezeu fiind Cuvintul, S-a fdcut trup gi S-a compus Emanuil cu noi, fi-
rea dumnezeiascii gi omenitatea adunindu-se, in chip negriiit, intr-o
unitate mai presus de minte:lzo. $i e subfire, pentru cX nu are grosi-
mea slujirii celei dupf, lege 330.Cdci zice : "JertId pi oducere nu Qi
'voit. Ardere de tot pentru pd"cate nu oi binevoit. Ci trupul mi l-ai
pregdtit. Atunci om spus : Iatd. vin, sd Iac, Dutnnezeule, voia To> (Ps.
39, 9*10). $i care este aceaste v'oie a Tatdlui, ne-a invdfat El
Insugi in Evanghelii, zicind : *M-an1 pogorit din cer, nu ca sd Iac voia
Mea, ci voia Celui ce M-a lrimis pe lrline. Iar voia Celui ce M-a tri-
mis pe Mine aceaslo este, ca din toli pe core Mi i-a dat.tuIie, sri nu pierd
pe nici unul, ci sd.-i inviez in ziua cea de opoi" {Luca 6, 38---40). Cd,ci
s-a adus pe Sine pentru noi spre miros de bund mireasm& gi de aceea
a Iost gi arhiereu. Deci El este Arhiereul, El tdmiia cea compusd Si
subfire. Aceasta o rndrturisegte Pavei zicind : <lvlullumitd Iie adusd
deci lui Dumnezeu, Care pururea ne Iace biruitori in Hristos $i aratd
prin noi in tot locul ntireasmo cun31tinlei. Pentru cd sintem buna
mireosmd a lui Hristos lui Dumnezeu, intre cei ce se minluiesc qi
intte cei ce se pierd: unora miros aI morlii spte moarte, iar altora
al vielii spre viald." (trI Cor. 2, l4l. Dar ne-a spus gi noud : <Fe,
celi-vd, dar, urmdtori ai lui Duntnezeu ca niste copii iubifi, gi um-
blali in iubire, precum gi Hristos ne-a iubit pe noi gi S-a dat pe
pe Sine pentru noi aducere (prinos) gi JertId lui Dumnezeu spre miros
de bund mireasmd, (Efes. 5, 2).
Dar s-a fdcut vddit gi timpul tdmiierii, legiuind ca toate sd se
sdvirqeascd pe rind gi aga ca prin ele si fie ajutatd puterea noastrd
de-a pdtrunde la infelesurile lduntrice. <Dimineafa, zice, Si seara ln
vreme ce se aprind gi lumineozd candelele> (Ier. 30, 7). Seara li di-
mineata inseamnd neintreruperea gi neincetarea, iar tdmiierea sul)
candele aratd cd numai atunci cind sintem scdldati in iumina dumne-
zeiascd, ne umplem imbelgugat de buna mireasmd a Lui ,ti apa lna-

329. Ipostasul lui Hristos e Unul, dar cuprinde in Sine doud firi. E 9i Unul 9i
compus. $i e lntreg o ttrmiie ce se arde pentru Dumnezeu, produclnd o mireasmd
Rl6cutd lu,i pumnezeu!' Uman,itatea aprinzindu-se de dragoste pentru Dumnezeun
impreunE cu Fiul UnuI Ndscut a CEruia este, nu produce nici o stare de contra-
zicere in starea de jertfd binenirositoare a lui Hristos.
330. Nu aduce jertfe exterioare, ci aduce starea interioard impietitd din gin-
durile cele mad curate, mai adlnci, mai inalte. Nici glndurile cele mai fine nu
rdmin neaduse lui Dumnezeu. Acestea stau la baza jertfei lui Hristos cu trupul.
 INCHINAEE lN DUH SI ADEVAR

B
intdm la simfirea bundtdfilor dinl5untrul cortului, adicd a bogiliei da-
rurilor dumnezeiegti ce le impdrt5gegte Hristos celor vrednici. Aga cd
dac5 cineva nu a ajuns in lumind, nu e pdrtag nici de bund mireasmd
duhovniceascd, intrucit nu'cunoagte incd taina lui Hristos. Cdci zice :
*.$i de nu veli crede, nici nu veli infelege> (Isaia 7, 9). Credinfa e
inceputul care duce la infelegere gi deschide mintea spre primirea lu-
minii dumnezeiegti'331.

3 $i numegte'tdmiie, a neincetiirii. CXci nu e nici un timp in care

Hristos nu imprdgtie bunl mireasmX in cortul sfint, adicd in Bisericd 332.
Dar opregte cu totul de-a face pe eI, adicd pe qltarul lui Hristos, vreo
turnare gi de-a uduce vreo jertfd. Cdci in Hristos s-au desfiinfat cele
ale legii gi umbrele au ajuns la sfirgit. Acestea socotesc cd sint tur-
narea gi jertfa. lJi o va rniirturisi aceasta $i proorocul, zicind : ,rAu pie-
ril din cas(1Domnului jertla Si lurnarea> (Ioil 1, 91srr. Pentru cd odatii
ce s-a ardtat inchinarea gi slujirea in duh ,gi adevdr, sint de prisos unr-
brele $i cu totul fdrd rost ti fdrd folos chipurile. C ci in Hristos e zidire
nou5. Cei ce voiesc sd se indrcpteze prin lege dupd ardtarea adevdru-
lui, au cdzut din har (Gal. 5, 4). <Nu vei aduce, zrce, pe altat qltd td-
miie". Cdci in Hristos nu primim pe nimeni aitul334. $i nu spunern
nici unuia din cei ce sint, lnvdtdturile. Cdci unul este dascdlul pi in-
vdfdtorul nostru (Matei 23, B) gi numai Lui ii vom rdmine alipifi, zi-
cind : <<Mir vd.rsal (degertat) e numele tdu. Pentru eceee te-au iubit
tecioarele. Alrasu-m-au dupd, tine, ca sd alerg spre mireasina miru-
rilor Tale>>(Cint 1, l-2),Sau nu aceasta inseamnd: oNu vei aduce pe
el tdmiie ?" Cdci celor cu adevdrat sdndtogi la cuget le va ajunge in
Bisericd buna mireasrnir a lui Hristos gi nu vor dori alt miros, cum
fac nenorocifii de Iudei. Ace$tia disprefuiesc in nebunia lor tdmiia
compusd gi subtire, adicd pe Hristos gi de aceea au rdmas nepdrtagi
de aceastd cu adevirat sfintd gi dunnezeiascd bund mireasmd. $i vor
primi in locul lui pe altul, adicd pe <omul nelegiuirii, pe tiul pierzdrii,
pe pofuivnicul, pe cel ce se ridicd pesle tot ce se numegte Dumnezeu
sau e vrednic de inchinare, age incit sd se aseze in Biserica lui Dum-

331. <Credo, ut inteligam,, sipunea Ansehn de Canterbury, contrar lui Abelarel

care spunea : <intelligo, ut credem". Credinta deschide inima pentru pri,mirea taine-
lor existenle,i mai presus gi mai adinci decit ceea ce intelege raliunea care m6rgi-
ne$te $i se inchide acestei adincimi qi l6rgimi.
332. IJristos pururea privegte ca om la Tatdl, cdci e 5i Fiul iui Dumnezeu.
Dar 9i noi, unifi cu El, nc indltdm gindurile gi nddejdile rpururea spre TatEl.
333. ln Hristos a pierit jertfa de animale qi turnarea de vin. Cdci le-a luat
locul jertfa gindurilor.
334. Nu socotim pe nimeni altul ln stare sd ne dea mintuirea. Nu a venit sd
pierdem mintuirea luind de indrumdtor aI vietii pe altul contrar lui Hristos. Toate
sint umbre inconsistente in afard de Fnristos. Numai ca chiour,i strdvezii ale lui
Hristos ne pot fi de folos.
3os 3F. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

nezeu, dupi cum s-o scris, dlndu-se pe sine drept DumfiezetJt>(Il Tes.
2, 3-4); c€rr€ spurcd Si cortul, fiind fiu strdin gi, ca sd zic aga, putoare
diavoleasc6,, c<Cdcivenirea lui va Ii, zice, prin lucrareo Solonei" (II
Tes. 2, 9) 335.
PALADIE; Infeleg ce spui. Cuvintul este clar.
CHIRIL: $i i se poruncegte lui Aaron sd dobintleasce ispd$ire la
altarul tdmiierii, ungind odatf, pe an cu singele curdfirii pdcatelor vlr-
furile coarnelor. Odat5 pe an il va curdti pe el intru neamurile lor.
Cdci, zice, e csflnlui slinfilor>. Iar aceasta fi-o va ldmuri dumnezeies-
cul Pavel, ziclnd z ,,Iar Hrjslos venind arhiereu aI buniltililor celor
viitoare, a trccut prin cortul cel nai more gi maj desdvirSit, nu ptin
cel tdcut de mind, adicd nu aI zidirii acesteia. EI a intrat o singurd.
datd 1n slinte/e stinlilor nu a). singe de lapi Si de vifei, ci ctt slngele
Sdu, vegnicd rdscumpdrare aIlind (Evr.9, 11-12). Cdci precum zice ia-
rdgi : <Dupd. ce a murit odatd, nu mai moere, moartea pe EI nu-L mai
stdpineSte. Cd. cel ce a murit a murit pdcatului I ilar cel ce trdiegte, trd-
ie1te lui Dumnezeun (Rom. 6, 9-10).
Deci dumnezeiescul Aaron intra in Sfinta Sfintelor odatl pe 6rr,
cu singele cur5firii pdcatelor. $i ln acestea privegte iardgi pe Hristos,
stropind cu singele propriu, al mlnt'uirii qi vielii tuturor, crucea Sa.
Cdci coarnele sint chipul crucii, intinse intr-o parte gi alta ca nigte
miini. Deci infelege pe Hristos care a murit o singurd dat5, fiind ca
Dumnezeu Sfintul sfinfilor dupd fire. Cdci adevdr gr5iegte loan, cind
zice i (Din plindtatea Lui noi toli am luol> (Ioau l, 16). cdci toatd ti-
rea vdzutd Si nevdzutd se impdrtdgegle de Hristos 3s. lngerii gi ar-
hanghelii gi cei incd mai presus de ei gi Heruvimii ingipi nu sint altfel
sfinfi, decit numai prin Hristos, 1n Duhul stint 337.Deci EI este altarul,
El tdmiia si arhiereul, de asemenea El singere curdlirii pdcateror.

335. Antihrist e cel ce nu admite pe nimeni mai presus de sine, cel ce se

dE pe . sirl_e drept dumnezeu. El nu se foate impune ca atare declt celor necre-
dinciogi. Vrea sd lntindd necredinta ca dd fie soiotit el cel rrai presus de toate.
Credinla in Dumnezeu relativizeazd orice stdpinire lumeasc6.
336. Ctflqr Si cetdlg ingeregtir ]cqnosc pe Dulnneieu mai bine prln Flristos
(Efes. 3, 10). cunosc coplepitoarea iubire a lui Durinezeu fate de creaiia'sa. Dum-
nezeu se lace accesfi,bil prin intrupare ingerijlor, ieqind din indefinitul LuL prin
Hristos iese Duhul sfint deplin in creafie $i o sfiniefte la culme unind-o cu Dum-
nezeu. Cdci ln Hristos s-a fdcut lnsugi Fiul lni Dumnezeu creatur{, devenind unul
din oameni gi ca atare lulnd loc ln slnul creatiei. Hristos, al Cdrui'singe curdfcgte
pe oameni..dg pacat, s9
_afl{ qi ln legaturd -cu lngerii. se resimte 9i ln legltura
Sa cu ingerii de faptul ca,S-a Jertfit; 9i ingerii Il simt?a atare.
337. Persoana dedicatd lui Dumneieu este ea ins69i t&nlia vie, binemirosi-
toare re se inaltd spre Dumnezeu. Ea e tdmtie voluntari, deci pi tanUetoi,
. leriia
vie, voluntarE, deci 9i jertfitor. Diruirea cea mal curattr e ddruirea totala de-sine,
Aceasta realizeazd comuniunea deplind lntre cel ce se d6ruiegte pi cel cdruia se
ddruieste.
 INCITINARE IN DUH $I ADEVAR

B
PALADIE: Drept grdiegti. Dar nu pot infelege limpede ce este
singele curdfirii pdcatelor.
CHIRIL: Legea preinchipuind curdfirea prin singe gi jertfa sfintd,
adicd pe Hristos, prin Care ne-am mintuit, scipind de pata pdcatului
intipdriti in noi, zice in Levitic : <ler dacd toatd aclunarea lui Israel

3
va sivir,Si un pdcat din ne$tiintd Si lucrul va rdminea oscuns d,e ochii
adundrii gi vor |ace ceva impotriva vreuneie din poruncile Domnului
gi vor pd.cdtui, dupd ce se lo face cunoscut lor piicatul, pe care l-au
sdvirgil, va aduce adunarea un vilel curat pentru pdcat. ,gi-/ vc aduce
Ia ugile cortului mdrturiei $i vor pune bdtrinii adundrii miinlle lor pc

3
capul vilelului inaintea Domnului. gi vor junghiu t,ilelul inaintea Dom-
nului. Iar preotul cel uns va duce din slngele vilelului in cortul mcir-
turiei. $i vo intinge preotul degetul in singc/e vilelului ,9i vo slropi de
sapte ori inaintea Domnului spre catapeleosmu slintuluj jerttelnic. gi vu
pune preotul din singe pe coarnele altarului tdmiierii, care esle iRa-
intea Domnului, care esle in cortul mcirturiei>> (Lev. 4, l3-16). Dar mai

3 pe larg despre acestea vom griri la vremea sa.

Acum privegte in vifel iarisi pe Emanuil Cel Care S-a junghiat
pentru noi gi ne-a izbdvit pe noi de pdcat, eliberat de pedeapsri; pe
Cel ce a trecut prin cortul rnai mare gi mai sfint "nu cu singe de vi-

3 lei gi de lapi, ci cu singele Sdu 338gi a gustat o singurd datd" moartea>

(Evr. 9, 12). Cdci strdpungindU-i-Se sus pe lemn coasta cu sulifa, a
curs singe li api. Iar virfurile coarnelor sint, cum am spus mai inainte,
chipul (tipul) crucii.
PALADIE.'Binezici.' " i

w CHIRIL: $i de fapt nu numai cu singe a poruncit legea ia-"prin

ghiciturd sd se facd curdfirea, ci gi cu apd sfinfitii. cdci aceasta e ca-
lea atotdesXvirgitd spre curdfire, potrivit tainei celei in Hristos.

w 338. E o mare taind in c-uvintul SI. Apostol Pavel din Evr.9, 12 cti iisus a
intrat ln Sflnta Sfintelor de sus nu cu singe de tauri ti de vitei, ci cu singele
Sdu, care e mult mai de pret decit al acelora. Prin aceasta trebuie sd infelegem
poate mairea p.relUiJe ce a dat-o Tartdl Fiuiluii Care pr.imeqte moartea pe cruce
pcntru a clgtiga mila Lui pentru oameni. Animalul nu-Ei triieqte conttient durerea
singelui vdrsat, cum o treie$te Fiul Sdu idcut om. Nu singele in sine spald pica-
tele, ci ceea ce trdiegte Hristos vdrslndrt-9i slngele. $i aceasta pricinuiegte marca
mild a TatElui. li pricinuiegte 9i iubirea pentru Fiul Siu, Care f6cut om se ddruiegte
Tatdlui pind Ia vdrsarea slngelui Siu pentru noi gi in locul nostru. Dar singele cu
care intrd Domnul ln cortul cel mai sflnt este 9i slngele Lui ce ni se dd ln BisericI
prin Sflnta lmpdrtdganie. DacE chiar omul obignuit trEieqte gi ln slngele Sdu senti-
mentul durerii jertfelnice cind gi-l dd pentru alfii, ctr atit mai mult trdieqte Hristos
acest sentiment in mod permaneat.
310 SF. CHIRIL AL AI,EXANDBIEI

PALADIE.. Cum, sau in ce mod a ar5tat-o aceasta?

CHIRIL; S-a scris : "^lj a gfiit Domnul cdtre Moise, zicind: Fri
un spdldtor de aramd. Si talpa lui de aramd ; ca sd tie de spdlat. Si sri-i
pui la mij)oc, intre cortul mdrturiei Si altar. ^)i vei turna in eI apd
qi-pi vor sp-.Ia Aaron ,yi fiii lui miinile cu apd. Cind vor intra in cortul
mdrturiei se vor spdla cu apd, ca sd nu moard.. Sau cind vor rnerge
spre altar co sd slujeoscd Si sd aclucd arderile de tot Domnului, se vor
spdlo cu apd ca sd nu moard..gi va Ii lor lege ve6nicd,Iui gi seminfiei
Iui dupd eI> (Iep. 30, lB-21).
E limpede cd in aceasta s-a preinehipuit harul sfintului botez.
C5;ci noi ne botezdm, dob'indin'd nu curdlia de rnurddri a trupului, ci iz-
bdvindu-ne de intindciunile minfii gi inimii, prin harul 9i iubirea de
oameni ale Celui ce ne-a chemat la mintuire. Pentru ci .,nlt din tap-
tele legii ne-em indreptat, cum ziee Scriptura, ci din credinla ln lisus
Hristos" (Rom. 3,20).
Dar observi cd Aaron, degi era sfint dupd lege, ca gi cei rlnduiti
sd slujeascd irnpreund cu el, totugi iqi spal6 miinile $i picioarele Ei
numai dupd aceea se ating de cele sfinte gi intrd in Sfinta Sfintelor,
liber de teamd. Prin aceasta legea aratd Iimpede gi vddit gi insdti
realitatea strig{ cd cel ce pare cd e dupd lege sfintit, nu e la Dum-
nezeu, dacd nu se spal6 cu apd, gi cd puterea slujirii din timpul legii
nu era indestuldtoare spre curdfire. Cdci se spdlau, cu toat\e cd erau
sfinfite dupd lege 33e.p41 se curdfegte cel c'e nu e incd curat, ci e pd-
tat gi necurat. Aceasta a spus-o qi Hristos ,Insugiz "CeI ce s-d spdlat
nu ere trebuinld sd-pi spele decit picioarele; ccci este curof> (Ioan
13,t0).
Dar scrie gi preainfeleptul Pavel cti e cu neputinfti ca singele de
tauri 9i de fapi sd gteargd pdcatele (Evr. 10, 4). Deci legea era neindes-
tuldtoare spre sfinfire, dacd nu le venea, celor ce insetau dupd famflia-
ritatea cu Dumnezeu, Botezul mintuitor. De aceea gi dumnezeiescul
Ioan, rndcar cd era incununat cu cele mai mari podoabe gi gtiuse sd
ajungd la atita virtute, incit era la virful ei, se ruga Minuitorului sd
fie botezat, zicind : oEu am trebuinld sd tiu botezat cle Tine" (Matei,
3, t4).
PALADIE: Adevdrat.
CHIRIL: Iar prin spdlarea miinilor gi picioarelor aratd dobindirea
curdfiei pi a faptelor gi a pSgirii spre toate ceie ce treiruie fdcute.
Dupd ce ne-am deprins in acestea, ni se ingdduie sd intrdm in cortul

339. Sfinfirea ce o da legea nu era deplini. Era mai rnult o trezire la nece-
sitatea unei sfintiri depline ce se va da in vii.tor, prin Dumnezeu venit aproape
In mod mai real.
 N{CHINARE TN DUII sI ADEVAR 3rl

B
mai dinlduntru gi sd aducem lui Dumnezeu jertfe duhovnicegti. $i
sd-i inchin6.m ca pe o tdmiie buna mireasmh a viefuirii evanghelice Y0.
Deci cu folos ii invatd pe cei ce vor sd intre in Sfinta Sfintelor
$i pe cei ce se ingrijesc de lucrurile sfinte, sf, se spele, ca sA nu
moard. Cdci e un lucru cu adevdrat prirnejdios 9i pirgubitor sd se apro-
pie de Dumnezeu necurdfifi. De aceea gi inteleptul Pavel ne sfituieqt,':
cd de vrem sd ne imp-.rtdgim de ,,binecuvintarea tainiCiir 3+t, sd ne
probdm pe noi ingine gi numai duptl aceea sd ne apropiem. $i ne des-
copere cd nepdsarea in acestea e un lucru plin de primejtlie zicind :
"De aceea sinl intre voi mulli neputincioSi ,li boinat,i $i mulli au mu-
rit. Cdci d,acd. ne-am judeca pe noi inqine, nu am ti jud.ecali. lar dacd
sintem judecali de Domnul, sintem pedepsili, ca si nu fim osindili
impreund cu lumee> (I Cor. ll,3O-3Z1taz.
PALADIE: Apadar sfintul sp6ldtor ne-a preinchipuit harul sf,in-
lului botez.
CHIRIL: ASa este. Sd nu te indoie:ti de aceasta nicidecum.
Prirrind modul alcXtuirii-lui, te vei mira, socotesc, gi mai mult. Cdci
s-a scris despre Veseliil, care a alcdtuit cele ale cortului. <<Aceslc
a ldcut spdldtorul de aremd. Si talpn ltti cle oramd din oglinzilc femei-
Ior celor cere ou postit ;i au strdjuil la u,5i1ecorlului n'ttirturiei,in ziua
in ccne l-au Idcut pc e/. $i a fdcut spal torul, ca s<i-gi spcle in cJ Moise
Si Aoron Si liii lui miinile qi picicarele lor, cincl t,or intra ei in cortul
mdrturiei ; cind vor nlerge spre altar sci s/ufeascli, scr se spele in eI,
precum a poruncit Dontnul Jui &Ioise> (Ieq. 38, B unl.).
PALADIE; Ce sint oglinzile? $i cine sint femeile care au postit?
CHIRIL I Multe lucruri nu se istorisesc clar in Sfinta Scripturd,
Ci se noteazd in trecere, ca gi acesta. N4oise nu ne-a spus uncle s-a

340. Numai dup6 ce am dobindit r:urdtia prin llotez qi prin dorinta noastrd,
putem aduce in Biserica crest'ind ca in cortul mai dinliuntru si sd aclucem lui
Dumnezeu jertfele duhovniceqti ale gindurilor noastre qi buna mireasmd a viefuirii
evanghelice, care e gi ea o jertfd adusd lui Dumnezcu. Sintem in intregime ai lui
Dumnezeu qi trebuie sd ne (aducem) cldruim in intregime Lui, dupd cc am activat
tot cu ajutorul Lui cele mai inalte potente ale firii noastre.
341. <ainecunrintarea tainlicd" e Sfinta l.mpdrtdganie. Cdci preiacerea de la
a Cina cea de Taind s-a fdcut cu binecuvintare. Inr,p6rtdqindu-ne de trupul qi sin-
gele Domnului, ll binecuvintlm pe Dumnezeu cd ne-a fdcut cu putintd acest fapt,
dar prin aceasta gi Dumnezeu ne dd noud cea mai mare gi mai tainicd binecuvlntare.
342. Domnul ne judecE pentru gregelile noastre 9i ne pedepseqte uneori, in
scop pedagogic, oa lndreptar ca prin cele ce suferim, sd nu ajungem cu lumea
la oslnda vesnicd.
312 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

postit gi cine sint cei ce au postit cind s-a ridicat cortul. Dar cd s-a
petrecut aceasta, nu se indoiegte nimeni. C{ci s-a spus, degi nu clar.
Dar ldsind aceasta, sd trecem la un alt lucru, dacd vrei.
PALADIE: La care ?
CHIRII: Al cui chip (tip) sint femeile care au postit ? gi ce in-
seamnd cd spiildtorul de aramd s-a fdcut din oglinzi ?
PAL;ADIE.. Tu trebuie sX o spui Si aceasta.
CHIRIL: Ascultd dar. Israelifii au slujit idolilor, in timpul inde-
lungat cit au suferit robia Egiptenilor gi au vieluit dupd legile lor. $i
era un obicei al femeilor Egiptenilor sd intre in temple imbrdcate in
haind de in pi incununate in chip sacru pe partea dreaptd de o oglindf,,
iar pe stinga de o floare. De aceasti cinste, sau ocard (cdci aga e mai
bine gi mai adevdrat sd zicem), se invredniceau cele mai alese gi mai
inifiate dintre ele s3. Deci femeile din neamul lui Israil, aflind intre
vasele lor rdmdgilele cultului din Egipt, au adus aceste oglinzi ca da-
ruri, care au fost prefdcute in spdldtor. Iar cind s-a indlfat cortul sfint,
au postit gezind la u9i gi petrecind intru totul curate. Lucrul acesta a
ardtat, socotesc, cd atunci clnd avea sd apard cortul mai (cel) adev5-
rat, adicd Biserica pe care a zidit-o Domnul gi nu omul, cum scrie dum-
nezeiescul Pavel, va fi timpul ca cei ce au petrecut cinstind turma
dracilor, sd fie prefdcufi in vase sfinte gi apte spre primirea sfintului
botez, ca si se poatd gi distinge prin podoabele cele mai presus de
lege. Aceasta cred cd inseamnd faptul cii spdldtorul de aramii s-a
construit din oglinzile pdginegti, gi ci in el e apa cea curatd, gi de
trebuin|d spre spdlarea spiritualS pi preolimii celei dupi lege. Sarr
oare nu \rei recunoagte gi tu, Paladie, cd cei ce au fost amHgiti gi au
slujit dracilor au fost vase diavolegti ?
PALADIE; Cum de nu ?
CHIRIL: <<Ier temeile au postit Ia uSile cortului sfint>. Aceasta
incd este un semn frumos gi infelept cd cei indreptati nu trebuie sd
intre in biserici cu singe, ci sd se distingd mai mult prin jertfe duhov-
nicegti $i sd aducir drept dar lui Dumnezeu inchinarea gi rnortificarea
trupului. "InIdli\ali, zice, trupurile, voastre jerttd vie, stlntd., binepld-
eutd lui Dumnezeu., slujirea cuvintdtoare a voastrd> (Rom. 12, l). (Si
iordgi : sldvili pe Dumnezeu 1n trupul voslru) (I Cor. 6, 20). Deci

343. Fie toate fcmeile, fie cele ce slujeau la templele pdglne, se impodobeau
in mod ispititor fie ca sd placd zeilor libidinoqi, fie bdrbatilor care intrau acolo.
In pdginism era in mare cinste fecrurditatea, find socotitd ca o lorte a viefii, re- /
prezentatd de zei. In cultul zeilor se stimula natura in poftele trupegti, nu se c{uta
o frlnare a poftelor truper;ti pornite prin exagerare gi deci o dominare a naturii
de cdtre sptrit qi q ridicare in planul indumnezeirii, ca in cregtinisn.
 INCHINARE DiI DUIT sI ADEVAR 313

femeile care au postit cind s-a ridicat cortul, sint o icoanX a suflete-
lor care nu mai sint cdlduzite cle poruncile lui N{oise, ci aratd mai
mult viefuirea duhovniceascd gi evanghelicd gi calcd nu fdrX ostenea-
l5 peste pldcerile pdmintegti 9i se modeleazd din nou dupd frumusefea
nepdtat5, intrucit nu mai voiesc sd suporte pdcatele urite gi spurcate
ale poftei trupegti. Sau nu este astfel modul viefii celor chemati in
Hristos la sfinfenie gi subfirime duhovniceascd?
P{LADIE: Ba chiar asa e.
CHIRIL: Acestea sd fie zise deocamdatd clespre sfintele vase. Dar
sd cercetdm, dacd vrei, gi agezarea gi aicdtuirea cortului insuli. Degi
acesta e un lucru adinc Si dincolo de rndsurile noastre, socotesc cd
W nu ne va fi spre nici o vdtdmare sd cdutdm a culege din toate pdrfile
ceea ce e de folos gi sd ne apropiem, pe cit e cu putinfi, de cele age-
zate mai presus de toate.
PALADIE: Bine zici.
CHIRIL; Dacd ar vrea cineva s& tilcuiascd acestea cu deambnun-
tul ar trebui un cuvint lung gi dedicat fiecdreia. Dar trebuie si se gtie
cd unele din cele privitoare la vase fin cle contemplalie pi de ratiuni
tainice s, altele au fost construite pentru podoabd Si trebuinla cor-
tului. De aceea scurtind lungimea cuvintului, pe cit se poate, voi
spune pe scurt gi voi stringe istorisirea. Deci a spus : <gi sd iaci cor-
tul din zece covoare de mdtose rdsucitd ti cu hiocint vindt cu portird
.5i cu rogu impletitd. Pe Heruvimi lucrare de lesdtor sd-i Iaci. Lungimea
unui covor sd fie de doudzeci li opl de coli Si ld.limea sd aibd de pa-
tru coli un covor. Aceea$i mdsurd sri oibri toate covoarelc. Cinci co-
vaere sd lie legate impreund, unul de altul ; ,li cjnci covoere sd Iie le-
gate iardSi unul de altuln (Ieg. 26, I urm.). Deci sint zece covoare li-
pite strins intreolaltd. Cdci la TatXl sint multe locaguri, dar una este
finta cuvioasd a tuturor celor ce locuiesc in ele gi una cunogtinfa
despre Dumnezeu, dupd cum s-a scris (I Cor. 7, 15). Dar pofi primi
ti socoti, dacd voiegti, cele zece covoare ca intregimea Bisericilor din
lume, care nu sint impdrfite prin cugetdri diferite, sau prin pdreri con-
trare, ci sint unite in'duh gi sirinse intr-una dupd unitatea cea in
Hristos, prin credinfd. Cdci pretutindeni 9i in toate e un Domn, o cle-
dinfd, un botez (Efes. 4, 5).
Iar ldfimea fiecdrui covor e de patru coti $i lungimea de dou6-
zeci $i opt. Aceasta e o ghiciiurd subtire 5i greu de inteles. Totugi cred
cd ea aratd ln chip intunecos gi ascuns, cd invdf5tura legii pare foarte

344. Vasele stnt simbolurile unor lntelesuri tatnice" din care unele depdqesc
putlnfa de cuprtndere.
 3t4 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIET

ingrustd din pricina neclaritxfii literii, dar eu inaintarea tirnpului in

lungime, va avea ca sfirgit taina rui Hristos, adicf, ziua a opta, sarr
invierea ce s-a sdvirgit in ziua a opta. c{ci sfirgitul legii gi al prooro-
cilor este Hristos, cdtre care a strigat gi dumnezeiescul David z <<Latd.
este porunca ta toarte> (ps. 1tg, 96). Dar scrie gi dumnezeiescul pavel
celor ce au finut mai mult la slujirea legii decit la credin{a in Hris-
tos: ,.,Guronoastrii s-o desciris cdtre voi, cotinteni, ininta nooslrd s-o
Idrgit i nu sinieli strlmtorali in noi, ci sintem strimtorali noi in lnimile
vooslre. Pldtifi-mi cu acecasi platd i vd vorbesc ce unor copii, ldrgiti-
vd gi voi inimile voo.stre, nu vit injugali ta jug strdin cu cei necredin-
cioqi> (II cor. 6, 11-14). Vezi cd vointa cle-a rdrrrinea dupd venirea
credinlei alipit de Iudeii care n-au crezut gi grriesc inc{ cele ale le-
gii, face pe cineva strimtorat 5a5.
PALADIE; Infeleg.
CHIRIL: $i acoper5mintele erau din covoare de mtltase gi ca hia-
cintul cu porfird gi cu rogu impletit. cdci podoaba Bisericii e atotfe-
luritd. Aceasta o cintd gi dumnezeiescul David, zicind despre ea : oDe

345. lnvierea ne-a ldrgit

ce va .orizontul existcntei. Inainte de ea nu ne era lirr,pede
.fi cu. noi dupE viafa_ pdminteascd. Multora pdrea cd sinter.t strintoraii intre
marginile ei. Aceasta
aceasta totul, nu prelttiam.ne fEcea qi inima lngustd pentru oameni. Socotild "a "iitu
.e pc semenii nogtii dupd marea valoarc ce le-o da viitoa-
rea inviere. Nu ne bucuram impreund cu ei de' perspectiva invierii noastre.
De remarcat imbinarea intre dimensiunile spaliile cu celc temporale pentru
a.-da-sensuri spirituale. opt coli inseamni o climbnsiune pentru un covor. Dar opt
zilo lnseamnd dimensiunea care clepdgincl timpul, duce la eternitjte. lr* ;; ;;
sint despdrfite. Ca sd parcurgi o mie cle metri iti trebuie o mie de secuncic. Ca s6
parcurgi un covor lung de. opt cofi, ifi treblrie opt sccuncle (aproximativ). irntri-
narea ullor dimensiuni spatiale produc imagini vizibile, care necesitd penti-u a !e
parcurge un anumit timp. Dar-prin timp, decii
9i prin spatiu, omul inainteazd spre
?,,]ilq. li, tinta sprg care tinde.el. depdpeqte nivelul vietii acesteia .Deci nu qiri-
rlle virtuale 9i rdstimpuri c'!e trEiri sufletegti legate-lor de e,le intrupeazd sensuri 6e
diferite nivele. Astfel intre lucruri gi sensurile simbolice nu e o despArtire.
Toate lucrurile sensibile slujesc in mod real unor senstui mai in,alte clecit mate-
riale,..trupegti. un scaun e
.o imagine mater,iald. Dar aceastd flmagine ,.u u d"r-
pArtite de funclia de-a servi spre odihnE omuhli. Toate componentele naturii ma_
teriale Si toate instrumentele fdcute de ele slqjesc unor trebdinfe omenegti. lar
acestea sint legale Ia rindul lor de aspiraliile ce depdgesc viafa omului tncirise-in
orizontul lurnii. Toate sint fdcute 5i pentru aceste aspirafii ln sensurile lucru-
rilor naturii 5i ale lucrurilor fdcute de om intr6 qi ace'ste aspirafii. Iar aceste aspi_
rafii au ca ultimi tintd pe Dumnezeu, rridicare.aomului la'veqnica odihnd in bl.
ratd cum in ratiunile, inlelesurile lumii materiale
si ale lucrurilor fdcute de om
din ea, se cuprinde pe lingd raliunea organizdrii lor mateniale, realizate din com-
binarea multor rafiuni gi dimensiuni mai simple, o scard intreag[ cle rafiuni mai
inalte. Iar aceste ratiuni sint tot atitea trepte de puteri 'i'i care intiefin lumea gi iu-
crurile construite de om. Dar toate aceste ratiuni au supremul izvor in bum-
nezeu Cuvlntul, sau in Raliunea divind. Dc aceea priu toate se poate veclea Cu_
vlntul sau Ratiunea divind.
_gi- prin toate ne putem ridica la El, precum EI insugi
se coboard prin toate la noi. lntruparea Cuvlntului nu e declt arttarea Cuvintuhii
ca PurtEtor mai direct, sau ca Subiect al firii omene5ti pentru care sint f6crrte
toate componentelg lumii, lucrurile fdcute de El din ea. In'Veihiut Testa,ment Cuvlntul
se face strdveziu numai pind la un anumit nivel. pln6 la cap6t vine prin lntrupare.
 INCHTNARE IN DUH St ADEVAR 315

tald a stdlut impdrdteasa, Ia dreapta ta, jn haind auritd imbrdcatd', Ie-

3, Iurit impodobitd,>(Ps. 44, 1l). Iar podoaba 9i frumuselea multfelurit5 a
ei este Hristos, Care fiind unul dupe fire, e infdfigat in multe 9i feltt-
rite ghicitori, de pildi 9i in mdtasea rdsucitd. Cdci Cuvintul din Dum'_
nezeu gi Tatdl Iiind sublfue dupd Iire, s-a rdsucit lntr'un iel oarecare
prin unirea cu trupul s6. Dar e gi hiacint, pentru od nu e din pdmint, ci
de sus, din cer. Firea etericd de la indlfime, de sus, care strdbate pind
la hiacintul albastru pentru cd trupul e din cer. $i ca porfir5, pentru
cir nu e rob, ca fdpturi, ci impdrat din Dumnezeur gi Domn aI tuturor.
$i cu rogu impletit. Cdci e infeleasd cum am zis gi e cu adevdrat Cu'
vintul lui Dumnezeu impletit cu trupul, Care gi-a dat singele Sdu pen-
tru noi. Pentru cd rogu e semnul singelui. Iar Heruvimii erau inchi-
puiti din pdr de capre, ceea ce aratd cX cele de jos s-au adttnat cu
cele de sus gi Biserica de pe pdmint s-a unit cu Puterile din cer. $i
trebuie ttiut cd gi preainfeleptul Solomon a sculptat in perefii tem-
plului Heruvimii. Tot in acest mod era alcdtuit 9i chipul casei de'

s
scris6 de glasul lui Iezechil (41, 251sat.Iar acoperdmintele cortului
erau pdturi din pdr prinse cu copci ti inele (Ieg. 36, l2). $i acoperignl
era din piei vinete gi din piei de berbeci, inrogite. Acestea ardtau pe
Hrislos, acoperdmintul Bisericii. $i anume albastru, ca pe CeI ce e din
cer $i de sus i Si de culoare rogie, ca pe Cel ce a venit in trup. Cdci

Y' aceasta este culoarea trupului.

PALADIE: Tilcuirea acestora nu e lipsitd de rafiune.
CHIRIL: Iar stilpii pentru covoare erau de un cot gi jumdtate de
lafi qi de zece coti de lungi, avind capetele 9i trunchiurile lmbrdcate
in aur qi fiecare fiind implintat in cite douir tdlpi de argint. Prin fieca-
re stilp e inteles iar6$i Hrislos, sprijnul Bisericii $i intdrirea adevdru'

3 lui, dupd cuvintul lui Pavel (I Tim. 3, l5). Cici El le fixeazd gi le tine
la un loc pe toate. Iar ldfimea de un cot gi jumdtate ll aratd pe de o
parte ca desdvirgit dupd firea Dumnezeirii, pe de alta ca mai mic, pen-
tru mdsurile omenit5tii. $i e gregit sd spunem cd Hristos, ca Dumnezeu
dupd fire, e de un cot intreg, adici atotdesivirgit, iar din pricina ome-
*
nescului, e de o jumXtate de cot, adici imputinat. Cdci in cele create
nu e nimic desivirpit. $i Unul Ndscut bogat fiind, S-a fdcut sdrac intru
noi pi S-a pogorit intru smerenie (chenozd) (II Cor. B, 9).
f
346. ln Hristos firea dumnezeiascd subtire pind la nevdzut, se face cunoscutd
prin rdsucirea intr-un singur fir ca trupul. Se simte la temelia firului care este Per-
*, soana Lui, firea dumnezeiascd.
347, Toate rafiunile lumii se combind in imaginea unei case, al cire'i suprem
tnfeles e acela de Templu al lui Dumnezeu. Acest rol gi-l gdsegte lumea mai ales prin
Hristos, Fiul lui Dumnezeu Cel intrupat. Lumea devine aorm corpul lui Hristos, sau
Biserica. El e Subiectul central al oi. E o casd unitarE.

t
 3r6 ST. CHIRIL AL AI.EXANDRIET

PALADIE; Adevdrat.
CHIRIL: Agadar omenescul nu este egal cu indlfimile Durnne-
zeirii. E departe de aga ceva, De aceea a qi spus, ca cel ce S-a fdcut
gi e infeles ca noi : <Tatdl Meu este mai mare d.ecit Mine, (Ioan
14,
2B), mdcar cE dup5 firea Dumnezeirii e de aceea$i mdsurf, si nu e intre-
cut de indltimea Celui ce L-a n6scut.
Iar lungimea stilpului era de zece cofi. cdci Hristos e atotclesd-
virgit, dupd inSlfimile Dumnezeirii. $i num5rul zece e luat in dum-
nezeiasca scripturd ca semn al desxvirgirii. gi capul stilpului e de aur,
cum de aur e 9i trunchiul Lui. cdci templul din Fecioarx primegte sd-
trgluirea firii supreme. Iar aurul e simbolul Dumnezeirii intrecindu-le
pe toate, in ordinea metaleldr.
$i talpa era dubld ti din argint. cdci
Hristos e strdlucitor pe pdmint, dupd cuvintul : uDumnezeu este
Domnul 9i s-o ardtat noud> (ps. I17,27);
$i e gunoscut in doud feluri.
clici e cugetat ca Dumnezeu qi ca om. Acea,sta socotesc, sau ,inseam-
nb, faptul cd stilpul avea doud tdlpi din argint M8.
PALADIE: E o presupunere dreaptd.
CHIRIL..DaTprivegte incd ceva.
PALADIE: Ce?
1HIRIL: Dupd ce a poruncit sd se facd tot cortul din zece covoa-
re a addugot : "$i sd Iaci din pd.turi d"e pdr acoperis peste cort, sd faci
unsprezece pdturl. Lungimea unei pdturi sd fie de treizeci de coli
si.de
patru coli ldlimea unei pd.turi. Aceeasi lungime Ia toate pdturile. gt
sd impreuni cinci pdturi [e, un,loc ai,gosepdturi laun loc sd indojettj
si
pdtura o sasea in Iala cortului. ,!i sd taci cincizeci de chiotori
la mar-
ginea unei pdturi, Ia mijloc unde se. tace imbinarea gi cincizeci
de
chiotori sd.taci la marginea pdturii a doua cu care se imbind .cea
dintii" (Ieg. 26, 7-t}l.
Ce inseamnd lucrul acestar paladie ? Dacd sint zece covoare, de
ce nu slnt in numdr egal pdturile puse peste ele, ci e una care prisose-
pte, adicd a unsprezecea? Cdci ii ziee : sd impreuni cinci pdturi
la un
loc gi gase plturi la un loc,
: .
PALADIE: Nu pot spune.
CHIRIL.. lntrebarea o va ldmuri pozitia.
PALADIE; In ce fel ?

.-- . 348. E o imagine. potriv-ite -unirii ipostafice a lui ltrristos: un stlp cn doutr
tillpl sau_un impostls ln doud firi.-aAratE cit de mult se unesc cele dou6 fir.i tn uniAl
ipostas.Hristos susfine Biserica ca un unic ipostas.
* INCHINARE TN' DUTI' gI ADtfffAR 317

CHIRIL; Spune sd se impreune cinci covoare laolaltd Si alte cinci

in acelag chip pi in acelagi mod agezate.Deci ridicate fiind fald in faf6,
de pildX de la miazdnoapte spre miazdzi, sau de la r5sdrit la apus, in-
tre ele s-a lSsat o laturd egalX cu a unsprezecea pdturS, care despir-
fea pe cele zece, lmplrlite in doud. Peste aceast5 latur5 s-a intins pb-
tura a unsprezecea,impreunind amindoux pdrtile prin verigi 9i chiotori,
Stilpii acestei laturi vor fi dupd asemf,narea celorlalfi, dar mai pulini
la numdr. Cdci cele zece pdturi, precum am spus, aveau o lungime de
dou[zeci gi opt de cofi. Dar pdtura a unsprezecea, care era la mijloc
Intre celelalte, avind l5fimea celorlalte cinci (care erau de patru cofi),
avea o lungime de treizeci de coli 3ae.De aceea zice : <Sd lnd.oieSti pd-
tura a tosea 1n tala cortului , ca lungimea de prisos o ei sd nu slrjce
Irumuselea cortului. In aceastd a unsptezecea laturd ailatd lntre cele-
lalte erau asezate vosele sfinle si dumnezeiegti, care lnchipuiau in mocl
telurit ln ele pe Emanuil. Poate cd numd.rul acesfo aratd laptul cd
Hristos 6i cortul care are ln mod rcal pe Hrisfos, adicd. Biserica, va
ovec sd apard fln ultimele tlmpwi ale veacului, ctdicd ln ceasul oI

$
unsprezeceleasfi.
PALADIE; Nimic nu se opune, socotesc, sd cugetdm cd 9i expli-
carea aceasta e bund.
CHIRIL I Dupi cuvintele 9i ctripurile {tipurile) privitoare la cort,
zice : <$i sd Iaci curte cortului in latura dinspre miazdzi, Si acoperd-
mintele cwlii din rndtose impletitd. Lungimea unei laturi sd lje o sutd
de cofl. $i stilpii lor sd lie doud.zeci,qi tdlpile lor de aramd.,d.oudzeci.
$i verigi/e Jor ti arcurile lor, de aryint. Asa ,li in latwa dinspre rdsd-
rit, plnzele sd aibd o sutd de coli lungime. gi stilpji d.oudzeci, ti tdlpj-
Ie lor de aramd doudzeci. gi vefigile 6i arcuilIe stilpilor si tdlpile lor
sd fie poleili cu ugint. Iar ld.limea curlii dinspre mare (apus), pinzele
sd fie de cincizeci de coli, stllpii lor de zece $i tdlpile, lor zece, (IeS.
27, g-t2).
Observd cd covoarele erau mai scurte, cdci ajunge unul numai
ptnd la treizeci de coti. Iar ldtimea celorlalte era de patru, iar lungi-
mea de doudzeci gi opt. Dar cele de dup5 ele sint largi gi lungi. cdci
au o sutd pe o sutx gi cincizeci pe cincizeci. $i se intind una spre rdsd-
rit, alta spre apus li alta spre miazdzi.

349. ln text e: doud zeci de coli. Dar potrivit leg. 26, B, avea treizecr de coti.
$i numai ata are sens. De aceea.doi coti, car6 se lnttndeau pe'pdmlnt, au fost inaoiii.
350. Num6rul cinci aratd timpul. Numdrul zece la fel. Dir cortul nu era f6cut
sI lnchidd cug.etarea oamenilor tir tt!p. Ci str ducd pe oameni spre depipirea lui.
Aceasta s-a _lnitmplat la venirea lui Hristos. Dar oamdnii r5min gi' dupll'aceea incd
ln. lume. IncE n-au ajuns la sflrgltul lucrului ln vie, ln lume, ln fafa Sttrplnului aces-
teia 5i la r6splata lntreagd a ostenelii lor, ln ceasul al doisprezecelea.

&
 'SIr-CHIRIT
3t8 Af, ALE (A!{DRIEI

PALADIE; Dar ce inseamn6 aceastd ghiciturd ?

CHIRIL: Oare nu e aceasta ceea ce s-a fdgdduit odinioard, prin
cuvintul proorocului Isaia, Bisericii ce s-a ardtat in timpurile din
urmd : <Ldrgegte locul cortului tdu 9i pdturile curlilor tale. Iniige stilpii,
nu te scumpi, intinde 6i Ia dreaptc Ai Ia stinga,, (Isaia 54, 2-3). Cdci
Ia lnceput Biserica era ingustd, dar pe urmd s-a l5rgit la rdsdrit, la
apus, la miazdnoapte pi la miazdzi 9i a strf,bf,tut in tot locul.
PALADIE; Adev{rat
CHIRILT Observii apoi cA de tofi ceilalfi stilpi ai celor zece covoa-
re gi ai celui din mijloc, spune cd trebuie sd fie acoperili cu aur, dar
sf, fie infipfi in tdlpi duble, fdcute din argint. Iar motivul acestui lu-
cru s-a spus, precum socotesc. Dar stilpii curfilor lungi 9i largi au alt
lnteles. Cdci spune cd trebuie sd fie infrumusefafi cu argint de la cap
pind la picioare 9i sd fie lnfipfi in tdlpi de aramd argintate. Aceasta
incd e un chip al lui Hristos. Cdci argintul aratd cd Acela a strdlucit
asemenea luminii, fulgerind ca Dumnezeu prin razele cele sprituale.
Iar arama imbricatd in argint aratd cd invitdtura Lui, adicd propovd-
duirea evanghelicd, a inconjurat pdmintul cu strdlucirea 9i cu rdsunet
mare. Cdci arama e bine sundtoare,iar argintul e str6lucitor q;i clar. $i
propdvdduirea evanghelicd are aceste insugiri. Cdci invdfdtura Mintu-
itorului poate fi vdzutd aducind la evlavie strdvezie gi curatd la cul-
me gi rdsunind ln toate lumea. Iar dacd cineva ar vrea sf, vadd inchi-
puith in acegti stilpi pe sfinlii Apostoli ,si Evangheligti, va cugeta cele
cuvenite. Cici acegtia sint cu adevdrat argintati, prin faptul cX se im-
pdrtdgescde Hristos Care ii lumineazd. De aceea zice : o^$irra fi strdlu-
cirea Domnului Dumnezeului noslru peste noi> (Ps. 89, 17). Dar se nu-
mesc Ai dumind a lumii> (Matei 5, l4), ca unii ce sint implintati in
arama argintatd. Cdci le este ca o temelie faptul cd se folosesc de in-
vdfdtura strdlucitoare gi prea bine sundtoare. .nCdci Domnul, zice, ve
da cuvint celor ce binevestesc intru putere multd,, {Ps. 67, l2). Apoi
frumoase sint gi picioarele celor ce binevestesc, precum este scris
(Isaia 52, 27).
PALADE; Adinc e cuvintul, dar aproape de adevdr.
CHIRIL: Terminind cele poruncite cu privire la curfi, trece la
compozifia untului de lemu, a mirului gi a rniresmelor, zicind: <,tr rd
porunceSte fiilor Iui Isroil sd aducd lie untdelemn de rrosllnl, tdrd
drojdie, cttret, pregdtit penttu a susline luminc, uu ,sd ardd. pururea
candelo ln cortul mdrturiei, dinalard. dc catapeteosm( ce eslq pesle
sicriul /egii. $i o va aprinde Aaron Si Iiii lui de seord pind dimineala
 INCHINARE IN DUH SI ADEVAR 319

lnaintea Domnului, Iege ve;nicd in neamurile lor, de Ia fiii lui Israil>

(IeS. 27, 20-21).
PALADIE : $i ce rinseamnd aceasta ?
CHIRIL: Ghicitura cuprinde un inteles atotfolositor gi e foarte
Inteleaptd. Cdci cele Sapte candele care ardeau gi luminau pururea in
cortul sfint trebuie sX le asemdndm cu lumina lui Hristos, care e in

3 stare sd poatd lumina 9i sd aprindd, sau sd umple, mintea celorce

cred. Pentru cd numdrul gapte indicd peste tot infelesul desEvirgirii,
cum se zice de pildd : <Steorpa a ndscut Sapte>(I Imp. 2, 5), adicd foar-
te mulfi gi cifi trebuiau spre indestulare.
Iar candelele le aprinde Aaron qi ceilalti preofi ce urmeazd dupd
el. CXci lumina lui Hristos se pdstreazi nestinsd in Biserici, prin destoi-
* niciile celor ce au mogtenit preofia, care fac luminoasd mintea celor
credinciogi prin invel5turi drepte. Aceasta socotesc cd inseamnd a a-
* prinde ,c'andelelede seard pind dimineald. CXci rdtdcirea diavole,ascf, so-
cotesc cd e un intuneric Ai povegtile cefoase gi intunecoase ale ereticilor
lipsili de evlavie cred cd sint ca o noapte spirituald (inteligibilf,) cdzu-

$
td peste mintea oamenilor. Deci dacd invdtdtorii din Bisericd tilcuiesc
drept propovdduirile dumnezeiegti gi el'anghelice,, lumina Mlntuitoru-
lui se vede neintreruptd 9i fdrd sfirgit in Bisericd
Iar untdelemnul trebuie sd fie curat. Cdci invdfdtura dreapt5, ade-
v{ratd gi neamestecati cu nimic riu a dumnezeiegtilor dogme, trebuie
sd fie liberd cu totul de orice drojdie gi murddrie. Ea susfine pururea
lumina Mintuitorului, neaddugind nimic de la sine la strdlucirea lut'
Hristos. Cdci e o prostie a socoti cd EI are nevoie de ceva al omului,
dat fiind cd Hristos e lumina adevdratd $i strdlucirea Tatdlui, El trebuie
sd se arate, ca ceea ce este cu adevdrat, minlilor credinciogilor, prin

f cuvintele drepte ale invdtrSturilor 351. '

PALADIE: $i pentru ce z,ice cf, untdelemnul trebuie sd fie din
mdslini ? Un cuvint aga de exact cuprinde poate niscai infelesuri de
trebuintd.

3 351. E afirmatll aci succgsiunea apostolici. Episoopii primesc de la alti episcopi

gi de la ei preotii, slujirea de-a tine aprinsd sau de-a aprinde mereu lumina tnvil-
fdturii despre Acelagi Hristos. Cine va arprindc mereu candelele luimlii in Bisericd,
fird episcopi $i preoti ? $i numai in Hristos a venit lumina lumii, sau sensul exis-
tentei. Unde nu este El, este intunericul lipsei de sens. Numai Hristos cu lnvierea
Lui ne-a arAtat pentru ce trdim. Filosofiile gi rel,igiile panteiste care nu ne promit
decit topirea generafiilor de oameni ce apar, topirea rind pe rind ln esenta incon-
Stientd 9i lipsitd de iubire, nu dau nici un sens existentei. Dar nu dau nici respon-
sabilitatea pentru o viatd dreapttr pe car€ o di omului un Dumnezeu personal; 9i nici
iubirea pe care o dd un Dumnezeu iubitor in care o Persoan{ e TatE si alta Fiu.
(De ex. islamismul nu d{ omului datoria iubirii, cu dumnezeul lui unipersonal). Lumina
vine de la tlristos, e aprinsd de cuvintele episcopilor gi preofilor gi o susfine aprinsd

r
untdelemnul credinfei poporului.
 S'F. CHiilL AL AI,"SXANbNIEI
320

1HIRIL: Minunat Judeci gi voi spune ce mi-a venit ln i'ninte. Nu

numai clin mdslini au obiceiul s5 igi caute untdelemnul trebuincios cei
priceputi in acestea, ci gi din alte multe seminfe rnai pufin curate, pi mai
nenaturale, $i cu adevdrat cel din mdslini e din cele mai probate, pe
cind cel din seminte mai nenaturale e fals Si oarecum neadevdrat, ca
fdcut in mod fortat Si cu mettesug. Deci invfifdtura nefalsificatd 9i ade'
vdratd $i nefortatd a celor vrednici prin inlelepciunea dat[ lor de sus,
trebuie asemdnatd cu untdelemnul de mdsline, pe cind cea nescocitd din
ginduri omenesti gi insu,flare drdceascd, cu cel din megtegug 9i forfht,
care dd un folos mincinos. O astfel de invdfdturd e netrebnicd $i
vrednicd de lepidat gi nu ajutd cu nimic la intrelinerea luminii (cu-
oogtintei) lui Hristos. De aceea nu e primit[ in Biserici 9i nu are mi-
reasmd a Sflntului Duh. (<Cdci nimenea nu zice: Domnul Iisus, ldrd
numoi ln Duhul Sflntr I Cor. 12, 3]1,nici cur[fia netulburat5 a adevdru-
tui gi nu e necesarS spre vreo intrebuintare de folos.3fl Dar observd
cd legea poruncegte cd untdelemnul de mdslin trebuie sd fie adus de
tiii lui Israil. Cdci precum am spus, invdtdtura adevSrat5 e un rod 9i un
dar duhovnicesc adus lui Dumnezeu de noi, un rod care nu lasd sE sltr-
beascd lumina lui Hristos in cei cdrora li se dX invltfltura. Apoi can-
clelele sint aqezate gi ard in afara catapetesmei. CHci Hristos fiind lu-
mind dupd fire, nu are nevoie de luminS, ci revarse lumina Sa in noi,
care, ca fdpturi, sintem in afara Dumnezeirii. lnlfuntrul catapetesmei
era sicriul, apezat spre inchipuire qi icoand a lui Hristos.353
PALADIE; Bine ai sPus.
CHIRIL; Apoi zice : <$i a gfiit Domnul cdtre Moise; $i tu ia mi'
resme de fiIoare de smirnd aleasd.,cinci sute de sicli, Si de scorlisoa'
rd binemirosiloore pe jumdtate din atltea, doud sule cincizeci, qi de
'trestie
binemjrosi toare doud sute cincizeci, $i de casia cinci sute de
q-
sicli din cei stinli $i untdelemn de mdsJine un hin, 9i sd loci din
ceasta untdelemn de ungere stintd, mfu alomat, cu meStegugu/ celui
ce preg.dteStemiresme. $i sd ungi din el cortul mdrturiei 6i sicriul
mdrturiei .pi toate vasele lui, 9i sfeqnicul 9i toate vosele lui li altarul
tdmlierii, $i altorul arderilor de tot, 9i toole vosele lui, 9i maso Si toa-

352. lnvdgdtura lui Hristos rdspunde celor mai adevdrate trebuinte ale iirii. Se
vede din aceasta cd omul e creat de un Dumnezeu personal 9i iubitor. Se vede de
aci cb Hristos <a venit lntru ale Saler (Ioan 1,41). Numai riul introdus in oameni
ii cu*ra nefiresc il face opozifie lui Hristos. Toate filosofiile panteiste care nu promit
omului decit topirea in esenti sau tn ensfiintaD persolala, nu -rdspund aspiratiei lui
gi nici cu sentimentul lui de responsabilitate qi setei lui de iubire.- Ele nu fac declt
-iA sooreascd
--gs3. rdul, in oameni 6i intre oameni 9i prin aceasta chinul in viafa lor.
Hristos luind trup, a venit sd lumineze intre oameni, care sint afara vielil
interioare a Sfintei Treimi. A venit sd ne lumineze pe noi oamenli (Ioan 1, 9-10),
 TNCI'INARA IN DUH $I ADEVAIT 32r

te vqsele ei, qi spdJcitorul Si temelia /ui, pi sri Ie sfinle;ti pe ele. $i vor fi

sfinte sfintelor. Tot cel ce se vo atinge de ele, se va sfinfi. $i sd ungi pe
Aaron ti pe fiij ,lui gi sd-i slinleqti pe ei sd-mi preoleascd Mie. ,$i sti Ie
grriie,gli Iiilor lui Israil, zicind: Untdelemn de ungere slinld va ti a-
F. ceoslo voud inttu neamurile voosfre. Trupul omului sd nu se ungd Si
sri nu vd taceli voud asemenea cu com.pozifia cceoslc. Cti siint este gi
sfinfenie vo fj rrouti. Cine va face osemeneo ti cine t,a da din eI sfrd-
inulul, sd piard din poporuJ sfiar (Ieg. 30, 23-341 sseu.
Despre calitatea gi compozifia gi despre inegalitatea in greutate
a felurilor numite, nu am sd spun nimic. Cdci adevdrul e scump celor
ce obignuiesc sI cugete infelept. Dar untdelemnul amestecat cu miruri,

V lnseamnS, dup{ cum socotesc, sfintenia lui Hristos prin Duhul, ddruitf,
celor miluili, dupl cuvintul : <Uns-ai cu untdelemn capul meu" (Ps. 22,
7), $i se unge cortul $i toate cele din el, pentru cd se impdrt6gegte gi
locul de sfinlenia Celui ce locuiegte in el. Se sfinfesc gi vaseld, dupd
modul cuvenit lor, pentru cd se intrebuinteazd la slujbele lui Dum-
nezeu gi se va sfinfi 9i cel ce se atinge de ele.354Deci cei necurafi inci
nu trebuie sd se atingd de cele sfinte Si sfinlite. Cdci <ce impdrtdsire
ore /umino cu Tntunericu/>(II Cor. 6, 14).
Apoi Ie interzice cu totul s5-gi facii alcdtuire asemdndtoare de
untdelemn. Cdci e propriu numai lui Dumnezeu sd sfinleascd 9i lucrul
acesta trebuie ldsat numai lui Dumnezeu.355Cdci cum ar putea firea
creatd gi fdcutd sd sfinfeascd pe alfii, cind deabia prin impdrtdgire se
bucurX de sfinfenia de sus ? Acestuia trebuie sd i se spund prin gla-
t{
k
ft
353 b. Nu numai sichena lucrurilor slnt raliuni plasticizate, ci si miresmele ma-
teriale sint miresme spirituale devenite miresme trupegti. Un om curat sufletepte
rdspinclegteti din trupul lui o curdtie. Buna curdfie sufleteascd se aratA in toatd com-
portarea $i infiti;area trupului. Avem ln toate o scarE de stdri, de la cele materiale
la cele de diferite nivele spirituale. $i cu aceasta o scari de ratiuni sau de lntelesuri,
avindu-9i toate originea in Cuvintul dumnezeiesc, ca o bogdtie nedifirenliatd. Si El
insugi ca ipostas cuprinde toate rafiunile sau lntelesurile posibile, pe cele necreate
9i pe cele create. Omul duhovnicesc, capabil de o vedere pdtrunzdtoare, vede in
toate, pe de o parte o scard sau scdri de lntelesuri care urcd plnd la Dumnezeu Cuvlntul
9i pe bumnezeu Cuvintul in toate. lnielegerea simbolicd a lucrurilor, cum o veclem
Ia Sf. P6rinti, nu se bazeazd numai pe o paraleld intre tntelesurile literale sau mate-
riale ale lucrurilor gi inte,lesurile spirituale, ci pe cele din urml ca stlntl la baza
primelor,
' sau ca prezente in acelea.
354. CeIe materiale nu sint independente de cele spirituale, ci cele din urmd
stau la baza 1or, ca o rationalitate a lor, ca o stare spirituald corespunzdtoare.La baza
structurii organelor trupegti stau puteri ale sufletului. ln suflet se simt toate ale
trupului gi atingerile cu cele din afard. Puterile ce pornesc din suflet se intineazd
de murddriile celor din afar6 9i se simt curate ln atinqerea cu cele curate. Aci e
baza Tainelor.
355. Dumnezeu a fdcut ca din combinatla unor materii uleioase sll provind o

3 anumitd bund mireasmd. Dar sd nu $i-o facd omul pentru sine, ca s{ nu sfinteascd
de la sine pe allii, nici sd nu imite pe l)umnezeu Creatorul. Sfinfenia vine numai de
la Dumnezeu.
2I - SI. C1IIRIL

F.
322 . SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

sul sfinfilor : .Ce ai ce nu ai luat ?, (I Cor. 4, V). Iar Ioan spune des-
pre Unul Ndscut : <Din plindtatea Lui noi toli am luat> (Ioan 1, 16).
$i : <Nu d.d Duhul cu mdsurd" (Ioan 3, 34). Ci fiind El lnsuqi izvorul
sfinfeniei, mdsoard Duhul celor vrednici 9i sfinfegte zidirea cuvin-
tdtoare.
<<Iartrupul omului nu se va u.nge>>, zice, degi a poruncit sd se ungd
din el Aaron gi cei impreund pdrtagi de preofie. Deci neamul sfinlit e
deasupra omenescului, ca unul ce e pdrtag de Hristos Cel mai presus
de zidire. De aceea ridicindu-se la vrednicia mai presus de fire gi
despdrfindu-ne de cele pdmintegti, ne leagd de cele de sus.356Cdci
zice : Sd nu vd numili voud tatd pe pd.mint. Cdci unul este Tatdl vostru
Cel din ceruri. Iar voi toli sinteti frafi> (Matei 23, B-91.esz
Pieirea le va fi pedeapsa celor ce dau din el strdinului. <Nu dafi,
zice, tele sfinte ciinilor, nici aruncali mdrgd.ritarele voastre inaintea
potcilor> (Matei 7, 6). Cdci a preda cu nepdsare cele ascunse $i cele
potrivite numai sfinfilor, celor incd necredinciogi, e un lucru plin de
primejdie. Pentru cd nu se sfinfegte cei incd spurcat gi bolnav intru
totul de necurSfie, ci cel curdlit prin sfintul botez.358
PALADIE: Adevdrat.
CHIRIL; In acelagi mod 9i dupd aceeagi rafiune a poruncit sd se
facd compozitia tdmiei, zicind : <$i tu ia lie eromate, sto.ctie, onich,
halvan aromat Si tdmiie curatd, uno sd lie cit alta. $i vor tace din a-
cestea tdmiie mirositoctre, ILtcrtt amestecat de Idcdtorul de miresnte,
curet, lucru stint ^ti sd tai din ocestec mdrunt gi sd pui lnaintea mdrtu-
riilor in cortul mdrturiei, de unde Md voi iace cunoscut lie de acolo.
slintd stinfilor va ti voud tdmiia. Dupd. aceastd compozilie sd nu vd
taceli voud inqivd. cdci va ti spre slinlenie voud Domnului. cel ce va
tace la tel, ca sd se bucute d.e mireasme ei, va pieri d,in poporul sdu,,
(Ie9. 30, 34---38).

356. Sfintenia e semnul existenfei unui alt plan deasurpra celui al creatiei, a
unui plan transcendent, care este izvor conEtient de curd{ie desdvirgitd. Dar sfinfenia
aceasta venitd de sus rdspunde unei aspiratii a creaturii umane con$tiente qi se
imbibi aga de mult in ea, lncit in omul sfinlit vedem realizat pe omul adev6r.at, ra-
{iunea deplind a omenescului ; simfim gi simte el insugi cd in el e si ceva ce nu
e de Ia el.
357. In ultimi analizd UnuI este originea sau Tatdl tuturor, CeI din ceruri. Toli
cei.ce-sint tati pe-P{:nlnt, s.int din puterea Tatdlui ceresc. El este izvorul viefii pentru
tofi. El este izvorul sfinteniei.
358. Se cere o sensibilitate spirituald ipentru a sesiza sfintenia. Nepdsarea, tri-
vialitatea e o tocire a sensibilitdlii pentru tot ce depdgeqte pldceri 9i dureiile trupegti.
Ea echivale'azd cu o ingustime anirialicd. Sensibilit'atea'acdasta e una cu creairita.
 INCHINARE IN DUH 9I ADEVAR

Cuvintul clespre acestea ne aratd iardli cd cele inalte, care sint

proprii firii celei mai presus de toate, nu pot aparfine nici unui lucru
creat prin fiinla lui. Cdci in ce priveSte demnitatea gi indlfimea mdririi,
zidirea nu are nimic.comun cu Fdcdtorul 9i Stdpinul. Dar sd ne amin-
tim cd am zis cd gi altarul aunit 9i tdmiia compusi 9i subfire sint Hristos
qi cd prin amindoud este inchipuit Emanuil lnsugi. Deci dacd tdmiia se
referd la Hristos (cdci e mirositoare fdrd asemdnare)' nu ne vom face
noud ingine o tdmiie c,a aceea. Cdci nu vom primi nicidecum pe nirneni
F in locul Lui, ca nefericifii Iudei pe fiul nelegiuirii. Cdci unii ca acegtia
alcdtuindu-si.Ior ingigi tSmiia <se vor pierde". Deci nu ne vom ames-
teca noud tdmiia sublire asemenea tdmiiei aceleia binemirositoare 9i
cu adevdrat mai presus de toate luilDumnezeu gi Tatdl, Care ne-a ari-
tat noud mireasma cunottintei Lui in Fiul, prin care 9i noi sintem ca
o'bund mireasmd. Ci ne vOm sirgui ca unii ce sintem pdrtaqi de tdmiia
aceea gi un$i de harul Duhului, s[ ne dobindim lauda qi prin viefuirea
Ceaintru Hristos.3se
PALADIE: Deci precum se I'ede, prin toate cele ce erau in cortul
sfint se inchipuia taina Mintuitorului.
CHIRIL; In afard de aceasta, te vei mira dacd vei afla cd 9i meqte-
rii cari au zidit cortul sfint, inchipuiesc pe Hristos, in ei inqigi ?
PALADIE; In ce fel ? Cdci nu infeleg
)HIRIL: S-a scris : <$i o grd.it Domnul cdtre Moise, zicind: Iatd-,
lui
am chemat cLnumepe Veseiiil, Iiul lui IJrie, Iiul lui Or, din senrinlia
[uda,;il-amumplutpeeld'eDuhuldumnezeiescalin|elepciunii,al
pricea'
tnlelegerii qi oI gtjinlei, ca sd fie mai mare peste meqteri, sd se
pd Ia tot \ucrul: LQ aLlr, ]a argint, Ia anamd, Ia hiacint, Ia porlird, Ia
rosu, tors, Ia mdtasea impletitd, Ia lucru de piattd, Ia lucrd'ri de construc.

totuti subtire' pentru

359. Hristos este singur tdmlia binemirositoare amestecatd $i
totusi in sine suprema subfirime a infelegerii
c6 deli e compus din d"oud firi, are
Dumnezeu gi supremu o.ri.it"t" a vietii. cdci ceea ce e curat la culme, e si
lui
delicatgiceeaceedelicatdovedeStegioprofunddinlelegereEicapacitatedea
delicatetea Sa, Hristos e ti
intipdri aceastd find delicatete in altii. Prin curatia 9i
ln fata Tatdlui toate acestea El le are de Ia Sinc'
cea mai binemirositoare tdmiie $i
DegipdtrundgiinumanitateaSa,elenuvindinafardr]eEl,cide]aSinelnsu$i.
curatd 9i sflnta' Nu ne putemface
Noi nu putern dobindi de la noi aceastd delicateld
delanoioasemeneatdmiiebinemirositoareinairrtealuiDumnezeu,cinumaiprin
lmpdrtdgirea de El.
 ST. CHINIL AL ALEXANDNIEI

lie din lenrne, sd.Iucreze ln toate lucrurlle. $i eu i-am dat lui pe Ellav
al lui Ahisomah din seminlia lui Dan. ^ti la tot cel inlelept cu inimq
i-am dat pricepere. Si vor tace toate clte am poruncit" (Ieg. 31, 2-6).
Observd cd Veseliil conduce lucrdrile, iar Eliav lucreazd.
PALADIE; $i ce inseamnd aceasta?
CHIRIL: Vei auzi. Iuda $i Dan sint amindoi din lacob, dar unul
e din Lia cea liberii, iar celilalt din slujnica Vali. Deci veseliil e chipul
(tipul) clar al lui Hristos care S-a ndscut din seminfia Iuda dup5 trup
9i din firea cu adevdrat liber5, adicd din cea dumnezeiascf, 9i mai pre-
sus de toate. Iar Eliav aratd pe apostoli gi evangheligti care s-au ndscut
din roaba Ierusalim 9i au fost lmpreund lucrdtori ai lui Hristos. cdci
s-au fdcut ardtafi impreunb lucrdtori ai lui Hristos, cel ce s-a oste-
nit cu megtegug la zidirea Sfintelor Biserici. Dar au aJutat cu slrguinfd
gi cu priceperea lor la lucrdrile cortului tofi cei pricepufi cu mina, lm-
plinind rolul de modele ale invdfdtorilor din diferite timpuri, care se
sirguiesc 6i se lngriJesc sx lucreze cele ale lui Dumnezeu $i toate cite
sint spre folosul Bisericii lui Hristos.
3 CARTEA A ZECEA

Tot despre aeelea

gi despre cele ce sint in cortul sfint

CHIRIL: l1i e limpede gi indestuldtoare tilcuirea ce anl fdcut-o

ft riespre cort gi cele din erl?

PALADIE; Foarte lirnpede, clar nu r;i indestuldtoare.
CHIRIL: Voie;ti deci sd trecem indatd la ceea ce ti se pare cd lip-
segte din cele spuse despre el ? Cdci socoteqti,pe cit se pare, cd tre-
[uie sd ad5ug5m un cuvint care sii ldmureascd modul in care s-a
ridicat, cind gi cum au fost alcdtuite cele din el' ripcluielile 9i legile'
inaugurarea, sfinfirea 5i judecata.
PALADIE: Vorbegte deci despre fiecare. Cdci drept cugeti.
]IIIRIL: Voi grdi dar. Dar tu infelegind 9i greutatea celor ce sint
de tilcuit, sd fii iertdtor de voi zice ceva ce se abate de la exactitate
gi se depdrteazd de la raliunea cuvenitd, sd schimbi Si s5 indrepli. CIci
te iau pe tine sprijinitor 5i ajutdtor in tilcuirile mele'
PALADIE.' Porunce$te cu incredere in Dumnezeu.
CHIRIL; Isprdvindu-se deci lucrurile cortului sfint 9i fiecare din

F cele ce erau in el fdcindu-se in chip lnfelept 9i cu bun megtequg,dupd

frumusefea ardtat{ in munte, a grdit Domnul c4tre Moise, zicind : ./n
ziua dintii (cea una) a lunii prime, cind va ti lund noud, vei ridica cor'
tu| mdrturiei,, (Ieg. 40, l-2). $i dupd altele, iard$i : <$i a fost in luno
printd.,in anul aI doilea dupii ce ou iegit ei clin Egipt, Iiind lund noud,
s-o'ogezlf cortul, $i a ridicat Moise cortul" (Ieg.40, 15-tO1.rooDeci s'a
ridicat, dupii r oia lui Dumnezeu, vechiul cort, care ardta in sine chipu-
rile (tipurile) Iilisericri celei in Hristos cugetate. Dar sd cercetdm, dace
vrei, cauzele pentru care se spune cd El a fost ridicat mai mult prin
Moise, trecindu-se sub tecere Isus Navi, degi a fost mereu lingd feri-
citul NIoise gi a urcat impreund cu el pe muntele Sinai, pe de altd parte
s-a gi lmpotrivit lui Amalic, la porunca lui Moise. Cdci acesta a zis
cdtre el : .Alege tie bdrbali puternici gi ie.tind dd miine lupta cu A,-

360. Intti s-au fdcut covoarele, stllpii 9i toate celel ce trebuiau apezate ln cort
9i dup6 aceea s-6u trecut la ridicarea cortulul.
 SI.. CTIIRIL .AI, ALEXANDRIEI

malic> (Ieg. 17, 9 urm.) $i a dat lupta gi a biruit. Deci nu meritf, sd cer-
cetdm care e ratiunea acestui lucru ?
PATLADIE.l Ba dimpotrivd.
'ce
1HIRIL: cdci la fiecare lucru se face dacd ar vrea cineva sd
afle, pe cit se poate, ratiunea exactd a tainei, ar spune uimit : uO, o'
dincul bogdliei Si al lntelepciunii $i aI cuno$tinlei lui Dumnezeu I
(Rom. 11,33). CSci ia seama cit de sublire $i de folositor e intregul
fiecdrui lucru. Cind se urcd dumnezeiescul Moise pe munte' se urcd
impreund cu eI Isus. Pentru cd nu se poate apropia nimenea de Tatdl
decit prin Fiul, Cdci e adevdrat ce a spus : <Nimeni nu vine la Tatdl,
decit numai prin Mine, (Ioan 14, 6). |n Hristos deci li se deschide ca-
tea 9i sfinfilor inli;i. $i nu poate cineva sd urce pe muntele unei con-
templatii inalte gi mai presus de toate, ba socotesc cd nu poate nici
s5 ajungd aproape de Dumnezeu, se intelege dupd modul unirii, care
se dobindegte printr-o vietruire in duh 9i sfinfenie, dacd. nu e impreund'
cu eI Emanuil, care flace $i cele neajunse de oQmeni, ugor de strdbd'tut
$i de umb/at. Aceasta este, Socotesc,ceea ce S-a spus irrin proorocUl
Isaia : <<Toatdvalea se vc umple ,ti tot muntele ;i'dealul se vc pleca
$i todle cele intoltochiate se vor face drepte 9i cele ospre, cdi netede>
(Isaia 60, 4). Pentru cd in Hristos ne sint gi cele prdpdstioase, netede,
gi cele aspre, lesne de umblat, gi cele anevoie.de stribdtut, ugoaie pi
drepte. Cdci, precum zice acelaqi prooroc z ,rCaIeQ binecredincioSilor
s-o fdcul dreaptd.,gi pregdtitd e calea binecredincio$ilor" (Isaia 26, 7'1'tar
Deci este o trebuintd ca sX urce lisus impreund cu dumnezeiescul
Moise. Cdci de Tatdl ne apropiem, cum am spus, prin Fiul 9i El este
Mijlocitorul, care ne unette prin Sine pi ne urcd pe indllimile cele mai
presus d.etire. El a dat bdtdlia impreund cu bdrbatii aleqi 9i a biruit pe
Amalic. Cdci dupd ce a ales Hristos pe sfinti, a cdror incepdturd au
lost dumnezeiegtii ucenici, a biruit pe cdpetenia veacului aceSta. Dar
Moise era cel ce poruncea. Cdci FiuI s-a coborit sub lege degi era ca
Dumnezeu Ddtdtorul legii.s0z$i timpul bitdliei nu a fost in aceeagi zi,

361. Numai prin Hristos putem _ajulge la Tatal, adica la Dumnezeu ca TatE.
Cdci Hristos e Fiul Unul Ndscut al Tatdlui si Fiul Unul Ndscut S-a f5cut totodati
om accesibil noud, riminind insd plin rle iubire filiald fati de Tatdl li deplin cu-
noscdtor al Tatdlui. $i in general numai Hristos ne face accesibil pe Dumuezeu, in-
tele.s nu in sens panieist, di c'a realit,ate personald transcendentd lumii, pentru cd El
insupi e Dumnez6u, dar Dumnezeu fdcut accesibii nou6, intrucit S-a ficut :;i om.
Dumnezeu Cel transcendent ni se face cunoscut in omul accesibil nouh. Dacd ot'ice
oln ne e gi cunoscut, sau gi intim, dar ne rdmine 9i un mister, cu atit mai mult ne
este in Hristos Dumnezeu 9i accesibil qi transcendent. Ne e cunoscut sau accesibil,
in transcenclentaSa. Aceasta e in general insuqirea cunoa$terii omenegti'
362. FiuI iui Dumnezeu fdcindu-.Se (om), Se coboard ca Om sub legea firii 9i legea
lui Moise, implinind legea cum n-a implinit-,o nimeni, pentru ca-sd Se ridice peste
lege. Duce o vial6 cuml cere cu adev{rat legea, ridicindu-Se mai presus de ea' ari-
INCHINARE TI{I DUH SI ADEVAR

in care a poruncit Moise, ci miine, adicd, cind s-a adus alt timp. Cdci
legea a prevestit cele ce vor fi 9i infSligeazir sirdlucitor izbinzile Min-
tuitorului, dacir se inlelege duhovniceqte'
De aceea a ridicat, precum socotesc, Nloise cortul sfint. Pentl'u
cd lnvdtrdtura prin lege nu e nefolositoare zidirii Bisericii. Cdci cdldu-
zegte spre Hristos, care este Capul Bisericii 9i toatd temelia, stilpului
qi intdrirea adevirului, precum s-a scris (I Tim. 3, 15). De aceea a zis
Hristos Iudeilor i uDacd ati Ii crezut lui Moise, ali Ii uezut ';i Mie' Cd
despre Mine a scris acelo (Ioan 5, 46), Zid'eSte,a$Qdar,'5i Moise, Qdicci
lnvdldtura prin lege, Biserica luj Hristos, ardtind de mai inainte taina
ei, dar incd in umbre. Iar persoana lui Moise infdliEeazf, uneori legea,
dupd cuvintul spus in parabold : oAu pe l4oise si pe prooroci" (Luca
16,29).
PALADIE; Drept ai grdit.
1HIRIL: Dar rdspunzind Ia aclevdr 9i la ceea ce cugetii cititorii
cd e drept, sd spunem ce voiegte sd insemne ridicarea cortului in ziua
tntii (gi cea una), la luna noud a primei luni qi in anul al doilea. Ziua
intii ne aratd timpul mult clorit 9i mintgitor, in care UnuI Ndscut fii-
cindu-se om, a cigtigat prin rnoartea sa pe cei de pe pdmint lui Dum'
nezeu 9i Tatdl. Iar tirnpul pentru aceasta a fost unul. caci murind El
odatd, nu maj moare. Ivloartea pe El nu-L va inai stdpini, dupS scripturi
(Rom. ti, 9). Cdci nu mai apteptdm ca sd moarX pentru noi 9i pentrtr
duhurile din iad, nici ca sd mai fie o a doua incepdturd a celor ador'
mili.363Cdci intrucit nu vai rnai fi moarte, cum va mai fi inviere ? Deci
nu vom minfi spunind, c5 unul e timpul pentru aceasta, precullt am
spus adine,auri,gi una e ziua. De ea vorbegte 9i proorocul, zicind ca din
partea lui Dumnezeu: nfn timput primit (pldcut) te'am auzit Si 1n ziua
mintuirii te-am ajutat,, (Isaia 49, B). Dar gi dulnnezeiescul,Pavel scrie :
<Icttd acum timpul bineprimit, iatci acutn ziua mintuirii" (I Cor. 6' 2)'
tn care a inviat Hristos din morfi, surpincl stdpinirea tristd a morlii,
cind a fdcut pe sfinfii Apostoli ziclitori 9i megteri duhovnicegti ai Bi'
sericii din neamuri, zicin{ : <Mergind lnvdlali toate neamurile, bote'
zlndu-Ie in nuntele Tatdlui li aJ Fiu/uj ^li o/ Sfinfului Duh, invdlindu-|e

tindu-Se in Sine mai presus de ea, dar nu contrar ei. Cine iube$te ca lisus, implineEte
leqea cum n-a implinlt-o nimeni. <N-om rrenil sd slrjc legea, ci s-o implinescu-
ir'i"t"i i-'iti. i"-Eiruquu iei ajunge tinta, sfirsitul (Rom. 10,4). Persoan'aLui ins6;i
b l"gea desivirpitd, ceea ce vrea Durnnezeu sd fie omul'
363. E un singur inceput aI vietii celei noi, de dup6^ inwiere. E invierea unicd
a lui Hristos. Din ea se hidneqte viafa ve;;nicd de clup[ in'r'iere. Pentru cd este un
izvor dumnezeiesc nesfirgit pus la dispoziiia oamenilor in OmuI Hristos' Cu acest
tnceput ia fiintd Bisericn'avind in ea fe.Hristos Cel inviat.gi pe. Duhul ce iradiazd
ain Et. De aceea se ridicd cortul ca freinchipuire in ziua intii (ziua unicd) sau la
luna noud (lnceputul ardtdrii lunii) a primei luni.
 SF. CTIIRIL AL AI,EXANDRIET

sd pdzeascd toate clte v-am poruncit voud. gi jotd Eu cu voi sinl ln

toate zileIe, plnd 1o sflrgitul veacului,, (Matei 28, lg-20). sau oaic nu
rrei recunoagte cd in aceasta ia fiinfd zid.irea Bisericil ?
PALADIE: In ce ?
CHIRIL; In credinfa predatx prin sfintii invdtdtori, in vietuirea
predicatd de ei, se lnfelege : cea in Hristos, gi ln unire cu Dumnezeu
prin stlntul Botez qi prin impdrtdgireo sflntului Duh. cf,ci aga ne-a
spus Petru, ziclnd r gi vol clddifi-vd ca pletre vii, ln casa duhovniceos-
.cd, in templul st1nt,1n locag aI lui DumnezeLt,1n Duhu| (I petru 2, 5;
Efes. 2, 2l-22). cdci odinioard se preinchipuia Hristos prin diferite
vase din cortul sfint, ca altar de tdmiiere anrit, ca sicriu, ca sfegnic, ca
masd, ca cele de pe ea. Iar in timpul de acum socotesc cd fjecare djntre
credinciosi este cosd,pi templu aI IuI Dumnezeu, avind. sdtdg/uit ln sjne
pe Hristos. Pentru cd locuiegte in inimile noastre, prin credinfd, precum
s-a scris (Efes. 3, 17), fiind unul gi acelagi dupd fire, mdcar cd se inte-
lege cu trupul. cdci <unul este Dumnezeu gi ratdl, din care sint toate,
gi unul Domnul Iisus Hristos, prin care sint toate,, (I cor. B, 6). Dar
prin diferitele insugiri ale Dumnezeirii are in sine o mare felurime gi
e infeles ln mod variat. cdci este in noi rca gi cuvintul lui Dumnezeu, ca
infelepciune gi ca lumin5, ca viat5, ca piinea cea vie gi din cer.J64
,
PALADIE; lnfeleg ce spui.
CHIRIL.' Deci cind Dumnezeu a spus odinioard oin ziua d.intii (cea
una) vei tixa cortub), a preinchipuit timpul intrupdrii gi ziua mult do-
ritd a invierii din morfi. Aceasta o poate vedea cineva pi iu cuvintul
a da cu folos gi in chip necesar : in luna noud a lunii prime. cdci pre-
cum prima din zilele lunii, adicx luna noud, e lnceputul luriii, asa tim-
pul intrup6rii, e lnceputul unui veac (eon) nou gi intrarea timpurilor
noi. cxci <ln Hrislos e zid.irea noud; cele vechi au trccut, (I cor. 5,
17). Pentru ch ne-a r5srrit veacul de dupd cel de acum, eare acum se
vede prin ntidejdi, dar atunci va fi de fafd cu adevdrat, cind Hristos
se va ardta din nou cu sfinlii ingeri intru slava Tatdlui, luind cu sine
pe cei ce s-au strdduit sx urnble intru inoirea vielii
$i s-a imbogdfit cu
frumusetea prea aleasd a viefuirii evanghelice intru rdbdare,
$i intro-
ducindu-i in slava 9i impirXfia ce se agtepta inainte.
cd in Hristos e o zidire noud gi oclrxsrirea noud, a timpurilor gi o
lucrurilor, o aratd foarte bine ghicitura primei luni, in care se ivesc pe
pdmint ierburile fragede gi tinere, inmuguresc pomii gi se aratr in li-

364. Iisus I{ristos este si lucreaz6 in noi ca Unul, dar in multe feluri, dupd
bogtrtia puterilor Lui: ca lnfelegere, ca bundtate, ca voinfd de curdfie, ca hrand'a
vietii din alt plan. Cdci qi urr oiii care ne iubegte 19i arat6 in noi o lucrare feluritd.
 INCHINARE IN DUII SI ADEVAR

vezi frumusefea pestrifd a florilor, ln zimbetul bunei miresme a primtr-

verii, Intr-un astfel cle timp a chemat Hristos Biserica din neamuri, zi-
cind : <Scoold-le, v[no, Iub|ta mee, frumoasa mea, porumbila mea, cd
iatd larna s-o dus, ctivdlul a trecut, a lncetat. FIoriIe s-ou jvit pe pd-
mlnt. vremsq lntpllnirii a sosit,, (cint. 2, lo_12), cdci a inmugurit din
rlou ca un pom firea omului vegtejitl de moarte, din pricina neascul-
tdrii lui Adam gi a pdcatului carc ne-a tiranizat pe tofi. Aucl 9i pe
l{ristos zicind printr-unul dintre sfinfii prooroci : oEu fnsumi CeI ce
grdiesc sinf de tafd, ca primdvara 1n munlln (Isaia 52, 61. CXci ceea ce
pricinuiette primdvara in munli gi dumbrdvi, inconjurind arborii cu
frunzd noud, aceea a implinit venirea Mintuitorului nostru la noi. Iar
aceasta a avut loc la vremea sa, adicd in anul al doilea gi nu ln timpul
dintli, in care era ln vigoare legea gi ceata proorocilor, gi in care stepl-
ttea moartea. Cdci aceasta a (stdpinit) irnpxrxfit de la Adam 9i plnd la
lr4oise (Rom. 5, l4). Deci in anul al doilea, adicd in timpul de dupd cel
dintii, in care era ln vigoare legea, a r{sdrit Biserica din neamuri, a-
vind sdldpluit ln ea pe Hristos, sfirgitul proorocilor 9i al legii.
Sau poate socotegti cI tllcuirea noastrd nu merge pe drumul drept
9i adevdrat ?
PALADIE ; Ba, dimpotrivd.
CHIRIL.. Dar eu socotesc cd cortul mai adevdrat ni s-a prevestit
t prin proorocul Isaia, carc zice oarecum c&tre fiecare din cei chemali
I
t prin credintd la dreptate: oochii tdi vor vedea lerusalimul, cetdli bo-
gate, corturi care nu se vor cldti, nicj se vor migca stilpii cortului lui
nici sfori/e lui nu se vor rupe 1n veecD (I:aia 33, 20) cdci Biserica e ce-
; tatea lui Dumnezeu, de care amintegte gi dumnezeiescul David, zicind :
<Lucruri sldvile s-au grdit despre tine, cetate a lui Dumnezetr> (ps. g6,
3)' cdci e bogatx gi lnfrumuselatd cu darurile de sus pi din cer $i are o
stabilitate, o intemeiere gi o fixare fermd, din care nu poate fi clesprin-
sd' cdci : <Porlile iodului nu o vor birui pe s6r, dupd cuvintul Mintu-
itorului (Matei 16, 18) 365.
PALADIE: Drept gi cum se cuvine cugeli,
CHIRIL; Dupf, ce s-a ridicat cortul, Dumnezeu, Stdpinul tuturor,
*
a invdfat cd toate cele din el se cuvine sx fie agezate in orcline gi nu
invirlmdgite 9i fdrd grijd. Deci zice : <gi vei pune sjcriu/ mdrturiei $i vei

365. Biserica, ca locaqul omenesc al lui Hristos, ca omenirea lnnoitd din Hristos
aflat in ea, nu va lnceta, nu va Ii lnlocuitil cu alta mai noud, cdci u,manitatea lnnoitd

F ln Hristos din firea dumnezeiascd unitd cu ea, nu poate fi invechitd. ln afard de

Hristos nu este tnnoire. Omenirea asumatd de EI rdmine vegnic noud 9i numai in
unire cu ea' sau cu Hristos putem fi gi noi vegnic noi. Oriclt ar c[uta omenirea alt6
lnnoire, nu va gdsi vreuna reald ln afard de Hristos. CIci numai omenirea lui l{ristos
se hrdneqte din Dumnezeu, izvorul nelnvechit al vietii.
 ST. CHIRIL AJ, ALE)<ANDRIET
t.
[|
lr acoperl sicriul cu acoperdmintul. Si vei aduce inlduntru mos'tf ti vei
l .
pune pe ea piinile punerii inainte. $i vei aduce inlduntru sfepnicul qi
tl vei pune candelele in eI. $i vei pune altarul aurit co sd se tdmiieze
Xnaintea sicriului. $i vei pune o perdea (catapeteasm5) lo uga cortului
mdrturiei. $i altarul pentru jertte iI vei pune inaintea uSilor cortului
mdrturiei. $i vei lnconjura cortul gi vei pune toate ale lui funprejur"
(Ie;. 40, 3--B).
Se poate vedea in acestea cd vasele sfinte au fost duse in cortul
sfint ; pe lingd aceasta, cd fiecdruia i s-a rinduit in chip clar locul ce
i se cuvenea. Voiegti deci sd aflHm cunoqtinfa $i amdnuntitd Si exactd
a acestor porunci cu privire la cort ?
PALADIE.. Foarte bucuros.
CHIRIL.' Deci a zis Dumnezeu cdtre sfintul Moise : "$i sd taci o
cotapeteosmd din hiacint, periird., rogu impletit gi md.taserdsucitd. Sd
o Iaci pe ea cu Heruvimi. $i sd o pui pe ea pe potru stilpi ce nu putre-
zesc, poleili cu aur. $i capetele ,lor sd Iie de aur gi cele patru tdlpi ale
lor sd Iie de argint. Si sd pui catapeteasma pe stilpi. $i sd bcgi lnldun-
trul catapelesmei sicriul mdrturiei. $i catapeteosno va despcirli voud
frntre stinta gi slinta sfintelor. Vei acoperi cu catapeteasma sicriul mdr-
turiei din slinfa slintelor. ^Si vei pune masa 1n atara catopetesmei qi
sfegnicul 1n Iala mesei, 1n partea dinspre miazdzi a cortului. $i masc
o vei pune pe partea dinspre ntiazdnoapte a cortului. ,$i sd taci uqii cor-
tului o perdea din hiacint (vin5t), portird, rogu lmpletit Si mdtase im-
pletitd, lucrare impesftilatd. $i sd iaci perdelei (catapetesmei) cinci
stilpi 9i sd.-i poleieSti cu our. ,Si capetele lor sd tie de aur. $i sd torni
pentru ei cinci tdlpi de aremd,, (Ieg. 26, 31-37). Atit despre acestea.
lar despre spdldtor, ziee : <Sd taci un spdldtor de aramd $i o temelie
de aramd pentru spdlat gi sti-l pui intre cortul mdrturiei $i lntre altar>>
(Ieg. 30, 1B-19). Eqti in clar cu fiecare din acestea?
PALADIE: Nicidecum. $tii cX nu infeleg. $i nu pot spune ce in-
seamnd aceastea.
CHIRIL; Deci luind de la fiecare din cele spuse ceea ce e de fo-
los pentru un infeles mai inalt, voi face o expunere pe cit voi putea,
clard $i inteleasd. Deci gi-a ridicat, Paladie, cortul sfint in pustie, ln-
tr-o imp6rtire Si agezare indoitd. O parte a lui era cea mai dinlduntru
Numele acesteia era Sfinta Sfintelor. Ca o intrare a ei gi ca lnvelig in
jurul ei, era cea dintii, numitd Sfintele. In cortul cel mai dinlduntru
s-a agezat sicriul, avind pe patru stilpi un vdl fdcut cu mestegug din
hiacint, porfird, rogu impletit gi mdtase rdsucitd. lntrucit despre md-
tase, porfird, rogul lmpletit gi hiacint, am spus, pe cit socotesc,destule,
 INCIIINARE TN DUH SI ADEVAB 331

sd nu mai repetdm. Vom Spune acum numai lucrul urmdtor : acoperd.-

i mlntul (catapeteasma) cel pe patru stilpi aftta atunci taina lui Hrjstos.
Cdci nu a numit oare inteleptul Pavel trupul lui Hristos acoperdmint
lF (catapeteasmd),zicind aga : (Pe calea cea noud si vie pe care ne-Q
366.
deschis-o noud.prin catapeteasmd, adicd prin trupul tui> (Evr. 10, 20)
PALADIE; Drept ai grdit.
C.HIRIL: Privegte deci ca in umbre 9i ghicituri, cd cuvintul fiind
Dumnezeu Si din Dumnezeu gi Tatdl dupd fire, s-a aflat ca intr-un si-
criu de aur gi neputrezitor, in templul din Fecioara. Cdci neputrezitor
gi cinstit e trupul Domnului. $i luind trupul S-o ascuns ca dupd un a-
coperdmint (catapeteasmd). Dar zicem cd Cuvintul lui Dumnezeu S-a
ascuns, pentru cd S-a mfrginit intr-un trup ingust. Cdci Fiul e pretu-
tindeni Si in toate. Ci pentru cd s-a acoperit din iconomie gi a a9teptat
; timpul ardtdrii. Iar timpul afitdrii cd.tre toli c fost invierea djn morli.sffi
Cdci inainte de cinstita cruce, poruncea sfintilor ucenici, ca sH nu-L facf,

g cunoscut. Pentru cd aga s-a scris (Matei 12, 16). Dar dupd ce pdtimind
moartea, a inviat, zice : <Mergind, invdtati toate popoarele, botezin-
du-le in numele Tatdlui gi aI Fiului gi aI Sfintului Duh- (Matei 28, 19-
20). Deci atirna acoperdmintul pe stilpi, ascunzind inlduntru sicriului.
Iar aceasta era chipul lui Hristos, care prin propovdduirile sfinlilor e-
vanghelipti e ridicat la indlfime 9i e vdzut de cei din cortul sfint, adicd
j din Biseric5. Iar stilpii sint patru, aurili 9i argintali. Cdci patru sint
evangheligtii, 9i strdlucitori gi de mare pre|.
Deci s-a agezat sicriul (chivotul). Iar vdlul (catapeteasma)din md-
tase, porfird gi celelalte, coborind de sus in Jos il fdcea nevdzut. Iar

366. prin trupul lui Hristos intrdm Ia Dumnezeu,.ca prin adevdrata cataPeteasmd-
A$a Cum prin trup se intrd la suflet, sau sufletul cuiva iese la altii' aqa prin trupul
lui Hristoi intrdm nu numai la un suflet omenesc, ci la Dumnezeirea ins6gi, precum
prin
;;i Ea vine la noi. Dumnezeu nu poate deverri sesizabil, concret, pentru noi decit
creafia sensibilA. Dar mai adecvat ni se face sesizabil, prin truPul omenesc, c6ci
trupul omenesc putind comunica prin cuvinte- 9i -prin acte glnd,urile 9i sentimentele
sufietului, le poate comunica coborite la nivelul infelegerii umane 1i p9 9l-e Dumne-
zeirii. Se vede'in invltdtura cregtind despre lntruparea lui Dumnezeu Cuvintul valoarea
pozitiv6 a trupului sau capacitatea lui de mediu al spiritualitdtii pind la tteapta ei
suprema.
'
* 367. Fiul lui Dumnezeu s-a ascuns ln trup nu ln sensul c5 s-a m{rginit ln el.
Ci in sensul cd gi-a asumat toatd smerenia legatd de trupul nostru din viata aceasta.
Prin trup'erasi-a aietat slava Sa, puterea Sa. Dar 9i in aceast6 smerenie se arrat6 o
putere: puterea curAtiei, a bunitdtii, puterea unui om cum n-a mai fost altul.
bar ln trupui inviat s-a ardtat in parte slava Dumnezeirii Sale,_insd fdrd sd anuleze
trupurl. Tnirpul a devenit strdveziu, dar se vede cd e trup. Altfel nu S-ar fi ficut
cunoscut Dumnezeu in trup. Dar nu e vorba numai de o transparenid fizicd, ci de

3 o sporire la maximum a capacitdlii de-a se comunica prin El glndurile dumnezeiegti,

dra'qostea lui Dumnezeu fdcut om, iadincimea vieti'i spirituale a Dumnezeirii in forma
omeieascd. Fata lurninoasd a lui Hristos Cel inviat redd in grad nesfirgit mai ac-
centuat dragostea lui Dumnezeu, lntelegerea Lui, declt o poate face fota unui om
plin de credintd gi de drogoste.

I
332 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

ceasupra acoperdmintului gi deasupra Heruvimilor ce se aflau de-a

dreapta gi de-a stinga, petrecea Dnmnezeu, ardtind cd este rrrai pre-
sus de toate zidirea $i cd chiar gi cele mai inalte dintre fdpturile rafio-
nale, adicd Heruvimii, sint dedesubtul slavei dumnezeiegti gi negrd-
ite 9i strdJuiescpe Fiul, mdcar cd S-a fdcut trup si prin El e mai
Jos de
egalitatea cu Tatdl, intrucit e om. cdci chiar El a spus : "TatdI .N,Ieu
este mai mare decit Mlne, (Ioan 14, 2B). Fiind egal ctupd fire cu cel ee
L-a ndscut, spune cd e mai mic numai din pricina omenitdfii. De aceea
gi ln cortul sfint Heruvimii stau in Jurul acoperdmintului, strdjuind gi
ei pe Fiul ca Dumnezeu. Pe de altd parte, Dumnczen e cugetat cleasu-
pra acoperdmintului, care era chipul lui Hristos. <,SiMd voi lace cu-
noscul, zice, de acolo gi voi grdi lie>. c[ci ratdl e mai presus de toatd
gidirea, chiar 9i decit Emanuil, nu lntrucit acesta e infeles
ca Dumne-
zeu, cdci ca atare e lntru toate egal cu Dumnezeu, ci intrucit a venit
la chipul de rob gi la mdsura omenitdtii.
PALADIE: Sublire i;i adincd e tilcuirea.
CHIRIL: Dar nu se ab.atede la scop.
PALADIE r Recunosc.
CHIRIL; Aga fiind sicriul (chivotul), .sd pui, zice, altarul aurit
pentru tdmiiere lnaintea sicriu,luio. Socotesc cd am ardtat destul cd al_
tarul inchipuia pe Hristos gi s-a agezat inaintea sicriului, peste care era
acoperdmintul gi lmprejur Heruvimii, iar mai sus Dumnezeu, primind
buna mireasmd tdrd asemdnare a lui Emanuit. cdci (n-o sdvirg it pdcat,
nici sro allat viclenie 7n gura luir, prccum s-c scris (Isaia 53, g). De
cceea insugi a spus : Tatd.l iubegte pe FiuI> (Ioan 3, 35). Dar.gi noi in-
sine sinlem primili de Tatdl, cincl se ridicd djn noj buna mireosmd o
mitului lui Hrisfos. Aceasta o va acleveri gi pavel, scriind : <Mu/fumi-
re iie aclusd lui Dumnezeu Care totcle:aunane Iace biruitori in Hristos
gi descoperd prin noj mjreosnia cunoglinlei Lui, cd a lui Hristos bund
mireasmd lui Dumnezeu sifilem,> (II Cor. 2, l4--111.taa

368. Emanuel este Hristos, ca Fiul lui Dumnezeu Cel intrupat. Este Dumnezeu
venit priu trup la noi, rdminind la noi ln vecii vecilor. El Se aduce de pe altarul
tdmlierii ca tdmiie de bund mireasmd lui Dumnezeu ce Se afld deasupra ihivotului.
Se aduce ca o astfel de tdmiie binemirositoare Tatdlui ca om, pentru ci e omul care
n-a savirgit picat, care e intr-o ascultare plind de curdtie gi de delicatete in fata
lui Dumnezeu. Deschigi Lui, ne impdrtdgim qi noi de acest mir binemirositor ce se
rdspindeSte din El li simlim qi noi buna mireasm{ a lui Hristos lnaintea lui Dumne-
zeu. Acesta e infelesul mlntuirii la Pdrinti: in umplerea noastre de Hristos, ca Cel
ce a s{dit in umanitatea Lui buna mireasmd a ascultirii de TatEl, a vietii innoite si
curate prin lntiptrrirea ei de curitia gi sfintenia dumnezeiascd. Ea nu const{ lntr-o
echivalare externd, juridice a meritului jertfei lui Hristos cu vina noastrd. Acesta e
gi sensul tdmiierii in Bisericd. Preotul lnalt6 buna mireasm6 spirituald a devotamen-
tului in fafa lui Dumnezeu, ca Ia altarul lui Hristos 9i in numele oamenilor, dar ti
umple gi pe credincioqi de aceastd bun6 mireasmE ln numele lui Hristos.
 INCIIINARE IN DUH ST ADEVAR

PALADIE: Drept ai spus.

cHIR/l : Iar dacd ne afintim ochiului in cele scrise, inlelegem
exact cd sicriul a fost agezat ln latura de apus a cortului sfint, iar ln
fafa lui altarul aurit ocupa locul ce c6uta spre rdsdrit. cdci rdsdritul pi
apusul, miazxnoapte gi miazdzi, toate sint pline de Hrjslos. pentru c{
locul sfegnicului era in partea de miazXnoapte a cortului, iar aI rnesei
ln partea de miaz5noapte. Iar cd prin amindoud acestea se inchipuia
Hristos, se aratd pe larg prin cuvintul nostru. Sfegnicul aratd cd Hris-.
tos e lumind. Iar masa gi cele de pe ea, arat5 cx.e viafd gi piine vie.
Dar cugetx gi privegte la taina urmdtoare : Jinutul iudeilor e cu
totul spre miazdzi, iar al neamurilor e mai spre miazdnoapte, Deci de
la pozifia amindurora, adicd a sfegnicului gi a mesei, cei ce voiesc pot

# lnfelege, cd Hristos a rdsdrit ca lumind iudeilor ti lor le-a propov{-

duit:<Eu sint Jumino, (Ioan B, 12). Cdci a fost trimis cdtre oile pierdu-
te ale casei lui Israil (Matei 15, 24). <$i ale lor sint tdgdduinlele,,, dup6
scripturi (Rom. 9, 9). Dar fiindcx n-au prirnit lumina adevdrului, El li
S-a fdcut piine gi viatd din cer neamurilor. Dar nu sint lipsite nici nea-
murile de lumin5. $i aceasta o poti cunoagte din aceea cd lumina sfeg-

ff nicului strxbdtea gi in partea de miazdnoapte a cortului.

$i datd fiind
Ingustimea cortului, nu e greu de cugetat aceasta. Dacd ne gindim cd
sfegnicul era agezat lingd masd, chiar dacd avea locul spre miazdzi.
Dar chipul (tipul) ne aratf, 9i altfel cd acolo unde rdzbate lumina
durnnezeiascd, cei vredni'ci capdtd puterea sd se impdrtdgeascx de
Hristos, ca de piinea vie gi adevdratx.36scdci dumnezeiescul pavel
scrie cd neamurile sint contrupegti 9i impreund pdrtage de Hristos
F (Efes. 3, 6). Iar neamurile s-au f{cut contrupesti cu Hristos
preund pdrtage de El, ump[ndu-se de ruminx, se infelege
9i im-
de cea spi-
tituald, <<cind s-a luminat de ziud gi lucealdrul a rdsdrit ln mlnte,,

ft cum a zis unul dintre ucenicii Mintuito^rrlui (I petru l, rg).

Deci cele din sfinta Sfinteror avind aceastd agezare gi lntocmire,
Dumnezeu a poruncit sd se facd o perdea clin hiacint, porfird, rogu
im-
pletit 9i mxtase rdsucit5. Aceasta a spus cx trebuie
se fie intinsd la in-

3: trarea cortului, atirnatd de cinci sfilpi auriii, cu tdlpile de aramd. vdlul

de la ugd ll numegte, socotesc, perdea, pentru cd se trdgea
nigte inele subfiri, cind trebuia sd se intre,
se desfHgurapeste ug&, spre a ascunde Sfintele.
inapoi prin
9i iarf,gi ," udu""u la loc ai

369. Lumina lul Hristos nu e numai tntelegere a sensului vielii,

ci o hran6
a vieti cele adevdrtate. C6ci odatll ce gtii cd viaia- are .rn ie"r, nu mai
eEti plicti
sit de ea, ru-ti mai scade voinla de-a tr6i. Iar cind gtii prin l"ritin" lui
*i este viata adevdratd la. care_vei ajunge, te pregdtegti
sumi ll n-lAgeri
lruneS!!.-trgcdtoare, ci-sporegii ti tiire.,iuti
goste din Duhul dumnezeiesc,care-fi sporegte zi de zi bucuqia
Ilristos care
ilentru ea.-Nu te mai con_
ae-curdfie gi d; d;;-
ae-a ti.'

f
"334 SI.. CHIRIL AL AI,EXANDRIEI

Iar stilpii erau cinci, auriti 9i ferecafi in aramd, preinchipuind pe

dascdlii gi conducdtorii Bisericilor din timpul al cincilea cind s-a fdcut
venirea lui Hristos ; pe dascdlii care drept indrepteazd cuvintul adevfi-
rului gi sint de mare pre| ca aurul $i binerdsundtori ca arama. (Cdci <in
toatd luntea o ie$it vestirea lor Si Ia marginile Iumii cuvintele lor' (Ps.
18, 5) ; pe dascdlii care prin inv5tdtura mdiastrd 9i de Dumnezeu insufla-
td ldrgesc intrarea in Sfintele Sfintelor celor ce voiau sd intre.
Deci Sfinta Sfintelor, adicd cortul cel mai dinlduntru, era acoperit
de catapeteasm5.Dar de cortul al doilea era lipit 9i legat nemijlocit cor-
tul dintii, care avea altarul jertfelor, in care se sdvirgea toatd aducerea
de jertfe singeroase, de turte de fflind, de miresme, toatd jertfa 9i tur-
narea. ln afard de altarul de jerfe mai era 9i spdldtorul de aramd. Locul
altarului era Iingd uqile cortului, se infelege al celui mai dinlSuntru, iar
al spdldtorului in mijlocul cortului.
PALADIE: Dar ce putem infelege observind aceasta? t:
1HIRIL: Sfinta Scripturd e precisd, Paladie, 9i nimic f5rd rost nu e
in ea. Cdci observd cum aceaste ghiciturd ne aratd cE iegea era peda'
gog spre Hristos. Jertfelnicul slujirii dupd lege s-a agezat chiar la in-
trarea in Sfinta Sfintelor. Cdci legea de abia ne conduce la inceputurile
tainelor lui Hristos gi la primele intrdri ale cunogtinfei exacte a Lui. Dar
nu introduce nicidecum in Sfintele Sfintelor' adicd in cortul cel mai din'
lduntru, in care e in multe chipuri Hristos, ca Cuvintul lui Dumnezeu,
ca lumind, ca piinea vie, ca mirosul de bund mireasmd Iui Dumnezeu 9i
Tatdl. Sau oare nu recunogti c[ deprinderea premergdtoare in slujirea
dupd lege era introducerea 9i inceputul cuvintelor lui Dumnezeu ?
PALADIE: E adevdrat.
CHIRIL: Iar cd <Iegea n-o desdvir$it nimic>>,<cdci era cu'neputin'
ld ca singele de tauri ;i de lapi sd gteargd pdcatele>>(Evr. 7, 19 ; 10, 4)'
pofi vedea ugor gi fdrd osteneald, cugetind 9i la intrebuinfarea spdlfito-
rului. Cf,ci era agezat in mijlocul cortului dintii, strdlucitor 9i ugor de
v5zut, spdlind cu apd pe cei ce aveau sd intre in Sfinta Sfintelor. Pentru
cd le rinduise preotilor aceastd lege. Deci 9i ceea ce pXrea in lege de-
s5virgire, era nedesdvirgitd, preinchipuind curdfirea prin Botez, care
spalS neamul sfint, adicd pe cei indreptafi prin credinld, cdrora 9i
dumnezeiescul ucenic le spune i <IaI voi sintefi seminlie aleasd, pre'
olime lmpd.rdteascd, neam ales, popor agonisit, ca sd vestili in lume
bund.td.lile Celui ce ne-e chemat pe noi la fiumina Sa cea minunatd> (I
Petru 2, 9).
Dar trebuie Stiut cd 9i la uga cortului din afard atirna o pbrdea (ca-
tapeteasmd), ca si nu fie goale gi ardtate celor din afard Sfintele, adi'
 INCHINARE IN DUH 9I ADEVAR ', 335

I cd altarul legii. Acesta e un chip (tip) care aratd cd nici legea insdgi
nu e ldmuritd oricui. Cdci are iitera ca vdl gi s-a acoperit gi s-a invd-
luit in obscuritatea umbrelor.
PALADIE; Aga este.
CHIRIL I Deci in primul cort era apezat spdldtorul'9i jertfelnicul,
iar in al doilea gi cel mai dinl5untru, sicriul, sfegnicul, altarul tdmiierii,
pe care era tdmiie m6runtd, masa gi piinile. Dar dumnezeiescul pavel
amintegte 9i de nistrapa de aur, in care era mana. Mai numegte gi to-
iagul lui Aaron, de care spune cd era agezat gi eI in sfinta sfinterlor.
Acestea le spune ca unul ce era deprins cu cele din Sfinta Scripturd gr
cunogtea cit se poate de bine cele rinduite la vremea sa de Dumnezeu
gi poruncite fericitului Moise. El gtia cd masa gi sfegnicul erau in pri-
mul cort. Cdci iatd ce scrie despre cele doud legdminte : "Cind. a zis
un nou legdmint, a invechit pe cel dintii. Iar cel invechit si imbdtrinit
I era aproape de pieire. Avea gi cel dintii rinduieli de slujbd gi un altar
pdmintesc. cdci s-a intocmit cortul cel dintii, in care se aIIa sfegnicul
gi mosa gi piinile punerii inainte , putea aceasta se nutnea Sfinta. Apoi
dupd perdeoLta a doua era cortul numit sfinta stintelor, avincl tdmiie-
torul de aur gi sicriul legdmintului, acoperif peste tot cu aur. In acesta
erc ndslropa de aut, ln cqre era mene, gi toiagul lui Aaron, cere e
odrdslit, si tablele legdmintului. Iar deasupra sicriu/uj erau Heruvimii,

f
care umbreau ispdgitorul slavei, de care nu putem sd vorbim acum
cu deamdnuntul>> (Evr. B, 13; 9, 1-5).
PALADIE; Dar dac6 ar voi cineva sd intrebe gi ne-ar cere sd spu-
nem pricinile intregei intocmiri, care ar fi tilcuirea ce i-am da-o ?
CHIRIL; unele a poruncit sd se facd inainte de intocmirea cortului
sfint, altele dupd aceea. Astfel cuvintul despre ndstrapa de aur l-a des-
coperit la legire, inainte de a se ardta chipurile (tipurile) cortului
sfint gi de-a se da poruncile cu privire la el, gtiind ceea ce va fi in
viitor (Ieg. 16, 33). Despre toiagul lui Aaron vom afla din Numeri cd a
fost agezat in Sfinta Sfintelor dupd intocmirea cortului intreg (Num.
17' 3-5). Iar cru privire la sfegnicul gi masa din primul cort, a legiuit
Dunrnezeu in Livitic (Lev. 24, 4). prea inleleptul pavel, bun cunoscdtor
al legii, nu lasd nimic din cele ce s-au fdcut, ci amintegte de cele din-
tii, de cele de la mijloc Ai de cele din urmd.
PALADIE.. Foarte bine ai spus. Tilcuiegte deci pe fieaare limpe-
de pi in chip deosebit. Cdci adinc este cuvintul cu privire la ele.
:.

I CHIRIL; Da. Drept ai gdrit. Cdci intr-adevdr, a;a std luerul. Voi
incepe tilcuirea de la ndstrapd. Dumnezeu le-a trimis israelitilor in pus.
tie mana ca pe o ploaie. Cdci aceasta le-a rrenit ca hrand gi piine de
 SI.. CEINIL AL AI,EXANDRTEI
336

su6 Si din cer. Dar ceea ce s-a petrecut nu s-a oprit la cele supuscr
simfurilor. Cdci prin aceea le cdl5uzegte, ca printr-un chip (tip) 9i
nmbrd, la trebuinfa de-a infelege cd Ia vremea Sa Cuvintul de sus de
la TatSl va veni la noi, ca o piine din cer, cum ne dd sI intelegem 9i
dUmnezeiescul David, zicind : *Pijnc' din cer le-a dat 1or, piinea inge'
rilor a mincat omul> (Ps. 77, Z). FdrS indoiald nu spunem cd mana
supusd sirnfurilor e piinea cea din cer 9i a ingerilor. Cdci duhul e
hrdnit dlhovniceqte, iar trupul dupd firea lui, adicd trupegte. Iar hrana
lngerilor, potrivitd cerurilor 9i duhurilor de sus, e Cuvintul din Tatdl.
Deci mana indica pe Hristos. Cdci chipul (tipul) nu e de nici un folos,
daci nu e arXtat adevlrul, Pentru cd acela e umbra acestuia. El nu s-a
f{cut propriuzis pentru sine, ci ca sd se zugrdveascd prin sine ceva
mai inalt 370.De aceea le-a fdcut Hristos iudeilor Inustrarea inteleaptd,
c5 in loc sd se minuneze mai degrab[ de El, se minuneazd de N{oise,
de slujitorul chipurilor (tipurilor). C{ci le-a spus i "Amin, amin zic
voud t Nu Moise v-a dat voud. mana. cdct piinea |ui Dumnezeu este
cee cere s-a pogorlt clin cer .ti a dot viatd lumii. Eu sint piinea viefii>
{Ioan 6, 32,341,
Deci infbtiglnd mana ca icoand a Cuvintului Care s-a pogorit de
sus gi din cer, Dumnezeu a poruncit cele privitoare la ndstrap[. Cdci
s-a scris: <$i a zls Mo[se.' Acesta esle cuvtntul, pe care I'a poruncit
Dumnezeu: lJmpleli mdsura de mand, spre pdstrare Tntru neanturile
voestre, ca sd vadd piinea, pe carc ali mlncat'o voi ln pustie, cind v-a
scos pe vol din pdmlntul Egiptului. '5i a zis Moise cdtre Aaton: Ia o
ndslrapd de aur gi pune ln ea o mdsurd. plin'i de mand 9i o vei pune pe
eA lnaintea lui Dumnezeu, spre pdstrore lntru neamurile voaslre, dupd
chipul 1n care a poruncit Domnul lui Moise. $i o pus-o Aaron inaintea
chivotulul mdrturiei, spre pdstrore> (Ieg. 16, 32-34).
Deci precum am spus cd sicriul ln sine avind Cuvintul lui Dum-
nezeu, indica pe Emanuel, - cdci Cuvintul iui Dumnezeu S-a agezat
intr-un templu sfint, se intelege : in cel din Fecioard -, in acela;i fel
$i ndstrapa de aur, confinind mana cea sensibild, ne aratd pe Cuvintrtl
de sus si de viatd F[cbtor, adicd pe Cel din Tatdl, in trupul cel sfint

370. Toate cele vdzute sint umbre trecetoare gi inconsistente fatd de adevdrul
veSnic' ie le std la bazd. Dar intre umbri ti adevir e o leg{turd. N-ar putea
.ii.iu "1aUru fdrd realitatea care o proieecteazd ca o schil[ grosoland a ei. Dum'
pen-
n"r"u "u realitate supremd insd nu proiecteazl umbra IErd voie, ci cu voia,.
i-r,. tnforuf omului, caie vede prin umbre dincolo de umbre. Dumnezeu n--4.proiectat
;i ;;tt umbrele lumii, dacd n-ar fi urmtrrit sd se anate prt! ele omului pe Sine
insusi. Oar, umbrele au in relafia dintre_Dumnezeg li om gi un rol de pregiitire
a--oiiutui. Ele se inscriu lntr-o istorie. El vrea sd arate prin umbre cE va intra
Sf tn.suli tn mod clirect ln relafie cu omul. OmuI trebuie sd creasc{ prln aceste
umbre l'a legltura cu realitatea personald dumnezeiascd'
 TNCHINANE.IN DUH 9I ADEVAR 337

Ei neprihdnit. Iar n6strapa e plind de mand. <Cd.ci 1n EI s-a sri.ldSluil

toatd plindtatea Dumnezeirii trupeSte>>,dupd cuvintul fericitului Pavel
(Col. 2, 9). "$i nu dd. Duhul cu mdsurd> (Ioan 3, 34). Cdci Hristos e
atotdesivirpit. $i ndstrapa s-a agezat spre pdstrare intru neamurile
fiilor lui Israil. Cici Hristos e nestricdcios pi rdmine pururea gi e atot-
cunoscut in tot timpul. $i e inaintea Domnului, adicd in ochii Tatdlui.
Cdci cind S-o fticul Unul Ndscut ca noi, atunci o $i intrat in Stinta
Sfintelor, printr-un cort mai mare gi mai desdvir$it, adicd. ln cer, ca
sd se arate acum,. precu.m s-o scris, in tala ,Iui Dumnezeu pentru noi
(Evr. 9, 24). Cdci nu se intdliseazd pe Sine .in tala Tatdlui, ci pe noi
inlru Sine, care am cdzut de la fafa gi de la ochii Lui, din pricina ne-
ascultdrii lui Adam gi a pdcatului care a stdpinit peste tofi. In Hristos

t deci am dobindit aprcpierea $i indrdznecla spre intrarea in Sfintd Sfin-

leJor, precum ne-a spus inleleptul Pavel. Cdci precum ne-Qm scuJot gi

ft am Sezut intru cele cereSti in Hristos, tot aSa in EI am ajuns in tala

Tatdlui 37r.Acestea despre sfinta ndstrap5.
. Dar gi toiagul lui Aaron il indica pe Hristos. Sd o ardt6m 6i aceas-
ta, dacd vrei.
PALADIE; Vreau foarte mult.
CHIRIL: Core pi Aviron s;i pe lingd ei Datan - erau din seminfia
qi din singele lui Levi. Aceqtia rerreudicinclpentru ei siujba rinduitd in
cortul sfint prin porunca de sus, an insetat dupb slava lui Moise Ei
Aaron 5i gi-au rdpit lor aceastA cinste, fdrd sd fie chemafi la ea de
Dumnezeu. Deci ingimfindu'se de o obrdznicie neruginatd gi mindrin-
du-se la culme, s-au cledat la o cirtire care nu era nu numai greu de
I rdbdat, ci cu totul de nesuportat. $i s-au despdrfit de popor ca nigte
I
371. Fiul lui Dumnezeu este din veci sub privirea iubitoare a Tatdlui. Dar
ia,tiup 5i faf& omeneascd spre a fi Si c,a om sub aceeeaSi privire iubitoare a Tati-
F lui. Nu pentru Sine a .facut aceasta. Cdci pentru Sine avea toatd iubirea Tatdlui
rlin veci. Ci ca luind fala omului, Tatdl sd priveasci cu iubirea cu oare priveqte
fala Fiului Sdu Unul Ndscut si fala omu.lui. Deci ca in orice fafd de on T,atdl
si vadd fata Fiulul Sdu. Si nu mai vadd in fafa de om numai o fa{d neascultd-
toare, ci una deplin ,ascultdtoare gi iubitoare. De aceea unindu-Se cu Hristos in
F ascultarea Lui de Tatdl - din puterea Lui - sE avem pe Tatdl privind la noi
cq dragostea cu care privegte Ia Fiul Siu Unul Ndscut. Fafa omeneasc5 s-a putut
imprim,a in Hristos prin ascultare in forma umanE de toate frumusetea spirituali,
dar vdzutd a Fiului S6u. Fata omeneascd are capacitatea de-a reflecta frunrusefea
spiritualE a Fiului lui Dumnezeu. Aceasta este intrarea umanului prin Hristos la

I Tatdl, in Sfinta Sfintelor de sus. Umanul intre la largui infinit aI supremei existento,
i)ltreg acest i[finit ii este - infinit. Nu qtim ce sE admirdm mai mu]t : minunea
coboririi Fiului lui Dumnezeu pind a se face om, sau minunea capacititii diruite
omului prin creafie, de-a se reflecta, de-a se manifesta Fiul lui Dumnqzeu ca
F
I
Strbiect prin om. Dumnezeu nu-l face pentnr a se completa. Dar poate crea in
ceea ce numim om o astfel de fiinfd ca El insugi, poate deveni subiectul actelor
I Lui de gindire, de simtire, de voint6, sau cE omul poate fi ridicat la treapta de
frate al Fiului lui Dunuezeu.
13- II. CHIRIL
338 ST, CHIRIL AL AI.;EXANDEIEI

tauri care disprefuiesc ciurda r;i lep6dind ascultarea de Dumnezeu, au

induplecat qi pe alfi sofi in lipsa de evlavie sd se despartd. Dar au
pldtit cu o grea pedeapsd pentru indrdznelile lor. Cdci deschizindugi
pdmintul gura lui, a scufundat in iad pe cei lngimfati, impreund cu ru-
dele lor, cu corturile gi cu avutiile lor.
Deci legiuitorul voind sd arate cb Aaron a fost 'chemat la treapta
de frunte in preotie de porunca de sus gi nu de voia iui Moise, a spus
cAtre fericitul Moise: <Grdieste iiilor lui Israil ,li ia de la ei tolag, de
Ia toate cdpeteniile lar, d4pd casele iamiliilctr lor, doudsprezece toiege.
$i numele Iiecdruia scrie-l pe toiag. $i numele lui Aaron sc;le-I pe
toiagul lui Levi. Cdci un toiag este. Dupd seminlia casei tamiliilor lor
sd dea. $i pune-/e pe ele in cortul ntdrturiei lnaintea chivotului, mdr-
turie lntru care Md voi Iace cunoscut lie aeolo.,Si omul pe earc 1I voi
alege, toiagul lui va odrdsli. $i voi abate de Ia Mine clrtirea Iillor lui
Israil, ce clrtesc ei asupro voostrd- $i a grdit Moise llilor lui lsrail
Si au dat lui toate cdpetenille lor toiag, pentru tiecare cdpetenie un
toiag, dupd casele tamillilor lor, doudsprezece toiege. $i toiagul lui
Aaron in mijlocul toiegelor lor. $i a pus Moise toiegele inointea Dont-
nului in cortul mdrturiei. $i o douo zi, ant intrat Moise ti Aaron ln
cortul mdrturiei. $i iatd, odrdslise toiagul lui Aaron pentru coso lui
Levi Si a det odras/d $i a inllorit tlori Si a idcut nuci. $i cr scos Moise
toate toiegele de Ia flala Dontnului, Ia toti fiii lui lsraiJ. 'Si au vdzut
Si o luot tiecare toiagul tui. $i a zis Domnul cdtre Moise : Pune to-
iagul lui Aaron lnaintea mdrtwiilor, ca sd serveascd de semn tlllor
ce,lor neascultdtori, $i sd ?nceteze cirteala de la Mine qi sd nu moard"
(Num. 17, 2-11). Deei inflorirea toiagului a fost un semn clar cd
dumnezeiescul Aaron a fost in chip strdlucitor ales pentru sluJba
preofiei.
Dar dacd trecem la tilcuirea duhovniceasc5, din acestea lumineazd
iardqi, ca din niEte chipuri (tipuri) .incti ingroqatd taina lui Hristos.
PALADIE; In ce fel ?
CHIRIL: Emanuil n fosl hir<"tlonitde Dunttezeu Si Tatd.I legiuitor
6i arhiereu peste noi, aducindu-se pe Sine Insuqi jerttd pentru noi
{Evr, 9, 14). Cdci, cum a spus fericitul Pavel : "Legeu cea datd pritt
Moise pune arhierei oameni ce eu sldbiciuni. Dar cutlntul jurdmlntului
venit dupd lege, pune pe Fiul desrir-irgit in veecu iEvr. 7, 281rzz.Otu-

372. Emanuel Care e hirotonit Legiuitor gi Arhiereu este Fiul lui Dumnezeu f6cut
om. Legiuitorul este Cel ce di legea dumnezeiascd pentru oameni. Arhiereul e MiJ'
locitorul de la oameni 9i Dumnezeu. Legiuitorul e Mijlocitor de la D'mnezeu la oa.
meni, Arhiereul de la oameni la Dumnezeu. Dar pentru noi atlt Legiuitorul cit gi
Arhiereul trebuie sd fie $i Dumnezeu si om. Dar ti ca Arhiereu sau ca MiJlocltor .
de la oameni La Dumnezeu, tot de Dumnezeu e ales (hirotonit). CEci depinde de
p 'NCHINARE tN DUIT $I ADEVAR 339

rlar, Cuvintul s-a pogorit din cer gi S-a fiicut ca noi, slujitor (liturghi-
sitor) al celor sfinte gi in corlul adevdrat pe care |-a ziclit Domnul si nu
373,Dar israelililor nu li s-a pdrut ch cugetd cele drepte. De aceea
11irr.lu1
opunindu-i voia lor, L-au supus in multe chipuri sdgefilor vicleniei,
necrulind nici limba, nici obriznicia, nici uneltirile nesocotite, ci pier-
zlndu-se, netrebnicii, pe ei ingigi, L-au rxstignit. Dar toiagul din rddd-

I r ina lui Iessei a odrdslit din nou. cdci Hristos a inviat, dezlegind du-
rerile morfii, precum s-a scris (Fapte 2, 24). Cdci Cel ce era, ca Dum-
nezeu' via|d dupir fire, cum ar fi putut sti fie linut de moarte gi sd nu
biruiasct'l mai degrab5 El insugi stricdciunea?374.$i precum inmugu-
rirea toiagului si odrdslirea neagteptatd a lernnului uscat a fost celor
vechi un semn indestuldtor cd Aaron a |ost hirotonit arhiereu prin.
hirotonie de sus, aga cdlcarea morfii gi invierea vredeicd de Dumnezeu
a lui Emanuil, e o dovadir striilucitd 9i vdditi gi prea indestuldtoare cx
El este Dumnezeu dupd fire. $i de fapt lnsugi Hristos, degi putea im-
plini fdrh osteneald gi cu ugurinfb tot ce e mai presus de gincl 9i de
cuvint 375,lg-a spus Iudeilor care cereau semn : uRdu esle neamul
ocesta. cere semn qi senrn nu i se ve d.e, tdrd numai semnul lui lona
proorocul. cd precum o fosf lona ln pintecele chitului trei zile gi trei

Dumnezgu ca sE fie primit si mijloceascl la El pentru oameni. Depinde de Dumnezeu

sd deschidd u;a celui ce vrea sd mijloceascd la EI pentru oameni. Hristos iltrd rle
fapt pini i1 c_er,la Dumnezeu, ca Mijlocitor. EI nu se strigE numai de jos. El intrd in
cer cu Jertla Sa, care este El lnsugi, pentru cd e gi Dumneieu, sau Fiul lui Dumnezeu.
El e trimis de Tatdl cg,.Fry la cei pe care voieste s5-i fac6 fii ca pe El, pentru ca
str-i aduc6 la sine ca lit. E drragoste in coborlre, e,dragoste
t lui Dumnezeu fata de oameni ln coborirea Fiului Siu
atagat dragostea oamenilor fatd de Dumnezeu in in{lfare.
'ia in iniilare. E'dragoste
ei, e i.lractostca care- gi-a
373. Pogorlrea cuvlntului consti in faptul c6 s-a f6cut qrn. coborindu-se, n-a
.
incetat s5 fie Dumnezeu, cdci e Dumuezeu coborit ia om. E Dumnezeu Care-si insu-
sette modul de trdire, de lntelegere, de simfire, de exprimare omeneased. E Dumne-
zeu Care intrd prin aceasta in comunicare cu uoi. Dar'in aceastE comunicare cu noi
(a un om, simfim totul ca cel ce comunica ca om cu noi e Dumnezeu, cd Dumnezeu
lnsugi ne iubepte. Ne iubeqte pind la a Se jertfi pentru noi. Dar acoasta tlovedegte ch
firea omeneascd e creatd sd fie mediu rle comunicare cu o infelegere q. .u o simlire
care poate fi intelegere 9i simtire a lui Dumnezeu.
El se face litu,rghisitor in cortul zidit de Dumnezeu, nu de om, adic6 in truoul
otaeoesc. Dar liturghisitor iui Dumnezeu, slujitor al celor sfinte ale lui Dumneieu'
ln trupul nostru. Cortul este trupul omenesc, dar e cortul cel mai adevdrat si mai
propriu lui Dumnezeu.

in 374. Mereu se afirmE cd mintuirea adusd de Hristos constd in biruirea morfii

9i a coru,ptibilitdtii firii noastre, prin imprimarea ei de Dumnezeire. Prin aceasial
eq 9u- mai piere. Cdci se hrSneqte din infinitatea vielii rlumnezeiegti. E toiagul uscat,
odrlslit din nou pentru veSnicie. Cdci e intrefinut de seva Dumnezeirii. l,tintuirea.
"t. e un act de putere gi nu de viafd.
375. Degi Hristos putea invinge moartea fird sd o suporte, printr*o minune
<mai presus de gfurd 9i de cuvlnt>, totugi nu r'16 oamenilor ace:st morl de biruire a
mortii ca semn al puterii Sale, ci le cld ca semn al puterii Sale rnoclul biruirii mortii
prin primirea ei. Cdci e mai mare putere sd invingd rnoartea dupE ce a murit, decit
3 pind era viu. Aceasta ne incredinta gi pe noi cii degi vom muri, vom invia clup6
aceea. se aratd aci gi o iconomie a morfii. Faptul de-a invia dupd ce murim ne pune
la probd cu mult mai mare cJeiinfa, sau ae lace s6 cregtem spiritual

F
 gr'. CHINIL AL ALEXANDNEI
340

nopli, o,Sova ti Si I;iul Omului in inima pdmintului trei zile $i trel noplit
(Luca 11,29-30). Deci faptul cd a desfiinlat moartea 9i stricdciuuea5i
a odriislit spre viafd, e un semn cu adevdrat minunat pi strdlucitor 5i
intdritor pentru credinfa celor intr-adevdr cu bund judecatd, "cd Fiul
e dupd lire Dumnezeu $i S-o ndscut din Duntnezeu 7'atdl. Cdci S-a Idcut
pirga celor ad.ormilipi cei dintii inviat din morfi> (I Cor. 15, 20)376.
$i s-a dat semnul fiilor cel9r neascultdtori,ca sd gtie cd Hristos
prin hotdrirea lui Dumnezeu gi Tatdl <S-o fdcut noud arhiereu cLtvios,
trira de rdutate, neintinat, deosebit de cei pdcdto1i Si fricul mci ;:reslls
decit cerurile, dupd cuin s-o scris (Evr. 7, 26)377.
PALADIE; Dar nu numai cd a inflorit toiagul lui Aaron, cum ne'a
ardtat cuvintul dumnezeiesc,ci a produs ;i migdale. Ce iusearnnd acea-
stb ghiciturd, nu pot infeiege.
CHIRIL: Mai intii nu e gregit, Paladie, a socoti cd toiagul a
fost luat dintr-un migclal. Era in obiceiul celor vechi sd se foloseascti
acest fel de toiege. Dar daci trebuie sd intrebuintdm qi o ratiune po-
trivitd cu acest obicei, a$ spune Fi un lucru de care se vorbe;te
mult, dar care pare sd fie gi crezut de unii, cd toiagul de migdal e
ln stare sd ,alunge somnul, dac5 se pune la capul unora, infdptuind iu-
crul acesta prin puterile naturale, dar potrivit voii lui Dumnezeu373.
Ne va incredinfa de aceasta gi Fdcdtorul tuturor, care toate le ;tie,
Cdci zicind cdtre Ieremia:, "Ce vezi, Ieremia? iar ccesfa rdspunzind:
<Toictg de migdal, la aceasta Dumnezeu zice: .Drept ai vd.zut, cd eu
am priveghiot peste cuvintele Nlele, ca sd Ie Iac pe elet>(Ier. l, !1-
12). Deci toiagul de migdal se poate infelege, pe drept'cuvint, ca sim-

376. Dacd Hristos ar fi ar.dtat cd e mai tare ca moartea lumai nesuportinrl-o

9i odatd suportate moartea nu mai poate Ii biruitd de El, cum ar mai putea invia
;i pe cei morfi inainte de venirea Lui ? EI e biruitor al mortii sa nprimul ndscut
din nt.r[i> (I Cor. 15, 20).Hristos poate readuce ia viald chiar trupul descompus 9i
desfiinlat, a$a cum l-a creat din nimic.
377. E de remarcat cd Sf. Chirii considera ca propriu calitdtii de Arhiereu
a lui Hristos faptul cd a primit moartca ca s-o biruiasc5, cd S-a jertfit ca sd invie
(nsemnul lui Iona>). El primegte moartea nu numai ca sd arate cd chiar mort e mai
tare ca moartea, ci gi ca sd facd din moa.rtea Sa jertfa pentru oameni lnaintea TatA:
lui. De altfel El S-a ardtat mai tare ca moartea, tocmai prin faptul cd moartea pe
care a suferit-o n-a avut in nici un fel vreo pricind in phcdtoqenia Lui, in egoismul
Lui omenesc. Cdci orice umbri de pacat, de egoism, sldbeste firea noasfiA, sldbind
unirea ei cu Dumrrezeu, izvorul vielii. Deci cu clt primeqte Hristos moartea mai de
bund voie, ne dus la ea de vreo u,rmd de pdcat, sau cu cit primegte mai mult diJ:l
clriar dragoste pentru oameni, cu atit e in actul Lui de primire a morfii mai lnulta
puteredeaobirui.
. Un astfel de arhiereu care se face om ca sd se poatd jertfi ca om lui Dumnezeu
pentru oameni, nu putea deveni Fiul lui Dumnezeu declt prin hotdrirea Tatdlui.
378. Puterile bineficdtoare din natura noastrd 9i a lucrurilor stnt a$ezate in
ea de Dumnezeu. Astfel folosindu-ne de ele, deti preluim ceea ce e natural" nu
trebuie sd uitim de recuno$tinfa datoratE lui Dumnezeu, care a pus aceste puteri
in naturd.
F INCHINARE IN DUH SI ADEVAR 341

bol ai trezviei. Dar lnvierea din morti a lui Hristos a fost ca o trezirc
din somn 37e.De aceea zice gi prin lira Psalmistului : .Eu m-qm culcat
ti om dormit, sculatu-m-am cd Domnu| m-a sprijinib (Ps. 3, 5).
PALADIE: Tilcuirea e adevdratd,
CHIRIL.. Iar despre candela gi masa cea din primul cort, s-a scris

r
iardgi : "gi a grdit Domnul cdtre Moise, zicind; Porunce$te liilor lui
Israi/ sd aducd untdelemn curat d.e mdsline, limpede la lumind., co sd
ardd candela pururea, in afara catapetesmei,in cortul mdrturiei. $i sd
o aprindd Aaron qi tiii lui de seara plnd dimineala inaintea Domnului
pururee, lege ve1nicd fintru neamurile voaslre. ,Si pe sfe;nicul cel curat
sd tineli aprinse candelele inaintea Domnului pind dimineolo. gi sd
Ittali tdind de tructe si sd taceli din ea d.oudsprezecepiini. De d.oud ze-
cimi sd lie o piine. ,$i sri le puneli pe ele pe doud rind.uri, pase piini pe
tiecare rind pe masa curatd frn curtea Domnului. gj sd puneti Ia
liecare rinrl tdmiie curatd gl sare. gi vor Ii ca piini spre pamenire, puse
inaintea Domnu|ui. ln ziuit simbetei Ie v;ei pune in fala Domnului ptt-
rllrea pentru fiii lui Isrctil, lege t,eSnicri.,ti vor Ii luate d.e Aoron $i de
fiii lui gi Ie vor mlnca pe ele in loc slint. cdci acestea sint din cele
- cre se jerttesc Domnului lege vepnicd> (Lev. 24, l-g).
1
' Deci era untdelemn curat de mdsline, nu din alte feluri de semirrfe
mai pdmintegti, din care se stoarcea un untdelemn, clar fals, CEci in
lliserici pururea e lumina curatd gi adevdratd, adicd cea prin Hristos in
Duhul, chiar dacd e impdrt5gitd prin glasul slujitoriior cdtre care a zis
Hristos : ovoi sinteli lumina lumii" (Matei s, l4). gi nu e nici o mira-
re. cdci pe cei ce i-a numit frati Ei i-a fdcut pdrtagi d'e Sine, acelora
le imparte, pe drept cuvint, gi slava insugirilor Sale.
$i ardea candela gi in primul cort. Iar acest lucru are un infeles
indoit, Cdci in partea mai l6untricd luminau gapte candeie care se
aprindeau dimineata, rdtspindind o lumind mai bogatd peste cei ce in-
trau. Iar sfegnicul era Hristos, care nmplea, prin chip (lip), pe cei ce
l-oiau sd intre in Sfinta Sfinteior cu o lumind mare clin toate pdrlile.
Cdci zice : *Apropiali-t,ri de El qi vd luntinafi>>(Ps, 33, 5). Iar cande-

3 lele se aprindeau climineata, c:eea ce indica timpul intrupdrii. Cdci

atunci s-a luminat ca de ziuii 5i a rdsdrit lumina spirituald, alungind
intunericul vechii noastre ne$tiinfe gi imprxgtiincl negura ce stdtea
peste inimile tuturor c'a o noapte 380.Aga a chemat gi proorocul timpr"rl
"F
379. Hlisrtos bi'ruind moartea indati rlupd ce a primit-o, .moartea pentru Et
,r fost rloar ca un somn; N-a avut pu:terca s6-I desfiinfeze viafa trupuhti. Fortd
spiritului din El n-a lesat moartea sii inainteze pini la clesfiinfarea trupului.
$ 380. lntruparea lui Hristos a adus dupd n<laptea cle mai inainte a omenirii cc:a
urmat zilei din rai, o noud zi, o zi definitir'b in istoria omenirii. S-a arXtat din nou
5i in mocl sporit sensul existenfei. Existtim ca fii ai lui Dumnezeu, r:le:stinativietii

3
 SF. CITIRIL AL ALEXANDRIEI

venirii Mintuitorului, zicind t ,rDimineala vei auzi glasul meu, diminea'

la voi sta inainted ta $i voi Ii vd.zut> (Ps. 5, 3). Cdci cind s-ar Ii f5cut
primite rugbciunile tuturor Si cind ne-am fi infiitigat, noi cei odinioard
rdtdciti, inailtea lui Dumlezeu, cu astfel de familiaritate duhovniceas-
cd, prin ascultare s;i creclinlii, dacd nu ne-ar fi rdsdrit noud Iumina cea
din cer, adic& Flristos ? Dar pe cind in cortul mai lduntric era lumina
bogatd gi curatd a celor gapte candele, in cortul dintii era o singurii
candeld c,are lumina, ardtind, cred, cd nici cei cdlduziti prin lege, ca
pedagog, nu eratl lipsifi de lutnina dumnezeiascd' Cdci ;i legea datii
priu Moise cherna de la muifimea de zei la cunogtinfa Dumnezeului
Celui prin fire gi cu adev5rat r;i depdrta pe cei vechi de la sluiirea zi-
dirii in locul Ziditorului, indemnindu-i sd se alipeasc{ de Fdcdtorul tu-
luror.'Iar aceasta nu puteau sd o facd sfletele celor pe care-i creqtea
legea, f6rd lumina spirituald. Deci, o spun iar59i, Iumina lui Hristos in
Sfinta Sfintelor e bogatd qi mult6, iar a celor din lege e mai mic5 381.
$i cuvintul e adevdrat. Ciici nu e uiciclecum deopotrivti urnbra legii ctt
invdtdturile evaughelice. Acestea lumineeazii toat5 lumea, iar aceca
era cunoscutd numai israelitilor.
PALADIE: Drept ai spus.
CHIRIL; Dar se pare, Paiadie, cI masa gi candela, cea din prima
parte a cortului, indic5 si altceva.
PALADIE; Ce anume?
CHIRIL: Candela pe loan, dumnezeiesculBotezdtor,iar cele doud'
sprezece piini, preinchipuesc ceata sfinfilor Apostoli.
PALADIE; ln ce fel ?
CHIRIL: Oare nu ptii cd dumnezeiesculBotezdtor le era celor dirt
lege gi din ;Iudeea ca un fel rle candeld inainte ttrergdtoare a lui Hris-
tos ? Despre el a vorbit rnai inainte Dumnezeu 9i Tatdl, zicind : <<Gdtit-
am lumindtor Unsului (Hristosului) Meut (Ps. 131, lB). Aceasta a miir-
turisit-o gi Mintuitorul lnsugi, spunind invdtiitorilor iudeilor despre el :
<Acela era Idclia care ardea Si lumina, iar voi ali voit sd vd vcselili
pentru un timp intru lumina IuiD (Ioan 5, 35). Dar amintegte ;i fericitul
Pavel, ca un invdtat in ale legii, de candela care era in primul cort.
Iar legiuitorul a poruncii s5 se p{streze nestinsi, zicind: .,9i o t'or
linea aprinsd Aaron Si Iiii |ui de dintineala pind seara inaintea Dont'

ve;nice dupd lnvierea de ob$te. S-d descoperit valoarea adevdratd a omului. S-a
dbicoperit iiecdruia valoarea proprie rii s-a luminat calea pe car-e ;;i-o poate menfint:
ii-deitofta $i s-a descoperit'vaioarea semnului sdu 5i rdspunde_reafatd de el.
381. Sfinta Sfintelor unde lumina sfegnicul cu $apte candele, replezint6 llise'
rica in care lumineazd Cuvintul Cel intrupat, iar partea clinainte, sau Sfinta. repre-
zintd legea veche, in care lumina mai pufin Cuvintul neintrupat'
r INC}IINARE IN DUII SI ADEVAN

nului purureou. Iudeii insd v6selindu-se pufin timp de ea, intrucit au

alergat la botezul dat de el gi l-au inconjurat cu admiratie, l-au dat
apoi morfii, stingind candela care lumina neincetat. Cdci desi indrdz-
ueala aceasta se numegte a lui lrod, dar Irod e din neamul lui Israil.
De aceea Hristos invinuind multimea iudaic5 de cutezanta impotriva
tuturor sfintilor, ziee : <Nu e cu putintd sd piurd prooroe in alard de
l, Ierusalim" (Luca 13, 33).
PALADIE.' Agadar, gi dumnezeiescul Botezdtor le-a fost lumin5 pi
candeld, dupd asenriinare:;i prin irnpiirtd;ire de I-{ristos,ceror din leqe
si din Iudeea.
CHIRIL: Aga este. ln acelagi mod zicem cd trebuie infelegi sfinfii
Apostoli ca piini. cdci cina este piinea cea clupd fire q;i cu adevdrat,
cea care s-a coborit din cer gi e de viaNd fdcdtoare. Dar prin imitarea
celei dupd fire gi prin irnpdrLdgire,9i dumnezeiegtii invitdtori sint piini
ce ne hrxnesc intru dreapta credinfS, sddindu-ne cuvintele vielii 9i po-
tolind foamea din negtiinfd a sufletului cdlor ce cred.
$i piinile sint deopotrivd la numdr cu ucenicii. cdci zice cii trebuie
sii fie doulisprezece gi agezate in doud rinduri, gase de o parte gi gase
pe alta, piinea stind oarecum in cerc ai avind in mijloc agezatd piinea
cea una qi din cer, adicd pe Hristos. $i fiecare e de doud zecimi, adici
de doux mdsuri clesdvirpite. cdci desdvirgifi au fost in amindoud pri-
vinfele dumnezeiegtii ucenici, fiind nestirbiti in tot ce e bun, cu lucrul
si cu cuvintul.
Iar la ele se adaugd tdmiie qi sare, tdmiia indicrnd buna mireasmH
intru sfinfenie gi intru aroma lui Hristos, iar sarear intelepciunea. CEci

g
rlumnezeiascd,dupd cum a spus qi Hristos cdtre ei : uvoi sinlefi sorc(r
primintului" (Matei 5, 13; lsto.
$i se pun inainte in ziua Simbetei. cdci ziua grdirii sfinfilor Apos-
toli e timpul ardtdrii unei alte Simbete, adicd al venirii lui Hristos. pe
aceasla necunoscind-o iudeii, Pavel zice despre ei : "Aqaclar afi tost
lipsili de odihna poporului lui Dumnezeu, (Evr. 4, g). cdci nu au intrat

$ in odihna Lui, intrucit nu au primit credinfa rsz. pssi odihna (sabatis-

-tnul) spiritual gi adevdrat este timpul venirii Mintuitorului nostru.

