Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Programul de studii: ID
Temă de casă
Jurisdicții Internaționale
COORDONATOR
STUDENT:
ANUL 2019
C.I.J
Curtea Internațională de Justiție
Organismul sub egida
Organizația Națiunilor Unite
căruia funcționează.
Sediul jurisdicției. Palatul Păcii de la Haga, Olanda
Organizarea sau 1. CORPUL MAGISTRATILOR
a)Judecătorii permanenți (sunt in număr de 15 fiind aleși de
structura jurisdicției. către Consiliu de Securitate și Adunarea Generala O.N.U, pe o
perioada de 9 ani).
b) Judecătorii ad-hoc (sunt special numiți de către un stat
pentru soluționarea unui anumit diferend, în cazul în care nici
unul dintre cei 15 judecătorii ai Curții nu are calitatea de
cetățean al său. Mandatul lor este limitat la cauza pentru care
au fost desemnați).
c)Camerele C.I.J (sunt constituite din 3 sau 5 judecătorii numiți
in litigii de mai mica importanță)
2.GREFA CURTII
-este un organ administrativ permanent care are rolul de a
asigura comunicare necesară între Curte si părți condusă de
un grefier-șef și asistat de un adjunct,ambii aleși de curte pe o
durată de 7 ani. În personalul grefei mai intră experți,
juriști,translatori, funcționari de arhiva ș.a.
Competența
În materie contencioasă, competența Curții se limitează
-rațione personae ratione personae, la state, în principiu la statele-parți ale
(competența personală) Statutului Curții. Însă și statele care nu erau membre ONU au
putut deveni, în anumite condiții, parți la Statut.
Procedura necontencioasă
(funcția consultativă) Funcția consultativă constă în competența atribuită Curții
prin art.96 din Cartea ONU de a emite la cererea unor organe
determinate ale ONU,opinii asupra unor probleme juridice.
Actul numit aviz consultativ nu posedă forța juridică
obligatorie. Organul care l-a solicitat poate lua sau nu în
considerare opinia juridical a Curții. De asemenea, Curtea
Fazele proceduri de judecată decide discreționar daca dă sau nu curs cererii de aviz
Dreptul aplicabil
Curtea Internațională recurge la:
-tratate;
-cutumă(internațională);
-principii generale de drept;
-precedent judiciar;
-doctrină sau/și echitate, daca exista acordul părților.
CONSINȚĂMANTUL STATELOR
Statele pot sa își exprime consințămantul fie anterior unui
Modurile de sesizare diferend, fie ulterior producerii lui:
a) Acceptarea anterioară (a priori) a jurisdicției Curții se
poate face printr-o declarație unilaterală –clauza
compromisorie.
b) Acceptarea ulterioară (a posteriori) jurisdicția Curții
ulterior apariției unui diferend de realizează printr-un
acord special între state denumit compromis sau
acord compromisoriu, în care părțile stabilesc obiectul
diferendului supus Curții.
c) Declarația facultativă de acceptare a jurisdicției Curții
în raport cu orice alt stat care acceptă aceeași
obligație.
Deliberare și pronunțare
C.P.I
Curtea penală Internațională
Organismul sub egida
Organizația Națiunilor Unite
căruia funcționează.
Sediul jurisdicției. Haga (Olanda)
T.I.D.M
Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării
Organismul sub egida
Organizației Națiunilor Unite
căruia funcționează.
Sediul jurisdicției. Hamburg (Germania).
Are în structura sa:
-un corp al judecătorilor
(Corpul judecătorilor – este compus din două categorii de
judecători:
judecători permanenți, în număr de 21, independenți,
Organizarea sau pe un mandat de 9 ani, cu unica deosebire că selecția
structura jurisdicției. are în vedere specialiști în problematica pe care o
vizează Tribunalul, anume dreptul mării – subramură
importantă a dreptului internațional public.
judecători ad-hoc)
-grefa (reunește acele funcțiuni tehnice, administrative
necesare funcționării instanței)
Competența
-rațione personae Competența personală– pot compărea în fața Tribunalului
(competența personală) atât statele cât și alte entități nestatale.
-ratione temporis/temporalis
Competența temporală– jurisdicția Tribunalului este operabilă
(competența temporală)
de la momentul înființării jurisdicției.
-ratione loci Competența teritorială – nu ridică probleme, dată fiind
(competența teritorială) natura juridică universală a jurisdicției și posibilitatea acceptării
facultative a acesteia.
Procedura de judecată.
Sub aspectul procedurii contencioase, sesizarea jurisdicției,
Procedura contencioasă fazele procesului, dreptul aplicabil și regulile de procedură sunt
comparabile celor analizate la Curtea Internațională de Justiție.
Procedura de judecată.
Hotărârile C.E.D.O.
O hotărâre a unei camere devine definitivă la expirarea
termenului de trei luni sau mai devreme dacă părțile declară că
nu au intenția de a cere retrimiterea cauzei la Marea Cameră,
ori în cazul în care colegiul de cinci judecători a respins cererea
de retrimitere în fața Marii Camere.
În cazul în care, colegiul acceptă cererea, Camera Mare se
pronunță printr-o hotărâre, luată cu majoritate de voturi, care
este definitivă. Toate hotărârile definitive ale Curții sunt
obligatorii pentru statele pârâte în cauză.
Dacă se constată o încălcare, Curtea va poate acorda o
satisfacție echitabilă, care constă într-o compensare financiari a
anumitor prejudicii.
Executarea hotărârilor
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei este responsabil de
supervizarea executării hotărârilor. El trebuie să verifice dacă
statele, în privința cărora Curtea a hotărât că au încălcat
Convenția, au luat măsurile necesare pentru a îndeplini
obligațiile specifice sau generale ce decurg din hotărârile Curții.