UNIVERSITATEA"VALAHIA"DINTÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE

Specializarea: Administrație publică europeană

ANALIZA MĂSURILOR PROVIZORII ADOPTATE DE

C.I.J LA 16.03.2022 ÎN SPEȚA DINTRE FEDERAȚIA
RUSĂ ȘI UCRAINA

Disciplina: JURISDICTII EUROPENE SI INTERNATIONALE

Profesor coordonator,
Lect.univ.dr. Dan GUNĂ

MASTERAND,
Mirică Irina

2022
 CUPRINS

I. Notiuni introductive ale curtii internationale de justitie ..…………………… 2

II. Federatia Rusă versus Ucraina - Caracteristici ……………………………… 4
III. Sancțiuni uniunea europeana …………………………..…………………….....9
IV. Concluzii……………………………………………………………….…............12
V. Bibliografie……………………………………………………………….……....14

1
 I. NOTIUNI INTRODUCTIVE ALE CURTII INTERNATIONALE DE
JUSTITIE

Curtea Internațională de Justiție (cunoscută și drept Curtea Mondială sau CIJ;  este cel

mai important organ judiciar al Națiunilor Unite. Ea are sediul în Palatul Păcii de
la Haga, Olanda. Are ca principale atributii soluționarea litigiilor prezentate de către statele
membre și de a da avizele consultative cu privire la întrebările adresate de către organele
autorizate. CIJ nu trebuie să fie confundată cu Curtea Penală Internațională, a cărei sarcină este
de a judeca persoanele găsite vinovate de infractiuni. Funcționarea și organizarea Curții sunt
guvernate de Statutul Curții Internaționale de Justiție , anexat la Statutul Organizației Națiunilor
Unite și de regulamentele adoptate chiar de Curte. Normele statutare sunt atât norme imperative,
exprimând un caracter obiectiv, dar sunt şi norme dispozitive, cu caracter subiectiv, în sensul de a
lăsa la voinţa subiectelor, în speţă statele-părţi, o serie de aspecte legate de realizarea funcţiei
judiciare pe care o îndeplineşte C.I.J.

Inființată în anul 1945 de către Carta ONU, Curtea a început activitatea în 1946 ca

succesoare a Curții Permanente Internaționale de Justiție. Statutul Curții Internaționale de Justiție,
similară cu cea a predecesorului său, este principalul document care constituie documentul
constituant și de reglementare a Curții. Munca Curții se caracterizează printr-o gamă largă de
activitatea judiciară. CIJ s-a confruntat cu relativ puține cazuri în istoria sa, dar a fost sesizată în
mod clar o creștere a dorinței de a folosi Curtea începând cu anii 1980, în special în rândul țărilor
în curs de dezvoltare. Statele Unite au retras competența obligatorie în 1986, și așa mai acceptă
jurisdicția Curții numai de la caz la caz. Capitolul XIV al Cartei Organizației Națiunilor Unite
autorizează Consiliul de Securitate ONU de a pune în aplicare hotărârile Curții Mondiale, dar
aplicarea este condiționată de dreptul de veto a celor cinci membri permanenți ai Consiliului. În
prezent există douăsprezece cazuri la Curtea Mondială.

Curtea Internationala de Justitie este compusă din cincisprezece judecători aleși pentru
nouă ani de către Adunarea Generală a ONU și Consiliul de Securitate al ONU de pe o listă de
persoane nominalizate de către grupuri naționale în Curtea Permanentă de Arbitraj. Procesul
electoral este prevăzut la articolele 4-12 din Statutul CIJ. Judecătorii servesc pentru un mandat de
nouă ani și pot fi realeși pe o perioadă de până la două mandate. Alegerile au loc o dată la trei ani,

2
cu o treime din judecătorii pensionați (în funcție și, eventual, pentru re-alegere) de fiecare dată,
pentru a asigura continuitatea în instanța de judecată.