$ 3Bl.b. Cuvintul slujitorilor Bisericii insolincl pe Hristos cdre se ddruiepte cie-

dincio$ilor, infiptuie5te orice Taind aducStoare de har. Hristos biner.'oie5tea se co-
munica in orice Taini prin mijlocirea cuvintului episcopulul sdu preotului, ba chiai
cunoStinfa cea dreapti despre El e ocazionate de cuvlntul lor. iuvintul lor 6rept-
rr+rclinciose plin <le Hristos, sau de harul Lui.
382. SimbEtd din Vechiul Testament era chipul adevdratei odihne acluse rlr.
Hristos, sau a unei simbete ce va,_urma dupi ziua Simbetei evreeqti, adic6 chipul
Duminicii. Cdci numai credinfa in Hristos, in Dumnezeu venit la noi, ne rld arlei'ti-
rata otlihni, drrpi care nu mai cdutdm alta,

l
 SF. CHIRIL AL AIJEXANDRIEI

Iar plinile se pun tnaintea ochilor lui Dumnezeu 9i a ochilor lui

Israil. <sd Ie puneli, zice, tn ziua slmbetei lnaintea Domnului purulea,
Qnainteatiilor lui Israi/r (Lev,24, B). lnaintea lui Dumnezeu, ca cel ce
privegte ti invrednicegte pururea pe sfinli de supravegherea sa. <ochij
Domnului, zice, peste cei rtreplin (Ps. 33, 14). $i inaintea lui Israil, ca
cel ce e dator sd ia seama la Dumnezeu 9i sd-$i aiinteasce la El ochiul
383'
cugetului, al cdrui chip e ochiul trupesc
,,Der vor ti, zice lui Aaron $i tiilor tui ;i Ie vor minca pe ele>t'
Cdci scrierile sfintilor Apostoli ne stau la ir-rcietniniispre hrand nouS'
celor indreptafi prin credinfd, neuntului sfint 'li slinlit' Ttoporului ago'
nisit pi oles ,5i uns cu harul Stintului Duh.
PALADIE; Bine ai zis. Sint de aceeagi pdrere. Dar pentru ce nu
erau chipurile (tipurile) sfintului Boteziitor gi ale sfinlilor Apostoli in
Sfinta Sfintelor, ci in cortul dintii ?
CHIRIL; lntii pentru cd e mare deosebirea lor de Hristos 9i cele
ale-sfintrilor nu vor fi in cele in care este Hristos, gi oarecum afar{
gi ln cele mai mici. Cdci ale lui Dumnezeu sint despdrlite tirpuse de-
oparte pi ca pe o rafiune considerate de le deosebegte pe cele ome'
nesti, arStind proprietatea firilor $i diferenta de slav5. Apoi, pentru cd
ele au fost clintre Iudei qi din slujirea cea dupd lege' De aceea locul
cuvenit lor era cortul dintii, in care era a;ezat altarul jertfelor' ca
inchipuire a celor viitoare. Sau oare n-au fost chemali sfinfii ucenici
din neamul tui Israil 9i oarecum de la cortul dintii ?
PALADIE; Ba chiar a$a e.
\IIIRIL: Dar fiind cle ajuns cuvintul clespre acestea, sf, aducern,
dacd vrei, cuvintul lui Pavel, care tilcuie;te frumos mdrturia despre
primui Si al doi,lea cort. El scrie : <<Deciocesleo Iiind asttel intoc'
mite, preolii intrd totdeauna in cortul cel dintii, stivir,Sind sluibele. Iar
frnaI cloilea, odatd pe an singur arhiereul, nu lard singe, pe cole il Qducc
pentru sine insugi qi pentru gregelite poporului>>.Prin aceasta SfinluJ
Duh ne orotri cit drumul cdtre Sfinta Sfintelor nu avea sd fie arltat,
pinH ce cortul dintii sta ln picioare 384.El era o icoanf, a timpului in
care se aduceau daruri gi jertfe ce nu puteau sd desdvirqeascdin con-

383. Ochii lui Dumnezeu privesc la oameni, dac[ $i ochii .lor privesc l.i. ei,
Numai privirea ochi in ochi. infdptuie$te legdturg din amindo^ui pdrtile, Iegdtura
directd,'iubitoare, personalh. Atunci omUl e unit cir Dumnezeu in Dtrhul Sfint, edci
numai atunci omul intrd intr-o comunicare constientd cu Dumnezeu'
384. Din sfinta, preofii nu puteau intra in Sfinta sfintelor, la Dumnezeu. Adicd
pind exista Sfinta nu'se putea intra in Sfinta Sfintelor. Sfinta reprezenta tirnpul di:
jtregatire $i de aFteptare pentru intrarea prin Hristos ca Dumnezeu. Pine la veni-
i"uiui, omul se migca intre tiprlrile lui Dumnezeu, nu in fata Lui lnsugi.
 INCHIfrARE IN DUH $I ADEVAR 34s

gtiinfd pe lnchindtor 385.Ele eratr numai legiuiri trupegti cu privire la

mincdri, b5uturi Si felurite botezuri, puse pind la vremea indreptdrii.
olar Hrist'rts venind arhiereu bundtdlilor viitoare, a trccut prin cortul
mai mare gj mai desdvir$it, nu Idcut de mind, adicd nu al zidirii aces'
teia. EI a intrat o singurd datd in Stinta Sfinteior nu cu singe de lapi
Si rte vilei, ci cn singele Sdu vegnicd rdscumpdrare dobindind (Evr. 9'
7-8; sso.
Intelegi deci cti in cortul dintii slujbele Ie sxvir$eau preotii, care
nu aveau intrare in Sfinta Sfintelor. Cdci aga este siujirea cea dupii
lege: stdruie;te in umbre, Iar acestea nu au puterea curdlirii 9i spdldrii
pbcatelor 38?.Cdci auzi pe Pavel care zicea adineaori cd nu erau in
stare sX des5virgeascd in conqtiinld pe inchindtori, ci se pdstrau spre
pregdtire pind la vlemea indreptbrii, adicd a intrupdrii Unuia Ndscut,
seaavea sd facd trecerea
r:ind lipsa de frumusele a chipurilor (tipurilorl
la adevdr 38e.
<Numai odatd pe an qi singurul arhiereu intra in Sfinta sfintelor.
$i nu fdrd singe, pe care se cuvellea sd-l aducd pentru sine insugi 9i
pentru gregelile poporului,). $i aceasta ne-o Idmuregte preainte,Ieptul
Pavel, zicind despre Hristos : qzicind mci sus cd : iertte 9i oduceri 9i
arcleri de tot Si pentru pd.cat n-ai voit, nici ai binevoit qi doar acesfea
se aduc dupd lege - qi adaugd dupd Qceea: iatd vin, Dumnezeule, sd,
tac voia 7a>, prin aceasta desfiinieazd primul lucru ca sd dea fiinfii
celui de al doilea. <$i intru aceastd voinld sintem stinlili prin iertla
trupului lui /isus Hristos odatd pentlu totdeauna. ,5j de lapt marcIe
preot std Sj slujeple frn liecare zi $i aduce de multe ori aceleagi iertte
c0 unele ce niciodatd nu pot sd frnldture pdcatele. Acesta dimpotrivd,
ctclucindo singurd jertld pentru pdcate, S-a cgezat penttu veci la dreap'

385. Cu darurile qi jertfele din Vechiul Testament nu se putea intra la Dunt-

n n"r"u. Nrr-ui prin jertia-de Sine a lui Hristos, Care era 9i Dumnezeu, s-a Putu-t iu-
iri fi' O"-"ez!u. Nu-ai in Hristos omenescul a putut intra in starea de jertfd l.a
Dumrr"r",r. Numai uniti cu Hristos Omul, Care e 9i Dumnezue, pot intra oameuii
l.r l)umnezeu. uniti cu Hristos-Omul, sintem unili si cu Hriltos Dumne-zeu.
fgO. C" singele de vitei, care nu era al Fiului lui Dumnezeu ficut Om, ba rtici
m6car al unui oin simplu, nu se putea intra la Dumnezeu, in Sflnta Sfirrtelor cett
u,r".taratt. Numai cu jdrta Fiului lui Dumnezcu putea intra omenescul la l)rttnnezett'
putctt
in Sfinta Sfinteior cea adevdratd. Numai Fiul lui Dumnezeu Care s-a coborit,
rirlica umanul devenit parte a ipostasului Sdu Ia Dumnezeu' Iar uniti cu umanul Siitl
p,rin"o-ui"i ,.i oamelii la Dumnezeu. Dar chiar urnanttl devenit al Siu, nu putea fi
urcdt la Dumnezeu clecit in starea cle jertfd. Jertfa de sine adus6 de unlau iui Durn-
nezeu, ridica umanul la o sensibilitate ln stare sA sesizeze delicata prezentd si serr-
sibilitate divind.
387. Umbrele lui Dumnezeu nu creeaza in om sensibilitatea capabild ,J4 "1-
rele ;i si spele pdcatele. Numal prezenla Lui reald creeaze in om o sensibilitate
cdre nu poate suferi ceea ce eriu, murdar in el'
t3 SAB.Lipsa de sensibilitate Si de puter-e cle c|eare rle sertsibilitate tr c'hipurilor.
g89. Aitf"t impresioneazi tr6irea' reald a iubirii si puterii lui Dumuezeu Cel
inlii ndscut.

*
346 SF. CIJIRIL AL ALEXANDRIEI

ta lui Dumnezeu gi osteoptd pind.'ce irdjma.gii Lui vor fi pugi otternut

picioarelor Lui. cdci printr-o singurd. jertfci adusci o clesdvirsit pentnt
veci pe cei ce se sfinlesc" (Evr. 10,8-14). Cdci dupd ce alnviat odatd,
nu mai moaretr, dupd cum s-a scris (Rom. 6, 9), ci luind pdcatele mul-
tora, <e intrat 1n Stinta Slintelor, adicd 1n cer, ca sd se infdljgeze in
Iala lui Dumnezeu pentru noir (Evr. 9, 241tso.
PALADIE r cuvintul e clar. Deci pdrdsegte osteneala pentru aceas-
ta. Dar te rog explicS-mi ce e singele pe care avea obiceiul sd-l aduc6
cdpetenia preofilor pentru greSelile sale gi pentru ale poporului.
CHIRIL r Pavel, invdtat fiind ln ate legii gi familiarizat cu porunca
mozaicd, vorbind poporului evreu, care cunogtea acestea gi citea le-
gea, nu se lntinde ln descrieri largi ale acestor lucruri atlt d'e vene-
rate gi de tainice, ci mai degrabd aduce in amintire in treacdt cele
cunoscute de mai lnainte. Dar eu voi vorbi, dac6 dorepti, gi despre
legea privitoare la aceasta gi vei de o tilcuire exactd gi curatd a in-
telesurilor ei, pentru cel doritor de cunogtintd li insetat de ea. s-a
scris deci in Levitic : <gi o grdit Domnul cdfte Moise, zicfind: Grd-
ie$te cdfte iiii lui /srajJ r De va gresi un sutlet inaintea Dotnnului Id.rd.
t'oie impotriva poruncilor Domnului, tdcind ceva din cele ce nu fte-
Iruie sd facd; de va pdcdtui arhiereul ceJ uns, flncit sd pdcdtuiascd gi
poporulsel, va aduce pentru pdcatul ce l-a sdvirsjf un vilel neprihd-
nit Domnului pentru pdcat. gi va aduce vilelul lo uso eortului mdrtu-
riei frnaintea Domnului, si va pune mlna pe capul vllelului gi vo jun-
ghia vilelul inaintea Domnului. gi luind preotul cel uns, a\e cd.rui
rniinj slnt slinfite, din slngele vilelului 7i va duce ln cortul mdrturiei.
,,9ivo intinge preotul degetul ln slnge gi va slropi cu singe de gople
ori lnqintea Domnului, spre catapeteasme cea sfintd. $i va unge prc-
otul din slngele vilelului coarnele altarului tdmiierli, care esfc
390. Jertfele de animale nu aveau nici ele, nici cei ce le aclrrceau sensibilita-
tea peuetrantd 5i sentimentul d5ruirii totale de sine, prin care sd poat6 tr5i inttl-
nirea cu Dumnezeu. Numai Hristos ca om cu desdvlr5ire curat si cliruil ca om Ta_
tdlui a putut avea aceastd sensibilitate capabilE sd se sesizeze si sd trhiasc[ la su-
prema sensibilitate a curdfiei dumnezeiegti. Prin aceasta a fdcut acea sensibilitate
paternd supremd sd vibreze la iubirea de sine daruitoare a omenescului, ridicat <lin
rlrosol5nie nesimlitoare a egoismului pdcEtos. Acest rost innobilator al omenescu-
lui.il.are jertfa lrri Hristos (ca orice jertf6), nu un rost de platd juriclicd pentru
o jignire, ca in teologia apuseand.
391. cind pdedtuieste cel rinduit de Dumnezeu sd dea exemplu, duce ln mare
ispitd 5i poporul. De aceea un arhiereu care trebuie sI se strdriuiascd pentru cu-
rdtirea.poporului de pbcat, e cel mai rdspunzdtor pentru picatele poporului cirrrt prin
'ciin
e,xemplul sdu il ispitegte Ia pdcate. $i oare era cu putinld ca arNereul uman
Vechiul Testament sd nu ispiteascd poporul prin neclesdvlr;irile Sale ? De aceea era
pi greu de c'leosebit in jertfa sa folosul ei pentru sine, de folosul pentru popor. pi-
catele poporului erau ameste'catecu ale sale. -{ltceva c cu Hristos. .Iertfa Lui e urr-
mai..pen-tru pdcatele poporului, nefiincl pdcate ale sale, oa sd fac6 poporul pirta5 ile
c r t r i i t i aS a .
 INCHINARE IN DUII SI ADEVAR 31?

lnaintea Domnului, Qn cortul mdrturiei. $l tot slngele vilelului fll va

r.orsc Ia temelia jerttelnicului arderilot de tot, care este Io u$ile eor'
tului mdrturiei. $i toatd grfisimeo. vilelului pentru pdcat o va lua de
Ia el, grdsimee care acopeld mdruntaiele $i grdsimea de pe mdruntale
gi amindoi rinichlt gi grdsimea de pe ei, cQre este pe $ale. $i prapo'
rul care este pe licat lmpteund cu rinichii 0.1va lua, ln lelul 0n care se
ia d.e la vilelul jertfei de mlntuile. $i le va aduce pleotul pe altarul
t cte jertfe. $i pielea vilelului $i toatd c1rnea lui, impreund cu capul
lui ,5i cu marginile, cu burta $i cu balega, tot vilelul rdmas, le vor
scoate alard din tabdrd |n [oc cIrIQt, unde se aruncd cenu$c. $i-l vor
urde pe lemne ln toe, pe grdmada de cenugd,. (Lev. 4' l-121.

3 Acestea a poruncit legea sd se fac5, atunci cind cel dintii in pre'

otie se va face vinovat de vreo grepeald din negtiinfd. Dar zice cd 9i
pentru gregelile poporului sd se sdvirgeascd o jertfd, aducindu-se 9i
s junghiindu-se tot astfel un vilel Ia ugile coltului mdrturiei lnaintea
Domnului, unde bitrinii adundrii sd-pi pund miinile pese el, iar sln-
gele fiind dus in Sflnta Sfinteior 9i, simplu vorbind, sdvir;indu-se asu-
pra lui toate dupd asemdnarea jertfei lui Aaron. Dar gi din acestea e
timpede oricui cd Hristos e cur5firea atit a preotilor, cit gi a poporu'
lui, cdci in El ne indreptdm curdtindu-ne de pata pdcatului.
PALADIE; Bine ai zis.
CHIRII: Deci se ia vifelul nepdtat 9i nerdnit ca chip (tip) al lui
Hristos, Cel ce este cu adevdrat nepdtat 9i nu primegte sd p[timeascd
de rana pdcatului. "Cd.ci vine, zice, stdpinul acesfei lumi gi nu vo
alla lntru Mine nimic> (Ioan 14, 30). Pentru cd n-a fdcut pdcat, dupd
Scripturi (I Petru 2, 22), $i se aduce la inse9i ugile cortului sflnt lna'
intea Domnului, neocolind sd pdtimeascd pentru cortul sflnt, adicd
pentru Bisericd, ci aducindu-se pentru ea spre miros de bund mireas-
rn5 lui Durnnezeu gi Tatdl. De aceea a 9i spus z ,rPentru ei Md sfin-
$ lesc pe Mine> (Ioan 17, 19). <rMd sfinfescu, a spus, in ioc de nMI
aduc ai Md predau ca prinos neprihdnit lui Dumnezeu gi Tatdl,r. cdci
p !c spune cd se sfinfegle ce.eo ce se predd (se lnchind) Iui Dumnezeu'
clnpd cuvintul scris ; "Lal esfe omulrri a-tf stinli repede ceva din ale
sale; .pi d.upd ce a tdgdcluit, lncepe a se cdi, (Prov. 20, 2513n'

,} 392. Cel ce se predd lui Dumnezeu, se sfinfegte, pentru ci intrd in zona de

curdlie a lui Dumnezeu. lar curdfia e sensibilitate 5i delicatete Si atentie. Aeela de-
vine s;i el sensibil, delicat ;i atent, prin insuSi faptul cd se curafeSte de uepdsarea
egoismului, cd se clepdpegtepe sine. El intrd prin aceasta ln_ comunicare cu CeI atot-
crirat. sensibil si atent. El iradiaz6 din sine aceasti delicath atentie ca un miros de
buni mireasmb, pentru cd se umple de aceasta de la Dumnezeu. Aceasta e sfinfenia,
Iru un (sacru', ca mister neinteies, propriu 5i lucrurilor. Peste lucruri sfinfenia se
intinrle rlin Persoana supremd prin persoana rtmanii. Cinrl uu om tliruieste ceva lui
 348 6!" CHIRIL AL ALEXANDRIEI

Iar euvlntul <inaintea Domnulul>. aratd cX aducerea e primitd 9i

.bine pldcut5. Infelegem aceasta cind privim la perechea de frati, la
Cain 9i Abel. <A cdutat, zice, Dumnezeu spre Abel ,gi spre darurile
Iui, iar spre Cain gi spre jertlele lui nu s-o uitdt), (Fac. 4, 4) ffi. Cdci
e clar cd privegte spre ceea ce-i pldcut Lui gi se lntoarce cu sclrbd
de la ceea ce nu e aga. Iar dupd ce-gi pune cel ce a gregit mlinile
peste vitel, se s{vir;egte junghierea, inaintea Domnului. Cdci "aces-
ta, pdcatele nooslre Ie poartd $i pentru noi rabdd durere junghiin-
clu-^se>> (Isaia 53, 4). Pentru cd mina e chipul lucrului gi al faptelor. gi
se junghie inaintea Domnului, pentru cd Tatdl consimte cu trebuinta
ca Fiul sd fie omorit pentru noi 3s. Cdci nu se intoarce vizind cum e
iunghiat. Pentru cd degi laudd faptul cd a dat sd pdtimeascd, qtie cd
pdtimirea lui Emanuel pentru noi e mintuiloare tumii. A$adar, El in-
sugi ridicd pdcatele noastre gi pentru noi suferd dureri, rdbdind omo-
rirea pe cinstita cruce pentru noi.
Apoi luind preotul pe deget singe, stropegte de gapte ori spre
sfinta catapeteasmti de peste sicriu, al clirei nume era ispdgitorul.
De asemenea unge cciarnele altarului tdmiierii. cdci Hristos nu S-ir
fxcut noud isp5gire gi ispdgitor. cdci in singele legdmintuiui vegnic
ne dxruegte c,trdlirua atotdesdvirgitd. cdci aceasta socoiesc ci in-
seamnd a stropi de gapte ori ispigitorul. pentru cd numHrul gapte e
simbolul desdvlrSit.

Dumnezeu, se sfinte$te ln primul rlnd pe sine 5i dln relafla sa ca dtrruitor, cu Dum-

nezeu primitor al darului, se lntinde sfinfenia qi peste lucrul d6ruit. Dar cade ln nc-
simlirea grosoland, contrari sfinfeniei, cel ce regretd cd a ddruit, rlesi lui Dumne-
zeu. Prin moartea acceptati ca jertfd a vielii pdmintegti se rup cu totul zdgazuri-
rile care inchid aceastd viat6. in egoism, realizindu-se o comunicare totala cu Dum-
nezeu, izvorul vie{ii, clin iubire 9i credin}d fatd de El.
393. Ceea ce se diruiegte e bine pldcut lui Dumnezeu, pentru ch i1 cidruirea
acelui lucru se manifestd delicata atenlie a celui ce-l dEruiegte. Si atenlia omului
fqld de Dumnezeu e pe mEsura lucrului c'ldruit Lui.
ln lucrul ddruit lui Dumnezeu ardtindu-se atenfla celui ce-l diruieste
fatii de Dumnezeu, aceasta ddruire poate ardta si chinta pentru viata rle nepdsare
grosoland fa{d de Dumnezeu, trditd mai inainte. Dumnezeu prinre$te 5i in acc.st caz
darttl cu plicere, cu atenfie. Dar mai ales e primit6 cu atenfie jertfa cu care cine.
r'.a nu aratd atit cdinfa pentru pdcatele sale - prin punerea miinilor peste lucrul
tlIruit ca semn cd il ddruieste in locul sdu - ci cind se aratd in ea, in cel mai inalt
qrad aten{ia iubitoare fafd de al}ii, aclucindu-se pe sine insu;i pentru ei, Aeeasta a
fiicut-o Hristos in mod desdvirpit, primind moartea numai pentru altii, El netre-
bttind sd moard din cdint6 pentru vreun pdcat al Sdu. In cazul Lui, Dumnezeu In-
sugi ia ini{iativa sensibilizdrii oamenilor prin dragostea atotcuratd pentru ei.
394. Pe de o parte Hristos, ca chivot, e altarul sau locul cel mai indlfat spre
Dumnezeu, pe care se aduce jertfa, pe de alta cd singele cu care se stropea spre ihi-
vot, e cel ce igi ddruie$te ca om viala lui Dumnezeu pentru pdcatele noastre. Atit
chivotul, cit qi singele din cortul, Testamentului vechiu, preinchipuiau pe Hristos
ca altar Si jertfd. Prin stropirea ingeptit6 se preinchipuiau curdtirea desdvirgitd Ei
veqnicir adusd cle EI in umanitatea oamenilor. Si prin aceasta se arate ddruirea per-
rnanerrtdsi ve$nicd pentru noi.
 INCHTNARE IN DUH 9I ADDVAR 349

Dar insdgi moartea imprdgtie buna mireasrnd d mintuirii 9i a vie-

tii lumii qi a aducerii ei in credin|a3e5.Caci "Unul a mutit pentru
toli, cei ce vietuiesc sri nu mai vieluiascd [or, ci Celui ce a muril
,pi s-a sculat pentru ei>r (II Cor. 5, 15). Deci ungerea altarului aurit,
al tdmiierii, cu singe, indicd buna miteasmd o morlii.
Iar singele cel{lalt se varsd Ia temelia altarului de jertfe in pri-
inul cort. Cdci singele e chipul (tipul) sufletului. Iar Emamril $i-a pus
I
I sufletul 3e6.nu numai pentru Biserica din neamuri, ci 9i pentru cei
din lege, adicd pentru Israil. Cdci tofi Ia un loc am fost rdscumpdrafi
prin singele lui Hristos, pdgini Si ludei. Aceasta o va mdrturisi Pa-

r
}
vel, zicind : <<sou mlmai aI lud.eilor e Dumnezeu ? Nu si a] neamuri'
lor ? Fd.rd lndoiald gi aI neamurilor, dacd unul esle Dumnezeu Care
va Lnd.repta tdierca imprejur din credinld Si netdietea lntpreiur prin
credinld" (Rom. 3, 29-30).
Apoi scofindu-se cele de dinlduntru ale vifelilui 9i oferindu-se
pe altar, restul de trup se arde afard de tabdrd. Adicd Et Insuti este
jertta ceo sflnld, ccre rdspinde;te buna mireasmd. prin virtufi, ale cd-
ror chipuri (tipuri) sint cele dinlHuntru. Cdci virtutile sint ascunse in
noi si a$ezate inlfluntrul mintii. $i tot El e Cel ce pdtimegte afar5 de
poartd qi curdfd prin moartea trupului Sdu gi cei intinati. Cf,ci <ce-
nuga junincQi, z.-iss,stropind pe cei flntinali, fli sfinlegte spte curd.firea
trupului>> (Evr. 9, 13). Deci unul Si Acelaqi liind Emanuil, rds'
pinde$te buna mireosmd gi in slintele corturi, adicd in Risericd, dar
a pdtimit Ei inafard de poartff, unde gi noi trebuie sd iegim purtind
ocara Lui, cum a zis dumnezeiescul Pavel (Evr. 13, l2-t31 tst.
Dar se aduce vifelul la fel gi intru totul asemenea 9i pentru gre-
gelile poporului. $i ratiunea jertfei e intru toate aceea;i. Cdci Ema-
nuil S-a adus pe Sine insugi pentru .mici 9i mari, pentru popor 9i.
preoti. Sau nu e adevdrat ce sPun ?
PALADIE; Cum de nu.

395. Moartea r6bdat6 ca iertfi e jertfa dus6 pind. la capdt. Dar ea fiind viala

t
rl[ruitd ]ui Dumnezeu, nu poate sE nu placi lui Dumnezeu, si nu inadieze din ea su-
prema atenlie fal6 de El, (sau) spre o bund-.mireasmd. De aceea Dumnezeu ridic6 din
bceast6 moarte pe cel care a rdbdat-o. $i di viat6 celor _pentru care Hristos a murit.
Deci in ea e viata lor, dar o vi,ati ce se aduce $i ea lui Dumnezeu. Cine o trdieqte,
intrd in veci gi pentru veci ln suprema comuniune cu El, izvorul vietii.
396. Clnd se spune de Sf. Pavel cd Donlnul a intrat cu singele sdu la Dum-
f nezeu, se infelege cd a intrat ca om cu sufletul Sdu la Tatdl. Dar a intrat $i cu trupul
Sdu, care gi-a ridrsaf singele Sdu Si pe care ni-L ddruieqte nouA in S_finta Impdrti-
5anie, ca si noi sE intrdm ia Tatdl, deocamdatE cu sufletul nostru 9i la sfirgitul lu-

t mii gi cu trupul la Tatdl.

397. Hristos nu rdspindegte buna mireasmd a jertfei Sale tn bisetici, umplln-
du-i Si pe credinciogi de ea, ci iese 9i in afari de porfile cre$tinEtdtii, ln lumea str6i-
ni de El, pAtimind 9i tn mijlocul ei pentru ea, chiar daca e batjocorit de unii pen-
tru aceasta, Asa trebule sE facem si nol, letind au El ln afara Blserlcil.

I
 350 6F. CHIRIL AI, ALEXANDRIEI

CHIRIL; Voiegti deci ca intorclnd cuvintul inapoi, sb ne lndrep-

tdm spre descriereacelor privitoare la cort ?
PALADIE: Foarte bine.
CHIRIL: Deci dupd ce au fost islrrdvite toate lucrurile gi sfintere
vase au fost agezate fiecare in locul cuvenit lui, Dumnezeu a portrncit
sd se sfinfeascd ele pi cortul, zicind dumnezeiescului Moise astfel : o,Si
sd iei untdelemnul ungefii gi sd ungi cot'tul si toate cele djn el, fi sd-l
sl.inlepti pe eI si toate vqse/e /ui. gi vor ti sfinte. .!i sd ungi attarul
ierttelor gi toate vose/e /ui .5i sd-l sfinfegti altarul tdmiierii. gi va Ii
rtltarul prea stint,, (Ieg. 40, 9). Agadar, vezi cd s-a uns cu untdelemnul
sfint sicriul gi masa gi afard de ea sfegnicul gi altarul tSmlierii. pe toate
acestea cuvintul nostru le-a ardtat pe larg inchipuind pe Emanuil.
PALADIE; Adevdrat.
CHIRIL: Deci pofi infelege acum cuvintul spus prin glasul lui Da-
vid cdtre El : "iubit- ai d.reptateo gi ai urlt ned.reptatea. Pentru aceea
ie-a uns pe Tine, Dumnezeul Tud, cu untdelemnul bucutiei mai mult
rl.ecit pe pfuta$ii Tdi" (Ps. 44, 8). Iar Pavel scrie : <CeI ce stinte$te tj
cei ce sint sfinfif i, dintr-Unul slnt tofi,, (Evr. 2, lll. $i trebuie $tiut cX
dupE invdfdtura cea neprihdnit5, Acelagi fiind Cel ce ca Durnnezeu ho-
tdrdqte gi impreunii ddruiegte cu Dumnezeu gi Tatdl tuturor celorlafi
sfinfenia, se sfinleste impreund bu noi dupd omenilate. Aceasta este
aga numita golire (chenoz[). Cdci Cel sfint dupS fire, ca Dumnezeu, se
zice cd a avut nevoie de Dumnezeu care L-a sfinfit. Aceasta o spune
gi fericitul Petru : odespre Iisus din Nazaret, cum l-o uns pe EI Dum-
nezeu cu Duhul sfintn (Fapte 10, 37). Agadar, la omenesc se referH un-
gerea Fi q trupului e stinliree, care nu e sf2nt dupd. tire, ci prln f,mpdr-
lrigireo de la Dumnezeu. cdci fdpturilor le vine sfinfirea din afard gi
se imbogdfesc cu hdrul primindu-l din a1t5 parte 3ss.
Impreund cu celelalte se unge 9i jertfelnicul slujirii celei dupd
lege. cdci gi legea e sfint5, chemind ia cunogtinfa Dumnezeului celui

398. Cortul, chivotul, altarul temlierii, de$i inchipuiesc pe Hristos. se uno

totuSi, cdci aceasta prelnchipuiegte ungerea cu Duhul Sflnt a hii Hristos i:a om. n.i
Sf. Chiril vorbegte chiar de o sfinfire a lui Hristos ca om. Se aratE in aceasta sme-
rirea Lui 9i grija de pdstrarea umanului in autenticitatea lui. Depi avea in Sine ca
Dumnezeu sfinfirea, deci se putea spune c& Hristos se sfin{epte singur, totu$i pen-
tru a se pune in relief smerirea Lui, se spune cE a fost s{intit. Trupul lui Hriitos,
dgsi-u. fost fdcut_trupul Fiului lui Dumnezeu, nu a fost sfint prin fiie, ci prin inr-
pirtd5ire de la Dumne_zeu.., Se acc€ntuiazd pdstrarea umanului in Hristos fentru a..
se evidentia chiar in El cd umanul are sfin{irea, sau pe Duhul de Ia Dumnezeu. Se
inldtur5 orice fel de monofizitism. Dacd umanul ar avea in El de la sine sfintirea,
9I Putea avea gi in afard de Hristos, de la sine. Iar aceasta ar insemna panteisur.
Hristol se vddegte pe Sine nu nuraai ca Cel ce di pe Duhul Sflnt, sau sifnfirea, ci
pi ca cel ce o primegte. El tr6iegte $i recunottinfa faf6 de Dumnezeu, pentru cE s6-i
lnvele Si pe oameni sE o triiascE,
 T\TCHINANE IN DUH FI ADEVAR 351

dupd fire 9i sddind in auzitori o cunoaqtere a dreptilii li ciil5uzind pe

cei crescufi de ea spre inceputurile bundt5fii 34. Cdci "lnceputul cdii
eelei bune, zice, esle o tace ceile drepte" (Prev. 16, 7). Dar scrie 9i dum'
nezeiescul Pavel ; "Astfe/ Iegea e stlntd $i porunca st?ntd 9i dreaptd
li bund, (Rom. 7, l2). Ba legea e Sfinta Sfintelor nu dupl umbrd, ci
dac& e ridicatd la o infelegere duhovniceascdam. Chipurile (tipurile)
i ei vestesc pe Hristos, cu adevdrat Sflnt al Sfrintilor. Cdci Eo ca
Dumnezeu sfinle;le ungind cu Duhul Sdu pe cei ce au intrat ln pdt{d'
gie cu EI prin uedintd. Dar dupd ce a fost ridicat cortul sfint 9i a fost
uns cu untdelemnul cel sfint, sE spunem cele ce urmeaze dup[
aceasta.

t PALADIE.' Foarte bine {r.

CHIRIL; Deci s-a scris a$a : <$i a sdvirtit Moise toate lucruille.
l;ii a acoperit norul cortului ntdrturiei. $i s-a umplut cortul de slava
DornnuJui. $i nu putea Moise sd intre in cortul mdrturiei, cd. umbrea
asupra lui norul. Si cortul se umpJuse de sJavo Domnului. $i cind se
ridlca norul de pe cort, porneau fiii lui lvail cu toate ale lor. lat de
nu se rldica norul, nu potneau plnd in ziua ln cate se ridica norul.
(ldci ziua era norul peste cort, iar noaptee ere foc pesle el, lnalntea
a lot Israilul, in toate purcederile lor> (Ieg. 40, 31-€6),
Cdci ardtindu-se in lume cortul sfint gi mai adevdrat, adicd Bise'
iico din neamuri, a lnvdluit-o lumina ,lui Hrislos, care imbibindu-se
cle roua duhovniceascd de sus, ca de un nor, umple templul dumne-
zeiesc 42. $i nu putea sd i4tre, zice, Moise. Cdci n-a intrat Israil,
neputind sA suporte atringerea luminii dumnezeiegti, pentru cE nu ln-

399. Bundtatea are un inceput in om. De aceea are gi un izvor ln afard de ea'
Nu e fdrE inceput ln om, c6ci nu el este izvorul ei. Aceasta se arat6 ln faptUl cf,
omul face binele la porunca unei legi, pe care nu $i-o dd el. Dacd binele ar avea
inceputul in om, n-ar fi necesar sd-i dea, sau chiar sd-i dea o lege pentru a foce
binele. Binele s-ar face in el de la sine. Faptul cd trebuie sd i se dea, sau s6,-si dea
o lege, e semn cd omul are cleasupra sa o autoritate superioarE, care este izvorul
blnelui.
400. Ca orice lucru, legea are 9i ea, pe lingi infelesul ei de suprafalE, de um-
br6, are $i lntelesuri mai lnalte, duhovnicesti. Cel mai lnalt e Hristos,
401. Hristos pdtrunde in noi ca lmplinitorul si Ddtdtorul legii, ca lege lmpli-
nitd, impreunlndu-se ca dare tn noi. Dar ea devine a noastrtr prin voia noastr6. lnsi
l'ointa primegte ugurinta de-a o implini prin Duhul Sfint. Acesta e ca un untdelemn
care lnmoaie vointa noastrd ca sd lmplineasc{ voia lui Dumnezeu, sau sd se im-
prime de Hristos. Uns{ cu Duhul Sflnt, fiinta umand devine fluidd, comunicativh,

l p{rEsind lnvlrtogarea egoistd. Persoana umanil pdtrunde tn altii qi alfii in ea.

Se ungea ln Vechiul Testament cortul cu Duhul Sfint, prin ceea ce de-
venea loca5 al lui Dumnezeu. Dar se prefigurau gi ungerea Bisericii co trup pluri-
personal al lui Hristos, deci aI lui Dumnezeu, trup ale cdrui mddulare sau persoane
comunicd lntre ele cu vie fluiditate spiritualS.
402. Lumina lui Hristos invdluie Biserica. Dar ea poartd in sine roua de sus,
; cum purta ln sine norul ce acoperea cortul de ploaie. Roua aceasta care inmoaie
sufletele si le face roditoare e Duhul Sflnt.
 . .8F,.EHTRIT. 'AL ALEXANDRISI
352

felegea taina lui Hristos. De aceea nici n-a primit iluminctrea frn Duh
5i n-a vdzut cu ochii minfii slava Domnului, cu care cind pornepte
de la lume pi se ridicd spre cele de sus, pornim gi noi, mergind pe ur-
mele Stdpinului. Cdci ne-a deschis noud o cale 403nou6 li vie, spre
cele de sus gi spre cer. Iar cind se odihneste gi se ageaz5 norul, odih-
nim gi ne agezdm qi noi. Cdci pornind norul, pornea impreund cu el 9i
poporul. $i oprindu-se, se oprea impreund gi poporul. Cdci <<norulera,
zice, peste cort ziua 9i foc noaptea>. $i imbiba Hristos cu darurile
duhovnicegti pe ce'i ce au ajuns in ziud $i in lumin6, pentru cd au pri-
rnit cunogtinta despre El in chip subtire 9i amdnuntit ti qi-au umplut
tnintea de strdlucire. Iar pe cei mai neinvdfati incd, ii lumineazi.
Cdci in Bisericd nu mai este intunericul deplin al rdtdcirii lumegti.
Iiindcd Hristos le invdluie in lumind pe toate 9i le umple de lumina
Lui spirituald. Peniru cd (nu sintem liii nopfii, nici ai intunericului,
<:i ai luminei gi ai zilei>>,,dupd cum e scris {I Tes. 5, 5).
PALADIE: Drept ai grdit.
CHIRIL: Dar pe lingd acestea, sd descriem pe scurt legile privi-
toare la cort, la darurile poporului gi la plecdrile gi opririle lui, cdci
prin aceasta tilcuirea va merge pe calea cea dreaptd.
PALADIE; Sinit de aceeagipdrere.
CHIRIL: Legiuitorul 9i judecdtorul a rinduit ca numoi frn cortul
sflnt sd sdvirgeoscd jerttele cei ce ar vrea sd tacd aceoslo, depdrtindu'i
cred, prin aceastade,la slujirea mincinoasd de mai lnainte, adicd de la cea
din Egipt, cdci acolo era amara batjocurd a idolilor 9i o atit de dezor-
donatd multime de zei mincinopi, inclt nici cei ce voiau sd li se in-
chine nu-i puteau cunoagte; ci fiecare era ldsat sd jertfeascd precum
voia, dup5 spusa batjocoritoare a unora dintre infeleptii elinilor, unul
jertfind unui zeu, altul altuia. Deci depdrtindu-i de Ia obiceiul atlt de
pingdritor gi de la o purtare atit de nepdsdtoare $i de prosteasce, a
spus iar5gi in Levitic : <Grdie$te cdtre Aaron gi cdtre tiii lui Si cdtre
toli fiii lui Israil gi zi cdtre ei : Acesta e cuvintul pe care l-a poruncit
Domnul, ziclnd : AceI om dintre fiii lui Israil sau dintre cei veniti in-
tre voi, cere va junghia vilel sau ooie ,sau caprd f;n tabdrd $i core vc
iunghia in atard cle tabd.rd pi nu o va aduce Ia cortul mdrturiei, cc sd
o flacd ardere de tot, sau jertld de mintuire Domnului, primitd spte
mjros de bund mireasmd, 9i core va iunghia departe Ia uta cortului
ntdrturjei ryi nu o va aduce ce sd o dea dar Domnului inaintea eoI'

403. Cum se ridicd norul de pe cort, putind porni fiii lui Israil dupd cort, a9a
dupd indltarea lui Hristos, poate porni $i Biserica duph- El spre cer. Dar pe cind
Hristos S-a lnilfat la cer cu trupul, membrii Bisericii inainteazE lntr-o cunoaptere
a Lui cu sufletul rdmas ln trup.
INCIIINARE TN DUH SI ADEVAR 353

tului mdrturiei, se vo. pune in socoteala omului acela cd o vdrsot

singe ^ti va Ii nimicit suUetul acela din poporut lui, (Lev. IV, 2 E.u.).
Deci cel ce a jertfit afard de tabdrd va fi vinovat de viirsarea sin-
gelui 9i de crima rrciderii. Cdci cei ce gi-a despdrfit sufletul cle Dum-
nezeu, ddruindu-I pietrelor gi iemnelor Si inchinindu-l rdt{cirilor dra-
cilor, e ca unul care s-a omorit pe sine, gi gi-a pierdut sufletul s6u.
Dar n-a poruncit cd orice animal trebuie adus spre tdiere l,a u$i-
le cortultri, ci numai cea pe care ar voi sE o predea c:r.rjertf[ Iui
Dumnezeu, a ardtat lSmurit addugind indatS : "gi nu vor jertti jert-
tele lor celor degerli, cu care ei curvesc,, (Lerr. 12, 7). Deci oplegte
cu totul s5 jertfeascx cineva fdrd deosebire oricui ar voi? ci spune cFi
trebuie s{ aducd slujire numai Dumnezeului Cel dupd firs e0a.
PALADIE: Cuvintul e cit se poate de clar.
CHTRIL; Dar socotesc c5 nu de pufin cigtig ne-ar fi sI infetegem
gi in alt chip cd e de folos gi necesar sd se sdvirgeascd jertfele
9i s6
se predea victimele sfintite numai ln cortul sfint.
PALADIE; Ce vrei sd spui ?
CHIRIL: oare n-am spus cd vifelul junghiat la cortul sfint pen-
tru gregelile preotului gi ale poporului e o icoand 9i un chip (tip) al
lui Emanuil ?
PALADIE.'Am spus.
CHIHIL.' De aceea spunem c6. taina lui Hristos trebuie sd se sd-
\tir;eascd in Biserici, ca i.n nigte sfinte corturiaos. Aceasta ne-a poj
runcit gi in aitr parte. cdci poruncind la inceput iesraelitilor care

404. Leglndu-se sE_se-ad-ucE orice Jertfd numai la uga cortului sau a templu-
lui,.se-punea capdt ln Vechiul Testament, lnchindrii de citre fiecare la alt zeu. toti
se inchinau prin aceasta la un singur Dumnezeu. Acest unic Dumnezeu, e Dum-
llezeul cel odupd fire", cel care prin fire e deosebit de lume gi nu poate fi decit
Unul. Politeismul nu distinge pe zei de lumea plind de forte diferite ii in anunrite
cazuri opuse intre ele.
405. Dar aducind toti tn Vechiul Testament jertfele lot la cortul sfint, apoi
la templu, nu se inrpunea numai credinfa tuturor in unicul lJumnezeu, ci se 9i pre-
figura cd toli vom fi mintuiti prin Hristos cel unul, Fiul unr:l Ndscut al lui Dum-
nezeu, fdcut om. Deci se prefigura ci in toate bisericile se va sdvirgi jertfa Ace-
luia$i Unic Hristos, O_datd ce_ s-a- impus credinfa ln Unicr,rl Dumlezeu, s-a putut
inainta la credinfa ln Unicul Sdu Fiu, Care ni S-a fdcut prin intrupare Unicul lvlin-
tuitor 9i care se aduce jertfi pentru toti, in oriclte biserici se aduce. Dar precum
in Testamentul Vechi tofi aduceau jertfele intr-un templu, aga Hristos ii adirna pe
to.fi ln-_jurul jertfei Sale, in biserici. Deci nu trebuie sd se sdvlrgeascd jertfa Lui de
cdtre fiecare la casa lui. Protestan'uismul promovind inclividualismul in creclinfd, a
redus irnportanta jertfei ca mijloc de u.nire a tuturor in jurul ei. S-a rhmas numai la
crerlinf,l, in care se poate afirma ugor subiectivismul individual. Evreii au jerttit
.
in Eqitrrt,in noaptea dinainte cle plecare, mielul in casa fiecdruia, pentru cd nu se
puteau aduna atunci la un loc. Dar ei aritau unitatea in faptul cd toli din fiecare
casd fdceau acel:rsi lucr-u. $i in faptui ci nu scoteau rlin cainea mielului rlin afarb.,
ca sd miinince eventual 9i altii, care nu apartineau poporului Israil.
!3 - Sf. CITIRIL
 gF. CHTRIL [L ALEXANDhI:I
35.{

plecau din pdmintul egiptenilor in ce mod trebuie sd se junghie mie-

iitl ca chip (tip) al lui Hristos, zice: "intr'o casd se vo ninca ^ti sd nu
scoateli ceva clin cirnurile lui atard." (Ie9. 12, 46). Deci calcd porunca
lui Dumnezeu ereticii de alt cuget, zidindu-li lor in afalii de cortul
cu adevdrat sfint, alt cor,t, 9i jertfind mielul afard 9i ducindu-L de-
parte de casa cea una qi impbrtind pe Cel neimpiirlit. Cdci Unul 9i
desdvirqit in toti'este Hristos. De aceea inteleptul Moise, tldmdcito-
rul celor durnnezeiegti, ne porunceqte in "A doua lege,,, zicind : nla
uminte la tine sd nu aduci ardereQ de tot a ta in tot locul care'l vei ve-
d.ea, ci numai in locul pe care iI va alege Dontnul Dumnezeul tau,
intr-una clin cetdlile ta|e. Acolo sd acluci arderile tale de tol $i acolo
sri lacj toate cite ti le poruncesc Eu lie ostd.zi.Dar oricind vei poIti,
junghie Si mdnincd corne precum polteSte sufletul liitt, dupa binecuvinta-
rea Domnului Dumnezeului tdu, pe care li-a dat'o lie in toatd cetatea.
CeI necurat intru tine,gi cel curat sd mdnince la tel din ea, cum e
cdprioard sau cerb. Numoi singe sd nu mincafi. Pe pdmint sa-l var-
sali pe el, ce apa" (Deut. 12, 13-:-16).Deci e o gregeatd 9i o vind a
unui suflet lipsit de orice evlavie sd indrdzneascd a jertfi in orice loc
;i sd nu indeplineascd in casa lui Dumnezeu taina lui Hristos.
PALADIE.' Bine zici. Dar tilcuiegte-mi aceasta: Iegea osindegte'
pe drept cuvint, mincarea singelui. Care este infelesul ascuns aci in
literd?
CHIRIL: Ce voiesti, sd ddm Si cele poruncite in Levitic cu pri-
vire la aceasta. Acolo scrie aga : "$i omul din tiii lui Israi/, sau din
sirdinii a$ezali lntre voi, cQre vQ minca ori ce IeI de singe, voi pune
fala Mea osupro sulletului care mdnincd singe $i-l voi pietde pe eI
rlin poporul sdu. Pcntru cd suIletu| liecdrui tlup esle singele lui. $i
eu l-ant clat voud pe eI ca sti jspdlili pe altat pentlu suf/elc/e vocrslre.
Cld singele ispd;e.llc in locul suflclului. Pentru aceea am spus lii.lor
jui /srnil ; Njci ulr suflel dintre voj sd nu mdnince singe. $i oniu,l
dintre liii |ui Israil, sou dintre strriinii asezali intre voi, care va vina
vreun vinat : fiard sau pasdre, core se miinincd., sd verse slngele 9i
sti-l ocopere pe ei cu pdmint. Pentru cd sufletul |iccdrui lrup c sln-
gele lui. $i om zis |ii|or lui Israil : .Singe/e nici urtui lrup sci nu-I
'Iot
inlncali, c<i suf/etul Iiecdrui trup e singele lui. cel ce-l ntrininca
pe eI, va pieri>t(Lev. 17, B--14).
PALADIE r Inleleg.
CHIRIL; Agader, legea clesparte 9i scoate singele din trupurile
junghiate. Prin aceasta ne invafd o dogmd adevdratd 9i primitd de
noi eu credinf{, anume, sd socotim 9i sd cugetfim cl slfletul rational
 TNCHINAR,E lN DUH $I ADEVAn

ai ornuiui este nemuritor gi moartea nu-l desface impreund cu trupurile

pdrnintegti, ci mai .virtos il clezleagd gi-l sloboade de Fdcdtorul si-x
scoate clin starea de pdtiinire, gi-i face pdrtag i'ielii. Cdci omul a fost
frcut la inceput spre sullet viu, Dumnezeu suflind in el suf lare de via*

F ta. Aqa s-a scris (Fac:.2, 7). $i am atribui, preclun socotesc, o sldbiciu-
ne vietii celei ce tuturor le dd viafd, dacd am spune cd ceea ce a fd-
cut spre vialii, se pierde impreund cu trupurile vremelnice,r0{i.Dimpo-
trivd, ne voll incununa cu intelepciune, de vom crede cd sufletul e
nemuritor gi cd aqa i-a pliicut sti fie creatorului a toate, Kin care vic-
luim, ne miscdm gi sinrem,' (Fapte 47, 28) a()7.Aceasta crecl cd e ra-
fiunea poruncii date in aceastd privinfE.
Dar sd trbcern si la alte rinduieli aie cortului. Deci, a spus Dum-
nezelr in <<Iegire>> : <sd nu junghii peste aluat singele jertlei MeJe>
([es,24,25). FXrtr aluat sd fie, zice, singele vdrsat gi peste ceea ce se
aduce spre jertfd lui Dumnezeu, sd nu i se adauge aluat sau fdind
dospiiii. Ciici noi trebuie sd fim curafi gi fdrd aluat, aclicd sd nu avem
in minte amestecarea rdutdfii gi a vicleniei, ca sd inchindm lui Dum-
nezeu sufletele noastre curate, aI cdror chip {tip) e singele. De aceea
qi dumnezeiescul Pavel a numit frdmtntdturd noud fdrd aluat pe cel
ce-gi pdstreazd sufletul lor curat ,gi netujburat gi neamestecat cu rt'iu-
tate, se intelege : prin credinfa ln Hristos gi prin iubirea clesrivirgitE
1I Cor. 5, 7).
Dar <nici si doarmd, zice, grdsimea sdrbdtorii MeIe pinir rJinti-
neala urmdtoere,> (Deut. 23, 1B), acucd sd nu oferi grdsirnea de ieri
spre miros de bund mireasmS. Iar in Levitic tilcuie$te mai lirr-rpecle
poru:rca gi infdfiEeazd lucrul mai clar, zicind despre cel c.e aduce o
iertfir : ,,Ier de va ti darul sdu tdgdduinfd scu jertta de bund voie, jn
ziua in cere ve aduce jertla se vcr tnlnce, si nu nfiine. Iar ceea ce va
ranline din cd.rnurile jertf ei pind a treia zi, in Ioc se vo artie. Iar dacd
mincind va minca. din cdrnuri a treia zi,'nu va Ii primit derul lui, nici
se vo socoii lui. spurcaciune este. lar suf/etul care vo, mi,nca din
aceea, se vo spurc(r $i pd.cot tttt lue>>(Lev.7,6_8).
Agadar, jertfa dinainte cu trei zile se respinge. Ba se respinge gi
cea de ieri. Declarincl-o aceasta, zice : ,,Dc yoi jertti jerttd tdgtiduinld:

b 406, Sf, Chiril interpreteazi expresia <suflet viu' i:r scnsul cj sufletul e ne-
,F muritor, dcci nu se de.sface(nu se
-strictr) ca trupul. Am socoti pe Dumnezcu insu5i
slab, rlacd am spune cd <;c.eace a ficut Dumnezeu ca suflet viu, 1u ,ilnine viu stLr
nemuritor pentru veci.
/i()7' Dar sufletul e nemuritor nu prin sine, ci pentru cd (.este,)
;i ruieluie5tr:
in El Dumnezeu. El a primit cle la Dumnezeu o substanfi unitar$, necompuid rlin
pdrti, ca trupul; eI e $i prin aceasta dupd chipul lui Dumnezeu. pe tingd aceea, ,u_
fletul (vietuie$te" ln Dumnezeu. F6rE sd-5i soarb6 viata rlin Dumne;.cll.'i.jci e crt,at.
Dumnezeu li Ci necontenit viafa lui creatd.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

cle mullumire Domnului, sd o ietttili spre a ti voud. printitd. fn insd'5i

ziua aceea sd se rntinince, nll ,se va lcisa din cdrnuri pentru dimineala
urmdtoare. Eu sint Domnul : pdcat va luo,' (Ler'. 7, 12, l5l.
PALADIE; Dar care este intelesul acestora?
cHlRlL: ln cele de mai inainte legea ne-a aratat c5 e obiceiul
clumnezeieqtii Scripturi sd impartd intreg timpul uneori in douf,, adi-
cd in cel in care a fost legea Si in cel in cdre a strf,lucit Hristos, al-
teori in trei, intercalindu-se 9i punindu-se Ia mijloc pi aceia in care a
strdlucit ceata sfintilor prooroci. Dar 9i in timpul lui Moise 5i cel aI
sfinfitor prooroci era acelaqi mod al slujirii, cel in umbrele legii. Cind "

t s-a fdcut insd dimineatd, adicd s-a ar[tat in sfirgit timpul al treilea 5i
iumina spiritualS, aclicd Hristos, a umplut de luminX pimintul, iar intu-
nericul vechi a fost imprdgtiat ; n-a mai fost primit modul de atunci de
slujire, deci fie cH e jertfd de ieri, fie c5 e grdsimea sau jertfa de alalt5-
ieri, nu mai e primitff, ci e urit6 lui Dumnezeu pi socotitt lnt'inXciune
celor ce voiesc sd aducd intr-un timp care nu se rnai potrivegte.
sau ,nu vei recunoagte ca adevdrat cf, odat6 ce Hristos a luminat
prin invdtdturile evanghelice sufletele sfinfilor 9i le-a adus la slujirea
duhovniceascd, cele din lege sint de prisos Oi fdrX folos ?
PALADIE.. Recunosc. Cdci mi-aduc aminte de dumnezeiescul Pa-
vel, care a numit gunoaie gi paguba laudele ce le avea din lege, pen-
tru lndlfimea mai presus de toate a cunoEtinfei lui Hristos (Filip. 3'r B),
$i-l aud scriind unor,a : <Vd. spun voud cd de vd. veli tdia lmpteiut;
Hristos nu vd. va Ii de nici un folosr (GaI. 5, 2).
1HIRIL; Drept ai spus. Deci e pdcat 9i intindciune a starui ln slu-
jirea in umbre $i a se aduce lui Dumnezeu fie grtsime, fie tdmiie, dupd
ce s-a ardteit Hristos $i a trecUt timpul, in care era in vigo'are legeg,$.1.
proorocii. Aceasta cind Fiul spune vddit lui Dumnezeu 9i Tatdl :cJertfd
penftu,
$i aducere nu ai voit, iar trup Mi-ai intocmit. Atderile de tot 6i
pdcat n-ai binevoit i atunci am zis : iatd. vin. In capul cdrlii s'o scris
despre Mine ca sd.Iac, Dumnezeul Meu, voiaTau (Ps. 37, 9-11). Cdci
Fiul aducindu-se pe Sine jertfd neprihdnitd, a oprit cele din lege, care
nu puteau desfiinfa pbcalele. Pentru cd Hristos este sfir9itul legii 9i aI
proorocilor.
PALADIE; Bine zici.
'
CHIRI;: A$adar, dupd desdvirgirea in Hristos nimeni nu se mai
poate apropia de Tat5l prin slujirea leclii,..cide EI ne putern apropia:

I
I lNclirNAnE lN DUH $r ADEVAR.

numai prin Fiul408. Cdci a zis : Nimeni nu poate veni la Tatdl, decit
numai prin Minet>(Ioan 14, 6). Iar cd tot ce nu e in Hristos e inapt de
jertfd gi nedesdvirgit 9i cd jertfd atotsfintitd 9i primitd e numai ceea ce
e prin El40eSi in El, se 'poate arf,ta clar li din cele ce le spune legea,
care in <Iegire,, poruncegte : ,,Sd nu Iierbi mie|ul in laptele mamei lui>>
(Ieg. 34,26), iar in "Leviticn zice; a$i a grdit Domnul cdtre Moise, zi'
cind : Vocc scu copra dupd ce vor na$te, sd lie Idtul Saptezile cu mama
lui ) iar a opta zi Si dupd. eceeQ, se vor primi ca daruri, iertfd. Domnu'
Iui. Vacd gi ooie sd nu junghiali in aceea1i zi cu ld.tul lor" (Ie;. 22, 27
-28J.
:
Deci nu lasd sd se junghie mielul de curind n6scut, de lapte, ar6-
tiiici' cd ceea ce e incd nedesdvir$it 9i uric ai dlab la lnte-
legere, incd nu e jertfd, incd nu e primit de Dumnezeu 410.ASa
erai acei neinfelepti li pulini la minte, cdtre care scrie dumnezeiescul
Pavel : Cdci trebuie sd fiti invdtdtori ; de multd vreme aveti iardti tre-
buinJd.de cineva core sd vd lnvele cele dintii ineeputuri ale cuvintelor
Iui Dum,nezeu $i ali ajuns sd.aveli nevoie cle lapte, nu d.e hrand virtoa'
'sd.'Pentru
cd'hrana lare esle a celor desdvirgifi> (Evr. 5, l2), Deci e ne-
desdvirgit cel ce se hrinegte incd cu lapte, in ceea ce priveqte i.nlele-
gerea 9i tdria duhovniceascd.
Dar sd trecem cuvintul nostru despre acestea de la chipul (tipul)
luCiurilor sensibile gi vrizute, la cele mai presus de simfire 9i spirituale.
'.,..408. Nimenea
nu se poate apropia de cineva aga de muit, ca fiul lui. Cu atit
mai mult nu se poate apropia omul de Dumnezeu Cel transcenclent, decit daci El e
totodatd Fiul Lui cel Unul Ndscut. De aceea S-a fdcut Fiul tui DuntDezeu om, ca in
El: sE :s€: poatd apropia omul cle Dumnezeu, cdci in El Si omul a devenit Fiul lui
Dumnezeu' si Dunineieu a devenit Tatdl lui. Alipindu-ne de I-Iristos ca om, toli ne
putesi'bpropia
' de Dumnezeu, cum se apropia nigte fii de Tatil lor.
,..' Dumnezeu a fdcut pe om in starea ca Fiul sdu unul Ndscut sd-$i uneascd
simtirea Sa iubitoare de Fiu al Tatdlui cu simlirea omului' Insugi Hristos este un
sinour Eu, cdci rle cite ori zice Eu, o zice aceasta Si ca Fiul Tatdlui 9i ca om' Dar
ace"st, {,Inic Eu are atit congtiinla de Fiu UnuI al Tatdlui, cit $i congtiin}a de om'
Dar aceste dou6 congtiinfe sint unite intr-una singurd. Cdci vrea ca, cu con$tiinla
de Fiu din veci si se confuncle cu cea de om. Acelagi Unic Fiu iubegte pe Tatdl
atit cu simtirea de Fiu din veci, cit gi cu cea de om ndscut din Fecioara Maria' de-
venitd simlire a Fiului, fdrd sh inceteze sd fie omeneascd, Omul a fost fdcut deci
in stare unitd cu simtii-ea lui cle om si fie unitd cu simiirea Fiului etern. Vibralia
simtirii cle {iu omenesc al Tatdtui ceresc se poate uni cu vibrafia'de Fiu dumne-
zeiese. Aceasta pentru cd in Dumnezcu este un mod de sintire lnruditd cu cea datl
omului. Apoi uriranitatea sensibilizatd a omenescului desdvir$it in Hristos simte in
mod deosebit Dumnezeirea.
409. Dar simfirea de Fiu al Tatdlui l5i (ajunge) atinge gradul culminalrt in
jertfa de Sine aciusd Tatdlui. lnsd aceasta n-o'poate atinge decit in unire cu sim-
iirea Fiului Unul Ndscut, pentru cd aratd clin nou lnrudirea Fiului etern cu omul.
410. Se cere omului o anumitd cre$tere spirituald pentru a se putea aduce jertfd.
Se cere pentru aceasta o hotdrire proprie. Aceasta a fost prefiguratd ln lege d-e
faptul cd nu se aclucea vilelul, mielui ca jertfd plnd ce nu' stdteau gapte zile sub cdl-
dura mamei lor, sau de porunca de-a nu se jertfi mama odatd cu {5tu1' pentlu a nu
se ccnsidera cd fdtul e dus la jertfd legat de mama lui.
 .ST. CHIRIL AJ- ALEXAITI}AIEI

Infelegi deci cd toate sint in Hristos desSvirgite gi 1;rimite. De aceea a-

nimalele aclnse gi inchinate lui Dumnezeu trebuie sf, fie gapte zile ctr
mama ior, iar in ziua a opta gi dupd aceea se va aduce din ele clar sr
jertfd lui l)umnezeu.
PALADIE: Nu e prea clar cuvintul.
CHIRIL : oare nu vei recunoagte cir ziua a opta e ziua invierii Min-
tuitonrlui qi inceputul noului ve4c {eon) (ev), dupd ce veacul legii a
curs in primele gapte zile ?
PALADIE: Recunosc
CHIIIIL: Deci ceea ce fine de tirrpul legii, adicd de siujirea tru-
peascd, e inch necurat gi nevrednic de a fi adus lui Dumne-
zeu, precum e dcr pi bine primit lui Dumnezeu, tot ceea ce e in
Hristos in ziua a opta gi dupri eceeu, cdci viafa in Hristos care a incc-
put la in'iriere, e fdrd sfirgit. $tiind-o aceasta, lnsugi Fiul a spus oclcr[t"r
:
Cind Mdt:oi lnaUa de pe pdmint, pe toli ii vol trage lct Mineu (Ioan 12,
321, iar altddatd: <Amin zic s,,oud,dacd grriunteta ccizind pe primlnt nu
va muri, va rdmine singur ; iar clacii va muri, rnulta roadcj vc ccluccu
{Ioan 12, 24-251.411
PALADIE; Drept ai spus. Dar ce inseamn5 oprirea de-a omori pe
mamd cu cei ndscufi din ea intr-o sinqurd zi ?
CHIRIL r Legiuind cele privitoar{.r la Hristos 6i 1>revestindiri rnod
subfire desilvirgirea prin El, a cunoscut ca Dumnezeu, necredinfa iude-
ilor gi cutezan{a neinfrinatii a Ierusalimului, si cii din cauza raceasta
,israelifiivor fi pierdufi ca nigte omoritcri ai stdpinului gi ca cei ce s-au
ridicat sdlbatic impotriva Fiului, dur r:{ Ierusalimul nu se smulge cliii
tiicldcind,ci va rdminea pustiu de copii, agteptind iimpul cle la capdt gi
din urm5, crind se r-a mintui 9i el, alerginct pe urlna neamurilor aiz.95.-i
a fost pus la spate, adic6 inapoi, dupd cuvintul psalmistuiui: uCri-i
vei purrc pe ei pe fugd" (Ps.20,.13).ciici intregul Israil se r.'s mintui

4Ll. Zitta a opta, ca ziua fdrE sfir;it a veacului viitor, urmeazd dupii tilrpul
ln care toate cresc spre ciesiviriire, dar'n-au ajuns ia rlesdvir5ire. Dar desdvlr$irea
aceasta poate fi trditd anticipat inci irr viata aceasta. (lup; venirea lui Flristos. Abia
atunci este omul capabil de jerfa ciepiini. Aceasta a {ost adusd prima <latd cle Flristos.
.5i numai o astfel cle jertfii negoviitoare e primitd rle Dumnezeu. Este de remarcat
aceastd unire intre desdvir'girc 5i jertfa adevirat6. Hristos Se jertit-'5te pe Sine 1i
in mod deplin (atotcurat), nu jertfeqte animal. La fel in l{ristos se jertfesc oamenii
pe ei in;i5i, nu animale. Viafa des6vir;;itd in Hristos, care are ca inceput jertfa <le-
plina, atotcuratS, a lui Hristos gi a omului insugi, e viata zilei a opta, pentru c.i e
firE sfiri;it. Nu c ca viafa din timpul lcgii. Ea e viaja lnvierii ior, care ;i-a ajuns prin
jertfd desdvirgirea. Pind nu moare qrduntele, nu invie singur. Numai rnurincl, e in-
conjurat rle multi.
412. Cind legea poruncegte si nu se omoare mama impreund cu pruncii, pre-
veste$te cd Ierusalimul va rdminea, fird pruncii lui, dar Icrusalimul insu5i, ca r'd-
ddcini, nu se va pierde, ci la urmd va veni 5i el la ci:cdinfa in Flristos.
 a

t
f INCI{INARE lN DU}I SI ADE\/AR

I {Rom. 11,26\, clupdce se vor s*Ib;lui mai intii in clumnezeiegtile

turma cea din neamuri 4l;1.
corturi

Deci nu lasd sb se intindii stricdciuneapind la ultima distrugere,ci

prevestegte minia asupra celor neascttitritori, amestecatd cu bundtatea.
Totodati infdfigeazb lucrul acesta ca un chip (tip) al unei cuno;tinfe
folositoare. C,'ci nu se ndpustesc cele ce sint spre nimic, impinse de
tirania unei porniri qestdpinite.ci rdmin in urmagi, pbstrindu-seacesta
in acela qi acela in acesta,in baza genuiui comun gi a aceieiagispecii,
I)urntrezeu iresuferind pieirea fdpturilor Sale. <cdci Ie-ct ziclit pe toate
.spre a ff ,si nfintuitoare sinl nasterile luutii>t,dupd cum s-a scris (Int.
Sol. l, 14). $i trebuia sd se faci gi prevestirea gi art\tareaacestor feluri
de inv5fdturi clespreHristos, pentru c,are;;iin care cele c.oruptese rnin.
tuie.sc ;;i ceea ce-i tiranizat de moarte odrdslegte din nou spre viaftl.
ciici rrdrcina nearnuiui omenesc a murlt ca o mamii in Adam. Dar cei
ndscufi clin ea, crlicii noi, odrdslim din nou ;i sintem gi ne rnintuim in
Hristos, avindu-L pe El ca viafii qi ca pe o a doua rtidicind a nealnu-
lui 414
PALADIE:.Cuvintul e foarte limpede li str{lucitor.
CIIIRIL: Dar se cuvine, Paladie, s5 acldugdmla cele spuse gi aceas-
11 ;rSd nu-li s''de.;fi /ie clesiq.Nicj un copac linga altarul Domnultti
Dumneiettltti triu sd nu-li Iaci fie. sd nu-{i ridici lie s|ilp. pe occstcc
Ie-a urit Domnul Dumnczeul tdrr" (Deut. 16,21- 22). privegte curn cles-
parte pe inchindtornl adevhrului de orice rdtiicire idoleascS, neing[-
duinrlu-i sb se foioscascirde legile p{ginilor, ci inclemnindu-lsd lepede

413, Daci ar fi intrat Iudeii intii, Ie-ar fi fost greu neamurilor si intre, soro-
tLuri cd e vorba de o religie nationald iudaic6. Idcea universalismului nu poate fi
sen'it,i dlcit de neamuri. ln accasta se aratd un echiiibru intre neamuri ii Iuclei.
Acestia au fost chema{i cle Dumnezeu ca popor ales ; ales dt-'sigur pentru o misiune
folositoare mai tirziu tuturor popoarerlor.Dar prea ar fi fost ale5i in toate, dacd ar
fi sen'it tot ei 9i realizarea de fapt a universalisurului. Chiar prin faptul cd au fost
. poporul ales, s-au ficut, din mindrie, improprii p('ntru realizarca in fapt a 1]isericiii
universale.
414. Prin nagteri, neamul omenesc continu{ sd fir: viu si poate fi rlus la min-
tuire, cu toata moartea ce se continuii;i ea. Neamul ornenesc corupt prin moarte
e totu$i mintuit. Dacd rdtlScina cea <lintii a lui a murit in Adam, ea se itrnoieste
ptin a doua rd<l6cind, in Hristos. Aceasta pentru ci coruptii nasc totuli din ei
alfi oameni, din care odatd se va na$te l{ristos, CeI Care va birui stricdciunea gi
moartea. Grhuntele moare, dar chiar prin aceasta se innoielte in grdunte multe.
Lumea odatd creatA, nu mai e nimiciti. Dumnezeu nu poate fi silit cle pbctrtul ei sd
o ' n i m i c e a s c i . $ i l t t i D u m n e z e u n u - i p o a t e i m p u n e n i m e n i s d n i m i c e a s c dc r e a l i a . c e
a ficut-o. Dar ea intrE intr-o stare de corupere prin libcrtatea ei. lnsi Durnnezeu o
poate readuce din coruperea ei, cu voia ei. Ea se reface 5i se desdr.ir5e5teacc--cptinll
str reintre in comunicarc cr,r El. Chiar coruoerea ei arati ch existi un Creator al ei
deosebit de ea, de Care rupindu-se, moare. se corupe. L-r viata viitoure, viata spi-
ritlrlui va cople5i tot mai mult legile clescompunerii si compunerii materiei, fdcincl-o
pe acoasta ca pe o sticld strdvezie, permanenti. Nligcarea va fi a spiritului, nu a
materiei, sau materia se va misca conform spiritului.

i
 a

Sr.. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

obiceiurile acelora, chiar dacd n-ar fi sple nici o pagubX, dac6 s-ar
pdstra.
PALADIE.' Ce vrei sH sPui ?
1HIRIL: Pdginii alegind arborii cei mai stufogi 9i orice dumbravH
cu desig bogat, clfideau acolo altare ,9i aduceau jertfe dracilor. C[ci la
altarele dracilor se adaugd rdtdcirea minlii ti dezmierddri trupeqti. Pen-
tru cd minciuna e prin sine nepui.incioasf,9i de aceea se infrurnuselea-
zd adeseori prin sulimanuri din afard, precum fac $i femeile urite. Dar
altarul clumneiesc,care strdlqceqte de frumuselea adevdrului, ce trebu-
inld are de proptele din afar6, adicd de podoabe de$arte? cdci nu prin
dezmierddri trupegti ne putem apropia de Dumnezeu, nici printr-o min-
te mole$itd gi alipitd de cele trupepti, ci cu o cugetare treazd Ei care
privegte lntins spre cele de sus 9i din ceruri. Chiar dacd s-ar ridica
vreun altar dumnezeiesc Si sub frunziguri de copaci, acest lucru nu ar
sup5ra de loc pe inchindtorul statornic Ai credincios al Mintuitorului.
Dar fiindc5 aceasta e o practicd pdgineascd, trebuie refuzatd imitarea
ei gi obiceiul asemdndtor, aga cum cu toate cd pentru mintea credin-
cioasd ti intdritl in cunogtinta adevdratd idolul nu e nimic in lume 9i
nici jertfa idoieascd (I cor. B, 4), totuti, precum invatd Apostolul, cei
ce o are nu doregte sd mdnince, pentru conqtiinla celor mai slabi. "De
ce sd fiu jud.ecatde altd con$tiinld ? Dacd.md impdrtdsesc cu m\ltumitd
(de mincdri), de ce sint hulit, pentlu ceeQ ce eu mullumesc ? (I Cot.29
-30). Deci e un lucru pldcut lui Dumnezeu a ocoli lucrurile asemdnd-
toare pdglnilor, atit in ce privegte aqezarea altarelor, cit $i in obiceiu-
rile gi felurile credintei.
PALADIE; Sint de aceeati Pdrere.
1HIRIL; Dar Sfinta scripturd ne-a ardtat 9i aceea cd in cortul sfint
trebuie sd aducem daruri spre slava lui Dumnezeu 9i sd nu intrdm cu
a
miinile goale. Cdci se spune in <Numeril : (Si c fosl ln ziua ln care
sflrsit Moise a ridica cortul,I-o uns 9i I'c slinlit pe eL, $i toate vcsele
lui 9i jeiltelnicul $i toate vosele lui. Sj ou adus cdpeteniile lui Israil,
doudsprezeee cdpetenii ale caselor |amiliilor lor' Ace$tia sint cdpeteni-
ile seminliilor, acestia cu stot cle IaId la numdrdtoare. $i au adus darul
lor lnaintea Domnului, gose care ocoperite gi doisprezece boi, un cQI
de ]a doud.cdpetenii Si cite un bou de la Iiecare' $i le'au adus inaintea
cortulu| $i a grdit cdtre Moise, zicind: ia de Ia ei $i sd lje ca lucruri
de slujbd. ale cortului mdrturiei. $i sri le clai pe ele levililor, tiecdruia
clupd slujbc /ui. $i luincl Moise carele $i boii, le'a dat pe ele levifilor"
(Num. 7, l-6). Dar nu numai acestea au fost cele aduse de cdpeteniile
semintriilor. Au mai adus $i altele. Cdci s-a scris : <$i ou adus cdpete-
 lrcltrw,{np fi\t ourr $r ADEVAR 361

niile ]a stinfirea jertlelnicului, An ziua 1n care I-a uns, ti au odus cdpe'

teniile darurile lor inaintea ierttdnicutui. Si a grdit Domnul cdtre Moi'
.se: O cdpetenie lntr-o zi, cite o cdpetenie in fiecare zi, si aducd daru'
rile lor Ia stinlirea jertlelnicului. Si c lost cel ce a odus daru/ sdu ln
ziua cea d"intii. Naoson, Iitil lui Aminadav, edpetenia seminliei luda. $i
o adus d.arul sdu, de argint cu gleutatea de o sutd treizeci de sicli gre-
utate $i o cupd de argint, grca de $aptezeci de sicli, dupd siclul cel
s|int, amindoud pline cu Idind. ceInutd., stropitd. cu untdelentn pentru
jertld, o cdluie de zece auri, plind cu tcimiie, un vitel de vacd, un ber'
bec, un miel de un on spre ardete de tot, un ied din capre pentru pa-
cat, doud. junici spre jerttd de minluire, cinci berbeci, cinci lapi, cinci
mielu1ele d.e un an. Acesta a fost darul lui Naoson, Iiul lui Aminadav"
(Ieq.,7, IO-17). Au adus apoi 9i ceilalfi pinf, Ia al doisprezecelea,in a-
celag chip, gi cu aceeagi ddrnicie, rinduindu-i-se fiecdruia ziua hotdritd
p lui in parte. Cdci aga poruncise Dumnezeu.
PALADIE: $i care e intelesul unor daruri aga de felurite ?
CHIRIL; E vorba aici de o aducere de daruri. Dar socotesc cd in
ca, Hristos strdlucind in ea ln multe feluri se aduce de noi 9i jertfii
Emanuil gi de noi ingine. O voi tilcui pe cit voi putea'
Artitindu-se in lumea aceasta cortul sfint Si adevdrat, adicii Biseri-
ea este amestecat li un inteles tainic, care ieagd aceastd ghiciturd de

ft sfintd lui Dumnezeu gi Tatdl, pref de rdscumpdrare gi schimb pentru

viafa tuturor, ca unul ce e de un pre| egal cu toti 415.Cdci dupd ce Unul
Ndscut s-a fdcut om, ca unul din noi, s-a adus pe Sine lnsuqi lui Dum-
nezeu gi Tatdl, ca frunte gi pirgd a firii omenegti ce imprd;tie bund mi-
reasmd intru sfinfenia care se afle in El in chip firesc 9i fiintial, intru
cit'se intelege gi este Dulnnezeu, dar care e $i primitd, din pricina ome-
nitdlii. Fiind Unul gi Acelaqi, a fost inchipuit in multe feluri, prin adtt-
cerile de daruri ale cdpeteniilor. Cdci ti ocum Hrjstos e odus jerlfd prin
conduc6torii ce-Fi urmeazd in timp, fiind infeles in multe feluri $i cin-
'' 415. Hristos Se aduce continuu Tatdlui de noi 9i pentru noi jertfi sfint6, sau
preacuratd, sau totali. El se aduce in locul nostru, fiind egal cu noi toli. Se aduce
pelltru
-to1i. de riscumpdrare pentru tofi. Prin aceasta recigtigd iuhirea Tatdlui
ca pret
noi Nu mai sidm sub osinda Tatdlui, ca unii ce ne-am despdriit cu dutmdnie
4e El.'Hristos recistigd pe seama tuturor iubirea Tataiui, pentru cd e atit de unit
cu 1oi, prin dragostea Lui fatd de noi, cd ne -are ln Sine ca om -pe toti. Se ddruielte
TatElui avindu-ne in Sine pe toli. Ne scoate in Sine pe toli de osinda Tatilui ce
plutegte asupra noastrd ca ciespdrliti de El. Jertfa lui Hristos e clar, insd;i rdscum-
lararb. E rdscurrparare cu caiitate de dar, Iar darul e semnul iubirii. E.dar total,
sau jertfd, E clarril pe eare cdpeteniile Bisericii ii ar,luc pentru t9.ii. Dqr spre de_ose-
bire de iertfele clin'Vechiul Testament, darul este Subiect, nu obiect. Deci se aduce
si El lniusi. Fiild cu noi, ne uneSte cu Sine in calitate de dar adus 5i de subiecte
ce li aclucem. Sintem gi noi dar gi aducd.tori ai darului. Prin aceasta ne unim cu
Hristos, cu Tatdl $i intle noi, ca cei ce aducem acelaqi dar gi ne unim ln aceeagi aduce-
re cu El.
 SF. CTIIRIL AL ALEXANDRIEI

stif prin diferite nnmiri, Iar aducerea darurilor in fiecare zi inchipuiegte

s.rivirgireaneintrerupta ti Idrd. sfir,Sit a jertlei iui Hri^stos1n toatd ziua
gi aducerea de daruri in fiecare zi de cdtre cei inctreptati in credinfd.
Ci ci nu vor lipsi inchindtorii qi nu va inceta aducerea de claruri.
Ci Hristos se va aduce pe noi ,gi pentru noi, fiind jertfit tai-
nic in corturile sfinte. $i EI este dorul noslru Wim Si mai pre-
su,sde toute. Cdci S-a adus pe Sine jertfd lui Dumnezeu gi Tatirl 9i nu
pentru Sine, dupi invdtXtura cea negtirbitd, ci pentru noi, cei de sub
iugul 9i vina pdcatului. Iar dupd asemdnareacu EI ;i noi ,s?nlemieltlc
s[inl-itc, ca unii ce en7 nturit pd.ccttului,intrucit a fost otnorit piicatul in
noi, si trdim lui Duntnezeu viafa cea intru stinlcnie .1r cul-iotie 416.A-
ceasta parc sd ne-o arate aclucercade claruri din partea cilpeteniilor.
Dar de voie{;ti,.sdo cercetiim pe rind cu rafiunile ei proprii, pe cit ptt-
tern, 5i si o tilcuim clup6 putinid.
l' r\LADIE : Foarte irirte.
CHIRIL: Deci s-a adus cle fiecare un vitel. Iar crelegase care alr
fost prrseintre lucruriie cortului sfint. Apoi s-a adu.sde fiecare un trlid
de argint gi o cupii i $i aniiirdoui pline tle fiiinh cernuti, stropitd cu unt-
delemn, o cdfuie plind de tdmiie, un berbec, un miel de un an spre ar-
dere de tot, un ied din capre peniru p5cat. $i acestea erau arderi de
lot. Au mai adus apoi spre jertff, cle mintuire doud juninci, cinci lier-
beci, cinci fapi, cinci rnielugele de un an.
PALADIE: Explicd inainte cle toate, ce deosebire ar putea spune
r:inevacd este intre jertfa de mintuire gi arderea de tct.
CI{l}{L; Ascultd. Arderile de tot dintre anirnaie se ardeelt intregi
cle focul sfint li nestins, ncscofinclu-senicidecttm riimic, ci liecare pir-
ticicJr si mdclular suia la Dumtrezeu intru miros de bunb rnireasrnii.Iar
cdle junghiate pentru jertfa de mintuire, primeau sfinf ire par-
tiald, ca de piidd in umdrul drept, in cap qi in pic.rioare, in
rdrunchi pi in ficat 9i in alte oarecare pgrti din liiutrtru. Deci
nuraai lui Hristos i se cuvine (e vrednic) sd se aducd ardere
de tot. Cici este cu adevSrat intreg sfint, intreg bine mirositor
9i sfinfit. Iar nou5 ne e propriu a nu avea o sfinfenie deplinii 5i o
caliiate de jertfd in toate privinfeie, avind in noi oarecare intindciune
riin pricina pdcatului din noi. <<Cacinimeni nu e curat de intindciu-

416. Hristos e darul nostru prim. Dar EI ne dd puterea si ne aducem 5i noi

jertfd. intrucit nrurim egoismului, sau tuturor formelor de pacat, 9i prin acea^stane
deschidem viefii ce ne vine clin Dumnezeu. Jertfa lui Hristos pune in centrul uma-
nithtii por-nirea cl6ruirii cle Sine 5i aceasti pornire se revarsi din El Si in noi, Noi
trei insuSim aceastd pornire unindu-ne cu El ln ddruirea Lui Si fdcind ca El sd se
uneascd cu noi Dentru ctirulrea uoastri.
 INCHINARE DY DUrI SI ADE\IAR

ner (Iov. 14, 4l, gi : <rgre.ge/ile cine le va pricepe I {Ps. lB, l3). De aceea
legea a poruncit r.a jertfa pentru rnintuire si nu fie arsd intreag5, ci sti
fie consacratii (sfinfitii, oferitd) mai degrabS,in parte. Oare nu fi se pare
explicarea lirnpede 9i indestul5toarc 117 ?
:) \LADIF.; Ba,fdri indoiaiii.
CHIRIL: Sd incepem det'i a l;pune gi a infelege despre fiec'aredin
ceie aduse ( e-"'a din cele l-rebuincioase pentru url folos.
, PALADIE : incepe.
CHIRIL: Deci de fiecare c,rpeteniecle seminfie s-a aclusun talger
de argint si o cup5, arnindoud pline de fiiinr"rcernutd, imbibatb in unt-
deiemn. Rlidul, servegte ia rrrincdri gi se intrebuinfeazr pentru fripturi,
cum a spus Mintuitorul lui Ioan, ucenicuiui crediucios,cinrl i-a intrebat,
cine e cel care-L va vincle pe el. ,,Cel ce intinge mina cu Mine in blid,,
{\{atei 26, 23). Despre intre}ruintarea cupei ce sb mai spun, cind in-
.sugilucrul o aratii ? Iar fdina cernutii e semnul piinii, pentru cd din ea
se face piinea. Iar piinea viefii e l-Iristos.A;adar, prin blid Si cupd Si
prin piinea din amindouii, c'ci erau pliue de fiiini cernui.ii,se inchipu-
ieqte, ca pr:in mincare qi b5utur5, Hristos iiala gi de viatd fiicirtorul.
Cdci zice : <<Amin, amin zic voLrd, de nu veli mlnca trupul Fiutui Omu-
lui .9i nu veli bea slngele Lui, nu veli avea viald intru voi> {Ioan 6, S4).
Spunind apoi cd fdina era imbibattr cu untdelemn, ne cld chipul (tipur)
a ceea ce se spune in i)salmi ; <Iubit-cridreptatea,yioi urif [drddelegea;
i* pentru aceeo T'e-a uns pc'tine Dttntnez,eule, Duntnezeul T:u, cu untde-
lemnui vese,liej mai rnuil decit |tr: pdrtasii ?'rii, (ps. 44, gl. Ctifr.riaeste.
chipul 5i forrna unui altal de tdrniiere, care e fdcut la fel cu un vas
pentru tdmiic. cdci F{ristos este bund mireasmh gi aitar de tiimiiere, ne-
avind din afard buna mireasrnir,cum o avem noi, care cigtigdrn putinfa
tle fi acesta prin participarea la virtute ;;i sfinfenia evlaviei. El are ca
r)umnezeu de la Sine 5i in firea Sa cele' prin care ne lnlnuniirn de El 9i
umple toatd lumea de mireasma mai presus cle iume gi mai pre-
sus de creatie. cdci e c;unoscut ca cel ce e prin fire gi cu adevdrat
Dumnezeu gi are in firea Sa mireasma cunostintei Tatdlui. De aceeae
l r l i n I c d t u i 61 t a .
417. E o identitate intre stareu de jertfd 5i cle sfin{enie; Ilristos e intreg sfint.
pentru cd Se aduce in intreqims ca jertfd. Noi jertfim numai in parte, gi de aceea
ne sfintim (ne consacrim) numai in parte. Hristos se cliiruiel.te ca om in intregiur,r,
lritindu-Se pe Sine in intregime. De aceea Se deschicle in intregirne lui Dunnezeu.
Noi riminem in partc neri.iruifi. Nu ne cldruim in intrcgime. De aceea netiescl'rizin-
du-ne in lntregime lui Dumnezeu, nu ne umplem in iliregime cle El, nu ne sfintinr
total. Totugi aceasta ne ajunge spre mintuire.
4lB. Hristos e 5i altarul cel mai inalt Fi jertfa cea mai cleplinE prin Sine. E
aitartii rlin imediata vecindtate a lui Dumnezeu prin Sine, pentru cE e unranitatca
atotsfintd a Fiului lui Dumuezeu; e jertfa cea mai totald si mai curatd, petltru ca
 SF. CI{IRIL AL

Apoi se 'aduce un bou gi un berbec r pe llngd acestea se aduce un

miel 9i un ied de capre. Prin toate e desemnat Acela$i. Prin bou, pen-
tru marea lui tdrie qi pentru cd boul std in fruntea animalelor prin
blindele gi curdfenie ;i le intrece prin mdrimea corpului. La fei, toate
ale lui Hristos se afld pe treapta spirituald cea mai inaltd 9i El lnsuqi
le intrece pe toate 9i e deasupra tuturor printr-o deosebire neasemd-
natd in orice. Prin berbec, pentru desdvirqirea, prin miel pentru ne-
rdutatea lui. "Cdci eLt, zice, Iiind adus ca un miel tdrd rdutate spre c
Ii jerttit, nu 6licm> (Ier. 11, 19). Prin ied, fiindcd a fost junghiat
1;entru cei pdcdtogi. Cdci iedul e jertfd pentru pdcate dupd lege. Iar
Emanuil a primit mo,artea pentru noi ; 9i pentru junghierea pe care a
suportat-o pentru noi am fost rdscumpdrati de vechile gregeli. Sau
nu vei recunoagte cd aceasta e adevdrat a19.
PALADIE; Cum de nu ?
CHIRIL.' Dar observX cd boii au fost adu;i spre a fi dati la lu-
crurile cortului, ca la pornirile taberei, purtind ei poverile pe care'
sd se elibereze siujitorii de muncd gi de ostenealS. Cdci Bjserjcc se
odihneSte in Hristos li El ne poartd pe noi, nel5sind neamul sfint 9i
cinstit gi poporul priceput la lucrurile slinte sd cadd sub munci mai
presus de putere. A6a trebuie puse in legdturd cu Hristos cele amin-
1i1ga2o.
Iar cele spre jertfa pentru mintuire le-au adus cdpeteniile pentru
ei fur;igi, inchinindu-le intr-un oarecare mod cortului sfint gi oferin-
du-le lui Dumnezeu spre miros de bund mireasmd. Acestea erau doud
junince, cinci berbeci, cinci fapi 9i cinci miei, Boul, am spus cd este
flristos. Iar junincile sintem noi. Iar raliunea lor e intr-adevdr 9i vd-

e umanitatea Fiului lui Dumnezeu, E cdtuia prin excelent[, pentru cd e locul cel
mai inalt pe care std jertfa, ca Fiul Iui Dumnezeu ; e timiia cea mai binemirositoa-
re, pentru cd pe acest loc, sau de pe ipostasul Fiului lui Dumnezeu se inaltd uma-
nitatea Lui ca'jertfd. Cine poate dirrui mai total umanitatea ca jertfi Tatdlui, declt
Fiul Lui ? gi ce jertfi mai inaltd se poate aduce Tatdlui (lecit umanitatea Fiuitti ?
Buna mireasmi a ei, dragostea ei fali de Tatdl a devenit buna mireasmi a Fiului,
-InsuEi Fiului, ln umanitatea ce se deschide in Hristos lui Dumnezeu, te deschi-
dragostea
clc Fiului Lui. Aceastd dragostc a Lui lald de Tatdl se rdspindegte in noi toti.
Lumea este umplutd din EI de o dragoste -fati de Tatdl mai presus de lunte, cdci e
clragostea Fiului'Unul Ndscut. Numai din Hristos ia 9i omul puterea de jertfitor 9i
jertfd, precum numai pril pdrtd5ie de El se inaltd in virtute, in sfintenie, in cunoa$-
terea adevdrului.
41g. ln toate cele din lume se reflectd, la diferite nivele, insugirile lui Dum-
nezeu 5i ale Cuvintului, prin Care toate s-au fdcut. ln El sint din veci icleile tu-
turor. be aceea cind sini acluse ca jertfe in Vechiul Testament, cle pre{igureazd
jertfa
' hri Hristos.
420. puterea lui Hnistos odihneste Biserica, ajutind-o str sdvirgeascd lucrurlt
mari, care depigesc eforturile omene;ti. Aga dobindim troi -prin Hristos rezultate
mari fdrd prea mari eforturi. Ajungem sd ne incredem in El gi obiinem rezultate
care Intrec puterile noastre,
 TNCHINARE IN DUiI $I ADE\/JIR

dit inruditd. Cdci bHrbatul e pururea conducdtor qi ln cinste $i slav6

aleasd Ia Dumnezeu. Martor despre aceasta e firea, care mdrturiseg-.
te acest lucru. Iar femeia e mai micb gi mai supusd gi mai prejos de
bXrbafi in tdrie gi slavd. Deci dupd asemXnareavitelului bdrbat, Hris-
tos ne este conducdtor, iar noi ii sintem supugi gi mult mai prejos
de El in tdrie gi slavi, fiind despdrtifi printr-o mare deosebire. Pen-
tru c-5 degi S-a fdcut ca noi, - cdci juninca e de acelaqi neam cu
vitelul - dar cele ale Lui sint ,cu mult superioare. "Cdci cine se vc
asemdna lui Dumnezeu fr.ntre tiii lui Dutnnezeu, (Ps. BB, 7). Pentru cd
l-Iristos e in acelagi timp ca noi gi mai presus de noi in indlfimea
Dumnezeirii, mdcar cd S-a fdcut trup 41.
Iar junincile sint doud, inchipiind, socotesc, cele doud popoare,
care s-au unit intr-unul, Cel Care S-a fdcut pentru noi 5i intre noi
adunindu-le in unitatea cea duhovniceascd.
Iar berbecii 9i mieii in numbr egal gi iezii nu mai pu'}ini, lnseam-
nd mullimea credinciogilor, care s-au adunat in timpul aI cincilea, in
care a avut loc venirea Celui ce zice z <Clnd Md voi frndlla de pe pd.'
mlnt, pe toli 1i voi trage la Mine" (Ioan 12, 32). Prin berbeci se in-
chipuie desdvirgirea credinciogilor in judecata gi integritatea vlrstei
spirituale, se lntelege : a celei in Hristos. Prin miei, se inchipue de-
sdvir$irea in simplitate $i ln nerdutate. Cdci zice : <<Nu tili, trafilor,
copii Ia minte, ci tili copii 1n privinla fiutd.lii, iar Ia minte lili desd-
virsifi> (I Cor. 14, 20), Iar prin iezii pentru pdcat, se inchipuie faptul'
de-a avea totdeauna trebuinfd de cur5lire qi de iertarea gregelilor.
De acee,a am gi fost invdtati sX zicem in rugdciune : <<$i ne iartd
noud. gregeljle>. Cdci nu e timp cind cei ce sint cu adev5rat intregi Ia
minte gi cunosc sldbiciunea firii omenegti, sd nu aibd trebuinl6 "sI
t- strige : <<Cineva lnlelege gre$elile ?> gi : <<Decele oscunse ale mele
i curdleste-md" (Ps. 18, 13). Aceasta este jertfa duhovniceasci, cea bi-
rremirositoare lui Dumnezeu, pentru mintuirea noastrd.
; . PALADIE; Adevdrat.
I
E Agadar, precum am spus, prin vifei gi berbeci, prin
CHIRIL:
miei, prin tapi 9i prin celeialte se inchipuiegte Hristos. $i nu cred cA
aceastd tilcuire se abate de la ceea ce se cuvine. Iar dac{ ar voi ci-

421. Hristos e $i ca noi, 5i mai mare ca noi, cdci e si om 5i Dumnezeu. Deci

se poate jertfi in locul nostru; fiind de o fire cu noi, dar se poate jertfi pentru tofi,
fiind nesllrSit mai valoros ca noi, odatd ce e 9i Dumnezeu. El poate da simfirii SaIe
umane o intensitate $i o ldrgime care ne cuprinde pe toli. In dragostea Lui inlele-
gdtoare fatd de noi, ca om, pune intensitatea si ldrgimea .lagostei dumnezeiegti'
Ne ridicd mai presus de nivelul nostru ln dragostea gi jertfelrricia noastr6, dar rd-
minem oameni, uniti intre noi.ca oameni. Numai cel ce e om, dar'Si Dumnezeu, ne
poate ridica gi aduna pe toti in dragostea Sa.

l
 SF. C}IIRIL AL ALEXANDIIIEI

iteva sd aplice gi la noi infelesnl acestor lucruri, nu e nici o piedicd

sd se adauge gi aceastd tilcuire a celor spuse.
PALADIE; Care?
CHIRIL: Jertfele sfintite se aducean, dupii lege, cle intregul
Israil. Iar singele animalelor junghiate se vdrsa la dumnezeiesculjert-
felnic. Fapta aceasta ne aratd ca in umbrX li ne infdtrigeazdindirect
cd trebuie sd lnchindm lui Dumnezeu Cel sfint suflelele nttestre4z.
PALADIE; Bine ai zis.
CIIIRIL; Agaclar, olrandele se a<[uc rn ]ocul nostru gi pentru noi
fi noi sintem cei ce sintem jertfili in ele, clupd chip (tip) a23.
PALADIE; Adevdrat.
C:HIRIL: Sd cercetdm deci cu sirguinlii cele aduse de tofi prin
mina capeteniiior, ca si"l pulem privi frumusetea intelesului in duh.
(lele aduse ln-.vasele de argint, adicd in blid gi cupd, erau fdind cer-
utrt6, inmuiatd in untdelemr:. Argintul e sirnbolul strdlucirri, iar fdina
cernutd e simbolul viefii, fiind substanfa piinii care susline viala,
precun untdeiemnul e simbolul bucuriei. Sb se aduc5, drept aceea, qi
de noi ingine Dumnezetrlui Care este peste toate bucuria intru strd-
lucirea viefii, prin niidejdea cea intru Flristos. Circi zice : <<intrund-
rleide bucurafi-v<i, iRom. 12, l2). gi cum n-ar fi plini de bucuria cea
mai inaltd cei ce au pdzit poruncile Mintuitorului nostru, cultivind
.strdlucirea viefii gi a petrecerii ? Pentru cd ace;tia gi-au adunat in
tot felul 9i in chip neindoielnic la Dumnezeu vistieria participdrii la
slavi. "Cdci t,oi ati murit, zice, gi viala noastrd s-rr oscuns cu Hristos
in Dumnezeu. Cind Hrisfo,s, viala noaslrd, Se va ardta, atunci, gi voi
vd veli oldta intru s/nvd> (Col. 3, 4).
"
Agadar, fdina este imbibatl in untdelemn. Cdci in viata sfinlilor
e imbibatd bucuria intru niidejclea slavei, impreund cu strdlucirea cu-
vio;iei gi a dreptdtriiaz+.

422. Eralo jertle oare se aduceau in Testamentul Vechi pentru tntrequl popcr,
ca sd-l menfind in unitate. Aga se aduce jertfa lui Hristos pentru toatd comulita-
tea bisericeascS,pentru cd trupul lui Hristos este unul. Singelc animaielor se vdrsa
peste jert{elnic, reprezentind sufletele tuturor, lntr-o unitate. Tofi se uneau in-
treolaltir in Dumnezeu. Numai in Dumnezeu sau in crerlinfd in Dunrnezeu Cel Unul
se pot uni oamenii, deci gi membrii unui popor. Triburile pdginr-. erau divizate $i
pentru cd se inchinau unor zei diferili. Omenirea poalc rleveni prin accea5i credin-
tA, o unitate.
423. Dacb animalele se jertfesc in locui nostru, cu atlt mai mult Hristos, care
are umanitatea Sa comrrnd cu a noastrd, Care ne iube$te 9i suferd pentru phcatele
noastre. Umanitatea Lui e purtatd nu de un individ uman, care nu.ne poBte cuprin-
de deplin, ci de Fiul lui Dumnezeu care ne cuprinde cu simtjrea Lui pc toti, utipin-
du-ne cle Sine ca fii ln fatra Tatdlui.
aZq. ln toate ale crealiei Si ln cele necesare noud este lntrupatd o insugire a
lui f)umnezeu, dar 9i a sufletului lostru. I)acd n-ar avea declt un rost material, ar
fi lipsite de un sens deplin. Cosmosul ar rimine nelrnplinit. Fdina cerut& e darul
't
ITC:TTTVANE T}I DUH SI ADE\,AR 367

Iar cdluia plind de tdmiie, inchipuind frumusefea sfinfilor Si alo-

"aclevdrat
ma slinleniei ca in nigte vase alese; apoi cu sfinfenie atot-
*
bunb mireasmd ce se oferd Lui ca un dar. Sau nu riom socoti, Pala-
die, ed sfinlii sint nigte vase strdlucitoaregi alese? /,:;.
PALADIE: Ba chiar a$a e.
CHIIilL; Deci fiecare a adus un bou gi ei erau cloisprezece cu
* tofii. Acegtia poartd sfintul cort, fiind injungafi cite doi la un car ti
sub un jug. $i au fost rinduili pentru serviciiie Levifilor. Lucrul aces-
# ta e un chip (tip) al celor doud popoare, care nu rnai sir-rt despitrfite
prin neasemdnareadogmelor li a vietii, ci s-au unit gi s-au intiinil
sub jttgul cel unul al N{intuitorului, purtat cu rdbdare gi biirbbfie. Chci
zice: <fmbdrbdteazd-te ,'i sd se infdreascd jnima lo pl ;o esupra to pe
Ilomnul" (Ps. 26, 20). Cdci boul e un animal rdbddtor qi foarte puter-
ttic. Aga sint pei ce au imbrdfigat evlavia. Ei poartd asupra lor ca pe
* nn jug, pe Hristos, cum s-a preinchipuit in cortul sfint. Cici Ei Pavel
a nrtmit Biserica trupul Lui (Col. 1,24). Iar cdtre Anania s-a spus

#
despre el, aclic5 despre Pavel : "Mergi, cd vos aI alegerii imi este
nceste, ca sti poarte numeJe Meu inointea neamurilor> (Fapte 9, l5).
Pe lingd acestea, sint aduse un berbec Ai un miel, cale inseamni
venirea la Dumnezeu pi predarea duhovniceasc5 in miinile lui atit a
poporului mai bdtrin, cit gi a celui tindr. Cbci precum prin boi se

3 inchipuia rdbdarea 9i bdrbdlia, la fel socotesc, prin ei s-a ardtat lim-

pede abundenla rodirii intru blindefe a celor indreptali prin credinfd
in Hristos. Cdci animalul acesta e blind 9i plin de rod. Dar aga sint
# tofi cultivatorii sirguitori ai vieluirii evanghelice, cdrora gi Hristos
Insugi le-a spus ; "'l'ot celui ce cere, dd"-i,gf de /a cel ce ia ale IaIe,

3 nu le cere; $i celui ce te love;te pe un obrez, intoarce-i gi pe celdlalt,

(Luca 6, 30). Iar Pavel scrie : "Robul Domnului nu trebuie sd se rdz-
boiascd, ci sd fie binevoitor Iald de toli, invdlind intru blind,ele pe cei
r:e slou impotrivd" (II Tim. 2, 24).

curat al ltti Dumnezeu 9i ddrnicia noastrd curEliti rle p5cat, de orice inlinare eqoistd.

t E hrana curatd a sufletului nostru. E darul curat al vielii noastre, dat noud de Durn-
nezeu gi lntors de noi ]ui Dumnezeu. E Hristos dat noud in uman:tatea asumati de
El, intors de noi lui Dumnezeu in jertfa Sa.
Fdina aceasta cernutd, ca dar al vietii, e imbibati de Duhul Sfint atit cind
ni se di de Dumnezeu, cit Si cind ll intoarcem lui Dumnezeu. $i prin aceasta e lm-
bibat de bucuria lui Dumnezeu Si a noastrd cind ni se dd gi de lrucuria noastri gi
a lui Dumnezeu eind i-L lntoarcem. Iar bucuria produce strilucire r;i lnvirluie in
slavh pe Dumnezeu clnd ne dd darul, gi pe noi cind i-L intorrcem.
425. Dupd ce cdtuia a fost tnleleasd ca simbolul lui Hristos. iar tbmiia orsd ln
ea ca jertfa Lui, acum e vdzutf, ca simbol al sfinlilor. din care ca din ni$te vasr- se
* lnalfd spre Dumnezeu sfinfenia binemirositoare a vielii lor. Sint rrase deschise spre
lnbllime, nu spre cele de Jos,

ft
 ST. CHIRII, AL ALEXAIVDRTEI
368

. Iar celor amintite trebuie se le urmeze aducerea iedului. Acesta

socotesc cd nu inseamnd nimic altceva decit ceea ce am spus putin
mai inainte, cd toti au lipsA de curdfirea prin pocdinfd 9i iertarea
gregelilor, chiar dacd unii din ei ar fi buni Ia purtdri. Aceasta ptiind-o
dumnezeiescul David, a spus : <De vei cduta Ia Idrddelegi, Doamne,
Doemne, cine va putea suleri ?> (Ps. 129'3). Deci in legea veche ie-
dul, e jertfa pentru iertare, iar acum jertfa noastrS' a celor ce ne
opropiem de Dumnezeu in duh gi adevdr, e pocdinla gi cererea iert6-
rii. ospune tu intii, zice, pd.catele tale, cc sd te findreptezi> (Isaia 43'
26). Iar David cint{: ..Am spus : mdrturisi-voi impotriva mea pdcatul
meu Domnului, ;i Tu ai iertat nelegiuirea inimii n1ele,, (Ps. 31' 5).
4)$'
Oare ifi este acum limpede intelesul, darurilor cdpeteniilor ?
PALADIE: E foarte clar.
1HIRIL.. Dar socotesc c5 trebuie s5 spunem si aceea cx dupx ce
s-a adus jertfa de fiecare 5i pentru toti' s-a fdcut in cortul sfint tnce-
putul cuvintelor dumnezeieqti citre Moise, tdimdcitorul celor durnne-
neiegti. CXci s-a scris in Numeri z <Aceasta este sfinfirea iertfelnicu'
tui, dupd plinirea celor rinduite dupd. ce |-a uns pe eI. Cind a in*at
in cortul mdrturiei ca sd grdiascd [ui, a auzit glasul Domnului Dumne-
zeu grdind cdtre eI de deasupra acoperdmintului impdcdrii, care esfe
pesfe sicriul mdrturiei, f,ntte cei doi Heruvimi. $i a grdit cdtre eI>
(Num. 7, BB-89). Cdci numai dup5 ce s-a des5virsit cortul sfint $i
s-a arXtat lumii adev5rata sfintenie' care este Biserica, s-a fdcut cdtre
noi g1asul ,lui Dumnezeu gi Tatdl. Cdci <o grdit noud 1n FiuI>>(Evr. i,
2), care zicea cd este isp5gitor pentru pdcatele noastre' dup6 Scripturi
(I Ioan 2, 2), Iar glasul a fost de deasupra Heruvimilor. cdci Durn-
nezeu e deasupra zidirii pi dincolo de ea, avind o superioritate fiin-
[iai[ 9i l5untricd fatd de tot ce e creat4n. lar Fiul, ca adev5ratul is'

426. ln legea veche se jertfea un .igq ca cerere a iertdrii. In Noul Testanient

iertfa prin card obtinem iertirea e pocdinfa si cererea iertdrii. .A,cum fapta aceasta
-- impiinelte pe plan lduntric, nu exterior' Omul a crescut duhovnicegte'
ie
iZi. Numai'dupi ce s-a pregbtit omul prin j-ertfele -+n- lgSei 'eche pentru._ne-
fdcindu-Se jertfd de ispdgire
'Acum a venit Cuvintril lui Dumnezeu'la noi,
cesitatea ispdgirii,
idev6ratd. i-a vorbit clar Dumnezeu omului despre necesitatea ispgsiri-i -si
o-uf u dat aceasti ispigire in mod conqtient $i lnsotitd-de cuvint prin Cuvintul lttj
Dumnezeu ldcut om, dai' 9i de cdtre noi in alipirea la El' Dumnezeu vrea ca noi sd
exprimdm cererea iertdrii gi prin cuvint. Ne-o spune aceasta prin cuvintul Lt'i fd-
;i ;;. bar acest Cuvint iacirt o- exprimd totodatd El insu$i in numele nostru ce-
prin jertfa firii
'de cuvintul omenesc lnsugit de El, dar- Si
ieiea iertdrii cdtre Tatil, prin
adusi ipostasul dumnezeiesc cuvintdtor' Cur intul lui Dum-
Sale cuvlntdtoare,
nezeu vine la noi, venind ca bumnezeire ipostaticd a cuvintelor. Si tot El se- face
Cuvintul nostru, ca izvor ipostatic al cuvintelor noastre' In cuvinte se angajeazb
C".,i"t"l ipostaiic dumnezeiLsc ai cuvintul . ipostatic omenesc. Numai prin cuvinte
ca angajar'e a cuvintului ipostatic_dumnezeiesc, care unegte cu sine pe om ca cu-
vint ipostatic omenesc, se'restabilegte deplina comuniune irrtre om Si Dumnezeu'
3 TIiTCHINARE TAI D(.ITI SI ADEVAR

pdgitor, transmifindu-ne glasui de sus al Tatdlui, a spus z <Cuvintele

p pe cue EI le grdlesc, nu slnt ale Mele, ci ale Celui ce M-a trimis pe
Mine" (Ioan 6, 44). Agadar, de deasupra acoperdmintului de irnpdcare
a venit glasul eze.
)
Dar nu pufin te vei minuna privind ordinea in care vin cdpeteni-
ile seminfiilor. cxci rinduindu-i-se fiecdruia o zi, in care trebuia sX
irnplineascd cele poruncite gi sd aducd darul, au venit in ordine dupd
hot{rirea Ddtdtorului de lege. Dar nu dup5. ordinea nagterii, adicd a
virstei, nici amestecat gi oricum, ci rinduifi dupd o iconomie tainic5.
PALADIE: Nu lnteleg ce este ceea ce vrei sd spui. Explicd-mi
mai clar.
CHIRIL: Voiegti si ingirdm in ordine gi unul cite unul pe cei
nxscuti din Iacob ? cdci in felul acesta va apbrea clard schimbarea
ln ordinea venirii lor.
PALADIE r Aga este.
CHIRILT Deci primul este Rubin, dupd el Simeon, Levi $i luda
din mama Lia. Apoi slujnica Vala a n5scut pe Dan gi Neftalim, iar
zelf.a, slujnica Liei pe Gad 9i Asir. rlia mai nagte, pe ringi ceilalfi, pe
Isahar gi Zabuion. Din Rahila s-a nxscut Iosif ,5i Veniamin. Deci pri-
mii patru sint din Lia cea liberd, gi anume : Rubin, Simeon, Levi $i
Iuda. urmeazx patru din sluJnicile vala 9i Zelfa $i anume : Dan, Nef-
talim, Gad 9i Asir. Dupd acegtia slnt iar{9i ceilalfi patru : doi din Lia,
Isahar gi Zabulon, 9i doi din Rahila, Iosif 9i veniamin. Dar trebuie sd

r amintim cd sorful lui Iosif s-a imp5rfit intre douf, seminte, intre Efra-
im gi Manase, cei ndscufi din el.
PALADIE: lnfeleg foarte bine ordinea numelor. Dar ltmureste
ceea ce cdutXm ln acestea.
CHIRIL: venind cu darurile, au fdcut aceasta nu dup5 vlrstd, ci
cel dintii Iuda, mdcar cd era al patruiea dupd timp; dupd el Isahar,
care era aI nouxlea, apoi Zabulon, al zecelea. ca o a doua grupd dupS
acegtia, urmeazd : Rubin cel dintii ndscut gi simeon cei de dupx el pi
al doilea. $i lor li s-a adxugat Gad, cel din slujnicd. Dup6 aceqtia, a
treia ceat{ e alcdtuit5 din trei liberi : Efraim, Manase Si Veniamin.
Iar a patra grupd gi cea din urmd e a celor ndscufi din slujnice. Aceg-
tia sint iariisi trei : Dan, Asir gi Neftalim, des;i prin timpul nagterii
se a-f,ldinainte de cei pugi in treapta dinaintea Jor, adicd pe Efraim
pe Manase gi pe Veniamin.

4?8. De deasupra lui Hristos care a adus jertfd de impdcare lui Dumnezeu pen-
tru noi, ca om.
24 _ Sf. CHIRTL
 sF. CIITRTLan antxawpruEr

PALADIE: Asa este. Deci incearcd sd-mi explici care e motivul?

CIIIRIL; Socotesc cd acest lucru iardsi este o ghiciturd prin care
s:e aratd cd prin llristos au ]a Dumnezeu un loc mai inaintat ca cei
din lege Si cA cei dintii ari lost puqi la urmd 9i cei din urmS' intii'
cdci cei mai vechi in timp gi de aceea intii ndscufi, adic5 Israil, vin
dup5 neamuri. $i cei ce au duh de robie $i sint fiii cetali roabe a
Ierusalimului, vor fi ldsati in urmi, in ce privegte slava de fiii celei
Iibere, care este maica noastrd a celor indreptali in Hristos 9i che-
mati la starea de tibertate prin duhui cel liber.
Dar privegte, dacd vrei, exactitatea infelesurilor. cea dintii aduce
clarul seminfia lui Iuda, din care S-a ndscut dupd trup Hristos. Dupd
ea indatd Isahar gi Zabulon, care amindoi erau liberi ,li din libere.
Apoi Rubin, intiiul ttdsclt, Simeon 9i Gad, care e din roabii. Prin aceg-
tia se inchipuie Israil. Dar sd vorbim despre fiecare, culegind intelesul
din proorocia fdcutf, de Iacob cu privire la ei. Deci a spus dumneze-
iescul Iacob : <Rubin, intiiul n(iscut Ql meu, tu e$tj tdria mea 9i ince-
putul Iiilor mei, greu de conclus, dspru $i inddrdtnic> (Fac. 49, 3-4)'
gi iapdgi : *Simeon Si Levi, Iralii care au sdvir$jt nelegiufuea din voia
Ior. In slaluJ lor nu va intra sufletul meu 6i pe invoiala lor nu se vo
rezema |iccftul meu, cd in iulimea lor au omofi.t oameni Si in polta lor
du tdiat vinele taurului. Bleslemald iulimea lor, pentru cd e inddrdt'
nicci gi minia lor, pentru cd s-a invirtogat" (Fac. 49, 5*71, Iar despre
(Jacl s zis : olspjl d il va ispiti pe el Si-el iI va intinde pe acela l0 pi.
c i o a r g >( F a c . 4 9 , 1 9 ) .
Agadar, ,in Rubin e zugrdvit Israil, intiiui ndscut dup6 vreme, dar
aspru, incldrdtnic gi ocdritor ; Simeon, cdruia i s-a addugat Levi, ace-
lagi popor, gata la uciclere gi ca cel ce a omorit pe sfinfi. "cdci zice'
'care
<Pc clintre proorc)ci nu l-au omorit pdrinlii rzoslri ?> (Fapte 7'
52). De asetnenea,ca cel ce a tfliat vineie taurului, care este HriStos.
Cdci iru numai poporul Iudeilor e vdzut cutezind acele crime.impotri-
va sfintitor li a lui Hristos, ci la ele a conlucrat 9i Levi, adicd neamul
sfiniit al celor ce stdteau lingd attar, cdrturarii 9i fariseii De aceea i9
proorociile protopdrintelui Iacob sint numifi Simeon 9i Levi. Iar in
Gacl, care e din roabd gi este ispitd, e zugrdvit Israil ca cel ce e lipsit
de noblefe in cuget 5i ispitegte pe Iisus Si ii intinde curse viclenincl
impotrila Lui. Cdci s-au apropiat zicind ; nse cade a da bir cezaru-
Jui, sau nu ?> (Matei 22, l7)'
A$adar, ca se aduc iar{9i cuvintul Ia inceput, Israil cel dilltii -Lr,is-
cr.Ltin timp, cel aspru, incldrdtnic s;i ocdritor, cel ce e gata la ucidere
gi are o minie blestematd, cel care a ucis oameni 9i a tiiiat vinele tau-
a
rului, cel josnic qi rduidcios in vicienii, care a intins cnrse 9i ispitii,
 INCHINANE lN DUII $I ADEVAN 371

fost agezat dupd cei in Hristos ti liberi, m5car cd va fi gi el liber

dupd noi, cind va rzeni in sfirqit in fala lui Dumnezeu.
PALADIE: Bine ai spus.
CHIRIL: Vei intetege ceea ce spun, dacd ifi vei apleca mintea
$i Ia cele ce urmeazd. ciici dupi aceia au adus daruri alfi trei ce se
{ineau impreund gi erau din Rahila cea liberd : Efraim, Manase gi
Veniamin. Apoi dup.i ei, trei unifi intreolaltd, care erau din slujnice,
adicd : Dan, Asir gi Neftaiim, infelegi cleci cd premerg gi sint mai in
cinste cei din cea liber6, apoi urmeazd cei din siujniie. Dar oare nu
aceasta este ceea ce ne-a scris gi dumnezeiescul pavel insugi : <Cind
va intra plindtatea neamurilor, atunci intregul lsrajJ sc v,a minlui ?>
(Rom. 11, 25).
PAI.ADIE: Drept ai grdit. Observatia e foarte subfire.
CLIIRILT Cd nu s-a spus cerra mincinos, vei cunoagte foarte ugor.
Cdci scriptura ne intdregte indatd in ceea ce am spus gi prin alte in-
vdfdturi. Astfel Dumnezeu a rinduit ca plecdrile 9i opririle sau agezd-
rile fiilor lui Israil sd se facd in ordinea cuvenitx gi a poruncit s6
meargii in jurul'cortului, precum a cintat piea frumos fericitul David :
<$i vei inconjura altarul tdu, Doamne, ce sd cucl g/asul Jaudei Taleu
{Ps. 26, 6-7), sau: .rfnconjurat-am Si am jerttit in cortul tui jertla de
strigare" (Ps.25, 11). Dar prin implinirea a ceea ce s-a poruncit se in-
chipuiegte $i altceva. Adicd nu trebuie sd ne despdrlim de Dumnezeu,

p ci sd apirem stind aproape gi in jurul Lui, f6rd sd se interpund pdcatul,

fdrb sir ne separe rrreo pldcere lumeascd, ci agezarea dreaptd a minlii
gi pornirea spre tot ce e 'u'rednic de laudd sd ne stringd in unitatea
duhovniceascd. Cdci mai ales cei ce vor sd fie binepiXcufi, se cu-
vine sd aducx daruri. Pentru cd s-a scris : "Toli cei din jurul Lui vor
aduce daruri>> (Ps. 75, ll).
AstIel a poruncit ca ei sd porneascd deodatd cu cortul $i sd mear-
gr in jurr.rl iui gi irrtr-o ordine care sd fie potrivitd virstelor, trece de
la cei dintii la cei din urmd in chip neamestecat. Astfel sd-gi aducd
darurile rinifi intre ei gi deosebifi. cdci s-a scris in Numeri : "$i c
griiit Domnul cdtre Moise gi Aaron, zicind : Fiecare linindu-se d.e cea-
ta 9i rle steagnl lui, clupd coseJe lantiliilor lor, sd tdbdrascd Iiii lui
Israil irufintea Domnului, lmprejurul cortrtlui mdrturiei vor tdbdri Iiii
Iui Israil,, (Num. 2, 1-2).
Apoi aratd locul rinduit fiecXruia unde, cum qi care si titbdrascd.
Cici adaugd : "$i cei dintii vor tdbdri spre rdsdrit ceata taberei lui
Iuda, impreund. cu putarea lor. Lingd ei vor tdbdri cei ce lin cle .semin-
lia lui Isahar. $i apoi vor tdbclri cei ce lin de seminlia lui Zabulon,,
 SF. CHTRIL AL ALEXANDRIEI

ta'
(Num. 2, 3-7)' Apoi a amintit de a doua grupare' zicind : "Ceata
berei lui Rubin spre miazdzi, impreund cu puterea lor Si cdpetenia
pa-
Iiitor lui Rubin, Elisur, IiuI lui Secliuri luptdtotii lui nuntd'rafi sint
de
truzeci 9i pase de tnii $i cinci sute. Lingd ei vor tdbiiri cei ce se tin
se de seminlia lui
seminfia Jui sirneon. Lingd ei vot tdbdri cei ce fin
Gad,(Num.2,lO--14).Apoiadaugdindatdatreiagrupare'zicind:
tceata taberei lui Efrairn spre mQre, impteund cu putelea lor. Lingd
ei vor tdbari cei ce lin de seminlil lui veniaminr (Num' 2' IB*22),
"Ceata taberei
In sfirgit, indatd amintegte de a patra grupare, zicind :
Iui Dctnspre miazdnoapte,cu putereT lor. Lingd ei vor tdbdri cei ce tin
lui Neffaljm'
de seminlia lui Asir. $i rror tdbdri cei ce lin de seminlicr
Toli cei numdrali din tabdra lui Dan o sutd cincizeci 9i qopte de mii
cetele /orr (Num.
$i $ase sufe. Ace.gtia vor purcede cei d.in urntd, cu
2, 25-31).
Vezi c5 inainte a fost pus Iuda 5i cei impreunf, cu el 9i cI el. are
in
locul ales, cel spre rdsarit Ei spre miazSzi ? c6ci cei in Hristos sint
lumind si ard de cluh. Al cloilea e Rubin $i cei impreund cu el. $i cei
de al treilea sint iardpi cei nascufi din liber6. Apoi dup6 acegtia alti
(vor purcede cei din
trei, cei din servitoare, despre care s-a spus cd
in
urm6>. Deci nu e vadit gi cu totul neincloielnic cH ai doilea, sau cel
T{ristos a fost cinstit gi chemat inaintea celui intii ndscut, 9i cel liber
'care sint diu
in credintS inaintea celor din robie ? CSci cei dintii,
ilucla, merg inainte pentru Hristos. Iar ceilalti de-abia vin pe urm[ 9i
sint pugi ln rindul al doilea.
in.
PALADIE: Drept ai spus. $i md minunez de o apa de subfire
telegere.
 r ' ( . t : I lr

I
CARTEA A UNSPREZECEA

Despre preotie gi ci preotia cea dupd lege

era chip aI celei in Hristos

CHIRIL.' Am fircut o tilcuire indestuldtoare gi plind de subliri-

rnea finefei duhovnicegti a cortului gi a celor poruncite cu privire Ia
el. Dar se cuvine, precum mi se pare gi gtiu cd vei spune 5i tu, sii in-
cepem a vorbi despre mdririle preotiei gi despre modul in care prin
preofia cea in chip (tip) 9i dupd lege, se inclicir cea adevdratd, adicd
cea ln Hristos, care prin El sfinteqte neamul inchinat lui Dumnezeu,
adicd pe cei strdlucifi in credintd gi ridicafi la fantiliaritatea cu Durn-
nezeu, prin impdrtdsirea de Sfintul lutr 428bis.
PALADIE: Se cuvine, pe drept cuvint.
''
CHIRIL; Dupd ce s-a isprdvit de lucrat cortul sfint cu podoaba
cuvenitI gi a primit chip ceea ce s-a ardtat in mintea dumnezeiescu-
lui Moise, Dumnezeu a instituit pe preofi, zicind: "$i lu adu ]a tine
pe Aaron, Iratele lriu gi pe Iiii lui din Iiii lui Isrci/, cct sd-Mi Iie Mie
preoli: pe Aaron gi pe liii lui Aaron: Noclnb, Abittrl, Eleazar ,li lta-
mar (Ieg. 28, l).,
Deci cei alegi au fost chemati cu numele la slujba preotiei. Cdci
<nu-gi ia cineva sie gi cinstea, ci eel chemat de Dumnezeur:, dupd cum
s-a scris (Evr. 5, 4). De aceea sd nu meargd nimeni de ia sine la sluj-
ba de preot, ci sd aqtepte chemarea42e.Cdci incercind sd rdpeascd
ceea ce nu are prin hotdrire de sus, va suferi osinda lui Datan, qi Abi-
ron. $i sd nu te mire dacd cererea acestei slujbe de cdtre noi insine
este o nebunie gi un lucru urit, cincl gi despre Hristos lnsugi scrie
Pavel : ..Nu a socotit sd .se tacd pe Sine insuti arhiereu, c.i CeI ce a

428 b. Cre$tinii sint cei ridicati la o intimitate reald cu Dumnezeu prin Duhul
Sfint. Ei nu rdmin lntr-o legdturi cu Dumnezeu de la distantd. Prin aceasta sint slinlili
su adevdrat, sau neam sfint,
429. Dumnezeu cheamd cu numele pe cei ce vrea sd-i {ie preoti. Dar aceastd
chemare nu li se face direct in constiinl6. DacE s-ar face chemarea aga, ar putea pre-
tinde unii cd sint chemafi, fdrh sd fie de fapt. Ei sint ciremafi prin cel ce are o rds-
pundere recunoscutd pentru poporul lui Dumnezeu : in legea veche prin Moise, ln
Bisericd, prin episcop. in legea veche a fost chemat Aaron ii urmagii lui dupd trup t
in Bisericd, preotii nu se cheamE in baza na5terii din preolii dinainte, ci su{Ietul lor
cunoscut de'Dumnezeu Si ardtat ca vrednic de preolie episcopului. In Vechiul Testa-
ment Dumnezeu a ales un popor unit trupeqte ; in NouI Testament, un popor unit su-
fleteqte prin credinfd.
374 SF. CIIINIL At AI.EXAhIDNIEI

grdit cdtre El : Tu e$ti Weot in treac, dupd. rinduiala lui ,ryleichisedec"

(Evr. 5, 5-6; aro.Deci cuvintul care s-a spus iariigi in chip infelept
cdtre l\'{oise, este o icoand a chemirii cu care a fost chemat Hristos.
Cdci s-a spus : ".5i fu adu Ia tine pe Aaron, tratele ttiu gi pe tiii lui>t.
Iar <<adu,,ce altceva inseamnl decit : apropie-fi-l gi cheamd-I. $i Hris-
tos a fost, aga zicind, chemat spre. a fi arhier:eu prin voia Tatf,lui.
Dar irnpreund cu Et au Iast chemali pi intr-un anumit fel;.$i au tost
rinduili impreund lucrdtori in slujba preoliei Si dumnezeiestii ucenicii.
De aceea au gi spus limpede : aimpreunci lucldtori ai lui Dutnnezeu
sinfem> (I Cor.3, 9 ; Rom. 16, 3) gi au cutreierat tot plmintul, sdvirgind
pe seama popoarelor slujba sfintd a Evangheliei. Desigur, au fost che-
mafi la apostolie prin Hristos $i cuvintul e adevdrat. Dar lucrul dcesta
a fost gi el voit de Tatdi 431.C{ci una e hotirirea cu privire la toate.cele
ce se fac, penttu cd FiuI e sfatul, infelepoiunea 9i voinfa Tatf,lui. ASa-
dar, Aaron e chipul (tipul) ,lui Hristo.s gi instrtuirea in umbre incr"rmai
inainte a preoliei in duh Si adevdr.
Dar observi cd i se porunce$te lui Moise sd-gi:aduci la sirre pe
Aaron. Cdci legea e slabd 9i nedeslvirgith, dacd e desp5rfit5 de Hris-
tos: (penfru cd. esfe cu neputinld ca slngele de tauri Si de lapi sd in-
Idture pdcatelen (Evr. 10, 41,<<DarHrisfos aducind o singurd jertld pcn-
tru pdcdtoqi, a desdvirSit pentru veci pe cei ce se sfinfesor (Evr. 10,l4).
Sd gtie deci cei ce sint prieteni ai umbrei 5i ai literei gi se fin strins
de rinduielile mozaice, cd de nu vor aduce la ei in$iSi pe Arhiereul gi
Apostolul mdrturisirii noastre, pe Iisus Hristos, sirguinfa slujirii lor in
chip (tip) nu-i va duce la nici un rezultat. CSci ce laude poate avea la
iubitorul de virtute Dumnezeu, viata cea dupii lege? De aceea gi prea-

430. Chiar Hristos, sau Fiul lui Dumnezeu nu se face om. ca sE sc aduci .in a-
ceasti calitate jertfd Tathlui, firi voia Tatdlui, ci cu voia Lui (Ioan .1, 34). Preotul,
ca ccl ce aduce pe alfii la Tatdl, nu o face aceasta firi trimiterea gi pulcrea .Lui- Nu
poate lega cineva pe altii de Dumnezeu, f6ri voia lui Dumncreu. Preotul trebrrie si
aibi constiinta cd e trimis de Dumnezeu, ca sd vibreze in el puternic sentinentul
rispunderii pentru slujba lui. $i aceastd con5tiintd trebuie s5-i fie insuflati ;i rle ce
are el insugi rhspunderea cE trebuie si cheme pe altul la preofie. I)umnezeu cheamd
la aceasti siujire pe cel ciruia i-a dat darul pentru ea. Aceluia ii intbreSte darul sf,dit
in fire prin harul hirotoniei.
431. Dumnezeu Tatdl L-a rinduit din veac gi pini in veac Arhiereu pe Fiul Siu.
Dar acesta dupd ce gi-a inceput slujba de Arhiereu dupd intrupare, a chemat indatd
pe cei 12 ucenici ca nimpreund lucrdtori in slujba preofieir, a5a cum lv{oise, chemat
de Dumnezeu Ia conducerea poporului lsrail, cheami ca impreuni lucritori cu sine
pe Aaron gi urmagii lui. Moise nu inceteazd dupd ce cheam{ pe Aaron din exerci-
fiul slujbei lui. Nici Hristos nu inceteazd sd fie Arhiereu, dupd chcmarea vdzuti a
ucenicilor ca impreuni arhierei. Ace5tia nu-L lnlocuiesc. Dar gi Hlistos ii aratd pe
arhiereii $i preotii vezuti ca necesari pentru exercitarea vdzutd a preotiei impreurr5
cu Hristos gi din puterea lui Hristos. Aia gum a fost necesar ca Fiul lui Dumnezeu
sE ia trup ca si lucreze rnintuirea noastrd,.aga e necesar ca siujirea Lui si fie con-
tinuatd pe plan vdzut clup6 lndlfarea Lui la cer, dar nu fhrh puterea Lui datA lor prin
Duhul Sfint.
.
2

I lNcHrNAhE tN drrH st apiVan 375

lnfeleptul Pavel ne spune cd pentru indlfimea mai presus de toate a

cunogtintei lui Hristos a socotit clrept gunoaie cele din lume gi a ales
in locul lor pe cele duhovnicegti. Aceasta lnseamnd a aduce spiritual
ia sine pe Aaron 432.
PALADIE; Infeleg ce spui, Cuvintul e clar.
CHIRIL : Dar spunind : <Adu la tine pe Aaron, tratele tdu), soco-
tesc c5. Dumnezeu a gtiut cd acest lucru contribuie gi in alt mod Ia un
folos in inteles duhovnicesc. Infelegi, ce spun ? lvloise a fost trimis sd
scoatd pe Israil din necazul din Egipt. Dar v5zind cd intreprinderea
aceasta e cu mult mai presus de puterea. omului gi intrece mtlsurile
forfei gi ale elocinfei de care dispune el, s-a rugat zicind: <Iatd eu nu
slnt ugor Ia grai, nici dinainte de iefi, nici dinainte de alaltdieri, nicl
de clnd ai lnceput sd grdie,pti slugii tale. Pentru cd sint slab Ia g/as pi
zdbavnic Ia lirnbd" (Ieg. 4, 10). Iar Dumnezeu a zis la acestea; nCine
a d.at gurd omului, cine a Id.cut surd 6i mut, vdzdtor Si orb ? Nu eu,
Domnul Dumnezeu ? $i acuma mergi, ,ti eu \roi dcschide guro tdD (Ie$.
10, 11-12). Dar coplegit de indllimea slujirii, s-a temut iar;"rgigi a zis:
aMd rog, Doamne, alege pe altul, puternic, pe care sd-I trimifi,r,(Ieg.
10, 13). Atunci Dumnezeu a ales indatd pe Aaron, ca chip {tip) al lui
Hristos, care gtie sd le implineascd toate cu ugurintd. $i nu s-ar fi iz-
L.dvit Israil altfel, de nu s-ar fi dat impreund lucrdtor sldbiciunii in
glas 9i neputinfei lui Moise, Hristos in icoana lui Aaron. ASa s5 inte-
legi gi acest loc. Cdci spre a desdvirgi sldbiciunea legii, in Hristos, a
ridicat la preofie pe Aaron 9i i l-a addugat cu folos fericitului Moise.
Pentru cd legea nu e indestuidtoare nici spre eliberare, nici spre a pu-
tea desdvirgi in sfinfenie pe cei eliberati, ci Hristos ne este 5i eliberare
si sfinlenie1.33,sfinfii fiindu-i impreund lucrdtoli, cum i-a fost atunci
Moise lui Aaron il Egipt 9i tot lui Aaron fiii lui. cdci arhiereului $i
cdpeteniei tuturor Hristos, i-au fost impreun5 lucrltori in chip spiri-
tual dumnezeiestii ucenici, addugindu-r-se Celui ce toate le poate im-
plini, nu ca unuia slab in putere, ci ca unii ce au fost chemati Si bine
alegi ca sb-i slujeasc5 9i au cigtigat de la El vigoarea pentru toate.
Despre aceasta va mdrturisi qi dumnezeiescul Pavel, zicind : aToate
le pot in Hristos, Cel ce mf, intdrepte pe mine> (Filip. 4, t3) 4u.

432. Dac"amai inainte a fost lnteles Moise ca prefigurare a lui Hristos care chea-
md prin Aaron 5i cei din famiiia lui pe ucenici, alci e inJeles Aaron ctr Hristos, Arhi-
ereul adevbrat, care completeazd pe Moise.
433. Hristos, Aririereul cel mare, dest"rvirgegtceliberarea noastri, c&ci nu ne
elibereazd numai clin robia patimilor exterioare ale altora, ca Aaron, ci din robia pd-
timilcr noastre ; apoi ne sfinlegte prin virtuliile ce le dobindim 9i prin Sfintul Duh
ce se sdlEsluie5tehr noi.
434. Aici liii lui Aaron sint vdzuti ca ucenicii lui Hristos. A5a cum liii lui Aaron
l-au succedat in arhierie, aga L-au succedat Apostolii pe Hristos. Dai "puteiea" ar-
376 SF. CIIIRTII- AL AI,E'(ANDNIII

PALADIE.. Aqadar, Aaron 9i ceilalfi au fost aleqi 9i chemafi pe

nume la preofie.
CHIRIL; Pe lingd acestea, a poruncit sd li se pregdteascd vest-
minte strdlucitoare gr vrednice de slujba preofeascS. "Si voi foce qest"
arrtinlsfint lui Aaron, Iratelui tdu spre cinstire Si slovd. gi tu grdieyfe
tuturor celor cu cuget frnlelept, pe carc i-am umplut de duhul sinrfirii.
tSi vor Iace vestmintul sfllnt al lui Aaron spre sfinlire cu care sri-mi
preoleascd.Mie> (Iep. 28, 2-3).
Preainfeleptul Pavel sfdtuieqte pe cei indreptafi prin credinlX sd
imbrace vegmintul cu adevdrat sfint si din cer, scriind : "lmbrdcali-vd
ln Domnul noslru lisus Hristos) (Rom. 13, 14). Iar proorocul Isaia a
strigat de mai inainte zicind ca din partea Bisericii : ,,Sd se veseJeoscd
suflelul meu lntru Domnul cd m-a imbfi.cat in haina mintuirii Si in
veqminlu/ bucuriei> (Isaia 61, 10).
Deci Hristos este vegmintul cu adevdrat spre cinste gi slavd nea-
mului sfinfit gi sfint, podoaba strdlucitoare gi mai presus de orice po-
rloabd a sufletelor sfinfilor. Cdci zice : "Cili in Hristos v-ali botezat,
ln Hristos v-ali lmbrdcat> (Gal. 3, 271, $i adev5rat e cuvintul. Iar le-
gea impodobegte pe Aaron ca ln umbre, referind la Hristos slava im-
brdcdmintei lui felurit lmpodobitd. In alcdtuirea ei meptegugitd e im.
preund tesutd o rafiune tainicd 9i subtire care indicd prin ghiciturd
slava Mintuitorului. Cdci privegte cd zice : cei ce au lucrat vegminte-
le, s-au umplut de infelepciunea cea de la Dumnezeu, care i-a cdlduzlt
la o lucrare lmpodobitd li bogatd 9i lnfloritX gi a lnscris in vegminte
slava lui Hristos d35.
Acestea si:r,t : pectoralul, umdrarufi, stiharul, pind la cdlciie, veg-
mintul impodobit cu franjuri, chidara Ei brlui 9i pe lingd acestea, alte
citeva piese cu megtegug lucrate, de care vom vorbi pe rind pe cit se
va putea. Deci a zis despre cele ce trebuiau folosite pentru vepmin-
te : .$i ei vor lua aurul, hiacintul, poilira $i rosul gi mrifasea" (ieg. 28,

hieriei sau a preoliei o au ace$tia de la Hristos. Si toti urmasii Lui au aceastd pu-
tere de la Hristos. Fdrd El n-ar putea fi arhierei 9i preofi. Din El le curge mereu pu-
terea preoliei. In preolia lor vdzutd se continud preotia la inceput vdzutd apoi ne-
vdzutd a lui Hristos. Un singur Arhiereu e lucrdtor tn tofi ln cursul timpului. A-
ceasta dd unitate Bisericii.
435. Vegtmintele preofilor legii vechi prefigurau pe Hristos ca tmbrlcEminte a
sufletelor sfinte, dar gi ca imbrdcdmintea duhovniceascd a preofilor Noului Testa-
ment, Se face o deosebire intre sufletul omenesc Ai virtutiile lui. Cdci sufletul poate
sd nu fie lmbrdcat ln acestea. Dar Hristos nu poate si fie fdrd acestea. El lnsugi este
suportul acestora. Cine lmbracd pe Hristos, nu se poate sd nu le imbrace pe acestea,
$i nu le poate tmbrdca pe acestea decit alipindu-se prin credinfi la Hristos. Avintl
cineva pe Hristos in Sine, ie are pe acestea. Hristos e una cu imbrdcbmintea strdiu-
citoare, plind de slavd a virtutilor: a curdfiei, a iubirii. Preotilor li se cere in mod
deosebit sd fie lmbrdcati ln Hristos, in virtutile Lui de curdtie 9i d6ruire jertlelnicd.
 E

k
TNCHINANE lTg DI'H SI ADEVA3 c7l

5). Aplecindu-te cu o intelegere subtire asupra celor spuse, ia seama,

inainte de toate la aceasta.
' PALADIE: La ce ?
CHIRIL; Oare nu s-au fdcut gi toate cele din cort, care erau chip
(tip) al lui Hristos, din aur gi mdtase, din porfird ti rogu risucit 9i clin
hiacint ?
PALADIE: A$a este.
CHIRIL: Deci observd cd $i imbrdcdmintea inaintestdtltorului in
preolie s-a lucrat din acelea;i, p;urtind gi ea ca ,in icoand 9i chipuri (ti-
puri) slava lui Hristos. Pentru cd aceleaqi cuvinte Fi aceia$i infeles
indicd frumusefea lui Hristos. Cdci prin aur se lnfelege ca Duntnezeu,
prin porfird ca cel ce are demnitatea impdrdteascd, prin mdtasea find
precum Cuvintul subfire gi netrupesc, iar prin rofu, trupul, prin hiacint
cu infdfigarea cerului - cdci aceasta e culoarea hiacintului - ca cel ce
e de sus li din cer. Cdci oare nu e deodatd Dumnezeu gi Impdrat, Cu-
vintul lui Dumnezeu Tatdl ?
PALADIE: Cum de nu ?
. CHIRIT: $i oare fiind Cuvintul sublire gi netrupesc al Tatdlui, nu
S-a coborit in trup gi nu e de sus ?
PALADIE; Adeldrat.
CHIRIL; Agadar, din aceleagi materii s-au fdcut in mod neschim-
bat, pentru o infele';ere subtire, Si ve$mintele qi cele din cortul sfint.
Dar e destul despre acestea. Acum e vremea sd vorbim despre cele
fesute in mod felurit, spre cinstea ti slava lui Aaron. Deci zice : "$i
'"or Iace umdrarul din mdtase tdsucitd, lucru lesut $i lmpestritor. Doud
umd.rare vor Ii lui, linindu-se unul de altuI, atl.rnate de amindouri pdr-
fjle. ^5i lesdtura umdrarelor, cere slnl osuprc lui, dupd lacerea lor, vu
ti d.in aur, hiacint, nortird. ti rotu tors gi din mdtose rdsucitd." (Iey. 28,
6-8). $i dupX ce a ardtat materia amintit5 a vegmintelor, adaugd
indatd : <$i vei lua doud pietre, pietre de sntarugd, 6i vei sdpa in ele
numele liilor lui Isroil; tase nume pe o piatrd Si celelalte gase nLrme
gse cealaltd piatrd, dupd |aceree lor, lucru de megtequg in piatrci. Sd-
pdturd. de pecete vei sdpa in pietre cu numele tiilor lui Israil. $i vei
pune cele doud pietre pe umerii umdrarului. Pietre de pomenire sinl
tiilor lui fsroi/> (Ieg. 28, 9-12).
PALADIE; Adinc este, pe cit se vede, infelesul celor spuse. Dar
incearcd mai intii sd-mi spui ce este lucrul numit umdrar 9i care e
felul alc5tuirii lui ?

ry
 sF. CI{IRTL' AL .CLEXANDRTEI

, CHIRII; A poluncit sd se facd o fesdturd in chip de tunici ce co-

L.'orapind la piept gi se inbrdca pe deasupra I'egmintului ce era pd
dedesubt, pe pieie si ajungea pind la picioare. Ea fuigera de strliluci-
rea aurului si a porfirei gi urnplea de admiratie respectuoasd gi. sfinti
ochii privilorilor. ;11 socotesc cd a numit-o aceasta umirar, pentru
scurtirnea ei gi pentru cd abia se intindea pe amindoi umerii. ln acest
urndr a poruncit fiifig sx se prindii doud pietre (acestea erau smara€J-
rlele), strinse in impletituri subfiri, in care erau siipate cu mestegug
seminfiile cu numele. scrise cite gase in fiecare piatri. $i care e rafiu-
nea acestui lucru, ne-a ldmurit el insugi, zicind : <$i va lua Aaron nu-
mele tiilor lui Israil lnaintea Domnului pe cei doi umeri ai lui, Dome-
tidre pentru ei,.' (Ieg. 28, 9-lZ).
PALADIE r ce vom socoti cd se inchipue prin pietre qi prir-r cele
sdpate in ele ?
cHIIilL: Ascultd. Smaragdui e o piatrx de culoare potolitd, pufirr
inchis5. In adincul lui inoatd o strdlucire gi lumina e amestc.catticr.r
intunericul, fiecare atrxgind prir.'irea la sine. Dar privind ochiul ,trupu-
lui spre indlfime gi in sus gi afintindu-l in adlncime spre eter 9i cer,
nu intimpind o astfel de priveligte ? cdci eterul din indlfimea supremd.
e negru in adincimea lui gi amestecat cu o luminllr moderatf,.
PALADIE: Aga este.
CHIRIL: Deci Sfinta scripturd foloseqte smaragdul ca icoani a
cerului. $i sd nu te miri cx il aseamdnd altddati si cu safirul. cxci
safirul e de culoare pufin inchisd gi nu e cleparte de infdlisarea sma-
ragdului. Pentru c& s-a scris in Iegire astfel : <gi s-a suit Moise
si
Aaron gi l/adab +'i Aviud si gaptezeci d.in bdtrlnii hui rsrail. ,si ou vd-
zut locul unde a stat Dumnezeul lui /sroii. gi cele de sub picioarele
rui ca un lucru de piatrd d.e satir gi ca chipul td.riei cerului, prin curd-
fie" (Ieq. 24, 9-ro). Cdci deoarece israelifii pe cind erau in Israil au
slujit zidirii gi numeau cerul Dumnezeu, spre folosul lor li S-a ardtat
Domnul tuturor gezind pe tdria ins5gi, ca si gtie ci toate le are sub
picioare gi cd este 9i Stdplnul tuturor, ca Fdcbtorul lor. infelegi deci
cd Sfinta Scripturei foloseEte piatra de culoare pufin inchisi, de-o lu-
mind rnoderatS,ca un chip gi ca o icoand a cerului ? Cdci e de un vindt
strhlucitor.
PALADIE.. Foarte bine ai spus.
CHIRIL.. Agadar, smaragdul e semnul cerului, avind inscris in
sine pe Israil, dupd neam gi locul in umdrar. prin aceasta se poate in-
felege cd cei ce au (primit) dobindit inscrierea in cer, se odihnesc,
ldrd indoiald, in Hrisfos, care ii poartf, pe cei buni pe umeri gi-i are
F INCETNARE IN DUII $T ADEVAR

ca pe nigte copii. Ceva asemdndtor a spus gi dumnezeiescul Vfoise'

infdfigind pe Israil sttb ocrotirea lui Dumnezeu. "Ca un vultur Si'a
acoperit cuibul sdu pi spre puii stii s-c dorit ; lntinzindu'$i aripile
sdle i-a primit pe ei $i i-o luat pe ei pe umerii sdir (Deut. 32, lll,
Dar gi David ii spune fiec5rui sfint, care s-a sAIASluit intru ajutorul
3 Celui Preainalt : <Cu spatele sdu vo umbri lie, (Ps. 90, 4). Spate nu-
megte, precum socotesc, p&rJile de sub grumaz gi umerii, nu spinarea'
Deci vor fi purtafi pe umeri, dupd cuvintul proorocului (Osea 11,3)
$i vor fi luali pe brafe, ca vechiul Efraim, cei ce au doblndit acea in-
scrlere de sus, pe care Mintuitorul le-a infdtiqat-o plind de slavd $i
vrednicb de admirafie gi mai presus de darurile dumnezeieqti, spunind
sfinfilor ucenici : "Nu vd bucurali cd. dracii se supun voud, ci vd bu-
auali nai mult cd. numele voaslre s-ou scris in ceruri, (Luca LO, 2O).
Iar inscrierea r)e pietre a spus cd va fi spre amintire pentru fiii
Itti Israil in mintea Domnului, pentru cd Acela privi, a;a ziclnd, in per-
soana iui Aaron. Ciici Dumnezeu Si Tatd.I ne priveEte 1n Hrl'sfos spre
,Jducere orninte gi ne-am ff,cut in El cunoscuti pi vrednici de prlvire
si co scri.ti ln cartea lui Dumnevs4136.
PALADIE: Drept ai spus.
CITIRILT Dar porunceqte sd i se adauge acestuia 9i altd podoab5,
zicinct ' "gi sri taci mici peveze turnate din aur curat. $i sd faci douri
tranjuri din aur curet, amestecete in Iloti, Iucru lmpletit, Si sd pui
f ranJurile lmpletite peste paveze, pe umerii dinainte. $i sri faci un ra'
llonal (engolpion) aI judecdlilor, Iucru de lesdtor, dupd IeIuI um,iraru'
Iui, sd-I taci pe eI din aur $i hiaclnt $i poilird ti rotu qi mdtase toarsd.
Sd-l fctci in patru colluri. Sri fie de dou palme de lung ,ti de o palma
de lat. Si sci leti in el lestiturd de patru finduri de pietre>t (Ieg, 28,
l3-t7). Apoi dind felul pietrelor, adaugd : "$i pieftele sd Jie de la
numele tiilor lui Israil doudsprezece, dupd numele lor, sdpd.turi de pe-
celi in tiecare dupd numele lor, sti lie pentru cele doudsprezecesemin-
F {ii> (IeS. 28, 2l). $i dupd putin continud : "$i vo purta Aaron numele
Iiilor lui Isroil in (engolpionul) ludccdfii, pe piept, cind va intra in
SIinta, amintfuc intfintea Domnului Dumnezeu" (Ieg, 28, 231.
PALADIE: Adinc lucru este rationalul (engolpionul). Chiar 5i mo-
Cul alc6tuirii lui mi se pare cd e foarte greu de inteles.

