Anul

II de studiu
Disciplina: Drept internațional public II
Titular curs: conf. univ. dr. Roxana-Mariana Popescu
2022-2023

Curs 2
Data: 20 februarie 2023

SOLUȚIONAREA PE CALE PAȘNICĂ A DIFERENDELOR (II)
1. Soluționarea pe cale pașnică a diferendelor prin mijloace politico-diplomatice
2. Soluționarea pe cale pașnică a diferendelor prin mijloace jurisdicționale

1. SOLUȚIONAREA PE CALE PAȘNICĂ A DIFERENDELOR: MIJLOACELE POLITICO-DIPLOMATICE (continuare

curs 1)

E. Concilierea internațională = „mod de reglementare a diferendelor internaționale de orice natură,

în care o comisie, constituită de părți, fie cu titlu permanent, fie pentru o anumită situație, ca urmare
a unui diferend, procedează la o examinare imparțială și se străduiește să definească termenii unui
aranjament, susceptibil de a fi acceptat de părți, ori acordă părților orice concurs care îi va fi cerut
în vederea reglementării”1.
- concilierea se desfășoară prin intermediul unei comisii care întocmește un raport,
propunând părților anumite „soluții convenabile” pe bază de concesii reciproce;
- raportul nu are forță obligatorie pentru părțile la diferend;

1. SOLUȚIONAREA PE CALE PAȘNICĂ A DIFERENDELOR: MIJLOACELE JURISDICȚIONALE

A. Arbitrajul internațional = „mijloc de soluționare pașnică a diferendelor internaționale în cadrul

căruia părțile la un diferend, printr-un acord formal, încredințează soluționarea diferendului unui
terț – care poate fi reprezentat de o persoană sau mai multe – și se supun deciziei acestuia, ca
urmare a unei proceduri contencioase, din care rezultă o hotărâre definitivă”2.
„Arbitrajul internațional prezintă anumite caractere specifice, care îl individualizează în
sistemul de mijloace de soluționare pașnică a diferendelor internaționale. Astfel, părțile convin să
supună un diferend arbitrajului, fie pe calea:
- unui acord denumit compromis;
- unei clauze compromisorii incluse în anumite tratate;
- unui tratat general de arbitraj permanent”3.

1
Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Cristian Jura, Drept internațional public. Sinteze pentru examen, Ediția 5, revăzută și adăugită,
București, 2009, pag. 350.
2
Raluca Miga Beșteliu, Drept internațional public, vol. II, Ediția 2, Editura C.H.Beck, București, 2014, pag. 10-11.
3
Alexandru Burian (redactor-coordonator de ediție), Drept Internațional public, Ediția a III-a (revăzută și adăugită),
Tipogr. „Elena-V.I.” SRL, Chișinău, 2009, pag. 633.

1
Anul II de studiu
Disciplina: Drept internațional public II
Titular curs: conf. univ. dr. Roxana-Mariana Popescu
2022-2023
Implicarea părților în organizarea și desfășurarea arbitrajului internațional constă în:
- alegerea organului arbitral;
- definirea misiunii organului arbitral.
- procedura.
„Sentința arbitrală nu poate produce efecte decât între părți și se bucură de autoritatea
lucrului judecat. Ea este deci obligatorie pentru părți, are caracter definitiv, dar nu este executorie”4.
„De obicei, se aplică regulile dreptului internațional și principiile echității. O sentință arbitrală
poate fi lovită de nulitate pentru vicii cum sunt:
- depășirea competențelor de către arbitrii;
- pronunțarea sentinței sub influența constrângerii;
- compunerea organului arbitral a fost nereglementară”5.

