DCRR

DCRR
DICŢIONARUL CRONOLOGIC
AL ROMANULUI ROMÂNESC
1990–2000
www.inst-puscariu.ro
AUTORI:
Doru BURLACU Aurel SASU

Liliana BURLACU Ioana TĂMĂIAN
Ion ISTRATE Călin TEUTIŞAN
Ioan MILEA Adrian TUDURACHI
Mihaela MUDURE Ligia TUDURACHI
Laura PAVEL Magda WÄCHTER
Coordonator ştiinţific:
Ion ISTRATE
ACADEMIA ROMÂNĂ
INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ
„SEXTIL PUŞCARIU”
Cluj-Napoca
DCRR
DICŢIONARUL CRONOLOGIC
AL ROMANULUI ROMÂNESC
1990–2000
EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Bucureşti, 2011
Copyright © Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Cluj-Napoca
şi Editura Academiei Române, 2011.
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate institutului şi editurii.
Address: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5,
050 711, Bucureşti, România,
Tel. 4021-3188146, 4021-3188106
Fax: 4021-3182444
E-mail: edacad@ear.ro
Internet: http://www.ear.ro
Referenţi: Acad. Nicolae Breban

Prof. dr. Ion Simuţ
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

DCRR : Dicţionarul cronologic al romanului românesc :
1990-2000 / coord. ştiinţific: Ion Istrate. - Bucureşti :
Editura Academiei Române, 2011
ISBN 978-973-27-2092-9
I. Istrate, Ion (coord.)
81'374.2:821.135.1.09-31=135.1''1990/2000''
Redactor: Ana BOROŞ

Tehnoredactori: Luiza STAN
Coperta: Mariana ŞERBĂNESCU
Bun de tipar: 27.10.2011. Format: 16/70 × 100

Coli de tipar: 33,25. Tiraj: 400 ex.
C.Z. pentru biblioteci mari: 859:09-31«1990:2000»(032)=59
C.Z. pentru biblioteci mici: 859
PREFAŢĂ
Conceput ca un volum de sine stătător, Dicţionarul cronologic al romanului româ-

nesc. 1990–2000 reprezintă continuarea Dicţionarului cronologic al romanului românesc
de la origini până la 1989, apărut la Editura Academiei Române, în anul 2004. El îşi
propune să înregistreze şi să prezinte, din punct de vedere critic şi istorico-literar, toate
romanele româneşti apărute în volum, în foileton sau fragmentar în ţara noastră între
1990–2000, precum şi toate referinţele critice privitoare la acestea, extrase din periodi-
cele şi volumele consultate. Respectând aceleaşi intenţii exhaustive şi aceleaşi exigenţe
metodologice ca şi tomul anterior, prezenta lucrare se bazează pe informaţiile cuprinse în
cărţile şi revistele aflate în depozitele Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”,
din Cluj-Napoca, completate cu acelea obţinute prin cercetarea cataloagelor Bibliotecii
Academiei Române din Bucureşti, ca şi prin investigarea fişierelor aparţinând marilor
biblioteci universitare din Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. La toate aceste informaţii se
adaugă cele obţinute direct din partea autorilor, ca răspuns la apelul către romancieri
publicat în mai multe rânduri, în presa de specialitate.
Cercetare de mari proporţii a evoluţiei genului romanesc pe teren autohton –
cum s-a remarcat de atâtea ori – strict necesară universitarilor (profesori, doctoranzi,
studenţi), dascălilor de liceu ori publicului larg, doritor de informaţie, Dicţionarul...
a trebuit să urmărească, în noul său volum, nu numai dinamica creaţiei romaneşti din
deceniul 1990–2000, ci şi recuperarea romanelor „de sertar”, atâtea câte s-au scris,
în perioada comunistă. Alături de acest ultim proces, a trebuit să oglindească şi
reinserţia naţională a romanului românesc creat în diasporă, care a putut ajunge în
mâinile cititorului român abia după căderea comunismului. Pe această cale, prin
articolele speciale dedicate unor asemenea opere, a devenit accesibilă, într-o anumită
măsură, şi suita de informaţii referitoare la receptarea în străinătate a acestor
romane, care aparţin de drept şi de fapt culturii române. În baza aceluiaşi principiu
integrator, au fost tratate ca aparţinând unui unic areal cultural şi romanele apărute
iniţial în zone româneşti limitrofe, din afara frontierelor actuale ale ţării, retipărite la
noi abia după căderea dictaturii.
În organizarea materialului documentar am optat încă o dată pentru perspectiva
cronologică, socotind-o singura în măsură să ofere cea mai fidelă imagine a evoluţiei
genului romanesc şi a receptării sale critice pe teren naţional. Pe baza acestei bogate
informaţii se pot întreprinde cercetări privind evoluţia ideologiei literare, a conceptului
de roman, studii asupra actualităţii şi recurenţei unor teme şi motive, se pot elabora
exegeze de sociologie literară, investigaţii statistice, analize ale dinamicii gustului etc.
Fiecare titlu este tratat monografic. Articolul lexicografic cuprinde informaţii despre
ediţia princeps (data şi locul tipăririi, tipografia sau editura, numărul de pagini, prefaţă,
postfaţă, colecţie, apariţii fragmentare), iar, de la nivelul romanelor apărute în foileton,
o secţiune analitică ce are în vedere tipologia şi caracterizarea critică – realizată şi prin
apelul la opinii deja impuse –, date despre ediţii, traduceri, premii literare şi o secţiune
de referinţe critice din periodice şi din volume. Dimensiunea articolului variază în
PREFAŢĂ VI
funcţie de importanţa romanului şi de valoarea autorului respectiv. Nu de puţine ori,

spaţiul de tratare creşte direct proporţional cu numărul comentariilor critice, evaluarea
revuistică depinzând şi de factori extraliterari (actualitatea subiectelor, reclamă, poziţia
socială a scriitorului etc.). În cadrul fiecărui articol, bibliografia critică a fost reprodusă
respectându-se principiul exhaustivităţii, astfel încât ecoul critic al fiecărei cărţi să fie
cât mai amplu urmărit.
Nu ascundem dificultatea de a subsuma speciei unele creaţii scrise iniţial în alte
limbi, ori reduse ca dimensiuni, dar considerate de autorii lor „romane româneşti”. În
asemenea cazuri, s-a ţinut seamă fie de opinia scriitorului, afirmată de multe ori explicit,
fie de folosirea unor procedee specifice genului. Multe date de istorie literară au fost
corectate (titluri, edituri, ani de apariţie); surse de informare mai puţin cunoscute au fost
recuperate, numărul de periodice consultate oferind, credem noi, o imagine suficient de
exactă a circulaţiei şi receptării romanului în cultura română. Consultarea colecţiilor, se
înţelege, n-a fost dintre cele mai uşoare. O seamă dintre ele sunt incomplete, altele
deteriorate, motiv pentru care nici lista anilor consultaţi nu se identifică întotdeauna cu
aceea a anilor de apariţie. Prin urmare, pentru o viitoare ediţie îmbunătăţită a lucrării,
orice semnalare de noi informaţii va fi binevenită. Pentru traducerea romanului
românesc în alte limbi, ne-am bazat pe fondul de carte al aceloraşi biblioteci, pomenite
mai sus; din păcate, nici din această perspectivă, nu există deocamdată posibilitatea unei
documentări exhaustive. Sub toate aspectele, informaţia a fost înregistrată până la
sfârşitul anului 2000. Lucrarea se încheie cu un indice de autori şi altul de titluri.
Pseudonimele au fost verificate în fiecare caz, natura numelui cu care au fost semnate
romanele interesându-ne numai în situaţiile în care un scriitor a publicat romane şi sub
pseudonim. În astfel de cazuri, în indicele de autori titlurile au fost centralizate la nu-
mele de autor cel mai cunoscut, menţionându-se între paranteze celelalte semnături.
Operă a unui colectiv de cercetători format în cadrul Institutului de Lingvistică

şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” al Academiei Române, prezentul volum al Dicţio-
narului... se bazează şi pe o radiografiere lipsită de prejudecăţi a valorii artistice a fie-
cărei opere literare. Din toate punctele de vedere, lucrarea a fost elaborată între anii
2005–2010. La operaţiunile de cercetare a periodicelor şi a volumelor au participat:
Doru Burlacu, Liliana Burlacu, Ion Istrate, Ioan Milea, Aurel Sasu, Ioana Tămăian,
Adrian Tudurachi, Ligia Tudurachi, Magda Wächter. Redactarea s-a făcut de către:
Doru Burlacu, Liliana Burlacu, Ion Istrate, Ioan Milea, Mihaela Mudure, Laura Pavel,
Aurel Sasu, Ioana Tămăian, Călin Teutişan, Adrian Tudurachi, Ligia Tudurachi,
Magda Wächter. Toate articolele din perioada 1990–2000 au fost semnate cu iniţialele
autorilor. Ţinem să ne exprimăm, pe această cale, gratitudinea faţă de academicianul
Nicolae Breban şi faţă de prof. univ. dr. Ion Simuţ, pentru efortul depus în evaluarea
lucrării prin referate de specialitate. Nu în ultimul rând, mulţumim doamnei Cristina
Vulturar pentru contribuţia avută la procesarea pe calculator a întregii lucrări.
Ion Istrate
INDICAŢII PENTRU UTILIZAREA DICŢIONARULUI
În cadrul lucrării de faţă, fiecare roman a fost tratat o singură dată, la anul apariţiei
editoriale. Romanele neapărute editorial, deci rămase în cuprinsul unor reviste şi ziare,
se regăsesc la anul tipăririi lor în presă. Volumele succesive ale aceluiaşi roman, apă-
rute în ani diferiţi, au fost prezentate la volumul întâi şi consemnate la anul tipăririi,
prin articole de relaţie. Romanele aparţinând unor cicluri au fost tratate independent,
menţionându-se, de fiecare dată, apartenenţa la ciclul respectiv. De la regula generală a
tratării la anul apariţiei editoriale fac excepţie acele romane şi fragmente de roman ela-
borate şi eventual tipărite în străinătate, în româneşte sau într-o altă limbă, în timpul
dictaturii comuniste. În asemenea cazuri, anul de tratare este acela al ediţiei apărute între
fruntariile ţării, variantele tipărite aiurea fiind reţinute ca ediţii şi ca traduceri, indife-
rent de anul publicării lor.
În formă completă, articolul de prezentare cuprinde, pentru fiecare roman, cinci
secţiuni. În cea dintâi, sunt reproduse numele şi prenumele autorului – cu menţionarea
pseudonimului, în cazul în care acesta a publicat romane sub mai multe nume –, titlul şi
subtitlul romanului, localitatea, editura sau tipografia, anul, numărul de pagini, colecţia,
indicaţii privitoare la viaţa cărţii (prefeţe şi postfeţe, fragmente apărute în presă, re-
tipăriri cu modificări substanţiale de text etc.), precum şi o prezentare istorico-literară.
Secţiunile următoare cuprind, în ordine, reeditările, traducerile, premiile şi referinţele
critice, fiecare fiind structurată după criteriul cronologic. Informaţia bibliografică extrasă
din presă cuprinde, în succesiune strictă, următoarele elemente: prenumele şi numele
autorului, titlul articolului, numele sau sigla publicaţiei, anul de apariţie în cifre romane
şi arabe (numai în arabe, când anul nu era menţionat şi în cifre romane), numărul (ex-
cepţie fac acele publicaţii unde acesta n-a putut fi stabilit), precum şi pagina sau pagi-
nile unde se găseşte informaţia, după formula: Ion Popescu, Literatura revoluţiei, RL,
XXVIII, 1995, 34, 6. Din motive de spaţiu, în cadrul listei de referinţe critice n-a fost
menţionat titlul cronicii şi al recenziei, dacă aceasta reproducea titlul cărţii şi numele
autorului ori apărea într-o rubrică specială. Pentru cărţi, informaţia bibliografică cu-
prinde, în aceeaşi ordine, sigla corespunzătoare volumului şi pagina sau paginile unde
se găseşte informaţia. În cadrul fiecărui articol, informaţia extrasă din cărţi şi reviste
nesiglate s-a reprodus prin transcrierea tuturor elementelor bibliografice necesare. Re-
ferinţele critice din volume sunt grupate, în cadrul fiecărui an, după cele din periodice,
în ordine alfabetică. Pentru uşurarea consultării dicţionarului, în corpul lucrării s-au fo-
losit următoarele semne grafice:
' = indică tratarea unui roman sau a unui fragment de roman tipărit mai întâi în
străinătate – ale cărui ediţii şi traduceri străine le pot preceda pe cele autohtone –,
sau tratarea unui roman scris înainte de 1989, în afara fruntariilor ţării;
= indică faptul că e vorba de tratarea unui roman sau fragment de roman apărut
în presă;
INDICAŢII PENTRU UTILIZAREA DICŢIONARULUI VIII
= indică tratarea unui roman care, la momentul redactării articolului, lipsea din
marile biblioteci sau a putut fi consultat doar într-o ediţie ulterioară primei
apariţii;
– = indică secţiunea cuprinzând reeditările;
= indică secţiunea cuprinzând traducerile;
z = indică secţiunea cuprinzând premiile;
= indică secţiunea referinţelor critice;
= indică prezenţa unei liste de referinţe critice generale, dată doar la primul roman
al unui autor, sau trimite, în cazul celorlalte romane, la această listă;
~ = înlocuieşte numele autorului romanului;
≈ = înlocuieşte titlul romanului;
*** = ţine locul numelui autorului în cazul unui articol nesemnat.
Cum e şi firesc, nu s-au folosit tilde în cadrul siglelor, chiar dacă acestea repetau
numele autorului şi/sau pe cel al romanului.
Prin cei doi indici, de autori şi de titluri, dicţionarul poate fi consultat nu numai
diacronic, ci şi monografic, pentru un singur roman sau pentru întreaga operă roma-
nescă a unui autor.
ABREVIERI
ad. = adnotat, adnotată ms. = manuscrisul

bibl. = bibliografie n.n. = nota noastră
B. p. t. = Biblioteca pentru toţi nr. = numărul (ziarului sau revistei)
cap. = capitol, capitole p. = pagina (ziarului sau revistei)
D. C. R. R. = Dicţionarul cronologic al roma- postf. = postfaţă
nului românesc de la origini până pref. = prefaţă
la 1989, Buc., Editura Academiei publ. = publicat, publicată
Române, 2004. reed. = reeditat, reeditare
ed. = ediţie, ediţii rev. = revistă
E. D. P. = Editura Didactică şi Pedagogică s. = seria (ziarului sau revistei)
E. M. = Editura Militară sec. = secolul
fasc. = fascicul, fasciculă supl. = supliment
f. l. = fără localitate t. = tomul
f. rev. = foiletonul revistei tr. = tradus, traducere
f. z. = foiletonul ziarului v. = vezi
introd. = introductiv, introducere vol. = volumul, volumele
îngr. = îngrijit, îngrijită z. = ziarul
lb. = limbă, limbi
BIBLIOGRAFIE
A. ISTORII LITERARE, MONOGRAFII, STUDII
I. VOLUME SIGLATE
Adam, Insulele – Ioan Adam, Insulele lui Saturn. pref. de Nicolae Sârbu, postf. de Gheorghe
Eseuri, Bucureşti, Albatros, 1998. Iurma, Reşiţa, Timpul, 1998.
Adamek, Ochiul – Diana Adamek, Ochiul de linx. Boerescu, Păcatele – Dan-Silviu Boerescu, Păcatele
Barocul şi revenirile sale, Bucureşti, E. D. P., tinereţilor. Ficţiuni critice, Constanţa, Ex Ponto,
1997. 1999.
Alexe, Diorame – George Alexe, Diorame şi Borbély, Xenograme – Ştefan Borbély, Xenograme,
eseuri teologice şi literare, Washington D. C., Oradea, Cogito, 1997.
Woonfall Press, 1996. Bostan, Pagini – Grigore Bostan, Lora Bostan,
Al-George, Şocul – Dorina Al-George, Şocul aminti- Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea
rilor, Bucureşti, Societatea Informaţia, 1994. Cernăuţi (1775–2000), Cernăuţi, Alexandru cel
Anghelescu, Cămaşa – Mircea Anghelescu, Cămaşa Bun, 2000.
lui Nessus, Bucureşti, Cartea Românească, 2000. Breban, Confesiuni – Nicolae Breban, Confesiuni
* * violente. Dialoguri cu Constantin Iftime,
* *, Animascopii – * *, Animascopii. Poezie, proză,
eseu, critică, antologie de Marcel Crihană, Bucureşti, Du Style, 1994.
Bucureşti, Amurg Sentimental, 1999. Breban, Riscul – Nicolae Breban, Riscul în
Apetroaie, Portrete – Ion Apetroaie, Portrete şi cultură, Iaşi, Polirom, 1997.
Buciu, Breban – Marian Victor Buciu, Breban. Eseu
comentarii critice, Galaţi, Porto Franco, 1997.
despre stratagemele supravieţuirii narative,
Barbu, Aspecte, I–II – Mariana Barbu, Aspecte ale
Craiova, Sitech, 1996.
romanului contemporan, I-II, Craiova, Scrisul
Buciu, Ţepeneag – Marian Victor Buciu, Ţepeneag,
Românesc, 1993-1995.
între onirism şi textualism, postmodernism,
Băjenaru, Între – George Băjenaru, Între sublim şi Craiova, Aius, 1998.
tragic. Eseuri literare, însemnări, convorbiri, Busuioc, Oglinzile, I–III – Nicolae Busuioc,
Bucureşti, Cerna, 1998. Oglinzile cetăţii. Dialoguri ieşene, I–III,
Bălu, Opera – Ion Bălu, Opera lui Lucian Blaga, Chişinău, Ştiinţa, 1994–1996.
Bucureşti, Albatros, 1997. Caraion, Tristeţe – Ion Caraion, Tristeţe şi cărţi,
Bănescu, Muşchetarii, I–II – Florin Bănescu, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale
Muşchetarii Câmpiei de Vest, I-II, Nădlac, Române, 1995.
Ivan Krasko, 2000 (Punţi, 16). Cărăşel, Mic dicţionar – Aurel Cărăşel, Mic dicţionar
Bărbulescu, Din perspectiva – Simion Bărbulescu, de autori SF, Craiova, Vlad & Vlad, 1996.
Din perspectiva altfelităţii. Profiluri şi eseuri, Cărtărescu, Postmodernismul – Mircea Cărtărescu,
Ceraşu, Scrisul Prahovean, 1999. Postmodernismul românesc, Bucureşti,
Bărbulescu, Ocrotiţi – Radu Bărbulescu, Ocrotiţi Humanitas, 1999.
în străinătate. Scriitori români în München, Cesereanu, Călătorie – Ruxandra Cesereanu,
1944-2000, Constanţa, Ex Ponto, 2000. Călătorie spre centrul infernului. Gulagul în
Bârna, Ţepeneag – Nicolae Bârna, Ţepeneag. conştiinţa românească, Bucureşti, Editura
Introducere într-o lume de hârtie, Bucureşti, Fundaţiei Culturale Române, 1998.
Albatros, 1998. Chifor, Caleidoscop – Valentin Chifor, Caleidoscop
Berca, Dicţionar – Olimpia Berca, Dicţionar al critic, Oradea, Cogito, 1996.
scriitorilor bănăţeni (1940–1996), Timişoara, Christi, Fragmente – Aura Christi, Fragmente de
Amarcord, 1996. fiinţă, Bucureşti, Albatros, 1998.
Bitte, Chiş, Sârbu, Dicţionarul – Victoria I. Bitte, Cimpoi, O istorie – Mihai Cimpoi, O istorie
Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Dicţionarul deschisă a literaturii române din Basarabia,
scriitorilor din Caraş-Severin, coordonare şi Chişinău, Arc, 1996.
BIBLIOGRAFIE XII
Ciobanu, Frica – Vitalie Ciobanu, Frica de diferenţă, Dimisianu, Lumea criticului – Gabriel Dimisianu,
Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, Lumea criticului, Bucureşti, Editura Fundaţiei
1999. Culturale Române, 2000 (Critică şi istorie
Ciocârlie, Fals tratat – Corina Ciocârlie, Fals literară).
tratat de disperare, Timişoara, Hestia, 1995. Dobrescu, Modernitatea – Caius Dobrescu,
Ciocârlie, Femei – Corina Ciocârlie, Femei în faţa Modernitatea ultimă. Eseuri, Bucureşti,
oglinzii, Cluj-Napoca, Echinox, 1998. Univers, 1998 (Prima verba).
Ciocârlie, Trei – Livius Ciocârlie, Trei într-o Dram, Lumi – Constantin Dram, Lumi narative.
galeră, Cluj-Napoca, Echinox, 1998. Întâmpinări critice, Iaşi, Sagittarius Libris,
Ciopraga, Personalitatea 2 – Constantin Ciopraga, 1998.
Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, Duţu, Note – Olga Duţu, Note de lectură,
Iaşi, Institutul European, 1997. Constanţa, Europolis, 1997.
Cosma, Romanul, II – Anton Cosma, Romanul Eliade, Încercarea – Mircea Eliade, Încercarea
românesc contemporan, II, Bucureşti, labirintului, tr. şi note de Doina Cornea, Cluj-
Eminescu, 1998. Napoca, Dacia, 1990.
* *
Crăciun, În căutarea – Gheorghe Crăciun, În * *, Eonul – * *, Eonul Blaga: întâiul veac.
căutarea referinţei, Piteşti, Paralela 45, 1998. Culegere de lucrări dedicată Centenarului
Cremene, La ce foloseşte – Mioara Cremene, La Lucian Blaga (1895–1995), ed. îngr. de
ce foloseşte Parisul?, Bucureşti, Universal Mircea Borcilă, Bucureşti, Albatros, 1997.
Dalsi, 2000. Faifer, Faldurile – Florin Faifer, Faldurile
Cristea, Despre realitatea – Mihaela Cristea, Despre Mnemosynei, Iaşi, Junimea, 1999.
realitatea iluziei, Bucureşti, Minerva, 1996. Firan, Literatura – Florea Firan, Literatura
Cristea, Partea – Teodor Cristea, Partea şi întregul. diasporei, antologie comentată, Craiova,
Eseuri critice, Târgovişte, Bibliotheca, 1999. Macedonski, 1996.
Cristofor, Scriitori – Ion Cristofor, Scriitori din Ţara George, Confesiuni – Alexandru George, Confesiuni
Sfântă, I, Cluj-Napoca, Napoca Star, 2000. împotrivă, Bucureşti, Albatros, 2000.
Crohmălniceanu, Heitman, Cercul – Ovid S. George, În istorie – Alexandru George, În istorie,
Crohmălniceanu, Klaus Heitmann, Cercul în politică, în literatură, Bucureşti, Albatros,
literar de la Sibiu şi influenţa catalitică a 1997.
culturii germane, Bucureşti, Universalia, 2000. George, La sfârşitul, IV – Alexandru George, La
Cubleşan, Lăncrănjan – Constantin Cubleşan, sfârşitul lecturii, IV, Bucureşti, Cartea
Opera literară a lui Ion Lăncrănjan, Alba Românească, 1993.
Iulia, 1993. George, Reveniri – Alexandru George, Reveniri,
Culianu, Studii – Ioan Petru Culianu, Studii restituiri, revizuiri, Bucureşti, Cartea
româneşti, I, Bucureşti, Nemira, 2000. Românească, 1999.
Damian, Aruncând mănuşa – S. Damian, Aruncând Glodeanu, Avatarurile – Gheorghe Glodeanu,
mănuşa. Eseuri, Bucureşti, Du Style, 1999. Avatarurile prozei lui Eminescu, Bucureşti,
Dancă, Mircea Eliade – Wilhelm Dancă, Mircea Libra, 2000.
Eliade. Definitio sacri, Iaşi, Ars Langa, 1998. Glodeanu, Dimensiuni – Gheorghe Glodeanu,
* *
* *, Dicţionar analitic, I–II – * *, Dicţionar analitic Dimensiuni ale romanului contemporan, Baia-
de opere literare româneşti, I–II, coordonare şi Mare, Gutinul, 1998.
revizie ştiinţifică de Ion Pop, I, Bucureşti, Glodeanu, Fantasticul – Gheorghe Glodeanu,
E. D. P., 1998; II, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Fantasticul în proza lui Mircea Eliade, Baia-
Ştiinţă, 1999. Mare, Gutinul, 1993.
* *
* *, Dicţionarul, I–II – * *, Dicţionarul scriitorilor Goci, Romane – Aureliu Goci, Romane şi
români, I–II, Bucureşti, Editura Fundaţiei romancieri în secolul XX, Bucureşti, Editura
Culturale Române, 1995–1998. Fundaţiei PRO, 2000.
* *
* *, Dicţionarul esenţial – * *, Dicţionarul esenţial Grigurcu, Amurgul – Gheorghe Grigurcu, Amurgul
al scriitorilor români, Bucureşti, Albatros, idolilor, Bucureşti, Nemira, 1999 (Purgatoriu).
2000. Grigurcu, Imposibila – Gheorghe Grigurcu,
* *
* *, Dimensiunea – * *, Dimensiunea metafizică a Imposibila neutralitate, cuvânt înainte de
operei lui Lucian Blaga. Antologie de texte din Gabriel Dimisianu, Iaşi, Institutul European,
şi despre opera filozofică, introd., comentarii 1998 (Eseuri de ieri şi de azi).
şi antologare de Angela Botez, Bucureşti, Groza, Sfârşit – Horea Ion Groza, Sfârşit de veac
Editura Ştiinţifică, 1996. românesc în America. Eseuri şi antieseuri.
XIII BIBLIOGRAFIE
Note de călătorie. Portrete din ţară şi din exil, culturale, Piteşti – Bucureşti – Braşov,
Norcross, Criterion, 2000. Paralela 45, 2000.
* *
Gruia, Mixaje – Bazil Gruia, Mixaje în timp, * *, Literatura – * *, Literatura românească de
Bucureşti, E. D. P., 1995 (Akademos). avangardă, antologie, pref., postf., tabel
Handoca, Convorbiri – Mircea Handoca, Convorbiri cronologic, note, comentarii şi bibliografie de
cu şi despre Mircea Eliade, Bucureşti, Gabriela Duda, Bucureşti, Humanitas, 1997
Humanitas, 1998 (Memorii. Jurnale. Convorbiri). (Tezaur. Texte. Comentarii. Sinteze, 7).
Handoca, Mircea Eliade – Mircea Handoca, Mircea Lovinescu, Întrevederi – Monica Lovinescu,
Eliade, Bucureşti, Recif, 1993 (Scriitori români Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu,
comentaţi, 2). Ştefan Lupaşcu şi Grigore Cugler, Bucureşti,
Handoca, Mircea Eliade: câteva ipostaze – Mircea Cartea Românească, 1992.
Handoca, Mircea Eliade: câteva ipostaze ale Lovinescu, Unde scurte, I–VI – Monica
unei personalităţi proteice, Bucureşti, Lovinescu, Unde scurte. Jurnal indirect, I-VI,
Minerva, 1992. Bucureşti, Humanitas, 1990–1996.
Holban, Salonul – Ioan Holban, Salonul Marino, Politică – Adrian Marino, Politică şi
refuzaţilor, Iaşi, Moldova, 1995. cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi,
Ianoşi, O istorie – Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei Polirom, 1996 (Plural. Idei contemporane, 14).
româneşti în relaţia ei cu literatura. Cluj, Mavrodin, Uimire – Irina Mavrodin, Uimire şi
Biblioteca Apostrof, 1996. poesis, Craiova, Scrisul Românesc, 1999.
Ierunca, Româneşte – Virgil Ierunca, Româneşte, Mălăncioiu, Cronica – Ileana Mălăncioiu, Cronica
Bucureşti, Humanitas, 1991. melancoliei, Bucureşti, Editura Enciclopedică,
Ierunca, Subiect – Virgil Ierunca, Subiect şi 1998.
predicat, Bucureşti, Humanitas, 1993. Micu, Istoria – Dumitru Micu, Istoria literaturii
Ierunca, Trecut-au anii – Virgil Ierunca, Trecut-au române. De la creaţia populară la post-
anii. Fragmente de jurnal, întâmpinări şi modernism, Bucureşti, Saeculum, 2000.
accente, scrisori nepierdute, Bucureşti, Micu, Literatura – Dumitru Micu, Literatura
Humanitas, 2000 (Memorii. Jurnale. Convorbiri). română în secolul al XX-lea, Bucureşti,
Ionesco-Bonnefoy, Eugène Ionesco – Eugène Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000
Ionescu, Claude Bonnefoy, Eugène Ionesco: (Istoriile secolului XX).
între viaţă şi vis. Convorbiri cu Claude Bonnefoy, Micu, Scurtă istorie, I–IV – Dumitru Micu, Scurtă
tr. Simona Cioculescu, Bucureşti, Humanitas, istorie a literaturii române, I–IV, Bucureşti,
1999 (Memorii. Jurnale. Convorbiri). Iriana, 1994–1997.
Iordăchescu, Spaţiul – Lucian Iordăchescu, Spaţiul Mihu, Lucian Blaga – Achim Mihu, Lucian Blaga,
romanesc. Efigiile şi ereziile „seriei”, Piatra- mioriţa cultă a spiritualităţii româneşti,
Neamţ, Crigarux, 1998 (Symposion). Bucureşti, Viitorul Românesc, 1995.
Itu, Itinerarii – Mircea Itu, Itinerarii indiene, I, Mincu, Poeticitate – Marin Mincu, Poeticitate
Braşov, Orientul Latin, [1997?]. românească postbelică, Constanţa, Pontica,
Ivăncescu, 111 romane – Ruxandra Ivăncescu, 111 2000.
romane celebre într-o singură carte, Piteşti, Mincu, Textualism – Marin Mincu, Textualism şi
Paralela 45, 1998. autenticitate. Eseu despre textul poetic, III,
Ivăncescu, O nouă viziune – Ruxandra Ivăncescu, Constanţa, Pontica, 1993 (Hermeneus).
O nouă viziune asupra prozei contemporane, Moceanu, Visul – Ovidiu Moceanu, Visul şi
Piteşti, Paralela 45, 1999. literatura, Piteşti, Paralela 45, 1999
* *
* *, La ce bun poeţii – * *, La ce bun poeţii. (Deschideri „Universitas”).
Convorbiri realizate de: Grigore Scarlat, Moraru, Obsesia – Cornel Moraru, Obsesia
Dorin Popa, Ana Maria Pop ..., pref. de credibilităţii. Prozatori, critici şi eseişti
Mircea Muthu, Piatra Neamţ, Panteon, 1994 contemporani, Bucureşti, E. D. P., 1996
(Confesiuni „Poesis”). (Akademos).
Lascu, Un aisberg – Ioan Lascu, Un aisberg Munteanu, Jurnal, V–VII – Romul Munteanu,
deasupra mării. Eseu despre opera postumă a Jurnal de cărţi, V–VII, Bucureşti, Libra,
lui Ion D. Sîrbu, Craiova, Ramuri, 1999. 1994–1998.
László, Între – László Alexandru, Între Icar şi Munteanu, O viaţă – Romul Munteanu, O viaţă
Anteu. Polemici, Cluj-Napoca, Dacia, 1996. trăită, o viaţă visată, Bucureşti, Globus, 1996.
Lefter, Postmodernism – Ion Bogdan Lefter, Mureşanu Ionescu, Literatura – Mariana
Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” Mureşanu Ionescu, Literatura, un discurs
BIBLIOGRAFIE XIV
mediat, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Orian, Vintilă Horia – Georgeta Orian, Vintilă
Ioan Cuza”, 1996. Horia. Privire monografică, Alba Iulia,
Muscă, Filosofia – Vasile Muscă, Filosofia ideii Editura Bălgrad, 2000.
naţionale la Lucian Blaga şi D. D. Roşca, Ornea, Medalioane – Zigu Ornea, Medalioane,
Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 (Studii Iaşi, Institutul European, 1997.
istorico-filosofice). Oţoiu, Trafic – Adrian Oţoiu, Trafic de frontieră,
Mustaţă, George Uscătescu – Ioana Mustaţă, Piteşti, Paralela 45, 2000.
George Uscătescu: pledoarie pentru Europa, Pavel, Antimemoriile – Laura Pavel, Antimemoriile
Bucureşti, Roza Vânturilor, 1990 (Români lui Grobei. Eseu monografic despre opera lui
universali, 1). Nicolae Breban, cuvânt înainte de Irina
Muşat, Perspective – Carmen Muşat, Perspective Petraş, Bucureşti, E. D. P., 1997.
asupra romanului românesc postmodern şi Pârvulescu, Prejudecăţi – Ioana Pârvulescu,
alte ficţiuni teoretice, Piteşti, Paralela 45, 1998 Prejudecăţi literare. Opţiuni comode în
(Colecţia 80. Eseuri). receptarea literaturii române, Bucureşti,
Muthu, Călcâiul – Mircea Muthu, Călcâiul lui Univers, 1999 (Excellens).
Delacroix. Interferenţe culturale, Bucureşti, Petraş, Literatură – Irina Petraş, Literatură
Libra, 1996.
română contemporană. Secţiuni, Bucureşti, E.
Muthu, Lucian Blaga – Mircea Muthu, Lucian
D. P., 1994 (Akademos).
Blaga – dimensiuni răsăritene, Cluj-Napoca,
Petrescu, Poetica – Liviu Petrescu, Poetica
Paralela 45, 2000 (Deschideri. Universitas).
postmodernismului, Piteşti, Paralela 45, 1996.
Neagoş, Mircea Eliade – Ion Neagoş, Mircea
Eliade: mitul iubirii, Piteşti, Paralela 45, 1999 Petruşcă, Mister – Dan Petruşcă, Mister şi
(Deschideri. Lyceum). literatură. Eseuri aproximative, Bacău,
Negoiţescu, Istoria – Ion Negoiţescu, Istoria Editura Fundaţiei Culturale Cancicov, 1998.
literaturii române, I, Bucureşti, Minerva, 1991. Pop, Mircea Eliade – Grigore Traian Pop, Mircea
Negoiţescu, Ora oglinzilor – Ora oglinzilor. Eliade şi Nobelul interzis, Bucureşti, Eurasia,
Pagini de jurnal, memorialistică, epistolar şi 1998.
alte texte cu caracter confesiv, Cluj-Napoca, Popa, Reîntoarcerea – Mircea Popa, Reîntoarcerea
Dacia, 1997. la Ithaca. Scriitori din exil, Bucureşti, Globus,
Negoiţescu, Scriitori – Ion Negoiţescu, Scriitori 1998.
contemporani, ed. îngr. de Dan Damaschin, Popescu, Editoriale – Titu Popescu, Editoriale,
Cluj-Napoca, Dacia, 1994. Nørresundby, Dorul, 2000.
Negrilă, Dicţionarul – Iulian Negrilă, Dicţionarul Popescu, Volubilis – Simona Popescu, Volubilis.
scriitorilor arădeni, Arad, Mirador, 1997. Eseuri, Piteşti, Paralela 45, 1998 (Colecţia 80.
Nicolescu, Ion D. Sîrbu – Lelia Nicolescu, Ion Eseuri).
D. Sîrbu despre sine şi lume, Craiova, Scrisul Popper, Momentul – Jacob Popper, Momentul
Românesc, 1999 (Hermes. Teorie, critică şi adevărului şi alte prospectări critice, Sibiu,
istorie literară). Imago, 1994.
Oişteanu, Mythos – Andrei Oişteanu, Mythos şi Rădulescu, Istoria, I–II – Mihai Rădulescu, Istoria
logos. Studii şi eseuri de antropologie literaturii române de detenţie, I–II, Bucureşti,
culturală, ed. a II-a revăzută şi adăugită, Ramida, 1998.
Bucureşti, Nemira, 1998 (Totem). Regman, Ultime – Cornel Regman, Ultime
Oprea, Ion D. Sîrbu – Nicolae Oprea, Ion D. Sîrbu explorări critice, Bucureşti, Atlas, 2000.
şi timpul romanului, Piteşti, Paralela 45, 2000 Reschika, Introducere – Richard Reschika,
(Deschideri. Universitas).
Introducere în opera lui Mircea Eliade, tr. de
Oprea, Vlasie, Literatura – Nicolae Oprea, Călin
Viorica Nişcov, Bucureşti, Saeculum I. O., 2000.
Vlasie, Literatura română postbelică între
Rotaru, O istorie, I–IV – Ion Rotaru, O istorie a
impostură şi adevăr, Piteşti, Paralela 45, 2000
(Colecţia 80. Publicistică). literaturii române, I–IV, Bucureşti, Minerva –
Oprişan, Lucian Blaga – I. Oprişan, Lucian Blaga Galaţi, Porto Franco, 1997.
printre contemporani. Dialoguri adnotate, ed. Rotund, Incursiuni – Nicolae Rotund, Incursiuni
a II-a, revizuită, augmentată şi necenzurată, critice, Constanţa, Ex Ponto, 1997.
Bucureşti, Saeculum – Vestala, 1995. Rotund, Starea – Nicolae Rotund, Starea literaturii.
Opriţă, Anticipaţia – Mircea Opriţă, Anticipaţia Convorbiri ..., Constanţa, Ex Ponto, 1998.
românească. Un capitol de istorie literară, Ruja, Parte, I–II – Alexandru Ruja, Parte din
Cluj-Napoca, Dacia, 1994. întreg. Studiu despre literatura contemporană
XV BIBLIOGRAFIE
din Transilvania şi Banat, I, Timişoara, istorico-literar de George Muntean, postf. de