436. Aaren poartd pe umerii sdi numele celor dousprezece sernintii ale lui Israil,
prefigurind purtarea de cdtre Flristos pe umeri a tuturor popoarelor. Aceasta inseamn6

b pe de o parte rdspunderea asumatd pentru toti onmenii, pe de alta, punerea lor sub
privirea permanentd a Tatdlui, Avindu-i Hristos pe toti ln Sine, iar Tatdl avind pu-
rurea la El, ii are pururea inscrigi in mintea Lui, Aceasta inseamnd cd sint scriqi ln
cartea Lui. Relafia intre Tatdl 9i Fiul a inclus, dupd intruparea Fiului, preocuparea
lor de oameni.
 SF. gfIInIL AL ALEXAI.IDRIEI

CHIRIL.' Sd trecem deci la explicarea lor gi si ne apropiem de

adevdr; degi greutatea drumului nu ne ingdduie sd ajungem chiar la
eI. cdci e mai de folos sE privim cele nevdzute mdcar in oglindd, declt
sd nu le cunoagtem de loc. Deci voi grdi, a5a cit voi putea gi cit md
va ajuta priceperea.
A poruncit sE se facd doud mici paveze din aur culat, mai late de-
eit cercul unei monezi, dar in forma ei. cdci moneda are formd de
cerc. Apoi doux franjuri impletite in flori din aur curat. Franjurile zi-
cem cd sint i5nfigoare, avind o infdfigare pestritx prin culori. crci prin
flori a infeles culorjle. Iar acestea erau vison gi porfir5 gi fir de aur
;i vindt si rogu tors. Pe lingd acestea a spus sd facd o fesdtrrrd in pa-
tru colfuri, in formd cle cub, cu toate laturi]e de o palmd.
$i a mai
spus sd se feasx in ea doudsprezece pietre, agezate cite trei, incit in
cele patru rinduri sd fie in ele sirpate numele semintiilor. Agaclar,pa-
vezele erau atirnate de umdrar prin ldnfigoare aurite gi irrpestrifate,
fiind agezate de indatd sub el, inclt partea de deasupra lor p6rea sd
stea chiar pe umeri, dar atingeau pieptul gi se
tineau d.easuprasinilor.
Iar de paveze era legat prin alte ldnfigoare engolpionul (rafionalul)
judec5|ilor, care se lntindea pe piept, atirnind de el franjuri. Acesta
era un obiect admirat de privitori, strxlucind de pietre
ti de aur, 9i e
impodobit in chip minunat tn culorile altor materii. Aceasta va fi ia-
rdgi spre pomenirea fiilor lui Israil inaintea Domnului, cind va intra
Aaron in slinta. oare ifi este acum clard, pe cit se poate, forma aces-
tor lucruri ?
PALADIE.' Da. Dar din ce pricind s-a numit acel obiect rationa-
lul judecdfilor ?
CHIRIL.' oare nu am spus, finind seama de rdddcina cuvinturui,
cd obiectul de mai sus s-a numit umdrar, pentru cd era intins pe a-
mindoi umerii ?
PALADIE; Da. gi ce-i cu asta ?
CHIRIL r Jinind seama iardqi ?e rdddcina cuvintului
9i de asemd-
llare, vom spune cd obiectul acesta s-a numit ralionalul judecdfilor,

Dar dacd Hristos ne poartd pe noi ca Arhiereu tn fafa Tatdlui, preotul. de

asemenea trebuie sE ne poarte ca chip vdzut al lui Hristos. $tiincl credinciogii acestea,
vor rdmine in legdturd cu preotul. Prin eI se pdstreazd toti in unire cu Dumnezeu.
Aceasta este Biserica. OmuI e fiinta chematd sd aibd grija -nicide sine, dar Si de allii.
lnsd nu el insugi s-a luat pe sine si pe altrii tn slij.u sa !i nu e capabii sd impli-
neascd tot ce-i spre grija de sine pi aceastd griji. Acest om trebuie'sd fie dat'tot
lui Dumnezeu. El e Hristos. EI s-a predat pe sine 9i grijii sale lui Dumnezeu pentru
noi. A trebuit sd fie un om care sd se fi predat El insugi grijii Sale, pe Sine $i ceilalli,
ca sd se poatd implini ceea ce poate fi grija de Sine ca om si dr-i ei, dar fdrd sd-i
scuteasch pe oameni de grija de ei $i de altii. Acest om a fost Hristos, Fiul lui Dum-
nezeu, Care a asumat firea noastrd.
 TNTCHINARE f}il DI'!I $I ADEVAft

pentru cd era a$ezat pe inimd pi pe cele dinlduntru. Cdci inima qi cele

dinlduntru sint ca nn iocaE al rafiunii din noi. Iar judecata corectd 9i
i6rd greg in toate cele ce sint de fdcut, adicd dreptatea juclecSfii qi ce
se cuvine fiecdruia, igi are terneiul Si e fixatd in chip natural in ra-
fiunea din noi. Sau oare nu e in noi o putere rationald care cumpe-
negte firea.celor ce sint de fdcut gi separd de cele bune ceea ce e urit
;i nefolositor'?
PALADIE ; Firrir indoiaid.
CIIIRIL: Dar e un obicei al Scripturii de Dumnezeu insuflate sd
numeascd corectitudinea pi judecata dreaptd, judecat[. Astfel dumne-
zeiescul David cintd : uFericitri cei ce pdzesc judecata gi Iac dreptote
in toatd vremeer>tPs. 105, 3). $i iardgi a zis : "$i cinsfea impdratului,
e sd iubeascd.judec.ato, (Ps. 98, 3). C[ci strdlucitd e cinstea gi slava
ilnpdratului, care iubegte dreptatea, Deci obiectul agezat pe inimd gi
piept se numeqte iafionalul judecdtii pentru cf, std pe locul rafiunii,
in care e corectituclinea gi dreptatea.
Iar in ei sint doudsprezece pietre prinse ln aur, avind inscrise in
ele seminfiile. Ele sint chipul (tipull oamenilor stinfi, care sint str6lu-
citori 9i prefuiti ti, ca niqte pietre alese, a$ezaIi /ingti inima 9i mintea
lui Hristos 437.$i de fapt sint vrednici pe pomenire, pentru strdlucirea
in virtute gi pentru rnarele prel ce-i au prin sfintenie.
De engolpionul judecdtilor atirnh 9i nigte franjuri de aur, )ucru
care aratd, socotesc, cd de mulfimea sfintilor se vede atirnind mare-
le gi nenum5ratul roiu de izbinzi bXrbdteqti. De aceea gi fericitui Da-
vid spune cd podoaba Bisericii std in franjuri (Ps. 44, 15).
PALADIE.' Tilcuirea e vrednicd de crezare
CHIRIL: De la engolpionul judecdfilor urc5, precum am spus,
prins in inele de irur, un ldnfigor pestrif gi frumos colorat, care tre-
cind prin amindoud pavezele, ajunge pind la virful umdrarului, in care
erau pietrele cu inscripfii. Deci e vrednic sd vedem ce vrea si spund
gi aceasta. Ghicitura mi se pare cd inseamnd aceasta: Ca gi pietrele
pretioase, cei aflati in cunogtinta Si amintirea lui Hristos, urcind spre
inscrierea de sus, dobindesc acest lucru prin armele de-a dreapta gi
de-a stinga ale dreptdfii. Cf,ci aqa scrie dumnezeiescul Pavel. Dar gi
irr altd parte zice : <<imbrdcafi-vdcu toate armele lui Dumnezeu" (Efes.
5, 11). Iar dacd arnrele impdratului sint de aur, de aur sint gi paveze-
lc, care inchipuie ca prin ghiciturd arndtura lui Dumnezeu. Deci nu

437. Sfintii slnt agezali ca nigte pietre pretioase lingE inima gi mintea lui Hris-
tos, Ei fac pe Hristos sd striluceascd in lume. El sint iubiti de Hristos $i l{ristos
se gindegte mereu la ei cu bucurie. Ei sint legafi de viafa intimi a lui Hrjstos.

2
 ST, CHIRIL AL ALEXANDRTEI

r1e vom bucura de pomenirea gi inscrierea lui Dumnezett, de nu am

Iuat armele dreptdtii qi nu am umblat lucrind prin eie.
Iar atirnarea engolpionului de umdr inseamn5, socotesc, atirna-
rea celor de jos de cele de sus, prin mijlocirea lui Hristos. <Cdci EI
este pacea noastrd, EI Care a tdcut din cele doud Lumi, una, dupd
Scripturi, (Efes. 2, 14 Si a legat cele omenegti prin legdtura iubirii de
multimea sfinlilor ingeri 438.Dar trebuie sd ptim cE gi fericitul Ezechiel
spune de cdpetenia Tirului cd a fost imbrdcat in toate pietrele pre-
|ioase (Iez. 28, 13). Si iar5$i chiar pe acelea, de care spune Si dum-
nezeiescul Moise cd au fost agezate in engolpionul judecXfii. Iar a-
cestea erau : sardiul, topazul, smaragdul, antraxul, safirui ligiriul,
agata, ametistul, hrisolitul, berilul, enichiul (onixul). Ele erau aqezate
cite trei intr-un rincl, incit d5deau patru rinduri. ASezarea aceasta in-
chipuia tdria in credinld a celor atlali in inima Si in amintirea lui
Ilrislos. Cdci rindul de cite trei e sirnbolul credinfei gi al agezdrii in
Treime a3e.161 a;ezarea intr-o formd cu patru unghiuri sau laturi ega-
le, e sirnbolul fermitdtii. Aqa era fdcut engolpionul in care erau cele .
cloudsprezecepietre.
PALADIE: Cred.
CHIRIL; Pe lingir aceasta porunceqte si se mai aclauge $i altceva
la cele doudsprezece pie*.re,zicind : "$i sii lrui pe engolpionul judecd-
lii ardtarea ,pi crdevdrul. $i va Ii pe pieptul lui Aaron cind va intra in
Sfinla, inaintea Dontnului. gi vo purta Aaron jadecdlile IiiLor Jui Israfl
pe piept inaintea Domnuluf, pururea> ole$. 28, 26). Vorbind de ar'tare

43B. E o explicare proprie a Sf, Chiri], a locului din Efes. 2, 14: CeIe doui lumi
unite cle Hristos e lumea ingereascd $i cea omcneascE.Iar ele sint unite de Hristos
sau in Hristos prin iubire. Ele se unesc in Hristos pentru cd acum 5i oamenii iubese
pe Hristos ca 9i lngerii; sau pentru cd Hristos ii iube$te acum 5i ca om pe ingeri,
iar in Hristos ii iubesc gi oamenii pe ingeri. Aceasta vede Sf. Chiril simbolizatii $i
in atirnarea pectoraluiui preotesc de umdr, sau cele de jos de cele de sus.
in toath opera aceasta a Sf. Chiril, avem o intelegere simbolici a realitilii
r'5zute. Aceasta nu se bazeazi pe simple asemdndri intre forrnele vdzute 9i ordinea
nevdzutd, ci pe credin{a cd ordinea vizutd e intr-o legdturd cu ced nevizuti, fiind
sustinutd de ea. Cine nu vede caracterul simbolic al realitdtii vdzute, nu mai crede
intr-o legdturi a ei cu cea ner'5zuti. E o sirnbolicd muitipld 9i multipln impietitd atit
cu orclinea nevdzut;, cit 5i cu cea vdzut6, o simbolicb in care se I'cde o orcline ra-
tionald.
439. AcrastE agezare a,proptelor in trei rinduri a inlluenfat poate Si agezarca
pdrticelelrir la Proscomidie iii jurul agnelului. Dar in aceasta sint aSezate5i pe ver-
ticald cite trei, nu cite patru. Biserica s-a ldsat condusd mai consecvent de credinJa
reflecJdrii Sfintei Treimi in toate. Dar Si de credinfa in cele nou6 cete lngereSti, care
se suprapun ln trei rinduri clte trei. Iar poate cI in aceasta avem reflectarea prin pu-
tere a Sfintei Treimi, pe planul cel mai lnalt al crealiei.
Toate aceste origini personale ale creafiei sint la inima lui Hristos, dar stnt
9i gindite de El in ralionalitatea lor. ln acelasi timp toate atirni de risputrdelea Lui
pentnr ele, de purtarea lor pe umerii Lui, Iar arhiereul $i preotui vbzut participd
5i el la aceasta adnnare a lor in inima si in rdspunclereaLui.
I TNCHINARE TN DUII SI ADEVAR

gi adevdr, nu a spus clar ce sint acestea pietreie 5i a poruncit sd se

facd o inscripfie intr-o micii tdblild. Dar voi aminti de proorocul care

3 zice: <Pentru cd" zile multe vor gedea tiii ltti Israil, Idrd imparat, Idrd'
conducdtor, Idrd jertld, Idrd jertlelnic, tdr preolie, Idrd ardtdri> (Osea
3, 4). Dar cuvintul nostru nu rza discuta mult de erau acestea pietre,
sau o inscriplie a numelor lntr-o t6blil6 de aur. Ajunge sd cunoaEtem
cd ele erau puse ca chip (tip) al lui Hristos care se afld impreunh t'n
sfintii. aCd iatd, zice, Eu cu voi sint in toate zilele, pind /o slirljtul
veacului> (Matei 28, z}j. Cdci adev6rul ;i arltarea este Hristos. Pen-
tru cd in El am cunoscut pe Tatdl Si El ne-a ardtat noud voia Lui cea
bund, cea desdrrirqitd pi binepidcutd, dupd Scripturi (Rom. 12, 2). Cdci

V a zis Hristos: ,,lVu vd mai zic ttoud slugi, voi prieteni ai mei sinleli,
cd toate cite |e-am auzit de la Tatdl MeLl, em vestjt voud)). (Ioan 16,
I 5).
3 Dar adevdr e s;i altfel Emanuii, pentru cd singur El e Fiu dupd fire
gi, ca Durnnezeu din Dumnezeu, sinclur sfint, singur Domn. Iar prin
impdrtilgire 9i prin imitare se cugetd gi zidirea cd e toate cite este El.
$i Hrislos este impreund cu sfintii, inteJegindu-se co in ardtare 9i a-
devbr. Pentru cd EI duce in fala Tatcilui cele ale noastre pururea fiind
viu crasd mijloceascd pentru noi (Evr. 7, 25). Cdci aceasta socotesc cit
inseamnd: c$i va purla Aaron judecdlile Iiilor lui lsrail inaintea Dom-
ndui pe pieptul lui, pururea4ao.
F PALADIE; Adevdrat
CHIRIL: Apoi poruncegte s5 se pregdteascS.un ve$mint potrivit

3 sfirrleniei qi rrreclnic de admiralie, zicind ; ".$i sd taci o haind pe dede-

sr-rblpinri la cdlciic, intreagd vindtd. $i va evee o gurd ta mijloc, a-

fr vind'o tiviturd in iurul gurii, )ucru cle fesdtor, cu tighelul fesul. dinlr-
0nso, cd sd nu se rupd. $i sci-/ Iaci sub bordura de jos o vegminfului,
ca nigte flori de rodie inflorit5, din hiacint gi porfird gi rogu lors 9i

r 440. Dar Hristos le poartd toate cele create in Sine nu numai ca Raliurica su-
premd din care sint gi se sustin rafiunile tuturor, impletite intr-o rafionalitate multi-
pid, ci Si ca Cei ce le va judeca pe toate intrucit, fiind dotate cu libertate, au rdmas
in ordinea rationalitilii lor gi prin aceasta in El ca Rafiune in care i$i au temelia.
Dar El e ;i adevErul ardtat lor, intrucit e Fiul Tatdiui care S-a ardtat in trup, ln El
e ar1evirul lor. Fdrd El nu s-ar putea explica rafionaiitatea lor, precum nici l6ri in-
intarea lor spre o judecatd fiuald pentru ceea ce au fEcut cu ralionalitatea lor. Ra-
liunea explicd in ea Judecata, sau gdsirea unui rost a} legdiurilor clintre ele, sau
vointa de-a le actualiia legdturile ciupd ele conform posibititdfilor acestor legEturi
incluse ln ele I dar Si de-a le aproba sau condamna, dupd cum au rimas i1 legitu-
rile adevdrate dintre ele $i cu ordilea nevdzutd 9i norma su.premh a rationalitdlii lor'

V Pentru suslinerea lor ln ralionalitate $i pentru readucerea il ea, toate sint prezentate
de Flristos $i Tatelui. Prin aceasta Hristos aratA pe cele ce ou rdmas ln El, sau au re-
venit in ele. Cele pe care nu le prezintd in Sine insugi, lnseamnd ciderea lor in de-
zorcline.
 SF. CIilNIL AL ALEXANDRIEI

mdtase frmpletitd, sub bordurd fimprejurul vegmintului. Rodjile sd tie de

aceias tormd. $i clopolei de aur intre eLe de jur imprejur ; dupd Iieca-
re rodie un clopolel de aur. gi broderie intloratri pe marginea vegmin-
tului de jur-imprejur. $i clnd va sluJi Aaron, auzit vo fi glasul lui cind
va intra in Sfinlc inaintea Domnului Si cind va ie;i, ca sd nu moard.'>
( I e g . 2 8 ,3 1 - - 3 5 ) .
Hain5 pe dedesubt gi pind la cdlciie numegte in mod clar o tunicd
lungd, bund de invdluit pi coborind de la git pind la virful picioarelor.
Ea era din hiacint (vindt), pentru cd era un simbol aI nestricdciunii de
sus, adicd a lui Hristos. Aceasta a prevestit-o gi dumnezeiescul David,
zicind ca din partea lui Dumnezeu despre cei ce implinesc slujba pre-
<rfeascXin biserici z <<Pepreolii ei fii vei lmbrdca 1n mintuire> (ps. 131,
16). Dar 9i infeleptui Pavel scrie : <imbrdcafi-vd in Domnul noslru
Iisus Hrjsfos" {Rom. 13, 1,2-t4). $i aceasta socotesc cd este locapul
nostru cel din ceruri, pe care dorim sf,-I intbrdcdm, vegmintul vese-
liei, haina mintuirii, dupd cuvintul proorocului (Isaia 61, 10). Iar de
culoarea hiacintului s-a spus limpede cd e chip (tip) al cerului. gi til-
cuirea e adeviratd, cit ne privegte pe noi. cici ne-am lrnbricat in ne-
stricdciunea de sus.
Iar dacl se infelege Si Hristos Insugi ca avind in Aaron haina pind
la c5lciie, tilcuirea e nu mai pufin adev&rat5. cdci unul Ndscut fiind
Dumnezeu dupf, fire, igi face trupul Sdu nestricdcios gi imbrdcindu-r
in viafa de sus, l-a ridicat mai presus de stdpinirea morfii. Vei infele-
ge deci gi de aici cd in Hristos e nestricXciunea gi viafa prin fire, gi nu
prin participare. Cdci a spus ca Cel ce e Dumnezeu prin fire : <Eu sint
invierea Si viala>>(ioan 11, 25). Iar f5cut viu dupd omenitate, zice :
<Precum are Tatdl vialri intru sine, o,gaa dat gi Fiului sd aibd viald in-
fru sine,, (Ioan 5, 26). Deci chiar dacd se infelege gi Hristos Acela de
care se spune c[ a imbricat nestricdciunea de sus, cuvintur nu se a-
bate de Ia ceea ce se cuvine Ml.
Rodiile gi clopoteii erau pugi ln partea de jos cu schimbul (alter-
nativ). Rodiile erau fesute, iar clopofeii de aur, ca s6 dea un sunet cu
adevdrat armonios gi ca atunci cind va avea sd intre Aaron in sfinta
Sfintelor, s{-i facd cunoscutS.intrarea. Dar gi aceasta era un simbol aI
iconomiei mintuitoare gi infelepte, adicd a propovdduirii durnnezeiegti

441. Haina aceasta care acoperh tot trupul plni la cdlciie, ca semn al stipi-
nirii diferitelor pofte, a trecut ia preotul cre;tin ln stihar. Haina aceasta simbolizeazd
pe Hristos. Ea e chiar prin aceasta <vegmintul mintuiriir. Cici numai in }lristos si
in stipinirea patimilor avem mintuirea. Cdci dacE se cugeta acest rregmint ca imbrd-
cind pe Hristos insuSi ca om, el poate fi inteles ca nestricdciunea de sus cu care Hris-
los qi-a lmbrdcat prin inviere trupul SAu. Trupul SEu nu se mai divide irr elementele
componente dupi inviere, Ei rdmlne intreg.
 INCHTNARE IN EUH SI ADEVAR

qi evanghelice, care a rdsunat in toate cetdfile cind Marele nostru Ar-

hiereu, ca jertfd neprihdnitd a intrat in Sfinta Sfintelor, aflind ve;'
nic-i rdscumpdrare. <Cdci printr-o singurd aducere o clesdvirgit pentru
vecie pe cei ce se sfinlesc> (Evr. 10, 14). Ctopoleii de aur au fost o
aa2'
ghiciturd clarii a propovdcluirii evangheiice, iar rodiile, a cetdlilor
r PALADIE: In ce fel ?
cHIRlL.. Precum cetatea e inconjuratd din afard de un zid, iar in
sine are zeci de rnii de locuinte, in acelagi fei, socotesc,rodia e incon'
juratd din afard de o coaje, iar inlduntru simburii sint despdrliti intre-
olaltd prin inveliSuri subliri 9i se afld ca nigte locuinte.
PALADIE r Aqa este.
]HIRIL; Si la fiecare rodie era un clopotel. caci in fiecare ceta-
te este un inv[fdtor, care face cunoscutd, prin rdsunarea 9i sunetul ar-
monios al dogrnelor, intrarea Mintuitorului nostru in Sfinta Sfinte-
lor. Dar atirna gi ameninlarea morfii peste cei rinduifi la slujba preoli-
ei in cortul sfint, adicd peste Aaron, dacd nu rflsunau puternic sune-
tele clopcfeilor. Cdci tdcerea invSfdtorilor e un lucru primejdios pen-
tru invdfdtori. Aceasta este, fdra indoiald, ceea ce a spus Pavel: "Yai
mie de nu voi binevesti> (I Cor. 9, 161aaa.
PALADIE: Aga se vede. CSci o argumentezi fr-'arte bine.
1LIIRIL: Pe lingd acestea,zice' ",5j sd lcrci o tdblild de uut curat
Dom'
sj s,:i?nlipdregtipe ect,in chipul unei peceli, cuvintele: slipfenro
nului. $i vei pune pe ea hiacint fors. $i va Ii pe mitrd, in partea dinain'
le. Si vd li pe fruntea lui Aaron. $i vd purta t\arol p5catul sfinfilor'
oricite vor sfintii fiii lli Israil, a toati clr.rea sfintelor lor. $i va fi pe
truntea lui Aaron pururea, primitd inaintea Domnuluirr (Ie9. 28, 32-
34). Deci mitra era din hiacint, iar tdbiilh de aur. $i in aceasta era o
pecete gi o inscriptie. Ea prevestea in mod vddit taina lui Hr'istos 9i
trimiterea Lui in aceastdlume. CXci era, zice, sfint Domnului. Dar oare
nu a splrs Emanuil cd a tost stinlit de Dumnezeu Si Tatal ?
PALADIE: Da. Mi-acluc aminte cd a spus iudeilor: "Dacx le-a
-
spus clumnezei acelora cdtre care s-a fdcut cuvlntul lui Dumnezeu
- voia celui pe care Dumnezeu
5i Scriptura nu se poate desfiinta

442. Arhiereul legii vechi intra o sing-urd datd p-e-an in sfinta sfintelor' obtrinind
intrat o singurA
iertarea pdcatelor poforului. Aceasta preligura pe Hristos 9uI" 3
dobin-
auta tu tatat cu ieitti Sa de supremd valoare 9i putere, veFnicd rdscumplrare
jertfd iertarea noas-
Ji"a i" Sine pentru toii. Noi trebuie numai sd sorbim din aceastd
fac -s5
tra, fdcindu-rr. u."In"rr"u Lui in stare de jertfd' Noi sintem rodiile. clopofeii
de iubire
se'auad mereu despr. pot"."u acestei jertfe. ln Hristos e un izvor nesecat
jertfelnicd, mintuitoare, clin ca-re putem sd sorbim 9i noi'
'-
443. Apiicali la arhiereul cieStin vdzut, clopofeii at_irnafi de vestmintul lui re'
prezinth datoria de-a propovdriui jertfa mintuitoare a lui Hristos,
,
25 _ Sf. CHIRIL
 SF" CHIRIL AL AI,EXANDRIEI

l-a sfinfit 9i l-a trimis in lume, ii zicefi : Hulegti, pentru cd a zis : Fiu
al lui Dumnezeu sint" (Ioan 10; 34_35).
3I-IIRIL; Iar cind zice FiuI cd a Iost stinlit de Dumnezeu, aratd
cd a iost oles ,5i trimis. Deci cind zice sfinfenia Domnului, indicd
ard-
tarea gi trimiterea Lui in aceastd lume, dar spre impbrdlie gi slavd.
cdci il desdvirpeptepe Aaron, punind pe fruntea lui tdblita de aur.
Iar Hrislos, e impciratul tuturor prin Iire 6i prin participare. cdci
Dum'ezeu fiind prin fire, s-a golit pe sine, pogorindu-se la chipul de
rob (Filip 2, 7). gi primegte impdrdfia, dupd asemdnarea omului, cu
toate cd troneazd dinainte gi de la inceput impreund cu Dumnezeu gi
Tathl 9i e impreund cirmuitorul gi impreund Stdpinitorurl r[qls161443bis.
$i hiacintul e semnul cerului. Dar adu-fi aminte de llristos, care
zice: "Impdrdfia Mea nu es/e din lumea aceeste>(Ioan 18, 36). CEci
Hristos nu e impdrat pdmintesc, ci ceresc, avind toatd crealia
sub
picioare.
Iar addugind : ..$i va purta Aaron pdcatele sfintilor, cite le vor
sfinti, a toatd darea sfinfilor le1r, 6r ardtat vddit cd toatd apropierea
de Dumnezeu gi desdvirgirea e in Hristos, precum toatd dreptatea gi
lepddarea greqelilor vechi e in El qi prin El. cdci El rid.icd pdcatele
noaslre $i prin El ne-am ldcut prjmili cind. aducem d.arufile noastre
in duh lui Dumnezat Si Tatd|.
PALADIE; Bine ai spus.
cHlRILr Ardtind apoi cd impdrdlia Mintuitoruiui nostru va fi
neincetatd gi vegnicd, gi se va intinde in veacurile nesfirgite, zice
despre foifa mitrei : <$i vc ti pe fuuntea lui Aaron purLtree>>. unde
se va ascunde cuvintul cutezdtor gi nebun al ereticiior lipsifi de
evlavie, care flecirresc cd stdpinirea lui Hristos va sfirqi cindva
si
va preda imp5rdfia lui Dumnezeu gi ratdl ; cd Emanuil va preda sca-

443 b. TEblita de aur de pe mitra lui Aaron, ardtind slava impdriteascd Ia care
Dumnezeu
-ridica pe arhiereul le_gii,prefigureazb slava impdrdteasci supremi la care
e ridicat de Dumnezeu Tatdl, Hristos, ca om pentru smeiirea 9i jertfa Lui. Fiul lui
Dumnezeu e prin Sine impdrat din veci. Dar e. fdcut. lmparat oe faiat
9i ca orn p",.iio
smerirea Si
^jertfa acceptatd de Ei pentru a sl6vi prin aceasta pe Tatdt in numeie oa-
menilor. Prin aceasta oamenii ingigi devin impreund impdrafi cu Fiul Tatdlui. Omul
devile impdrat prin jertfa, pentru cd prin ea'se ddrr-rieite Tatdlr,i, se deschid Tatd-
lui. cel ce iubegte, oricit de mic ar fi, se unegte cu cel iubit, oricit ar fi acesta de
mare.
Numai cel ce e. ImpErat din veci, prin fire, se putea face lmpErat
$i ca orn,
pli1-t"it_t:]ea19. par pentru aceasta trebuia'sd se coboare la om. Dar nu bl ;1"il;
fgce.Impdrat qi ca om. ci ratdl ll face. oricit de jos coboard lmp6ratul vegnic, iot
:e
lmparat rdmine gi in calitatea coborit5 primitd de El. Dar si Tatdl il face Impdrat i1
starea coboritd, tocmai pentru cd S-a coborit la acea stare ca sd-L sliveascb cu atit
mai mult." e Tatdl si pentru ca sd-L sldveascd gi in starea celui care nu-L mai sldvea-
cu cit sldvesc mai mult pe ciner.a, cind a-9i putea si nu-l sidveec, cr.r atit md sld-
veste Si EI mai mult.
 } frcrrNane tN DUI1 $r ADEv.ltR
's

unul Dumnezeirii ? Cdci se mindresc cu nigte dogme a$a de dezgus-

tdtoare 9i de goale, incit e firesc sd li se spund t "Rdtdcil,i negtiind
Scripturile" (Matei 22, 2g). Pentru cd Dumnezeu gi Tatdl incununind
clar gi vddit cu slavd pi cinste vegnich $i cu semnele impdr5fiei pe
Aaron, acestia il descununeazd qi rdpesc sfintita mitrd cuvenitd frun-
fii lui.
PALADIE: Adevdral
CHIRIL r <$i vei Iace, zice, chidard. Si briu de vison, (Ieg. 28, 35).
Briul lui Aaron, o inf5ligare ostdgeascdprin briu, ca 9i cascd. Pentru
cd chidara e oarecum in forma acesteia. Cdci Hristos S-a rdzboit pen-
tru noi .<cu mind tare), dupd cum s-a scris (Ieg. 32, 11); qi: ,rAtcul
sriu l-a incordat pj l-a pregdtit, sdgelile soJe le-c lucrat penlru cei ce
se ord,r (Ps.7, 13-14). $i a surpat incepdtorii, a biruit puteri, a surpat
domnii, qi pe cei de pe pf,mint, care erau prizonieri, i-a eliberat. Dar
faptul cb chidara gi briui, adicd imbrhcdmintea de rdzboi, s-au fdcut
numai din visonui foarte subfire, aratd ca prin ghiciturd, cd rdzboiul
Lui n-a fost vdzut $i trupesc, nici impotriva singelui gi a trupului.
Deci il infdtigeazd pe Aaron strdlucitor gi vrednic de adrnirafie prin
podoaba lui sfintd
Dar mai poruncegte, zicind : "$i fiilor lui Aaron le vei Iace veqmin-
te Si briie 6i chidare $i le vei tace lor spre cinsfe ,9islavd. ,5j vei imbrd'
ca cLr ele pe Aaron, Iratele tdu, Si pe iiii lui cu e1. ,5i ii vei unge pe ei
.ti le vei desdvirqi miinile lor Si ii vei stinli pe ei, ca sd-mi Iie Mie
preoli. Si vei Iace lor Iote din in ca sd acoperc goliciunea trupului lor ;
de Iabriu pind la coopse sri lie. $i levor putta aceslea Aaron qi |iii lui,
cind vor infta in cortul mdrturiei, sau cind se vor apropia sd sluleascd
Ia altarul din Stinta. ^5isd nu-gi atragd asupro lor pdcat, ca sd nu moa'
rd. Lege ve|nicd lui gi seminliei Iui dupd e,b (Ie9. 28, 36-391444,
Vezi cd si fiilor lui Aaron li se cuvine sd fie vdzuti in infdti$are
rdzboinicd. Pentru cd intreg neamul sfinfit e rdzboinic, dar nu vrea sd
se rdzboiascd pi sd lupte cu singele gi cu trupul, ci sd opreascd pdcatul
spurcat, luptindu-se fdtril Si ralional pentru dogrnele adevdrului 9i ro'
I
I bind lui tot cugetul spre ascultareaiui Firistos precum s-a scris (II Cor.
5, 6). Ei poart6 fote de in, ca sd le acopere goliciunea 9i necuviinfa
I
I
I
L
( cea din preajma coapselor. Cdci toate ale sfintilor sint cuviincioase 9[
I nimic urit nu e in ei. Iar inul peste pdrliie trupului din preajma coap'
selor, inseamnd rdcirea atotcuvenitd a pldcerilor trupului' Cdci inui e
rece. Iar fierbinfeala dorinlelor urite e strdind de orice sfint.

444, Pdcatele noastre slnt iertate pentru cd sint purtate din dragoste de Cel ce
nu le-a fdcut. Iar noi iubindu-L pe Cel ce ne ia pdcateie, sintem eliberali de ele. Cel
ce iubeste s-a eliberat de Pdcat'
 gF. CHIRIL AI, ALEXANDRIE'

- Dar pi din alt motiv vegmintele gi fotele celor ce au fost ridicafi la

slujba preoteascd sint de in. Cdci ei trebuie sd se despartd de lucrurile
moarte. Iar ceea ce se ia de la corp muritor, adicb de la oaie, e simbol
al mortii. Deci faptul cd se imbracd in haine.de in gi nu de lin6, aratd
ca prin chip (tip) cd s-au lepddat de faptele moarte. Iar aceasta e o le-
ge sfintd veqnicd. cdci spunind cd trebuie sd slujeasci lmbrdcafi a ard-
tat cd in mod sigur cei ce vor nesocoti ceea ce se cuvine gi se vor aba-
te de la buna cuviinfd trebuitoare, vor trebui sd moar5. <^)i sd nu-gi
atragd.,zice, asupta lor pdcat, ca sd 114ynsqyfi, 445,
PALADIE.' Legea e precautd, cdci aratd ceea ce e de folos fiecd-
ruia gi ldmuregte cele prin care poate cineva sd se poarte cum trebuie.
CHIRIL: Aga este. Deci cu o astfel de imbrdcdminte infrumuselea-
zd neamul sfintit gi ales. Dar il sfinfegte gi altfel, desigur incd in umbrd,
dar totugi in Hristos. Cdci s-a scris : gi aceslea sint cele ce le vei tace
1or. Stinlegte-i pe ei ca sd-mi sluleoscri Mie ca preoli. gi sd iei un vilel
gi doi berbeci td.rd patd. Si plini azime trdmintate in untd.elemn Si turte
azime unse cu untdelemn. De tdind cernutd de griu sd le taci pe ele. gi
sd le pui pe ele intr-o coSnitd. gi le vei aduce pe ele in coSnild; Sj vj-
lelul gi cei doi berbeci. gi pe Aarcn gi pe liii lui sd-i aduci Ia uSile cor-
tului mdrturiei gi sd-i speli pe ei cu opd. Si luindvegmintele, sdimbraci
pe Aaron, Iratele tdu, cu tunica cea pind. Ia crjlciie, cu umdrarul $i cu
engolpionul.,Si sd-i legi lui engolpionul de umd.rar.,ti sri pui mitra pe ca-
pul lui. $i si pui tdblila stinleniei, pe mitrd. Si sri iei din untdelemnul
ungerii ti sd-/ verSi pe pieptul /ui pi sd"-Iungi pe eL Si sd cduci pe tiii
.lui ,pi sd-i imbraci pe ei in tunici pi sd-i lncingi pe ei cu briie. gi sd /e
pui lor chidarele. gi vor Ii ei Mie preoli in veac. gi sri desdvirge,5ti
miinile lui Aaron Si miinile iiilor lui>>(Ieg. 29, l-g).
Deci a poruncit sd se aducd pentru jertfd un viiel 9i doi berbeci gi
turte gi piini in cognifd. Dar ii invafd gi mai inainte in alt chip, infdii-
gind, socotesc, acest lucru ca un chip (tip) al sfinfirii adevdrate. cdci
spdlind pe Aaron cu ap6, il imbracd in imbrdcdmintea sfintd. Tot aqa gi
troi, dupd ce ne-am spd/at ln botez gi am lepddat tot felul de necurd-
fie, ne-am imbogdlit cu harul de sus 9i din cer, primind haina veseliei,
dupd cuvintul: "imbrdcali-vd in Domnul noslru ^fjsusHristos> (Rom. 13,
14). ciici cuvintul nostru a ardtat mai inainte cd in podoaba lui Aaron
era inchipuit in mod felurit Hristos..
$i unge cu untdelemn sfint capul lui. Cdci. gi David cintd : "ingrd-
$at-ai cu untdelemn capul meu> (Ps. 22, 51,untdelemnul inchipuind ve-
445. Se vede ci preofii legii vechi avind sd junghie animale in templu, tre-
buiau si se dezbrace ca sd nu-;i umple sau sd-qi pdteze ha{nele de singe. Dar pdrtile
de ru;ine ale trupului trebuiau sE le acopere, ca sd nu se ispiteascd.
F 'NCIIIrVAEE'TV DUE 91
'ADIVAR

selia din nddejde a glasului sfinfilor, sau cercetarea de sus de veselie

fdcdtoare. Cdci cei ce am crezut am fost miluifi $i sintem binecuvintati
Domnului, ingrdgafi fiind la minte prin diruirea Duhului, deoarece capul
e chipul (tipul) minfii. In acelapi fel se sfinfeau preofii, care erau spd-
lafi cu apd gi ungi cu untdelemn, apoi, astfel ungi, erau imbrdcaticu lm-
3 brdcdmintea sfintitd Si li se sfinfeau miinile, pentru a ardta gi a fi de.
stoinici sd aducS jertfele in chip curat gi neprihdnit. A9a om tost slinlili
gi noi mai lnainte Si am tost impodobili cu harul de sus Si dm fost unti
spre desdvirsirea cea duhovniceascd, penlru ca indrdznind sd educem,
cu miini curate Si atotnevinovete, daruri lui Dumnezeu, se intelege,
duhovnicegti 445ris. Aceasta socotesc cd se indicH prin cuvintul fericitului
David, despre tot cel ce urcd in munteie Domnului: (Nevinovat cu mii-
nile gi curat cu inimar>(Ps.23, 4).
PALADIE: Apa se pare.
CHIRIL: Dar a rinduit gi in ce mod trebuie aduse jertfele pentru
preofi, zicind : <$i sd aduci vilelul lo u;i,le cortului mdrturiei Si sd pund
Aaron,ti fiii lui miinile lor pesle capul vi|elului lnaintea Domnu|ui, Iin'
gd upile cortului mdrturiei. $i sri junghii vilelul lnaintea Domnului, Iin'
gd uqile cortului mdrturiei. Sj sd iei din singele vilelului 9i sci pui pe
coarnele altarului cu degetul tdu. Iar tot singele celdlalt sd-I vergi lo
temelia altarului. ^Sisd iei toatci grdsimea de pe pintece Si prapurii ti-
catului, amindoi rdrunchii qi grdsimea de pe ei ,Sisd Ie pui pe altar. Iar
cdrnurile vilelului.Si pieleo Si balega sd le arzi in loc in atard de tabdrd.
Cdci aI pdcatului este. $i sd iei un berbec ti sti-qi pund Aaron 9i fiii lui
miinile lor pe capul berbecutrui.,Si sd-l junghii pe eI ti luind slngele sd-l
torni pe altar impreiur. $i berbecul sd-l toi dupd mdduiore. $i sd speii
intestinele si picioarele cu apd pi sd le pui peste bucdli impreund cll
capul si sd cduci intregul berbec pe altar, ardere de tot Domnului in'
tru miros de bund mireasmd; mireasmd DomnuJui esfe. $i sd iei aI doi'
lea berbec pi sti-ti pund Aaron Si tiii lui miinile pesle capul berbecului.
$i sti-l junghii pe eI. $i sri iei din singele lui 9i sd pui pe lobul urechii
drepte e lui Aaron $i pe virtul miinii drepte qi pe virtul, piciorului drept
Si pe loburile urechilor drepte ale tiilor /uj qi pe virlurile miinilor lot
drepte Si pe virlurile picioar,elor |or drepte. $i sd iei din singele de pe
altar Si d.in untdelemn ,5i sd strope,gtipe Aaron qi pesle imbrdcdmintea
$i peste tiii Lui Fi pesle imbrdcdminlile Iiilor lui cu e/. $i se va sfinli eI

445 b. Precum in Vechiul Testament sphlarii trupului 9i lmbricdrii li urma un-

gerea cu untdelemn, apoi imbrdcdmintea cu vegmintele preotetti, aqa ln Bisericd
fiotezului ii urmeazd ungerea cu Sfintul Mir, mijloc de comunicare a Duhului Sflnt.
Arhiereului i se ungea in Testamentul Vechi numai capul, ardtindu-se obligalia lui
deosebitd de a pizi Ei face cunoscut adevdrul credinfei.
li
,. Str; SHTNIL AI,'ALE)rANDRIfI

si imbricdmintea lui 9i Iiii lui Si imbftcdminlile tiilor lui. tar singele

berbecului sd-I tomi Ia altar, lmprejur. gi sd iei de la berbec grdsimea
/ui gi grdsimea care acoperd pintecele 6i lobul ticatului Si amindoi rd-
runchii Si grd"simed1or ti grdsimea de pe ei Si bralul drept. (Cdci d.esd-
virSire. esle oceosfo).^ti o piine din untdelemn gi o turtd din coSnila a-
zimelor puse inaintea Domnului. gi le vei pune toate pe miinile lui A-
oron ,gi pe miinile Iiilor lui. gi le vei osebi pe ele, osebfue inaintea Dom-
nului. $i sri /e iei pe ele din miinile lor si sd.le aduci pe altarul ard.erii
de tot intru miros de bund tnireosmd inaintea Domnului, sfinti esle
Domnului. gi sd iei pieptul de la berbecul desdvirsirii, care este Aaron,
sri-/ osebegti pe eI, osebire inaintea DomnuIui. gi vo ti lie parte. gi
,'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''5i
sd sfinfe.gti pieptul cel osebit si bralul osebirji core s-o osebjf fj core
s-a scos de Ia berbecuJ desdvirqirii de Ia Aaron qi de Ia tiii Jui. gi va
Ii lui Aaron gi tiilor lui lege vesnicd d,e la liii lui Israil. cdci osebire
este oceosta si parte luatd de la Iiii lui Israil, din jertlele d.e mintuire
ale liilor lui Israil, paile luatd. Domnului> (Ieg. 29, 10-28). gi dupd pu-
tine : <$i sd iei berbecul desdvirgirii 6i sd lierbi carnea lui 1n loc sfint
gi sd mdnince Aaron si tiii lui carnea berbecului si piinile cele din cos-
nild i la usile cortului mdrturiei sd Ie mdnince pe ele, intru care s-au
slinlit, ca sd desdvirgeascd miinile lor, spre a-i sfinli pe ei. si vreun
strdin de neam sd nu mdnince clin ele. caci sint sfinte. Iar de va rdmi-
ne din cdrnurile jerttei desdvir$irij ti djn piini pinl d,imineala, sd arzi
rdmdgilele in toc. Sd nu md.nince: Iucru slinl este> (Ieg, 2g, 3l_34).
PALADIE; Cit de ascuns e infelesul poruncilor legii I
CHIRIL.' Foarte ascuns. Drept ai spus. Dar nu va rdmine cu totul
intunecos, in intuneric, de va face Sfintul Duh sb scapere in noi lumina
dumnezeiascb.Sd explicdm deci, pe cit se poate pe fiecare. in nenumd-
rate moduri ne sfinlegte pe noi Domnu| nostru /isus Hrjstos, fdcindu-ne
sfinfi pi bine primifi. Cdci prin El si in El avem ad,ucereati 'ne lacem
binepldculi lui Dumnezeu $i ratal, cdci aflindu-ne sub stricdciune gi
pdcat, sint de cel mai mare folos $i cu totul necesare pentru
mintuire
trupul pi singele Lui. Cdci in Hristos gi nu in lege e desdvirgirea 4.
_ PALADIE; Bine ai spus.
' CHIRII; Privegte deci ca in nigte chipuri (tipuri), cele prin care
ne-am mintuit gi ne-am slinlit, ne-am fdcut curali
9i sfinti in Hristos.

_ 446. Moartea li viaga inviatd a lui Hristos ne este rrumai declt nece-
sarE pentru mintuire, pentru ridicarea din stricEciune, urmatd de moartea
vegnicd. cdci numai unili cu jertfa lui Hristos slniem adugi gi noi in
.
lata Tatdlui. Jertla lui Hristos ca omul central, care ne cuprinde in umbra
Lui pe
iotl, ciptigd bundvoirea Tatdlui pentru toti. cdci in ea este iubirea
care cuprinde pe toli oamenii indreptatd spre Tatdl. Dar trebuie sd ne l6sdm
si noi
 .{iG,
-v
'NCHINARE IN DUH SI ADEVAR 39t

S-a adus jertfi un vifel qi e junghiat chiar lingd ugile cortului sfint,
dupd ce s-au pus miinile peste ei. $i singele s-a vdrsat la altar, ungin-
du-se coarnele lui. iar mdruntajele se ard ca nigte aromate preabinerni-
rositoare. CelSlalt corp e dus afard din tabdrd gi se arde.
Vitelul e Hristos, ca Cel ce e in afard de jug li nu sub jug. CIci
Dumnezeu fiind prin fire, S-a fdcut sub lege pentru omenitate. Sau oare
nu e vitel mic neobignuit cu jugul, dar de-o fire supusd jugului ? a"z
PALADIE; Aga este.
CHIRIL: Degi Hristos S-a numit cu bun rost vitel, ca sd se inteleagd
in acelaqi timp neobignuinta Dumnezeirii Cuvintului cu robia qi cobori-
rea Lui in firea cea supusb jugului, dupd omenitate. $i se junghie pen-
tru cortul sfint gi pentru cei ce gi-au pus miinile peste El. Iar acegtia
sint Lerrili gi preofi. Cdci a murit pentru Bisericd gi pentru cei sfinlifi,
prin credinfE. Apoi moartea lui Emanuil e sfintd 9i bine pri-
mitd la Dumnezeu Tatdl, dupd modul jertfei. Aceasta se poate inte-
lege din aceea cd singele se varsd la sfintul altar gi din el se unge alta-
rul, iar miiruntaiele se ard ca miresme,fiind gi un chip (tip) al virtufilor
dinliiuntru qi din minte, care au in ele o bund mireasmd duhovniceascd,
nu de un singur fel, cdci mdruntaiele sint multe, gi anume : grdsimea,
rdrunchii li lobul ficatului. Iar restul trupului se arde afard de tabdrS.
Cdci Hristos a pdtimit in afara porfii, aga scrie Pavel (Evr. 13, 12). Fap-
tul cd trupul e mistuit, indicd in mod subtire cd patima gi moartea nu-i
este Lui spre necinste, ci va sfirgi intru cinste strdlucitoare gi prea
rrestitd. Cdci in chipui focului se infelege Dumnezeirea. Aga s-a pogo-
rit gi pe muntele 51,t"i aa8.Iar Hristos a suportat moartea spre a surpa

atragi de iubirea 'lui Hristos cdtre Tat5l, iubirea care ne cuprinde pe nol tofi, ca
sd primim bund-voirea Tatdlui cigtigatd de Hristos pentru noi. Hristos ne duce la
Tatil prin jertfa Lui. Dar trebuie sd aderdm gi noi la aceasta ducere a noastrd de
citre Hristos in fata Tatdlui'
Ideea cuprinderii noastre ln Hristos e ideea centrald a Sf. Chiril, ca te-
mei al mintuirii noastre. Hristos nu e inchis in Sine, ci e deschis pentru noi' Dar gi
noi sintem deschigi Lui. Dar numai iubirea pind la jertfd face actuale aceastd cali-
tate a persoanei de-a fi deschisd altora. Din puterea deschiderii lui Hristos ca jertfa
supremd, trditd in noi, putem actualiza gi deschiderea intre noi. In Hristos devenim
un corp cu mhdulare, ce comunicd intreolaltd.
447. Hristos a fost gi sub jugul afectelor noastre de pe urma pdcatului strdmo-
gesc (foame, sete, oboseald, durere, moarte), ca om, dar 5i deasupra lor, ca Dun-
I nezeu, putindu-le birui, insd numai prin rdbdare, deci suportinclu-le. Altfel nu le-ar
fi biruit ca om pentru a ne da gi noud puterea sd le biruim. Hristos a rdbdat cu ome-
nitatea: prin ea era ipostasul dumnezeiesc. Aceasta se explici prin faptul cd $i in
, rdbclare e o t6rie, capacitatea firii noastre de-a rIbda, e o formd omeneascd a unei
t tdrii ce ne vine de la Dumnezeu, e $i tdria, dar 9i supuuerea noastrd.
448. Patima gi moartea lui Hristos nu-I sint spre necinste. Aceasta se ptefigu-
reazb in arderea cdrnurilor jertfelor din Vechiul Testament in foc ; care inchipuie
strhlucirea in care a intrat trupul Domnuiui prin patimd gi moarte datorit5 Duhului
Sfint Care le-a umplut. Cine se jertfegte lui Dumnezeu ca El, se deschide total lui
Dumnezeu gi de aceea se umple de Duhul Sfint al lui Dumnezeu. Ddruirea din iubire
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

stdpinirea morfii, ca s5 se sldveascd de noi ca Dumnezeu. Deci moalted

Xnainteazdspre slova dumnezeiascd.,ovind drept slirSit lnvierea strdlu'
citoare qi umilinta patimii fiind biruitd de slava supremd, dispare in ne-
fiin!f, als. Aceasta socotesc cd o aratd ca prin ghicituri mistuirea vite-
lului mort prin foc. iar addlgind: cd sfint este, a vestit cf, patima lui
Hristos va fi pentru curSfirea pffcatului. $i lucrul nu e lipsit de evi-
denld.
PALADIE: Desigur, nu.
)HIRIL; Apoi se ia berbecul dintii 9i se junghie la fel ca vifelul'
in mddu-
$i singele s-a v5rsat iardqi la altar, iar vifelul s-a adus tdiat
lare, dup6 ce s-au spdlat intestinele cu apd, impreunS cu capul 9i picioa-
rele, cdci mireasmd este. Prin acestea iar{gi e desemnat Hristos, Cel de-
sdvirqit in berbecul desdvirqit, avind o viatd sfintS. Acest lucru il aratd,
socotesc, turnarea singelui Ia altar. Cdci singele e chipul (tipul) vietii
si se aduce lui Dumnezeu gi Tatdl intru miros de bund mireasmd, ca
pentru toti gi in acelagi timp pentru fiecare. Iar chipul acestui lucru
este aducerea berbecului pe altar in intregi;ne 9i dup'r mddulare' Cdci
noi sintem mddulare in parte ale lui Hr;sfos 9i tofi sintetn inteleqi un
trup (Rom. 12, 5). Iar spdlarea intestinelor il arata pe Hristos intreg
sftnt qi neavind nici o patd de necurSfie. Se aduce 5i capul 9i picioarele,
care aratd buna mireasmd in'"ru sfinlenie a vietii Mintuitorului, de Ia
inceput pind la sfirqit. Cdci capul e inceputul oricdrei vieluitoare, iar
picioarele sint marginea din urmd 9i sfirqitll corpului. Sau e mai bine
sd inlelegem capul ca chip (tip) al minfii, iar picioarele ca chip ai mer-
sului fdptuirii cu llucrul. Si toate sint binemirositoare in Hristos 9i la
culmea curdtiei, atit cuget{rile, cit gi faptele. cdci n-a. sdvirgit pdcat.
De aceea gi numegte aducerea berbecului ardere de tot 9i mireasmd.
Cdci nu e in parte sfint Si curat. Pentru cd nu i se intimpld Lui' ci noud
sd fim slabi uneori Si sd cddem in gre5eli. Cdci nimeni nu e curat de
pdcate (Iov. 14, 4) qi mult pdcdtuim toli, dupd cum s-a scris (Ia-
c'ob3, 2).
PALADIE: $i cum ar putea infelege cineva cd gi viafa insdqi a lui
Hristos a fost pentru noi ?

lui Dumnezeu aduce iubirea lui Dumnezeu. De aceea phtimirea 5i moartea Lui s-au
sivirgit afard cle poartA, mai presus qe l9Se. N-au fost o simpld osindd pentru paca-
tul Lui, ci din iubirea liberd fatd de Tatdl 9i de oameni. De aceea trupul Lui s-a um-
plut
' de Duhul Sfint 5i prin Duhul iubirii Lui a putut sfinti popot-ul'
44g.Patima gi moartea Lui dispar in nefiintd. El nu mai e supus lor. $i aqa se
va lntimpla gi cu cei ce se vor alipi de El. A muri din iubire, inseamnd a invinge
'pentru
moartea veci. Cdci moartea invinge gi-l line invins numai pe cel ce moare
inchis in egoism din pricina lui.
 INCHINARE IN DUII SI ADEVAR'

'- CHIRIL; O vei gti aceasta foarte ugor, intelegind cd ne-am fdcut
pdrtagi de neascultarea lui Adam gi am pldtit pedepsele greqelii lui.
cleoarece blestemul a trecut la tofi gi s-a intins intr-un lel oarecare'
peste intreg neamul. Deci IJnuI /Vdscut S-a pogorit la omenire 9i S'a
sril<igluil intre noi Si S-a supus pe Sine lui Duntnezeu $i Tatril. Cdci
"S-a |dcut ascultdtor pind Ia moQrte", qtergind pdcatul (neascultdrii),
nesupunerii, gi a aclus buna mireasmd.a ascultririi pentru toli gi pentru
{iecare. Nlartor pentru aceasta e Pavel, care scrie: <Deci precum
prin greseala unuia a trecut Ia toli oantenii osindc, oga prin dreptatea
urilio a trecut la tt\i indreptarea vielii. Cdci precum prin neoscul'
tarea unui om mulli s-au Idcut pdcatoSi, aSa prin ascultarea unui otn
rnulfi se vor tace drepli,t (Rom. 5, 18-19). lnfelegi deci cd ne-am
mintuit ca prin junincd, Hristos murind pentru noi, dar ne oferim lui
Dumnezeu gi Tatdl ca o bund mireasmd prin supunerea Lui gt prin via-
ta intru sfinfenie ? 450.Cdci singele berbecului s-a vdrsat la altar.
PALADIE: lnfeleg ce zici.
CHIRIL: Dar nu-l zugrdvegte pe acelagi in multe feluri ca in um'
bre. "$i sd iei, zice, aI doileo, berbec>>.$i se shvirqegte junghierea lui,
ca Si aI celui dintii. Apoi se unge Aaron $i se sfinfe9te ceata preoti-
lor de sub el, punindu-se singele pe virfurile miinii, urechii li picio-
rului drept. Se sfinfelte $i imbrdcdmintea preofilor stropindu-se cu
singe, iar restul se varsd la temelia altaruiui, dupd porunca lui Dum-
l nezeu. Se iau apoi mdruntaiele, o piine-azimd 9i o turtd, amindoud
muiate in untdelemn. $i Ie aduc finindu-le pe miinile lor cei din jurul
lui Aaron, iar Moise primepte gi aduce jertfa. Apoi spune cd bratul $i
pieptul trebuie date preotuiui gi sd se socoteascd in partea celor ose-

450. Nu numai prin moartea lui Hristos, insugit6 de noi, ne minttlim, ci 9i prin
viafa Lui de ascultare. Prin supunere ardtim cd cunoa5tem pe Dumnezeu in mdrirea
Lui. Prin ascultare din iubire ne deschidem. Fiul lui Dumnezeu S-a fbcut om, ca sb
fie primul om care acluce pe om din nou la ascultarea cle Dumnezeu. Unde e asculta-
ie, nu e mindrie 5i inchidere fat6 de Dumnezeu. Prin ascultare ne desc}ridt'm lui
Dumnezeu Si vietii nesfirgite a Lui. Moartea lui Flristos n-a fost rlecit ascultarea
dusd pind la capdt. Iubirea Fiului fali de Tatdl se refiectd in ascultarea Lui ca orn
gi a oamenilor in general fald de Tatdl. Dacd Dumnezeu Tatdl n-ar fi ul Tatd care'
are un Fiu, ascultarea oarrenilor n-ar avea o ternelie supremd. Ascrtltdrn pe Dumue- 'Ia-
zeu pentru cd e Tata 5i in ea se reflectd iubirea respectuoasd a Fiului fat6 de
tdl. Ascultarea cerut5 si neimpusd e din libeltate. Tatdl ne-a fdcut p:'rsoatre libere,
dorincl si ne ardtdm ascultarea liberd fal6 de EI din iubire. Il ascultdm noi pe El si
nu El pe noi, pentru cA $tie mai bine ca noi ce ne folose5te. ll ascultdm spre binele
nostru. oentru buna noastrd dezvcltare. Ne cere si-L ascultbm petttru ci ne vrea
binele. intruparea Fiului lui Dumnezeu ca om dd omului trditor pe pdmint o duratd
eternd, oclatd cu posibilitatea de desdr.irtire a Lui in Dumnezeu. Dumnezeu l$i ia for-
ma omeneascd Dentru eternitate, in misura in care omitl se uneste in Hristos c'-r
Dumnezeu. Omul e ridicat peste orice relativitate. El e fdcut pentru unirea cu Dum-
nezeu gi prin aceasta este la eternitate. Eternitatea lui poate fi unitd cu desdvit5i-
rea in Hristos sau cu chipul lui Dumnezeu pe care el l-a strimbat. in iad. Noi vorn
exista in orice caz in veci. Omul nu e un "Sein zum Todeo, ci un <Sein zur Eingkeitr-
 sF. CI{IRIL AL ALEXANDRIET

bite. Iar numele victimei e berbecul desdvlrsirii. Aducindu-se md-

runtaieie ca mireasmd, celdlalt trup se mdnincd impreunli cu piiuile.
iar cele ce rdmin, pentru dimineata, se ard in foc. Aga scrie la Sfinta
'ScripturS.
PALADIE: Adinc este cuvintul.
CHIRIL: Drept ai spus. E foarte adinc, dar cuprinde taina lui fJris'
fos. Cdci ni s-a fdcut noud berbec ai desdvirsirii, fdcindu-ne destoinici
spre toate cele bune gi distinpi in virtufi prin sfinlenia in duh. lnainte
rje toate ne-a sddit un auz plin de binecuvintare, adicd ascuitdtor gi
.ttgor de cirmuit gi apt pentru primirea dogmelor privitoare la el i un
auz care nu suferd goaptele uguratice gi vorbdria dezgustdtoare, pe
care o cheltuiesc unii luptind contra adevdrului gi impotrivindu-se
dogmele dreptdfii. Cdci acesta este un rod aI auzului sfint. De aceea
'spune dumnezeiescul Ioan: "Fralilor, cercali duhurile, de sint de la
Dumnezeu. Tot duhul core nu mdrlurisegte pe /jsus Hristos, nu esle
c!.inDumnezeu Si tot duhul care mdrturisegte pe lisus Hrislos, din Dum-
nezeu esfe> (II Ioan 4, 1-3). Dar cercarea cuvintelor nu se poate face
altfel decit cu urechea. Deci cei ce se sirguiesc pentru exactitatea $i
corectitudinea dogmelor, au o ureche sfintS. Iar aceasta e un dar al
iui Hristos, un cadou al cerului li o izbindd a sfintului singe. Cdci
loate darurile deoscbite Ie cistigdm in EI gi prin EL De aceea a fost
sfinlitd qi mina, infd{igdtoarea lucrdrii fdptuitoare ; gi piciorul, simbo-
iul umbldrii drepte. Cdci noi trebuie sd ne impodobim cu fapte bune
si sd mergem pe cXrarea care duce la toate cele pldcute lui Dumne-
zeu, dupd cuvintul din Psalmi : .$i cm infors picioarele mele spre mdr-
luriile Tole" (Ps. 118,59), sau dupd cel din Proverbe t ,,Drcpte umbldri
ld cu picioarele tale, Si cdile tale Ie lndrepteazd> (Prov. 4, 26 i Evr. 12,
,13).Nearnul sfinfit ;i ales sd aibd deci auz sfint, de asemenea mind gi
picior dupd felurile spuse adineaori de noi. Toate cele drepte sd le
aibd unse in partea cea mai din capdt, adicd in virfuri ; virful urechii,
zice, aI piciorului gi al miinii. Cdci toatd fapta bund e nobild gi dreapt5,
pind la virfuri, adicd pind la capdt, sau pind la sfirgit, neavind stin-
gdcia viciuilui. Deci se cuvine celor ddruifi lui Dumnezeu sd fie neciin-
tifi in sfinlenie pind la capdt, intru rdbdare. <<Celce a lnceput, zice, un
lucru bun intre voi, sd-l ducd Ia indeplinire, fFilip. 1, 6). E un lucru
prostesc ca acela sd dea inapoi in vreun fel oarecare, lenevindu-se
cie-a desdvirsi lucrul bun 451.

451. Intruparea Fiului lui Dumnezeu ca om, pune ln relief gi importanfa tru-
pului cu simfurile lui. Trupul este 9i se susline pentru simfuri 5i pentru organele lu-
crdtoare. Dintre simluri, auzul realizat prin ureche serveste sesizdrii adevdrului
.dumnezeiesc rostit prin cuvinte, cdrora le serve$te gura. Mina 5i piciorul servesc
 TNCHINAftE TN DUII $I ADEVAR 395

|* Iar fiindcd Moise e chipul (tipul) lui Dumnezeu, cei ciin jurul lui
Aaron aduc jertfele, iar ei o primeqte, Dumnezeu ardtind gi prin aceas-
, sta cd jertfele in Hristos ale celor sfinfifi Ie va primi din mind in
rnind gi nu va disprefui lucrul acesta. Cdci au in ei buno mfueasmd
- a lui Hrislos gi aceasta este, socotesc, aducerea md"runtaielor care
se ard ca miresme.
Iar pieptul 9i braful berbecului desdvirgirii sint parte osebitd
preotului. Bratul e .simbolul tdriei, iar pieptul aI inimii gi al rdunchi-

pentru a sdvirgi cele bune, cele dumnezeiegti auzite prin cuvinte gi a alerga spre fa-
cerea de bine. Omul cigtigd astfel virtuliile servindu-se de simluri si de orqanele

rf trupului. Prin aceasta se face asemenea Iui Hristos. Cdci Si Fiui lui Durnne-zeu a
transpus il planul omenesc valorile dumnezeieSti aie adevdrului, binelui 9i sfinfeniei
prin trupul nostru asumat de El. Avem aici sensul pozitiv al trupului, contrar ori-
genismului platonist care socotea trupul o inchisoare ca pecleapsi pentru o ciidere
a spiritului din alt plan. Omul nu-9i poate consolida intentiile spre sfinlenie declt
prin trup. Trupul e 9i el intr-o corespondenfd cu viata internd a lui Dumnezeu.
De aceea se ung cu untdelemn ca mijloace ale Duhului Sfint virful urechii,
al miinii, al picioarelor, ca sd dea urechii puterea de-a primi cuvintele dumne-
zeiegti 9i miinii gi picioarelor puterea de-a prelungi indemnul la sfintenie in cele
din afar5, de.a lua un contact sfint cu ele. Prin trup se poate sfinfi universul.
valoarea trupului 9i a simfurilor lui implicd faptul ce Dumnezeu lnsugi poate sd
se adreseze omului prin ureche, fdcind sd rdsune la auzul ei cuvinte precise gi
treldsind la dispozifia omului sii precizeze in cuvinte numai sensuri inspirate cle
Ilumnezeu in mintea lui. Din acest punct de vedere Vechiul Testament ne-o aratd
aceasta foarte categoric. Dumnezeu spune cuvinte hoterite la auzul lui Moise gi
al proorocilor. $i grdiegte in tot cursul timpuiui. Faptul cd acolo Dumnezeu nu e
incd intrupat, nu e o piedicE pentru rostirea de cuvinte din partea Lui la auzul
otnului. E drept ci le spune numai la auzul lui lvloise si al proorocilor. Dar in
principiu le-ar putea spune la auzul oricui.
Putinta aceasta a lui Dumnezeu de-a face sh se audE voia Lui orin cu-
vinte la urechea omului - ceea ce aratd atit valoarea trupului omenesc, cit $i
o anumit6 corespondenld intre posibilitdfile lui Dumnezeu 9i ornul purtator de trup
- std 5i la baza intrupdrii Fiului Sdu. Acum Acesta grdieqte cuvintele omenepti
direc-t prin trupul Sdu. $i le grdiegte la urechea oricui rrrea sd le audd (<Cine are
urechi de auzit, sd. auda"). Dar faptul ci Fiul lur Dumnezeu qrdiegte acum citeva
cuvinte omenegti prin trupul Sdu cit timp rhmine vizibil intre-oameni, nu exclude
'lniltare.
grdirea Lui din planul nevdzut 9i dupi .Iatd, Eu cu voi sinl in toole
zilele' pind. Ia slir$itul veacului> (Matei 28, 20), credinfa cd Revelatia nu s-a in-
cheiat in Hristos, nu trebuie inteleas5 ci Dumnezeu (mai precis Fiul Sdu - Cu.
vintul intrupat) nu mai griiegte, ci cd ne rdmine 9i un depozit rle cuvinte, p+.
care avem sd-I interpretdm in toate timpurile. Ea e incheiat5 in sensul cd Acela$i
Hristos, Fiul lui Dumnezeu intrupat, Iqi continud in mod consecvent grdirea Lui
despre Sine, descoperind alte 9i alte inielesuri din bog6fia infinitd a Dumn::zeirir
gia lucrdrii Sale mintuitoare. $i o face aceasta prin Duhul Sdu cel Sfint. ".trer r
va mdttulisi despre Mine> (Ioan 15,261; sau: olor cind va veni Acela, Duhul .iir.'-
vdrului, vd va cdlduzi Ia tot adevd.rul, cd.ci nu va vorbi de 1a Sine (sau eeva
deosebit de ce v-am qrdit Eu), ci cite am a vd vorbi p.i cele viitoare l'c vesti
voud (cele potrivite viitorului). Acela Md. vc s/dvi, cc1 cliu ai Meu va lurj $i vd vo
vesll> (Ioan 16, 1.1-15). Duhul dd in fiecare timp chiar prin cu\rintele di-:;pre Hristos,
s.tu prin care interpretdm bogdfia aflatd in El. rFjjndcd nr yr:i sitlteti c.ei ce vorbiti,
ci Duhul Tatdlui voslru esle Cel care grdie$te ln voi, (Matei 10, 20).
Dacd nu auzim 9i azi cuvintele lui H:istos prin Duhul Siint, e pentru c{
nu avem rlestulScreCiirfi.
Dar in mdsura in care simlim mai mult datoria sE rtrspundem cu f.aptele
noastre, implinim voia lui Dumnezeu. II auzim mai mult pe El, grdindu-ne chiar
acum.
 AF. E}IIRIL AL ALEXANDRII'I

lor. Deci neamului sflnt 9i sfinfit s-a dat Hristos, puterea 9i intelep-
ciunea de la Dumtrezeu si Tatdl. Sau nu in Ei sintem inteleptri ti
puternici ?
PALADIE.' Cum de nu ? Cdci s-a scris cd Hristos, . puterea 5i
lntelepciunea lui Dumnezeu, s-a fdcut noud acestea de la Dumnezeu.
CHIRIL.' Iar cdrnurile sint o mincare sfintd celor ale$i spre sluj-
ba lui Dumnezeu. I-i s-a dat insd impreund cu piinile-azime, fdrd s&
se impdrtdgeascd lmpreund cu ei nimeni de elt neam, sau de va face
cineva, trebuind sd moar6. C[ci numoi sut]etelor sfinlite li se cuvine
sd se impdrtd,Seascdde hrqna stintd, adicd. de trupul lui Hrjstos ; cei
de alt neam nu se pot apropia de binecuvintare 452.Prin cel de alt
neam se inlelege neamul necredincios incd 9i nebotezat 9i pe ling&
acesta, cel cdzut intr-o cugetare strdini 9i contrard opiniilor sfinlilor
;i dezbinat de dogme perverse.
$i toatd ramagita de la jertfd se mistuie in foc, legea neingdduind
sf, se mdnince gi a doua zi. Cdci in veacul viitor voln avea parte de
un alt mod de sfinfire, care se lucreazb duhovnicegte 9i nu trupe;te 9i
e dupd o rafiune pe care singur Dumnezeu, Ce1 ce toate Ie preface
o gtie gi o comunic6 cui voiegte. In aceste cuvinte e o cugetare nu
lipsitd de inteles. Cdci desfiinfindu-se stricdciunea dupd invierea din
rnorfi, nu mai sint necesare ceie prin care era cu putinfX izbdvirea
de ea. Deci trebuie sd cugetdm cd va fi un alt mod de sfinlire, potrivit
cu starea trupului, dat fiind cd Hrjsfos va ti lmpreund cu noi&3.
Spunind ceea ce ne tine pe noi mintea, vom 15sa aceasta pe seama
ceior ce pricep cele mai inalte. Poate aceasta este ceea ce ne dd sX
tnfelegem . dumnezeiescul Pavel, cind zice i KIar cind va veni ceea ce
e desdvirgit, va inceta ceeo ce e in parte", adicd igi va afla sfirEitul
gi se va opri (I Cor. 13, 10).
PALADIE: A$a cred,
CHIRIL: Acestea a spus deci cd trebuie sd se implineascd pentru
des{virqirea preolilor. Deci dupd ce au fost adunafi preofii lui Israil

452. Binecuvintarea era un nume pentru Sfinta lmpdrtiSanie'

aS3. ln Bisericb la fel, ceea ce nu se consumd din Sfinta Impdrtdganie, nu se
lasd pe a doua zi, ci c consum5 preotul la sfirgitul Sf. Liturghii. Sf. Chiril vede in a-
ceasta cd in veacul viitor nu ne vom mai sfinJi sub chipul celor materiale, care ne
sint necesare aici cit timp line coruptibilitatea trupului (impreund cu mincarea 5i
eliminarea). Atunci Hristos Cel iuviat fiind impreuni cu noi, va cople5i p-rin Duhul
Cel Sfint din El migcarea de corupere din trupul nostru Si din materie. In trupul
nostru va fi numai simtirea statornic.l a contempldrii lui Dumnezeu chiar prin sim-
turi si a iubirii Lui. De asemenea, in tot universul material se va miSca intr-o strd-
lucire. continuu sporitd numai aretarea Iui Dumnezeu. Dar Sf. Chiril se fere5te sd
descrie modul de sfinfire din veacul viitor. El spune numai cb va fi altul decit cel
de aici.
 INCHII'IARE IN DUH $I ADEVAR

gi stringi la templu [cort), a poruncit sd se facd instituirea lor, ziclnd :

"la pe Aaron qi pe liii lui qi untdelemnul ungerii Si vilelul cel pentru
pdcat $i cei doi berbeci qi copnila cu azimile Si cheamd toatd.adunarea
Ia uqa cortului mdrturiei. $i a Idcut Moise precum i-a poruncit lui
Domnului, gi c slrins adunarea lo ugc cortului mdrturiei. $i a zis Moise
adundrii : Acesta esle cuvintul care a porunci| Domnul sd se tacd. $i
l-a imbrdcat in pocloabd pe Aaron $i pe preori. $i o stropil cu ttntde-
l<:mnul ungerii altarul de 6apte ori ,gi loale rzosele lui ^li spdidtoru/ li
cortul Si toate cele din eI, gi le-a stinlit pe elet>(Lev. B, l-71,
Sfint e cortul, dar in chip desdvir,git se bucurd de stinlire altarul,
nu ca unul ce participd la cele rafionale (cdci nu e sflnt ca de pildd
firea ingerului, sau firea omului), ci din atingeree cu jertla pusd pe eI.
Cdci e sfint gi locul unde este Hrislos 4il. Dupf, ce a uns deci altarul
de gapte ori, adicd in chip bogat, sfintegte pe Aaron. Cici a turnat
apoi peste el untdelemnul ungerii gi pe lingd aceasta a aclus jertfele
cele pentru el qi pentru fiii lui, in felurile ardtate de noi mai lnainte.
Iar dupd ce s-au termniat acestea, le poruncegte, zicind : "Fi de la
cortul mdrturiei sd nu ieSili qapte zile, pind se vo plini ziua, ziua de-
sdvirpirii voastre. Circi in Sapte zile va desdvir.Si miinile \toostre, pre-
tum a tdcut in ziua aceaste, cere a poruncit Domnul sd se facci, ca sd
se ispd;eoscd penftu voi. $i la u6a cortului mdrtttriei veli Sedea Sapte
zile. Ziua Si noaptea sri pdzili cele ce sint de pdzit ale Domnului, co
sd nu murili. Cd aSA mi-a poruncit mie Domnul Dumnezeu, (Lerr. B,
33-35).
Modul in care s-a sdvirgit fiecare jertfd i-a arf,tat destul cuvintul
ttostru. De aceea idsind amdnuntele in privinta acestora, vom trece la
ceea ce urmeazd.
Legea nu ing5duie pe cei ce au primit sorful sfint 9i ales gi au
fost desdvirgifi spre a implini slujba de preoti, sd iasd din cortul sfint,
ci le poruncegte sd gadX inlduntru pind in ziua a gaptea gi ii pironegte
de ugi, neldsindu-i sd treacd pragul. Ea face, cred, din gederea la locu-
rile sfinte un simbol al fermit5fii gi statorniciei in sfinfenie. Cdci e
necesor ce noi, cere em Iost rinduili sd sldm lingd Dumnezeu, sd finr

F
statornici qi neclintiti in virtute; neiegind din modul de viafd ce ni se
cuvine pi neabdtindu-ne de la cugetarea cea potrivitd sfinfeniei, ci sd
rdminem pururea aproape de Dumnezeu gi sd locuim lingi EI, dup5

454. Altarul nu e sfint nici-cum pot fi sfinte prin efortul lor fiinlele rationale
(ingerii gi oamenii), dar nici ca un obiect ln sine, cdci nu existd o astfel de sfinte-
nie. Ci e sfint pentru cd pe el se afld Hristos in stare de jertfd prezentatd Tatdlui.
Prin aceasta e incadrat in Hristos, sau Persoana lui Hristos il inciude in Sine. Atta-
rul e locul cel mai inSllat spre Dumnezeu. Dar acesta nu poate fi decit Persoana lur
Hristos, ca om deosebit de Dumnezeu, ca Dumnezeu una cu Dumnezeu. Altarul e
Persoanacea mai atagatd lui Dumnezeu.
 SF. CI{IRIL AL ALEXANDRIEI

cuvintul spus prin glasul proorocului: <<Cdutindcautd qi la mine Io'

cuieSte" (Isaia 21, l2).
$i gapte zile a poruncit Moise sd o facd aceasta. Nurnirul gapte
tnsemnind cd trebuie sd ne sirguim si petrecem in toat5 vremea lingd
Dumnezeu, prin aceasta zice oarecum cd totdeauna gi pururea.
Iar celor ce petrec in cort le poruncegte sd pdzeascd cele ce sint
de pdzit ale Domnuiui, ardtind cd rodul Sederii lingd Dumnezeu e as-
cultarea gi hotdrirea de a face cele ce voiegte Acela sd ie porun-
ceascd. Aga trebuie sd gedem lingd Stdpinul tuturor, cdci lenea spre
cele bune sfirgegte totdeauna la capdtul relelor. De aceea a addugat
Moise, precurh socctesc : oCe sd nu rivnifi>.
PALADIE: Drept ai spus.
CHIRIL : Desdvirgit astfel pentru slujba preofeascS, Aaron incepe
sd implineascd cele legiuite. $i sd spunem acum in ce mod. Cdci s-a
scris iardgi in Levitic : <$i a fost in ziua a opta, a chemat Moise pe Aaron
si pe tiii lui gi pe bdtrinii lui Israil qi a zis Moise cdtre Aaron: la lie
un vilel din cireadd pentru pdcat qi un berbec spre ardere de tot, tdrd
patd, $i-i adu inaintea Domnului. Iar bdtrinilor lui lsrail le grdieqte
zicind : Luali un lap din capre pentru pdcat Si un vilel Si un miel de
Lin an spre ardere de tot, tdrd prihand. $i un bou gi un berbec spre
jerttd. de mintuire. $i tdind curatd, Irdmintatd in untdelentn, cd astdzi
se vo ardta Domnul lntru voi. $i au luat precum a poruncit Moise ina-
intea cortului mdrturiei 6i a venii toatd adunarea Si au stdtut inaintea
Domnului. $i a zis Mojse : Acest cuvint pe carc L-a grdit Domnul, ta-
celi-I Si se vo ardta intru voi slava lui Dumnezeu (slava Domnului). $i
a zis Mojse lui Aaron: apropie-te de jerttelnic ti adu jertla pentru
pdcatul tdu Si arderea de tot o ta ti ispdge;fe pentru tine gi pentru
casa ta qi odu darurile fioporului gi ispdqegle pentru ei, precum o po-
runcit Domnul (Lev. 9, t-7).
Pdtrunzind, Paladie, cu o cugetare sublire in Sfintele Scripturi, vei ob-
serva gi aci strdvezie taina lni Hristos.
PALADIE.' ln ce mod ?
CLIIRIL.' ln ziua a opta sfirqegte Moise de-a sluji ca preot Si in-
cepe Aaron. Dar nu a tdcut Moise, degi l-a urmat Aaron la lucrurile
preofiei. Cdci timput preotiei lui Hristos e cel de dupd lege, adicX ziua
a opta, in care a avut loc invierea gi inceputul veacului nou. Pentru
cd in Hristos e zidirea nou5, dupd cum s-a scris (II Cor. 5, t7). Iar cind
a fost proclamat Hristos in ziua a opta, gi-au ajuns sfirgitul cele ale lui
N4oise.Cdci nu mai sluiim in chipuri (tipuri) 9i umbre, Dar invdldtura
datd prin lege nu a ticut. Cdci legea e duhovniceascd celor duhovni-
t INCI-IINARE IN DUH SI ADEVAR

cegti gi pururea grdiegte taina lui Hristos. gi de fapt Moise a anuntat

cd in ziua a opta se va ardta siava Domnului. Cdci legea a prevestit
*
timpul venirii Mintuitorului nostru ass.
Pe ling{ acestea poruncegte lui Aaron ca mai intii sd aducd jertfe
pentru sine, dupd aceea cele pentru tot poporul. Lucrul acesta I-a rin-
duit, socotesc, ca un chip (tip) pentru cele din timpul nostru, ardtind

G
limpede gi vbdit, cd cei aiegi pentru preofie gi cei ce au prirnit sfinfe-
nia intru credinfd se cuvine si fie, pe drept cuvint sfinfi 9i curafi.
Vom ardta acum pe cit se poate, modul in care s-a fdcut aducerea.S-a
junghiat vifelul pentru pdcat gi pentru curdlirea preofilor. gi dupd ce
s-a vdrsat singele la altar 9i s-au prefdcut mdruntaiele intr-o tdmiie

& binemirosito,ar,e,res,tul corpului s-a ars in foc. S-a mai adus ca ardere
de tot, dupd legea obiqnuitd a arderii de tot, un berbec. A fost aclus
apoi un fap, jertfd pentru curdfirea pdcatului poporului, pe urmd un.
vilel qi un miel spre ardere de tot; apoi un berbec ai un bou spre jert-.
3 fd de mintuire, punindu-se pe altar 9i fdina curatd, degi poate nu toatd,
ci un pumn gi o parte. Apoi zice : "si ridicind. Aaron miinile spre po-
por, i-e binecuvintat pe ei gi a coborit aducind jertta pentru pdcat. gi

,H a intrat Moise si Aaron in cortul mdrturiei gi ie,gind au binecuvintat tot

poporul. $i s-o ardtat slavc Domnului Ia tot poporul. si o ietit toc cle
la Domnul gi a mistuit cele de pe jerttelnic, arderile d.e tot qi grdsi-.
mile. $i a vdzut intreg poporul tj s-o uimit pi a cdzut pe tald">(Lev..
9, 22-24).
3 Paladie: Dar despre acesteace spui ?
CHIRIL: Cu adevdrat s-a vdzut slava Domnului in ziua a opta,
p adicd s-a ardtat Fiul, slava lui Dumnezeu gi ratdl. cdci asa L-a numit'
pe El, zicind cdtre prea curatul Moise : ..Viu sint Eu, zice Domnul, gi,

# se va umplea de slava Domnului tot pd.mintul,, (Num. 14, 2l). gi El ne.

face sfinli, cdci se junghie pentru noi in chipul vifelului, ne elibereazd.
de pdcat, ne iartd toatd gregeala gi ne gterge toat[ pata ce ne vine din
osindd ; de asemenea, El este desdvirgit ca un berbec spre miros de.

r 455' Ziua a opta incepe pentru Hristos cu invierea Lui, iar pentru noi cu in-
vierea noastrd. Cdci ea e ziua fdri sfirgit, sau vegnicia. Dar intrucit in Hristos se
afla de la nagterea Lui puterea invierii, se poate spune cd. ziua a opta, incepe de
la intruparea Lui. Prin intruparea Lui se revarsi ln timp ve$nicia. gi El ridicd iimpul.
ln ve5nicie prin jertfa Lui, deci prin slujirea Lui de arhiereu. Astfel preolia ln Hiis-
tos e preotia care ne deschide vederea gi drumul spre ve$nicie. Legea ins5, care a
premers lui Hristos, nu e opriti cu totul de la vorbire. Cdci ea cuprinde in simbo-
lurile ei prevestiriie celor ce vor fi dupd venirea lui Hristos, dacd sint inlelese clu-
hovnicegte. Moise Il introduce pe Hristos prin prevestirea lui, dar el nu e reclus cu
totul la tdcere. Propriu-zis, 9i prin Moise vorbeEte tot Hristos, dar la un nivel mai

3 eoborit, potrivit cu omul de atunci. Cici Hristos vorbeste si prin natura cosmich"
Dar atit prin lege, cit gi prin naturd Hristos poate vorbi $i la nivele mai inalte, cind.i

,& omul cregte in infelegere.

 -. , 'AL
SFJ'CITIRII, ALE'<ANDRIEI

sfin-
bund mireasmd spirituald. El se face 9i iertfS de mintuire 9i ne
untdelemn, aratindu-Se
|egte cu singele Sdu. El e si fSina imbibatd in
pe sine intru strSlucirea viefii sfinte pentru noi lui Dumnezeu qi
TatSl 456.
PALADIE; Infeleg ce sPui.
CIIIRIL: Pe de altd parte, socotesc cd jertfa pentru Aaron 9i pen.
tru popor indicd in mod subfire predarea sfinfilor lui Dumnezet457.
De fapt ardtindu-Se gi vdzindu-Se Emanuil, prin care am fost che-
mali la sfinlenie, am fost dedicafi Tatdlui, primifi li sfintrili spre miros
de bund mireasmd. caci observd cd prin cele spuse mai inainte, se ter-
mina sfinlirea (desdvirqirea) preotilor. Dar prin El am fost sfinliti iardsi
in chip felurit.. Pentru-cd a fost ars ca vifel afarS de tabdrd pentru pd-
cat, s-a prefdcut in mireasmd, qi in chip tainic, ca berbec, s-a oferit ar-
dere de tot, intreg gi tSiat in mdduldri pentru fiecare 9i pentru toti' i-a
sfinfit, stropifi fiind prin singele Sdu, ca berbec pentru mintuire' Iar cind
a apSrut ziua a opta, adicS cea in care s-a fdcut mai viditd slava lui
Hristos, desfiintindu-se moartea gi cdlcindu-se stricdciunea, preotii 9i
popoarele se ddruiesc ei ingili lui Dumnezeu, nemaicinstindu-L prin da-
ruri strdine gi nemaibucurindu-L pe stapinul tuturor prin cele din
4s. cdci prin jert-
afard ci ar5tinclu-sepe ei in$i$i jertfa binemirositoare
[e ca printr-o icoand sdvirgim jertfirea sufletelor noastre 9i le aducem
jertfd- p_enlru noi Tatdlui. sfinteste uma-
456. Hristos ne sfinte$te, aducindu-Se
la viafa pdminteascd,_ce
nitatea asumata a" er,^oii*i"rl_o Tatdlui, renuntind de tct
.i"ta-rpi" ".i" "r" pa--i"iul"i bo, ,r" sfinle;te in umanitate-a sa.le n9t_-to-1,_113.i
pe noi pe toli'. Oul,."i se cere 5r noua
umanitatea Lui ne cuprinde cu dragostea ei.
sd ne deschiaern iuuirii iui. cu cii se ddruiegte cineva mai -mult Tatilui, cu atit ii
tr"iil"ri-p":."irurti. gi sfintirea e depigirea..sinei proprii prin
cuprincle prin iubire
t"i.rrge plna-ii iertta. Uristos sfint pentru. cd ne imbrili;seazh pe noi in
i"fil.".'"J .e_
.Su.oar ctiai prin ac-eastaintinde si la noi s{intenia Sa'
i".tio
- de
Dar Hristos se sfinf egte pentru noi gi prin 'om, r,'iafa Sa cle ascultare f ata
Tatdl. Dar in ascultare"a""."".11i1i'ti iutat,ti ca El se gindegte ia noi la toti ;
i"ti"ae uncla ascultirii Sale iubitoare de Tatdl spre toli'.
deci in mod deplin- Jertfa-lui
';;i;";;#';" din Vechiul Testament'
Prin ideea "illifr"r.
p; ill"i"st" p9 sine' se -arate sensul transfor-
Hristos ne srinleste -; risfrinqe ca sfillire a-
juridic, exterior. Jertfa se
mator al jertfei, oeorJuit-d"-cel predh prin jertfd din
ceior uniti cu Cel ce se
supra Celui .e ." j".tfeii" ii u*p.u
iubire iui llumnezeu, "i i!:i"ii"a" spre Dumnezeu ca o bund mireasmd'
45V. Nu numai ;;"p;;;;; irri Dn*t""uu, ci chiar ca.predare' jertfa sfinteste'
.Cdci ea e forma rrrpr"-rid'u-aepd$irii egoismului. Dar aceastd depdgire fiind lndllarea
suprem6, ea e indllare inevitabilh spre Dumn-ezeu'
458. A te preda #]il;-i;rfi ca je*ti lui Dumnezeu e nesfirsit mai mult de-
.cit a preda ceva ciin 5i" ;1". G i jertfi ceva clin ale tale, te pdstrezi pe tine prln-
tr_o griji egoista p.ui-p"li" micsoratb. oar numai Hristos S-a adus o astfei de
'e putem
jertfd des6virtitd. par iti;;;;;;"d; -noi- El, care S-a adus o astfel de iertfd,
6 .jerld ;i; in;ine, rJnuntind la toate falsele plSceri ale pa-
aduce si nei ;;
a noastrd proprie, nemai'
timilor egoiste. E un fel ae atta omorire u ugoir-nt.ti, sau
i*piltritta voia Lui care ne sfinleste. E cu
trdind pentru noi, ci'&;;"-^D;;;;;eu, cind n-am trdi'
mult mai mult decit jert{ele exterioare din legea J9-"ho: TtiiT :: si
pamlnteasca'
Trdim omorind in noi continuu orice pornire spre viata
TNCEINARE IN DUII SI ADIVAR

lui Dumnezeu, murind lumii $i cugetului trupesc $i suportind omorirea

y:atimilor, intpreund rdstignindu-ne cu Hrislos, ca mutindu-ne Ia o via-
td stintd Si neprihdnitd, sd.petrecem dupd voia Zui. Aceasta o scrie gi
dumnezeiescul Pavel i pururea purtind in trup moartea /ui lisus, ca gi
viala hd lisus sd se aiafe in trupul noslru'> (I Cor. 4, 10). $i iardgi : <De
vom rdbda, vom qi impdrtili impreund"" (II Tim. 2, l2l. De ne facem a-
semenea Domnului in moarte gi patimi, vom fi pdrtagi 9i ai invierii gi
ai slavei, dupd cum s-a scris (Rom. B,29).
Deci Hristos a pdtimit pentru noi in atara porlii, dupd cuvintul fe-
ricitului Pavel (Evr. 23, 12) ; sd iegim gi noi, purtind osinda Lui, in afa-
ra porfii 6e. gi junghiindu-ne la fel ca un vilel gi aducindu-ne ardere de
tot ca un berbec, sd oferim vietuirea noastrd in Hristos ca o bund mi-
reasmd lui Dumnezeu.
Acestea au fost jertfele cele pentru Aaron 5i pentru cei lmpreun5
cu El. Iar cele pentru popor, au fost: un tap pentru pdcat. Care e ra-
fiunea, cind pentru curdfirea preotilor s-a adus un vitrel ? Toate ale
preofilor sint nrai inalte : gi aducerile jer,tfei gi cele trebuincioase pen-
tru curdfire gi sfintire. Iar vifelul care e mai mare in privinla trupului
ca fapul, infdfigeazd semnul clar aI superioritdfii spirituale reale. pen-
tru cd s-a adus apoi pentru ei un vifel gi un miel spre ardere de tot,
care indicd pruncia celor consacrafi lui Dumnezeu prin credinfd. pe
urmd un bou qi un berbec, care inchipuiesc rdbdarea, forfa :;i rodirea
in blindefe. Boul e chipul (tipul) primelor virtufi, iar mielul al celei de
a doua. In sfirgit, fdina imbibatb in untdelemn, inidcd ndclejdea str5lu-
citoare a viefii in Hristos. Fiindcd nu se cuvine sd petrecem viala ln
Hristos intristafi gi inldcrimafi, ci veseli qi strdlucitori. Aceasta soco-
tesc cd inseamnd : <Venifi sci ne veselim in Domnul,r (Ps. 94, i.). $i sla-
va lui Hristos va strdluci tot aga de curat gi de invederat, primind da-
rurile sfintilor, pe cit de invederat S-a pogorit gi atunci Dumnezeu, in
chip de foc, gi a (mistuit) co,nsumatjertfele, preiuind c,a pe o mincare
gi ca pe o desfdtare buna vietuire a sfinfilor 460.

459. Se murim 9i noi in afara porfii, ie5ind din viala p6tirnaSh tegati de lurnea
aceasta. <N-avem aici cetate stdtitoare> (Evr. 13, 14), Sd ne socotlm strdini aici.
Sii-i oferim lui Dumnezeu \iata noastrd, ridicindu-ne peste aceastd lume sau iegind
prin aceasta din ea.
46). intristareo care vine din lipsa nddejdii e un pdcot. Ea nu crede in viata
viitoare, sau mila lui Dumnezeu. Ea ne paralizeazd orice pornire spre a face bine.
Cdci ne intreabi mereu). "La ce bun ?" Jertfa trebuie sd se uneasci cu veseiia.
Jertfa e elan de cldruire, pentru cd chiar in cldruire trdim fericirea intilnirii cu Dum-
nezeu gi cu ceilalfi. Focul lui Dumnezeu coboard peste jertfd incdlzind pe cel ce o
aduce. Numai egoismul intretine tristefea. Dumnezeu ne arata prin focul cu care
consumd jertfa noastrd, cd primegte ca pe o nrincare proprie vietuirea noastrd ge-
neroasd, ddruitd Lui, Dumnezeu ne primepte pe noi in Sine ca jertfd 9i noi il primim
pe El in noi ca foc, care ne inc6lzegte in pornirea de jertfd.
26 _ Sf. CHIRIL
 SF, CHIRIL AL ALEXANDRIEI

'
Dar cuvintul indicd si ceva tainic. Atunci Dumnezeu a coborit
peste bucdfile tdiate de carne puterea focului, atingindu-se in oare-
care fel de cele puse inainte. Cdci Dumnezeirea pururea ia infdtigarea
in firea focului. Iar acum cind i se pune inainte jertfa spirituald, El se
atinge spiritual de cele ce stau inainte, nu in corp de foc, ci in sfin-
tul Duh, care le face de viatS fdcatoare celor ce doresc sd se impdrtd-
461'
geascdde ea gi primesc prin credintd realitatea adevXratd
PALADIE; DrePt ai spus.
:HIRIL: $i ridicind Aaron miinile, a binecuvintat poporul. Priveg-
te prima punere a miinilor lui Aaron peste popor. La fel binecuvintii
adev5ratul Aaron pe tofi, preofi 9i popoare, pe cei mici impreund cu
cei mari, dupd cum s-a scris (Ps. 113, 13), punindu-gi miinile. Iar pune-
rea miinilor este semnul clar al pogoririi Preoslintului Duh Jc noi' Iar
462,
inainte de aducerea jertfei prin Aaron, n-a fost punerea miinilor
aCdci nu eroincd Duh,, dupd cuvintul lui Ioan, *pentru cd' Iisus nu ero
incd. sldvit, (Ioan 7, 39).
PALADIE; Cuvintul e convingdtor.
1HIRIL: Dar rinduieste li modul binecuvintdrii, infdfigind cuvin-
tele ei ca niSte prevestiri ale celor ce ni s-au dat prin Hristos. Cdci a
zis: <<Grdie$teJui Aaron si tiitor lui, zicind; A$o sd binecuvintali pe
tiii |ui Israil, zicindu-Ie lor. $i voI pune numele Meu pesle tiii lui Is-
rajl pi eu Domnul, ii voi binecuvinta pe ei. Domnu| sd te binecutrinteze
pe tine;i sd te pd"zeascd pe tine, Domnul sd-,5iorote Iala lui pesle tine
qi sd-li dea lie pace si sd te miluiascd"pe tine, (Num. 6, 22-27)' ASa-
dar poruncegte celor incununafi cu preofia sl binecuvinteze poporul,
dar ii depdrteazd cu folos de cugetdri deqarte, ardtind cd nu mina omu-
463,<<cd toatd da-
lui e cea care binecuvinteazd, ci El insugi, Domnul

461. Focul dumnezeiesc coborit peste orice jertfd e Duhui SJint. Tn mod deose-
bit se intimple aceasta cu jertfa de'piine Si vin ce o aducem la Sf. Litur-ghie ditr
"ila]"f"--i" Uiirtor. Duhul care se coboard peste ele ni le_ descoperd prefdcut_ein
ii"pri'ii-iingele Lui. Jertfa noastri e iniltatd la treapta <1ejertfd supremii' Dacd
jertfd pentru
n-am fi noi in stare de jertf6, clarurile noastre n-ar de"eni suprema
noi. culn
462. Duhul Sflnt coboarh prin miinile preotului care binecuvinteazS, ala
vine ca ipostas clumnezeiesccu toate darurile prin Hristos- Prin umanitate coboarl
la utlul
de la Dumnezeu in umanitate. El ne actuirhin Dumnezeu. El se comunici de
se comunicd viata. El reprczintd viafa divind ca {lu.id.-E ipostasttl clum'
la altul, cnm
ca fluiditate ce se comunicd de Ia persoand la persoand' Dar nu se coboa-
n"*i"ri prin
rj viata clumnezeiascdln noi, dacd nu surpdm ziclul inchiclerii egoiste in noi
j ertfi.
463. Desi blnecuvintarea sau darul Duhului sfint vine prin mina .pleotului,
de la
el nu vine (le Ia preotul insugi, ci prin mina preotului binecuvintarea vine
de-a
Dumnezeu. Deci nu e ioc pentru mindria prcotuiui, ci pentrU responsabilitatea'
face acest qest cu to,ata seriozitatea, ;tiind cd Dumnezeu e lucrator in acest mo-
ment orin nevrednicia lui. Dumnezeu se foloseSte de preot pentru a tinea pe cre'
dinciosi uni[i in jurul preotului, ca Biserica.
TIYCHINARb TN DI'rI sI ADEVAR

rea eea bunti gi tot d.arul bun gi toatd blnecuvintarea de sus este, pogo-
rindu-se de Ia Pdrintele luminilor>, dupd cum s-a scris (Iacob 1, l7l.
Iar calea binecuvintdrii e Hristos; si El ne este distribuitorul bun6td-
filor vepnice; in El 9i prin El ni se dau toate cele de Ia Tatdl @:
Astfel dumnezeiescul pavel zice: <Her voud gi pace d.e la Tatdl vos-
tru gi de la Domnul nostru Iisus Hristos" (Rom. 1, 7).
Deci sintem binecuvintali in numele lui Dumnezeu.
$i ardtind sub-
fire modul acesteia, a spus cd preotul care binecuvinteazd trebuie sd
zicd.: Domnul sd te binecuvinteze lj sd te pdzeascd pe tine, Domnul
sd-gi arate Iala Lui peste tfne qi sd te miluiascd pe tine. Domnul sd in-
drepte spre line tala Lui pi sd-fi d.ea lie pece, 46s.
Binecuvintarea ne pdzeqte desfdcind blestemul gi preschimbind pe
cel ce a pdcdtuit, spre a fi vrednic de laudd in Hristos.
$i martor pen-
tru aceasta e Hristos lnsugi, cum s-a scris: <<Binecuvintat este Dumne-
zeul $i ratdl Domnului nostru /isus Hrisl os, cere ne-a binecuvintat pe noi
intru toatd binecuvintarea duhovniceascd intru cele ceresti in Hristos,
precum ne-c o/es pe noi intru EI inainte d.e intemeierea humii
ca sd tim
noi slinli gi neprihdnili inaintea Lui ; care ne-a rinduit pe
noi de mai
anainte cu iubire spre inlierea prin Hrisros 1n EI, (Efes. 1,3-5).
Vezi cd lepddarea s-a ivit din pricina pdcatului gi omul e binecu-
vintat 9i primit spre infiere prin impdrtd$irea de Duhul, pe Care l-a
vdrsat pesfe noi cu imbelgugare cel ce nu-L ddruiegte pe El
sfinfilor
in parte, ci i[ sxdegte in ei din prindtatea Lui 466.Iar ardtarea fetei Dom-
nului pricinuiegte indatd mila, dacd este adevdrat cd in cunoagterea
lui
Dumnezeu se cuprinde gi impdrtdgirea de viata vegnicd. cdci a;a
a zis
Mintuitorul cdtre Tatdl cel din ceruri gi Dumnezeu : <Aceosfc esfe via-
la de veci, ce sd re cunoascd pe Tine, singurul, ad.evdratul Dumnezeu
tj pe risus Hristos, Cel pe Care L-a trimis> (Ioan 17, 3). /ar cd tata tui
Dumnezeu gi Tatdl este FiuI, Care S-a ardtat noud, nu
se va indoi,
socotesc, nimeni. Fiindcd El este pecetea gi asemdnarea gi chipul Lui gi
prin El gi impreund cu El cunoagtem pe Tatdl, iar cunoasterea
aceasta
464. ultima umanitate prin care ne vine Duhul sau binecuvintarea, este l{ris-
tos. Numai pentru cd este unit cu Hristos, prin miinile preotului- vinJ luhul sfint
sau binecuvintarea.
495'E bine
. T preotul sd-$i arate couvingerea cE Dumnezeu binecuvinteazd
prln el, spunind: <Domnul sd te binecuvintezeD.
466. Duhul sfint ne vine.prin pr.eot de la Hristos, pentru ch prin EI Hristos
ne face lii ai ratdlui ceresc impreund cu sine. Duhul ce ni se dd nu e un Duh
ca fluidjtate generald de viafd, ci e Duhul care ne cld calitatea
ai Tatdlui ceresc, pe c-are o are cu plindt,atea Sa Hristos. fiui fui Ei simfirea de fii
Dumnezeu fd_
cindu-Se om, calitatea Sa de Fiu al ratElui adincitd in El de Duhul sfint, a
gi la umanitatea Sa, iar de la_El trece gi la noi. Duhul nu purcede trecut
- $i de la FiuI.
ln acest caz Fiul n-ar mai fi Fiu, ci ar cleveni qi El confirm,it-pii" Duhul ca Tat6.
$i nici noi n-am mai primit Duhul spre lnfiere. Intimitatei "Jisi.a cu Dumnezeu
este o intimitate de fii ai Tatdlui 9i cie frati ai lui Hristos.
 SF. CHIRITJ AL ALEXANDRIEI

e insotitd in chip necesar de miluirea noastrH. Cdci ne-am indreptat

din credi,nfdgi nu din faptele dreptdfii, pe care le-am fdcut noi, ci dupd
marea mild a Lui (Tit 3, 5; aoz.$i prin indurarea lui Dumnezeu am fost
ugurafi de povara stricdciunii gi ne-am prefdcut spre innoirea rrietrii in
Hristos.
Dar gi in alt chip, dacd am intoarce intelesul cuvintului spre iudei,
au fost miluiti cu adevdrat, cind le-a strdlucit Unul Ndscut. Cdci zd-
ceau peste ei ca o povard grea gi anevoie de suportat legea, care osin-
dea ti chinuia fdrd milS (indurare) pe cei ce pdcdtuiau. $i au fost milu-
itri, dobindind intr-un tirziu harul ildreptdrii prin Hristos, a Cdrui ve-
nire dorind-o strigau cdtre Dumnezeul tuturor : <<Dumnezeulputerilor,
intoarce-ne pe noi Si oratd tala ta Si ne mintuie;le" (Ps. 79, B). Deci
tofi am fost miluifi intru ardtarea lui Hristos.
Iar ridicarea fefei lui Dumnezeu e pricinuitoare pdcii, al cdrei Dd-
tdtor gi lmpf,rlitor e Hristos, imbiindu-ne 9i ddruind ca pe bunul pro-
priu celor ce cred in El. Fiindcd zice: <<PaceaMea dau voud, pacea
Meo las voud2 (Ioan 14, 27). Cdci cind L-a aqezat Tatdl pe FiuI la indl-
time, ddruindu-i Lui nume care este mai presus de tot numele (Filip.
2, 9), spunindu-i : <$ezi de-a dreapta Mea> (Ps. 109, 1), atunci inldturind
dugmdnia care ne |inea despdrlifi, ne-am unit cu El in pace, prin ho-
tirirea de-a cugeta cele ale Lui gi de-a umbla intru Duhul, in care gi
prin care ne-am ardtat pdrtagi firii dumnezeie;ti (II Petru 1, 4), Hristos
stringindu-ne intr-o unitate 468.Fiindcd a zis cdtre Tatdl : <Voiesc cq
precum Eu Si Tu una sintem, ago ,5i aceStia sd fie unl, in noi> (Ioan 17,
2l). <Cdci un trup sintem toli In Hristos> (I Cor. 10, 16-17)' $i: <Cel
ce se lipepte de Domnul, un duh este, dupd Scripturi> (I Cor' 6, 17)' Iar
cb atunci cind Dumnezeu 9i Tatdl pi-a ridicat fata Sa, adicd a sldvit pe
Fiul, am dobindit pacea cu El, ne-o spune (aratd) Insugi zicind : "Cind
Md. voi lndlla cLeIa pdmint, pe toli 1i voi trage Ia Mine>>(Ioan 12, 321+os.

46?. Fiul intrupindu-se ne-a aritat fata Tatelui, Cdci El e fata Tatalui. Iar fata
cuiva se aratd altuia cind are rnild de El. Pe fafd se aratA mil,a. Cine nu-;i arati
fata, nu e milos. ln Dumnezeu e atita mi16 fatd de noi cd ne aratd vizibil fata Sa.
Fata lui Hristos ni se aratd ca fald interesatd de noi la maximum prin mila vie
lntipiritd pe ea. Cit de uman ni se aratd Durnnezeu in mila Lui ! Sau cit de dum-
nezeieqti ne arltdm noi cincl sintem milo;i ! Dumnezeu nu manifestd fatd de noi
o atitudine de dreptate, ci de mila. Dacd ne-ar trata dupa dreptate, nu ne-ar iubi.
Iar noi niciodati n'am merita mintttirea.
468. Din mil6 Dumnezeu ne-a dal pacea cu sine in Hristos. ceci ne-a unit
cu Sine gi intre noi. Ne-a scdpat prin aceasta, din mili, de chinuirea ce ne-o
iproduceam fiecare qi unii altora prin dugmdnie Si neincredere. Acesta e unul din
sensurile celor doud cuvinte unite in Sf. Liturghie : <Mila pdcii>. Dumnezeu ne-a
ldcut parte de pace din mila Sa fatd cle noi.
i69. S.Apu."a noastrd de chinul egoismului duSmdnos, s-a fdcut cind Hristos
a biruit moariea prin lnviere, cind fafa-Lui a Iost ridicatd la slav6. Atunci 9i noi
INCHINARE IN DUII SI ADEVAR

PALADIE: Drept cugefi. <Cdci El este pacea nooslrd> (Efes. 2, 14)

prin El am dobindit intrare in Duh la Tatdl.
CHIRIL: Acestea ni le-a poruncit legea despre preofi gi despre in-
stituirea lor. Ea spune apoi cd trebuie sd se sfinfeascd gi neamul levi'
tic pi dupd ce se va curdfi in modurile cuvenite, sd ia ln primire sluj-
ba rinduitd lor. Cdci zice in <Numeri> : <Ia pe Levi|i din mijlocul tii-
Ior lui Israil ti sd.-icureli pe ei. $i curtilirea lor o vei face a,9a:Ii vei
stropi pe ei cu apd a curdleniei Si va ftece briciu peste tot trupul lor.
^ti iqi vor spdla hainele "5ivor Ii curali. $i sri ia un vilel din vaci Si jert-
ta acestuia, Idind curatd stropitd cu untdelemn, $i un vilel de un an
din vaci sd iei pentru pdcat. ,$i sd oduci pe Levili lnlduntrul cortului
mdrturiei. ^ti sd sfringi toatd adunarea fiilor lui lsrai/ 9i sd aduci pe Le-
vili. $i va deosebi A,aron.pe Levili, dar inaintea Domrtului din partea
fiilor lui Israil. $i vor Ii ca sd lucreze lucrurile Domnului. lar Levilii
vor pune miinile pe capetele vileilor. $i vei aduce pe unul jertta pen-
tru pacat qi pe unul spre ardere qi vei ispdqi pentru ei. $i vei pune pe
Levili inaintea Domnului qi inaintea lui Aaron Si inaintea tiilor lui Si-i
vei da pe ei dar inqintea Domnu\ui. $i vei osebi pe Levili din mijlocul
tiilor lui /sroil ti vor ti Mie. $i dupd. acestee vor intra Levilii sd lucre-
ze lucrurile cortului mdrturiei" (Num. B, 6, urm.).
PALADIE: L5muregte, te rog cum, trebuie sd intelegem modul cu-
rdtirii, cerut5 Levitilor ?
CHIRIL; E un mod tainic pi tot in Hristos. Cdci El este cur6tirea
noastrd gi 'spdlarea de toatd pata gi Ddtdtorul sfinfeniei. <Ii vei stropi,
zice, cu apa curdleniei>. Aceasta a arbtat-o gi infetleptul Pavel, scrii-
ind : <Cdci dacd singele tapilor qi taurilor ,gi cenu,Sojunincei, slropind
pe cei intinafi, ij sfjnleqfe spre curd.ffueatrupului, cu cit mai mult sin-
gele lui Hristos ?> (Evr. 9, L3).$i adevdrat este cuvintul. Cdci dacd este
in chipuri (tipuri) un folos 9i e mintuitoare umbra, cu cit mai mult a-
devdrul, adicd singele lui Hristos ? Deci apa curdfeniei amestecatd cu
cenu$a junincei e simbolul vddit al omoririi zise a lui Hristos, pe care
suslinem cd o impli'nim gi noi in sfintul botez, prin credinfS. Cdci pirecum
a spus iardgi dumnezeiesculPaveil: <<Ne-amingropat impreund"cu EI prin
botez in moarte, ca precum S-o sculal Hristos prin slava Tatdlui, aSa
gi noi sd umbldm intru innoirea vielii> (Rorr. 6, 4). Sau iardgi a spus :
<Totdeauna purtind omorirea lui Hristos in trup, ca 6i viola lui /isus
sd se orale in trupul nostru cel muritor" (II Cor. 4, I0-ll),

am putut birui pdcatul, fdctnd sd strdluceascd pe fata noastld lumina pdcii, lumina
iubirii reciproce.
 SF. CHIRIL AJ. ALEXANDRIE

PALADIE; $i care e aci omorirea zish a lui Hristos ?

CHIRIL; A fi murit lumii pi pdcatelor pi a vietui viatd curatd 9i
sfintd 9i cu totul iubitd lui Dumnezeu. Cu aceasta iarbsi se laudd pa-
vel zicind z <<Euprin lege am murit legii, ca sd vieluiesc lui Dumnezeu.
M-am rdstignit impreund cu Hristos. ,gi nu mai trd.iesc eu, ci Hrislos
trdie$te in mine. Iar ceea ce trdiesc ecum in trup, o trdiesc in credinla
Fiului lui Dumnezeu Care m-a iubit pe mine gi S-a d.at pe Sine insugi
pentru mine> (Gal. 2, 19-20). Aceasta inseamnd; socotesc a fi murit
lumii pi a purta omorirea lui Hristos, iar pe de altd parte, a trdi viafa
in El. Deci cenugajunincei amestecatd cu apd indicd mortiticarea lui
Hrislos sdvirgifd In slintul botez. De aceasta a spus cf, trebuie sd se
facd pdrtapi Si cei care se afld in treapta Levifilor, despovf,rindu-se ca
in umbrd de tot felul de necurdfie trupeascd. Aceasta socotesc cd o a-
ratd gi curdfirea prin brici a pXrului de pe trup. <Cdci viu este cuvin-
tul lui Dumnezeu Si lucrd.tor gi oscufil> (Evr. 4, l2), rdzind ca pe niqte
peri gi unghii necurdtia migcdrilor crescute in noi (trupegti). Pe acestea
Sfinta Scripturd le numeqte legea pdcatului sdldsluitd in mddularele
trupului, ce se luptd impotriva legii minfii (Rom. 7, 23) gi ne trage spre
cele neingdduite. Pe aceasta cuvintul lui Dumnezeu tdind-o cu puterca
gi cu lttcrarea Stintului Duh, o sldbeqte Si dacd rdsare iardti in noi, o
rade gi mai energic 470.Cdci zice r ocu Duhul sd.umblali ;i pofta trupu-
Iuj sd nu o sdvirgifir (Gal. 5, 16).

470. Omorirea ln Hristos de care vorbegte Sf. Apostol Pavel, nu e numai ade-
rarea teoreticd Ia moartea lui Hristos. Ci e o omorire a poftelor dupd plEceri,
dupi satisfactii trupeEti. Dar dacd s-ar rdmine numai Ia omorirea acestui fel de
viatd, omul s-al- usca de o astfei de austeritate. Insd cel ce crede in Hristos, l$i
mutd atentia spie o via{5 spirituald, in care se ,aratd omul nou. Pe lingd faptul cd
aceastd viatd noud dd bucuria curd{iei, ea mai dd gi bucuria bunbtdtii, a blindetii,
a iubirii, a unei cre$teri continui in cunoaqterea planului spiritual dumnezeiesc ,al
exsitentei, al simtirii prezenfei infinite in sensuri a lui Dumnezeu. AceastE morti-
ficare gi lnnoire nu e numai produsul omului, ci al puterii primite de la Flristos in
Taina Sfintului Botez. ln Botez ne unim cu Hristos, care El lnsu5i poartd in Sine
moartea viefii pdmintetti ;i invieroa ia viald copleqiti de Dumnezeire. Din Hristos
pdtrunde in noi prin Duhul Sfint. El tntdregte viala spirituald ln noi 9i prin aceastit
ne slinte$te. Dacd am rnuri ;i noi trupegte ca Hristos, n-am avea ocazia sd cre;tem
spiritual punind la contribulie gi voia no.astrE.Noi trebuie sd trecem intr-o stare
ln care trupurile noastre sint ca o jertfd vie, sfintd, in continud cregtere (Rom. 12, 1),
spre viafa qi mintuirea veacului viitor.
Cele spuse aici unite cu cele spuse la nota 451, ne dau prilejul sd spunem
citeva cuvinte despre raportul intre suflet gi trup. Trupul are o mare valoare, chiar
pentru formarea sufletului, dupd ce sufletul dd trupului o formi spirituald. Dar
de aici nu rezultd cd trupul e cauza trupului, sau viceversa. De aceea nu se poate
spune nici cd trupul murind produce gi moartea sufletului, sau cE sufletul produce
moartea trupului. Noi obserr,Sm cd mintea se mentine lucidd pini in momentul
cind inceteazA dice viatd in trup. Nu sldbegte pe mdsura sldbirii trupului. Sufletul
pleaci din trup, clnd acesta inceteazd de-a mai fi un organ de manifestare a lui.
Deci el e $i vine in trup atunci cind incepe sE se formeze trupul ca organ al lui.
Trupul e o casd a sufletului. Sufletul venind in ea, o impodobeqte dupa chipul sdu,
O face frumoasd sau uritd. Dar chipul pe care sufletul iI dd trupului se reflectd
T}ICIIINARE IN DUH SI ADEVAR

Dar precum briciul nu scoate cu totul din rdddcina insdgi pirul ce

cre$te din noi, ci-l taie indatd ce rdsare, a;a ;i cuvintll lui Dumnezeu
nu smulge din rdddcind miScarea indscutd a poftei (cdci sfintenia de-
sdvirEitd ne e rezervatd pentru veacll viitor), ci mai degrabd o morti-
ticd cind oclrdsleSteSi se intdrepte in noi gi potoleste legea din mddu-
larele trupului, cind devine sdlbatecd. Deci t6ierea pbrului inseamnd
curdlirea minfii, pe cale o lucreazd in noi cuvintul dumnezeiesc ai
ascutit.
Iar spdlarea hainelor infdtiSeazd viefuirea noastrd strdlucitoare $i
nepdtatd, ardtatd in afard. Cdci s-a scris : <Purtali griid de c.ele bune
nu numai inaintea Domnului, ci qi inaintqa oameniJor, (Rom, 12' t7l,
gi Insuqi Hristos zice: "ASa sd lumineze lumina voastrd inaintea oa'

la rindul sdu in suflet. Sulletul despdrtit de trup nu mai e ca sufletul de la ince-

putul lucrArii tui in trup. Chipul specific pe cars l-a luat fiecdre guflet prin cele
lucrate in trup, chip ardtat prin trup, va face ca 9i la lnviere sulletul sd dea 9i
truilului inviat aceeasi formd pe care a avut-o trupul din4inte de inviere, desigur
in conditia tr-lpului inviat. De aceea e de mare importantd ca sufletul omului sd
dea prin sine irupului in v_iata pdminteasci un chip f'rumos, sd-l facd un slujitor
al curdleniei. Trupul inivat'insugi ne duce spre slava sau spre osinda vietii trdite
de un om cit a fost pe p5mint. Judecata din urmd va trage concluzia pentru felul
de viatd eternd a liecdrui om, chiar din chipul ce-l va ardta trupul lui inviat'
In sufletul dat de Dumnezeu fiecdrui trup slnt deci toate insu$irile 5i puterile
de activitate cale pot lucra prin organele trupului. Sufletul degi unitar, are in
sine multiplicitatea de puteri corespunzdtoare crganelor trupului. Dar le are in
mofl unitar. Aceastd unitate in varietate se ar6td si in trup. De aceea Sf. Chiril
vede sufletul lucrind in trup in mod unitar si totusi in fiecare organ corespunzdtor
lui prin sinqe. De aceea repete adeseori cd singeie jertielor virsat l.r altar prefi-
gureaz{ sufletul ce se predd lui Dumnezeu, suflet care in animalele jertfite in
iegea veche e anticipat prin viafa lor.
AceastE influentd a sufietttlui asupra trupului 9i viceversa, explicd 9i in-
vierea trupului lui Hristos datoritd faptului ch trupul a fost perlect asimilat in
virtu[ile imprimate in el sufletuiui trdtior conform voii lui Dumnezeu. Pe cit de
muli un suflet orientat spre cele pdminteFti a sldbit in puterea de-a imprima o
viafd spiritualE bogatd trupului, lEsindu-l sd se descompund prin moarte, pe atit
de mult sufletul l1i Hristos, lmbogifit Ei intdrit in virtuti, ce au in ele o putere
de la Dumnezeu, poate ridica trupul asimilat Lui din moartea, pe care o acceptd
numai din solidaritatea cu ceilalti oanteni. In brice caz faptul cd in trup se fa.
vdzute gi luminoase boqitiile spirituaie ale sufletului, dd insemndtate trupului si
explicd de ce Dumnezeu iI rinduiegte pentru viata veinicS. Dumnezeu Care a creat.
gi ordinea materiald, nu revine asupra acestei fapte a Lui, ci ridicd toatd materia
la treapta de transfigurare veqnici gi frumoasd a armoniilor spirituale. Dar sufle-
tele inseqi ale celor ce nu s-all imbogElit cu un continut spiritual, care i9i are
izvorul in Dumnezeu, ci s-au preocupat numai de pl5cr:rile trupegti, se vor simti
tot mai goale pe mdsurd ce se apropie de moartea trupului, ca sd se simtd cd
moare gi sufletul cind moare trupul. Ele totuqi vor tr5i dupa moarte' dar numai
ca sd-qi trdiascd golul. Ele nu vor putea da o viatd adevdratE nici trupului inrtiat,
ci va fi intr-o moarte vegnicd. Cel ce nu moare pe p6mint pldcerilor trupegti'
nroare sufletegte incd de pe pdmlnt, contrar celui ce moare continuturilor trupeqti
ca sd se imboqdteascd cu celc sufletesti.
'aog SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

tnenilor, ca sd vadd taptele voo.stre cele bune,tj sd s/dveascd pe Tatdl

t'osfru Cel din ceru.ri, (Matei 5, 16). Deci e de trebuinfd ca cei cu ade-
vdrali sfinfi 9i curali, sd poarle inlduntru si in atard in chip curat moer-
tea Lui Hrisfos in trttpul lor qi sd fie ingropali cu El in oarecare mod
Prin slintul botez47r.
PALADIE: Bine ai spus.
CHIRIL: Deci a spus cd trebuie sd se aducd pentru ei ca jertfh
doi vifei : unui desivirgit, 9i unul de un an, adicd fragezi gi tineri.
Cel desdvirgit spre ardere de tot, se arde arzindu-se impreun6 cu el
ff,ina curatd muiatd in untdelemn ; celdlalt, pentru picat, se arde afa-
rd de tabdrd. Cdci aga se sdvirgeau jertfele pentru pdcat. gi in amin-
cioi este Hristos. Iar boul adus spre ardere de tot, e intreg sfint gi
oferit spre miros de bund mireasmd pentru noi iui Dumnezeu si Ta-
tdl Ei pricinuind sfintilor bucuria gi strdlucirea viefii celei intru nd-
dejde. cdci impreunti cu vilelul se oferea fdina curati, muiatd in unt-
delemn. Iar de aceastd bucurie se impdrtdgesccei ce preluiesc viafa
in Hristos. Dar el e cugetat gi ca vifelul mistuit de foc pentru pdcat.
cdci "cu rana lui noi toli ne-em vind.ecat> (dupd scripturi (Isaia
53, 5).
Dar ia seama cd vifelul se arde de tot, iar vitelul de un an se
jttnghie pentru pdcat, ca sd intelegi prin amindoi deodatd pe cel unul
care se oferd in desdvirgirea virtulilor ca bund mireasmd spirituald 9i
se junghie in simpiitate gi neviclenie. cdci zice : <<Sjeu tiind dus ca
un miel nevinovat spre junghiere, nu cunosteam planurile lor> (Isaia
, . 1 ,1 9 ) .
Iar cd tot neamul slujitorilor, e adus pentru toti 9i de cdtre toti ca
dar lui Dumnezeu, o aratd punerea miinilor de cdtre fiii iui Israil.
Ciici zice : <$i vor pune tiii lui lsrail miinile peste capetele Levililor>
[Num. 8, 10). Fiindcd precum igi puneau Levifii miinile peste capetele
irictimelor gi a animalelor ce se junghiau pentru ei ca chip (tip) al lui
Ilristos gi n-o fdceau aceasta nicidecum binecuvintind, ci ardtind prin
punerea miinilor pe Dumnezeu care poartd pdcatele noastre gi e jertfit
pentru noi, ca sd pironeascd pe crucea Sa uzopisul cel impotriva noas-

471. Moartea aceasta a omului vechi tlobuie sd se vadd qi in afard. Dar in

mocl paradoxal ea se aratd gi in afard ca o lumind, ca o veselie, nu ca o tristele.
lnfrinarea gi purtarea necazuriior iI umple pe cel ce le acceptd mai degrabd de
bucuria ce o po,ate face aceasta, dar gi de bucuria ce i-o dE faptul de a-qi invinge
egoismul in relatiile cu altii.
 INCHINARE IN DUI{ SI ADEVAR

frci,r (Col. 2, l4), aga vei infelege cd se fdceau punerea miinilor de cd-
tre popor asupra Levitilor. igi puneau miinile ca sd ageze in locul lor
cu osebire pe Levili inaintea lui Dumnezeu spre siujirea jertfei. Atunci
se sdvirgea punerea miinilor. Dar acum schimbindu-selucrurile nease-
rndnat de mult, poporul iEi dd consimfirea pentru cei alegi prin Hristos
spre slujirea jertfei, strigind cd sint vrednici 472.$i aceasta o fac in
biserici, precum gi cei vechi sdvirgeau punerile miinilor peste Leviti'
la sfintul gi dumnezeiesculcort. E vddit, agadar, cd dacd nu se face o,
hirotonie (punerea miinilor) nici in biserici in prezenfa poporului, va
fi impotriva voiei iui Dumnezeu gi in afara legilor sfinte.
De abia dupd ce au fost sfinfifi (desdvirgifi) astfel Levifii, s-au
atins de toate cele priviioare la jertfe. Drept aceea tot cel ce nu e.
sfint in Hristos gi nu s-a cur6|it de mai inainte, dupd modul cuvenit,
sd stea departe. Cdci nu se va atinge nepedepsit de dumnezeiegtile
altare.

472. Poporul igi punea miinile peste l,evifi, inchipuind ce transmit asupr&
aceiora pdcatele lor, ca aducind jertlele prescrise s.1 Iie iertate prin ei pdcatele
poporului. In bisericile cregtine, poporul nu-pi pune miinile peste preolii ce se.
hirotonesc de episcopi, ca chip al lui Hristos, ci numai iqi dd consimtdmintul prin
strigarea : <Vrednic este !).
Odatd ce s-a ardtat Hristos ca Arhiereu adevErat, nu mai hirotone;te in slu-
jirea de arhiereu gi de preot, poporul, ci arhiereul vizut, in care e prezent in mod
nevhzut Hristos.
Arhiereul Hristos fiind iotodatd qi jertfa, El ii t:heam6"prin episcop pe preoli,
gi la calitatea de jertfe p€fltru popor, luind in acest scop iererile de'iertare ale
poporului pentru pdcatele lui, pentru a le ;trezenta lui Dumnezcu odati cu jertfa
lui Hristos, la care o adaugd pe cea a vietii tor ddruitd lui Dumnezeu. Credinciosull
nu se roagd numai de sine pentru iertare, ci igi trimite rugdciunile cu ale tuturor
spre Hfistos Arhiereul gi jertfa gi spre chipul lui vizut, preotul. Dumnezeu ne
vrea unifi in mod rzdzut in Hristos, deci gi in preot, ;i in cereriie de iertare.

tf
 CARTEA A DOUASPREZECEA

Despre preolie

Deci s-a vorbit clar despre sfintita imbrdcdminte 9i despre jertfele

cale a poruncit Durnnezeu sd se sdvir;eascd din prilejui sfinlirii (de-
sdvirgirii) preofilor. Dintre nenum6rateleporunci despre slujbd, despre
curdliri despre grija atentd la viefuirea dupd lege 9i la bunul chip du-
hovnicesc, socotesc cE inainte de toate trebuie sd vorbesc despre Iu-
crul urmdtor.
PALADIE: Despre care ?
CHIRIL: Seminfia lui Levi a fost inchinatd lui Dumnezeu, ca dar
ales din toate seminliile, gi acestui neam i s-a poruncit sd slujeascd
cele sfinte, Dumnezeu rinduindu-i iui aceastd mare cinste. Dar nu a
ldsat mulfimea aceasta la slujba sfintd in totalitate, nici nu a ingdduit
lucrul acesta tuturor la intimplare, pentru simplul motiv cd sint din
singele lui Levi. Ci a poruncit s5 se cercetezefoarte amdnunfit ca nu
cumva intimplindu-se vreunuia sd sufere de ceva reprogai:il, sd nu fie
pldcut lui Dumnezeu qi sd-i fie intrarea prihdnitd $i intrind, ca sd zic
aga, cu picioare nespdlate in cortui mdrturiei, sd supere pe Durnne-
'zeu. Cdci s-a scris iar5gi in Levitic : "^ti o grdit Dantnul cdtre Moise,
zicind: VorbeSte lui Aaron: Acel om din neamul tdu intru generalii-
.ie voaslre, cere ar evea vreo patd, nu se va apropia sd aducd"daru-
rile Dumnezeului sdu. Tot omul in cere er Ii vreo patd, nu se vo apro-
,pia : omul, orb, sau gchiop, solr cu nosul td.iat, sau cu urechea tdiatd,
sau cu mine, sau cu piciorul rupt, sau ghebos, cu pecingine, sau cJ
.albeald in ochi, cu rlie sdlbatecd, sau buos, sou bo,gorog,Tot cel ce
ere vreo patd din sdmlnla lui Aaron, nu se va apropia ca preot sd a-
dacd jertlele Domnului, darurile tui Dumnezeu. Darwile lui Dumne-
zeu sint Siintele Stinlilor Si din cele slinte nu va minca. La catapeteas-
md nu va veni Si de altar nu se va atinge, pentru cd cre o patd. $i nu
va pingiri cele stinte ale lui Dumnezeu, cd Eu Domnul ii slinlesc pe
.ei> (Lev. 21, t6-23)
PALADIE; Dar spune-mi: o boal6 trupeascd ii este socotitd pd-
.cat cuiva ? Sau osindeste Fdcdtorul firea ciuntitd fdrd voie ?
 ?NCHINARE IN DUH SI ADEVAR 411

CHIRIL: Bine zici, Paladie. Drept cugeti. Cdci vind sau osindd
au unii pentru abaterea de bund voie a cugetului lor spre cele reie,
sau pentru cd iubesc aplecarea spre tot ce este nesocotit. Dar a pedep-
si boiile trupului, ivite in chip firesc Si fdrd voie, mi se pare un lu-
cru aspru, nemilos gi prostesc. De aici se poate infelege cd Fdcdtorul
tuturor nu a fdcut vinovatb firea omului pentru pricini fdrd voie, nici
nu a scos pe cel bolnav trupegte ca necurat de la sfinta siujbd rindui-
td Lui. Ci de la chipul (tipul) celor trupeqti, ne duce la ginduri mai
subfiri gi ne indicd multa feiurime a patimilor, dindu-ne sd infeleqem
cd acest lucru e urit lui Dumnezeu. cdci oare n-a spus gi dumnezeies-
cul Pavel, cd cei alegi pentru preolie sd aibd un nume de laudd Si sii
fie admirafi in toate, <Ca sd tie, zice, omul lui Dumnezeu d.esdvir$it,
pregdtit pentru orice lucru bun, (Il Tim. 3 l7). De asemenea, a afir-
mat ciar cd episcopul trebuie sd iie fdrd patd, gi a dat multe precizdri
in privinfa acestora (I Tirn. 3,'2--B).
PALADIE; Aga este. Dar aS vrea sd aflu, precum gtii, care e in-
felesul fiecdreia din bolile ingirate.
CHIRIL.' Vino deci sd ludm pe fiecare in parte gi sd spunem cele
*
ce ne vin in minte. <<Acelom, zice, din neamul tdu in generaliile voas-
lre, in care ar ti vreo patd, nu se vo apropia sd"aducd. darurile Dum-
nezeului sdu". Cuvintul e precis, porunca asprd. Nu s-a dat legea nu-
* mai pentru cei ce erau ndscufi din Aaron, ci ea se intinde la tot nea-
mul gi la toatd seminfia preoteascd gi dureazd tot timpul. Aceastd
cred cb o spune cuvintul i ,<Din neamul tdu in generaliile voosfre>.
Cdci pururea e lepiidat de Dumnezeu cel ce nu e fdri prihand. N-ar
putea ardta cineva vreun trup in care s6-i fi pldcut cel vrednic de o-

3 sindd din pricina vreunei boli duhovnicegti. Mai degrabd s-a prefuit
cel ce era neprihdnit Si nu suferea de nici o coruptie, ci era desdvir-
Sit in virtute gi viguros in sfintenie, strdduindu-se spre cele de laudd
intru rdbdare gi avind o necontenitd sprinteneald a infelegerii. Deci
rinduiegte ca legea aceasta sd se intindd la tot neamul, pregdtindu-gi
un neam fdrd gtirbire, curat gi ales, atunci din semintia lui Levi gi
din seminfia lui Aaron, iar acuma din cei sfintiti in Hristos, Marele
Si adevdratul arhiereu, cu Cere ne-am unit prin Duh, fdcindu-ne pdr-
ta'gi de firea Lui proprie (II Petru 1, 4). De aceea, chemind la frdtie-
tate pe cei indreptafi prin credinfd se numegte de ei ca de niSte pdr-
tagi, zicind : "Iatd eu Si copiii pe care mi i-a dat nie Dumnezeu" (Isa-
* ia B, 1B). Cdci oare nu a socotit dumnezeiesculpavel cd trebuie sd
atribuie acest cuvint persoanei lui Hristos ? (Evr. 2, l3).

*
412 SF. C}IIRIL AL ALEXANDRIEI

PALADIE : E foarte adevdrat.

CHIRIL: Deci opregle de la preolie pe cel ce suferd de ceva din
cele amintite, ca bolnav sau de batjocur6. Nu se va apropia, zice, sir
aduci darurile lui Dumnezeu, vreun om orb sau gchiop. Aceastd stare,
chiar dacd se intelege trupegte, prezintd prin sine o mare uriciune.
Cdci avind ochii scogi, san piciorul lipsit de vigoare Si deci in ne-
putinfd de a rnerge drept, nu e mai bine de-a sta linigtit, decit a fi
preot care nu gtie unde sd meargd sau de a merge trezind risul gi fo-
losindu-se de piciorul gi de ochii altora ? Despre aceasta s-ar putea
spune multe.
Dar sd spunem numai cele necesare pentru cunoaEterea Si inte-
legerea duhovniceascd, sdrind peste grosimea povestirii. Deci orb se
pare cd trebuie numit cel foarte prost gi cu totul fdr5 minte. C=ci ceea
ce este pentru corpul pdmintesc ochiul, aceea este pentru sufiet min-
tea, care luminatd de iurnina dumnezeiascd9i se deschide spre insdgi
frumuselea cea netulburatd, in6lfindu-se prin migcdrile subtriri gi sprin-
tene ale cugetdrilor spre slava curatd li Stie sd nu se abatd de la co-
rectitudinea dogmaticS. Aceasta socotesc cI e ceea ce s-a spus prin
proverb : .Ochii lcii sd vada cele drepte Si genele toJe sci aprobe cele
adevdrate,,.(Prov. 4, 25). Dar s-a spus gi cdtre maica iudeilor, care nu
vedea drept : "Iatd nu sint ochii tai nici ininta ta bund, decit Ia ldco-
mia ta qi 1o singele nevinovat ca sd-I velqi pe el qi 1o nedreptdlile tale
;i Ia ucidere, ca sd Ie laci pe ele,, (Ier.22, l7).
Deci e inapt pentru preotie cel orb spiritual, adic'5 cel cu totui
neinfelept qi cu mintea gi cu cugetul ciuntite. Inapt este, pe lingi a-
cesta, gi gchiopul, adicd omul care nu gtie sd umble drept 9i nu are
vigoarea sd pdgeascdfdrd reprog. Cdci orbia este, precum am spus
adineaori, simbolul neinfelepciunii la culme. Iar gchiopdtarea esle sim-
bolul miqcdrii gi pornirii frinte gi sld,bdnoage,pe care o face cineva in
legdturd cu orice lucru. Oare nu celor astfel ciuntiti se cuvine sd li
se spunX: "intdrili-vd miini moleSite Si genunchi sld.bdnogifi, (Isaia
35, 3).
Dar gi Hristos lnsugi a mustrat gioatele iudeilor, cd nu voiau sd-gi
facd drepte spre El chrdrile, ci strimbe prin gchiopdtare, gi se abdtearr
de la gindurile drepte. <Fiji strdini, zice, au minlit Mie i tiii strd.ini
s-cu invechit Si ctr qchiopd.tatdin cdrdrile 1or,. (Ps. lZ, 4g). Deci sint
eqale gi apropiate intreolaltd, prin asemdnarea patimilor, gchiopS-
tarea minfii gi orbia, una f:'cind nefolositoare infelegerea, cealaltd vi-
goarea in faptele bune.
Pe lingd acestea iegea a spus cd trebuie respins c,el cu nasul td-
iat qi impreund cu eI cel cu urechea tiiiatd. La acegtia s-ar putea apli-
 "fi(cirrwAHr
lN DUH s-i AoiiVltn 413

ca aceeagi explicare. Prin simfirile mirositoare se probeazd ceie rdu

mirositoare sau binemirositoare din cele ce au primit o astfel de fire,
adicd de-a rdspindi un miros. Cdci simful acesla are puterea de-a deo-
sebi atit ceea ce ne bucur6, cit 9i ceea ce nu are aceastd insugire, ci
e cu o insugire mai rea. Prin aceasta a spus cd mintea omeneascS,de
e intreagi in cele ale sale, va inainta cu vigoare in lucrarea de deo-
sebire a calitdfii lucrurilor gi va face cercetarea atentd a fiecdruia.
$i probind astfel ca un argintar priceput toate, gi ceea ce-i bun re-
tinind, iar de tot ce era rdu ferindu-se, dupd cum s-a scris (I Tes. 5,
22), iSi va cigtiga mare laudd. Cdci respinge ceea ce-i rdu pi fals in
cele ce are de fdcut gi primegte cu ugurinfd ceea ce-i folositor gi bun.

f Deci nasul turtit ar,atd nedeplindtatea sdndtSfii qi ne'intregime a simti-

rii prin care deosebind toaote lucrurile exact, cugetim de cele bune
bine, iar de cele rele, rdu gi din aceastd cauzd sintem gi ne numirn in-
felepli gi ageri qi toate cele de felul acesta. Cdci calitatea reald a lu-
crurilor cugetate de minte, se urcd ca un miros la ea.
Iar urechea tdiatd aratd, dupd pdrerea mea, greutatea la auzire.
Cdci avind cineva urechea tdiatd, socotesc cd suferri de boala de-a

G nu crede decit in parte gi cle-a nu fi in intregime gata la ascultare,

adicd de-a nu putea auzi in chip neprihdnit cele sfinte, mai ales Sfin-
tele Scripturi. E ceea ce fac unii, abdtindu-qi neinfeleptegteauzul su-
fletului spre cele ce nll trebuie. Acegtia sint, dupd cuvintul preainfelep-
tului Pavel, cei ce se lasd gidilali la auz gi se intorc de la adevdr, li-
pindu-se de duhul rdtdcirii gi inclinind spre degertdciuni urite. Deci
cel cu urechea tdiatd indic i ciuntirea auzului lduntric gi spiritual 9i
abaterea de la dreptate la ceea ce e'rdu.
Dar gi cel care s-a ardtat avind piciorul sau mina frintii spune
cd trebuie sd fie finut departe qi agezat in rind cu ceilalfi. Acest lu-
cru ne indeamni sd cugetdm cd cel cu piciorul sau cu mina friutd, dar
nu cu totul neputincioasd, nu poate sd pd:;easci intreg la fapte, nici
nu are mersul, adicd lucrarea viefuirii celei dupd lege, cu totul fdr5
repro$. Iar aga sint cei ce fac lucrul Domuului cu nepdsare (Ier. 48,
10),cei peste care cade nenorocireaproorocit5,sau cei ce urmdrescceea
ce e drept nu in chip drept, dupd cum s-a scris (Deut. 16, 20; In!. 6, 4).
Observd cd slSbiciunea parfiald a piciorulu ei socotitd egalS 9i iden-
* ticd cu schilodirea spirituald li totald. Cdci a nu putea face un" Iucru
in chip drept pi a nu-l putea face de loc, sint judecate la fel. Fiindcd
in gchiopdtare se aratd neputinta de a face ceva peste tot, pe cind in
frinturd, neputinta de a-l face in chip sdndtos.
PALADIE; Aqa se pare.

t
 114 SF. CHIRIL AL ALE:(ANDRTSI

. CHIRIL; Iar pe ghebos, pe cel cu pecingeni pe fafd 9i pe cel cu

albeald in ochi ii rinduiegte iardsi intre cei respingi. Ghebos spunen
cd este cel cocogat gi cu mintea privind in jos gi cdutind la patimile
trupului, cel ce-gi sprijind ochiul spiritual in cele pdmintegti gi care
a ajuns pind acolo incit nu mai voiegte sd se indrepte spre a cugeta
la cele de sus. Intre acestea se numdrd p6catele iudeiior, despre care
s-a scris: <Sd se intunece ochii |or ca sa nu vadd gi sd se incovoaie
spinarea lor pentru totdeauna> (Ps. 68, 24).
Iar cu pecingeni spunem cd e cel ce are pecinginea pe frunte. Boa-
la aceasta are puterea de-a inegri la culme infStigarea pielii. Cei ce
o au pierd puterea de-a se ascunde, cdci ea se ivegte gi in sprincene qi
se intinde pe toatd fala. Dar cel pdtat astfel trupeEte infdti;eazd pe
cel urit gi gol gi neacoperit in privinfa spirituald, pe cei ce nu are o
faf d curatd, ci vddegte tuturor uriciunea vielii, negtiind nici mdcar
ceea ce s-a spus drept de unul dintre inlelepfii : <lntelepfii iti ascund
ruginile lor>.
PALADIE.. Ce vrei sd spui ?
CHIRIL; Oare nu sint in noi, Paladie,nenumdrate patimi ? i
PALADIE: Da. Dar ce e cu asta ?
CHIRIL: Fiecare bolegte de cele ce bolegte, dar biruit adeseori
de rupinea fafd de frati, (se silegte) iqi dd o mare silinfd sh pard cd e
sdndtosSi s6-Si ascundd cele rele.
PALADIE; Bine zici.
CHIRIL: Dar dacd vreunul ajunge pind la atita neruqinare incit
nu se leregte de-a pdcdtui pe fafd 'gi disprefuiegtecu totul podoabeie
cuviintei, oare nu se vddegte depirtat cu totul de neamul curat gi
sfint ? 473.
PALADIE: E foarte adevdrat.
CHIRIL: Deci cu pecinginea pe fafd numegte legea pe unul ca a-
cesta intrucit nu mai gtie gi nu mai vrea nici sd-gi ascundd boala si
patima de care sufer6. Iar cu albeafd la ochi, pe cel care nu e lipsit
de puterea de-a vedea, dar nu o poate folosi in chip sdndtos.A$a sint
cei ce au chibzuin{a, dar nu $i insusirea de-a voi sd chibzuiascddrept
Cdci unii vdzind binele igi abat pornirea voilor proprii spre cele ce nu
se cuvin. Alfii, putind stdrui intr-o corectitudine dogmaticd, iqi vatdmd
mintea lor, urmdrind vinatul Urit al unor pdreri lipsite de frumusefe.
A$a sint ereticii, 9i pe lingd ei iudeii, care cred cd Tatdl este Dumne-

473. Preotul trebuie sd fie strdin de orice patimi. Dar mai alcs dc afigarea
lor nerusinatd.
 * INCHINARE IN DUII SI ADEVAR 415

zeu, dar pe Fiul care s-a ardtat din El dupd fire, il resping nebuneqte-
De aceea e adevdrat ceea ce s-a spus prin glasul proorocului despre
ei : <Ochii au Si nu vdd- (Ier.. 5, 2l). Cdci nu Ie e de nici un folos ve-
derea celor ce nu au pe lingd aceasta gi puterea de-a vedea in chip
sindtos, precum am vdzut cd gi schilodirea qi frintura piciorului slnt,
pe drept cuvint, puse pe acelaqi plan. Cdci nu se deosebeqtea nu pu-
tea merge sdndtos,de-a nu putea merge de loc, se inleiege pe odrarea
lucrurilor gi pe cdrarea faptelor.
PALADIE; Bine zici.
CHIRIL r Nu se va apropia sb sdvirgeascd cele sfinte nici unul
care ar avea pe el riie sdlbaticd sau bube de piele sau cel vdtdmat.
sau oricare ar avea in sine vreo patd.. Cu riia sblbaticd trebuie ase-'
* mbnate patimile cele mai urite, care se revarasd peste minte in to-
renle violente gi luindu-pi inceputul in pldcere, ajung la un sfirgit a-
marnic. Sau nu vei recunoagte cd in fiecare pdcat se observd gi o mo-
deratie 9i o lipsd de mbsurd a viciului ?
p FALADIE: Ce vrei sd spui ?
CHIRIL; Cel stdpinit de pidcere nu pdtimegte aceasta 9i intr-un
chip moderat, dar gi peste mdsurd. Cdci unii sint numai biruifi $i bo-
lesc indbuqit. Aitii ajung la virful rdului pi bolesc neinfrinat de o vo-
luptate sdlbatecd, incit se rostogoiesc dincolo de patimile cele dupd,
fire.
PALADIE: lnleleg ce spui.
CHIRIL: Deci fiecdrei patimi care iese nebunegte din marginile
ratiunii gi trece dincolo de mdsurile obignuite la cei mulfi, i se poate,
spune riie sdlbatice4Tsb.Iarerupfia ce i se poate intimpla pielii, e orice
patimd care se lStegte mereu gi a c6rei sporire in rdu nu are sfirqit-
Dumnezeiascalege voiegte insd ca noi s,i comprimdm gi sd micaordm
; patimile care vin asuprd-ne. Aceasta trebuie sd o cugeli cind auzi r
<De se vo sui asupra ta duhul celui ce are putere, sd nu laEi |ocuL tdu,
cd tdmdduirea va Iace sd.inceteze pdcate marin (Eccl. 10, 4). Cdci pa*
timile nelovite cresc mereu spre o uriciune mai rnare gi punind std-

473 b. ln toate aceste.a se prezintd patimile, ciuntirile 5i petele trupegti ca

simboluri ale patimilor sufleteSti. De fapt nu aceste ciuntiri aduc ai anumite sldbiri
sag alterir! in viala sufleteascd. Dar nu aceasta vrea s-o arate Sf. Chiril. Ci ard-
tarea patimilor suflete$ti in manifestarea lor trupeascd. Aratii influenfa reciproc5,

y
intre suflet qi trup. Sulletul rrcatent ia sine insugi, e neatent 9i la trupul lui.
L[comia sufleteasci se arati $i in trup. ivlintea neorientatd spre DumnezeLt se
aratd $i in pornirea neiufrinatd a truptllui spre cele pdminteqti. Omul este o
unitate, de5i sufletul Du e produsul trupului, nici invers. Sufletul inflttenleazS,
trupul, ca apoi acesta la rindul lui sd influenteze suflctul. E spre binele sufle-
tului sd aibd griji cie trup, ca sd nu se into,arcb rdul promovat in acesta spre sine..

*,

&
 ' s'r. ctrrnn- er- Ar-tixarvDnrei
416

tpinire pe inimd gi pe minte, le duce la o pierzanie tota}X. Deci trebuie

sd pedepsim viciul, trezvia clin noi in:'bu$indu-l 9i desfiintindu-I pe
incetul, prin revenirile la ceea cee e bine'
Iar boqorog, dupd pdrerea mea, pe cel jumdtate bdrbat 5i cdruia
ii este micgoratd insugirea bdrbatului desdvirSit. "Nici curvarii, zice,
,nici moleqilii nu vor mosteni impdrrilia lui Dumnezeu" (I Cor. 6, l0).
Pe acegtia ii numeqte afemeiafi, pentru c5 ayind firea bdrbatului, au
pierdut insugirea bdrbdteasci intrucit s-au molegit ia lrinte qi la trup
.gi s-au incovoiat spre sldbiciune 9i feminitate.
Dar se poate c5 bogorogul s5 indice gi altceva. E obiceiul sd se
.numeasce b6rbat, cel viguros pi concentrat li capabil sd impli-
neascd cele ce le voie5te. Deci pe jumdtate bdrbat se va intelege
cel nedeplin viguros gi fdrd forfd in cele ce se currin lui. Cdci nu se
.cuvine ca cel dedicat iui Dumnezeu s[-i ofere o bdrbiifie tdiatd 9i o
vigoare ciuntitd qi in parte neputincioasd.Ci trebuie sd lucreze bdrb5-
teste gi cu tdrie, precum este scris (Ps. 26, 14), avind o putere nesl6-
biti si nedispretuitS.
Deci nu incape indoialS cd cei supus vreunei prihane nu e sfin-
[it. Dar nu e oprit de la impdrtdgirea cie sfinta hrani. "Cdci va minca
'zice, din cele sfinte. Dar de calapeteasmd nu se va apropia $i la altar
nu vQ veni>>(Lev. 8, 31). Pentru cd cei supugi incd unor neputinle as-
.cunse in minte, pot sd se impdrtSgeascdde binecuvintarea lui Hristos
<lar nu spre a cregte ca sfiniii in sfintenie gi in tdria minfii li in std-
ruinfa intdritd in toate cele atotbune, ci intr-un mod potrivit celor bol-
narri, spre lepddarea rdului, spre incetarea picatului, spre omorirea
pldcerilor Si sple primirea (torfei) tdriei duhovnice"Sti.Pentru cd Hris-
tos este zidire noud, dupd Scripiuri (II Cor' 5, lV\, de aceea II primirn
:gi noi in noi ingile prin sfintul trup 9i singe, ca refdcindu-ne prin El
:5i in El, s5 lepeddm pe omul cel vechi, care se stricd dlpd poftele rd-
tdcirii, potrivit cu ceea ce s-a scris (Rom.6, 14; Ef' 4, 22\'tt+,
PALADIE; Drept ai gr5it.
CHIRIL: Deci interzice atingerea de lucrurile sfinte celor ce bo-
lesc cle o infirmitate spritial ,, intipdritd in ei, qi cu neputintrdde le-
pddat. cdci cel ce boleEte pllrurea de patimile crescute in el, Ilu poa-
te fi sfint 475.De aceea, dacd s-ar intimpla chiar vreunuia dintre cei
f6rd prihana in ei inqiti rii neopriii de nici o patd de ia sfinta slujbd'

474. Hristos e bdrbatul desdvirtit in sensul cd std iare impotriva tuturor ispi-
telor de pldcere 9i de durere, care pot deveni patimi ce' robesc pe om' Cel ce nu
poui" r"rfutu ispiiei plicerii 9i nu poate suporta dur_erea,e. un molegit cu duhul,
:irolelire (.are se araid qi in trup, ca sd se intoarcd gi mai accentu'dtd in suflet.
475. Se echivaleazd tdria spirituald cu slinJenia. Sfintul e tare, pentru cd trd-
[este in bucuria continutului spiritual infinit primit din Dumnezeu.
1NCHINARE IN DUII SI ADEVAR 4t7

sd se imbolndveascd de aceste patimi josnice 9i cu neputiltrd de des-

fiinfat, porunceqte sd nu fie ldsat fdrd pedeapsd,zic'ind : uSpune cdtre
Aaron $i cdtre tiii |ui sd se Iereascd de sfintele Iiilor lui lsrail Sj si
r-rusprrrce numele Meu ti cite Ie sfinlesc ei Mie : Eu Domnul. Spunt,
lor : intru neamurile voastre tot omul core se va apropia din toalu
sdminla voctstrd de cele sfinle, cite Ie vor stinli Iiii lui Israil Domn't-
lui, cind necurdlia va ti asupra Lui, va ti dat pietzdrii sufletul ace)rt
de Mine: Eu Domnul Dumnezeul vostru. Si tot omul din sdntinfo l-tt
Aaron preotul, cere ve Ii lepros sou ii vQ curge sdnfinla, sd nu m '
nince din cele sfinte pind se va curdfi. $i cel ce se vo atinge de orice
necurdlie a vreunui sutlet, sou de omul din care iese siintinla patulu,,
sau care se vc atinge de orice reptild necurQtd, care-I spurcd pe eL,
sau cle vreun om care-I spurcd"prin orice necurdlie a lui, sulletul care
se va atinge de acestea, necu.rat va ti pind seora. Sti nu mcinince din
cele slinte pind nu-si va spdla trupul sdu cu apd. lw cind va apune
soarele, curat va Ii Si atunci va minca din ale sfinlilor, cd piinea lui
csle. Morld.ciune $i prins de fiard sd nu mdnince, co sd nu se spurce
cu e\e; Eu sint DomnuL. $i vor p,izi poruncile MeIe, cc sd nu aiba
pentru ele pdcat gi sd nu ntoard pentru ele, de le vor spurco pe de.
Eu, Domnul, Care-i sfinfesc pe ei,, (Lev. 1, 1-9).
Cei ce oferd, zice, cele sfinfite, adicd cele ce se sfinlesc de fiii lui
Israil, cite le inchind spre jerifd lui Dumnezeu, sd nu spurce numele
Lui, oferindu-le f6rd sd se fi curdtit mai inainte 9i avind incd nespd-
iatd necurdfia pe care s-ar intimpla sd o pdtimeascd.Astfel'sd ;tic,
zice, cd vor pl5ti indatd cea mai de pe urmi pedeapsd.Cdci Eu sint
Domnul, adicd nu dumnezeu cu nulne rnincinos, fafd de care chiar da-
cd ar pdc5tui cineva nu este nici o gregeald. Cdci ce am putea face
lernnului sau pietrei, chiar dacd le-am Fi blama ? Deci voind sd ne
corecteze gi sd ne fereascd de necurdfia prin ameninfdri mari, lnqird
cu folos modurile in care putem cddea in ea, ca sd cunoascd slujitorii
calea cur6liei ce se cuvine sd o pdzeascd mai ales ei, curdfie prin
care pot sd fie primifi qi curafi, strdbdrtind o viald atotpl5cutd lui
Dumnezeu 476.