În cazul în care un judecător moare în funcție, practica, în general,este de a se alege un

judecător de aceeași naționalitate pentru a finaliza termenul. Nu pot fi doi judecători din aceeași
țară. În conformitate cu articolul 9, în calitate de membri ai Curții se presupune că aceștia
reprezintă "principalele forme de civilizație și principalele sisteme juridice ale lumii". În esență,
acest lucru a însemnat dreptul comun, dreptul civil și legea socialistă (acum, legea post-
comunistă). Din anii 1960 patru dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate
(Franța, Rusia, Marea Britanie, și Statele Unite) au avut întotdeauna un judecător la Curtea de
Justiție. Excepția a fost China (Republica China până în 1971, Republica Populară
Chineză din 1971 încoace), care nu a avut un judecător la Curte de la 1967-1985, deoarece nu a
prezentat un candidat. De regulă, există o compoziție geopolitică în ciuda faptului că nu există
nicio prevedere pentru aceasta în Statutul CIJ.1

Fiecare dintre țările membre permanente ale Consiliului de Securitate a avut întotdeauna
un judecător. Judecătorii nu sunt reprezentanți ai țărilor lor, dar se află în calitate personală și nu
trebuie să fie influențați de autoritățile statului în care sunt cetățeni. Deciziile sunt luate de
majoritatea celor prezenți.

Curtea poate în orice moment să înființeze una sau mai multe camere compuse din cel
puțin trei judecători pe măsură ce decide, pentru a trata anumite categorii de litigii: de exemplu,
litigii de muncă și litigii privind tranzitul și comunicațiile. Curtea poate în orice moment să
stabilească o secțiune care să se ocupe de o anumită dispută. Numărul judecătorilor din această
secțiune este decis de Curte cu acordul părților.

Hotărârile Camerelor sunt pronunţate în numele Curţii ca organ al O.N.U. (art. 27 din
Statut) ceea ce înseamnă că funcţia judiciară specifică se exercită şi prin intermediul acestor
camere, a căror activitate rămâne sub controlul Curţii. Unii autori au considerat că numai în
cadrul Statutului, pot fi adoptate măsuri procedurale de către C.I.J ceea ce ar însemna că între
articolul 17(2) din Regulament şi dispoziţiile din Statut, ar exista unele contradicţii. În 1972 când
s-a introdus articolul 17(2) din Regulament, în text era prevăzut ca Preşedintele C.I.J. să consulte
părţile, iar în urma revizuirii din 1978 textul a fost modificat în sensul că Preşedintele se
informează de voinţa acestora în privinţa compunerii Camerelor.
1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Justi%C8%9Bie
3
 Litigiile sunt examinate și hotărâte de secțiunile menționate mai sus, dacă părțile le
solicită (articolul 26 din statut).

În scopul finalizării rapide a proceselor, Curtea constituie în fiecare an o secțiune

compusă din cinci judecători, care să decidă cu proceduri sumare, atunci când părțile o solicită. În
plus, vor fi numiți doi judecători care să înlocuiască judecătorii care nu pot participa la sesiuni
(articolul 29 din statut).

Curtea internationala de justitie poate decide nu numai conform legii, ci și conform

echității ( ex aequo et bono ) dacă părțile o solicită în mod expres (art. 38, alin. 2 din statut).2

Competenţa contencioasă poate fi privită din două perspective :

- ratione personae – numai statele pot fi părţi în cauzele supuse Curţii (atât statele
membre ONU, cât şi cele nemembre, dar care au devenit părţi la Statutul Curţii în
condiţiile fixate de Adunarea generală la recomandarea Consiliului de Securitate) ;
- ratione materiae – asupra a două categorii de cauze : cele pe care i le supun părţile şi
« toate chestiunile prevăzute în mod special în Carta Naţiunilor Unite sau în tratatele
şi convenţiile în vigoare » (art. 36 alin. 1 din Statut).3

Competenţa consultativă – Curtea este împuternicită să emită avize consultative care pot
fi cerute pentru orice problemă juridică de Adunarea generală şi Consiliul de Securitate, precum
şi de alte organe ONU autorizate de Adunarea generală  şi de instituţiile specializate, în probleme
juridice care privesc sfera lor de activitate.

II. FEDERATIA RUSĂ VERSUS UCRAINA - CARACTERISTICI

La data de 26 februarie 2022, Ucraina a depus o cerere împotriva Rusiei la Curtea

Internațională de Justiție să inițieze acțiuni în legătură cu operațiunile militare începute de
Federația Rusă pe teritoriul ucrainean în 24 februarie 2022.4 Totodată, Ucraina a mai cerut
judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie. Ucraina a cerut protecția
oferită de Dreptul internațional și de autoritatea Curții Internaționale de Justiție, formulând atât o
2
https://koaha.org/wiki/Corte_internazionale_di_giustizia
3
http://www.mae.ro/node/5610?page=5
4
 Curtea Internationala de Justitie, Comunicatul de presă nr. 2022/4.
4
cerere principală împotriva Federației Ruse, cât și o cerere de emitere a unui Ordin prin care
Curtea să dispună măsuri provizorii și urgente – până la soluționarea definitivă a litigiului
principal.