Editura de Vest, 1994; II, Timişoara, Lucian Teodosiu, Alexandria, Inspectoratul
Excelsior, 1999. pentru Cultură al Judeţului Teleorman, 1997.
Ruşti, Dicţionar – Doina Ruşti, Dicţionar de Strihan, Siluete – Andrei Strihan, Siluete.
simboluri din opera lui Mircea Eliade, Bucureşti, Radiografii estetice, ed. de Ileana Cudalb, f. l.,
Coresi, 1998. [199?].
Sălcudeanu, Graffiti – Nicoleta Sălcudeanu, Şerban, Piper – Robert Şerban, Piper pe limbă.
Graffiti. Note critice, Bucureşti, Cartea Interviuri cu Adriana Babeţi, Timişoara,
Românescă, 1999 (Debut). Brumar, 1999.
* *
* *, Scriitori – * *, Scriitori români din anii ’80–
Şerbănescu, Lângă – Virginia Şerbănescu, Lângă
’90. Dicţionar bio-bibliografic, I, A–F, tâmpla cerului. Eseuri, reflecţii, evocări, Cluj-
coordonator Ion Bogdan Lefter, Piteşti – Napoca, Clusium, Dacondes Press, 1998.
Bucureşti – Braşov, Paralela 45, 2000. Tănase, România – Virgil Tănase, România mea,
Simion, Convorbiri – Eugen Simion, Convorbiri convorbiri cu Blandine Tézé-Delafon, în rom.
cu Petru Dumitriu, Iaşi, Moldova, 1994. de Irina Petraş, Bucureşti, E. D. P., 1996
Simion, Fragmente – Eugen Simion, Fragmente (Akademos).
critice, I, ed. a II-a, Bucureşti, Grai şi Suflet – Tihan, Umanităţi – Teodor Tihan, Umanităţi şi
Cultura Naţională, 1998. valori, Cluj-Napoca, Motiv, 2000.
Simion, Fragmente, I–IV – Eugen Simion, Tismăneanu, Mihăeş, Balul – Vladimir
Fragmente critice, I, Craiova, Scrisul Românesc, Tismăneanu, Mircea Mihăeş, Balul mascat, un
1997; II, Craiova, Scrisul Românesc, 1998; III, dialog cu Mircea Mihăeş, Iaşi, Polirom, 1996
Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1999; IV, (Plural, 11).
Tofan, Mircea Eliade – Sergiu Tofan, Mircea
Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2000.
Eliade. Destinul unei profeţii. Eseu, Galaţi,
Simion, Întoarcerea 2, I–II – Eugen Simion,
Alter Ego Cristian & Algorithm, 1996.
Întoarcerea autorului, I–II, ed. a II-a, Bucureşti, * *
* *, Traversarea – * *, Traversarea cortinei.
Minerva, 1993.
Corespondenţa lui Ion D. Sîrbu cu Ion
Simion, Mircea Eliade – Eugen Simion, Mircea
Negoiţescu, Virgil Nemoianu, Mariana Şora,
Eliade, un spirit al amplitudinii, Bucureşti, pref. de Virgil Nemoianu, Timişoara, Editura
Demiurg, 1995. de Vest, 1994.
Simuţ, Arena – Ion Simuţ, Arena actualităţii, Iaşi, Ţeposu, Istoria – Radu G. Ţeposu, Istoria tragică
Polirom, 2000. şi grotescă a întunecatului deceniu literar
Simuţ, Critica – Ion Simuţ, Critica de tranziţie, nouă, Bucureşti, Eminescu, 1993.
Cluj-Napoca, Dacia, 1996. Ulici, Dubla impostură – Laurenţiu Ulici, Dubla
Simuţ, Incursiuni – Ion Simuţ, Incursiuni în impostură. Eseuri, Bucureşti, Cartea
literatura actuală, Oradea, Cogito, 1994. Românească, 1995.
Sorescu, Lumea – Roxana Sorescu, Lumea Ulici, Literatura – Laurenţiu Ulici, Literatura
repovestită, Bucureşti, Eminescu, 2000. română contemporană, I, Bucureşti, Eminescu,
Spiridon, Interpretarea – Monica Spiridon, 1995.
Interpretarea fără frontieră, Cluj, Echinox, 1998. Ulici, Mitică – Laurenţiu Ulici, Mitică şi
Spiridon, Melancolia 2 – Monica Spiridon, Hyperion, ed. de Aurelia Ulici, pref. de Doina
Melancolia descendenţei. O perspectivă Uricaru, Bucureşti, Du Style, 2000 (Eseuri).
fenomenologică asupra memoriei generice a Ungureanu, La vest – Cornel Ungureanu, La vest
literaturii, ed. a II-a, Iaşi, Polirom, 2000. de Eden. O introducere în literatura exilului, I,
Spiridon, Lefter, Crăciun, Experimentul – Monica Timişoara, Amarcord, 1995.
Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Ungureanu, Mircea Eliade – Cornel Ungureanu,
Crăciun, Experimentul literar românesc Mircea Eliade şi literatura exilului, Bucureşti,
postbelic, Piteşti – Bucureşti – Braşov, Viitorul Românesc, 1995.
Paralela 45, 1998. Urian, Proza – Tudorel Urian, Proza românească
Stănescu, Eseu – Gabriel Stănescu, Eseu despre a anilor ’90, Bucureşti, Albatros, 2000.
fiinţa românească, Norcross, Criterion, 2000. Ursa, Optzecismul – Mihaela Ursa, Optzecismul şi
Stănescu, Mircea Eliade – Gabriel Stănescu, promisiunile postmodernismului, Piteşti,
Mircea Eliade în conştiinţa contemporanilor Paralela 45, 1999.
săi din exil, Norcross, Criterion, 1999. Ursache, Camera 1 – Petru Ursache, Camera
Stănescu, Scriitori – Ioan Alexandru Stănescu, Sambô. Introducere în opera lui Mircea
Scriitori teleormăneni în viaţă, I, excurs Eliade, Bucureşti, Coresi, 1993.
BIBLIOGRAFIE XVI
Ursache, Camera 2 – Petru Ursache, Camera Oradea, Cogito – Târgu-Mureş, Arhipelag,

Sambô. Introducere în hermeneutica lui 1996.
Mircea Eliade, Iaşi, Editura Universităţii Zaciu, Viaticum 2 – Mircea Zaciu, Viaticum, Cluj-
„Alexandru Ioan Cuza”, 1999. Napoca, Cartimpex, 1998.
Vlad, În labirintul – Ion Vlad, În labirintul Zaharia Filipaş, Retorică – Elena Zaharia Filipaş,
lecturii, Cluj-Napoca, Dacia, 1999. Retorică şi semnificaţie, Bucureşti, Paideia,
Zaciu, Ca o imensă scenă – Mircea Zaciu, Ca o 1993.
* *
imensă scenă, Transilvania..., Bucureşti, * *, Zona - * *, Zona. Prozatori şi poeţi timişoreni
Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996. din anii '80 şi '90, antologie de Viorel
Zaciu, Departe – Mircea Zaciu, Departe/aproape, Marineasa şi Gabriel Marineasa, Timişoara,
Bucureşti, E. D. P., 1998. Marineasa, 1997.
Zaciu, Scrisori – Mircea Zaciu, Scrisori nimănui,
II. VOLUME CONSULTATE
Adamek, Diana, Trupul neîndoielnic, Bucureşti, Boatcă, Silvestru, Dimitrie Cantemir, Bucureşti,
E. D. P., 1995. Recif, 1995.
Adamescu, Gheorghe, Istoria literaturii române, Boatcă, Silvestru, Panait Istrati, Bucureşti, Recif,
ed. critică, studiu introductiv şi note de Paul 1994 (Scriitori români comentaţi, 5).
Lăzărescu, Bucureşti, Eminescu, 1998. Boldea, Iulian, Dimensiuni critice, Târgu-Mureş,
Ailenei, Sergiu, Stiluri în proza interbelică, Iaşi, Editura Universităţii „Petru Maior”, 1998.
Timpul, 2000. Boldea, Iulian, Faţa şi reversul textului
Alexandrescu, Sorin, Privind înapoi modernitatea, (I.L. Caragiale şi Mateiu Caragiale), Târgu-
Bucureşti, Univers, 1999. Mureş, Ardealul, 1998 (Sinteze).
Andru, Vasile, Memoria textului. Eseuri, Borbély, Ştefan, Grădina magistrului Thomas.
Bucureşti, Cartea Românească, 1992. Eseuri, Bucureşti, E. D. P., 1995.
Apetroaie, Ion, Literatură şi reflexivitate, Iaşi, Bot, Ioana, Trădarea cuvintelor. Eseuri, Bucureşti,
Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, E. D. P., 1997.
1996. Braga, Corin, Lucian Blaga. Geneza lumilor
Apetroaie, Nina, Ion Minulescu, Galaţi, Porto imaginare, pref. de Nicolae Balotă, Iaşi,
Franco, 1996. Institutul European, 1998.
Babeţi, Adriana, Bătăliile pierdute. Dimitrie Braga, Corin, 10 studii de arhetipologie, Cluj-
Cantemir. Strategii de lectură, Timişoara, Napoca, Dacia, 1999.
Amarcord, 1998. Braga, Mircea, Decupaje în sens. Propuneri de
Balotă, Nicolae, Opera lui Tudor Arghezi, istorie literară, Sibiu, Imago, 1997.
Bucureşti, Eminescu, 1997. Braga, Mircea, Pe pragul criticii, Sibiu, Transpres,
Balotă, Nicolae, Romanul românesc în secolul XX, 1992.
Bucureşti, Viitorul Românesc, 1997. Brânzeu, Pia, Armura de sticlă, Timişoara,
Balotă, Nicolae, Urmuz, ed. a II-a, revăzută şi Excelsior, 1994.
adăugită, Timişoara, Hestia, 1997. Buciu, Marian, Celălalt Arghezi. Eseu despre
Băileşteanu, Fănuş, Marin Sorescu. Studiu poetica retorică a frazei, Craiova, Spirit
monografic, Bucureşti, Steaua Procion, 1998 Românesc, 1995.
(Mica bibliotecă critică, 2). Bulgăr, Gheorghe, Trei scriitori clasici. Mihail
Bălăiţă, George, Gulliver în Ţara Nimănui, Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mircea Eliade,
Bucureşti, Cartea Românească, 1994. Bucureşti, Saeculum, 1998.
Bălu, Ion, Viaţa lui G. Călinescu, ed. a II-a, Bunea, Vasile I., Arhitectura erorii, Bucureşti,
Bucureşti, Libra, 1994. Fiat Lux, 1995.
Bârgău, Valeriu, Generaţia ’80. Precursori şi Burlacu, Doru George, Voci ale literaturii,
urmaşi, Deva, Călăuza, 1999. Cluj-Napoca, Napoca Star, 1997.
Benţea, Mircea, Radu Petrescu. Farmecul discret Busuioc, Nicolae, Oglinzile cetăţii, Iaşi, Omnia,
al autoreflexivităţii, Cluj-Napoca, Dacia, 2000. 1993.
Berce, Sanda, Nostalgia prezentului şi modernitatea Busuioc, Nicolae, Scriitori ieşeni contemporani.
romanului românesc, Cluj, Echinox, 2000. Dicţionar bibliografic, Iaşi, Junimea, 1997.
XVII BIBLIOGRAFIE
Busuioceanu, Alexandru, Istoria literaturii române, Cimpoi, Mihai, Mărul de aur. Valori româneşti în
cuvânt înainte de Al. Ciorănescu, postf. de perspectivă europeană, Bucureşti, E. D. P.,
Andrei Ionescu, ed. îngr. de Nicolae Florescu, 1998.
Bucureşti, Jurnalul Literar, 1998 (Sinteze, 5). Cimpoi, Mihai, O istorie deschisă a literaturii
Buzaşi, Ion, Literatura pentru copii. Note de curs, române din Basarabia, ed. a II-a, Chişinău,
Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de Arc, 1997.
Mâine”, 1999. Cincă, Stelian, Psihanaliză şi creaţie în opera lui
Buzaşi, Ion, Scriitori români şi Blajul, menţiuni de Gib I. Mihăilescu, Craiova, Scrisul Românesc,
istorie literară, Bucureşti, E. D. P., 1997. 1995.
Buzera, Ion, Literatura română faţă cu Ciocârlie, Corina, Pragmatica personajelor,
postmodernismul. Studiu critic despre şcoala Bucureşti, Minerva, 1992.
de proză de la Târgovişte, Craiova, Spirit Codreanu, Teodor, Provocarea valorilor, Galaţi,
Românesc, 1997. Porto Franco, 1997.
Buzera, Ion, Reinventarea lecturii, Craiova, Aius, Constantin, Ilie, Lecturi împreună. Pagini critice,
2000. Bucureşti, Libra, 1998.
*
Cazacu, Mihai, Sinteză şi originalitate în cultura * *, Constantin Stere. Victoria unui înfrânt,
românească, Timişoara, Facla, 1990. Chişinău, Cartier, 1997.
Călinescu, Alexandru, Interstiţii, Iaşi, Polirom, Constantinescu, Pompiliu, Tudor Arghezi,
1998. Bucureşti, Minerva, 1994.
Călinescu, G., Cronici literare şi recenzii, I-II, Constantinescu, Viorica S., Exotismul în literatura
Bucureşti, Minerva, 1991–1992. română din secolul al XIX-lea, Iaşi, Editura
Călinescu, G., Istoria literaturii române de la Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 1998.
*
origini până în prezent, Craiova, Vlad & Vlad, * *, Contra-cronometru. Poezie, proză, eseu,
1993. critică, antologie de Marcel Crihană,

