MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A CREATIVITĂŢII LA PREŞCOLARI

PRIN JOCURI CREATIVE

Prof. Inv. Preșcolar BLAGA NOLIANA

Grădinița Prog.Prel.Nr.16 Tg.Mureș

Jocul este domeniul principal în care se manifestă şi se exersează imaginaţia, climatul

psihologic cel mai favorabil al copilului preşcolar pentru a se forma armonios. Prin joc copilul
ne dăruieste tot ce are el mai bun, atat ca forţe fizice, cât şi ca valori morale. El contribuie la
formarea personalităţii copilului şi creează o ambianţă de cooperare.
Jocul este un mijloc foarte important de dezvoltare psihică multilaterală a copilului,
devenind pe parcurs o formă de activitate tot mai complexă.
Datorită schimbărilor care se produc în psihicul copilului, jocul prezintă o serie de
particularităţi caracteristice
Jocul este cea mai sigură cale de acces la sufletul copilului, ocupând o poziţie
privilegiată la această vârsă. Îmbinând armonios blândeţea cu exigenţa, am căutat ca, prin tot
ceea ce fac să trezesc dorinţa copilului de a deveni el însuşi creator de frumuseţi. Pornind de
la premisa ca jocul mobilizează personalitatea copilului, am găsit în acesta un excelent mijloc
de a fructifica, stimula şi consolida imaginaţia debordantă a preşcolarului.
Creativitatea constituie una dintre cele mai importante valori umane, sociale,
educaţionale. Rolul creativităţii în procesul culturii şi civilizaţiei este enorm iar în şcoala
contemporană este prezentă o vie preocupare pentru educarea creativităţii. Multă vreme
creativitatea a fost considerată un har divin, har pe care îl aveau puţini oameni. Concepţia
conform căreia talentele şi geniile sunt înnăscute a fost depăşită. Acestea sunt rezultatul
interacţiunii dintre influenţa mediului şi a eredităţii, dintre învăţare, maturizare şi dezvoltare.
Scopul principal al cercetării pe tema ”eficienţei jocului în stimularea creativităţii
copilului preşcolar” este de a atrage atenţia asupra plusurilor pe care le aduce jocul în
evoluţia pe plan creativ a personalităţii copiilor.
Testele aplicate au fost următoarele:
Construcţia unui tablou.
Am aplicat testul intitulat Construcţia unui tablou.
În evaluarea răspunsurilor date am luat în considerare următoarele criterii:
Originaliatea: capacitatea copilului de a da răspunsuri originale.

1
 Aplicarea testului a necesitat crearea unei atmosfere potrivite, adica a atmosferei
ludice, timpul testării fiind de 30 de minute, din care timpul de lucru propriu - zis a fost 20 de
minute.Se împart copiii în 2 grupe, în subgrupe de câte 10 copii/ grup, pentru a obţine
rezultate mai bune. Se prezintă preşcolarilor cele 3 activităţi.
Activitatea: Construcţia unui tablou;
Cerinţe: ¤Realizaţi un desen pornind de la forma pe care o aveţi desenată pe hârtie. După ce
aţi completat tabloul vostru, gândiţi-vă la un nume sau la un titlu pentru el
Timp de lucru 20 de minute pentru fiecare activitate în parte.
Exemplu pentru Activitatea - Construcţia unui tablou
„Pe pagină aveţi o formă rotunjită. Gândiţi-vă la un desen sau la un tablou ori la un
obiect pe care să desenaţi incluzând această figură ca o parte integrantă. Încercaţi să vă
gândiţi la un tablou la care nimeni nu s-a gândit. Adăugaţi primei idei care vă vine în minte
altele noi, astfel încât să concepeţi o poveste cât mai interesantă cu putinţă. După ce aţi
completat tabloul vostru, gândiţi-vă la un nume sau la un titlu pentru el, pe care mi-l
spuneţi şi eu îl voi scrie în partea de jos a paginii, în spaţiul prevăzut pentru aceasta. Găsiţi
un titlu cât mai interesant şi mai neobişnuit care să descrie povestea voastră.. Aveţi 20
minute la dispoziţie.”
O manifestare a productivităţii fanteziei şi a creativităţii preşcolarilor s-a observat nu
numai în desene ci şi în răspunsurile copiilor privind temele realizate. La întrebarea "Ce ai
desenat?", o mare parte dintre copii au răspuns prin propoziţii, semnificând, de exemplu, şi
ce face fetiţa, ce fel de floare, maşină, minge a desenat sau au denumit o acţiune legată de
desenul lor.
Pentru originalitatea desenului realizat şi a titlului scorarea a fost făcută pe o scară
cuprinsă între 0-3 puncte, astfel:
• 3 puncte: (titluri abstracte, dar adecvate care merg dincolo de ceea ce se poate
vedea şi care spun o poveste precum ,,Ciclul anotimpurilor”);
• 2 puncte: (titluri descriptive, dar imaginative, în care modificarea merge dincolo
de concret sau de descrierea fizică, precum: De vorbă cu un fulg de nea);
• 1 puncte: (titluri descriptive, concrete, implicând o raportare la o altă clasă, de
titlul: Căţeluşul meu, Iarna);
• 0 puncte: (titluri banale, care repetă desenul de tipul: ,,om”, ,,ou”, ,,iepuri” etc).
Fiind preşcolari, titlurile copiilor au fost notate de către mine, scriindu-le la fiecare copil în
parte.