 Cererea se bazează pe articolul IX din 1948 Convenția de genocid,5 potrivit căruia Curtea

Internaţională de Justiţie (CJI) este responsabil pentru soluționarea litigiilor dintre părțile
contractante”referitoare la interpretare, aplicare sau îndeplinire” din Convenție. În acest mod,
Ucraina a putut să se asigure că Curtea va judeca cererea, chiar dacă niciuna dintre părți nu este
printre 73 Statele care au acceptat jurisdicția obligatorie a CIJ6  in orice caz, chiar şi în cazul unei
hotărâri favorabile, adevărata provocare va fi executarea oricăror ordonanțe pe care Curtea le-ar
putea emite.

În aplicarea sa, Ucraina susține că Vladimir Putin a inițiat „operațiuni militare speciale”
pe baza actelor pretinse de genocid care au avut loc în regiunile Lugansk și Donețk din Ucraina. 7
Reclamantul mai susține că, de fapt, Federația Rusă este „planificarea actelor de genocid în
Ucraina“.Potrivit Ucrainei, din primăvara lui 2014, Federația Rusă a furnizat sistematic
grupărilor armate legale cu armament greu, bani, personalului si instruirii. Ucraina vede acest
lucru ca pe o încercare a Rusiei de a-și afirma influența și dominația asupra țării. Două dintre
aceste grupuri armate (Republica Populară Donețk (DPR) și Republica Populară Lugansk (LPR))
au fost acum recunoscute de Rusia, înainte de a iniția operațiuni militare”cu scopul expres de a
preveni și pedepsi actele pretinse de genocid“.Ucraina se referă, de asemenea, la cererea sa deja
pendinte pe fond împotriva Rusiei cu privire la Aplicarea Convenției internaționale pentru
reprimarea finanțării terorismului și a Convenției internaționale privind eliminarea tuturor
formelor de discriminare rasială8 depusă în ianuarie 16, 2017 și își croiește încet drum prin
procedurile CIJ, și precizează că memoriile din acea cauză „documentează încălcările de către
Rusia a obligațiilor sale internaționale din 2014 în continuare, prin eșecul de a lua măsuri
pentru a preveni furnizarea de arme și alt sprijin pentru DPR și LPR“9Trebuie precizat că
Ucraina și Federația Rusă sunt state semnatare ale Convenției Națiunilor Unite privitoare la
prevenire și pedepsirea genocidului din 1948, act internațional ce definește atât noțiunea  de

5
Convenția pentru prevenirea și pedepsirea infracțiunii de genocid, Rezoluție GA 260 A (III) de 9 decembrie 1948.
6
Declarații de recunoaștere a competenței Curții ca obligatorie – https://www.icj-cij.org/en/declarations
7
Cererea de inițiere a procedurilor, p. 1.
8
Cazul Aplicarea Convenției internaționale pentru reprimarea finanțării terorismului și a Convenției internaționale privind
eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (Ucrainav. Federația Rusă), Lista generală nr. 166.
9
Cererea de inițiere a procedurilor, p. 4.
5
genocid, cât și acțiunile legale ce pot fi întreprinse de un stat parte ce invocă existența unor acte
de genocid săvârșite de un alt stat parte.

În concret, prin cererea principală depusă de Ucraina în 26 februarie 2022 la Curtea

Internațională de Justiție de la Haga se solicită pronunțarea unei hotărâri prin care:

a. ”să se stabilească și să se declare că, contrar susținerilor Federației Ruse, niciun act de
genocid, astfel cum este definit prin art. III din Convenția privind genocidul, nu a fost comis
în Luhansk și Donetsk – provincii ale Ucrainei;

b. să se stabilească și să se declare că Federația Rusă nu poate întreprinde nicio acțiune legală  în
sau împotriva Ucrainei, în temeiul Convenției privind genocidul, pentru a preveni și pedepsi
un invocat genocid,  pe baza falselor sale afirmații de genocid în Luhansk și Donetsk –
provincii ale Ucrainei;

c. să se stabilească și să se declare că recunoașterea de către Federația Rusă a independenței așa

numitelor: “Republica Populară Donetsk” și “Republica Populară Luhansk” din 22 februarie
2022 este bazată pe false susțineri de genocid, și prin urmare nu este întemeiată pe prevederile
Convenției privind genocidul;

d. să se stabilească și să se declare că ”operațiunea militară specială” declarată și pornită de