Călinescu, G., Istoria literaturii române de la Bucureşti, Amurg Sentimental, 2000.
origini până în prezent, Oneşti, Aristarc, 1998. Cordoş, Sanda, Literatura între revoluţie şi reacţiune.
Călinescu, G., Istoria literaturii române de la Problema crizei în literatura română şi rusă a
secolului XX, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1999.
origini până în prezent, I–III, Bucureşti, Cartea
Cornea, Paul, Semnele vremii, Bucureşti, Eminescu,
Românească, 1998–1999.
1995.
Călinescu, G., Oglinda constelată, Bucureşti,
Cosma, Ana, Scriitori români mureşeni. Dicţionar
Saeculum, 1991.
bibliografic, Târgu-Mureş, Biblioteca Judeţeană
Căuş, Bogdan, Figuri de armeni din România, ed.
Mureş, 2000.
a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Ararat, Cotorcea, Livia, În căutarea formei, Iaşi, Editura
1998. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 1995.
Cârlugea, Zenovie, Alexandru Macedonski. Palatul Cozea, Liana, Dana Dumitriu, Piteşti, Paralela 45,
fermecat, Târgu-Jiu, Alexandru Ştefulescu, 1997. 2000.
Chendi, Ilarie, Scrieri, III, Bucureşti, Minerva, Craia, Sultana, Îngeri, demoni şi muieri, Bucureşti,
1990. Univers Enciclopedic, 1993.
Chifor, Valentin, Felix Aderca sau vocaţia Craia, Sultana, Vis şi reverie în literatura română,
experimentului, Cluj-Napoca, Dacia, 1996. Bucureşti, Minerva, 1994.
Chifor, Valentin, Între real şi imaginar, Oradea, Crihană, Marcel, Bogdan Petriceicu Hasdeu,
Cogito, 1999. Bucureşti, Recif, 1996.
Chifor, Valentin, Literatura română interbelică, I, Cristea, Valeriu, A scrie, a citi, Cluj-Napoca,
Oradea, Editura Universităţii din Oradea, Dacia, 1992.
1998. Crohmălniceanu, Ovid S., Amintiri deghizate,
Chihaia, Pavel, Mărturisiri din exil, Iaşi, Institutul Bucureşti, Nemira, 1994 (Purgatoriu).
European, 1994 (Texte de frontieră, 15). Cruceanu, Ada D., Porunca fiului, Timişoara,
Chivulescu, Marian, Paul D. Popescu, Personalităţi Hestia, 1999.
prahovene. Dicţionar biobliografic, Piteşti, Csiki Ligia, Modelarea textului literar, Cluj-
Biblioteca Judeţeană „N. Iorga”, 1997. Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000.
Ciachir, Dan, Luciditate şi nostalgie, Iaşi, Cubleşan, Constantin, Eminescu în conştiinţa
Institutul European, 1996. critică, Bucureşti, E. D. P., 1994 (Akademos).
Cimpoi, Mihai, Basarabia sub steaua exilului, Cubleşan, Constantin, Eminescu în perspectivă
Bucureşti, Viitorul Românesc, 1994. critică, Oradea, Cogito, 1997.
BIBLIOGRAFIE XVIII
*
Cubleşan, Constantin, Ioan Slavici, Bucureşti, * *, Domniţa nebănuitelor trepte. Epistolar Lucian
Recif, 1994. Blaga – Domniţa Gherghinescu-Vania (1941–
Cucu, Ştefan, Corina Apostoleanu, Literatura în 1948), ed. îngr., pref. şi note de Simona
Dobrogea. Dicţionar biobibliografic, I, Cioculescu, Bucureşti, Muzeul Literaturii
Constanţa, Biblioteca Judeţeană Constanţa, 1997. Române, 1995.
*
Culianu, Ioan Petru, Mircea Eliade, Bucureşti, * *, „Dosarul” Mircea Eliade, I–IV, cuvânt înainte
Nemira, 1995. şi culegere de text de Mircea Handoca,
Culianu, Ioan Petru, Mircea Eliade, ed. a II-a, Bucureşti, Curtea Veche, 1998–2000 (Pro şi
Bucureşti, Nemira, 1998. Contra).
Curticeanu, Valentina Marin, E. Lovinescu, critic Dragnea, Radu, Supunere la tradiţie. Eseuri,
şi istoric literar, Bucureşti, Univers, 1998 cronici, articole, ed., fişă bibliografică, note,
(Excellens Univers). bibl. analitică şi indice de nume de Emil
Damian, S., Fals tratat despre psihologia succesului Pintea, pref. de Mircea Popa, Cluj-Napoca,
(1972–1995), Bucureşti, Du Style, 1995. Echinox, 1998 (Eseu).
Damian, S., La ora 12, ziua. Eseu despre romanele Dragolea, Mihai, Arhiva de goluri şi plinuri.
lui G. Călinescu, Bucureşti, Du Style, 1995 Literatura fragmentară, Cluj-Napoca, Dacia,
(Revizuiri). 1998 (Universitaria).
Damian, S., Replici din burta lupului, Bucureşti, Dragolea, Mihai, În exerciţiul ficţiunii. Eseu
Du Style, 1997 (Revizuiri). despre Şcoala de la Târgovişte, Cluj-Napoca,
Dan, Elena, Daimonion. O poetică a creaţiei Dacia, 1992.
literare şi câteva argumente în favoarea ei, Dragomir, Caius Traian, Eseuri, I–IV, Cluj-
Bucureşti, Cartea Românească, 1996. Napoca, Dacia – Bucureşti, România azi –
Dan, Sergiu Pavel, Fiul craiului şi spânul. Eseuri, E. D. P., 1992–1997.
Cluj-Napoca, Dacia, 1998 (Discobolul). Drăgan, Mihai, Eminescu tânăr sau «A doua mea
Deaconu, Constantin, Impresii de lectură, cuvânt fiinţă», Iaşi, Institutul European, 1999.
înainte de Constantin Mateescu, Râmnicu- Drimba, Ovidiu, Scrieri din trecut, Oradea,
Vâlcea, Conphys, 1996. Cogito, 1997.
Delcea, Eugen, Oana Nuţă, Secretele lui Pavel Coruţ, Dugneanu, Paul, Forme literare. Între real şi
ed. a II-a, Craiova, Obiectiv, 1999 (Exploziv). imaginar, Bucureşti, Eminescu, 1993.
Derşidan, Ioan, Mateiu I. Caragiale. Carnavalescul Dumitrescu-Buşulenga, Zoe, Iosif Sava, Muzica şi
şi liturgicul operei, Bucureşti, Minerva, 1997 literatura. III. Scriitori români, Cartea
(Universitas). Românească, 1994.
Devi, Maitreji, Dragostea nu moare, tr. de Ştefan Dumitrescu, Savu, Marin Preda – între viaţă şi
Dimitriu şi Theodor Handoca, postf. de Mircea moarte, Bucureşti, Odeon, 1992.
Handoca, Bucureşti, Românul, 1992. Dumitriu, Petru, Zero sau punctul plecării. Eseuri,
Diaconu, Mircea A., Mişcarea «Iconar». tr. de Maria Vodă Căpuşan şi Horia Căpuşan,
Literatură şi politică în Bucovina anilor ’30, Bucureşti, Viitorul Românesc, [1992].
Iaşi, Timpul, 1999 (Critică şi eseu). Dunăreanu, Ovidiu, Convorbiri pontice. Interviuri,
*
* *, Dicţionar analitic de opere literare româneşti, Constanţa, Ex Ponto, 1998.
I–II, coordonare şi revizie ştiinţifică de Ion Dur, Ion, De la Eminescu la Cioran. Semne ale
Pop, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Cluj- spiritului românesc, Craiova, Scrisul Românesc,
Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000. 1996.
Dimov, Leonid, Dumitru Ţepeneag, Momentul Dur, Ion, Exerciţii de recunoaştere. Identitate şi
oniric, antologie îngr. de Corin Braga, valoare în cultura românească de azi, Craiova,
Bucureşti, Cartea Românească, 1997. Scrisul Românesc, 1992.
Dincă, Dumitru Ion, Dosar Moromeţii, II, Buzău, Eliade, Mircea, Lucrurile de taină, ed. îngr., note
Biblioteca Judeţeană Voiculescu, 1996. şi pref. de Emil Manu, Bucureşti, Eminescu,
Dinescu, Maria, Mihail Sebastian, publicist şi 1996 (Porto-Franco).
*
romancier, Bucureşti, Du Style, 1998 (Eseuri). * *, Erotismul în literatură, Bucureşti, Presa
Doinaş, Ştefan Augustin, Mai mult ca prezentul. Românească, 1996 (Cartea omului grăbit).
Eseuri, Craiova, Aius, 1996. Faifer, Florin, Cordonul de argint. Eseuri, Iaşi,
Doinaş, Ştefan Augustin, Emil Şimăndan, Templul Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”,
memoriei. Ştefan Augustin Doinaş în dialog cu 1997.
Emil Şimăndan, Arad, Fundaţia Culturală Fercu, Ion, Agonia umanului. Eseuri, Bacău,
„Ioan Slavici”, 1998. Plumb, 2000.
XIX BIBLIOGRAFIE
Firan, Florea, Spirite enciclopedice în literatura Grigurcu, Gheorghe, Amintiri din epoca de
română, I–II, f. l., 1995. platină, Chişinău, Arc, 2000.
Florescu, Nicolae, Itinerarii mirabile. Proiecţii ale Grigurcu, Gheorghe, Cum am devenit stalinist.
imaginarului, Bucureşti, Eminescu, 1991. Pagini din perioada 1990–1996, Iaşi, Timpul,
Florescu, Nicolae, Întoarcerea proscrişilor. 1997 (Critică şi eseu).
Reevalurări critice ale literaturii exilului, Grigurcu, Gheorghe, Dialoguri crude şi insolite,
Bucureşti, Jurnalul literar, 1998 (Critice, 3). Iaşi, Timpul, 1999.
Foarţă, Şerban, Afinităţi efective. Reflexii, Bucureşti, Grigurcu, Gheorghe, E. Lovinescu între
Cartea Românească, 1990. continuatori şi uzurpatori, cu o postf. de
Frosin, Constantin, Schimbarea limbii, Bucureşti, Monica Lovinescu, Bucureşti, Jurnalul Literar,
Eminescu, 2000. 1997 (Critica, 2).
*
* *, G. Călinescu în conştiinţa literară a
Grigurcu, Gheorghe, Peisaj critic, I–III,
contemporanilor, Bucureşti, Albatros, 1999. Bucureşti, Cartea Românească, 1993–1999
Gană, George, Tudor Vianu şi lumea culturii, (Eseuri/Critică).
Bucureşti, Minerva, 1998. Gyr, Radu, Calendarul meu. Prietenii, momente şi
Geambaşu, Constantin, Ipostaze lirice şi narative. atitudini literare, ed. îngr., cu o prezentare
Incursiuni critice în literatura bulgară, polonă biobibliografică şi indice de nume de Ioan
şi română, Bucureşti, Medro, 1999. Popişteanu, Constanţa, Ex Ponto, 1996.
George, Alexandru, Caragiale. Glose, dispute, Gyurcsik, Ilie, Paradigme moderne. Autori, texte,
analize, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale arlechini. Eseu de hermeneutică paradoxală,
Române, 1996. Timişoara, Amarcord, 2000.
Gyurcsik, Margareta, A povesti, a reflecta,
George, Alexandru, Întâlniri, Bucureşti, Cartea
Timişoara, Facla – Editura de Vest, 1991.
Românească, 1997.
Hagiu, Adela, Romanul poetico-filosofic, Iaşi,
George, Alexandru, Pro libertate. Eseuri, Bucureşti,
Institutul European, 1998 (Eseuri de ieri şi de
Albatros, 1999.
azi, 36).
Georgescu, Paul Alexandru, Cartea întrupărilor. Hamdan, Alexandra, Ionescu înainte de Ionesco.
33 de bărbaţi iluştri văzuţi de aproape şi Portretul artistului tânăr, tr. de Mioara-Luiza
altfel, Bucureşti, Paideia, 1998 (Colecţia Zehan, Bucureşti, Saeculum, 1998
cărţilor de referinţă). (Bibliografia şcolară).
Georgescu, Paul, Învăţăturile unui venerabil Harea, Vasile, Dimitrie Cantemir şi fiul său Antioh.
prozator bucureştean către un tânăr critic din Studii, cuvânt înainte şi fişă biobibliografică de
provincie, corespondenţa către Ion Simuţ Mihail Harea, ed. îngr. şi note de Sorina
prezentată şi adnotată de către destinatar, Cluj- Bălănescu, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru
Napoca, Biblioteca Apostrof, 1999. Ioan Cuza”, 1999.
Gheorghe, Fănică, Eminescu. I. Analize şi sinteze; Havriliuc, Nicolae, Imperfecţiunea evenimentului,
II. Universul rural în opera poetului, ed. a III- Bucureşti, Pandora, 1993.
a revăzută şi adăugită, Bucureşti, E. D. P., Hâncu, Dumitru, Conexiuni cu „Vrăjitorul”.
1993. Thomas Mann în România. Eseuri, Bucureşti,
Ghica, Marius, Paşii lui Hermes, Craiova, Scrisul Kriterion, 1995.
Românesc, 1999. Hobana, Ion, Julien Weverbergh, Triumful
Ghidirmic, Ovidiu, Moştenirea prozei eminesciene, visătorilor, Bucureşti, Nemira, 1998.
*
Craiova, Scrisul Românesc, 1996. * *, Hortensia Papadat-Bengescu, Bucureşti,
Glodeanu, Gheorghe, Poetica romanului românesc Recif, 1996 (Scriitori români comentaţi).
interbelic. O posibilă tipologie a romanului, Horvat, Săluc, Însemnări despre Eminescu. Studii
Bucureşti, Libra, 1998 (Critică literară). şi articole, Baia Mare, Editura Universităţii de
Goci, Aureliu, Arghezi între infinituri, Bucureşti, Nord, 2000 (Istorie şi critică literară).
Curierul Dunării, 1998. Hrimiuc-Toporaş, Gheorghe, Atelier de istorie
Goci, Aureliu, Eminescu la infinit ..., Bucureşti, literară, Iaşi, Junimea, 1999.
Viitorul Românesc, 1997. Iancu, Marin, Al. Piru, Bucureşti, Recif, 1995
Goga, Yvonne, Momente literare, Cluj-Napoca, (Scriitori români comentaţi, 11).
Napoca Star, 1998. Iancu, Marin, Marin Preda. Dicţionar de
Grigor, Andrei, Marin Preda – incomodul, Galaţi, personaje, Bucureşti, Festina, 1995.
Porto Franco, 1996. Ibrăileanu, G., Creaţie şi analiză, pref. şi repere
Grigore, Paul, Vocaţia luminii, Piteşti, Paralela 45, critice de Ioan Paler, Piteşti, Paralela 45, 2000
1999. (Eseul de 100 de pagini).
BIBLIOGRAFIE XX
Ibrăileanu, G., Opere. II. Scriitori români, Istrate, Mariana, Numele proprii în textul narativ.
Chişinău, Litera, 1997 (Biblioteca şcolarului). Aspecte ale onomasticii literare, Cluj-Napoca,
*
* *, Ideea de Eminescu, ed. îngr. de Luminiţa Napoca Star, 2000.
Cornea şi Cristina Vişan, Sf. Gheorghe, Arcus, Istrati, Panait, Cruciada mea sau a noastră, cuvânt
2000. înainte de Jean Harmière, ed. îngr. de Ciprian
Ierunca, Virgil, Dimpotrivă. Polemici, Bucureşti, Moga, Cluj-Napoca, Delta Press, 1992.
Humanitas, 1994. Istrati, Panait, Cum am devenit scriitor, I–II,
Ierunca, Virgil, Semnul mirării, Bucureşti, reconstituire pe bază de texte autobiografice
Humanitas, 1995. alese, traduse şi adnotate de Alexandru Talex,
Iliescu, Adriana, Expresionism şi autenticitate în ed. a III-a, Bucureşti, Florile Dalbe, 1998.
literatura română, Bucureşti, Adria-Pres, 1999. Istrati, Panait, Pagini de corespondenţă, ed. îngr.,
Ilieş, Radu, Posteritatea lui Radu Petrescu, Târgu- pref., note şi comentarii de Zamfir Bălan; tr.
Mureş, Tipomur, 1993. din franceză de Carmen Ţurcan; tr. din
Ilinca, Anton, Toposul creaţiei lui Ioan Slavici, germană de Heinrich Stichler, Galaţi, Muzeul
Arad, Fundaţia Culturală „Ioan Slavici”, 1999. Brăilei – Porto Franco, 1993.
Ilisei, Grigore, Portrete în timp, Iaşi, Junimea, Istrati, Panait, Pelerinul inimii, antologie, cuvânt
1990. înainte, prezentare şi tr. de Alexandru Talex,
Ionesco, Eugène, Eu, cu un prolog la Englezeşte Bucureşti, Minerva, 1998.
fără profesor de Gelu Ionescu şi un epilog de Istrati, Panait, Spovedanie pentru învinşi. După
Ion Vartic, ed. îngr. de Mariana Vartic, Cluj, şaisprezece luni în URSS, cuvânt înainte şi tr.
Echinox, 1990 (Cartea imaginară). de Alexandru Talex, Cluj-Napoca, Dacia,
Ionesco, Eugène, Sub semnul întrebării, tr. Natalia 1991.
Cernăuţeanu, Bucureşti, Humanitas, 1994. Ivanciu, Nina, Comicul prozei. Plăceri regăsite,
Ionescu, Eugen, Război cu toată lumea. Publicistica Bucureşti, Minerva, 1998 (Confluenţe).
românească, I–II, ed. îngr. şi bibliografie de Ivanovici, Victor, Repere în zigzag, pref. de Matei
Mariana Vartic şi Aurel Sasu, Bucureşti, Călinescu, Bucureşti, Editura Fundaţiei
Humanitas, 1992. Culturale Române, 2000 (Eseuri).
Ionescu, Gelu, Anatomia unei negaţii. Scrierile lui Ivăncescu, Cezar, Pentru Marin Preda, Iaşi,
Eugen Ionescu în limba română (1927–1940), Timpul, 1996 (Document).
Bucureşti, Minerva, 1991 (Universitas). Jucan, Marius, Fascinaţia ficţiunii sau Despre
Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Naraţiune şi dialog în retorica elipsei, Cluj-Napoca, Dacia, 1998.
proza românească. Elemente de pragmatică a Köllö Károly, Confluenţe literare. Studii de
textului literar, Bucureşti, Editura Academiei literatură comparată româno-maghiară,
Române, 1991. Bucureşti, Kriterion, 1993.
Iordache, Emil, Literatura orizontală, Iaşi, Lasconi, Elisabeta, Oglinda aburită, oglinda
Timpul, 1998 (Critică şi eseu). lucioasă sau Sorin Titel – universul creaţiei,
Iorga, Nicolae, Pagini de critică literară, antologie, Timişoara, Amarcord, 2000.
pref., note şi comentarii de Valeriu Râpeanu, Lăzărescu, George, Prezenţe româneşti în Italia,
Bucureşti, Garamond, 1996 (Biblioteca elevului). Bucureşti, E. D. P., 1995.
Iorga, Nicolae, Sfaturi pe întuneric. Conferinţe la Lefter, Ion Bogdan, Recapitularea modernităţii.
Radio, I, ed. îngr. şi note de Valeriu şi Sanda Pentru o nouă istorie a literaturii române,
Râpeanu, pref. şi tabel cronologic de Valeriu Piteşti – Bucureşti – Braşov, Paralela 45, 2000.
Râpeanu, Bucureşti, Minerva, 1996 (B. p. t., Livescu, Cristian, Voluptatea labirintului. Glose la
1452). o hermeneutică a insolitului, Iaşi, Timpul,
Isachi, Petre, Ioan Lazăr, Anotimpurile romanului, 1995.
I–II, Bacău, Plumb, 1994–1997. Lovinescu, Eugen, Opere, IX, note de Al. George,
Istrate, Ion, Baroc şi manierism. Concurenţa literară ed. îngr. de Maria Simionescu şi Al. George,
a două concepte estetice, Piteşti, Paralela 45, Bucureşti, Minerva, 1992.
2000 (Deschideri, Seria Universitas). Lovinescu, Monica, La apa Vavilonului, I,
Istrate, Ion, Relaţia epică, Cluj-Napoca, Napoca Bucureşti, Humanitas, 1999.
Star, 1998. Lovinescu, Vasile, Al patrulea hagialâc. Exegeza
Istrate, Ion, Romanul „obsedantului deceniu” nocturnă a Crailor de Curtea Veche, ed. a II-a,
(1945–1964). O radiografie alfabetică, Cluj- îngr. de Florin Mihăescu şi Roxana Cristian,
Napoca, Diamondia, 1995. Bucureşti, Rosmarin, 1996.
XXI BIBLIOGRAFIE
*
* *,
M. Blecher mai puţin cunoscut. Corespondenţă Manu, Emil, Generaţia literară a războiului,
şi receptare critică, pref. de Ion Pop, ed. Bucureşti, Curtea Veche, 2000.
întocmită de Mădălina Lascu, Bucureşti, Marcus, Stroe, Doina Ştefana Săucan, Empatia şi
Hasefer, 2000. literatura, studiu introductiv de Paul Popescu-
Magheru, Paul, Literatura insignifiantului, Reşiţa, Neveanu, Bucureşti, Editura Academiei
Modus P. H., 1997. Române, 1994.
*
Magheru, Paul, Spaţiul stilistic, Reşiţa, Modus * *, Marin Preda, Bucureşti, Recif, 1995 (Scriitori
P. H., 1998. români comentaţi).
Maliţa, Liviu, Alt Rebreanu, Cluj-Napoca, Martin, Aurel, Mihail Sebastian, romancierul.
Cartimpex, 2000. Consideraţii aproximative, Bucureşti, Minerva,
Maliţa, Liviu, Eu, scriitorul. Condiţia omului de 1993.
litere din Ardeal între cele două războaie, Martinescu, Pericle, Visul cavalerului, Constanţa,
pref. de Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, Fundaţia Ex Ponto, 1998.
Culturală Română, 1997 (Bibliotheca Rerum Mateescu, Adrian, Limbajul artistic al lui Fănuş
Transilvaniae, XV). Neagu, Craiova, Universitaria, 1998.
Manea, Norman, Casa melcului. Dialoguri, Mazilu, Dan Horia, Recitind literatura română
Bucureşti, Hasefer, 1999. veche, I–III, Bucureşti, Editura Universităţii
Manea, Norman, Despre clovni. Dictatorul şi din Bucureşti, 1994–2000.
artistul, Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, Măicăneanu, Eugen, Omul lui Marin Preda. Eseu
1997 (Ianus). critic, Turnu-Severin, Prier, 1997.
Manolescu, Florin, Litere în tranziţie, Bucureşti, Mălăncioiu, Ileana, Călătorie spre mine însămi,
Cartea Românească, 1998 (Eseuri/Critică). cuvânt înainte de Nicolae Manolescu, ed. a II-a,
Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe. Eseu despre revăzută şi adăugită, Iaşi, Polirom, 2000.
romanul românesc, I–III, ed. a II-a, revăzută şi Mănucă, Dan, Analogii. Constante ale istoriei
adăugită, Bucureşti, Eminescu, 1991. literare româneşti, Iaşi, Junimea, 1995
Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe. Eseu despre (Conex).
romanul românesc, Bucureşti, 100 + 1 Gramar, Mănucă, Dan, Perspective critice, Iaşi, Editura
1998 (100 + 1 capodopere ale romanului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 1998.
românesc). Mărgeanu, Nicolae, Scrisul ca ritual. Însemnări
Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe. Eseu despre despre Eminescu şi alte eseuri, Reşiţa, Timpul,
romanul românesc, Bucureşti, 100 + 1 Gramar, 1999.
2000 (100 + 1 capodopere ale romanului Mecu, Nicolae, Iacob Negruzzi sau vocaţia
românesc). comunicării, Bucureşti, Minerva, 1999.
Manolescu, Nicolae, Cărţile au suflet. Eseuri, Iaşi, Micu, Dumitru, În căutarea autenticităţii, I–II,
Moldova, 1995 (Biblioteca Moldova. Eseu & Bucureşti, Minerva, 1992–1994 (Momente şi
Critică, 3). sinteze).
Manolescu, Nicolae, Contradicţia lui Maiorescu, Mihăieş, Mircea, Cărţile crude. Jurnalul intim şi
ed. a II-a, Bucureşti, Humanitas, 2000 (Eseişti sinuciderea, Timişoara, Amarcord, 1995.
români). Milea, Ioan, Lecturi bacoviene şi alte eseuri,
Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii Bucureşti, E. D. P., 1995 (Akademos).
române, I, Bucureşti, Minerva, 1990. Mincu, Marin, Ion Barbu. Eseu despre
Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii textualizarea poetică, Bucureşti, Minerva,
române, I, ed. revăzută, Bucureşti, Editura 2000 (B. p. t., 1516).
Fundaţiei Culturale Române, 1997. Mincu, Marin, Opera literară a lui Ion Barbu,
Manolescu, Nicolae, Metamorfozele poeziei. Bucureşti, Cartea Românească, 1990.
Metamorfozele romanului, ed. îngr. de Mircea Mincu, Marin, Paradigma eminesciană, Constanţa,
Mihăieş, Iaşi, Polirom, 1999 (Collegium. Litere). Pontica, 2000 (Hermeneus, 7).
Manolescu, Nicolae, Sadoveanu sau utopia cărţii. Miron, Suzana, Elisabeta Roşca, Creatorii romanului
Eseu, Bucureşti, Minerva, 1993 (B. p. t., românesc modern, Bucureşti, ALL, 1999.
1377). Mitican, Ion, Cu Mihai Eminescu şi Ion Creangă
Manolescu, Nicolae, Teme, Bucureşti, Universalia, prin târgul Iaşilor. Itinerar sentimental,
2000. Bucureşti, Editura pentru Turism, 1990.
Manu, Emil, Cafeneaua literară, Bucureşti, Mitrache, Gheorghe, Al. Macedonski, Bucureşti,
Recif, 1996 (Scriitori români comentaţi, 21).
Saeculum, 1997.
BIBLIOGRAFIE XXII
Mitrache, Gheorghe, Ion Creangă, Bucureşti, Negoiţescu, Ion, Despre E. Lovinescu, ed. îngr. şi
Recif, 1996 (Scriitori români comentaţi, 18). note de Dan Damaschin, Piteşti, Paralela 45,
Mitrache, Gheorghe, Mihail Sadoveanu, Bucureşti, 1999 (Cercul literar de la Sibiu).
Recif, 1994 (Scriitori români comentaţi, 10). Negoiţescu, Ion, Dialoguri după tăcere. Scrisori
Mitrana, Dumitru, Bogdan Amaru sau Evidenţa către S. Damian, Bucureşti, Du Style, 1998
talentului, Râmnicu-Vâlcea, Almarom, 1995. (Epistolar).
Mitrana, Dumitru, Prin lumea cărţilor. Cronici Negoiţescu, Ion, În cunoştinţă de cauză. Texte
literare, Râmnicu-Vâlcea, Conphys, 1999. politice, Cluj-Napoca, Dacia, 1990.
Mocanu, Marin Radu, Cazarma scriitorilor. Negoiţescu, Ion, Scriitori moderni, I–II, Bucureşti,
Documente, Bucureşti, Libra, 1998 (Istorie Eminescu, 1996-1997.
literară). Negoiţescu, Ion, Straja dragonilor, epilog de Ana
Modorcea, Grid, Magul călător sau Speranţa în Mureşanu, ed. îngr. şi pref. de Ion Vartic,
viaţa şi opera lui Mihai Eminescu, Bucureşti, Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, 1994.
Eminescu, 1995. Negrici, Eugen, Expresivitatea involuntară, ed. a
Moldovanu, Dragoş, Dimitrie Cantemir între II-a, Bucureşti, Universalia, 2000 (Sinteze).
*
Orient şi Occident. Studiu de stilistică * *, Nemira ’94. Antologie science-fiction, selecţie
comparată, Bucureşti, Editura Fundaţiei de Romulus Bărbulescu şi George Anania, cu
Culturale Române, 1997. o prezentare de N. Lee Wood şi Norman
Munteanu, Basil, Panorama literaturii române Spinrad, Bucureşti, Nemira, 1994.
contemporane, tr. de Vlad Alexandrescu, ed. Nemoianu, Virgil, Arhipelag interior. Eseuri
îngr. de Eugen Lozovan şi Ruxandra D. Shelden, memorialistice (1940–1975), Timişoara,
Cleveland, R. D. Shelden Entreprises – Amarcord, 1994 (Scara Interioară).
Bucureşti, Crater, 1996. Nica, Ion, Eminescu – vis animi, Bucureşti,
Munteanu, Cornel, Marin Preda, fascinaţia iubirii, Eminescu, 1999 (Eseuri).
Bucureşti, E. D. P., 1996. Nistru Ţigănuş, Virgil, Cronos poiesis.
Munteanu, Cornel, Pamfletul ca discurs literar, Hermeneutică şi valoare poetică în literatura
Bucureşti, Minerva, 1999 (Universitas). română a secolului al XIX-lea, Galaţi, Alma-
Munteanu, George, Istoria literaturii române. Galaţi, 1995.
Epoca marilor clasici, I–II, ed. a II-a, Galaţi, Niţescu, Marin, Sub zodia proletcultismului: o
Porto Franco, 1994. carte cu domiciliul forţat (1979–1995).
Munteanu, Romul, Iluminismul şi romantismul Dialectica puterii. Eseu politologic, ed. îngr.
european. Studii, Bucureşti, Odeon, 1998. de M. Ciurdaru, Bucureşti, Humanitas, 1995.
Murăraşu, D., Naţionalismul lui Eminescu, ed. Niţu, George, Pamfletul în literatura română,
îngr. de Stancu Ilin, Bucureşti, Atos, 1999 Timişoara, Editura de Vest, 1994.
*
(Academica). * *, Noi cercetări literare, III–V, sub îngrijirea
Mureşan, Ovidiu, Judecata lui Paris. Studii şi ştiinţifică a lui Dan Horia Mazilu, Bucureşti,
eseuri, Cluj-Napoca, Aperta, 1996. Universitatea Bucureşti, 1995–2000.
Mureşanu Ionescu, Mariana, Eminescu şi Noica, Constantin, Introducere la miracolul
intertextul romantic, Iaşi, Junimea 1990 eminescian, ed. îngr. de Marin Diaconu şi
(Eminesciana, 53). Gabriel Liiceanu, Bucureşti, Humanitas, 1992.
Mustaţă, Constantin, De vorbă cu ... George Noica, Constantin, Publicistică, I–II, ed. îngr. de
Uscătescu, Bucureşti, Editura Enciclopedică, Marin Diaconu, Bucureşti, Humanitas, 1994–
1998. 1996.
Mustaţă, Constantin, Drumuri spre eternitate sau Oancea, Ileana, Romanitate şi istorie. Epistemă
Lumea lui Mikó Ervin, Cluj-Napoca, Studia, clasică şi literarizare, Timişoara, Editura de
1999. Vest, 1993.
Muthu, Mircea, Cântecul lui Leonardo, Bucureşti, Odangiu, Carmen, Jocul cu umbra. Povestiri
E. D. P., 1995 (Akademos). critice, Arad, Fundaţia Culturală „Ioan
Muthu, Mircea, Dinspre Sud-Est, Bucureşti, Libra, Slavici”, 1996.
1999 (Eseu). Olăreanu, Costache, Ucenic la clasici, ed.
Muthu, Mircea, Liviu Rebreanu sau Paradoxul definitivă, Bucureşti, ALLFA, 1997
organicului, Cluj-Napoca, Dacia, 1993. (Biblioteca ALLFA).
Muthu, Mircea, Liviu Rebreanu sau Paradoxul Oprea, Nicolae, Alexandru Macedonski între
organicului, ed. a II-a, adăugită, Cluj-Napoca, romantism şi simbolism, Cluj-Napoca, Dacia,
Dacia, 1998 (Bibliografie şcolară). 1999 (Discobolul – Altermotive).
XXIII BIBLIOGRAFIE
Oprea, Nicolae, Provinciile imaginare, Piteşti, Petraş, Irina, Camil Petrescu. Schiţe pentru un
Calende, 1993. portret, Bucureşti, Demiurg, 1994.
Oprişan, I., G. Călinescu. Spectacolul personalităţii, Petraş, Irina, Limba, stăpâna noastră. Încercare
dialoguri adnotate, Bucureşti, Vestala, 1999. asupra feminităţii limbii române, Cluj-Napoca,
Opriţă, Mircea, Discursul utopic. Momente şi Casa Cărţii de Ştiinţă, 1999.
repere, Bucureşti, Cartea Românească, 2000 Petraş, Irina, Ştiinţa morţii. Înfăţişări ale morţii în
(Eseuri/ Critică). literatura română, Cluj-Napoca, Dacia, 1995.
Ornea, Zigu, Fizionomii. Medalioane de istorie Petrescu, Ioana Em., Cursul Eminescu, textul
literară, Bucureşti, Nemira, 1997. prelegerilor stabilit de Ioana Bot, Cluj-Napoca,
Ornea, Zigu, Glose despre altădată, Bucureşti, 1993.
ALLFA, 1999. Petreu, Marta, Teze neterminate, Bucureşti, Cartea
Ornea, Zigu, Înţelesuri. Medalioane de istorie Românească, 1991.
literară, Bucureşti, Minerva, 1994. Piru, Alexandru, Eminescu azi, Bucureşti, Mondero,
Ornea, Zigu, Sămănătorismul, ed. a III-a, revăzută, 1993.
Piru, Alexandru, Istoria literaturii române, Bucureşti,
Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale
Grai şi Suflet – Cultura Naţională, 1994.
Române, 1998 (Critică şi istorie literară).
Piţu, Luca, La Cafeneaua Hermeneutică,
Ornea, Zigu, Viaţa lui C. Stere, II, Bucureşti,
Bucureşti, Nemira, 1998 (Totem).
Cartea Românească, 1991.
Poantă, Petru, Scriitori contemporani. Radiografii,
Paleologu, Alexandru, Alchimia existenţei, Bucureşti, E. D. P., 1994.
Bucureşti, Humanitas, 1997. Pop, Delia, De la comunicare la cuminecare.
Paleologu, Alexandru, Despre lucrurile cu Dimensiuni critice în opera lui Vasile
adevărat importante, Iaşi, Polirom, 1997. Voiculescu, Baia Mare, Umbria, 2000.
Paleologu, Alexandru, Ipoteze de lucru, Bucureşti, Popa, Constantin, Ceremonialul sadovenian,
Eminescu, 1996. Craiova, Scrisul Românesc, 1997.
Pamfil, Alina, Eseul. O formă a neliniştii, Popa, Mircea, Convergenţe europene, Oradea,
Cluj-Napoca, Dacia, 2000. Cogito, 1995.
Pamfil, Alina, Spaţialitate şi temporalitate. Eseuri Popa, Mircea, Estuar, Bucureşti, E. D. P., 1995.
despre romanul românesc interbelic, Popa, Mircea, Homo militans, Cluj-Napoca,
Cluj-Napoca, Dacia, 2000. Napoca Star, 2000.
Papahagi, Marian, Cumpănă şi semn, Bucureşti, Popescu, Brânduşa Viola, Catastrofă şi imaginaţie.
Cartea Românească, 1990. Eseu despre romanele primului război
Papahagi, Marian, Eros şi utopie, ed. a II-a, mondial în literatura engleză, americană şi
Cluj-Napoca, Dacia, 1999. română, Iaşi, Centrul de Istorie şi Civilizaţie
Papahagi, Marian, Faţa şi reversul, Iaşi, Institutul Europeană, 1994.
European, 1993. Popescu, Dumitru Radu, Complexul Ofeliei,
Papahagi, Marian, Fragmente de critică, [Bucureşti], Viitorul Românesc, 1998.
Cluj-Napoca, Dacia, 1994. Popescu, Florentin, O istorie anecdotică a
Papahagi, Marian, Interpretări pe teme date, literaturii române, I–II, ed. a II-a, revăzută şi
Bucureşti, E. D. P., 1995. adăugită, Bucureşti, Saeculum I. O. – Vestala,
Păcurariu, Dim., Curente literare româneşti şi 1999.
context european, Bucureşti, Victor, 1998. Popescu, Florentin, Pe urmele lui Vasile Voiculescu,
Păcurariu, Dim., Despre timp şi spaţiu în Buzău, Biblioteca judeţeană „V. Voiculescu”,
1994.
literatură, Bucureşti, Hyperion, 1994.
Popescu, Iulian, Sensuri din forme, Iaşi, Editura
Păcurariu, Dim., Teme, motive, mituri şi
Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 1996.
metamorfoza lor, Bucureşti, Albatros, 1990. Popescu, Marieta, Marin Preda, Bucureşti, Recif,
Pârvulescu, Ioana, Alfabetul doamnelor, Bucureşti, 1995 (Scriitori români comentaţi).
Crater, 1999. Popescu, Titu, Roza gândurilor, Bucureşti, Vasile
Perian, Gheorghe, Pagini de critică şi istorie literară, Cârlova, 1995.
Târgu-Mureş, Ardealul, 1998 (Sinteze). Popovici, Vasile, Lumea personajului. O sistematică
Perian, Gheorghe, Scriitori români postmoderni, a personajului literar, Cluj-Napoca, Echinox,
Bucureşti, E. D. P., 1996. 1997.
Perpessicius, Scriitori români, V, antologie Protopopescu, Alexandru, Romanul psihologic
alcătuită în redacţie de Tudor Păcuraru, românesc, ed. a II-a, cu o pref. de Vasile
Bucureşti, Minerva, 1990 (B. p. t., 1345). Andru, Piteşti, Paralela 45, 2000.
BIBLIOGRAFIE XXIV
Protopopescu, Dragoş, Fenomenul. I. Pagini Sasu, Aurel, Mariana Vartic, Bătălia pentru
engleze, ed. de Dan Grigorescu şi Horia roman, Bucureşti, Atos, 1997.
Florian Popescu, st. introd., note şi comentarii Sasu, Aurel, Mariana Vartic, Romanul românesc
de Dan Grigorescu, Bucureşti, Grai şi Suflet – în interviuri, IV, antologie, text, îngrijire,
Cultura Naţională, 1996. sinteze şi indici de Aurel Sasu şi Mariana
Prus, Elena, Poetica modalităţii la Proust, Vartic, Bucureşti, Minerva, 1991.
Chişinău, Ruxanda, 1998. Săndulescu, Alexandru, Constelaţii literare,
Pruteanu, George, Pactul cu diavolul. Şase zile cu Bucureşti, Minerva, 1998.
*
Petru Dumitriu, Bucureşti, Albatros – * *, Sebastian sub vremi. Singurătatea şi
Universal Dalsi, 1995. vulnerabilitatea martorului, Bucureşti,
Puiu, Enache, Scriitori şi reviste la Pontul Euxin, Universal Dalsi, 1999.
Constanţa, Ex Ponto, 1997. Sebastian, Mihail, Jurnal (1935–1944), ed. îngr.
Rachieru, Adrian Dinu, Liviu Rebreanu. Utopia de Gabriela Omăt, pref. şi note de Leon
erotică, Timişoara, Augusta, 1997. Volovici, Bucureşti, Humanitas, 1996.
Rachieru, Adrian Dinu, Marin Preda. Omul Selejan, Ana, Literatura în totalitarism (1949–
utopic, Bucureşti, Eminescu, 1996. 1951), Sibiu, Thausib, 1994.
Rachieru, Adrian Dinu, Scriitorul şi umbra. Eseu Selejan, Ana, Literatura în totalitarism (1952–
despre proza lui Sorin Titel, Reşiţa, Timpul, 1953), Sibiu, Thausib, 1995.
1995. Selejan, Ana, Literatura în totalitarism (1954),
Raicu, Lucian, Scene, fragmente, reflecţii, antologie Sibiu, Fundaţia Culturală Fronde, 1996.
şi pref. de Vasile Popovici, Bucureşti, Editura Selejan, Ana, Literatura în totalitarism (1955–
Fundaţiei Culturale Române, 2000. 1956), Bucureşti, Cartea Românească, 1998.
Rădulescu, Carmen Ligia, Hortensia Papadat- Selejan, Ana, Literatura în totalitarism (1957–
Bengescu – marea europeană a anilor '30, 1958), Bucureşti, Cartea Românească, 1999.
Bucureşti, Recif, 1996 (Scriitori români Selejan, Ana, Literatura în totalitarism (1959–
comentaţi). 1960), Bucureşti, Cartea Românească, 2000.
Rădulescu, D. St., Dicţionarul personajelor din Serghi, Cella, Pe firul de păianjen al memoriei,
opera lui Liviu Rebreanu, Bucureşti, Ramida, ed. a II-a revăzută şi adăugită, [Bucureşti],
1995 (Pika). Porus, 1991.
Rădulescu, D. St., Dicţionarul personajelor în Simion, Eugen, Eugen Lovinescu, scepticul
mântuit, I–II, ed. a II-a revăzută şi adăugită,
„Sfârşit de veac în Bucureşti” de Ion Marin
Bucureşti, Grai şi Suflet – Cultura Naţională,
Sadoveanu, Bucureşti, Ramida, 1997.
1996.
Răileanu, Petre, Corabia lui Ghilgameş, Bucureşti,
Simion, Eugen, Eugen Simion comentează pe
E. M., 1990 (Interferenţe).
Mircea Eliade, Vasile Voiculescu, Eugen
Regman, Cornel, Întâlniri cu clasicii, Bucureşti, Ionescu, Eugen Lovinescu, Perpessicius,
Eminescu, 1998. Tudor Vianu, Bucureşti, Recif, 1993 (Scriitori
Regman, Cornel, Nu numai despre critici, români comentaţi).
Bucureşti, Cartea Românească, 1990. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, I–IV,
*
* *, Romanul românesc interbelic. Dezbateri Bucureşti, David – Chişinău, Litera, 1998
teoretice, polemici, opinii critice, antologie, (Biblioteca şcolarului).
pref., analize critice, note, dicţionar, Simuţ, Ion, Confesiunile unui opinioman, Oradea,
cronologie şi bibl. de Carmen Matei Muşat, Cogito, 1996.
Bucureşti, Humanitas, 1998. Simuţ, Ion, Rebreanu dincolo şi dincoace de
Rotaru, Ion, Comentarii şi analize literare, realism, Oradea, Biblioteca Revistei
Bucureşti, Prometeu, 1992. „Familia”, 1998.
Rotund, Nicolae, Tudor Arghezi, prozatorul, Simuţ, Ion, Revizuiri. Eseuri, Bucureşti, Editura
Constanţa, Ex Ponto, 1996. Fundaţiei Culturale Române, 1995.
Rusu, Gabriel, Scurtă relatare despre protagonist. Sîrbu, I., Proza artistică a lui Tudor Arghezi, Iaşi,
Portret, autoportret şi antiportret în romanul Cronica, 1995.
anilor '30, Bucureşti, Cartea Românească, 1997. Sîrbu, Ion D., „Cu sufletul la creier”. Gary în
Rusu-Păsărin, Gabriela, Fantasticul. Receptare şi dialog cu Teatrul Minerilor şi cu Dumitru
receptivitate, Craiova, Horion, 1999. Velea, selecţie şi ed. îngr. de Mihaela
Sasu, Aurel, Eul suveran. Paradigme lovinesciene, Leonescu, Petroşani, Editura Fundaţiei
Cluj-Napoca, Dacia, 1994. Culturale „Ion D. Sîrbu”, 1996.
XXV BIBLIOGRAFIE
Smeu, Grigore, Marin Preda. O filosofie a naturii, societăţi, Cluj-Napoca, Virtus Romana Rediviva,
Bucureşti, Garamond, 1995. 1998.
*
Sorescu, Sorina, Jurnalistul fără jurnal. Jocurile * *, Textul eminescian, selecţie, st. introd. şi note
semnăturii, Craiova, Aius, 1999. critice de Gh. Ciompec, Bucureşti, Eminescu,
Spiridon, Monica, Apărarea şi ilustrarea criticii, 1990.
*
Bucureşti, E. D. P., 1996 (Akademos, 62). * *, Timpul este umbra noastră. Science fiction
Spiridon, Monica, Eminescu. O anatomie a românesc din ultimele două decenii, antologie
elocvenţei, Bucureşti, Minerva, 1994. comentată de Cornel Robu, Cluj-Napoca,
Spiridon, Monica, Omul supt vremi. Eseu despre Dacia, 1991.
Marin Preda romancierul, Bucureşti, Cartea Tismăneanu, Vladimir, Vecinii lui Franz Kafka,
Românească, 1993 (Eseuri/Critică). Iaşi, Polirom, 1998.
Stănescu, Constantin, Interviuri din tranziţie, Titel, Iosif, Clipa i-a fost prea repede. Viaţa lui
Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Sorin Titel, cuvânt înainte de Eugen Simion,
Române, 1996. Bucureşti, Cartea Românească, 1991.
Steinhardt, Nicolae, Drumul către isihie. Inedite. Tohăneanu, Gheorghe I., Dicţionar de imagini
Eseuri, ed. de Oana Cătina, Cluj-Napoca, pierdute, Timişoara, Amarcord, 1995.
Dacia, 1999 (Discobolul). Tomuş, Mircea, Romanul romanului românesc. I.
Steinhardt, Nicolae, Ispita lecturii, ed. îngr. şi În căutarea personajului, Bucureşti, 100 + 1
cuvânt înainte de Ioan Pintea, Cluj-Napoca, Gramar, 1999 (100 + 1 Capodopere ale
Dacia, 2000. romanului românesc).
Steinhardt, Nicolae [Antisthius], În genul lui Cioran, Trandafir, Constantin, Mateiu I. Caragiale
Noica, Eliade ..., postf. Dan C. Mihăilescu, comentat de Constantin Trandafir, Bucureşti,
Bucureşti, Humanitas, 1996. Recif, 1996 (Scriitori români comentaţi).
Trandafir, Constantin, Permanenţe literare
Steinhardt, Nicolae, Jurnalul fericirii, postf. de
româneşti, Galaţi, Porto Franco, 1998
Virgil Ciomoş, Cluj-Napoca, Dacia, 1991
(Biblioteca şcolară, 59).
(Remember).
Tupan, Maria-Ana, Discursul modernist. Critică
Steinhardt, Nicolae, Monologul polifonic, ed. de
literară, Bucureşti, Cartea Românească, 2000.
Virgil Bulat, Cluj-Napoca, Dacia, 1991.
Turcu, Aurelia, Metonimia poetică. Confluenţe şi
Stere-Derdena, Mihai, Trei teme literare, delimitări stilistice româno-franceze,
Bucureşti, Elisavaras Exim, 1998. Timişoara, Amphora, 1995.
Şeicaru, Pamfil, Rechizitorii, pref. Nicolae Turdeanu, Emil, Studii şi articole literare,
Florescu, Bucureşti, Jurnalul literar, 1996. Bucureşti, Minerva, 1995.
Şiugariu, Ion, Ţara crinilor, Iaşi, Agora, 1997. Turturică, C., Cum a murit Marin Preda,
Şora, Mariana, Despre, despre, despre, Bucureşti, Bucureşti, Isis & Rai, [199?].
Nemira, 1995. Ţepelea, Gabriel, Însemnări de taină, Bucureşti,
Şora, Mihai, Câteva crochiuri şi evocări, Craiova, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1997.
Scrisul Românesc, 2000. Ţepelea, Gabriel, Rememorări de istorie,
Şora, Mihai, Firul ierbii, Craiova, Scrisul literatură şi cultură naţională, Bucureşti,
Românesc, 1998 (Polis). E. D. P., 1994.
Ştef, Traian, Despre calitatea umană. Eseuri, Ţepeneag, Dumitru, Războiul literaturii încă nu s-a
Piteşti, Paralela 45, 2000 (Colecţia 80. Eseuri). încheiat. Interviuri, Bucureşti, ALLFA, 2000.
Ştef, Traian, Despre mistificare, Oradea, Ţepeneag, Dumitru, Reîntoarcerea fiului la sânul
Biblioteca Revistei „Familia”, 1998. mamei rătăcite, Iaşi, Institutul European, 1993
Ştef, Traian, Ridicolul, Piteşti, Paralela 45, 1998 (Texte de frontieră, 8).
(Colecţia 80. Eseuri). Ţeposu, Radu G., Suferinţele tânărului Blecher,
Ştefănescu, Dorin, Sensul şi imaginea. Eseuri de Bucureşti, Minerva, 1996.
hermeneutică a imaginarului, Bucureşti, Ţugui, Grigore, Scriitori români de la sfârşitul
E. D. P., 1997 (Akademos). veacului al XIX-lea, Iaşi, Editura Universităţii
Tamaş, Cristian, Trezirea la nemurire, Iaşi, Ars „Alexandru Ioan Cuza”, 1990.
Longa, 1997. Ţugui, Pavel, Arghezi necunoscut. Zbuciumul vieţii şi
Tanco, Teodor, Academia Română (1866–1996). zidirea operei, Bucureşti, Vestala, 1998.
Academicieni năsăudeni şi bistriţeni, Cluj- Ţuţea, Petre, Lumea ca teatru, Bucureşti, Vestala –
Napoca, Virtus Romana Rediviva, 1996. Alutus, 1993.
Tanco, Teodor, Dicţionar literar al judeţului Ţuţea, Petre, Mircea Eliade, Oradea, Biblioteca
Bistriţa Năsăud 1939–1997. Autori, publicaţii, Revistei „Familia”, 1992.
BIBLIOGRAFIE XXVI
Ulici, Laurenţiu, Nobel contra Nobel, I–II, imagologie, Piteşti, Paralela 45, 1998.
Bucureşti, Du Style, 1998. Vighi, Daniel, Valahia de mucava. Eseu,
Ungheanu, Mihai, Răstălmăcirea lui Ţepeş. Timişoara, Amarcord, 1996.
„Dracula” – un roman politic?, Bucureşti, Vintilescu, Virgil, Scriitorii clasici şi Junimea,
Globus, 1992. Bucureşti, E. D. P., 1997.
Ungheanu, Mihai, Scriitorii de la miezul nopţii, Vizirescu, Pan. M., Coloane care cresc necontenit.
Galaţi, Porto Franco, 1996. Portrete eseistice, Iaşi, Timpul, 1999.
Ursa, Mihaela, Gheorghe Crăciun. Monografie, Vlad, Ion, Lectura prozei. Eseuri, comentarii,
antologie comentată, receptare critică, interpretări, Bucureşti, Cartea Românească,
Braşov, Aula, 2000. 1991.
Ursache, Petru, Etnoestetica, Iaşi, Institutul European, Vlădescu, Andreea, Marin Preda sau triumful
1998. conştiinţei, Bucureşti, Cartea Românească, 1993.
Ursache, Petru, Sadovenizând, sadovenizând... Vodă Căpuşan, Maria, Mircea Eliade. Spectacolul
Studiu stilistic şi estetic, Iaşi, Junimea, 1994. magic, Bucureşti, Litera, 1991.
Vatamaniuc, Dimitrie, Eminescu şi Transilvania, Voia, Vasile, Tentaţia limitei şi limita tentaţiei.
Cluj-Napoca, Dacia, 1995. Glose la mitul faustic, Cluj-Napoca, Dacia,
Văduva-Poenaru, Ion, Enciclopedia marilor 1997.
personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura Vuia, Ovidiu, În grădinile lui Apolo. Critici literari,
românească de-a lungul timpului, I–II, I–II, Râmnicu Vâlcea, Almarom, 1999.
Bucureşti, Geneze, 1999-2000. Vulcănescu, Ion, Răspuns întârziat la o problemă
Velea, Dumitru, Taurul lui Phalaris. Eseuri, Deva, de mesianism şi istorie, cu o pref. de Nae
Călăuza, 1998. Ionescu, Sibiu, 1999.
Velea, Stan, Plămada cărţilor. Spovedanie prin Vultur, Smaranda, Infinitul mărunt. De la
ricoşeu, Bucureşti, Medro, 1997. configuraţia intertextuală la poetica operei,
Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, pref. de Bucureşti, Cartea Românească, 1992.
I. Ciocanu, Chişinău, Hyperion, 1991. Vulturescu, George, Cultură şi literatură în ţinuturile
Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, ed. îngr. Sătmarului. Dicţionar (1700–2000), Satu-Mare,
de Geo Şerban, Bucureşti, Lider, 1996. Editura Muzeului Sătmărean, 2000.
Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, ed. îngr. Zaciu, Mircea, Clasici şi contemporani, Bucureşti,
de Alexandra Bârna, pref. şi notă explicativă E. D. P., 1994.
de H. Zalis, Bucureşti, 100 + 1 Gramar, 2000. Zamfir, Mihai, Discursul anilor ’90, Bucureşti,
Vianu, Tudor, Întregul şi fragmentul. Pagini Editura Fundaţiei Culturale Române, 1997.
inedite, restituiri, ed., pref., traduceri şi note Zarifopol, Paul, Încercări de precizie literară, ed.
de Henri Zalis, Bucureşti, Editura Fundaţiei îngr. de Al. Săndulescu, st. introd. de
Culturale Române, 1997. Al. Paleologu, Timişoara, Amarcord, 1998.
Vianu, Tudor, Scriitori clasici români, antologie, Zarifopol, Paul, Pentru arta literară, I–II, ed. şi
tabel cronologic, referinţe critice şi bibl. de Ion pref. de Al. Săndulescu, Bucureşti, Editura
Nistor, Bucureşti, Albatros, 1998. Fundaţiei Culturale Române, 1997-1998.
Vighi, Daniel, Sorin Titel, monografie, antologie Zegreanu, Octavian Gr., Flora Marin, Şi pentru
comentată, receptare critică, Braşov, Aula, noi. Creaţii ale Cenaclului „Victor Papilian”
2000 (Canon). al cadrelor medicale din Cluj, Cluj-Napoca,
Vighi, Daniel, Tentaţia Orientului. Studii de Dokia, 1993.
B. PUBLICAŢII PERIODICE
I. PERIODICE SIGLATE
ACC – Accent, Vălenii de Munte, 1998–1999. ALB – Albina, Bucureşti, 1990–1993; 1995–
AFT – Amphiteatru, Bucureşti, 1990–1991. 1999.
AGA – Agora, Philadelphia, 1990–1993. ALC – Al cincilea anotimp, Oradea, 1997–
ALA – Adevărul literar şi artistic, Bucureşti, 2000.
1990–1994; 1996–2000. ALEI – Aletheia, Oradea, 1993–2000.
XXVII BIBLIOGRAFIE
ALZ – Albanezul, Bucureşti, 1993–2000. CROR – Curierul românesc, Bucureşti, 1990–