B. Curte Internațională de Justiție

a. Componența Curții
Statutul Curții Internaționale de Justiție:
- corp de judecători independenți, aleși, indiferent de cetățenia lor, dintre persoane cu înalte
calități morale care îndeplinesc condițiile cerute în țara lor pentru numirea în cele mai înalte funcții
judiciare sau care sunt juriști cu o competenta recunoscuta în materie de drept internațional;
- este alcătuită din cincisprezece membri, printre care nu pot fi doi cetățeni ai aceluiași stat.
- membrii Curții sunt aleși de Adunarea Generală și de Consiliul de Securitate dintr-o lista de
candidați propuși de grupurile naționale ale Curții Permanente de Arbitraj.
- membrii Curții sunt aleși pentru un mandat de nouă ani, fiind reeligibili;
- sediul Curții este la Haga.
b. Competenta Curții
Statutul Curții Internaționale de Justiție:
- numai statele pot fi părți în cauzele supuse Curții;
- în competenta Curții intra toate cauzele pe care i le supun părțile, precum și toate
chestiunile prevăzute în mod special în Carta Națiunilor Unite sau în tratatele și convențiile în
vigoare;
- statele părți la prezentul Statut vor putea oricând să declare că recunosc ca obligatorie ipso
facto și fără o convenție specială, în raport cu orice alt stat care acceptă aceeași obligație, jurisdicția
Curții pentru toate diferendele de ordin juridic având ca obiect:
a. interpretarea unui tratat;

4
Raluca Miga Beșteliu, op. cit., pag. 13.
5
Alexandru Burian (redactor-coordonator de ediție), op. cit., pag. 633.

2
Anul II de studiu
Disciplina: Drept internațional public II
Titular curs: conf. univ. dr. Roxana-Mariana Popescu
2022-2023
b. orice problemă de drept internațional;
c. existența oricărui fapt care, dacă ar fi stabilit, ar constitui încălcarea unei obligații
internaționale;
d. natura sau întinderea reparației datorate pentru încălcarea unei obligații internaționale.
B. Dreptul aplicabil:
ART. 38 din Statutul CIJ
1. Curtea, a cărei misiune este de a soluționa conform dreptului internațional diferendele care îi sunt
supuse, va aplica:
a. convențiile internaționale, fie generale, fie speciale, care stabilesc reguli recunoscute în mod
expres de statele în litigiu;
b. cutuma internațională, ca dovada a unei practici generale, acceptată ca drept;
c. principiile generale de drept recunoscute de națiunile civilizate;
d. sub rezerva dispozițiilor Articolului 59, hotărârile judecătorești și doctrina celor mai calificați
specialiști în drept public ai diferitelor națiuni, ca mijloace auxiliare de determinare a regulilor de
drept.
2. Prezenta dispoziție nu aduce atingere dreptului Curții de a soluționa o cauza EX AEQUO ET BONO,
dacă părțile sunt de acord cu aceasta.
C. Procedura
Statutul Curții Internaționale de Justiție:
Limbile oficiale ale Curții sunt franceza și engleza;
- cauzele sunt aduse în fata Curții, după caz, fie prin notificarea convenției speciale, fie printr-
o cerere adresată Grefierului. În ambele cazuri trebuie sa se indice obiectul diferendului și părțile.
- părțile se vor înfățișa prin reprezentanți;
- procedura va fi alcătuită din doua părți: cea scrisă și cea orală;
- deliberările Curții sunt și rămân secrete;
- deciziile Curții se iau cu majoritatea de voturi a judecătorilor prezenți.
- votul Președintelui este dominant;.
- decizia Curții nu are forță obligatorie decât între părțile în litigiu și numai pentru cauza pe
care o soluționează.
- hotărârea este definitiva și nu poate fi atacată.
D. Competența consultativă a CIJ „Pe lângă faptul de a da hotărâri ca o instanță judiciară, Curtea
este împuternicită să emită și avize consultative, care pot fi cerute pentru orice problemă juridică

3
Anul II de studiu
Disciplina: Drept internațional public II
Titular curs: conf. univ. dr. Roxana-Mariana Popescu
2022-2023
de Adunarea Generală sau de Consiliul de Securitate. Cu autorizarea Adunării Generale, mai pot
solicita avize consultative și alte organe ONU (Consiliul Economic și Social, Consiliul de Tutelă etc.)
ca și instituțiile specializate, „în probleme juridice care privesc sfera lor de activitate”6.
Avizele consultative ale C.I.J. nu au caracter obligatoriu

Pentru completarea informațiilor, este necesar studiul următoarei lucrări:

1. Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Drept internațional public. Sinteze, Ediția 9, Editura C.H. Beck,
București, 2019, pag. 313-315; 321-324.

6
Raluca Miga Beșteliu, Drept internațional public, vol. I, Ediția 3, Editura C.H.Beck, București, 2014, pag. 19.