Federația Rusă în și după 24 februarie 2022 este bazată pe false susțineri de genocid, motiv
pentru care nu are niciun temei bazat pe Convenția privind genocidul.

e. să se ceară Federației Ruse să ofere asigurări și garanții că nu va mai adopta nicio măsură
nelegală în și împotriva Ucrainei, inclusiv utilizarea forței, în temeiul falselor susțineri ale
Rusiei privind genocidul;

f. să se dispună obligarea la despăgubire integrală pentru toate prejudiciile cauzate de Federația

Rusă ca o consecință a oricărei acțiuni adoptată în baza falselor susțineri ale Rusiei privitoare
la genocid”10

Ucraina a prezentat, de asemenea, un cerere de măsuri provizorii, în care încearcă să „să-și

protejeze drepturile de a nu fi supus unei pretenții false de genocid și de a nu fi supus
operațiunilor militare ale altui stat pe teritoriul său“. Măsurile solicitate includ ordonarea

10
Cap. V pct. 30, p. 8 din cererea principală formulată de Ucraina la Curtea Internațională de Justiție, în cauza Ucraina v.
Federația Rusă, disponibilă online: https://www.icj-cij.org/en/case/182
6
Federației Ruse să suspende operațiunile militare și să se abțină de la orice acțiune care ar putea
agrava sau extinde disputa.

În principal, prin cererea privind măsurile provizorii, Ucraina a cerut Curții să dispună

obligarea Federației Ruse la suspendarea ”operațiunilor militare speciale” începute în și de la
24 februarie în Ucraina, până la soluționarea pe fond a cererii principale.

În concret, prin cererea subsecventă, formulată în temeiul art. 41 din Statutul Curții și
articolele 73, 74 și 75 din Regulamentul Curții, Ucraina a solicitat emiterea unui Ordin al Curții
prin care să se dispună următoarele măsuri provizorii în privința Federației Ruse:

 ”Federația Rusă va suspenda imediat operațiunile militare început la 24 februarie 2022  care
au ca scop declarat și obiectiv prevenirea și pedepsirea unui presupus genocid în
Luhansk și regiunile Donețk din Ucraina;

 Federația Rusă se va asigura imediat că orice unități militare sau alte unități armate care sunt
sau pot fi conduse sau sprijinite de acesta, precum și oricare organizații și persoane care pot fi
supuse controlului, conducerii sau influenței Federației Ruse, nu fac niciun pas suplimentar în
continuarea operațiunilor militare care au ca scop și obiectiv declarat prevenirea sau
pedepsirea Ucrainei pentru comiterea genocidului;

 Federația Rusă se va abține de la orice acțiune și va da asigurări că nu va face nimic care ar

putea agrava sau extinde disputa care face obiectul acestei cereri sau care ar face mai dificilă
rezolvarea disputei;

 Federația Rusă va prezinta Curții un raport cu privire la măsurile luate pentru aplicarea
Ordinului Curții privind măsurile provizorii la o săptămână după aceasta Ordin și, apoi,       în
mod regulat – la termenele stabilite de Curte”

Reacționând la cerere, în temeiul articolului 74(1) din Regulamentul Curții, Președintele CIJ a
atras atenția Federației Ruse asupra necesității de a acționa într-un mod care să permită ordinelor
luate de Curte să își producă efectele corespunzătoare.11

Curtea a anunțat, de asemenea, că vor avea loc audieri publice în cazul în care Ucraina își
poate prezenta argumentele orale in data de 7 Martie 2022, urmată de argumentele Rusiei
prezentate a doua zi. 

11
Curtea Internationala de Justitie, Comunicatul de presă nr. 2022/7.
7
Kievul consideră că Rusia şi-a justificat ilegal invazia printr-un pretins fals genocid împotriva
populaţiilor de limbă rusă din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk.