AMB – Ambasador, Târgu-Mureş, 1995–1997. 2000.
AMP – Amphion, Constanţa, 2000. CTC – Cele trei Crişuri, Oradea, 1990–1999.
AMR – Amurg sentimental, Bucureşti, 1995– CUN – Cultura naţională, Bucureşti, 1996–
2000. 1997.
ANT – Anticipaţia, Bucureşti, 1993–1994; CVT – Cuvântul, Bucureşti, 1990–1993;
1996–1999. 1995–2000.
APS – Apostrof, Cluj-Napoca, 1990–1994; DAC – Dacia literară, Iaşi, 1990; 1995; 1997–
1996–2000. 2000.
ARC – Arc, Bucureşti, 1991–1993; 1996. DAT – Datina, Constanţa, 1991–1993; 1996–
ARCA – Arca, Arad, 1991–1993; 1996–2000. 2000.
ARES – Archeus, Baia-Mare, 1997; 2000. DER – Destin românesc, Bucureşti – Chişinău,
ARG – Argeş, Piteşti, 1990. 1994–1997.
ARLA – Ardealul literar şi artistic, Bucureşti, DIA – Dialog, Dietzenbach, 1990–1993.
1997–2000. DIB – Discobolul, Alba Iulia, 1997–1998.
ARSA – Ars amandi, Constanţa, 1990. DIL – Dilema, Bucureşti, 1993–2000.
AST – Astra, Braşov, 1990–1996; 1998–2000. DOI – Douăzecişidoi, Bucureşti, 1990–2000.
ATN – Ateneu, Bacău, 1990–1999. DTM – Detectiv magazin, Bucureşti, 1990–
AURO – Aurora, Oradea, 1993–1996. 1991; 1999–2000.
AX – Axioma, Ploieşti, 2000. DTP – Deşteptarea, Bucureşti, 1990–1998.
AZI – Azi, Bucureşti, 1990–1994; 1996–2000. DUL – Dorul, Aalborg, 1995–1998; 2000.
BAD – Bârladul, Bârlad, 1997–1999. EPR – Euphorion, Sibiu, 1990–1991; 1993–
BAR – Baricada, Bucureşti, 1990–1996. 1994; 1996–2000.
BCS – Brâncuşi, Târgu-Jiu, 1995–1999. ESI – Euresis, Bucureşti, 1993; 1995–2000.
BNR – Bibliografia Naţională a României, ESM – Expres magazin, Bucureşti, 1990–1997.
Bucureşti, 1990–2000. ESR – Excelsior, Cluj-Napoca, 1992–1994;
BUC – Bucovina literară, Suceava, 1995; 1996–2000.
1998–1999. ETA – Erată, Braşov, 1996–1997.
CAD – Cadran, Bistriţa, 1990–1993. EX – Echinox, Cluj-Napoca, 1990–2000.
CAI – Caiete critice, Bucureşti, 1990–1992; F – Familia, Oradea, 1990–2000.
1996; 1998–2000. FC – Flacăra, Bucureşti, 1990–2000.
CAL – Calende, Piteşti, 1991–2000. FMI – Femeia, Bucureşti, 1990–2000.
CAT – Caietele Columna, Târgu-Jiu, 1998– FRMS – Forum studenţesc, Timişoara, 1990–
2000. 1991.
CDA – Caietele Dacoromaniei, Timişoara, G – Gândirea, Sibiu, 1996–1999; 1991.
1996–2000. GAC – Gazeta cărţilor, Ploieşti, 1992; 1995–
CET – Cetatea culturală, Cluj-Napoca, 1999– 1997.
2000. GAI – Gazeta Reghinului, Reghin, 1990–
CFT – Contrafort, Chişinău, 1994–1999. 1996; 1998–2000.
CGL – Curierul „Ginta latină”, Iaşi, 1993– GAS – Glasul, Cluj-Napoca, 1998–2000.
2000. GLA – Glasul Ardealului, Deva, 1991–1992.
CID – Cotidianul, Bucureşti, 1994–1997. GLN – Glasul naţiunii, Chişinău, 1991–1994;
CL – Convorbiri literare, Iaşi, 1990–1991; 1996–1997.
1995; 1997–2000. GRS – Graiul Sălajului, Zalău, 1990–1994;
CLIT – Carnet literar, Buzău, 1998–2000. 1999.
CNC – Contrapunct, Bucureşti, 1990–1993; GUL – Guliver, Arad, 1992–1993.
1995–1998. HP – Hyperboreea, Oradea, 1998–1999.
CNT – Contemporanul, Bucureşti, 1990–2000. HPR – Hyperion, Botoşani, 1996–2000.
COF – Coloana infinitului, Timişoara, 1998– INT – Interferenţe, Fălticeni, 1998.
2000. IZV – Izvoare, Beclean, 1993.
CON – Constelaţia Dragonului, Bucureşti, JL – Jurnalul literar, Bucureşti, 1990–2000.
1994. JSF – Jurnalul S. F., Bucureşti, 1994–1996.
COT – Continent, Suceava, 1999. KD – Kindia, Târgovişte, 2000.
CRC – Cronica, Iaşi, 1990–1996; 1998–2000. LCF – Luceafărul, Bucureşti, 1990–2000.
BIBLIOGRAFIE XXVIII
LL – Limbă şi literatură, Bucureşti, 1990– PRF – Porto Franco, Galaţi, 1997–1998.

2000. R – Ramuri, Craiova, 1990–1993; 1995–
LLE – Limba şi literatura română, Bucureşti, 1996.
1990–2000. REV – Revista V, Focşani, 1990–1994.
LTE – Literatorul, Bucureşti, 1991–1999. RITL – Revista de istorie şi teorie literară,
LTI – Lettre internationale, Bucureşti, 1992– Bucureşti, 1990–1997.
2000. RL – România literară, Bucureşti, 1990–
LTL – Litere, Găeşti, 2000. 2000.
LTM – Litere, Bucureşti, 1990–1991. RLL – Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară,
MEM – Memoria, Bucureşti, 1990; 1992–2000. Chişinău, 1990–1994.
MET – Metafora, Constanţa, 1990–1991; ROS – Rostirea românească, Sibiu, 1995–
1993–1995; 1997–2000. 1999.
MGL – Mangalia, Mangalia, 1998–2000. SMN – Semne, Deva, 1999–2000.
MI – Minerva, Bistriţa, 1990–1999. SOC – Societate şi cultură, Bucureşti, 1990–
MIC – Miracolul cuvântului, Brăila, 1990– 1998.
1991; 1994; 1997. ST – Steaua, Cluj-Napoca, 1990–2000.
MND – Meandre, Alexandria, 1998–2000. STL – Septentrion literar, Cernăuţi, 2000.
MOC – Moldova, Chişinău, 1991–1994. SXX – Secolul XX, Bucureşti, 1990–1992;
MOL – Moldova, Iaşi, 1990–1993. 1995–2000.
MOZ – Mozaicul, Craiova, 1998–1999. ŞZ – Şapte zile, Bucureşti – Râmnicu-
MR – Moftul român, Bucureşti, 1990–1999. Vâlcea, 1990.
MRT – Meridianul Timişoara, Timişoara, T – Transilvania, Sibiu, 1990–1992.
1990–1994. TG – Terra grifonis, Drobeta Turnu-Severin,
MS – Manuscriptum, Bucureşti, 1990–2000. 1999–2000.
MX – Max Bănuş & Ion Cristoiu vă TIL – Timp liber, Bucureşti, 1990.
recomandă, Bucureşti, 1993. TMS – Tomis, Constanţa, 1990–2000.
MZL – Magazin ilustrat, Târgu-Mureş, 1990. TNL – Tineretul liber, Bucureşti, 1990–1994.
NOS – Noesis. Agora ’96, Cluj-Napoca, TNLS – Tineretul liber. Supliment literar-
1996–1997. artistic, Bucureşti, 1990–1992.
NR – Neamul românesc, Iaşi, 1993–1994. TOI – Totuşi iubirea, Bucureşti, 1990–1993.
NRR – Noua revistă română, Bucureşti, 1997. TP – Timpul, Iaşi, 1990–1993.
NU – Nu, Cluj-Napoca, 1990–1993. TR – Tribuna, Cluj-Napoca, 1990–2000.
O – Orizont, Timişoara, 1990–2000. TRA – Tribuna Ardealului, Cluj-Napoca,
OBC – Observator cultural, Bucureşti, 2000. 1992–1993.
OBT – Observator, München, 1990. UC – Universul cărţii, Bucureşti, 1991–
OP – Opinia, Iaşi, 1990–1993; 1996–1997. 2000.
OPR – Oglinzi paralele, Nădlac, 1996–2000. UNO – Unu, Oradea, 1990–2000.
OPS – Opinia studenţească, Iaşi, 1990–1993. VAC – Viaţa capitalei, Bucureşti, 1990–1992.
OPU – Opinii culturale, Deva, 1998–1999. VAR – Viaţa armatei, Bucureşti, 1990–1999.
P – Poesis, Satu-Mare, 1990–2000. VR – Viaţa românească, Bucureşti, 1990–
PAR – Paradox, Bucureşti, 1990–1991. 2000.
PARD – Paradigma, Constanţa, 1993–1994; VRR – Vrerea, Timişoara, 1995–1999.
1996–1997. VTR – Vatra, Târgu-Mureş, 1990–2000.
PDE – Pleiade, Satu Mare, 1990–1991. ZBR – Zburătorul, Oneşti, 1990–1996.
II. PERIODICE CONSULTATE
Academica. Bucureşti, 1990–2000. Agora, Philadelphia, 1990–1993 (AGA).