476. Dumnezeu nu poate fi jignit prin apropierea cle El cu vre'un dar s'au cu
vreo jertfd a vreunui slujitor pdtat de vreun pdcat sau de vreo patimd. Cbci
pdcatul sau patima e cel pufin o nepdsare fat{ de Dumnezeu 5i de faptul cd acela
se apropie de Dumnezeu prin darul sau jertfa adusd. Dacd s-ar compolta cu
aceasta ?atd de un zeu impersonal, ea n-ar trezi nici o reacfie din partea lui. Dar
Dumnezeu, fatd de Care i9i manifest6 nepEsarea, e profund personal. El tldie;1e
nepdsarea omului in mod congtient. Aceasta inseamnd cd acoldi o mare valoare
omului. Numai un Dumnezeu personal poate da atenfie omului, deci ii poate
acorda o valoare. Necrezind intr-un Dumnezeu personal, omul iEi anuleazd valoar:a
27 _ Sf, CHIRIL
;118 SF. CI{IRII, AL AL€XANDRIEI

PALADIE; Drept ai grdit.

CHIRIL: Deci pe lepros 9i pe cel cu curgerea sdminfei ii scoate
clerla 'sfinta slujbd qi spune cd 'nu trebuie sd se impdrtdgeascdde cele
sfinte pind ce va respinge de la sine ceea ce i s-a intimplat $i se va
fi depdrtat mult de boald. La ace$tia adaug5, ca pe unul ce boleqte de
o n e c u r d f i e a s e m 5 n d t o a r ep, e c e l c e s e a t i n g e d e o r i c e n e c r t r d l i e a
vreunui suflet, sau pe cel din care iese sdrninta patuiui, apoi pe cel
ce se \ra atinge de o reptild, sau de vreun om care are osinda oricdret
necurdfii. Dar socotesc cd legea nu invinovdfegte boiile trupeqti, dacit
privim la scopul ei adevSrat gi neprihdnit, ci aratd in cele sensibiie
gi trupeqti, ca in nigte chipuri (tipuri), pe cele din suflete. Astfel le-
pra e simbolul mortii. Cdci mistuie $i roade trupul, il mutd la ceea ce
e contrar firii 9i schimbd infdfiqarea trupului, sau curgerea sdminlii
e lepddarea puterii de rodire, firea curgind in zadara. Dar aga se a-
ratd mintea omului care e purtatd spre stricdciune gi se cheltuiepte
in nerodire, pentru cd nu poate infelege nimic din cele necesare spre
mintuire. Aga. au fost Imeneu gi Alexandru, socotind gi zicind cd in-
vierea s-a qi petrecut (II Tim. 2, 1.8).La acegtiase pot adXuga cei ce
se abat fdrd friu spre toate cele urite gi i9i aruncd simpiu rodui cu-
getdrii lor in volupt5fi departe gi nestdpinite4t7. Deci leprosul gi cel
cu scurgerea sdminfii, adicd cel refinut in lucrurile morfii (iar lucru-
rile morlii sint patimile trupului) 9i cel ce nu-qi pdzegte necoruptE
puterea lduntric5 de rodire, adicd cea aflatd in minte, sd stea departe
de cele. sfinte, pind se va curdti. Cdci precum a spus dumnezeiescul
Pavel : <Ce1 ce md.nincd trupul Domnului $i bea paharul Lui cu ne-
vrednicie, judecatd sie-gi mdnincd. gi bec nesocotind trupul tui. Sd
se cerceteze pe sine omul ti a;c sd mdnlnce din piine Si sd bea din
pahar" (I Cor. 11, 27-28).
PALADIL: Foarle bine ai spus.
CHIRIL: Privegte deci, Paladie, cit de scrupuloasd e legea. Cdci
osindegte nu numai pe lepros gi pe cel cu scurgerea sdmintii, ci im-
preund cu ei osindegte gi pe tot ce se atinge de cei bolnavi, adic6
de lepros gi de cel cu scurgerea sdminfii. n$i cel ce se vo atinge, zice,

p,roprie ca persoan6, ,acceptindu-se ca o pies5 impersonald 9i trecdtoare in pro-

cesul naturii. Ce umanism mai e acesta? Dumnezeu isi afirmd con;tiinta de Sine
ca Persoand Ei conttiinta sidpinirii Sale peste alte persoane, spunind: <Eu Domnul>.
477. Cili nu-gi cl-reltuiesc cugetarea in teorii neziditoare cle suflet priir carc
nu numai cd nu-l ajutd pe acesttr si creascd pe linia ade'"'draid, ci-l rdtdcesc gi
arunc[ in fata lui peste toate intunericul non-sensului. Citi dezordine nu aduc
apoi astfel de opinii <originale> in relatiile dintre oameni? Acesti oameni vor sd
i:pard din mindrie ca <originali> cu orice pref ? Foiosesc un clar al lui Dumnezeu
r l i r t f i r i i o m c r r e s t is p r e r a u .
F
INCIIINARE IN DUH SI ADEVAR
x19
kn
de necurdlia vrdunui sullet, sau de cel din core curge sdminla patu-
lui, necurat va iir.
PALADIE: $i ce pagubd puteau avea cei ce se atingeau?
CHIRIL; Niciuna, dacd prir..irn la sensul inediat. Cdci atingerea
trupuiui nu spurc-i sufletul omului. Dar legea e duhovniceascdgi ne
invatd prin ghiciturd cd cei supugi patimiior sufieteEti sinL necurafi
gi vinovali de pdcate care intineazd.
Iar impreunS cu ei se intineazd gi cei ce se ating sau se lipesc de
ei, se inlelege prin legdtura aceieiagi vointe sau aceieiagi lucrdri a?8.
"Caci intilnirile rele stricd ntoravurile bnne,, (I Cor. 15, 33) gi: ..Nu
"credinciosul
F are nici o pctrte cu necredinciosul" (lI cor. 6, 15). gi Iu-
mina nu se poate impdca cu intunericul. Apoi e adevdrat cd : nCu
dreptul cuvios vei Ii $i cu bdrbatul nevinovat, nevinovat vei ti, 6i cu
ce/ a/es, ales vei ti, Si cu cel strimb, te vei strimba, (ps. 17, 2g_ 29).
cdci nu numai cei ce s-au imbolndvit cle patimiie preaurite sint in ma-

3 rea primejdie sd sufere de ele, ci gi cei ce se fac de acelagi cuget gi

voinfd se spurcd nu mai pulin decit aceia, o aratd legea indatd, addu-
gind : T'ot cel ce se va atinge de orice reptild necuratd, care il sltutcd
pe el, sou de vreLtn om cere iI spurcd prin orice necurdlie a lui, suile-
tul care se vd atinge de acestea, necLtret va ti pind searo)>.Reptilele
s5lbatice gi veninoase spunem cd se numesc gi sint cei cdrora li se po-
trirre$stecuvintul'. "Venin de aspidci de pe buzele 1or> (ps. l3g, 4).;
<Guro lor e plind de blestem $i de amdrdciune, (Rom. 3, l4). Acegtia
sint, inainte de alfii, cei ce strimbd cele drepte qi strecoard in cei mai
simpli cuvintul pricinuitor de pieire, abirtindu-i spre cugetdri reie gi
la o invdtdturd strimbd despre Dumnezeu ; dar gi aceia, care zic :
"sd mincim Si sd bem; cdci miine vont muri> (Isaia 22, 13; I Cor.
15, 32). Apoi cei ce atrag minfile celor mai neinvdfafi spre pldcerile
din lume' Tot necurafi 9i pricepuli in a spurca pe cei ce se ating de
ei, sau le vin aproape, inleleg prin dispozifie, sint cei despre care a
spus gi preainfeleptul Pavel : <De e vrettnul, core se numeqte trate,
Iie curvar, Iie befiv, tie rdpitor, fie lacont, Iie slujitor Ia ic)oli,cu unul
co aceslo sd nu se mdnince- (I cor. s, ll). Sau nu vei recunoagtecd
se cuvine neamului sfinfit gi ales sd nu se afie in astfel de rele, nici
s3 se amestececu cei bolnavi de ele ?
PALADIE; Ba recunosc.
CHIRIL: nVe ti deci, zice, ceL ce se atinge de ace6tia, inlru ne-
curdlie pind seara. Nu va minca din cele sfinfe, pind" nu-6i va spdla
478. Nu ,atingerca de cei bolnavi trupeSte intineazd pe cineva, ci comunicarea
cu cei bolnavi de niscai patimi. Acettia igi comunicd utor patimilo lor celor ce se
apropie de ei.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

trupul lui cu apd. IaI cind va apune soQIeIe, va ti curat Si atunci va

l minca din cele stinte, cd piine a lui este> (Lev.22,6. 7).Pe lingd a-
acestea, interzice mincarea mortdciunii gi a ceea ce e prins de fiard,
ca cele ce pot sd spurce. Observd deci, Paladie, cd lepddarea a toatd
intinSciunea gi izbdvirea de fdrddelegi, nu o putem dobindi altfel de-
cit numai prin Hristos qi in timpul venirii Lui.
PALADIE; Cum aga ?
CHIRIL; Cd toate sint necurate 9i in intindciuni gi nepdrtage de
viafd inainte de venirea Unuia Ndscut, a ardtat-o zicind : <lVecurol
va Ii pind sedra pi nu va minca din cele sfinle". Oare nu in uitimele
timpuri ale veacului a venit Emanuil ?
PALADIE; Da. Explicafia e clard.
CHIRIL: $i n-am fost fdcuti vii mincind piinea cu adevdrat sfin-
td gi din cer, adicd pe Hristos, cind a ajunp timpul la margine 9i soa-
rele la apus, cind timpul gi-a incheiat mdsura cu seara ? 47e
PALADIE.'Asa este.
CHIRII: De aceea cel ce s-a spurcat, rdmine necurat pind seara
gi nepdrtaq de hrana sfintX Si de viatd fdcdtoare, agteptind timpul cu-
rdfirii. Apoi spdlindu-se cu ap5 gi apunind soarele se face curat Ei are
ca piinea a sa pe cea din cer. Cdci s-a rinduit celor ce s-au sfinfit
prin apd, adicd in sfintul botez, sd fie binecuvintafi prin Hristos. Pen-
tru cd El este piinea vie, El CeI ce $-a pogorit din cer gi a dat viafd
lumii z aeo
Iar cd apusul soarelui indicd vremea venirii Mintuitorului nostru
poti s-o afli clar, din ceea ce zice Dumnezeu despre miel cdtre Moi-
se, tdlmdcitorul celor dumlezeiegti : "GrdieSte liilor lui lsrai/ ,5i sd-gi
ia lor cite un miel pe 1o case. Fi se va pdstrd de Ia o zecea a lunii
pind la a patrusprezecea.$i-l vor junghia pe eI toatd mullimea tiilor lui

479. Dispozitia legii ca cei pdtati de pdcate sd nu mdDince cele sfinte decit
seara, dupd ce se vor spdla, prefigureazi faptul cd numai Ia sfirsitul timpului, cind
se va introduce in timp versniciaprin venirea lui Hristos, cei piicdtogi spdlindu-se in
apa Botezului, vor fi curdtiti de picate 5i vor pntea minca trupul 9i bea singele lui
Hristos, Dumnezeu Cei vesnic va aduce 9i curd{ia in umanitaiea Sa 9i in oamenii
care voiesc. Cdci curdtia fine de vegnicie. Cel necurat e predat preocupiirilor de cele
materiale, trecdtoare.
480. Prin impdrtdgirea de Hristos primim binecuvintarea Lui, sau binecuvintarea
venitb asupra urnanitdtii Lui in urma jertfirii ei Tatblui. De aceea Euharistia se
numea in primele secole creEtine gi <binecuvintare). E cea mai deplind binecuvintare
ce ne vine de Ia Dumnezeu. Dacd piinea materiald e binectrvintare, peutru cd ne
mentine viata in trup, cu atit mai mult piinea cate s-a coborit din cer, care ne
intretine viata veSnic{. Trupul lui Hristos CcI riclicat la viata vegnicd, intreline 5i'
in noi, dacd e primit, viafa veqnicd. Aceasta i$i are temeiul in faptul cd in trupul
lui Hristos s-au'imprimat stdriie sfinte ale Dumnezeirii $i tot ce e ln trup se reflectd
la rindul sdu in suflet. De aceea primind trupul lui Hristos in trupul nostru, starea
produsd in acesta trece in suflet.
F INCIIINAEIAN DIItr BT ADTVAR 421

/sroil spre seocrd, (Ieg. 12, 1-O). Se spune cd Emanuel ni s-a ardtat
noud in ceasul aI unsprezecelea, deci spre seard, adicd la sfirgitul
timpului prezent.
Iar mortdciunea gi ceea ce e prins de fiard pricinuiegte o intinare
spirituald, nu mai micd decit lepra celor ce le ating. Cdci mortdciunea
indic5 pe cel cu desdvirqire mort pi inghefat in faptele cele dupd trup,
iar ceea ce e prins de fiard indicd vddit sufletul cdzut sub puterea

F rlravolului. $i e un lucru mintuitor a ocoli pe omul obignuit s[ cugete

t ele moarte gi cu mintea inghelatd. Cdci eI e hrana Satanei (cdci a-
cesla mdnincd sufletele pe care le vrea) a81.Aceasta este clar celor
re sint intr-adevdr cu mintea intreagd gi s-au sir.guit sd stea cit mai
departe cle tot ce obrignuiegtesd intineze.
PALADIE; Aga este.
CHllilL: Dar expunerea noastrrd ajunsd la atitea preciziuni, ara-
ti cb scopul legii e sd opreascd pe cei intinafi, dar s5 indemne pe cei

t fdrd prihand sd se im pdrtiipeascd de mincdrile sfinte 9i de viatd fd-

cdtoare pi de aceea deosebegte indatd cu grijd felurile de oameni gi
hotdrdgte cine siiit vrednici de binecuvintare gi in stare sd se apropie
de ea, iar pe de altl parte ldmuregte cine trebuie sd se fereascd de
mincdrile sfintite. Cdci zice z <$i nimeni de alt neam nu iva minca
din cele stinte. Nemernicul preotului sau ndimitul lui, nlt va minca din
cele slinte, lar de vo avee preotul un su|let cumpd"rat, acesfo va minee
piinea /ui qi casnicii lui vor minca Si ej din piinile,lui- (Ieg. 22, I}-It),
Deci opregte ca intinat gi incd necurdfit pe cei strdin de neam gi
din afar6, adicd pe cel ce incd n-a crezut gi n-a cunoscut pe Dumne-
zeul Cel adevdrat. Cdci cei ce nu s-au unit, prin familiaritatea spiri-
tuald gi in Duh, cu Hristos, Marele 5i adev5ratul Preot, cum vor
pdrtdgi de piinile Lui? 482.De aceea s-a spus si nu ddm cele sfinte
ciinilor 9i nimeni sd nu aiunce mdrgdritarele spirituale inaintea por-
cilor, dupd cuvintul Mintuitorului (Matei 7, 61. Deci cel strdin de

481. Cugetarea la cele trupesti nu poate da nici o cildurE. Ea se desfdqoard in

rafionamente reci, calculate, reducind la starea de obiecte ce pot fi luate in stdpi-
nire, toate cele dorite. Chiar persoanele semenilor sint vdzute ca obiecte de un astfel
de om, nesimtind cdldura lor fa{d de el si el insuqi nesimfind nici o cdldurd fatd de
ele. Ea se prevaleazd de cunoagterea obiectuald <metodicd> a stiintei. O astfel de
minte inghelatd e o minte moartd.
482. Desi trupul lui Hristos il primim ln trupul nostru, ln care imprimindu-gi vir-
tulile lui, de acolo se transmit 5i sufletului, totuqi cel ce face cu putintd primirea
eficientb a trupului lui Hristos in trupul omului, este credinta din sufletul lui. ln
cel ce nu crede, trupul lui Hristos nu-9i va pune pecetea Lui de curdlie gi de sfintenie.
Deci Ei in cazul acesta tot prin sullet se deschide trupul pentru continuturile spiri-
tualizatoare. Un suflet preocupat numai de cele piminteqti nu va avea puterea
sd facd trupul sd se foloseascd de virtulile sfinte gi sfinlitoare ale truipului lui
Hristos.
422 Str. CHIRIL AL ALIEXANDNIEI

neam e cu totul nepdrtag. Dar la el .adaugd 9i pe nemernic 5i pe ndi-

mit. Iar acegtia sint, dupd cum mi se pare mine, cei ce vieluiesc Iu-
mii gi petrec potrivit ei, gi ;i-au fdcut pdmintul patrie, prin aceea ci
se gindesc numai Ia aie trupului gi in ce privegte leg5tura cu Hris-
tos locuiesc ca niqte nemernici numai in credinta simpld. Cit privegte
adicd cuvintele, ei sint blinzi gi cu bundcuvin|{. Dar in faptele 9i
modurile evlaviei adevlrate, sint foarte strdini. Ndimifi in specialsint
cei ce au imbrdfiSat numai credinfa 9i aceasta nu din respect pentru
adevdr, ci peltru a vina,'prin aparenfd cd sint cregtini, aprobarea
vreunora gi a-gi atrage ln chip lingugiior ocrotirea celor ce pot sd le
fie de folos, fScind din binecredinciogie un mijloc de cigtig 9i un aco-
perdmint al lflcomiei, ca unii ce i9i fac din vorbele blinde o mascfl 483.
Deci potrivit legii, dacd nemerncii li n6imilii sint pur;i in rind
cu cei de al neam li trinuti departe de cele sfinte, ei sint una cu
aceia. Bolind de pdcate inrudite, ei vor suporta, pe drept cuvint, ace-
iagi pedeapsS.Dar a spus sd se ingdduie casnicilor impirtdgirea de
ceie sfinte. Cdci vor minca, zice, casnicii lui 9i cel pe care il va cum-
pdra 1,83
b. Cumpdr'atgi agonisit in argint 9i casnic numeqte pe cel devotat
in credinfd gi casnic in duh 9i cumpdrat cu pref, dupd fericitui Pavel:
*Hrislos ne-a rdscumpdrat din blestemul tegii, tdcindu-se pentru noi
blestem>,dupd cum s-a scris (Gal. 3, l3).
PALADIE: Adevdrat.
, 1HIRIL: Dar mai poruncette ca fiica preotului de se va mSrita
cu barbat strdin, sd nu mdnince din pirga celor sfinte. Pe casnic l-a
cinstit in chip vddit, ldsindu-l sd se impdrtdqeascd de cele sfinte, ca
pe un devotat e. Dar cei ce se bucurd de familiaritatea cu preotul,
irebuie sd se fereascd de pldcerea de-a se lipi de cei strdini prin cre-
dintd sau purtare qi de cei ce nu sint inrudifi prin virtute i e un lucru
pe care il poi cunoaqte clar cei ce voiesc sd cerceteze invdldtura Sfiu-
telor Scripturi. Cdci precum in cele mai inainte citite a declarat ne-
curat pe lepros gi pe cel cu scurgerea sdminfii, iar pe cel ce se apro-
pie de ei, pdrtag de intinare 9i de necurdfie 9i oarecum il socotea
prin,,laple. De
4g3. suiletul imprimd in trup virtulile sole nu ptin cut'inte, ci
lui llristos, cind acesta e
u"""u "l deschide trupul sdu lucidrii eficiente a trupului
;ilit; trupur sdu,'nurrai cind s-a fdcut tmpul sdu ascuitdlor de suflet :ii cu
Foi"ii"i a"-a' fi organ al trecerii in faptd a r.'oii sufletului cigtigatd de voia lui
-----
Hristos.
agS b. Robul cumpdrat e numi't casnic, pentru- cd e asimilat -familiei' spre--deo-
stdtdtori in miilocul
sebire- cle cei ce rdmi;- strdini si naimiti, care sint de sine
poporului Israil.
"""-';;;.'b-"i." ca cei credin-
--Dimpoirivd,vine dintre necredinciogi la credinti, va fi socotit
cel "" tt""e de la credintd la necredinld, va fi socotit cu cei
ciogi.
necredincic5i.
3 INCHINARE IN DU}I SI ADEVAR 423

unit cu ei prin atingere, aga gi aici spune de fiica preotului cd deli

are sfinfenia din inrudire, nu va avea nici un folos de aici, cle se va
uni cu altul, adicd cu cel de alt neam, care nu e in nici un fei casnic,
nici din nearnul iui Israil. Acesta e cuvintul istoriei despre acestea.
Dar dacd ridicind legea la o contemplare duhovniceascd,vorn zice ci
fiicd a preotului nume;le sufletul neniscut din apd gi din duh prin
puterea lui Hristos gi chemat prin credinld la sfinfenia. Deci gi acer;-

w ta se va lipsi de' impdrtdqirea de cele sfinte de a se cisdtori cu un

om din neam sr,riin, adicd de se rra insoli cu unii din cei ce nu sint
sfinti cu adevdrat gi nu va pdstra legdtura duhovnicea,scdcu oumnezeu.
cdci rn,.;dulunirii trupurilor e trupesc, iar al duhurilor e duhovnicesr.
PALADIE; $i cine spunem cd ajung in aceastd vind ?
criIRIL; cei pe care i-a prevenit cuvintul serios al in{elepciunii
zicincl : "FiuLe, sd nu te amiigeascd btirbali necuviogi nici sd te invo-
ieSti, de te vor indetnna, zicind: Vino cu noi, Id-te pdrtag de singe-
{Prov. l, 10-1l). sd addugdm gi pe aceia, care abdtindu-se prostegte
b de la credintS, alearagii dupd trup, neprimind cuvintele Sfintului Dun,
ci dind atenlie duhurilor rdtiicirii, care se aratd in fdldrnicia minci.
nogilor, a celor cu mintea ars5. Acegtia lepddind familiaritatea cu
-Flristos, s-au insolit intr-adevdr cu oameni de alt neam gi au primii
sdminfa diavoleascd, rodind in r5tdcire lucrurire rdtdcirii 9i ale pier-
zaniei. Deci sufletul care cade in necurdfii aga cle urite se leapdclii
chiar dacd a fost inainte sfint gi cuvios. Cdci e cu desdvirsire lipsii
de sfinlenie tot ce-a devenit necurat gi spurcat, prin alipirea de oa-
meni viciogi gi necuviogi.
'
Dar legea a dat indatd li o altd lege vecind cu aceasta.Iat-o pe
aceasta : <$i tiica preotului, de va ajunge vdduvd lepadatd $j nu vrr
Ii sciminla in ee, se vo intoarce Ia case ei pdrinteascd djn tinerelea ei
gi va ntinca din piinile tatdlui ei> (Lev.22, l3). cuvintul istoriei e
clar. Dar sd trecem la intelesurile dinlduntru gi adcunse.De va ajungr
zice, sufletul lepddat, ca unul ce-a fost osindit gi se va lipsi deci cle
bdrbat, adicd de mirele spiritual, neavind nici un rod de virtute, s,i
se intoarcd repede la starea de la inceput gi sd revind grabnic la casa
tatdlui sdu, cerind astfel prin credinfd familiritatea cu Dumnezeu, si
atunci va minca din piinile lui.
Dar nu e nici o piedicd sd aplicdm gi acestor cuvinte ceie spusc
rnai inainte. De se va intimpla, zice, ca un suflet curat qi sfint, supus
unor bdrbafi necurafi, sd cadd in rdtdcire $i prin aceasta sd ajungi
ca o vdduvd lepddatd de Dumnezeu, trezindu-se din cele in care a
aflat cd a cdzut, sd se intoarcd la Tatbl. Cdci ii primegte pe cei rdtd-
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIET
424

citi, dacd se aratd curati de semintele inrpietdfii introduse in ei, dac5

nu poar,td nici o urmA a uriciunii celor ce i-au ln5elat'
oferindu-li-se pe
$i aqa sd-i adauge la turma sfinfiilor inchinStori
Sine ca piine din cer' spre mincare de viald fdcdtoare'
Dar socotesc c5 legiuitorul vrea sd arate 9i altceva prin aceste
pentru
legi. Prevesteqte adicd apostasia sinagogii iudeilcr 9i pedeapsa
.rceastagi bundtatea care o va ardta in viitor fafd de eq, cind o va aduce
Ia intoarcere prin mila lui Dumnezeu 9i o va Iepune In starea de la in-
r:eput. CSci zice; Fiica preotului de se rra ccisdtori cu un bdrbat de alt
ne'Qm, nu vQ minca ciin cele siinte,. cit privegte invatdtura 9i educafia'
fiica
Latdl sinagogii iudeilor, a fost dumnezeiescul Moise. Ea era deci
preotului. cdci preot a fost 9i Moise, ca unul ce era din singele 9i
clin semintia lui Lerri. Dar fiica lui s-a dat unui bdrbat de alt neam.
cdci dispreluind ceie rinduite de Dumnezeu 9i nesocotind intr-un anu-
mit fel sdminta de sus, a dat atenfie invdfdturilor qi poruncilor oame-
nilor gi a rodit ideile altora. De aceea a invinovflfit-o Durnnezeu' spu-
vezi
nindu-i prin glasu-l lui Ieremia : nRidicd la cele d.repte ochii tdi Si
ca o cioard din pusliu ^5f
1.teunde nu te-ai tiL",dlit.Ai ;ezut in cdile lor
ai avut pd-
ai spurcat pdmintul cu destrinarea ta $i cu rdutdtile tale. $i
stori mulli, spre sinintedJd iie> (Ierem. 3, 2\. lnsd acestea sint'nelegitt-
iri vechi ale sinagogii iudeilor. Dar inrudite cu ele 9i noi sint cele fatd
de Hristos lnsuqi. cSci neprimind nicidecum pe Mirele de sus 9i de la
Dumnezeu Tatdl a dat atenfie cuvintelor cdrturarilor 9i fariseilor' Deci
s-a dat omului de alt neam 9i de aceea a rdmas nepdrta9d de cele sfin-
te. Cdci n-a mincat piinea djn cer, adicd pe Hristos' Vezi neiegiuirile
5i pedeapsa aclusd cle Hristos indatd peste cei (c6zufi) cei ce au cdzut
in astfel de necredintd. Dar observ5 9i in ce chip au fost miluiti 9i au
fost readugi la starea de la inceput, ,,Fiico preotului, zice, de va aiun'
ge vdduvd lepddat<i,iar sdminld nu vct ti in ea, se v0 intoorce la cosc
tatdlui ei, din tinerelea ei 9i va minca din piinile tatdlui ei'r. Sinagoga
iudeilor s-a fdcut vdduvd li tepddatd pentru necredinfa in Flristos 9i
er rSmas in pdcate qi lipsitd de toate bunurile duhovnicegti, petrecind
timpuri indelungate in aceastd stare. Dar ,se va intoarce la casa ei
p.1rinteasc6.CSci va fi chematd si ea prin credintd la Dumnezeu 9i va
arreaimDreund cu noi pe Fiicitorul tuturor ca Tatb 9i se va face pit'rta-
si de binecuvintarea lui Hristos. Aceast[ tainai !i-o vddeqte 9i cuviniul
proorocului. Cdci a zis : <Cd tiii lui Israil vor Sedeamulte zile Idra im'
pdrat, tdrd cdpetenii, Idrd" iertfd, tdrd Qltar, Idrd preolie, tdrd semne.
Dupd. aceasta fjii lui IsroiJ se vor intoarce si vor cduta pe Domnul
Lrumnezeul lor qi pe impdratul lor ,ti se vor minuna de Domnul 9i de
bundtdtile Lui, in zilele d'e pe urmd)' (Osea 3, 4-5)'
3 INCHINARE IN DUII SI ADEVAR

PALADIE: E adevdratd explicarea.

. CHIRIL.'Deci fdrd nici o gtirbire ln ei in$i$i pot minca qi se pot
llnpdrtdgi de ceie s{infite. Dar nu se cuvin celor care nu sint sdndtogi"
crri s-au spurcat prin legdtura cu alfii. Cdci s-a scris : oCrJ cel stfimb,
te vei stfimba,. Dar gi c,elor cu adevdrat sfinfiti nu.le e fdrd pagubd
sd facd o intrebuinlare comund de cele sfinte gi sd creadd cd ele nu se
deosebesc intru nimic de alteie. Aceasta a iSmurit-o iardgi zicind in-
dati : <,$i omui care ve minca stintele in neStiinli, va adduga o cin-
cime a sa /a eJe qi va da cele Stinte preotului .gi nu vo pingiiri slintele
tiilor lui Israil, pe care Je osebesc Domnului. Crici igi vor atiltge lot
nelegiuirea pdcotulLti cind vor minca cele stinte ale lor. Cd Eu sint
Domnul Care-i sfinlesc pe ei".
PALADIE; Nu inteieg prea bine ce spui.
CHIRIL: Vei intelege foarte bine. Cdci nu e nimic greu. Cele dd-
3 ruite spre miros de bund mireasmd, de pildd vilelul, sau oaia, se pu-
neau in parte pe altar, scofindu-se intestinele, picioarele, captr], grd-
simea Fi uneori gi rinichii. Iar cu rdmdgifele se hrdneau preofii. Cdci
,,cei ce mdnincd jertlele, sinf pdrtcti altatului,, cum a spus 9i dumne-
zeiescul Pavel (I Cor. 10, 1B).Deci era necesar si se inchine ceva din
ceea ce se aducea lui Dumnezeu, dupd legea stabilitd pentru fiecaren
iar cu restul rdmas din trupul jertfei sd fie sustinufi preofii. Dar dac6
cineva igi insuqea tot darul Si il folosea pentru trebuintele sale, neld-
sind nimic spre buna mireasmd, era osindit de lege ca unLrl ce a min-
cat cele sfinte. Aceasta au fdcut-o fiii preotului EIi, rbpind 9i pingdrind
cele inchinate inainte de aducerea jertfelor 9i spuuind cu impie-
tate celor ce veneau sd jertfeascd : <<Dd-ipreotului cQrne de |ript,,
(I Regi 2, l5). Iar acestea fdcindu-se cu voia 9i fiind o ocard vdditd,.
se pedepseau in chip corespunzStor. <<Dardacd s'ar intimpla cuiva,
zice, sd tacd una ce Qceasta tie rdpit de uitare, tie neqtiind ceea
ce vor |egi\e, sd sufere o pagubd : sd. aducd ,tdrd intirziere ceva
egal, iar Ia oceostd sd adauge 9i o cincime> (adic5 a cinceq

3 parte din prel). .,$i se va ierta astfel fd.rddelegeo,ti se 1'(;r indrepto

(fdrddelegiie) v<iltimdrile din neStiinld" (Lev. 22, 14-16). Dacd ceea
ce s-a fdcut din neStiinld nu e fdrd vind, ce trebuie sd crqdem despre
ceea ce se face din mindrie 5i cutezanfd ? Sd se pdzeascd deci cei in
a cdror grijd sint cele sfinlite ; sd nu caute s5-9i insuqeascticeva ina'
inte de jertfd. Sau sd gtie, cd pdcdtuind grav, vor suferi pedeapsd 9i
vor fi sub minia dumnezeiascd,Sau nu vei recunoaqtecd luc-ul acesta
e adevdrat ?
426 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

. PALADIE I Ba, foarte mult.

CHIRIL: Pe de altd parte cei ce implinesc slujba de preoti trebuie
sd fie sfinli 9i curafi qi trebuie sd lepede cu bdrbdtie cugetul mort 9i rd-
cit, care nu insufl5 virtutea. Ardtind-o aceasta,zice : <VotbeSte preoli-
Ior, Iii|or lui. Aaron, Si zi cdtre ei ; Sd nu se atingd de cadavre in nea-
inul lor, tdrd. numai de casnicul cel mai apropiat al 1or, de tatd ;i de
.rnemd,de iii Si de tiice, de trate gi de sorci tecioard, core e aproape
<Je elgi nu e datd unui bdrbat, de aceStia sd se otingd. Sri nu se spurce
tdrd de vesfe in poporul lui, spre pingdrirea lui. Capul sd nu si-I prin-
dd. pentru mort Si barba sd nu Si-o radd Si pe trupurile lor sd nu-Si |acd
tdieturi. Sd fie sfinli Durnnezeului /or gi sd nu pingdreascd numele
ltumnezeului lor. Citci jertlele Domnu|ui, darurile Dumnezeiescului lor,
Ie aduc ei, qi sd tie stinli, (Lev.2I, 1-8). Moartea altuia nu va pri-
cinui nici o intinare vreunui om, dacd cercetdm bine adevdrul ascuns
ju acest fapt. Dar moartea trupeascd e chipui (tipul) ceiei diniduntru
tr din suflete, de care se spurcd in mod necesar cel ce vine aproape,
fre prin voinld, fie prin acelagi fel de .Iucrare. Deci se cur,ine sfinlilor
sd se despartd de faptele moarte gi sd se depdrteze cit mai muit de
ele gi e bine sd nu se adune la un loc cu cei bolnavi de ele. Cdci s-a
scris: "Cel ce se alinge de smoald, se va murddri> (lnt. Sirah 13, 1).
Pentru cd ugor se irnpdrtir;este de viciul altuia cel ce nu se feregte
sd se ,lipseasc5de eI485.Dar legea ingdduie celor sfinfifi sd se ating5
lSrd vind de tatd qi mamd, de fii qi frali gi de cei inrudifi, deoarece
de trupurile lor neinsufletite se apropie cu respectul intemeiat in
Iire. ln aceste cazuri nu se socotegte nelegiuire apropierea de morfi,
ta sd nu pard cd cei apropiali de Dumnezeu sint duri, mindri li fdrd
rrril5. CXci zice legea clar : "Cjnste,yte pe tatdl tdu gi pe mama te, ca
sd-li |ie lie bine, (les. 20, t2).
Dar gi in alt mod gi inleies zicem cd s-a interzis celor sfinfiti sd
plingd. Fiind ei slujitorii vietii qi aducind cele consacrate lui Dumne-
zeu spre desfiinlarea mortii (cdci moartea lui Hristos, inchipuitd prin
oi gi boi, e desfiinfarea mortiir>, nu s-ar contrazice clacd s-ar impo-
t'dra cu intristdrile pentru moarte ? 486.Astfei gi dumnezeiescul pavel
le scrie limpede celor ce s-au botezat in Hristos spre nddejcleaviefii si

485. Cel ce se atinge de cei morti sufletegte se molipsesc si ei cle moartea lor
Aceasta se prefigura prin interzicerea Levitllor de-a se apropia de cei rnorli.
486. Chiar jertfele din Vechiul Testament prefiqurind jertfa 1ui Hristos, erau
aduse cu niclejdea viefii viitoare. Cici prin jertfa Iui Hristos s-a clobindit invierea.
V i a l a p d m i n t e a s c dn u e t o t u l . C i n e o c l d l u i D u m n e z e u ,c l o b i n c l e s t ei n s c h i m b v i a t a
ve;nicd. De aceea dcqi se ingdduie preofilor rlin Vechiril Testament sd se apropie
d e m o r l i i c l i n f a m i l i e p e n t r u l e g d t u r a s u f l e t e a s c bn a t u r a l S c e o a u c u e i , t o t u S i
li se cere sd nu se intristeze. Prin aceasta se prefiqura nddejclea in inviere a preoti-
lor lui Hris,tosCel inr,iat.
 INCIIINARE IN DUH SI ADEVAR

# a invierii t <<Ieraceosta o spun ca sd.nu vd intristali, ca ceilalfi, care

ttu ou nddejde. Cd de credem cd lisus a nturit Si a inviat, ata ,ti Dum-
nezeLt pe cei adormili prin lisus ii va aduce irnpreund ce EI Fj-j va
sculo impreund cu noi" (i Tes. 4, 1"2-13).
Deci a ingdduit iegea ceior sfinfifi sI se apropie de morlii cei
foarte apropiali. Dar pune o mdsurd iucrului gi nu-i tasd sd treac6
t)este ceea ce li se potrirregte prin ceea ce-i de prisos gi peste tre-
buinld, ca sd nu se nedreptS|eascddemnitatea venerabild a preotier.
Cdci ii opreqte sd-qi tundd capetele dupd asendnarea altora pi sd-gi
radd barba spre ocara fefei, iar faptele de impietate aie nebuniei pf,-
gineEti, adicd tdieturile in trup, poruncegte ca nici in gind sd nu le
primeascf,487.A se uni cu cei apropiati in ciureri nll e un lucru urit ;
& rlar a strimba bunul chip, e un lucru cu totui rdu gi nebunesc.<Toete,
zice, sa se tacd cu bun chip Si ctupd rind,uiatdn(l Cor. 14, 40). Dar 9i

w It4intuitorul Insugi rle-a poruncit sd punem cele ale lui Dumnezeu mai
presus de cele privitoare la pbrinfi, potrivit qi cu legea noud. Cdci
zice: uCel ce iube6le pe tatdl sou pe nloma sd moi mult decit pe Mine,
rru esle vrednic de Mine" (Matei lO, 3T),
PALADIE: Bine ai sous.
. CHIRIL; Deci poruncegte preofilor sd nu se atingd de morfi. Dar
ardtindu-ne gi in aite chipuri cd sfintul nu se impacd gi nu se insoleg-
te cu intinatul, ne-a' dat legile privitoare la cdsdtorie, addugind indatd
despre fiecare preoi. : "Femeie deslrinatd sau pingdritd sd nu ia gi fe-
} )neie lepddatd de bdrbatul ei sd nu ia, cd sfinl este Domnului Dumne-
zeului sdu ti sd-i slinlelti pe eL. Darurile Domnului Dumnezeului nos-
tru, le aduce oceosla. Sfint sd tie, cd sfint sint Eu Domnul, Cel ce-i
sfinlesc pe ei,t (Lev. 2l , l4-lS). Femeia cu adevdrat desfrinatd gi spur-
catd bolepte descoperitd de fdrddelegi urite gi poartd o osindd neindo-
ielnicd. Iar cea lepddatd nu e in nici un caz fdrd vind. Cdci nu i s-a
intimplat degeaba lepddarea din casa sofului. Deci cei ridicati la o
siujbd atit de venerabild trebuie sd se infrineze nu numai de viciile
care poartd asupra lor osinda vdditd gi neacoperitd, ci ti de la orice
iucru de care e legat un nume rdu gi nu se bucurd de un renume bun
gi e supus la foarte multe bdnuieli.
Socotesccdci cuvintul ne indicd gi trista soartd a sinagogii iudaice,
pe care, pentru cd a curvit cu.mulfi pdstori, precum s-a scris (Ier.
3, 1), n-a primit-o in comuniune cluhovniceascdHristos, Preotul atot-
r;urat, Care s-a oferit Tatdli-ripe Sine insugi ca un dar excepfional pen-
tru noi gi Care e sfint impreund cu noi dupd omenitate, degi sfintegte

.187.Toate dcestea erau semne prin care cei de sub lege igi ardtau intristarea
pentru moartea celor apropiati.
 SF.. CTIINIL AL ALE'<ANDRITI

toatd zidirea, ca Dumnezeu Si din Dumnezeu. Dar 9i mai clard a fdcut

taina, zicind : <Sj lijca preotului, de se va pingdri culvind, numele ta'
tdlui ei pingdreste.In toc sd se orcld> (Lev. 21, g). Cdci sinagoga iudei-
lor s-a dat fldcdrii, fiindcd s-a spurcat gi s-a plngdrit, urmind pdrerilor
cdrturarilor gi fariseilor li predindu-$i mintea ei intreagd poruncilor
oamenilor. De aceea foarte pe drept a auzit pe prooroc zicindu-i : nCum
te-ai tdcut curvd, cetate credincioasd o Sionului, p)ind de iudecatd?"
(isaia I, 2l). Curvind deci gi nesocotind cu totul pe Mirele de sus 9i
duhovnicesc, s-a fdcut hrand focului. De aceea proorocul Ieremia vdr-
sind lacrimi amare pentru ea, zice z "Mdslin trumos, umbros ]a chip, o
chemat Domnul numele tdu. Dar in vederea td"ierii /ui s-a aprins toc
in el. Mqre reslripte a venit peste tine. Ramurile lui s-au Idcut netreb-
ruce gi Domnul puterilor care te-a sddit pe tine, a grdit asupra tQ Iele)>
(Ier. Il, 16-17). Deci abaterea de la calea dreaptd 9i alipirea de
invdfdtori rdi 9i lipsifi de pietate, e un mod de curvie spirituald'
PALADIE.' Aga este.
CHIRIL; Chipurile (tipurile) de mai sus sint mai intunecoase 9i
tru sint cu totul clare in ceilalti preoti. Dar ele sint luminoase in Aaron,
care este icoana lui Hristos. Cdci a zis iarfgi : "$i preoful cel mare din'
tre tralii sd.i, clupd ce s-o tulnat pe capul lui untdelemnul unsu/ui gi
s-a sfinfit (s-a desdvirgit) co sd se imbrace cu veSmintele, sd nu-$i io
chidara (sau mitra) de pe cap gi vestmintele sd nu Si Ie rupd-Si la nici
un om cere e murit sd nu intre. Nici chiar de totdl sdu sau de mlma
sc sd nu se atingd ti din cele stinte sd nu iasd. (Sd nu pingdreascd pe
'sdu,
cel sfinfit al Dumnezeului cd untdelemnul stint al lui Dumnezeu
pesle el esle. Eu sint DomnuI. Acesta sd ia temeia Iecioard
din neamul Lui, iar vdduvd gi lepddatd Si pingdritd 5i ctrlvd, pe
ocesfeo sd nu Ie ia, ci tecioard d.in poporul sdu sd-Si ia Iemeie' $i
sd nu spurce sdminfa ]ui jn poporul lui. Eu, Domnul Dumnezeu, Care
ii stinlesc pe ei" (Lev. 21,'10-15). Observi limpede pe Emanuil 9i
Ilristos numit incd in chipuri (tipuri) Aaron? Cdci S-a uns cu Duhul,
rlupd Scripturi (Isaia Il,2 Ei in alte pdrfi), El lnsuqi fiind preotul atot-
desdvirgit. De aceea slava preofiei o are nepierdutd. CEci <nu-Si va
Iu-a chid.arade pe cop>, adicd nu va lepdda chipul de preot. CXci s-a
zis cdtre Mintuitorul $i Rdscumpdrdtorul tuturor '. uTLt eSti preot in
veac dupd rinduiala Iui Melchisedec> [Ps' 109, 4)' "Aceia sint mai
ntulli, cere s-ou td.cut preoti, tiinrl impiedicati prin moarte sd ddinu'
iascd. Dar acesta, fiindcd rdmine in ve1c, are preolie netrecritoare. De
eceea poate sd ,5i nrinluiascd in veci pe cei ce se apropie de Dumne'
zeu prin El, (Evr. 7, 22_ 25). Apa a scris dumnezeiescul Pavel. Deci
fapiul de-a nu scoate chidara de pe cap, aratd o preofie nelepddatd.
3 TNCHINARE IN DUII SI ADEVAR

l.

I Deci dacd se "i"" : <nu-gi va scoate mitra de pe capr, lnfelege vegni-

* cia $i necl5tinarea impdrSfiei Lui. Cdci mitra avind un cerc de aur pe
creptetul capului, e simbolul impdrdliei.
Dar <<nicivegmintele nu ,gi le va rupe)>,zice. Acesta era un obicei
la morfi. Dar lui Hristos lucruj acesta ii este cu totul strdin. Cdci viafa
nu suferd vreo durere din pricina morfii, Fiindcd nimic nu este mort
pentru ea, ci ea este insdgi desfiinfarea mortii gi inldturarea stricdciu-
nii 488.De aceea gi Mintuitorul a cercetat odinioard pe cei ce voiau sd
ptingd pentru fiica mai marelui sinagogii, zicind : "Depd"rtati-vd qi nu
plingeli, cdci copila n-a murit, ci doarme, (Matei 9, 24). Cdci era cu

F
adevdrat o nebunie sd verse lacrimi pentru copila moart6, cind era de
fald viafa tuturor, adicd Hristos. Iar dacd a ldcrimat pentru Lazdr,
acesta o face pentru cd a fost un rod al duiogiei gi aI milei 9i bundtdfii
lui Dumnezeu fatd de noi. li era mild de firea tiranizatd de moarte, si
3 .iacrima era eliberarea ei de aceastd patimd 48e.
PALADIE; Apa se pare.
CHIRIL; Iar cind legea spune cd arhiereul trebuie sd stea departe
de moarte pi sd nu cerceteze nici un mort, nesocotind in privinta aceas-
ta chiar gi respectul de tatd, de mamd gi de frafi, aratd indirect cd in
Ilristos nu'e nimic intinat, in nici un fel. $i priveqte cit de infeleaptd
e legea, nedispretuind armonia potrivitd acestor lucruri. Ciici la cei-
lalti preoli respectd firea qi ingdduie celor sfinfifi ca fafd de morfi
} foarte apropiati gi de un singe sd facd cele obignuite. $i nu se lngri-
jegte prea mult de pdcatul fafd de umbrd. Cdci se descriu pdcatele
noastre qi tipul se referd la oameni, cdrora dacd li se intimpld vreo
3 intinare, nu e nici o mirare. <<Fiindcdmult pdcittuim toli>>(Iacob 11,
35). Dar la Arhiereul cel Mare, adicd la Hristcs, se pdzegte cu stricte-
fe, chiar in tip, majestatea, gi chiar in umbre, curdfia deplind, ca sd
nu se gtirbeascd frurnusetea ade.rdrului, nesocotindu-se in aceia. Cdci
i-Iristos este neintinat gi neptiutor de pdcat gi mai presus de orice
patd, mai bine zis de orice strdlucire li curdtie spirituaid gi inlduntrul
sfiufeniei, chiar dacd se strdvede slab aceasta din pricina cd stdruie
in legiie naturale gi rdmine pururea in aceeagi stare gi in acelag mod.

4BB. Pentru Hristos totul este viu in veci. Cdci in El e viata veSnicd a tuturor.
Dar nici pentru cei ce sint organe vdzute ale preo{iei Lui. Pentru Hristos moartea
a fost jertfa adus{ lui Dumnezeu pentru a ne scoate din inchisoarea egoismului, sau
a mortii. A fost trecerea ilmanitdtii Ia largul vietii dumnezcieqti, prin dbrimarea
perclilor morfii in care ne-a inchis pdcatul, ca expresie a egoismuiui.
489. Lacrima lui Iisus pentru Lazdr a fost prima revdrsare a vielii generoase
spre cel rdpus de moarte, ca ultimul punct al inchisorii in egoism. Lacrima ca gi
jertfa nu e numai revErsare generoas6 a Celui ce nu era supus egoismului, ci 9i
mijloc de deschidere a portii celui inchis in invirtoqarea egoistd ce duce sau a
dus ia moarte.
 430 St'. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

Aceasta socotesc cd o aratd cuvintul ; ojVu va je$j ain cele sfinte Si

nu ve spurca cele siinlite a|e Dumnezeului Sdu,r (Lev. 21,.23)4e0.
$i spune cd trebuie sd-gi ducd in comuniunea nunlii femeie
fecioard gi pe cea aiungatd sd nu gi-o ia sofie. Aceasta e 9i un chip
(tip) aI sinagogii iudeiior. Cdci a fost lepddatd din unitatea cu El ti
zice despre ea prin glasul proorocului: oAceasto nu e.temeia meo gi
eu nu sint bdrbatul ei" (Osea 2, 2). Iar Pavel a logodit Biserica din
neamuri, fecioard curatd iui Hristos, neintinati gi fdrd zblrciturd, mai
rrirtos sfintd 9i neprihXnitd (II Cor. il,2). Astfel ghicitura e ader'dra-
td 9i chipul (tipul) se potriveqte atit Bisericii din neamuri, cit 9i mai-
cii iudeilor. Iar dacd cineva ar voi sd apiice infelesul acestor idei ta
fiecare om, vom spune cd Hristos nu se uneqte cu sufletele spurcate gi
lipsite de pietate, ciar petrece duhovnicegtecu cele nevinovate gi cura-
te gi Ie face roditoare gi le numegte neamul sdu propriu. "Oricine va
tace, zice, voia Tatdlui Mett Cel din ceruri, acela e Iratele ^&leusj soro
Mea gi mlma Mee, lMatei 12, 50).
PALADIE; Drept ai grdit.
CHIRIL: Deci a poruncit clar cum trebuie sd fie cei alegi pentru
preolie, ce trebuie sd se sirguiascd sd facd gi de ce trebuie sd fie ei
liberi. Dar pe lingi acestea era infelept sd spund deschis gi sd stabi-
Ieascd prin legi in ce mod trebuie sd sdvirgeascd ei felurile jertfelor
gi orice aclucere,ca sd le fie lor lucrul fSrE prihand gi sd facd slujba
cu totul pldcutd. Deci inainte de toate zice : "Sd nu te sui pe trepte la
altarul meu, ca sd nu descoperi uriciunea ta pe e/" (Ieg. 2O, 26\. Dar
va zice cineva indatd : cum s-ar fi putut intimpla aceasta, odatd ce Ie
fdcuse preofilor fotd pregdtitd din in, ((ca sd acopere uriciunea trupu-
lui lor, ? (Ie9. 28, 38). Deci chiar dacd ar fi trebuit sd se urce sus, lu-
crul acesta n-ar fi pricinuit nici o fdridelege, avind ei uriciunea aco-
peritS. Atunci, care vom spune cd e scopul poruncii ? lnchinXtorilor
la idoli li se pdrea cii e un lucru de cinste gi de trebuinfd sd a$eze al-
tarele in locurile mai ridicate ale templelor gi nu fdceau mare caz de
trebuinta de-a se acoperi cu toatd cuyiinfa. Deci legea, gindindu-se in
chip infelept la ceea ce obiqnuia sd li se intimple acelora, indreaptd

490. Aaron, arhrereul nu trebuie sX se apropie nici rle tali ;i cle rnamh cind
sint morti. Prin aceasta se arath cd Iisus, Arhiereul cel marr', trebuie sh stiruie
in toate imprejurdrile in sfinlcnie, nefinind searna nici cle obliga{iiie firii. Dar
chiar prin aceasta El este apropiat de tofi in mod egal. Este intr-o apropiere care
sfrn;egte, pentru cd nu leapbriir siinienia in aceastS ap'rc'piere.EL e piinea aproplat6
d e t o 1 i , d a r i n a c e l a S i t i m p d e o s e l t i l Sd e o r i c e p i i n e n a t u r a i S . E l n u e a z i m a , c a r e
rEmine deperte de piinea zilnicd, dindu-se spre hrand numai uneori gi num;ri unora.
E transcendentul apropiat tuiuror, fird dcosebiro, rEminind transcendent tuturor.
Acest lucru e propriu $i sfintului adevdrat, pentru ci aceasta e propriu sfinteniei,
a p r o p i a t d q i d e o s e b i t d .S i p r i n a c c a s t am i n t u i e ; t e .
F INCHINARE IN DUH SI ADEVAR '45S

f spre bine pe slujitorii lui Dumnezeu pi de la chipul (tipul) trupesc iI

ridicd la inlelesul duhovnicesc. <<scinu te sui, zice, pe treltte la altarul
rnelt, ce sd nu descoperi uficjunea ta pe eI", Adicd: preotul Iui Dum_
nezeu, sfinfit pentru slujba sfintd a mear sd caute cele smerite, sd nu,
se inalfe spre cele de sus. Sd se fereascd de rn:indrie, ca sd nu arate.
ttrit pi idrd cuviinfd. Ct-:.cieste o boa]d uritd, dizgrafioasd gi cumpiitd a

p
nrinfii, cugetul infunrurat. "Pe cit egti de mere, zice, pe atita sd te sme-
re$lj gj vei atla har, (inl. Sirah 3, lB). Dar scrie si ucenicul Domnului :
"sd se lautle tratele cel smerit intru inatlimea se, iar cel bogat intra
srnerenia so" (Iacob 1, l0). Cdci va trece la fel cu iarba si nu se va
deosebi in nici un chio de florile din farind.

& PALADIE: A5a este.

CHIRIL r Deci a spus cd preotul trebuie sd fie riber de infumurare,
si trufie. Iar in ce mod va sdvirgi slujba jertfelor dupd lege li fdr5
rrind, o vei 9ti in chip clar. Cdci s-a scris in Levitic : "gi o grdit Dom-
*
nul cdtre Moise, zicind: Porunceqte lui Aaron Si tiilor lui, zicind:
Aceasta este legea arderii de tot : arderea d,e tot, va arde pe altar toa-

$ tri noaptea, pind dimineala. $i tocul altarului va arde pe el, nu se vof

stinge. $i se vo imbrdca preotul cu ve,smintul de in si Iotd de in vo
pune in jurul trupului lui. gi va lua jertla arderii de tot pe cue o o/s-o
tocul, arderea de tot de Ia altar Si o va pune pe ea aproope de altor. $i
se vo dezbrdca de veqmintul lui gi se vo imbrdca cu altd haind Si vc!

I scoate arderea de tot atard de tabdrd, ln loc curat. $i tocul pe altar va

arde pe el pi nu se vo stinge. $i va arde pe eI preotul lemne djs de
dimineald Si va clddi pe el arderea de tot 6i va pune peste ea grdsimea,
# iertlei de mintuire. $i Iocul va arde pururea pe altar, nu se vc stinge>.
ilev. 6, 8 urm.). Deci neintrerupt gi neincetat era focul aitarului si nu
strdin sau din afard, ci al lui, adicd de sus Ei din cer. $i ce inseamn&

b aceasta? Altarul nostru este plin de slava lui Dumnezeu. Iar prin in-
fdfiparea focului se inchipuie firea dumnezeiascd gi negrditd. cuvintele.
acestea par sd indice insd gi ceva mai tainic.
PALADIE; Ce vrei sd spui ?
CHIRIL I Oare nu am spus cd altarul Dumnezeiesc esfe Emanuil
lnsufi in chip (tip), prin Care ne apropie d.e Duntnezeu qi Tatdl slujin-
cu'i ralional 6i adurindu-i ca jertfd buna mireasmd a virtulilor oj sfjn-
lenia vieluirii evanghelice ? 4e1.cdci zice : "Infdliqali trupurile voastre
491. Altarul este lnsuqi'Hristos ca om. Cdci cine se afl6 la mai mare indltime,
lingd Tatdl, decit Hristos ? Dar El e gi Arhlereul cel mare 9i jertfa desdvirqit!. El
se dd pe Sine insuqi foculu,i dragostei fatd cle Tatdl, foc ce-I vine de Ia Tatdl.
dar 9i din Sine ca Dumnezeu, foc ce arde in Sine insu;i in fata Tatdlui, ca sE fie
p r i m i t a s t f e l d e T a t d l c a o m g i i n E l s d ' i s e f a c d T a t d l u i b i n e p l S c u t bo r i c e f a l d d e
om in general. Focul neircetat din Sine, ca fcc al clragostei cle Tatdl, este propriu
 SF. CI'IRIL AL ALEXANDRIEI

,jertfd vie, stintd, bine pldcutd lui Dumnezeu, slujirea voastrd. cuvintd-
loere> (Rom. 12, I).
PALADIE; Am spus. Mi-aduc aminte.
CHIRIL: Obserrrd deci cd focul ce-a pogorit din cer pe altar, nu-l
,rnai lasd sd se sfirgeascd, nici sd se mai depdrteze, sldbindu-se, ci rin-
cluieqte sd fie pururea in el Si sd sdiSgluiascdneincetat. Dar gi despre
'Iiristos a mdrturisit Ei Ioan Botezdtorul : "Am v6zut Duhul pogorin-
du-Se din cer in chip de polumbel gi a rdmas peste El. $i eu nu-L
qtiam pe El. Dar Cel ce m-a trimis pe mine sd botez, Acela mi-a spus:
Peste Care vei vedea Duhul pogorindu-Se din cer gi rdminind (peste)
asupra Lui, Acela este Cel ce boteaz5 in Duhul Sfint" (Ioan I ,32-331<sz.
Deci in chipul focului ce a pogorit peste Hristos gi a rdmas puru-
'rea asupra Lui, era inchipuit, ca in umbrd incd, Duhul Sfint. Cdci
nedomolit Ei fdrd sfirsit era focul altarului. Iar cd prin firea focului
se inchipuie Duhul, te incredinte,azd Si fericitul Botezdtor, spunind
noroadelor iudeilor : <<Eubotez cu opd, dar in mijlocul vosi;ir slcT
CeI pe Care voi nu-L Stiti, CeI ce vine dup.i mine 6i Cdruia nu
sint vrednic sd-j dezleg cureauo incdlldmintei" (Ioan 1, 26-27). $i
'a addugat z oAcela vd. va boteza pe voi cu Duh Sfint gi cu Ioc". Cd.ci
nu ne-om botezat in loc sensibi/, ci in Duh Stint, care a. topit ca tocul
entindciunea din sufieteaes.De aceea s-a gi scris despre Hristos z <latd,
F,I intrd" ca Iocul turndtoruluj $i ca buretele celor ce spald. $i va gedea
sd. topeascti li sri curetre,cum se cwd.Id argintul pi aurul, (lv{a-
leahi 3, 2-1).
Deci neslins e focul altarului. Cdci Duhul Sfinf a rdmas in Hristos,
r:dci dupd Iire este in EI 4e4,intrucit se cugetd ti este Dumnezeu. De

Sie-gi ca Dumnezeu. Dar El se dd qi Sie-si ca om. Jertfa de Sine a lui Hristos ca

om e o slujire rafionali sau cuvintdtoare spre deosebire de jertfa de animale. E
rafionald in sensul de con$tientE gi currintdtoare, cdci Hristos Ii aratd 9i in cuvinte
TatSlui simtirea Sa de predare din dragoste. Umanitatea este introdusi in circuitul
de dragoste ai Persoanelor Sfintei Treimi.
Dar pe acest altar care este Hristos, arzind de focul dragostei Lui falS de
Tat6l, aducem si noi ca. jertfh viefuirea noastrA curatd, care este, de asemenea, o
'slujire congtientd gi cuvintdtoare. Expresia <slujbd cuvintdtoare, (Rom. 12, 1), s-a
luat qi in Sfinta Liturghie. Aceastd jertfd a vletii plind de atentie fatd de Dumnezeu
se inattd spre El ca o bund mireasmd, contrar mirosului urit - in sens material 9i
spiritual - ce se desprinde din cei intinafi.
492. E o bund precizare c6 Duhul Sfint ce se pogoard din cer peste I-Iristos
.(din Dumnezeirea Lui peste umanitatea Lui), este focul dragostei Lui fa{d de Tatdl.
493. Focrrl dragostei curate fatd de cineva tcpe5te orice pornire egoistd in
relatia cu el. Focul dragosiei de Dumnezeu topeEte orice urmd de ir:tindciune, de
simtiri $i ginduri opuse dragostei fald de El.
494. Deti ciupd fire este Dnmnezeu, Duhul Sfint este in Hristos ca om. Cdci
Flristos ca om este totodar;i Drin unitatea Lui de Persoand (prin unitatea ipostaiicd),
Durnnezeu.
a
IITICHINARE TAI DUH ST ADEVAR

aceea a spus gi legea cd focul este propriu al altarului. Cdci deqi S-a
fdcut Unul Ndscut om gi dupd chipul cuvenit omenitdfii se spune cd
S-a fdcut pdrtag de Duhul, totugi Duhul este al Lui gi in El qi cu ade-
l drat Ii este propriu ae5.
Iar dacd ar voi cineva ca sii aplice cuvintul acesta gi fiecdruia
dintre cei sfinliti prin credinfd in Hristos, ca gi el sd fie cugetat ca altar
dumnezeiesc, explicarea ar fi folositoare, Cdci se cuvine ca bdrbatii
sfinfiti, care gi-au predat viafa lor iui Hristos, sd fie fierbinti $i arzi-
tori prin Duhul, gi aceasta pururea ; sd nu coboare la rdceald prin
plScerile lumegti, ci sd-gi facd mai degrabd mintea prin sfinterie tot
mai aprinsd de iubirea lui Dumnezeu gi de tiorinfa virtufii. CSci aces,.a
este modul slujirii rationale 1.e6.
Dar mai poruncegte gi un lucru de folos celor rinduili de Dumne-
zeu ca istorie. Cdci spune cd cenuga trebuie scoasd nu de cineva din
cei de alt neam sau din altd seminfie, ci mai mult prin lucrarea celor
sfinfifi. $i observd ci nimic din cele ce trin de slujba dumnezeiascd nu
ingdduie legea od fie socotit de micd insemndtate, sau nevrednic de
lucrarea preofeasc5, ca sd se lase pe seama altuia care nu e sfinfit.
Cdci nu trebuie sd umble cu cele sfinte cei necurati. Neatins trebuie
sd rdmind gi dumnezeiescul altar.
$i ca sd cunoascd cei alegi pentru slujba preoiiei sfintenia cea mai
presus de fire a altarului, invrednicegte cu vrednicie venerabil5 Ei
preotilor vegtmintele sfintite. C-dci cu dreaptd iconomie nu le ingiduie
sd apard in afara cortului imbrdcati in ve,gmintele sfinte. Cdci cele
sfinfite, zice, sd nu murddreascd venerabilitatea cortuiui dupS ce-au
fost atinse de cei necurati gi au fost intinate de cei strdini. De aceea
ii las5 sd adune cenu$a irnbrdcafi in rre$mintele sfinte, dar le cere
sd-;i schimbe vegmintele cind o duc afard gi pdrdsesc locurile sfinte.
Ceva inrudit cu aceasta a poruncit 5i prin glasul lui lezechiel. Cdci
scrie : o^ti o zis cdtre mine : chiliile cele spre miozdnoapte 6i chiliile
cele spre miazd.zi, core sint tald in Iald, sint chiliile templului s|int, in
care mdnincd preolii, tiii lui fadoc, cei ce se apropie de Domnul in
sfinte/e slintelor qi pun acolo slintele pe seamo stintelor qi jerttete si

.195.Aci Sf. Chiril afirmd invdtdtur6 psnhu care a luptat impotriva lui Nes-
torie : lnsugi Cuvintul lui Dumnezeu S-a fdcut om. De aceea clegi se spune ci in
calita,te de om s-a fScut pdrtag de Duhul Sfint, in caiitate de Dumuezeu, are Duhul
ca al Sdu propriu, Acceasji Persoand fiinrl gi Dumuezeu 5i om, ca Drimnezeu i;i rl5
Duhul si ca om Il primeqte. E Subiect clititor gi primitor. Se tr5ie;te ca Dumnezeu,
dar din voia proprie vrea sd se tr6iasc5 El insuEi gi ca om. Umaniteitea deveniti a
Lui, nu mai cade din El. E un fel de chenozd vegnicd a Fiului lui Dumnezeu, dar
n-ar putea avea trdirea acestei chenoze,dacd n-ar fi ;i Dumnezeu.
496. Nu numai Hristos trdiegte gi ca om in Duhul ce si-L dd focul dragostti
de Dumnezeu, ci qi orice om alipit la Hristos primeqte cle la El ca un altar in Duhul
ce i se dd, focul dragostei de Tat61. Se face unit in dragoste fatb de Tatdl.
]8 _ Sf. CHIFIL
 .SF.
GHIRIL AL ALEXANDRTEI

cale pentru pd.cat,si cele pentru neqtiinld. Pentru cd'|oc slint este. Nu
va intra cineva in alard de preoli i nu vor ie^:i din curtea tem.plului in
curtee din aIard, co sd tie cei ce aduc pururea sfinli ;i sd nu se otingd
de vesmintele lot in care sluiesc cd slnt sfinte. $i vor imbrdca alte
haine cind se vor atinge de popor ,(Iez. 40,46 q.u.).
Deci sfinte sint 9i ins59i vepmintele preofilor 9i nu trebuie sd se
amestece cu cei mulfi. Iar arderea de tot trebuie sd dureze noaptea 5i
ziua. Cdci neincetatd este buna mireasmd a lui Hrisls5'1e7.$i insdq'i
viata sfintilor, inchipuitd in rinduiala arderii de tot, e o bund mireasmd
iuchinind lui Dumnezeu mdririlie vietuirii evanghelice prin fapte 4es.
PALADIE; Tilcuirea e adevdrat5.
CHIRIL: Deci din cele ce le-am spus e clar in ce fel sd sdvirqea
arderea de tot. Dar rinduiegte foarte just cum trebuie sd fje gi nrodul
jertfei, zicind : "Acecsfa e legea jertlei, pe care o vor aduce tiii lui
Aaron in tata Domnttlui inaintea altarului. ,Si vor lua din eQ un pumn
rlin Idina jerttei impreund. cu untdelemnul ei Si impreund cu tdmiia ei
f L- este peste jertla ,$i Ie vo pune pe altar ardere intru miros de buna
inireasntd, pomenire DomnuLui. Iar ce va rdminea din e(I, vo nfinc*
Aalon gi fiii lui. Nedospitd se va ntinca in loc stint. In curteo cortului
n,.drturiei o vor minca pe ea. Nu se va coece dospitd. Am dat-o pe ecr
oarte din jerttele Domnului. Sfintele Sfinlilor sint, ca pi cea pentru
pucat Si co cea pentru greseald. Toatd partea bdrbdteascd a preo[ilor o
,.or mince pe ea. Lege vesnicd intru neamurile voastre din jertlele
Domnului. Tot cel ce se vc atinge de ele, se va sfinfi> (Lev. 6, 14-18).
Deci arderile de tot indicd afierosirea intreagd 5i pentru totclcau-
rra a celor mai alegi sfinfi, Iar jertfa, e viala in parte sfintii gi supusb
irri Dumnezeu, a ciirei inchipuire e fdina curatd oferitd prin pumnul
preotului impreunii cu untdelemnul 9i cu tdmiia. Cdci, viafa inchinatd
lui Dumnezeu, chiar dacd e aga numai in parte, trebuie sd lie fdrd in-
doiald binemirositoare gi imbibatd de nddejdi grase. Sau nu vei recu-
noaste oare cd toaid fapta noastrd bund e atotbinemirositoare ?

497. Neiucetatd esie buna mireasmi ce se indreaptd spre Tatdl din Hrlstos,
[-Iristos Omul e in veci predat Tatilui, in veci ]atrrld pe Tatdl. In aceasta constd
Dermaleltizarea stdrii cle jentfi a lui Hristos inaintea Tatilui. Iar Hristos alrage
spre aceastd stare a Sa pe toli cei -ce_voiesc.Tofi -aceqtia*-scrtmplu de simtirea Lui
rle laudd a Tatdlui, de iubire a Lui, de vietuire pldcutd llatdlui. Astfel clin toti se
inalli spre Tatdl buna mireasmd a Fiului cel Intrupat' . omenirea tuturor celor ce
vor'este inclusd in relatia iubitoare a Fiului fatd de Tatdl, peste toate odihnitrdu-Se
si din toate strdlucincl Duhul cel Sfint si iubitor Care se odihne:;ie peste Fiul .9i
stralucegte din El. Tofi cei ce vor sint adunali in Treime, sau in viata ei, ccilalii
r i m i n i n d i n m o a r t e av e g n i c d .
49t]. Fdina curatE, inchinatd lui Dumnezeu, inchipuia viala noastrd curatS.
Itrr untdelemnul in care era imbiba'td inchipuia nddejclea care cra legatd dc ca.
l.iirclejdeaaceasta il ingragd sufletegte pe om, 1l scoate din ,asprimea qi incruntarea
Iipsei de nEdejde.
p INCHINARE trY DUII SI ADEVAR
435
' PALADIE : E foarte adevXrat.
CHIRIL; gi oare nu se sdvirgegte de noi cu nHdejdi bune ?
t PALADIE; Desiqur. Cdci e urmatd, fdrX indoiald, de cele ale lui
Dumnezeu.
CHIRIL.. Deci tdmiia qi fdina imbibatd de untdelemn indicd viafa
binemirositoare 9i ingrdgatd.
PALADIE; Bine ai spus. Dar care e viafa in parte siintd, trlrtX
de noi ?
CHIRIL : cea care nu ajunge la virful unei viefuiri sfinte; sau
nu merge pe cdrarea care e mai presus de toate, cum a fost viafa iui
Ioan sau a sfinfilor Apostoli 9i a celor ce cad din stareq ei venerabild,
ca una ce a fost biruitd de cea inferioar5. cdci oare via[a celor din
lume gi fdcitoare de copii, nu se imparte fa]E de a celor ce vor sd
viefuiascd cum se cuvine, intre Dumnezeu gi lume, dupd cuvintul feri-
citului Pavel ?
PALADIE.. Se irnparte. Cum de nu.
CHIRIZ ; Deci afierosirea unei pdrfi din fdind, avind in ea bund-
mireasmd gi ungere, e chipul (tipul) unei viefi nu cu totul ddruite lui
Dumnezeu, ci al uneia care prive$te in amindoud pdrfile. De ea spune
legea cd va fi gi spre pomenire Celui ce a ddruit-o prin slujirea pre-
ofeascd. $i de fapt prin cele ce re jertfim spre bund mireasmd, dobin-
dim cu adevxrat un loc in amintirea lui Dumnezeu, Hrjstos mijlocind
;i- aducind lui Dumnezeu pe cel in intregime sllnt ca pe o ardere d.e
tot, iar pe cel care nu e in intregime astfel, ca unul ce s-a imp5rlit
,
lumii, ca pe o jertfd parliald 4ee.
Iar jertfa e nedospitd. cdci tot ce se face de noi spre slava Lui
trebuie sd se implirreascd in chip curat. De aceea Mintuitorul a porun,
cit sb ne pdzim ferm de-a ne face rugdciunile stind in mijlocul pietelor
si de a fi intristafi cind postim, sau de-a trimbifa in chip urit cind
miluim pe frati (Matei 6, 16 I.u.). Cdci acestea sint un aluat care in-
tineazr"rcele sfinfite. Iar ceea ce se face spre slava lui Dumnezeu tre-

499. In diruirea de sine a omului lui Dumnezeu prin viefuirea curati gi faptele
bune e activ atit lucrarea lui, cit gi Hristos. Dacd'numai alipifi de Hristos' sau
adunati in Hristos, umpluti de duhul Lui de jertfd, putem aduce di noi
Jertfa noastri,
aceasta inseamnd cE El ne pune pe noi in miEcaie Ei susfine mi$carea noastra de
jertfd. El e qi Mijlocitorul jertfei noastre, dar qi Cel ce ne aduce El insuqi ca jertf6.
Sintem dugi de El gi mergem lingd El qi in El spre TatEl. Dar in Hrjstos ne adundm
gi prin preotul ca chip vdzut al lui Hristos. Mitcarea noastrd spre Dumnezeu e
suslinute- 9i de preot gi noi ne ridicdm spre Durnnezeu ajutati 9i de el, sau susfi_
nuti de el.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

buie sd fie liber de pdcatul de-a pldcea oamenilor. Prin aceasta jertfa
va fi cu adevdrat nedospitd 9i sfinfitd 500.
Iar rdm5$ifa jertfei e parte gi mincare a preofiior. $i o mdninc5
toatd partea bdrbdteascd in loc sfint. Faptul de a se minca cele sfintite
de preoti in loc sfint, apdrd sfintenia invdtdturilor noastre mai tainice.
Iar faptul cX le mdnincb partea bdrbdteascd, indicd in mod subfire cd
moiiciunea este un lucru urit gi neevlavios celor alegi de Dumnezeu.
Cdci it golegte pe om de sfintenie, iI lipse9te de binecuvintarea du-
hovniceascd qi-l aratd nepdrtaq de bundtdfile rinduite de Dumnezeu
siinfilor. Cdci in moliciune a cdzut pi Iuda, cind s-a abdtut spre ci$ti-
gul urit. Fiindcd aceasta vine dintr-un gind nebdrbdtesc ;i lag. De aceea
a rdmas lipsit de gustarea bundtdfilor lui Dumnezeu gi nepdrtag de cele
ddruite sfinfilor.
PALADIE; Aga este.
CHIRIL: Aceasta e legea jertfei adusd de mulfime. Dar in alt mod
a poruncit sd se aducd cea a neamului sfintit, zicind : "Acesla e darul
lui Aaron Si al liilor lui, pe care Ll vor aduce Domnului in ziua in care
lI vei unge pe e|. O zecime de etd de tdind curatd spre jerttd de-a pururi
jumdtate din ea dimineala $i jumdtate din ea searo. In tigaie cu untde-
Iemn se va pregdti. Ffimintatd o va aduce pe ee, sldrimatci, jertld din
Idrimituri, jerttd spre miros de bund mireasmd Domnului. Preotul, un-
sul, cel ce e pentru eI dinfte liii lui, o va sdvirqi pe ea. Lege veSnicd,
loluJ se va mistui. fi toatd jertta preotului ardere de tot va fi gi se vq
mince" (Lev. 6, 20-23),
Priveqte deci, Paladie, exactitatea legii pi grija amdnunfitH de cele
.sfinte. Dupd ce a poruncit ca jettlele celor din n-tullime sd nu fie crse de
lol, cu ale unora ce nu aveau viata cu totul sfintd, ci impdrfitd intre
Dumnezeu gi lume, deosebind, pe drept cuvint, gi punind pe o fueaptd
mai flnaltd pe cei ale6i pentru preolie, a poruncit ca jertfa pentru ei sd
fie ardere de tot, arzind fdina adusd ca pe o tdmiie lui Dumnezeu di-
mineafa $i seara, adicd toatd ziua .gi in tot timpul. Cdci cel ales e pu-
rurea sfint gi neincetatd ii este buna mireasm5, se intelege cea duhov-
niceascd, nefiind impdrfit ca altii intre Dumnezeu pi lume, ci bine
fixat 9i neimprSgtiat pi intreg alipit la Stdpinul sdu fl)l qi strigind :

500. Se dospegte orice faptd, adicd se amesteci cu un ferment de strrcdciune,

cind se face pentru a plEcea oamenilor.
501. Preotii, asemenea lui Hristos, trebuie sd ddruiasci toatd fiinta lor deplin
lui Dumnezeu, sE ardd intreage pentru Dumnezeu. Sd nu-Si find o parte rezervatd
pentru ei. Sd nu se gindeascd qi Ia interesele lor, despdrfite de Dumnezbu. Iar ln
aceastd stare, sau miqcare sufleteascd, trebuie si se afle in tot timpul, ginclind nein-
trerupt la Dumnezeu ti vietuind neintrerupt pentru EI.
 p' INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

<<dimpreundcu Hristos m-em rdstignit Si nu ntai trdiesc eu ci trdiegte In

tnine Hrisfos> (Gal. 2, t9-20).
Deci zecimea de fdind e semnul vietii, care inalld tot timpul lui
Dumnezeu buna mireasmd a ei. Dar o va aduce, zice, in tigaie Ei fr6-
mintatd in untdelemn gi din fdrimituri. Tigaia, precum socotesc, indicd
impreunarea cu dureri i frdmintarea in untdelemn, bogitia striiucirii :
iar fdrimituriie inchipuie ca prin ghiciturb frdgezimea gi delicatelea
inimii sfinfilor. Cdci viata in intregime sfintd e insotitd de dureri gi
de ldrgimea nddejciii la Dumnezeu gi de o desdvirgitd deticatefe. Ei nu
i se potrivegte de loc virtogenia 502.Cdci s-a scris : <Inima lnfrintd Si
umilitd Dumnezeu nu o ve disprelui> (Ps. 50, lg). Iar inima diavoiului
e invirtogatd ca o piatrd gi durd ca o nicovald. AEa zice Sfinta Scrip-
turd {Iov 41, l5).
$i legea se intinde pentru veci, implinindu-se de rindurile succe-
sive de preofi. Cdci mogtenitorii trebuie sd urmeze buneior pilde ale
celor de mai inainte, gi trebuie sd se arate imitatori ai bunului nume
aJ pdrin{ilor, mergind pe urma slujirii acelora $i oferind lui Dumnezeu
in chip neimpdrfit, intreagd, buna mireasmd prea iubitd Lui. Cdci
aceasta socotesc cd inseamnd cuvintul: <Toatd jertta prcotului va ti
ardere de tot> (Lev. 6, 23).
PALADIE.. Ne vom aduce agadar, pe noi ingine, gi ne vom ddrui
lui Dumnezeu spre miros de bund mireasmd, mergind pe urma vietii
sfinfilor gi urmind slujirilor sfinte ale acelora, se intelege : duhov-
nicegti.
CHIRIL.. Ala este, Paladie. Dar gtergerea fetelor gi scdparea de
pdcat nu o poate dobindi cineva altfel decit prin Hristos, in Care $i
prin Care e toatd curdtirea qi Care a rdbdat pentru noi junghierea
mintuitoars 503.Aceasta o poate afla cineva fdrd sd meargd d.eparte,
ci din porunca vecind gi insofitoare. Iatd aceastd poruncd: <gi o grdit
Domnul cdtre Moise, zicind: VorbeSte lui Aaron qi tiilor lui zicind:
Aceasta e legea pdcatului. In locul unde vor junghia arderea de tot,

502. Fiina imbibatE in untdelemn 9i impdrfitd in bucdfi este inima inmuiatd $i

.sfigiatd de dureri $i in simliri delicate pentru al{ii, indreptatd spre fiecare in parte.
Sfintul se imparte tuturor, igi simte fiinfa inmuiatd pentru toti, sufere pentru toli,
cu toli. ln aceasta se aratE marea gi delicata lui sensibilitate. Nu face pe allii
sd sufere, ci suferd el pentru alfii, uqurind prin aceasta suferinfa lor 9i in aceasta
ajungind Ia bucuria neegoistd.
503. Numai prin Hristos putem dobindi scdparea de pdcat Numai in unire cu
'fatdl,
umanitatea Lui ce se revarsd spre contrar oricdrei invirtogEri egoiste, putem
scdpa 9i noi de egoismul pdcatelor, surpind zidul invirto$at care ne inchide in noi
ingine. In vdrsarea singelui S6u, acceptatd de El, se aII6 vErsarea umanitdlii din
Sine spre Dumnezeu. Hristos e locul central al umanitdfii ale cdrei capete se revarstr
in oceanul Dumnezeirii, avindu-ne aduna{i pe toti cei ce voim in Sine. Prin aceasta
sinqele Dumnezeirii se revarsd in noi.

;
I
t
I
 SFE CHIRIL AL ALEXANDNIII

vor junghia Si cele pentru pdcat lnaintea Domnului I Sfinteie sint SJjn-
lilor. Preotul cate o aduce pe ea, o va minca. In loc sfint o ve rninca,
tn curtea cortului mdrturiei. Tot cel ce se atinge de cdrnurile ei, se vcr
slinfi. $i ori a cui hrand. se vc stuopi din singele ei, cere se vo Ii stropil
pe ee, se vo spdla in loc siint. fi vasu,lde pdmint in care s-a tript, se vo
zdrobi. Iar de se vo trige in vas de eramd, sd"-lf.rece qi sri-i spele cu
apd. Orice bdrbat dintre ei Ie va minca pe acesteo. Cdci sinf Sfintele
Stinfilor" (Lev. 6, 24-29).
Deci jertfa pentru p5cat nu e alta decit Emanuil, care este Mielul
adevdrat, Cel ce ridicd pdcatele lumii (Ioan l, 29). $i se junghie in Io-
cul arderii de tot. Cdci Hristos nu e partial gi e sfint ca noi (pentru
cd n-a fdcut pbcat), ci e intreg binemirositor 9i sfinfit 9i pricinuitorul
sfinfeniei pentru toti ceilalti 5u. Cdci degi s-a socotit intre cei fdrdde-
lege qi a fost numdrat din iconomie intre cei osindiii (Isaia 53, 12), dar
I'atd.I a Stiut cd moartea Fiului e slintd .li sfinlitd 505.De aceea zice t "In
Iocul in cere vor junghia arderea de tot, vor junghia gi pe cea pentru
pdcat. Cdci sint Stintele Stinlilor". Cdci precum Fiul este Insugi Dum-
nezeul Dumnezeilor, aSa este gi Sfintul Sfinfilor, sfinfind El toatd zidi-
rea cu Duhul Sfint, ca unui ce S-a ndscut din Dumnezeu $i este cu
adevdrat Dumnezeu.
$i va minca jertfa preotul care o aduce. Cdci socotesc cd fiecare
dintre cei ridicati la slujba sfintd, va culege roadele ostenelilor sale gi
va secera rdsplata slujbei sale. Dar mdnincd rdmdgifa in locurile sfinte
gi in curtea cortului sfint. Cdci in biserici se aduc cele de taind 9i in
ele se invrednice$te neamul ales de sfinta masd a lui Hristos. Cdci
unde slujegte preo,tul legiuit, acolo e loc sfint 506-507.

504. Mereu este identificat Cel jertfit cu cel sfint, pentru cd Cel jertfit e Cel
revdrsat ln Dumnezeu 9i avind prin aceasta pe Dumnezeu revdrsat in El. Sfin{enia
nu e o insusire a omului, sau a lucrurilor lumii, in sens panteist (sacru). Sfinfenia
ne vine din Dumnezeu, cind ne deschidem Lui prin ddruirea noastrd. De aceea sfin-
tenia nu imbracd ceva ca pe un obiect. Prin predarea totala lui Dumnezeu, .sfin-
tenia e $i curdtie. Dar nu in cur5fia dobinditd de om prin efortul lui sti sfinfenia
lui, ci in prezenfa lui Dumnezeu revdrsatd in cei cc s-a curdtit de orice gind care-l
tine inchis lui Dumnezeu. Sfinfenia e transcendenta Dumnezeirii venitd in om gi in
lucrurile folosite de el, sau in }ucrurile prin care vine ln om. Sfin{enia pentru toli
vine prin llristos, centrul qmanitdtii deschis lui Dumnezeu. Ea vine prtin Mielu)l
care primegte sd fie junghiat cu blindete pentru tofi.
505. Moartea lui Hristos e sfintd Si sfintitd, pentru cE CeI ce o primegte este
Dumnezeu cel Sfint, dar qi Om, deci sfinlit. Orice moarte ca jertfe adusd lui Dum-
nezeu e sfintd, mai bine zis sfintitd, pentru cE e depdgire de sine gi revdrsare in
Dumnezeu, deschidere lui Dumnezeu, urmat6 de revdrsarea lui Dumnezeu ln Cel ce
a primit-o ca jertf6. Iar aceastE stare de ddruire lui Dumnezeu sfinfegte qi pe tofi
cei ce se unesc cu Hristos, insugindu-qi aceastd stare a Lui.
506-507. Unde preotul hirotoni.t de episcopul Bisericii aduce pe Hristos ca jertfd,
aducindu-se Hristos insugi prin el, acolo e loc sfint. Cdci acolo se rdspindeqte buna
mireasmd a jertfei Lui.
 1NCHINARE IlN DUH SI ADEVAR

$i jertfa sfinlelle pe cel cere s-a cfins de ea, ca gi stropirea sin-

gelui. Cdci de cele slinte ne apropiem nu pentru altceva, ci pentru a
ne impdrtdgi de Sfintul Hrisios prin jertfa negrditd qi duhovniceascti.
Dar se curdfd si vasele care servesc jertfeior, ca sd nu ajungii
altcuiva, sau ca cele ce au servit lucrurilor sfintite sd fie folosite la
trebuinlele oamenilor. $i legea aceasta s-a pdstrat gi se observd in
biserici.
Legea ldmuregte iardgi cd numai celor ce vietuiesc biirbitegte ii
se cuvine sd fie binecurzintati508,zicind z <<'f oatd partea bdrbdteascd
clintre preoli_va minca din ele".

508. Faptul acesta a devenit realitate in Hristos. Cdci aci nu se trec pacatele
prin inchipuire asupra animalelor fdrd voia lor, ci asupra Fiului lui Dumr-rezeufdcui
orn, care ia asupra Sa pdcatele tuturor gi Se jertfeqte pentru ele in mocl congtient,
topindu-le prin aceasta clin iubire in Sine gi socotindu-le topite 9i Dumnezeu Tatdl.
Cici qi Tatil priminrlu-L pe El incdrcat cu pdcatele tuturor topite in acelaqi tirnp
in EI, Il primeqte ca o jertfd cu picatele topite in El.
Ceea ce se petrece in Hristos e o desdrrirSirea ceea ce se petrece intre oametri.
CEci toate reialiile intre oameni sint retafii complexe de pdcat pi de jertfe, fdr,i
sd reuqeascd a-qi topi rugina prin rela{iile de jertfd, pdcatele, pentru cd nu se pot
elibera in relafiile reciproce de jertfi, de pdcate. Dar pdcatele unuia se transmii
asupra altuia s;i invers in trei moduri : a) f6cindu-l rdu, b) atrdgindu-l Ia picat, :2i
c) fdcindu-l sd sufcre cu cei de la care ii vine pdcatul. Prin primele douE m(xiur-i
il facem jertfi a pd,catelor noastre fdrd voia lui. Prin al ,treilea mod, se face el
insugi jertfd pentru pdcatul nostru. Cici in aceasta se aratd iubirea lui. Dar intru(it
pe de altd parte il atragem 9i pe el Ia phcat gi ne face Si el rdu, nici unul din noi
nu reugim sd topim picatul altuia prin clraqoste.
Cu Hristos s-a petrecutt insd altfel ; Lui i-am transmis : a) idcinclu-I rhu ::l
clucindu-L la jertfd Si b) fdcindu-L sd sufere cu voia Lui, sau fdcindu-Se El insuri
jertfd pentru noi. Aceasta o face gi pentru ci rabdd rdul ce I-l facem fdri sd
reactioneze.
Noi facem rdu 9i atragem la riu Oi pe altii 9i apoi in cazurile cele mai bune
suferim pentru aceste doud fapte, dar nu in a5a fel ca sd nu le 'mai lacem. De
aceea nu-I putem descirca cu totul de pdcat, luindu-I asupra noastra li topindu-l
in noi ingine.
Dar se intimpld in unele cazuri gi altceva: cel cdruia i-am fdcut rEu qi pe
care l-am atras la rAu, nu suferd propriu-zis pentru acestea, tocindu-qi prin rdspunsul
Iul rdu la rdul nostru, sau gdsind o pldcere in pdcatul la care l-am atras. In aces caz
noi, in cazul cel mai bun, nu pdtimim impreund cu acela, ci phtimim numai r.roi,
nu gi el.
Aceasta a fEcut-o in mod dbsdvirgit Hristos, fdrd ca EI sd ne fi fdcut vreun rd,r
sau sd ne fi atras la r6u. De aceea socotim moartea lui Hristos De cruce nu atit o
compdtimire cu noi, cum spune Moltmann, ci o pdtimire pur 9i simplu, cu nddejclea
cd prin ea va scoate din nesimlire pe cel stdpinit de pdcat. Iar cind aceasta are loc,
acela este eliberat de fapt de pdcate. $i aceasta se poate intimpla cu noi uqor,
pentru cd Hristos a) rabdd rdui ce I-l facem, fdrd sd ne facd gi El rdu, b) compdti-
me$te cu noi pentru orice suferintd de pe urma rdului fdcut de noi altora, sau de
alfii noud, 9i c) pdtimeEte pentru invirto$area noastrA in a face mai cleparte rdul,
sau a rdspunde rdului cu rEu.
Hristos nu numai topegte prin aceasta rdul luat din noi, ci are gi puterea de-a
ne inmuia cu dragostea Lui invirtoqarea noastrd pdcdtoasE.
' Noi ne facem unii altora riu qi ne facem jertfe unii altora cu voie gi flrd voie,
iar prin aceasta, in cel mai bun caz suferim unii pentru alfii, sau compdtimim, dar
nu ajungem pind la topirea pdcateior altora in noi, pentru cd nu putem inceta de-e
le face acelora rdu.
140 Str. CHIRIL AL ALEXANDRTEI

PALADIE: Exillicarea e clard.

CHIRIL: Pe lingd acestea stabileqte cum trebuie sd se sdvirpeasc6
jertfa, inteleg cea pentru pdcat gi care hrbnifi din ea pot fi mincate de
slujitori ; ;i care iardsi trebuie osebite spre miros de bunl mireasm5.
Cdci s-a scris astfel: "$i toate cele pentru pdcat, din aI cdror singe se
ror aduce in cortul mdrturiei,co sd fie spre ispd"Sirein loc sfinf, nu se
ve mince, in toc se vor orde. $i oceosta e legea berbecului pentru gre'
;eli. Cd sfintele sfinlilor sint. In locul unde vor junghia arderea de
tot, vor junghia berbecul pentru greqald inaintea Domnului. $i s?ngele
il va vdrsa Ia temelia altctrului imprejur. $i toali grdsimeq lui o va da
lq eI $i goldurile gi toatd grd.simea care acoperd mdruntaiele 6i loo-
td grdsimee care esle pesfe md.runtaieqi cei doi (rdrunchi) rinichi 6i
grdsimea cea de pe ei, cea de pe coapse $i lobul core este pe ticat lm-
preund cu rinichii, le ia scoale ,pe ele Si Ie va oteri preotul pe altar
jerttd Domnului. Pentru greSeald" esfe. Tot bdrbatul dintre preoti
le va minca pe ele, in loc sfinl 1e va minca pe ele. Sfintele Stinlilor
sint. Precum e Ia jertla pentru vind., aSa e Si /a cea pentru pdcat. O
lege e pentru ele. Preotul care va cere ispdqire prin ea, a lui va ti"
( L e v ,6 , 3 O ; 7 , t - 8 ) .
Deci opregte sii se mdnince mdruntaiele jertfelor. Cdci ele, zice,
trebuie sd fie predate numai lui Dumnezeu gi Lui sd i se ofere. Aceasta
socotesc cd inseamnd "in foc se va arder, adicd sd se predea Ei sd se

Preotul lui Hristos ia pdcatele credincioqilor in Taina Spovedaniei participlnd

prin ascultarea compdtimito,area lor qi mdrturisirii cu pdrere de rdu a celui ce le-a
sdvirgit, la durerea aceluia pentru ele. $i aceastd durere comund pentru un pecat
iI topefte. (Cdci cel ce poartd cu altul greutatea lui, i-o ugureaz5, dar o face ;i
pentru sine prin iubire). Durerea aceluia se manifestd in cdinfa lui. Preotul o pri-
megte pe aceasta ca jertfd a aceluia gi oa'recum o mEnincd lmpreund cu pdcatul pen-
tru care se face cdinta. Dar mincind li el jertfa cdinlei impreund cu pdcatul
pentru care se aduce, se hrdnegte gi el cu ea. $i aceasta cu cdinfa aceluia topeste
pdcatul. Totul aratd puterea comuniunii curate.
D,ar preotul poate topi pdcatul celui pe care qi-l insuEegteprin impreund cdit-rlE
pentru el, pentru cd are in sine pe Hristos ca Cel ce ia in mod real gi topeqte
picatul celui ce se cdieqte, suferind li EI cu acela. Hristos se aratd lucrdtor in
preot prin adinca rdspundere a lui pentru credinciosul care se mdrturisegte in fata
lui Hristos. Preotul simte in aceastd rdspundere prezenfa lui Hristos in sine. El
trdiegte ln ace,astdrdspundere depdqirea de sine, uitarea de sine. El nu mai ames-
tecd nici o pldcere uritd de sldbiciunea celui ce a pdcdtuit. Iar rdspunderea aceasta
e accentuatd in ei de harul de preot dat prin hirotonie sau de evidenfierea in el a
prezenlei qi lucrdrii lui Hristos ca Arhiereu.
Mai mentionim aici c5. precum Hristos luind firea noastra cur pdcatele ei oare-
cum a mincat-o, topind in dragostea Sa dumnezeiasci s;i in pdtimirea jertlei Sale
pentru noi pdcatele ei, aga noi mincirid trupul $i bind singele Lui, le mincdm cu
picatele noastre topite in El, unind durerea noastri pentru toli cu durerea Lui. A te
uni cu cineva in sens bun, nu simplu trupeite, ci mai ales spiritual, inseamnd a te
imprima de el, 9i de starea lui, a te face una cu el, fdrd sE te confutlzi 'ctt el. Noi
ne facem una cu Hristos 9i oa El, rnincindu-L pe El.
i'ft TN(]HINARE IN DUFI SI ADEVAR 44t

cldruiascd numai firii dumnezeielti Si mai presus de toate, al c5re*

chip (tip) este focul.
- Iar junghiindu-se berbecul pdcatulu.i, se varsd singele la temelia
altarului. Cdci sfinld ti sfinlild e moartea lui Hristos i 6i binemirosiloo-
re. $i se oterd md.runtaiele, grdsimea, rinichii gi lobul Iicatului. Iar
acestea socotesc cd sint, cum am spus gi in alte pdrfi, chipul (tipul)
virtufii, care nu e una, ci multe. Cdci foarte multe sint modurile vir-.
tufii. Deci ne-am indreptat in Hristos, Care a suportat moartea pentru,
tuoi gi S-a adus pe Sine intru miros de bund mireasmd lui Dumnezeu
pi Tatdl (Efes.5, 2).
Dar nu vom sluji lui Dumnezeu fdrd rdsplatd. Aceasta o aratd
spunind indatd in continuare : "$i preotul care aduce arderile de tot
ale omului, pielea arderii de tot pe care o educe, a lui va ti, $i toatd
iertla ce se ve |ace in cuptor $i toatd. cdre se va Iace pe grdtar Si in
tigaie, va Ii a preotului care o aduce. gi lootd jertla imbibatd in unt-
delemn Si neimbibaid, a tuturor tiilor lui Aaron va ti. Fiecdruia parte-
egald" (Lev. 7, B-10). Aceastd lege se pistreazd qi ea in biserici. Ea
s{abileqte egalitatea intre preofi, impdrfind fiecdruia, fdrd deosebire,
pdrfile jertfei nesingeroase, Aceasta , gtiind-o, scrie gi Pavel : "A$a @
. poruncit qi Domnul, ca cei ce slufesc altarului, de Ia altar sd lrdiascd>
(I Cor. 9, 13). $i cei ce aduc jertfele, sint pdrtagi ai altarului, curn
zice iardgi acelagi (I Cor. 10, 18).
PALADIE: Asa este. .
CHIRIL : Stabile$te, de asemenea, rinduiala jertfei de laudd 9i ln-
va|6 cum trebuie se se sdvirqeasc5, zicind : "Acecsla e legea ierttel
de mintuire, pe cere o voi aduce Domnului, De o vo aduce spre lou'
Cd., va aduce spre jerttd de laudd pase piini de fidind curatd, stropitd'
cu untdelemn gi turte nedospife, unse ln untdelemn 6i tdind curatd trd-
mintatd in untdelemn. Cu piini dospite va aduce darurile lui spre jert-
Ia laudei ced spre mintuire. $i va aduce omul din toate darurile lui"
parte osebitd DomnuluL Preotul care a vdrsat singele mintuirii a lui
va {i. $i cdrnurile laudei spre mintuire, ale lui vor fi. $i ln ziua in care
se ddruiesc, se vor minca, Nu vor /dsa din ea pe dimineafd" (Lev. 7,
l2-15). A poruncit sd se facd jertfa laudei cu piini dospite, depi in alte
p5rfi (a poruncit) a spus clar gi vddit : <Tot aluatul Si toatd mierea nu'
o veli aduce Domnului Dumnezeului vostru. Dar de pirgd le aduceli'
pe ele Domnului. Iar pe altar nu se vo.r pune spre miros de bund. mi-
reasmd> (Lev. 2, ll_12), Oare precizdrile acestea nu crezi, Paladie, cb
sint de vreun foios ?
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIET

PALADIE; Cred cd da.

CHIRIL; Sd spr,rnemdeci cu ce iconomie s-au rinduit acestea, cer-
cetindu-le pe cit se poate gi pagnici pe cdrarea cea ascunsd. Deci foar-
te potrivit zice gi dumnezeiescul David, atingindu-$i lira : "Paharul
nintuiriivoi lua Si numele Domnului voi chema,r(ps. l15, l3), numind
IaliS jertta de laudi pahar 50e.Dar gi noi aducem laudd ca mulfimea
in biserici (spre rrnitatea intr-un duh, adunafi intr-un trup gi un suflet
prin credinfd). Cdci s-a scris z <Ier inima ^gisufletu/ mullimii celor ce
crezuserd.ere uno, (Fapte 4, 32). Dar facem doxologie adeseori $i cite
'unul, in singurdtate, acasd, ziua gi noaptea.
E un lucru obignuit celor
cuviogi. Sau nu e adevdrat ce spun ?
PALADIE: Cum nu ?
CHIRIL: Dar fie cd aducem jertfa ca multime in biserici, fie.cd
o facem in alte locuri qi poate cite unul, sau cite doi qi trei, iau
mai mulfi, cei ce indlfdm cintdri de laudd, st5m de fatd fdrd deo-
sebire. cdci impreund cu cei cur5tifi prin sfintu,l botez aduce jer,tfa
gi cel ce e catehumen incd. $i dupd ce a adus irnpreund cu cei desd-
virgifi lauda, se depdrteazd de la cele mai tainice gi e oprit de la jertfa
iui Hristos. De aceea bine a prevestit legea aceastd iconomie 9i a po-
runcit ca jertfa de ]audd sd se facd cu piine dospitd gi cu turte nedos-
pite. cdci fiecare din cele numite indicd un chip al vielii. piinea dospi-
tti e chipnl (tipul) viefii incd necurdtate prin stintul botez si neelibe-
ratd cu totul de necttrdlia Lumeascd..Iar turta nedospit5, al celei curd-
'{ite in Hristos prin credin}d
adicd a celor desdvir$iti 510,cdrora le-il
spus gi dumnezeiescul Pavel : "A$adar, sd pfiznuim nu in aluat vechi,
nici in aluatul rdutdlii si aI vicleniei, ci in azimele sinceritdlii gi ode-
.'drului> (I cor. 5, 8). $i iardgi : <curdlili d,eci aluatul ce| vechi, ca sd
tili lrdmintdturd noud, precum sinteli Idrd aluat> (I Cor. 5, Z).
PALADIE: Foarte bine ai grdit.
CHIRIL: Pe lingd acestea fdina curatd, neadunatf, incd in unitate,
'cum e in piine 9i in turtd, ci rdmasd incd in bobigoare, indicx pe fie-
care in parte din cei ce aduc lauda. cdci sintem primifi de Dumnezeu,
indlfindu-i doxologii, fiecare in parte gi tofi in mulfime ca unul. Iar
.peste jertfa de laudd se varsd untdelemnul, lucru care aratd veselia
;i

509. Expresia <Jertfa laudei> a venit 9i in ["iturghia cregtind, ardtind cd jertfa

.de laudd din legea veche prefigura jertfa lui Hristos.
510. Aqa cum odatd cu jertfa Iui Hristos au incetat Jertfele de slnge ale legii
.vechi, aga au incetat gi folosirea de azimd, Toate au rdmas simboluri. A rbmas
piinea, hrana deosebitd a vietii, pentru a se preface in trupul lui Hristos, piinea
rC€d CCr€dSCd.
 1NCHINARE IN DUH SI ADEVAR -143

taptul cd cei ce o aduc se vor bucura de mila lui DumnezetsLr. Jert-

teste lui Dumnezetr. zice, jerttd d,e lauctd si predd lui Dumnezeu |d.gd-
tluinlele tale. gi md cheamd pe Mine in ziua necazului tdu 6i te voi
scaate si Md voi prosldvi> (Ps. 49, 15-16). Dar gi ucenicul lui Hristos
.scrie : "Este intristat careva intre voi ? sd se roage. E bucuros ? sd.
cinte> (Iacob5, l3).
Agadar, a rinduit limpede ca jertfa de laudd sd se siivir$easci cu
piini dospite 9i cu turte nedospite 9i cu fdind incd praf. Aducindu-se
fiecare din acestea, sd se ia un pumn de fdind 6i sd se junghie o oaie.
$i jertfindu-se mdruntaiele dupd rinduiald, celelaite sint date spre min-
care celor rinduifi sd slujeascd. cdci legea nu lasd preofia fdrd r6s-
platd.
Apoi adaugd, zicind : uln ziua in care' se jertfeSfe, se va minco. Nu
vor ldsa din ea pe diminealo, (Lev. v, rs). prin aceasta urtneazd sd in-
{elegem iardgi aceasta: curgind timpul gi trecind veacul acesta ca o
zi, se va ivi un alt mod de doxologie decit c'ele pe c,are le gtim noi.
Cdci precum cei eliberati de sub stdpinirea lui Faraon, bucurindu-se
dupd cuviintd, ziceau: "sd cinfdm Domnului, cd intru slavd s-a pros,ld-
t,it ; cal Si cdldrel a aruncat in mare, (Ieg. 15, 3-4), aga vdzind de mai
inainte in duh faptele mai strdlucite gi prea inalte ale venirii Mintui-
torului nostrur unii dintre sfinti au strigat : <cintafi Domnujui cintare
noud>>(Ps.97, I), Ia fel venind El, au zis: <gj sint Dumnezeuintru stri-
gQreD(Ps. 46' 5), apoi dupd ce a jefuit iadul gi a zis celor din legirturi
:
<<Iesifi,si celor din intuneric : Descoperifi-vdu (Isaia 49, g), dupd
ce
se va desfiinfa moartea gi se va inldtura pdcatul cu totul, va fi un mod
de laudd potrivit timpului. cdci il vom lduda pentru lucruri
si mai
mari' $i imbogdfindu-ne cu bundtdlile mai presus de minte
5i cuvint,
t'om incununa impreund cu Dumnezeu gi ratdl cu laude gi mai strdlu-
cite pe Hristos, Ddtdtorul tuturor bundtdlilor 5r2.((cit despre proorocii,
zice, se vor desfiinla ; cit despre cunoltinld, va inceta; cdci acum din
parte cunoa$tem. cind va veni insd ceea ce esle desdvirsit,
ceea ce e
rlin parte se vo d.esliinfa> (I cor. 13, g-10). Dar Hrisros Insusi o
si
spus.' <Aceslec |e-cim gfiit voud in pilde. Dar vine ceasu/ cind.nu voi
mai grdi voud in pilde, ci pe tald voi vesti voud d.espre Tatdl> (roan

' 511. Aluzie la unirea in Liturghie a expresiilor: <Mila pdcii, jertfa laudei,.
Plini de bucuria ce ne-o face mila lui Dumneieu, ii aducem nj<irtfa laudeio.
St2. In cintarea lui Israil sint doud trepte: cintarea pentru "iib"rurea din Eqipt
gi cea p_rin car_e se prevestea venirea lui Hristos. La fei sint doud
trupt. itt-iii-
tarea celor ce l-au primit
_pe-Hristos :. cea pentru biruirea morfii de cdtre El gi cea
prrn care se prevestegte biruirea morlii 9i a pEcatului in to1i, adicd viala ve,acului
viitor. Dar cind se vor primi aceste bundtEli oe tapt, Hrisios va fi incununat cu
Si mai mari laude.
444 sF. Cr{fRtL'irt'Ar,fxewbnrer

16, 23). Deci intrucit cunogtinfa va fi in noi atunci mai desdvirqitd, ne

va fi lauda mai inaitd.
PALADIE : Explicatia e convingdtoare.
CHIRIL: Stabilind, aqadar, rinduiala potrivitd fiecdrei jertfe ti
spunind cum trebuie sd se sdvirgeascd, face indatd pe siujitor pdrtap
de altar. Cdci s-a scris : "$i a grait Domnul cdtre Aaron, zicind : Tu
$i tiji fdi gi caso seminliei tale, veli lua pirgele sfinlilor. $i tu qi fiii
tdi veli lua pdcatele preoliei voo.stre, (Num. 18, 1). Addugind la aces-
tea cd ei trebuie sd petreacd la indeletniciri sfinte cu minte
treazd Ei veghetoare, zice: (,Si iatd Eu em dat voud pdstrareo
pirgelor din toate cele slinlite Mie de Iiii lui lsrail. Le-am dat lie spre
tolosinld Si tiilor tdi dupd tine, Iege veSnicd. Si ocesfea sd fie vou<i
din darurile slinlite ale stinlilor din toate darurile lor .9i din toate jer-
tele lor li din toatd greqeala lor gi clin toate pdcatele lor, cite le vor da
nie din toate cele slinfe, Iie sd fie ti Iiilor tdi. ln Sfinto Slintelor le
veli minca pe ele. Toatd partea bdrbdteascti sd le mincali pe ele, tu Si
tiii tdi. Sfinfe sint lie. $i oceslec sd fie voud din pirgele darurilot 1or,
din toate aducerile Iiilor lui Israil. fie [e-am dat' pe eJe gi tiilor tdi gi
Iiicelor tale cu tine, lege ve^;nicd.Tot cel curat in coso la le va minca
Ire ele. Toatd pirga de untdelentn Si toatd pfuga vinului pi griului, pir-
gele lor ce le vor da Domnului, lie le-am dat. Cele intii ndscute, toate
c?te sint in pdmintttl 1or, cite Ie vor aduce Domnului, a|e tale sd fie.
Tot cel curat 1.ncosa so Ie va minca pe ele. Tot ce se vo inchina mie
lntru iiii lui Israil, aI tdu sd fie. $i tot ce deschide pintecele din tot
ttupul, cite Ie vor uduce Domnului, de Ia om pind Ia dobitoc, ale tale
sd fie. Dar cele intii ndscute ale oamenilor se vor rdscumpdra ti ce/e
frntii ndscute ale dobitoacelor celor necurate vei Iace sd se rascumpere.
$i rdscumpdrarea lor de Ia o lund se vo prelui la cinci sicli, dupd
siclu/ ceL sfint, doudzeci de bani sint. Dar cele intii ndscute ale vaci-
?or ti cele intii ndscute ale boilor gi cele intii ndscute ale ceprelor,
nu vei primi sd se rdscumpere. Cdci sint sfinle. gi singele |or il vei
vdrso Ia altar gi grdsimea lor o vei aduce ardere spre miros de bund
mireasmd. Domnului. gi cdrnurile vor ti ale tale, precum $i pieptul
jertlei Si bralul drept ale tale vor ti. Tot ce se osebe$fe din cele slin-
te cite Ie vor osebi Iiii lui Israil Domnului, Ie-am dat lie Si tiilor tdi
,!i tiicelor tale impreund cu tine, lege veSnicd.,Iegdturd de sare este
frnainteaDomnului, lie Si seminliei tale cu tjne>>(Num. 18, B-19).
Socotesc cX infelegi gi de aci foarte clar c5. tot felul de jertfd 9i
aducere s-a ddruit in chip vddit neamului sfintit gi ales, ca gi cele de la
toatd gregeala gi de la toate pdcatele, adicd jertfele pentru toat5 grepea-
 *
INCHINARE lN DUH $I ADEVAR 445

la i pdcatul. Cdci jertfele cele pentru p5cat se numesc pdcate. De aceea

pi inteleptul Pavel a folosit acest cuvint ail legii pentru Hristos, zicind :
cNe rugdnr pentru Hristos, impd.cali-vd cu Dumnezeu. Cd pe Cel ce n'Q
cunoscut pdcat, pentru noi pdcat L-a tdcut" (II Cor. 5, 20, 24). Cdci
Fiul S-a jertfit pentru pdcatele noastre, ca un miel nevinovat, dupd
Scripturi (Isaia 53, 57). Iar cd jertfelor pentru pdcatul nostru legea Ie
punea numele dg pdcat, o aratd Dumnezeu, spunind prin proorocul
despre preoti : "Manincd pdcatele poporului neu, (Osea 4, 81, adicd
cele pehtru pdcatele poporului meu sint mincare preolilor. Deci Ie
cl5ruiegte lor rdmdpifa a toatd jertfa gi porunce$te sd Ie mdnince, dar
ln loc sfint gi de c5tre toatd partea bdrbdteascd. $i care e motivul, ra-
f iunea acestui lucru, a spus-o in cele dinainte 613.
Dar pirga untuluidelemn, al griului gi al vinului qi rdscumpdrd-
rile celor intii ndsculi gi cele inchinate, nu mai sint spre mincare nu-
nai bdrbafilor, nici in curtea sfint6, ci in casa preotului gi sint rinduite
spre mincare gi fetelor gi fiecdrui cunoscut $i casnic. $i deosel-rirea
aceasta trebuie sE fie p6zitd. Cdci rdmdqifele jertfelor se cuvine sd fie
intrebuinfate numai de cei sfinfifi gi nu e ca o mincare de rind. $i Ii
se potrivegte locul sfint. Dar trecind la cele cite sint pe lingd ele, adu-
F se ca daruri, zice cd delin o a doua treaptd li vor fi folosite de ori-
cine din casa preotului, nurnai sd fie curat, sau nespurcat, adicd, dupd
Iege, dacd nu e tdiat irnprejur, dacd nu e de alt neam, dacd nu e Ie-
pros, dacd nu e cu scurgere de sdmint5 ; iar dupd intenfia Scripturii
noi, gi dupd disciplina bisericeascd,dacd nu e necurat gi necredincios,
tlacd e binecredincios gi iubitor de Dumnezeu. Cdci celor ridicali la
b cluntnezeiesca preolie li se cuvine $i mai mult ca tuturor sd iubeascH
a-qi alipi pe cei care sint buni la purtdri pi au cugetul plin de iubire
de Dumnezeu 514.

pdcatului celui ce o
513. Jertfa aclusd in }ege inchipuie primirea asupra ei a
aduce prin punerea miiniior asupra..ei. Preotul mintind o parte din..ea, inchipuia
luarea prin aceasta asupra lui a pdc'atului aceluia. Dar il lua ca sd inchipuiasci
topirea lui in sine. (A lua Srelrtatea cuiva . inseamnd a-I uSura de ea. Dar cel ce'
o ia, o ui;ure.azd el insugi prin clragostea lui). Aceas-ta- prefigura ceea ce se va
lntimpla cu Flristos :ii cu preotul ca-.chip vdzut al Lui. Hristos a luat pdcatele
iroastie. Dar luindu-Ie, le-a topit in Sine, pdtimind din iubire pentru ele. In grad
deplin jertfele acluse lui Dumnezeu, purtind asupra lor pdcatele celor ce le aduceau,
inchipuiau topirea lor in Durnnezeu imprertni cu pdcatele puse . asupra lor 9i deci
sfinfirea ior ; iar cei ce Ie aciuceau mincind din ele inchipuiau $i sfintenia lor.

k preotul lui Hristos luind pdcatele credincioqilor in Taina Spovedaniei le to-

pegte 9i el lati de cel ce le mdrturiseqte participind prin iubirea sa nu ia sdvir$irea
ior, c! la durerea cdintei pcntru ele.
514. Creclemcd se cotrfirmd cele spuse la nota 513.

F
b.
446 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIET

Iar addugind la acesteat "Iegdmlnl de sore vegnicd este inaintea

Domnului, fie qi seminliei tale cu tine>, a poruncit, desigur, sX se pd-
zeascd ceea ce a spus gi altbdatd ; "Nu va lipsi screo legdmintului
Domnului de la jerttele voastre. In tot darul vostru veli ad.uce Dom-
nului Dumnezeului vostru sore, (Lev. ?, l3). Iar jertfa e stropitd cu
sare Ei aceasta era un chip (tip) care ardta c5 trebuie sd ddruim /ui'
Dumnezeu cu lnlelepciune gi sd"-itacem aducerea nocstrd cit mai gus-
t<tasd.Cdci nu se vo minca piine Idrd sare, dupd cum s-o scris (Iov. 6,
6). Dar a spus 9i Hristos sfinfilor Apostoli : <Voi sinteli saree pdmintu-
/ui, (Matei 5, 13).
PALADIE I Bine ai grdit.
CHIRIL.' Acestea sint deci legile, dupd care trebuie sX facd siujba
preoliei cei sfinlili. Dar cei alegi, care au primit o slujbd atit de
inalt6, trebuie sd se fereascd gi de impreunarea spurcatd gr de grija
lumeascd, care ar putea sd imbete gi mintea cea mai fermd gi s-o facd
sf, cadd in pldceri prostegti. Aceasta o aratd in Levitic, zicind : "Vin ,5i
btiuturd amelitoare ru veli bea, tu li fiji tdi cu tine, cind veli intra in
cortul mdrturiei, sau cind vd veli apropia de altar. gi nu veli muri.
I.ege veSnicd intru neamurile voestre, ca sd deosebeoscd.lntre sfinlj lf
intinali Si intre cei necuroli gi curatri. gi vei lnvdla pe tiii lui Israil
toate legile cite le-a grdit Domnul cdtre ei prin mlna lui Moise> (Lev.
10,9-11).
Observd cd trebuie sd fie treji. Fiindcd pentru mintea intunecatd
q;i inimii incdrcatd de griji, care e stXpinitd de o belie iumeascd (c[ci
se imbatd unii gi fdrd vin), atingerea de slujba (tliturghia) sfintd e pri-
cind de moarte. Pentru cd mintea care nu poate p6gi drept, se abate
spre uriciune Oi coboard ceie slinte Si nu mai sint in rindu-
iald cele sdvirgite, c,i au fost aruncate de la calea cea dreaptd.
Iar pdtind ei acestea, numaidecit supdrd pe Dumnezeu gi vor
suporta amarnice pedepse din pri,cina ugurdtdfii. Deci trebuie sd fie
treji, lepddind belia ndscutd din grija lumeascd515.Aceasta ne incleamf,
gi Mintuitorul Insugi sE o facem, zicind : <<Lualiaminte sd nu se in-
greuieze inimile voastre de grijile vielii, (Luca 21,34).

515. Belia aduce dezorrline in toate, nu le mai lasd in armonia lor ra!ional5,.
binecuvintitoare. Dar o befie pricinuiegte orice patimE. De aceea orice patimd
aduce dezordinea in lucruri, stricind echilibrul intre ele. Aduce o descompunere,
ca lipsa sdrii, sau a infelepciunii, car{j pdzegte echilibrul in toate. Iar in{elepciunea
e sustinutd de trez\.ie.
 INCHINATE II\' DfiI SI ADEVAR 447

Iar felul trezviei voastre $i cum sH rdminem neintinali gi curafi

gr fdrd osind6, le-a indicat indatd. Cdci zice: .Cc sd deosebestiintre
sfinf .li intinat gi intre curat qi necurot. gi vei lnvdla pe tiii lui Israil
toate legile, cite le-am gfi.it prin mina lui Moise>. Aceasta inseamnd a
spune vddit, cd se cuvine ca preofii lepddind befia, sd se depdrteze de
bdrbafii care nu sint sfinti, de cei intinafi gi necurati. Iar aceasta soco-
tesc cd o va face cineva ugor, dacd va fi neintinat gi curat. "Cdci iie-
care vietate, zice iubeSte pe cea asemenea ei Si ontul se va alipi de
t:ej asemenea lui" (int. sir. 13, 19). Pe lingd aceasta trebuie sd fie in-
telepli gi in stare sd invefe pe alfii, cdci intiistdtxtorul turmei cuvintd-
toare, trebuie sd fie treaz gi destoinic si dea invdfdturd. Bine zice deci:
"Vei invdlo", adic5 vei tilcui, ca sd poatd intelege auzitorii cd legea
e pedagog pi grdiegte taina lui.Hristos. Cdci nimic nu e greu, ci are.
lipsd de iilcuire, dacd nu se infelege duhovniceqte. Atunci cuvintul
istoriei e in totul simplu pi s-a eliberat de umbrele neclaritdtii.

ft

3
b

?
 CARTEA A TREISPREZECEA

Iardgi despre preotie

Despre preoli r;i despre Aaron sd fie destule cele spuse de noi.
Dar socotesc cd trebuie sd adaug la cele spuser cele poruncite despre
Levifi, care precum se vede, lipsesc. Cdci numai aqa va fi deplind
explicarea.
PA'I,ADIE..AEadar, purcede la ele' gi tilcuieqte-le ldmurit i cdci
rlrept cugeti.
CFIIRIL: Voind sd dea cea mai bund rinduiald pentru lucrdrile
sfinte, ageazd sub arhiereu treapta levitic5, zicind in <L6vitic, : ((Si
Levililor le vei grdi 6i vei'zice cdtre ei : Cind veli primi de la tiii lui
Jvail zeciuiala, pe care am dat-o voud. de Ia ei ca sorf, sd scoateli din
ea partea separatd. Domnului, zeciuiala din zeciuiald. $i vi se vc socoli
ocest dar aI vostru ca griul de Ia arie qi ca partea de Ia teosc. ASa veli
seporo ,5i voi din toate cele separate ale Domnului, din toate zeciuielile
voestre, cite le veli primi de la Iiii lui /srail. $i sd dafi din ele partea
separatd. Domnului, Iui Aaron preotul. Din toate cele date voud sd scoa-
teli partea separatd Domnului, scu din toate pirgile ceea ce e slinlit din
-ele.Si vei zice cd.tre ei : Cind. veli separa pirga de Ia ele, atunci se va
socoli levililor ca roadd. de la arie Si ca roadd de Ia tedsc. $i o veli
minca pe ealn tot locul, voi gi tii vo1tri gi casele voastre, cd plata aceasta
esle voud pentru slujbele voastre cele din cortul mdrturiei. $i nu vo
. avee pentru aceasta pcicate, cind veli scoote pirga voasfrd. .$i cele sfinte
aLe tiilor lui Israil sd nu le intinali ca sd nu murili>>(Num. 18, 25-321.
Observi taina lui Hristos licdrind incd in umbre pi in chipuri (ti-
puri) ? CSci cel ce a primit zeciuiala, a dat zeciuiald, dupd cuvintul
Jericitului Pavel (Evr.7,9). Dar atunci chipul (tipul) era Melchisedec,
iar in timpurile lui Moise s-d pdstrat prin Aaronr care infdti5eazd in
sine pe Hristos Preotul preolilor, cdpetenia gi inainte stdtdtorul cortu-
'lui sfint, adicd al Bisericii, pe Sfintul sfinfilor'9i Dumnezeui dumnezei-
Jor, Cdruia ii datorhm toatd aducerea noastrd. Cdci s-a scris : <Tofi cei
din jurul Lui vor aduce daruri, Ps. 75, 11). Da cele mozaice erau incd
NVCIIN.TATE IN DUrI SI ADTVAN

chipuri (tipuri), pe cind pdzitorii poruncilor evanghelice veselesc pe

Rdscump5rdtorul lor prin d'aruri duhovnicegti.
PALADIE.' Bine ai spus.
CHIRIL.' Iar ci neamul levitic este un neam ales Si scos dintre
allii, o tace ardtat ln lelul a.cesta.A poruncit sd numere poporul gi sd
facX alegerea exactb din mulfimea de rind, nu pentru cd nu i-ar fi cu.
noscut Fdcdtorul (cdci ti sint numdrate gi picdturile de ploaie, dupd
cum s-a scris; (Inf. Sirah 1,2), ci ca sd gtie lf,murit cei ce citesc Sfin-
tele Scripturi, ca cei ce sint inchinali lui Dumnezeu gi se numesc
poporul Lui,'sint lnscrigi ln listele lui Dumnezeu gi in cariea viefii gi
lac parte din numdrul celor cunosculi de El Si se afld in amintirea
Stdpinului 516.Atadar, . s-a inscris poporul, dar Dumnezeu a pus oarecum
deoparte neamul ales gi sfinfit gi nu l-a ldsat in acelagi rind cu ceilalti,
ci i-a rezervat locul de frunte, zicind cdtre preainfeleptul Moise :
,,Vezi seminlia lui Levi, sri nu socotesti impreund numdrul lor gi sti
nu-i ai intre Iiii lui Israil" (Num. 1, 49). Cdci sorful sfinlilor e deosebit
9i rdspl{tile lor sint cele mai inalte. $i poate sint inscrigi pi in alte cbrti.
Cdci nu o singurd carte a vdzut dumnezeiescul Daniil, ci cum insupi
zice : <Judecd.torula $ezut Si cdrtrile s-ou deschis> (Dan. 7, L0).
Agadar, fu:scriereae potrivitd cu mdsurile fiecdruia. Dar e scos din
mulfimea cealalti neamul rinduit gi inchinat sfintelor siujbe. Iar felul
slujbei levifilor l-a ldmurit zicind indatd: <<fcseminlia lui levi 9i sd-i
pui pe ei lnaintea iui Aaron preotul. $i vor sluli lui gi vor pdzi cele
de pdzit ale lui ti cele de pdzit ale tiilor lui Israil lnaintea eortului
mdrturiei spre c Iace lucrurile cortului. gi vor pdzi toate vosele cortu-
lui mdrturiei, ti cele de pdzit ale tiilor lui Isroil dupd toate lucrdrile
cortului. $i vei da pe levili lui Aaron lratelui tdu gi Iiilor lui preolilor.
Ace;tia sint dali ntie dar din tiii lui Israil. $i pe Aaron gi pe fiii lui ii
vei pune peste cortul mdrturiei. $i vor pdzi preolia lor gi toate cele de.
la jerttelnic Si dinlduntrul catapetesmei, $i cel de alt neam care se ve
atinge, ve muri>>(Num. 3, 6-10). Deci levifii au fost dati intr-un fel
oarecare impreund lucrdtori gi ajutdtori celor ce sdvirgeau cele sfinte
CSci vor pdzi cele de p5zit ale lor, adicl ale lui Aaron 9i toate va-
sele cortului mdrturiei, $i cele de pdzit ale fiilor lui Israil. Pind aci
felul conrlucrdrii lor.
Apoi pune pe Aaron Si pe fiii lui impreun[ cu el peste cort gi
zice : .Vor pd.zi preolia lor toate cele de Ia jertlelnic Si ceie dinldun-

516. Oamenii iau la cuno$tintd pe cei ce se dovedesc alesi mai lnainte de

Dumnezeu gi lnzestrati cu destoinicia pentru o anumitd slujire. Ei sint scrigi de
mai inainte in cugetarca lui Dumnezeu'
29 - Sf. CHIRIL
450 SF, CHIRIL AL AI,EXANERIEI

trul catepetesmei,, adicd cele negrdite ti tainice, gi c'ite e obiceiul sd

le sdvirgeascd cei ce stau lingd altarul dumnezeiesc (Evr. 10, 11)517.
$i in aceasta avem un chip (tip) curat al lui Hristos, pe care l-a
agezat Tatdl peste casa Lui, a cdrui cas6 sintem noi 518.Iar cei ce preo-
fesc impreund cu Aaron infdtigeazd limpede ceata sfintd gi vrednicd
de laudd a sfinfilor Apostoli, impreund lucrdtori 9i impreuni liturghi-
sitori cu Hristos. Cdci s-au fdcut impreuni lucrdtori (I Cor.3,9), vis-
tiernici pi iconomi ai tainelor lui Dumnezeu (I Cor. 4, 1), ba 9i slujitori
prin care am crezut (II Cor.3, 6).
iar dacd ar vrea cineva sd cerceteze gi rinduiala Bisericii, s-ar mi-
nuna pe drept cuvint de preinchipttirea din lege. Cdci episoopilor,
ca unora ce au primit conducerea, gi celor ce au un grad mai mic,
adicd al preofilor li s-a incredinf at jertfelnicul 9i cele dinlduntrul
catapetesmei. $i lor se cade sd li se spund : <<$i vor pdzi preofia
lon>. Iar diaconilor : <<Vor p5zi cele ce sint ale poporului". Cdci
oare nu ei poruncesc strigind in biserici, cind se cuvine sd cin-
te poporul gi sd stea cu cuviinfl qi uneori sd se linigteascd; gi nu ei
indeamn& la rug6ciune ? Iar sivirgindu-se jertfa nesingeroas5, nu ei
aduc cele mai sfinte dintre vase gi au o grijd amdnuntitd de toate cele
necesare?
PALADIE; Aga este.
CHIRIL: Agadar, cele ale preofiei le sdvirgesc cei din frunte, iar
levitii ajutd, dupd cum rinduiegte litera legii ordinea preotiei biseri-
cegti. Iar poporul este exclus de Ia toatd lucrarea sfintitoare 9i cei
ce rdpesc aceastd cinste ,sint ameninfali cu cea mai de pe urmd pe-
deapsi. Cdci va muri, zice, de va veni de la sine la ea, neavind ale-
gerea dumnezeiascdasupra lui.
PALADIE; Adevdrat.

517. Loea$ul bisericesc ortodox pdstreazd 9i sl iconostasul care acoperd locul

unde sdvirgegte preotul Tain'a lui Hristos. Aceasta aratl cd el e mai aproape de
cele negrdite $i poate grii poporului despre ele. Un locag bisericesc fard catape-
teasmd inseamnd cd nu existd un mister mai presus de ceea ce in{elege orice
credincios,
518. Fiecare om e casa tainicE, nedeplin infeleasd a.lui Dumnezeu. ln ea se
sdldsluiegte ln chip deosebit Hristos, Dumnezeu-Cuvintul qi Fiul Tatdlui. Cdci omul
a fost fdcut prin EI qi dupd chipul Lui: persoand cuvintdtoare qi Fiu al Tatdlui
suprem.
Dar tofi lmpreun6 formim o casi a luti Dumnezeu, in care se sdldqluieqte
Hristos ca in trupul Lui tainic. Cdci omul igi actualizeazd umanitatea intreagA numai
in comuniunea cu altii. Fiecare e intregit de altii 9i puterile lui de gindire, de iubire,
se ,actualizeazd in comuniune cu aitii. in aceasta comuniune se pun in valoare gi
toate potentele umanitdtii lui Hristos, care igi au mocielul qi originea in Dumnezeu-
Cuvintul. De aceea pgntru poporul intreg qi cu conlucrarea lui se aduce Hristos
jertf{ la Sfinta Liturghie.
l INCHTNARE lN DUrI $I ADEVAR
+*
451

CHIRIL: Deci neamul levitic nu e inscris in listele celorlalti, ci e

inscris deosebit gi in cartea lui Dumnezeu. <$i a grdit, zice, Domnul
cdtre Moise in pustiul Sinai, zicind: Numdrd pe tiii lui Levi dupd ca-
sele pdrinte$ti ale lor, dupd neamurile lor, dupd rudeniile lor i toatd
partea bdrbdteascd de Ia o lund in sus, numdrd-i pe ei.,gi i-au numdrat
pe ei Moise Si Aaron dupd. cuvintul Domnului, ln telul in care Le-a po-
runcit lor Domnul. $i erou aceStia Iiii lui Levi dupd numele lor: Gher-
gon, Cahat gi Merari. gi ocesfea sint numele lii|or lui Gherqon, dupd
neamurile lor: Loveni gi Semei. gi tiii lui Cahat, dupi neamurile lor:
Amram, 9i fssoor, Hebron Si Oziil. ,Si fiit lui Merari dupd neamurile lor:
Mooli gi Musi. Acestea sint neamurile Levililor dupd cose/e pdrin-
te;li ale /or" (Num. 3, l5-19).
Observd deci, Paladie, inainte de toate, acestea.Cdci trebuie o ob-
servafie subfire. S-a inscris poporul de la doudzeci de ani in sus. cdci
nu invrednicegte legea cea precisd pe cei moi gi slabi sd fie inscrigi
in cartea lui Dumnezeu. ci pe drept cuvint se inscriu in listele sfinfi-
lor cei plini de sevd-gi in floarea virstei duhovnicegti. Agadar, legea
face din virsta trupeascd un chip potrivit ,al celei duhovni'cegti pi prin
cei in floarea virstei inchipuiegte neamul celor alegi, iar pe cei sub
virsta tineretii, pe cei slabi gi pe cei incd copii, ii trece cu vederea gi
nu-i primegte in cartea sfint5.
Dar la levili s-a fdcut inscrierea de la o lund. Cdci Stdpinul tutu-
ror primegte, gi chiar cu mare pldcere, pruncia in Hristos a celor alegi,
'ca gi infelepciunea. Pentru cd e un lucru deosebit
a se distinge cineva
in amindoud, adicd in intelepciunea gi in simplitatea cea dupd Hristos.
Astfel dumnezeiescul Pavel zice: <Frafilor, nu tili prunci Ia minte, ci
tili prunci prin nerdutate, iar la minte Iili d..esdvirgiii" (I Cor. 14, 2Ol.
$i Insugi Hristos zice undeva z <Fifi inlelepli ca gerpii Si blinzi ca
poruntbeii> (Matei 10, 16). ASadar, e primitd simplitatea sfinfilor 51e.Jar
numdrXtoarea se face dupd fiume, neamuri $i case pdrintpqti. Cdci
Dumnezeu invrednicegte pe cei pe care vrea sd-i cinsteascdde numdri-
. toare dupd ins, mullime gi neam. $i inlelesul precis al acestora il ld-
muregte Mintuitorul insugi sfinfilor Apostoli : nOare nu se vind doud
pdsdri pe un bdnul9i nici una d.in ele nu cade pe pdmint tdrd voia Ta-
tdlui vostru cel din ceruri. Iar voud gi toli perii capuluj sinl numdrafi,
{Luca 12, 6-71szo.

519. Viclegugul, degi dd impresia unei subtilitdfi de gindire, e demascat ugor

ca aducind dezordinea gi rdul, fiindcd nu vede sau nu vrea s6 vadd importanta
ordinei gi a binelui.
520. In nume e datd persoana fiecdruia, distinctd de altele i se aratA valoarea
{iecdruia in ceea ce are deosebit de altii. A urmdri contopirea lor ln masd, ln-
seamnd a sdrdci realitatea spirituald. Chiar un fir de pdr al unei persoane e preluit de
 IE
,LCZ SF. CIIIRIL AIJ ALEXANDNIEI

PALADIE: Bine ai zis.

1HIRIL; Pe lingd aceasta a poruncit sd se fac6 o a doua inscriere
gi si i se prescrie fiecdruia slujba cuveniti, zicind : uNumdrd pe fiii lui
Cahat din mijlocul iiilor lui Levi, dupd cetele lor, dupd cosele lor pd'
rinteSti, de la cloudzeci $i cinci de ani in sus pind Ia cincizeci de ani, tot
cel ce intrd sd slujecscd gj sd focd toate lucrurile in cortul mdrturiei.
$i acesfea sint Jucrurile fiiifior lui Cahat ln cortul md.rturiei, Sfinla
Sfinte/or. Va intra Aaron Si Iiii Lui, cind va porni tabdra ;i vor
Iua catapeteasma (perdeaua care acoperd.) Si vor inveli in ea sicriul (chi-
votul) mdrturi.ei. $i vor pune deasupra un acopcrdmint de piele vindtd
$i vor intincle pesle el o cdma$d,toatd vindtd Si vor bdga drugii. $i peste
mosd pune rii inainte vor ,lntinde o cdmasd,intreagd de portird, gi bli-
dele ti cdluile ti pdhorele gi ibricele cu care toarnd Si piinile cele de'a
pururea vor Ii peste eo. $i vor pune peste ea o cd.tnatd rotie 9i o r''or
aeoperi cu un acoperimint de piele vlndtd ; gi vor trece prin ea drugii.
,5i vor lua o cd.ma1d.vind.td.gi vor acoperi candelabrul care lumineazd $i
candelele lui Si lingurile lui #i mincarile lui 9i toate vasele pentru unt'
delemn, cu cere s/ujesc. $i-o vor pune pe eI 6i toate vasele lui intr-un
acoperdmlnt de piele vlnd.td. gi-l vor pune pe drugi. $i jerttelnicul de
aur iI vor acoperi cu o cdma$d vlndtd. gl-I vor acoperi flntr-un acoperd'
mint de piele vlnd.td $I vor pune drugii lul. $i vor lua toate vasele de
slujbd cu care s/ujesc ln Slintele $i Ie vor pune intr-o cdmasd vlndtd ;i
Ie vor acopefi cu acoperdmlnt de piele v1nd.td.Si Ie vor pune pe drugi. $i
vor pune pe jertlelnic acoperdmintul Si-I vor acoperi cu o cdmasd f,n-
treagd de porlird .gi vor pune pe eI toate vasele cu care slufesc lo eI,
cleStele, Iurculilele, blidele $i acopeftmlntul Si toote vcsele jerttelnictt-
luj gi vor intinde pe eI un acoperdmlnt de piele vlndtd $i vor punc
drugii lui. $i vor lua o cd.masd de portird. gi vor acoperi spdldlorul ti
talpa lui gi-l vor pune in acoperdmint de piele vlndtd. li-l vor pune pe
drug. $i dupd ce vor sflrgi Aaron 5i liii lui de acoperit sfinlele Si loate
vosele stinte, clnd va ti sd.purceadd. tabdra, vor intra tiii lui Cahat sd Ie'
poarte ti nu se vor atinge d.e cele sfinte, co sd nu moerdr, (Num.
4, 2-151. :
Inscrierea de la o lund qi mai sus aratd cd lui Dumnezeu ii este
pldcutd gi bine primitd insdgi nevinovdtia sfinfilor. Iar faptul de a rindui
pentru lucrurile sfinte numai virsta hotdritd de lege, adicd cea de la

Dumnezeu, pentru cE 9i in el se aratd ceea ce are distinct fiecare persoanE. Dar

persoana face parte dintr-o casd, dintr-un nean. Ea are in primul rlnd datoria fattr
de nafie, cdci aceasta l-a format pentru slujirea lui deosebitd.
t INCHINARE NiI DUH ST AbE'AR

F doudzeci gi cinci de ani pind la cincizeci, aratA, socoteala, cd slujba a-

leasd qi fdr& prihanX lui Dumnezeu s{virgegte tot cel ce este deja 9i
incd inlelept 9i in putere. Se afld deja in acestea cel ajuns la doudzeci
gi cinci de ani ; Fi este cel ce inainteazd pind la cincizeci. Cdci s-a aple-
cat deja spre sfirgitul vigoarei bdrbatul care a trecut dincolo de cincizeci
de ani gi nu e in vigoarea f5rd prihan5, ci alunecd spre sidbiciunile
bhtrinefii. $i nici un neinfelept sau lipsit de f igoare nu poate sluji fdr5
prihand lui Dumnezeu, dacd este drept sd se spun.l cd faptele ce privesc
spre virtute gi se bucurd de lauda legiuitorului sint fapte ale vigoarei
gi chibzuinfei preafrumoase.
PALADIE: Aga este.
F CHIRIL.'Iar in grija celor din ceata Iui Cahat erau Sfintele Sfin-
[ilor, premergindu-le preo]ii care le acopereau pe acelea. Cdci pretu-
tindeni e mai in cinste cel mai inalt in treaptd $i toate cele ce sint la
Dumnezeu sint in ordine gi nirnic nu e fdrd ordine. Iar neamul levitic
este ajutirtor 9i mai prejos de lucrdrile sfinte ale celor superiori. gi se
acoperd cu piei gi cu imbrdcdminte rrinete sfintul sicriu (chivot), jert-
felnicul de aur, sfegnicul gi vasele de slujbd, vindtul infdfigindu-ne
ceea ce e de sus Si din cer. Cdci aceasta e culoarea eterului de sus gi
din indltime. $i sfintele vase sint chipuri (tipuri) ale lui Hristos, pre:
cum am ardtat mai inainte. Iar masa, pe lingd acoperdmintele vinete,
are qi o cdmagd toatd de porfir5. Altarul jertfelor insf, are o cdmagii
ro;ie, iar spdldtorul o c6magd intreaqd cle porfird peste inveliqurile vi-
nete. $i masa, care are punerea inainte a piinilor, inldli$eazcijertla ne-
slngeroasd, prin care sintem binecuvintafi tofi 52r,mincind piinea din
cer, adicd pe Hristos, Care S-a fdcut gi ca noi, dar era gi este rii Dum-
nezeu Care vine de sus ;i de la Tatdl gi se afld cleasupra tuturor, ca
lmplraiul gi Dumnezeul tuturor 522.1u, faptul de-a intinde peste masd
cdmaga de purpurd sau inveligul de porfiri e, precum mi se pare, o
imagine a imp5r5fiei lui Dumnezeu 523.Iar altarul jertfelor se imbra-
cd in cdmag5 rogie. Iar cdmaga cle culoare rogie o vom socoti ca chip
(tip) al singelui. Cdci Hristos S-a jertfit din pricina 9i in favoarea noas-
trd gi S-a suit ca un lr4iel pe altar, spre miros de buni mireasmd lui

521. De aici numirea Euharistiei de binecuvintare. Prin trupul Si singele Dom-

nului primim binecuvintarea TatElui, Care a binccuvintat intii trupui 9i singele
Fiului Sdu. Ele poartd gi aduc in ele binecuvintarea in orice om care primegte
piinea gi vinul Euharistiei, cu credinla cE slnt trupul qi slngele binecuvintat, al lui
Hristos,
522. Sl. Chiril afirm6 aci din nou, lmpotril'a nestorianismului, cE Fiul lui Dum-
nezeu insugi S-a fdcut om.
523 lmptrratul se lmbracd ln porfird. lmpErdlia lui Hristos e ca o cEmaglt a
Lui. In ea se aratd slava Lui, Cei ce lac parte din. lmpErEtia Lud slnt ca o cEmagll
de porfir6 a lui Hristos. Sint lipiti de El.
 'ST. ALEXANDRIEI
CHIRIL AL

Dumnezeu gi Tatdl524. Sp{letorul avea 9i el, pe lingd acoperdmintele

vinete o cdmagd intreagd de porfird. Iar spdldtorul infdfigeazd in sine
chipul (tipul) sfintului Botez, care ne spald in apele sfinte spre lep6-
darea pdcatelor gi ne duce in impdrdtia cerurilor. $i sfintul Botez e de
sus, din 6s1525.Iar irnagine a acestui fapt e culoarea vindt&. Sau nu-li
pare cd-fi spun lucruri cu totul drepte, in aceasti anevoioasii inlelege-
re a celor ce sint de tilcuit ?
PALADIE: Ba da.
:HIRIL.. Deci ace,astaera slujba celor din cahat. Iar ghergonilii 9i
merarilii erau inscrigi, i1 acelagi fel, de la douizeci 9i cinci de ani 9i
pind la cincizeci, dupd nume, dupd case gi familii. $i in grija neamului
lui Ghergon erau pieile cortului, acoperdmintele,perdelele u$ilor' pinzele
curtii si cele de prisos. cdci aga s-a scris. iar in grija celor din Me-
rari, cdci $i acesta era un neam levitic) erau stilpii cortului, tdlpile 9i
capetele, cuiele li inchizdtorile, catapeteasmadin afard a cortullui 9i pe
lingd acestea, inc{ alte oarecare. $i ghergonifii Si meraritii transpor-
tau cele incredintate lor pretutindeni cu ajutorul unor care' pe
cind cahatilii purtau Sfintele Sfinfilor ,avindu-le pe umeri. Cdci s-a
scris in Numeri : n,Si11uadus cdpeteniile lui IsraiI, doudsprezeee,cdpe'
tenii ale caselor pdrinte$ti ale lor i ace$tia slnt cdpetenijJe seminliilor,
oce$lio sint cei ce en fost de tald ]a numdrare; $i ou odus darurile lor
lnaintea Domnului, Sose core acoperite Si doisprezece boi. Cite un car
d.e Ia doud cdpetenii ;i cite un bou de la tiecare. $i Je-ou ajus inoin-
tea cortului. $i o grdit Domnul cdfie Moise : Ia-Ie de la ei gi vor Ii pen'
tru Iucrurile de slujbd a|e cortului mdrturiei 9i Ie vei da levifilor, tie'
cd.ruia dupd slujbd jui.,Si /uind Moise carele Siboii, \e'a dat pe ele Ie'
vifilor. Si doud care Si patruboi le-a dat |iilor lui Ghergon, potrivit cu
slujbele 1or Si patru core gi opt le-a dat tiilor lui Merari, potrivit cu
slujbele lor, prin ltamar, Iiul lui Aaron, preotul. $i liilor |ui Cahat nu
le-a dat, cd au slujbele Sfinfei Sflinte|or,gi o vor purta pe umeri" (Num.
7,2_'9). Auzi cX datoria acelora era de-a duce gi purta pe cdre 9i numai
cahatifii purtau pe umeri cele sfinte ?

524. Simtim pe tot semenul nostru care sufere pentru noi fdri cirtire' ba chiar
de buna voie, ca pe un miel, jertfit in parte de noi inqine, ca apoi sE participdm
la durerea lui. Hriitos e Mielul desivir$it care suferd din pricina relelor ce le-am
fdcut sau I le facem Lui 9i altora, ca apoi si simtim pornirea sd participdm la
durerea Lui. CeI ce poate sd fie jerffi, urc6 in calitatea lui, urcd pe altar ca sd fie
in fala Tatdlui.
525. Botezul ca spdlare de pdcate, ca eliberare din inchisoarea egoistd 9i trece.rea
ln lmpdrdtia iubirii [ii Dumnezeu, e de sus. Nu ne putem spdla 9i innoi noi ingine.
Sintem spdlati prin Duhul Sfint, Duhul c'omuniunii.
p INCHINARE IN DUII SI ADEVAN

PALADIE; Pentru ce ?
.,1
CHIRIL; Totdeauna cel mai inalt in treaptd gi mai sfintit se afld
intr-o osteneald mai mare si lui i se cuvine numaidecit sd se oboseasc5 ;l€!

gi :pe lingd aceasta, sd sufere gi necazuri. $i nu sint intr-o situatie

egald cu ceilalfi, cei mai sfinti si mai aproape de Dumnezeu. sau r.r.u
este adevdrat ceea ce spun ?