In zilele de 7-8 martie 2022 au avut loc dezbaterile orale cu privire la cererea de măsuri
asigurătorii, în format hibrid, cu prezența fizică limitată și cu posibilitatea de participare din
partea statelor a unor reprezentanți suplimentari prin video-link. Federația Rusă a anunțat inițial,
în data de 5 martie 2022, prin ambasadorul său în Olanda că nu înțelege să participe la dezbaterea
orală a măsurilor provizorii dar, ulterior, a înregistrat la registratura Curții, imediat după
încheierea dezbaterilor, concluzii scrise, printr-o scrisoare datată în 7 Martie 2022, susținând că
această cauză nu poate fi soluționată de Curtea Internațională de Justiție, deoarece această
instanță nu are competență de jurisdicție.De asemenea, Moscova a respins competenţa Curţii cu
privire la dosarul deschis de Ucraina. Rusia a mai susţinut că nu a venit în faţa magistraţilor
pentru că nu a avut timp suficient pentru a se pregăti şi că invadarea Ucrainei este un act de
„legitimă apărare".12

Operaţiunea militară de la Moscova se va încheia când NATO va înceta să mai folosească

teritoriul ucrainean pentru a ameninţa Rusia, a declarat Alexey Polishchuk, un înalt oficial al
Ministerului de Externe al Rusiei, pentru agenţia de presă de stat rusă Tass, potrivit BBC,
informează News.ro.

Diplomatul a adăugat că operaţiunea „se desfăşoară conform planului” şi că „toate

obiectivele sale vor fi atinse”.

In data de 16 Martie 2022 Curtea Internațională de Justiție s-a pronunțat pe cererea de măsuri

provizorii înregistrată de Ucraina .

 „Federația Rusă trebuie să suspende imediat operațiunile militare pe care le-a început la 24
februarie 2022 pe teritoriul ucrainean”, este decizia Curții Internaţionale de Justiţie, conform
președintelui acesteia, Joan Donoghue, citat de AFP.

CIJ mai arată că Rusia trebuie de asemenea să garanteze că toate forţele aflate sub controlul
său sau pe care le susţine nu mai continuă operaţiunea militară.

Judecătorii au mai stabilit că Rusia trebuie să se asigure că alte forțe aflate sub controlul său sau
sprijinite de Moscova nu vor continua ceea ce Vladimir Putin a denumit "operațiunea militară".

12
Cap. V. pct. 20 din cererea formulată de Ucraina privitoare la măsuri provizorii în cauza Ucraina v. Federația Rusă, disponibiă
online:  https://www.icj-cij.org/en/case/182
8
 „Instanța este conștientă de amploarea tragediei umane care are loc în Ucraina … Curtea este
profund îngrijorată de utilizarea forței de către Federația Rusă în Ucraina, care ridică
probleme foarte grave de drept internațional”, a mai afirmat judecătorul Donoghue.

Deşi verdictele Curții Internaționale de Justiție au caracter obligatoriu şi nu există

posibilitatea unui recurs, instanța de la Haga nu are puteri executive care să-i permită să le
pună efectiv în aplicare.

III. SANCȚIUNI UNIUNEA EUROPEANA

UE condamnă cu fermitate atât decizia lui Putin de a recunoaște zonele necontrolate de guvern
din Donețk și Luhansk, cât și agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei
împotriva Ucrainei. UE condamnă, de asemenea, implicarea Belarusului în agresiunea militară a
Rusiei.

Liderii UE au cerut în repetate rânduri Rusiei să înceteze imediat acțiunile militare, să retragă
necondiționat toate forțele și echipamentele militare din Ucraina și să respecte pe
deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Aceștia au evidențiat faptul că Ucraina are dreptul de a-și alege propriul destin și au felicitat
poporul ucrainean pentru curajul de care dă dovadă apărându-și țara.

Ca răspuns la agresiunea militară, UE a extins masiv sancțiunile împotriva Rusiei, adăugând un

număr semnificativ de persoane și de entități pe lista sancțiunilor și adoptând măsuri fără
precedent.

UE a dat dovadă de unitate și de putere și a oferit Ucrainei sprijin umanitar, politic, financiar și

material coordonat.