2
„Integrarea noţiunilor”
În evaluarea răspunsurilor date am luat în considerare următoarele criterii:
• Flexibilitatea: capacitatea copilului să identifice cât mai multe clase de date.
S-a punctat numărul claselor de răspunsuri identificate;
Flexibilitatea a fost cotată în funcţie de numărul total de categorii diferite în care se pot
încadra răspunsurile la un item. Pentru cotarea flexibilităţii spontane am utilizat testul intitulat
„Integrarea noţiunilor”.
Obiectiv:
• Dezvoltarea agerimii gândirii, capacitatea de a generaliza, raportarea noţiunilor
integratoare la semnificaţia obiectelor ce le reprezintă.
Desfăşurarea:
Copiilor li se propune un grupaj de noţiuni aparţinând aceleiaşi categorii integratoare
şi li se cere cât mai multe obiecte, fiinţe, lucruri:
• Numeşte toate animalele care trăiesc la casa omului.
• Toate animalele care trăiesc în pădure.
• Tot ce poate zbura.
• Tot ce poate înota.
• Tot ce poate fi confecţionat din lemn.
• Toate fructele care se pot consuma..
• Tot ce se poate deplasa cu ajutorul roţilor.
• Toate legumele care se pot consuma.
Barem :
• 0 puncte–copilul răspunde doar la 1 întrebare din 10;
• 1 punct –copilul răspunde la 3 întrebări din 10;
• 2 puncte – copilul răspunde la 4-5 întrebări din 10;
• 3puncte – copilul răspunde la cel puţin 9 din cele 10 întrebări.
„Este corect ?”
În evaluarea răspunsurilor date am luat în considerare următoarele criterii:
• Fluiditatea: capacitatea copilului să enumere cât mai multe date. S-a punctat
numărul răspunsurilor date;
Fluiditatea am căutat s-o apreciez prin testul „Este corect ?”, pentru a cunoaşte mai
multe genuri de fluiditate (verbală, asociativă, expresională şi ideativă).
Obiective.

3
 • Consolidarea competenţelor referitoare la poveşti, texte literare.
• Dezvoltarea atenţiei a promptitudinii, a vorbirii coerente.
Materiale.
Imagini (personaje dintr-o poveste) : capra, lupul, vulpea, iezii, pădurea, masa de
ceară.
Regulile jocului.
Copilul ce depistează erorile, se anunţă, făcând apoi precizările respective. Episoadele
improvizate să fie cât mai variate.
Desfăşurarea.
Jucătorii trebuie să depisteze imaginea personajului necorespunzător, să spună din ce
poveste face parte şi să povestească anumite fragmente.
Barem:
• 0 puncte – nu recunoaşte povestea.
• 1 punct – a numit un singur fragment de poveste.
• 2 puncte – a numit 2-3 fragmente de poveste.
• 3 puncte – a numit toate fragmentele din poveştile cunoscute
În prima fază am aplicat cele trei teste la cele două grupe experimentale. Testele au fost
aplicate individual. Între efectuarea celor trei teste s-a lăsat un interval de 12 zile pentru a
evita interferenţa în ceea ce priveşte temele realizate, oboseala şi apariţia indiferenţei faţă de
sarcini.
De-a lungul întregului semestru, conform cu obiectivele urmărite şi cu metodele şi tehnicile
propuse am desfăşurat împreună cu copiii o serie de activităţi al căror rol a fost acela de a
călăuzi pe fiecare copil în parte spre manifestarea activă a libertăţii personale, de a gândi,
simţi şi acţiona potrivit nevoilor, înclinaţiilor, intereselor, capacităţilor şi posibilităţilor
individuale ale fiecăruia.
Consider că, prin activităţile desfăşurate, prin utilizarea sistematică a jocului atât ca
metodă cât şi ca activitate; am îndepărtat factorii inhibatori ai creativităţii iar prin jocuri şi
exerciţiile aplicate la grupă, am determinat o creştere a capacităţii asociativă, ideativă a
copiilor, crescând flexibilitatea şi fluiditatea gândirii şi într-un mod semnificativ capacitatea
combinatorie.
CONCLUZII
Creativitatea reprezintă o formațiune psihică deosebit de complexă caracterizată
printr-o multitudine de sensuri, precum: utilitate, eficiență, valoare, ingeniozitate, noutate,