F
P\LADIE: Ba foarte adevhrat.
1HIRIL: Deci neamul levitic slujea in aceastd ordine, Iar acest
lucru socotesc cd e chipul (tipul) unei taine.
PALADIE: ln ce fel ?
t 1HIRIL; cele doud neamuri, GherEon gi lvlerari par sd infdfigeze
popoarele de sub lege, adici pe Israil. Iar cahatitii, pe cei sfintiti in
Flristos prin credinfi. Cei dintii aveau in grijri pinzele curfii, pieile cor-
tului, acoperdminteleqi stilpii, capetele gi tdlpile, cuiele gi percleleleqi,
precum spune Sfinta Scripturd : "toate cele de prisos,,, prin care se
inseamnd cele ce nu sint necesare pentru slujbd. Iar ceilalfi au pr:ins
curaj sd poarte Sfintele Sfinfilor qi cele prin care se inchipuiegte Hris-
tos, nu intr-un singur fel, ci in multe feluri gi moduri, ca sicriul, ca ma-
sa qi ca sfegnicul gi jertfelnicul de aur. cdci fiind simplu dupd fire ca
Dumnezeu,se cunoa$tein chip felurit prin varietatea lucr6rii. Cdci cu-
vintul ratdlui este, fdrd indoiald, viu gi lucrdtor 9i pe linqd aceasta
viafd gi lumind gi miros de bund mireasmd. spirituald. Agadar, cei ce
rdmin pe lingd poruncile date prin Moise, au in grijd cele de prisos ale
cortului. cdci legea e nefolositoare, daci nu e inleleasd duhovnicegte.
Iar cei ce au prins cural sd poarte sfintele Sfinfilor sint in Hrist'os, ne-
purtind nici un lucru de prisos, ci purtindu-l pe Flristos lnsuqi.
PALADIE I Bine ai spus.
CHIRIL: Dar observd,de voiegti, gi aceasta.
PALADIE: Care ?
" 1HIRIL: cei incredintati cu cele de prisos ale cortului sfint, le
transportd pe acelea pe cdre. Dar cahatifii purtau Sfintele sfintilor nu
pe care, nu pe altceva, ci punindu-le pe umerii lor.
PALADIE: gi pentru ce aceasta?
. CHIRIL.. Pentru cd, ag spune, prietene, cd legea e grea
9i e o po-
vard anevoie de purtat. Iar semnul clar al acestui fapt e c6 cele de pri-
sos nu sint purtate pe umeri, pentru neputinta celor supugi lor. De a-
ceea ziceau $i dumnezeie$tii ucenici, celor ce dupd primirea credinfei
se intorceau la slujirea legii. <gi acum pentru ce ispitili pe Dumnezeu
ca sd puneli pe grumazul ucenicilor un jug, pe care nici pdrinlii vostri
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI 4,I
,.
456

nul-aupututpwta?>(Fapte15,10)'Iarcahatitii'punlndpeumeriilor
fac din ele o povar5 ugoard
cele prin care se inchipuiegte Hristos, igi
gilesnedepurtat.Aunuacestaesteinchipv5dit,ceeaceinsugiHris-
Meo ugoord ?' (Matei 1l '
tos a spus i <Jugul Meu este bun 9i scrcino
I I 301rze'
PALADIE; Aqa Pare'
C6<:i ea ne incre-
CHIRIL: Dar a9 adduga Ia cele spuse 9i aceasta'
Gher'on erau puqi la
dinteazd qi mai -oit. tu prima inscriere, fiii lui
urm6 (acestea sint nea-
inceput, apoi Cahat ia mijloc 9i Merari cel din
murilelevitice).Laadouains6,ceadeladoudzecigicincideani,a
Iar dupd el Ghergon si
fost pus lnainte cahat 9i a fost numit cel dintii.
Merari,careaveauingrijdceledeprisosalecortului.$ifiecaredin
pe cind cel dintii inainteazd
aceste doud neamuri au'cite doud familii,
pind la patru. lntelegi deci ghicitura ?
PALADIE: Deloc.
intre timp turma
1HIRIL; lntii a fost chemat Israil. Dar intrind
neamurilor,afostpusdupdaceasta'$iagaceidinurmds-aufdcutcei
cei din urm6 (Matei
dintii, dupd cuvintul Mintuitorului, iar cei dintii,
20, 16).
PALADIE: Adevdrat.
CHIRIL:$ievdclitcdneamulludeiloremiclanumdr'intrecind
cu mult multimea nemdsuratd a neamurilor'
PALADIE" A$a este'
CHIRIL;DeaceeagiDumnezeuzicecStreMoise,tilcuitorulcelor
sfinte:<$iccumlasd.Mdcanfiniindu.Md.,sdpierdadunareaaceasto!'
Sitevoitacepetineneammate'muJtmaimaredecitdces'o,(Ieg.32'10).
de obste' $i
Deci cu aceste slujbe a fost cinstitd semintia leviticS
regulaslujbeilorafostsdfiesubotreaptdmaiinaltdSisdlucreze
subautoritatealuiAaron.Cdciandzuitlaceeaceestepesteaceasta
poruncite ei de Dum-
si a cduta cele mai presus decit cele rinduite 9i
nezeu'erapricin5depieire.Aceastas-aardtatchiarsiprinceeace
"$i a grdit Core' IiuI lui
s-a petrecut. Cdci s-a scris iardgi in Numeri :

5 2 6 . H r i s t o s n u c e r e j e r t f e d e . a n i m a l e g i t o t f e l u l d eblind
. . a m s n usqtcinc
n t e c a lusoorfl''
nlegea
"iig;I Meu este Si
vecire. El cere numai "r"ai"ie 9i iubire. greu' odatS ce te-ai
de vedere ceea ce cLre El e mai
Desigur, din alt punct .Dar
,rEut"uzi.c-omuniunea cu cei iubiti,
hotarit, e mai usor. si e mai ugor pentru_.i-t" inti'
te usureazdou*neze',ii"'l"t"li"i"ri"iii. o"-"iiea"ll porti pe Hristosdirect ln
mitatea ta. Nu "qti"ir'eo"up"1 a" gti3u--turelor
-p".Htittot 9i de lncdrcarea celor ce se cer
purtate ln ele. vui .rior""i]ii;[t
"f-d- Iniu$i' sau o persoand' dectt fel de
porti'
fel de griji i-purronli". iitti."ldt ta iceista insdgi persdana pe care o
iubirea ei, care raspunde la iubirea ta.
i""ti, Je-i" iniarr"gle-cu
*
T
INCHINARE triI DT'E $I ADEVAR

Cahat, filu lui Levl, gI Datan gl Avtron, Itll lui EIIav gI AIn, IIUI lui Fa-
let fiul lui Rubin. $i s-au sculat impotriva lui Moise cu doud sute cin-
cizeci de b{rbafi din fiii lui Israil, cdpetenii ale adundrii, ale9i ai sfa-
tului 9i bdrbafi vestifi. S-au sculat asupra lui Moise 9i Aaron si au zis
cdtre ei : "Sd infelegeli cd toatd adunarea, toli sinl sfinfi gi Domnul e
lntru ei. Pentru ce v-ali sculot csupro adundrii Domnului ? $i auzind
Moise, a cdzut pe tald. $i a grdit cdtre Core Si cdtre toatd eeata lui, zI-
cind: A' privit Domnul gi o cunoscut pe cei ce sint ai Lui Si pe cei
stinfi, Si i-o apropiat cle Sine. $i pe core i-a ales, i-a apropiat de Sine.
Aceasta sd. o iaceli : Iuati-vd voud. cddelnife, Core 9i toatd ceata lui
gi puneli ln ele toc ti tdmiie lnalntea Domnului, miine. $t vQ
Ii bcirbatul pe cere l-a ales Domnul, sfint. Sd vd aiungd voud.,
fii ai lui Levi. ,St a gfiIt Moise cdtre Core: M-afi auzlt pe
mine, fli ai lui Levi. Nu putin vd. esle voud cd v-e deose-
bit Dumnezeul lui Israil pe voi clin adunarea lui Israil $i v-a apro-
piat pe voi de Sine co sd slulifi slujbele cottului Domnului Si sd stoli
lnaintea cortului ca sd slujiti fui. $i te-a apropiat pe tine Si pe Iralil
tdi, tii ai lul Levl, cu tine ; 9i mal cdutali sd vd iaceli preoti ?" (Nurn.
1 6 ,1 - 1 0 ) ,
Deci avind fiii lui Cahat slujba sd ridice pe umeri Sfintele Sfinfi-
lor, s-au indltat prostegte spre cele mai de sus si au rivnit la mdsurile
preofilor. 9i rdpindu-gi cinstea, dupd cum s-a scris (Evr. 5, 4),
au nesocotit porunca dumnezeiascX 9i cdlcind legile slujbei preofegti,
au disprefuit cu totul cinstea celor intii stdtdtori. Cdci au zis cdtre
Moise 9i Aaron: "Sd.lnlelegeli cd toatd. adunarea, toli sint sfinfi ,9i Dom-
nul este inttu ei>. Auzi cum dispretuiesc m5sura pusd lor 9i spun cd
cinstea arhiereului e comun5 nu numai unui neam, ,1or, ci gi tuturor
celorlalti pi cI nirnic nu e mai mult in ei, sau mai de cinste, chiar dacd
li s-a spus cd aceia sint superiori, ca unii ce au luat aceastd treaptd
prin hotXrirea lui Dumnezeu. Iar aceasta inseamnd in chip vhdit a
blama hotdrirea de sus $i a nu pune nici un pref pe ceea ce vrea Le'-
giuitorul. Dar dumnezeiescuil Moise, folosindu-se de obiSnuita blln-
F defe, i-a sfdtuit ca pe ni$te bolnavi gi cunoscind minia ce se va porni
impotriva lor, i-a mustrat zicind : oSd vd ajungd voud., tii lui levi. Nu
pulin vd este voud cd v-a cles pe voi Dumnezeul tuturor dintre toli
pentru o slujbd atlt de cinstitd $i de wednicd de laudd,. Dar aceia se
fineau supdrafi pi invirtogati gi neinfrinafi in mindrie, pin6 cind nebu-
nia lor a ajuns la atita rdu, cd deschizindu-gi pdmintul gura, i-a inghi-
tit cu neamurile 9i cu corturile lor gi i-a dus la o pierire nemaiauzitd.
Cdci s-au cobortt la iad de vii, dupd cum s-a scris (Ps. 54, l6).
 ' 'Sts.
45d CHIRIL AL ALETTANDRIEI

Deci rrscoala impotriva capului gi nesupunerea sub intiistdt{tori

gi sub cei ce au luat de la Dumnezeu cinstea de bonducdtori e un lucru
necuvios gi pdeepsit de Dumnezeu cu moartea. Dimpotrivc, e rodul ce-
lci mai inalte cuminfenii a ne lXuda cu ceea ce avem gi a multumi pen-
tru aceasta, gi a nu sdri in chip primejdios dincolo de mdsura proprie,
nici a dori cele neddruite incd noud, socotincl cd sint comune gi ingd-
duite tuturor cele ce se implinesc numai cu aprobarea de sus.
PALADIE.. Bine ai zis.
CHIRIL; Agadar, cele sfinte se implinesc intr-o ordine neameste-
catd. Aga se cuvine sd fie $i nu altfel 52?.
PALADIE; Bine zici.
CHIRIL.. Dar jertfele aduse de cei subordonafi gi orice aduce ci-
neva ca dar gi jertfd lui Dumnezeu, Ie ddruiegte legea ca un sorf co-
mun ambelor cete, spunind cd trebuie sd fie ale preolilor 9i levililor
comun. Cdci a zis Dumnezeul tuturor cXtre Aaron : "ln pdmintul lor nu
vej mosleni Si parte nu va ti lie lntre ei. Cd Eu sinl partea to qi mog-
tenirea ta in mijlocul tiilor lui Israil si tiilor lui Levi iatd, le-am dat
toatd zeciuiala in Israil ca sorl pentru slujbele lor, cite ,le s/ulesc in
cortul mdrturiei. ^5j nu vor mai intra tiii lui Israil in cortul mdrturiei
co si ia pdcat aducdtor de moarte. Ci va sluji levitul insu$i slujba
cortului mdrturiei si ei vor lua pdcatele 1or. Lege veqnicd. intru neamu-
rile lor. $i in mijlocul tiilor lui Israil nu vor mogleni mostenire. Cd. ze-
ciuiala liilor lui Israil cite le vor sepora Domnului, Le-am dat ca parte
separatd levililor. De aceea am zis lor : In mijlocul tiilor lui Israil nu
vor mogteni sorf> (Num. 18, 20-23). Iar in a doua lege repetind ace-
lagi cuvint, zice: nNu va Ii preolilor Si levililor Si lntregei seminlii a
Iui I'evi paile, nici sorl cu Israil. JertIele Domnului va ti sortul tor. Le
va minca pe ele.Iar sorl nu va Ii lor intre tralii lor. Domnul fnsu.ti e sor-
lul lui, precum a zis lui. ^ti acesto este dreptul preolilor,.jertlele de Ia
popor, de la cei ce jertlesc, tie vilel, tie oaie. Si vei da preotului bralul,
tdlcile si pintecele. Apoi plrga griului tdu $i a vinuluj tdu sj a untului
de lemn al tdu. gi pirga tund.erilor oilor tale vei da lui. Cd pe eI t-a a-
,les Domnul din toate seminliile tale, sd sleo inointea Domnului Dum-
.a
nezeu co sd sluleascd pi sd.binecuvinteze l.ntru numele Lui, eI si tiii lui,
in toate zilele, (Deut. 18, l"---5).

527. Sfinfenia e unit6 cu rinduiala. Dezordinea e rdzvrdtirea mindriei, care nu

recunoa$te o ordine rinduitd de sus. Nimic nu e pentru rdzvrEtire vrednic de respect,
Dar lmpdrtirile de slujiri in cadrul ordinei vine de sus, potrivit inzestrdrii de' sus
cu aptitudinile potrivite diferitelor slujiri. De aceste aptitudini trebuie sE se tinE
seama cind sint chemate persoanele la <iiferitele sluiiri.
 INCIITNARE TN DUH $I ADEVAN, 459

Observd deci c5 neamul sfinfit nu se poate inscrie la un loc cu po-

porul qi e despdrlit de ceilalti. $i aceasta nu numai prin lucrdrile sluJ-
belor, ci gi prin deosebirea nddejdii. Cdci celor ce trdiesc viafa aple-
catd sprq pdmint gi sint alipili de cele pdmintegti gi inseteazd dupd cele
vremelnice 9i umbl5 ca prin umbre, li se spune dupi cuviint5: <Acecs-
ta e partea ta, eceste e sorlul td.u, pattea neascultdtii voastre de Mine,
zice Domnul> (Ier. 13, 25). Iar celor ce au ales viala sfintd gi fdrd pri-
hand gi celor alegi pentru virtute, li se spune ; "In pdmintul lot nu vei
moSteni pi parte nu va Ii lie intre ei. Cd. Eu sint partea Si mo$fenjrea
ta, zice Domnul". $i de fapt Mintuitorul, celui ce-a venit gi L-a intre-
bat odatd, cum poate dobindi viafa vegnic5, ii spune : <$tii potuncile :
sd nu ucizi, sd nu preacurveSti, sd nu furi, gi cele inrudite. Iar acela
spunind fdtig cd pe acelea le pdzegte gi intrebind gi addugind : <ce-mi
moi lipsegte ?, ii zice: <De voie,tti sd fii clesdvirsit, mergi, vincle averile
tale Si dd-Ie sdracilor gi vei evea comoard in ceruri, qi venind urmeazd
Mie, (Matei 19, 16_ 21). Deci e necesar ca cei ce voiesc sd slujeascd
lui Dumnezeu in chip neimprdgtiat gi socotesc cx trebuie sx urmeze L,ui,
sd se instrdineze de cele pdmintegti 9i sd pi-L facd numai pe El par-
te qi cu nddejdea in El sd se ingrage, dupd cuvintul din psalmi : .Des-
tdteazd-te de Domnul ti ndddjduiegte spre El pj EI vo face> (ps.
36, 4-5; sza.
i* Apadar, desparte zeciuielile cuvenite levifilor, spre rdsplStirea os-
tenelii slujbei lor. cdci nu rdmine fdrd platd osteneala sfinfilor, ci deo-
sebit de alese le sint cinstirile, strdlucitoare qununile. cdci zice Dom-
nul: .Nu vd ingrijili pentru sutletul vostru ce veli minca si pentru
trupul voslru cu ce vd veli imbrdca. Cdutali mai intii impdrdlia lui
Dumnezeu gi dreptatea Lui gi toate acesteo se vor ad.dugavoud, (Matei
5, 31-34).
Iar p5cate numegte animalele Junghiate pentru p5cate. Iar acestea
sint gi ele chipuri (tipuri) ale lui Hristos, care s-a jertfit pentru noi 9i
a rdbdat junghierea, ca sd nimiceascd picatul lumii. gi cele junghiate
pentru pxcat sint ingdduite spre mincare numai slujitorilor celor sfin-
te. cdci nu se cuvine sufletelor lipsite de sfinfenie sd se impirtdgeascd
de sfintul trup al lui Hristos, ci celor alese gi curate, cdrora li se poate

_ 5.28.Preotii_ primesc din ale celorlalti, pentru cd nu se ocupd cu procurarea

lo-r,..ci- 1e _oc-gR!numai cu cele ale lui f)umnezeu, cu rugdciunea pentru ei 9i cu
(sluJirile) slujbelor dator'ate de toli lui Dumnezeu, aducindu-le prin acestea aJutorul
lui Dumnezeu in ostenelile lor pentru ciqtigarea celor de trebuintd. Dumn6zeu e
partea lor, pentru cd Dumnezeu e 9i Cel Cdruia li slujesc in exclusivitate. Dar avind
pe Dumnezeu ca parte duhovniceascE, El le va da lor gi ceea ce le este de tre-
buintd din darurile materiale date acelora prin rugdciunile aduse Lui prin preofi.
 : SF, CHIRIIJ AIJ ALSrANDRIET

spune : <Iar voi sinteli neam ales, preolie impdrdteascd, necrn sfinl,
popor spre cigtigore,r(I petru 2, g)52s.
Dar s-au scos pentru cei rinduiti spre slujbele sfinte braful ti fdl-
cile gi pintecele. cdci neamul ales trebuie sd aibd puterea fdptuitoare
9i implinitoare. ,Iar aceasta este bratul. Dar gi cuvintul, se infelege cel
de invdfdtur5, al cdrui chip (tip) e falca. Pe lingd acestea gi pintecele,
prin care se inchipuiegte rodnicia. cdci oare nu trebuie sd fie cel cu
adevdrat apropiat de Dumnezeu, fdptuitor gi mult Erditor gi cit se poa-
te de rodnic ?
PALADIE; Ba foarte mult.
CHIRIL; Deci a lipsit de parte neamul levitic ai S-a dat pe Sine ca
parte prea aleas5 a lui. Dar prin faptul cd n-au primit nimic, nu a ld-
sat sd fie pugi cu totul, in afard de ceilalti. Ci a moderat mdsura, din-
du-le o micd posesiune necesard. Cdci s-a scris : <gi o grdit Domnul cd-
lre Moise Ia apusul lui Moav, lingti lordan, ln fala lordanultti, zicind:
Porunce,gleliilor lui rsrail sd dea levililor din pdrlile posesiunii lor ce-
tdli de locuit gi locurile din tala cetdlilor d.imprejwul lor sd le dea le-
vililor. $i vor ti lor cetdlile de locuit iar locurile separate din tala lor
pentru vitele /or gi pentru toate cele cu patru picioate ale lor. gi ve-
cindtdlile cetdlilor, pe care Ie veli da levitilor, de Ia zidurile cetdlii 1n
atard Si plnd Ia doud mii de coli lmprejur. gi vei mdsura In alard de
cetate latura de cdtre rdsdrit doud mii de coli gi /oturo de cdtre mia-
zdzi doud mi| de coli gi latura de cdtre mare doud mii de coli SI latu-
ra de cdtre miazdnoapte doud mii de coli. gi cetatea sd fie voud ln
mijlocul aceslui Joc. $i vecindtdlile cetdtilor Si cetdlile Ie veli da Ie-
vifilor. Cele gase cetdli de scdpore pe core le veli da ca sd fugd acolo
cel ce a omorit" (Num. 35, 1-6).
Cdci se lngdduie sfinfilor sX aibd gi in lumea aceasta cele indestu-
l5toare vietii 9i cele ce le ajung pentru trebuinta necesarX a trupului.
<Cd avlnd, zice, hrand qi lmbrdcdminte, sd ne lndestuldm cu aceste@)
(I Tim. 6, 8). Iar ceea ce prisosegte,e pdgubitor. Deci li s-au ddruit sfin-
filor slujitori mici cetdti gi mici case gi farinile dimpreJur, 9i acestea
m5surate. Cdci a socotit Dumnezeu cd e cu dreptate, ca nici sd nu le
lase cele peste trebuinfX sau cele spre desfdtare, nici sE nu-i necdjeas-
cd fdrl mdsurd cu o prea mare strimtorare, depXrtind de la ei cu folos
lipsa prea mare gi inldturind ceea ce-i intristeazd. De aceea a mhsurat
Indestularea cu trebuinta,

529, Se lace o trecere labil{ de la preotia slujitoare la preotia generald clnd

e vorba de tmptrrtdgirea de Jertfa trupului gi slngelui lui Hrlstos, toti sint lnvredniciti
de ea. Tofi se lmpdrt5gesc de jertfa Domnului care poartd asupril-le pecatele
tuturor, topite ln El, ca sd le topeascd 9i in ei, iertind pe toti.
 INCHINANE IN DVH SI ADEVAR 461

$i poruncegte sd se cedeze levitilor cetflfile de scdpare, punind in

grija slujitorilor celor sfinte neamul celor ce pdtimesc gi care are lip-
sd de cel mai rnare ajutor. Prin aceasta socotesc cd s-a dat o pildd bi-
sericilor pentru grija de cei osindifi, "Aducel.i-vd aminte, zice, de cel
osindili, ca Si cum ali Ii impreund osindili i de cei necdjifi, ca unii ce
sintefi gi voi in trup" (Evr. 13, 3).
PALADIE; Adevdrat
CHIRIL: A ardtat apoi prin ghicitur5, in felul urmdtor, cd nddej-
dea sfinlilor slujitori are temelie sigurl 9i cd sorful lor e vegnic. Cdci
s-a scris: <Si o grdit Domnul cdtre Moise, zicind: VorbeSte tiilor lui
Israi/ 9i Ie spune lor : Cind veli intra in pdmintul pe care Eu iI dau
voud., se va odihni pdmintul pe carc Eu il dau voud, va Ii Simbritri. ga-
se ani vei semdna larina ta, gase ani vei tdia via ta $i vei aduna rodul
ei. lar 7n anul aI gaptelea, Simbdtd va ti, odihnd pdmlntului, Simbdta Dom-
nului> (Num.25, 1-O).Iar hotdrind odihna {sabatismul) 9i poruncind sE
se lase pdmintul nesemdnat gi nearat in anul al gaptelea,a adiugat ia-
rdgi : <$i vei numdra lie qapte pauze de ani, de gaple ofi gapte oni. $i
vor ti lie Sapte sd.ptdmini de ani, patruzeci gi noud de ani, gi vefi vesti
cu glas de trimbild in tot pdmintul voslru. gi veli stinli onul al cinci.
zeeilea si veli striga iertarea pe pdmlnt tuturor celot ce-I locuiesc
pe eI. An de slobozire ccesl semn va Ii voud. $j vo pleca Iiecare Ia mo-
.lia /ui si Iiecare la to.milia lui veli pleca. semn de slobozire va Ii aces-
*. ta, anul al cincizecilea va Ii vouii, (Num. 25, 8, l3).
Care e raliunea pentru care se lasd gi pXmintul sd se odihneascd gi
ce inchipuiegte anul odihnei, vom cerceta la vreme potrivit[. Iar cd
partea levitilor e cu totul aleas6, s-a spus inainte. Dar acum scrie ia-
rdgi : "De a.vindut cineva cosd unujc cere o locuie$te 1n cetate incon-
juratd cu ziduri, se va putea Iace rdscumpdrarea ei ; pind se !,o impli-
ni un an de zile se \/a putee tacc rdscumpdrarea ei. Iar de nu se va
rdscumpdra pind se vc implini anul ei intreg, se va intdri casc ccre esle
ln cetatea ce are zid, 1n chip tainic celui ee-a d.obindit-o pe ea, in
neamurile lui. ,Sj nu se va intoarce 1n anul slobozirii. Iar casele d.e prin
sate, cere nu au zid, lmprejur, se vor socoti ca larina pdmintului. Vor
puteo Ii totdeauna rdscumpdrate si se vor intoarce in anul slobozirii.
$i cetdlile levifilor, casele din cetdlile posesiunii lor, vor putea ti tot-
deauna rdscumpdtate de levili si oricine Ie va cumpdra de Ia levili, se
vo sflrgi vinzarea caselot lor din cetatea posesiunii lor ln anul slobo-
zirii. cdci casele cetdlilor levililor slnt mogia lor in mijlocul liilor lut
Israil i gi larinile separate de llngd cetdlile lor nu se vor vind.e. Cd
oceasfo esle motia vegnicd a lorr, (Lev. 25, 29-34)-.
 Sl.. EEIRIL AL ALEXANDRIEI

. PALADIE: $i ce vrea sA spun6 legea prin aceasta ? Cdci nu prea ln-

feleg.
CHIRIL; Ascultd deci. Casele din orag pe care le-ar cump5ra vreu-
'nii de la stdpinii lor, e ingdduit celor ce le-au vindut si le rdscumpere
pind la sfirgitul anului. Iar de nu se va intimpla aceasta pind va trece
anul, sE fie cel ce a cumpdrat-o stdpin al ei gi in afard de orice rrind.
Iar de va fi tarind gi sat, sd fie ingdduit, zice, sd se rdscumpere tot-
deauna, intorcind cel ce a vindut celui ce a cumpdrat argintul dat.
Dar de nu va putea intoarce gi rdscumpdra, a poruncit sd se restituie
in anul cincizeci, nepldtind fostul stdpin nimic. Cdci legea a socotit
celui ce-a cumpdrat mogia cigtigurile vremii indelungate drept resti-
tuire a sumelor datorate.
Acestea le-a poruncit insS Dumnezeu celor din turmd. Dar cele aie
levifilor le-a rinduit aparte gi cu o cinste deosebit5, spunind cd se pot
rdscumpdra totdeauna gi oprind sd fie vindute. "Cdci eceaste, zice, e
partea 9i sorlu/ Ior> (Lev. 25, B-13).
PAILADIE: Deci numai atita urmdregte legea 9i scrutarea ei nu ne
poate scoate nimic la iveal5 din cele necesare?
CHIRIL: Dar atunci cum mai e legea duhovniceascd? Sau cum nu
e important sd intelegem ceea ce spune Sfinta Scripturd, pentru ce,
adic5 nu se pot rdscumpdra din orag dupd ce a trecut un an, dar se pot
rdscumpdra totdeauna cele din afard gi in larind ? Dar trebuie sd gtim
cd pentru Durnnezeu Cel Preainfelept nu are prea mare greutate cu-
vintul istoriei, ci acesta urmdregte cele duhovnicegti, ldsind sd apa-
rd clare trdsdturile adevdrului.
PALADIE: Ldmuregte deci ce este ceea ce spune legea ?
CHIRIL: Obiectul vinzdrii e neclar gi e foarte greu de strdbdtut la
el, dacd vrea cineva se-l cuprindd in intelesuri simple. Dar iI voi ld-
rnuri pe cit se poate 9i pe cit imi va veni mie in minte. Deci r5spun-
de-mi la intrebare. Cei ce obitnuiesc si devasteze cetdti gi finuturi pe
care dintre oameni ii pot prinde gi anume fdrd osteneald multd ? Pe
aceia care sint inlduntrul unor ziduri gi cetdfi lntXrite cu turnuri, sau
mai degrabd pe cei din cimp deschis ?
PALADIE.. Dar cui nu-i este clar ? Cel mai ugor de prins sint cei
din cimpurile neinconjurate de ziduri.
CHIRIL; Drept ai spus. Socotegte pe lingd aceasta care duc viafd
mai bund gi mai demnd de om, cei ce sint in cetSfi qi intru cunogtinfa
legilor, sau cei crescuti mai tdrdne$te in sate ? Fdrd indoial5, cei de la
fard iqi apird mai greu viafa lor, pe cind cei dinlSuntrul cetdfilor intd-
 INCI{INARE IN DLEI'9I ADEVAR'

rite cu turnuri chibzuiesc mai bine gi cugetd dupd lege la cele ce le

sint spre folos, avind timp de chibzuire qi cugetare.
*
PALADIE: E adevdrat, chiar dacd li se intimpld uneori s6 fie
biruifi.
CHIRIL; Dar celor de la fard, dacd sint pringi, gi n-au nimerit sfa-
tul cel bun, li se poate ierta. cdci nu sint imprejmuifi de ziduri gi nu

V pot chibzui atlta ca cei din cetdfi. ceilalfi vor fi invinovxfifi insx 9i
socotesc cd, pe drept cuvint, dacd dupd ce au respins pe dugmani gi
'i-au salvat cele proprii, s-au predat ei ingigi de bund voie dugmanilor
atacatori gi biruili de lagitatea proprie, au cdzut in stdpinirea celor po-
trivnici.
PALADIE: Bine ai zis. ,
*
CHIRIL: Privegte de pildd pe iudei, care locuiau sfinta cetate, des-
pre care zice Dumnezeul tuturor : <$i eu .voi Ii lor, zice Domnul,
* zid de toc de jur impre jur, si voi Ii spre slavd in mijlocul ei" (Zah. 2,5).
Pe lingd aceasta erau infelepfifi prin lege. De aceea a gi zis : <<Feficili
sintem tiii lui Israil, cd cele pldcute lui Dumnezeu ne sinl cunoscule
noud.o(Baruh 4, 4). Au nu vei recunoagte cd unii ca acegtia si,nt'cu to-
tul neatingi de ndvdlirile dracilor, dacd vor sd viefuiascd drept gi s6
se supund legilor dumnezeiegti?
PALADIE; E foarte adevdrat.
CHIRIL: Dar mulfimile neamurilor avind mintea mai |drdneasci
gi mai asprd, pot fi prinse fdrd osteneald multd, de rdpitorul satana,
fiind dezbrdcate de ajutorul de sus gi neavind legea ca pedagog.
; PALADIE: Aga este.
CHIRIL r Agadar, iudeii, locuind intr-o cetate apdratd de ziduri gi

f incinsd cu ajutorul de sus gi avind o cugetare orcgeneascd gi cunos-

cind voinfa lui Dumnezeu, dar apoi nesocotind datoria lor 9i respingind
din ugurinfd sorlul rlnduit lor, intrucit nu s-au trezit din befia lor pre-
cum s-a scris, gi nu gi-au redobindit cele ale lor, cit timp a durat anul
rdscumpdrdrii, adicd al venirii Mintuitorului nostru, vor rdminea de
aici inainte 9i vor fi sub stdpinirea celui ce i-a cumpdrat, adici Satanei.
<<cd iatd, zice, sinteli vinduli sub tdrddelegi qi am ld.sat pe maica
voastrd sub pdcate> (Isaia 50, l).

l Dar mulfimea nearnurilor fiind cu totul lipsitd de ajutor gi sufe-

rind de o minte fdrdneascd gi neinvdlatd pi de aceea fiind dusd in ro-
bia altora, se poate rdscumpSratotdeauna,prin milostivirea lui Dumne,
zeu. cdci va recdpdta sorlul ei, ca una ce-a fost chematd la libertate
in anul slobozirii, cind Hristos a slobozit toatd lumea de sub tirania dra-
464 ST. CFIRIL AL AI,EXANDRIEI

cilor gi a scos-o din latul pdcatului 9i a indreptat-o in credinfd Si a sfin-

tit-o in Duh, desfiintind prin crucea Sa zapisul cel impotriva noastrX
(Col. 2, l2-L3), Iar posesiunile levifilor nu se pot instrdina. Cdci se
pdstreaz5 ln siguranfd sorful sfinlilor Si ei au nbddjdea intdritd. De
aceea a spus Hristos despre Maria cea prea iubitoare de invdtdtur5, cd
partea cea bune gi-a ales, care nu se va lua de la ea (Luca 10, 40-43).
Dar fie cd e vorba de mic, fie de mare, de preot 9i de popor, in Hris-
tos e rdscumpdrarea gi siguranta nddejdii tuturor.
PALADIE: Deci Israil, igi va vinde partea sa, necunoscind anul
rdscumpdrdrii. Iar neamurile igi vor pdstra nddejdea 9i vor redobindi
bundtdfile firii prin Hristos.
CIIIRIL; Aga este. Cuvintul nostru il va pecetlui ca adevdrat
Dumnezeul tuturor, ardtind aceasta pi in alt chip, prin cuvintul lui Ie-
zechiel, din prilejul mdsurdrii casei : <<Acesleozice Domnul : de va da
povdluitorul dar unuio din tiii sdi, din rnogtenirec sa, ocestc va ti iii-
lor sdi. Iar de va da unuia din s,lugi/e sale, vQ ti al lui plnd la onul slo'
bozirii. $i-I va lntoarce povdluitorului, alard. de moptenirea Iiilor lui,
care va ti a lor. $i nu va lua povdluitorul djn mo$tenfuea poporu.lui sdu
co sd-i osupreascd pe ei ; din mogia lui, din moStenirea lui va da mo$'
tenire liilor sdi, ca sd nu se risipeascd poporul Nleu, tiecare de la mo'
gio so> (Iez. 46, 16-18). Iti este clard porunca 9i ti se aratd simplu in-
telesul istoriei ?
PALADIE; Nicidecurn. Ag vrea bucuros sd-l aflu.
CHIRIL; Povdtuitor numegte, o Paladie, pe arhiereu, care a fost
rinduit sX povdfuiascd popoarele supuse. Aici aratd, aqadar, cX odatd
ce sfintilor slujitori li s-au rinduit pXrfi potrivite $i cu totul alese, a
poruncit ca ei sd ie phstreze pe acelea pururea 9i sd nu le poatX instrdi-
na. Cdci de s-ar lntimpla, zice, ca unul din povdtuitori sau din sluji-
torii celor sfinte sd impartd fiilor sdi din partea sa vreunele, sd rdmind
fixat ceea ce s-a dat gi sd nu se poatd lnstrdina darul de la cel ce l-a
primit. Pentru cd nu trece mogtenirea la vreunul din cei de alt neam' ci
din preofi in preoti. Iar dacd ar ddrui ceva 9i vreunuia dintre sluJitori,
nu-l va poseda pentru totdeauna cel ce l-a primit, ci partea Iui se va
lntoarce numaidecit la povdtuitor, ln anul slobozirii.
Mai poruncegte pe lingd aceasta ca slujitorul celor sfinte sd se re'
find de la dorinfa dupd moptenirea altora. CEci aceasta socotesc cd ln-
seamn6 sd nu ia povdfuitorul din mogtenirea poporului sdu.
Oare ajunge cuvintul spre ldmurirea lucrului ?
-
PALADIE: Ajunge.
 INCTfiNARE TilI D('II SI ADEVAR

CHIRIL.. Agadar, mogtenirile de la pdrinti ia copii sint sigure qi

statornice, pe cind cele de la stdpini la slugi se pierd gi se intorc ina-
poi. Aceasta a spus-o Sfinta Scripturd.
PALADIE: lnfeleg.
CHIRII ; Dar unul este conducdtorul nostru, al celor ce am fost
indreptali prin credinf5, Hristos, Care are ca moptenire proprie pe cea
a lui Dumnezeu gi ratdl. De aceea a zis : cind gi-a indreptat cuvintul
cdtre El in formd de rugdciune : (Toote ale Mele, ale Tale sint, gi a/e
Tale ale MeIe, Si Md voi sldvi intru ei, (Ioan 17, l0). Dar cintl undeva
gi dumnezeiescul cintdref, cd suindu-se la indlfime, a robit robimea gi
a dat sldviri oamenilor (Ps. 67, 19) ; .$i pe unii i-a pus in Bisericd; Ln-
tii pe apostoli, aI doilea pe prcoroci, aI treilea pe invd.fdtori> (I Cor.
12, 2B); gi unuia i s-a d,at cuvint de lnfelepciune, altuia, cuvint de
cuno;tinfd 9i cele asemenea aoestor,a (I Cor. 12, B). $i simplu
vorbind, ingragd cu bunltdfile Sale sufletele celor ce-L iubesc pe El.
Deci posesiunea celor ddruite le rdmine sfinlilor slujitori gi celor
liberi, sigurd gi fermd. Iar celor ce au duh de robie, adicd celor clin
Israil, care n-au primit credinfa liber5, ci zac incd sub jugul pdcatului
spurcat 9i urit, li se instrdineazd gi li se ia gi harui dat prin Moise, adicd
cunogtinla cea din lege, care cdlduzegte spre adevdr. $i n-au nici o
rnogtenire cu sfinlii, nici o parte cu Hristos. <<cii celui ce are, i se vc dc
gi ii vor prisosi, iar de la cel ce nu are Si ceea ce i se pare cd are se va
lua de la eI" (Matei 13, l2l, Cd Israil neprimind credinfa pi neimpodo-
bindu-se cu demnitatea libertSfii, a rdmas fdrd mo$tenire, a ardtat-o
Insugi Mintuitorul punind in lumind, precum socotesc, infeiesul aces-
tei legi. Cdci a zis celor ce s-au hot5rit sX nu asculte : <Amin, Anin,
zic voud cd tot cel ce tace pdcat, rob pdcatului este. Iar rcbul nu rd.-
nrtne in casd.1n veac. FiuI rdmine Ln veac. Dacd.d.eci FiuI vd va elibe-
ra, veli Ii cu adevdrat liberi> (Ioan 8, 34, 36).
Ia seama deci cX celor liberi se cade sd mogteneascdgi nu celor de
sub jugul robiei. Cdci cei ce rdmin in casd sint fii, zice, gi nu robi.
PALADIE.. Foarte subfire ai gr5it.
CIIIRIL I Iar addugind legea; </Vu va lua povdluitorul d.in moSte-
nirea poporului sdu, cc sd lase mogtenire tiilor sdi, (Iez. 46, 1g), ara-
3 td cd nu va impdrfi Hristos (cdci El este povdfuitorul nostru) unora
din cei sfintifi o mogtenire ce nu e potrivitd cu ei. cxci oare nu e alta
partea gi alta mogtenirea celor ce nu gi-au ddruit in intregirne viafa lor
lui Dumnezeu ? $i nu alta gi cu totul deosebitd cea a celor care au fost
alegi pi au ajuns pind la capet strd,lucirii in Hristos ?
30 _ SI. CHIRIL
466 SF'. CHIRIIJ AIJ ALEXANDRIEI

PALI\DIE ; Fdrd indoiald.

CHIRIL: Deci nu e frumos pentru sfinfi sd vrea sd primeasci de
la Hristos cele ce Ii se potrivesc celor ce sint in lume gi duc o viaf6
nu cu totul sfinfitd, Ci neceutind nimic trupesc, toate care le cer tre-
buie si fie dumnezeiegti gi duhovnicegti. Aga a portrncit gi Mintuito-
rul lnsugi sfinlilor Apostoli sd se roage, alcdtuindu-le o rugiciune po-
trivitd sfintilor. CXci zice z <<Yoi aga sd vd rugafi; Tatdl nostru, Care
esti in ceruri, slinfeascd-se numele Tdu i vie impdrdlia Ta i
focd-se voia Ta, precum in cer ago $i pe pdmint. Piinea noaslrd ceo spre
Iiinld dd.-ne-o noud astdzi ; gi ne iart(t noud gregealele noastre, precum
,Sj noi iertdm greSililot nogtri, Si nu ne duce pe noi in ispitd, ci ne iz-
bdveqte de cel rdu,, (Matei 6, 9-13).
Iar celor care cer cum nu se cuvine, cele ce nu le dd conducdto-
rul, sd le spunem ; <Cerefi gi nu primili, pentru cd ceteti rdu, {Iacob
4, 3). Apoi adevdrat spune cel ce zice cdtre Dumnezeu: <?u vei
rdspldti Iiecdruia dupd Iaptele luio (Ier. 25, l4l. Aceasta iard$i ne-o
indicd legea zicind : "Din aceastd. pricind nu va lua povdluitorul din
moStenire poporului sdu, co sd lase mogtenire iiilor sdi, pentru co sd
nu se risipeoscd paporul meu, tiecare de la mogtenireo sclD(Iez. 46, 1B).
Pentru cd s-a pregdtit fiecdruia mogtenire proprie, gi pe mdsura fap-
telor lui e partea lui de la Dumnezeu. Sau poate zice cd e cu totul
necuvenit sd se schimbe cei sfinfifi 9i sd pofteascd cele ce le au cei
ce cuget5 cele din lume, cdci acestea sint vremelnice gi trupegti gi
trec la fel cu umbrele
PALADIE; Aga este.
CHIRIL.' Agadar, sfinfii sluJitori au de la Dumnezeu ca rdsplatir
nigte posesiuni proprii Fi niSte cetdfi deosebite de ale altora. Dar ho-
t6rdgte sd fie comun tuturor Ierusalimul cel unul gi vestit. Cdci a zis
in a doua lege : <De va veni vreun levit din vreuna din cetdlile voos-
tre, din toate cele ale Iiilor lui Israil, in care locuieSte, precum pol-
te.gte suf/etul lui 1n locul pe carc l-a ales Domnul Dumnezeul tdu, gi
va sluji numelui Domnului Dumnezeului sdu ca toli iralii sdJ levili
cane stau acolo lnaintea Domnului, va minca partea impdrlitd, atard
de partea lui iamiliard vindutd> (Deut. 18, 6-8).
Cdci unul fiind Dumnezeu aI tuturor preofilor de pretutindeni,
trebuie sd fie unili cei ridical.i Ia aceastd store Si olegi prin hotdrlrea
de sus. Aceasta s-a pdstrat gi acum in biserici gi legea e cinstitd de
noi. Cdci degi fiecare din cei alegi pentru preofie are o cetate gi o
parte a lui, totugi de va merge dintr-o cetate sau localitate in alta,
va minca impreund cu preofii gi se cinstegte cu legile iubirii.
p INCHTNARE lN DUH $I ADEVAR

Dar legea pare sH indice gi ceva tainic, precum soeotesc. Slnt pe

tot pdmintul zeci de mii de localitdfi 9i cetxfi in care suflete sfinte si
evlavioase ale oamenilor siujesc lui Durrnezeu, prin aceea cd trdiesc
dupd lege gi vietuiesc evanghelic ai oferd Lui ca jertfd spre bun6 mi-
re,asmd,se infelege duhovniceascd : credinta, nddejde, iubire, rdbdare,
blindete, iubire de sdraci. <cd.ci cu acesle jertle se face pldcere lui
Dumnezeu>,dupX Scripturi (Evr. 13, 16).
Dar tofi acegtia aleargd spre o maic5, cea una Si comun5, Ieru-
salimul ceresc, Biserica celor intii ndscufi, frumo,asacetate de sus
(Evr. 12, 22, 25), cortul cel adevdrat, pe care l-a fixat Domnul $i nu
un om. Acolo vom sluji mai curat, dupd ce a fost scos pdcatul din
3t. noi cu totul, dupd ce a incetat lucrarea leului gi a balaurului, a vasi-
liscului.gi a aspidei. cdci <ecolo va ti, zice, cale curatd si cale sfintd
se vo chema, ,gi nu se vo alla acolo leu, qi nici o Iiard din cele rele
nu se vo sui acoIo, (Isaia 35, 8-9). Acolo vom minca partea impdrti-
td nou5. Cdci s-a scris:."Rodurile ostenelilor tale vei mincan (ps, 127,
2). cdci oare nu e proporfionatd cu ostenelile fiecdruia rdsplata bu-
ndtdfilor, degi e tntr-o mdsurd mai mare pentru ddrnicia Stdpinului ! szsu.
Pentru cd zice : <Mdsura buni, indesatd. revdrsindu-se in afard, cldtitd,
vd vor da in sinu,l vostru, (Luca 6, 3B).
PALADIE r Drept ai grdit.'Dar ldmuregte-mi aceasta. oare nu era
ingdduit levililor ce se aflau in cetdfile pi satele lor sd slujeascd (sd
jertfeascd) acolo ?
CHIRIL: Desigur. cd nu. Cdci unul era cortul, gi unul altarul pe
care se aduceau toate jertfele, unul templul din Ierusalim, pe care l-a
zidit solomon, dupd chipul cortului acela vechi. Iar legea opregte cu
totul sd se ingdduie cuiva sd jertfeascd in afara cortului acela. $i pe
t'ei ce voiau sd facd aceasta, ii ameninfa o vdtdmare de moarte ti pe-

, 529b. Faptul cd Levitii de pretutindeni veneau sd slujeascE la acelagi templu

din lerusalim, prefigura faptul cd toli preotii cit qi credincioqii cu viefuire evan-
ghelicd aleargA spre lmpdrdfia comund ,a vietii viitoare. Acolo vor primi toti bu-
ndtdlile cu mult mai mari decit cele primite aici, dar totuqi fiecare pe misura
ostenelilor lui din viala aceasta. Dar aceasta nu va insemna o despdrfire intre ei.
Cdci cei ce s-au ostenit mai mult primind darul unei mai mari iubiri, a infelegerii
gi smereniei, se vor simfi prin aceasta m,1i apropiati de cei care au ajuns la o mai
micl indltime duhovniceascd. Pe de altd parte ace$tia le va face bucuria celor
de pe trepte mai de jos 9i aceEtia igi vor ardta mai multd recunoEtil{d celor de
pe trepte mai inalte. ToJi vor simli ,apropiati pe tofi, deEi pentru alte motive Si
cu alte simfiri. Toti slnt ln Hristos 9i El ii iubegte pc toti la fel qi le cere tuturora
sd se iubeasch, dar sint pe diferite trepte ln El, urc{ ln deplind comunicare. $i
toti se intregesc unii pe altii. lmbogdtirea fiecdruia va fi negrditd, rlat fiincl ci
ln Hristos ei vor intilni in veacul etern miliarde de miliarde de fdpturi congti-
ente. Cdci dacE universul cosmi.c se alcdtuiegte din miliarde de stele, de ce nu
s'ar alc6tui gi omenirea din uriliarde de miliarde de conttiinte ? Numai asa se
poatc privi in mod adecvat fdptura spirituald.
r68 SF. CHIRIL AI. ALEXANDRIEI

deapsa cea mai de pe urmd. Cdci a zis clar i <<IQIde va iertli cincva
ooie sau vilel ln tabdrd pi nu Ie va aduce Ia utile cortului, sd se piar'
dd. sutletul acela din poporul luir (Lev. 17, 8-g). Iar cd in timpul acela
era cu totul necesar ca cei ce voiau sd jertfeasc5 sX vind la templu
li in insdsi sfinta cetate, ca se aducd jertfele dupd lege, oferindu-le
cei din singele lui Levi, poti se auzi clar de la Dumnezeu' Care' zice
fdtig in <a doua lege,, : oJVu vei putea sii mdninci in cetd"tile tale ze-
ciuiala griului tdu gi vinului tdu gi a untdelemnului tdu, cele 7ntli nds-
cute ale vitelor tate $i ale oilor tale Si toate tdgdduielile tale cite Ie
vei Idgddui $i mdrturisirile voastre 9i pirgile miinilor tale, ci inaintett
Domnului Dumnezeului tdu le vei mlnca pe ele 1n locul pe care 1I
va alege Domnul Dumnezeul tdu Sie-gi, tu Si tii tdi qi Iiica tc ai slugo
ta gi slujnica ta $i levitul 9i strdinu/ din cetdlile tale. $i te vei veseli
inaintea Domnului Dumnezeului tdu de toate pe carc vei pune mina
ta. Ia aminte Ia tine sd nu pdrdsepti pe Levit in toatd vremea cit vQ
trdi pe pdmlnt" (Deut. 12, I7-I9)530.
Cd.ci nu te poli aqopia de Dumnezeu $i nu e primitd iertta Idrd
Levit. Pentru cX mijlocesc, imitind pe mijlocitorul intre Dumnezeu 9i
oameni, adicd pe Hristos. Iar spunind legea cd nu trebuie sd se sdvir-
tedscd jertlele fin atard de cortul sflnt, a ardtat clar cd una este Biserica
gi una taina lui Hristos, Si ce nu e legiuftd, ba chiar respinsX 9i nu poale
pldcea lui Dumnezeu jertta ce nu se sdvirgegte ln Biserice $r. Iar cit de
multd rivnd s-d pus in pdzirea acestei porunci, vei cunoaqte 9i din a-
ceasta : Nu e de necrezul, ba e chiar adevdrat cd cetdtile anevoie de
numdrat, imprdgtiate prin toatd ludeea, erau desp5rtite de lerusalim'
prin mari distanfe. $i ce greu 9i peste mlnd le venea de aici celor
ce voiau sX jertfeascd pirga griului, a untdelemnului gi a vinului, sf,
le duc5 atita drum ? $i poate unora le producea nepldcere osteneala
cu pricina. Dar nu era frumos, ba era chiar foarte urit, ca pentru
faptul cd lucrul era greu gi nu ugor de infdptuit celor de departe, sd se
strice frumusetea adevdrului 9i israelilii sd nu aducd jertfele in cortul
sflnt. Pentru cd degi sd se inldture in chip folositor toate piedicile ce
interveneau $i se se implineasce legea cu privire la aceasta dup5 voia

530. Tot ce aveau sd mdnlnce din Jertfele lor Evreii trebuiau sd mdnlnce
ln templu, ln fata lui Dumnezeu. Pentru cd acolo erau jertfite ti sfintite. Trebuia
si se simt{ ln eomuniune cu Dumnezeu ln acel loc al Lui. Aceasta suslinea uni-
tatea poporului ln fata lui Dumnezeu, sau prin Dumnezeu. Dar inchipuia qi faptul
ce toate slnt ale lui Dumnezeu $i de la El'
531. Numai prin mijlocirea Levitilor se puteau aduce jertfele. Era un mod
vdzut de-a se mentine unitatea poporului prin credintd, Aceasta preinchipuia faptul
cd lnsusi Fiul lui Dumnezeu se va face prin lntrupare Mijlocitorul r'6zut al legi-
turii mintuitoare cu Dumnezeu. Iar aceasta va intemeia necesitatea preofilor uniti
in credintd in acela$i Hristos, ca mijlocitori vdzuti ai legAturii tuturor cu Dum-
nezeu si deci sustindtori ai unititii lor. Aceasta susfine 9i unitatea Bisericii.

!_.,
 I!|CEIINANEu TTTDUII STAbEVER
469

legiuitorului, li indrumd lr{oise 9i tilcuiegte voia dumnezeiascd in *a

F" doua lege, zicind : ose zeciuieste zeciuiala clin tot rodul sentinliei
tale, rodul larinii tale an de an qi sd o mdninci inaintea Domnului Dum-
nezeului tdu, ln locul pe care-I va alege Domnul Dumnezeul l<iu, cc sd
se chenre numele Lui; acolo vei aduce zeciuiala griului tdu gj ale un-
tului de lemn aI tdu 6i cele intii ndscute ale vitelor tale ,si a|e oilor
tale, ca sd inveti sd te temi de Domnul Dumnezeul tdu in toate zilele
tale. Iar de nu va Ii lungd calea de la tine qi nu ve! putea sri /e oduci pe
ele, cd e departe de Ia tine locul pe care-I va alege Domnul Duntnezeul
tdu' ca sd se cheme numele Lui acolo, c,a sd te binecuvinteze pe tine
Domnul Durnnezeul tdu, sd le vinzi pe acelea pe argint ^5isd iei argin-
Iul in miinile tale qi sd mergi Ia locul pe cate iI va alege Domnul Dum-
nezeul tdu, ca sd se cheme nutnele Lui acolo. $i vei da argintul 7:e tot
ce va potti sutletul tdu ecolo, pe vite .pi oi, sau pe vin sou pe sichero,
sau pe tot ce va potti sutletul tdu, 6i vei mincu acolo inaintea Domnu-
Iui Dttmnezeului tdu ti te vei r.'ese,litu gi ccsa ta si levilii din cetdlile
tale, pentru cd nu esle lui parte nici sorl cu tine (Deut. 14, 22-221.
Observi buna lntocmire a legii , cum netezeqteurcugul gi face ugor
de strdbdtut cele anevoie de ajuns gi ugureazd cele foarte grele ? $i
aceasta socotesc cd este ceea ce s-a spus prin cuvintul proorocului:
<caIea binecredinciogilor s-a tdcut dteaptd si pregdtit e d,runtul celor
binecredinciosi" {Isaia 26, 7). Dar ia searla cd pretutindeni se ridicd
in mod necesar levitul, legea ardtindu-se in chip clar ch nu primegte
Dumnezeul tuturor jertfd din mind nesfinliti gi adusd contrar legii.
PALADIE: Deci s-a cinstit totdeauna neamul levitic,
CHIR|L; Aga este Paladie. Pentru cd preotut e chiJtul (tipull Si Iorma
intipdritd a lui Hristos. cdci Emanuil s-a numit dupd scriptnri, mijloci-
totul intre Dumnezeu Si oanteni, apostolul gi arhiereul mdrturisirii loas-
tre (I Tirn. 2, 5 ; Evr. 3, 1), care nu prin singe de tap_igi de vifei, ci
prin slngele pr'opriu a intr'at in sfinta sfintelor od,atd,vegnicd rdscum-
pdrarea aflind. $i printr-o singurd aducere a clesdvirgit pentru totdeau-
na pe cei ce se sfinlesc, dupd Scripturi (Evr. 9, l2_ t}y ssz.
Dar privegte, de voiegti ,gi in alt mod incununat pe preot cu slava
lui Hristos. Cdci El strigd fdtit ti zice: <Nici Tatdl nu jud.ecdpe ni-
meni' ci toatd judecata a dat-o Fiu|ui, ca toli sd cinsfeascd.pe FiuI,
precum cinslesc pe Tatdl" (Ioan 5, 22-23). Iar prin glasul unui sfint

532. Unu'l fiind Mijlocitorul, in mod necesar cei ce trebuie sd implineascd

slujba de mijlocitori vdzuti asemenea Lui 9i continuatori ai Lui, trebuie sd poarte
fie chipuri ale Lui, lntipirite de Unul $i Acelaqi Hristos. Aceasta se aratd in
primul rlnd prin faptul cd toti lI prezinttr prin invEt6tura lor pe El gi prin actele
de slujire {Taine), actele (jertfa 9i inrrierea) Lui.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRTEI

zice: <lJnul esle legiuitorul gI judecdtorltT,, cuvint aflat in Sfintele

Scripturi (Iacob 4, l2). Dar gi dumnezeiescul David cintd : <Dumnezeu'
judecdtor ester (Ps. 49, 6) s33.
Demnitatea aceasta strdlucitd dind-o legiuitorul celor din slnge
sfinfit, zice in <a doua lege,, : olar de nu vei putea gdsi o dezlegare 1n
judecata dintre singe qi singe $i lntre iudecatd. Si iudecatd $i intte a'
tingere Si atingerc gi inlre ceartd Si ceartd, pricini de iudecatd in cetd'
lile voastre ; sculindu-te, sd te sui Ia locul pe care il va alege Domnul
Dumnezeul tdu ;i sd mergi Ia preolii levitri gi la iudecdtorul care va
Ii 1n zilele acelea. $i cercetind ei, f,ti vor spune lie iudecato. Si vei
tace dupd cuvintul pe care-I vor spune lie din toate cite li se va alege
fie. Dupd legea Si dupd judecata pe carc o vor spune fie, sd.foci' Sd
nu te abali d.e Ia cuvintul pe care-I vor spune lie, Ia dreapta sau Io
stingo. $i omul core va tace din mlndrie sd nu osculle de preotul carc
std de tald sd sluieascd in numele Domnului Dumnezeului tdu, sou de
judecdtorul care va Ii in zilele acelea, sd moard omul acela $i vei ri-
dica pe cel rdu din Isrcil. $i tot poporul auzind se vc teme 9i nu va
mai tace pdgindtate, (Deut. 17, B-13).
Vezi cum poruncegte legea limpede celor ce voiesc sd pirascd pen-
tru orice pricind pe cineva, sd ia ca judecdtor $i cunoscdtor pe ?reot ssn.
Dar sd iei seama sd faci dupd toate cite iti va legiui fie. <Cd buzele
preotului vor pdzi judecatd. gi Jege vor cere din gura luir, dupd cu-
vintul proorocului (Maleahi 2, 7). Cdci nu legiuiegte el, ci aduce la cale
dreaptd, interpretind fdrd pdrtinire ceea ce vrea legiuitorul. $i fiind
cel mai bun susfindtor al dreptdfii, cintdre$te cu grijd judecata de fie-
care datd.
De aceea pe cei ce nu vor sd asculte ii ajunge osinda sdlbdticiei
9i mindriei gi se hotdrdgte impotriva lor ceea ce intrece toate relele, a-
dicd moartea. Cdci va muri, zice, cel ce va dispretui pe preotul care
st5 de fafd sd slujeascd intru numele Domnului Dumnezeu. Deci mare
si minunat lucru este, cu adevdrat, a sta inaintea lui Dumnezeu. Deci
qi a-I sluji. Iar cel ce a necinstit pe slujitorul lui Dumnezeu, va fi sub
osindd Si chinuri, gi cel ce disprefuie'gte aceastd demnitate dumneze-
533. Dacd chiar judecata a dat-o Tatil Fiului, pe El trebuie sd'L sldveasci
Si preotii in invdldtura 9i actele slujirii lor. Cdci altfel Hristos le va spune la
judecati gi Ior 9i celor care le-au urmat, sau care n-au urmat preotilor : <Nu rrd
cunosc pe voio. <Nu sint Eu cel propovdduit qi sldvit de voiu. <Ducefi-vd la acela>.
Preotilor care s-au abdtut de la l{ristos cel ,adevdrat, le va spunc: (N-ali fost
chipurile Mele, intipbrite de Mine>. Iar celor ce s-au depertat de preotii Lui, lc
va spune: <Nu M-a[i primit pe Mine Cel intipdrit in slujitorii lr{eio.
534. Dacd Hristos va judeoa la sfirgit: dacd cineva a linut calea dreaptd ce
duce spre fericirea do veci aflatd in El, sau nu, urmeazd cd preotul care poart{
chipul lui Hristos lmpreun6 cu toti preotii, poate judeca ln cursul viefii de aici dacE
cineva merge sau nu lmpreund cu sine pe calea lui Hristos. Pe cel ce nu oscultd
pe preot i,l atleaptd moartea suJleteoscd vegnlcd.
 INCHINARE III DUH SI ADEVAR
471

iascd va suporta pedeapsa amar5 a mindriei. Dar gi pe lnsu$i Domnul

nostru iisus Hristos ll vom afla purtind grij6 de respectareaacestei legi.
cdci a zis popolului iudaic : <pe sceu nu| Iui Moise ou $ezut carturarii
.9i fariseii. Deci toate cite vd vor spune voud, Iacefi, ctar dupd taptele
lor sd nu iaceli" (Matei 23, 2). Drept aceea nimeni sd nu judece pe
preot, chiar dacd s-ar ardta neglijent gi chiar dacd ar fi cu nepdsare
fafd cte viala cea dup6 lege sd i se dea ascultare cind tilcuie;te legea.
cdci pdtimeqte in cele ale voinfei lui, dar expricd cele ale lui Dumne-
- zeu. $i nu trebuie disprefuite cele ale lui Dumnezeu pentru
cele ome-
ne9ti.
PALADIE: Desigir cd nu.
CHIRII : Cd demnitatea preofiei este strdlucitoare qi vreclnicii cu
adev&rat de respect, poli cunoagte gi din aceasta: Ea are un inceput
gi un sfirgit sl{vit. Cdci nu se poate ascunde cineva o<lald chemat
la
preofie, ori chemat de Dumnezeu la locagurile de sus qi din cer, sau
sd lase altuia preofia. De aceea gi Hristos zice c6 cei ce slujesc nea-
murilor, ba gi israelifilor propovdduirea evanghelicd, vor fi r,estiti
$i
vor dobindi o slavd vrednicd de respect <<cii nimeni, zice, aprinzind
o luminare, nlt o pune in /oc nscuns, nici sub pal, sau sub obroc, ci in
sfepnic, ca toli cei ce intrd., sd vadd lutnina, (Ioan, 11, 33). Cd e ade_
vdrat ceea ce s-a spus, cd slujitorul dumnezeiescva fi in slavd vesti-
td gi admiratd, sd ne incredinteze gi clumnezeiesculIsaia, care strigd :
<suie-le pc muntele inalt, cel ce biner,.e,sleqtisionului, (Isaia 40, g).
?ALADIE: Cd acesteaaga sint, e limpede pentru oricine, Dar arat5
cum ni s-a zugrdvit chipul (tipul) acestui fapt de Sfinta scripturii.
cHIRIL.'Dar, o prietene,poti sd vezi foarte ugor ca in nigte chipuri
(tipuri) mai groase, zugrdvit acest lucru. cdci a spus Durnnezeu in
' uNumeri,,
cdtre preasfintul Moise : <Ia pe Aaron si pe Eteazar, tiul lui,
gi suie-i pe ei in muntele or, inaintea a tcatd aclunarea.
$i d.ezbracd
pe Aaron de t,e$mintul lui 6i imbracd pe Eleazar, tiul |ui, gi Aoron se
t'a adduga gi vo muri ocolo. gi o fricut Moise dupci cum i-a poruncit
Domnul 1ui gi j-o sujt pe ei ln muntele or, inaintea a toatd aclunarea,
$i a dezbrdcat pe Aaron d.e vegmintele lui si I-a imbrdcat pe Eleazar,
tiul lui, cu ele. ^ti o murit Aaron pe virlut muntelui, (Num. 20, 2s--2g1,
vezi cum se roagd Aaron, avind sd moard gi sd sfirgeascd, sd-i
urmeze in preolie cel din el, adicd Eleazar ? Iar muntele inseamnf,
faima gi indlfimea gi striilucirea slavei, pe drept se poate spuner asa-
dar, oricui e ridicat la treapta preoliei ; cNu poate cetatea sd se cs:
cundd, deasupra muntelui stinct> (Matei S, l4).
 CARTEA A PATRUSPREZECEA

Cei ce vor sA intre in biserici,

trebuie si fte curati 9t spilafi de pata picatulul
Si aga s5 se infiligeze lul Dumnezeu

Socotesc cd despre cort Si despre preofi gi desprc slujirea leviticd

am spus destule gi am cugetat in amdnuntime.
Dar se cuvine ca cei ce voiesc sd viefuiascd drept qi sd-li incon-
joare capetele lor cu o cunund preafrumoasd a petrecerii in Hristos,
s5 se lndemne unii pe allii, zicind : <venifi sd ne suim ln muntele
Domnului Si in coso Dumnezeului lui lacob; 9i ne vc vesli noud calea
Iui gi vom umbla in ea, (Isaia 2, 3). Atunci cei ce vor primi acest cu-
vint strdlucitor gi folositor, vor sdlta strigind : <Vese/ilum'am de cele
spuse mie. In casa Domnului vom mergeD (Ps. 121, 1). Dar cei ce se
grdbesc sd meargd in casa Domnului, ce scop au gi mintea lor spre ce
cautd ? $i ce doresc sd facd, mergind spre cortul sfint gi dumnezeiesc?
PALADIF.; Lucrul e cu totul clar. Cdci s-a scris: ^Inchinali-vd
Domnului, in curtea stintd a Lui), (Ps. 121, 1). $i : "Ridica[i Jertte $i in-
trali in curlile lui" (Ps. 95, 9).
CHIRIL : Asadar, unii intrd in casa Domnului 9i in curfile Lui adu-
cind jertfele pentru ei in$igi, se infetrege cele duhovnicegti, qi venind
cu inchinare spirituald.
PALAIDIE: Aga este.
CHIRIL: Vom socoti deci cd cei ce vor sd itrtre, trebuie sd in-
tre simplu, nefiind spdlafi de pbcat, nefiind izbdviti de vicii, fdrd pa-
ta poftei trupegti gtearsd, ci avind mintea intinati 9i inima inveninatd ?
Nicidecum. Ci impodobifi de strilucirea cea intru Hristos 9i scinteind
de fnrmuselea atotfeluritd a virtufii preaiubite de Dumnezeu.
PALADIEi A$a este. Socotesc cd trebuie sd se meargd sub ochii
Domnului, dupd ce s-a gters toatd pata din cugetdrile noastre.
CHIRIL: Drept ai grdit. Pentru c5. aceasta face pe cel bolnav de ea
urit Si vrednic de lepddat 9i il scoate din mulfimea sfinfilor. Aceasta
lnfelegind-o foarte bine dumnezeiesc'ulPavel, scrie : <Ridicali pe cel
rdu dintre voi> (I Cor. 5, 13). $i nu aS spune cd fapta aceasta sd fie
rodul unor obiEnuinfe sdlbatice, ci un mijloc infelept de asigurare.
 rNeHrNAnEtrir DnE si lbsvrn 473

Cdci (putin aluat, zice, dospegte toatd frlmfurtdhrra,r (I Cor. 5, 6!.

Aceasta ne-a ardtat-o prin ghicitur5 9i o lege sftntd. Cdci s-a scris
r in <<Numeri>> : ($i a grd.it Domnul cdtre Moise, zicind:
beSte IIIIoT lui Israil ti sd scootd din tabdrd pe
Yor-
tot Ieprosul Si pe
tot cel cu scurgerea sdminlii gi pe tot cel necurat de dupd mort de Ia
partea bdrbdteascd pind la partea Iemeiascd., scoateli-i alard din tabd.-
rd, ce sd nu spurce taberile lor, ln care petrec Eu 1nfue ei. $i au tdcut
aSa tiii lui Israil" (Numeri 5, 1-4).
Dar oare nu e drept sd se spund ci e foarte impovdrdtoare gi greu
de suportat sarcina legii ? Cdci observX cd gi pentru boli fdrd voie rin-
duiegte pedeaps5, mdcar cd trebuie sX ne fie mild de cei prinpi de
astfel de nenorociri. Pentru ce, ar intreba cineva nedumerit, gi cu drept
cuvint, a scos afard din casd Si a aruncat pe lepros, ba pe lingd aceas-
ta gi pe cel stdpinit de boala curgerii de sdminfd, ca gi pe cel necurat
pentru atingerea de mort ?
PALADIE: Nu pot intelege, deci ldmuregte-mi-o tu.
CHIRIL: Socotesc cd nu pentru lucrurile materiale gi trupegti era
grija cea mare a lui Dumnezeu, ci prin ele preinchipuia slujirea dum-
nezeiascd gi duhovniceascd. Cdci se pedepsesc cele in afard de lege.
$i cite se abat de la ceea ce se cuvine, se afld sub judecatd gi osind6;
dar boala trupeascd nu se impotrivegte legilor in nici un fel. Deci ea
va fi, pe drept cuvint, departe de pedeaps5 qi nn are de ce sd fie iri-
vinovdtitf, de cineva. Sau oare nu e limpede oricui cd nimeni nu bo-
legte de bun5voie ? Cdci cred c5 fiecare are cea mai mare dorint5 sd
fie sdndtos.
PALADIE; E adevlrat.
CHIRIL: Agadar, chiar dacd cuvintul istoriei are ceva lipsit de
frumusete, nu are nimic supdrdtor, dac5 se scot la iveal5 cele duhov-
nicepti dupd voia legiuitorului. Deci lepra este o boald care omoard
trupul gi ll roade foarte tare. De aceea gi dumnezeiescul Moise, cind
s-a umplut de leprd sora lui Maria, fiind cuprins de teamd 9i de mare \
descurajare, se rulla, zicind z <Dumnezeule,md rog lie, vindecd-o pe
ea,r. Q{si a zis : "Sd nu Iie ca o lepdddturd ce iese din pintecele maicii,
cd se mdnincd jumdtate din cdrnurile ei, (Num. 12, l1-13).
Iar de curgerea de sdminf{ ce sd mai spun ce boald e ? Cdci gtie
oricine.
In sflrgit, faptul cd unii slnt necurafi pentru atingerea de mort in-
dicd aceasta: Atingerea de mort gi venirea aproape de cadavru o im-
puta legea celor vechi ca un mod de necurdfie, infdtigind moartea ca
uritd de Dumnezeu, Cel ce toate le poate face vii. Dar Si altfel, ea ard-
474 F. EHTNTT AL AAEXANDAIEI

ta printr-un chip (tip) material, moartea minfii gi sufletului. Iar mintea

moartd 9i inghelatd e cea iubitoare de pdcat gi obignuitd sd fie lipsitd
de bdrbdtegtile fapte bune cele spre viald 535.
Dar de se intimpla sd moard vreunii, era numaidecit necesar ca
cei de-un singe gi apropiafi dupd neam sd vind qi sd facx cu el cele
legiuite. Mdcar cd gi acegtia erau necurafi dupd lege, dar nu cu totul
gi pentru totdeauna , ci exista un mod de curS|ire pentru ei. Socotegti
indesLuldtoaretilcuirea istoriei ?
PALADIE ; Fdrd indoiald.
CHIRIL; Dar sd trecem la o inlelegere duhovniceascd gi sb spunem
cd leprosul inchipuiette pe cel impuns de feluritele patimi din tinere-
fe. Iar acestea sint faptele cdrnii, pe care ni le-a numdrat preainfelep-
tul Pavel, zicind z Curvia, necurd.lia, slujirea la idoli, du;mdniile cear-
ta, miniile, pisntele> (Gal, 5, 19-20). Celdlalt, adicd cel cu scurgerea
sdminfei inchipuiegte pe cel ce se migcd neincetat ti fdrd friu in inti-
ndciuni, iar capacitatea firii spre rodirea virtuoasd gi vrednicd de lau-
dd o cheltuiegte in nimicuri.
PALADIE: Ce vrei sd spui ?
CHIRIL: S-ar putea vorbi mult despre toate. Dar md voi folosi de
o pildd unici, limpede gi vdditd, spre dovedirea a ceea ce am spus.
Cei ce au mintea inzestratd gi subfiatd, dacd o apropie de raliunile
adevdrului, oare nu vor culege pocloaba dogmelor drepte gi adevxrate
ca pe un rod minunat ?
PALADIE ; FdrH indoiald.
CHIRIL: Iar cei ce nu vor sd cugete gi sX facii aga, ci abdfind
mai degrabd mintea de la calea necesard, gi fdcind-o apdrdtoarea unor
dogme neevlavioase, sau ardtind-o slujitoarea rdutdtii din lume, o fa-
ce maica a toatd viclenia 9i ingeldciunea. O fac sd-gi piardd destoini-

535. Sfintul Chiril di o explicare spirituald tuturor celor din legea veche.
Jertfele de animale :slnt jertfe ale sufletului; bolile trupetti osindite slnt toate
ale sufletului. Se osindegte nu atingerea de mortul trupesc, ci de mortul Sufletesc.
Mort sufletesc e omul rece gi fdrd putere pentm orice glnd 9i faptd bund. Mai
jos se va ardta ci atingerea de acest mort sufletesc inseamnd molipsirea de pa-
timile lui ucigAtoare de suflet.
Dar el nu dd totu$i o importanfd micar preg{titoare gi actelor gi stdrilor
trupeqti din Vechiul Testament. Cdci sint poruncite 9i ele de Dumnezeu 9i prin
ele se implinegte voia Lui. In diruirea unor bunuri ur,ateriale lui Dumnezeu' se
aratd vointa de jertfd a omului. Bolile trupegti sint ln general gi ele, urmdri ale
sldbirii firii omenegti dupi pdcat qi aduc o slSbire sufleteascd. Moartea trupeasce
e un punct final al mortii suflete$ti.
Cum s-a ardtat ln unele note ,anterioare, omul este un intreg. Cele sufletegti
se imprimd ln cele trupe$ti 9i viceversa. E un obicei simplist a privl sujletul Si
trupul ca doud entitdfi unite doar ln mod exterior. Chiar puterea mintultoare a
lmpdrtdgirii de trupul 9i slngele Domnului, arattr implicarea celor spirituale tn
cele ale trupului.
 INCTuNARE tN DUlr gr'ADEVln 415

cia spre bine ln ceea ce nu e de nici un folos. Aceasta ne indicd pe

cel bolnav de curgerea sdmintei gi purtdrile lui ne infdfigeazd o boalil
sufleteascd asemdndtoareacestei boli trupegti 536.
PALAQIE: Drept ai spus.
CHIRIL; Iar cel necurat pentru atingerea de mort inf6tigeazd pe
cel ce s-a fdcut pdrtag de moartea altora gi s-a molipsit din ugurdtate
de pdcatele strdine. cdtre aceasta a zis si dumnezeiescul David : *Docd
vdzind un ILtr, ai Iugit impreund cu el, Si cu preacuryarul partea ta ai
pus" (Ps. 49, 19). Cdci precum sdvirgirea celor netnJaduite vatdmd 9i
omoard sufletul gi mintea, aga Fi consimfirea cu cei ce le sdvir$esc. $i
cel ce voiegte impreund cu fdptagii ingipi, e pdrtag la pdcat. Cdci nu e
fdr5 vind. De aceea gi Pavel zice: <Pdstreazd.-tepe tine curot .ti nu te
tace pdrtas ]a pdcate strd.ine> (I Tim. s, 22). Aceasta inseamnd, soco-
tesc, a se intina cineva spiritual prin atingerea de mort.
PALADIE; Aga se vede.
'
CHIRIL: Deci a poruncit sd se despartd leprosul gi cel cu scurge-
& rea slmintei gi cel necurat pentru ,atingerea de mort, de adunarea bi-
sericeascd, neldsind pe cei ce nu gi-au spdlat necurdfia sd se ameste-
ce in cetele sfinfilor. cdci zice : <<Cepdrtdsie are lumina cu intunericul?
Sou ce parte are credinciosul cu necredjncjosu/?ll (II Cor. 6, l1).
PALADIE : Agadar, e primejdios a merge in casa lui Dumnezeur aga
zicind, cu picioarele nespdlate.
CHIRIL: E de tot primejdios, dacd e adevdrat cd nu e fdrd pagu-
bd a te ciocni de Dumnezeu.
Dar scoate gi pe altii din curtea sfintd, zicind in <<adoua lege> :
<Nu vo intra cel rdnit, bolnav gi scopit in biserica Domnului, nu vo
intra cel ndscul din curvd in biserica Domnului. Nu vo intru Amorit si
Moabit in biserica Domnului i pind la aI zecelea neem nu va intra in
biserica Domnului gi pind in veec, pentru cd nu v-a intimpinat pe voi
cu piine $i apd in cale, clnd ali purces voi din Egipt si pentru cd au
lrimis asuprc ta cu platd pe valaam, IiuI lui Beor din Mesopotamia ca
3 sd te blesteme pe tine. gi n-a voit Domnul Dumnezeul tdu sd aud.dsie
valaam.Si a intors Domnul Dumnezeul tdu blestemele in binecuvintare

536. Mintea e fdcutE lntr-o corespondentd cu rafiunile sau cu sensurile ade-

vErului, sau ale realitdtii. cind e folositE pentru a strimba, a acoperi rinduiala
realitdtii, ea simte cd face o lntrebuinlare strimbi de ea insdgi. Atunci totul se
umple de lntuneric in fa+f .ei. Dogmele nu sint decit sensurile drepte ti adevArate

F
ale realitelii care o explictr 9i o fac luminoasE pe aceasta. EIe,' sint, de aceea,
rodul unei fol-osiri drepte a minlii. Realitatea nu po'ate ti explicati sau nu-pi desco-
perE sensul fdrd un Dumnezeu personal 9i iubitor,'deci fdrd un Dumnezerr in Treime,
Revelafia' zistr supranatura]a, e necesard, pentru cE ne-am obignuit sd facem un
uz strimb de minte.
 SF. CHIEIL AL AI,E:(ANDRIE1

cd te-a iubit pe tine Dcmnul Dumnezeutr tdu. Nu vei grdi cele de pace
pi cele de tolos lor, toate zilele vielii tale in veac, (Deut. 23, l-4).
PALADIE; Ag dori sd aflu ce se infelege prin bolnav, rdnit 9i
scopit, amorit gi moabit.
CHIRIL; Ascult5. Modnrl prin care se fac famenii nu e unul, Paladie,
ci se zice gi se descoperd cd e lndoit. Unii nu slnt cu cele bdrb5teqti,
tdiate pi smulse i allii le poartd incd dar rinite gi bolnave gi neinstare
de nici o treabd. Unii gi-au tdiat cu cruzime 9i in chip condamnabil
pdrticica fdcdtoare de copii a trupuiui, alfii sint nelucrdtori spre cele
ale bdrbatului ; desi se afld in firea gi in virsta bdrbatului. Iar cele bdr-
bXtegti sint simbot al bdrbdfiei. Deci prin cel bolnav trebuie s5 intele-
gem pe cel al cdrui suflet gi minte nu sint smulse cu totul, ci plstreazd
in sine zdrobitd bdrbdtia spre cele bune; iar prin cel scopit, pe cel ce
le-a pierdut cu totul 9i e lipsit de cele ce sint mai proprii bdrbafilor.
Dar e acelagi pdcat a nu voi cineva sd se poarte ca un bdrbat 9i a nu
voi sd se poarte deplin ca un bdrbat.
PALADIE.' Ce vrei sd spui ?
CHIRIL; Unii au cdzut in poftele trupepti, lSsind toate frinele pa-
timii 9i aruncind mintea putrezite qi afemeiatd in pldcerile nerupinate.
Alfii admirH lnfrinarea gi incearcd uneori sd intreprindd faptele ei str5-
lucite, dar se tem de impotrivire gi nesuportind atacul pldcerii, se in-
covoaie spre molegeal5.Deci nu vei numi oare, 'c'udrept cuvint, pe cel
ce-a renunfat pentru totdeauna la faptele bdrbdfiei, scopit ? Iar pe cel
ce are in minte voinla de-a se purta bdrbdtegte, dar nu poate sd-gi in-
fdptuiascd virtutea, nu-l vei socoti bolnav, rstrdmutind cu inteligentd
bolile trupului la calitatea purt5torilor $i luind cele sensibile ca icoa-
nd a celor spirituale pi nev{zute ?
PALADIE: Chiar apa voi face.
CHIRIL: Iar impreund cu acestia erau scogi amoritul gi moabitul
ca lipsifi de credinld gi cu totul uriti, ce n5vdlind intre sfinti 9i intre
cei obignuifi sd se poarte in chip vrednic de laudd, ca nigte lei' 9i trimi-
findu-9i in ei sdgetile pismei Si birfelii. Amorifii sint chipul (tipul) ere'
ticilor fdr5 omenie, iar moabilii ai celor aflati incd in rdtdciri idoleqti
gi supugi rdutS|ilor dracilor. $i unii 9i alfii sint uritori de Dumnezeu 9i
bolesc de aceeagiob:dznicie impotriva sfinlilor.
PA4LADIEr Nu infeleg prea bine ce spui.
3HIRIL; Vei intelege bine gi nu peste mult. cdci amoritii fiind din
Esau, erau apropiati in sflmintd 9i de acelagi singe cu fiii lui Iacob'
adicd cu cei din Israil. Dar dispretuind nu ptiu cum insdgi firea, dez'
 INCHINARE IN DUH $I ADEVAR

# minfeau moravurile rudeniei gi se ardtau duri gi neincovoiafi faf[ de

cei apropiafi 9i de un singe, adicd fafd de israelili. cind Israil pornind
din Egipt trecu prin finutul amorifilor, tl rugd ca pe un frate pe locui-
torul ei s6-l lase sd treacd 9i sd aibd mild de ei, cei bdtufi de nedrep-
tdfi. Dar acela nu i-a ldsat. Dar ce spun aceasta? Dimpotrivd, ia armele
gi pornegte rdzboiul. $i ar fi supus altor nedrept5fi grele, dacb, potrivit
descoperirii dumnezeiegti, Israil nu s-ar fi abdtut din drum. Dar iatd
cum e scris : $i o frimis Moise vestitori din codig Ia impdratul Edomulu,i,
zicind : Acestea zice lratele tdu lsraiJ ; Tu stii toatd. asupfirea ce ne-a
allat pe noi. $i au coborit pdrinlii nostri in Egipt qi om locuit ln Egipt
zile multe si ne-au necdjit pe noi egiptenii si pe pdrintii nogtri. gi ou
slrigat cdtre Domnul 9i a auzit Domnul glasul nosfru gi trimifind. ingerl
n€:d scos pe noi din Egipt. $i ocum sintem in cetatea cadig, de lingd ho-
tarele tale. vom trece prin pdmintul, fdu. Nu vom trece prin larini, nici
in vii, nici vom bea apd din tintinile tale. vom merge pe drumul 1m-
pdrdtesc. Nu ne vom abate nici la dreapta, nici la stinga, pind vom
trece de hotarele tale. gi a zis cdtre el Ed.om.Nu vei trece prin pd.-

ff mintul meu. Iat de nu, cu rdzboi voi veni lntru lntimpinarea te,t
(Num. 20, 74--18). gi dupd altele : <gi a iesit Edont intru intimpinarea
lui cu mullime grea gi cu mind. tore. gi n-a voit Ed.om sd deo /ui
Israil voie sd treacd prin hotarele lui. $i s-o abdtut Israi| d.e Ia el,
(Num. 20,20-21).
Oare nu e clar gi lSmurit cuvintul ?
PALADIE: Nu de tot.

3' CHIRIL: Nu intelegi cd unili cu israelifii prin legdtura rudeniei

s-au dovedit prin fapte nemiloli pi duri, nedeosebindu-se intru nimic

r de fiarele sdlbatice ? ciici trebuind sd se milostiveasc5 de aceia ca de

nipte frafi ce se aflau in greutdfi gi osteneli, ei au iegit cu ameninfare.
De aceea zice legea : oNu vor intre in biserica Dotnnului, pentru cd nu
v'au intimpinat pe voi cu piine si apd., cind. ali purces voi din Egipto,

F adicd pentru lipsa de mil5 care a ajuns pind la cruzimea unor mora-
vuri sdlbatice.
Dar pofi vedea cE aga se poartd fafd de noi care mergem pe dru-
mul drept, noroadele gi conducdtorii ereticilor. cdci prin faptul cd cu-
F nosc pe unul gi singurul Dumnezeu gi ratdl gi primesc credinfa in Fiul
si Duhul, sint frali cu noi, dar nu au o opinie cu totul sdndtoasdgi ade-
vdratd a fr5fiei cu noi 9i falsificd prin voinfd rudenia ; iar clnd ne afldm
in prigoniri, nu ne dau ajutor, ci mai degrabd ne gi impovdreazd cu
asuprirea lor. <Dinfre noi au ieSit, zice, der nlt erau. dintre nojr, dupd
cum s-a scris (I Ioan 2, 19). cxci de erau dintre noi, ar fi rdmas cu noi,
 SF" CHIRIIT AI' ALEXANDRIEI

Unora ca acegtia care poartd mascd a ceea ce se cuvine, dar nu obig-

nuiesc sd facd cele spre slava lui Hristos, le spune, pe drept cuvint,
Minttritorul : <CeJce nu e cu Mine, impotriva Mea esfe; $i ceJ ce nLt
odund cu Mine, risipe,gle> (Luca 11, 23). Oare nu ti se pare cd cuibu-
rile urite de Dumnezeu ale ereticilor seamdn5 cu amoritii, suferind ne-
bunegtede lipsa mitei gi a iubirii de Dumnezeu ?
PALADIE.' A;a este.
CHIRIL; Dar privegte, dacd vrei, $i pe moabitii, care pe fafd erau
cei mai mari du5mani ai celor ce voiesc sd slujeascd Unicului Dum-
nezeu dupii fire gi cu adevdrat. Cdci erau inchindtori ai idolilor, incre-
zinrlu-se in chip deosebit in ghicituri 9i vrdji 9i speriindu-se nu pufin
de zborul pdsdrilor. $i scrignind din dinfi in fafa izbinzilor lui Israil au
pldtit pe Valaam $i l-au indemnat sd-l blesteme. Dar prin puterea ne-
grditd a lui Dumnezeu, gura Vrdjitorului s-a mutat spre binecuvintdrile
nevrute de ei.
Aga este rdzboiul elinilor impotriva noastrd' Din pizma ce o au
impotriva slavei Mintuitorului, ei ridicd impotriva noastrA toatA pute-
rea diavolului, pe care o surpd harul dumnezeiesc Ai de sus, pricinuind
molegirea turmei dracilor gi preschimbind uneltirea in ceea ce ne poate
veseli.
PALADIE; Aga este.
CHIRIL: Iar amorililor 9i moabitilor nu se ingiduie sd intre in
cele sfinte, Si pe bund dreptate. Cdci cei ce au indrdzneli fr5|egti pri'
mejdioase gi cutezanfd dugmdnoasd, se cuvine sd fie supugi unor pe-
depse egale. Dar privegte grija legii de-a ne feri de primejdie. Cdci
desparte cu totul pe sfinli de aceia gi indeamnd ca nici in convorbire
cu aceia sd nu intre, zicind : <<NuIe vei grdi cele de IoJos 1or, nu Ie vei
spune, in toate zitele tale, in veacr. Oare nu aceasta este in mod clar,
ceea ce ne-a invdfat gi doimea de sfinli, Pavel gi Ioan ? Unul a spus :
aDe vine cineva la voi 6i nu aduce aceastd invd.fdturd, sd nu-i spunefi:
bucurd"-te/, (II Ioan 10) ; gi aceasta este, dupd cum socotesc, egal cu:
<Nu vei grdi cele de Iolos Jor>. Iar celdlalt Tise i <(De omul erctic dupd
lntiia gi c douo stdtuire, te iere$ti gtiind cd unul ca acesta s-a rdzvrd-
tit," (Tit 3, 10). Aceasta este egal cu : <<NuIe vei grdi cele de folos
lor>. CSci legea spune sb ne ferim de cei foarte strimbati la cuget,
ca de nigte nebuni furiogi, zicind ; <<Umblali ln lumina fiocului vostru
Si in llacdra pe carc atri aprins-o,, (Isaia 50, 11),
Amoritului ii este opritd intrarea pind la aI treilea neamr iar moa-
bitutui pind la al zecelea, Dumnezeu ardtinclu-ne, precum socotesc, din
timp mdrirea miniei Lui asupra arntndurora. Cdci pe drept cuvint, osin'
 ,r' INCTMVARE IN DUH.SI ADEVAR

da ereticilor e mai micd. Despre ei ar putea spune cineva ea gi despre

* iudei : <Le dau mdrturie cd rivna lui Dumnezeu o au, d.er nu dupd cu-
no$tin|d> (Rom. lo, 2). Cdci inchipuindu-9i cE grdiesc cele drepte gi
sint infelepfi, nu bagd de seamd nenorocifii cd se rdzboiesc impotriva
dogmelor adevdrului ; 9i stdpinili de o rivnd falsd ei socotesc cd vor-
besc in favorul slavei lui Dumnezeu, irnpotrivindu-se celor ce grdiesc
drept.
Iar moabifii, adic6 turmele elinilor, se rdzboiesc cu slava dum-
,3 nezeiascd in chip descoperit 9i f[fig 9i fdrd nici o refinere. De a,ceeale-
gea le impune o pedeapsd mai apisdtoare. Dar gi pe unii qi pe arfii
ii
scoate din locagurile sfinte, ca spurcali gi uriti de Dumnezeu.
PALADIE r Agadar, e un lucru pdgubitor gi pricinuitor de intind-
ciune a intra chiar gi numai in vorbd cu cei strdini gi cu cei de alte
credinte.
1HIRIL: Bine gindegti. De aceea gi legea ii desparte pe cei spd-

f lati gi curafi gi proprii ai lui Dumnezeu de spurcdciunea uritd a acelora.

".si va li c1nd. te va bdga pe tine Domnu| Dumnezeul
1n care vei intra sd-l mogtenesli si va pierde neamuri mari
tdu in pdmlntul
si multe si
puternice de la iala ta, pe heteu si pe ghergheseu pe
si amoreu si pe ha-
naneu $i pe terezeu gi eveu gi ebuseu, $apte neamuri mori gi mai

3 tari decit voi 6i-i va da pe ei Domnul Dumnezeul vostru ln mlinile

Si 1i vei cdlca pe ei, cu pierd.ere sd-i pierzi pe ei. Sd nu taci cu ei le-
gdmint, nici sd-fi tie mild d.e ei, nici sd te incuscregti cu
tale

ei. Fiica ta sd
* nu o dai Iiului /ui gi Iiica lui sd nu o iei |iului tdu. cd va despdrli pe
tiul tdu de Mine gi va sruji altor dumnezei>. Deci legea e precautd. <Nu

3 vei lace cu ei legdmint>>,zice, cdci nu se poate impdca gi

uni cel
spurcat cu cel sfintit, care se afl6 in ceafd gi intuneric cu cel luminat,
cel neprirnit cu cel primit, cel ce intrd in cortul sfint gi dumnezeiesc
cu
cel alungat din el.
PALADIE.' De ce aceastd precaufie a legii ? De ce desparte
aceasta
pentru totdeauna pe cel curat de cel intinat, chiar
dacd acesta se afld
in binele virtufii ?
]HIRIL: Pentru cd e mare teamd, prietene, ca nu cumva gi cel ce
socotegte cd std sd fie impins spre cele ce nu se cuvin gi sd fie abrtut
de la ceea ce trebuie, biruit de vreo intimplare, sau de o plxcere care-l
afifd, sau de o pornire afldtoare in fire care-l mind spre gregeald. cdci
} pi legea dumnezeiascd ne dd mdrturie cx omul inclind totdeauna
spre
 'SF,
CTIIRIL AL ALEXANDfiftT
480

rdu. Pentru cd, cu sigutanld se apleacd, zfice, cugetul omului sple cele
rele din tinerele, (Fac. B, 201szt.
Ag putea aduce, pe lingd aceasta, spre dovedire clard, cele ce
spune Scriptura cd le-a suferit cea ndscutd din lacob.
PALADIE.'Dina, vrei sd spui t a$a imi inchipui.
]IIIRIL; Desigur, Paladie. cdci S-a scris in cartea Facerii a$a :
o$i a venit lacob in Salem, cetate,a Sichimr'Jol' care este in pd-mlntul
Canean, cind s-a intors clin Mesopotamia Siriej. $i a tdbdritintalacetd''
ltt. ^ti a cumpdrat o parte clin larind, unde gi-o pus cortul- sdu,lingd Emor,
tatdl lui Sichem, cu o sutd rte miei. ,Sila lticut acolo ierttelnic ai a che'
mat pe Dumnezeul lui IsraiL $i o ie$it Dina, tiica Liei, pe care c nds'
cut-o lui lacob, sd cunooscd",petetele loealnicilor. r$i c vdzut-o pe ea Si-
chem IiuI Iui Emor Eveu, cdpetenia ld.rii. $i a umilit'o pe ea' Si s-cl
tipit de sufletul Dinei, tiica lui lacob. $i-o iubjt-o pe tecioard. gi a grdit
dupd inima tecioarei, (Fac. 33, lB-20 i 34, l-4).
observd deci, cd pin6 petrecea gi locuia incd in cortul tatdlui,
ln care se gi chema Dumnezeul lui Israil, 9i se ridicase un Jertfelnic
preacinstit, era incd neintinatd $i ili pdstra podoaba fecioriei. Dar
dupii ce a iegit din cortul pSrintesc ai a pdrdsit locul {cinsti,t) sfinfit
Si s-a amestecat cu femeile din afard, a fost sedusd indatS la intinare
neobipnuitd li n-a mai fost intre fecioare, fiind supusd la inceput fiird
voie poftelor strdrine, apoi insu$indu-si patima de-a voi 9i ea s5 se
lmpreune cu cel ce a supus-o' Cdci zice : .$i a grdit dupd inima
tecioarei>>.
PALADIE; Aga este.
:HIRIL.. A$adar, fdcind din cele sensibile o icoand a celor inteli-
gibile, vom spune cd sufletul locuind intr-o viafd aleasf ca lntr-un
cort, va fi curat Si cu totui nevinovat, 9i strdin de toatd uriciunea. Dar
de va iegi 9i se va gr6bi spre fiicele celor de alt neam, adicd de va cer-
ceta gi iscodi viafa celor din lume, i;i va strica mintea binecrescutd

53?' Nu in firea ziditd de Dumnezeu e pornirea spre rdu' ci in firea cdzut{

de la voia lui Dumnezeu. Om;url insd nu poate li bun cu adevdrat decit ln Dum-
""r"u. gi este izvorul binelui, pentru cd este izvorul liber'al tuturor, deci -9i al
irmtniei dintre ele. Cind omui se desparte de Dumnezeq, iese din armonia cu
toate; sau viceversa. Omul e fdcut sd aspire spre Dumnezeu 9i prin aceasta spre
armonia cu toate, sau spre bine. Dar lntrucit nu e ln sinea proprie binele, el se
p"it"--i.Agi -seugor ca preocupindu-se de -sine ln mod accentuat, dezvolti binele. ln
licest sens poate spune cd firea omului incit caute ale sale gi nu ale lui Dum-
n""L1r,-po.ttegtd spre rhu. Aceasta se ilustreazd in continuarc cu Dina, care s-a Pfstlal
curati'pind era in oasa tatdlui ei ln care se aducea inchinare Dumnezeului Cel
Unul, ddr ierind de acolo, s-a intinat.
 lNcIrn\iARE .IN' DUI{
sI ADTVAR 481

pi de neam bun rae.cxci nu e fdrd pagubb sd se insofeascx cu cei vici-

ogi, ce,ial cdror scop este sd vietuiascd intru cur6tie.
Dar dumnezeiescul David nu s-a aflat vreodatx voind sd iasti din
cortul sfint, ci a finut si petreacd gi sd viefuiascd nu departe de cele
ce dorea, zicind z <(Jna am cerut d.e ta Domnul, aceasta voi cduta-o:
sd .locuiesc in cosa Domnului toate zilele vielii mele, sd vdd d.esldtarea
Domnului.Si sd cercetez biserica cea sfinld a. Iui. Cd m-a oscuns pe
rnine in cortul sdu lnr ziua necazurilor mele, utnbritu-m-a pe mine ln
oscunsul cortului sdu" (Ps. 26, 4-5), In aces,te cuvinte, prin cortul
dumnezeiesc gi sfintit, socotosc cd infelcge fermitatea gi neclintirea
unei vieli sfinte, in care cel ce a pdtruns in oarecare mod, nu poate
fi prins de cei ce voiesc sd-l sfirtece 53e.
PALADIE; Aga este.
CHIRIL.'Dar, in afard de aceasta, oare nu poate afla cineva in
mod clar gi adevdrat cd uneori chiar gi celor crezufi tari in credinfd
le vin cele mai mari intindciuni de la intilnirile cu cei de alt neam ?
Ajunge s5 aducem spre dovedire sfirgitul viefii lui Solornon 9i cite i
s-au intimplat lui, sd pdtimeascd in pragul bdtrinefii.
PALADIE: Ce-ai vrut sd spui ?
CHIRIL.. Acesta era'a$a cle vestit gi de respectat, inc.it slava lui
era fdrd asemdnare; dar s-a strdmutat la uriciune, mai bine zis s-a
cobortt in chip josnic la cea mai de pe urmd nelegiuire fatd de Dum-
nezeu. cdci i s-au intimplat, precum s-a scris in cartea a treia a lmpd-
rafilor : <$i s-o mdrit solomon mai presus de toti impdralii pdmintului
1n bogdlie gi lnlelepciune. gi toll lmpdralil pdmintului cdutau tala tui
solomon, cc. sd audd anklepciunea, pe care a dat-o Domnul in inima
/ui" (III Imp. 10,23-241.
Dar pe cel atit de vestit gi de respectat, care ajunsese pind la ati-
ta intelepciune cd se bucura de o admirafie nemdsurati, chiar si Ia cele
mai depdrtate, neamuri, l-au r5sturnat pldcerile femeilor viclene si sco-
tindu-I, aga-zicind, din insupi cortul dumnezeiesc,r-a scufundat in gro-

53B. Mintea e rrbine crescutd gi de neam bun> pind ce e crescuti ln legdtur6

cu Dumnezeu. Pini atunci ea cregte potrlvit firii ei. Firea rEmine nealteratf plnd
ce rdmine. in insotire cu Dumnezeu, Se altereazi clnd r5mine singurd de sine, idrd
Dumnezeu. Pldminul e sdntrtos pini cind primeqte neimpiedicat ,aerul in sine. Cind
nu-l mai primeSte neimpiedicat, se imbolnivegte. Firea crcaturii trebuie sE rdmind
neintrerupt in comunicare cu originea ei, cu izvorul vielii ei.
539. Cortul era ambianfa lui Dumnezeu. Era Dumnezeu ca addpost al lntregului
popor. ln cort poporul se adun,a ca o unitate in transcendenfa dumnezeiasca. Bis6rica
lmplineqte ceea ce se prefigura prin cort. Ea are gi sensul de trup tainic al lui
Hristos, alcdtuit din credinciogi ca mddulare unite organic ln El; dar gi sensul de
loca9, ln care se aduni credincioqii. Locagul e Hristos Care ne cuprinde ca pe o
unitate in Sine. lntre aceste doud inlelesuri nu e o prea mare deose'bire.
31 - Sf. CHIRTL
482 SF" CEIRIL AL ALEXANDNIEI

pile slujirii la. idoli. Cdci s-a scris despre el : <$i era lmpdralul SoIo-
mon iubitor de Iemei ; gi Si-o Iuot temei strdine, li pe fiica lui Faraon ;
moabitene, amoritene, idumeiene, siriene, hetite, emoriene, din neamuri
d.e Ia core a oprit Domnul pe tiii lui lsror'J.' sd nu intrali Ia ele 9i ele
sd nu intre la voi, ce sd nu abatd inimile voastre dupd idolii 1or. De
acelea s-o lipif SoJomon ca sd Je iubeascd. $i aveo el temei stdpine
gopte sule Si liitoare lrci sute. In vremea bdtrinelii lui Solomon, eu a-
bdtut temeile strdine inima lui dupd alli dumnezei. $i ntf, era inima lui
deplin cu Domnul Dumnezeul lui, ca inima lui David toldl lui. ^ti a
mers Solomon dupd Astarta, uriciunea sidonienilor $i dupd impdratul
Ior, idolul Iiilor lui Amon. Si a Idcut Solomon rdu inaintea Domnului
pi n-o umblat dupd Domnul, ca David, tatdl lui" (III Imp. 11, 1-6).
Oare nu e vrednic de plins cel de car€ se spune cd a pf,'timit unele
ca acestea? Cel ce a ridicat acel templu vestit in lerusalim,cel ce a
cerut inlelepciunea care std lingd scaunul dumnezeiesc, cel admirat
pentru chibzuinla neasemdnatd pind la marginile p5mintului, cel ce
strdrluceacetdlilor gi fdrilor ca un luceafdr, invins de femelle neruginate
pi umblind dupd pl5cerea atotnecuratd, a cdzut in atita nebunie, incit
o clisprefuit gi ins69i evlavia cea cdtre Dumnezeu. Agadar, e in chip
neindoielnic un lucru'prirnejdios a se aduna cineva cu cei de alt neam.
$i e foarte grav a se l6sa biruit de pldcerea trupeascd. Unul ca acesta
e necurat gi urlt lui Durnnezeu Cel Atotcurat. Iar fdrd virtute nu poate
intra cineva in cortul sfinfit ,gi dumnezeiesc. Dar nici jertfd primitd
nu poate aduce. Cdci s-a scris ln a doua lege I ..Sd nu |ie curvd dintre
tiicele lui Israil $i sd ,nu iie curvar dintre tiii lui Israil. ,Sd nu tie vrd-
iitoare din tiicele lui Isroil tJ nici pentru weo Idgdduinld sau sd nu vrd-
teascd din Iiii lui Israil. Nu vei aduce plata curvei, nici prelul cii-
nelui la casa Domnului Dumnezeului tdu pentru nici o Idgdduinfd, cd
uriciune sint Domnului Dumnezeului tdu amindoud> (Deut. 23, l7-lg).
PALADIE: Asprd e legea. Dar foarte folositoare.
CHIRIL: Aga e, Paladie. Drept cugeli. Dar te vei mira lncd 9i'mai
mult, dacd vei infelege cd impiedicind orice lunecug spre pldceri, alun-
ge pe neruginat gi pe desfrinat. Cdci ia seama cd nu ceartd pe cei ce
iubesc intinarea neruginatd de bund voie 9i cu de la sine pornire gi
pe cei ce obipnuie,scsd ispiteascd La ea pe altii ca prin sild. $r prin
cele ce opregte sd se sdvirgeascd, le asigurd o,amenilor o mai bund
apdt are gi le face greu de gdsit un motiv prin care sd le scuze vina lor.
Cdci vinile nu se mai datoresc negtiintei, ci nepdsdrii gi cugetului ne-
supus.
ft INCHINARE IN DUII SI ADEVAR

' PALADIE r Ce-ai vrut sd spui ?

CHIRIL; oare nu nerg unii din proprie pornire spre curvie gi nu
sint femei 9i bdietandrii care voiesc sd umble dupd cigtig pi i'i vind
frumuselea poftelor neinfrinate aie unora ?
PALADIE: Aga este.
CHIRIL: Pe lingd aceasta, nu sint unii care, biruifi de dorinfa
unor cigtiguri urite, ifi predau slujnicele lor sau pe tinerii pe care i-a
F cumpdrat poate, ticdlogii, celor ce-i poftesc, urmdrind cigtiguri de bani?
Despre aceptia zice proorocul : <$i copilele Ie vindeau pe vin gi beau,
(Ioil 3, 3). cdci cu adevdrat unii coboard.la o aga mdsurd de nelegiuire
pi necurdfie, cd indrdznesc fdrd fricd de Dumnezeu sd facd cigtiguri gi
din astfel de lucruri urite.
PALADIE; Apa este.
CHIRIL.. Aqadar, unii curvesc de bund voie mergi,nd de la sine
pind la marginea riului. Iar tribut pldtesc cei ce pldtesc camdti altora
de sild gi adund plata desfriului pe seama celor ce i-au cumpdrat.
PALADIE; Drept ai spus.
CHIRIL: Deci legea opregte lucrul acesta pretutindeni li il soco-
tegte pe cel cdzut in aceastd vind, fdrd fricd de Dumnezeu. $i-l scoate
din cortul sfint gi nu-l lasd sd se apropie de jertfelnicul dumnezeiesc,
spunind cd victima adusd spre jertfd e respinsd pi fdgdduinfa neprimitd.
cdci cu adevdrat fdgdduinfele din plata curvei nu sint curate. De ase-
menea e socotit urit gi neprimit prelul ciinelui. Iar ciine socotesc cd
numegte pe cel aplecat spre necur[]ie gi pe cel ce se pune la dispo-
zifia tuturor celor ce vin. Iar prelul ciine,iui e ceea ce se aduce lui
pentru el. Deci zice legea : usd nu tie curvd din tiicele /ui /sroi,l qi sd
nu iie curvQr din Iiii lui lsrail".Iar preainieleptul Pavel continud stri-
gind : <Fugifi de curvie. Tot pdcatul pe care l-ar Iace omul este in alari
corpului. Dar cel ce curve$te, pd.cdtuiesfein corpul sdu, (I cor. 6, lB).
$i ii indeamn6 pe cei ce se luptd vitejegte pentru frumusefea infrindrii
sd doreascd cele bune. <vd. indemn pe voi, Iralilor, pentru ntilele lui
Duntnezeu, sd inldlisali trupurile voastre jerttd vie,, stintd, binepld-
cutd lui Dumnezeu, slujbd cuvintdtoare o voastrd; si sd nu vd Ieceti
dupd chipul veacului eceste, ci sd vd schimbali intru innoirea minlii
voestre, co sci cunoasteli voi care esle voia lui Dumnezeu cea bund
si binepldculci gi desdvir.gitd, (Rom. 12, l-3). Dar nu vei recunoagte
cd jertfd cu adevdrat sfintd gi preacuratd este lepddarea celor urite ?
PALADIE: Recunosc, cum sd nu ?
 SF. CHIRIL Al, ALEXANDRIET

CHIRIL; $i cind ne infrindm de Ia plIcerea trupeascd, Dumnezeu

se bucur6, precum se intristeaze cind ne aplecdm spre ceea ce-i mo-
legitor gi ne aduce pedepse cind vrem sd ne supunem trupului. Cdci
pldcerea fierbinte gi neinfrinatd ne silegte uneori sd ne depdrtdm qi de
Dumnezeu, Cd lucrul acesta este adevdrat, ne-o aratd ceea ce s-a scris
despre Solomon. Dar inainte de el a fost aclus la starea aceasta Israil
in pustie. Cdci s-a scris : u^ti o poposit lsrai/ in Satin, Si s-o spurcot po'
porul curvind cu Iiicele lui Moab. Si ou chemat pe el Ia ierttele idoli'
Lor lor, $i a mincat poporul din jerttele 1or, gi s-ou inchinat idolilor lor. $i
a jerttit lsrai,l lui Beellegor gi s-o miniat Dontnul cu iutrime pe Israil.
$i o zis Domnul lui Mojse : Ia pe toate cdpeteniile poporului Si-i aratd
pe ei Domnului inaintea soarelui. $i se va lntoarce urgia iulimii Dom-
nului de la lsrail" {Num. 25, l-4\.
Vezi cum e stirnitd de noi gi adusi la urgia fdrd voie firea dumne-
zeiascd pi atotblindd ? Cdci e un lucru dobitocesc ai cu totul nelegiuit
a te infierbinta de formele femeilor 9i a indrdzni sf, schimbi evlavia
cdtre Dumnezeu cu pldcerea neinfrinat5. De aceea sint ardtafi Domnului
inaintea soarelui, adicd sint atlrnati de lemne intoarse spre rdsdrit.
Acesta e modul pedepsirii lor, fiind un chip {tip) ce striga iimpede 9i
da cuvint cd ochiului atoatepdtrunzdtor gi fdrd gregeald al Judec6to-
rului nu-i poate scdpa nimenea din cei cdzufi ln astfel de gregeli 9i nu
poate rdmine nepedepsit, ci va fi pus, dupd cuvintul proorocului, in
vdzul a tot trupul, avind sd suporte pedepsele aspre ale pdcatelor lui.
PA'LADIE.' Asadar, ardtarea cuiva lnaintea soarelui inseamnd pe-
depsirea lui f5|i95 9i sub ochii lui Dumnezeu.
CHIRIL: A$a este. Iar pricina e foarte lnteleasd. Cd cei ce sdvirsesc
fapte de curvie gi cei asupra cdrora se sevirgesc ele, au sd dea socoteale
lui Dumnezeu pentru o viafa aSade uri'td gi de intinatd 9i cd cele ascunse
ale lor vor fi ardtate gi se vor cunoagte limpede cele ale fiecdrui our,
ne-a ardtat-o legea gi prin al't chip (tip). C&ci s-a scris in Numeri : $.i o
grdit DomnuI cdtre Moise, ziclnd : V orbeqte tiilor /ui Israi.l $i zi cdtre
ei : de vo gre,;i temeia vreunLri bdrbat gi iI va lngelc pe eI ti se vo
culca cineve cu ea in pat de sdminld gi vo oscunde aceasta de ochii
bd.rbatului ei pi vo td.inui, iar ea va Ii pingdritd pi martor nu va Ii cu
ea qi eo nu ve fi prinsd gi-i vc veni lui duh de bd.nuiald.Si va bdnui pe
temeia lui, iar eo s-a pingdrit; sou ii va veni lui duh de bdnuiald gi vo
bdnui pe temeia lui iar ea nu va Ii ,pingdritd, o va aduce omul pe Ie-
meio lui Ia preot. ^ti va aduce darul pentru e,a o zecime de eIa de
tdind de orz, der nu va turna peste ea untdelemn, nici nu va pune
a INCHINARE IN DUH $I ADEVAN 485

peisteea tdmlie. Penttu cd. e jerttd. de bdnuiald, jerttd. de aducere aminte,

ci ea aduce in amintire pdcatul. ,$i o va ctclucepe ea preotul ,5i o va
pune inaintea Domnului. $i va lua preotul apd curata intr-un vas cle
Iut $i ldrlnd ce se olld pe pdmintul cortului mdrturiei. Si luincl-o preo-
Iul o pune in apd. gi pune preotul femeia lnaintea Domnului $i va cle.s-
coperi capul Iemeii gi vo da in miinile ei jertfa d.e aducere amitTte,
iertla de bdnuiald", Iar 1n mina preotului va ti apa doved.irii cu blestem.
$i o vo jura pe ea preotul Si va zice teneii : De nu s-a cu,fcal cineva
cu tine de nu ai gresit sd tii pingdritd sub brirbatul tdu, ncatinsci sd /ii
de apa dovedirii acesleic cu blestem. Iar de ai grc$it mch itatd liintl
de te-ai pingdrit qi 'i-o dat cineva sdminla |ui in tine, atard cle btirba-
tul tdu va jura preotul tenteia cu jwdmintele b/estemului acesla.,si vo
zice preotul Iemeii: sd dea Dumnezeu sd fii sub blestem si jurdmint
in mi jlocul poporului tdu, c:a sd dea Domnul sd cad.dcoopsa ta Si pin-
tecele ldu sd ardri. gi sd intre opo oceasla b]esfemotd in pintecele lciu,
ca sd ardd stomacul tdu, 6i sd cadd. coapsa to. gi sd zicd temeii: sd lie,
sd Iie / $$$$$i
sd scrie preotul blestemele acestea in carte qi si /e lnmoaie
in apa dovedirii blestemului acesla si sd dea lemeii sd bea din cpo
dovedirii blestemului ocesla. St ve intra 1n ea apa blestemalti
a dovedirii din mina femeii jertfu bdnuie]ii ti \.'o pune jertta
lnaintea Dontnului qi o vc aduce pe ea Ia jertlclnic. tj \/o lua
preotul un purnn de' jertfd spre aducere aminte fi o vo pune pe jert-
felnic. $i dupi aceasla |emeia va da fcrncii sd bca opo,. $i cle ,.-a li
pingdritd gi va ascunde bdrbatului ei, intrind. in ea apa blestelnalti o
dovedirii, j se vc aprinde pintecele si ii va criclea codpso .5i ya fi
temeia cle bJestem in poporul ei. Iar de nu vo ti pingdritd .6i va Ii
curatd, nevinovatd va ti $i va |ace sdminfd>
f}lurn. 25, l-_4]}.
Acestea le spune legea. Iar clumnezeiescul pavel tdlmdcind-o in
puline ginduri in chip liber cele scrise, zice: <pentru cd noi toli tre-
buie sd ne ardtdm inaintea scounului d.e juctecatd a lui Hrfsfos, co sd
ia [iecare cele sdrrirtite prin trup, fie buttc, fie rele, (II cor. 5, 10).
PALADIE; Socotesc cd drept s-au spus acestea. Dar ldmurepte
anrdnunfit fiecare din cele rinduite.
1IIIRIL; A poruncit ca femeia bdnuitd .t" pr"u"urvie, cind suferd
cle o pird ce nu se poate dovedi, sd fie clusd la preot ;;i pusd in fafa
lui Dumnessu 540.Aceasta socotesc ch' inseamnd cE tofi vorn avea sd ne
infdfigdm lui Hristos. Apoi sd se aducd pentru ea un dar de fdin6 de

540. Preotul va trezi ln femeia aceea constiinla cE se afld ln fata lui Dumnezeu,
Iar aceastd congtiinfE nu e trezitl f{rii a veni tn atingere cu ea Dumnezeu lnsugi,
prin preotul chemat de Dumnezeu la slujirea Lui.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

orz, nu str,opiti cu tdmiie, nu imbibatd cu untdelemn. Cdci e jertfa de

bdnuiald, c,eaduce in amintire pdcatul. Deci e vddit cd din Iiecare viala
urcd. ca un tel cle miros spre Dumnezeu, celor molegiti gi nep[sdtori
aducindu-le osinda pentru toate greselile lor, iar celor ce s-au sirguit
bine sd vietuiascf, rlrept, aducindu-le miirturia curdtiei. De aceea zice
-- Fi pe drept cuvint - cd darurile celor ce nu se afld sub bdnuiald
sint din fdind curatd de griu, addugindu-se tdmiie 9i turnindu-se unt-
clelemn. Cdci e propriu viefii omenegti, al cdrei chip (tip) e fdina cu-
ratd de griu, sd fie socotitd de Dumnezeu plind de bund mireasmd 9i
de bucurie. Iar fdina de orz e semn clar al vielii decdzute gi animalice.
Cdci e un lucru animalic ai nepotrivit cu omul, nestdpinirea in pofte 9i
dorinfa de-a alerga dupi pldceri nebuneqti. De aceea femeia acuzatd
cte viafi decdzuti a dus lui Dumnezeu fdin5 de orz, fdr5 tdmiie si
untdelemn, adicd fdrd bundmireasmti si bucurie. Cdci aminteqte de
pdcat, Iar unde e amintirea pdcatului, cum ar mai fi bucurie ? Cdci cel
aflat sub judecatd nu se afld in nddejdea cununilor, ci in frica jude-
cdtii qi a focului 541.
Pe lingd aceasl.a,femeia e adusd la judecdtor neacoperitf,, adicd nu
in podoaba obiqnuitd pi cuvenitd uz. $i care e intelesul acestui lucru?
Pdcatele sint dovada lipsei de frumusete gi pira se indreaptd impotriva
trricittnii. $i amintegte-ti cd femeia nu e ldsatd sd se roage neacoperi-
td, de Pavel, cunoscdtorul de lege, care aduce spre dovedirea trebuin-
fei de-a se acoperi, legea firii. <Pentru cd ptirul s-a dlt, zice, 1n loc de
invdfdtoare, (I Cor. 11, l5). Deci femeia nu mai era in podoabd, fiind
acuzatd de necuviintd.
Dar era descoperitdrgi din alt motiv. Anume toate sint goale in
ochii judecdtorului gi nimeni nu se poate ascunde Celui ce cerceteazd
inimile pi rdrunchii gi zice prin glasul proorocului: "Dumnezeu aproa-
pe sint Eu, zice Domnul, $i nu Dumnezeu depatte. Nu se vo ascunde de
Mine ceva> (Ier. 23, 231ras.

541. Toate jertfele se aduc pentru picat. Dar de obicei se aduc insolite de
c&inta pentru pdcat, pe cind in cazul de fatd sau nu existd cdinta, pehtru cd ln
cazul bdnuielii'nedrepte nu e motiv de cdin|6, iar in oazul bdltuielii drepte, per-
soana bdnuitd nu-gi iecunoagte pdcatul. Atit iu primul caz, cit 9i in al doilea, se
aduce o jertfd nedeplind, ca prin ea sd sc clescoperefie ci persoana respectivd nu
e pdcAtoasd 5i deci jertfa ei ne<ieplind ,a fost dreaptd, fie cd e pdcdtoasd 9i pdcatul
ei ca 9i jertla nedeplind si-i aducd osinda.
5,12.Neacoperirea insemna atunci neruginaie, provocare indrizneatd la piicat.
Acoperdmintul era sennul curdliei femeii, sru podoaba ei.
543. Dumnezeu aproape e Dunnezeu Care e simfit infepind congtiinta. Dar prin
aceasta El mintuieqtc. Domnul cel cc rinr.ine to'tu;i ncsimtit, Dumnezeu rimine
departe. $i pe acela nu-l miutuiegte. Iadul e 9i o mare nesimfire a lui Dumnezeu.
Se simt acolo durerile trupeqti, pi durerea absentei bunurilor spirituale.
 INCHINARE IN DUII $I ADEVAR

Apoi aratd prin imagine cd cel ce judecx este Hristos. cdci a spus
cd trebuie pusi apd vie gi curatx intr-un r.as de lut gi
tbrina care se
afld in cort. Apoi dupd ce se va inmuia hirtia cu cuvintele de blestern
in apd, a poruncit sd bea femeia bxnuitd de-a fi curvit.
$i : <de r;a fi
vinovatd de pdcat, va arcle,'zice, pintecele, ei gi-i vc cdclea coapsa. Iar
de e tdrd. vind Si nu e ad.evdratd bdnuiala, va tace sdminli>.
PALADIE: care a deci explicafia ? Sau cum e indicat Hristos prin
cele spuse acum ?
CHIRIL: Prin apa vie s;i curatd s6 inlelegi pe cuvintul de viafd
fdcdtor al lui Dumnezeu, pe cei cu adevdrat curat gi cu totul nepxrtag
cle phcat, care a fost in trup, ca intr-un rras de lut. ciici cum ne-arn in-
cloi ch trupul e pdmint gi clin phrnint ? Iar prin pdrnintul din cort, sd
infelegi pe cel ce-a murit pentru noi. cdci s-a spus firii omului : <pd-
mint eqti gi in pdmint vei mergeD (Fac. 3, rg). Iar prin cuvintele de
blesten, sd intelegi pe cel ce pentru noi blestern s-a frcut, prin aceea
r:ii S-a spinzurat pe lemn. cdci s-a scris : <B]csfemat tot cel ce s-n
spinzurat pe lemn, {Deut. 22, 26; Gal. 3, r0). Emanuil fiincl Dumnezeu
dupd fire, cind coboard in aclincul minlii omenegti, mustrd gi pedepseite
pe cei vinovafi de gregeli. Iar pe cei ce nu sint stdpinifi de acestea, ii
face roditori. cdci aceasta socotesc ci inseamnir cd lucrarea puterii
face sdmin|S, aceasta trupeascd indicind puterea roditoare a sufie-
tului M.
PAI.ADIE : Foarte bine ai spus.
cHIRILT curvia deci si patimile altereazd peomEi-lscotclinfami-
liaritatea cu Dumnezeu. cdci cei ce sint in trup, lui Durnnezeu a pldcea
rtu pot (Rom. 8,8). Iar trup numegte, precurl socotesc, cugetul trupesc.
Cdci aga se inteleqe drept ceea ce s-a scris. pe lingd aceasta, purtarea
pdtimagd, sdlbdticia moravurilor gi ugurinta spre tot ce e nebunesc,
face
urifi 9i necurali. De aceea nu trebuie sd ne imbirbxtdm impotriva pa-
timilor trupegti, ci sd ne 9i impodobim cu blincielea moravurilor, sd ne
dovedim cit mai sirguitori in iubirea fa|6 de frati si sr ne ardtdm in-
cununafi cu laudele dreptilii pe lingf, acestea, sd avem in noi mintea
subfire gi exercitatd, migcindu-se in gindurile despre Durnnezeu in chip
drept 9i pdstrind in cercetarea lor pretutindeni neprihdnirea. unii cd
aceptia sint desdvirgifi, nelipsindu-le cu aclevdrat nimic din cele bune.
cdci gi dumnezeiescul Pavel a spus cti omul lui Dumnezeu trebuie sti

544. ln toate e ca. intr-u',- chip

di.n ea..e- trupul lui Hristos. Vasul'de -mai ingrogat .Hristos. Apa vie e Hristos. tErina
lut iot'Hristos. ce;i'ap;-;u e risipitd, ci e
adunatd in Persoana Lui. cel ce bea intinat clin Hristos, iqi 'bei- osinda '9i nerod_
nicia spiritualE. cine se apropie cu obriznicie de cel preabun ," fu.u
simtit li are de suferit toatc uimdrile nesimtirii saie. 9i'mai-ne-
 ST. CETIRIL AI, ALEXANDRIEI

Iie lntreg. Iar <<Intreg"numegte pe cei lnzestrat pentru tot lucrul bun 9i
pe cel apt se poatd implini virtutea. Sau nu e aqa ?
PALADIE: Cum a9 nega ?
' "CHIRIL;
Deci privegte cum folosegte legea, ca pe nigte ghicituri,
multe animale necuvintdtoare gi soiuri de pdsdri gi animale de apd, spre
inchipuirea moravurilor omenegti, invdtindu-ne in nenumdrate feluri.
$i.sd nu te miri dacd le dseam[nd uneori 9i cu plantele, infdtilind in
chip inteligent prin calitatea naturald a fiechreia, cele proprii fiecdru'
ruia din noi. Cdci a spus Dumnezeu prin glasul lui Isaia, indicind bu-
nele miresme, se inlelege cele duhovniceqti, Si iniltimile in virtute'
ale celor ce au odraslit prin credinla in Hristos la viatd : <$i voi
tace in deSert apd vie, gi in prinrint icird apd rluri; 9i voi pune 1'n pd'
mint uscot' chedru $i tisd 9i mirtul ti chiporos ti plop), (Isaia 41'
18-19); $i iarlqi : <$i in |ocul scaiului se va indlfa chiparos, jn ]ocul
urzicii ua ue$te mirtul> (Isaia 55, 13). Scai 9i urzicd socotesc cd
numeqte cu inteligenffi sufletele inci neimblinzite, care apar in ochii
lui Dumnezeu in chipul m{rdcinelui sdlbatic. Dar uneori aseamdnd 9i
cu pietrele ceata venerabilfl a sfinlilor : oCci pietre sfjnte se ro,stogo:
Iesc pe pdmint". (Zah. 9, 16). Ba 9i cu aluatul gi cu grduntele de rnug-
tar a spus Mintuitorul c{ se asearndndlmpdrdtia derurilor (Luca 13' 19).
Agadar, e obiceiul ScriptUrii de Dumnezeu insuflate sd infdfigeze prin
multe gi foarte clare plide, cele omenegti.
PALADIE; ASa este.
:IIIRIL; Observd deci cd pomenind de nenurndrate feluri de do-
bitoace, de pdsdri gi de animale de apa, pe unele le respinge ca ne-
curate, pe aiteie le primegte gi le elibereazd de ocar6, ca sI vadS bine
cei ce slujesc lui Dumnezeu care sint cele pe care dacd'le-ar face nu
ar fi primifi gi care,.cele de la care dacd s.ar infrina, ar fi strdini de
orice patd, strdlucitori 9i vrednici de primire 9i cinstifi de incuviinfa-
rea de sus. Iar legea cu privire la aceasta, zice aga : <$i o grdlt Dom-
nul cdfte Mojse $i Aaron, zicind: Grdili fiiIar |ui Israil, zicind: Aces-
tea sinl dobitoacele pe cale le veli minca dintte toate dobitoacele cele
de pe pdmint: tot dobitocul cu unghia despicald Si cQre arc copita
despdrlitd. ln d.oud ti cale rumegd lntre dobitoQce, acestea sd le m1n-
cafi. Dar din aceste0 sd nu mlncali, dintre cele ce rumegd $i dinlre
cele cu unghia ciespicatd $i cu copita despdrlitd: cd'mi[a, pentru ed
rumegd., clar unghia nu o Qre despicatd, necuratd este voud i ariciul,
pentru cd rumegd, dar unghia nu o are despicatd, necurat este voud 7
ieputele, pentru cd rumegd, dar unghia nu o Qre despicatd necurat
este voud , $i porcul, pentru cd are unghia despicotd li despdrlilti
INEHINANE II\' DUII SI ADEVAR 489

copita, dar nu ruinegd, necurat este voud. Dln cdrnwile lor sd nu

mincali gi de cele moarte sd nu vd atingell, necurate slnf voudD
{Lev. 11, 1-€).
Dar Hristos spune clar : oNu ce intrd ln gurd spurcd omtr/., (Matei
15, 1l). Doar s-a spus gi c5tre dumnezeiescul Petru, cind s-a coborit de
sus pinza ln patru colfuri, in care erau infdfigate toate animalele
cu patru picioare gi toate pdsdrile. <Scoold Petre junghie qi md.nlned>>,
Iar pdgind ucenicul a strigat gi temlndu-se incd de porunca legii,
a zis: <Nicidecum, Doemne, cd. niciod,atd.n-am mincat ceva intlnat sau
necLrrat, nici a intrat in gura mee \treun |el de carne spurcatdt, Dum-
nezeu a zis iardqi z "Cele ce Dumnezeu le-a curd.tit; lu sd nu le soco-
legtl spurcole>l (Fapte 10, 13-16). Dar scrie gi dumnezeiescul Pavel :
<Mincarea nu ne va lntdlisa pe noi inaintea lui Dumnezeur (I Cor. 8, 8).
Deci e limpede cd legea nu socote;;te necurat nimic din cele ce sint,
ci toate le gtie <<curatecelor curafi" (Tit l, l5). Dar asemdnind lnsu-
girea naturald a fiec5rui animal cu calitS|ile morale omenegti, nu pufin
folos aduce. Iar cd ceea ce spun e adevdrat gi neindoielnic, o pofi afla
9i din acestea. Legea poruncind sd ne scirbim de cele de toli dispre-
tuite, pomenegte cdmila, ariciul, corbul de noapte, herodionul, coco-
stircul, liliacul, gi cele mai urite ca acestea. Dar oare nu se vddeste
prin acestea scopul legiuitorului ?
PALADIE; FdrX indoialS.
CHIRIL: Agadar, insugirile naturale ale unora din animalele necu-
vintdtoare trebuie aplicate la calitatea moravurilor, cdci fiecare infdti-
geazi in sine modul cuiva gi indicd purtdrile lui. Cdci oare nu ne-am
obignuit si noi ca pe cei foarte fierbinti gi puternici gi superiori altora
in irfdrdzneald, sd-i numim porci, sau lei sau altceva din acestea, iar
pe cei bllnzi, pagnici gi cu cuget supus, oi, porumbei, incununindu-i cu
numele linigtei 9i indicind potrivit cu purtdrle sale, cu ajutorul lucru-
rilor mai elare ? e5.
PALADIET E adevdrat.
CHIRIL; sE urmxrim deci intenfia legrii li si cercetdm ce este ceea
ce poruncegte.
.PALADIE r Aga sd facem.
. CHIRIT ; lnsugirile dreptdfii 9i a toatd omenia rdsar din voia fie-
cdruia, dar se des6virgegte,cred, in chip indoit 9i au in ele infdtigare
lndoittr.

5{5. Nu toate anlmalerle oprite de lege a se mlnca au iost oprite 9i tn Noul

Testament, Dar acesta ne-a poruncit str ne refinem de la tnsugirile tnchipulte de
ele. Legea tmplinea prin aceasta o functie proteticE.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRTEI

PALADIE r Ce vrei si spui ? : .

'CHIRIL: Sau ne facem noud ingine vreun bine, retezind pldcerile
nebunegti, omorind miclularele cele de pe pdmint, ridicind mintea la
blindefea cea in duh, urmdrind sdrdcia, avind cugetarea curatd gi ne-
tulburat5, pe cit e cu putinld, sau implinim strdduintele cele bune
fafd de frafi, purtindu-ne cu nerAutate fatd de cei ce vor sd ne su-
pere qi sd ne loveascd fdrd mil5, mingiind pe cei intristati, intorcind
pe cei rdtdcili de la negtiinld la calea dreaptd 9i cdlduzindu-i spre bine,
dind cele de lipsd celor lipsiti qi silindu-ne cit mai mult sd implinim
cele ce plac lui Dumnezeu. Deci nu e indoit modul drept5|ii, infiptu-
indu-se fafd de noi ingine gi fatd de allii ? ac
PALADIE: Aga se vede.
CIIIRIL; Legea aseamdnf, acest mod cu unghia despicatd, sau cu
piciorul impdrfit in doud copite. Cdci piciorul e totdeauna simbolul Ei
chipul (tipul) fdptuirii cu lucrul. gi spunem cd cei ce rivnesc sd umble
fdrd prihand spre ceea ce e de folos, pdgesc cu un picior drept. Cdci
cintd gi David : <Piciorul meLta stdtut intru dreptate,, (Ps. Z5,l2l, adicl
am umbiat intru dreptate gi pe cale dreapt5, gi am urit ceea ce e strimb
Iar despre iubitorii de pdcate, zice : <Repezi sint picioarele lor sd ver-
se singe, zdrobire qi nenorocire in cdile lor, (ps. 13, 3). Agadar, picio-
rul e simbolul mersului prin fapte. Iar despicdtura copitei e chipul clar
al putinfei de-a merEe, de-a pdqi drept 9i fdrd vind in amindoud direc-
fiile, spre noi Fi spre alfii.
PALADIE: Explicafia e vrednic5 de crezare.
CHIRIL; De este deci cineva care gtie sd pdqeascd drept gi cu
pricepere in amindou5 direcliile, folosindu.se pe cit se poate gi pe sine
gi pe allii, prin calitatea moravurilor ; pe lingd aceasta dacd e chibzuit
9i infeiept 9i igi dd inima spre siilag qi locuinfd cuvintelor despre Dum-
nezeu, intorcind privirea in sine in sus gi jos intelesurile dogmelor, ca
prin aceasta sd le cerceteze strins Si qu pricepere, subliind in oare-
care mod conceptele cunoscute a$a de amdnunfit, va fi fdrd indoiaid
asemenea animalului care rumegd Si readuce mereu mincarea din sto-

546. Unele virtuti sint rnoduri directe de bunl purtarc fatd de altii; altele se
arati indirect ca bune purtdri fatd de altii. ln acelagi timp prin toate ne desdvirpim
persoana proprie : prin cele din urmd in mod direct, prin cele dintii in mod indirect.
Omul realizeazd prin toate virtulile, dar ca un om intre oameni. Mi spll pi pentru
mine, dar $i pentru ceilalti. Aceasti dubld orientare a virtutilor adevdrate o vede
Sf. Chiril inchipuitd de despicarea copitei unor animale. Chiar in baza lnsugirilor
biologice ale animalelor stau insuliri 9i puteri ale Creatorului lor.
 INCHINARE IIT DUH SI ADEVAR 491

mac Ai o supune dinfilor ca gi mai mult sd o subtieze $i s-o facd de

folos prin mistuire u;oard 547.
PA:,LADIE;Bine zici.
CHIRIL: $i zice cd e curat animalul care are piciorul ce sfirsegte
in copitd despicatd gi reia minCarea din pintece spre rumegare. C5.ci
cel ce se obiqnuiegte sd fie bun gi folositor sie-gi gi altora, dacd igi
adaugd gi iubirea de cuvint 9i bogXfia cunogtintei, se intelege a celei
despre Dumnezeu, va fi desdvirgit in virtute Si fdrd prihand in cele
ale sale, destoinic spre toate cele vrednice de admirafie. Iar de va fi
cineva pdrtag unuia ca acesta, inteleg prin ucenicie, gi se va hrdni cu
cuvintul lui, sau ii va fi urndtor qi va rivni sX fie ca cel aga de ales gi
de deosebit, va fi gi el nespurcat gi curat. Cdci va petrece cu cel curat
9i-9i va ardta modul lui de-a fi ca pe o pecete a infelepciunii qi iubirii
de invdtdturd a aceluia. Aceasta socotesc cd insearnnd datoria sd min-
l3 cdm din tot .animalul cu unghia piciorului despicatd gi care rurnegd:,48.
Cbci legea spune cd. acestea sint curate, in infelesul in care am spus.
PALADIE; Am infeles ce spui.
CHIRIL r Domnul prin animalul care are prin fire copita despicatd
gi rumegd, a infdfigat ca prin ghicitoare pe omul cu totul destoinic, bun
Si desdvir;it in virtute. Iar cd e bine gi folositor sd respingem pe cel
"p ce nu are o astfel de dispozitie, ci gchiopdteazd in bundtate 9i e mult
in urma desdvirgirii in virtute, ne-o aratd prin faptul cd nu dd o pre-
frrire bund nici animalelor ce rumegd, oaia, llar nu au copita ctespicat5,
nici celor ce au copita despicatd dacd nu rumegd, ci le osindegte ca
necurate gi le numdrd intre cele spurcate. Aqadar, dacd cugetdm drept
li aplicdm la adevdr cele spuse in ghiciturd, vom spune ci piciorul cu
copita despicatd este chipul (tipul) lucrdrii fdptuitoare qi a curdtiei mo-
ravurilor. Iar rumegatul declardm cd este semnul cuvintdrii binecre-
dincioase, a dreptei 9i bine intemeiatei cunogtinle dogrnatice. Sau nu
eaga?

* 547. Meditarea t:ontinui Ia infelesurile dogmelor care iti clescoperi prirr aceasta
tot mai mari subfirimi :;i sint asimilate tot mai rnult relafiei noastre cu Dumnezeu.
spre cre$terea noastrd cluhovniceasci, o vede inchipuitd Sf. chiril in rumegarea
unor animale. Existd trepte in coborirea lui Dumnezeu Ia inteleqerea noastrd sau
ln intelesul oricdrei inv6|Eturi despre Dumnezeu. Sfinta TreimL ascunde trepte
nesfirgite de sensuri ale ei. Toti urcAm continuu qi dupE capacitatea fiecdruia
in ele.
548. S-a vorbit mai lnainte despre folosul nimicirii picatului altuia cincl e
insotit de Jertfa lui' ca_aducind topirea acelui p6cat. Acurn se vorbeqtc desprc min-
carea spiritualtr.-a omului care se striduieqte in a se forma prin virtuli qi irrin me-
ditarea continutr a dogmelor. cel din urmi il asimileazi pe acela 5is-gi,' sau pe '$i
sine aceluia. cea mai folositoare mlncare in acest sens este cea a trupului
singelui jertfit al lui Hristos.
 SI.. CHIRII;-AI ALEXANDNIET

PALADIE: Ba e chiar aga.