UE s-a angajat să continue să își manifeste solidaritatea și să ofere sprijin refugiaților care fug

din calea războiului din Ucraina și țărilor care îi găzduiesc. De asemenea, UE se coordonează cu
partenerii și cu aliații, în cadrul ONU, al OSCE, al NATO și al G7.13

Uniunea Europeana a adoptat cinci pachete de sancțiuni ca răspuns la atacul militar fără

precedent și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Măsurile respective sunt menite:

 să reducă capacitatea Kremlinului de a finanța războiul

13
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-response-ukraine-invasion
9
  să impună costuri economice și politice clare elitei politice ruse responsabile de invazie

Măsurile includ:

 sancțiuni individuale

 sancțiuni economice

 restricții referitoare la mass-media

 măsuri diplomatice

 restricții privind relațiile economice cu zonele care nu sunt controlate de guvern din
oblastele Donețk și Luhansk

UE a adoptat, de asemenea, sancțiuni împotriva Belarusului ca răspuns la implicarea sa în

invadarea Ucrainei.

Sancțiuni împotriva Belarusului (9 martie 2022)

 interdicție privind accesul la SWIFT pentru trei bănci din Belarus

 interzicerea tranzacțiilor cu Banca Centrală a Belarusului

 limitări ale intrărilor financiare din Belarus în UE

 interzicerea furnizării de bancnote euro către Belarus

Primul pachet (23 februarie 2022)

 sancțiuni individuale împotriva membrilor Dumei de Stat a Rusiei care au votat în

favoarea recunoașterii zonelor necontrolate de guvern din oblastele Donețk și Luhansk

 restricții privind relațiile economice cu zonele necontrolate de guvern din

oblastele Donețk și Luhansk

 restricționări ale accesului Rusiei la piețele și serviciile financiare și de capital ale UE

Al doilea pachet (25 februarie 2022)

 sancțiuni individuale împotriva lui Vladimir Putin, a lui Serghei Lavrov și a membrilor

Dumei de Stat a Rusiei și ai Consiliului Național de Securitate, printre alții

10
  sancțiuni economice care vizează sectorul finanțelor, al energiei, al transporturilor și al
tehnologiei

 suspendarea dispozițiilor privind facilitarea eliberării vizelor pentru diplomații ruși și

alți funcționari și oameni de afaceri ruși

Al treilea pachet (28 februarie și 2 martie 2022)

 închiderea spațiului aerian al UE pentru toate aeronavele ruse

 interzicerea tranzacțiilor cu Banca Centrală a Rusiei

 interdicție privind accesul la SWIFT pentru șapte bănci ruse

 interzicerea furnizării de bancnote euro către Rusia

 suspendarea difuzării în UE a canalelor mass-media deținute de stat Russia Today și

Sputnik

 sancțiuni individuale împotriva unor belaruși ca răspuns la implicarea Belarusului în

invazia militară a Rusiei

Al patrulea pachet de sancțiuni (15 martie 2022)

 sancțiuni individuale împotriva lui Roman Abramovici și a lui German Khan, printre

alții

 interzicerea tuturor tranzacțiilor cu anumite întreprinderi deținute de stat

 interzicerea furnizării de servicii de rating de credit oricărei persoane sau entități din

Rusia

 interzicerea de noi investiții în sectorul energetic rus

 interzicerea exporturilor către Rusia de produse de lux

 interzicerea importurilor de fier și oțel din Rusia în UE

Al cincilea pachet de sancțiuni (8 aprilie 2022)

 interzicerea importurilor de cărbune și de alți combustibili fosili solizi din Rusia

 închiderea porturilor UE pentru toate navele ruse

11
  interzicerea intrării în UE a operatorilor de transport rutier ruși și belaruși

 interzicerea importurilor din Rusia de lemn, ciment, fructe de mare și băuturi alcoolice

 interzicerea exporturilor către Rusia de combustibil pentru avioane cu reacție și de alte

bunuri

 o serie de măsuri economice specifice

 sancțiuni împotriva unui număr de 217 persoane și 18 entități

IV. CONCLUZII

Invadarea Ucrainei de către Rusia are un efect perturbator asupra piețelor

mondiale. De la începutul conflictului, s-a înregistrat o creștere puternică, la nivel
mondial, a prețurilor principalelor produse de bază, în special a prețului combustibililor.
Creșterile recente exercită o nouă presiune asupra piețelor, după ce acestea au înregistrat
deja prețuri record la energie și îngrășăminte în 2021.