Accent, Vălenii de Munte, 1998–1999 (ACC). Aiudul literar, Aiud, 1992–2000.
Adevărul literar şi artistic, Bucureşti, 1990–1994; Al cincilea anotimp, Oradea, 1997–2000 (ALC).
1996–2000 (ALA). Albanezul, Bucureşti, 1993–2000 (ALZ).
Agora literar-artistică, Slatina, 1990. Albina, Bucureşti, 1990–1993; 1995–1999 (ALB).
XXIX BIBLIOGRAFIE
Aletheia, Oradea, 1993–2000 (ALEI). Contrapunct, Bucureşti, 1990–1993; 1995–1998

Alfa, Deva, 2000. (CNC).
Ambasador, Târgu-Mureş, 1995–1997 (AMB). Convorbiri literare, Iaşi, 1990–1991; 1995; 1997–
Amphion, Constanţa, 2000 (AMP). 2000 (CL).
Amphiteatru, Bucureşti, 1990–1991 (AFT). Cotidianul, Bucureşti, 1994–1997 (CID).
Amurg sentimental, Bucureşti, 1995–2000 (AMR). Cronica, Iaşi, 1990–1996; 1998–2000 (CRC).
Analele Universităţii Bucureşti, Bucureşti, 1990– Cugetarea, Bucureşti, 1990.
2000. Cuibul visurilor, Maieru, 1996–1998.
Anticipaţia, Bucureşti, 1993–1994; 1996–1999 Cultura naţională, Bucureşti, 1996–1997 (CUN).
(ANT). Curierul „Ginta latină”, Iaşi, 1993–2000 (CGL).
Anuar de lingvistică şi istorie literară, Iaşi, 1991– Curierul românesc, Bucureşti, 1990–2000 (CROR).
1995. Cuvântul, Bucureşti, 1990–1993; 1995–2000 (CVT).
Apostrof, Cluj-Napoca, 1990–1994; 1996–2000 Dacia literară, Iaşi, 1990; 1995; 1997–2000 (DAC).
(APS). Datina, Constanţa, 1991–1993; 1996–2000 (DAT).
Arc, Bucureşti, 1991–1993; 1996 (ARC). Datini, Bucureşti, 1993–1999.
Arca, Arad, 1991–1993; 1996–2000 (ARCA). Destin românesc, Bucureşti – Chişinău, 1994–
Archeus, Baia-Mare, 1997; 2000 (ARES). 1997 (DER).
Ardealul literar şi artistic, Bucureşti, 1997–2000 Destine, Bucureşti, 1990–1991; 1993; 1996.
(ARLA). Deşteptarea, Bucureşti, 1990–1998 (DTP).
Argeş, Piteşti, 1990 (ARG). Detectiv magazin, Bucureşti, 1990–1991; 1999–
Armonia, Bucureşti, 1993–1994; 1996–1999. 2000 (DTM).
Ars amandi, Constanţa, 1990 (ARSA). Dialog, Dietzenbach, 1990–1992.
Asachi, Piatra-Neamţ, 1996–2000. Dialog, Dietzenbach, 1990–1993 (DIA).
Astra blăjeană, Blaj, 1996–1997; 1999–2000. Dialog, Iaşi, 1990.
Astra maramureşeană, Baia-Mare, 1996–1999. Dilema, Bucureşti, 1993–2000 (DIL).
Astra, Braşov, 1990–1996; 1998–2000 (AST). Discobolul, Alba Iulia, 1997–1998 (DIB).
Ateneu, Bacău, 1990–1999 (ATN). Doina, Bucureşti, 1991–1999.
Aurora, Oradea, 1993–1996 (AURO). Dorul, Aalborg, 1995–1998; 2000 (DUL).
Axioma, Ploieşti, 2000 (AX). Douăzecişidoi, Bucureşti, 1990–2000 (DOI).
Azi, Bucureşti, 1990–1994; 1996–2000 (AZI). Echinox, Cluj-Napoca, 1990–2000 (EX).
Baricada, Bucureşti, 1990–1996 (BAR). Erată, Braşov, 1996–1997 (ETA).
Bârladul, Bârlad, 1997–1999 (BAD). Euphorion, Sibiu, 1990–1991; 1993–1994; 1996–
Bibliografia Naţională a României, Bucureşti, 2000 (EPR).
1990–2000 (BNR). Euresis, Bucureşti, 1993; 1995–2000 (ESI).
Brâncuşi, Târgu-Jiu, 1995–1999 (BCS). Excelsior, Brăila, 2000.
Bucovina literară, Suceava, 1995; 1998–1999 Excelsior, Cluj-Napoca, 1992–1994; 1996–2000
(BUC). (ESR).
Cadran, Bistriţa, 1990–1993 (CAD). Expres magazin, Bucureşti, 1990–1997 (ESM).
Caiete critice, Bucureşti, 1990–1992; 1996; 1998– Familia, Oradea, 1990–2000 (F).
2000 (CAI). Femeia, Bucureşti, 1990–2000 (FMI).
Caietele Columna, Târgu-Jiu, 1998–2000 (CAT). Flacăra, Bucureşti, 1990–2000 (FC).
Caietele Dacoromaniei, Timişoara, 1996–2000 Forum studenţesc, Timişoara, 1990–1991 (FRMS).
(CDA). Galaxia românească, Bucureşti, 1990–1991.
Calende, Piteşti, 1991–2000 (CAL). Gândirea, Sibiu, 1996–1999; 1991 (G).
Carnet literar, Buzău, 1998–2000 (CLIT). Gazeta cărţilor, Ploieşti, 1992; 1995–1997 (GAC).
Cele trei Crişuri, Oradea, 1990–1999 (CTC). Gazeta de Buftea [continuă sub titlul Vlăsia],
Cercetări de limbă şi literatură, Sibiu, 2000. Buftea, 1990.
Cercetări de lingvistică, Cluj-Napoca, 1990–1993. Gazeta Făgetului, Făget, 1990.
Cetatea culturală, Cluj-Napoca, 1999–2000 (CET). Gazeta Reghinului, Reghin, 1990–1996; 1998–
Coloana infinitului, Timişoara, 1998–2000 (COF). 2000 (GAI).
Constelaţia Dragonului, Bucureşti, 1994 (CON). Glasul Ardealului, Deva, 1991–1992 (GLA).
Contemporanul, Bucureşti, 1990–2000 (CNT). Glasul Bucovinei, Bucureşti – Cernăuţi, 1994–1997.
Continent, Suceava, 1999 (COT). Glasul naţiunii, Chişinău, 1991–1994; 1996–1997
Contrafort, Chişinău, 1994–1999 (CFT). (GLN).
BIBLIOGRAFIE XXX
Glasul, Cluj-Napoca, 1998–2000 (GAS). Noua revistă română, Bucureşti, 1997 (NRR).
Graiul de duminică, Baia Mare, 1990. Nu, Cluj-Napoca, 1990–1993 (NU).
Graiul Sălajului, Zalău, 1990–1994; 1999 (GRS). Observator cultural, Bucureşti, 2000 (OBC).
Guliver, Arad, 1992–1993 (GUL). Observator, München, 1990 (OBT).
Haemus, Bucureşti, 1998–1999. Oglinzi paralele, Nădlac, 1996–2000 (OPR).
Heliopolis, Timişoara, 1996–2000. Opinia studenţească, Iaşi, 1990–1993 (OPS).
Hyperboreea, Oradea, 1998–1999 (HP). Opinia, Iaşi, 1990–1993; 1996–1997 (OP).
Hyperion, Botoşani, 1996–2000 (HPR). Opinii culturale, Deva, 1998–1999 (OPU).
Iancule, crai luminat, Alba Iulia, 1994–1997; 2000. Orizont, Timişoara, 1990–2000 (O).
Ianus, Râmnicu-Vâlcea, 2000. Pagini literare, Făgăraş, 1990.
Icoana din adânc, Bucureşti, 1997–2000. Paideia, Bucureşti, 1993.
Interferenţe, Fălticeni, 1998 (INT). Palia expres, Orăştie, 1996–2000.
Izvoare, Beclean, 1993 (IZV). Paradigma, Constanţa, 1993–1994; 1996–1997
Însemnări ieşene, Iaşi, 1992–1993. (PARD).
Jurnalul literar, Bucureşti, 1990–2000 (JL). Paradox, Bucureşti, 1990–1991 (PAR).
Jurnalul S. F., Bucureşti, 1994–1996 (JSF). Paradox, Bucureşti, 2000.
Kindia, Târgovişte, 2000 (KD). Paralela ’45, Piteşti, 1994; 1996–1999.
Lettre internationale, Bucureşti, 1992–2000 (LTI). Penteleu, Nehoiu, 1992–1994.
Limba română, Bucureşti, 1990–2000. Philobiblon, Cluj-Napoca, 1996–1999.
Limba şi literatura română, Bucureşti, 1990–2000 Placebo, Piteşti, 1991–1993.
(LLE). Pleiade, Satu Mare, 1990–1991 (PDE).
Limbă şi literatură, Bucureşti, 1990–2000 (LL). Plural, Bucureşti, 1999.
Literatorul, Bucureşti, 1991–1999 (LTE). Poesis, Satu-Mare, 1990–2000 (P).
Litere şi viaţă, Târgu-Secuiesc, 1990. Poezia, Iaşi, 1995–2000.
Litere, Bucureşti, 1990–1991 (LTM). Porto Franco, Galaţi, 1997–1998 (PRF).
Litere, Găeşti, 2000 (LTL). Povestea vorbei, Oradea, 1992–1995.
Luceafărul, Bucureşti, 1990–2000 (LCF). Preludii, Odorheu, 1993–1994.
Magazin „Săptămâna”, Bucureşti, 1993–1994. Preţul succesului, Bucureşti, 1997–1998.
Magazin ilustrat, Târgu-Mureş, 1990 (MZL). Pro Basarabia, Bucureşti, 1994–1998.
Magazin M-R, Timişoara, 1996–2000. Provincia, Cluj-Napoca, 2000.
Magazin, Bucureşti, 1991–2000. Rampa şi ecranul, Bucureşti, 1995–1997.
Mangalia, Mangalia, 1998–2000 (MGL). Ramuri, Craiova, 1990–1993; 1995–1996 (R).
Manuscriptum, Bucureşti, 1990–2000 (MS). Relief, Arad, 1992–1993; 1994.
Max Bănuş & Ion Cristoiu vă recomandă, Bucureşti, Restituiri, Deva, 1994–1997.
1993 (MX). Revista de istorie şi teorie literară, Bucureşti,
Meandre, Alexandria, 1998–2000 (MND). 1990–1997 (RITL).
Memento, Bucureşti, 1990. Revista română, Iaşi, 1995–1997; 1999.
Memoria, Bucureşti, 1990; 1992–2000 (MEM). Revista V, Focşani, 1990–1994 (REV).
Meridianul Timişoara, Timişoara, 1990–1994 Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară, Chişinău,
(MRT). 1990–1994 (RLL).
Metafora, Constanţa, 1990–1991; 1993–1995; Revue de Transylvanie, Cluj-Napoca, 1991.
1997–2000 (MET). România literară, Bucureşti, 1990–2000 (RL).
Metamorfoze, Medgidia, 1990. Rostirea românească, Sibiu, 1995–1999 (ROS).
Minerva, Bistriţa, 1990–1999 (MI). Salonul literar, Arad, 1990–1992.
Miracolul cuvântului, Brăila, 1990–1991; 1994; Scutul Moldovei, Iaşi, 1992–1995.
1997 (MIC). Secolul XX, Bucureşti, 1990–1992; 1995–2000
Moftul român, Bucureşti, 1990–1999 (MR). (SXX).
Moldova, Chişinău, 1991–1994 (MOC). Semne, Deva, 1999–2000 (SMN).
Moldova, Iaşi, 1990–1993 (MOL). Septentrion literar, Cernăuţi, 2000 (STL).
Mozaicul, Craiova, 1998–1999 (MOZ). Septentrion, Găbăneşti – Rădăuţi, 1990–1997.
Munţii Apuseni, Oradea, 1995–1996. Sigma, Chişinău, 1992.
Neamul românesc, Iaşi, 1993–1994 (NR). Silvania, Zalău, 1990–1991.
Noesis. Agora ’96, Cluj-Napoca, 1996–1997 (NOS). Sinteze, Ploieşti, 1999.
Noi, Bucureşti, 1990. Societate şi cultură, Bucureşti, 1990–1998 (SOC).
XXXI BIBLIOGRAFIE
Solstiţiu, Satu-Mare, 1990–1993. Tineretul liber. Supliment literar-artistic, Bucureşti,

Speculum, Craiova, 1994. 1990–1992 (TNLS).
Steaua, Cluj-Napoca, 1990–2000 (ST). Tomis, Constanţa, 1990–2000 (TMS).
Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Series philologia, Totuşi iubirea, Bucureşti, 1990–1993 (TOI).
Cluj-Napoca, 1990–2000. Transilvania, Sibiu, 1990–1992 (T).
Sud, Bolintin Vale, 1997–1998. Tribuna, Cluj-Napoca, 1990–2000 (TR).
Sud-Est, Chişinău, 1992. Tribuna, Sibiu, 1990–2000.
Symposion, Oradea, 1994. Tribuna Ardealului, Cluj-Napoca, 1992–1993
Şapte zile, Bucureşti – Râmnicu-Vâlcea, 1990 (TRA).
(ŞZ). Turda, Turda, 1991.
Şcoala Ardeleană, Târgu-Mureş, 1991–1993. Ţara Hangului, Piatra Neamţ, 1996.
Terra grifonis, Drobeta Turnu-Severin, 1999–2000 Universul cărţii, Bucureşti, 1991–2000 (UC).
(TG). Unu, Oradea, 1990–2000 (UNO).
Terra litua, Târgu-Jiu, 1999. Vatra, Târgu-Mureş, 1990–2000 (VTR).
Tim ’17, Timişoara, 1990. Viaţa armatei, Bucureşti, 1990–1999 (VAR).
Timp liber, Bucureşti, 1990 (TIL). Viaţa capitalei, Bucureşti, 1990–1992 (VAC).
Timpul, Bucureşti, 1990–1995. Viaţa românească, Bucureşti, 1990–2000 (VR).
Timpul, Iaşi, 1990–1993 (TP). Vrerea, Timişoara, 1995–1999 (VRR).
Tineretul liber, Bucureşti, 1990–1994 (TNL). Zburătorul, Oneşti, 1990–1996 (ZBR).
1990 ANGHEL Paul, Cum se răpeşte un pre-
şedinte, fragmente din romanul Răpirea,
AGOPIAN Ştefan, Oraşul Mothoni, 1715, ALA, I, 1990, 11, 8; 12, 8; 13, 8–9. În nr. 13
LCF, s. nouă, 1990, 34, 10; Duminică. Ore şi poartă subtitlul Roman fantastic şi cotidian,
pofte, VTR, XXVII, 1998, 5, 4–5, fragmente desfăşurat în imaginaţia şi-n viaţa de fiecare
din romanul Fric. zi a unor oameni din România întunericului.
I. I. I. I.
AGOPIAN Ştefan, Raport cu Suzana, ANTON Costache, În căutarea oraşului,

fragment de roman, RL, XXIII, 1990, 12,
apărut în f. z. CVT, I, 1990, nr. 1–11. Roman
14–15.
poliţist.
I. I.
I. I.
ANTON Costache, În lunga noapte, Bucureşti,
ALDEA Adrian, Oameni şi bisturie, I, Cartea Românească, [1990], 376 p. Roman de
Bucureşti, Editura AMB, 1990, 208 p. (Seria observaţie socială. Gabriel Calomfir, cadru
001); II. Coşmarul, Bucureşti, Charme-Scott, universitar, trăieşte, alături de profesorul său,
1993, 159 p. Cu o prezentare, pe coperta- Demetriad, o somitate în lumea literelor dintr-
spate a vol. I, de Ion Băieşu. Evocare un mare oraş de cultură, suita de experienţe
tensionată, dedicată vieţii medicilor chirurgi. umilitoare la care a fost supusă în genere
„Citind-o, m-am îndrăgostit încă o dată de intelighenţia românească în anii dictaturii
această profesie fascinantă, de înaltă ceauşiste. Demolarea vechilor clădiri, pentru a
răspundere socială, una din acelea în care nu face loc blocurilor cenuşii şi insalubre, dar şi
ai voie să greşeşti” (Ion Băieşu). alterarea legăturilor de prietenie, viaţa culturală
pervertită de intervenţia discreţionară a
***, VAC, I, 1990, 39, 5. factorului politic, climatul de suspiciune în care
evoluează raporturile dintre personaje slujesc,
I. I. prin acumulare, restituirii tensionate a unei
„stări de veghe” dureroase, lipsită de speranţă,
ANDREI Al., Exilat în Urechiaţii Mari, pentru care normalitatea rămâne un atribut al
Bucureşti, Cuvântul Românesc, 1990, 187 p. trecutului sau, cel mult, al relaţiilor de familie.
(Biblioteca cuvântul românesc). Cu o pre- Întors în ţară, după trei ani petrecuţi la Paris,
zentare finală de Marcel Duţă. Roman-do- graţie ajutorului marelui său mentor, Gabriel
cument, dedicat vieţii sociale din timpul Calomfir nu va mai reuşi să se întoarcă în
dictaturii comuniste. Prin intermediul arti- „oraşul luminii” iar profesorul Demetriad va
ficiului epic al ms. găsit, intrăm în contact cu muri pe un pat de spital. Valoarea cărţii a fost
variatele aspecte ale existenţei locuitorilor prompt sesizată de critică. „Un bun roman de
unui sat, Urechiaţii Mari, destinat, până la observaţie socio-morală” (Nicolae Mecu).
urmă, demolării. Naraţiunea implică şi
destinele celor plecaţi la oraş. Relatările sunt Gabriel Dimisianu, RL, XXIV, 1991, 19, 10;
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1991, 21, 6; Nicolae
concepute independent, ca şi cum ar fi vorba
Mecu, VR, LXXXVI, 1991, 7, 113–115; Micu,
de episoade fără legătură directă între ele. Stil Scurtă istorie, III, 202–203; Micu, Istoria, 533–
jurnalistic. 534; Micu, Literatura, 276.
I. I. I. I.
1990 ANTONESI Doru 2
ANTONESI Doru, Enigma lui Quetzalcóatl, ofiţer al Serviciului Român de Informaţii şi