CHINL: Agadar, trebuie sd cugetdm nedesdvirgit in virtute qi ca
fiind departe de-a merita admirafie r cel ce se laudd cu fapte bune, dar
e lipsit de dogmele drepte gi nu are in minte cuvintele adevdrului.
Dar e clar cd gi contrariul e adevdrat : corectitudinea dogmatici
gi dreapta lnfelegere a cuvintelor dumnezeie$ti a cuiva, nu ne ajutd
cu nimic sd-l socotim desdvirgit in virtute, dacd nu se adaugd Ia ea
strdlucirea in fapte. CXci numai cel destoinic in amindoud, dobindegte
prefuirea celui desXvirqit vrednic de laudd, Celui cdruia ii lipsette
vreuna din cele doud, va fi adrnirat mai putin in cele bune. Aceasta o
aratd gi Mlntuitorul, spunind cd cel ce invaf6, dar nu gi face, se va che-
ma prea mic in Impdrdfia cerurilor, iar cel ce face gi invatd, mare 9i
vestit (Mateti 5, 19). Deci e necurat dupd lege, cel ce e lipsit de una
din ele.
Iar cd de acegtia se cuvine sd stdm departe gi s5 nu avem pdrtdgie
cu ei, ne-a ldmurit zicind: <Din cdrnuri sd nu mlncali gi de mortdciu-
nile lor sd nu vd atingeli,,. Adicd pind ce sint vii sd nu avefi legdturi
cu ei, iar de moare vreunul dintre ei, sX vd pdstrafi mintea neintinatX
Si sd nu vd atingefi de cele sdvirgite de ei, adicd de cuvintele Oi de
scrierile lor necurate. CXci acestea sint r[mdgifele vietii omului. Este
obiceiul ereticilor nepricepufi sd facd aceasta. Cdci dupd ce au rdtdcit
aceia care s-au fdcut incepdtorii prostiei lor, au ldsat ucenicilor lor
r5mdgifele impietdfii lor. Idr acegtia le primesc cu respect Si le imbr5-
tigeazd cu mintea, alegindu-se cu o intindciune 4ner:oie de spdlat, ca
unii ce.s-au atins de ciirnuri moarte, care sint pline cle cel mai greu
miros gi de cea mai de pe urmd necurdtrie.
PALADIE: E adevdrat.
CHIRIL r $i ca exemplu de animal cu copita nedespicatd, dar care
reia mincarea prin rumegat, dd cdmila, animal puternic $i foarte lnarer
apoi iepurele 9i ariciul, ca sd zic aga cele mai mici dintre toate. Astfel
prin cele de la capete le cuprinde, precum socotesc,pe toate, 9i nu lasri
nici una din cele de la mijloc afard. E ca 9i cind ar zice : De la cel
mai inalt gi mai de sus 9i pin[ la cele mai mici $i mai de jos, tot ce e de
felul acesta e necurat gi vrednic de scirb5. Cdci Dumnezeu nu cautd
la fafd (Rom. 2, lll, precum s-a scris. Ci dacd e cineva mare 9i impor-
tant, ridicat la indlfime prin bogdtie 9i prin slava cea lumeasc5, va fi
lipsit totugi de slavd gi de podoabd, dacd poartd vina neiegiuirii. Iar
dacd e mic, viefuind in sdrdcie 9i fdrd slavd, va fi oslndit ia necurdtie,
dacd nu va avea lauda moravurilor virtuoase, Nu-gi va face din sme-
 INCHTNARE lN DUH $I ADEVAR 493

renie un mijloc de-a fi miluit de dreptul Judecdtor, dacf, nu hre podoaba

frumoasd a faptelor, se intelege a celor evlavioase Si virtuoase 5ae.
Agadar, cf,mila, iepurele gi ariciul slnt chipul (tipul) clar aI celui
mic Ai mare. Dar menfioneazd gi porcul, ca necurat, pentru cd are un-
hgia despicat5, dar nu reia prin fire hrana, adicd nu o rumeg5, prin
ceea ce aratd lauda slabd gi nefolositoare a faptelor, lipsitd de cuvin-
tul evlaviei. cdci precum credinla fdrd fapte moartd este (Iacob 2, zol,
aga gi invers, buna podoabd 9i cuviintd a faptelor este moartd clnd lip-
segte cunostinla de Dumnezeu 9i nu s6ldgluiegte in sufletele noastre
cuvintul credintei 5il. Pentru cd aflindu-se Jos,, cautd la p6mint gi se
teme oarecum sd ridice ochiul in sus. $i nu pufini vom afla pdtimind
aceasta, avind adicd viata cuviincioasd gi curatd, dar necunoscind pe
Dumnezeu cel dupd fire gi adevxrat gi prin aceasta sprijinindu-gi ochiul
minfii pe cele de pe pdmint. cu adevdrat necurat este si unul ca aces-
ta : <Cdci nu se incununeazd nimeni, dacd nu se tuptd dupd leger,
dupd cum s-a scris (II Tim. 2, 5).
PALADIE; Agaclar, in chipul porcului gi aI celorlalte ne cleclard
pe noi ingine necurafi, dacd sintem supugi gregelilor osindite de lege.
CHIRIL..Foarte drept ai grdit. Dar nu s-a mullumit legea sd infd-
figeze chipurile celor necurafi numai prin acestea. ci voincl sd ne fo-
'-loseascd
oarecum prin toatd zidirea gi sd ne dea o cunogtinfd bogatd
a ceea ce e folositor 9i frumos, menfioneazd gi soiurile animalelor de
apx pi soiurile pdsdrilor, ca cercetind ceea ce e propriu firii fiecdreia,
sd intelegem ceea ce e pldcut lui Dumnezeu gi ceea ce socotegte vred-
nic de lepddat gi urit ; si a;a sx' ducem o viafd cit mai conformd legii
gi sd ne ferim cu toatd puterea de tot ce obignuiegte sd ne spurce.
Drept aceea zice legea iar5gi : "gi sd mincati din toate cele d,in
apd. Toate cite au aripioare qi solzi in ape gi ln mdri gi 1n plraie, pe
acestea sd Ie mincali. gi toate cite n-au aripioere, nici solzi in ape gi
ln mdri $I 1n plraie, de toate cele ce le scot apele 6i de tot ce e viu in

549. Nu smerenia lnsotitd de lenea efortului de-a face bine aduce aprobarea
lui Dumnezeu, ci smerenia incdrcatd de fapte, dar socote$te ca fiincl exclusiv din
puterea lui Dumnezeu aduce lauda Lui.
550. sint unii care nu cred in Dumnezeu, dar care fac bine 9i vor sd dove-
deascd prin aceasta ci n-a,u nevoie de credinla in Dumnezeu pi cle ajutorul Lui
pentru, a..face bine. Ace$tia folosesc facerea de bine pentu a atrage pe alfii la
necredintd.-Ei nu se gindesc ca nu toti cei atragi de ei ia necredintd ior'putea face
binele-. Pe lingd aceea, ln f-6ptuirea binelui de cdtre ei este o lips6 de siterenle 9i
o trufie, care nu promoveaza armonia dintre oameni, Apoi se lntdregte in fiinta lor
o asprime care vine din congtiinta cd numai prin lnc6rdarea lor sdvlrgesc binele.
Aceastd asprime depirteazd dulceata din rapoiturile lor cu alti oameni. Ei nu se
socotesc ca- nimic dupi ce au fdcut binele, pentru a nu simfi ceilalti pugi in inferio-
ritate de ei. Ci ei cautd sd pund clt mai in evidentd binele fdcut,'strimtorind cu
el pe ceilalfi. Poate ne-recunoqtinta altora pentru binele ce li s-a ftrcut vine gi din
insuficienta smorenie chiar a celor credinciogi, dupd binele ce l-au fEcut.
 SI'. CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

apd, sd. vd'Iie scirbd. ;i sd vd ingreloSafi. Din cdrnurile lor sd nu m?n-

cali Si de mortdciunile lol sd vd ingteloSali 9i cle toote cite nu au nici
aripioare, nici slozi in ape, sd vd Iie scitbdu (Lev' 1l' 9-12).
PALADIE.. Dar ldmure$te-md care este deosebirea intre acestea,
dupd infelesul duhovnicc'sc? Ciici eu nu prea inleleg.
CHIRIL; O voi face. Voi face infelese cele folosite de lege in chip
de plide. CeIe ce s-au fdcut de Ziditorul in ape, dupd legea peqtilor'
care inoatd prin ,aripi, se migcd cu putere gi cu repeziciune incotro vo-
iesc. $i ies in intimpinarea razei fierbinfi a soarelui ce cade asupra
apei, ba indrdznesc chiar sd se ridice deasupra apei, refuzind sd rd-
mini mereu jos ; ele scapd ugor gi de mrejele pescarilor. Cele ce n-au
insd aripioare gi solzi, ci sint acoperite in cruste virtoase 9i imbrdcate
in carapace naturale, nu cunosc cele de sus, ci se scufundd in ierburile
de jos gi petrec in locurile cele mai mocitloase. Ele sint slabe 9i ugor
de apucat ti slnt prinse fdrd osteneald de cei ce le-au vbzut odatd. Iar
tilcul acestora e clar $i adevdrat. Dar sd trecem de la aceste chipuri
(tipuri) la lucrurile mai clare.
PALADIE; Le-ai ldmuri foarte bine, dacd ai voi s-o faci.
CHIRIL; lnfdfigindu-ne in chip inteligent imprdgtierea acestei vieti
;i tulburarea gi amestecarea amarnicd a ei, psalmistul cintd z <MQreQ-
cceosla este more gi largd. Acolo sint iigdnii tdrd. numdr, vietdli mici
$i mari> (Ps. 103, 25-16). Cei ce umbld incoace 9i incolo pentru nici
un lucru de folos gi adund numai acelea prin care se dovedesc trupegti
gi care ii indeamnii sd suporte osteneli zadarnice, pot fi asemdnati cu
peqtii.
PALADIE,: Bine zici.
)HIRIL: Pe unii ca acestia ii mustrfl gi ucenicul lui Hristos, zicind :
,Venili ocum cei ce ziceli: astdzi sau miine vom melge 7n cetatea cu'
tare $i vom peftece acolo un on 9i vom neguldtofi Si vom cigtiga>. $i
dupd putin : oln loc cle-a zice voi : de vo vreQ Domnul $i vom trdi,
vom lace oceosto $i aceea, acum vd ldudatl lntru truliile voastre, (Iacob
4, 13, 15). Agadar, inotdm ca nigte pegti pe marea aceasta lati 9i
largd, adicd prin lume. Dar viala fiecdruia e deosebitd. Unii nu sint
cu totul pornili sple pdcdtuire, dar gtiu uneori cd sint neputin'cio$i 9i
luati in stdpinire de puterea cdrnii 9i nu vor sd se lnfrineze nici de
la celelalte gregeli. <Cd mult pdcdtuim toli', dupi cum s-a scris (Iacob
3, 2). Dar se feresc ca de un lucru urit sd facd cele necuvenite in
chip descoperit gi nimeni nu i-ar putea indupleca sx s5virqeascd p5-
catul in mod fdtiq gi neacoperit. Ci se silesc foarte mult sd se ascundd.
Cdci "inleleplii iqi oscunclcele de ru.Sineale lor,, dup[ cum s-a scris
 F INCIIINARE TN DIIH 9I ADEVAR

(Prov. 12, 23). Aceasta socotesc cd inseamnd a avea solzi ca acoperd-

* mint. Ei inoatx adeseori qi la indlfime. cdci nu privesc totdeauna in
jos' ci'cugetd gi cele de sus gi scapd cu repeziciune de undifa celor
ce ar vrea sd-i piardd. Aceasta ar putea spune cineva cd inseamnd a
se folosi de aripi spirituale 9i a-gi face migcarea cugetXrii cu multd
iufeald.
PALADIE; Ai spus lucruri cuvenite. c5ci comparafia ne indeamnd
sd socotim dreaptd explicafia.
CHIRIL; Dar unii pdc[tuiesc nu in mod acoperit, ci ii;i aratd rdu-
tatea cu totul deseoperit gi fdrf, acoperire. Despre acegtia s-ar putea
spune cu dreptate: oA cdror slavd e in ruginee |or,) (Filip. 3, 1g). Cdci
l)ururea sint porni[i spre necurdfie ; gi tdvdlindu-se in mocirla cea mai
de jos, ei sint cu adevxrat nigte mongtri, sau ceva asemdnitor. Dar
unii ca acegtia sint cu totul slabi gi ugor de prins, fiind luafi in stE-
pinire de pldcerile tuturor iucrurilor prostegti. Sau oare nu
e aga viafa
celor nestdpiniti ? cdci ferneile neruginate gi desfrinate si tot neamul
urit 9i stricat al muieraticilor gi toli cifi petrec in lupanare gi a cdror
poftd trupeascd e nes5turatd 9i care iubesc rdtdcirea necrrratei
sluJiri
la idoli, duc o viatd cu adevdrat blestematd, ce se afundd in intind-
ciunea cea mai urlt5.
Agadar, legea ii declard curafi pe cei ce suferd de sldbiciunile
F omenegti, dar nu sint cu totul stricafi, ci inoatd oarecum Ia indifime
si nu petrec nurnai in cele pdmintegti, ci cugetd gi la cele de sus
si
sint imp[rfi]i intre Dumnezeu gi lume. Dar ii socotegte necurati pe
cei
ce tind in tot chipul sd imbrdfigeze, sd facd gi sd cugete fdrd incetare
cele ale trupului gi aie lumii 9i in toate acestea au tepadat orice rupinl

r 'si s-au obignuit sd sdvirgeascd cele necuviincioase in chip descoperit.

i$i opregte cu folos legdtura cu ei, in vreme ce nu o condamnd pe cea
cu cei de mai inainte. cdci nu se cuvine sd ne adundm cu cei viciogi,
dar cu cei ce se silesc sd fie cuviinciogi, intilnirea e fdrx primejdie.
Fiindcd s-a scris : "CeI ce umbld cu cei infelepli, inlelept va Ii iarr cel
i
ce umbld cu cei nehuni, se vo cunoalte> (prov. 13, 20). Dar scrie gi
Pavel 1 .,Dacd vreurtul numit |rate e zgircit, sau sluiito r Ia idoli, sau
ttlrfitor, sau beliv, sau rdpitor, cLrunul ca acesta nici sd nu se mdn?nce,
(I Cor. 5, 1t).
PALADIE.' Bine ai spus. cdci lucrul acesta nu e fdrd folos.
CHIRIL.'Acestea ni le-a spus legea prin pilda despre cele din
apd. Dar ldrgind gir.ul pildelor, trece la stolurile zburdtoarelor, ziciud :
c5ri de acestea sd vti ingrelosali dintre cele zburdtoare
si sd nu mln-
cali, cd spurcdciune slnt : de vullur, d,e vulturul d.e mere, de soim, d.e

3
l
.{96 Str. CEIRIL AL ALE:trAI(DEIET

uliu .ti d.e altele asernenec [ui, de struf, de cioard, de gaild Si de cele
oselneneo ei, de tot corbul $1 de cele osemeneo lui, de erele Si de cele
osemenea lui, de buhd, de cocostlrc, de ibis, de porllrion, de pelican,
de lebdd.d,de erodiu, de haradriu oi de cele asemenea lui, de pttpdzd,
d,e Iiliac $i de loate tlrltoarele cele cu aripi, care umbld pe patru p|'
cioere, cd spurcdciulne sint voud.. Dar acestea sd Je mincali din tlr1'
toarele cele cu aripi, care umbld pe patlu picioare : cele cQIe au tluiere
rnoi sus de picioarele lor co sd sord cu ele pe pdmlnt. $i ccestea sd le
nfincali din ele : V ruhul $i cele asemenea lui, otachisul $i eele aseme'
nea lui, olio.machul Si cele osemenec lui, Idcusto ,ti cele oselneneo ei.
T'oate tiritoarele dintre cele cu aripi, care au patru picioate, spurcdciune
sint voud $i cu ace-cleavd veli spurca. Tot cel ce se atinge de mortd-
ciunile lor, necurat va ti pind seara,r (Lev. ll, 13-24). Oare iti este
limpecle infelesul celor spuse ?
PALADIE; De loc.
CHIRIL.' Dar nu simti cd la fel cu celelalte, insugirile naturale ale
celor numite lnfdtiqeazd chipuri ale moravurilor 9i deosebiri ale
;rurtdrilor ?
PALADIE: Ce t'rei sd spui ?
CHIRIL.' Vrei sd vorbim ln parte, cercetlndu-le pe toate cu de-
amdnuntul ?
PALADIE.. Foarte mult.
CHIRIL.'Agadar, legea interzice vulturul, vulturul de mare, goimul.
CXci acestea zboare la iniilfime gi se bucurd de locurile cele de tot
inalte gi urdsc pe cele de jos. "Puii goimului, zlce, zboard. la lndlllme>t
(Iov.5, 11). Iar aga este cel fudul gi ingimfat, care are in sine cugetul
trufag gi e obiSnuit sd disprefuiascd pe omul cuviincios 9i modest $i
nu-i place sd consimtd cu cei smeriti.
ImpreunX cu acestea condamne uliul gi cele asemenea lui, corbul
r;i cele asemenea lui, prin care se indicd tot cel ce e obignuit sd rd-
peascd, gi neamul de oameni pornit spre viclenie. Tipul celui dintli e
uliul, al celui de al doilea e corbul negru gi intunecat. Cdci cei iuti
la viclegug gi care poartd in ei rdutatea moravurilor nevdzutl de cei
mulfi, sint intunecogi ii nu tuturor vdditi. Iar cei ce sufere de fudulia
blestematd mai au pe lingd aceasta gi dorinfa de-a stdpini asupra celor
ce pot gi de-ai impresura prin multe ndscociri ale vicleniei Si de-ai
Jefui astfel fdrd saliu.
De aceea adaugd zicind : <$i struful 9i gaifau. Cdci acestea slnt
precum socotesc, cu totul nesdtulate 9i adund ce le cade in cale. Apoi
zice : ($i de erete $l de cele cuemeneo IuI, de buhd, de cocostitc, de
INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

portirion, de pelican Si de lebddd". Cdci acestea infdfigeazd prin ele pe

cei ce uneltesc cu cruzime gi silbdticie impotriva altora gi se ndpustesc
f,hrd mild asupra celor ce pot, negovdind sd aducd asupra unora chiar
primejdia viefii. Cdci eretele se repede infricogdtor asupra a toatd
pasdrea mai slabd gi se pornegte asupra pdsdrelelor gi rdpindu-le, Ie
omoard i iar cocostircul, ibisul, porfirionul, Si aS adduga gi pelicanul,
ttrmdresc cu furie pegtii Si-gi fac din moartea lor hrand. Aga sint, in
r-'e privegte purtdrile gi sdlbdticia moravurilor, toli cei ce omoard cu
ugurintd pe alfii, pentru pl6cerea ior. Dar cei ce leapddd legea crufdrii
reciproce gi se impotrivesc poruncilor iubirii, ar putea sd aud6, pe
drept cuvint, chiar de la noi : oNu cdutoli a|e voastre, ci qi ale altora>,
(I Cor. 10,24). Cdci "iubirea,zice, nulace aproapelui rdu" (Rom. 13, 10).
Apoi a zis iardgi sd ne ferim de cioare, de erodiu, de horadiu gi
Ce cele asemenea lor, de pupdzd gi de liliac. Cdci acestea sint prietene
ilopfii gi se bucurd de intuneric Ai au plScere sd zboare in el, dugmd-
Itind lumina soarelui $i nesuferind sd lucreze ceva in ea. Cdci este
adevdrat ceea ce spune Hristos, c5: <?ol cel ce tace cele rele urd$te
lumina qi nu vine Ia luminii, co sd nu se vddeoscd taptele lui. Iar cel
c:e Iace adevdrul, vine la lumind, ca sd se arate taptele lui, cd ln Dum-
nezeli sint sdvirgite" (Ioan 3, 20-211.
Dar necurate sint $i cele ce se tirdsc dintre cele inaripate acare
rrmbld, zice, pe patru picioareo, ca de pildd mugtele ti cele asemenea.
Cdci nenumdrate sint aceste mici gi dispretuite viefuitoare, care nu-gi
au zborul la indlfime. E necesar sX vedem care e motivul pentru care
legea le amintegte qi pe ele. Cdci precum cind a amintit de dobitoace,
numind cdmila, a addugat iepurele, declarind deopotrivd de necurali
pe cei stdpinifi de rriciu, fie cd e vreunul mare, fie cd e mic (cdci nu
c cdutare la fatd la Dumnezeu, dupd cum s-a scris: Rom. 2, 11), aga
gi aci, dupd ce a amintit pe vultur - adicd cea mai impdrdteascd din-
tre pdsdri - coboard iarigi la cea mai micd dintre cele ce obignuiesc
s5 zboare, punind pe acelagi plan pe cel mic Ai pe cel mare, cind sd-
virqegte vreun rdu qi nu leapddf, vina. Dar scoate dintre acestea ldcusta
;i vruchul gi cele asemeneapentru puterea lor de-a se indlta gi de-a nu
petrece intre cele de jos, ci de-a se ridica adeseori la indltime qi de-a
sdri cu uSurintd. De felul acegta este cel ce are, ce-i drept, o viatd
iumeascd, dar nu e cu totul lipsit de cuviinta li de iubirea cea cdtre
Dumnezeu. Cdci unul ca acesta nu e legat cu totul de cele pdmintegti,
nici nu petrece in cele de jos, ci se strdduiegte sd cugete gi la cele
de sus gi sI se facd vrednic de laud5, ridicindu-se la cele inalte pi
zburind de la cele pEmintesti.
32 _ Sf, CIIIRIL
 498 S.F. CIIIRIIJ AIJ ALEXANDRIEI

Iar cel ce s-a atins gi s-a spurcat de cele necurate, trebuie s[-gi
spele haina gi spre sear[ curat va fi. Prin aceasta se indicd taina lui
Ilristos, prin care ne-am curdtit, dobindind iertarea prin sfintul Botez,
adicd in vremea venirii Lui, care s,a fdcut oarecum spre seard, sau
cind veacul de fald se apleacd spre sfirgit. Sau nu spunem cd Cuvlntul
lui Dumnezeu S-a intrupat in ultimele timpuri ?
PALADIE: Chiar asa e. :
CHIRIL; Dar iegea spune cd cel ce se va atinge fie de fiard sdl-
baticd, fie de alt animal necurat, va fi gi altfel spurcat. Cdci a zis :
<<$i toate cele ce umbld pe labe intre toate liarele, care umbld pe
patru picioare, necurafe vor Ii voud. Tot ce| ce se atinge de mortd-
riunile lor, necuret va ti pind. seara. gi cel ce ildicd d.in mortdciunile
1or, isi va spdla hainele sole gi necurat va Ii pind seere, cd necurate sinl
oceslec voud.. ^ti oceslec voud. necurate dintre cele ce se firdsc pe
ltdmint.' nevdstuice, soarecele, crocodilul d.e uscat, gobolanul, cameleo-
nul, brotd.celul, soplrlo gi sobolul. Acestea slnt voud necurate dintre
toate cele ce se lirdsc pe pdmint. Tot cel ce se atinge de acestea
lnaerte, necurat va Ii pind seoro. $i tot peste ceea ce ar cddea vreo
mortdciune a acestora, necurat va ti, fie vas de lemn, sau haind, sau
piele, sou sctc. Tot vasul cu cere se vo intimpla lucrul ecesta, se vo
spdla 1n opd si necurat va ti plnd seara, si opoi curat va Ii> (Lev. 11,
27-33). La acestea a addugat cd va fi spurcat vasul in care ar cddea
vreo mortdciune a lor. $i vasul de lut gi de piele, gi haina, mincarea
qi bdutura, afard de izvorul de apd, de fintin5, de lac Ai de seminle.
se pare cd legea indicd prin fiarele sdlbatice pe cei mai cruzi
dintre tilhari, care socotesc de nimic, chiar gi uciderea de orn, cel mai
mare dintre rele, omorind fdrd miIS pe oricine se nimeregte, necrufind
pe nimeni. Iar prin goiuece gi nevxsturicd gi prin cele apropiate gi in-
rudite, adicd prin crocodilul de uscat, prin gopirld gi brot6cel, pe hofii
fricoqi ce umbld noaptea, care cautd sf, vatxme pe cei ce dorm fdrd
sd fie observafi, dar se tem foarte sd fie pringi gi ocolesc starea de
veghe a celor pe care ii atacd. cdci oare nu sint nigte vietuitoare
foarte hoafe gi lage, nevdstuica gi goarecele gi oare nu se scufunda
in gdurile pdmintului, dacd face cineva vreun zgomot ? Iar crocodilul
de uscat gi cele inrudite, nu igi adund hrana noaptea pi de loc ziua?
PALADIE; E adevdrat.
CHIRIL; Deci orice hot necurat, fie cd are nigte apucdturi de fiarb
si-;i pdteazd miinile cu singe, fie cd furd nigte lucruri mici, ca goare-
cele gi nevdstuica, ca gobolanul gi gopirla, se ridicd pe ziduri ti pe
ncoperiguri, $i cine se atinge de cei astfel necurafi, se va impdrt5gi
fr N\TCIilNANE IN DUII SI ADEVAR 499

F' de vinile lor. cxci pdrtdgia cu astfel de oameni li face numaidecit

rrecurali.
Iar vasele spurcate, sint chipurile unor oameni. cdci omul e ase-
lnenea vasului 551.
Dar declard cd nu se spurcd izvorul de apd, fintina gi lacul, chiar
de cade in ele ceva din cele spurcate dupd rege. prin aceasta nu lasd
pe cei de sub lege sd simtd lucrul acesta cu totul impovdrdtor gi greu
de purtat gi observarea legii cu neputinfd de implinit, cum ar fi dacd
ar fi pdgubifi aga de mult in lucrurile cele mai necesare, incit ar trebui
sd pdrdseascd gi cetdfi gi case, cind s-ar spurca apele din ele, gi s-ar
lipsi gi de cele neapdrat trebuincioase. Deci legea a renunlat la stric-
telea totald, pentru folosul gi trebuinfa celor de sub lege.
PALADIE; E o explicatie vrednicd de crezut.
CHIRIL; Deopotrivd cu celelalte, spune cd e necuratd gi mortdeiu-
nea animalelor curate. De aceea adaugd cd gi aceasta-l spurcd pe cel
ce se atinge de ea. CSci scrie : <Iar de va muri vreuna din vitele care
vd sint ingdduite spre mincare, cel ce se va atinge de mortdciunile
ei, necurat va ti pind searo. gi cel ce md.nincd din mortdciunile ei, isi
uc spd/o hainele lui 1n opd gi necurat va Ii pind searc Ai se va spd/a
1n apd Si curat va Ii. gi ce,l ce ia din mortdciunile 1or, iqi va spdla
hainele /ui ti se va spdla 1n apd 9i necurat va Ii pLnd.seara> (Lev.
11, 39-40). Aceasta inchipuie limpede, precum socotesc, ceea ce s-a'
zis z <<Dee vreunul ccre se nume.gfe lrate, Iie cltrver, tie zgircit, Iie
slujitor la idoli, tie beliv, Iie birlitor, Iie rdpitor, clr unul ca acesto
nici sd nu se md.nince>> (I cor. 5, 11). cdci dacd vreunur dintre cei
socotili cuviinciogi qi dintre cei ce-au fost curdfifi gi dintre cei primiti
la pdrtdgie duhovniceascd prin credin|6, suferd moartea prin pdcat,
<necurat va fi, gi <spurcat', cdci fiind intinat prin fapte moarte, spurci
numaidecit pe cel ce se lipegte de el 552.Dar degi suferd intinarea, va
fi curat prin apd spre seard. Iar ce inseamnd aceasta, a ardtat mai
inainte in chip clar cuvintul nostru.
Dar ia seama cI gi cel ce mdnincd din mortdciunile ior $i cel ce
se atinge numai, spune cd va fi necurat, neeliberindu-l de intinare gi
de osindd nici pe cel ce se face pdrtag de mortdciunea acerora gi
declarindu-l vinovat gi pe cel ce rzine in vecindtatea qi in apropierea
lor. Cdci socotesc cd trebuie sd ne pdzim cu grijd, nu numai de im-
preund lucrarea cu cei rdi, ci chiar Ei de intilnirea cu ei. Cdci oce] ce

551. Omul e asemenea vasului, pentru ci primepte ln el multe, bune si rele.

$i multi iau multe din continutul cu care s-a imbogdtit fiecare om. .
552. Oricit de curat a fost cineva, daci se spurcd prin fapte pdc5toase, rnoare
sufletegte; 9i cel care se insoteite cu el, se moiipseqte qi el de necuratie.
500 SF. CHINIU' AL ALEXANDRTE1

se atinge de smoold, murdd.ri-se-var,zice (lnf. Sir. 13, 1). $i adevdrat

este cuvintul.
Iar cd aceste pilde din lege s-au folosit pentru calitatea moravuri-
ior, ar putea afla cineva din cele ce se adaugd. Cdci s-a zis iardgi :
u^$i sd nu spurcali sulletele voostre cu nici un tel de tiritoare ce se
tirdsc pe pdmint ti sd nu vd intinali cu ele ti sd nu tili necurali din
pricina lor, cd eu sint Domnul Dumnezeul vosfru" (Lev. 11, 34). Cici
ce intinare poate sd aducd sufietului omului moartea unui animal gi
atingerea de cadavrul lui ? $i ce vdtdmare i-ar aduce mincarea ce
intri in stomac ai se leap6dd la gunoi, dupd cuvintu,l Mintuitorului ?
( M a t e i 1 5 , 1 1 )5 5 3 .
PALADIE; Nici una, dupd cum socotesc.Drept gindegti.
CHIRIL r Deci socotesc cd asemenea cordbierilor destoinici, pu-
rrind in mipcare toate funiile, s5 iepim din toate intindciunile gi sd
irrtrdm intr-o viatd prea pldcutd lui Dumnezeu, ca intr-un sln de mare
linigtit pi netulburat. Cdci nu ne putem apropia de El altfel decit
numai aga. Iar cd lucrul acesta e adevdrat, nu e greu de vdzut. Cdci
s-a scris iarSgi in Iegire: <$i Moise era pdscind oile lui letro, socrul
Iui, preotul din Madian. ,$i o dus oile in pustie. $i a venjt la muntele
Horeb. $$ii s-a ardtat lui un lnger aI Domnului din rug Si a vdzut cd
rugul ardea in Ioc, iar rugul nu se mistujo. $i o zis Mojse : "Mergind
voj vedea oceastd afi.tare minunatd, cd nu se mistuie tugul,, Iar cind
a vdzut Domnul cd se apropie sd vadd, I-a chemat pe el Domnul din
rug, zicind : <Moise, Mojse I>, Iar eI a zis : uCe este ?>>"$i acela a
zis; Sd nu te aryopii aci, dezleagd incdlldmintea din picioarele tale.
Cd.IocuL, in care slai, e ptimint sflnl> (Ieg, 3, 1-5).
Infelegi deci cd nu se poate apropia cineva de Brcacuratul Dum'
nezeu-,dacd nu a curdtit mai lnt1i toatd pata de pe suIletul sdu gi nu
si-a eliberat piciorul, adicd pdgirea spirituald spre cele ce sinl de fldcut,
de orice mortdciune cugetatd in lucruri ? Cdci oare nu e incdlfdmintea
ri"rmdgifaunui animal mort ?
PALADIE : Fdrd indsiald.
CHIRIL; Deci ea e un chip (tip) al mortdciunii, pe care dac5 o
leapddd cineva, rupind legdturile din care trebuie sd scape, va veni
dproape gi va fi casnicul lui Dumnezeu, fdclndu-se totodatd in stare sH
rnintuiascd pe alfii. Aga a fost ales Moise ca sd fie trimis 9i sd (elibe-
rezel izbdveasc5 pe fiii lui Israil. CXci Sfinta Scripturd ne spune :

553. Se aratd cd nu legea vorbind cle animalele care spurcE pe om, Si-a indltat
gindul la intinarea ce o produce sufletului pildr unor oameni cu apuchturi de fiare.
INCIIINART' tl\t DUII SI ADEVAN

,.Fiul€, dacd te.taci inlelept, vei ti inlelept lie insuli Si oproapelui tdu,
(Prov. 9, l2l5:*,
PALADIE; Bine zici.
CHIRIL; Dar vom adduga la acesteaincd ceva.
PALADIE; Ce anume ?
CHIRIL.' Avind sd coboare Atoatefiitorul Dumnezeu in chip de
foc pe muntele Sinai, i s-a poruncit lui Moise sd pregdteascd pe Israil
spre vederea lui Dumnezeu. Iar modul pregdtirii l-a stabilit insugi
Stdpinul tuturor. Cdci "a zis lui Mojse : PogorinCu-te, spune poporului
si curdld-i pe ei osldzi Si miine. $i sd-.gi speJe hainele lor gi sd steo
;tregdtili in ziua a treia. Cii in ziua a lreia, se va pogori Domnul pe
muntele Sjnai, inaintea intregului popor> (ieg. 19, 10-11).
Agadar, cei ce doresc familiaritatea cu Dumnezeu Si au ca scop
s.i se infdligeze gi sd-i slujeasc6 Lui prin rivna spre tot binele, trebuie
sd se curefe mai intii 555.Unul ca acesta va fi in stare sd-L vadd gi
F,e Dumnezeu lnsugi, dupd cuvintul Mintuitorului: <Fericiti cei curali
cu ininla, cd aceia vor vedea pe Dumnezcu, (Matei 5, 81rse.La aceastd
strdlucire poli vedea, dacd vrei, cd a ajuns gi clumnezeiesculAvraam
insugi 557.p61 vino sd spunem in amdnunte cele privitoare la el. Cdci
s-a scris aga : "$i a zis Domnul cdtre Avraam : Iar tu sd. pdzeStilegd-
lure mee, tu gi seminlia ta duytd tine, intru nearmurile lor. $i aceasto
csfe.legdlura pe cere o voi pdzi intre mine.ti voi $i intre seminlia
ta dupd tine in neamurile /or. Se va tdia la voi imprejur toatd partea
bdrbdteascd.$i veli tdia imprejur marginea mddulolului vostru.5i vo fi
spre semn aI legdturii lntre mine 6i voi. gi pruncul de opt zile se va
tdia Ia voi imprejur, toatd. partea bdrbdteascd,intru neamurile vocstre
,,sicel ndscut in casa ta Si cel cttntpdrat cu orgint din tot [iul strdin,

554. Prin mort5ciunea animalului se incltipuie ( ('o.r cc e mort in onr prin pdcat.
Omul care pdcEtuiegte diinuiepte in moartea sufleteascd a egoismului, a necomu-
niunii sincere cu Dumnezeu gi cu sc'mc'trii.Moisc trebuic sd uu-s;i Iipeasci de el
nimic c'lin moartea sufletcascd a altora, rlaci I'rea sd lie viu pi sd se poatd apropia
de Dumnezeu, supremul izvor al viefii prin dragostea ce ne-o comunici. Dum-
nezeu fiind r,iu, nn poate intra in comunicare cu El clecit cel viu, sau cel ce se
sile;te sd iasd din moartea eqoismului.
555. Cel ce voie:ite sd se apropie de Dumnezeu trebuie dE se curele de egois-
mul pdcatelor. Cici apropierea cle Dumnezeu are ca urmare slujirea binelui, care
e una cu slujirea altora. Binele pe care vrea si 5i-l facd cineva sic-gi, nu e bine
adevdrat.
556. Pe Dumnezeu lt vda cei curali cu inima, adicE cei curdtiti de egoismul
pAcatelor. Cei pdcEtogi nu se pot vedea decit pe ei ingiqi gi lucrurile materiale.
Propriu-zis ei nu vEd nici sinea lor adevdratE, pe cea care se poate imbogEti spi-
ritual qi poate ddinui in veci.
557. Vederea lui Dumnezeu umple pe om nu numai de viattr, ci ii de bucuria
care se rispindegte pe toatd fiinta lui ca lumina. Cdci vederea e comunicare cu
Dumnezeu $i primirea iubirii Lni gi a sensului existenlei. Dumnezeu e vdzut ca foc
al iubirii calde qi al luminii, sau al sensului existentei.
502 SF. CIIIRIL A', ALEXANDRIdI,

care nu e din sdmlnla ta. Cu tdiere imprejur se vo tdia lmprejur tot

cel ndscut in coso ta Si cel cumpdrat cu argint. $i va li legdtura mea
in trupul voslru spre legdturd veSnicd. $i partea bdrbd.teascd.netdiatd.
imprejur, care nu-Si va tdia lmprejur trupul de marginea lui 1n ziua a
opta, pierde-se-vo suflIetul acela din neamul lui, cd a stricat legdtura
Mea" (Fac. 17, 231.
Iar care era rdsplata ascultdrii gi ce fel le folosea tdierea imprejur,
rrom Sti din cele urmdtoare. Cf,ci zice : <$i s-o ardtat lui, Dumnezeu, Ia
stejarul Memvri, Fezind eI Ia uSa cortului sdu, lo amiazd. gi ridicind
uchii sdi, a vdzut 9i iotti trei bdrbali stdteau din sus de eL. gi vdzlndu-i
pe ei, a alergat lntru lntimpinarca lor de Ja uSa cortului sdu. gi s-a
lnchinat pind la pdmint $i a zis : Doemne, de am aflat har inaintea Ta,
nu trece pe robul triu. Sd se oducd apd gi sd se spe/e picioarele voastre
gj vd odihnili sub copac. $i voi aduce piine gi veli minca. gi dupti aceee
vetri pleca Ia drumul vostru, din care v-ali abdtut la robul vostru>
(Fac.lB, l-5).
Cdci tdierea imprejur in trup e chiilul (tipul) clar al celei spirituale
,gi in duh, prin care Hristos scoate din cugetdrile noastre toatd pata.
Fiindcd dupd cuvintul fericitului Pavel, <ne-em td.iat lmprejur cu tdiere
imprejur nefd.cutd de m1nd",intru dezbrdcarea trupului, (Col. 2, 11).
Iar dupd ce-am dezbrdcat pe omul cel vechi care se stricS dupd
poftele amdgirii gi ne-am tdiat pldcerile trupului prin asculigul 9i
Iticrarea duhului, ne ar6tdm pe noi ingine vrednici de-a ne imp5rtf,gi
li de vederea dumrrezeiasc5ti de-a ne face loc de odihnl al Sfintei
pi celei deofiintd Treimi 558.CAci a zis Mintuitorul : <CeJ ce nu se ve
lugino de Mine $i de cuvintele Mele intru acest neem, vom veni Eu
si Tatdl Si ne vom tace locuinld Ia eI .ti intru eI vom pelrece> (Ioan
14, 23-24). $i nu numai aceasta ne e rdsplata curdfiei, ci ca unii ce am
fost primifi in familiaritatea iui Dumnezeu, vom cunoagte cele din EI,
se intelege prin descoperirea cea de la El, precum i s-a fdcut cunos-
cut gi lui Avraam cele cu privire la nimicirea Sodomei. Observd deci
cd iepirea din intindciuni aduce rdsplata a nenumdrate bundtdfi. De
aceea zice gi Pavel ; "Vd indemn pe voi, Iralilor, prin lndurd.rile lui
Dumnezeu, sd. vd" intdtrisqli trupurile voasfte jerttd vie, slintd, bine-
pld.cdtd.Iui Dumnezeu, slujba voastrd cuvintdtoare, (Rom. 12, 1). Dar

558. Se taie lmprejur ceea ce nu tine ln mod necesar de firea omului, ceea
ce s-a addugat ca pecat, ceea ce inchide, ceea ce reprezintd viafa lui cea aclevd-
ratb I omul pdcatului care se invecheqte, care inainteazd spre moarte, care nu se
innoieqte continuu prin comunicarea cu viata. Deschizindu-se prin aceasta viefii
dumnezeieqti, poate vedea pe Sfinta Treime la stejarul Mamvri. Sflnta Treime e
primitd ln firea noastrd deschisd prin iubirea ei pi se odihnegte in iubirea noastrl
ospitalierE.
INCIIINANE IN DUH $I ADEVAN

$i proorocul leremia a strigat limpede : <spald-fi inima de rdutate, Ie-

rusalime, co sd fe mTntuieSti>> (Ier. 4, l4).
PALADIE.' Agadar, trebuie sx ne apropiem de Dumnezeu cel prea-
curat nu cu suflet intinat, ci cu via|d sfintitd ti fdrd prihand. gi a$a
indatd vom ajunge la ceea ce se cuvine.
cHIkIL; Aga este, Paladie. gi nu-ti va trebui multd osteneald ca
sd pofi infelege cd e adevdrat acest cuvint, clacd vei vrea sd cercetezi
cu rivnd gi cu infeiepciune vietile sfinlilor. cbci cele ce s-au intim-
plat celor vechi in chip, spre povdfuirea noastrd s-au scris, dupd dum-
r u e z e i e s c uPla v e l ( I . C o r . 1 0 , l l ) .
Cd trebuie si ne apropiem de Dumnezeu curati gi spilafi, se poate
afla deci iardgi li din urmdtoarele. Dina, fiica lui lacob, fiind fecioard
pi in virsta cdsdtoriei, a iegit din cortul pdrintesc ca sd vad.I fetele
iiichemilor. Dar Sichem, fiul lui Emor, n-a stat lini$tit. cdci se lndrd-
oostepte indatd de tindrd gi e dus de pofte neinfrinate spre plf,cere.
$.i pornind sdlbatic spre aceasta, cel de alt neam 9i netdiat incd im-
prejur, a siluit fecioara evreicd. Dar lucrul a fost socotjt fiilor lui
Iacob de nesuportat gi au pornit rdzboi impotriva celor ce-au batjo-
corit pe sora lor evreicd. Aceasta l-a intristat pe dumnezeiescul Iacob
si l-a inspdimintat, fdcindu-l sd se teamd cd va pieri cu tot neamul.
Dar Dumnezeu s-a apropiat de el gi l-a mintuit iardgi. $i e vrednic
sd gtim in ce mod : "gi o zis Iacob cd.tre Simeon gi Levi : M-aIi tdcut
urit, ca sd fiu socolit rdu tuturor celor ce [ocuiesc linutul, atit intre
canaanei, cit qi intre Ferezei. Iar eu sint pulin Ia numdr. ^Si<te se vor
aduna osupra mea, md vor tdia $i voi pieri eu,ti casa mea, Io.r ei au
zis : Dat s-au folosit de sora noastfi. ca d.e o curvd. $i a zis Dumnezeu
cdtre Iacob : sculindu-te, suie-te in locul Bethel gi Jocuie,yte aco|o. gi
[d acolo jerttelnic lui Dumnezeu., cere s-a ardtat lie, cind Iugeai d.e
Ia tala lui Esau, trutele tdu. Si a zis lacob cosei sale gi tuturor celor
ce ereu cu eI: Riclicali pe dumnezeii care slnt cu voi d.in mijlocul
vostru si vd curdtiti qi schimbali hainele voasfre gi scu/?ndu-ne sd ne
suim in Bethel si vom Iace acolo jertlelnic lui Dumnezeu care m-a
auzit pe mine in ziua necazului, care erQ ctl mine gi m-a mlntuit pe
mine 1n calea pe carc mergem. gi au dat lui Iacob pe dumnezeii strdini,
cere ereu in miinile lor si cerceii d.in urechile lor gi i-au dscuns pe
ei lacob sub stejarul din sichern gi i-a pierdut pe ei pind in ziua de
crstdzi>(Fac. 34, 30-31 ; 35, l-4).
observd cx stdpinul tuturor s-a apropiat de dreptul ce tremura
ol i-a poruncit sE zideasc5 jertfelnic intru miros de bund mireasmd
 ST" CHTRIL AL ALEXANDRIEI

:;i monument strdlucit al mintuirii Si ajutorului ce i se vor da lui. Iar

acela, dupd ce a cunoscut cd trebuie sd facd aceasta, poruncegte Ia
ai sdi sd se curete, scotrind dintre ei pe dumnezeii neadevdrati 9i
imbrdcindu-se cu alte vegminte. $i aceasta socotesc cf, inseamnd cu-
rdfia in credinfd pi neintinarea in viatfl. Cdci prin Iepddarea zeilor
strdini trebuie sd se lnfeleagd voinfa ior de-a se alipi in intregime
la Dumnezeu, neavind cugetarea impdrfitd gi neaplecindu-se spre rd-
rndgifele r5ticirii dracilor. Iar prin schimbarea .vegmintelor, imbrdcarea
unei viefuiri curate. Aga a socotit cd trebuie sd scrie 9i preainleleptul
Pavel. Cdci oare nu-l auzi spunind limpede ; <Dezbrdcali'vd de ornul
cel vechi, core se slrici dupd pottele rdtdcirii, qi imbrdcali pe cel
tlon, care se innoie,gte dupd chipul Celui ce I-a zidit pe el" (Efes, 4,
22-24). Prin dezbrdcarea trupului intelege lepddarea pldcerilor tru-
pegti. Dar scrie qi Solomon : "In toatd vremeQ sd fie ve$mintele tale
strdlucitoare> (Eccl. 9, B). Iar cugetind drept, nu voi spune cd intelep-
tul Solomon a ajuns pind la atita flecdreald, incit sd ne indemne sd ne
tncintdm copildregte de vegminte strdlucitoare. Ci aseamdnd viata
curatd Ei liberd de orice patd cu un vegmint strdlucitor. Altfel cum
cr putea imbrdca cineva pe Domnul nostru Iisus Hristos ? Cdci oare
rru vei recunoagte cd lucrul acesta ll face pe cel ce se imbracd in po-
doabele viefuirii evanghelice ? 55e.
PALADIE: Aga este, fdrd indoiald.
'
CHIRIL.' Iar dacd ar veni cineva gi la prealdudatul losif, ar afla
cE n-a nesocotit nimic din ale curdtiei, ci a cugetat c5 Dumnezeu ii
va ajuta in toate qi-l va apdra, de va refuza bdrbdtegte orice intinare.
{)dci putind sd prospere gi sd se desfdgoare in dezmierddri, ingdduind
zburddrilor fierbinfi ale tinerefii sd alerge la cele pldcute 9i iubite
Ei sd fie dus de pornirile neinfrinate, nu a fdcut aceasta nicidecum,
ci gi-a ales sorful mai bun, care-l are la Dumnezeu, gi a preferat oste-
nelile intindrii in loc de orice lI putea ingr5pa pentru moment. Fiindcd

559. Dezbrdcarea de omul cel vechi este iepirea din crusta egoisth a plf,cerilor
picdtoase. Dar omul nu poate rEmine dezbrdcat, adicd neutru lntre egoism gi co-
municare iubitoare. Chiar aceastd neutralitate este un egoism. Cel ce se dezbracd
cle sinea egoistd, se invdluie in cel pe care-I iube5te qi-I iubeEte. Adevdrata imbr6-
care in iubire nu ne poate veni decit din Hristos. El e ve;mintul care ne face
om nou. El e vepmintul fluid din care curqe in noi iubirea Lui li in care se vede
,/
intilnirea noastrd cu Hristos. Hristos ne imbracd in iubirea Sa, pentru cE El cste
f)umnczeu venit intre noi, intrat prin firea omeneascd ln posibilitatea comunic&rii
<firegti> ugoare cu noi, rdminlnd totusi izvorul dumnezeiesc al iubirii nesfirgite
in aceast6 comunicare.
INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

qtia cd la inceput e dulce orice'excitafie a trupului gi plXc€ted tices-

tor migcdri vrdjeqte mintea ca o miere ; dar la sfirpit nu mai este
dulceafa. Ci indatd se aduni deasupra capului celui ce a gregit pe-
depse pi osinde gi cite alte rele. Dar voiegti sd spunem unele din
cele scrise despre eI ?
PALADIE.. Foarte mult.
CHIRIL; o,$i ero, zice, Iosit frumos la chip gi ardtos Ia vedere
Ioarte. $i o fost dupd cuvintele acesteo, Si-o pus femeia stdpinului sdu
ochii ei pe losit, gi a zis : culcd-te cu mine. Iar eI nu a voit, ci a zis
fcmeii stdpinului sdu: dacd. stdpinul meu nu cunoa$te pentru mine
nimic in cosc /ui 5i toate cite sint aIe lui le-a dat 1n miinile mele gi
rru esle in caso aceasta nimic d.easupra mea, nici s-o scos de Ia mine,
utarii d.e tine, pentru cd eqti temeia lui, cum voi tace cuvintul acesta
rdu, ce sd pdcdtuiesc inaintea lui Dumnezeu ? gi dupd. ce a vorbit lui
losit zi dupd zi qi n-c ascultat de ea ca sd se cu.lce cu ea gi sd se im-
preune clt ee, a venit o zi in core o intrut Iosit in casd sd Iacd lucrurile
/ui. .ti nimenea nu ere din cei din cosd induntru. Si l-a apucat pe eI de
haine, zicind: CuIcci-te cu mine / ,gi pdrrisindu-gi hainele lui 1n miinile
ei, a tugit ti a ie$it atard. $i cind e vdzut cd. a ldsctt huinele lui in
miinile ei gi a tugit Si o iegit atard, a chemat pe cei ce ereu ln casd
^ti /e-o grd.it lor, zicind: Vedefi, a bdgat la noi slugd evreLt, co sd-gi
batd joc de noi. Cd a intrat Ia mine zicind: Culcd-te cu mine $i dm
strigat cu glos mare. Iar auzind eI cd am lndllat glasul meu ;i am
strigat, pdrdsind hainele lui la mine a fugit gi o ie$it atard" (Fac.
39, 6-15).
Vezi cd femeia il silea pe acela care nu voia si se culce cu ea, dar
mintea lui fiind fixatd in infrinare, nu s-a l5sat biruitd de nimic ?
Ci era incd adolescent, de-abia de .gaptesprezeceani, la cele rlintii
mijiri ale mustdfii, in vigoarea pl5cerilor ;i la virsta migcdrilor celor
mai fierbinli gi, ca s5 zic aga, cind poftele sint tari gi nedomolite. Cdci
..'irsta adolescenlei std sub puterea pornirilor incd nestdpinite ale do-
rinfelor gi nu rabcl5 ugor friul infrindrii. Dumnezeiescul Iosif insd a
rdmas neclintit, neldsindu-pi tinerefea siobodd, nedisciplinatd Ei nete-
mindu-se cd era strdin gi rob (cdci la arnfurdoudacestea a fost silit de
frafi, fiind vindut ismailitenilor). Dar fiindcd a fost mai tare ca pldce-
rea atotspurcatd gi ca migcdrile neruginate, femeia il calomniazd gi
firtoarce vina asupra tindrului. $i pe cel ce nu s-a supus poftelor ei, l-a
 ST. CHIRIL AI, ALEXANDRIEI

numit batJocoritor. $i din aceast,e cauzd tinXrul a fost druncat ln tem-

nild. Dar a fost izbdvit prin harul dumnezeiesc Ai a dobindit curind
drept flatd a infrindrii, sd stdpineascf, peste toatd |ara egiptenilor.
Agadar, chiar dac5 virtutea aceasta cere osteneli, chiar dacd lau-
clele infrindrii vin dupd grele sudori, cel ce vrea sf, fie iubitor de Dum-
nezeu nu se sperie de ele. Cdci va avea o laudd egald gi nigte rdspl5fi
egale. De aceea gi dumnezeiescul David admird pe tindrul atotvrednic
rle laudd, pentru ostenelile gi incercdrile rdbdate de el, zicind : <Ca rob
s-a vindut fosif, snrerit-au in lanluri picioarele lui, Iier a trecut prin
sulletul /ui, (Ps. ll4, 17-18). $i eu socotesc cd el numegte aici puterea
asprd 9i neincovoiatd a sudorilor prin care ne oprim de la pdcate gi ne
instrdindm de orice patd 9i ajungem la viafa sfintd Si preacuratd, adicd
la cea evanghelicd Si in Hristos, prin care gi cu care ddm slavd Tatf,lui,
impreund cu Sfintul Duh in vecii vecilor. Amin.
 . CARTEA A CINCISPREZECEA

Trebule sA ne infiligim lul Dumnezeu curafi

gi spilafi ; gi curifia noastre
este in Hristos

Din toatd expunerea s-a desprins, paladie, dovada limpede si

vdditd cd trebuie sE intrdm cu cuviinfd, strdlucitori Fi curafi in casa
lui Dumnezeu, dac{ vrem sd cigtigdm faf5 de EI o familiaritate prin
sfinfenie. cdci atunci ni-L vom face pe Dumnezeu findurdtor, va privi
la ale noastre cu ochdul intreg gi ne va ddru,i ocrotirea cuvenitd
sfinlilor. <spre cine voi privi, zice, dacd nu spre cel smerit li linjqtil
gi tremurind de cuvlntele Mele ?> (Isaia 66, 2)s0. Cdci cel ce este aga,
va intinde miini cu adevdrat cuvioase gi va striga spre insf,gi urechea
Dumnezeirii, incit ajungind la implinirea celor ce le doregte, va putea
spune cu bucurie : "Auzit-a din loca$ul sfint aI Lui glasul meu gi stri-
garea mea lnaintea Lui va in-tra Ia urechile lui> (ps. lr, z). Sau nu ai
auzit clar pe dumnezeiescul David, cintind : nochjj Domnului peste cei
drepli, ;i urechile lui Ia cereree lor ?>>(ps. 33, l6).
PALADIE: Am auzit
CHIRIL; cx e adev5rat cuvintul, nu ne e lngdduit sE ne indoim.
Dar in ce mod am putea sd ne curdfim noi de intindciuni ? cdci nime-
nei nu vede cdderile (Ps. 18, 13) 9i mult pdcdtuim tofi (Iacob 3, 2). Iar
firea e bolnavd de ugurinfa de-a prcdtui gi e ugor purtatj spre nele-
giuire, pl5cerea nebuneascd gi urit5, netezindu-ne intr-un anumit fel
calea spre cele rele.
PALADIE; Bine zici. Nu voi intirzia de loc sd-fi dau dreptate, cdci
spui cele drepte.
CHIRIL; Trupul cel din pdmint s-a imbolndvit in sine de legea
pdcatului, iar mintea omeneascd e ugor lmpinsi sd incline spre
cele
tele din tinerefe, dupd cum s-a scris (Fac. g, 2l). De aceea sfinta
9i

. 569. A fi prig-rit _de Dumnezeu lnseamnE a te bucura de atenfia Lui, de afec-

tiunea Lui, _de- grija Lui. Iar aceastd atentie 5i grijd nu poate ,i nu iie .i.trie
ln constiintd qi s{ nu-i pr^oducd bucurie qi siguranfd ocroiirii din partea Lui. iai
aceasta mare$te in om_ grija de-a
_vielui potrivit voii lui Dumnezeu. Grija omului
de Dumnez_eu,provoaci grija lui Dumnezdu de om, ca aceasta sf nareisca
omului de Dumnezeu. !ii1i
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRITI

Scripturd ne plinge cu dreptate r <Tofi s'au abdtut, Xmpreund s'au

tdcut netrebnici, nu este cel ce fiace bine, nu este pind Ia unulr> (Ps' 13,
3) 50t.tut fiindci nu era iegire din r5u, Dumnezeu li Tatdl ne-a trimis
din cer Mintuitor Si Rdscumpirdtor pe unicul Sdu Fiu, care lre in-
clrepteazdprin credintii 9i ne elibereazd de pedeapsd gi face viguroasd
sldbiciunea noastrd, Iuminind pe cel intunecat, intorcind pe cel rdtdcit
si scotind de sub st.lpinirea diavolului pe cei supus lui 562.
PALADIE : In Hristos deci dobindim gtergerea pdcatului. Iar cu-
rdtiti astfel 9i indepdrtindu-ne cit mai mult de orice patti, vom rreni
prin El la Dumnezeu gi Tatdl563.
CHIRIL; Ai infeles bine. Aceasta o poate auzi cineva gi de la
sfintii prooroci, care ne vestesc harul acesta vrednic de admirafie 9i
mult dorit. Astfel preainfeleptul lvliheia zice : <Cine e DumnezeLt cQ
Si biruiegte nedreptdlile celor rdmasi din
l'ine, Cane rid.icd fidrdd.elegi.Ie
:noStenirea Lui Si nu a linut spre mdrturie minia Lui, cd. e voitor de
mild ?, (Mih. 7, 181soa.$i iardgi altul : <Adu-Ii antinte Qcestea, Iacob
,yi /sroi/, nu md uita pe Mine. Cdci iatd om plers ca un nor tdrddelegile
fole qi ca un intuneric pdcatele taie> (Isaia 44, 21-22). Dar ar putea
aduna cineva foarte muite locuri din dumnezeiasca ScripturS, ca sd
arate adevdrul acestui lncru. Dar pentru cei ce au credintd limpede
gi ..'dditd,socotesccd e de prisos sd ingrdmddim gi altele.
PALADIE: Cd lucrul e vddit, e clar oricui. Dar eu a$ voi sd pri-
vesc curdfirea cea in Hristos 9i in chipurile legii.
CHIRIL; Privegte deci, dacd vrei, 9i socotegti cd trebuie sd mer-
gem pe aceast5 cale. Legea a poruncit ca cei intinafi gi supugi unor
flrddelegi, sd aducd jertfe, deosebind doud feluri de jertfe. Unele in-
iiifigeazd pe Emanuil injunghiat pentru noi, iar altele pe noi in$ine

561. Plhcerile superficiale ale simlurilor ne atrag mai u$or decit bucuriile
spirituale. Pe acestea le rlescoperim cu eforturi de vointd, pe cind celelalte uu
Oe) cer aceste, eforturi. Ele ne atrag ldrd voia noastrd, ne robesc, ne sldbesc
stdpinirea asupra noastrh. Omul lSi intdreqte libertatea actualizlnd puterea spiritu-
Iui din sine.
. 562. Fiul lui Dumnezeu luind firea noastrd intdrepte in ea inclindrile spi-
rituale si deci si libertatea ei. Cdci la temelia ei std ca ipostas Insuqi Fiul Cel
iubitor al Tatdlui, infuzindu-i gi ei iubirea de Tatdl ceresc $i prin aceasta intdrind
spiritul omenesc al ei, inrudit cu Tatdl.
563. Hristos a lntors gi a deschis din nou firea omeneascd asumatl spre
Tatdl ceresc Ai prin aceasta a scos-o din egoismui simtual al pecatului. Iar in
unire cu El, ne comunicd gi noud aceastd intoarcere a noastrd spre Tatdl, aceaste
ipgire din egoismul simfual pEcdtos, strdin de Dumnezeu $i de firea Sa autenticd.
564. Pare a vorbi Fiul citre Tatil.
INCTTTNARE t\I DUII gr ADEVAR
509

nrurind lumii gi aducind spre bund mireasmd lui Dumnezeu viafa gi

mintuirea noastr6. Sau oare nu omorind mddularele cele de pe pdmint
(col. 3, 5) gi eliberind mintea de virtejul lumesc ai de pldcerile pd-
rnintepti, vom petrece viafa dumnezeiascd gi evanghelicd ?
PALADIE : Fdrd indoiald.
CHIRIL: Deci jertfa propriu-zisd constd in curdlfuea duhovniceoscd
prin moartea lui .IJrisfos, iar fdgdduinfa gi darul aduse de noi, in a
preda lui Dumnezeu o viafd cu bun chip gi intru sfinfenie ros. De fapt
legea precizeazd de mai inainte gi aratd cu folos gi in chip necesar cd
cele ce cu sd fie oduse pentru aceste jertte, trebuie sd fie Idrd patd,
Dar fiindcd dintre cele aduse spre jertfd unele indicau pe Hristos, ca
tnjunghiat pentru noi, altele ne inchipuie pe noi, aducind ca o tdmiie
propria noastrd viafd, de aceea zice cd ele trebuie sd fie fdrd prihand
gi nesuferind in nici un fel vreo ciuntire. Pentru ci Hristos e fdrd pri-
han5, cdci n-a fdcut pdcat (I Petru 2, z2). Dar nici pe noi nu ne prirneg-
te Dumnezeu pind sintem incd in intindciuni si bolim de pdcatul ce in-
tristeazd. Drept aceea s-a scris in Levitic : <gi a grdit Domnul cd.tre
Moise, zicind: vorbeste lui Aarcn si tiilor lui siintregii adundri atii.
lor lui Israil. $i zi lor : oricine dintre tiii lui ^Isrojl sau d.intre prozelilii
cQre s-au addugat lor in Israil, cere va o.duce darurile lui dupd. tdgd.-
duinla 1or, seu dupd voia lor, cite Ie vor aduce lui Dumnezeu spre er-
dere de tot, vor ti pfimite cele ldrd prihand parte bdrbdteoscd d.in vite
scu din oi. va Ii primit ceee ce e Idrd prihand. parte bdrbdteascd.d.in
vite sau din oi. Va tI primit ceea ce e Idrd. prihand, nici o prihand sd
nu lie in ea. Orb scu strivit, sou cu limba tdiatd, sdu cu zgrdbunfe, sau
riios, sou cu pecingini, pe acestea sd nu Ie aducd lui Dumnezeu .ti sd
nu dali din ele spre ardere pe altarul Domnului, gi vitele sau oile cu
urechea tdiatd, sau coada tdiatd, acelea le vei junghia pe toate. Iar
pentru tdgdduinla to nu se var primi. cele cu vreun mddulat slrivit sou

565. Jertfa propriu-zis{ a adus-o Hristos. gi ea a curetit picatul firii noastre,

intruclt se unegte cu El Care prin jertfd ,a predat total firea noastrd asumatd de
El' lui Dumnezeu. ln El firea noastrd a fost dusd cleplin la moarte, ca 'sd pri-
measca o nou6 viafd din Dumnezeu qi exclusiv pentru Dumnezeu. Noi primim
curatia de pEcatul egoismului din El, nu dintr-o moarte a noastrE total, aseme-
nea celei a Lui, sau uniti cu .a Lui. cdci moartea nici unuia nu poate o astfel de
predare totald ca moartea Lui, iar aceast5 predare desdvirqitd a Lui n-are nevoie
si fie implinitd de moartea noastrd. ceea ce trebuie sd ddm noi, e s6 ne insusim
viafa de curElie, de sfinfenie instauratd prin moarte gi inviere in firea Lui. Aceastd
ddruire de sine e anticipatd de o fdgdcluinfd, sau se intemeiazd pe ea. De aceea se
distinge citat intre jertfd 9i f5gdduin{E. Dar intruclt in legea veche 9i
jertfa lui.in__textul
Hristos era preinchipuiti de jertfele cle animale aduse dd Israeliti, ei
aduceau atit jertfe cit 9i fdgbduinte, cum se arati in continuare in Levitic,
510 8T. CHIRIL AI, ALE:KANDnIEI

jugdnlt, tdlat sau snuls, aeestea sd nu Ie aducefi Domnului Si pe pd-

mintul voslru sd nu laceli oceosla. $j din mina celui de neam strdin sd
nu aduceli darurile vooslre din toate acestea, cd. stricdciuni slnt 7n ele,
prihand este ln ele. Nu se vor primi ccestea))(Lev. 22, 17-251,
Observd cd legea poruncegte clar gi fdtig attt celor din neamul lui
Israil, cit $i celor din afard 9i addugati la popor, adic6 prozelililor, sd
cerceteze cu atenfie cele ce au sf, fie aduse ca iertfd, de nu au vreo
prihand. Cdci a spus cd trebuie sd aducem partea bXrb{teascd 9i fdrd
prihan6, adicd tdria qi o stale liberd de patimi. Pentru cd molegeala gi
cugetul femeiesc qi ciuntirea spirituald dinlduntrul minfii, sint cu totul
neprimite de Dumnezeu gi lepddate. Sau nu vei recunoa9te cd cel care
se va arflta avind acestea, e inapt intre cele ce au sd fie sfintite ca
Jertfd ?
PALADIE: Cum de nu?
CIIIRIL; Deci e lepddat cel lipsit de vigoare gi moleqit gi e pri-
mit cel robust gi inchipuit prin firea bdrbdteasc{, dacd are pe lingd
aceasta neprihdnirea. Dar acestea sint chipul (tipul) clar al lui Hristos.
Cdci Emanuil e deoclatd b[rbat gi neprihdnit, e cu adevXrat puterea lui
Dumnezeu gi nu a cunoscut pdcatul 566.
Dar e bdrbat Si in altfel z bdrbatul e totdeauna intiisldtdlor 9i mal
presus de celdlatt sex. $i pe llngd aceasta ale un IoI conducdtor. Dar
$i Fiut, degi s-a Idcut ca nol, e f,naintestdtdtor Si neasemdnat mai
presus Si conduce toate gi a fost socotit pe dlept cuvlnt pdstor lntre oI.
Dar inapte de a fi intre cele sfintite 9i lepddate dintre cele ce sint
de adus ca jertff,, sint gi cele oarbe, sttivite, cu limba tdiat5, cu bube,
cu riie gi pecingini, cu urechea gi coada tdiat6. Dar gi cel prigonit'
deci fdcind parte dintre fameni, sufere in chip necesar de patimd. Cdci
aceasta cred cd inseamnd a avea un mddular sfdrimat, strivit' tdiat sau
smuls,
PALADIE: Oare si acestea se aplicd moravurilor 9i modurilor
noastre ?
1HIRILT Desigu.. Cdci legea nu ne poate fi duhovniceascX altfel
decit aga. $i slujirea in umbre n-ar avea nici un pret la Dumnezeu, iat

566. Am vdzut cd pldcerea nu e produsul unei vointe tari. ci al unei sl{biri

a vointei. Ca sd refuzi pl{cerea simlurilor, sau cele ce pot satisface (bunurile
materiale), trebuie o tirie, un efort de vointd ln care se manifestd libertatea'
De aceea deprinderea binelui e semnul bdrbdtiei (vir-tus). Hristos e bdrbatul de-
sdvlrgit, sau cu totul stdpin pe Sine gi nerobit de nici o sldbiciune 9i fapt6- u$u'
ratici, pentru cd face totul din libertate adevdratd. La aceastd stare e chemat
$i creStihut (Efes 4, 13). Hristos este bdrbat desdvlrSit 9i ca- om, pentru cd iposta-
sul firii Lui omenegti e Dumnezeu Cel Atotputernic fi absol,ut liber.
 INCIIINANI IN DI'II $I ADEVAR
5lr

El n-ar fi stabilit legile acestea, dacd n-ar fi preinchio"t, ," ;r" ;;;;"-
sefea atotminunatd a adev5rului.
PALADIE; Bine zici. Treci deci la raliunea (la inlelesut) fiecdreia
gi l5muregte-o care este.
CHIRIL; voi trece foarte bucuros. orb pare sx num.eascd pe cel
,ry neinfelept gi nelnfelegdtor gi care nu are in sine lumina dumnezei,ascd
. adicd iluminarea prin Hristos in Duh. Iar cei fdrd minte gi necredincios
e cu totul inapt de-a fi intre cei ce pot fi sfinfifi prin jertfd. <gi de nu
veli crede, nu veli infelege", zice (Ioan 7, g).
strivit numegte pe cel in intregime bolnav, care nu are nirnic sd-
ndtos in sine gi nu poate merge drept, adicd nu poate face ceva din
cele bune, ci a pierdut cu totul tdria in Hristos
9i in Duhul. Iar aceasta
au pdtimit-o cei despre care s-a scris printr-unul dintre sfinfii proo-
roci : <A"cesteazice Domnul : Iatd eu d.au peste poporul acesta boa|d.
$qise vor imbolndvi trn el pdrintrii gi tiii impreund. Vecinul gi aproapele
Iui vor pieri> (Ier. 6, 21). Dar dumnezeiescul cintdret li infdtrigeaz5
pe cei indreptafi prin credinfa ln Hristos veseli, c,inttrd gi zicind <<Bi-
:
necuvinteazd" sullete aI meu pe Domnul, pe cel ce vindecd toate bolile
tale, pe cel ce izbdveste din stricdciune viala ta> (ps. to2, J-4).
cel cu limbd tdiatd este, precum socotesc, cel ce nu gtie sd grd-
iascd drept gi nu poate mdrtursi cuvintul creclinfei, pe crue il propovd-
duim, dupd cum s-a scris (Rom. r0, B) ; cel ce nu are intrebarea
bunei
congtiinfe indreptatd spre Dumnezeu. Iar cx gi aceastd boal6 o vor le-
pxda la venirea lui Hristos, a ldmurit proorocul zicind
: cgi limbile
bilbiite vor finvdla reped.esd grdiascd eI despre pece,)(Isaia 32,
4). Deci
cel cu limba tdiatd e cel ce bilbiie inc,d n-a invdfat sx grdiascd
despre
'tft pacea cea de sus de la Tatdl, adicd despre Hristos,
la El.
sau cele

Iar cei cu negi, cu riie gi pecingini, spunem c5 sint cei ce

privitoare

au rn ei
mintea suferindd gi bolnavd de marea sldbiciune a pdcatului gi
nu cu-
getd cd trebuie sd micgoreze aceastd stare, gi lasd sd
sporeascd in ei
uriciunea gi sd se intindd rdul. cdci bubele gi riia gi pecinginea
tot-
deauna merg crescind 9i tind spre inr5ut6fire pi acoperd pe
incetul tot
corpul. Aga sint insd gi patimile nesmulse din sufletele noastre,
tinzind
printr-o pornire nerelinutd pururea spre mai rdu.
cel cu urechea tdiatd 9i pe lingd acesta cel cu coada tdiatd, indicl
pe cel neincrezdtor gi neascultdtor gi pe cel care nu e pind la
capdt cu
bun chip. sau oare cei cu urechea tdiatd nu sint pdgubifi la auz ?
PALADIE: Ba da.
 Sr.. CHIRIL AL ALEXANDRIEI
5t2

. ,CHIRIL.. Iar animalele care nu au coade le socotegti a fi in forma

cea mai frumoasd ? Nicidecum. Cdci sufeld de uriciune. Degi e lipsit de
.bun chip gi urlt cel indicat inclirect prin animalul care nu are coadd.
De asernenealeapddd pe bdrbatul cel care are, dar nu poate pune
-in lucrare cele ale bdrbatilor, adicd pe cel prigonit. Aceptia sint cei ce
au aparenta de bdrbdfie in virtute, dar nu sint 9i lucrdtori pentru a ci9-
tiga mdririle virtufii, ci sint uscafi 9i sterpi li lipsiti in multe chipuri de
putinfa de-a aduce rod. Cdci mulfimea de patimi urite ne sile9te la mo-
legeald 9i sldbiciune 9i pe lingd aceasta,la neputinia de-a rodi. De aceea
socotesc cd legea indicd prin multe nume stalea de famen. Cdci ii spune
jugdnit, strivit, castrat, smuls. Pentru cd foarte multe sint in noi pa-
timile 9i prin multe cdi ne duce la molegeald 9i sldbiciune.
PALADIE; Explicafia e vrednicd de crezare.
]HIRIL; Pe lingd acestea e un lucru urit a aduce lui Dumnezeu
jertle prin mlnd. strdind. De aceea a addugat zicind : <$i prin mina celor
cle a|t neom sd nu actuceli daruri Domnului Dumnezeului voslru>. Prin
'aceasta se inchipuie ci numoi prin Hrjslos putem veni Ia T'atdl. Cf,ci
El este arhiereul cu adevdlat neprihdnit Si mare, miilocitorul rinduit.
Cf,ci precum scrie dumnezeiescul Pavei : <Intru EI avent apropiere in
Duh cdtre Tatdl (Efes.2, 18; Rom. 5, 2).
Deci cei ce voiesc sd-gi predea spre sfinfire sufletele lor lui Dum-
nezeu gi Tatbl, prin mijlocirea lui Hristos, trebuie sd fie eliberati de
567'
orice prihanii. <Fili stinti, zice, precum Eu sfint sint, (Lev. 19, 2)
PALADIE: Foarte bine ai sPus.
i?. CHIRIL: Dupd ce a stabilit feiurile jertfelor de boi 9i oi, vine 9i
prin invdtdturi sd ne indemne sd ne apropiem fdrd prihand de Dumne-
zeu, cei ce obignuim sd facem aceasta. Cdci a zis iardgi in Levitic :
<Toatd. jertta pe cale o aduceli Domnului, sd nu o aducell dospitd. Nici
un tel cle aluat 6i de miere sd nu aduceli sd ardeli Domnului. Dar de

567. Numai prin Hristos avem intrare la Tatdl, din dou6 motiv^e: _a) El-este
om, dar e qi Durirnezeu. El se aduce ca om jertfd deplind ltefyi. 1n El e depd-
iiiuu-p"ti"tiri oricdrui egoism ,uman. El -e cu totul deschis Tatdlrrir cici ipostasul
iitiut iuru poartd umanitatea Sa imprimd pi acesteia simtirea filiald afectuoasi itr
;;;;"i -["tchi<leUniti cu El ne <.leschiclem9i noi TatElui cu afectiune filiald, sau
rrrpi"*.
iuiif t" Si noud cu dragoste de Tatd. Numai unifi cu Fiul Unul Ndscut
pdrinteq-sca.a- Lui fald de noi'
t.n- ti noi dragosiea filiald fati de Tatdl 9i atenlia
N"-. ift Mijloc"itor in care 9i prin care sd intrdm la Tatdl 9i Tatdl sd intre la
"oi. U)-iiririos este singurul fare pate ca om, p.gntJu 9i n-u e in El nici o umbrd
I"-'."tir*r" lula au 1'aiat. g intreg deschis Tai6tui prin dra^gostea Lui desdvirgitd
pentru a se sfinti.
f"ta- a" Sf. Nrimai Acesta se poate 9nr9ni1. de Tatdl Cel sfint
iid-u"""u ca sd intrdm prin Hiistos la Tatdl, trebuie sd ne lnsu.gim 9i noi aceasti
lotald pornire de-a ne d6schide Lui, de-a ne elibera de orice patd, de orice retinere
i"- inii"Ou."a 9i dragostea
- fatd de El. Numai intr-o ddruire total sincerd, ne ln'
tilnim cu Dumnezeu Cel atotsincer, sau ne sfintim in intilnirea cu CeI atotsfint.
 t$crtINARE tN DUIr $I-ADE.VAR
5r3

pirgd sd'I aduceli pe el Domnului. Pe altat insd nu sc vor pune intru

ritrlrosde bund mireustnd"Domnul.ui. $i tot darul jerttei voastre cu sare
$e, \'c sdra. Nu va inceta sqreo legdmintului Domnului de la jertlele
voastre. La totul darul vostru sd oduceli Domnului Dumnezeului vostru
sare,r (Lev,2, 1I-131
Aluatul e chipul (tipul) u'eltirii, al acfiunii atoatefd.cdtoare; nu
nunraidecit al ceiei condamnabile, ci gi ai cerleilalte,adicd al celei bune
pi de ]aud5, pe care gi cuvintul intelepciunii fdgdduieqte s5 o dea celor
fdrd rdutate (Prov. 1,4). cdci numele cle uneltire vine prin unealta cu
care lucrdm. Iar mierea ne indicd indirect pldcerea trupeascd, ca,in
cuvintul : cNu privi ]a Iemeia pdcdtoasd; cd.cid.e pe buzele temeii aur-
ve picurd miere> (Prov. s, 2-3). Uneori inchipuie insd
9i dulcefirrile
bune. cdci s-a scris : <Mcinincd miere, tiule. Cd bun esle tagurele, ca
sd li se l.ndulceascd.gitlejul" (prov. 24, 1,3).Deci legea opregte s6 se
aducd la altar aluat gi miere spre ardere 9i jertfd, Le primeste de la
cel ce Ie aduce ca dar gi pirg5, dar nu le aduce nicidecum spre milos
de bunl mireasmd.
PALADIE; Dar tilcuiegte aceastf, ghicitur{.
CHIRIL: E foarte greu, paladie, lucrul acesta. Cdci curn n-ar fi
g:eu sd infeleglem ce vrea sd arate cind nu le respinge pe acestea ni-
cidecum, dar nu ingdduie s{ fie aduse spre ardere gi jertfd. socotesc-
cd lucrarea megtegugitd a sufletului evlavios qi bun, dacd lucreazd la
vremea sa, avind ca motiv credinfa in Dumnezeu, nu e respinsd de
Dumnezeu, dar nu e pusx in acelagi rind cu virtutea binemirositoare,
nici nu e socotitd ca jertfd spirituald. cdci la Dumnezeu e mai cinstitd
simplitatea, Astfel, ,sfinta Scripturd aclmird pe dumnezeiescul Iacob
zicind : <.li ero bdrbat nepretdcut, locuind. in casd,
{Fac. 2s, 271. Cd,ci
lucrarea megtepugitd e striiind de toli cei lipsili cle rxutate. Astfel, ln-
sugi Mintuitorul a zis cdtre sfinfii Apostoli : <Fili inlelepli co
$erpjj .li
blinzi ca porumbeii> (Matei 10, l6).
Dar simplitatea e cinstitd la Dumnezeu gi in alt chip, superior tu-
turor' Deci uneltirea gi megtegugirea,potrivitd iconomiei slujbei apos-
tolice, s-a folosit la vreme cuvenitd gi cle fericitul pavel, ca s6 scape
in multe rinduri de moartea ce i-o pregdteau dugmanii. Deci unbltirea
in strdduinfele cele dupb Dumnezeu e primitd, dar nu e socotitd nici-
decum ca o bund mireasmd a virtufii, dacd e privitd in firea ei proprie.
ln acelagi fel mierea, luat6 .ca chip (tip) al prdcerii trupepti,, indicd
socotecc, viafa aceasta lumeascd fii neeliberatd de. pldcerile trupegti.
Cdci cinstitd este nunta cind slUjegte nagterii de pqunci,_,gir,nevinovat
e cel ce se folose.gte de ea in Hristos. Totuqi ea nur .e,omului .o putere:
33 _ St. CHIRIL
 Sx'. CEIBIL AL .ALi'<ANDRIEI
514

spre virtute, nici nu e pus6 pe aceeasi treapt{ cu laudef,e infrindrii.

Astfel fericitul Pavel scrie celor c5sdtorili : "Nu vd despdrfili unii de
allii, declt prin frnvoiald pentru o vreme, ca sd vd ocupali cu tugdciunea
pe voi
$i cu cerereo>r.$i iardti : <sd lili Empreund.co sd nu vd ispiteoscd
Sqlono, pentru nelnlrinarea voostrdr. Iar la acestea a addugat: <Aces-
tea vi.le spun prin ingdduinld., nu co Wruncd'>, (I Cor. 7, 5-6)' Vezi
deci cd le acordd o ingdduinfd celor cdsdtoriti ? Cum e atunci virtute'
ceea ce se ingdduie ? Iar despre fecioar'd zice t <<mai Iericitd esfe de
rd.mine ota,, adicd necdsdtoritd. Deci nu se respinge mierea. cSci cd-
sdtoria e primitd. Dar nu spre miros de bund mireasmd, ca modurile
virtulii.
Peste jertfe se pune apoi sare. Fiindcx socotesc c5 noi trebuie sd
jertfim in chip intelept 9i chibzuit 9i pregatifi spre tot lucrul bun' Cdci
nu e potrivit celor ce vor sd fie evlaviogi, lipsa de frumusefe 9i de gttst'
pd'
De aceea Si Mintuitorul a spus sfintilor ucenici : "V oi slnteli screo
mintului,> (Matei 5, 13). Dar scrie qi Pavel : <Cuvlntul vostru sd lie cu
har gi cu scrre pregdtit, ca sd dea har celol ce ascultit> (col. 4, 6).
PAtr'ADIE; Deci prin sare se indicd chibzuinta Fi gustul'
jertfei' soco-
1HIHIL: Aga este. Dar dupd ce am deosebit felurile
pot izbSvi
tesc cd din lnse$i sfintele scripturi se poate vedea cum se
pot scepa de vdtdmdrile de pe
cei bolnavi de pdcat de boal6 9i cum
Gtdieste cd'
urma gre$elilor. <$i a grdit Domnul cdtre Moise, ziclnd:
Domnului
tre tiii lui Israil, ziclnd: De va pdcdtui vleun suflet inaintea
potuncilor Domnutui 9i va lace ce nu trebuie,
tdrd de voie impotriva
pdcdtui arhiereul cel uns lncit sd fiacd'
cdlcind vreuna din ele, de va
pdcatul lui ce a sdvir$it un
sd pdcdtuioscd poporul, va aduce pentlu
vilelul la
vilel de vaci neprihdnit Domnului pentru pdcat.,5i va aduce
pe capul
usile cortului mdrturiei lnaintea Domnului $i va pune mina lui
vilelutui inaintea Domnului si va iunghia vilelul 1n Iatra Domnului. $i
(desdvir6ite), din singele
luind preotul cel uns, core are miinile sfinlite
preotul dege'
vilelului, il va duce an cortul mdrturiei. $j igi vo lntinge
DomnuLui, spte
tul in singe gi va stropi din singe de gopte ori inaintea
vi'
acoperdmlntul (catapeteasma) sfint. $i va pune preotul din singele
tdmiiefit dinointea Domnului, cQIe
lelului pe coarnele altarului
este in cortul nrdrturiei. $i tot singele vilelului 11 va vdrsa Ia te'
melia altarului arderilor de tot, ccre esle llngd uglle cortului mdrturiei
pdcat o va lua de pe eI : grdsimea
$i tootd grdsimeo vitrelutui pentlu
care acoperd mdruntaiele Pi toatd gfisimea de pe mdruntaie ti cei doi
rinichi,gi grdsimea de pe ei care esle peste co1pse' li lobul Iicatului
la
fmpreund cu rintchii ln va scoate' 1n chlpttJ frn care se scoote el de
F INC}IINARE lN DUH SI ADEV,ILR
515

vilelul, jertlei pentru mintufue. gi /e vo duce.preotul pe altarul arderii.

$i pielea vilelului si toatd cerneet lui, impreund cu capul, cu unghiile,
cu burta, adicd vor scoate tot vilelul rdmas il vor scocle alarit cle Ia-
bdrd in loc curat, unde se aruncd cenuge, qi-l vor arde pe lemne cu
Ictc i.unde se varsd cenuga se vd arcreD(Lev. 4, r_12), Acestea le-a
spus deci despre cdpetenia, care abdtindu-se de la ceea ce se cuvine,
trage cu sine la pdcat gi poporul supus lui, Dupd acestea indatd a po-
runcit': <Iar dacd toatd adunarca Iiilor lui rsrojJ vo pdcdtui ceva din
nestiinld si lucrul va rdmLnec oscuns cle Ia ochii adundrii gi vor lace
ceva impotriva poruncilor Domnului care nu trebuie |d,cut, dupd ce se
va id.ce cunoscul pdcatul pe cue l-au sdrzir$it, va aduce adunarca un
vilel' din vaci neprihdnit pcntru pdcat, (Lev. 4, 13_ 14).
$i spune cd
trebriie jertfit intr-un chip egal cu primul.
PALADIE; Care e infelesul acestora ?
cHlS.IL: E clar, Paladie, gi nu e,greu de inleles celor cu mintea
intreagd. Cdci in Hristos e curdfirea preolilor gi a poporului, a celui
mic qi mare gi a tuluror impreunti, chiar dacd ne-am af]at pdcdtuind
cite uriul, pentru cd nu cunoagtem legea dumnezeiascd, sau am fost
impingi fdrd de voie la ceea ce nu voiegte Dumnezeu, Stdptnul tutuyor.
De aceea gi dumnezeiescul David ne-a spus : <pdcatele tinerelii mele
si aJe nestiinfei^mele nu le pomeni, (ps. 24,7). Iar pe cel bun din fire,
blind'9i indurdior qi cunosc5tor al sldbiciunii firii noastre fericitul lov
il intreab5, cind zxbovegte .gi ocolegte sd ierte pdcatele unora. <<pen-
tru ee nu ai dat uitd.rii fdrdctetegile si nu ai curdlit pdcatul meu ?n
|rov..
7, 2l), Dar inainte de aceea a spus legea cd numaj in Hrjslos singur se
vor indrepta prin credinld cei stdpinili d,e pdcate. cdci El este cel ce
se junghie pentru noi ca un vitel la ugile sfintului gi dumnezeiescului
cort, ca sd ne facd largd intrarea la cele dinlduntru ; El cel ce ridicd
pdcatele noastre (Isaia 53, 12), dupd cuvintul proorocului ffi. cdci a-
ceasta cred cd o aratd punerea miinilor peste vifel; El cel ce a intrat cu

,fpj ,nu _putem trii f{rd si pdcdtuim. De aceea nici nu ne puteam curAE
^._ ,-168Jerttele
s-lnguri. de animale care erau aduse de oameni 9i reprezentau
'Dum'ezeu,voinfa lor
de.jertfE' nu-i_ puteau
-nigj._ele curdti. Fiind totuqi cerute de
inchipqiau jertfa desdvlrlitd
ele pre-
de care se va ingriji El sd o pregiieasca prin iniru-
parea Fiului SEu. El se_va l6sa junghiat la usi iortului oe iusita
sd dbbincleascd
i-erta-rea pentru pdcatele noastre luate asupra sa, ca Arhiereu adevdrat. El va
deschide prin aceasta intrarea larg6 prin acea poartd la cell mai dinl6untru, la
Dumnezeu Tatdl. Pind acolo, la ultlmui izvor al burdlirii cle pdcai gi al viefii vom
intra odatd cu El, Persoana egal{ co Dumnezeu cu TatEl, cipulila cle-a rdspunr}e
iubirii Lui cu iubirea eglJd a sa, va intra si ca om la Tatdl, ia cel ce
fine numai
locul lui Dumnezeu. ln El vom li atragi gi noi in comunicarea iubitoare, personal6i
intre noi qi Tatdl.
 SF.. .CI{IRIL AL ALEXANDRIEI
516

singele in Sfinta Sfintelor m Pi a aflat rdscumphrarea sfintA ,pentru

noi gi printr-o singur{ aducere a desdvirgit pentru veci pe ceirce se
rzo, El este'cel
sfinfesc, dp,pd cuvintul fericitului Pavel (Evr. 9, 11 9.u.)
ce prin stropirea cu singele Sdu sfinfegte Biserica 9i aceasta in mod
imbdlgugat s?1.caci (va frntinge zice preotul degetul in singe fi vo
,sf,ropidin singe de qapte oti cu degetul lnaintea DomnuJui" (Lev,"7,25).
pentru c5 :<<ne-om apropiat, zice, de lerusalimul cel ceresc ai
de,Biserica,celor infii ndsculi care sinf scri"Si iin ceruri pi de sin-
gele stropirii.care gfi.iegte mai mult declt aI lui At,elt (Evr. 12, 22--231
CAci 572singele iui AveI striga cltre Dumnezeu osindind pe: ucigas ;
iar ginstitul singe al lui Hristos, Mintuitorul nostru al tuturor, gr{ie$te
vdrsat pret d'e
Bentru noi cele bune c6tre Dumnezeu. Pentru c5 s-a
schimb pentru viafa tuturor. Iar singele vifelului s-a turnat ta te-
melia altarului. Cdci mocrtea lui Hrisfos e cu adevdrat stlntd '9i sfin-
' -:l:g69.,singele viteilor se varsi la pioioarele altarului, sau cu el 3e''uhgeau
nqa."iig. Dar"aci intrd Hristos insuSi cu'singele S{g la^.Tathl' De aceea dlndu-ni'Se
Et insusi, ni sd Ad i' intregime, 4eci gi cu singele SEu, cum nu se intimpla 99
;-tngalut;"it"at,elor
-sinoele iertfite. Dt aceea Evreii au simtit o greutate de-a so impdttSgi
cle lui Hrislos. Dar aci e Persoatla care ni se dd li ea are toate alc e-i'
i*futi.,l-iingofe, transifgurat - umplut rte Duhul Sfint qi de simtlrea de jcrtfi-
Curtteu arrinialului te p"utea minca iird singe, c{ci eI cra mort' .Hristos ga, iertfd
nu rimine in moartc,' ci invie pcntr[ l,eci. $i noi ne lmpdrtdgim nu numai cu
:
-f{ristos'Cel jertfit, ci cu Hristos CeI iertfit $i inviat'
.- .-, ga jertfi i1 Sfinta Sfiltelor ditr cer, sau la Tatil, nu obfine, pen-
' nO, intrind
-
juridici, ci o r6scumpdrare sfinti' .prlq. care ne sfintim,
t.u noi'o iiiC,i*paiute
jurid-ice a lui Anselur
care ne cur6iim 1Avi. 9, 12-13). Teoria rdscumpdr{rii
prin--C""i".U"rv-
ssfitr-
[" ii fotn'"t c departe cle aceast[ .riscumpirarc' .sfintdr, care
i " s t " ' i . - i i _ " n i p t e u m a n i t a t c a l r i i H r i s t o s d e t o a t e p r e z e n f a ^ i u bjuridicd
i t o a r c a ip9ntr1
s f i r r t i t ojignirea
are
i-'f"i O"^n"rdu, pentru cd jertfa Lui nu e. o simpld plati
adusi lui Dumnezeu de oameni, ci o deschidere plind de dragoste lui Dumtrezeu
iatit. InUirea Tatdlui rcvdrsati in aceasti umanitite jeilfite.o transforma, o sfin-
a lui Dumnezeu
Git.. 5i ditr uu se intinde aceastd prezgntd iubitoare 9i sfinlioare
in to[i cei ce se alipesc prin 'total5 credinld de Ht'istos'
,.- ,'- Sf1.- Numai jbrtla cle Sine sfintette pe altii, creind qi in ei pornirea
sDre iertfa. lar aceastd jertfi nu s-ar fi putut aduce de omul obignrrit, ci numai
i'n'bi""i--.ui" . i" aceiaEi tirnp Dumnezeu, izvorul a toath generozitatea, adicd
i-stinteniei. Jertfa Lui . uttit pe oameni cu El ti -intreolaltd,-^inliintrincl Biserica..-ln jertfh.
"u-r'o
-.- *iJ"i sinqlele Lui, sau se miqcd El prin silSglg Ltli, in dispozitia Lui de
, S1t.' Singeib stropirii lui Iisus citrc fratii Sdi intru. u-manitate, dupd ce- s-a
bine
sfintii ddruiniu-Se lui Dumnczeu pentru ei. griieqte. lui Dumnezeu numai
;;^.p* ;;;i, "A"i S-u dat pentru ei. Dar apoi griieqte qi oamenilor bine, cdci
p""ita i" EI clragostea ",r cuie S-a dat pentru ei. Silgele Lui^ greieste lui Dum-
i.oierr- ri oamenil5r mai bine decit orice cuvint qi de cit orice fapti. El face iubit
deschidh
iri- pr1a.,"ruu singele oameniior ;;i deschirle inima oamenilor ca sE se
;; ;&;;" arignit*i tui Iisus Ei a Tatdlu.i si prin .s-a ac.easta devin vii. Singele lui
A".l ;irig6 osin-"rlind pe oameni, pentru cd nu dat cu voia, ci fdrd voie. AI
ioi H.irto"r s-a,dat in locul singeiui lor, care li s-a luat ca pedeapsa..pentnr.pd-
catele lor, s-a dat ca pret de sihimb pentru viata lor. Puteau sE moard toti Si nu
se mlntuirau, pe.ntru cd mureau din pedeaps[, 'egoism nu din iubire. Iubirea lor invinge
moartea lor, pentru .a iri:i"G starei de a lor 9i -le trezette iubirea' ln
firea noastrd i-a instalat prinlertfi iubirea. El moare din iubire ti treze$te itlbirea'
Chiar dacd ei mor fi AupE ce ie alipesc la Hristos, nu mai Inor cu congtiinta rritrei
:' rl
fu. ii Oin fricd, ci din iritrire, rjdruindu-se itri Dumnezeu Si celorlaltil , ,
 'fAiL\Ilirhfrb-fN
dun il ADEvAR

titd. $i,se oferd mdruntaiele, grdsimea, rinichii 9i lobul'Iicatului. €6ci

toate eele din Hristos sint binemirositoare, cele din olord ,pi ceJe os-
cunse. Pentru cd sfint era Cuvintul gi nimic nu era necurat in El. $i rse
arde in afard de poartd pielea gi celelalte. Legea nu lasS nespus nici
locul patimii. De aceea dumnezeiescul Pavel a zis cdtre noi :, <Sd ie.
qim, cgaciar,in atard de poartd, purtind osindo lui> (Evr. 13, 13), adicd
crucea pentru noi gi din pricina noastrir 573.$i lnsugi Mintuitorul zice :
<Cel ce nu ia crucea so co sd"urmeze Mie, nu esle vrednic de N1ine,
(Matei 10, 38). Iar sfintul Pavel cugetd cd afard de poartd 'inseamnd
afar& de lume. Cdci voinfa de-a urma lui Hristos ne scoate din viafa
lumii 674.Aceasta o va mdrutrisi iar6gi Pavel. Cdci a zis despre Hris-
tos : '<Prin Care mie lumea s-a rdstignil gi eu lumii" (Gal. 6, 14). De
aceea sfinfii umblind pe pdmint, se strdctuiescsi nu mai viefuiascd'in
cele pdmintegti, ci sd aibd mai degrabd iir cer petrecerea (Filip. 3, 2Ol.
'
Iar curdfirea celor intinafi o face cenu$a cu apd. Cdci ne spald de
pdcat patima Minutitorului, care ne sfinleqte prin apd,, prin care, do;
bindim in lepddarea murcldriei trupului, spdlarea petelor' din suflete;
dupd cum s-a scris (I Petru 3,21). Cdci <v-ali spdlat, zice, gi sinlefi clr.
rali> (Isaia I, l6). Aga ne-a spus cuvintul proorocesc.cle sus,
PALADIE: Deci in vifel ni se schiteazd ca intr-o icoand 9i in nigte
chipuri (tipuri) :moartea lui Hristos cea clin pricina noastrd qi pentru
nol.'
C l l l R I L ; B i n e a i i n f e l e s . P e l i n g i a c e a s t at e v e i p i n u n a d e . , l e i
privi gi 1a urmiitorul lucru.
PALADIE; La care ?
,,
CHIRIL : <De va pdcdtui, zice, cdpetenia, impreund cu cei s-uputi,
snu lnsri.gi mullimea supusci,de sine, victintd.va li un,vi|e|. Dat de va,
cddeq.cdpetcnia in pdcate proprii, sd aducci,zice, un ,ied din caprg,. Iar
de ve, Ii cinevct clin popor, victimd sri nu mai tie parte bdrbdteascd, ci
Perleltemeiascd. Voi da, clacd voili, gi legile privitoare la o.ccaste,
Cdci a zis : "Iar de va pdcdtui cdpetenia Si va cdlca idrd voie vreuna
din poruncile Domnului Dumnezeului sdu care nu se cade a cdlca, dupd
'ce ve
cu-noo$tepd.cotul pe care l-a sdvirgit, sd. acJucd.darul lui un ied
din cgpre, parte bdrbiiteascd neprihdnitd, pentru pdcat. "gi vo p1ne

573. Iisus a pdtimit in afara porfii templulu,i, acolo unde eram noi cci pdcdtogi
si osindili de Dumnezeu, luinrl osirrcla noastra 5i murind in locul nostru, dar fdcind
lndur8tor pe Dumnezeu.
. 574. Afard de poartd pentru Hristos care c nevinovat, ca unul care nu a
sEvirqit' El insuEi pdcatele din lume, inseamnd nu numai alard cle l)umnezeu ca
unul .ce a luat pdcatelc noastre, ci gi contrariul : .alard de lume. Deci sd iegim
9i noi dupd El, atit ca unii ce ne recunoa$tem osinda, cit 9i ca. unii c.rre nu mai'
vrem sd pd<Etuim.
 SF.'CHINT', AL ALE]KANDRITT
5lB

mlna pe capul iedului 6i-I va iunghia pe eI 1n locul unde iunghle ar'

pleo-
derile de tot inaintea Domnului, cd pentru pd.cat esfe. $i va pune
tul din singele jerttei pentru pdcat cu degetul pe coarnele altarului a'r-
defilor de fof. $i tot singete ietttei il va vdrsa Ia temelia altarutrui'ar'
derilor d.e tot. $i toatd grdsimea ei o va pune pe altaI, ca ,5i grdsimea
Ia jertta pentru. mintuire si va tace jspd$ire pentlu eI preotul, pentlu
pd.catullui, gi i se vo ierta lui,t (Lev. 4, 22-26]|. Iar dupd acestea adau-
g5 : ular de va pdcdtui vreun suf/ef td.rd de voie din poporul pdmintu'
lui, tdcind ceva.intpotriva poruncilor Domnulul, ceea ce nu trebuie sd
Iacd, dupd ce.i va ti cunoscut pdcatul, pe carc I-a sdvlrpit, vQ aduce
un ied din capre ; palte temeiascd va aduce penttu pd'catul lui"' (Tev'
4, 27-28). $i infdtitind modul jertfei, cum sh se facd, zice i <Iar .de va
aduce o olie, darul lui pentru pdcat, patte temeiascd neptihdnitd o va
aduce pe ean (Lev. 4, 32).
Infelegi deci, Paladie, adincimea tainei, zugrdvitS ca in oglindd 9i
fin umbre vechi ? Mirimea victimelor corespunde cu mdrimea pdcatelor'
Penrtrucdpetenia $i poporul imbolndvifi de un ptcat comun se aducea
un vitel. Iar pentru un singur suflet se aducea un ied. Cdci I'Iristos
s-a adus pe sine Insugi deodatd pentru tofi ca intr-o icoand in,vite-
lului, care e o victimfl grea 9i mare. Pentru cX <<undes-alnmuJlit pdCAtul,
zice, {t prisosil horul (Rom. 5, 2Ol, dar Si pentru fiecare in parte,
ca un ied gi ca o oaie, pentru cd s-a fdcut asemenea celor de sub pti-
cat gi <intre cei idrd.delege s-a socotit,, dupa Scripturi (Isaia 53, l2).
Apoi iedul e chipul (tipul) celui fdrSdelege, ca unul ce e sterp 9i uscat'
De aceea lnsupi Hristos infdfigeaz[ pe sfinfi ca pe nigte oi aqezatede-a
dreapta, iar pe lucrdtorii nelegiuirii ca pe nigte capre, aqezate la stin-
ga (Matei 25, 33). Deci in vitel poate vedea cineva slava 9i m[?irea
Lui mai presus de fire. Iar prin ied pofi intelege faptui cd s-a fdcut a-
semenea cu noi gi s-a socotit intre cei fdradelege. Dar tot EI S-a jun-
ghiat 9i ca o odie; pentru bundtatea Lui indscutd 9i pentru mdrirnea
blindetei. CXci zice : oCo o oaie pi ca un miel lnaintea celui ce-l tun'
de pe eI, tdrd de glos, o9o nu-gi deschide gura Lui" (Isaia 53' l)' :
Dar daci cel vinovat de gregeli era o cSpetenie, iedul era parte
bdrbdteascd. Iar dacd era cineva din popor 9i unul singur, ceea ce se
jertfea era parte femeiascd, fie c6 era din oi, fie din capre. lnideose-
birea celor aduse ca jertfd, Iegea indicd intelepciunea iconomiei Mln-
tuitorului nostru. Caci UdrUatui e cEpetenie Ei in cinstea p:"im6, iar fe-
meia urmeazd dupd eI 9i e in treapta a doua. Deci pe mdsura pdcate-
lor fiecdruia e gi curdtirea prin Hristos a celor intiistdtdtori 9i con-
ducatori si a celor supugi, singulari 9i sub stdpinire. cdci conduca-
torul gi poporul cdzind in pdcate, nu sint supuSi aceloragi vini,, ci ffird
 :
ITCCIIINARE NiI DIIII sI ADEVAR 519

indoial& conducEtorul unor vini mai mari. Deci se vor curiti cu un har
mai bogat.
PALADIE: lnfeleg ce zici. Cdci bdrbatul e mai presus ca femeia.
CHIRIL; Iar in Hristos vezi o deosebire de slavd. Cdci e fdrd indo-
doialf, cdpetenio gi conducdtor, ca Durnnezeu li Duh. Dar S-a f&cut gi in
treapta a doua, cdci s-a agezatpi sub lege, ca un supus.
PALADIE; Tilcuirea e convingdtoare.
CHIRILT Dar a addugat Si alte moduri de intindciuni gi a stabilit
curdfirea pentru fiecare ca implinindu-se in Hristos. Cdci a zis : <Icr
de va pdcdtui vrelrn sut/et gi va auzi cuvint de jurdmint pj eI ca martor
sau c vdzut, sou ,gfie, de nu ve enuntra,va lua pdcatul. Suf/etul corc se
va atlnge de orice luctu necltret, scu de vteo mortd.ciune, scu de vreun
prins de tiard necuratd., sau mortdciunile uriciunilor necurafe, scu de
mortdciunile dobitoacelor necurete, seu se va atinge de necurrilia otnu-
Iui, de toatd necurdlla lui, de care ailnglndu-se el se va spurca, $i nu-Sj
va da seamd, d.ar pe urmd gtie cd a pdcdtuit, sutletul nelegiuit va preci-
ze clt buzele cd a tdcut rdu sau bine, dupd toate clte a precizat ornul cu
jurdmint, care au.scdpot d.ln vedere,dar pe urmd a.cunoscut cd a pdcd-
tuit tn vreune din acestea. $i vo anunla piicatul in cele ce a pdcdtuit.
$i vo aduce pentru cele ce a gregit, pentru pdcatul ,ce a sdvirgit, o
mielusea din oi scru o ladd din capre'pentru pd.cat.^!i vo isptigi pentru
eI preotul, pentru yficatul lui pe ,oare I-a sdvir,gil gi j se va ldso. lui
1 pdcatul" (tev. 5, 1-6).
observx cd, lnvinov5fegte de acelagi fel de pdcat pe cel ce aude
cuvint de jur&mint gi nu dx lucrului nici o insemniitate gi pe cel atins
de necurdliile altora, apoi pe cel osindi,t pentru jurdmi,ntul strimb.
cdci disprefuirea lui Dumnezeu e o intindciune cu adevdrat rnare si
vecind gi sor6 cu necurdfiile trupegti. sau oare nu trebuie puse pe
acelagi plan, pe aceeati treaptd blestematul jurdmint strimb gi dispre-
ful jurdmintului ?
PALADIE: Ba da. cdci fdrddelegile si't egale in amindoud
cazurile.
3HIRIL; Deci 9i eliberarea de ele se dobindegte prin mdrturisire
pi prin jungherea unei mialugele sau oi. Cdci zice t <Spune tu
f;ntli ldrd.delegile tale, ce sd te indreptezi> (Isaia 43, 26). Dar gi dum-
nezeiescul David spune : oAnt sprrs i mdrturisi-voi impotriva mea Id-
rddelegea rnea Domnului, si tu ai iertat necredinla inimii meler (ps.
3l' 5). Dar nu ajunge pentru spdlarea desdvirgitd numai mdrturisirea,
ci desivir:;itb elibereazd moartea lui Hri"tos, care a pEtimit pentru noi
 SF, CHIRIL AL ALE>(A"I$DRIEI

gi S-a agezat pe Sine sub toate pdcatele noastre, dupd chipul fiecilrnia
din animaleleblinde : al 'u'ilelului,al oii, 9i al caprei.
Iar ca sd nu lase vreo clesvinovdlire pentru neingrijirea de o iertf5'
celol ,cdzufi in spurcdciuni pi necurati, pentru cazu"l cind vreunul
din,ei nu are vifei sau oaie, legea ii incleamn5si aducd din cele ce
au bau pot zicind : nler de nu va Ii in slore pentru o oQie, sd cducti
Domnului pentru pdcatul pe care 1-o sdvirsit doud turturele sau cloi
pui de porumbel, unul pentru pdcat pi unul ca ardere de tot. ,$i sd ie
aducd pc ela preotului. ,$i preolul va jertti intii pasdrea cea pentlu
pdcat. 'ti va rupe ipreotul capul ptiscirii de la grumaz ti tnu i/ t'or cles-
'Si
pdrli va stropi d.in singele pdsdri pehtru pdcat pe peretele altarului.
Ior reslul singelui il va vdrsa Ia temelia altarului. Cd. pentru pdcot esle
$i o douo pasdre o va aduce ard.ere cle lot, precum se cuvine. $i r.'a is-
pdqi pentru el preotttl, pentru pricatul pa care l-a sdvirtit, 6i i sc 1'o
ierta lui> (Lev. 5, 7-10).
De fapt, Domnul nosttu Iisus Hristos ,se poate asemdna foarte bine
cu o turturea sau cu un porumbel, pentru cd cea dintii are cel mai
bun glas gi e cea mai ciripitoare dintre pdsXri, iar cea de a doua
atinge culmea blindefii. Dar amindoue acestea au fost in l{ristos. CXci
ca o turturea de sus gi din cer a fermecat tot pdmintul cu propov6-
duirea evanghelic5 de sus, cintincl cu o melodie armonioasd, gi expli-
eind voia Tatdlui. CXci precum zice dumnezeiescul Ioan : <Pe care L-a
trimis Dumnezeu, ctwintele .lui Dumnezeu Ie grdieSte, (Ioan 3, 34). $i
ne-a chemat 9i pe noi la imitarea blindefii 9i bundtdfii Lui, zicind :
'Luali jugul Meu peste voi qi invdlali de la Mine cd. blincl s?nl 9i
smeril cu inima> (Nfatei t| ,24). Deci va lua, zice, preotui turtureaua
9i o va rupe cu unqhia. Cdci aqa se omoari p5sdrile mici. Dar nu ii
rra tdia cu totul capul. Cdci aga s-a sdvirgit moartea lui Hrisios, nu
spre impdrfire, ci spre unire. De aceea gi la inceput, stabilind legea
cu privire la pds6ri, a poruncit sd se jertfeascd mielul, dar uinlr-o cosd
.se vo minca" zice, <$i nu veli scoote din cdrnurile lui cford, (ieq. 12,
46). Cdci nu S-a impdrfit nicidecum Hristos, ci unul este in intregime
5i in fiecare gi in toli i li El esle pacea noastrd, stringindu-ne pe toti
in unitatea intreolaltd in acelaqi suflet, ca gi in unitatea cu Dumne-
zeu in |1fip| 5zs.
Deci omorind pasbrea,dar netdindu-i capul cu totul de ia gntmaz,
ne-a ardtat indirect cd moartea lui Hristos n-a fost pricind de dezbi-

575. I{ristos nu se lmparte, ci c intreg in fiecare parte in care pare a ni se

da, a$a cum omul care se ddruiegte e intreg in orice act prin care se clSrttiestc
sau sufeid intreg in orice m6dular alins de o tdieturA. Pe toti ne adunh prin dd-
ruireq ga intreagd tuturor. Fiecare din noi l1 trdiegte intreg ir-r diruirea rie care
li facb parte.
tNdrrlt{d'R'E tN DUfi Sr AorvAn 521

nare; ci de unire intre noi 576.Jar stropind cu singele pdsiirir cortul gi

cele din el, a ardtat cd sfinfegteBiserica cu singele sdu.
$i o turturea este pentru pdcat, iar alta spre ardere de tot. Dar
prin'amindoud se infelege Hrislos, Care pe de o parte nloare pentru
noi, pe de alta se aduce ard.ere de tot spre miros de bund mircosmd
Totdlui, 9i iard.Si pe de o/la se predd pe Sine prel cte schimb pentru
t'ittla tutursy 577
.
PALADIE; Bine ai grdit.
CHIRIL: Dar iegea coboard felul jertfei pinX la treapta de a fi
foarte ugor de procurat. $i poruncegte sd fie corespunzltoare cu m[-
surile ,fiecdruia, tdilrd motivul de zibavd in cele bune gi fdcind iiird
scuzd nepdsareacelor ce o imbrdfigeazd.Cdci scrie iardgi : <<Iarde nu va
alla mina lui nici o peteche de turturele sau d.oi pui de porumbel, tta
aduce darul Iui, peniru pdcatul sdvir,5it, o zecime de efd de ftiin<i pen-
tru pacat. lVu va turna pe ea untdelemn, nici nu va pune pe ea tdmlie,
cd pentru pdcat este. gi o dd pe ea Ia preol. ,gi luincl preotul din ea,
un pumn plin, o va pune spre pomenire pe altarul arderilor de tot ale
Domnului. Pdcat esle. gi va ispdgi pentru eI preotul, pentru pdcatul lui,
pe carc 1-a sdvir.pit, pentru liecare din ei, 9i se va ierte lui. Iar ce-a
rdmos va Ii a preotttlui, ca jerffa cle Idind. curatd.>(Lev. 5, 11-13).
In acestea nu rrai e vorba cle Hristos, ci modul jertfei ne indicd
viala celui ce o acluce gi apropierea prin Hristos gi predarea Sa lui
Dumnezeu. cdci se aduce fdina, care se face piine. Dar piinea e chipur
{tipul) vietii. Nu se stropesc insi pe ea tdmiie qi nu se toarnd untdelemn,
pi pentru acest lucru se di o pricind infeleaptd gi necesard. cdci este
pentru pdcat, Iar de pdcat e strdind cu totul veselia, care se inchi-
puiegte prin untdelemn, ca gi buna mireasmd, care se inchipuiegte prin
tdmiie.:Nu e nici o indoial5 c6.pdcatul din noi e un rucru cu acle:vdrat
lrisl: $i lipsit de mireasmd. Dimpotriv5, virtutea e cea care cuprincle
in sine pururea veselia, prin nddejdea in Dumnezen gi are murtd bund
mireasmd, se intelege prin calitatea ei spirituald. Deci fdina fdrd
tdmiie qi untdelemn e chipul (tipul) vietii, care nu are veselie $i e

1i70. Oricare din noi e ttnit ctt Persoana lui Hristos in intrecrime, cum e unit
orice miclular cu capul trupului. Capul rdmine nedespdr;it de nici un rniduiar
al trupului.
577. Hristos se aduce pe cle o parte jertld pc'ntru pdcatele noastre, pe de
alta El se ddruiegte Tatilui din iubire, deschizind prin aceasta umanitatea aslmatd
Tatdlui. Aspectul cle isphqire al jertfei Sale e nedespirfit de cel de iubire a Tatdlui.
ll impacd ca om prin iubirea ce I-o arat5, jertfinciu-Se. E prel de schimb pentru
noi, intrucit noi nu ne putem aduce Jertld curatd, clar e prel de schimb adevdrat
intrucit Il poatc iubi pe Tatil, cum nu-L putem iubi noi, iubinrlu-L in iocul nostru
gi prin unirea cu noi dinriu-ne qi noud puterea s6-L iubim. Jertfa Lui e un prel
cle schimb pentru ci are puterea de-a nc include gi pe noi in ddruirea Sa ca jertfd
oentru noi.
522 SF. CHIRIL AL AI,EXANDRilI

lipsitd de buna mireasmd. Dar ln Hristos se va muta ti ea Ia veselie.

Ba primegte El Si buna mireasmH prin credinfd. $i prin El se aduce
lui Dumnezeu. Cdci Ei curdf5 pe cei intinafi 9i spald spiritual pe cei
clzufi in necurdfie. Cdci <va lua, zice, preotul din tdind Si o va. aduce
pe altarul arderilor cle tot Domnttlui". Cdci in Hristos e aducerea noas-
trd pi prin El ne apropiem cei intinafi. Dar ne indreptdm prin credinfd
gi ne oferim Tatdlui spre miros de bund mireasmd (Efes. 5, 2\., ne
mai avindu-ne pe noi ingine, ci pe Hristos in noi, bund mireasmd du-
h6ynisgl56{ 578.

PALADIE; Ader'brat e cuvintul.

CHIRIL: Pe lingd acestea, de vor supdra unii pe Dumnezeu pi
vor sustrage ceva din cele sfinfite, sau de vor refuza ceea ce au fd-
gdduit $i nu-l va aduce indatd, iar neglijenfa in acestea va a3'unge
pin5 la vina uitdrii, fii curdtegte iardgi. CXci s-a scris : <gi o grdjt
Domnul cdtre Molse, zicind: sutletul care va Ii cuprins de uifcre ,gi
va pdtlmi tdrd de voie cu privire Ia cele sfinfe ale Domnului, va aduce
pentru pdcatul lui, DomnuJui un berbec din oi, preluind un siclu de
argint, dupd siclul cel stjnt, pentru ceea ce a pd.cdtuit cu privire Ia
ce/e sfinte, vetntoarce inapoi qi pe deasupra o cincime. gi o vc d.a pe
aceosfa preotului si 'preotul /se va ruga'pentru eI lreste berbecul pdcatu-
/ui qi se va ierta lui,, (Lev. 5, 14-16).
E grav cu adevdrat a sustrage ceva din cele sfintite si inchinate
spre slava lui Dumnezeu. In acelagi mod se osindegte gi nu cu pedepse
mici, nepredarea celor flgdduite. "FjuIe, zice, de vei face o tdgdrtuinld
Dontnului, sd nu lntirzii sri o predai pe ea. Moi bine este sd nu
Ii tdgdduit, declt sd Ii tdgdduit gi sd nu predaitt (Ecci. 5, 3 4). Dar
i;i dumnezeiescul David cintd : <Fdgdduili si d.afi Dumnezeului r/os-
tru, (Ps. 75, l2l, Iar fiii lui Eli au fost pedepsifi pentru cd au furat
din cele sfinte gi gi-au insugit cele ale lui Dumnezeu.

578. Fiecare se predd lul Dumnezeu prin viata sa de cur6tie $i de binefacere,

atit cit poate. Viata organizat6 prin virtuti e ln general o viafd de biruire a pliceri-
lor egoiste, e o viatd de predare lui Dumnezeu prin faptele de iubire, iatd de
semeni. E o viattr de dulce vorbire ca a turturelei pi de biindete ca a porum-
belului, o viatd gata sd se facd asemenea fdinii bund ca piinea ddtEtoare de viatd
pentru ceilalfi. Dar o astfel de vietuire nu poate fi dobindit6 decit in Hristos, din
puterea Lui de jertld totald prin EI insugi. Din El aceastd vietuire Ia inceput inti-
pirit,i de tristetrea pocdinfei pentru pecat, trece la veselia din congtiinfa itr poate
face fapte bune din puterea lui Hristos. gi aSa curetiti 9i plini de duhul de jertfd
simt cE sint aduqi gi ei prin I-Iristos lui Dumnezeu Tatdl, ToatE buna mireasmd a
gindurilor 9i faptelor bune qi curate ce se lnalti din noi spre Tatdl este ,a lui
Hristos. El e in noi, gindind, simlind, lucrind plin de iubire fatd de Tatil qi de
semenii nogtri. A5a sintem introdupi ln relafia treimictr intre Fiul si Tatdl in
Duhul Sfint. Omenirea intreagd poate, astfel, fi prinsd in relatiile treimice .qi cu
ea cosmosul cu care este in leqdturE.
 Ir]CHIN..'f;E IN DUI{ $I ADEVAR

Dar cum se poate dobindi iertarea gi pentru acestea ? Sau cum

iSi poate scoate cineva piciorul din laf, ca sd se elibereze ? Mai
intii, dacd intoarce rnai rnult decit a sustras. Cdci va adduga o
cincime, zice, apoi rra aduce un berbec cumpdrat ca jertfd. Iar acesta
e un chip (tip) aI lui Hristosr pe care lnaintestdtdtorii Iudeilor l-au
cumpSrat intr-un anumit fel cu treizeci de dinari, pe care i-au pldtit
ucenicului vinzdtor. Deci in Hristos e iertarea gi pentru pdcateie
Iatd de Dumnezeu.
Dar tot El ne izbdvegte gi de netegiurile fafd de oameni. Aceasta
o pot ugor vedea cei ce citesc porunca vecind gi urmXtoare. Aceasta
spune: <$$ia grdit Domnul cdtre Moise, zicind; Sufletul care va pd-
cdtui Si nesocotind va nesocoti poruncile Domnului Si va tdgddui
cele ale aproapehi, tie un lucru dat in pdstrare, Iie un lucru co-
mun, tie unul din pradd, tie cd o in,ge/al cu ceva pe aproapele, tie
cd. a allat un lucru pierdut .;i-I vo td,gddui gi vo jura strimb pentru
vreo taptd din toate cite a Idcut, lncit a pd,cdtuit Ln acestea, va ti
ctnd a pdcdtuit gi o greqif, sd intoarcd lucrul rdpit, pe care I-a rdpit,
sau lucrul inSelat, cu cere |-a 1n$elat,sdu, lucrul dat lui ln pdstrafe,
sau cel pierdut pe co.re I-a atlat, despre care o Jurat strlmb. Sd in-
toarcd lucrul fnsu^ti gi vo adduga o tcincime Ia eL ,AI cui este, aceluia
va Lntoarce, l.n ziua 1n care va ti dat pe tafd. gi pentru pd"catul sdu
va aduce Domnului un berbec neprihdnit din oi, de prelul lucrului,
Iald de cere e gregit. $i se va ruga pentru eI preotul lnaintea Dom-
* nului gi se va ierta lui, pentru toate cite le-a tdcut qi le-a greSit"
(Lev. 6, l-71.
Observi cd modul curdfirii'decurge gi se implinep,te la fel in
amindoud cazurile, prin intoarcerea cu un adaos gi prin aducerea
unui berbec. $i atit pdcatele fafd de Dumnezeu, cit pi fafd de oa-
neni, a poruncit legea si fie curdtite. Iar in Hristos nu e o indrep-
tnre parfiald, ci o desdvirgit6 curdfire a ceea ce obignuiegte sf, in-
tineze pe om. De aceea a gi spus : ,rAmin, amin zic voLtd, cd cel ce
ctede in Mine, nre viald vegnicd gt ,la judecatd ,nu ve veni, ci s-a
mutat din moarte Ia viafd> (Ioan 6, 47 ; 5, 24). Iar dacd cel ce a do-
bindit in Hristos indreptarea prin credinfd, a scdpat de judecatd,
e necesar sA spunem c[ a sctpat de p5cate $i impotriva acestuia nu
are putere nici un fel de via[5. Cdci <Dumnezeu este Ce] ce lndrep-
tdte$te. Cine va osindi ?" (Rom. 8, 34). Deci de vom despdgubi pe
frafii pe care i-am supdrat, prin lucruri, vom afla rla lndemind inclrep-
tdfirea in Hristos. Astfel gi Zaheu varnegul, fiind chemat la aposto-
lat, nu a fdgdduit numai cd va urma celui ce I-a chemat, ci gi cd
va intoarce impdtrit cite le-a luat pe nedrept.
 - i Cr. errrnrr- Ar- ar-exarriDnriir

Cdci socotesc cd cei ce vor primi in ei inqigi pe Hristos prin

Duhul, trebuie sd fie spdlatri mai intii de pete 9i curdfifi de pdcate'
ca sd-i infdtiEeze sufletul lor strdlucitor gi nepdtat, cum a spus gi
dumnezeiescul cintdret care a ajuns Ia bundtatea acestei virtufi :
<Gata e inima mea, DLtmnezellle,gata e inima meo, cinta-voi Si'voi
suna din strune> (Ps. 56, B). Cdci precum cind firele de lind sint
curate, se prind in ele culorile, dar dacd a rdmas pe ele vreo rdmS-
;itd de murddrie, utor se gterge culoarea addugai5 Si nlr are in ele
o duratd statornicd, aga 9i impdrtdgirea de Hristos pdtrunde in sufie-
tele sfinte gi curate, dar in cele care nu sint aSa, nu se va sdldglui
nicidecum 57e. Cdci <<Duhul inlelepciunii tuge de viclenie>>, dupd.
cum s-a scris, (ti nu vo locui ?.ntrupul supus pdcotului> (hr|. Sol. 1,4).
Deci despdgubind pe cei nedreptdfifi Si tdind supirdrile frafilor cu
fapte de iubire, ne vom izbdvi pe uoi ingine de orice vind gi vom
dobindi iertarea in Hristos.
' PALADIE:
Foa,;te drept ai grdit.
CHIRIL: Vciegti si addugdm lingd acestea 5i alte feluri de invd-
td,turd, ca sd infdfigdm p5'catele intin5ciunilor gi ceie rinduite spre
curdfirea fiecdruia ?
PALADIE: Foarte mutrt, Cdci cuvintul privitor Ia acestea ne va
aduce folos gi mai mare.
CHIRIL: Deci s-a scris in Numeri : ofi a grdit Domnul cdtre
Moise, zicind.' Spune liilor liti Isrcril sd scoatd din tabdrd. pe tot
leprosul Si pe tot cel cu scurgere de sdnrinlii qi pe tot cel necurat
pentru mort, atlt pe bd.rbali, clt Si pe lemei. Sd-j scoold din tabdrd,
co sd nu spurce taberele 1or, in care petrec Eu intru ei, (Num. 5,
1-3). Cred cd e clar pentru oricine cd nu s-ar socoti un lucru drept
ca legea sd pedepseascdin acestea pe cei cdrora li se intimpld ceva
cle sild gi fdr[ sd vrea. Cdci pentru ce s-ar peclepsi boala trupeascii
gi cum ar suporta o osindd dreaptd a legii cel ce a cdzut in uiscaj
lroli trupeqti ? Deci e infelept gi necesar sd fie luate cele trupegti
ca icoand qi chip (tip) aI bolilor din suflete. Cdci in felul acesta legea
rra fi duhovniceascd 9i toate cele poruncite de Dumnezeu la vremea
-ca pentru fiecare lucru hotdriri cuvioase, care nu supun pedepseior

579. Sint afirmate amindoud : a) numai in Hristos avem indreptdtirea ; b) dar

e nebesar sd restituim celui pe care l-am pdgubit, iucrul cu care l-am pdgubit.
lntre ele pare o contrazicere. De aceea protestalrtismul a inldturat obligalia a doua,
a faptelor. Dar ele se pct impdca in sensul cd cei indreptdtit simte cd s-a prodrts
in sine ceva nou, cd a inceput o viafd noud, DraqJosteace ne-a ardtat-o Hristos
iertindu-ne, nu poate sa nu trezeasci in nc.ri draqostea fald de El ca rdspuns,
Aceastd impdcare intre cele douA cerinte o ilustreazi Sl. Chiril prin pilda lirelor
cle lind care, dupd ce sint spdlate, prirnesc culorile strirlucitoarc.
 TI.irci{fNARE IN DUiI sI ADEVAR

pe cel stdpinit de boli fdrd voie, ci pe cei care pentru motivul unui
prdcatigi primesc lovitura dreaptS.
PALADIE.. Foarte .bine spui.
CIIIRIL.'Deci a poruncit s5 se scoatd din tabird cel lepros, dar
adaugd cd trebuie sd se facd o cercetare foarte amdnunfitX a lui gi
sd se probeze boala. Cdci zice : "$i a gfiit Domnul cd.tre Moise Si
Aaron, zicind : Omul cdruia ii va apdrea in pielea trupuluui o ranii ca
ttn senn lucios gi va apdrea 1n Ttielea trupului lui o umlldturd" de
ieprd, va ti dus la Aaron preotul, sou Ic unul din liii ltti, preofii. gi
va vedea preotul umtldtura 1n pielea trupului lui 9i dacd pdlul din
umtldtura Iui se va pretace tn alb. gi dacd intdlisarea umlldturii de
f sub pieleo trupului e micd, e'umtld.turd de leprd. ,!i va veclea preotul
$i-I va declara necurat. Dar dacd chiar de va Ii lucioasd umfld.tura
in pielea trupului lui Si lntdligarect ei de sub piele micd, clar pdrul nu
:*-a preldcut in alb, ci este negru, vo osebi preotul pe cel cu umfld-
tura gople zile. $i va vcdea preotul tumtldtura in ziua a qaptea
li de a rdmas umtldtura Anaintea lui gi nu a cdzut in piele, 1I va
osebi preotul gapte zile pentru a doua oard. $i-I va vedea preotul pe
eI 1n ziua a Saptea de-a douo oard. gi dacd umtldtura e neagrd Sj nu
a cdzut 1n piele, il va curdli pe eI preotul. Cdci semn este. Si spd-
l1ndu-$i hainele lui, va Ii curat. Dar dacd semnul pretdcindu-se vo
cddea Ln piele, dupd ce I-a vdzut pe el preotul ca sd-I curdleascd, se
va ardta a doua oard tpreotului. gi-I va vedea 1pe eI preotul gi dacd
semnuJ a cdzut ln piele, 1I va declara pe eI preotul necurat. Cdci este
leprd". ilerr. 13, 1--8).
F, Aceastd descriere este un lucru subfire, Paladie, gi nu e ugor de
cuprins rafiunea ei. Dar socotesc cd e necesar ca, rezumind intelesul,
sd spunem pe scurt ce vrea sd indice legea. Voi expune insd mai
inainte felurile deosebite ale boalei. Lepra e o boal6 cumpiiti a truj
purilor omenegti, foarte anevoie de tdmdduit gi care le roade pe
:ncetul. $i aceasta vine dintr-o moarte a cdrnii. Cdci rana se adin-
cegte mereu, in vreme ce pielea se roade gi e mincatd tot mai adinc,
intrucit descompunerea pdtrunde tot mai jos. De aceea socotesc ca
gi pdrul care odrdslegte in diferite locuri vegtejindu-se se albe$te Si
asemenea unui pom se descompune cu pdmintul care st5 la baz5. O
astfel de boald este lepra. Albeata este Si ea o boald trupeascd, ase-
:ndndtoare leprei, dar care nu face sd pdtrundd rdul, in adincime gi
nu pricinuiepte p{rfiior dinlduntru simfirea bolii, ci plutegte oarecum
pe deasupra Si deabia odrdslegte pe corp; ea nu albeqte pdrul gi nu
se intinde neinfrinat, ci cu puline leacuri e opritd cu ugurinfd de tot
trupul care a oclrdslit-o se intoarce la s5nf,tate. :
 '
526 3r. crriin ai'.ir-sxervpnEi

Deci lepra e moarte recunoscutd, pe cind albeata poate fi bd-

nuitd de leprd, dar nu e cu adevdrat ceea ce este lepra qi moartea.
Deci legea declard pe lepros necurat, ca unul ce suferd deja moartea.
Dar il absolvd de vind pe cel ce s-a imbolndvit de albeatd, care
s-a fdcut bdnuit de lepr6, dar nu e lepros. De aceea, zice, dacd apare
un semn de rand gi o umfldturd de leprd, iar suprafafa pielii se adin-
cegte gi pdrul se preface in alb, murind oarecum cu trupul care std
la bazd, va fi sigur leprd. Cdci moartea se intinde in adincime. Dar
dacd apare un semn de albeatd, fdri adincire in piele gi fdrd prefa-
cerea pdrului in alb, sd fie probat, zice, de preot gi sd fie scos afard
de doud ori. $i in acesta nu e nimic gregit, cdci insdsi prelungirea zi-
ielor, probind boala, descoperd starea ei exactd celor ce fac cerce-
tarea. Cind pdrul, igi schimbd culoarea, pielea se scobegte, albeata
s-a preschimbat in leprd. Dacd nu s-a produs uici una din acestea;
*sd fie eliberat, zice, de vind". Cdci boala nu e leprd, ci asemdndtoare
ieprei gi vecind cu ear adicd albeaf5. :
Dar sd spunem cele duhovnicegti gi sd ne apropiem de intele-
surile spirituale gi ascunse.
PALADIE: E un lucru bun 9i folositor. .
CHIRIL; Deci noi cei fdcufi vii in Hristos, infeleg fdcufi vii
duhovniceqte, trebuie sd ne despdrfim de faptele moarte gi sd ne de-
pdrtdm de ele. Iar acestea socotesc cd sint cele prin care se omoard
sufletul gi se rdcegte s0, de inclind neinfricat spre cele ale trupului
gi lumii. Cdci dacd e adevdrat, cd cel ce seamdnS in trup, din trup
va secera stricdciune (Col. 6, 8) Si cei ce viefuiesc dupd trup, a
pldcea lui Dumnezeu nu pot (Rom. B, 8), cum ar mai putea fi indoiald
r.d vor gi muri ? Deci cel cu sufletul gi cu mintea intinatd 9i piin de
rdutatea lumeascS, e mort gi stdpinit de faptele morfii. gi nu s-ar
abate cineva de la ceea ce se cuvine, dacd ar voi s5 numeascd
aceast5 stare lepr.I spirituald. Deci unul ca acesta e mort, in ochii
lui Hristos. Cdci opreotul il va declara, zice, spurcat>r. Pentru cd,
fiind num&rat intre cei care au iubit pdcatul, va auzi cind va s-ta
inaintea scaunului dumnezeiesc : "Duceli-vd de Ia Mine lucrdtorii
Idtrddelegii, cd nu vd $tiu pe voi" (Luca 13, 27) 581.Dar cei ce rdmin

580. Mintea r6citd e un semn al vietii spirituale, precum trupul rdcit e un

semn al morfii cu trupul. Egoistul e un om rece, ldrd cdldura dragostei, deci
a vielii. Cdldura pldcerii egoiste iradiazd o rdceald fati de alfii. Cuvintul poate
li tradus lnsE nu nunai prin rdcire, ci 5i golire de suflet. Mintea fdrE iubire
se golegte de suflet. E un tnteles contra celui suslinut de Origen, carq inlslqgs6
prin sufletul pe care-l primegte <minte>, cazul de mai sus, o rdcire a ei. Inlelesul
<golirii de sufletr e dat de Sf. Chiril ceva mai departe,
581. Cei ce se inchid in rdceala egoismului, nu se fac cunosculi altora, deci
nici lui Hristos. Ei slnt golili de viali, existenla lor nu iradiazd. Trebuie sI pd-
trundd cineva in sinc prin iubire, ca sd-l cuuo;ti cu adevdrat, ca sd te umpli de el.
 INCHINARE IN DIrI,i 9I A-bDII'AR

numai Ia poftele simp0e gi nu aju,ng la fapta ginditd, trebuie asemdnafi

i* c:u semnul gi rana alburie. sau oare nu vei recunoagte cii e adevdrat
cd pldcerile gi gindurile rdsar gi se ridicd in noi inainte de rezul-
tatele lor ?
tft PALADIE.. Recunosc. Cici mi-aduc aminte de fericitul David,
care zice: "fnainte de a md ti smeilt, am greSit, {Ps. 118, 67).

$
CHIRIL; DrepL ai spus. Cdci inainte de fapte, se migcd mintea
in gregeli, zdmislind pldcerea. Dar pind ce pdcatul e incd numai in
pofte, mintea std la mijloc, privind spre amindoud pdrfile 9i avind
ubertatea de-a se migca spre ceea ce voiegte. Ea nu a suferit incd
moartea, ci a aJuns foarte vecind cu rdul, avind boaia in pintece.

if Aceasta ne-a spus-o clar gi ucenicul Mintuitorului, zicind : <Nimenec,

ispiljndu-se, sd nu spund cd de Ia Dumnezeu md ispitesc. Cdci Dum-
rezeLr nu esle ispitit de rele Oi E/ fnsu;i nu ispitegte pe nimeni. Ci
liecarc se ispilegte de p,otta sa, Iiind atras gi momit. Apoi polla zd-
mislind, nogle pdcat. Iar pdcatul odatd sdvirgit, aduce moarte>
(Iacob I, 13-15).
iatAun: Adevdrat
QHIRIL; Agadar moartea, sau lepra spirituald $i boala mortald
a pHcatului nu se ivegte in pofte, ci in rezultatele faptelor. gi pind
r:e mintea poartd rdul, in lucrurile facerii, incd nu s-a ivit lucrarea
rnorlii, incd nu s-a produs moartea. Cdci nu tot pdcatul e spre moarte,
cum a spus-o ucenicul Mlntuitorului, (Ioan 5, 16), ci sub bEnuiala
tle-a pdtimi cele ce produc moartea. FiindcS am spus cd albeafa are
aparenfa leprei, sau e aproape de leprd. Va vedea, zice, preotul pe
cel cuprins de boai5, adicd de pata aibd gi de se va vedea cd ea
nu se preface in leprd, nu-I va declara necurat, ci-i va separa mai
degrabd. Cdci nu rdmlne necertat de Dumnezeu, chiar dacd a ajuns
in pofte gi ln apropierea rdului. Iar dacd boala, zice, nu se preface
si nu inclind spre mai rdu, s6 fie declarat curat. Deci e foarte bun
gi mintuitor lucru a evita moartea, se infelege cea in fapte, care in re-
zultate golegte mintea de suflet. Dar pe lingd aceasta e lucru infelept
ti chin ispita patimilor, chiar dacd ele ar rdminea numai in pofte.
Aceasta socotesc cd inseamn[ a te fine depar,te nu numai de leprX,
ci gi de albeald.
Ai aflat totodatd cd Emanuil, Mare nostru Arhiereu, Cel ce e
Dumnezeu dupx fire, invrednicegte de cea mai atentd cercetare viata
noastrd, primind pe cei ce s-au curdfit de rdutate 9i lepddind din
tabdrasfin|i1orpeceipecare-ivedelntina|i.
PALADIE ; Tilcuirea este adevdratd.
 SFr CHIRIL AL ALEXA{I{DRIEI

'CHIRIL; Cdci zice: "Si veli Ii stinfi, precam Eu, stdpinul,sinf>

(Ler'. 19, 2). Dar.observd cd zice ci cel eliberat de vind vo fi,:curat
dupd ce-qi va spdla vepmintele. Prin aceasta legea pievestegte curdfi-
rea prin api gi descrie prin chipurile (tipurile) potrivite simfirii tru-
pegti, taina sfintului lJotez. r
PALADIE:lnleIeg. . Jl
CHIRIL: Privepte deci, Paladie, grija de precizie a legii.. Ciici
r:unogtinteie noastre in ceea ce e contrar, ne descoperd ceea ce e de
Iolos pe orice cale. .
PALADIE: Ce vrei sd spui ?
CHIRIL: A zis iariqi: <$i de se vo ivi Ia un om o umlld.turd de
'!eprd,
va r-eni Ia preot Si o va vedea preotul. $i dacti va ti o rand
albd in pieie gi eo. a pretdcut pd"rul in alb, de Ia carnea sdndfoosri
cea vie ln rand", va vedea cd. lepra e veche ln pielea trupu)ui. Si-I vc
clcclara pe el preotul intinat $i-I va osebi pe eI, cd. necurat esfe. Ior
ciacd lnllorincl va lnllori lepra in pielea trupului iui pi va acrsperi
Iepra toatd pielea atinsd de Ia cap pind la picioarele lui $i tot cit
t'ede preotul gi dacd va ved.ea preotul cd lepra a acoperit toatd pielea
lrupului lui, va curdli preotul tana lui, pentru cd a pretdcut totul in
cilb Si e curat. $i Ln ziua :1.ncare se vo ved,ea ln eI carne vie, va Ii
inlinat. $i vc.vedea preotul corpul sdndtos Si-I ve declara inlinat.
Corpul sdndtos, necurat va ti, cdci leprd. este. Iar de se va schlmba
corpul sdndtos .ti se va face'alb Si yo veni Ia preot ,cd. rano s-o tdcut
albd, o va curdli preotul cd. este cureb) (Lev. 13, 9-17).
PALADIE : Ce trebuie sd intelegem prin aceastd rdsturnare a
modului nostru de-a judeca ?
CHIRIL: Oare nu infelegi ce am spus, cd lepra este moartea
parfiald in carnea vie qi cd cel stdpinit de boald e lepddat, ca unul
<:ee intinat ?
PALADIE: lnfeleg.
CHIRIL: Obser-;5 deci cii iucrul se intoarce in contrariu. Cdci de
va fi, zice, intreg lepros gi stdpinit de moirte, sH fie absolvit de vina
intindciunii, cd e curat. Dar de va fi in eI vreun rest de carne vie,
sd-l conddmne, zice, preotul pentru necurS]ie. Cdci il intineazd carnea
vie $i e lepros. Aceasta e una cu vina pentru ieprd.
PAIADIE; Nu inteleg ce este ceea ce .spui. Cdci dacd, lepra
parfiald lntineazd pe cineva, cum .ii poate face curafi cea totald 9i
desdvirtitd ?
 INCTIINARE IN DUI{ SI ADEVAR,

CHIRIL: E un lucru subfire in aceastd descrieie. cdci nul vom

socoti cd, aceastd grijd de exactitate a legii cuprinde un infeles:con-.
trar noud. Pentru cd in fiecare poruncd e o rafiune inteleaptd, nece-
sard gi fdrd gregeal5.SA ardtdm aceasta,dacd vrei.
PALADIE.' Foarte bine. voi fi bucuros sd-mi spui, cdci siht in-
selat sd aflu.
CHIRIL; ln doud moduri, socotesc cd vom dobindi viafa cea bi-
nepldcutd iubitorului de virtute, Durnnezeu: sau prin aceea ci vie-
|rtin'J Lui, evitdm omorirea prin patimi gi pdcat, gi aceasia inseamnd
a rtu suferi de lepr5, cdci moartea parfiald apdrutd in trupul viu con-
stifuie lepra ; sau, in alt mod, prin omorirea cea uunx gi prin: aceea
cd nu mai supelldm sd viefuim lumegte, ne vom incununa cu ci cunu-
hX,r cu rinduirea in toate cele prea bune. cdci scrie aumnezeieslut
Pavel unora : <A.5c si voi sd vd socotili pe voi insivd cd sinteli thorli
'pocalulul
si inviati lui DumnezeLt,in Hristos lisus, (Rom. o, rr1. oe.i
v l e f u i n d i ' H r i s t o s , p r i n a c e e ac d n e s i l i m s d i m p l i n i m . " u . ' " " - i t p u *
'I.
ui, vom scbpa de omorirea prin patimi gi pdcat. Iar murind pdcaiului,
drtpi cum s_-ascris (II Cor. s, r,s), vom respinge 'iefuirea in
el, "rg"-
tinddreptssz. :: I'
'prea
Explicd-mi acestea gi mai clar. Cdci nu inleleg
,,,-_^OOLO,UIE:
Dllle.

crllRIL; oare nh zicem cd de aceea a rdbr.latHristos moartea

pentru noi, ca cei ce vieluiesc, s{ nu mai vietuiasc& ,loru-gi, gi
celui
de a murit gi a inviat pentru ei, aclicd lui Hristos I
PALADIE: FIrh indoiald de aceqa.
cHIRIL.' Deci, trdim agadar rui Hristos, rrietuind in chip evanghe-
lic li urinind omorirea prin pXcat, adicf, moartea din pricina patimi-
lor. De aceea dumnezeiescur petru scrie despre Hristos : <.,.care
a ri-
dlcat pdcatele noastre an ftupur Lui pe lemn, ca murind. pdcaterc, sd
iieluim cireptdlii" (II petru 2,24]}. cdci, socotesc cd cei ce
se stracluiesc
sd, viefuiasc{ strdlucitor, trebuie sd se depdrteze de tot
ce obignuiegte
r;5 omoare gi sd facd ceea ce-i elibereazb de intindciuni.
PALADIE: Bine zici.
CHIRIL; Deci <:el ce s-a hotdrit sii viefuiasci lui Hristos
9i ur:
rneazd poruncilor evanghelice, lep5dind moartea de pe urma pdcatului,
nu (mai) pdtirnegtede leprb.

582. A fi viu in Hristos coincide cu a Ii mort lumii sau pdcatulqi impreund

cu Hristos. Deci cel curat poate fi socotit fie viu (in Hristos), fie mort (Iumitl. Nu
p'oate fi una fdr5 alta. Nu pofi fi in acclali timp viu in Hristos
mort lui Hristos 9i pdcatului. Si pAcat[lui, sau
3.I _ Sf. CHIRIL
 SF, CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

PALADIE r Sint convirls.

CHIRIL: Acesta este un mod prin care putem binepldcea lui Dum-
nezeu. Iar celdlalt se implinegte in chip drept astfel : omorind mddu-
larele de pe piitnint, curviQ, necurdlia, patima, .poIta ceQ re1' zgirce'
nio, trebuie sd apdrem ca unii ce am murit picatului cu totul 9i nu
rnai trdim in ei. De aceasta ne incredinteazd dumnezeiescul Pavel, zi-
cind : t<Cevom zice dar ? Vom rdmlne in pdcat, ca sd prisoseo.scdho-
rul ? Sd nu lie ! 'Cei ce om murit pdcatului, cum vom mai vielui in
e/ ?r (Rom, 6, 1-2). Deci, precum pe cel ce voieste sd vietuiascd in
Hristos, legea iI supune pedepselor dacd e mort in parte, a;a 9i cel
ce a murit pdcatului, dacd vieluiegte iardgi in el, se intineazd gi nu
scapd de osinda legii. De ace€a zice cd de va fi lepra pe tot colpul
gi moartea ar trece la toate mddularele, aceasta va insemna cd omul
acela a murit picatului 9i trupul lui nu mai e intinat. Cdci acela e
curat, zice, intrucit a murit intreg pdcatului ti n-a mai ldsai nici un
loc pe seama lui ;i nu-i dE putinfd de-a se sdldglui in el. .,Iar de se
ve vedel, zice, iorriti carne vie (trup viu) ln el, il va intina carnea
vjer. Cdci a trdi peste tot pdcatului, fie gi m5car in parte, iI face pe
cel bolnav necurat. Pentru cd opufin aluat, zice, dospe$te toctd irdmin'
tdtura> (I Cor. 5, 6). 9i cuvintul e adevdrat. Iar de se schimbfl, zice'
carnea vie (trupul viu) gi trece spre leprd, sd se dezlege de vind, cd
e curat. Cdci s-a eliberat gi de vietuirea parfiald in pdcat, mintea
mutindu-se la moartea de laudd 9i trdind o prefacere cu adevdrat
preabund.
Deci, ca sd recapitulez cele ce le-am spus, de vieluim lui Dutti'
nezeu, nimic sd nu Iie mort ln'noi, iar de am murit pdcatului, ninic
din el sd nu |ie in noi 583.Aceasta este cf,rarea strdlucitd a vieluirii
sfinte, care nu are nimic vrednic de ocard in ea.
PALADIE; Bine ai grdit.
.
CHIRIL.' Dar ficind o deosebire 9i mai subtire a acestor boale,
legea zice : .$i de vo. Ii bd.nuiald $i pdrere cd e leprd in rana cicatri-
zatd, sau in partea cindva orsd o trupului, preotul sri focri cercetare Qu
cceeaqi grijd. $i c)acd ceea ce pare cd a inflorit in alb, nu trece in
Ieprd, curat sd Iie. Dar dacd. pata olbd s-a preldcut in' chip vddit in Ie'
prd, necurat gi intutal vo fi". Prin acestea Iegea ne dd sd intelegem

583. De sintem morfi picatului, sE nu fie nimic in noi viu pentru pdcat. Iar
aceasta e una cu a fi intregi vii in Hristos. Si daci sintem rrii in Hristos, sd nu
Iie nimic mort in noi lui Hristos. Mort lui l{ristos inseamnd viu pentru pdcat ;
gi viu lui Hristos inseamni mort pentru -pacat. Nu trebuie sd lii in part_e-mort
pdcatului 9i in parte viu lui Hristos ci lntreg mort pAcatului. 9i viu lui Hristos.
Viata in oarecaie grad pentru pdcat spore$te moartea noastre pentru Hristos.
 INCHINARE llv DUH sI ADEVAR
53r

ei ranele din suflet, - iar acestea sint nenumdrate - care au fost

vindecate prin purtdrile cuviincioase gi aduse cu vremea la cicatriza-
re, dacd se sapd din nou, le va cerceta Hristos, Marele nostru Arhie-
reu, si va rosti judecata cea dreaptd. $i dacd boala inainteaz5 numai
pind la ginduri, bolnavui nu va rdmine cu totul necertat, cdci se va
excomulica, Dar nu se va lepdda de tot, pentru cd nu e cu totul mort.
f)ar dacd boala va trece dincolo de ginduri 9i de poftd, prefdcindu-se
desdvirgit in ceea ce e mai rdu, va supune pe bolnav pedepselor refe-
ritoare la intindciuni.
se cuvine deci sd ne ferim cit mai mult ca sd nu stirnim patimile
potolite, sd nu reinnoim rdnile din minte gi sir nu ne intoarcem la
cele de la inceput. Iar de nu, vom auzi gi noi pe sfintul care strigd :
.rri s-a intimplat ceea ce spune ptoverbul adevdrat: eijrrele se in-
toarce Ia vdrsdturo so gi scroafa spdlotd la tdvdlirea in mocirld, fil
Petru 2,22).
' PALADIE: Socotesc
cd drept gi cuvenit ai gr6it.
CHIRIL: Acestea ni le-a spus deci legea despre leprd
9i despre
lrubele gi rdnile ei. Dar ea mai adaugd qi zice : ngi lo btirbat sau Jc
Iemeie, de se va ardta intringii semn d.e leprd, in cap, sou in barbd,
va vedea preotul capul. ^ti de va Ii o adinciturd in eI si pielea s-o putre-
zil gi s-a atundat, iar pdrul s-a albit, unul ca oceslo va Ii in chip vddit
lepros si necurat. Iar cle nu va li nimic cun oceslea sci-gi rcrclti capul sau
barba cel ce sufere de pata albd. gi dupd ce ryi-o luns pdrul, sd vind lo
preot gi sd fie cercetat. $i dacd semnu.l, ad,icd albeala, nu se va Ii ldlit,
ci va Ii rdmos Ia Jocul sdu, va Ii iardsi curat. Cdci boala nu e leprd, ci
mai degrabd bdnuiatd gi pdrere> (Lev. 13, 29 9.u.).
'
PALADIE: Care e infelesul acestora ?
CHIRTL; lntindciunea in noi e rndoitd, a trupului gi a sufletului.
rrupul e intinat de patimile urite gi necuviincioase ale lui, iar su-
fletul si mintea inainte de toate de abaterea de la corectitudinea dog:
tnaticd spre cele rele gi de alterarea credinfei sdndtoase. pe lingd
acestea, de viclenii gi amdgiri, de jurdminte strimbe gi goapte de min-
drie; certuri, pizme gi de toate cele ce sint vecine gi surori acestora
9i
au o faimd egald in ce privegte rdutatea. Deci legea se pare cH prin
cuvintele de mai sus ne aduce aminte de patimile sufletegti qi vrea sd
indice bolile ce obignuiesc-sd se intimple minfii. c5ci capul e chipul
(tipul) minfii, iar barba, a cugetdrii infelepte. pentru cd gi ea este un
senn al desdvirqirii.
Deci Arhiereul tututor, adicd Hrislos, observd gi cerceteazd
,cu..
deamdnuntul cele ale noastre qi priveste Ia mintea insdsj si prabeazd
t
I

F
 SF. CHIRTL AL ALE}(II\IDRIEI

g|nd.urile,cele dinlduntru Si' dsc,unse.r $i ,de va gdsi in ele vreo,stricd-

ciune Si vreo strdmutare, fie' cie la credinta dreaptd Ia cea strimbd, sau
Ia rdutatea moravurilor Si la reaua vointd uritd de El, ne va respinge
iardEi ca ,intinafi, gi ne va declara :necurafi, Aceasta inseamnd,,.sqco-
tesc,:a pdtimi de }epri la cap, sau,la barbd. Iar de se va af{a,rtri'ntea
's€ va vedea cdzutd cu totul in bolile
la incepu,tul pdtimirii, dar nu
amint.ite, e separatf, fiind supusd unor epitimii moderate, dar.nu:va
fi, declara,tt cu totul necur,atd, nici strdind de Dumnezeu. $i clup6'ce-gi
va spdla hainele, va fi curatd, adicd va primi ca ajutor indreptSfirea
in Hristos,
Iar tunderea pdruluir care prezintd pleotului:rilo€l dezvdluitfi,, in-
seamnd inldturarea tuturor ,celor ,c€: o acopere 9i: infdligarea gqai6: Si
neimpiedecatd a chipului ei ochilor dumpezeieqti ai Celui ce vr€o, sd
o vacld. <Cdci nu ,e.ziclire neudzutd in1intea Lui, ci .toale 5lnt.goatre $i
' .
tlescoperite ochilor Lui,, dupd cum s-a slris (Evr. 4, l3)' .- :r:
PALADIE r AdevSrat.: Cdci a s.puq'prin glasul Sfintuiui; ',.Dui'tnne-
zeu aproape pint EV gi nu ,Dumnezeu depalte. Oatg se vd osc4gde de
Mip,e, cevg ?2. ;(Ier.' 23, .23). , 'i ,
1HIRIL: Deci observdi. Paladie,. cd legea vorbegte ln amdnunfime
5i.nu,lasd.,nimic din cele necesare,de,gtiut, fflri s6 o rinduiascfl; fo-
losind pe ascultitori; Cdci <greqelile nimenea nu le va inleiegs'", dupd
curn,rs'a,scris (Fs. 18, 13), 9i omult pdcdtuim tofiu. Pentru cf,''ifirea
bolegte de sldbiciune, Ei de alunecarea ugoard Spre pficat' Preqrrn, zice
Scriptura: <nirneni nu esle curdt de intindciune, chiar de'at t'i"6 zi
viala lui,pe pdtnlnl>. (Iov .!4,. 4l; De aceea 9i dumlezeiescul ,David
eint6: <De vei cduta Ia tdrdd.elegi,DoQmne, DoQmne"cine va'puted sd
sutere ; cd Ia Tine este milostivirear, (Ps. 129, 3-4l.. , i '. t
Observd deci cd legea iartd cu milostivire vina acestor fqtruli de
g[egeli si curdtd din bun[tate pe cei cdzu]i din alunecare omepeasc_d
i4 gregeli ama,rnice qi fdr[ ds voie. Cdci a zis : *t$i ]a bdtbat squ /a
telpeie rle se vor tace in pielea trupului lui semne lucii albe, int.lqyipd
patq albir, care o ittllorit in pielea ttupului lui, Cutatd este,r (LeV. 13,
38-39). {$adar, dacd dupa o cercetare am[nuntitil se va vedea c6
este o boalfl 4 trupuiui si c5 aceia suferfi cle o pat6 albd, vecin{ cu
Iepra, totusi ea nu e o boald de moarte, nici o boald de care trgpuie
sd deznhVdjduiascd.Aga sint 9i gregelile dil noi. Ele sint, flri indoia-
15, patimi, dar nu spre moarte gi spre descompunerea sufletului., Iar
Juclecdtorul nu ne judecf, prea asplu, ucdci a cunoscut pldmddirea
tToastrdD(Ps. 102, 14) gi cunoagte sl5biciunea firii noastre. Deci, ne
cldruieEteiertarea din bundtatea de oameni ce-I este indscutti' Aceasta
socotescc[ inseamnX: "patd albd este".
 INSITOTANT TN DU}I SI ADEVAR

Deci, uneori apar gi in mintea celor buni mici gregeli, ca de pilcld

scurtg infurieri, porniri moderate spre minie, supdrdri pe frafi, clorin-

F la de:sldviri degarte:gi alte asemenea patimi care,,obi$nniescsd se

iveas'c6,gi in cei ce au viata cea mai fdrd, patd gi cu aclevdrat curatd.
Cdci sint omenegti gi comune tuturor celor ce trdiesc viafa in trup 5i
singe. De aceea legea le descrie gi pe acestea ca prin ghiciturd, zi-
c'ind I ;<Iar de va,cd.dea cuiva pdrut cle pe cap $j este ple,yuv, curcf
este. Ier de va cddca pdrul de pe cop de. cdtre fiald si chel este, eurat
esle> (Lev, 1.3, 40-71). Pierderea fdrd de voie a pdrului capului, e,o
boai6,'a capului. Iar,,capul a fost infeles; cum atrn spus adineaori, ca
chip (tip) al minfii. Cdci capul e sdlagul minfii, precum socotesc unii.
PALADIE r Mi-aduc aminter
CHIRIL; Deci bolile capului trupesc indicd, pe drept cuvint, bo-
lile minfii ; nigte boli mici gi cdrora se cuvine sd li se acorde iertarea.
Deci legea ne scuzd de orice boald omeneascd si de intindciunile
fdrd voi6,' care'ni s-ar intimpla, datd, fiind sldbiciunea cle care sufers
in m6d :n€cesar firea noastrd gi faptul cd nu e propriu veacului de
aeurr, sd fim liberi de patimi, ci veacului viitor, cind,pecatul va fi
lepdddt din temelii si ne vom strdmuta la o viafd cu totul ne$iirbi-
1A584. <(Darde se ;rt Iace, zice, in pleSuvia sou in chelia lui o patit ro-
Siaticd, esle /epros, esle .necuratD(Lev. 13, 42*43). Cdci uneori se pre-
fac Si patimile mic.j in picate puternice, gi, ne intineazd greu dacd nu
si{nt oprite de noi; ci igi fac inainta,rea spre mai rdu, in mod liber li
fird nici o opunere. De pildd, de se minie cineva ugor gi a fost cnprins
de aceastd patimd, sd o infringd cu blindefe, ca nu cumva grogeala
cea mic5 crescind, sd ducd pe incetul la o vinr de moarte pe cei ce
suferd 'de ea. Aceasta inseamnd a inflori lepra in plequvid : dezvolta-
rea din nimic spre cele rele, pe care o \/edem petrecindu-seca intr-un
cltip (tip). De aceea drept a zis fericitul Davicl : "Miniali-vd .5i nu Pd-
cittuili" (Ps. 4, 5).
PALADIE.. Adinc este cuvintul.

584. ln veacul de acum nu putem ajur-rge la libertatea totald, care inseamnd

iibertate totald de patimi. CEci in patimi e amestecatd o slHbiciune a firii noastre,
de care nu putem scdpa de tot trdind lntr-un trup care are, nevoie de hrana
materiald. Aceasta ne face sd alunecdm ugor la moi mult decit e nccesar. $i cine
poate trage o granitd exactd lntre ceea ce ne trebuie $i ceea ce e mai mult clcc'it
trebuie ? Iar patimile sufletegti au in ele si o motivalic trupeasca. Dacd avem mai
mlrlt, ne rnlndrim, sau dacd altul are mai mult, il inviriiem. Cite supdrdri si minii
nll se nasc apoi din aceste motive ? Noi sintem datori sd luptdm impotriva patimi-
lor, dar nu poate spune nimeni cd s-a curAt;t cu totul de ele, sau nu mai e ispitit
de ele. Trcbuie'sd nu suslinem cu vnia patimile ce se. ivesc ir-r noi, sau ispitele
Ior. Ciinii iatr; mereu Ia ulucii gurei noastre. Trebuie sd stdm mereu cu bdtul Ia
poartd, ca sd nu-i ldsEm sd intre gi sE punE stdpinire pc casa noastrd.
 SF. CI{IRIL AL ALEXANDRf'EI

CIiIRIL; Fdrd indoiald. Ai simfit, socotesc, subfirimea celor ce

Ie-am spus gi cd asemenea lucruri nu pot fi nici cugetate, nici grdite
fdrd osteneald. Dar din acestea pofi cunoagte qi aceea cd cei ce bolesc
necuviincios de asemenea greqeli vddite, nu le pot ascunde, cum pot
rdminea negtiute gr-epelilecele mici gi cele ascunse. Cei ce sufer5 nu-
mai de pleguvie, zice cd sint insE curati. Prin pomenirea lor ne iartl
grepelile mici, precum am spus adineaori. Dar, de va apdrea in plepu-
via rrreunora lepr6, adicd, de va inainta boala de la cele mici spre cele
rele, atunci starea lui se va face, zice, vdtlitd gi uritd qi nu va avea
cuvint prin care sA se apare de pdcate. De aceea zice : "$i hainele
Ieprosului care ere rand sd tie rupte pi copul lui neacoperit 6i fimpre'
jurul gurii lui sd se acopere. $i necuraf se vo chema in toate zilele
cit t,a ti pe eI rono. Necurat tiind, inecurot va Ii, despdrlit va geded,
alard de tabdrd. va ti petrecereo lui" (Lev. L3, 45-461.
Hainele rupte gi capul descoperit aratd clar necuviinfa neacope-
riti. Iar acoperdmintul, in jurul gurii indicd faptul de-a nu avea apd-
rare gi de-a nu putea spune nimic, cind Dumnezeu invinovdtegte necu-
rdfia. ln sfirEit, trebuinfa de-a fi scos din tabdr{, e un chip (tip) al
faptului de-a nu rnai petrece cu cetele sfinfilor, ci de-a fi scos din
mulfimea cea sfintii pi de-a nu fi pdrtaq de nici o bunbtate.
PALADIE: Curriplit lucru qi vrednic de ocolit.
CHIRIL: AEa este, Paladie. De aceea a zis gi dumnezeiescul Da-
vid : <<Depd.catul tinerelii mele gi de ne$tiinta mea, sd" nu-li aduci
uminte; dupd milu Ta, pomeneSte-md pe mine, pentru bundtatea Ta,
Doamne" (Ps.24, v).
Pe toate le aminteqte deci legea, ardtindu-ne grija pind Ei in pri-
vinfa vaselor, adicd a linii, a tortului, a urzeiii gi a vasului de piele.
cDe se va ardta, zice, Iepra $i se va ivi boala in vreuna din acestea,
sd priveascd iardsi preotul gi sd osebeascd"ceeo ce Qre patd. $i de nu
se vc produce vreo schimbare a semnului spre rnai bine, sri se ardd
in toc, Cd leprd statornicd este,, (Lev. 13, 51-52). Altfel, porunceqte
sd se spele lucrul atins de boald. $i dacb dupd aceea se \ia vedca cd
boal,a e prinsd in el, 1l dd fo'cului ca pe ceva cu totul netrebnic. Deci
asemenea se va face, Si cu cele ale noastre, cu lina, tor.tul,
urzeala pi cu cele de piele. Cd,ci nimeni nu se va gindi cd nu de lin5,
sau de tort, sau de celelaite ii e grija lui Dunnezeu ? Deci, vom lnte-
Iege cd e un pdcat foarte grav a nu ne depdrta de la intinbciuni dupd
curdfirea gi gtergerea pe care a lucrat-o Hristos in noi, gi a petrece
cu stSruinff, in ele ! Cdci dacd Hristos nu' ne-a folosit cu nimic curX-
findu-ne, ne predf, focului spre a fi chinuifi, precum fdcea gi preotul
 INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

legii, care dupd ce vedea cd n-a foiosit la nimic spdlarea tortului sau
urzelii, le didea focului.
PALADIE.. Apa este.
CHIRIL.' Deci )egea indicd in mod potrivit prin 1eprd moartea in
fapte, ardtind, prin cele ce le vede cineva gi sensibil, infelesuriie
celor mai ascunse $i ldmurind prin pilde trupegti cele spirituale. In-
I&figindu-ne cunogtinfa lntindciunilor din suflete gi fdcind vddite prin
bolile trupului cele ce se intimpld spiritual, a spus iardgi in Lerritic :
<Bdrbdtului, cere produce curgere din trupul sdu, curgerea, Iui necu-
ratd este. gi cceoslcr e legea necurdliei lui : cel ce tace t)e curge sd-
mlntd din trupul sdu, curgerea pe cere o d.ri trupul stiu, e necurdfia lui
'In eL Toate zilele augerii trwpului sdu, pe cere o d.d trupul sdu prin
{"urgere, necurdlia /ui esfe. Tot patul pe care va d.otmi, cel cu scurgerc
de sdminld, necuret este, gi tot lucrul pe care va sedeacel cu scurgeree
cle sdmlnfd, necu.ret este. $i omul care se vo atinge d.e patul lui, i6i va
spd/a hainele lui .ti-ti va spdla trupul lui cu apd si va ti necuret pind
secrc. lat de se va apropia cel cu scurgere d.e sdnrtnfd"de cel curat.
fgi va spdla hainele gi se vc spdlo cu apd pi necurat va ti pind seoro,)
(Lev. 15, 2-ItJ.
Pe lingd acestear spune cd necurat va fi gi de ocolit orice rras pe
care il va intrebuinta cel cu scurgere de sdminfd, chiar <lacd si-ar fi
spdlat miini'le; gi spurcat va fi. $i de se va atinge cineva cle trupul lui,
sc va imp&rt5gi de osinda necurdfiei i si de se va apropia cineva din
cei lncx nespurcafi, va suporta osinda necurxfiei. De aceea era scos qi
depdrtat din tabdrd impreun6 cu leprogii, neputindu-se apropia cineva
de el gi neputindu-se amesteca, intinind chiar prin simpla atingere a
miinii pe cei ce se apropiau.
PALADIE; $i care e boala (patima) din suflet, care se aseamdn[
cu scurgerea de sdminfd trupeascd ? cdci legea e duhovniceascd. sau
nu e aga?
CHIRIL; Ba da. Drept ai grdit. Cugetd Ia aceea cX, curgerea tru-
pului vdtdma intr-u.n anumit fel puterea roditoare a firii, fdcinct za-
darnice dxruirile de sdminfd. $i molegind tdria acelor organer prici-
nuie$te o stricdciune (descompunere) fdr5 voie, aga incit cei sixpinifi
cle boala aceasta, se afl5 in indelungate gi continue intinxciuni rreci
acum de la aceastd boal5 trupeasc5 gi de la acest chip clar, la cele ce
se petrec in minte. cd,ci gi mintea se stricd (se descompune),cheituin-
du-se cu risipx in cele ce nu se cuvin. $i neaplecindu-li strdduinfa lu-
crdrii ei la nimic ciin cele de trebuintd, nu are nici un rod adevdrat,
ci e purtatd pururea spre ceea ce pdgubegte $i suferd fdrd de rostogo-
lirea nestdpinitd spre cele urite.
 SF. C}IIRIL AL ALEXANDRIEI

P.ALADIE; Ce inseamnd ceea ce spui ?