Prețul combustibililor a crescut ca urmare a războiului din Ucraina, care a generat,

de asemenea, preocupări legate de securitatea aprovizionării cu energie în UE.

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a provocat îngrijorări cu privire la

securitatea alimentară în UE și la nivel mondial. Deși războiul din Ucraina nu va afecta
securitatea alimentară în UE pe termen scurt, acesta ar putea avea un impact asupra
situației pieței din sectorul agricol.

Invadarea Ucrainei a avut un impact semnificativ asupra mobilității persoanelor și a

bunurilor în UE în ceea ce privește toate modurile de transport.

Printre principalele probleme se numără aprovizionarea cu combustibil și creșterea prețurilor

combustibililor, precum și provocările logistice legate de trecerea frontierelor și de restricțiile
privind spațiul aerian. În plus, importurile de bunuri și afluxul important de refugiați ucraineni
către țările UE au dat naștere unor provocări operaționale suplimentare pentru acest sector.

În ceea ce privește solidaritatea cu refugiații ucraineni, statele membre au pus deja în aplicare o

serie de măsuri, cum ar fi crearea unor centre de transport și de informare la principalele puncte
de trecere a frontierei și facilitarea transportului de ajutor umanitar.

12
Din punct de vedere politic și dipomatic, Federația Rusă va fi forțată să-și accepte izolarea și
statutul de inamic și agresor al regulilor internaționale, un partener indezirabil al oricărui stat
civilizat al lumii.

Increderea în influența globală a Europei a fost puternic compromisă la nivel

internațional. Atractivitatea globală a modelului economic european a fost subminată pentru un
timp și, odată cu aceasta, au fost puse la îndoială valorile și autoritatea Europei în calitate de actor
pe scena mondială. Este timpul să luptăm pentru a ne recâștiga rolul și influența. Provocarea
reprezentată de globalizare se întinde dincolo de sfera economică. Trebuie să regândim abordarea
noastră diplomatică. Trebuie să regrupăm capacitățile noastre de apărare. Trebuie să ne apărăm
valorile mai mult ca niciodată.

Sistemul mondial este și el în plină adaptare, profilându-se o nouă ordine mondială. Avem
de ales între a contribui la această remodelare mondială și a pierde șansa de a ține pasul cu
viitorul. Și în acest caz, evenimentele din zona Ucrainei demonstrează cât este de important să
rămânem vigilenți și cât este de imperativ să rămânem uniți. Europa fie va merge înainte pe
drumul coeziunii și al dorinței de a-și proiecta puterea și influența, fie își va pierde rațiunea de a
exista.

Ne vedem astfel obligați să conferim mai multă stabilitate situației interne din Uniunea
Europeană.

13
 Bibliografie

I. Tratate, monografii, cursuri universitare si alte lucrări de specialitate

ION, Oana Andreea, Guvernanța Uniunii Europene, Ed.Polirom, Iași, 2013.

II. Articole si studii de specialitate

1. Curtea Internationala de Justitie, Comunicatul de presă nr. 2022/7.

III. Surse internet

1.https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Interna%C8%9Bional%C4%83_de_Justi
%C8%9Bie

1 https://koaha.org/wiki/Corte_internazionale_di_giustizia
2 http://www.mae.ro/node/5610?page=5
3.Convenția pentru prevenirea și pedepsirea infracțiunii de genocid, Rezoluție GA 260 A (III) de
9 decembrie 1948.
4.Declarații de recunoaștere a competenței Curții ca obligatorie
– https://www.icj-cij.org/en/declarations
5.Cererea de inițiere a procedurilor, p. 1.
6.Cazul Aplicarea Convenției internaționale pentru reprimarea finanțării terorismului și a
Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (Ucrainav.
Federația Rusă), Lista generală nr. 166.
7.Cap. V pct. 30, p. 8 din cererea principală formulată de Ucraina la Curtea Internațională de
Justiție, în cauza Ucraina v. Federația Rusă, disponibilă
online: https://www.icj-cij.org/en/case/182
Cap. V. pct. 20 din cererea formulată de Ucraina privitoare la măsuri provizorii în cauza Ucraina
v. Federația Rusă, disponibiă online:  https://www.icj-cij.org/en/case/182
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-response-ukraine-invasion

14