[Bucureşti], Raton, [1990], 56 p. Scurt roman Contrainformaţii al Marelui Stat Major, roma-
poliţist scris în registru parodic. Poncifele şi nul se concentrează asupra unei acţiuni de
automatismele genului slujesc unei sublinieri comando organizată, în martie 1940, de
iritante a limitelor relaţiei autor-cititor, a Intelligence Service, pentru a bloca Porţile de
foamei de realităţi cosmopolite din psihologia Fier, împiedecând astfel transportul petrolului
celui de al doilea. pe Dunăre către Germania. În paralel cu o
facilă intrigă de dragoste, parodiată pe alocuri
Ovidiu Pecican, Poliţistu-american ştie multe chiar de către personajul-narator („Ca în
şi-i baban, CNT, 1991, 4, 3.
filmele de duzină, ne-am sărutat prelung”),
I. I. spectaculosul exterior al intrigii poliţiste poate
servi drept pretext plauzibil pentru un în-
ARACHELIAN Vartan, Ediţie specială, deajuns de trepidant scenariu de film de
Bucureşti, Cartea Românească, 1990, 380 p. acţiune.
Romanul a fost tipărit apoi şi cu titlul Noaptea
L. Pv.
bastarzilor, dat iniţial în ms. de către autor.
Intriga densă a acestui „roman-frescă” (Val ARDELEANU Florin, Mitologia rigorii,
Condurache) este plasată în jurul anului 1933, fragment de roman, F, XXVI, 1990, 9, 7.
iar scriitura, mai degrabă jurnalistică decât
ficţională, face ca interesul cititorului să fie I. I.
canalizat mai mult înspre evenimentul istoric şi
mai puţin înspre peripeţiile pur romaneşti. ' BACONSKY A. E., Biserica Neagră, în
Protagonistul, ziaristul cu simpatii de stânga vol. Scrieri, II. Proze, Bucureşti, Cartea Ro-
Tudor Ştefănescu, ajută la descifrarea unor mânească, 1990, p. 145–269. Ed. îngr., note,
palpitante jocuri de culise, care însoţesc cronologie şi bibl. de Pavel Ţugui. Cu un
tribulaţiile antilegionare ale guvernării lui studiu introd. de Mircea Martin. (În lb.
Carol al II-lea, ascensiunea politică a Gărzii de germană: Die schwarze Kirche, tr. de Max
Fier, scandalul de presă stârnit de afacerea Demeter Peyfuss, Berlin, 1976). Roman
Škoda, asasinarea lui I. G. Duca în gara Sinaia parabolic. Scrisă în 1969 şi respinsă de
etc. Deşi impresionant prin anvergura epică, cenzură, cartea reprezintă o utopie neagră, de
prin autenticitatea informaţiei istorice şi prin tip orwellian, un protest la adresa dictaturii
fluenţa narativă, textul recurge uneori la ste- comuniste, îmbinând elemente de roman
reotipii stilistice, iar construcţia personajelor e social cu procedee specifice literaturii
câteodată lipsită de verosimilitate psihologică. fantastice şi prozei de atmosferă.
Protagonistul, alter-ego al autorului, este un
– Noaptea bastarzilor, Bucureşti, RAO, 2000. artist însingurat, contemplativ, animat de vo-
luptăţi introspective, ce soseşte într-un oraş
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 21, 6; Val
fictiv, aflat pe un ţărm de mare, într-un peisaj
Condurache, Romantismul epic, RL, XXIII, 1990,
35, 10. romantic, dezolant şi tenebros. Universul
halucinant şi sumbru pe care eroul îl
L. Pv. descoperă treptat, fără a-l înţelege pe deplin,
este dominat de aşa-numita Ligă a
ARAMĂ Ion, Pericol în amonte, Bucureşti, Cerşetorilor, o instanţă opresivă, ininteligi-
Labirint, 1990, 183 p. Roman de spionaj. bilă, ce pune stăpânire pe cetate. Contactul cu
Scris la persoana întâi, din perspectiva unui această organizaţie tutelară, terifiantă şi
3 BĂRBULESCU Marta 1990
obscură, are ca efect o acumulare de negaţii, XXIII, 1993, 272, 6; Alex Ştefănescu, Mesaj
ca simboluri ale golului, redate prin secret, cunoscut de toată lumea, RL, XXVIII,
aglomerarea de elemente macabre şi groteşti. 1995, 38, 6; Ion Murgeanu, CROR, VII, 1995, 10,
3; Micu, Scurtă istorie, III, 369–371; Ruxandra
De la deposedarea de toate bunurile sale, la
Cesereanu, F, XXXIII, 1997, 5, 71–73; Ruxandra
descalificarea şi la depersonalizarea totală,
Cesereanu, Lumea stăpânilor în antiutopia
eroul, ajuns gropar în cimitirul Bisericii românească, VTR, XXVII, 1997, 6, 80–82; Ce-
Negre, parcurge toate treptele metamorfozei sereanu, Călătorie, 249–251; 258; 262–263; 265–
menite a-l transforma în „omul nou” comunist. 266; Cosma, Romanul, II, 281–282; Glodeanu,
Absorbit fără voie în cercul de fier al puterii, Dimensiuni, 101–102; Simion, Fragmente, II, 46–
tot mai indiferent la privaţiunile şi constrânge- 49; Dan Culcer, Jurnalul unui vulcanolog, F,
rile ce se înmulţesc vertiginos în jurul său, XXXV, 1999, 11–12, 12–25; Grigurcu, Amurgul,
personajul sfârşeşte prin a se prăbuşi total în 57–63; Vlad, În labirintul, 200–205; Diana
Câmpan, Avatarurile pierderii de sine în ≈, ST, LI,
uniformitatea absurdă dictată de Ligă.
2000, 5–6, 20–21; Anghelescu, Cămaşa, 132–133;
Document despre infernul comunist, romanul
Micu, Istoria, 622–623; Micu, Literatura, 183;
îmbină stilul poematic cu parabola modernă, Mincu, Poeticitate, 111.
fantasticul romantic cu realismul antiutopic,
proza de analiză psihologică cu simbolismul M. W.
alegoric postmodern. ≈ este „o primă încercare
la noi de a pune dictatura de tip stalinist într-o BAROS Aurel Maria, Calea dragostei şi-a
parabolă atroce împinsă deliberat spre un gro- morţii peste care treci o dată, Bucureşti,
tesc enorm” (Eugen Simion). Cartea Românească, 1990, 261 p. Roman de
dragoste. În 1944, într-un sat din Teleorman,
– Ed. îngr. şi Câteva lămuriri de Pavel Ţu- dezertorul Ştefan Voinea se ascunde în casa
gui, Bucureşti, Eminescu, 1995. Petriei Licură, dându-se drept soţul acesteia,
Pavel, care murise pe front şi cu care Voinea
Die Schwarze Kirche, tr. de Max Demeter seamănă fizic. În chip surprinzător pentru
Peyfuss, Berlin – Frankfurt – Wien, Ullstein, acest gen de proză, mizând pe senzaţional,
1976; L’Eglise Noire, tr. de Samuel Richard, profilurile personajelor sunt bine închegate
pref. de Alexandre Călinescu, Paris, Fondation epic. Relaţia de iubire dintre protagonişti este
Culturelle Roumaine, 1997. corect motivată, atmosfera locală (bine
punctată prin elementele de limbaj regional)
Eugen Simion, Romanul parabolic, RL, XXIII, evită clişeele romanului rural post-moromeţian.
1990, 23, 11; Maria Ana Tupan, O utopie neagră,
ST, XLI, 1990, 7, 17; George Vulturescu, Dare de Claudiu Constantinescu, Intenţiile contau, RL,
seamă despre orbi şi cerşetori, P, I, 1990, 7, 8; 15; XXIV, 1991, 21, 10.
Nicolae Baltă, ~. Un prinţ al melancoliei, CROR,
II, 1990, 16–17, 8; Cornel Ungureanu, Agonie şi L. Pv.
resurecţie, O, s. nouă, 1990, 32, 10; Nicolae Ma-
nolescu, Proza lui ~, RL, XXIII, 1990, 38, 9; BĂNESCU Florin, Despre arta burla-
Olimpiu Nuşfelean, MI, I, 1990, 9, 3; Ovidiu nieră, LCF, s. nouă, 1990, 32, 10; Despre
Pecican, Goticul întârziat, CNT, 1991, 5, 3; arta burlanierului, T, XIX, 1990, 8, 19–22,
Gheorghe Glodeanu, Poetica fantasticului, P, II, fragmente dintr-un roman cu titlu neprecizat.
1991, 2, 14; Dan Mănucă, Zodia necromantului,
LCF, s. nouă, 1991, 13, 4; 6; Constantin Cubleşan, L. Pv.
Universul insolit al prozei lui ~, ST, XLII, 1991,
2–3, 28–29; Mircea Martin, Literatura română BĂRBULESCU Marta, Fumul albastru,
postbelică şi fundalul ei social-politic, VTR, Bucureşti, Cartea Românească, 1990, 279 p.
1990 BLAGA Carmen 4
Personajele cărţii vor fi reluate în Leagănul Elenei Daniello, a fost încredinţată fiicei
(2000). Roman de dragoste. Acţiunea, plasată autorului, Dorli Blaga, de unde a ajuns, prin
în anii ’80, urmăreşte relaţiile conjugale şi intermediul criticului Mircea Cenuşă, în
extraconjugale ale câtorva cupluri de Biblioteca Judeţeană Alba Iulia. Ca operă
intelectuali şi artişti. În construcţia personajelor, literară, ≈ reprezintă cel mai important caz de
autoarea apelează la nuanţări psihologice literatură „de sertar” din perioada comunistă,
plauzibile, în acord cu mediul cultural despre care culturnicii epocii nu au avut
sofisticat în care se petrece acţiunea. foarte multă vreme nici un fel de informaţii,
chiar şi acelea ajunse târziu prin redacţiile
Alex Ştefănescu, RL, XXIII, 1990, 39, 10; unor rev. literare fiind vagi şi incomplete.
Romul Munteanu, BAR, II, 1991, 8, 8. Sub aspectul construcţiei, ≈ reprezintă o
C. T.
creaţie literară greu de tipologizat, cum se
întâmplă adesea cu operele literare
BLAGA Carmen, Meandre, fragment de importante scrise în perioadele de dictatură.
roman, O, s. nouă, 1990, 39, 12. Într-un sens foarte general, ≈ reprezintă o
amplă înscenare, apelând la variate resurse ale
I. I. demersului narativ, ca şi la acelea ale eseului
literar, ale discursului filozofic ori ale
BLAGA Lucian, Luntrea lui Caron, Bucureşti, comentariului social şi moral, dedicată
Humanitas, 1990, 527 p. Ed. îngr. şi stabilire raporturilor creatorului de cultură cu
de text de Dorli Blaga şi Mircea Vasilescu, represiunea, modalităţilor în care acesta a
notă asupra ed. de Dorli Blaga, postf. de reuşit să se opună, ca fiinţă vulnerabilă şi ca
Mircea Vasilescu. Fragmente: Chemarea eu gânditor, arbitrarului generalizat. Natura
lupilor (romanul este anunţat cu acest titlu), violentă a regimului comunist, adus în
MS, VI, 1975, 83–94; 2, 90–100; ≈, RITL, România de tancurile sovietice, rezidând în
XXXVII, 1989, 3–4, 187–208; XXXVIII, contestarea fără precedent a ethosului etnic,
1990, 1–2, 158–215; Zodia Cumpenei, F, scindat în virtutea principiilor „luptei de clasă”,
XXVI, 1990, 5, 8–9. Au mai fost publ. se oglindeşte în însăşi structura dihotomică a
fragmente, fără a se mărturisi apartenenţa la cărţii, concentrată pe urmărirea existenţei a
roman, în GL (nr. 18 şi 27/ 1967), LCF (nr. două personaje complementare, Axente
26 şi 39/1968, nr. 27/ 1969), AFT (nr. 1/1969), Creangă şi Leonte Pătraşcu. De fapt, acestea
FC (nr. 37/1976), VR, AST. Anunţat, în reprezintă întruchipări scindate ale unei unice
scrisori, încă din 1945–1946, romanul a fost personalităţi, individualitate care, aşa cum o
scris în două variante, între 1951 şi 1953, arată Hronicul şi cântecul vârstelor, se
respectiv între 1956 şi 1958, în anul 1960 născuse armonică, îmbinând, în variatele
autorul manifestându-şi dorinţa de a-l mai aspecte ale manifestărilor sale, atât poeticul,
rescrie o dată. În ms., a purtat titlul, dat de cât şi vocaţia filozofică. Maniheismul acesta,
autor, Robie pământească, robie cerească, la care se ajunge nu din vina autorului,
intitulare schimbată, în 1989, în cadrul redac- luminează cu claritate şi structura de
ţiei RITL, cu acordul fiicei scriitorului, Dorli adâncime a conflictului, acolo unde se
Blaga, în aceea de azi. Textul variantei a consolidează raportul între ficţiune şi bio-
doua, publ. în 1990, a fost predat Corneliei, grafie. Axente Creangă, poet şi estetician, pe
soţia lui ~, de medicul Elena Daniello, care noua epocă îl găseşte retras într-un sat de
prietenă a poetului, după ce a fost copiat, munte, unde trăieşte primii fiori ai unei iubiri
cuvânt cu cuvânt, într-un caiet de uz personal. neaşteptate, are, spune ~, în Leonte Pătraşcu,
Prima variantă, aflată iniţial tot în posesia de profesie filozof, un „geamăn” spiritual.
5 BLAGA Lucian 1990
Numai că, deşi epurat din învăţământul Elena, în cea de a doua, un golf al salvării,
superior ca şi Leonte, apoi desfiinţat, ca culminând cu apoteoza iubirii mistice din
intelectual, de noua ideologie, Axente final. Tot aşa, Faust îşi răscumpără păcatele
Creangă nu ajunge să se sinucidă, cum o va tinereţii prin activism social. Apelând la o
face „geamănul” său, aruncându-se în Râpele soluţie opusă aceleia goetheene, Axente
Roşii. Privirea prin care ne e dat să înţelegem Creangă încearcă să evite arbitrarul
lumea, pare a spune autorul, beneficiază generalizat pe calea erosului. Apoi, câtă
întotdeauna, asemenea auzului, de o vreme nu face nici un pact cu Mefistofel, el
bifuncţionalizare divină, astfel încât bătălia îşi păstrează şi dreptul integral de a înfrunta
cu teroarea, violenţa, crima, nebunia, prostia individual teribila realitate care a devenit
şi mizeria materială nu poate fi pierdută decât istoria României postbelice. Ca o ultimă ob-
în momentul stingerii ultimului sâmbure de servaţie, se impune a adăuga că, sub aspectul
raţionalitate, care aparţine conştiinţei sensi- viziunii asupra lumii, ≈ se suprapune aproape
bile, capabilă de afecţiune, cu care avem şansa fără cusur imaginii pe care ne-am format-o
de a evalua ceea ce ne înconjoară. Astfel se şi din toate celelalte puncte de vedere despre
explică, în final, împlinirea, la Grădiştea, a extraordinara personalitate a autorului, care
iubirii dintre Axente Creangă şi Ana Rareş, rămâne şi prin acest text unul dintre cei mai
înfiripată la începutul cărţii, de astă dată pe profunzi şi mai autentici creatori ai culturii
fundalul proaspăt dezgropatei Sarmizegetusa, române.
semn al permanenţei obârşiilor. Scris la per-
soana întâi, textul impresionează prin tensiu- – Ed. a II-a, revăzută, Bucureşti, Humanitas,
nea relatării, biograficul desprinzându-se cel 1998. Fragmente: în vol. Izvoade. Eseuri,
mai adesea din fundal printr-o proiecţie conferinţe, articole, ed. îngr. de Dorli Blaga
exemplară în metafizic. Imaginea invaziei şi Petre Nicolau, pref. de George Gană,
hoardelor răsăritene, cu puhoiul de tancuri şi Bucureşti, 1972; ***, Dimensiunea, 163–173.
de soldaţi fioroşi care cotropesc ţara, devine
astfel grăitoare nu numai pentru viitoarea Mircea Zaciu, O amplă proiecţie narativă,
înrobire a unui neam întreg. În expresiile sale, RITL, XXXVII, 1989, 1–2, 182–185; Dorli Blaga,
consemnarea capătă adesea valenţe Notă de ediţie, RITL, XXXVII, 1989, 1–2, 186;
fantasmatice, compulsive, după cum Mircea Cenuşă, ~. Zodia Cumpenei, F, XXVI,
1990, 5, 8; Vartan Arachelian, „Dorli Blaga: N-am
„construcţia realistă”, de care pomenea
făcut un pact cu diavolul, am scris într-una
Mircea Zaciu, vorbeşte de fapt despre
memorii...”, ESM, I, 1990, 5, 8; ***, Top orizont,
consolidarea unui „realism mitic” (Liviu
O, s. nouă, 1991, 1–2, 11; Florin Manolescu, ~ ro-
Petrescu), departe de ceea ce afirma Dorli
mancier, LCF, s. nouă, 1991, 3, 5; Alex Ştefănescu,
Blaga, atunci când plasa cartea „în sfera Aripile prea mari care împiedică la mers, FC,
literaturii de ficţiune”. În aceste condiţii, 1991, 3, 10; Nicolae Manolescu, Între
distanţa care separă unele prototipuri istorice memorialistică şi roman, RL, XXIV, 1991, 5, 9;
de întruchiparea lor literară poate părea M. Ilea, „Supremele izvoare” şi hăul comunist,
paradoxală, justificând chiar senzaţia de APS, II, 1991, 5, 6; Liviu Petrescu, Realismul mitic,
roman „cu cheie”. Să nu uităm însă că, în TR, s. nouă, III, 1991, 7, 1, 4; Gabriela Gavril, ≈,
genere, literatura lui ~ nu poate fi înţeleasă CL, CXXV, 1991, 8, 5; Nicolae Florescu, JL, s.
decât printr-o continuă raportare la modele, nouă, II, 1991, 5–6, 3; 7–8, 3; Adrian Dinu
Rachieru, Romancierul ~, MRT, II, 1991, 2, 5;
asumate ca repere exemplare. În Faust,
Gabriel Chifu, Schimbare de perspectivă, R, 1991,
poemul lui Johann Wolfgang Goethe pe care ~ 3, 3; Nicolae Florescu, JL, s. nouă, II, 1991, 9–12,
îl traduce cam în aceeaşi perioadă, tragedia 3; Gheorghe Grigurcu, ≈ sau adolescenţa
Margaretei, din partea întâi, devine pentru întârziată, VR, LXXXVI, 1991, 3, 103–110; Ioan
1990 BLAGA Lucian 6
Lascu, Fiinţă morală şi fiinţă creatoare, R, 1991, 1994, 12, 27; ***, La ce bun poeţii, 92; Ionel Ne-
3, 3; Cornel Moraru, ~ romancier, F, XXVII, 1991, cula, Ipostaze de romancier, ATN, XXXII, 1995,
3, 4–5; Alexandru Pintescu, ≈, P, II, 1991, 3, 8; 5, 4; Cornel Munteanu, Parabola mitului esca-
Constantin M. Popa, Operă inaugurală, R, 1991, tologic, AURO, 1995, 5, 34–36; Gheorghe
3, 3; George Popescu, „Revoluţia” criteriilor: între Glodeanu, Funcţia soteriologică a romanului, TR,
diagnoză şi terapie, R, 1991, 3, 3; Octavian s. nouă, VII, 1995, 24–25, 3; Mircea Muthu, Podul
Soviany, ~. ≈ la editura Humanitas, UC, I, 1991, de pe Mureş, APS, VI, 1995, 5–6–7, 24; Eugen
3, 3; Nae Antonescu, ≈, PDE, II, 1991, 3–4, 2; Simion, Romanul autobiografic, CAI, 1995, 5–7,
Ovidiu Pecican, ~ romancierul, ST, XLII, 1991, 5–10; Bazil Gruia, Astrul din Lancrăm, VAR, VI,
2–3, 41–42; ***, Revista revistelor, TR, s. nouă, 1995, 6, 22; Gavril Istrate, ~ în conştiinţa
III, 1991, 13, 2; Nicolae Florescu, JL, s. nouă, II, generaţiei mele, DAC, VI, 1995, 18, 25–31; Gruia,
1991, 13–14, 3; Maria Cornelia Oros, ~: creează şi Mixaje, 81–82; Micu, Scurtă istorie, II, 63–64;
fă ce vrei, EPR, II, 1991, 4, 3; 11; Aurel Martin, Mihu, Lucian Blaga, 70, 73, 74–78, 80–83, 232;
Mai mult ca tragicul existenţial, VAR, II, 1991, 4, Oprişan, Lucian Blaga, 6; Ion Ştefan, Adevăr şi
20–21; Mircea Muthu, „Trecerile” lui Caron, TR, ficţiune, JL, s. nouă, VII, 1996, 49–52, 4; Titus
s. nouă, III, 1991, 19, 1, 8; Mircea Popa, Cuvinte Andronic, Istoricul unor pagini de ~, ROS, II,
de lămurire, RL, XXIV, 1991, 20, 5; Mircea 1996, 5–6, 134–137; Ianoşi, O istorie, 223, 268–
Cenuşă, ~. Glose la un roman de excepţie, TR, s. 273; Muscă, Filosofia, 95; Tismăneanu, Mihăeş,
nouă, III, 1991, 20, 7; Ioan Derşidan, „Autoportret Balul, 104; Zaciu, Ca o imensă scenă, 414–421;
cu palimpsest”, CTC, II, 1991, 5, 8; Urmuz, Cică Zaciu, Scrisori, 22–28; ***, Dimensiunea, 162–
nişte cronicari..., O, s. nouă, 1991, 8, 4–5; Ed. 163; Daniel Moşoiu, Nu există un climat propice
Tesler, Timp şi simbol, CTC, II, 1991, 5, 9; literaturii, dar eu nu mai am timp să aştept. De
Gheorghe Alexandru Iancovici, O ultimă ipostază vorbă cu scriitorul Nicolae Breban, TR, s. nouă,
a „Marelui Anonim”, O, s. nouă, 1991, 20, 7; Ioan IX, 1997, 40, 3–5; Apetroaie, Portrete, 132–144;
Lascu, Între politică şi cultură, TNLS, III, 1991, Bălu, Opera, 213–222; Breban, Riscul, 270–282;
26, 11; Elisabeta Roşca, Întâlnirea dintre
pământurile ficţiunii, TNLS, III, 1991, 32, 4–5; ***, Eonul, 208–216; Ion Ştefan, O rimă a lui ~ pe
Aurel Rău, Brodări cu „bradul” sau între jurnal şi care poetul a uitat-o, P, IX, 1998, 5–6, 8; Ana
roman, ST, XLII, 1991, 9, 4–5; Vlad Sorianu, Maria Muntean, Mircea Muthu: „Vom asista la
Eternitatea lui ~, ATN, XXVIII, 1991, 10, 4; schimbare de paradigmă în modul poiesisului”,
Rodica Marian, Moarte şi destin, EX, XXIII, TMS, s. nouă, III, 1998, 6, 2; Marian Barbu,
1991, 10–11, 7; I. Ciorna, Mărturia poetului, GRS, Reexaminări critice, DUL, VIII, 1998, 105, 45;
III, 1991, 402, 3; Lucian Valea, Între biografie şi Adam, Insulele, 174; Cesereanu, Călătorie, 248–
romanesc, MI, II, 1991, 12, 6; Dumitru Micu, ~, 249; Cosma, Romanul, II, 435–442; Glodeanu,
romancier, CAI, 1991, 2, 69–71; M. Almăşan, CAD, Dimensiuni, 30–34; Zaciu, Viaticum 2, 216–223;
III, 1992, 1, 2; Doina Jela, Ion Negoiţescu: Nu Claudia Costin, ~ – ≈ sau despre luciditate şi
poate fi viu Eminescu între noi, azi, decât absolut, CL, CXXXII, 1999, 1, 39; Ion Ştefan,
cunoscându-l ca pe un contemporan, apreciind cu „Faust” – traducerea lui ~, P, X, 1999, 3–4, 8;
demnitate şi curaj ceea ce ne apropie şi ceea ce ne Alex Ştefănescu, Poezie povestită, RL, XXXII,
desparte de el, TMS, XXVII, 1992, 1, 3; 15; 1999, 36, 4; Cornel Munteanu, Resurecţia
Grigore Scarlat, Interviu cu dl Aurel Rău. Cu parabolei, ROS, V, 1999, 10–11–12, 36–43;
Steaua la Poesis, P, III, 1992, 2–3, 10–11; Călin Sopes Rodrigues, Memorii, TG, I, 1999, 4–5, 8–
Manilici, ~: portret interior, ST, XLIII, 1992, 5–6, 11; Ion Simuţ, Ediţiile critice – ritmuri, probleme
13–16; Anatol Ciocanu, ~ – zeul metaforei, GLN, şi nelinişti, F, XXXVI, 2000, 2, 79–81; Achim
IV, 1992, 35, 4; Petre Răileanu, ARC, 1992, 2, Mihu, Dictatura conştiinţei naţionale, CET, III,
2000, 5, 1; Ion Simuţ, Rezistenţa vechii ierarhii de
220; I. Sârbu, NR, II, 1994, 4–5, 1, 11; ***, Când
valori, F, XXXVI, 2000, 9, 5–11; Micu, Istoria,
literatura face istorie: ≈ şi „Un român la Paris”, 229; Micu, Literatura, 64; Muthu, Lucian Blaga,
CNT, 1994, nr. 22–33 (dezbatere), 1, 8–9; 18, 33, 36, 74–78, 85, 92; Simion, Fragmente, IV,
Ruxandra Cesereanu, Romanul obsedantului 343–355.
deceniu între disidenţă şi impostură, ST, XLV,
I. I.
7 BUZOIANU Gheorghe 1990
BOGHIAN Nicolae, Confuzia, VAR, I, smintitului călugăr Rasputin. „Sfântul” de la

1990, 1, 18, fragment de roman. Maglavit, Bucureşti, Forum, 1990, p. 5–85
(Magia neagră). Microroman istoric, în care
L. Pv.
se recurge la formula biografiei romanţate.
Intriga trepidantă, de spionaj, circumscrie, de
BOIANGIU Raisa, El, tatăl, TR, s. nouă,
fapt, monografia cvasi-ficţionalizată a vieţii
II, 1990, 30, 3, fragment din romanul
lui Grigori Efimovici Rasputin, confidentul
Unchiul, nepoatele şi satul.
ţarului Nicolae al II-lea.
L. Pv.
C. T.
BOLOŞ Ion, Străinii, ARG, I, 1990, 4,
18–19; Puiul de şarpe, ARG, I, 1990, 11–12, BUD Elsa Maria, Trăsnet între două inimi,
8, fragmente din romanul Vulturii deasupra Bucureşti, Molena, 1990, 161 p. Thriller
noastră. poliţist şi erotic, cu acţiunea plasată în me-
diile intelectuale şi artistice din Berlinul
C. T. anilor ’20. Pretextul epic este furnizat de o
dramă conjugală (încheiată cu sinuciderea
BRAHAŞ Cornel, Morţii nu mai ştiu drumul amantului femeii) şi de o substituire de
spre casă, Bucureşti, E. M., 1990, 134 p. tablouri valoroase.
Conform informaţiilor oferite de autor, cartea
reprezintă continuarea romanului Până la C. T.
capăt şi mai departe (1989). Roman de
călătorie, bazat pe un pretext militar, şi anume BUGARIU Voicu, August – decembrie,
întoarcerea unui soldat român la vatră, după Bucureşti, E. M., 1990, 301 p. Fragment: Bu-
încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. letin de capitală, LCF, s. nouă, 1990, 20, 10.
Roman de confesiune, subiectiv. Cartea
Olga Duţu, ≈, TMS, XXVI, 1991, 6, 6, 14;
cuprinde întâmplările şi mai ales stările
Nicolae Boghian, VAR, II, 1991, 1, 21; Duţu,
Note, 99–100. sufleteşti ale unui scriitor şi ziarist „de raftul
al doilea”, înainte şi imediat după căderea
C. T. violentă a regimului comunist din România.
BRĂTESCU Gh., „Sfântul” de la Maglavit, în Aurel Martin, VAR, I, 1990, 14; Alex Ştefă-
vol. Destine bizare. Viaţa smintitului călugăr nescu, Scriitorul ca alergător de cursă lungă, FC,
Rasputin. „Sfântul” de la Maglavit, Bucureşti, 1991, 7, 12.
Forum, 1990, p. 87–158 (Magia neagră).
C. T.
Microroman cu tematică istorică şi
politică, conceput după formula biografiei
BUZOIANU Gheorghe, Operaţiunea „Ghin-
romanţate. Povestea prezintă monografia
ţureşti”, Bucureşti, E. M., 1990, 224 p.
cvasi-ficţionalizată a vieţii lui Petre Lupu,
(Sfinx,1). Roman poliţist. Muzeul din Ghin-
eroul fenomenului social de natură mistică,
ţureşti, obscur târg de provincie, intră în
din 1935, intitulat în presa vremii „Minunea
de la Maglavit”. posesia unei valoroase colecţii numismatice.
Două reţele concurente ale Mafiei americane se
C. T. arată interesate de furtul acesteia. Canavaua
tradiţională a genului nu e prin nimic superior
BRĂTESCU Gh., Viaţa smintitului călugăr tulburată. Senzaţia e de vizionare a unui alt
Rasputin, în vol. Destine bizare. Viaţa episod din seria cinematografică de succes
1990 CALAIS Alexandru 8
B.[rigada] D.[diverse], mai puţin comicul, aici CARPIANU Radu Stan, Enigma insulei sau
deloc savuros. Călătorie peste şapte milenii, Bucureşti, Getica,
1990, 350 p. Roman science-fiction.
D. G. B.
D. G. B.
CALAIS Alexandru, Corabia nevăzută,
Bucureşti, Cartea Românească, 1990, 327 p. CĂLUGĂRU Cornel, Rămăşag pe un sărut.
Roman de introspecţie. Delicat sondaj al su- Roman poliţist, Târgu Mureş, Casa de Editură
fletului juvenil masculin. Ionică Borcea, fiu de Star, 1990, 155 p. (Pistolet). Roman poliţist.
ceferist, e un adolescent de o sensibilitate
peste medie. Textul conţine istoria regăsirii – Târgu Mureş, Alpha, 1990.
timpului pierdut al unei conştiinţe marcate de
D. G. B.
problemele vârstei, de un destin sumbru,
catalizat de spaţiul, cu deschidere spre
CERNEŢ Laurenţiu, Privind peste umăr, I,
miraculos, al Deltei. Memoria adună amintiri
Bucureşti, Cartea Românească, 1990, 359 p.
disparate, redând, asemenea unui seismograf,
Fragment: Duba, CL, s. nouă, 1990, 11, 12–
variaţiile de intensitate ale vieţii sale sufleteşti,
13. Fragment dintr-un proiectat vol. secund:
distribuindu-le pe palierele a douăzeci şi patru
Consilier de familie, VRR, I, 1995, 2, 8.
de cap. cu titulatură şi cu statut de povestiri
Roman realist. Sub aspectul tratării, textul
aproape independente, unele adevărate
este împărţit în trei părţi. Prima, pregnant
bijuterii prozastice (Plouă, Farmece, La
articulată graţie exactei şi, mai ales,
bordul «Lişiţei»). Relatarea la persoana întâi
expresivei picturi a mediului, reface
interiorizează discursul, conferindu-i o poezie
experienţa carcerală a tânărului Fane Alibeg,
aparte. Epicul curge lin, cu irizări molcome,
victimă a totalitarismului stalinist. Cea de a
aduse pe puntea amintirii de sensibilitatea
doua, introspectivă, rememorează, de-a
duioasă a unui eu narator ce l-a citit şi
lungul unui dens monolog interior, umilitorul
îndrăgit pe Proust.
efort de reintegrare socială a lui Iustin Văru,
Aluniţa Cofan, CAI, 1991, 6–7, 66–68. coleg de detenţie al protagonistului. Finalul
propune o altă istorie a reaşezării lumeşti,
D. G. B. întorcându-ne la Fane Alibeg, de astă dată în
postura de inginer şi de familist. Sub aspect
CALOMFIRESCU Nicolae, Septembrie, în psihologic, ceea ce-i lipseşte lui Fane Alibeg
amurg, Cluj-Napoca, Dacia, 1990, 212 p. aflăm în parte la Văru Iustin. Ambii au în
Roman de dragoste. Acţiunea se petrece în comun raportarea la un destin potrivnic şi
sudul Olteniei, în satele Coşteiu şi Padina, trauma afectivă, dar, în fapt, cei doi sunt feţe
într-un moment insuficient precizat, după ale unei singure monede: Văru Iustin
colectivizarea agriculturii. Marc Aureliu întruchipează partea anxioasă, iar Fane Alibeg
Cimpoeru revine la Padina, satul lui natal. pe cea candidă a aceluiaşi tip de personalitate.
Întâlnirea cu sora şi tatăl său, amintirile din E într-un fel regretabil că romancierul nu a
copilărie creează cadrul sentimental al unei mizat până la capăt pe această carte,
tomnatice idile între Marc şi Despina altminteri am fi avut parte de un Candid
Croitoru, studentă la horticultură. Finalul nedumerit până-n ultima clipă de nebunia ce i-a
astfel decis al romanului nu salvează textul de cuprins viaţa, sau, poate, de un Švejk al
sentimentalism. gulagului nostru, dat fiind că în materie de
M. M. comic, satiric, ironic, resursele par să nu-i
9 CRĂCIUN Boris 1990
lipsească acestui romancier. Nu întâmplător, o artificial şi firesc” (Al. Protopopescu), cartea

parte a criticii a remarcat tonul aşezat al evo- surprinde – în opinia aceluiaşi comentator –
cării, la un autor ce respinge „proza neagră şi prin „dicţia lapidară, sticloasă”, dar şi prin
crizismul încrâncenat” (Adrian Dinu Ra- „operativitatea de expertă” (Alex Ştefănescu) a
chieru), convins de imposibila obiectivitate a autoarei în caracterizarea personajelor.
unei astfel de întreprinderi, dar nu şi de rostul
terapeutic al demersului epic. Premiul Fundaţiei Liviu Rebreanu şi al ziarului
„Tineretul liber” pe anul 1990.
Adrian Dinu Rachieru, MRT, II, 1991, 6, 7;
Andrei Grigor, CAI, 1991, 8–9, 63–64; Cornel Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 44, 6; Ion
Ungureanu, O, s. nouă, 1991, 22, 10; Costin Bogdan Lefter, CNC, I, 1990, 48, 5; Mihai
Tuchilă, UC, II, 1992, 1, 8. Dragolea, ST, XL, 1990, 11–12, 44–45; Andrei
Grigor, CAI, 1991, 3, 40–41; Alex Ştefănescu, RL,
D. G. B. XXIV, 1991, 5, 10; ***, VAC, II, 1991, 5, 2;
Ovid. S. Crohmălniceanu, LCF, s. nouă, 1991,
CINEZAN Vladimir, Pământul de departe, 15, 4; Al. Protopopescu, VR, LXXXIX, 1994,
Bucureşti, Sport-Turism, 1990, 216 p. Roman 11–12, 152–154; Gabriela Inea, TMS, s. nouă, IV,
pentru copii şi tineret. Autorul evocă viaţa 1999, 5, 7.
halterofilului George Cuibuş, atras atât de
D. G. B.
marea performanţă sportivă, cât şi de idealul
împlinirii în viaţa personală, prin căsătoria cu CONTA Alexandra, Constantin GHIBAN,
Ruxandra. Scapă cine poate!, Galaţi, Porto Franco,
M. M. 1990, 248 p. (Detectiv). Roman poliţist.
D. G. B.
CIOROBEA Petrişor, W. LIWIL, Capcană
pentru spion, Bucureşti, Mileniul Trei, 1990, COPĂCIANU Emanuel, Iisus din Nazaret,
55 p. (Amprenta). Roman poliţist. Bucureşti, Doris, 1990, 264 p. Povestea vieţii
D. G. B. lui Iisus, narată pentru folosul sufletesc al
credincioşilor.
COMĂNEANU Anca Delia, Justin, Bucureşti,
D. G. B.
Cartea Românească, 1990, 163 p. Fragmente:
Orhideea roşie, TNLS, II, 1990, 11, 7; COPĂCIANU Emanuel, Maria Magdalena,
Elefantul de aur, CNC, I, 1990, 13, 12. Roman Bucureşti, Doris, 1990, 239 p. Cu o postf. a
parodic. Într-o imaginară Flavia Neapolis a autorului. Povestea „pildei de viciu şi virtute”
antichităţii, Justin, liber cugetător, dar şi fiinţă (autorul) a vieţii Mariei din Magdala.
cu chemare spre bucuriile lumeşti, dezbate, în
compania confraţilor, mari subiecte şi dileme D. G. B.
existenţiale ce impun concluzia că „Lumea
imaginată este una a «iluziilor pierdute». CRĂCIUN Boris, Taciturnul, Iaşi, Junimea,
Aspiraţiile cele mai înalte nu au asupra 1990, 182 p. Roman de dragoste. Cucerit de
existenţei oamenilor o influenţă mai mare taina înălţimilor agreste şi de frumuseţea
decât aceea pe care o exercită luna asupra candidă a Zânei, rousseauistul Emil „crede cu
mărilor şi oceanelor” (Alex Ştefănescu). Ro- obstinaţie în ideea iubirii totale, trup şi suflet”
man al unor „structuri psihologice extrem de (coperta a IV-a a cărţii).
lunecoase, aflate mereu la graniţa dintre
D. G. B.
1990 CUTOVA Ioan 10
CUTOVA Ioan, Sub umbra Etăl’ei, „roman Alain Villemin, L’Épreuve de l’exil, ESI, 1993,
în serial”, apărut în f. z. DTP, I, 1990, 5–8; II, 1–2, 144–149.
1991, 2. I. M.
D. G. B.
FRÂNCULESCU Niculae, Rio Bravo, fasc.
DANCIU-PETNICEANU Nicolae, Tangou I. Cântă lăstunii la defileul morţii, Bucureşti,
la Piave, Bucureşti, E. M., 1990, 317 p. Editura Rev. „Carusel”, [1990], 61 p.
Biografia romanţată a taragotistului bănăţean (Colecţia Western), fasc. II. Poliţia lui Mul-
Luţă Ioviţă, luptător pentru cauza româ- ligam, Bucureşti, Ulise, 1990, 64 p. (Colecţia
nismului, al cărui cântec, „La Paloma”, a Western), fasc. III. Sfârşitul sherifului Henry
făcut să amuţească pentru o clipă – la Piave, Warner, Bucureşti, Ulise, 1990, 64 p (Co-
pe frontul italian, în timpul primului război lecţia Western), fasc. IV. Sunteţi prea amabil
mondial – lătratul de moarte al armelor. Domnule King, Bucureşti, Ulise, 1991, 64 p.
(Colecţia Western), fasc. V. Jefuirea băncii
D. G. B. din Blue Town. Un ştreang pentru Harris,
Bucureşti, Ulise, 1991, 64 p. (Colecţia
DEAL Alexandru, Dulcea povară, frag- Western), fasc. VI. La un pas de nefiinţă,
ment de roman, O, s. nouă, 1990, 15, 12. [Bucureşti], Ulise, 1991, 64 p. (Colecţia
I. M. Western). Roman de aventuri a cărui acţiune
se desfăşoară în Vestul Sălbatic. Protagoniştii
DENCIU Ioan Dumitru, Sfârşitul că- sunt doi justiţiari neînfricaţi, şeriful Steve
lăreţului, REV, I, 1990, 19, 5; Chemarea la Sharkey şi prietenul său, cowboy-ul Gerry
ordine, AGA, V, 1992, 4, 152–154, fragmente Mulligam.
dintr-un roman cu titlu neprecizat. I. M.
I. M.
GALACTION Luky, Sultana, fragment
DONCIU Victor, Totul despre Escadrila din romanul cu acelaşi titlu, MOL, I, 1990, 1,
Întâi, Bucureşti, E. M., 1990, 204 p. Roman de 36–37.
acţiune cu tematică militară. Cartea are mai I. M.
degrabă aspectul unui manual de aviaţie.
Textul conţine în exces detalii tehnice GÂRNEAŢĂ Domnica, Zorii mireselor,
supărătoare şi face o apologie greoaie, sub Galaţi, Porto Franco, 1990, 173 p. Roman
raport stilistic, a vieţii de cazarmă. Intriga şi sentimental. Măriuca, eroină exemplară, şi
naraţiunea sunt aproape inexistente, personajele Cezar, bărbat de o cumsecădenie ieşită din
schematice. Stilul abundă în clişee, luând comun, se reîntâlnesc pe neaşteptate după ce,
turnura unei compuneri după o temă dată. în urmă cu douăzeci şi patru de ani, când erau
L. Pv. pe cale să se căsătorească, se pierduseră unul
pe altul din cauza unei întâmplări nefericite.
' DUMITRIU Petru, Treceţi, RL, Regăsirea lor înseamnă totodată reîntregirea
XXIII, 1990, 12, 21; Buddha de la Pekin, tr. familiei cu cele două fiice, Angelica şi Doina,
de Andriana Fianu, LCF, s. nouă, 1990, 14, 8– pe care femeia, silită de împrejurări, le
9, fragmente din romanul La Moisson. (În lb. dăduse în adopţie, dar de a căror creştere se
franceză: La Moisson, Paris, Éditions de La îngrijise cu devotament, fără a le spune că le
Table Ronde, 1989). este mamă. Realist în detalii, dar neverosimil
11 GHILIA Liana 1990
ca naraţiune, romanul rămâne la nivelul me- LTM, 1991, 2, 126. V. şi D. C. R. R.,

lodramei senzaţionale. Coborând, 1968.
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 42, 6. I. M.
I. M. ' GHEORGHIU C.[onstantin] V.[irgil],