CHIRIL: Oare nu ne-a spus, o prietene, dumnezeiescul Pavel, cd
omul a fost zidit pentru fapte bune ? (Efes. 1, 4).
PALADI E .. Fhri"rindoiald.
CHIRIL; Deci a primit o fire destoinicd 9i aptd spre toate cele de
laudd. Sau nu vei recunoagte cd acest viefuitor e capabil de infelep-
ciune gi de toatd gtiinfa ? Cii ar dobindi ugor cumpdtarea, (bundtatea)
bdrbdfia gi dreptatea, dacd ar voi sd implineascd cele cuvenite gi sh
urmeze legilor dumnezeie;ti ? 585. ,
PALADIE: Rectrnosc
CHIRIL.' Dar, dacd pdrdsincl acestea, nu mai e infelept, ci se face
nebun 9i fdrd inimd, ne mai predindu-gi pornirea voilor sale celor ce
obiqnuiesc sd il cdl5uzeascf, spre adevdr gi, prefuind mai degrabii
abaterea de la cele cuvenite, se rostogolegte spre pieire impreund cu
r-ei ce se strXduiesc sd strimbe cele drepte, ne mai avind cunogtinfa
cea prea bund gi fdrd prihand despre Dumnezeu qi ne mai strdbdtind
fdrd gregeald calea celor ce trebuiesc implinite, oare nu e drept sd
spunem' cE unul ca acesta suferd spiritual de curgerea sXmintii, ag'a
incit cheltuiegte fdrd nici un rezultat, cele prin care putea sd aducd
roade lui Dumnezeu ?
PALADIE: Aga zic Ai eu.
CHIRIL: $i, dacd, pdrdsind luciarea dreptdiii qi golindu-se cle bund-
tdfile birbdfiei, e vdzut iard;i nedrept gi molegit de plXceri, oare nu
vei socoti cd suferd deopotrivd cu cel bolnav de curgerea sdminlii,
cheltuind capacitatee.pe care o are firea spre bine, spre cele rele gi
alegind in loc de rodire duhovniceascd pdgubirea prin ce,le ce nn
sint de nici un folos ?
PALADIE: ASa socotesc.
CHIRIL.' Deci, legea a poruncit sd ne depXritimcit mai mult de cel
cu scurgerea sdminfii, invdfindu-ne si ne despdrfim de cei aplecali
spre viciu gi sd ne ferim cu bdrbdlie de cei de care se scirbegte gi
Dumnezeu, ca de unii ce bolesc de o intindciune continuii. Fiindc5 e
cu adevdrat un lucru vdtdmdtor a te lipi de cei rdi. Cdci, e drept cd
'.cel ce se otinge de smoald, se murddreste, (lnt. Sir. 13,.1). pentru cd

5B5. Deci, acestea nu le avea omul de la inceput intr-o formd care sd nu

necesite efortul de doblndire a lor. Dar le doblndegte dezvoltind potentele pentru
ele ce le are in firea sa. Cum spune mai Jos, dacd nu actualizeazd potenlele lor
in amintitele virtufi, nu se realizeazd ca om. Iar actualizarea lor nu o poate face
decit in legdturd cu Dumnezeu, in primul rind crezind in El 9i lucrincl ln respect
de El. Cdci cinstind pe Dumnezeu ca Treime de Persoane iubitoare, va iubi qi
omul orice persoand gi prin iubire se va realiza cu adsvdr'at.
 INqIII-NAAE tN DI'H SI ADEVAR

cel cu scurgerea sdminlii spurcd orice unealtd pe care o atinge $i pa-

tul lui si trupul gi vasele gi apa pi vasele cle lenn, ariitinclu-seprin ghici-
tnri cd de necurdfia lui se impxrtdgegte cineva chiar gi numai clacd se
apropie de el prin afecliunea sufleteascd. cdci s-a scris : <pdzeste-te
curol,.5i nu te lace pdrtas Ia pdcate strdine, (I Tim. 5,22).
D4r, gi patimile necunoscute gi boliie ascunse sau, simplu, toatii sld-
biciunea din noi, o alungd Hristos gi curdfirea cea prin El, lucru pe
care 4u, l-a putut face legea. cdci, <Nimeni nu se inclrepteazd prin
leger, dupd cum s-a scris (Gal.3, 11). Aceasta iardgi o pofi veclea
ca un lucru nemincinos, privind la cele scrise in continuare. cdci a zis
iardgi ;. ller dupd ce se vo curdli cel cu scurgerea cte sdminld cle cur-
3 gerea /ui, se va nuntdra lui sapte zile spre curdfirea.lui gi i$i va spdlo
lninele sole gi va scd.Idetrupul lui in apd $i curat va fi. Ictr in ziua a
opta 1$i va luo sie.gi clouri turturele sau doi pui cle porumbel gi Je vo
da pe ele preotului gi le va jertti pe ele preotul, una pentru pdcat
si
uno spre ardere de tot gi va ispdqi pentru eI preotul inaintea Domnului
pentru curgerea /ui" (Lev. 15, 13-15).
Deci, il curdld pe cel cu scurgerea sdminfii gi il izbdvegte de boald,
dar in Hristos, prin apd gi singe. cdci, se va numdra lui, zice, gapte
zile, spre curdtirea lui $i-gi va spdla hainele lui gi va scdlda trupul
lui gi curat va fi. A intinde pind in ziua a gaptea curdfirea, inseamnd,
fdrd indoiald, cd cei ce s-au hotxrit sd treacd de la r5utatea lumeascd
rla sdvirgirea celor bune, trebuie sa se curete toatd viafa gi in toata
vremea viefii prin faptele bunei cuviinte. cdci, mdsura unei sdptdmini
indicd totalitatea timpului gi e o intoarcere circulard la inceput, clupx
ce ajunge la sfirgit. Dar, zice c6 la faptele noastre de bundcuviintd tre-
buie sd se adauge, in chip necesar, curdfirea prin Hristos gi purifica-
rea prin apd, prin spilarea trupului gi a hainelor intelegindu-se sfin-
tul Botez, la care se adaugd gi curdfirea prin singe. Cdci .nin ziua a
opta, zice, va lua siegi ciorrd turturele sau doi pui cte poruntbel>>.
Ziua a opta inseamnd iardgi veacul de dup& petrecerea ln trup, cind
a rdbdat junghierea pentru noi Emanuil, turtureaua bineciripitoare gi
bine rdsundtoare,care prin singele Sdu a desdvirgit pentru de-a puiuri
pe cei ce se sfinlesc.
. Iar c6. moartea lui Hristos arc toatd buna nireasmd {cdci s-a fd-
cut pentru viala lumii pi spre desfiinfarea pdcatului), o aratd faptutl c[
turturelele sint doud, din care una se jertfegte pentru pdcat, iar cea-
ialtd spre ardere de tot. Iar cd Hristos S-a fdcut gi ispdgire pentru pd-
catele noastre, dupd Scripturi, q ardtat-o zicind: <$i vc ispdqi pentru
F el preotul inaintea lui Dumnezeu pentru curgerea lui>.
 SF: CIiTRIL AL ALEXANDRIEI

PALADIE.. Bine ai zis.

CHIRIL: A;a e rinduit dumnezeiasca iege cd trebuie sd se curele
cel cu scurgerea de sdminld. Iar pe acesta il intineazd fie curgerea
fdrd de voie, fie cea de voie, avind ca izvor miqcarea sddit[ in fire.
Cu voia e cea care se intimplS in legdturile cu ferneia gi dupd legea
uuntii. Fdrd de voie e cea clin inchipuirile de noapte. cdci a zis iardgi :
"$i omul cdruia li va ieSi sdntinld in vretnea legdturii, va spdla tot
trupul sdu cu apri pi necurat va ti pind searo. gi temeia cu care va
dormi gi bdrbatul cdruia 1i va iesi sdminla 1n vremea legdturii. vor
spdla trupurilor lor cu apd si necurali vor ti pind searu" (Lev. 15,
16-18). Pdcatele amindurora sint egale, 9i nu e nici o deosebire.
In curgerea seminfei ni s-a descris boala lung5 gi continud. Iar in
acest loc, scopul legii e sd arate cd cineva va fi intinat chiar dacd nu
va suferi de o stricare continud 9i deplinx, ci va fi vdzut pdtimind in
parte gi arareori. Ceva asem6ndtor a spus qi ucenicul Mintuitorului :
<Cind va Amplini cineve, zice, toatd legea, d.ar va gre$l l,ntruno, s-o
td-cut vinovat de toate. Cd.ci cel ce a zis: sd nu preacurvegti, a zis si:
sd nu ucizi. Iar dacd nu vei preacurvi, dar vei ucide, te-ai tdcut cdl-
cdtor de /ege> (Iacob 2, 10-11). pentru c6 cel ce a gre$it odatd, fie
r:d a cdlcat legea in intregime, fie cd intr-o singurd privin[d pi in par-
te, in mod necesar trebuie socotit vinovat. Deci intinat este dupd lege
cineva chiar dacd nu va ajunge pind la ultimur grad de intinare, ci e
surprins pdtimind fie miicar in parte. Dar nu e lepddat cu totul i se
curdfd gi el prin api in Hristos. cdci spunlnd c6 cel intinat e necurat
pind seara, a indicat timpul venirii Domnului. pentru cir Hristos a
'.'enit spre sfirgitui lumii, cind a ajuns \reacul acesta la apusul
insu$i.
$i prin El gi in El ne-am spdlat de toat5 intindciunea din pdcat 9i
ne-am izbdvit de vinile mari gi mici, noi, cei ce eram finufi in greqeli.
Iar cd nu era cu putin|5 sd ne spdl5rn de intindciuni inainte de tim-
purile venirii Domnului (cdci nimeni nu s-a indreptdfit prin lege,
dupd scripturi), o pofi afla prin cuvintul clar: <Atrecurofva ti plnd
SeAfA).
PALADIE; lnteleg ce spui. gi adevdrat este cuvintul.
CHIRIL: La acestea legea a addugat cele despre femeia care su-
ierd de curgerea singelui gi din pricina curgerii nerefinute, se imboln6-
vepte de intindciune. $i precum din pricina celui cu scurgerea sd-
minfii se intina tot vasul 9i tot patul 9i toatd haina gi tot ce se atin-
gea de eI venind aproape, a;a gi din pricina ei. Dar li ea se izbdvegte
in acelapi mod, spdlindu-se cu apd gi.jertfind doud turturele prin is-
pHgirea preotului mijlocitor. Dar ridicindu-ne legea la cugetiri duhov-
 INCHINARE IN DUII SI ADEVAR

tricegti gi neldsindu-ne sd zdbovim in bolile trupului (cdci acestea au

fost luate ca chip (tip) aI celor dinlduntrui minfii gi spirituale), adaugf,
Itmpede : <$i veli da grijd Iiilor lui Israil sd se curdleascd de necurd-
liile lor, ca sd nu moard pentru necurd.lia 1or, pentru cd ar pingdri
cortul Meu cel dintru ei> (Lev. 15, 31). CIci de-abia dupd ce am fost
cur5fifi 9i sfintifi prin Hristos, ne apropiem cu adevxrat strdlucitori gi
nu mai pingdrim cortul sfint, ci ne inchin5m curafi in chip curat prea-
sfintului Dumnezeu, venind in biserici.
PALADIE: Foarte bine ai spus.
CHIRIL: Iar cd tirea omeneascd era bolnavd. mai inainte de inti-
ndciune pi nu s-a curdlit altIel decit prin Hrisfos, jertta cea cu ade-
vdrat stinlitd si stintd, o vei inlelege toarte clar, cercetind si altd po-
runcd. a legii. Cdci s-a scris iar69i in Levitic : "gi o grd.it Domnul cdtre
I4oise, zicind: Grdieste tiilor lui /sroil gi vei zice lor: vreo Iemeie d,e
va ti insdminlatd qi va nogle fecior, necuratd" va Ii $apte zile, dupd
zilele rinduielii ei, necuratd va ti. gi In ziua a opta, va tdia Amprejur
marginea cd.rnii lui. $i treizeci pi frei de zile va sedea in singele necu-
rat al ei. De tot ce este sfinf nu se va atinge gi ln iocagul sfint nu vd.
intre, pind se vor lntplini zilele curd.liei ei. Iar de va naqte iatd., necu-
ratd. va ti qapte zile, dupd rlnduiala ei, ,gi gosezeci Si gose de zile va
gedea in singele necurat a/ ef. gi cind se vor implini zilele curdlirii ei
pentru tecior sau tatd., va aduce un miel nepdtat de un an, spre ard.ere
de tot, ti un pui de potumb sau o turturea penttu pdcat, inaintea uqii
cortului md.rturiei, Ia preot, si lI vo aduce pe eI lnaintea Domnului,
6i va ispdgi pentru ea preotul, Si o va curdli d.e izvorul singelui ei,
(L.ev. 72, l-7).
PALADIE.. Cine e femeia care naqte ? $i care e scopul legii cu
privire Ia ea ?
CHIRILT Pe cit se vede e necesard aci o explicafie subfire. cxci
infelesul poruncii e foarte greu gi nu poate fi ugor de priceput. Dar
il vom cerceta pe cit se poate. Am admirat inainte de altele mai ales
un lucru.
PALADIE: Care ?
.
CHIRIL: I-egea supunind pedepsei orice femeie care na.gtefecior
sau fatd gi dind o sentinfd generald impotriva noastrd, de sub osin-
da aceasta e scoasd numai Sfinta Fecioard, din care spunem cd s-a
n5scut Hristos dupd trup. Cdci nu zice : toate femeiie fdrd. deosebire,
ci : vreo femeie de va fi insdminfatd gi va nagte fecior, necu-
ratd va fi. Dar din Sfinta Fecioard s-a ndscut trupul dumnezeiesc,
pldsmuit negrdit in Sfinta Fecioard, nefinind seama de legile firii. Cdci
rr-a avut lipsd de o aducere in fiintd prin s6min|d intiiui ndscut din-

b
3
5.10 SF. CHIRIL AL i\LEXANDRIET

tre sfinli, incepdtura celor ce au primit naEterea a doua din Dumnezeu

prin Duhul, despre care s-a spus limpede : "Ccre nu din singe, nici
din voia trupului, ci din Dumnezeu s-au nciscur, (Ioan 1, 13). Deci a
scdpat de osinda legii sfinta Fecioard, nefiind insdminlatd nicidecum,
c'i zdmislind Pruncul dumnezeiesc prin lucrarea Sfintului Duh b86.
: Iar femeia care nagte gi pentru aceasta e necuratd, este, dupd cit
se pare gi dupd inlelesul cel fdrd gregeald, firea omeneascd.cdci pen-
tru moment ii atribuim firii ins5$i fafa femeii 587.$i firea e osinditd
rle lege gi e socotitd vinovatd de intindciuni, pentru cd nagte intru stri-
cdciune (corupere) gi nu este in cele ce era indatd ce a primit de la
Dumnezeu existenta (cdci a f5cut-o spre nestricdciune), ci a fost abd-
tutd mai degrabd la trebuinla de-a se corupe, fiind osinditd din prici-
lra neascultdrii. De aceea firea a luat asuprd-gi pedeapsa blestemului
dumnezeiesc, impotriva firii. Cdci ,,Dumnezelt moarte nu a idcut,,
clupd cum s-a scris, "nici nu se bucurd. d.e pieirea celor vii Si nu im-
pdrdleste iadul pe primint. Fiindcd a zidit toate spre a ti qi mintujtoa-
re sint nasterile lumii> (Inf. sol. t, 13-14). <Dar prin pizma diavolufui
a intrat moartea 1n lume" (inf. Sol. 2, 24) k%.
Deci stricdciunea (coruperea) ivitx pe urmd intineazd firea gi pri-
cinuiegte moartea care a pus stdpinire prin pizma diavolului, avind
drept rddxcini pdcatul. o intineazd insd gi altfel faptul de-a fi semd-
nafi in voluptate cei ce se nasc. Aceasta o indicd, pe cit se vede,
rlumnezeiescul David, cintind gi zicind ; nlatd in Idrddelegi m-am zd'-
mislit si in pdcate n?e ndscut maica msq, (ps, s0, z). Necuratd e deci
firea prin aceea cd a luat asuprd-gi stricdciunea (clezagregarea)din
neascultare gi blestem, impotriva voii iui Dumnezeu. <Cdci le-a zid,it
toate spre o fi>. $r adevdrat e cuvintul.
'
PALADIE; Adaugd deci, in ce mod se izbdve$te cineva de necu-
rdlie ?
CHIRIL; lnsd;i legea care osindegte ne-a ardtat, paladie, calea.
"sd lje separatd, zice, ca necuratd gapte zile,,. Apoi sd se numere alte

586. Nagterea Domnului nu din legea singelui, ci din puterea Duhului care co-
plegeqte legea singelui, o vede Sf. Chiril ca temelie a nagtcrii noastre celei de-a
doua de la sfintul Duh, nagtere de care avem nevoie pentru viala noastra cea
noud. Dacd Fiul lui Dumnezeu nu S-ar Ii ndscut de la Duhul Sfint, nu S-ar li
inaugurat aceastd noud nagtere a oamenilor prin naqterea Lui. Din CeI nascut fhri
de sdminfd, prin Duhul sfint, lucreazd Duhul sfint ca sd ne nagtem $i noi a doua
oari nu din sinqe, ci din Duhul Sfint.
587. Firea lmeneascd are o fafd de femeie, ca una care primegte de la Dum-
nezeu puterea roditoare. El e cel puternic, El e izvorul vietii. Ea e vasul care
primegte de 1a El tot darul pe care il fructificE.
5BB. Nagterea in dureri, deci gi conceperea ln pldceri gi peste tot coruperea
spre moartea care fine de nagterea oamenilor a intrat prin pdcat sau prin' des-
pdrlirea de Dumnezeu gi de lucrarea Duhului Sfint. Conceperea' $i lla$terea Domnu-
lui nu s-a ldcut prin aceastd lege nolmald prin pEcat, ci din Fecioard. De la ea
i s-a ridicat blestemul, cdci i s-a spus: <Binecuvjnlold e$tj lu intre lemeir,
INCI{IN.\RE IN DUII St ADEVAR 541

treizeci gi trei, ln c'are va gedea in singele necurat al ei, se intelege

de e fecior cel ndscut. Iar de va nagte fatd, separarea va fi indoitd gi
indoit va fi gi numdrul celorlalte zile. Agadar, de va fi cel ndscut fe-
cior, cea care l-a udscut va fi necuratd gi in intindciuni gapte plus
treizeci pi trei de zile, adicd patruzeci. Iar de va fi fatd, de doud ori
5apte,plus gasezecigi gase,adicd optzeci.
PALADIE r gi care e rafiunea acestui lucru ?
CHIRIL.'Legea ne ridicd iardpi de la pilde trupegti, la infelegerea
celor ascunse gi descrie cele sensibile ca pe un chip al inlelesurilor
cluhovnicegti. spun cleci cei inlelepli in acestea, cd dac5 cel zdmislit
in pintece e parte Lidrbdteascd,primegte formd in curs de patruzeci
tle zile ; dar de e ferneie, ajunge mai tirziu la formd, fiind mai slabd
si mai pldpindd, are lipsd pentru a primi o formh vdditd de indoitul a
patruzeci de zile, adicd de optzeci. Deci cea care ndgtea b6rbat; era
necuratd patruzeci de zile ; iar maica femeii era in numdr de optzeci
ce zile intregi in intindciuni gi necurdfii; adicd pinl la formarea exactd
a ceea ce se n66tea din pintece, adicti pinf, ce ajungeau la chipul
omenesc.
Iar pentru curdfire; dupd hotdrirea legii, se junghiau un miel' gi
o turturea la uga cortului sfint, preotul mijlocind gi sdvirqind cele'ale
iertfei. Pe lingh aceasta, bdrbatul trebuia sd fie tbiat imprejur, dupd
hotdrirea .legii, in ziua a opta.
Acesta e cuprinsul literei.
Noi ins5, ridicindu-ne la iufelesul duhovnicesc, sd spunem in ce
mod firea care ne-a ndscut pe noi spre stricdciune gi necuriitire, a Ie-
p{dat intindciunile 9i a scdpat de necurdfie gi de osinda legii. Cdci a
petrecut ani indelungafi separatd de la fafa lui Dumnezeu. Anii aceg-
tja au fost cei dinainte de venirea Domnului, in care a imptirdfit moar-
tea de la Adam Si pind la Moise gi a stilpinit peste cei de pe pdmint pd-
catul de rnulte felr.rri. Dar dupd ce in ziua a opta, adicd dupd timpul
Iegii gi acel vechi sabatism, am fost tdiafi imprejur prin Duhul cu
tdiere imprejur nefdcutd de mind gi ne-am moclelat dup6 Hristos, fdcin-
du-ne pdrtagi tlumnezeiegtii Lui firi, am lepddat fdrddelegea,,a
dispdrut intindciunea gi toati necurdlia noastrd s-a dus. cdci nu ne
n:ai nagtem stricdciune, din pricina neascultdrii in Adam, ci spre via-
ib pi curdfie, din pricina dreptdtii in Hristos, care a suportat junghie-
rea pentru noi, ca un miei nevinovat qi adevdrat, ca o turturea clum-
rtezeiascd 9i spirituald (inteligibild), cici nu ne-am mintuit aitfel. sau
oare nu e a;a ?
PALADIE; Ba e chiar asa. Pilda e foarte clard.
 CARTEA A $AISPREZECEA

Trebuie sd ne aducem pe noi jertfe duhovnicegti

gi daruri Iui Dumnezeu

Ajung deci, precum socotesc, cele spuse ca sf, pornim bdrb5tegte

Ja desfiinfarea pdcatului 9i la curS|irea cea pentru Hristos, care poate
sd gteargd murd5ria din noi ti sd o mistuie prin lucrarea Duhului, 9i
sd ne facd curati 9i sfinfi. cdci 9i cuvintui sfint a prevestit viitoarea
lucrare a Duhurlui asupra noastrd, zicind : <<cdva veni Jo Bjserjco so
Domnul, pe Care voi iI cdutali, Si ingerul legdmintului, pe Care voi
al voili. Iatd. vine, zice Domnul Atotliitorul, si cine va suporta ziua
ntrdrii lui ? sou cine va putea sta drept la ard.tarea Lui ? cd EI este
ca locul topitorului qi cc Je,giacelor ce spo/ri. ,gi EI se va a$eza sd to.-
peascd Si sd.curele, cum se curdfd. argintul $i aurul> (Mal. 3, l_3). Cu
acestea consund gi Isaia, zicind : "spdJa-va Dotnnul intind.ciunea liilor
si liieelor sionului y va curdli singeJe dintre ei in duh de juclecatd si
fttt duh de ardere, (Isaia t, 27-281;as.
Dal oare, chipul dreptdlii celei cugetate in Hristos, il desdvirlim
noi numai prin aceastS curdfire ? $i, spune-mi, gtergerea vechilor inti-
ndciuni oare ne a]unge spre slava cea asemenea sfinlilor 6i spre incu-
nunarea cu cele mai inalte cinstiri ? sau, ne vom ridica mai sus 9i ne
vom impodobi capetele noastre cu laudele cele mai inalte, aducind
l'iafa in sfinlenie gi pietate lui Dumnezeu ca pe un dar duhovnicesc gi
ca pe un bun cu adevdrat sfint, inchinat Lui, 9i desdvirsincl astfel slu-
jirea duhovniceascd ?
PALADIE.. Desigur, aga vom face.
CHIRIL; De fapt, Iucrul acesta este conform legilor dumnezeieqti
si pldcut lui Dumnezeu gi unul din cele mai de ]aud5. Cdci a noruncit
sr se inceteze orice lucru Simbdta gi n-a ldsat sd se lucreze in acea
z; nimic, zicind in legire : <Adu-fi ominte d.e ziua simbelei cc sd o
slinlesti pe ea. $ose zile sd \ucrezi gi sd faci toate lucrurile tale ; iar

589. Sf. Chiril atribuie ln mod special Sfintului Duh curdlirea noastr5 de
pdcate, cum o spunem 9i in rugdciunea olmp6rate cerescD.El ne umple de simlirea
prezenlei lui Dumnezeu ; El surpd zidul egoismului nostru ; El ne insufld entu-
ziasmul dragostei de Dumnezeu, aceastd pornire de-a ne dbrui viata lui Dumne-
zeu, ca pe un dar sfinlit, cum se spune ln continuare.
'* INC}IINAF.E IN DUH SI ADEVAR

An ziua a $aptea, Simbdta, odihna Dumnezeului tdu, sd nu Iaci in ea

t nici un lucru" (Ieg. 20, B-10). Chipul (tipul) acesta indicd sabatismul
(odihna) in Duh, cind am fost chemafi prin Hristos lnsugi la incetarea
r*. gi oprirea de la orice lucru trupesc gi de la strdduinfele pdtimaqe, lepd- t
ctind povara pdcatului 9i iubind despdrlirea de rdutate gi incetarea de
la cele din afara legii. Cdci acest sabatism a lipsit fiilor lui Israil.

f I'entru cd ei n-au intrat nicidecum la odihna lui Hristos (Evr. 4, 6),

dupS cuvintul fericitului Pavel. Dar pe noi ne-a odihnit Hristos gi
Ire-a convins sd sabatizdm spiritual, eliberafi pe seama virtulii ca sd
ne indeletnicim cu buna nelucrare a pdcatelol 580.

f PALADIE.' Foarte bine zici.

. CHIRIL; Desigur, Dumnezeu a rinduit gi odinioard, ca toti sd se
odihneascd de lucru Simbdta. Dar cei incredintafi cu slujba clurnneze-
iascd gi rinduili sd petreacd in cortul sfint, sdvirgeau totuqi cele sfinte.
$i intinind Simbdta, rdmineau cu toate acestea, dupd cuvintul Mintui-
torului, fdrd vind (Matei t2, 5), neavind de suportat pedeapsa p€ntru
}
cdlearea legii. Agadar, ne vom opri gi noi in Flristos de la strdduinfele
pdmintegti, implinind sabatismul spiritual. Dar, nu ne vom opri de la
faptele sfinlite, adicd de la datoria de-a aduce iui Dumnezeu jertfe
cluhovnicegti li daruri spirituale. Ci, pdgind pe urmele lui Hristos,
dupd cum s-a scris (I Petru 2, 2l), ne vom jer'tfi ca preoli
noi inqine; gi nu vom cinsti pe Dumnezeul tuturor prin Junghieri de
oi gi prin singe de vitei, ci ne vom dXrui mai degrabd pe noi ingine
* intru miros de bund mireasmd. Cdci vom fi mai pldcufi decit vifelul
tindr, cdruia ii cresc coarne gi unghii, clupd cuvintul Psalmistului
(Ps. 68, 32;;st.

590. Odihna lui Hristos, egald cu transformarea intregului timp intr-o Stmbit5,
este oprirea de 1a toate oboselile in slujba patimilor trupegti, este vieluirea in
Hristos care ne insulld lucrarea plinE de elan a faptelor bune, a sporirii in toate
virtulile. Cind ne-am deschis iubirii lui Hristos, lucrarea celor bune nu ne mai
este impreunatd cu oboseald, ci cu bucuria de-a ne face asemenea Lui. ln noi
lucreaz6 atunci puterea lui Hristos, atracfia Lui.
591. Legea veche poruncea oprirea de la toate lucrdrile trupesti, dar nu oprea
pe preoli de-a junghia animale la templu spre a le aduce ca jertfe. Ei intinau
prin aceasta intr-un lel Slmbdta, dar nu erau osinditi pentru aceasta. Cdci era
slujbi adusd lui Dumnezeu. In Hristos noi ne oprim de asemenea de la lucrurile
trupesti, dar trebuie sd aducem slujire lui Dumnezeu in biserici. Dar nici aceasta
nu e acum lucrare trupeasci, ci lucrare duhovniceascd. Cici acum nu mai aducem
lui Dumnezeu jertfe cle animale, prin junghierea lor, ci ne ddruim pe noi ingine.
E o intilnire cu Dumnezeu in dragoste. Iar dragostea nu oboseqte, ci odihnegte.
Fapta ddruirii noastre e mai pldcutd lui Dumnezeu decit ddruirea vilelului junghiat.
Prin ddruirea aceasta ne sfintim pe noi ingine qi in acelagi timp facem toti o
slttjbd de preofi ; nu se sfintesc animalele gi nu sdvlrgesc jerttele numai cei rin-
du)fi anume ca preoti. A;a cum Hristos aducindu-Se jertld pe Sine a fost $i jertfd
 544 SF. CHIRIL AL ALEXAIVDRIEI

PALADIE.' Bine cugefi. Dar treci mai departe gi zugrivegte din

Sfintele Scripturi, chipul acestei slujiri luminoase si minunate,.;
CHIRIL.. A spus Dumnezeu in ,,Levitic,,, deci cdtre toli cei din
\ I;:rail : <om dintre voi de va aduce daruri Dontnului, djn vite si ctin
boi gi din oi veli aduce darurile voastre. De va fi ard.ere cie tot rlarul
lui, din boi parte bdrbdteascd neprihdnitd iI va educe, /a u,'a cortului
marturiei iI va aduce pe eI ptimit inaintea Domnului. Si va. junghia
vilelul inaintea Domnului si vor aduce liii lui Aaron, preofit, singele
pi vor vdrse singele in jurul altarului, care este,la usile cortului md.r-
turiei. $i jupuind jertta (arderea de tot), o vor lmpdrli dupd,maclula-
re. gi vor pune liii |ui Aeron, pr:eolii, Ioc pe arltar Si vor cldd.i lemne
pe toc. $i vor cldd.i tiii lui Aaron, preolii, pdlfile cele tdiate qi capu/
5i grdsimea pe'lemnele care sinf pe tocul ce este pe altar. lar md.run-
taiele (cele din pintece) si picioarele Ie vor spdla cu apd. gi vo'pune
preotul toate pe altar. Ardere de tot este, jetttd, mjros cle bund mi-
r e a s r n dD o m n u l u i >( I . e v . 1 , 2 - g ) ; ; :i,i::ji
oare nu este acesta un chip (tip) clar al vieJii sfinfilor qi alrunirii
desdvirgite cu Dumnezeu in duh si sfinfenie ? Deci ne facem aseraenea
animalelor domestice, adic5 vitelului, $i qii, murind lumii, prin jmor-
tificarea trupului, ca sd trdim lui Dumnezeu prin viefuirea evangheli-
c5. Dar ne indifdm la starea de jertfd cu adevdrat duhovnicgpl,q4 qi
'"',' '
preabinernirositoareTatdlui, prin FiuI sez.
Dar sd vorbim despre fiecare din acestea, fdcind, pe cii se poate,
o tilcuire mai subfire. Fiecare 1;i oterd vialq sa ca pe ul? aai
Dumnezeului Atoatestdpinitor.-Dar tiecare, precum i s-a cict
bJ dupa
tnrisuro ce o are- Unul aga, aliul aga, aducind fiecare darul s5u, dupd
cuvintul preainfeleptului Pavel (I Cor. z, 71. C6,ci mdrimile animalelor
sau cleosebirile dupd specie, indici poate, indirect, neega,litatea ne-
si
asemanarea in tdria duhovniceascd gi in cea a infelegerii. Deci fie cb
e mare ,pi foarte puternic, ca vifeiul, fie cd e mai mic rpreJos
ai mai
de cel desdvirgit, se aduce pe sine dar lui Dumnezeu
;i anume spre
ardere de tot; adicd spre ddruire totald, neavind viafa impdrtitd:rspre
cele din lume, ci intreagd primitd gi sfintd lui Dumnezeu. Aceasta sb

gi arhiercu 9i S-a sfinfit ca om, pentrx

.noi, aga facem $i noi : tre aclucem jertfa,
sintem preofii ce o aducem 9i ne sfinfirn. Desiqur, aceasta nu exclude, luirarea
preotului slujitor, deosebit de creclincioSi, rcprezentind pe IJristos, ca <lebseb,itde
ei. Cele doud preofii se conciliazd cum se conciliazd jertfa lui Hristos adusi rle El
insu5icujcrtfacrerlirrciosi1ordinputerealuiHristos'
592. Jertfele rle animale din legca veche inchipuiau nu numai jert,fa lui
Hristos, ci li jertfa credinciogilor in Hristcs, care constd in mortificarea trupului,
adicd a poftelor gi patimilor trupegti. Aceasta inseamnd in acelaqi timp o d6mire
a propriei pcrsoane, curalitd dc egoismul plScerilor proprii, lui Dumneieu. Dar ea
se face deodatd pi impreunh cu continua ddruire a lui'Hristos ca om pentru ,noi,
ddruire care se arat{ in planul vdzut prin slujirea preotului.
 INCH{NARE IN DUH SI ADEVAR
545

fie modut jertfei. $i sd fie, zice, ceea ce aduce parte bdrbdteascd $i

neprihdnitd. cdci sfinfii sint totdeauna in chipul lui FIristos, care
este birbat 9i neprlhdnit cu adevdrat, bdrbdtia indicind insugirea de
conducdtor, iar neprihdnirea, sfintenia mai presus de fire gi de netre-
cut, Pentru cd unul este conducdtorul nostru, 9i fdrd asemdnare intru
atotcurdfia Lui : Emanuil5es,pe de altd parte (cdci socotesc cd trebuie
sd o spun gi aceasta) se cuvine ca cei ce se ddruiesc lui Dumnezeu si
fie bdrbafi gi neprihdnifi, neavind. nimic muieresc, adicd nici o mo-
iegeal5 a trinddviei ; ci sd le strdbatd toate cu bdrbdfie, pdstrirrdu:$i
mintea bdrbiteascd gi ridicatd. pe linqd aceasta, ag mai spune cd
trebuie sd fie curati pi fdrd patd, pe cit e cu putint5 firii omenegti.
cdci zice undeva foarte inielept dumnezeiescul David : <Judecd.-md.,
Doemne, dupd dreptatea mea $i dupci nerdutatea din mine, (ps. T, g).
cdci e mdsurat dupd Dumnezeu modul dreptxtii omeneqti, oarecum
fiind mai presus aclicd de cea a sfintilor ingeri
9i intrecind mult
mhsura noastrd5e4.
Deci sd fie ceea ce se aduce jertfr parte bdrbiiteasc{
9i neprihd-
hitd. $i se va aduce la insegi ugile cortului sfint. cdci nu ne desdvirgim
in altd parte, ci, desigur, r&tmai 1n biserici vom ti binewimiti lui
Dumnezeu $i ratdl, aducindu-ne ca prcot Hrjstos 594b.pentru c6 prin
[l avem intrare gi El ne-a inagurat trecerea la existentd, intrincl ca
Inaintemergdtor al nostru in sfintele Sfintelor gi ardtindu-ne calea
adevdratSsss.$i a poruncit sd se punr miinile peste vilel, indicind

593. Hristos e nu .numai- sfintit ca jertfele legii vechi gi ca noi care ne

d5ruim lui Dumnezeu,.ci. qi_-sfint.prin sine, cdci e nu numai om, ci qi Dumnezeu,
Sfintirea umanitiJii Lui jertfite vine din slintrenia firii Lui clumnezeieqii. oe aieei
!l e 'adicd
9i Clpetenia mlntuirii noastre, sau Izvorul er', dar gi jertfa nefrihdnitn prin
Siue,. singura care e. cu aclevdrat pli*ili_ la- Dumnezeu reprezentat prin fatai.
E Clpetenia mintuirii perltru cd e nepiihdnitd, ri e ueprihdnitd in umairitatea Sa
jertfitd pentru cd e a lui Dumnezeu, sau a celui Core e sfint prin sine,
sau Dum-
nezeu. Cdcl -neprihinirea e tdrie fatd de ispita inrobirii prin pdcat. dar aceastd
<tdrier proprie lui Dumnezeu, e inchipuitd prin bdrbdfie, Trebuie sd fie intre oulnu"i
unul care e nu numai sfinfit. din altd parte, ci sfint prin El insuqi ca om .u "rtu
totodatd 9i Dumnezeu.
N"p?i .a9a q putut veni sfintirea acleviratd in oameni. gi
numai a$a ne putenr impdrtigi qi noi de neprihdnire.
Sf. Ciriril insistd co-ntinuu asupra lui Hristos ca Mijlocitor al sfinteniel
prih6nirii noastre, prin faptul cE e gi Dumnezeu 9i oni. Nu juridic ir"-i-oiitinut $i ne-
iertarea, ci prin calitatea de mediu al sfinfirii noastre, Elanuri ddruirii iotale de
sine a oamenilor lui Drtmnezeu, nu Ie putea veni decit din elanul unei umoriita;i
care e a ipostasului dumnezciesc.
594. Dreptatea la care sg poaJe ridica omul e cea potrivltE lui Dumnezeu f6cut
om' cea care nu e neconvellabiid lui Dumuezeu fdcut om. Deci e mai presus 6e cea
a ingerilor.
594 b. chiar ambianfa in care ne aducem jertfd. sau ne d6ruim lui Dum-
nezeu, trebuie si fie o ambianJd dumnezeiascd, adicd Biserica. Acolo ituj"ite
preotql,- p-e,ntru cd acolo s-a a-dus gi Se aduce jertfa Tatdlui pentru noi Hristos.
595. Hristos ca cel ce e unul gi Acelapi_1i om 9l Dumnezeu, e singurul prin
care. putem intra la Dumnezeu. Numai prin Fiul fdcut om putem intra" ta Titat.
El a inaugurat trecerea noastrd de la moartea fiinfei, la fiinid, Ia existenfd, pen-
$ - ST. CHIRII,
 ST.. CIIIRIL AL ALEXANDRIEI
546

prin aceasta, indirect, cd aceia aduc in locul lor, prin tip, un chip al
vieluirii intru sfinfenie, murind lumii. Pentru aceasta fdceau junghie-
rea animalului.
Privegte deci cum inchipuieqte urnbra adevdrul. Se junghia vifelul
inaintea Domnului, dar se vdrsa singele Ia altar. Cdci moartea fald de
lume pi mortificarea migcdriior cdrnii, e un lucru prea pldcut lui Dum-
uezeu qi vrednic de privirea de sus. Poate aceasta ne-o cintd dum-
.uezeiescul David, zicind : .,cinstitd. este inaintea Domnului moartea cu'
viopilor Lui" (Ps. 115, 15). Cdci moartea cuviogilor e ca ul1 dar sfinfit
adus lui Dumnezeu, Dar nu infeleg, de sigur, moartea dupd trup. Ci
cuvintul ne indicd, mai degrabd, moartea aceea pe care au ei de gind
sd o suporte, murind lumii, dar trdind lui Dumnezeu, intru cuviogie
pi sfinfenie. Cdci e cu neputinfd sd infdptuim o viafd sfintd, dacd
nu am murit mai inainte lumii. Pentru cd scrie Petru despre Hristos
cd <c ridicat pdcatele nocslre In trupul Lui pe lemn, cd murind noi
pdcatelor, sd vieluim dreptdlii" (I Petru 2, 241.Deci junghierea vifelu-
lui obignuiegte sd arate trebuinfa de-a muri pdcatelor gi de-a suporta
moartea cea cinstitd la Dumnezeu, pe care binevoiegte a o gi privi 5s.
Cdci zice: ..Vor junghia vilelul inaintea Domnului". Iar vdrsarea sin-
gelui la altar, socotesc cd indicd ddruirea vielii gi inchinarea sufletu-
iui spre slava lui Dumnezeu. Apoi victima se jupoaie qi se taie dupd
mddulare. Jupuirea inseamn5 dezgolirea gi descoperirea celor din noi ;
rar tdierea dupd mldulare, aratd pdtrunderea cuvintului lui Dumnezeu
pind la incheieturi gi mdduv5. Cdci zice: ,<Viu esle cuvintul lui Dum'
rrczeu Si lucrdtor Si moi aseulit ca toate, sabie cu doud tdi,guri Si pd'
trunde pind la d.espdrfirea sufJetului ,gi o duhului, a incheieturilor gi a
mdduvei pi esle judecdtor gindurilor Si cugetdrilor inimii. ^Si nu esle

tru cd in El umanitatea e sustinutd in viata adevdratd de Insuti FiuI lui Dum-

nezeu, Cel ce este. El a intrat primul ca Om in Slinta Sfintelor dumnezeieqti, ln
interiorul lui Dumnezeu, sau al Izvorului existentei, care e totodatd izvorul sfin-
'vietii. cd pdcatul e una cu ruperea de Dumnezeu izvorul vielii, e dimi-
teniei, pentru
nuarea Hrisios nu e numai primul Om care a intrat ln interiorul Dumne-
zeirii, ci gi calea prln care putem intra gi noi. El rdmine mereu cu noi ca susli-
netor al nostru in inaintarea spre Dumnezeu. rln El e 9i (vi{a) tinta 9i calea noastrd,
aflindu-se la nivelul fiecdruia, ca sprijinitor al inaintdrii noastre.
596. Hristos a murit cu trupul, peotru ca sd lnvie, pregdtind lnvierea noastrd.
Noi inainte de-a muri cu trupul, murim trupului, adicd pdcatelor }ui, iar aceasta
nu o putem lace decit continuind str trEim lntr-un fel nou, Hristos a putut trdi
fdrd rte pdcate lnainte de-a muri cu trupul peltru cd era gi Dumnezeu. Noi nu
putem lua aceastd putere decit din moartea 91 invierea Lui. Trebuie sd lim 5i
hoi jertfd vie, jertfd lnainte de moarte, cum a fost Ei Hristos. Dar puterea aceasta
n-o l>utem lua declt din Hristos Cel inviat din moarte, din Hristos Care a biruit
moarica,. Prin aceasta ne putem pregdti o (moarte cinstitdr la Dumnezeu, schimbind
moartea noastrd ca Pedeapsd.
INCITII(ARE IN DUII $I ADEI'AR
547

rljci o Idpturd neardtatd inaintea Lui, ci toate sint goo/e gi clescoperite

ochilot Lui, cdtre Care ne esle noud cuvintul> (Evr. 4, l2-t31 ssz.
Apoi aprinzind preotul focul, pune pdrfile tdiate pe jertfelnic, im-
preund cu capul gi cu picioarele gi cu mdruntaiele spdlate in apd.
cxci toate ale sfinfilor sint binemirositoare, nimic din cele ce se cred
cd sint in ei nu e lepddat la Dumnezeu. cdrnurile sint chipul (tipul)
viefii lor mai groase 9i corporale; cdci e gi aceasta cuvioasd gi atot-
curatS; capul e semnul mintii ; mdruntaiele, al ralionarnentelor qi
gindurilor ; picioarele, sint semnul sublire al mersului lucritor spre fapte.
PALADIE; A.scufit cuvint !
CHIRIL: Aceasta ne aratd totugi adevdrul, degi ca prin ceatd gi
ca prin intuneric. cdci e adincd legea. <Iar d,e va Ii din oi, zice, darul
Domnului, spre ardere de tot iI va aduce d,in miei gi din iezi. parte
bdrbdteased curatd il va aduce pe el si va pune mina pe capul Jui
9i
iI vor junghia pe eI pe latwa drnspre miaziinoapte a jeillelnieului,
inaintea Domnului> (Lev. 1, 10-11). se imparte apoi dupr mddulare,
spdlindu-se mdruntaiele in acelaqi fet ca ale vilelului.
$i iardgi s-a
tinduit sd se aducd pe altar. $i aceeagi explicafie o au gi acestea. Dar
e aei qi ceva schimbat. cxci mielul s-a junghiat pe latura clinspre
miazdnoapte a altarului.
PALADIE.' Care este intelesul acestui lucru ?

597, Dacd ne ddruim Domnului, murind egoismului nostru trupesc, ne deschi-

dem deplin Lui cu iubire Ei astfel ne descoperim in toatd fiinla noastr6, ln toate
glndurile roastre bune 9i rele, acceptind judecata Lui intru smerenie. Iar simlind
judeeala Lui asupra noastri,. . 'clin
simfim qi mai puternic ceea ce nu_i place Lui
noi qi aceasta ne dd gi mai mare putere sd ne indreptdm.
E 9i ln firea noastrd dorinfa dupd o judecatd inlelegetoare a noastrd din
parlea cuiva, judecatd pe care nu o gdsim la nimeni, nefiind nici noi in stare sd
ne descoperim cu adevdrat cuiva.
Fiecare om rdmlne o- tain; pentru fiecare din noi. Cine poate trdi durerea
altuia ata cum o doregte el ? cunoaqtem pe celdlalt mai mult ln' ceea ce inseamnd
el pentru noi, dar nu ceea ce simte el insuqi. $tim ci suferd, tr6im lntr-un fel
suferinla lui, dar nu o putem trdi cum este gi in toatd intensitatea ej, Nici cuvin-
t_elenoastre.nu__ne pot cxprima simfirea durerii noastre. Cici sint prea generale.
'unde "9i
De aici judecdfile gre$ite ce se rostesc de altii asupr.a noastrd, oe
iuae-
cata deosebiti a fiecdruia in ce ne privegte, Aceasta ne mdreEte durerea. Cbmu-
nicarea intre noi e relativd, Ni ie comunicd cel5lalt, i ne comunicim, dar ne rd-
mlne gi-i rEminem intr-o. anumitd incomunicabil. setea noastrd dupd o
judecald dreaptd, lnfelegdtoare, pe _privinfd
baza unei comunicdri depline, ne lace sd cre-
dem in existenta unui
.Jude-cdtor clrept, intelegdtor, care va'fi nu numai drept, ci
qi atotmilostiv, degi chiar gi asa vor li unii aare se vor duce tn iad, merglrid' cu
mindria lor plnd la disprelul milei Lui.
_ Kan-t a dedus existenla unei judecEfi finale drepte pentru lnveglicirea valorii
reale a faptelor noastre. Dar nu numai aceasta postuleazh un Judecitor clesdvirgit,
ci gi setea noastr6 dupd o adevdratd infelegere a motivelor taptelor noastre si' j
tuturor durerilor noastre neinlelese in cursul vietii noastre. llrislos e intr-un fel
subicctul, - sau ipostasul nostru al tuturor, trbind durerile noastre ca ale Lui, fdr&
sd se conluncle insd cu noi.
 SF. EHTRIL AI.'ALITATIDETTI

CHIRIL.' Oare nu stii cd fira iudeilor e mai spre miazdzi, pe cind

turmele (multimile) neamurilor celorlaite seminfii, au primit laturile
dinspre marea care e mai Ia miazdnoapte, fiind apezate acolo dup[
tinuturi Si cetSti ?
PALADIE; Ader'drat
CHIRIL: Deci jertfirea mielului ln partea de miazbnoapte, e o
imagine a faptului cd gi turmele (mulfimile) de Ia miazdnoapte vor fi
sfinfite IUi Dumnezeu. Aceasta a prezis-o gi Mintuitorul despre turma
(mulfimea) neamurilor 598,zicind : <<$ialte oi Qm, care nu slnt din stou-
IuI acesta, fi pe acelea trebuie sd Ie aduc ; 9i rro Ii o turmd" 9i' un
pdsfor, (Ioan 10, 16).

ni:X,':*il#tffi::iJ,lt*", presus
deorice pire-
nep'sare
nevire pe cei ce se vor hotdri sd implineasci cele legiuite, Ie nete-
zegte intr-un fel oat'ecare calea spre a se aduce ca jertfe. De aceea
poruncegte sf, se aducd jertfe gi animale mai mici, ca oaia' zicind :
olar cle va arluce clin cele zburdtoare jertta ca dar Domnului, va aduce
darul sdu d.in turturele, sou din porumbi. Si-I va aduce preotul la iert-
telnic Si-i va tringe caput lui ti-I va pune preotul pe ierttelnic. ,$i va
curge singele la temelia (altarului) jerttelnicului. $i-i vo scoote gusa
t:u penele gi /e va lepdda pe ele lingd jerttelnic edtre rdsd.rlt, la locul
cenu$ii. $i-i va tringe aripite gi nu-I va tdia tn pdrli 6i'I va pune prcotul
pe jerttelnic lresfe lemnele de W toc. E dar de ietttd, miros de bund
mireasmd.Domnului., (Lev. 1, L4-L71,
Privegte iardgi cum au infdfigat de bine ti de potrivit sfinfii
(scriitori), capacita{.eade-a manifesta chipul lui Hristos; C&ci El este
cu adevdrat turtureaua de sus gi preardsundtoarei de asemenea 5i
porumbelut atotblind. De fapt in Cintarea Cintiirilor s-a scris despre
El : <GiasuJ turlurclei s-a auzit in pustie" (Cint. Cint. 1, 12). $i Ei
insugi se infdti$eazi pe Sine ca pildd 9i chip aI bllndetii celei mai
inalte, zicind : <Invdlafi de la Mine cd sint bllnd ,9i smerit crJ inima,t
{Matei. 12, 241. Dar gi in sfinfi s-a pdstrat foarte bine frumuselea $i
podoaba acestor buhdtdfi, pentru faptul cd sint in chipul lui Hristos.
Cdci 9i ei poL fi inielegi foarte potrivit ca ni$te turturele ce trimit
in auzitori cuvintul dumnezeiesc ;i sfint, silindu-se sii inalte imne
$i cintdri intru slava lui Dumnezeu. De aceea pi zic : "Limba mea
t,e cugeta dreptatea Ta, toatd ziua lauda Ta, {Ps. 7A, 271, Dar ei ili
petrec Ai viafa in Hristos 9i umbld pe cdrarea atotblindd a vietuirii
evanghelice, intorcind celor ce voiesc s5-i lorreascd peste falca

598. Cele l2 sernintii ale lui Israil lnchipuiesc neamurile phmintului.

r INCHINARE IN DUII SI ADEVAR'

dreaptd $i pe cea stingx gi celor ce voiesc sd-i sileascd sd meargb

cu ei, o mild, fdgdduindu-le, dacd o cer, de bund voie, sd meargh
doud (Matei 5,39-41). Agadar, se ddmiesc pe ei inqiqi, spre miros cle
bund mireasmd qi spre ardere de tot lui Dumnezeu, dupd chipul
turturelelor gi porumbeilor.
Apoi fringindu-Ie preotul capul, iI pune pe altar, vdrsincl singele.
cldci slinlri este cu adevdrat mintea slinlitor prea slinlili gi ea se cu-
vine in primul rind sd fie ddruitd Dumnezeului Celui preacurat. pen-
tru cd e plind de cugetdri bune gi rdspindeste mirosul bine mirositor
al cunogtinfei adeviirate de Dumnezeu. Cdci ocugstlrile clrepfilor sint
judecdfi,>, duph cunr s-a scris (Prov. 12, S). Dar gi viala celor cu fricd
cle Dumnezeu este sfint6.
Aceasta ni se face clar prin porunca de-a se vdrsa singete la
sfintul altar. Cdci singele e chipul (tipul) viefii.
$i se scoate guqa pdsdrilor, impreund cu penele. Se scoate ca
ceva cu totul netrebuincios. Iar aceasta este un semn cd viafa sfin-
filor e mai presus de pldcerea trupeascd, incit pare sd nu mai aibii
nevoie nici de stornacul care primegte mincarea, cdci aga este viafa
celor preaiubitor.i de ostenealS. Ei nesocotesc deodatd cu hrana gi
stomacul insugi, gi iqi topesc trupul 9i igi mortificir pldcerile gi s-au
fiicut liberi 9i strdini de tot ce este iumesc ai de prisos. Aceasta soco-
tesc cd inseamnd lepddarea penelor. Fdrd indoial6, penele le sint
rlecesare phsdrilor. La fel gi noud ne sint necesare cele prin care e
servit trupul acesta de pe pdmint in cele ce-i sint de trebuinf5, adicd
vegmintele gi organele de hrdnire gi pe lingd acestea numaidecit
Si cele prin care se satisfac acestea, bunurile procurate gi faptele
care luptd cu ndvala lipsurilor, paturile moi gi cele asemenea. Dar
degi acestea sint Ce trebuin|d gi necesare celor de pe pirmint gi in
trupuri, sfinlii le-au socotit ca nimic, ba au lepddat pur gi simplu
posesiunea acestora ca pe o povard degartd gi vietuiesc in lume in
trupuri aproape goale pi neimbrdcate, de-abia satisfdcind trebuinta
trupului cu ceea ce se nimeregte gi cu ceea ce e u$or de procurat.
. Iar dupd ce au fost smulse penele qi a fost scoasd gu;a, o va
Iringe, zice, de la a.ripi, qi nu o va impdrti, Si o va pune, in stirgit, pe
altar. Fringerea aripilor e chipul (tipul) gi imaginea clard cd mintea
sfinfilor nu cugetd cele umflate gi nu zboard in sus, ci petrece mai-
degrabd cu cele smerite Ei cautd cele de jos (Rom. 12, 3), Cdci mintea
celor ingimfafi e pururea in vdzduh gi e purtatd spre cele de sus, ne-
suferind sd convieluiasc5 cu cele umilite gi disprefuind cugetul md-
surat gi smerit. Deci fringerea aripilor indicd prin ghiciturl lepddarea
i:rgimfirii. Iar neimp6rfirea pdsdrii inseamnd cd sfintii au inchinat lui
550 SF, CHIRIL AL ALEXANDRIEI

Dumnezeu viafa lor toatd gi, ca sd spunem ata, in intregime, nefiind

impdrfifi intre EI gi iume. Cdci sint impdrfi{i numai cei cdsdtorifi, cum
a spus infeleptui Pavel. Deci mintea sfinfiior e sfinfitd, iar viafa lor
e sfint5, mai presus de pldcerea trupeascd, liberd de grija lumeascS,
frumoasd prin cugetul ei mdsurat gi neimpdrfitd intre Dumnezeu gi
cele din lume. Pentru aceea se predd Iui Dumnezeu spre miros de
buna mireasmd.
. PALADIE: Aga este.
CHIRIL..DaT rinduiegte jertfe irrcd pi mai mici, care se pot aduce
tot anui gi nu sint greu de procurat. Prin aceasta socotesc cd deschide
largi calea bunei primiri gi celui mic Si celui mare. Cdci s-a scris :
<Largd. esfe porunca ta focrte" (ps. 1lB, 96). Cdci fdrd indoialf, nu
'Dumnezeu, sinceritatea ddruirii numaidecit
iudecd iubitorul de virtuti
dupd mdrimea darului adus, ci cel mic este egai cu cei de frunte, cind
dd ceea ce are gi voiegte sd cinsteascd pe Dumnezeu din cele ce
are gi poate.
Apoi a zis iardgi : oler dacd. vreun sullet va aduce un dar ca
jertfri Domnului, td.ind curatd sd tie darul lui. gi vo turna peste ea
untdelemn Si va pune peste ea td.miie; jerttd. este. ^ti o va aduce Ia
tiii lui Aeron, Weolii. gi /uind un pumn plin de tdind cu untdelemn
Oj lootd tdmlia ei, ve pune preotul spre pomenirea ei pe altar i Jerttd
esle, miros de bund mireasmdn (Lev, 2, I-2),
Observd cum indicd smerenia celui ce aduce. Cdci legea dum-
rrezeiascd il numegte suflet, chiar dacd e foarte neinsemnat in viafa
aceasta. Prln aceasta aratd purtarea egald gi nepdrtinitoare a firii
preainalte fafd de toti. E ceea ce arat5 9i cind spune : <Toate sutle-
tele ale MeIe sint" (Iez. 18, 5). C[ci nu cautti Durnnezeu la fatd,
precum am spus adineaori (Rom. 2, llJ, Agadar, de va voi cineva,
zice, din cei ce nu au strdlucire in lume, sX aducd dar lui Dumnezeu,
fdina curatd sd fie feiul jertfei. Dar sd fie stropiti cu untdelemn Si
amestecatii clr tdmiie. Iar cuvintul nostru a ldmurit de multe ori cd
fdina e chipul {tipul) viefii, untdelemnul al bucuriei din nddejde, iar
tdmiia, aI bunei miresme cea din fapte, din virtufi Si din f iata cea
dupd lege. Deci legea spune cd cei ce voiesc sd veseleascd in ei in5iEi
pe Dumnezeul tuturor, trebuie sd-I predea gi sd inchine Lui viafa
Ior fdrd sd se intristeze de ostenelile pentru virtute. (<Nu murmu-
rafi>, zice dumnezeiescul Pavel, I Cor. 10, 10), ci plind cle buna mi-
reasmd spiritualf, 5se. $i atunci va aduce preotul pomenirea ei lui

599. Ddruindu-ne viata lui Dumnezeu, ea se umple de puterea Lui de.a sluji
binele. Dcci nu se anuleazd, ci. se intiregte din legdtura cu izvorul vieiii. Totodatd
ea se imbibE de buna mireasmd, contrar viefii egoiste care e riu mirositoare.
 INCHINARE IN DUH SI ADEVAR 551

Dumnezeu. Cdci in Hfistos ne apropiem de Dumnezeu gi Tatdl, prin

jertta duhovniceosc<i $j doblndim putinla de o stc ln pomenirea
luj ooo.Pentru cd prin cele ce ne-am obignuit sd ne facem binepldcufi,
prin acelea ne gi arXtdm cd (sintem) ne-am f5cut vrednici de pomenire
gi ne-am ridicat la cunogtinfa lui Dumnezeu in Hristos.
PALADIE.. Foarte subfire ai grdit.
C^F//R/I : $i la acestea adaug5 : oler d.e vei aduce dar, jerttd
coaptd In cuptor, dar Domnului d.in Idind, sd fje plini nedospite, trd.-
mlntate in untdelemn ,5i turte ned.ospife unse cu untd.elemn. Iar de va
Ii darul lui din tigaie, sd.tie tdind trdmlntatd 1n untdelemn, ned.ospitd.
.Si o vei stdrlma in bucdli ti vei turna peste ele untdelemn; jerttd
este Domnului. Iar de va ti darul tdu Jeiltd. d.e pe grd.tar, sd se focd
clin tdind cu untdelemn. Iar de vei aduce jettfd Domnului din pirga
roedelor, sti fie boabe noud. coapte lj sfdrimate i ,ti vei aduce jertfa
primelor roduri ;i vei pune pe ele tdmlie i jerttd este. gi va aduce
preotul pomenirea ei din boabe cu untdelemn gi toatd. tdmiia ei jertld
i
Domnului" (Lev. 2, 4-15).
PALADIE; Adinc este infelesul legii. spune deci cum sd pdtrun-
dem cu mintea gi in aceste lucruri subfiri, ca sd nu ne abatem de
la scopul ior.
CHIRIL.' Socotesc cii e vrednicd de {uat in seam6 intelepciunea qi
buna intocmire a legii. Cdci Dumnezeu coboarS.la fiecare fel gi pri-
me$te darul cel mai mic, dar ii ddruiegte gi aceluia buna rnireasmd
$i veselia. CSci ai auzit qi pe Hristos zicind : <gi cel ce ve addpa
pe unul din aceqti trali prea mici cu un pahar de apd. rcce, dor in
nume de ucenic, amin zic voud, nu va pierde plata sa" (Matei 10, 12).
Ceva de felul acesta trebuie si cugetdm gi aci gi sd aprobdm cu
laudele cuvenite bundtatea legiuitorului, Fiindcd iI primegte, cum am
-cpus, chiar gi pe cel ce a hotf,rit sd implineascd cele legiuite prin
cele mai modeste lucruri. Cdci fie cd e piine, fie c6 e turt5, fie cd
e din cuptor gi din tigaie, sau de pe grltar, gi chiar dacd nu e din

ln acelagi timp, ca viatd in sporire ea cre$te in bucuria nddejdii plindtdJii viitoare.

Ostenelile generoase pentru bine, sau pentru virtute nu intristeazd, cdci ele se umplu
de rdspunsul intdritor al mullumirii.
600. Preotul in legea veche prezentind lui Dumnezeu cele aduse de Israelit,
il pune pe acela in pomenirea lui Dumnezeu. Aceasta inchipuie punerea noastr5
prin Hristos, Arhiereul cel mare, in pomenirea Tatdlui, pentru viata curati ii
de bine roditoare ce i-o aducem din puterea jertfei Lui, ln jurul cEreia ne adund
ia mod vazut pe toti preotul slujitor. Cine face bine cuiva e tinut minte, sau e
pomenit de acela. Numai r6ul e de dorit si nu fie tinut minte. Cine bate Ia usa
cuiva cu un dar din iubire, e bine primit qi fata lui din acel moment rdmine in
amlntirea aceluia. Dumnezeu tine in amintire toate faptele noastre bune ldcute
oricdror oarneni, pentru ci tofi sint fhpturile Lui si se bucura sd-I stdm aldturi
in iubirea noastrd fa!i de ei qi in suslinerea vietii lor $i .a bucuriei de ea.
 SF. CHIRTL AL ALEXANDRIEI

griu, ci boabe sfdrimate, adicd fSind din regume, sr se imbibe clarul

adus cu untdelemir gi sd se pund peste el tdmiia. prin acestea Scrip-
tura se pare cd vrea sb ne indice laudele ce gi le ciqtigir slinfii prin
ardere, prin osteneli gi prin zdrobiri. Cdci cuptorul, gratarul
ri sfd-
rimarea prin moar5, sint semne ale zclrobirii gi ostenelii celor
cercafi
ca prin foc. De aceea gi strigd psalmistul, strdbdtind acest drum
aga
de sldvit : "cd. ne-ai cercat pe noi, Doantne, cLr loc ne-ai ldmurit pe
noi, precum se ldntureste arginrul, (ps. 65, l0).
$i dumnezeiescul
David cintd undeva : <<Inimazdrobitd 6i umilitd Dumnezeu nu
o ve
disprclui, (Ps. 50, 19). Dar e o orinduire cuvenitd cei
cd ce se soco-
tesc astfel cigtigd bunamireasmd a lui Hristos. De asemenea,
e ciar
celui ce cugetd la rostui tdrniii gi untdelemnului cd aceia
ajung sd
fie miluifi qi sd se ingrage imbelgugat cu harul Duhului.
Cdci oare
cele din lege nu sint prevestiri gi umbre ale unor ghicituri
subliri ?
PALADIE : Foarte adevdrat.
CHIRIL; Deci r1e vom ad*ce iui Dumnezeu cind vom muri pdca-
tului gi vom suporta aceastd moarte in chip spiritual, iar pe de
alta
vom vielui dreptilfii, dupd cum s-a scris (I petru 2,24);
si cincl ii
vom preda ca pe un dar de recunogtinfd viala noastrd, cinstitd gi
fdrx
patd gi impodobitd cu semnele iubirii de Dumnezsu 60r.
Aceasta o vom intelege iimpede 9i din alte porunci. cdci s-a
scris in Levitic : nler d.e va Ii d.arul |ui cdtre Domnul jerttd de min-
tuire, de-l va aduce ciin vite, tie parte bdrbdteascd, Iie parte lemeicscd,
aI va aduce Idrd. prihand inaintea Domnului. ^!i vo pune miinile pe
capul darului si-l va junghia pe eI flnaintea Domnului Ia uqa cortului
lndrluriei. gi vor varsa tiii lui Aaron, preolii, singele pe prtletnicul
arderilor de tot de jw imprejur. gi vor aduce din jertla tnintuirii dar
Domnului grdsimea ce ocopere pintecele si amindoi rdrunchii
si grd-
simeo de pe ei, care esle pesle co0pse gi pielila d.e pe tiecare o va
scoale impreund. cu rdrunchii. $i /e vor aduce pe ele tiii |ui Aeron,
pteolii, pe altar spre ardere de to1 peste lemnele ce sint pe
Iocu| de
pe jertlelnic ; jertld, miros de bund mireasmd" Domnului> (Lev.
3, 1-6).

601. Darul viefii noastre adus 1ui Dumnezeu e un dar al recunostinlei cd

ne-a d-at-o. Dar prin aceasta viala noastrd umplindu-se de puterea lui Dumnezeu
de-a sluji prin viafa ce ni s-a dat binelui, eidruirii noastre ii rispulde alt'dar
al lui Dumnezeu. Darul-vielii noastre poartd in el semnele iubirii'fata ae-oum-
nezeu pentru cd ne-a dat viafa. Dar chiar iubirea aceasta inseamnd o in6llare
prin noi la
.b treaptE, noud^a darului primit. Nu existd iubire in afar6 cle clai qi
nici dar fird iubire. Intre Dumnezeu gi om e un continuu schinb de daruri, din
iubire, ceea ce inseamnd o continud cre;tere a omului. Toatd aceastd creqte,re
e suslinutd de Dumnezeu, izvorul a tot darul, clar in mo{ negrdit f)umnszeu lace
-9i
loc 9i iubirii noastre in acest dar. In mod paracloxal iubirea darul nostru sint
9i ale lui Dumnezeu gi ale noastre,
 INCIIINARE IN DUH SI ADEVAR

Deci vitelul e fdrd prihand. cdci cei ce se aduc

lui Dumnezeu spre
miros de bund mireasmd trebuie sd fie curafi gi
cit mai ctepdrtati de
orice pat5. $i se junghia la uga cortului mdrturiei,
punindu-se mii'ile
celui ce-l aducea peste el. Iar raliunea acestui
lucru, s-a ardtat clar.
Se aducea apoi spre jertfd grdsimea de pe pintece
gi amindoi rdrun-
chii, socotindu-se impreund grdsimea de pe
ei 9i pielifa ficaturui. Grd-
simea de pe pintece indic6, precum
socotesc, prosperitatea minlii gi
g'dsimea celor dinrduntru, hrdnite cit
se poat6 de bine de darurile
spirituale ale Duhurui. cdci belgugul
de hrand pricinuiegte ingrdqarea
atit a animalelor necuvintdtour", "it gi a
trupurilor omenegti. Iar im-
pdrt5girea bogatd de darurile dumnezeiegti,
umple mintea sfinfilor cte
tot ]:inele. De aceea sint sfinriti gi pugi de
o parte rui Durnnezeu spre
rniros de bund mireasmd.
Iar rdrunchii servesc de chip (tip) at rucrdrii
de dreapta socoteal5
dinlduntrul minlii, prin care se ieapddd
ceea ce e nedrept gi se alege
;i se judeci rzrednir: de primire ceea ce forosegte. cici
scrie gi dum-
rrezeiescul pavel : <Toate cetclnd.u-re,
lineli ce esle brrn ;i vd. crepdr-
tali de tot IeIuI de rdu, (I Tes. s,
2r), Deci pentru cx rdrunchii sint
in trup pdrticica ce deosebepte (cdci
inldturd cele fxrd foios 9i intro_
duce in fire ceea ce e bun gi folositor gi
imparte cu bund rintluiald
celor
'prin ce trebuie sx re impartd gi cit trebuie), se cuvine sd se inleieagd
rxrunchi dreapta socoteard a minfii. Deci
sint sfintili gi inchi'afi
lui Dumnezeu rdrunchii sfinlilor, ad.ic5
dreapta 'socoteald ce-o au in
rninte. Cdci cei ce se dedicx rui Dumnezeu
sint ca nigte zarafi price_
ltufi qi scrupulo5i, care totcleauna resping ceea ce e fars gi
cinstesc prin
aprobare preabu'd ceea ce e forositor.
De aceea socotesc ca gi dum-
nezeiescul cintdref, cer care a binepldcut
lui Dumnezeu, a strigat cdtre
Domnul : "Cci Tu ai cistigat rdrunchii Mei>
(ps. 138, 12).
Iar pielita ficaturui ru se aratd artcerra
decit iucrarea sufreturui,
prin care er tincle spre poftd. cdci
cei ce au cercetat acestea n, zd-
bovesc sd spund cd tot animalul igi
are poftele in ficat. Deci trebuie
':redatd rui Dumnezeu gi pielifa ficatului, adicd izvorur
a toatd pofta
troastrd, dupd cintdreful care zice <Doemne, inaintea ,ra e toatd
:
polla mea" (ps,37, r0). Iar
cu aceasta se poate rducraci'eva gi poate
cinta un cuvint aga de cuvios gi de minunat
despre si'e, clacir are clo-
rinlele sale indreptate numai spre
ceea ce prace rui Dumnezeu qi s-ar
tredea insetind dupF.cele ce vrea Acela
sa ie facii.
PALADIE: Sint de aceeagipdrere. Drept cugefi.
CHIRIL; Iar c'privire ia oaie gi capr,, stabilegte aceeagi lege.
Cdci Ei jertfele lor se sdvirgeau in acelagi mod. Iar
deosebireain md_
rime a animalelor i'dica in mod subfire mdsura
evraviei 6i a vredni_
 SF, CHIRIL AL ALEXANDRIEI

ciei celor ce le aduceau jertf6. Unul se cuvine sd fie infeles cd e bogat

gi mai inalt ca tcfi, asemenea vifelului. Altul de mijloc, asemenea
oii. Iar altul incd nrai prejos. Cdci oaia e mai micd decit capra. gi
aceasta, socotescr cd inseamnd a produce pdmintul roditor o sutd, sau
gasezeci, sau treizeci, dupd parabola din Evanghelie (Matei 13, 2B).
PALADIE; Sint de aceeagi pirere.
. CHIRIL.' Dar qr plata e proporfionald cu faptele fiecdruia. Cdci
Dumnezeu va impdrfi celor ce s-au hot{rit sd facd fapte b6rbite$ti,
ldspldfi egale cu osteneliie. Despre aceasta ne va incredinfa gi Min-
tuitorul lnsugi, Care spune cd impdrfirea talanfilor nu s-a fdcut intr-un
mod egal, ci dintre cei ce s-au purtat vrednic de laud6, pe unul I-a
a;ezat peste zece cetdfi, iar pe altul peste cinci. Cdci se cintiiregte
vtafa fiecdruia gi plata se va mtisura cu ceea ce ni se cuvine nouX.
Acelaqi lucru ni-l ilrate, precum am spus, .gi legea lui Moise. Cici a
spus iardgi in Numeri : o$i o vorbit Domnul cdtre lvIoise, zicind:
GrdieSte liilor lui /srail 6i vei zice cdtre ei : Cind veli intra ?n pd-
miliul loculnlei voestre, pe care Eu ll dau voud, veli lace arcteri de
tot Dotnnului din boi sau din oi, ardere de tot sau jerttd., Iie spre a
tndri prin Idgdduinld pe Domnul, de buniL voie, Iie spre o foce in sdr-
batorile voastre mir-os de bund mireasmd. Domnului. $i va adduga cel
ce aduce darul lui Dutnnezeu, jertld de ttiinti curatd., o zecitne de eta,'
Irdmlntatd intr-un pdtrar de in Le untdelemn. gi ueli pune peste or-
derea de tot, sou pe,ste jertfd, vin spre turnare, a patta parte dinft-un
in. Atita dar la un miel spre miros de bund. mireosmd. gi Io un berbec,
cind il veli aduce pe eI spre ardere de tot sou spre jerttd, vei tace
jerttd de td.ind. curatd, doud zeeimi de efa intr-o treime, trdmlntatd,
de in de untdelemn i gi veli aduce vin spre turnare o treime d.e in
spre rniros de bund mireasmd Domnului. Iar de veli aduce din vite,
spre ardere de tot, Iie spre jertfd qi mdrirea Domnului 1'trinftigtiduinld
sau de mintuire, vo adduga Ia vilel jerttd. de tdind. curatd., trei zecimi
t(tind trdmintatd lntr-o jumdtate de in de untdelemn gi vin spre tur-
nare o jumdtate de in, dar spre miros de bund. mireasmd. Domnului.
A$a vei Iace la un vifel, scu Ja un berbec, sou la un miel d.in oi sau
Cin capre. Dupd numdrul pe care-lveliaduce,agosd tacelilaunul,dupd
numd.rul lor. Tot ntosneanul va tace a$a, aducind aceslec sprc jerttd
rle bund mireasmd Domnului. Iar de va Ii vreun strdin (prozelit) infre
t'oi, in pcimintul vostrlt, sou vreun nemetnic ar ti lntre voi, A.ngene-
raliile voostre qi vo aduce jerttd spre miros de bund mireasmd Dom-
nului, in telul in cere tacefi voi, ve lace Si eL. A$a va tace adunarea
DomnuLui. O lege va Ii voud. Si celor strdini, care |ocuiesc intre voi.
 INCI{INARE IN DUI:I SI ADEVAR

I'ege vegnicd in generaliile voostre. precum voi, aga va ti si strdinul

tnaintea. Dontnului. a bge va fi gi o lndreptare voud gi sirdinului ce
locuieyte intre voi> (Num. 15, 16 9.u.).
PALADIE; Dar de unde putem vedea cX fiecare ia, precum ai zis,
rdsplatd egald gi proporfionald cu ceea ce lucreaz[ ?
CHIRIL.' oare nu auzi, cum zice legea, iimpede cd i' cazul cind
voiepte cineva sd iinplineascd fdgirduinfe sau arderi de tot, dacf, jert-
fegte un miel, trebuie sd adauge la jertfd o zecime de efa de fdind
9i
un pdtrar de in de vin gi de untdelemn (iar acestea, socotesc, cd sint
mdsuri, in limba evreiasci ?). Iar de e berbee, zice, sd fie mai mare
ceea ce urmeazd, adicd o treime. cxci mdsura pdtrimii e mai micd
decit a treimii. ln sfirSit, de se aduce vifel, fdina qi celelalte sint
iar6gi
mai rnulte decit o treime, deci o jumr"rtate.
PALADIE r Am auzit. Dar ce inseamnd aceasta?
CHIRIL; gtii, ftird indoiald cd fdina de griu e chipui viefii, iar
untdelemnul, al bucuriei. cdci s-a scris : <cc sd bucure tala cu unt-
delemn, (Ps. 103, 17). iar vinul e semn al veseriei spirituale de
sus gi
prin Duhul. c{ci zice z "vinul vesele.Steinima omului,, (ps.
r03, 16).
PALADIE,: gtiu,
w CHIRIL: Agadar, proporfional cu ceea ce va jertfi cineva,
ii va
fi gi hdrdzirea viefii de la Dumnezeu, impreunatd cu bucurie veselie602.
si
Nu zicem, desigur, cd in a viefui sau in a fi fdcut cineva viu de
Dum-
rlezeu' se cuprinde mai multul sau' mai pufinul. Aceasta
ar fi o aiu-
reald' Dar spunind viafd, spunen strdlucirea in viefuire @3.In aceasta
rtnul intrece poate pe altur. Iar acela iardgi e poate
mai mic decit
nltii. Dar nu e in afard de cinste gi de slavd. cdci <stea de
slec se
cleosebe.gtein slavd.>(I Cor. lS, 4l).
Deci deosebirea jertfelor e gi aci o icoand a viefii intru
slav5 a
sfinfilor, ardtindu-ne in cantitatea celor ce se adaugf, la
ele, mdsura
strxlucirii. Iar ad6ugind cd strdinul nu va asculta de alte
legi, a ardtat
602. Se confirmd ceea ce am spus la nota anterioard cE Dumnezeu hdrdzeste
celui ce-;i d6ruiegte viara proportiorial cu viata deruita a" er. 4.il ;;, ;;;i;-;".;:
me$ti, chiar in relafiile dintre oamr:ni. Oarecum chiar in .Jarul t6u, ca deschidbre,
e viafd pi bucurie. cdci chiar ddruindu-te, te large$ti. ln valul ddruirii u prererri
un adinc de vialS ce vine de dincolo de tine, diri izvorul viefii. In talantii -t.i;iii
'talantli
e dat _virtual putinta inmulfirii lor. Nu poate innruifi cineva prirnili' deCit
lucrind cu ei. Dar dacd nu i-ar avea, n-ar avea cu ce lucra. Aceasta e persoana:
virtualitate a darurilor po.sibile rte inmultit si de d6ruit prin iubire, n1 dbsfdsurare
tiri elanul iubirii gi libertitii ca in naturd.
603' Sf. Chiril avea o viziune proprie vremii sale in cee.a ce priveqte vietuirea
9i strdlucirea in vietuire.
 SI" CFIIRIL AL ALEXAIVDRIEI

c'd cei dintre neamuri igi vor supune grumazul aceluiagi jug aI Mintui-
torului, impreund cu cei din singele lui Israii, gi vor trece prin aceleagi
jertfe gi prin aceleagi fapte de laudd duhovnicegti. Cdci una este calea
care ii duce pe to[i la unirea cu Dumnezeu gi ratdl. Iar aceasta este
Hristos 604.caci a spus dumnezeiescul petru ; .,|y'u esfe ort nun'te sub
cer, clat intre oameni, in care trebuie sd ne mintuim noi> (Fapte 4, r2).
PALADIE.. Foarte drept qi bineinocmit e cuvintul.
CHIRIL.' Dar ;i preainleleptul pavbl ne va iirmuri cd nu vom
minti' afirmlnd cd modurile viefuirii vrednice de laucld sint deosebite
gi cd Dumnezeu va impdrti rirspl5ti egale cu miisurile fiecdruia. cdci
zice : <ceJ ce seomcnd i.ntru zgfucenie, intru zgircenie va ,gi secero;
ryicel ce seamd.ndintru binecuvintare, intru binecuvintare ve si secero)
(II cor. 9, 6). Dar a strigat qi David : <gi imi va fispldti mie Dotnnul
cl.upd dreptatea mect; si dupd curdlia miinilor mele va rrispldti mie>
(Ps, lV, 23).
cdci oare dreptatea lui pavei nu e, cle pildd, alta, decit a oricdruia
din cei ce nu sint aga de mari ? Nu este ea mai mare decit am putea
cugeta cd este (vorbesc de vigoarea duhovniceascd), incit sd poatd
striga deschis z <<Iermie sd nu-nti Iie a md ldud.a clecit numai in crucea
/ui Hrislos, prin care mie lumea s-o rdstignit gi eu lumii> (Gdl. 6, 14).
PALADIE: De sigur cd da.
CHIRIL; $i oare nu vom admite cd curdfia miinilor lui loan e
alta decit a altuia, dat fiind ci s-a indlfat la virful vietuirii evan-
ghelice ?
PALADIE: Vom admite, cum sd nu.
cHIRIL: Apoi, spune-mi, Juclecdtorul tuturor drept fiincl, va cere
de la noi o dreptate egaid gi cu totul asemdndtoarecu fapiele de laucid
.rle sfinfilor, sau probind mdsura sldbiciunii noastre, nu va cere cle la
nimeni mai mult decit are Si poate implini ?
PALADIE r Aga zic 9i eu. cdci aga a spus Hristos: <Cd.ruioi s-a
clat mult, mult i se vo cere de Ia eI, (Luca 12, 4B), Deci e adevdrat gi
inversul : de la cel ce a luat pulin, pufin se va cere.
'
CHIRIL: Privegte deci lucrul acesta scris in lege gi pe Dumnezeu
cerind de la fiecare proporfional cu mdsurile lui. Ciici iiind izvorul
si obirgia bundtdfii gi al iubirii de oameni mai presus de cuvint, nu
respinge pe nirneni dintre cei ce aleargd la El prin creciinfd, ci pri-

604. Pe aceeagi cale, prin Acela$i Hristos ajungem toti la Tatil. Aceasla
lnseamnd cd prin Acelaqi Hristos jertfit 5i inviat, insuqindu-ne puterea Lui pentru
a dgce o vial6 de Jertfd impreund cu El, murind cu El pdcatelor, treclnd la viala
noud din puterea invierii Lui.
t I
rIiTCIIINARE TATDUH $I ADEVAR

rnegte pe fiecare cu ceea ce are gi acceprd darurile duhovnicegti,

:):)/

ne-
cerind nicicind ceea ce e mai presus de putere. cdci
iatd ce sllune
in privinfa aceasta legea din Levitic : osi a grdit
Duntnezeu cdtre
Moise, zicind: vorbeste tiilor lui /srail gi "pun"
Ior : omur care va
tace tdgdduinld egald cu prelul suileturui sdu Domnurui,
sci tie prelul
l:drbatului de Ia d.oudzeci pind. Ia
laizeci d.e ani, cincizeci de drahme
de argint, de greutatea stintd, iar prelul lemeii
sd fie treizeci d.e
drahme. Dar d'e va ri de ra cinci ani plnd ra d.oudzeci
d,e ani, sd fie
prclul bd.rbatului doudzeci de drahme, iar
aI Iemeii, zece drahme. Ior
de Ia o luna plnd Ia cinci ani, sd Jie prelur
bdrbaturui cinci crrahmede
argint, iar al Iemeii, trei drahme d.e argint. Iar
cte Ia laizeci de ani
moi sus, de va ti bdrbat sd fie prelul rui cincisprezece
d.rahme de ar-
gint, iar de va ti temeie, zece irrahme
d.e arginf. gi de va Ii d.e un prel
umilit, sd steo inaintea preoturui qi sd-/ preluiascd
pe eI preotul ;
precum va putea mlna celui ce a tdcut
tdgdduinfa, oga sd-/ preluiascd
pe el preoful> (Lev. 27, l_g).
veneau unii gi se inscriau spre sfinfire gi d{ruire
rui Dumnezeu
qi predau de bund 'oie suma de drahme
rinduitx de rege. Dar dacb
era careva dintre t'ei nu prea in putere, adicd dintre
cei mai neinsem.
nafi, nu mai f5cea plata dupd lege. ci, cercindu-l preotul
acerui timp
hotdra o datorie pe potriva mdsurilor rui. Acesta
este cuprinsur gi
infelesul mai clar al literei. Dar socotesc cd cei
ce zdborresc cu
mai multd iubire de inv&fdturd pe lingd cuvintele
sfinte, trebuie s6-gi
aclucr aminte cd Hristos grdind odinioard fariseilor,
a fdcut pomenire
limpede gi clard de porunca aceasta. cdci aceia
alegindu-gi o viald
degartd $i nu una aprobatd de lege. gi inrrxtincl,
clupd cum s-a scris,
porunci ale inJelepciunii omenegti, s-au
apropiat, zicincl : opentru ce
ucenicii rdi calcd porunca celor mai bdtrini ? Cdci nu-gi
spald miinile
c'ind mdnincd piine,,. La acestea, Mintuitorul indatd
a zis cdtre ei :
'<Pentru ce gi voi cdlcali porunca
hui Dumnezeu ? cd Dumnezeu a zis :
.cinsle.tte pe tatdl tdu 6i pe m,.ma t.., ca sd-li tie lie bine. Iar voi
ziceli : cel ce va zice tetd.rui sdu ,gi tnaicii sare.. e d.ar
aceea cu care
le'ai putea folosi de Ia mine, nrt ve cins/i pe tatdl
sdu 6i pe maicd. gi
ali destiinlat porunca lui Dumnezelt, pe,tru preclctniavoaslrd>>
15, 2-o), Fariseii fiind foarte iubitori cle bani pi dornici {Matei
de cigtig,
d.oreau sd vadd pe cit mai murfi venind sd contribuie
potrivit legii, ca
se umple pungile lor, in care adunau cu minb nssdturatd
1it cele ce
Ie aduceau cei ce veneau. Dar era firesc ca unii
sd refuze contributia
avind ca motiv de nedispretuit sxrrcia,
9i trebuinfa de-a ingriji de
bxtrinfea tatdrui sau a maicii din cele ce le agoniseau
nu cu pufind
sudoare. Ticdrogii de farisei insd cum auzeau
aceasta, ii indemnau s5
F
I
I SF; CIiIRIL AL ALEXANDRIEI

vind cu contribufia, nemaicugetind cele cuvenite gi nemaicinstind

intenlia legii, care poruncea sd se arate tot respectul pdrinfilor gi sd
li se poarte de grijd, ci spunind cd ea cere mai degrab5 sd implineasc6
cele leguite. Cdci dat fiind cd, dupd lege, era o nelegiuire gi o osindA
e-gi insugi cineva ceva din cele inchinate spre slava lui Dumnezeu,
iar numele celor inchinate era dar, invdtau pe oameni sd zicd pdrinli-
lor care cereau ajutoare: ..8 dar aceea cu care te-ai putea folosi de
la mine,,, adicd cele ce fi-ap putea da e lucrul inchinat ,Si Stii cd
calcd legea cel ce sustrage qi ia fdrd pietate cele ce sint spre slava
lui Dumnezeu. Deci susfineau cE e liberd de osindd aceastd neomenie
fafd de pdrinti gi le procurau aceste ndscociri preaurite celor ce prefe-
rau sd inchine mai degrabd lui Dumnezeu bunurile lor, conform legii.
Aceasta socotesc ci inseamnd cuvintele : "Cel ce ve zice tatdlui sdu
sau maicji so/e.' e dar eceea cu core te-oi lolosi de ta mine, nu va
cinsli pe tatdl sdu sou pe mama so". Deci se ingdduie sd nu se cins-
teascd tatdl gi sd nu se dea respectul cuvenit maicii, celor ce zic : nE
dar aceea cu care te-ai folosi de la mine', adicd aceea cu care te-ai
folosi poate dindu-fi-o, e dar dumnezeiesc, 9i deci ai fi fur al celor
inchinate.
PALADIE: Socotesc cd drept gi adevdrat s-a spus.
CHIRIL; Dar dupd ce s-a ldmurit inlelesul istoric, sd trecem la
cele duhovnicegti gi sd ne ocupdm cu inlelesul cel mhi presus de cele
sensibile.
PALADIET Sd trecem
CHIRIL: Fiecare dintre noi cei indreptali prin credinfd 9i sfinfifi
in Duh, a devenit un dar sfinfit lui Dumnezeu. $i fiecale datordm lui
I{ristos viafa noastr6. Cdci precum a spus dumnezeiescul Pavel : <Cu
prel am fosl rdscumpdrali $i nu sinlem ai noStri" (I Cor. 7, 25); Si:
.<Unul a murit pentru tofi, ca cei ce lrdiesc sd nu mai trdiascd loru-qi,-
ci Celui ce-a murit qi S-o sculot pennu ei,, (II Cor. 5, 15). Cdci ne-a
cigtigat prin Sine insugi lui Dumnezeu gi Tatdl, punind ca pe un pret
pentru noi, singele Sdu. Sd ne apropiem deci de Hristos, Mintuitorul
tuturor, prin credinfb gi sfinfenie, aducind ca'rdsplatd pentru cele ce
le-am primit de la El, inchinarea vietii noastre intru evlavie 60s.Dar

605. Fdclnd ale satanei, eram ai lui. Flristos a primit moartea veniti de la
acela, in locul nostru, dar ea nu L-a putut line, El S-a ddruit lui Dumnezeu. El
a invins deci moartea In Dumnczeu Cdruia S-a dEruit, scoflndu-ne gi pe noi de
sub puterea ei. EI a schimbat directia noastrd: ea nu mai e drum spre stdpt-
nirea deplind a omului de chtre satana, ci spre stdpinirea deplini de cdtre Dum-
nezeu. El a pldtit pretul morlii noastre, dar L-a plStit lui Dumnezeu. Sintem acum
ai lui Dumnezeu. De aceea viala ce ni s-a ddruit nu o mai trdim noui, ci lui
 INCI'TNARE IN DUH SI ADEVAR

rnodul acestei aduceri, pe drept cuvint, nu se cugetd cd e unuL singur,

ci variat. Cdci unii vin la aceasta nu cu destuld tdrie, alfii cu rivnd mai
fierbinte gi cu inlelegere viguroasd gi cu minte treazr ; si pornesc cu
avint puternic spre infdptuirea celor ce trebuie implinite gi spre s6-
virgirea a ceea ce-i place Aceluia. Acegtia sint, dupd indicaiia istoriei,
cei de la doudzeci pind la gaizeci de ani. cdci corpul se menfine in
vigoare gi in miqcdrile viguroase pind la gaizeci de ani. gi pind atunci
std drept si e in putere gi e aptd gi mintea sd primeascd cele ce vrea
sd le cunoascd. Iar cel ce cunoagte fdptura noastre, dupd cum s-a scris
(Ps. 102, L4), cunoaqte, fdrd indoiald, 9i in suflete o astfel de virstd. cdci
ratiunea trece de la asemdndrile trupeEti la cele spirituale. Deci fie
cd e bdrbat, fie cd e femeie, plnd se afld incd in vigoarea rrirstei spi-
rituale, sd aducd cele rinduite, gi anurne bdrbatul, cele cincizeci de
drahme, adicd fructul intreg qi cu totul desdvirgit al slujirii du-
hovnicegti, care prin gapte ori gapte se recunoagte ajuns la capdtui
cel mai de sus gi la desdvirgire. Iar ferneia, cele treizeci de drahme.
cdci e de mai putin pre| ca bdrbatul, dar aduce 9i ea dupd firea pro-
prie, fructul desdvirSit al ostenelii ei, indicat prin cele trei zecimi.
cel de la cinci pind ia doudzeci, dacd e bdrbat, achitd doudzeci cle
drahme, iar de e femeie, zece. cdci de la cinci ani socotesc cd incepe
sd se deschidd mintea infelegerii, care e incd copildreascd si slabd, clar
inainteazd spre ceea ce e mai inalt, precum trupul igi face necontenit
inaintarea spre vigoare. Sau nu infelegi ce zic?
PALADIE.. Ba, infeleg foarte bine.
CHIRIL; Deci s-a mdsurat cu treptele de tdrie duhovniceascd gi
fructul ce trebuie adus de fiecare. $i pretutindeni femeia e mai prejos
de bdrbat gi adeseori e numai pe jumdtate. cdci a mdrturisit clar dum-
nezeiesculPavel ci acest vas e slab (I cor.7,3; I petru 3, z). Ea e in
urma vigoarei bdrbatilor gi tace in biserici. cdci nu i s-a increclinfat
slujba cuvintului gi nu e aga de tare spre infdptuirea virtufii, cunr se
aratd bdrbatul.
Deci de la o lund, zice, pind la cinci ani, bdrbatul plbtegte ci'ci
drahme, iar femeia trei. Dar ce inseamnd jertfa (rodul) de ra copii ?
Scriptura ne dd sti infelegem prin pruncii de curind ndscufi in Hristos,
de care sfintui Pavel a spus cd se cuvine sd fie hrdnili cu lapte (Evr.
5, 72; I cor. 3, 2). Cdci cei ce au fost de curind chemafi prin
credinld
ri sint incd prunci, aduc jertfd (rod) micd. Aceasta ptiind-o duinneze-

Dumnezeu, cine din dragoste se ddruie;te lui Dumnezeu ? Dar numai Hristos a
putut face aeeasta. Dar din puterea Lui putem face
9i noi din viala noastr{
rdscumprratd o viald moartd- pdcatului 9i plind de Dumnezeu, pregdtindu-r,, "i ie
facem gi din moartea cu trupul o trecere spre viala vegnicd.
 SF. CTIIRIL AL ALEXANDnIEI

reEtii ucenici, scriu celor din neamuri, cu toate cX s-au dat foarte
muite porunci evanghelice, cd trebuie sd se pdzeascd numai de desfri-
nare, de jurdmint gi de singe. Ei ziceau cd vor face bine de le vor pdzi
acestea (Fapte 15, 20\. Cdci nu trebuie impovdratd mintea cind e incd
prunceasc5,cu greut5fi prea mari.
Apoi adaugd legea cd cei de la gaizeci de ani mai sus trebuie sd
pldteascd bdrbatul cincisprezece drahme, iar ferneia zece. Ciici cel'ce
s-a aplecat spre sldbiciune gi lipsd de vigoare nu poate aduce fruct
imbelqugat. E ceea ce se intimpld qi pomilor imbdtrinifi, a cdror rdcld-
cind invechindu-se, cu greu mai scot fructe. Deci Dumnezeu Cel cu
adevdrat clrept gi milostiv, primegte rodurile (jertfele) proporfional cu
rivna gi cu aptitudinea mintii fiecdruia, nelepddind nici sldbiciunea gi
rrirsta trecuth gi neldsind nici pe cel in vigoare neonorat, ci liirgind
celor ce vor cimpul faptelor de laud5, dup6 putinfa ce-o are fiecare.
Pe cei mai slabi in aptitudini qi poate qi mai simpli ia judecath ii va
avea El Insupi in grij5, mdsurind fiecdruia rodirea dup6 putere.'Ciici
aceasta socotesc cd inseamnd cuvintul : <Vc sta inaintea preotului $i
il va prelui pe el preotul, dupd cit poate mLna celui ce-a tdcut tdgd-
duinld,.
PALADIE r Ce subfire este explicafia !
CHIRIL r Deci trebuie dlruitd lui Dumnezeu, o Paladie, ca un mi-
ros de bund mireasmd gi ca o datorie, o petrecere sfintd gi strilrrcirile
unei viefi alese. Cdci gtii cd a scris careva dintre sfinti ; nCinsle-tte-l
pe Domnul din ostenelile cele drepte $i adu-I Lui pirgd. din rcdwile
dreptdlii lale> (Prov. 3, 9). Cei vechi socoteau cf, ll cinstesc pe Dum-
nezeu prin jertfe de animale gi prin arome. Cdci aceea era calea vie-
tuirii dupd lege. Iar noi cei in l-Iristos prin credinfd, merglind pe calea
mai bund gi mai suitoare, vom ddrui lui Dumnezeu inchinarea iri cluh
qi adevdr, punind totul in migcare ca sd putem sdvirpi cu bdrbf,fie ceie
ce trebuie Si sd lSuddm pe Dumnezeu cu daruri duhovnicegti Si sfintite.
Cdci socotesc cd trebuie sd ne aducem aminte de Cel ce a spus lim-
pede prin preainfeleptul Moise : <CeIe ce ies prin buzele iale Ie vei
pdzi" (De,lt, 23, 22), adicd ceea ce fdgdduiegti, gr5begte-te sd implinegti
cit mai repede. Pentru cd intirzierea in acestea nu e fdrd pagubd. "De
ai tdcut, zice, o tdgdduinld Domnului, sd nu intirzii a o da pe ea; e nlai
bine sd nu tdgdduieSti, decit sd.td"gdduiegtigi sd nu clai, (Eccl. 5, 3).
PALADIE r Adevdrat.
CHIRIL; Iar scopul frumos al bunei rinduieli de-a face fflg6duinfe
Ei voturi, nu-l va afla cineva fdrd gregeald din alt[ parte, declt din
iege. Cdci S-a scris : <Fdclie este picioarelor mele legea Ta ,9i luryind
 INCHINARE IN DUI{ SI ADEVAR

cdrdrilor mele> (Ps. 1rB, 105).sau oare nu prin regea dumnezeiascf,

sin-
tem cf,lduzifi ca printr-o rumind gi nu primind strdlucirea ei
ca pe o
fdclie pdgegtecineva pe calea ctreaptdgi nerdtdcitd ?
PALADIE: cine spune cd nu ? cdci cintd undeva d'mnezeiescul
David : <Porunca Domnului strdluceste departe ea lunlineazd
i ochii>
(Ps. 18, 9).
1HIRIL: Iar in ce mod ne vom face vrednici de laudd,
trdincr o
viaf5 strdlucitoare qi cu totul curatd, in ce mod vei inchina
lui Dum-
ca pe un dar strSrucit moravurile cuviinciogiei, vei cunoagte
:ezeu
lirnpede gi din alte porunci date noud de Dumnezeu.
cdci scrie in Nu-
meri: <gi a grdit Domnul cd.tre Moise, zicind: vorbeste tiilor
lui Israil
gi zi cd.tre ei: Bdrbatul sau f,emeia cere va face
Domnului o tcigtictuirtld
mare de a trdi in curdfenie, se vainlrina d.e vin gi sicherd.
$i olet d,.in
vin .pi olet din sicherd nu ve bec ri cite se tac d.in
struguri nu va bea i
gi slrugure woaspdt qi stafldd nu ve mi.nca
toate zileli cl.t va dura td.-
gdduinla curdliei sale. Din toate cite se foc d.in vifd,
vin d.in lstruguri
pind la sirnbure nu vo tninca toate zilele
curdleniei sale. Brici nu ve
trcce pe capul lui, pind nll se va imprini zilere, cite le-a
tdgdduit Dotn-
nului. stint va ti, ldslnd. sd-i creoscd chica, pdrur
capurui toate zilete
ftn care s'a tdgdduit Domnurui. La tot suiletul care murit
e nu va merge
nici la tatd", nici la mamd, nici Ia trate, nici ra sord. Nu
se va spurca
prin ei, clnd vor muri ei, cd ldgdduinla Dumnezeului
lui este peste ca-
pul lui. Toate zilele tdgdd.uinfel lui stint va
Ii Dontnului. Iar d.e va tnuri
cineva cu maarte ldrd de vesre lingd el, ind.atd se vo plngdri
capul tdgd-
duinlei lui. .ti va rade capul lui in ziua in care se va
curdfi. In ziui a
$dptea se va rade. gi in ziua a opta va ad.uce doud turturele sau d.oi
pui de porumb la preot,la uga corturui mdrtufiei.
$i vo aduce preotul
una pentru pdcat gi una spre ardere d.e tot. gi va isprigi pentru
eI preo-
tul, cd" a pdcdtuit pentru nrorf. $i va slinli capul lui in
ziua aceea, in
care l'a stinlit Domnului pentru toate zilele tdgdduinlei;
si va aduce
un miel de un dn spre atd.ere pentru greqeald. zilele d.inainte
$i vor ti
nesocotite, qd s.o sfinlit capul tdgdduinlej luj> (Num.
6, l_12).
PALADIE: Nu e ugor de inferes cuvintur acesta,
dacd nu se va
face o cercetare mai amHnunfitd a legii. cdci
ce fel de srujire a lui
Dumnezeu se cuprinde in a nu-gi tunde cineva pdrul,
ci in a-gi rdsa chi-
ca 'lung5 gi a o scuturar apoi in a se refine de la vin,
ofet gi struguri,
pind la sdmintd ?
CHIRIL: Cu adevdrat nici unul, paladie, dacd. pri'egte
cineva iu-
crul insugi dupd ceea ce este prin fire. Dar nu putem sd
nu admirdrn
scopul legii, care inalfd cele ale elinilor printr-un meptegug
iscusit pe
3O _ Sf. CHIR'IL
s62 SF. CHIRIL AL ALEXANDNIEI

un plan mai inalt gi preschirnbd infelepfegte in icoane ale viefii evan-

ghelice gi pe cele ce par degarte 606.Agadar, dacti cineva iqi ia drept
scop sd se curdleascd lui Dumnezeu printr-o fdgdduinfd mare, adic6
prin modul viefuirii celei mai inalte gi prin alegerea cdii drepte 9i fdrd
prihand a dreptdfii desdvirgite, sE se depdrteze de vin 9i sicherd, adi-
cd sd-;i elibereze mintea de tot ce poate sd-l imbete Si de tot ce obig-
nuiegte sd-l tulbure. Iar acestea socotesc cd sint cugetul lumesc, poftele
pdmintegti, grijile trupului, distracliile deSarte. Ciici cuvintul prooro-
cesc plinge pe unii preofi care suferd de acestea, zicind: <Preolul 9i
proorocul ;i-ou iegit din minli din pricina vinului, de belio, sicherej"
(Isaia 28, 7). Dar gi despre alfii zice proorocul : <Cd din vla Sodomeilor
esle via .lor ti vila lor din Gonora, sDugutele lor de Iiere, ciorchine
de amdrdciune e aI lor, mlnie de balauri e vinul /or> (Deut. 32,32-33),
De asemenea se zice despre alfii cX adapd pe aproapele cu rdsturnare
(perversiune) tulbure {Apoc. 2, l3). Deci opregte mintea sfinfitd de la
tot ce obi;nuiepte sd o imbete. $i spune cd nu trebuie sd fie pdrtagd Ia
olet, numind, socotesc, ofet pldcerile contrare firii gi perverse. De ase-
menea opregte intrebuintarea stafidei Si a simburilor, neldslnd mintea
sd coboare nici m5car la vechile rdmdgife a1e pldcerilor din noi. Din
aceastd pricind gi nu din alta socotesc cX sint osindite de lege vinul 9i
toate cele din el,
Dar sd spunem acum ce lnseamnd trebuinfa de-a l5sa chica lungd
lui Dumnezeu, ardtlnd mai lntii aceasta: Cei mai nebuni dintre elini,
urmlnd obignuintelor lor contrare firii li trdind ca niqte dobitoace ne-
cuvintdtoare, gi-au idsat chica, motivind cd o cresc pe seama demoni-
lor; gi unul o tdia din cind in cind nimfelor muntilor, altul vreunui riu.
Astfel, lucrul acesta le era un mod al cultului lor religios. Deci prealn-
leleptul Moise, mai bine zis prin Moise, Atotinleleptul qi desdvirgitul
Megter Dumnezeu, poruncette israelitilor, care anevoie se puteau cu-
rdfi de rdtdcirea din Egipt, aceiagi lucru, prin moravurile 9i modurile
vechi strdmutindu-i ugor de la scopul acelora ca sd nu mai dea cinstire
demonilor, ci, ca prin chip gi umbrd, Dumnezeului tuturor. De aceea
a rinduit pi iegile despre jertfe qi primea, fdrd sd-i placd, jertfe singe-
roase. Cdci a zis clar prin proorocul Isaia : "Cd cine e cerut oce.sleo

606. Toate ale lumii $i ale viefii ar fi detarte, pri incetarea lor, dupd o scurt6
ddinuire, dacd n-ar Ii cdi li chipuri ale unei vieli mai presus de ele. Numai
ddinuirea eternd a spiritului intr-un pl,an mai presus de lumea sensibild Si viala
ln ea poate da o valoare formelor gi monumentelor din viala pdmlnteascd. Lumea
capdta valoare numai din faptul cd toate ale ei ne pot li cale spre viata eterne.
Lumea aceasta si viata ln ea e atlt de nesatisfdcitoare prin necazurile ce ni Ie
prilejuiette gi prin scurtimea momentelor rie mulfumire, cd nu poate fi supretna
formd de existenlS, nu poate fi cu adevdrat. Ea iqi capitd o valoare reald prin
caraclerul ei de simbol al unui plalt desdvlrSit :yi etern al existentei.
 fi\TCrIINArrE IN DUII sI ADEVAR

din miinile voaslre 3" (Isaia r, lzl. Deci era un obicei atotnebunesc la
elini ; dar legea invafd cele mai inalte gi preschimbd prin rafiune ceea
ce pdrea degert spre ceea ce e bun 607.Dar poate voiegti sd vorbim, pe
cit e cu putinld, despre fiecare in parte ?
PALADIE.' Foarte mult.
CHIRIL.'Poate cd gtii, cdci am mai pomenit aceasta,cd scriptura
a pus capul in locul minfii, ca sdlag al minfii. cdci aga socotegte de
Dumnezeu insuflata Scripturd.
PALADIE: Sint de acord. Dar ce e cu aceasta?
CHIRIL: Perii slnt rodul capului gi rdsar ca nigte odrasle naturale.
Dar gi cugetdrile gi toate cele clin minte, ce tignesc ca o leqe, sint un
rod al minfii gi ca o chicd frumoasd gi bine infloritd care o impodobegle.
Deci trebuie sd avem in noi inqine nu o minte goald 9i lipsitd cle cu-
getbri bune, ci una care fignegte din sine gtiinla exacti a celor buni,
inchinatd ca o chicd lui Dumnezeu. prin ea mintea va cerceta gi fru-
musefea dumnezeiascd ce fel este gi va privi clar cele ascunse ca in-
tr-un adinc ai va dobindi raliunile credinfei celei atotdrepte, ca sd
poatd alege cunogtinta cea cu totul fdrd vind despre Dumnezeu gi sd
meargd pe calea cea atotnerdtdcitoare, adicd pe cea care duce spre cele
vrednice de laudd. sau nu vei recunoagte cd un astfel de om urcd la
culmea a toatd lauda ?
PALADIE.. Foarte adevdrat.
cHIRlL.'gi oare tunderea gi lipsirea capului de pdr, tdinclu-l plnd
la piele, nu pricinuiegte o formd de ocard, celor ce poate li s-ar in-
timpla ?
PALADIE: Aga gindesc.
CHIRIL; cdci Dumnezeu zice cbtre maica iudeiror, adic6 cdtre Ie-
rusalim : <Rade-te si te tunde pentru liii tdi cei iubili. Ldleste-li plegu-
via ta co vulturul, cd liii tdi au Iost luali in robie>>(Miheia 1, 16). Ra-
derea e pricinuitoare de ocard gi de necinste gi foarte potrivitd celor
ce jelesc.
PALADIE; Bine zici.
1HIRIL; Deci e o minte goal5, atotnecinstitd 9i plind de rugine,
cea care nu are in sine cele prin care e vrednici de laudd. In numdrul
acestora sint, pe drept cuvint, cei fdrd judecatd gi care au o pdrere

607, E o interesantd.-explicare a jertlelor de animale din legea veche. ln

orice caz, intrucit oamenii se hrdnesc din carnea animalelor, socdtindu-se actul
junghierii unora din ele jerttire a lor lui Dumnezeu, oamenii puneau gi
_un..act de
act necesar viala lor in legdturd cu Dumnezerr, sau le intoarcem :pi pe ele, in pirgi
lz lor, lui Dumnezeu ca clar, odatd ce existenta lor era un clar dat ]oi de Dumnczeu. "
 ./

SF. CIIIRIL AL ALEXANDE'IEI

stricatd despre Dumnezeu, incit se inchind pietrelor, adicb cuteaz5, fd-

rd pricepere. sA dea zidirii cinstea ce se cuvine Ziditorului pi Fdcito-
rului, gi sX cugete gi sd spund cele cu totul perverse gi sd lepede cre-
dinfa adevdratd qi fdrd pat6, alergind mai degrabi rla cele ce nu le-ar
spune cineva decit din prostie, pentru cd nu are mintea impodobit5 cu
chica rafionamentelor celor bune.
PALADIE: Foarte bine grdieqti.
CHIRIL: Sd fie deci mintea plinb de rafionamentele drepte gi de
cugetdrile in stare sd descopere tot ce e vrednic de laudd, impodobitd
cu ele ca gi cu o chicd. Cdci o astfel de minte e cit se poate de in[e-
leaptd 9i aptd sd priveascd in sine iluminarea in Hristos prin creclinfii.
Iar cel ce se nevoiegte intr-o viatd aga de frumoasd gi de aleasd gi o
astfel de minte, e impodobitd cu cuvintul dumnezeiesc, poruncegte sd
se depdrteze de tot ce obignuiegte sd-l spurce $i sd se refind de la fap-
'sd
tele trupegti, iar pe cele care privesc spre moarte Si stricdciune le
arunce cit mai departe. De aceea porunca aceasta ne lasd sb infelegem
cd nu trebuie sd ne apropiem de cei ce au murit, nici sd ne atingem
de cadavru. Legea opregte cu desdvirgire de la aceasta,punind voia lui
Dumnezeu mai presus gi de respectul fafX de pdrinfi. <La tatd 6i Ia
maicd nlt ve intru.D.Cdci unde se s{virgegte virtutea, sd se depdrteze
iubirea trupeascd gi Dumnezeu sd fie in cinste mai mare decit legrtu-
ra de singe. Aceasta a spus-o qi Hristos Insugi : oCeI ce iubeSte pe to-
tdl sdu, sou pe maicd mai mult decit pe Mine, nu esle Mie vrednic, $i
cel ce nu ia crucea sc, ccr sd utmeze Mie, nu.este Mie vrednlcrr.(Matei
10, 37-38). Iar cd cele ale lui Dumnezeu sint in mai mare cinste decit
respectul de pdrinfi, ne-a inv6fat, de asemenea, Mintuitorul lnsuSi.
Cdci s-a apropiat careva dintre ucenicii de curind, zicind : <Doelnne,
ingdduie-mi mai intii sd merg Si sd ingrop pe tatdl melr),. Iar EI a zis :
<Urmeazd-mi Mie pi Iosd pe morli sd-pi ?ngroape morlii /or, (Matei B,
2l-22),,numind, socotesc,morfi, pe cei ce au ales sf, cugete cele din
lume pi nu s-au rupt de faptele mortii.
PALADIE;.Apa este.
CHIRIL: Acesta este modul viefuirii preacurate gi alese, dupd
lege, mai binYzis cel in duh gi adevdr. Cdci legea e umbr5. Dar de s-ar
intimpla, zice, sd se spurce cel sfintit de cadavru, sH se tundd gi sd-gi
radd capul, avind chica acum intinatS. $i in ziua a opta va aduce o
pereche de turturele, sau doi pui de porumbi. Dar sd aducd, zice, $i un
miel de, un an. $i zilele dintii nu vor fi socotite, cd s-a spurcat capul
fdgdduinfei lui. Cdci de s-ar intirnpla ca cel sfintit sd neglijeze ceea ce
se cuvine 9i s5 se spurce prin faptele spre moarte, aplecindu-se spre
INCITINARE IN DUH sI ADEVAR 565

cele ale trupului, urmarea sigurd va fi cd va pierde semnele viefuirii

preacurate gi-gi va face cu totul de ocar6 capul sdu. Aceasta ne-o dd
sd inle,legem tunderea. Cdci dindu-gi seama cd a pierclu,ttimpul trecut
ostenindu-se in zadar, va plinge pierderea sudorilor. Aceasta socotesc
cd inseamnd cuvintul : "Zilele lui dintii nu vor ti socotite>. Aceasta o
spune gi prin Iezechiel t <<Dreptateadreptului nu-I va mintui pe eI in
ziua in core ve pdcdtui Si Idrd"delegea celui ldrddelege nu-I va pagubi
fin ziua in care se vo intoarce de la Iiirdd,elegeo/ui> (Iez. 33, 12) 608.
Deci dacd s-ar intimpia intre timp ca cei sfinlifi sd se spurce, se va pd-
gubi de cele ,lucrate mai inainte, dar nu vor suferi o pagubd ce nu se
mai poate indrepta. cdci se spald in Hristos, care S-a aclus pentru noi
lui Dumnezeu gi Tatdl ca o turturea qi ca un porumbel gi S-a jertfit ca
un miel gi ne-a indreptat prin moartea trupului Sdu. Fentru aceea a
poruncit ca cel ce a suferit tunderea sd aducd jertfe ca chip (tip) al lui
Hristos, care a indreptat pe cel necuvios, a intdrit pe cel neputincios,
a ridicat pe cel cdzut, a intors pe cel rdtdcit gi a spdlat pe cel intinat.
PALADIE: Foarte biney ai grdit.
CHIRIL: Dar socotesc cd scrutind putin inlelesul celor spuse, vom
putea privi qi alt adinc al unor sensur{ subfiri gi'ascunse. cdci legea
insd$i ne indeamnd la aceasta, zicind nu .fdrd scop despre cel ce-gi
cregte pdrul lui Dumnezeu : "Iat de va muri cineva Idrd de veste lingd
el, indatd se va intina capul tdgd.duinlei iui tj va rad.e capul lui in ziua.
in care se vo curdli. in ziua a $aptea se vo rade 6i in ziua a opta va
aduce doud turturele sau doi pui de porumbi, la preot. gi vo stinli ca-
pul lui in ziua eceee> (Num. 6, g-11). Apoi a poruncit sd aducd
9i un
miel de un an.
PALADIE: Pe drept cuvint se va intreba cel dornic sd cunoascd
pe Hristos, ce inseamnd ghicitura aceasta? $i spune-mi mie, celui ce
doresc sd invd|, spre ce tinte9te ?
CHIRIL; Voi spune pe, cit se poate. Dar sd md ierfi, de md voi
abate de la cale, cdci greu este cuvintul gi intunecoasd ghicitura.
PALADIE: Sint de aceeagi pdrere.
CHIRIL; Capul trupului inchipuiegte deci, paladie, prin sine, min-
tea. Cdci asa a socotit dumnezeiasca gi Sfinta Scripturd. Iar cugetdrile
ce rdsar in mod firesc din ea gi in ea, prin care sintem cdlduzifi spre
cunoagterea oricbrui lucru, le asemdndm cu perii gi cu pletele. cEci a-
cegtia rdsar din cap.

608. O f,aptd nelegiuitd readuce ln sufletul care I tr6it in curdtie toatd ne-
simtirea, E ca o prdbugire de pe un virf de lingd ea. Dar gi o ,taptd de urare
lrumusefe, rcstabile:ite in sufletul nesimlit toatd delicatetea.
 566 SF. CIIIRIL AL

PALADIE: Mi-aduc aminte.

CHIRIL; Deci mintea din noi e oarecum nerase qi impodotritd cu
plete pentru Dumnezeu, cind e plind de cuget[ri bune. Dar e goald 9i
rasd gi sufer5 de o ple$uvie atotnecinstitd cind nu are cugetdri drepte
despre Dumnezeu fr nu e imbogifitd cu gtiinfa aleasd 9i fdrd patd a
celor ce trebuie sdvirgite.
PALADIE; E adevdrat. Cdci acestea le-am aflat ceva mai inainte.
CHIRIL; A;adar, Israil a fost chemat prin Moise la cunogtinfa lui
' Dumnezeu lnainte de venirea Mintuitorului. De aceea a fost Si sfinlit
pi pi-a fdcut, in oarecare fel, lui Dumnezeu o fdgdduinfd de curdfire.
CXci a fdgiiduit lirnpede in rnuntele Horeb cd va pdzi legea, zicind :
<$i toate cite le-a zis Dornnul Dumnezeu Ie vom tace ;i Ie votn ascuJta>
(IeS.24, l3). Deci avea mintea plind de rinduiala legii 9i lmpodobitd cu
frumusefea poruncii datd prin Moise, ca Fi cu o chicd inchinat{ Dom-
nului. Dar s-au spurcat prin atingerea de cadavru. Cdci au omorit pe
Emanuil. $i fdrd indoiald sfintd a fost cu adevhrat rnoartea lui Hristos.
Dar crirna omoririi Dornnului a fost intinare pentru ucigagi. Deci legea
, Ie poruncegte sd-gi tundd, ca pe o chic5, deprinderea in cele ale legii
Si sd-ti radd chipurile (tipurile)'zilei a qaptea, adicd cele dinainte de
ziua a opta, in care a inviat Hristos, innoindu-se spre nestricdciune gi
preschimbindu-se ,in viafa cea noue 9i evanghelicd. Dupd ce gi-a'tuns,
agadar, cele dinainte de ziua a opta, se impodobegte iardgi cu plete gr
igi sfinfegte capul dupd ziua a opta, iar mintea se impodobegte acur.n
'nu cu pdrul'chipurilor,(tipurilorf gi umbrelor, ca inainte, ci cu cel al
dogmelor credinfei gi adevdrului. Sau oare nu socotegti cd cei indrep-
tdfifi prin credinfd trebuie sd se radd de rlauda slujirii dupd lege 9i sX
odrdsleascd iar5gi Si sd primeascd inlf,untrul minfii pi a inimii gtiin{a
viefurii evanghelice, ca una ce e cu mult mai bund gi mai inaltd decit
cea veche ?
PALADIE: Cum o dovedegti ?
CHIRIL.' Oare n-a strigat limpede Ei fbtif Pavel, cunoscdtorul legii
\ zicind despre podoabele acelea vechi ale legii: <CeIe ce lmi erau mie
cistig, le-am socofif pentru Hrisfos pagubd. Ba mai virlos toate Ie so-
coresc a ti pagubd, pentru covirsirea cuno$tintei lui ljsus Hristos. Dom:
nului nostru, pentru care de toate m-am pdgubit gi Ie socoteisc a fi gu-
noeie, ca sd cigtig pe Hrisfos gi sd md aIIu lntru EI, neavind dreptatea
mea-cea intru lege, ci cea prin credinlo ln Iisus Hrisfos> (Filip. 3, 7-g).
PALADIE: Am auzit.
CHIRIL.'Dar ii certa gi pe allii cd cinstesc t6ierea imprejur a le-
gii dupd taina lui Hristos. <V -ali golit de Hrisfos. zice, de ce vd in'
 INCHINARE IN DUH SI-ADEVAR

dreptdfili pfin lege i ali cd"zut din har. Iar noi a$teptdm prin credinfd,
nddejde de indreptarer (Gal. 5, 4-5). Ba mai zicea cd s-a fticut nefo-
lositoare porunca vec'he, ca una ce nu e lipsitd de pat6, iar in locul ei
a intrat alta, adicd cea evanghelicX.
PALADIE; Adevdrat.
CHIRIL: Agadar, ghicitura aceasta, poruncind ca Israil cel ce a
fdcut o fdgdduinfd sd se radd, ca unul ce s-a spurcat de cadavru, adicd
s-a fdcut vinovat de crima uciderii Domnului, aratd cd rinduiala legii
trebuie s5 inceteze. El trebuie sd-gi sfinfeascd altd chicd lui Dumne-
zeu, dupd ziua a opta, adicd dupd inviere, gi anume cuviinf{ qi disci-
plind exactd gi find a poruncilor evanghelice. Cdci legea a poruncit ce-
lui ce-gi cregte pdrr-rldupd ziua a opta, sd aducd ,turturele, gi porumbei,
indicind 9i prin aceasta pe Cel ce curdfegte pe cei intinafi, adicd pe
Hristos. Pentru cd prin amindouai e indicat, Acesta, prin turtureaua, ca
cel atotbinegldsuitor, iar prin porumbel ca cel atotblind, fafd de legea
zxbavnicd la limbh gi lipsitd de blindete, care impune indat{ pedepse
'celor
ce-au gregit. Dar se aduce deodatd cu pdsirrelele si un miel, ca
prin toate sb se infeleagd Hristos, prin pdsdri ca Cel ce e de sus gi din
cer, iar prin miel, ca Cel ce e de jos 9i din pdmint. CXci fiind Dumne-
zeu dupd fire, sau Cuvintul, S-a fdcut trup (Ioan l, l4l. Dar era gi este
gi aga Durnnezeu. $i ne izbdvegte de umbra leqii gi sddegte in inimile
tuturor cunogtinfa poruncilor Lui. $i ne face cu adevdrat sfinfi,
curdfindu-ne cu singele propriu, dup6 Scripturi (Rom. 5, g) 6rp.
PALADIE; Aga este.
CHIRIL: Iar dacd cel ce-gi lasd pdrul dupd ziua a opta va imilini
bine modul fdgdduinfei, se va desdvirgi atunci. gi poruncind cum sd
se facd lucrul acesta, zice: <gi eceasta este legea celui ce-a tdcut tci-
gdduinld.. In ziua ln carc va lmptini zilele tdgdduinlel lui, va aduce Ia
usile cortului mdrturiei. $i va aduce daruJ lui Domnului un miel curat
de un cn spre erdere de tot gi o mie.lugea curatd.de un an pentru pd.eat
fi un berbec curat spre mintuire gi o cosnild. de azime din tdind curatci,
plini Irdmintate cu untdelemn 6i turte ned"ospite unse cu untd,elemn gj
iertta lor $i turnarca /or. gi Ie va aduce preotul inaintea Domnului si
va iertli ceee ce e pentru pd"catul lui gi arderea de tot a lui, gi va jert-
ti berbecul pentru mintufue Domnului peste co$nitd. de azime. gi vo
tace preotul jertla lui ;i turno rea lui, gi va rade cel ce s-d tdgdduit ca-
pul tdgdduinlei lui Ia uga cortului mdrturiei
6i va pune pdruJ pe tocul

609. Sf. Chiril arat6 din toate detaliile legti vechi cu privire la iertfe cd
ea era pedagog spre Hristos (Gal. 3, 24), li cregtea pe cei prirncl cu sufletul din
vremea ei spre primirea lui Hristos, dupd cum a spus sf. Apostol pavel (Gal. 3, 24).
 Str'. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

care este sub jertla de mintuire. $i va lua preotul bralul liert d.e la
berbec gi o piine nedospitd din cosnild. si turtd. ned,ospitdqi Ie pune
pe miinile celui ce s-a Idgdduit dupd ce si-a ras capul.lui. gi le va adu-
ce pe ele preotul punere inaintea Domnului. sfint va ti preotutui piep-
tul cel ridicat si bralul ce.l scos. gi dupd ecestee, cel ce s-a tdgdduit va
bea vin. Aceasta este legea celui ce s-a tdgdduit, care va tdgddui Dom-
nului darul sdu de Idgdduinfd, atard. d.e cele ce le va aIIa mina |ui du-
pd puterea tdgdduinlei sole, pe care o va idgdc)ui <lupd legea curdfiei>
(Num, 6, 13-21).
cel ce s-a indatorat lui Dumnezeu cu fdgdduinfa de-a se curdti, le-
pddind grosimea istoriei mozaice gi eliberindu-gi mintea de slujirea in
chip gi umbr5, ca de o chicd'lungd gi grea gi bucurinclu-seca de o noud
odrdslire a pdrului, de cunogtinta gi pdzirea cu adevdrat curdfitoare
a poruncilor lui Hristosr va fi sfint gi sfinfit gi pe lingd aceasta, vred-
nic de primire. $i se va aduce pe sine spre miros de bund mireasmd
lui Dumnezeu 9i va oferi ca jertfd primitd, cuviinfa strdlucitoare gi fdrd
prihand a viefuiri sale. cdci <ve educe, zice, d.arul sdu, un miel d.e un
on spre ardere de tot si o mielugea pentru pd"cat,si un berbec spte
mintuire,gi o cognild de azime, imbibate in untdelemn gi turte ned.os-
pile unse cu untdelemn>. prin miel se va intelege,
in chip potrivit,
pruncia in Hristos a celui ce aduce, iar prin berbece plindtatea
in
minte gi in rodnicie. cdci zice: <Frafilor, nu tili prunci la minte, ci
Iili prunci intru nerd.utate, iar Ia minte Iili d.esdvirgili,,
$ cor. 15, 20).
Iar la mijloc e o mielugea pentru pdcat. prin aceasta nu e usor sd
vedcm cd 9i viata celor ce s-au curdfit mult 9i s-au desdvirgit in sim-
plitatea, nerdutatea gi nevinovdfia in Hristos, nu e cu totul fdrd patd,
ci mai are lipsd numaidecit de curdfire. Cdci nimenea nu poate cigtiga
o stare cu totul fdrd reprog, ci numai lui Emanuil s-a rezervat gi nu-
mai Lui ii este propriu sx I se spund cu aclevdrat: <<cd.vine cdpetenia
veacului oceslc qi infru lvline nu va afla nimic> (Ioan 14, 30). Agadar,
in miel gi in mielugea gi in berbec poate vedea cineva ceea ce am spus.
Iar prin piinile nedospite se indic5 viafa fdrd vicienie gi curatd.
Cdci scrie undeva gi preainfeleptul pavel celor sfinf ili : <curdlili cteci
vechiul aluat, co sd Iili trdmlntdturd noud, precum sinteli tdrd de a-
Iuat> (l cor. 5, 7). Iar prin turtd se indicd dulceafa vietii sfintiley 6ro.
Sd ne adueem, a$adar, pe noi ingine ca pe un miel pentru pruncia
in Hristos; ca pe o mielugea, pentru sldbiciunea firii noastre
$i

610. viata sfinlilor e dulce pentru ei ingigi. cici e dulce Hristos cu care
se _hrinesc spiritual. Dar ei slnt dulci 9i celorlalfi. Cdci le spun nrrnai lucruri
dulci. $i au fafd de ei. o
.purtare plind de delicatele. Dulce e mili lui Dumnezeu pe
care .o simt fati de ei gi pe care le-o fac cunoscutd qi celorlalfi.
|"'
twcrmvanp lN DUIr
sI ADEVAR,
569
pentru ugurinla cu
care sintem dugi-rla-pdcat;
e chipul (tipul) srdbiciuniir cdci partea femeiascd
""-0"; berbec, uai"a a"Javir;ili
la mdsura virstei celei 9i ajungi
in Uirt*, nigte piine nedospite, adicd
curafi; pi ca nigte -ca
turte, udi"t ;;lci, dar
rtu din faptele dreptdtii miluifi prin Hristos. cdci
pe chre t"-u* fdcut
noi ,r"iu* indreptdfit, ci
cea multd. Pentruaceastape drept
llfi H*rui ," trrrru untdeiemnui

- $i mijrocegie preotul gi aduce

clerea de tot si in al rntii jertfa pentru p.cat,
treilea ,i"al a,rpa ateasta, apoi ar-
cind Hristos ri oducin du-ne lurt""uf. Cdci mijlo-
it nt"ou^n"r"u
-noastre
aduclnd rugdciuni pentru pa"orci, $; i;i;i, vom ti primili,
vini 611.gi ne aducem $i cerind. iertarea vechiror
ardere de tot spirituald,
intregime sfinfi adicd, cu totul gi in
9i sfinfifi $i ne .,rom pr"aa
reasmd lui Dumnezeu, spre miros de bund mi-
neimpdrtindu-ne de cele
toatd arderea de tot ce sint in lume. cdci
se misiuia i" r3"_ sd aducem
mire pentru mintuirea li-'""r" de rnurfu_
li lriaiu ,rouroe, cinstindu_L pe
prin cere stricdcioase - Dumnezeu nu
gi pdmintegti, ci

lr 9i nedospitx, dulce $i sfintd,

e viala sfinfilor 612'Iar
'l,il;i,[,7,";:
_aducindu-I
." p"-"" oar
viafa noastrd
vrednic de primire. cdci
aupi ""'u uau, preotur jertfa
curatd
aga
dupd rege, .sd-rj
Iagdauit,cep,,r,
ta usa coitu]uimdrturieisisd-si
;;:.'"
PALADIE: gi ce spui
cd este aceasta?
votului ei sfirsitut celor fdsdduite.
or, "::jlt "i ,tffj:"tr"a cdci mo-
deca davrur care ",*T
F i1i i: ;{:'"3:il1
ci ca unul ce s-a desdvirrit li":- "" ;LT ff,',li,'"':J
in rrri.,o, gi gi-a crescut
lui Dumnezeu ca pe un alt pdr, gi-l predd
chip al celor fdg'duite.
Iar semnul primirii de
;Ht"*ffiil ffi',I i*'*:::*" jil'l", de.roc.
firii dumnezeiegtichipul
pentru ed
urr u Lcl

focului. Cali u "i,

Hristos Cel jertfit pcrrtru
prin9-ll.
ratdr.cdcidesi.",;,. noi ca
;;;l."T:"rilii,l&,"01,ff"J""".r1,"fJ"::","1
aouce Siesi,pentru ?i,Fi;e
"ralg. "i ;;.;l;".-p9
i-f.: -;;"ili;;: si"si, ci altei per-
.""._",ii-.,"?ii
gil"i:'iflltrt L,i,u,o3'it^u sT"iu.,"i,ina.
-umitinau-sl- r" ln numere nostru.
ii:l:.:Lil!-ti#Iii*:ilti'{,l""Yx#i'1',,"j.,1i$*]rt
-ii,qtH[T
fi'+: lti3,ii''"','.J"'1,',:,;:"'3l,Ii"qdi,"J:d;n
*".i:'i::'i
:iUi4;",1#in":'"i',i,',":''g:';'i"lJ,::"lJ::t.#';$'d,
ne aducem^rui.
Dumnezeu,
"y""J;,T'
:'-,^,dji_"tl,fl1::113: J.l.:u.'".
ii'T""',1':i,$:.
sd depdrtdmdin noi
l;1,,,:t*;1;i'; f&,ill";;i;:.,:;;i?J:#
Jilf,ld'3;,",jj
 SF.' CHINIL AI- ALEXANDRIEI
570

dumnezeiescul Moise : ,<Dumnezeul noslru este toc mistuitot" 613(Deut.

4, 241,inchipuind, socotesc, prin foc, atotputernicia firii nestricdcioase.
Si ia seama cA tunderea intru desdvlrgire, adic6. sfir$itul a toatd
dreptatea gi curdfia, se face la uga cortuiui. Cdci cum ne-ar putea
introduce in Sfintele Sfinfilor numai curdtia 9i dreptatea pdzite de
noi, care nu au in chip desdvir;it nevinovdtia gi lipsa de pdcat ? <Cd'
cine va ti curat d"e intindciune ?, (Iov 14, 4). Dar ne introduce Hristos,
eliberindu-ne fdrd nici o pomenire a rdului gi iertindu-ne tot p5catul.
Cdci a intrat inaintemergdtor pentru noi (Evr. 6, 20), netezind in-
trarea nu Sie-gi, ci celor dinafara ugilor, care au ajuns deJa pe pragul
cortului sfint 614.
PALADIE: Adevdrat
CHIRIT: Cdci se spune cX El ne-a deschis o cale proasp[t5 $i vie.
Iar dupd ce se tunde cel ce a ajuns la uga cortului sflnt, gi-gi arde
pdrul in foc, "v4 Iu.Q,zice, preotul bralul tript de Ia berbec, o piine
Si o turtd, Si Ie va pune pe miinile celui ce s-a fdgdduit Si lulndu-le
iardsi Ie va oteri punerc inaintea Domnului. $i va Ii slint preotului,
ca Si pieptul despdllit>,
PALADIE..DaT ce voiegte sd arate legea?
CHIRIL: Bratul e infeies totdeauna de Scriptura de Dumnezeu
insuflatd ca chip al celui tare, adicd al faptelor implinite intru tf,rie i
piinea nedospitd ca chip al vietii sfinte gi curate; turta unsd cu unt-
delemn, in forma pldcintei, aratd ceea ce e pl5cut gi dulce. Iar rolul
preotului care mijloceSte, il poate atilbui cineva toarte potrivit lui
Llmanuil. Deci cel ce a dobindit cea mai inaltd curdtie gi a adus ca
dar strdlucit preacuratului Dumnezeu faptele tdriei duhovnice;ti, in-
chipuite prin berbec, pi viata fdrd patd, inteleasd prin piinea nedos-
pitd, qi dulceafa pldcutd a vietii intru sfinfenie, infeleas5 prin turtd,
punindu-le pe miinile sale le aduce lui Dumnezeu, prin mijlocitorul
Hristos, Care primegte ca din mind in minX darurile, onorind gi prin
aceasta cu cinstirile cele mai inalte pe inchindtorul cu adevdrat sincer.