4
originalitate, expresivitate. În esența sa, creativitatea poate fi privită și ca o metodă de
rezolvare a problemelor.
Studiul creativității la copiii preșcolari se axează fost stimularea creativităţii copilului
preşcolar prin joc. Am pornit de la premisa că în orice copil există un potenţial creativ, care
trebuie identificat şi potenţat.
Studiul realizat în această lucrare a confirmat faptul că prin stimularea creativității
copii își vor dezvolta o serie de capabilități, iar pe măsură ce copiii își dezvoltă abilitatea de
evaluare a propriilor idei, calitatea lor și generarea soluțiilor devine din ce în ce mai
importantă.
Metoda de stimulare a creativității a fost jocuri creative, aceasta fiind una dintre cele
mai eficiente metode ce poate fi aplicată la copiii preșcolari. În metoda jocurilor creative am
luat în considerare povestea, imagini, întrebări care să necesite răspunsuri ingenioase, un grad
ridicat de originalitate. Utilizarea acestor teste a fost deosebit de ușoară și nu a reprezentat
dificultăți pentru preșcolari. Mai mult, acestea s-au dovedit utile nu numai în procesul de
stimulare a creativității, dar și în cel de testare a acesteia.
În final, aș dori să menționez câteva aspect pe care le consider importante în legătură
cu creativitatea.
În primul rând, creativitatea nu trebuie văzută ca un proces necesar doar la vârsta
adultă sau școlară. Necesitatea stimulării creativității trebuie conștientizată încă din faza
preșcolară, aceasta asigurând premisele accederii cu success la treptele superioare din viață..
Educatorii trebuie să încerce să se adapteze la ideile copiilor fără a încerca să
structureze ideile acestora dacă acestea nu se potrivesc cu cele ale adulților.
Strategia didactică este responsabilă, în mare parte, de stimularea potenţialului creativ
al copilului preşcolar; în acest sens ea va viza:stimularea curiozităţii şi a trebuinţei de
cunoaştere la copiii; declanşarea motivaţiei pozitive şi afective; asigurarea unui un climat
educaţional dezinhibant, amenajat pe centre de activitate; jocul şi metode pedagogice active;
conduite didactice flexibile, care permit libera exprimare a copilului, încurajează autonomia,
iniţiativa şi creativitatea lui; valorificarea activităţilor opţionale, care pot fi alternative
eficiente celorlalte modalităţi privitoare la stimularea creativităţii copilului de vârsta
preşcolară.
• Modalităţi de diseminare a rezultatelor
Activitatea de cercetare va putea fi valorificată şi popularizată în următoarele forme:

mese rotunde, sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane;

articole în reviste de specialitate;

5

lecţii deschise în cadrul comisiilor metodice şi al cercurilor
pedagogice;
• Originalitatea cercetării şi punctele sale tari
Rezultatele cercetării au fost analizate, prelucrate, interpretate, în scopul eficientizării
modalităţilor operaţionale de utilizare personalizată a jocurilor creative, folosite în scopul
stimulării creativităţii copiilor.
• În urma realizării cercetării s-au elaborat concluziile, respectiv s-a stabilit faptul că
ipoteza cercetării s-a confirmat: utilizarea jocului ca metodă de predare- învăţare-
evaluare şi ca activitate, duce la dezvoltarea abilităţilor creatoare ale preşcolarilor
Rezultatele cercetării permit punerea în valoare cu adevărat în practica efectivă, prin
popularizarea sub diferite forme (mai sus menţionate).
• Limite ale cercetării/ Puncte slabe
• Utilizarea jocurilor creative a scos în evidenţă şi anumite limite ale acestora: unele
sunt cronofage, uneori lipseşte materialul didactic adecvat;
• Deschideri spre alte teme de cercetare
o Cercetări cu teme identice, axate pe alte eşantioane de conţinut, care să identifice
unele aspecte didactice relevante în predare, învăţare şi evaluare;
o Cercetări care să stabilească efectele individuale ale jocului în stimularea creativităţii
copilului;
BIBLIOGRAFIE
1. Avram, I., (2000), Cartea educatoarei, Ed. Tipomur, Tîrgu-Mureş;
2. Bocoş, M., (2007), Teoria şi practica cercetării pedagogice, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca ;
3. Bocoş, M. ( 2002). Insturea interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune. Editura Presa
Universitară Clujeană, ClujNapoca;
4. Bocoş, M., Catalano, H., Avram, I., Someşan, E., (2009) Pedagogia învăţământului
preşcolar. Instrumente didactice Editura Presa Universitară Clujeană, ClujNapoca;
5. Cerghit, I. ( 2007). Metode de învăţământ.Ed. a IV-a. Iaşi : Polirom ;
6. Chiş,V. ( 2005). Pedagogia contemporană-Pedagogia pentru competenţe, Editura Cărţii
de Ştiinţă, ClujNapoca
7. Cucoş, C. ( 2002). Pedagogie. Ed. a Il-a. Polirom, ClujNapoca
8. Golu, M., (2000), Fundamentele psihologiei II, Editura Fundaţiei "România de mâine",
Bucureşti;