Şi aşa a început calvarul, tr. de Liviu Man,
GEORGESCU Paul, Între timp, Bucureşti, fragment din romanul Omul care călătoreşte
Cartea Românească, 1990, 369 p. Familial, singur, NU, I, 1990, 2, 2. (În lb. franceză:
de epocă şi de moravuri, romanul are forma L’Homme qui voyagea seul, Paris, Plon, 1954).
ingenioasă a unei piese de teatru convertite în
proză (cu replici redate continuativ, cu I. M.
indicaţii de decor şi de regie). Acţiunea, pur
GHEORGHIU Mihnea, Muşchetarul lui
scenică, se petrece la sfârşitul primului război
Cantemir, Bucureşti, Albatros, 1990, 224 p.
mondial, într-un oraş neprecizat din lunca
(Cutezătorii). Mai aproape de fabulaţia istorică
Dunării, iar personajele aparţin în majoritate
în prima ei parte (Ucenicia cărturarului), care
micii burghezii locale. Unele sunt net
romanţează atractiv viaţa lui Dimitrie
caragialeşti ca tipologie şi limbaj: Miu, un fel
Cantemir, cartea devine una de aventuri în
de Trahanache ramolit, dar şiret, dedat la un
cea de a doua (Tihna valurilor), al cărei
imoral comerţ cu ocupantul german, Eliza, o
protagonist este Mihuţ, un fictiv prieten din
coană Joiţica dornică să-şi asigure virtuala
copilărie al domnitorului. Trimis să
moştenire împreună cu mama ei, vulgara Safta,
recupereze ms. Istoriei imperiului otoman,
Vetu, fratele negustorului, fost marinar de o
furat de un straniu aventurier, isteţul şi
ambiguă bonomie. De cealaltă parte, prinşi
viteazul moldovean, deja foarte umblat prin
fără voie în viesparul intrigilor familiale
Europa, dă de urma hoţului la Paris, după ce,
legate de avere, sunt fiii Lia şi Andrei, care-şi
trecând prin tot felul de peripeţii, străbătuse
află refugiul în prietenia cu un grup de tineri
continentul de la un capăt la altul.
intelectuali (blazatul poet Mircea, lucidul
ofiţer german Gusti, aflat în convalescenţă, I. M.
socialistul Toma, tipograf rănit şi el pe front).
Aprinsele discuţii ale acestora despre război, GHILIA Liana, Contemporanii diavolului,
despre destin şi istorie, despre libertatea indi- Galaţi, Editura Porto Franco, 1990, 70 p. Cu
viduală şi revoluţia socială constituie un con- un cuvânt înainte al autoarei şi o postf. de
trapunct ideatic, uneori cam neverosimil şi Fănuş Neagu. Antiutopie cu o subţire tramă
cam tezist, la trista comedie burgheză din jur. ştiinţifico-fantastică, miniromanul vorbeşte
O comedie la marginea căreia îşi fac apariţia despre infernul social şi mental al
şi doi insoliţi raisonneur-i generici, „domnul totalitarismului, „planeta primordială” vizitată
optimistic” şi „domnul pesimistic”, care, de cei doi călători în timp (o psiho-
balcanic, jucând nesfârşite partide de table, arheoloagă şi un bio-astrolog) nefiind altceva
chibiţează cu tâlc despre mersul războiului şi decât edificiul orwellian al unei dictaturi ce
al politicii. avea să se dezintegreze în urma „marii
explozii” eliberatoare.
***, TIL, I, 1990, 7–8, 27; Diana Adamek,
Vladimir Bălănică, TNLS, III, 1991, 15, 2;
Roluri ale singurătăţii, TR, s. nouă, II, 1990, 28,
Mircea Moga, LCF, s. nouă, 1991, 30, 6.
4; Val Condurache, RL, XXIII, 1990, 32, 10; Ioan
Holban, CRC, 1990, 33, 4; Dan C. Mihăilescu, I. M.
1990 GIONEA Vasile 12
GIONEA Vasile, Dragostea lui Tristan şi a lumină, din amintirile naratorului, ca univers
Izoldei, [Ploieşti], f. e., 1990, 160 p. Roman de sacralizat, aşezat sub semnul miticului. Nu
dragoste, bazat pe o rescriere intertextuală a lipsesc clişeele de limbaj arhaizant şi
legendei lui Tristan şi a Isoldei, transpusă în stereotipiile imaginarului poetizant, specifice
contemporaneitate. Formula epicului melo- literaturii săteşti de raftul al doilea.
dramatic urmează tiparele prestabilite, specifice
erosului cavaleresc. Irina Petraş, Două cărţi de proză, ST, XLI,
1990, 11–12, 24; Nora Rebreanu, TR. III, 1991,
L. Pv. 13, 4.
L. Pv.
GIUGARIU Mihai, Destine, Bucureşti, Car-
tea Românească, 1990, 343 p. Reluat fragmen-
GOGEA Vasile, Scene din viaţa lui Ansel-
tar: ≈, LTI, 1999, 29, 168. Roman al memoriei.
mus, Bucureşti, Litera, 1990, 86 p. Parabolă
Naraţiunea, cu multiple ramificaţii, este o
tragicomică, romanul face din micul univers,
incursiune în istoria personală şi familială a
aparent banal, al unui bloc locuit de
doi subofiţeri de poliţie, Lostun şi Prunaru, pe
pensionari un spaţiu numai bun pentru a
de o parte, şi a două tinere, Sophia şi Caterina,
simboliza carnavalescul joc al destinului. Un
pe de alta. Fără a fi precis încadrate spaţio-
joc în care personajele, locatarii înşişi, apar ca
temporal, rememorările reînvie întâmplări tul-
nişte măşti bine modelate tipologic: vigilentul
buri, episoade de război, detenţii în lagăr, do-
administrator Mangolewski, încă militărosul
micilii obligatorii în Bărăgan, dintre numeroa-
colonel în rezervă Coco Epaminonda,
sele biografii mai amplu şi mai închegat
pretinsul scriitor Andriano Zapis, piticul
reconstituite fiind aceea a lui Lostun Vasile şi
Monks, care îngrijeşte un infirm, fostul
acelea ale cuplurilor Henzel-Lisa, Acseni-
marinar Cabidan, orbul Sabaca, Linda,
Aurelia, Vasile-Eufemia. O ingenioasă para-
cândva cântăreaţă de operă, biologul
lelă simbolică la cele povestite este urmărirea Erbiceanu, Timon Pironescu, un fel de
de către subofiţeri, în timpul unei patrulări gânditor cinic. Şi, alături de ei, Anselmus,
nocturne pe străzile Bucureştiului, a maşinii în care, „alpinist al propriului său gând”, cum îşi
care se aflau cele două femei. Labirintică, zice, are obiceiul de a-şi nota reflecţiile în
plină de mister, această urmărire reface, în mai multe caiete. El este personajul-martor în
plan spaţial şi psihologic totodată, întortochea- jurul căruia se înlănţuie episoadele narative: o
tele şi adesea dramaticele trasee existenţiale ce ceartă, o mică „anchetă” internă, o
vin din trecut spre prezent şi le leagă pe înmormântare, o şedinţă etc. Deşi puternic
personaje de destinul lor. colorate ironic, aceste întâmplări, ca şi
maniile celor implicaţi, rămân pătrunse, în
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 7, 6; Tania
Radu, CNC, I, 1990, 20, 5; Cornel Moraru, VTR, chiar ridicolul şi absurdul lor, de un tragism
XX, 1990, 233, 5; Nicolae Baltă, TNLS, III, 1991, pe care autorul ştie să-l insinueze cu fineţe şi
33, 2. care dă caricaturii înseşi un sens mai profund.
I. M. Mihaela Ursa, ST, XLII, 1991, 4, 52; Al. Th.

Ionescu, CAL, 1991, 5, 3; Mihai Dragolea, VTR,
GLIGAN Valer, Pe cărările copilăriei, Cluj, XXI, 1991, 244, 6; Sanda Cordoş, TR, s. nouă, III,
Dacia, 1990, 233 p. Cu o postf. de Petru 1991, 36, 4; Ştefan Borbély, O utopie
crepusculară, F, XXVII, 1991, 9, 4; Alexandru
Poantă. Roman rural, de factură auto-
Ţion, AST, 1991, 228, 14.
biografică. O lume patriarhală (Ţara Moţilor,
în prima jumătate a sec. trecut) iese la I. M.
13 GOMA Paul 1990
' GOMA Paul, Din calidor. O copilărie Le Calidor, tr. de Alain Paruit, Paris, Albin
basarabeană, Bucureşti, Albatros, 1990, Michel, 1987; My Childhood at the Gate of
236 p. (În lb. franceză: Le Calidor, tr. de Unrest, tr. de Angela Clark, Londra, Readers
Alain Paruit, Paris, Albin Michel, 1987). International, 1990.
Inaugurează un ciclu continuat, în ordinea
cronologiei biografice a autorului, cu vol.: Liviu Maliţa, APS, I, 1990, 5–6–7, 44; I.
Arta refugii (1991), Astra (1992), Sabina Negoiţescu, TR, s. nouă, II, 1990, 31, 4; Ioan
Holban, CRC, 1990, 10, 4; Marta Petreu, ~, între
(1991) şi Roman intim (1999). Roman
depoziţie şi fantasmare, RL, XXIV, 1991, 3, 4;
autobiografic. Concepută contrapunctic, din Adrian Suciu, EX, XXIII, 1991, 1–2, 19; Horia
rememorări, meditaţii, reflecţii, informaţii Gârbea, LCF, s. nouă, 1991, 6, 6; Alex Ştefănescu,
documentare, în jurul simbolului central, Duioşia unui bărbat aspru, FC, 1991, 8, 12;
„calidorul” casei părinteşti din satul Eugen Simion, RL, XXIV, 1991, 9, 8; Mircea
basarabean Mana, cartea evocă primii ani ai Ţicudean, CNT, 1991, 9, 3; Florin Ardelean, F,
copilăriei protagonistului narator. Tema XXVII, 1991, 3, 4; Nicolae Oprea, VR, LXXXVI,
romanului este confruntarea a două lumi, cea 1991, 3, 110–113; Florin Manolescu, LCF, s.
a copilăriei, ca vârstă de aur, ca topos afectiv nouă, 1991, 15, 5; Virgil Podoabă, VTR, XXI,
şi geografic paradisiac, cu cea a istoriei, ca 1991, 242, 7; Radu Părpăuţă, TP, 1991, 7, 5;
alienare a individului şi violentă cădere în Tudorel Urian, CVT, II, 1991, 29, 6; Al. Th.
Ionescu, CAL, 1991, 7–8, 4; Ion Moise, MI, II,
timp. Povestitorul aduce în prim-plan, cu
1991, 13, 3; Florin Ardeleanu, VTR, XXII, 1992,
nostalgie şi candoare, îmbinând descripţia cu
255, 8; Alexandru Lászlo, VTR, XXII, 1992, 255,
reflecţia, faptul brut cu percepţia în multiplele 10; Nicolae Oprea, Rugul cărţii, VTR, XXII,
oglinzi ale memoriei, primele amintiri, anii 1992, 255, 13; Ion Simuţ, Inocenţa şi revolta în
de şcoală, atmosfera caldă a căminului şi a infern, VTR, XXII, 1992, 255, 13; Bogdan
ţinutului natal, cele dintâi experienţe ale des- Popescu, Un „bătrân de viitor”, CAI, 1993, 4, 49–
coperirii de sine. Perspectiva narativă, tonali- 50; Ovidiu Pecican, F, XXX, 1994, 3, 22–23;
tatea echilibrată, domoală se menţin neschim- Negoiţescu, Scriitori, 193–198; Magda
bate şi în evocarea evenimentelor dramatice Teodorescu, În do major, CNC, VI, 1995, 5, 5;
care reprezintă intruziunea istoriei în spaţiul Holban, Salonul, 35; Ion Simuţ, Are ~ talent?, F,
privilegiat al conştiinţei încă nealterate de XXXIII, 1997, 7–8, 61–63; * * *, Dicţionarul, II;
Urian, Proza, 44–46; * * *, Dicţionar analitic, I, 310–
timp. Este vorba de anii celui de-Al Doilea
312; * * *, Dicţionarul esenţial; Tihan, Umanităţi,
Război Mondial, de presupusa moarte a
241–242. ~, Rezistenţi şi rezistenţe, DOI, I,
tatălui eroului principal, închis într-un lagăr 1990, 13, 15; Gabriela Adameşteanu, Să credem şi
de prizonieri, de cedarea Basarabiei, din iunie în miracole, DOI, I, 1990, 30, 8–9, 10; Rodica
1940, urmată de refugiul familiei Palade, „Istoria nu-ţi dăruieşte nimic pe gratis”,
povestitorului în Ardeal. ≈ devine, astfel, un DOI, II, 1991, 8, 8–9; Rodica Zafiu, Pitoresc şi
Bildungsroman, cu elemente de jurnal liric, ironie, LCF, s. nouă, 1991, 29, 4; Horia Gârbea,
cu numeroase incursiuni eseistice, o Vocea, LCF, s. nouă, 1991, 32, 16; Ileana Mălăncio-
monografie a satului Mana, precum şi o iu, Fiindcă morţii nu se mai pot apăra, DOI, II,
cronică a unui destin colectiv. Critica îl 1991, 37, 11; Nicolae Baltă, „Omul politic” şi eul
consideră „cea mai bună carte a scriitorului” profund, VR, LXXXVI, 1991, 10, 95–98; Florin
Manolescu, Teme inconfundabile, DOI, III, 1992,
(Ion Simuţ) sau „cea mai fericită carte de
7, 15; Mircea Martin, Un simbol, VTR, XXII,
proză de la Amintirile lui Creangă încoace”
1992, 255, 1, 16; Virgil Podoabă, Dizidentul,
(Virgil Podoabă). scriitorul şi opera, VTR, XXII, 1992, 6, 16; * * *, ~:
„Rămân ce-am fost: un înjurător”, DOI, IV, 1993,
– Chişinău, Biblioteca Basarabia, 1993. 3, 14–15; Ion Negoiţescu, Scrisoare către ~, DOI,
1990 GOMA Paul 14
IV, 1993, 7, 12; Virgil Podoabă, ~: le dissident et regimul concentraţionar românesc din
l’écrivain, ESI, 1993, 1–2, 180–182; Virgil deceniul al şaselea al sec. trecut. Concepută
Podoabă, Despre memorie şi nu numai, VTR, sub formă confesivă, prin rememorări, medi-
XXIII, 1993, 271, 6; Mircea Martin, Literatura ro- taţii, fişe de observaţie, ce constituie adevărate
mână postbelică şi fundalul ei social-politic, VTR,
documente de epocă, naraţiunea evocă
XXIII, 1993, 272, 4; Breban, Confesiuni, 14–15;
experienţa atroce a detenţiei politice la Jilava
198–210; Simuţ, Incursiuni, 345–347, 349, 352;
Mircea Iorgulescu, Singurătatea lui ~, DIL, III, şi la Gherla a protagonistului povestitor.
1995, 117, 2; Ion Simuţ, Cui nu-i e frică de ~?, F, Cruzimea, sadismul torţionarilor, redate
XXXI, 1995, 9, 51–53; Ungureanu, La vest, 220– într-o manieră naturalistă, într-un limbaj crud,
242; Ioan Lazăr, Profil: ~ – 60, ZBR, VII, 1996, convulsiv, atmosfera terifiantă a celulei de
1–2–3, 9; Cimpoi, O istorie, 275–278; Lászlo, detenţie, brutalitatea şi abjecţia supliciilor
Între, 17–24, 42–44; Lovinescu, Unde scurte, VI, îndurate de victimele sistemului comunist fac
219–221; Marino, Politică, 25; Micu, Scurtă din această utopie neagră un veritabil
istorie, III, 113–114; Munteanu, Jurnal, VI, 180– document politic şi o piesă reprezentativă a
185; Simuţ, Critica, 62–66; Radu Cosaşu, literaturii gulagului românesc. ≈ este un
Mărturisirea unei romanciere, DIL, V, 1997, 215,
roman zguduitor al infernului, dar şi un elogiu
12; George Pruteanu, Maculatorul, DIL, V, 1997,
al memoriei purificatoare, al valorii compensa-
215, 13; Nicolae Oprea, ~ şi cărţile înstrăinării,
VTR, XXVII, 1997, 4, 49–51; Luca Piţu, De ~ et toare a cuvântului, ca unic antidot împotriva
quibusdam alüs, VTR, XXVII, 1997, 4, 64–65; ororilor istoriei. Descrierea exactă a universu-
Traian Ştef, ~ şi complexul păunului, VTR, lui concentraţionar, cu o certă voluptate a
XXVII, 1997, 4, 37–38; Radu Mareş, Cabala detaliului, fişele de observaţie psihologică şi
bigoţilor, VTR, XXVII, 1997, 4, 38–41; 5, 55–58; schiţele de portret, realizate îndeobşte prin
Mircea Iorgulescu, Ghinionul ~, DIL, VI, 1998, particularităţile de limbaj, alternează cu
267, 3; 268, 3; 269, 3; 270, 3; Cornel Moraru, Un reflecţiile istorice, politice, morale, ce
mozaic de tendinţe postmoderne, VR, XCIII, 1998, conferă romanului un plus de autenticitate. ≈
9–10, 88–91; Dobrescu, Modernitatea, 216–218; este „o carte sumbră, de o tristeţe sfâşietoare”
Spiridon, Lefter, Crăciun, Experimentul, 31–32;
(Cornel Moraru), „unul din romanele cele
Mălăncioiu, Cronica, 20–22; Mariana Şipoş,
mai unitare şi mai bine organizate epic din
Cheia personajelor, LCF, s. nouă, 1999, 1, 18–19;
Faifer, Faldurile, 131–138; Valentina Rotaru,
opera lui ~” (Anton Cosma).
Orgoliul şi absurditatea unei integrităţi, VTR,
XXVIII, 2000, 3, 90–93; Flori şi Mircea Stănescu, ≈, tr. de Şerban Cristovici, Paris, Galli-
~ la 65 de ani, DUL, X, 2000, 131, 24; Tatiana mard, 1976; Min ungdoms straff, tr. de
Slama-Cazacu, Viaţă, personalitate şi limbaj: ~, Barbro Andersson, Stockholm, Coeckel-
VTR, XXVIII, 2000, 10–11, 116–128; * * *, ~ – 65, berghs Förlag, 1978.
OBC, I, 2000, 32, 11; Lefter, Postmodernism, 108;
Oprea, Vlasie, Literatura, 59–60; Simuţ, Arena, Ligia Ionescu, LCF, s. nouă, 1990, 28, 5; Dorin
91–96. Spineanu, TP, 1990, 32, 5; Ruxandra Cesereanu,
TR, s. nouă, II, 1990, 51, 4; Virgil Podoabă, VTR,
M. W. XXI, 1991, 238, 14; Mariana Trifan, UC, I, 1991,
1–2, 5; Cornel Moraru, VTR, XXI, 1991, 242, 4;
' GOMA Paul, Gherla, Bucureşti, Humani- T. Tihan, ST, XLII, 1991, 5–7, 22–25; Călin
tas, 1990, 237 p. (Totalitarism şi literatura Manilici, ST, XLIII, 1992, 1, 2; Florin Ardelean, ~
Estului). (În lb. franceză: ≈, tr de Şerban – maratonistul fără linie de sosire, F, XXIX, 1993,
Cristovici, Paris, Gallimard, 1976). Apărut 5–6, 13; Negoiţescu, Scriitori, 191–193; Mihai
Cimpoi, O fenomenologie a cruzimii, TR, s. nouă,
mai întâi în f. rev. VR, LXXXV, 1990, nr. 1–
VII, 1995, 41, 5; Ion Pop, Incursiuni în „literatura
2 (parţial). Roman memorialistic despre carcerală”, VR, XCII, 1997, 11–12, 1–10;
15 1990
Rotund, Incursiuni, 120–123; Cosma, Romanul, II, Les Chiens de mort, tr. de Alain Paruit,
412–415; Tihan, Umanităţi, 222–242. V. şi Din postf. de Virgil Ierunca, Paris, Hachette,
calidor, 1990. 1981; Die rote Messe, tr. de Lucian
M. W. Grigorowitsch, Köln, Thule, 1984; Het
vierkante ei, tr. de Andrea Borbel, Anvers,
' GOMA Paul, Patimile după Piteşti, Elsevier Manteau, 1985.
I. Negoiţescu, Scriitorul ~, TR, s. nouă, II,
Urmat de o Notă şi o Cronologie a autorului. 1990, 30, 4; Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1991, 12,
(În lb. franceză: Les Chiens de mort, tr. de 6; Al. Cistelecan, VTR, XXI, 1991, 242, 4; Florin
Alain Paruit, Paris, Hachette, 1981). Fragment: Manolescu, LCF, s. nouă, 1991, 25, 5; Nicolae
≈, DIA, 1990, 73–76, 2–63. Roman-document Baboi, VAR, II, 1991, 6, 16–17; Horia Al. Căbuţi,
despre infernul închisorilor comuniste din VTR, XXII, 1992, 255, 8; Alexandru Lászlo,
România începutului de deceniu al şaselea. VTR, XXII, 1992, 255, 10; Negoiţescu, Scriitori,
191–193; Caraion, Tristeţe, 57–59; Holban,
Cartea este concepută pe baza a numeroase
Salonul, 35; ~, Memorialul ororii, F, XXXIII,
mărturii, orale şi scrise, despre regimul de 1997, 7–8, 64–76; Cesereanu, Călătorie, 223–230;
detenţie din penitenciarul de la Piteşti, Rădulescu, Istoria, I, 382–406; Glodeanu,
destinat formării, prin tortură fizică şi morală, Dimensiuni, 285–288; Ivăncescu, O nouă viziune,
a „omului nou” comunist. Protagonistul este 69; Micu, Istoria, 652. V. şi Din calidor, 1990.
Vasile Pop, un student condamnat pe nedrept M. W.
la cinci ani de închisoare, după ce sora sa este
violată de ofiţerii sovietici şi ucisă de un GROŞAN Ioan, Avea douăzeci şi cinci de
securist, iar fratele celor doi dispare în ani, CNT, 1990, 1, 18; Daniel Apostol, VR,
împrejurări necunoscute. El însuşi împuşcat LXXXVI, 1991, 7, 12–16; Metamorfoza,
în ambii genunchi şi acuzat de a fi aderat la o LTI, 1998, 27, 100–102; LTI, 1999, 29, 170,
organizaţie legionară „teroristă”, eroul este fragmente din romanul Discurs asupra
întemniţat la Piteşti, alături de alţi presupuşi realului.
opozanţi ai regimului, supuşi unei
M. W.
monstruoase pedagogii de „reeducare”.
Bolnav şi infirm, el asistă, în calitate de
GURĂU Apostol, Sâmbure înflorit, Galaţi,
martor, la supliciile îndurate de colegii săi de Porto Franco, 1990, 145 p. Roman realist
celulă, în scopul unei depline dezumanizări. simbolic, cu acţiunea plasată într-o fictivă
Printr-o acţiune concertată de brutalizare, aşezare dunăreană, pe nume Para de Loess.
delaţiune reciprocă, denigrare a tuturor Cartea evocă drama intelectualului român din
valorilor spirituale, deţinuţii, conduşi de şeful epoca dictaturii ceauşiste. Protagonistul,
de celulă, Ţurcanu, sunt obligaţi a juca pe Titus Cotuna, un inginer agronom dublu
rând rolul de victime şi torţionari. Descrierea, licenţiat, este un spirit meditativ, reflexiv,
frustă în limbaj, a acestui univers dantesc, solitar, din familia inadaptaţilor. Fidel până la
feroce şi sumbru, oferă pagini copleşitoare capăt ideilor sale inovatoare, cu preţul
prin naturalismul viziunii. ≈ este una din propriului sacrificiu, el îşi propune să
cărţile „cele mai răscolitoare, mai crude şi reformeze starea de decădere agricolă a
mai greu de citit din câte s-au scris în ţinutului, prăbuşit, în chip real şi simbolic, în
literatura noastră” (Florin Manolescu). sterilitate. Înflorirea miraculoasă a
pământului, din finalul cărţii, reprezintă o
– Cluj-Napoca, Dacia, 1999. sugestie a puterii transfiguratoare a
1990 HORIA Vintilă 16
conştiinţei, un elogiu al individualităţii, acum, cu o alternativă existenţială inedită. În