613. Cind ll simfi pe Dumnezeu ca adevdrat prezent .qi lucrEtor ln tine, nu

mai simti nici un egoism, nici un interes egoist ascuns ln tine, nici o aplecare
spre vreo patimd uritd. Toate acestea le simti arse de prezenla lui Dumnezeu, ca
de un foc, Te simfi diruit intreg Lui, sau cu totul curat in aceastE ddruire.
614. Prin jertfa pi invierea lui Hristos, cei ce vor sd se alipeasc5 de El au
ajuns la usa cortului de sus. Hristos e lnlduntru, dar i;i lntinde bratul sau pre'
zenta prin Duhul Sfint $i Ia noi, ca sd ne ducd inlSuntru. E Ia Tatdl 9i la noi.
Ca om, ca umanitate jertfitd a Fiului e la Tatdl, dar intrucit e jertfd pentru noi
ii rdmine mereu in aceastd stare de pledoarie pentru noi, e Si la noi cei de la
uga cortului. Uga cortului e acum pdrmanent deschisi. Avocatul care pledoazd
e si ln fata judecdtorului, dar e gi ling6 clientul sau. De bratul lui Hristos se
vorbegte prin chip in cele ce urmeazd.
r: INCHINARE IN DUH

De aceea zice cd
$I ADEVAR

acestea pe miinile sale cel ce gi-a

571

c fdgdduintd atit de,p""ild implinit

sfintd pi de aiotcuratd, le va da preoturui
al sdu gi rezervat lui, ca gi pieptul ca dar
berbecului, potrivit cu hotdrirea
Iegiuitorului. cdci precum zicem
cd brafui e semn'al faptelor din
sau al tdriei insdgi, aga gi pieptul tdrie
berbecului e inletegerea minfii. pen_
tru cd in inimd gi in piept avem
infelegerea. Cdci du"mnezeiascaScrip_
tur. infdtiEeazS,fdr, deosebire,
cind ca chip at -i.r1ii, cind piep-
tul ca chip al infelegerii. Iar -capul
cele sfi'iite si uiuru-ii aduse din
itr gi bine primite prin Hristos mind
-mind rui Dumnezeu 9i ratdl sint tdria
duhovniceascd gi infelegerea,
dacS trebuie sd spunem cu adev5rat
'u ar putea infdptui sfinfii cd
altfel cere plScute rui Dumnezeu,
tdria duhovniceasc6 gi prin infelegerea decit prin
cea bund.
PALADIE; Bine zici.
.HIRIL; gi a poruncit s5 se
ia braful fript, c'ci nu primea
txria sfintilor sd fie crudx pi ca
nerafionald. pentru cd cei ce s-au -r.a-
ruit lui Dumnezeu nu trebuie dd-
s& fie repezifi gi aspri, ;;"t ; ,"
seasc' de o minte violentd,
ci s5 se s'eascd s5 inf'ptuiasc'
virtufii in chip delicat, lin gi cere are
cu multd infelepciune. Numai aga, gi
altfel vor fi prdcute rui Dumnezeu nu
9i potrivit Lui spre mincare faptele
sfinfilor, de nu vor avea in ere
ceva crud gi neprdcut rui Dumnesss 6rE.
cdci gtii cd Hristos a numit
mintuirea celor ce viefuiesc in
mincare proprie, zicind sfinfilor curdfie,
ucenici : oEtrem sd mdnlnc o mlncere,
pe c*re voi nu o cunoastefi>
(Ioan 4, 32). gi ifi aduci aminte
nezeu poruncind sd se jertfeascd ci Dum-
mielur ca ctrip (tipf ar rui Hristos,
addugat zicind: <sd nu mlncali a
d.in eI ceva crud, nici tiert 'n
ci tript Ia tocv (Ieg. 12, g). apd,

r mit 9i greu Ia mistuit.

crud socotesc cd -----vYwv

Agadar, poruncegte ca brafur

nume$te ceea
v\ ce e nepri_

sd fie luat fript, c6ci ceea ce nu

fript indicd ceva ce nu e e
incd durce, nici bun de mincare,
pricina aceasta neprimit. deci din
PALADIE.. Foarte subtire pi adevdratd
explicare.
615. Dumnezeu <m6ninc6 faptele noastre-r
Lui venind de la El si fiind ,;l"i;-1""'.iJ"u bune>. Tot binere fdcut in crealia
Cum mincdm noi faptete_bune-ce-ni;"'f;; rept.,ril"; ;;;s;;i;: se adund in El.
nincd Dumnezeu toare faptele nur" 'ii urfii, Uucu.iriil_*.A
-;;il "inii ete, aqa le md_
cu faptele de rrultumiru ""
""u "I r" i* artora impreund
a" lirJa
primiti in El ca autori ai'siu""rtoi-iJptli ju"i". .udu. Lui. Toti cei ce Ie fac slnt
,ry.0:i.rli-..r"i"pi"r"
bucurie' Mai bine-zis te- "simii"iri H;irilr"umanid'gii-Gru-piJiunti"au-ne lor care-r fac
pe toti ratdrui- Aceste fapte nu cu Sine
.; ;;i;;;"
"r""i; .rua.,-lraii!-'""i,i-,iiut"
-;;--.;'
In bunEtatea Lui. Si ;;i ;; ei neasimirate
.ra iei trebui,e ff;;ie prin srnercnie.
*Ti,":l ;i,,t;':liigi:?fr1"X ti,,p,,rui'n,,"J"-ii..r,"usa
P"tn":,i:ol'bu,"tu intreere
 a'

SF. CIIIRIL AI- ALEXANDRIEI

CHIRIL..Se cuvine agadar, sd I se dea lui Dumnezeu cele fdgd-

ciuite pi cele ce le-a promis cineva sd le implineascd fdrd nici o zdbavd,
cdci neimplinirea in grabd a acelora, socotesc, ba mai bine Sfinta
Scripturd socotegte cd e un lucru din cele mai infricogdtoare gi mai
primejdioase. CXci dacd cugetind drept, socotim cd e un lucru din
cele mai urite a se face cineva vinovat de minciund, cum nu va fi
un lucru cu totul urit sd fdgdduiascd li sd promit5 lui Dumnezeu cevar
dar dupd aceea s5-gi calce fdgdduinta ? Agadar, tot cel ce a fdgdduit
ceva gi a intirziat sau chiar a refuzat cu totul sd dea, s-a fdcut vinovat
de un pdcat. Dar dezleagd de vind pe cei ce nu au nimic al lor, ci
sint supugi unei legdturi silnice gi lucreazd sub puterea altuia. cdci
s-a scris in Numeri : <^ti a grdit Moise ccitre cdpeteniile seminliitor
fiilor lui Isail, zicind r Acesto e cuvintul pe cue I-a poruncit Domnul :
Omul care va Iace vreo tdgdduinld Domnului, sou vo jura vreun ju-
rd.mint, sdu va lua vteun legdmint cu privire Ia suIletullui, sd nu-gi
calce cuvlnlul sdu. T'oate cite vor iegi din gura lui, sd. tacd. De va tace
o temeie vreo ldgdduinld Domnului, sau vo lua vreun legdmint ln caso
Iatdlui ei, in tinerelea ei, si va auzi tatd.l ei ldgdduinlele ei .5i legdmin-
tele ei cu care s-a legat pentru sulletul ei ,5i va tace tatdl ei, vor ste
toate Idgdduinlele 'ei qi toate legdmintele ei cu care s-a tegat cu pri-
vire Ia sutletul €i; vor rd.minea ei. Iar de nu va lncuviinla tatdl ei,
in ziua in care va auzi toate Idgdduinlele ei gi legdmintele ei pe care
Ie'a luat cu privire la sutletul ei, nu vor sta si Domnul o va curdli pe
ea, pentru cd. n-a incuviinlat tatdl ei> (Num. 30, t-7). Dar gi de va fi
femeia rndritatd dupd lege cu bdrbat, sx domneascd aceeagi lege. Le-
qdmintele vdduvelor gi ale celor pdrdsite, zice ci vor sta insd in
picioare gi fdgdduin{ele lor trebuie numaidecit implinite, supunind tot-
cleauna osindei pe cel liber 9i in afard de jug, de nu va voi sd facd
cele fdgdduite, iar pe cel ce nu e a$a, ci e sub alfii pi deci fdrd putinfd
de a implini fdgdduinla, 9i deci ldsindu-l pe drept cuvint neosindit.
Dar pe stdpini, adicd pe tatil gi pe mama care au aprobat 9i au in-
cuviinfat fdgdduinfele celor de sub stdpinirea lor, ii supune pedepsei,
de nu vor vrea sd implineascd cele fdgdduite. Insd pe cei ce nu le-au
incuviintat, ii las5 liberi de pdcate. cdci cele ddruite lui Dumnezeu
stnt roduri ale libert5fii, nu ale'necesitdfii.
 CARTEA A $APTESPREZECEA

Despre sfintele sdrbdtori

: Despre curdfire, despre fdgiduinfe

gi despre preofi, s_au spus
destule. Dar la acestea socotesc
cI trebuie si se adauge, care e
plata de la Dumnezeu pentru rds-
osteneri gi ce este aceea spre care
oamenii, se vor acoperi de cinstirire 'dzuind
cere mai inalte gi vor fi partagi
de nddejdea vegnicd ?
?ALADIE: Bine zici,
CHIRIL: Cdci se cuvine, o paladie,
ca cei ce s-au exercitat in
viafa aleasd gi prea cinstitd gi
au ajuns ra mdsura unei astfel de vie-
fuiri luminoase, incit sd fie socotili ca
cei mai buni, sd se bucure de
zile fericite indelungate, prdznuind
gi bucurindu-se gi avind drept
petenie a sdrbdtorii pe Emanuil cd_
9i stind tari in naaelai neciintite.
PALADIE.. Se cuvine, desigur,
e adevdrat ce zici.
CHIRIL" Vrei, agadar, sd
cercetdm sdrbdtorile in chipul lor
lege gi si descriem_modurile jertfelor din
din ele, mutind, pe cit se poate,
infelesul lor spre adevdr.
PALADIE.. Vreau, cum sd nu ?
.HIRIL; Fiindcd vdd deci cd
infelegi rimpede cd se cuvine sd
cercetdm pi acestea, sd cercetdm
inainte de toate cind gi pe,ntru
pricini a poruncit Scriptura ce
cd trebuie sd finem sdrbdtori.
felul acesta cuviniul nostru va cdci in
inainta drept spre ceea ce se
cuvine.
$i pe lingl aceasta, nu se va dovedi intocmit
fiird megtegug.
PALADIE: Inainteazd deci
cum voiegti. cdci ne vei forosi
c'hip bogat. in
.HIRIL; Adu'indu-se odinioard fiii
rui Isra' in pustie, sub mun_
tele Horeb' Dumneieur tuturor a dat
regea care stabiregte cele ce
trebuie sd le facem'
$i dupi ce le-a dat nenumdrate porunci folosi-
toare, a addugat zicind: <Trei timpuri
ale anurui serbali lvrie,.$i care
srnt aceste timpuri, a ldmurit
iar'gi : <sdrbdtoarea az,rniror pizili
o tacefi' 'sopte z,e veri minca sd
azime, precunT ,m-poruncit
\lremee .unii celei noi cd in rie, in
; ea ai ieSit clin Egipt. Nu te "";
inaintea Mea d,esert.gi vei 'ace ;r;;;
sd"rbdtoareasecerigului primelor ro-

I
 SF. CHIRIL AI- ALEXANDRIEI

duri ale lucrurilor ta|e, pe care le vei semdna in larina to. $i sdrbd-
toarea sfir,tifu,lui la iegirea anului, la adunarea lucrurilor tale, celor
din |arina ta. in trei timpuri ale anului se vo ardta toatd partea bdrbd-
leoscd inaintea Domnului Dumnezeului tdu" (Ieg. 23, 13-17).
Spunind : <<1ntrei timpuri ale anuiui se va ardta toatd partea
bdrbdteascd inaintea Domnului Dumnezeului tdu>, a ardtat cd se cu-
vine ca sdrbXtorile Domnului sd le prdznuiascd mai ales cei ce vieluiesc
bdrbdteqte ii nu cei ce au cdzut gi au in ei o minte pldpindd gi in-
covoiatd pururea spre cele ale trupului gi lumii. Cdci partea bdrb6-
teascd e vrednicd de privirea de sus a lui Dumnezeu, dupd modurile
spuse mai inainte.
Dar cu folos a poruncit sd se prdznuiascd sdrbdtori sfinte. Cdci
trebuia sd le arate celor ce veneau sub autoritatea pedagogiei celei
drepte gi intrau sub jugul iui Dumnezeu, cd finta vieluirir celei dupd
lege e ca ei se sfirgeasci in desfdtdri qi pofte, se infelege in cele du-
hovnicegti. Pentru aceasta dind Dumnezeu legea gi dezaprobind prin
ea indirect tot ce e necuviincios, pe de altd parte ldudind tot ce aduce
un folos, Ei ardtind calea petrecerii qi vieluirii pldcute Lui, a l6sat
sd se infeleagd cd osteneala lor va sfirgi odatd in desfdtdri 0{6.Drept
aceea cea dintii slrbdtoare e la luna noud. A doua gi vecind cll ea,
e cea a secerigului primelor roade. A treia ti cea din urmd e cea de
la iegirea anului, dupd ce'am adunat rodurile, in luna a gaptea a anu-
lui. Sau nu a spus aqa Sfinta Scripturd ?
PALADIE.. Aga este. i
CHIRIL.' Agadar, e necesar sd infdlipdm cele proprii fiecdrui timp
gi sd ldmurim, pe cit se poate, cum gi pentru care pricini se cuvine
sd-l sdrbdtorim. Preamilostivul Dumnezeu a poruncit intii ca fiii lui
Israil sd plece din Egipt 9i sd lepede jugul stdpinirii de nesuportat qi
sd porneascd spre pdmintul fdgdduinfei. Dar Faraon s-a empotrivit celor
poruncite gi a scos cuvint nebunesc impotriva slavei negrdite, zicind :
"Nu qliu pe Domnul" (Ieg. 5, 27). $i a afirmat de multe ori cd nu va
ldsa pe israeliNi. De aceea a fost ,lovit cu pldgi dese, ce au urmat una
dupd alta. Dar fiindcd rdminea incdpdtinat gi cugeta invirtoqat sd se
impotriveascd lui Dumnezeu, a slobozit pe pierzdtorul asupra celor
intii ndscufi 9i Cel ce are stdpinirea peste toli a hotdrit ca aceia sd
moard intr-o singurd noapte. Dar a potrivit de mai inainte ca multi-
mile iudeilor sd nu fie supuse rdului gi sd se afle cit mai departe de
mina sau minia pierzdtorului. Aceastd insd nu se putea face cuiva
decit prin Hristos, care este viald gi fdcdtor de viaf5, ca Cel ce a

616. O sdrbdtoare inseamnd iegirea din robia pdcatelor, a doua viefuire in

cele plScute Domnului, iar a treia desfdtarea ce urmeazd acesteia.
; : INCHINARE TN DUH SI ADEVAR
575
odrirsrit din Tatdr, viafa cea dup6
rile il?. Deci regea a preinchipuit
taina privitoare ra El, ziclnd : <A grdit
Domnur cdtre Moise gi Aaron
fin pdmintul Egiptului, zicind.:
Luna aceasta este voud incepdturd
luniror, cea dintii este voud a
f;ntre lunile anului, Grdieste cdtre
aclunarea Iiiror lui Israir, ziclnd.: toatd
In ziua a zecee a tunii ocesteia sri io
Iiecare cite un n'tiel cre |iecare
casd a tud.eniei, tiecare un miel d,e
casd' Iar de vor Ii pulini 1n casd,
'n'QlLtQ co sd nu tie d.e ajuns Ia un miel,
cu sine pe vecinul sdu ce1 de aproape,
dupd. numarur sutlete-
Ior, Iiecare va numd.ra huisi cili
fi slnt d.e ajuns Ia miel. sd fie mielul
desdvirgit, parte bdrbdteas;cd,d.e
un an. Din miei gi c)in iezi sd_r ruari
osjsd'J pdstrali pind fin ziua a patrusprezeceQ

l/ lunghie toatd muJlimea adundr'ii tiilor rui

clin singe gi sd pund pe amindoi
care ir vor minca pe er. gi sd
Q lunii acesteia. ,si sd_/
Israil cdtre seard. ^fi sri io
stirpii si pe wagul usii, in caserein
mdnince cdrnur,i in noaptea aceasta
tripte ln Ioc $i azimd cu ierburi
emere sd indnince. sd nu mlncali d.in
ele erude, nici liert frn apd, ci tripte
frn Ioc i capul cu picioare,fegi cu
ntdruntoiele. sd nu se /cse d.in
e,r plnd a ai.oui',;. i os crin eI
sldrimali' Iar eere ce vor rdmlne sd nu
crin eI pind a d.ou. zi, in toc sd re
ndeli' $i oso sd-r mlncali pe
eL ",i tiu ntijloacere,oo"tr" ineinse, in-
edlldmintele 'oasfre in picioarcIe
voastre 6r toiegele voastre in mii-
nile vocslre' sj sd-l mincali
in grabd. Este poscha Domnu.ui.
$i voi trece in noaptea aceasta prin pdmSntur
Egipturui gi voi lovi
pe tot cer intii ndscur rn pdmlntur
Egipturui d.e Ia im pind Ia d,obitoc
si osupro tuturor dumnezeilor Egiprurui
. t,oi Iace rdzbunare, Eu
D >mnur' $i va Ii singele semn vou-d.in casele, pe ccse/e voastre,
enre veli Ii voi si voi vecrea in
singele ^5i vri voi acoperi pe voi,gi
'a veni intru voi ltdtaie co nu
sd vd piardd, clnd voi .ovi in pdmintul
Egiptului' $i 'q Ii voud ziua
aceasta pomenire gi o veri serba pe
frntru toate generafi,e voastre, ea
tege vegnicd sd o serbali pb ea. gapre
rile azime veli minca,
si ctin ziua intii u"yi ,"oat"l" "rr" dospir din
cosele vocsrre. T'ot cel ce 1.'o mlnca
dospit, din ziua intii pind 1n ziua
a $aptea, sullerur acera se va pierde
d.in lsrcil. gi ziuainlii se vo numi
sfinld, gi ziua a saptea numitd
stintd va Ii voud. Tot lucrul de stujbd
sd nu'/ Iaceri in ele, decrt numqi
ceea ce se va face d.e liecare suIlet,
aceee sd se locd de voir, (Ieg.
12, l_16).
toateacesteaam5nunfittei de aproape,
*, *.to.Yt:^",111i:^:il:t::0.
sd spunem cere cuvenite ? cSci vom r u E d Prudp(),
da astfel pr'ej de gindire infelep-
617. Fiul lui Drrmnezeu e Cel
D.eci 9i Er e viata prin-excel.entd. odrEslit-din-Tat6l,. obirgia prin fire a vielii.
H-;;;ada. ca viala prin fiie nu e rard rod_
nrcle, Du e uscatd, stearp6. DacE ar
fi ala, n_ai mai fi viatd,
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

fiior gi le vom face cunoscute drepfilor, dup5 cum s-a scris (Prorr. 9, g).
Fiindcd vor adbuga gi ei cele de la ei gi vor fi cu muit mai buni.
PALADIE; Voiesc, fdrd indoiald.
CHIRIL; Agadar, taina lui Hristos se ivegte la inceputul anului
gi in luna dintii. Fiindcd timpul in care a venit Mintuitorui nostru ne-a
fost un veac nour mutind toate spre mai bine qi prefdcind in zidire
noud ceea ce se invechise, imb{trinise qi ajunsese aproape de pieire.
Cdci <cele 1n Hristos sint zidire noud i. gi cele vechi au trecut, iatd
toate noi s-au fdcut> (II Cor. 5, l7l. Deci gi noi du mai viefuim in
chip mozaic, ci am fost trecufi mai degrabd ia viefuirea evanghelicd,
clat fiind cd Hristos ne-a innoit pe noi prin Duhq| 6t8.
PALADIE: Drept ai zis.
CHIRIL: $i fiecare ia mielul gi se adun6 mesenii ca o mulfime
Ailr-o singurd. casd. Cdci gi noi, fiind impirfiti, prin faptul cd existdm
prin fire cite unul, ne-am adunat in unitatea cea duhovniceascd. intru
flristos. Pentru cd un suflet este in noi gi o inimd. $i cei junghiat e
din oaie. E din oi, pentru blindetea gi nerdutatea neasemdnatd a Lui;
gi pentru puterea Lui de rodire. C{ci "ca o oaie spre junghiere s-c
oclus pi ca un rniel Idrd de glas lnaintea celui ce-I tunde pe eI" (Isaia
53, 7). $i e miel, pentru cd S-a junghiat pentru noi qi pentru pdcatele
noastre S-a dat, dupd Scripturi (I Petru 3, 18 ; Ioan 2, 2). Cdci se jert-
fegte pentru pdcate, dupd lege. $i mielui e desivirqit gi parte bdrbd-
teascS. Desdvirqirea indicd sau libeftatea de orice patd gi vigoarea gi
sdndtatea (cdci fdrX patd e Hristos ti liber de orice patimb), sau desf,-
virgirea cu adbvdrat. Pentru c5 atotdesdvirgit este Emanuil, avind de
la sine gi prin fire cele prin care este Dumnezeu. Iar partea bdrblteascd
inseamnd cd e conducdtorul tuturor. Cdci partea bdrbdteascX e tot-
deauna conducXtoare, iar partea cea femeiascd e pretutindeni in rindul
al doilea.
$i se ia mielul din ziua a zecea a lunii. Dar se jertfegie in ziua a
patrusprezecea cdtre sear5. Cdci nu s-a ardtat de curind taina lui
Hristos, nici nu s-a fdcut cunoscut5 prima datd atunci cind au socotit
iudeii cd il pot batjocori. Ci cunogtinfa patimii Lui a fost cu mult
mai veche, grdind-o sfin{ii de mai lnainte 9i strigind-o legea 9i taina
ei inchipuind-o de rnai inainte Sfinta ScripturS. Agadar, arn avut la
noi Mielul prin preqtiinfd, pind nu era junghiat, dar qtiind cd va fi

618. Hristos vine la lnceputul unui veac nou, sau Ia inceputul veacului pou
prin excelenti. El e Omul nou, qi din El se innoiegte tot omul prin Duhul Lui de
viatd Fdcdtor. Aceasta se simboiizeazd prin faptul cd El se nagte l,a inceputul
anului. Iar venirea lui Hristos era preinchipuitd ln legea veche prin sirbdtoarea
din luna Nisan (Martie), care era prima lund a ,anului.
;i
INCHINARE TN DUH SI ADEVAR

juttghiat spre sear5. Cdci moartea tui Hristos s-a sdvirgit in ultimele
timpuri ale veacului, c'ind timpul era aproape de apus 6te.
$i se junghie de toath mulfimea, fiindcd pentru toti a murit, ca
sd gtie aceptia aducind mielul pentru mintuirea lor, c5ci cu pref au fcst
rtiscumpdrali gi nu sint ai lor, ci unul pentru tofi a murit, ca cei ce
,i
viefuiesc sd nu mai viefuiascd lorugi, ci Celui ce a murit 9i S-a sculat
pentru ei (II Cor.5, 15)620, Cdci deoalece pentru pdcatele noastre S-a
r E dat, se spune cd pentru noi a murit. $i de aceea noi sintem cei ce-L
'f aH:
junghiem. Cdci cei pentru care a murit, aceia sint ln chip necesar
pricina patimii Lui, chiar dacd aceea s-a sdvirgit prin altii 621.
'i
Iar cd stropirea singelui mintuiegte pe cei un$i, a ardtat indatd,
spunind sd se ungd cu singele intrdrile caselor, adicd stilpii gi pragu-
rile ugilor. Cdci taina lui I-Iristos face cu neputinfd intrarea morfii.
Deci gi noi, odold ce-em fost un,5i cu scumpul singe, vom fi mai presus
de moarte $i vom disprefui stricdciunea, netemindu-ne de pierzdtorul.
Cdci ne izbdvegte singele viefii, adicd al lui Hristos 62.
Dar cere sE se ('onsume cdrnurile mielului intr-o singurd noapte.
Ctci unut cu adevdrat este timpul patimii gi odatd ce-a murit, nu
mai moare ; dupd clrm s-a scris, moartea asupra Lui nu mai domnegte.
Cdci CeI ce a murit, pdcatului a murit oclatb; iar cel ce viaz6, viazd
lui Dumnezeu (Rom. 6, 9-10).
Iar cdrnurile sint fripte $i se mdnincd cu piini nedospite 9i cu
ierburi amare. Frigarea indicd desivirgirea lui Emanuil prin patimi 623.
Pentru cd trebuia, zice, ca pe conducdtorul mintuirii noastre sd-L de-
siivirgeascir prin patimi,r (Evr. 2, l}J. Iar mincarea cu azime gi ierburi
amare, zugrdvegte prin ghiciturd, cd va trebui ca gi noi, cdrora ni se

619. Clnd a venit Hristos ti S-a jertfit pentru noi era aprodpe de sfirpit
timpul. Prin inviere a inceput eternitatea pentru pirga umanitdfii noastre in
Hristos. $i aceastd eternitate a ptrtruns ln parte gi ln noi qi inainteazd pind a co-
plegi timpul in care ne mai afldm.
620. Rdscumpdrati de Hristos, am fost sco;;i din rnoarte $i ar crn in loi viafa
ciin Via|a dumnezeiascd la care a ridicat umanitatca Lui. Pini eram in rnoarte,
erarn ai nogtri, sau ni se pdrea cd sintern ai no;tri, in rca.litatc iiind ai celui rdu.
Acum dacd trdim e viafa din Dumnezeu, sintem ai Lui, sau sintem ai Lui dacd
trdim din viata Lui, care se afltr in umanitatea lui Hristos ca in pirga noastrE. $i
cie'abia fiind ai lui Dumnezeu stntem ai nottri, pentru c{ sintem liberi, nu robi
pdcatului tiranic. De-abia aga trdim viafa omului realizat, sau in continuE realizare.
l)e-abia a9a trdim viata in iubire. Iar" in iubire c libertate, e bucurie.
621. Dacd n-am fi fost robi pEcatului, u-ar fi trebuit Si moard. Piicatul nostru
e pricina mortii Lui.
622. Singele lui Hristos e purtAtor de viatd adeviratd, nesupusd coruptiei pi
morfii. Cici in El e puterea ipostasultti dumnezeiesc ai elanul dragostei jertfelnice.
623. Omenitatea lui Hristos s-a ridicat prin moarte la treapta superioar{
mortii si afectelor ireproqabile. Aceasta e cles6virqirea lui Emanuil la care a
ajuns suportind patimile ca sd se ridice deasupra 1or, prin tdria spiritualS care
luu s-a ldsat incovoiatd prin durerile mor{ii spre grija de Sine, ci a rdmas in
dragostea de Dumnezeu. De aceea nici la cei uniii cu El nu mai intr5 moartea,
3? _ Sf. CHIRIL
fir
li
SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

[ir oferd Hristos spre impdrtdgire, sd ne instrdindm de aluatul spiritual,

adicd de rdutate gi viclenie, gi sd iubim cit mai mult.a suferi pentru
iubirea fafd de El gi a suporta osteneli, p5gind pe urmele Celui ce a
mers pentru noi la moarte. Cdci indemnindu-ne la aceasta, zice : oNu
este ucenicul deasupra invdfdtorului, nici sluga deasupra stdpinului
sfra" {Matei 10, 24). <<Dacdpe Mine M-au prigonit, $i pe voi vd" vor
prigoni ; dacd pe StdpinuJ casej L-au numit Beelzebul, cu mult mai
mult pe slujitorii lui> (Ioan 15,20; Matei 10,25). Apoi legea opregte
sd se mdnince mielul crud gi fierf in apd, degi, socotesc, cd nimenea
nu l-ar fi mincat crud, chiar dacd n-ar fi spus legea. Deci indicd prin
ghicituri cd taina lui Hristos nu e nici de lepddat din pricina mdrimii
minciunilor, nici de amestecat cu apd 9i de inmuiat. Poelii gi scriilorii
vestifi ai eliniior pi inteleptii lor in ce privegte cuvintui, descriind
orgiile zeilor lor, u:int, cu neruginare gi aicdtuiesc povegti crude gi
neprirnite de mintile oamenilor Si avind in ele mult6 apd. Cdci au nds-
cocit preacurvii Si iubiri de ale femeilor gi stricdri de adolescenfi 9i
tdieri ale pdrtilor de rugine gi prefaceri de fecioare in arbori $i pe
lingd acestea, alte mituri gretoase gi urite. Dar cele in Hristos sint
toate adevdr, toate 1r.gorde primit Ei bune de mincat cu mintea, ne-
qvind nimic moale gi apos 624.gi conduc mai degrabd pe cei ce voiesc
sd infeleagd la buna cuviintd in loc Sd-i lase in voluptdfi pi ln poftele
cdrnii, ca poveptile reci 9i imbdtrinite ale elinilor. Intelegi, deci, lim-
pede ceea ce spun.
PALADIE: Da, desigur.
CHIRIL: Iar cd cel ce s-a fdcut pdrtaS de Hristos prin impdrtdgirea
de sfintul Lui trup gi singe, trebuie sd aibd 9i mintea Lui qi sd iubeascd
sd treacd gi prin izbinzile Lui, lduntrice, a ardtat prin faptul cd spune
cd acela trebuie sd mdnince capul impreund cu picioarele gi mdrun-
taiele. Cdci oare nu au spus despre cap cd e chipul mintii, iar despre
picioare cd indicd pdqirea.dreapt5 prin fapte ? Iar mdruntaiele nu sint
cele dinlduntru gi ascunse ale celor jertfite ?
PALADIE.. S-a vdzut cd aga e drept sd se cugete. Dar spune-mi c€
este mintea Jui Hristos, ce e pbpirea gi ce sint cele ascunse ?
CHIRIL; Mintea lui Hristos std in a cugeta numai cele care privesc
la siava lui Dumnezeu gi Tatdl gi in a voi sd impiineascd cele plX-
cnte Celui ce L-a ndscut. "Cdci M-am pogorlt din cer, zice, ru ea sd

624. Povestile despre desfrlndrile zeilor ii aratd cd nu sint zei, cd declararea

Ior ca zei e o minciunE. Prin raceasta nu contribuie la explicarea existentei, nu
s.rtisfac mintea care cautd o astfel de explicare gi nu-i gdsesc sens decit lntr-un
Dumnezeu mai presus de legile legate de lume qi d9 Patimile cdrora se .supun
rlsor oamenii. De aceea numai grdirea clespre un astfel de Dumnezeu o gdsegte
mintea ca ader'5ratd.
I INCHINARE IN DUH ST ADEVAR

Iac voia Mea, ci vcsia Celui ce M-a trimis pe Mine, (Ioan 6, 3g).
Aceasta hotdrindu-se sd o cugete gi sd o facd dumnezeiegtii ucenici
au spus limpede : <Ier noi avem minteo. lui Hristos > (r Cor. 2, 16).
$i de aceea invdfau sd se spund in rugdciuni : <Tatal nosrru care
esti 1n centri, stinleascd-se nuntele Tiiu, vie impdrdlia Ta, Iacd.-se
voia Ta, precum in cer si pe pdmint> (Matei 6, g-13). vezi
cd fdcin-
du-se dupd chipul ]ui Hristos 9i de un cuget cu El, afirmd clar
cx au
rnintea Lui ? Aceasta socotesc cd inseamnd mincarea capului mielului.
Iar drumul lui Flristos sth in faptul de-a fi suportat cu vitejie,
moartea gi a nu fi f.git de ea, ca sd mintuiascd, precum zice pavel,
pe pdcitogi (I Tim. 2, IS). Deci se cuvine ca gi noi
sd fim pregdtifi
spre aceasta gi gata sd ne chertuim viafa cea.in trup pentru
frafi. De
aceea a zis unul dintre sfinlii ucenici : l/ristos pd.timind.pentru
noi
in trup, $i voi sd vd inarmali cu acerasi gind pentru EL
$ petru 4, r):
Iar Pavel ceartd pe unir, zicind : opentru ce plingeli intristind. inimq
Mea? Cdci eu sint gate nu numai sd md rog, ci gi sd mor pentru
Domnul nosrru lisu,s Hrisros> (Fapte 2r, r3). gi lnsugi Flristos
porun-
cind sd se meargd pe urmele Lui, zice : ocel ce nu ia
ctucea ,sa in
tiecare zi ca sd urmer,e Mie, nu este Mie vrednic>
(Matei 10, 3B). Dar
li altfel pdgirea qi calea lui Hristos e sfintd peste tot pi prin toatd
virtutea.
Iar prin mdruntaie sd infelegi raliunea ascunsd gi invdluitd in El.
cdci Unul Ndscut fiind, Dumnezeu dupd fire gi nxscindu-se clin Dum-.
nezeu, S-a fdcut trup gi S-a sdldgluit intre noi gi fiind
; chip qi ase-
mdnare a celui ce I.-a nxscut, S-a pogorit pe sine spre golire
9i spre
chip de rob. Drept aceea sd primim in sufleteie noastre nu numai
cele
omenegti gi clin afari ale lui Emanuil, ci umplindu-ne mintea
9i cu
ti mdruntaiele insegi, aclicd cu tainele cele ascunse, sd avem hrana
lt cea
II bund duhoyni6g65gi 625.

A spus apoi sd se consume mielul in aceeagi singurd noapte, ne-

rirminind nici o rdmiigifd pentru a doua zi dimineata.
$i nu lasd sd se
zdrobeascd nici un os. primul Iucru inseamui cd in veacul viitor
Hristos va sfinli gi binecrivinta in alt mod pe cei ce se vor ddrui Lui
prin credinfd qi sfinlenie gi nu-i va hrdni iardgi cu trupul Sdu, nici

. 625. Hristos c Fiul lui Dumnezeu cel coborit la intrup,area ca

om. Aceasta
irrseamnd ci in umanitatea ardtatd a Lui e ascunsd Dumnezeirea. cdci Et n_a
lepidat prin coborirea aceasta Dumnezeirea, cum ziceau chencticii protes-
tanti - germani din sec. xIX. El a iuat un mod cle-a ardta Dumnezeirea iui
ln cele omenesti. Dar ce este in El insugi ca Dumnezeu, e cu neputinfi sd cu_
I noagtem. Nu inlelegem in_ concret nici putinfa Dumnezeirii de-a se ardta in cele
It.
omenegti. In orice caz existd o anumitd corespondenld intie nrodul tle-a fi al tui
I Dumnezeu 9i modul cel mai inalt de-a fi al omului, chiar dacA intre nivelele
lor
2 c s t e o n e g r i i t d < i i s t a n l i ,c a r e n u e s t e e g a l 6 c u s e p a r a t i a .
 SF. CHIRIL AL ALI'XANDRIEI

nu va face vii cu singele SXtl, cta 9i acnrll, dat fiinclcd moartea se va

fi desfiinlat gi stricticiunea se va fi dezlegat, va fi un mod spiritual
de sfinfire 626.lar al doilea lucru, aclicd trebuinfa de-a nu se zdrobi
nici un os, ne indaamnd sti ne ginclim lo Hristos ;i ne lnduplecd sa
urmdm cuvintele grbitorilor de Drtmnezeu. Ceci dumnezeiescul Evan-
ghelist, referind porlmca in chip trupesc la l{ristos, zice : "Nu i'art
zdrobit ostaqii fluiertle, ca sit se plineasc5 ceea c'e s'a scris>>(Ioan
19,33-36)
$i mdnincd mielul cu mijloacele incinse, . cu picioarele incdlfate
qi avincl toiege in tniini, 9i,. simplu vorbind, afiindu-se in infdfiqarea
ceior ce obiqnuiesc sd plece la drum, $i aceasta, pe bunb dreptate.
Cdci ne vom imp5rthli de Hristos in chip sfint 9i curat, de vom fi gata
de-a ne muta spiritual Si oarecum grdbifi sd ie;im din imprdEtierile
acestei lumi gi rir,'nind sd trecem ia tot ce e buu' Pentru cZrnu ne-am
obignuit sti zXbovirn in cele rrremelnice, ci alerghm cu bdrb6fie la
cele necldtinate gi statornice. $i despdrtinCu-ne de necurdtiile tru-
pegti, ne ridicdm la frumuselea duhovniceascd, aducindu-tle aminie de
Hristos, Care zice: "Sculati-vd, sd mergem de oci, (Ioan 14,31). Pen-
tru aceasta iau, cei ce mdnincd mielul ca chip (tip) al lui Hristos infS-
627.
tiqarea cuvenitd celor ce obignuiesc sd plece la drum
Pe lingd aceasta,trebuie sd se mdnince in grab5. Pentru cd e pasca
Domnului, adicd trecere, sau sacrificiu pentru trecere. Cdci venind
timpul, in care trebuie sd trecem de la rdutatea lumeascd la sdrrirsirea
celor pldcute lui Dumnezeu, dacd n-am face ac'easta in toatX graba,
ci am intirzia gi ne-am iSsa retinuti de cete vechi, ca unii ce sintem
lipiti incd de cele rele, cum ne-am face un lucru din cele mai primej-
dioase ? 62E.De aceea zice dumnezeiescul Pavel : "Alergali ca sd
apucafi" (I Cor. 9, 24\. Deci trebuie sd mergem spre impdrt5girea de
I{ristos prin credintd, cdlcind peste toatd zdbava, nel.lsindu-ne impie'
dicafi de nici o gor'diaid, ci cu toatd graba. Cdci numai aqa vom trece
de la pdcate la indreptare, din rnoarte ia viald, qi ptergind uriciutrea
robiei, vom dobindi harul strdlucitor al inlierii 62s.

626. ln vcacui viitor nu se va primi Hristos cu trupul :7i singt'lc Slu, cdcr
atunci nu se va mai minca si bea trupeste nimic, tri:rnaiexistind i:oruptibilltatea
de acum a trupului nostru. Hristos ne va sfinti tntr-un mo(l spiritual, nefnleles
de noi acum.
627. Ne impdrtdgim de tr upul Ei tle slnqele lui Hristos, nu ca unii ce
sintem hot6riti sd r6minem ln ceea ce sintem, ci si ne ridlcEm la ceea ce este
Hristos insusi dupd invierea Sa.
628. Trebuie sh ne impdrtdgim de Hristos cu vointa de-a ne trece imediat
r l e l a f c l u l v i c l u i r i i c l c p i n d t r c u n t ,l a o . r t t a m a i i n a l t d , n r ' a i c u r a t d .
629. Ne imp{rtdsim de Fiul Care S-a fdcut om rhmlnind Fiul dttnne'zelesc,
cra sE ne facem si noi fii, seru dumnezei dupd har, rdmininrl oameui dup,1 nattlri.
 INCHINARE IN DUH sI ADEVAR
581
PALADIE.. Foarte bine ai spus.
.HIRIL; Acestea fiind astfel pdzite
gi duse la capdt, potrivit cu
porunca Legiuitorului, spune
cd va trece gi va inconjura tot pdmlntul
egiptenilor 9i va piercle pe cei dintii
ndsoufi gi va face rdzbunare asu-
pra zeilor egiptenilor, adic6
asupra a tot cel indlfat gi riclicat
ti atezat pentru marea lui stare intre ra ei
' astfel de socotintd invirtogatd cele de inchinat, pedepsind o
gi dezordonatd gi o ingimfare
mare' Dar a fdgdduit cd 'a acoperi aga de
pe fiii lui Israil, ale cdror praguri
vor fi unse cu singe. Cdci aceasta
a numit-o semn ar legdturii (fami_
liaritdfii) cu El. "Cd. voi veclea,
zice, semnuI 6i vd voi ac.operipe

I (Ies' 12, l3)' pentru cd pornindu-qi voi>>

Dumnezeu urgia gi minia asupra
a tot cer indrfat gi mdret, dup.
cuvintur prooro"itri (Isaia 2, 12) gi
osindind la moarte..pe cer nelegiuit
gi pe cel ce n-a incetat sd dispre-
fuiascd credinfa fafd de Er, nu 'Jor scdpa gi
nu vor fi ferili de peleapsd
decit cei care au fost pecetluifi
cu semnur cer bun gi au fost stropifi
ctr singele lui Hristos. cdci auzi-L
ce zice : nAmin, a.min zic voud, cer
ce mdnincd trupul i\,teu
Sj ltea singele
"d.in Meu are viqlfi vegnicd gi lc
judecatd nu va veni,
ci s-a mutat moarte ra viard. Iar cer ce ntl
ctede nu ve ved.ea vnfe,
ci minia lui Dumner", orupro 1ui, (Ioan
55 ; 5' 24 i 3' 36)' Agadar, 6,
cei sfinfili prin aceea cd s-au impdrt'git
de Hristos in modul tainic,
ri au iort .rrrgi cu singele cer sfint, vor fi
piirtagi 'iefii vegnice
ri prieienj gi cunoscufi ai rui Dumnezeu
;i biruitori ai morfii. 9i ratdl
Apoi le porunce'cte sd se sileascii
sd pdzeascd cere cu privire Ia
acesta in veci. cdci nu vom inceta
sd prdznuim intru Hristos, inrd-
tttrind aluatur di' hotareie noastre,
adicd din tot pa-irrtur in care 'e
vom face petrecerea. pentru
c5 cei chemafi prin credinlh ,a indreptarea
lrri' Hristos, praznuim cluhovnicegte, nu
trebuie sd o facd aceasta in
aiuatul rirutdfii si ar vicreniei,
ci curdlind mai degrabx
Fidse preschimbe spre mai bine gi .aruatul vechi, .
sd se arate ca o frdmintdturd noua,
crt tot neamul $i cu toatd casa gi
cu tofi di' locul acela. prin aceasta
se (indicii) aratd cd mare gi
nennm5ratd e mullimea cnrrioasd
ce au primit credinla. a celor
Iar ziua cea dintii a sdptdminii
a spus c5 trebuie sr] se numeasci
sfinid ; si sfintii va li numitd
9i a gaptea. prin aceasta regea a ardtat
cred' cd timpur de ra inceput al vietii
omenetti, cer in Adam, proto-
pdrintele neamului, era sfint, pind
ce acera nn a cdlcat ceie ri'duite
""t*lit poruncile clumnezeie;ti.Dar cu
:'*j mnlt mai sfint e cel
" tmbrdcatii*rotlurile r;rrrriiriiri simtirii orne,,erri
fi;f;"a$Tl;"",\";r".rl :r;"L iu-
"ot sE primim iii ui'itl'iir""'1T'.imliriten'oi.i*
aceea$i rrragostenr*,,.lrJjlllttJ ,:,|'
 SF. CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

din urmd, adicd cel in Hristos, care este Adam cel de-al doilea, care
reface neamul, ridicindu-l din ceie ce i s-au intimplat intre timp Ia
innoirea vietii, in duh.
$i se poruncepte ca in ziua a gaptea sd se odihneascd (sd o saba-
tizeze), oprindu-se de la orice lucru. Cdci se cuvine, pe drept cuvint,
celor ce-au intrat in odihna lui Hristos sA se retind de aci inainte de
la orice faptd trupeasci pi de la strdduinfele pdminteqti 9i de la um- .
blarea de$artd, silindu-se sd implineascd mai degrabd numai acelea
ce duc spre viata cea nepieritoare 9i spre cele ce-i fac cuviogi 9i
sfinfi. Cdci precum ne scrie inteleptul Pavel : nCel ce a inftat in
od.ihna Lui, adiCd a lui Hristos, s-d odihnit ti el de lucrurile [ui, ca
5i Dumnezeu de a/e ScIe, (Evr. 4, 10).
PALADIE: Asa e.ste.
CHIRIL: Aga ne-a poruncit cuvintul dumnezeiesc:Iar dumnezeiescul
Moise explicind Israelifilor ceea ce s-a poruncit, a zis : "Mergind
Iuali-vd voud. un miet dupd rudeniile voastre 6i ierttili Pasco. $i luafi
un mdnunchi de isop ti intingind in singele de lingd uSd puneli pe
pragul ti pe aminctoi stilpii ctin singele care este lingd u$d. lar voi
sd nu ieSili nici unul din uga casei voostre pind dimineafo' $i va ftece
Domnul sd Joveoscdpe egipteni 6i vc vedea singe pe Wog 5i pe amln-
doi stilpii qi va ftece Domnul la uqri li nu va ldso pe pierzdtorul sd
intre in casele vooslre> (Ieg. 12, 2I-231.
Prin porunca de-a se iua mielul dupb casele pdrintegti sau rudenii
cred cd se indicd unitatea legdturii duhovnicegti in credintd 9i cuge-
tare. Cdci nu vom serba impreund cu cei ce s-au hotdrit sd cugete
'
cele pieritoare, nici nu ne vom impdrt5gi de jertfa sfintd 9i de viatrd
fdcdtoare cu cei ce s-au obisnuit sd se impdrtdgeascd de cele strdine
de ceea ce e drept gi adevdrat, ci cu cei ce cugetd aceleaqi cu noi
.:i ne slnt truli in unitatea duhului gi in aceea$i ueclinId62eb.
$i cu bun rost se unegte isopul cu singele mielului. Iar infelesul
acestui lucru, il vom spune pe scurt. Isopul, Paladie, se spune cd este
o iarbd Si medicii o admird ca avind insugirea generald sd topeascd
necurdfia din rndruntaie 9i sd reducd cu totul inflamafiile crescute,

629 b. Nu e pldcut si stai la masd cu cei ce nu cugetd ca tine. Cici masa

comuni e un prilej de manifestare a prieteniei, a bunei intelegeri, a unitdtii su-
flete;ti care bucuri pe toli. Deosebitd bucurie e masa l,a care se intilnesc toli
ai casei, toti cei inruditi. Cdci ia o masE igi comunici r)amcnii iubirea intre ci,
ardtatd ln acelagi fel de a cugeta. O masd la care se nasc discutii contr'ariictorii
nu e deloc plicutd. Cu atit mai mult se cere de la o masd sfintd, menitA in moci
deosebit sd ire uneascd in iubire, unitatea in cuget. Iar cea nr,ai sfint6 masi, menitd
sd ne uneascd in cele mai adinci infelegeri ale existenlei este masa la care avenr
(lrept mincare pe llristos. Dar cci ce nu mdnitrcd impreund, ^sint in dezacord chiar
in privinta ,a ceea ce mdnincd ; cum ya mai fi Sfinta Impdrtiganie prilej de
bucurie pentru unitatea lor in credinti ? Ea va fi mai mult prilej de vrajbd.
 TNCHINARE IN DUH
sI ADEVAR
5'83
datoritd vigoarei cdrdurii naturale
ce se afld in el. Deci s-a unit, pre-
cum am spus adineaori, singeie
cu isopul, ardtindu-ne incrirect prin
acest chip cd scumpur singe
al rui Hristos ne izbdvegte pe
numai de stricdciune, ci gi de noi nu
toatd necurdfia, ur"rr.r, ;;l;;;;.;;
ne rdcim prin nepdsare, ;;
jnXr:, ci ne face mai degrab, fierbinli
ff
Iar cerind legea celor ce:au
mincat mielul sd gadd inlduntrui
lor, prin aceasta ne aratd cd u;i_
e necesar gi forbsitor ceror ce
vrednicit odat' s5 se impdrtdgeascd s_au i'-
de Hristos, sd-gi tind viafa intru

r
sfinfenie neclintitd, necldtinatd
gi statornicd, ca sd nu fie pierduli
preund cu egiptenii, iegind im-
din case. Cdci nu trebuie sd
tot cel ce face parte crintre ne incroim cd
cei ce s-au sfintit, avind virtutea
casd, dacd iese din slinfenie, ca p3 .,
va fi pierdut impreund cu

I
va fi supus pedepseior ca.e ceilalli Si
vin peste cei ce suferd de o
frinatd gi de nevincrecat630. triard nein-
De u"""u gi dumnezeiescur
<sd nu pierzi impreund- cintiire! zice :
cu cei necred.incio.gisufleru I
singiuriror, in are crfuot' meu si cu bdrbarii
miini sint necheptdrile,viara
meo, (ps. 25,g).
Dar privegte curn zice : *sd nu
iesiri din usa cosei voos tre pini
dimineala'. slinta Scripturd
aseamdnd cu noaptea veacul
ziua agteptatd va fi veacul de fat' ; trar
viitor. cdci fericiiur pavel vdzind
de fafir coborindu-se spre s{ir'it veacul
gi veacul viitor apropiat,
usd' a strigat, zicincr: oNoaprea ba chiar ra
a inaintat, iar ziuQ's:-0 upfopioi.
Iepdddm, asacrar,Iapiele intunericului s:i
sd umbldm cu bund cuviinlci ;i sd imbrdcdm armele .uminii,
co ziua)) (Rom. 13, 12-_13).Deci
"pind dimineafa, inseamnS cuyintele
toatd viafa, pin' se va ardta
Dar cum o putem face timpul viitor.
noi" aceasta? La sfirgitur viefii
intrat veacul viitor, clacd fiecdruia, a gi
este adevdrat cd cel ce a
s'a indepdrtat de pdcat, <cdci suportat moartea
Dumnezeu a incuiat in u''a
lumii, dupd cum s-a scris, Lui 'iara
(Rom. 1I,32),9i-:;;:; e pdstrat pentru juclecata
lui Hristos. cdci cum a
fost uruLr
ruDL cind r'a
l-" aprcat f:::i:"t
mOartea, a'a Se ira
infiitiga cSr. Si

630' Nu numai inainte cte sli,ta

".:,,%,{:}"?:
rTpdrtd$anie trebuie sd ne
cresptirlim cle cei
cueicisi
!!1'fi1,i,fi,".1j,!i
i.i."'il.h'i:f :ff#tfn}t'ii1",'"
llyi.:iltrittririisq=fqii1,"f6y
:;n*ri:,1
trupu,ui 11, ;t,Tryi::
i:fi:'"1,:,1'
-:t"il';t';i"f;:ix;,1,o".1"'""uu
:^-:i,rlt"i"il"ri#
c'mun, li'X'I*'"";:"$'.,ft:l*"
'H!i,i.,,
-adiciaL in noaptea
,l; "]"".&:"tilii,,i"Tl-i:if;"l"fj;r,*Xr,.:,H
ilJ'1?;,"0'i,"u"T"'
,I"'"lll;"':,:i ,si:,#f'!:%,7
;l[ii*=H"l"=tf,t',:'n"\ll':f
viitoare,sau pind se lumineazd
tbuti "i"iiiu-la invierea de obste.
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI
584

PALADIE: Infelcg ce zici. $i foarte drept este cuvintul.

CHIRIL; Astfel li s-a inchipuit celor de odinioard taina lui Hristos'
junghiindu-se mieiui in timpul in care a suportat 9i Emanuil cu ade-
vdrat junghierea pentru viafa tuturor, De aceea scrie 9i dutnnezeiescul
Parrel'. .,PaStiIenoslru pentru noi s-a junghiat, Hrislos, (I Cor. 5' 7).
Dar porunca dumuezeiasch a spus sd se sdyir;eascd ceie sfinte 9i in
Iuna a doua pi sd se implineascd gi atunci rinduiala sdrbdtorii, dacS
vreo piedicd silnicd ne-ar impiedica 9i ne-ar opri sd implinim in luna
dintii cele poruncite. Voieqti deci ca, dupd cc \iom reda cuvintul dunt-
nezeiesc, sd spunem cele cuvenite gi despre aceasta?
PALADIE: Foarte mult.
:HIRIL; Agadar, s-a scris in Nurneri: <,$l a gtuit Domnul catte
Mojse in muntele sinoi in anul ai <)t;ileu, dupa ce au ie;it ei clin
Egipt in luna intii, zicind: Spune sci scivirqecscci fiii luj Isrcil PaStiIe
Ie vremea so. ln a pcrtrusprezeceQ zi a lunii dintli spre seord sd'| taci
la vremea sa. Dupii legea lui qi dupd rincluiala /uj sd-l faci. $i a grdit
Moise tiilor lui Isroii sd facd Paqtile incepind din ziua a patruspre'
zecee a lunii dintij in pustio Sinaj. Precunt a poruncit Domnul Jt-ti
Moise, dtd ou tdcui iiii lui Israil. ,$i ou venit bdrbalii care eIaLt ne'
curali pentru cd se rrfinse^serdde om molt $i n'au putut Ioce Pa$tile
in ziua aceea. $i otr venit inaintea lui Mojsc Si Aaron 1n ziuo ocee1
ti au zis bdrbalii aceia cdtre eI ; Noi sintem necutali pentlu cd ne'am
afins de mort. Drept aceea sd nu ne tipsim de-a aduce Domnului dorul
Ia vremea so intre liii lui Israil. $i a zis Moise cdtre el : Stali aci
tj voj auzi ce va porunci Dontnul pentlu voi. $i a grdit Domnul cdtle
Moise, zicincl; VorbeSte tiilor |ui Israil, zicind: Oricine va' li necurat
pentru cd s-o ofins de om mort, sou fiincl Ia drttm lung, sau intre
neamurile voastre) \;a tace PaStiIe Domnului in luna a doua, in a
p1tr1sprezecea zi spre seOrd o \ior Iace. Cu azine qi cu ietbuti amare
il t'or minca noaptca. $i nu vor lcisa din el pind a doua zi qi os nu
vor fringe din eI. Dupd. Iegea Pa$telui sd'| tacd. Iar omul care va Ii
curat si nu va Ii Iu drum lung ,yi va lntirzia s(t Iacd PaStile, se vo
pierde sulletul acelrt din poporul lui, cd n-o cdus Dctmnului clarul Jo
vren?eo sa. Pdcatul sdu vo. purta omul acela. Iar de va veni la voi un
strdin (prozelit) in pdmln|ul r'osfru qi vc face Pastile Domnttlui dupd
legea Pa$telui gi dupd rinduiald, oga sd.l lacd. O singurd,lege va li
voud, ti slrdinului (prozelituiui) qi pdtt^finteanului, (Num. 9, l.-14\.
PAI.ADIE: Asi voi sd Stiu limpecle cine sini cei uecttrafi pentrtt
ci s-au atins de mort, care ili fac clin aceasta o scuzd cd rru au putut
sdviiEi Pastile?
 INCHINANE N{'DUH SJ ADEVAR

CHIRIL; E lungd explicafia acestei istorii. Voi aminti lnili cd

Dumnezeu a zis cdtte Moise, tilcuitorul celor slinte: nGrdie$te tiilor
lui Israil sd scoald din tabdrd pe tot leprosul si bolnav de curgerea
sdmlnlei $i pe tot cel necurat din pricina atingerii de om mortD (Num,
5, 2). Dar despre acestea s-a vorbit rnai inainte destul. Voi spune deci
nurnai ceea ce e de folos acum. Sfinta Scripturd numeEte necurat pe
cel ce s-a intinat prin atingere de cadavru. cdci era opritd atingerea
de corp neinsuflelit 5i legea veche osinciea pentru necurdfie pe cei
ce plingeau pe vreurrul din cei apropiali gi rudd cle singe. De aceea
erau scogi gi din iabdr6. Prin aceasta legea inchipuia cd cel ce se va
impdrtdgi de starea cle moarte in care se afld cineva prin moravuri gi
purtdri, va fi intinat qi plin de necurSfie spirituald. cdci sint morfi
prin moravuri cei de care a spus Hristos : .lasd pe morli sd-ti in-
groQpe morlii lor" (Matei B, 22). Drept aceea se scoate din curtea
dumnezeiascd qi dintre cei dintii ndscuti ai Bisericii gi din ceata drep-
tilor cel ce a comunicat cu cei ce cugetd gi sdvirgesc cele moarte, sau
a venit aproape de ei, prin aceea cd s-a hotdrit sd cugete gi sd facd
aceleapi lucruri. Aceasta este ghicitura legii. Dar dacd \/rem sd afldm
infelesul aderrdrat ti cit mai potrivit noud celor duhovnice$ti, r,,om
socoti cd cei ce s-au fdcut necurafi pentru atingerea cie om mort gi
din aceastd pricind sdvir,;esc sdrbdtoarea in luna a doua, junghiind,
dupd legea Pagtelui, mielul ca chip aI lui Hristos, nu sint aifii decit
iudeii, spurcafi pentru omorirea lui Hristos gi osindifi pentru necurdtie,
din pricind cd au batjocorit pe Emanuil. cdci acegtia au cdzut in chip
necesar de la sdrbdtoarea noastrd. pentru cd au intlrziat gi n,au prins
timpui in care cdpctenia viefii tuturor S-a sdvir$it prin patimi, Dar
sc vor impdrtdgi gi ei din mila celui ce voieFte ca pe tofi sd-i min-
tuiascd, de Flristos, ;i vor serba impreunx cu sfintii cei chemafi la
vreme, adicd cu cei dintre neamuri. cdci privegte cum aceia aflindu-se
in EgJiptau qters indatd intindciunea slujirii la idoli gi junghiind mielul
in luna dintii s-au fiicut incepdtori in credinfri 6i liinct unsi cu singe/e
Dr:mnultti, vor dispretui pe pierzdtctrul ,si vor birui sfticciciunea. Jar"
ace5tia de-abia vin, ca. in anul gi in luna a doua, qi-gi mdrlurisesc in-
tindciunea gi declarb iimpede cd s-au fdcut necurafi prin atingerea de
om mort, gi cer sd primeascd binecnvintarea gi sd implineascd mai pe
urmd qi dupd cei dintii, sdrb5toarea.Cdci zice : <Clnd va intra plind-
tctteaneanturilor, atunci.tot lsrailu] se vo mintui> (Rom. ll, 25). Dar
;;i Proorocul a spus mai inainte despre ei : "$i dupd acesteo se t,or
intource |iii lui /sroil gi vor criuta pe Dotnnul Duntnezeul lor si pe
David impdratul lor $i se vor minuna intru Domnul gi de bundtdlile
Lui ln zilele cele din urmd), (osea 3, 5). cdci va fi cdutat iir timpurile
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

din urmd de rdmdsitele lui Israil, Hristos, Cel ce e din David dupd
trup.
PALADIE : E e.devdratd explicalia. Cdci i s-a ldsat lui Israil
nddejdea.
CHIRIL; Dar cd nu e fdrd gregeald,ba e foarte pericrrlos,sd nu
se implineascd de cirtre ceilaltri sdrbdtorile in Hristos, a ldmurii indatd
spunind cd cel ce nu e necurat prin atingerea de om mort, nici 1a drum
lung gi nu are o piedicd silnicd, va fi supus pedepselor celor mai
mari, de nu va vrea sd facd cele legiuite. Iar noi vom infeiege, pre-
cum au zis, prin cel necurat pentru atingerea de om mort, pe iudeul
care a ucis pe Domnul. Iar la drum lung, adicd afard de Ierusalim sau
de sfinta Bisericd a Mintuitorului nostru e <<celce zice lemnului :
Dumnezeul meu eStt tu, Si cel ce zice pietrei : Tu m-ai ndscut pe ntine"
(Ier. 2, 27), adicd cel ce se inchin6 fdpturii in locul Fdcdtorului,
sau cel ce s-a imboindvit de vreo altd rdtdcire. Dimpotrivd, este cu
adevdrat aproape dc Dumnezeu tot bdrbatul bun gi care are despre
Dumnezeu o pdrere dreapt6, precum s-a instrdinat gi s-a riespdrtit 9i
c departe de El totc el ce nu e a$a. Agadar, cei ce nu sintem nici
necurati prin atingerea de om mort, ca iudeii, nici la drum lung, ca
pdginii gi ereticii, sf, aducem cu grabd gi fdr5 intirziere jertfa, gi sd
cinstim sdrbdtorile Dcmnului. Iar impreund cu noi care serb5m gi ne
bucurdm, va serba d:rpd aceeagilege gi se va bucura prozelitul (strdi-
nul rrenit la noi). Cdci pe cei ce au primit in di{erite timpuri po-
doabele credinlei in Hristos, ii facem pdrtagi de jertfa nesingeroasd qi
ii chemdm la impdrtEpirea de sfinta masd. Dar gindeqte cd trebuie sb
addugdm gi aceasta, cd s-a instdpinit obiceiul in Biseric5, pornind,
socotesc, de la aceastd lege, cd de va cddea ziua a patrusprezecea
a lunii de la prima lund, sI se cerceteze iuna a doua gi apropiatd gi
si se caute ln ea ziua rinduitS, ca sd nu iasd din adevdr timnul
sdrbdtorii.
PALADIE; Drept ai spus. Dar explicd-mi aceasta: Oare nu a ingS-
duit legea fiec6ruia, chiar dacd s-ar afla Ia drum lung, gi cit de departe
cle Ierusalim, sd sdvirgeascdPagtile fdrd vind ?
CIIIRLL: Nicidecum. Cdci a poruncit sd jertfeascd numai in sfinta
cetate, in care a zidit Solomon templul de odinioard. Aga le-a spus
Moise in "A doua lcge,r fiilor lui Israil, zicind : "Pcize$te luna spice-
lor noi pi si facd Pa>tile Dontnului Dumnezeului tdu, cci in luna spice-
l'or noi ai ieqit clin Egipt noaptea.$i sd jertleqti Paqtile Domnului Dum-
nezeului tdu, oi pi boi, in locul care-l va alege Domnul Dumnezeu tdu,
co sd se cheme nunre,'eLui acolo. Sd nu ntdninci cu ele clospit. Sapte
 INCHINARE IN DUII SI ADEVAR

zile sd mdninci cu ele azimd, piinea

necazului, cd in grabd ali iesit
din din Egipt, co sd vd aduceli aminte
de ziua iesfuii voasrre d.in pd_
mintul Egipturui, in toate zilele vielii
voasrre. sd nu se vad.i Ia tinc
aluat in toate hotareie tare qapte zile. .!i
s,:i nu rdmind d.in cdrnurile
pe c,re re veli jertli seara in ziua
cea dintii pind dimineofa. N, r,ei
putea sd jertfesti pagtile in niciuna
ctin cetdlite ta!e, pe cere li re cli
DomnLtI Dumnezeul tdu, ci nurtai in
locu|, care-r va arege Domnul
Dumnezeur tdu, ca sri se cheme numere
Lui acolo. sd lertfe,t i pastire
se,ra cdtre apusttl soarerui in timpul
in care ci ie,'ir di, Egipt. gi s i
Iierbi gi sd frigi qi sri mdninci in
locur pe care ii va arege Domnur
Dumnezeul tdu" (Deut. 16, l_61.
cu toate c5 era plind
fara iudeilor de zeci de mii de cetdli 9i
sate, Dumnezeu a poruncit sd se prineascd
cere sfinte gi Iegea cu pri-
vire la Pagti numai in sfinta cetate,
ritera legii inchipuind, socotesc,
prin aceasta, cd nu e ingdduit gi
nu se ingdduie cuiva sd irnplineascb
taina lui Hristos in orice mod ar vrea, adicd
in orice loc. cdci singurul
loc cuvenit ei gi cu edevd.ratpotrivi| esle
sfjnto cetate, ad.icd Biserica
in cere esre 6i preotul regiuit. gi prin
miini sfinlite se sdvirgesc
cele sfinte gi se aduce tdmiie iui Dumnezeu
Cerui ce fine toate $i jertfd
curatii, dupd cuvintul proorocului (Mal. .1,
I l ). Agadar, ereticii
care strimbd cele drepte dispreluiesc
legea cu privire la aceasta,
cdci jertfesc mieiul nu in slinta
cetate, nici prin miinire celor aiegi
prin Duhul pentru sfinta srujbd
ci, cum scrie dumnezeiescurpa'er,
rdpindu-$i loru-;i cinstea gi jertfincl
i' tot locul. cdci ca nigte tauri
batjocoritori gi ingirnfafi, se pornesc
fdrd judecatd, numai spre cele
ce le place lor 632.
' Deci aceia urmi'd pornirii neinfrinate
spre mindrie vor suporta
pedepse amare cre ra judecdtorul
acestor fel de cugetdri. Iar noi sd
umblSm pe carea bdtiitoritx qi dreaptd,
cercetind .""Iu .u spune reEea
amintitd. Cdci ai auzit ci zice limpede: <pcizili
luna spicelor noj $i ,su
Iaci Pastile Domnurui Durtnezeului
tdu, oi si boi>. Dar de ce, ar zic.e:
cineva' invocind legea cu privire ra pagti
celor din Egipt, a poruncil
aceea sd jertfeascd numai u' rniel, gi
nu vom afla pornenindu_sede
oi 9i de vifei ? oare s-a abdtut
Moise de la ceea ce se cuvine ? Nici_
632. Numai in biserici se poate prezenta jertfd- Hristos pi numar prin
care prime$te de la El calitatea sd-i repiezrnte- .ca prc.tul
ce se aduce El lnsuei ratdlui "a fiincl *6;-;;;; vazut al cclui
lertie,-ali"ita
<:eror din Bisericd, care. sint unili in iroii-i,a;f ipoi .ur,ir'?i-"n'iliricd. Circi 'unai
j;;i
'dzut in jurul ]ui Hristos, prin crerrinfa-'areapta ,-,, ;;"iiil',l, e, ,,, mocr 'e_
Hristos i'stare in_ ceea ;;-;;;; Er, se poatc ria
de iertfi. Attora "u,^-pe"tir -i"rtta nu-r. primesc ei ingiqi ca ceea
este Nu rni pot uni cy cgl ce s-a ultu, 9.1 ce
s-a aoL- ^rr adcvlrat jertfd pentru rnine," pentru mine, dacd nu cred cd
el
ci-mi clisting ...."i"i'lur, nu-l admit drept ceea ce se cld,
ai l,i, neirje'ti. .u "llu
 SF, CHIRIL AI, ALEXANDRIEI

decum. Cdci in oNumeri,r Dumnezeu a legiuit sd se adauge la miel

boi li oi, zicind : <.!i in luna. cea dintii, in a patrusprezecea zi a lunli
serbati PaEtile Domnului. ,$i in a cincisprezeceQ zi a lunii acesteia
esle scirbdtoare, $apte zile azime veli minca. $i ziua dintii va Ii numitd
sfintd, nici un lucru cle stuibci nu veli foce. $i sd aduceli atderi de
tot jerttd Domnului, doi vilei din vaci, un berbec, $apte miei de un Qn,
fdrd prihand vor Ii voud. $i jertta lor |dittd curatd stropitd cu untde'
Iernn, trei zecimi la un vilel Si doud zecimi Ia un berbec. Cite o zecime
sd faci Ia tiecare miel, la cei Sapte rniei. $i un lap din caltre pentru
piicat, spre impaccreo voastrd. Atura de atclerea de tot de'a pururea
cea de dimineafd, care este atderea de tot neincetatd, ocestea le veli
tace. Dupd acestea in Iiecare zi in cele 6cpte zile, d(tr ca iertld' spre
miros de bund mireasmd Domnului peste ardetea de tat cea de'apu-
rLrree, vei tace turnurea ei. $i ziua o $aptea numitd sfinld va Ii voud,
tot lucrul de slujbd sd nu-/ faceli in ea" (Num. 28, 16-24r.
Am spus mai inainte cd e necesar sd se implineascd Pagtile dup6
lege in luna dintii Sl anume in ziua a patrusprezecea. $i cuvintul a
ardtat mai inainte clar ce voie$te sd 'indice mincarea azime'lor Si
oclihna de Simbbta 9i pe lingd aceasta faptul de-a se chema ziua intlia
;;i a gaptea sfinte. Deci incetincl de-a rnai zdbovi in acestea, sf, venim
iard;i la felurile jertfelor. Doi sint deci viteii pentru arderea de tot
;i pentru jertfd ; un berbec qi gapte miei, tofi fdrd prihanir gi de un
an. $i jertfd peste ei, fdind imbibatd in untdeiemn ; dar nu in miisurd
egald, ci trei zecirni la fiecare vifel, doud ia berbec ai una la fiecare
dintre miei. Apoi se aduc ai un fap din capre pentru pdcat' ,t$i acestea
toate, zice, afard de arderile de tot cele neincetate>.
Deci priveqte, Paladie, cum rnoartea lui Ernanuil aduce multe
roade, precum a spus El lnsugi in chip clar gi adevdrat : "Amin, Qmin
zic voud, fle nu va ntttri grduntele de mustar cdzind 1n pamint, rdmine
singur ; iar de va tnuri, road.d multd a(Iuce>)(Ioan 12, 24-25). Cdci se
jr"rnghie mielul ca chip (spre tip) al lui Hrisios in luna intiia dup{
lege gi in ziua a patrusprezecea.$i se adaugd vilei 9i berbec ai miei
spre jertfd pi arderi de tot, care indicfi in chip, precum socotesc, mul-
firnea celor chematri prin credinld la sfinfenie 9i mdsura vigoarei du-
hovnicesti, Cdci clacrinu murea Hristos pentru noi, n-am fi fost primili
spre miros de bund mireasm6 a lui Dumilezeu Ei Tatdl. Dar odattl ce
s-a desdvirqit El prin patimi, rrenim dupd El indatX ca dar sfintit lui
Dumnezeu Si TatSl gi ne oferim pe noi ingine ierttii ctt adevdrat du-
hovniceascd633.

633. Dacd Dumnezeu n'ar li finut sE se facd lnsugi Fiul Sdu om r" ,. L! a S E
.irlucc jer-tfd pentru ltoi, s-ar Ii vEzut cE Dumnezeu nu vrea "Y . - apropie d e
t INCHTNARE lN DuH gI ADEVAR

Apadar, .oi sint viieii cdci

; dou' sint popoarele, adicii Israii
r:ei clintre neamuri. ;i
$i unul berbecul, cdci ne unim in Hristos <core
ldr:ut tmincrctttd unc qi a o
surpat peretele d.in mijroc ar despdrliturii
, destiinlat legea p<-truncrlor si
ln crogne, c0 pe ce d.oi sd"-i
.intr-un om nou, tdcind. zrdeascd
peceD,dupd curn s_a scris
$i gapte erau mieri ; cdci fdcindu-ne iEfes, 2, 14-.lS),
toli una in Hristos, sintem o turmi-i
mare gi petrecem in iume umblind
sub conducerea unicului Arhipdstor
al tuturor, adunati din clouti
turme intr-una ;i cleosebinclu_ne printr_tr
viaf5 curatd si neprihr'itii, pentru
cer ce p"rriru ,rJ-r-u numdrat intre
cei fdrddelege 9i pentru pdcatul
- ittdicat tuturor a rdbdat junghiere, Cei
Pi prin tap.$i pomenind legea de vilele, ce e
ae berbec ai de miel,
a inclicat cele trei_trepte are vief
irii prdcute lui Dumnezeu a sfinliror:
adicii cea de tot ."u *ijro"ie gi cea mai rnic' gi
Pentru cd mSrimire .inartd, mai cle jos.
corporate aiu animalelor au
vlrstei duhovnicegti. Cdr:i inchipuit mdrimea
oare nu a spus Scriptura c5 gi p'mintul
viefurii",,u,'sn"ti"ei' trei tieprea (Matei
;::l:1 lillf|.it" t3,23i
Aea este. C6ci una zi(:e a fdcut
^rr"i:#::.E: o sut5, atta i;aizeci
si
.HINL; Agadar, in contitalea jertlelor gi
se inchipuie deosebirea in in m'rimea corporar{
virtute gi varietatea i' r,ieruire.
virf gi mai presus cle toate cea din
e inchipuitd prin r.itel ; cea ae
inferioard celei desrlvirgite,prin mijioc pi
berirec; iar cea de
micd pri' mier. cdci mielur los gi inci rnai
e mai -i" .u b*r:;r;, precum berbec.l
e mai mic ca viteluJ.' De aceea
proporfional
'rtip'rt cu. mbrimile fiecdruia se
adatigd ei mdsura Jbinii, care
e "nip,rt ;t;;;;.'au", ," pun trei
zecimi la vilel, doul la berbec
Ai una ia miel.

u'tder
ln afard de r
emn. cdci Jijilll"1,""T """"jH;,;: ;:JrH"'I ji",
ia Dumnezeu GJ'l.gi niare va
fi varietatea
Jlli'::i: ;:
vielii in strdiucire gi in feri_
_.---
El cu vreo jertfd. Toate jertfele
sint
se apropie de Er u' om i'rr o ju.tll- o premisd ir faptului cd Dumnezeu vrea sE
Ii decitFiul Lui uioipia"rta, iar cer mai nr;
$i ceamai.p.raiitiiil"iiiii.iuror"r. p". ;ii;'",';:l"p;,T,
il,"l,T'3,,i,!"""""
i"'i!1,,,'i:!ii,J"i!:ii,,!i!;"!{i:JJ*';,;i4:ftf,i" lx,"l?lli

Jii:,".,i:l?.,:,t1,{i:ru:::ili;il^il#r^g;,J|**:?;#
;:?f
c"i f"i.i"".r*9"1.f""'T"u"liJ,ri
Biff'X'iir:l"#::",1:l-prrn,ncz(,u doresre
si_r_
iu.
il,.,i!"uil",["Ti?I,;l.l;*mi,:lti"":_;r:,[
:*,ti;.";p;liii,,*,l3ilio",ii
atita ne d1
,ui.ii63l'fl1uoft.jilioP-lTn.:1gu, li.e', proporrionar. "cii'i,ri,i,
cici in actul
atitasrntem .,ir,iii"i.ii'3iiil,"iii;111"',fi,iil;iu"tu" ,rn*''p.'irr'lie dd-
i'nu'.iii-
 SF; CHIRIL AL ALEXANDRIEI

cire. Cdci unora Ii se cuvine, pe.drept cuvint, treapta cea mai inaitd,
altora una mai de jos, dar totugi in cinste 9i in slavi, iar altora una
gi mai de jos $i mai coboritd. <Cd sleo cle stea se deosebegtejn slcvoD
!t
(I Cor. 15, 4l). $i chiar intre sfinfii ingeri misura strdlucirii are multe
varietdti.
Dar in orice mdsuri s-ar afla, viafa s{infilor se va afla intru str6-
lucire Si se va veseli 9i se va ingrdqa de bundtdtile de la Dumnezeu'
Cdci observd cd untdelemnul nu se toarnd numai in trei zecimi, ci 9i
in doud gi intr-una 635.
Iar jertfd gi ardere de tot neincetatd numegte mielul ce se jun-
ghia in cortul sfint dimineata 9i spre seard. Prin aceastaiardEi se poate
inlelege cd multd este buna mireasmd a cortului sfint qi fdrd sfirqit
cu adevdrat bunul miros al bisericilor gi aI sfintilor din ele. Pentru ci
r6spindegte buna mireasmd a lui Emanuil 9i sdvir;esc taina lui Hristos,
aducind lui Dumnezeu slujba cea nesingeroasd.Cdci aceasta socotesc
cd inseamnii a adttce rnie;i spre ardere de tot dimineafa 9i cdtre sear6.
Prin aceasta se infelege la inceput, la sfirgit 9i la mijloc. Agadar, de
la inceput pind Iq sfirgit stdruiegte buna mireasmd a Bisericii, prin
mielul Hristos 636.
PALADIE: Iline ai snus.
CHIIilL; Dar legea teagd de prima sdrbdtoarea o alta, ba leagd
;i timpurile inqigi, zicind in Nurneri : <$i in ziua spicelor celor noi
cind acluceli jertld noud a sd.ptdminilor Domnului, ierttd. sflntd va ti
voud. ; nici un lucru sd nu tacefi. $i veli aduce arderi de tot spre lnilos
d.e bund. mireasmd, Dontnului, d.oi vilei din v'aci, un belbec, sapte miei
dc un an Idrd priha.nii.JertIa lor tdind curatd. lmbibatd" in untdelemn,
trei zecimi la un vilel, douri zecinti la u4 berbec Si cite o zecime de
un miel Ia cei qaple rniei. ,Si un iap din cople penttu pd.cat,cc sci ispti-

635. Varietatea in fericire gi in strdlucire va fi potrivitd cu nundrul celor ce

\ ()r ajunge
" la vlata viitoare lntru fericire, IingE Flristos, a Cdrui lumini iubitoare
pdmin-
ii va uriplea pe mdsura apropierii duhovnicetti de El, sporitd in viaf a
ieascd. Dar cei' mai fericiti in iubirea gustatd, ntl se vor simti distanlafi de cei
ntai prejos de ei, qi nici cu cit sint aceia mai sus, cu atit ii iubesc mai mult pe
.l"i mui'ae jos. Cei mai prejos ii vor simti pe aceia mai presus de ei nutnai prin
mai marea iubire ce te-b f ot ardta. Mdrimea variatd a gr,adelor de iubire nu
va sldbi comuniunca intre ci.
- --646.-Faptur
cd Hristos se afli permanent in stare de jertfi in lafa Tatalui
pentru noi, se ,arat; in faptul cd El se afld permanent in stare- de jertfd pe alta'
iJ.'nir"iiiff". iuU chlput'piinii 9i vinului. Planul nevizut al jertfei unegte ccrul
;;;t;t.t"i. insuqi cerul ne este aproape sub chiprl. piinii gi.vinului, din biserici'
prezelta lui Hristos in stare de jertfd ii in cer qi in biserici inseamnd ci El se
'ail.r
i.tatti blserici, din comunitdiile noastre ca jertfd ,c.6tre Tatdl. Dar buna ei
se
mireasmd se rdspindeqte pe pdmint 'oameni intle oameni, ardtind cd creStinii care
imoirtisesc de 81, cluc. intre disponibilitatea de jertfd pentru oameui.
 lNcHr\AnE ltv bun Sr abevaR
Jvl

geascd pentru voi, atard de arderea

d.e tot cea cle totd.eauna.
10r sd o faceri Mie. Curari vor Ii voud gi $i jertla
turndrilLelo.,-iNrr-. 28, 26_31).
'n runa intiia, dupi reg'e evreilor,
se j,nghia mierul. Iar in cea
apropiatd gi vecind era obiceiul sd
se adune ce]e de pe ogoare, adicd
cele dintii dintre regume ,9i un mdnuncrri
din ele gi din grine e secerat.
Agadar' era vremea celor noi, in care
trebuia s5 se adune de pe ogoare
cele semdnate in ele. sdrbdtoarea
aceasta spune sd fie gi ea numitd
sfintd ri sd se serbeze dupd lege,
incetindu-se osteneala gi sudoarea.
Cdci era obiceiul in sdrbdtori ia
oamenii sd se odihneascd gi sE se
refind de la lucrurile mai obositoare.
Deci ar putea inferege cineva
gi din aceasta cd cei ce fac
lui Dumnezeu sdrbdtoarea sfintd nu
cuvine sd sdvirgeascd pdcatul urit, se
lipsit de str5lucire gi atotobositor,
ci odihnindu-se qi umplindu-gi mintea,
sd se desfdteze cu strdduinfele
Pentru villuls 637.
Deci se aduc spre ardere de tot gi jertfd
doi vitei, un berbec, gi
gapte miei, fdind curatS stropiti
cu untdelemn gi ,rn iup din capre, ce
intenfioneazx ghicitu'a legii prin fl s{,rtu,
"; ;";^ ,'i.,rr" iardqi, cdci
am spus-o odinioard. Dar e n"cusui*,3?i
spunem un ],'"ru gi anume cd
noi inchipuiegte taina invierii Mintuitorului
_c_elor nostru. cdci in
Hristos a odrdsrit din nou firea omului
cel dintii, scuturind. stricdciunea
$i lepddind invechirea din pdcat. De aceea s-a gi-bucurat
aceasta foarte, zicind : osd se bucure pentru
sutletur meu intru Domnul cd
m'a imbrdcat an haina mintuirii gi in vegnrintur i
veserLei, (Isaia 61, 10).
Haind a mintuirri gi vegmint al veseriei
a numit, fdrd indoiald, nestri_
cdciunea de sus gi din cer gi in Hristos.
Dar mai clar a infdfigat legea aceastd
sdrbdtoare gi prin murte
ghicituri, in (Leviticr, unde zice: uGrdie$te
Iii1or lui Israil qi le spune
Ior : Cind. veli intra in pdmintul pe care ir
claud voud gi veli secera
seceri$ul ei, veli aduce un snop pirgd a secerigului
vostru la preot. $i
637' prima sdrbdtoare era a "ne jertfei
-iianspund
m-ierurui,.inchipuind jertfa
adusd perma'ent pentru noi ca sd lui Hristos
gi menfini gi pe noi i'
de depiigire a eqoismului nostru. A doua starea
era. sirbdtoarea "r""t!
care extindera dEruirea
omurui asupra roduriror pdminturui, ddruite
,ie Du;;;;;;. cerc ce ni se
crau de Dumnezeu, trebuie sd I re intoar.u-
r"i. n."irtu-r" ,xii""urr,a prin pirga
roadelor aduse ra tempru. Dar acoasta
iupr"""niu--ioJoilta,*no'ornnu
reqard de dobindirea roaderor panrintuiui-peniru de rnunca
rea noastrE ridicare oeste acesie trebuinte viali ;;;*;. Ex inchipuia viitoa-
peste_ m,rrr* i"n"u de
tfeirea rind, sirbdtoarea aceasta..rupru^n1o'9i ea. Iar in al
tute prir incununarea 9i ..aiir,.u-.rJ .'i.t?'riir,t"ru pentru vir-
-noastrE viitoire ae-stratuciie;;;.;"';;-'l."rru
Ea va fi odihna in iubirea tui Oumnezeu stradujnle.
lo
pentru virtuti. odihna aceasta o vom ur,"u ^, o,_"_ "bei-iiir'iur,
.nc_aln ridicat prin strdc_luintele
in rrrirtor ,uu imprcund
cu El ca om in TatEI. Aceasta se spune in iexf
m"i (leparte.
Deci pentru cregtini aupa iaruatoaiei- rristigiri.ii "6omrrut,ri,
a..invierii, adicd dupE pdtimirea cu HrisG a doua este cea
titii" p.rr' j;il;;""#;erea csoismul si comoai-
in unirea iubitour"o"e.]ttfil,.iorinvinse
 SF. CHIRIL AL ALEXANDHINT

va aduce snopul inuintea Dontnului primit vouii i in a doua zi de Ia

cea clintii a Pa$telui il t,a acluce preotttl. $i sti ocluceli in ziua 7n care
veli aduce snopul, o oaie neprihinitd de un on spre ardere de tot
Domnului, Si jertlu ei doud zecimi de taind curatd imbibatd. 1n unt'
clelentn, jerttd Dontrns.lui,miros de bund" mireasmci Domnului. ,ti lur'
neree ei un sferl de in de vin. $i piine gi spice noi fuecate sd nu m1n'
cali pind in ziua aceasta. Lege veSnicd.in neamutile voastte in tottQ
lacuinla voastrd. $i sd numdrali voud de dupit a doua zi a Simbetelor,
din ziua in care veli. echtgs snopui punerii inainte, sapte sdptdmlni in-
tregi ; pind dupd a doua zi a sriptaminii celei din urntd sd numarali
cincizeci de zile, (Ler'. 23, 9-16).
Sdrbdtoare cu adevdrat mintuiioare e moartea lrti Emanuil pentru
noi. Cdci a pldtit datoriile pentru noi gi s-a implinit adevhrul cii .EJ
ridicd pdcatele noastre qi pentru noi sulere dureri $i cu rana Lui noi toli
ne-em vindecat" (Isaia 53, 5 q.u.). Pentru cd a pironit pe crucea Sa
zapisul cel impotriva noastrd 9i p biruit in El asupra celor ce stdpineau
odinioard peste pdmint, adicd anll - cdpeteniilor qi puterilor Si asupra
duhurilor rdutdfii, Si inaintea tutiii'or, asupra Satanei. Iar o sdrbdtoare
vecind, nu mai micir decit cea dintii, este invierea din morti, care a
inldturat stricdciunea, a nimicit pScatul gi ne-a trecut la o viafd nou6,
Ia cea intru sfinfenie gi nestricdciune, odatd ce moartea a fost des-
fiinlatd. Cdci am dezbrdcat pe omul cel vechi gi l-am imbrdcat pe
cel nou, adicd pe Hristos, sau petrecerea gi viafa lntru Hristos. Pri-
veqte deci, privegte pirga omenirii reinnoite, adicd pe Hristos, in chipul
(tipul) snopului qi ca primul rod al |arinii 9i ca pirg{ din roduri adusii
clar sfinlit lui Dumnezeu gi Tatdl. Sau nu am odrdslit din nou in Iume
ca nigte spice ? ffi8.
PALADIE; Aga este. De aceea $i Hristos lnsugi a spus despre noi
sfinfilor ucenici ; <Au nu voi ziceli cd mai sinl pdtru luni pi vine se-
cerigul ? Iatd vd zic \;oud, ridicali ochii voStri Si privili cimpurlle, cd
sint albe pentru secerig Si cel ce secerti Si cel ce adund.platd ia, (Ioan
4, 35-36). Cdci ne a:;eamdn[ pe noi cu spicele qi cu griul63e.

638. Un nou inteles al primelcr rotluri aduse lui Dumnezeu dupd secerig, este
intoarcerea noastra ca dar innoit lui Dumnezeu, clupd osteneala noastri de-a nt:
cur5fi, din puterea Iui Hristos, tle picate in vederea eliberarii de coruptibilitat('
si moarte. Dar primul rod e snopul, care e Hristos, pirga firii noastre innoite pi
inviate. ln El este impiicatd innoirea rroastrd a tuturor in vederea inlierii. lrt
Hristos Care Se aduce Tat6lui, sintem implicati noi, in ttoi care ne aducerrn lui
Dumnezeu, este implicat Hristos. In invdtdtura despre mintuirea noastrt'i in llristos
e intemeiatd conceptia despre implicalea lui Hristos iu noi 9i a noastrd in l{ristos,
in baza unitltii de naturd (omeneasci) intre El 9i noi, care desigur, ntt se acti'
veazd fdrd voia noastr6.
639. Stntem griu pi spice, penttu cd ne innoim prin moarte, 9i ne inmullim
trupette gi spiritual. E pusE in noi viala ce se lnnoieEte 9i se inmulleEte. Aceaslt
 INCHINARE IN DUH SI ADEVAR
593

CHIRIL: Agadar, ca pe o pirgd si ca pe un rod nou in chipur

snopului trebuie sd infelegem pe Hristos, pe cel dintii ndscut clin
nrorfi, pe Cel ce ne deschide noud calea spre inviere, pe cel ce pre-
schimbd toate spre o stare noud gi alungb vechimea 6a0.c6ci <ce/e
vechi au trecut, iatd toate s-au Idcut noi qi dacd e cineva in Hrisfos,
;

rf e zidire noud.D,dupd Scripturi (II Cor, 5, l7l.

Iar snopul se aclucea inaintea Domnului. cdci dupd ce s-a
sculat
din morli Emanuil, uoul rod ai omenirii intru nestricdciune, S-a suit
la cer, ca sd se arate acum pentru noi fefei lui Dumnezeu gi ratdl
iEvr. 9, 2-1),nu aducindu-Se pe Sine insugi sub vederea Lui (cdci este
lrrivirea impreund cu Er gi nu e lipsit de Tatdl ca Dumnezeu), ci adu-
cindu-ne in sine sub vederea Aceluia mai mult pe noi cei
ce eram
in afara fetei g sub minia Lui clin pricina neascultdrii in Adam
si a
pcicatului ce stdpinea siinic asupra noastrx. A$adar,
in Hrislos elgtigdm
plttinla de a veni 1n tala \ui Dumnezeu. Cdci ne
invredniceste d.e acum
de privirea Lui, ca pe unii ce sintern stinlitie/,r.
Dar observd cum ne-a preinchipuit legea gi timpul rinduit invierii
adicd a treia zi. cdci in ziua a doua dupd cea dintii va aduce, zice,
preotul snopul inaintea Domnului. Iar ziua care e dupd cea
dintii,
nu e a doua, ci dupi a doua, e cresigur a treia.
$i Hristos a inviat in
ziua a treia.

nu poate fi declt de Ia Dumnezeu. Omul nu poate produce numai cu puterea

s€
nimic care sE se poatd invia qi inmulli.
640. Numai cel ndscut din Tatd ca poate fi 9i primrd ndscut
clin morli ca om. Tatdl ne-a creat prin Fiul-Dumnezeu,
la lnceput.' El readuce ia viala noui
tot prin Fiui, fdcindu-L in trup pe El ca om nou. El are intiietatea in amincloud
acestea, pentru ce El este nemijlocit clin Tatdl vielii, Numai din Tatdl prin
Fiui
se. podte .innoi viata, pentru cd numai clin Tatit este viata eternd a 'Fiului pi
p.rln El
.vine gi in noi viata. Dar se innoiesc gi cu voia ioi. De aceea animalele
9i lucnrrile nu se innoiesc.
_ .611._No! 1e putem invechi 9i in noi .pentru ci e vorba de o invechire prin
pdcliul despdrfirii de Dumnezeu cu voia gi. de o innoire in revenirea la legdiura
cu Dumnezeu tot cu voia. Animalele li obiectele nu se pot invechi gi inno"i spi-
ritual peltru c6 nu au congtiinfd gi voie liberS, Ele se lnvechese numai material.
Dar innoirea noastri prin revenirea in comunicarea conEtientd r:u Dumnezeu nu
o^ p-uteq. infdptui singuri. Numai Dumnezeu poate face aceasta, dar nu din
afari, adicd nu fdri voi,a omului, de care nu are nevoie la creatie.
$i aceaiii
lnnoire a-noastrd prin Dumnezeu, dar gi prin om, se face i1 i,Iristos, care aduce
ln om iubirea sa filial{ fald de Dumnezeu. De aceea ea presupune existenla in
'Care
Dumnezeu a unui Tati Cdruia sd i se arate iubired gi a unui Fiu ia i-o uiote,
intipdrindu-i-o gi umanitdlii asumatd de El. Aqa face si se verse viata Tatdlui
gare- curge mereu in Fiul ca Dumnezeu gi in El ca om, innoincl pe om. Viata
Tatdtli prin Fiul nu se mai cl& acum unui om clespErtit ca persoand de Fiul sdu,
poatE si piertle aceasta, ci umanitatii nbde;pdrtite cte persoana Fiului.
:.o.:E 9
I ratal, care_ nu-Si poate lua privirea iubitoare de la Fiul SEu CeI rleofiintd cu El,
nu .9i'o mai poate lua, nici de la El ca om, cdci nici omul in Hristos
nu fi.o mai
l-
poate lua de la Tatdl.
tt - tt. cHrnIL
 SF, CHIRIL AL ALEXANDRIEI
594

PALADIE: Adevdrat.
1HIRIL; Dar se aduce impreund cu snopul 9i o oaie neprih[nitd,
adirugindu-se la ea doud zecimi de fdin6 curatd, amestecatd 9i aceasta
cu untdelemn. cdci acelagi, precum este zugravit in snop ca pirgd a
rodurilor, e luat gi ca pirgd din turmd, se intelege din turma vie, intru
grdsimea harului gi veselia duhului. Iar fdina e semn al vietii' pre-
cum am spus de multe ori. $i untdelemnul aI grdsimii, iar vinul al
veseliei. Dar se aduce gi ln piine, in spice sfdrimate ; iar spice se
numesc seminlele, pentru cd se varsd spre sfdrimare in morile ce
le macind. Prin iceasta se infelege tot Hristos, frdmintdtula cea nou5,
dupd aI carui chip ne modeldm noi. $i ni s-a poruncit sd facem sar-
bbtori, clupd ce am curSfit aluatul cel vechi, ca 9i noi sd fim frdmintS-
turd noud, dupd asemdnarea Celui ce ne-a deschis noud cale spre
viefuire noud, adicd a lui Hristos (I Cor. 5, 7-B1aa8.
PALADIE r Bine zici.
1HIRILT Pe lingd aceasta le mai poruncegte sd se refind de la
roduri noi li sX nu mdnince din ele nimic, aqteptind dfiruirea snopu-
lui. Sd nu mincati roduri noi, zice, pin6 la ziua aceasta, plnd nu vefi
aduce darurile Dumnezeului vostru. Cdci, timpul cuvenit pentru a se
impxrtdgi de viata cea noud gi nepieritoare e, pe drept cuvint, numai
acela in care a rdsdrit Emanuil. Inainte de EI n-a fost nimeni ln stare
si ne prefacd spre viafa cea noud, ci El este pirEa 9i Cel dintii intre
cei creati spre nestricdciune, intrucit S-a ardtat om gi in trup ca noi,
pentru asemdnareacu noi,
Apoi a addugat lndatd preinchipuirea clarS a sfintei cincizecimi'
zicind cd trebuie sd se numere gapte sbptdmini de la aducerea snopului'
Cdci addugincl dupd ziua invierii Mintuitorului gapte sdptdmini, noi
cei ce credem, facem sdrbdtoare'

642.Hristos e <pllnea core 8-o cobotlt din cett (Ioan 6, 5B),-pentru ctr este
ir"orrii rupi!*"i vieti-cibt-tt"r"o 9l ca om umplut de Dumnezelre.Dar e ptine
"i ot" prin ldrtmarea'Sa ca-grtu purtdtor de viatf, li
;i';;;il-;i'rJ'pi"g'it"rt" prin aceasta
ca sdmint6 ." ," oorplliJ ca se ne'fie ugor de mtncat. El Se coboard punlndu-Se p-rin
ii*ii-iirirrt-ia-noi, $aii.i"a durerile moitii ca om pentru.nol,-tl
;;";;;-tntr-o stare de iupreme iubire Si apropiere de 1o! 9i f{ctndu-ne prin lm-
piitiii.""-a"
'do El s{ "u-rie.i.i- 9i.noi din.lubtie Jeryetnicf,pentru altii, f{clndu-ne
[uni mlncat ca piinea. Aceajte capacitate de coborlre extremtr la noi ca om
pii" :"itri Si, trebuie--tf o-uitf chiar'ln El ca Fiul lui Dumnezeu'El ne-a ftrcut
iar tn iubirea Lui trebuie sd fie lmplicati capacitateade'a mergg ptq6
[i" iiuiiJ -mitoasa
i"'-ari"i"i petttru noi. Nu s-ar sfdrlma omul. lndltat duhovniceqte' de
*iff p""i* uttii, auia n-ar avea o pulere pentru aceasta in. dispozitia-lui Dum-
noastre
n"r""l Am fost obiSnuiti sd c6utdm in Dumnezeungmai modelele mdririlor do iu-
lumeqti: putere, "n"oiii"i", duratd, nu 9i. modelele sentimentelornoastre
Uire,he mite, ae coborire intrelegetoare la cei lndurerati'
 INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

PALADIE: Explicafia e limpede.

.HIRIL: Dar tirnpul invierii
Mintuitorului nostru ii mutd pe cei
sfi'fifi in Duh pi pe cei indreptali
prin credin|d la putinfa de_a oferi
rodul unei vieti noi gi nepdtate.
Aceasta a ardtat clar, zicind indatd
"$t veri aduce jertld noud Domnului; :
d'n rocuinra voastrd. veli aduce
piini spre punere inainte,
doud piini; din doud z,ecimi d.e tdind
va Ii o piine ; dospire .se vor curatd
coace d.in cele d.intii rod.uri Dctmnurui.
'si cu piinire veri acruce
sapte miei 'drd prihand d.e un an gi un virer
din vite gi doi berbeci Idrd prihand. gi
vor li spre ardere cte tot Domnului.

I
$i iertlele lor gi turndrile si
iertld, miros c?ebund mireasmd.Domnului.
$i vor lua un lap d'in capre pentru pdcat gi
jerttd de mintuire cu piin,e doi miei d.e un an spre
cele crin pirgd. gi /e va pune pe ere preotur
cu piinile din plrgd punere lnainte
Domnurui cu aoi miei. slinf e vor
ti Domnului. Ale preotului care
re-a adus pe ere vor ti.
ziua aceasta numitd, stintd va Ii $i veli chema
ttoud, nici un rucru de slujbd nu veli
tace 'n ea. Lege velnicd lntru
neamurile voastre, Tntru toatd rocuinla
voastrd> (Lev. 23, 17_21).
Emanuil este pirga gi fruntea
zldirii ce se preface spre innoire.
e cugetat cer dintii intre noi, ca piine $i
gi frdmintdtura noud. Iar noi
luinclu-L de caie spre acea stare, dupd
asemdnarecu El, ne numim gi
noi frSrnintdturd noud'
$i chip clar al acestui fapt e prrr."u adusS din
roduri noi' Dar nu e Ltna piinea,
ci spune cd trebuie sd se aducd doud.
cdci doud sint popoarere, chiar dacd
apar adunate intr-o unitate prin
mijlocitorul Hristos. Dar se vor coace
dospite, zice. Sd spunem ce in-
seamn' ghicitura aceasta, cerceiind
cu atenlie adincimea regii, pe cit
se poate' oare se cuvine sd intelegem
aci prin aluat pe cel aiterat prin
viciu ?' Dar cum n-ar fi nebunie aceasta
? cum am mai socoti izbdvifi
de patimi p'e cei preschimbali spre
noutatea viefuirii evanghelice ?
Sau cum s-ar mai cugeta aceasta drept
noutate ? $i cum s-ar mai numi
unii frdmintdtur' nou', dacd ar mai
r,minea rn ei vreo rdmdgif' de
aluat gi n-ar fi cu totul Iipsifi de rdutatea
necredincioasd gi spurcatx ?
Trebuie sd ne gindim, agadar, potrivit cu
lnfelesul celor ce ne sint date
spre tilcuire, la alt fel de aluat, care
nu are ln sine nimic vrednic de
ocari, ci e'mai mult admirat de scriptura
de Dumnezeu insuflatb.
Astfel, Mintuitorul inseamnd cu aruatur puterea
vrednicd de raudd gi
folositoare a invdfdttrrii evanghelice, zicind
: <Asemenee este impdrd_
lia ceruriror aruatului, pe care |uindu-I temeia, /-a
oscuns ln trei std-
suri de tdind, pind ce s-a dospif toatd, (Matei
13, 33). Cdci pXtrun-
zind in minte 9i in inim6 rucrarea (energia)
de viafd fdcdtoare a invd-
|Sturii evanghelice, preface sufletul gi trupul
9i duhur, aga zicind, in
 SF. CHTNIL AL ALEXANDRIEI

calitatea ei. Apadar prin astfel de aluat trebuie sd cugetdm cd s-au

dospit popoarele ; atluse in chipul piinilor Gae.
$i fiecare piine e din dou6
zecimi. Chipul acesta ne aratfi in ghiciturd cd invd|dtura e itidoitii'
PALADIE: Ce vrei sd spui ?
CHIRIL : Au oare nu vei recunoagte, Paladie, cd printr-o inr'6td'
turx dub,l[, a legii gi a Evangheliei, voln fi sfinli li bine primiti lui
Dumnezeu gi aga vom trece ia acea viatd noud gi aleasb?
PALADIE r Recunosc.
:HIRIL; Aceastn ne-a lxmurit-o pi .Mintuitorul iusugi, zicild:
<<PentruOCeaStA v-om spps voud, cd. tot cdrturarUl cale se laCe ucenic
lntru lmpdrdlia cerurilor, este asemene1 omului bogat, cAIe sc'ogte din
vislieria lui noi 9i vechi> (Matei 13, 52).Cdci cei ce au mintea c'unosc6-
toare a celor legiuite prin Moise 9i plind de poruncile acelea vechi 9i
clate in chipuri (tipuri), apoi pe lingfi aceea s-au lmbog5|it cu cunog-
tinla cea noud gi evalghelicd, sinL impoclobiti, socotesc, cu o indoitii
inr,dldturS.
PALADIE: Drept ai zis.
:HIRIL; Dar nu nurnai in piini s-a zugrdvit niulfimea celor ziditi
spre innoirea viefii, ci'legea mai porunce;te sd se atluci gapte niei im-
preund cu un vifet gi doi berbeci, addugindu-se, se intelege, la jertfe
tunderea, adicd vdrsindu-se o pdtrime de mdsurd de vin, ceea ce ln-
seamdnd gase gesimi, exprimat in limba noastrd. Cei $apte miei sint
iardgi chipul {tipul) turmei credincioqilor, aflatd in pruncia cea intru
Hristos (cdci mielul e simtrolul prunciei), dar inaintind spre riesdvlr-
Sirea gi spre mdsura virstei piindtdtii lui Hristos.
PALADIE: Pe ce bazd spui aceasta?
)HIRIL: Numincl mieii, apoi punind ia mijloc vifeiul, adaug5 ber-
becii. Iar mieii sint chipul (tipul) turmei, vitelul al bxrbdfiei (c6ci
acest animal e plin de vigoare), iar berbecii ai virstei desdvirgite.
A5adar, cei ce cred, prin faptul cd se imbdrbdteazd impotriva celor
pdmintegti, se inalfX spre desdvirgirea cea cugetatd in Hristos. Cdci
berbecii sint desdvirgifi in virstS, indicind prin ei mdsura desdvirpirii
'desdr:irgirea
spirituale. $i berbecii sint doi, cdci indoitd este in noi
cea intru Hristos, care se infelege in faptd 9i in cunogtinfd. "ce.l ce

6,13.Sdrbitoarea de dupd gapte s{ptdrnini, dupd aducerea snopului lnnoit, sau

aI lui Hristos, piinea cea nou{ Tatdlui p.ritr itlviere, fine de-a doua. In ea ne adtlcem
si pe noi, asiniilati lui Hristos prin Duhul Cel Sfint al Lui, TatSlui ca piini clospite
ae'ast{aata, ca piini bune cle mlncat de toti oamenii in'hrbnitoareliecare zi. Aluatul in-
seamn6 aici puterea transformatoare a noastrd ca piine a altora prin
buttui f"i Hristos. Cei din legea veche au rdrnas cu azime intr-o capacitate de
hrdnire nesatisfdcdtoare.
 INCHINAnE IN DUH 9I ADEVAR

\rQ tace gi va invdla, zice, acela mare

se vo chema intru impdrdlia ce-
rurilor> (Matei 5, lgr.
$i peste cele sfinfite prin jertfd se varsd iardpi vin. cdci
s-au strdduit sx urce spre desdvirgirea cei ce
cea infeieasd intru Hristos, au
parte pe urmd de veselie. <cd vinur,
zice, veseleste inima omului,
(Ps. 103, l5).

piinile spre jertfd de mintuire.

Ce inseamnd aceasta? Emanuil, care

t a murit pentru pdcatere noastre. Cdci

EI e inchipuit in rap, fdcind viafa
noastrd sfinfitd gi bine primitd pi pricinuinclu-ne
in fr'mintdtur' nouS
prefacerea noastrd
9i d'ruirea gi sfinfirea in suflet gi trup, precum
ne-am obisnuit sd o suportSm,
murind impreuna .u Cel ce pentru
noi S-a fdcut intre morfi' ca sd gi
viem impreund cu EI. ceva de felui
dresta ne scrie gi infereptul pavei,
zi.cind: <A, nu stitricd toti clli in
/lrislos ne'ent botezat, i.n moartea
Ltii ne-am aot"roii-'Ne-ant ingropat,
Qqadar, impreund cu EI prin botez
in moartea Lui, ca ptecum s-a
sculat Hrislos prin slava Tatdlui,
ofc .rj noi intru irmoirea vielii sd.
umbldm> (Rom. 6, 34). ASactar S-a junghiat
EI pentru pdcatele noestre,
dar ne-am ingropat qi noi impreuid
cu EI, suportind moertea, ntt cea
)r trupeascii, ci ontorincr mddularele
cele cle pe pdmint $i ne mai.vieluind.
lumii, ci rnai mitt.lut Hrislos prin
Si El, Tatcilui. Cdci pofi observa cd
impreund cu |apul care se
Sungliie mor gi mieii gi se aduc ai turnd_
rile inmiresmate. cdci e primitd
ddruirea ,pr" ,iirrlire a noastrd,
viafa noastrd noud gr evanghelicd 9i
spre miros de bund mireasmd, inti-
p5rindu-se intr-un mod oarJcare
cle patimile lui Hristos gi insugindu-qi
imitarea Lui' "cd pdtimim impreund, vom gi intparri
.dacd
gI ducd sinlem pdrtagi impreund;
ai patimilor:, uo^ ti si noi pfuta$i
(Rom, B, t6-tZ1t44. ai sraveio
Iar jertfa aceasta spune sd se nurneascx
de mintuire gi pe drept
cuvint' CSci mintuiegte pe cei pentru
care a rdbdat Hristos junghie-
rea, dacd scapii cle pdcat gi de moarie gi-i
face biruitori ai siricxciu'ii
pe cei ce s-au ingropat impreun5
cu Er gi au murit, clup5 nroaur in care
am zis.
,A.'ADIE: Adincd este iilcuirea pi intunecoasde porunca
legii.
E o ghicitur', paladie, gi o umbrH necrard
l .cHIRlL:
suri subfiri gi fine.
a urlor i.|ere-

644' Noi nu murim tru-peste cu Hristos, cEci

tlli putere pentru a fi o <jerud "i",'rji"ia,"iR;;:"ii .din_moartea qi invierea Lui tiebuie
:-d,
lar aceasta nu poate torrsta decit dintr-o it,.,p'.," voia noastrd.

Ii 'ii' adicE o omorire a omurui tro.tru ".trri,

cgoismului, ddruincru-ne
i n ' i e r e a l o r e r r H r i s t o s o t.lui.
p11nns2su
si iitar
imrtare a patirnilor Lui, rdminind totugi
a po'ririlor noastre spre pdcatere
ir"'prlulr{""u"iiri.io.
r i i e : ; t r - ". n i i . i p u i i n " i i n v i a r a a c e a s t a . De aceea qi
 8'. CHIIIIL Al, ALEXANDRIEI

PALADIE: Bine ai zis.

CHIRIL.' A9adar, legea a rinduit trei tirnpuri ln care se cuvine ca
noi sf1 serbdm. .Cdci ln trei timpuri ole onului 1mi veli serba Mlen,
zice. Voiegti deci ca duptr ce ne-a fost cuvlntul destul despre doud, sd
spunem care e al treilea 9i pentru ce motiv ? Cdci ai auzit pricina fiec5-
reia : una pentru cd Hristos ne-a mintuit, suportind moartea pentru
mintuirea tuturor I cealaltd se sdrb5toregte cu folos pentru cd, topind
stricdciunea, a lnviat gi iarf,gi ne-a innoit spre o viafd noud. $i timpul
celei dintii era primul 9i la inceput intre lunile anului i iar al celei de
a doua, era imediat cel vecin gi legat de acela, clnd se cuvenea sd in'
tre fierul secerii in spice 9i trebuia sd se adune celelalte seminfe. Cdci
nenumdrate sint rodurile tarinii. Deci sd spunem 9i cele cuvenite despre
al treilea timp al sdrbitorii, cercetind cum 9i pentru ce pricini trebuie
sd o savirgim. Dar sE ciutdm cuno$tinta ei in lege $i sd o ludm din
Sfintele Scripturi. Cdci numai aga va lnainta tilcuirea spre adevdr. Sau
nu fi se pare cd vorbesc ai cuget drept ?
PALADIE; Ba foarte drept.
CHIRIL: Deci s-a scris in Levitic: <,$i o grd-it Domnul cdtre Moi'
se, $i o zis: Vorbe$te tiilor lui Israi|, zicind: In ziua cea dintii a lunii
a Saptea, va Ii voud od,ihnd, amintfuea veSnicd. a trlmbilelor, numito
sfirrtd Domnului. Nici un lucru de siuibd sd nu taceli 9i sd aduceli ar-
deri de tot Domnului,r (Lev. 23, 24-25). Luna a gaptea ni se pare' a;a-
dar, cd indicd timpul de la sfirpit 5i aI celor din urmd. Cdci in luna
a gaptea trebuiesc aduse toate cele din farind nu in vreo arie, ci se
cuvine sd fie in jitnifele fieclruia. A trecut timpul rodirii 9i se ivegte
inceputul iernii, se usuctr plantele 9i se vestejesc florile. Dar mutind
cele ale timpului la noi ingine, vom spune cd veacul acesta lunecd spre
sfirpit gi std gata s5 intre in cel viitor, ln care trebuie sd fie pedepstfi
pdc5to,gii pi cind fiecare va aduna rodul ostenelilor sale, daed a fost
tnfelept, 9i le va duce in vistieriile de sus. Atunci fiecare igi va
aduce aminte de Hristos, Care zice : "Nu vd. adunali voud' comorl pe
pdmint, unde moliile gi rugina le stricd $i unde turii le sdpal S, Ie lu.rdi
ci adunali mai bine comori in ceruri, (Matei 6, 19-20).
Agadar, odatd ce S-a sculat Hristos, cuvintele sfinfilor invdtdtori
ne aduc in amintire sfirqitul lumii. Cdci au strigat sus 9i au zis : <Este
ceosul din urmd, (i loan, 2, lB), Fiecare sd adune de acum, zice, ale
sale in vistieriile de sus. Dar in ziua intiia a lunii, zice, in care inchi-
deti rodurile, va fi voud odihnd, spre amintirea trlmbifelor. Cdci igi
inchide fiecare ln vistierie bun{t6}ile ostenelilor sale 9i se va tngriJi 9i
se va slrgui pentru desfdtarea gi odihna cea din veci, amintindu-gi cd,
 INCHTNARE lN DUH gr ADEVAR

preicutn zice dumnezeiescui pavel alnsu,ri

; Domt.u| intru poruncd, Ia
giosu/ rtrhangrrcru,rui
rl intru trimbila rui Dumnezeu se ye pogori
cer> (r res' 4' 15)' (cd va trimbila, d.in
zice, si morlii se vor scu/c neslrj-
cd'ciosr>(I cor. 15,52). <cd noi
tori trcbuie sd ne ardtdmlnaintea scau_
nulur de jud'ecatd ar lui Hrislos
, "1.rd ia tiecare ctupd cele fc\cute prin
trup, IIe bune, Iie rele> (II Cor.
5, 10).
Ne aducem astfel aminte de
aceastd sfintd gi preainfricogatd
bif6' Ia aceastd sdrbdtoare preainsemnatd trirn-
a sfinfiior, numitd sfintd, a
celor ce-am primit de pe acum
sorfur lor, adicd rdsprata bogatd
lucitelor fapte bune sxvirritu a strd_
irrtrl nddejde. neci e necesar
indlfindu-ne prin aceste ginduri ca noi
la cea mai desSvrrgitd cuviin!6,
oprim de Ia orice lucru cire sd ne
nu ne aduce nici un toior,
cbi$nuie$te s5 ne intineze. ci mai cregrabd
' infeleptul pavel: cdci aceasta socotesc c5 u
c."a ce ne_a spus
<<Vremeede acum scurld
au temei, sri /je ca esfe; o$a cd, Si cei ce
si cind. n-ar Qve', gi cei ce se -- fol0sesc
aceeste,ca Si clnd.nu s_ar de runtca
tolosi> (I Cor. 7, Z}_ JI).--
PALADIE: Aga mi se pare.
CIIINL; Apoi zice: uln a
zecee a lunii ccesleo a
lmpdcdrii, numitd slintd va $aptea, e ziua
ti voud. gi veli smeri suf/etele
veli aduce ard.eri d.e tot Domnului. vocsrre gi
Nici un ,ucru nu veli Iace in
aceQstQ'cd zi de impdcate esre ziua
oceasla pentru voi, spre a se ispd,gi
tru voi lnaintea Domnurui Dumnezeului ;:en-
vostru. Trot surretul, cerenu se
vo smeri 'n ziua Qceeste,va pieri
din poporul sdu. $j lot sulletul,
va tace vreun rucru ,n acecsld care
zi, se va pieide din poporul sdu. -
un lucru de srujbd nu veli 'ace. Nici
Lege ve^'nicd rn neamurire voastre
It toate .ocuinrere voastre. simbdta
sulletele voQstre. De ra Q nouQ
simbeteror vor Ii voua gi veri
a runii, de seoro pind seara veli
smeri
serba
irt

Slmbetele voestre> (Lev.

23,2T_321.
I A spus cd trebuie sd se fac' smerire gi
de tot gi incetare de Ia orice lucru. pri'
post gi aducere de arderi
post a inchipuit omorirea pof-
telor trupegti, prin arclerile de tot
ddruirea intru miros de Lruni-r
reasrnd,nu in parte, ci cu totul gi mi-
deplin. prin odihnd, " ;;";;;;ril;
cd se cuvine a ne opri'cu totul gi
de ra lucruri. cdci nu socote$ti,
cd cei ce au ajuns la sfirgitul timpurilor oare,
gi gi-au adus aminte de sfinta
trimbifd de Ia sfirgit gi au in minte pe
Judecdrorul gi de aceea
adunat si trimis bogdfia rodniciei $i-au
duhovnicegti rn vistieriile de sus,
buie sd-gi omoare pldcer'e gi tre_
sd se arate biruitori patim'or trupegti,
oferind de pe acum Domnului
ea pe o bund mireasmd moduri,le
viefi ds bund cuviintd depdrtindu-se unei
; 9i lep{dlndu-se de strdduintele
 SF. CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

degarte? Iar acestea slnt i socotesc, cele din lumea aceasta si imprdlti-
erea cea rea a viefii.
PALADIE: Aga socotesc,desigur.
1HIRIL; Dar atunci, cei ce-$i biruiesc patimile 9i-9i omoard md'
dularele cele de pe frdmint, curvia, necurdfia, patima, pofta cea rea'
nu se vor ddrui lui Dumnezeu intru miros de bund mireasmd 9i nu rror
fi ca nigte arderi de tot, fdcind din acest lucru ca un fel de pret de r6s-
cumpXrare Si ispdlire pentru sufletele proprii ?
PALADIE; A$a este.
1HIRIL.. A$adar, legiuitorul a numit ziua postului'9i zi de ispagire
5i aceasta cu multd dreptate 9i potrivit legii. Cdci cel ce iSi mortific6
trupul gi cele ale lui 9i oferd ca pe o bund mireasmd modurile virtutii'
dar nu se opregte cie la orice lucru lumesc, \'a fi, fdrd indoiald, in cele
mai mari rele. Aceasta a arhtat-o limpede, spunind cX va pieri din po-
porul sdu atit cel ce ntt posteqte, cit Si cel ce nu acluce ardere de tot
gi nesocotegte legea odihnei. Iar spunind cd timpul rinduit peutru a-
cestea este Simbdta Sirnbetclor, a ldsat sd se inleleag[ ci este odihna
odihnelor, adicd lepf,clareadesivir$itd gi in mdsurf, desdvirqitd a lucru'
rilor, se inlelege a celor ce iin de rdutate 9i pdcat. Cdci sfirgindu-se
veacul acesta Si irnbdtrinincl vremea, ce loc va mai avea peste tot itl
noi sirguinta pentru cele degarte ? Oare nu vom cugeta mai mult la
cele bune, sdvirgind odihna cea prea pl5cutd lui Dumnezeu .9i instrSi-
ninclu-ne cu totul de imprd;tierile proprii 645?
' PALADIE; Bine zici.
1HIEIL I Dar poruncegte iar{gi : <$i 1n ziua a cincisprezece7o /unii
acestea a $opteT, dupri ce veli strlnge roadele pdmintului, veli setba
Domnului qapte zile. in ziua intiia odihnd Si in ziua a opta octihnci..$i
veli lua ln ziua intii rocl clin pom Irumos 9i romuri de linic Si still-tciri
sfufoase de pom qi sdlcji 6i crengi de arbu$ti de la piriu Si vd veli bu'
cura ineintea Domnului Dumnezeului vostru $apte zile ale anului. Lege
vesnicd in nean'uri]e r.oaslre. In luna a galrteo o vefi serba pe eQD.
(Lev. 23, 39-41).
Infelegi, a$adar, cd adunate fiind in jitnild cele de pe ogoare qi
strinse fiind rodurile fiecdruia, e aproape sdrbdtoarea prealiiudatf, a

trepte ale -vielii

645. Sl. chiril pare a vedea cele trei sdrbatori ln cele trei /
a tiecairuia : lea dintii, legatE dc jertfa lui Hristos, e cea a infrlnd-
o"rro"ni"eiii
cloua, cea a eforturilor
rilor si patimilor "u Hii.tos pentru elib"er'area de plcate ; - a
il;r;r,i' "ili;G';'"-iteia, opriiea de .la toale osterielile, starea tle nepdtimire -5i .de
il-i$ ae oaifin; Aupii"f Ti nesfirgit5, prin care anticipdm- odihna veqnicd iu iu-
'temeill
birea lui Hristos .fi" viata'viitoare, lir rosturilor clrthoynice$ti adlnate in
viata aceasta.
 INCHINARE IN DUH
9I ADEVAE

601

:H'Y:il#;,*::
--- -e ruapqrLcDrrea
f:"",:'lT'fii:.::,_'"::::"_
Cte
dinrai si
cele de la inceorrf- CX-; .^;::.-.-' readuce
7r rsouuce pe
pe
turitor este rixarea spirituatd
ror din stricdciuneu,',, *;; ;Lir:"l?
:::ffi:: ""-]'iitervenit gi1".""?Tfi1:Tff:ri1;
readucerea ra nestri-
Iar prima zi pi a
opta este odihnd. Cdci
fnainte de neascultarea
innoipd";;;i;;;;obositor, "u,",,"-u
ir,Td;Xl''#J*11
ruireriberd A*ffit
siusoars
siflrd"ili:ffiJ:,?,x",111i".1,1"i,"*.ljl"
ffi:1,::l",T,fj,T*""J:*t"ilristos,"* ; ;;; ;;..d
in,tu."uint","_t
pdodihnirea(sabatistdi
1"g,,,
;:";il: ffiT:"";:f ,f:;f;:"f:l j:
arpdcatriria"
ff:f iJ,ffi1;3t".ltl3r""i"'o'*at p"surretur I
crecr "
infd."' ;; :1,:;:;f i,,"*:1T.I*"ff nostru,
i,:i: ,tfii}#;T;
I {=o':rui,'fi:T#
crihnr ziua aoftu,
pisul cet impotriva
2B).
!Y#'#
Deci "-"0-*,ziua intiiasdp-
in"u,uu,ilfilT,i:,:Tl*,:t;..""::""J:"1:""i
noastr,r
ca izbdvindu-neo,u.To1*" ii;.';,
ti
11).cdci urr,ri ;murit
O" ol"ur€, sd ne etin"reze
pentru tofi,

l
de ostenelisi sd dobindim de pedeapsd5i
prin iioornrru cea
ln ziua intiia, zice, vor de Ia inc (Evr. 4, 1r),
rru ,oa*a.':,::"r:,:*,a_Inceput
de pom frumos
si celelalte ,"*r.r. prin 9i stilp5ri de finic
aceastani
"rT,".,,J
';:l
I ,,;r'# JJ::1"{ Dum,r
ezeu
;; ;'.,;:,1,:: i:f f Tff ""
I Pentru pricina
"a u.;";ru";il":r'#Tt"i: neascurrsrii
dera in."put.
"'. cd;;-;;;;
Hristos u'n
auzi_L;,li;n'"_,t111'9u.'
fostduri inrauntru
prin
zicind titharului in'p."unl
l,lirr"rru, : <Amin,
j1,",'"::,,
j,';fJ;,j:,,i::*t:tde.,nroarcere,
::,:,{,j,1,:jjiTi'ti,:', au e ii,,rii,ii r'ainceput'
cindau
H,T;'i',i,fg';iil'"j1,.t""c*1 orrmrirl'illT-Yli'":

,n,, ,i.*,,, "out''" ih:':'l,ij,ifj:+ir,l:"-x":":#41l:L*lt

i,"?i,Jlj,"t"?,il
,t,ll.:li:iT$ fJ"r"l".X1?;,';i,":,
;" ;;;"il il"l,nifl ;;i;
turru
?f _- ; Bi#tlit

..., ,iTi+jil'l?l,fliili=l"fi
*u*l*;l*d**liii,ffi $i*if,'l'"'
onoo.i,a^x;,"".":'"lriili:i:i.l"j:?,'il'i"J,*,
*-dtt#lit*,1#:r'I{i*i*.;ri;4;;1;'riiiil"i
i"',,,li.,,ijlli.,jt_f
,ui:,'1i,1, -n,
b :,ilTii,;
ii"l";,,t,ffij;-;"*'-i1ill"
F
 ST" CIIIRII, AI, AIEXANDRTEI

zic lle, astdzl vel II cu MIne ln roi" (Luca 23, 43). Pentru cd Hristos a
imblinzit sabia invlr,titoare gi se lngdduie de acum celor credinciogi in-
trarea, intrucit El toate le readuce in forma de la lnceput gi te reface
in ceea ce erau odinioard.
Iar ramurile din pomi sint pururea verzi, ardtlnd vegnicia harului
qi nevegtejirea nddejdii in noi lngine. <Cd Idrd pd.rere de rdu slnt do-
rurile Si chemarea lui Dumnezett,,,dupd cum s-a scris (Rom. 11, 2g). $i
fdrd sfirgit cu adevdrat e desfdtarea sfinfilor. Despre aceasta strigd 9i
lnfeleptul Isaia, ziclnd : "Veselie vegnlcd peste capul lor : Iaudd ti ve-
selie ve.pnicit il va primi pe ei i tugit-a Tntfistarea, durerea 9i suspinul,r
(Isaia 35, t9).
La poruncile despre sdrbdtoare s-a addugat gi aceea cil trebuie sd
se veseleasc5din riu. Cdci a.spus cd in ziua cea din urmd a sXptdmi-
nii, adicd in a opta, sd scoat5 apd din piriu gi aga sd se veseleascd cre-
dinciogii. Iar riul spiritual 9i ceresc este Hristos, care udd sufletele ce
se lnchind Lui cu undele de sus. De aceea a qi zis prin glasul prooro-
cului : <<latdEu abat spre ei, ce un riu de pace $i ca un ptfiu cc se re-
versd, sJavc popoarelor> (Isaia 66, 12). Dar gi dumnezeiescul David a
strigat undeva cdtre Dumnezeul gi Tatdl tuturor : <Cit ai innullit ntila
ta, Dumnezeule, iar fiii oamenilor intru acoperdmintul aripilor TaIe
vor ndddjdui. Ingrdsa-se-vor dln grdsimea casei TaIe gi cu pifiul desfd-
tdrii TaIe ii vei add.pape ei" (Ps. 35, 8-g). Cdci se cuvine, 9i cu drept
cuvint, ca cetdfenii raiului sd se irnp5rtdgeascdbogat de Hristos gi sX
se veseleascdde darurile imbelgugate ale Duhului 6a8.
PALADIE: Se cuvine, drept ai spus,
CHIRIL; Dar observd cd sdrbdtoarea se sdvirgea numai ln leru-
salim gi era necesar ca locuitorii din toatd Iudeea sd se adune in el.
Iar aceasta era incd un semn cd tofi cei ce au trdit o viafd cinstitf, 9i
vrednicd de laud5, trebuie sd se adune in Ierusalimul de sus, cel ceresc
ca sd fie acolo impreund cu Hristos gi sd serbeze impreune cu El 64e.
Iar celor ce sint incd necredinciogi gi n-au primit harul invierii ci au
{disprefuit) respins mai mult o taind atit de adincd $i de vrednicl de
ciustire, judecata le va fi spre pieire qi le este rinduit sd fie, fiird indo-

toate nodurile de viatd, de la cea a lui Dumnezeu, plnd la cea pornitd din duhurile
rele. Ce atitudine nesflrgit6 de viatd poate lua loc ln om ? E locagul virtutilor
lui Dumnezeu $i al satanei. Te coplegegte cu fericirea iubirii 9i te ucide cu ura.
648. De rlul acesta care lzvordgtc din lzvorul lui Dumnezeu gi al Mielulul, vor-
begte Si Apocalipsa (cap. 21, l-2). Izvortnd de acolo apa viefii, ea nu seac{ nicio-
dati. Ea adapd purure6 pe cel ce o beau, pe cei care se afltr ltngtr riul care curge
din Dumnezeu.
649. VeSnica odihnd In iubirea 9i lumina lui Hristos va fi o veqnic[ sf,rb6toare.
C.dci e proprie s{rbf,torii odihna, lumina gl lericirea iubirii.
I U\CHINARE IN DUH $I ADEVAR

ial[, ln tot rrul.. c{ci vor merge

la chinuri. $i martor ar acestui
este credinciosur prooroc Zaharia, lucru
care zice , .$r: ro, tl cei ce nu
vor sui din toate seminliile se
pdmintului ra leruiarim co
Impdraturui, Domnurui Atotfiitorr-,,rui sd se rnchine
gi ocegtio ra aceia,se vor
Iar dacd seminfia Egipturui adduga.
nu se va sui, nici nu va iegi
pra acestora va fi bd'taia, acolo, gi asu_
cu care va bate Domnur toate
oricine nu se va sui sd serbeze neamuriie,
i
sdrb{toare" r"rig;rii corturilor, (Zah.
14' 17-_18)' Agadar, sdrbdtoarea
i de trei ori doriti a infigerii corturilor
vom socoti cd este rnvierea
t tuturor cgrpuriror, care au ca pirgd pe
tos' cSci a fost numit cer dintii Hris_
I ta este cu adevdrat.
ndscut din morfi (Cor. 1, 18)
9i aceas-
PALADIE.. Foarte drept gindegti.
CHIRIL: Dar vreau sd gtii
Si aceasta.
PALADIE; Care ?
.HIRIL; In cuvintere regii
date de noi mai inainte s-a pomenit
jertfa neincetatx, de de
ra incJputui runilor, de jertfele
post ;i pe lingd acestea, de simbdta, de
de sdrbdtoarea prea dorit'
rilor' gi totdeauna Ja fiecare a Infigerii cortu_
$i din cere spuse, regea adaugd : <veti
ce arderi de tot Domnurui>>. adu-
Dar care si't feruritele jertfe
aduse de noi, cele cuve'ite ce trebuiesc
in ziua in_tiiaa runilor
gi cele ce vor fi ra Infingerea siir-tr","le, postul
corturiror, sau ce este jertfa neincetatr,
n-a spus regiuitorur in <Leviti'r,
dar a addugat cuvintut despre
9i S-a ocupat cu multd amdnunfime acestea
despre acestea in <Numeri,,. vo_
iegti sd vorbim despre fiecare
din acestea in parte, pe cit
se poate ?
PALADIE: Foarte mult.
CHIRIL: Deci-s-_ascris aga: <,gi
a grdit Domnul catre Moise, zi-
cind : Porunceqte tiilor rui
tsrait si grdieste cd.tre ei zicind.
MeIe, ddr,e MeIe ; jerttere MeIe : Darur,c
intru miros cre bund mireasmd
zili a Ie aduce Mie in sdrbdtorile sd pd-
Mele. $i sd zici cdtre ei.. Aceslea
jertlele Mere care sd sinl
/e aduceli Doinurui: miei de
doi pe zi spre arcrerede tot ua an neprihdniri,
tdrd incetare..I!n mier vei jertli
si mielur ar d-oilea ir vei jertti cdtre d,imineala
seard. $i vei aduce o zecime de
etd de ldind curatd pentru
ierttd iiiiaata intr-o pdtrime de in de unt-
clelemn. Ard'ere d.e tot neincetatd,
jertla core
nai ,ntru miros d.e bund mireasmd'Dtontnurui. s-o tdcut in munfele si-
gi turnarec ei o pdtrime
de in la un mier, peste cer
stint vei turna turnare de siche
$i mierul ar d'oilea 1r vei jeilti cdtre-"eara rd. Domnului.
; d.upd jertla rui gi d.upd tur-
nerea lui , ver jertti lntru miros
d.e bund miieaima io^nutu,.
28, 1-g)' Inferegi cum regea (Num.
dumnezeiascd afirmd rn acestea
ales rn sdrb{tori se cuvine s5 cd mai
se aducd jertfe. c'ci socotes"
"r mai ales
60.4 AF. CHInIL AL ALEXANDNIEI

in ele noi trebuie numaidecit sd indlfdm lui Dumnezeu ca pe o bund

mireasmd modurile viefuirii in Hristos, f6cindu-ne ca nigte miresme qi
aduclndu-ne pe noi iui Dumnezeu ardere de tot binemirositoare, potri-
vit socotesc, cu ceea ce s-a zis cu dreptate : .Intdlilatri, asadar, trupurile
voaslre jettld vie, slintd., binepld"cutd lui Dumnezeu, slujba voastrd cu-
vintdtoare" (Rom. 12, l).
Iar jertfa neincetatd spune cd trebuie s[ se sdvirgeascd junghiin-
du-se un miel dimineafa Si altul cf,tre sear.I, arzindu-se lmpreunii cu
ei fdind curatd la care se adaugd untdelernn gi vin. C[ci in toatd vremea
gi fdrd incetare, de la inceput pind la stirgit rdspindim in Hristos bu-
namireasmd prin toatd virtutea in cortul sfint, odicd in Bisericd. Pen-
tru cd fumul. ce se ridicd din arderea mieilor dimineafa 5i cdtre sear5,
este iardgi un chip al Celui ce din pricina noastrd gi in favoarea
noastrd se inalfd spre Tatdl intru miros de bund mireasmd, aducind im-
1;reundcu Sine gi viafa celor ce au crezut in El, care au intru n5dejde
strdlucirea slavei gi a irnpdrdfiei sigure 9i pe lingH aceasta, bucuria de:
desfdtdrile veg'nice649b.Iar semnul acestei vieli este fdina irnbibatd in
untclelemngi stropitd cu vin.
Iar aceasta e jertfa de mintuire, ca ti cea sdvir$itd de Moise in
muntele Sinai. Cdci s-a scris in .IeFire,r, clnd Dumnezeur care stdpi-
negte peste toate, a rinduit legile pentru toate cele ce trebuiesc fdcute;
<$i minecind Moise de dimineald, u zidit jerttelnic pe munte qi doud-
sprez,ece pietre pentru cele dourisprczeceseminlii a|e lui Israil. gi o tri-
mis pe tinerii Ililor lui lsrajl qi au odus arderi de tot Si jerttd. de min-
tufue lui Dumnezeu, vilei> (IeS. 24, 4-5). Socotesc cd rafiunea jertfei
rdmine aceeagi, fie cX cele jertfite se numesc miei, fie vifei. Cdci in
amindoud cazurile se pdstreazd chipul (tipul) nevinovdtiei, pe Care il
poate vedea cineva in persoana lui Hristos, Care zice prin glasul'lui

6.{9 b. Mereu accentueazd Sl. Chiril cuprinderea noastrd in Hristos. E o con-

ceplie despre implicarea noastrd in Hristos, pe baza unitElii de nhtur& intre El Si
noi, fdrd de care nu s-ar putea inlelege mintuirea, ca fericire a comuniunii cu El.
Flristos Care se prezintd permanent ca jerttd a Tatdlui ne cuprinde in Sine pe noi,
c6ci, cum s-a spus mai tnainte, El nu intrd la Tafdl ca om in stare de jertfii,
pentru Sine, cl pentru noi. Tot tn baza acestei cuprinderi a noastre in El, noi nu
putem intra la Tatdl declt ln starea de Jertfd ce-o avem in El. Aducindu-Se Tatdlui ca
jertfi, ne aduce pe noi, se inlelege dacE voim. Comuniunca aceasta are la baz6 iu-
birea. Ne aducem Tatdlui in El si impreund cu El, dacE ne insugim iubirea [,ui
fatd de Tat61. El se aduce jertfS Tatdlui pentru noi intruclt ne iubeFte 9i ne insufli
dragostea Sa fald de Tatdl. Persoanele nefiind despdrlite in Sfinta Treime, ne unesc
qi pe noi cu iubirea ce-o au intre ele. Taina mintuirii este taina iubirii dintre Pcr-
soanele Sfintei Treimi gi noi 9i din puterea iubirii lor, Ei llltre noi. Din Sfinta
'freime
sorbin iubirea adusd in noi de Fiul care S-a f6cut de o fire cu noi $i S-,r
jertfit pentru noi gi rEmine in aceastd stare cle suprcrnd iubire mereu unit cu noi.
lar intruclt iubirea nu se lntrerupe, nici starea de jertfA a lui Hristos din biserici
citre Tatdl ln favoarea noastrfi nu trobuie str inceteze.
 INCHINARE 'N DUH 5I ADEVAR

Ieremia: <rar Eu ca un ntiel nevinovat,

dus spre junghiere, n-am
( I e r e m .1 l , g ) . Ftiutr>
Iar dacf, ar voi sd spund cd gi in
alt mod trebuie sd se inlereagd
jertfa de dimineafd gi de searar
din cortul sfint, acricdpentru cd ti'rpul
omenirii a fost binemirositor inainte
de neascultarea cea in Adam, ,gi
fel s'a fdcut iardgi la
cel de pe urmd si in viafa trdit' potrivit
-a$a
clepdrta de la ]int' qi infelept Lui,
ar cuqeta. Cdci de fapt a;;a este
[l;;ir
PALADIE :,Sint cle aceiagi.pdrere.
(:I11RlL: Iar jertfele
de simbdta re hotdr6ste zicincr i'datd: *p-i
zittcr slmbeteror sd aduceli doi in
miei d.e un on ,-,'"priiaiiu doud. zecintr
de fdind curatd imbibatd in untderem/? u,
spre jerttd ^5i iurnare. Acestea
sint arderile de tot ale simbeteror
in sintbete, pe lingd u(ierea cre tot
ceo de totdeauna si de turnare'
ei> (Num. za, b-rot. Nu e artur ferul
jertfei, decit cel spus de
noi inainte, ci acestea sint intru
fdrd nici o deosebire. observb totur ra fel,
deci cd jertfa neincetatx e o srujbd
intreruptd 5i se sdvirqegte in fiecare ne-
zi dupd lege. Iar cea a Simbetelor,
nu e in fiecare zi, ci in Simbete. pentru
cd, sd nu creacrdcd ajunge jert-
fa neincetat5 din fiecare zi
5i sd fie nepdsdtori fald cre datoria de a
aduce jertfe simbetele,_a adaugat
in chip necesar : <<AceastQ esle ar-
rlerea de tot o simbetelot
in simbitu, p" Iingd arderea de
totdeauna Si de turnaree ei,). tot cea de
PALADIE: Agadar, pe lingd jertfa
neincetatd se sh'irgegte gi cea
a Simbetelor dupd lege ?
.HIRILT Aga este. Nu e permis
sd ne indoim. cdci sabatizind
noi in Hristos oi intrind ra odihn6, Ei
vom aduce in chip incloit rui Dum-
nezeu cele ale bunei miresme
duhovnicegti, dacx este ade.vdrat
mireasmd a celor de_demurt era pdzirea c& bu'a
gi rauda dreptdtii cea din leqe.
Pentru c{ legea e
llh.ovniceascd'pi *poruo"a sfintd pi clreaptd gi buni,,
dupd cuvintul fericiturui pa'er. Dar e'superioard
totugi viefuirea cea in
Hristos gi sabatismul in Duh
rntrece in bunur miros dreptatea din
legg o5o. le-
PALADIE: Bine ai zis.

t
.HIRIL; rar ra acestea a addugat:
<gi.la lnceputur lunilor veri a-
,^":3::nurui, aoit,iiei d.invaci pi un berbe
1::,::::_!:
de un an idrd ptlhand, trei ce,;uple
.:ce, sapte miei
Inlel
zecinti de ldind curatii, imbibatti in untde-

650. Odihna de odcate

",erri '.iil!"
9i <le osteneala pentru cele trupe$ti, adici
noistr-e -u*irin.
oclihrr,r irr
;lf-.{::l[
jertru
f:r"",[n":ffi';":;,fi:1,
*"i";i,;, rui,"u,"
tnfdptuii." i.p*una comunlirnuu,-.uli oameni.odihria ei
Ji"p3uX::i;ti"t:":ore
 St.. CIIINIL AL ALEXANDRIEI

Iemn Ia vifel, doud zecimi de tdind curatd. lmbibatd in untdelenrn Io

un berbec, cite o zecime de ldind culatd, imbibatd in untdelemn ]a un
miel jerffd. lntru miros de bund mireasmd, dar Domnului. lar tulnalea
Ior va Ii o jumd.tatede in lo un vilel Si o treime de in Ia un berebec 8i
o pdtrime de in de vin Ia un miel Aceosla e arderea de tot djn lund ln
Iund, in lunile anului. $i un lap din caple pentru pdcat Domnului se va
iertti pe lingd arderea de tot $i turnarea lui> (Num. 28, IL-LS).
Jertfa aceasta cle-a pururea 9i nesfirgitd a fiecdrei 'luni 9i de la ln-
ceputul lunilor se adaugll la cea a fiecdrei zile, care este cea neince-
tatd. Iar acestea au Si ele un tilc care nu e simplu. Cdci ghicitura e
foarte clard. Astfel, ca lund noud (inceputul lunii) spiritual[ 9i mai ade-
v5ratd trebuie sd infeiegem veacul cel nou in Hristos, dupd ce a trecut
cel dintii, adicd cel al legii. Dar luna nouit ne poate servi 9i ca chip
(tip) al veacului ce va sd fie dupS acesta gi care nu e inc6 de fatd, dar
lgi are ca inceput invierea lui Hristos. Cdci prin acesta ne-am strdmu-
tat la inncire, avind Duhul harului ca arvund 9i nSdejdea sigurd in
nestricdciunea vielii. Cdci preschimbafi fiind intru fericire 9i sfinfenie
gi mergind spre starea de Ia inceput gi inapoi, sintem fdcufi dupd chi-
pul veacului viitor.
Deci care e jertta ce se cuvine ]a inceputul lunilor, se inlelege
jertld spirituofti in Hristos, potrivitd. cu viala ve(tcului viitor ? A nturi
lui Dumnezeu $i a nu rnai voi sd trdint pdcatelor, ci sd ne despd'rlim
cu totul de vieluirea pdmlnteascd gi sd viefuim lmpreund cu Hlistos'
A$a scrie 9i dumnezeiescul Pavel celor ce-au fost sfinfiti ln Duh gi au
tost indreptafi ln Hristos gi au cunoscut puterile veacului viitor, zicind:
.Dacd ali murit in Hristos, pentlu cc moi iudecali ca ni$te trditori in
Iume ?, (CoI. 2, 20). $i iardgi : <<cdciali murit gi viala vocstrd s-o as-
cuns cu Hrjstos 1n Dumnezeu. Cind Hristos se vd ardta, viala voastrd,
Grt'
atunci gi vof impreund. vd veli ardta lntru slavd, (Col. 3, 3-41
Dar observd cX cei ce s-au obignuit sd fie vrednici cle laudd mor
afundindu-se prin)iertfd lui Dumnezeu in grade dilerite de lorld du'

v:ato d3
651. Ne preschimbdm dupd chipul r,icfii veacului viitor, merglnd -spr-e
la lnceput. Viata omenirii se desfigoard intr-un cerc. Desivirgirea de la lnceput'
'lrrtr-o
"lruta stjare inferioard, qi-a reluat de la invierea in Hristos revenirea
;;;-;; lJ tnceput, d;;- sp;; o treapt6 la care ar fi urcat aceea dacd n-ar fi
cdzut. E un progres, aar irtr progres implicat ln ceea ce era dat la lnccput,
din care s-a cizut. ecJista -la eiptica 9i piogresul adevdrat, dar 9i iluzia unui fals
il;g.* O migcare ae tncepdt trebuia' sd- se fac6, gi ea se face..9i ln f,alsul pro-
qrui, cure nu e intru totul cum se cuvenea si lie progresql adevdrat. La el se re-
ili""'ri,irir-tti"al"-"iuft" ain aspectele acestui fals piogres. Ca desdvlr$ire e ln parte
un progres, in parte o inioarcere la poten;ele ce td-ari avut la inceput' La prog.resul
adevirat ne vom intoarce prin moartea fate de pEcatele in care ne antreneaza fal-
sul progres 9i la revenirea la legdtura CU.DumnezeU ce-a avut-o omul la inceput'
oar Hriitos reprezintd inlr-o formd progresat5 starea de la inceput'
 { INCT.IINARE iN DUH
9I ADEVAR
607
I hovniceasca gi doblnlesc
lnd.atd premiile vierii virtuoase.
: fesc doi vitei, gi pe ringx Cdci se jert_
ei un ioru". 9i gapte *iui
l! : ;: prin aceasta ni se zugrdvegte rara prihand. Iar
mulfimea tuturor sfintilor,
cegte lntru virtutea cea mai care strdlu-
inaltd, prin vifel, dar e gi mai jos
prin gi in locu)
berbec'precumsi'in rocui 'nui *i""ii
ilrjlt'""' mai coboritprin
Iar viteii sint doi, c'ci doud
sint popoarele. gi unul e la
berbecur, pentru unirea celor mijloc
doud rn unltatea ""1- irr,ru
mieii sint gapte ; cdci murfim"u Hristos. Iar
,tirrlito. este in prindtatea
sdvlrgitd' Deci doud fiind popoaiJ cea mai de-
ut unul prin'unirea duhovniceascd,
dau murfimea preadesSvirsi,id
a lrinuror. cdci e foarte intinsd
"" cred, 9i se distinge prin turma
simpritatea gi pruncia cea
rl:t intru Hris_
Dar observd cd la un vifel
sint rinduite trei zecimi de
gi o jumdtate de in, adicd fdind curatS
sur"-i"ri*i, de untdelemn gi de vin. Iar
un berbcc, doud zecimi de ra
fdind curatd gi o treime de
turnare' $i la fiecare din in din cele spre
miei, o zecime de f'ind curatd
trime de in turnarea de untderemn e jertfa 9i o pd-
gi vin. cdci mdsura viefii
' lucire, fericire, intru unitatea intru str{_
cea de la Dumnezeu gi intru
hovniceascd' se va da veselia du_
egal de cel ce judecd cu
ostener'e fiec'ruia. dreptate, potrivit cu
am spus adeseori cd tSina
-Cdci
viefii, untderemnur are rorul de chip
al srdsi_,i, ,u, vinul al vesetieicelei
:lillr:: spi-
PALADIE; Aga e.
.HIRIL: gi iardgi adaugd ra jertfe
un fap ce se junghie pentru
it pdcate' ca chip (tip) aI lui
Hristos. Cdci jertfa noastrd
cutd lui Dumnezeu pentru patirna e primitd 9i pld_
lui Hristos cea mintuitoare. gi
ta socotesc cd este ceea ce aceas-
a spus Insugi Mintuitorui ,itrrttro,
<Fdrd de Mine nu puteli Apostorl
lace nimic, {Ioan 15, S) 612.
Agadar, in chip
bunelor noastre miresme cea
:r"r":i:r::_a::ri
cfndu-se a lui Hristos,
rrDtusr a
amesre-
meste-
intr-un mod oarecare cu
cere ale noastre gi impreunS
ridi_
652.E remarcabild i-nterpretarea^cuvintelor citate.
$tie ce fapte impun'lou,l: -aceastd
pg pru" iur".i Nu e vorba de cine
b'ndere' curdrie' j"rr*'..,y3-o.i .iin -i"lt"[" ,,gi_.d: tapte usemenla cetor ale
Lui :
iui ]rrisros ;" prr;;';;;fi
nu^n","u
futlrlNimai
riindjerrra
de
si numai avind
iij:.:iT:n'{".'5"i'Fi"illt1'fi,i"Xi*ii{g.u
:'"','"lili'"*:n:lld,'".tiJ;"Tff
nor eran injertra;"",1._",9 f #i#:i"y:r$lil!:ltnxi:'.i:l;';','
;;d;;itE';;;#*,-i:!i!?:r".i:,fii!;lJJ,r#iii "j
tos in jertra noastrd.o persoan_E
iuuitoare?p::1::lti r" .il'iiriiff
rln jerlfa
ilr#;if
iubitoare. persoa_
i"1itl"l,li""Yl,1i'J,f1",",,1t'jlllui"'u""i;rJi c"-.tit ,li murte prezent'
 SF. CTIIRIL AL ALEXANDRIEI

cindu-se spre Tatbl. Ctici uu sintem primifi altfel decit numai pr'in
I{ristos.
PALADIF: Foarte bine ai sPus.
CHIRIL; Acestea erau jertfeie din Sirnbete 9i din lund noud (in'
ceputul lunilor). nlar luna 0 $aptea, zice, in cea dintii a lunii, nunlitd
slintd va Ii voud. Nicj un lucIu de sluibd sd nu Iaceli. Zi insemnatd v'a
ti voud. $i vefi aduce arderi de tot spre mifos de bund mfueasmd Dom-
nului, un vilel din vaci Si un berbec ,li Sapte miei de un an fdrd pri'
hqnciD (Num. 29, l-2). $i trei zecimi de ff,ina curatf, la vifel' dou5 la
berebec gi cite una la fiecare dintre miei, addugindu-se in mod propol-
tional cele ce se toarnd, untdelemnul gi vinui, adicd o jumdtate de in
al evreilor, o treime gi o pdtrime. Iar intelesul sdrbdtoririi l-a indicat,
zicind : <Zi insemnatd va fi voud". Cdci inseamn{ trimbifa din urm6,
cea prin glasul ingerului, la care vor invia mortii 9i se vor scula cei
clin morminte, precum am spus mai inainte.
A mai poruncit ca Si in a zecea a aceleiagi luni, in care cade pos-
Lrul,ce infdtiteazd in sine mortificarea poftelor trupe$ti Fi instr6ina-
rea de patimile pdmintepti, sd se aducd aceeaqi jertfd intr-un mod egal
cu cea din ziua intii. Iar car€ e tiicui celor ce se sdvirgeau, dupd ra'
fiunea potrivitd intelegerilor spiritualer am spus indeajuns.
PALADIE: lmi aduc aminte.
CHIRIL.' Poruncegte de asemenea ce jertfe trebuie sd se aducd
potrivit cu infigerea corturilor pi zice : <<$i ziua a cincisptezecea a
lunii, a goptea celei numite, sfintd va ti voud. Nici un lucru de sluibd sd
nu lacefi. $i sd o lineli pe ea sdrbdtoare Domnului qapte zile. $i sd a'
cluceli ardere d.e tot clctr Domnului spre miros. de bund mireasmd., trei'
sprezecevilei d.in va.ci, doi berbeci, pottusprezece miei de un an. Fdrd
prihand. voI ti. Jeillele 1or, Idind imbibatd in untdelemn. TIei zecimi de
vllel la cei tleisplezece vilei, doud zecimi de berbec Ia cei doi berbeci
pl cife o zecime d.e miel Ia cei patrLlsplezece nriei. $i un lap din capre
pentru pdcat, atard" de arderea d,e tot de totdeauna, ieltlele lor $i tur'
ndrile /or" (Nurn. 29, 12-16).
Apoi ln fiecare zi, imputinindu-se doar cite un vifel, se sdvirseau
cele ale jertfei in aceiapi mocl 9i aceeaqi mdsur6. Cdci se jertfeau doi
berbeci, patrusprezece miei qi un fap. Iar in ziua a doua se aduceau
doisprezece vifei, in a treia, unsprezece, in a patra, zece, in a cincea
noud, in a tasea, opt, in a gaptea, gapte. observd deci cd in fiecare zi
singur num5rul vifeilor scddea, dar al berbecilor,' al mieilor, mdsurile
fdinii li ale celor de turnat rdmineau egale.
 TITCHINARE IN DUH $I'ADEVAR

PALADIE; gi ce insearnnd aceasta? Din ce pricind

vileii sint Ia
inceput treisprezece, apoi se irnpulineazd, scdzind
in fiecare zi cite
unul ? $i pentru ce berbecii si't doi gi mieii patrusprezece,
addugin-
du-se un 1ap la jertfe ?
CHIRIL.'E greu de vdzut infelesul celor poruncite gi
obscur este
lucrul in firea lui, Dar voi i'cerca pe cit
se poate sd spun cele ce-mi
vin in minte. Iar tu md vei indrepta cind nu
voi merge drept spre ti'td.
PALADIE: Aga voi face.
cHIRIL.' Porunca aceasta dumnezeiascdinchipuie
i atit cdrlduzireais-
raelifilor in ale rlegii, cit gi chemarea celor adugi prin credinfd
la sfinle-
nie. cdci ghicitura jertfei socotesc c6 aratd, cd doud
au fost timpurile
in care trebuie sd inlelegem cd au fost cdlduzite turmele
iudeilor spre
cunogtinta de Dumnezeu gi spre viefuirea cea dupd lege.
$i care sint
aceste timpuri, dac6 nu acela in care era incd Moise,
Isus (Navi) ,gi
Judecdtorii gi acela in care au fost proorocii pind la
Ioan Botezdtorul,
care, dupd cuvintul Mintuitorului, a avut o mai mare
trimitere gi sIuS-
bd prooroceascd. gi Sfinta Scripturd ne dd sd intelegem
cd in amln-
doud aceste timpuri au fost unii care au mers pe
cdrarea de laudd a
vietii' dar nu in aceeagimdsurd gi nu pe una cu totur
asemenea in pu-
tere gi vigoare duhovniceascd. Cdci unii aveau vigoarea
cea mai inal-
td ; si chipui (tipul) lor e vitelul. Allii, u'a cugetatd la mijloc,
iar sem-,
nul acesteia este berbecul. $i cei de al treilea, dupd acegtia,
aveau.
una pufin mai micd gi inferioard in ce privegte mdsura
ei, precum se
poate inlelege din rndrimea trupeascd a mieilor.
cdci 'u e berbec'l
tq
,{ mai mic decit vifelul, gi nu e inferior in mdrime mielul
t! berbecului ?
ifi
PALADIE; Recunosc,cum a, nega | ,
H
.\
CHIRIL: Agadar, animalele numite sint chipur (tipul) fiecdrei md-
rimi, se infelege in virtute. Fiindcd ceea ce e in frunte gi ales e mai
mic in numdr decit al doilea gi al treilea, cdci e mai rar, pentru aceea
vifeii sint treisprezece, berbecii doi gi mieii patrusprezece. Iar fiindcd
zicem cd berbecii sint doi, indoit este numdrul jertfeior aduse. cici
pentru gapte mlei, vifeii sint patrusprezecegi berbe,ciidoi. sau oare nu
se cuvenea sd fie mulfi cuviogi 9i sfinli gi impodobifi cu neprihdnirea in
dreptatea cea din lege ? Pentru cd a scris dumnezeiescul evanghelist
despre Zaharia gi Elisabeta, cd <erou drepli amindoi inaintea lui Dum-
E
39 _ SI. CI{IRIL
?
a

F
 SF. CTIIRIL AL ALEXANDRIEI
610

dreptdtrile DomnuIui, ldrd' patd>

nezerr, umblind 1n toate poruncile si
(Luca1,6).
mustrd pe maica ludeilor'
PALADIE; Recunosc' C6ci Dumnezeu
zicind:<culnte.aiid'cutdeslrinatd,cetatecredincioasdasionului,pli.
?> (Isaia t ' 2I't'
nd cle iudecatd, lntru care dteptatea a adormit
dupd care se cuvenea sd
CHIRIL: Era deci o dreptate dupd lege'
m6car c5 legea nu des5\'ir-
fie bine intdriti in ascultarea lui Dumnezeu,
gea in sfintenie.
PALADIE: Bine ai zis'
.CHIRIL:Aqadar,infdtigindchemarealuilsrailingradeleceleinai-
jertfesc lui Dumnezeu vitei' berbeci 9i
te, de mijloc ai rnai de jos' se se
mereu mai mic' deoarece cei aleqi
miei ; dar numdrul vifeilor era inalfi
tot mai mult de raritatea celor
impulinau mereu 9i timpul suferea Mintuito-
adicd pind' Ia venirea
gi preaincercafi, pind Ia ziua o $aptea' pdca'
(sobotismu\ 1n duh Si sflr$itul
rului nostr u, cind' s-o ivit odihna
rului.CdciamfostlndreptaiiinHristos,cindveaculdefa}Sacoborit
. s p r e p 6 c a t . I a r s e r n n a l a c e s t u i f a p t e srinduiegte
t e S i m b d tlegea
a a g e zpind
a t d l Simbdta
asfirgitul
intregii sdptdmini' De aceea inlelept
aducereajertfelor,adicdchemareategiigislujbadesfintireprinjertfe
c e r u t d d e e a , p i n d c l n d i n t r o d u c e p e c e a i n H r i s t o s , z i c l n d z < < $ i fsd
l n znu
iua
veli avea iegirea prcznicului' Nici un lucru de sluibd'
a opta,
| a c e | i 7 n e a ' i s d q d u c e | i a r d e r e d e t o t j e r t t d s p t e m i r o s d ' e b u n dpriha'
mi.
vifel, un berbec, gopte miei de un an tdrd.
reosmd Domnului un
n d . J e r t l e l e l o r g i t u r n d t i l e l o r l a v i | e l s i l o b e r b e c ' i l a m i e i , d u p d n u . de
d'in capre pentru pdcat Atard
mdrul 1or, potrivit cu ei' $i un lap
jeilIadetotcleauna,jetttelelorgiturndrilelor.Acesteosdlelace|t
Domnuluilnsd'rbdtorjlevoosrre,alorddeldgdduinte]evoastrefjde
celedebund,voiealevoostregideturndrilevocstresjdecelede
nrtntuire ale voastue, (Num' 29' 35-39)'
Auzicumspunelegealimpede:cflncheiereapraznicrrluitgsfg').Cdci
in chip (tip) in ziua a opta'
s-a sfirrit slujirea in umbre 9i cdlduzirea
timpul tdierii imprejur ln duh' Cdci
cind a lnviat Hristos 9i a intrat
chemati, suferind de pdcatul necre'
s-a inchis multimea veche a celor
clinteigiarXshriti.nlocpoporulcelnouSialesprintdrieduhovniceas.
c5(c6ciaceastainseamnEvitelul),fdclndu-sedesdvlrsitvredniede
taudd,caunulceseafl5inplindtateavirstei(cdciaceastainseamnd
 INCHINARE IN DUI{ 9T ADEVAR
6ll

berbecul) gi are lrumuselea a.leasd6,prunciei gi nevinov5tiei in Hris-

tos (cdci aceasta inseamnd mielul), mdcar cd e cunoscut intr-o multime
atotdesdvirgitd. Cdci aceasta se indicd prin faptul cd rnieii sint qapte.
Pentru cd iFi cigtigd in Hristos lauda prin credinfd, urcind spre Dum-
nezeu intru miros de bund mireasmd, precurn am spus adeseori.
PALADIE.. Aga este.
CHINL: Iar cd incetdm de la lucruri (sabatizdm) in Hristos, ajun-
gind'la odihnd, intrucit ne oprim de ia strdcluinlele tumegti gi nu rnai
suportdm grija pxminteascd, ci ne desfdtdm mai degrabf, de Domnul,
precum s-a scris (Ps. 36, 4) pi avem chemare'aleasd la El, ne spune ia-
rdgi limpede Leviticul, zicind c6tre Moise, tilcuitorul iucrurilor sfintc :
<Grd.ie;te Iiilor lui Israil gi vei zice cdtre ei : cind. veli intra
in pdmintul
pe care Eu 1I dau voud, odihni pdmlntul pe care
.veli Eu il d.au \iotrd,
simbetele Domnului. gase oni vei semdna
larina ta gi gase ani vei td-
ia via ta gi vei stringe rodul ei. Iar ln anul al gaptelea, simbdtri oclihnd
t'a Ii pdmintului, slmbdta Domnului.
!'afina ta nu o vei semdna gi vio
ta nu o vei tdia si cele ce crcsc singure in
larina ta nu le vei secerc gi
strugurele cel spre stinlirea ta nu-l vei culege. An d.e oclihnd
va Ii pd-
mintului. ^ti slmbdto va ti hrana pdmintului gi slugi i tale gi slujnicii
fie
loJe gi celul pldtit d.e tine si strdinului ce s-o lipit d.e tine
; $i animalelor
tale $i Iiarelor d.in pdmintul tdu va Ii rod.ul lui spre mincare. gi
vei nu-
mdra lie $apte oclihne de ani, de $apte ori gopte ani. gi vor
ti lie sapte
sdptdmini de ani patruzeci $J noud de ani.
tt veli vesti prin g/os
de trimbild in tot ptimintur vostru, 1n luna a gaptea,
in a zecea o
lunii. In ziua ispdgirii veli vesri clin trimbild in tot pdmintut
vostru. gi
veli stitgi anul, aI cincizecilea on gi veli vesti slobozire pe pdmint
tu-
turor ce'l locuiesc pe el. Aceasta va Ii vouci serr?ncci e an cle
slobozire
gi va pleca tiecare la avutul sdu gi liecare
la |amilia so vo plecc, (Lerr.
25, t-|1).
observd deci cd legea ingdduie sd se are, sd se semene si sd se
cultive viile inainte de anul al Saptelea? Dar a poruncit ca in aI gap-
telea sd ne ugurdm de grija acestora. $i ne ugur5m odihnindu-ne (sa-
batizind) in Hristos gi depdrtind grija celor pdmintesti gi instrdinin-
du-ne de imprdgtierile deqarte, <$apte sdptdmini cre anir, adicd in ve-
cii vecilor, vom petrece desfdtindu-ne de bunurile duhovnicegti pre-
gdtite gi puse la indemlna noastrx de Dumnezeu gi rrom prdznui. cdci
 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI
612

celor ce ue
timpul acela din urm5. ne va fi timp de slobozire a tuturor
va reintoarce la avutul lui, adicd
afl6m in toatS lumea, cind fiecare se
la sortul cuvenit lui $i rinduit de Dumnezeu. Pentru c5 precum feluritd
este viafa sfinfi]or, a$a e 9i a cununilor, Dumnezeu mdsurind rdsplata
potrivit cu faPtele fiecdruia.
Dar aminteste gi de trimbifa care veste$te acestea. cdci invierea
o-
din morti ce va avea loc la glasul trimbifei 5i aI ingeru,Iui, e timpul
dihnei (sabatismului) in Hristos, al eliberdrii si al preddrii cdtre noi a
mo$tenirii. Atunci mulfimea strdlucitoare a sfinfilor va auzi pe Hris-
tos zicind i <Yenili binecuvintalii Pdrintelui Meu de moglenili impd-
rdlia gdtitd voud. de Ia intemeierea lumii,, (Matei 25, 34)' Fie ca pe a-
ceasta sd o dobindim Ei noi prin harul gi iubirea de oameni a Domnului
gi Dumnezeului gi Mintuitorului nostru Iisus Hristos, prin care, 9i cu
care, fie slava lui Dumnezeu gi Tatil, impreund cu Duhul Sfint, acum si
pururea gi in vecii vecilor. Amin.
 '-r_:_ ' .'t
- .l r ,

CUPRINS

Inttoducere

CARTEA INTIIA
Despre cEderea omurui in p6cat, despre robia pdcatului,
despre chemarea
pi intoarcerea prin pocdintd
9i despre revenirea la bine 13

CAITTEA A DOUA
Despre neputinta de a scdpa de moartea '
cle pe ur*n pS.utrrtri' ;i de :
stdpinirea riiavorului altfer decit prin sfinfirea
rn Hristos; 9i cd nu i'
Iege e indreptarea, ci in Hristos

CARTEA A TREIA
Despre neputinla de a scdpa de moartea
din pdcat 9i de stapinirea
dia'olului altfel decit prin sfinfenia cea dupi
Hristos ; s;i despre aceea
cd nu in lege e indreptarea, ci in Hristos
t)!

CARTEA A PATRA
cel chem'at de Dumnezeu Ia indreptare
si rdscumpdrat, trebuie s6-I ur-
meze Lui 5i sd se lepede de toatE moleqeala
ce duce Ia patimi qi sd
se sileascd mai degrabd sd vietuiascd dupE
rinduiald 9i cu avint tineresc il4
CARTEA A CINCEA
Despre berbetia tn Hristos
14?
CARTEA A SASEA
Trebuie sE ne alipim numai de Dumnezeu cel
aupd fire 9i pe Er isd-L
iubim din tot suftetul Si clin toate inima
176
.
CARTEA A SAPTEA
Despre iubirea de frati
221

Iardeidespretuo,."ude rrati ,,tlil"ri i, ::t1,, un ,bousau o oaie 2sJ

CARTEA A NOUA
Despre cortul sfint, care a fost chipul (tipul) Bisericii lui Hristos 285
CARTEA A ZECEr'.
Tot despre acelea gi despre cele ce sint
ln cortul sftnt 325
t CARTEA A UNSPRSZECEA
Desore preotie 9i c6 preofia cea dup! lege era chip al celui ln Hristos 373

CARTEA A DOUASPREZECEA
Despre preolie 410

CARTEA A TREISPREZECEA
Lardsi despre preotie 448

CARTEA A PATRUSPREZECEA

Cei ce vor sd intre ln biserici, trebuie sd fie curali Si spdlall de pata

pdcatului gi a9a sd se lnftrliSeze lui Dumnezeu 472

CARTEA A CINCISPREZECEA

Trebuie sE ne tnfatiqdm lui Dumnezeu curali 9i spdlafi; ti curatia noastra

este ln Hristos 507

CARTEA A $AISPREZECEA
Trebuie sd ne aducem pe noi Jertfe duhovnicegti li daruri lui Dumnezeu 542

CARTEA A SAPTESPREZECEA
; DesPre slintele sdrbdtori 573
I