capabilă să înfrunte tiparele sociale restrictive ţara geţilor barbari, unde descoperă o
şi opresive. „Romanul oglindeşte, în mic, un spiritualitate înaltă, reflectată în credinţa
sistem social şi moral. E scris cu patos şi cu o într-un zeu unic, Zamolxe, el trăieşte o
oarecare îndârjire, într-o manieră a metamorfoză interioară, cu resorturi
realismului liric, amintind de Fănuş Neagu, religioase şi morale profunde. Biografia sa
însă fără coerenţa metaforică a acestuia” (Val devine un parcurs iniţiatic, pe măsură ce
Condurache). sensul tragic al exilului, ca răscruce a două
lumi, dobândeşte conotaţii arhetipale.
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 30, 6; Diana Pendulaţia dramatică a poetului între
Adamek, TR, s. nouă, II, 1990, 35, 4; Mircea nostalgia vechii sale existenţe, la Roma, şi
Dinutz, O provincie a uimirii, REV, I, 1990, 12, 2;
aspiraţia către Adevăr, antiteza, resimţită din
Val Condurache, RL, XXIII, 1990, 40, 10.
ce în ce mai pregnant, dintre idealurile sale
M. W. artistice şi limitările timpului istoric, dintre
iubirea sacră şi cea profană constituie poluri
' HORIA Vintilă, Dumnezeu s-a născut în ale unei trăiri cu dublu orizont, mundan şi
exil, tr. din lb. franceză de Al. Castaing, divin. Însăşi naşterea Mântuitorului, la
revizuită de autor, Craiova, Europa, 1990, cumpăna dintre lumi, vestită de prietenul
190 p. (Biblioteca de literatură română, 1). poetului, doctorul Teodor, este, din punctul
Postf. de Daniel Rops, studiu de Monica de vedere al convenţiei ficţionale, ilustrarea
Nedelcu, note biobibliografice de Ion deplină a metaforei exilului, în această
Deaconescu. (În lb. franceză: Dieu est né en accepţiune ontologică. ≈ este „un roman
exil, Paris, Libraire Arthème Fayard, 1960). simbolic şi ezoteric”, „o proză simbolizantă şi
Fragmente: ≈, TP, 1990, 11, 5; 12, 5; ≈, TR, parabolică într-o anumită măsură, lirică şi
s. nouă, II, 1990, 23, 6–7. Reluat fragmentar: estetizantă prin voinţa ei de a uni mai multe
≈, CAL, 1992, 5, 24. Este primul vol. din mituri” (Eugen Simion).
Trilogia exilului, urmat de Cavalerul
resemnării (apărut în lb. franceză în 1961, iar – tr. de Al. Castaing, Ileana şi Mihai
în lb. română în 1991) şi de Salvarea de Cantuniari, pref. de Monica Nedelcu, postf.
ostrogoţi. Prigoniţi-l pe Boeţiu, (apărut în lb. de Daniel Rops, Bucureşti, Anastasia, 1999.
spaniolă în 1983, iar în lb. română în 1993). Fragment: Firan, Literatura, 268–285.
Roman filosofic, conceput sub formă de
jurnal imaginar al poetului latin Ovidiu Naso, Dieu est né en exil, pref. de Daniel Rops,
expatriat la Tomis, în urma unei decizii Paris, Libraire Arthème Fayard, 1960; Deus
imperiale. Alcătuită din rememorări, confesiuni, nasceu no exílio, Sao Paulo, Flamboyant,
notaţii, epistole, însemnări istorice, geografice 1961; Dion ha nacido en el exilio. Diario de
şi meditaţii filosofice, cartea reprezintă o Ovidio en Tomis, Barcelona, Destino, 1961;
cronică a ultimilor opt ani din viaţa artistului, 1972; ≈, Chile, Editorial Andres Bello, 1988;
din perspectiva exilului, analizat sub multiple Gott ist im Exil geboren, Wien, P. Neff,
faţete, psihologic, metafizic, soteriologic. 1961; God Was Born in Exile. Ovid’s
Fost poet de curte, susţinător al imperiului Memoirs at Tomis, London, G. Allen &
roman expansionist, autor al celebrei Ars Unwin, 1961; ≈, New York, St. Martin’s
amandi, care-i aduce, din punct de vedere Press, 1961; Dóu ha nascut a l’exili,
oficial, condamnarea, sub acuzaţia de Barcelona, Vergara, 1963; Dio é nato in
corupere a moravurilor, eroul se confruntă, esilio, Torino, Fògola, 1979.
17 1990
Premiul Goncourt, pe anul 1960, atribuit, dar Subiect, 250–252; Crenguţa Gânscă, Naşterea
nedecernat. mitului creştin în spaţiul românesc, la Lucian
Blaga şi ~, AURO, 1994, 4, 119–121; Munteanu,
T. F., Romanul unui roman. Dialog cu Jurnal, V, 215–216; Ungureanu, Mircea Eliade,
scriitorul ~, TP, 1990, 3, 6; ***, TP, 1990, 4, 6; 105–111; Ungureanu, La vest, 122–131; Mihai
Eugen Simion, Poetul şi împăratul, CAI, 1990, 3, Cimpoi, Exilul basarabean ca exil interior, DER,
1–5; Constantin Cubleşan, Un scriitor român III, 1996, 1, 152–156; Gheorghe Glodeanu, ~ şi
laureat al premiului Goncourt, TR, s. nouă, II, romanele exilului TR, s. nouă, VIII, 1996, 16, 5;
1990, 23, 6; Ion Vlad, Jurnalul poetului exilat, TR, Cristian Radu, Publicistica lui ~, TR, s. nouă,
s. nouă, II, 1990, 23, 7; Zaharia Sângeorzan, VIII, 1996, 46, 1; 8–9; Alexe, Diorame, 97–98;
Exilatul vorbeşte, TP, 1990, 30, 4; Nicolae Chifor, Caleidoscop, 240–243; Firan, Literatura,
Manolescu, Simptomatologia exilului, RL, XXIII, 285–289; Micu, Scurtă istorie, III, 10; Mureşanu
1990, 45, 9; Remus-Horaţiu Pintea, CNT, 1990, Ionescu, Literatura, 87–93; Crenguţa Gânscă,
35, 3; 36–37, 9; Monica Lovinescu, Persecutaţi-l Metamorfozele lui ~, F, XXXIII, 1997, 1, 59–61;
pe Boethius, VTR, XX, 1990, 237, 4; Cornel Camelia Tamaş, Mântuitorul sufletelor noastre,
Ungureanu, Iluminare şi hierofanie, O, s. nouă, VRR, III, 1997, 3; Ciopraga, Personalitatea 2,
1990, 46, 11; Domiţian Cesereanu, TR, s. nouă, 290–299; Rotaru, O istorie, IV, 364; Cosma,
III, 1991, 7, 7; Nae Antonescu, F, XXVII, 1991, 2, Romanul, II, 351–358; ***, Dicţionarul, II;
4; Cornel Mihai Ionescu, Hermeneutică şi Glodeanu, Dimensiuni, 250–259; Popa,
nostalgie, VR, LXXXVI, 1991, 2, 106–110; Reîntoarcerea, 67–78; Simion, Fragmente, II, 56–
Cristina Müller, EX, XXIII, 1991, 1–2, 8; Nicolae 62; Marilena Rotaru, Memoria exilului românesc –
Oprea, CAL, 1991, 1, 7; Dan Silviu Boerescu, ~, CNT, 1999, 2, 10; 3, 10; Maria Georgeta Orian,
TMS, XXVI, 1991, 3, 6; Virgil Ierunca, F, XXVII, ~, romancier, TR, s. nouă, XI, 1999, 25–28, 7–9;
1991, 3, 8; Antonio Chiaverini, Poet între două Pan. M. Vizirescu, N. I. Herescu, o mare
lumi – impresii despre literatura lui ~, TMS, personalitate a culturii române, G, VIII, 1999, 4–
XXVI, 1991, 5, 7; Gabriela Gavril, CL, CXXV, 5, 88–90; Stănescu, Mircea Eliade, 273–275;
1991, 19, 6; Ion Murgeanu, CROR, III, 1991, 15– Vlad, În labirintul, 166–172; ***, Atracţia magică
16, 8; ~, Exilul implică un spaţiu al cunoaşterii
a lui ~ pentru Tomis, TMS, s. nouă, V, 2000, 8, 3;
prin durere, MI, II, 1991, 14, 8; Ioana Pârvulescu,
CNC, II, 1991, 32, 4; Romul Munteanu, VAC, II, ***, Dicţionarul esenţial; Ierunca, Trecut-au anii,
1991, 36, 2; Nicolae Baboi, VAR, II, 1991, 10, 298; 312–323; Micu, Istoria, 650–651; Micu,
18–19; Cristina Müller, Ipostaze ale exilului, EX, Literatura, 322; Orian, Vintilă Horia, 69–96.
XXIII, 1991, 10–11, 14; Laura Cheie, ~. Exilul şi
M. W.
împărăţia, O. s. nouă, 1991, 17, 7; Ion Cocora,
Cultura română: un pariu refuzat?, TR, s. nouă,
IV, 1992, 1, 1; Călin Manilici, Emblemele HRIZEA Vasile, Soldat al oricărei
diasporei, ST, XLIII, 1992, 1, 2; Ricardo Angoso speranţe, fragment de roman, AST, 1990, 2, 8.
Garcia, ~: „România este o ţară pentru viitor”,
M. W.
CROR, IV, 1992, 1–2, 11; Ştefan Ion Ghilimescu,
CAL, 1992, 8–9, 7; Andrei Ionescu,
Deznodământul fericit (la moartea lui ~), VR, IOANID Monica, Roxana, fragment din
LXXXVII, 1992, 3–4, 25–28; Ion Horaţiu Crişan, romanul O simplă poveste, CNC, I, 1990, 33,
TRA, I, 1992, 51, 2; Nicu Caranica, ~, ST, XLIII, 12–13.
1992, 5–6, 13–16; Gheorghe Perian, Probleme ale
M. W.
literaturii contemporane, VTR, XXII, 1992, 259,
3; S. Damian, Porţi închise, RL, XXV, 1992, 35,
12–13; Valentin Chifor, ~ sau parabola exilului, ' IONESCO Eugène, Însinguratul, tr. de
F, XXIX, 1993, 9, 4–5; Horia Algor, P, IV, 1993, Rodica Chiriacescu, Bucureşti, Albatros,
9, 2; Constantin Ciopraga, Literatura diasporei: ~ 1990, 127 p. (În lb. franceză: Le Solitaire,
şi Ştefan Baciu, ESR, II, 1993, 6, 55–66; Ierunca, Paris, Mercure de France, 1973). Roman
1990 IONESCU Elena 18
existenţialist. Interogaţie filosofică modernă estetică neutrală, CNT, 1991, 2, 3; Diana

asupra sensului vieţii şi a fundamentului său Adamek, TR, s. nouă, III, 1991, 6, 4;
ontologic, cartea reprezintă confesiunea Sebastian-Vlad Popa, RL, XXIV, 1991, 6, 16;
Tania Radu şi Dan C. Mihăilescu, ARC, 1991, 1,
directă, concentrată, a unui personaj descins
193; Arşavir Acterian, UC, III, 1993, 2, 5; ***, Cu
din familia inadaptaţilor. Spirit meditativ,
tulburat de misterul universului, dar conştient ~ despre ≈, tr. de Sanda Stolojan, RL, XXVIII,
1995, 21–22, 26; Ionesco – Bonnefoy, Eugène
până la disperare de caracterul incognoscibil
Ionesco, 5–6; 48–50; 95–100; 148–152.
al acestuia, eroul, profund marcat de greaţa
sartriană, provenită din conştiinţa neantului, M. W.
se simte condamnat la existenţă şi împrejmuit
de un zid care urcă până la cer. În această IONESCU Elena, Cornel SAMOILĂ,
„închisoare”, lumea personajului, în datele Acţiunea „Nicrom”, Bucureşti, Albatros,
sale reale, este, în mod simbolic, una profund 1990, 268 p. Roman science-fiction.
anodină. Mic funcţionar la o întreprindere
M. W.
măruntă, copleşit de plictisul vieţii cotidiene,
eroul, în vârstă de treizeci şi cinci de ani,
IONESCU Violeta, Legendele nu se scufundă,
primeşte pe neaşteptate, de la un unchi din
Bucureşti, Ion Creangă, 1990, 178 p. Roman
America, o moştenire ce-i permite să
de aventuri pentru copii.
închirieze o locuinţă la periferia Parisului şi
să se retragă la pensie. Oblomovian, de acum, M. W.
în mod autentic, el devine un simplu martor
al spectacolului vieţii şi al propriei sale IUGA Nicolae, Prolog la Roma, fragment
drame, ce se consumă anost, repetitiv, printre din romanul Norul de lumină, AST, 1990,
aceleaşi interogaţii filosofice, stropite abun- 227, 28–29.
dent cu alcool, între noul apartament şi micul
M. W.
restaurant din colţul străzii. Constrâns la o
existenţă „inadmisibilă”, inaccesibilă în
IZBĂŞESCU Gheorghe, Salonul de
adevărul său ultim, angrenat într-un
vară, ZBR, I, 1990, 3–4, 5–7, Scânteiau ochii
mecanism social guvernat de legi absurde,
clorofilei, CAL, 2000, 1–2, 12–13, fragmente
straniul personaj are, în cele din urmă,
din romanul Salonul de vară.
misterioasa revelaţie a zidurilor care se surpă,
invadate de lumină, ca o posibilă cale de a M. W.
accede la o lume paralelă. Controversat de
critică, la apariţia sa în tr. românească, LĂCUSTĂ Ioan, Calendarul de nisip,
romanul a fost considerat deopotrivă „o Bucureşti, E. M., 1990, 285 p. Roman
pastişă amabilă, un omagiu târziu adus postmodernist pe tema relaţiei dintre realitate
existenţialismului” (Ovidiu Pecican) şi „o şi ficţiune. Originală, captivantă, cartea
capodoperă” (Alex Ştefănescu), o „carte propune o meditaţie asupra literaturii, prin
fermecătoare şi rotundă ca un poem” (Tania substituţia demersului auctorial cu un raport
Radu, Dan C. Mihăilescu). de interdeterminare şi indeterminare dintre
autor şi personaje. Carte cu mai mulţi autori,
Le Solitaire, Paris, Mercure de France, lipsită de pretenţii romaneşti, în sensul
1973. tradiţional al termenului, ≈ este o naraţiune ce
pare a se scrie singură, printr-o îngemănare
Alex Ştefănescu, ~ şi statuia lui Lenin, RL, de intrigi paralele, rămase, până la sfârşit, sub
XXIII, 1990, 51–52, 11; Ovidiu Pecican, Etică şi semnul incertitudinii. Un personaj misterios,
19 1990
pe nume Milu, îi încredinţează protagonistului, LUSTIG Adrian, Un băiat ura o fată,

scriitorul Ştefan Lambrino, nişte ms., pe care Bucureşti, Eminescu, 1990, 183 p. Roman
acesta, întors acasă, începe a le citi nepotului umoristic. Printr-o suită de episoade ce se
său. Ele conţin jurnalul de armată al eroului, derulează într-un ritm alert, cartea realizează
pe numele său real Ovidiu Rădulescu, însoţit o satiră la adresa societăţii comuniste,
de câteva fragmente dintr-un roman scris de marcată de diletantism şi de confuzie a
acesta în timpul cătăniei, despre un anume valorilor. Protagonistul, pe nume Sergiu
Dumitru G. Stan, la rândul său scriitor. Cele Arvinte, este un student serios, visător şi
două fire narative evoluează în paralel, până timid, părăsit, fără nici o explicaţie, de iubita
în momentul în care Ovidiu, venit în sa din liceu, Marina. Noul partener al fetei,
Bucureşti pentru admiterea la facultate, îşi Alexandru Medrea, se interesează, la
întâlneşte întâmplător personajul, pe Dumitru rugămintea acesteia, de misterioasa dispariţie
G. Stan, care, în mod uimitor, trăieşte în din oraş a lui Sergiu, care renunţă la facultate
realitate conţinutul romanului imaginat de pentru a se angaja, ca muncitor zilier, la o
viitorul student. Mai mult decât atât, cooperativă din Valea Lotrului. De aici, firul
enigmaticul Milu, ce apare şi dispare narativ se complică, în intenţia de a evoca,
sporadic, îi mărturiseşte eroului existenţa a
într-un registru parodic, episoade din viaţa
încă unui personaj, acţionând din umbră, un
angajaţilor cooperativei, cu toţii artişti
simbol al instanţei auctoriale supreme, care
amatori, antrenaţi în aceste activităţi
copiază absolut totul, atât jurnalul de armată,
extraprofesionale în virtutea indicaţiilor
cât şi romanul despre Dumitru G. Stan.
primite de la organele de partid. Astfel,
Astfel, toate personajele cărţii sunt autori şi,
romanul oferă, pe fundalul unei poveşti de
în acelaşi timp, ficţiuni ale altor ficţiuni,
reunite într-o povestire pe care primul autor, dragoste eroic-comice, un tablou ingenois al
Ştefan Lambrino, o începe citind-o şi o degringoladei ideologice comuniste, evocată
sfârşeşte visând-o, în timp ce adoarme peste cu umor şi detaşare, într-un text fluent şi
enigmaticele ms. ajunse în posesia sa. Ca limpede, lipsit de artificii stilistice.
naraţiune „ameţitor de stufoasă” (Valeriu
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 30, 6.
Cristea), ≈ este un roman „al convenţiilor
acceptate” (Eugen Simion). M. W.
Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române LUSTIG Adrian, Un ceai cu tipele de

pe anul 1990.
sâmbătă, Bucureşti, Alex, 1990, 206 p.
Valeriu Cristea, CAI, 1990, 3, 8–12; Diana Roman umoristic. Alcătuită dintr-un dosar de
Adamek, TR, s. nouă, II, 1990, 31, 4; Horia depoziţii ce redau, cronologic, evenimentele
Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 28, 6; Nicolae Baltă, din varii perspective, cartea evocă aventurile
CNC, I, 1990, 35, 4; Eugen Simion, RL, XXIII, prin care trec nişte elevi de liceu, adunaţi
1990, 38, 8; Constantin Cubleşan, ALA, I, 1990, într-o tabără şcolară cu ocazia revelionului
35, 3; Simion, Fragmente, IV, 253–259. dintre anii 1968 şi 1969. Elementul central al
intrigii, realizată cu detaşare şi umor, îl
M. W.
reprezintă un incident neplăcut: directorul
liceului este lovit cu o sticlă de şampanie de
LĂMUREANU Constantin, Un citat
către elevul premiant. Carte de aventuri
fără importanţă, fragment de roman, ARSA,
adolescentine şi satiră a ideologiei comuniste
I, 1990, 1, 6.
lozincarde, ≈ este un roman „antrenant,
M. W. optimist, veridic, plăcut” (Horia Gârbea).
1990 MARINEASA Viorel 20
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1991, 10, 6. arghezian. În cadrul literaturii postmoderne,
înţelegerea memoriei ca spaţiu al trăirii, nu ca
M. W.
tezaur pasiv îi asigură romanului un loc
aparte, explicând aspectul lui singular,
MARINEASA Viorel, În pasaj, Bucureşti,
caracterizat mai degrabă de polifonie decât de
E. M., 1990, 174 p. Fragmente: Iubeşte-i pe
intertextualitate.
interbelici, îţi ordon!, CNC, I, 1990, 11, 13;
Refluxul, VAR, I, 1990, 5, 14–15. Roman al
***, BNR, XXXIX, 1990, 8, 21; Nicolae
timpului regăsit. În România anilor ’80,
Boghian, VAR, I, 1990, 7, 16; Horia Gârbea, LCF,
Iunian Hampu, tânăr recrut ce se îndreaptă
s. nouă, 1990, 25, 6; Cornel Ungureanu, O, s.
spre cazarmă, îşi rememorează propria nouă, 1990, 28, 12; Cristian Moraru, CNC, I,
existenţă. Pe acest fir subţire se construieşte o 1990, 29, 4; Mihai Dragolea, ST, XLI, 1990, 9,
naraţiune remarcabilă prin bogăţia 38–39; Ion Simuţ, RL, XXIII, 1990, 43, 10; ~,
ramificaţiilor secundare. Textul abundă în Găselniţe, mici paradoxuri, F, XXVII, 1991, 2, 5;
povestiri de sine stătătoare şi, la limită, s-ar Laura Pavel, EX, XXIII, 1991, 3–4, 7; Vladimir
putea citi ca o colecţie de proze scurte, Bălănică, TNLS, III, 1991, 18, 2; Cornel Moraru,
înlănţuite în ordinea în care se petrec ~. Rădăcinile realului, VTR, XXVI, 1996, 5,
întâlnirile lui Iunian Hampu. Rolul 22–23; Berca, Dicţionar, 87–88; Şerban, Piper,
personajului central nu e acela de a da o 73, 79.
unitate de reflecţie sau de acţiune, ci de a L. T.
intra în rezonanţă cu experienţele străine.
Natură timorată, Iunian Hampu ar aparţine MARINEASA Viorel, Strada Vasiovei
categoriei introvertiţilor, numai că, diferenţă nr. 44, O, s. nouă, 1990, 8, 12; Rispensiştii,
notabilă, el îşi caută refugiul în interioritatea O, s. nouă, 1990, 23, 12; Litera albă, O, s.
altora. O replică, un articol de ziar, notiţele nouă, 1990, 33, 5; Strada Cimitigrului, O, s.
unui miliţian, istoriile de război ale unui nouă, 1990, 47, 4, fragmente dintr-un roman
veteran – toate sunt retrăite de un suflet cu titlu neprecizat.
cameleonic, care preia perspectiva, emoţia şi
spaimele subiectului originar. Pentru Iunian L. T.
Hampu nu există prezenţe exterioare şi orice
întâlnire devine un pretext de imersiune în MATEESCU Nicolae, Sărbătoare legală,
memoria celuilalt. Naraţiunea se alcătuieşte Bucureşti, Cartea Românească, 1990, 301 p.
dintr-un lung şir de „căderi în memorie”, Fragmente: Omul electronic, LCF, XXV,
rezultând un colaj de istorii subiective. ≈ 1982, 10, 9; Berea de duminicǎ, LCF, XXIX,
propune astfel o viziune originală a unei 1986, 31, 4–5; În familie, LCF, XXX, 1987,
realităţi mobilate cu obiecte interioare, 48, 6–7. Roman rural. În timpul dictaturii
imaginând o lume populată nu de personaje, comuniste, autorităţile decid să desfiinţeze un
ci de trăirile lor. Universul ficţional se sat care nu mai e productiv. Se mută
dovedeşte construit asemenea unui imens cooperativa, locuitorilor li se propun
teatru al memoriei colective, pe a cărui scenă apartamente de bloc şi se planifică transferul
se mişcă frânturi de amintiri individuale. morţilor într-un nou cimitir. Familia Ştefan
Această integrare organică a memoriei trăieşte concret procesul strămutării unui
implică o viziune onirică a lumii, în care întreg univers de existenţă. Totuşi, reacţiile
apropierile se bazează pe analogii, contopiri membrilor familiei la această decizie
şi asimilări, într-un mod ce aminteşte de administrativă cu implicaţii profunde sunt
imaginarul suprarealist al romanului diferite, conturând orizonturi distincte de
21 MIHAI Mircea 1990
valori şi implicând o ruptură între generaţii. penitenciar, în toate sferele în care acestea se
În vreme ce cele două fete, Venera şi Ioana, stabilesc, de la cele sociale, până la cele
privesc evenimentul cu indiferenţă, continuân- intime, memorialistul insistă asupra
du-şi viaţa netulburate, Lăzărică, tatăl, aspectelor sordide, pe care le priveşte cu ochi
dramatizează, protestează la Bucureşti şi, în de moralist, însoţind ilustrarea detaliată a
cele din urmă, moare de inimă rea. Moartea mizeriei umane cu dezaprobări elaborat
personajului are o semnificaţie inaugurală, retorizate, într-un amestec care îi e
prin funeraliile lui Lăzărică deschizându-se caracteristic de vituperaţie şi voluptate a
noul cimitir. Roman al unui mediu care se descrierii. După cum arată şi titlul, care
destramă (Mariana Sipoş), ≈ repune în pagină asociază într-un simbol unic legea biblică şi
sentimentul dezrădăcinării şi drama blestemul, ≈ pune experienţa carcerală sub
insignifianţei umane, într-un registru ce semnul ambivalent al damnării şi al
aduce aminte de literatura rurală a începutului triumfului, fără ca totuşi sensul sublimării
de sec., în contextul scenariilor absurde ale spirituale să transpară dincolo de
regimului totalitar. consemnarea fidelă a condiţionărilor lui
materiale.
Vladimir Bălănică, TNLS, III, 1991, 16, 2; * * *,
UC, I, 1991, 5, 15; * * *, BNR, XL, 1991, 10, 18; Andrei Moldovan, MI, I, 1990, 6, 2, 8; Valentin
Mariana Sipoş, RL, XXIV, 1991, 32, 11. Raus, MI, I, 1990, 6, 2; Constantin Cubleşan,
ALA, I, 1990, 23, 3; Cornel Ungureanu, O, s.
L. T.
nouă, 1990, 30, 12; GRS, II, 1990, 109, 3; T.[ania]
R.[adu], LTM, 1990, octombrie, 117; Constant
MIHADAŞ Teohar, Pe muntele Ebal, Cluj- Călinescu, VAC, I, 1990, 41, 3; Ruxandra
Napoca, Clusium, 1990, 298 p. Cu o Cesereanu, TR, s. nouă, II, 1990, 46, 4; Liana
caracterizare de Valentin Taşcu pe coperta a Iacob, FMI, XLIII, 1990, 11–12, 22; Olga Duţu,
IV-a. Fragmente: Profesia: „Revoluţionar”, TMS, XXVI, 1991, 1, 6; Nicolae Baltă, CNC, II,
NU, I, 1990, 2, 8; ≈, NU, I, 1990, 3, 4; 5, 4– 1991, 13, 5; Cristian Stamatoiu, VTR, XXI, 1991,
5; 6, 4–5; „Osana lui Baraba”, NU, I, 1990, 240, 8; Mircea Arman, Cu ~… ≈, JL, s. nouă, III,
8, 4; Un Socrate al Aiudului, NU, I, 1990, 9, 1992, 9–12, 1; Mircea Opriţă, Prin poezie
dobândim condiţia paradisiacă a existenţei, TR, s.
4. Face parte dintr-un ciclu autobiografic
nouă, V, 1993, 46, 3; Ion Mureşan, Intrarea
compus din romanele Frumoasa risipă istoriei în mit, TR, s. nouă, VI, 1994, 42, 5;
(1980), Steaua câinelui (1991), Pinii de pe Munteanu, Jurnal, V, 212–214; Ion Maxim
Golna (1993), Străinul de la miezul nopţii Danciu, Am dorit să facem, aici la Cluj, o editură
(1996). Memorial al vieţii de închisoare. performantă cultural, iar nu o afacere cu cartea,
Relatează experienţa concentraţionară a unui TR, s. nouă, VIII, 1996, 17, 3, 8–9; Duţu, Note,
deţinut politic arestat în 1948 şi eliberat în 84–85.
1955. Concepută ca o consemnare a unui L. T.
lung periplu, care traversează celulele
tribunalelor din Bistriţa şi Cluj, închisorile de MIHAI Mircea, Dealul, Bucureşti, Eminescu,
la Aiud şi Piteşti, lagărul de muncă forţată de 1990, 215 p. Roman realist centrat pe viaţa de
la Canal şi colonia de la Mărgineni, cartea zi cu zi a unei ferme viticole în România
insistă asupra tratamentului aplicat prizonierilor, comunistă. Naraţiunea acoperă, în detaliu şi
evocând programul zilnic, specific fiecărui pe suprafeţe ample, monotonia muncilor
penitenciar, regimul alimentar, practicile agricole şi a activităţilor curente ale
curente, riscurile şi atitudinea deţinuţilor faţă gospodăriei de stat: inspecţii de la partid,
de moarte. Înclinat să observe relaţiile din întrecerea brigăzilor fruntaşe, introducerea în
1990 MIHĂESCU Eugen 22
producţie a unui tractor, obţinerea unui nou în noaptea Anului Nou, serbarea Crăciunului
soi de vin. Romanul interesează nu prin ori urmărirea colectivă a unui porc fabulos.
tematică (aceasta s-ar putea regăsi şi în Romanul izbuteşte să imagineze o comunitate
literatura proletcultistă), ci prin documentarea paradisiacă, a bunicilor şi a nepoţilor,
aparte a unei umanităţi uniforme. Angajaţii regăsind virtuţile unui sat mitic în ruinele
locuiesc împreună într-o colonie, dar duc unei structuri sociale căzute în desuetudine.
existenţe solitare care se intersectează numai
aleatoriu şi pentru scurtă durată. Provizoriu se ***, BNR, XXXIX,1990, 15–24, 94; Vladimir
formează cupluri în care iubirea se consumă Bălănică, TNLS, III, 1991, 13, 2.
rapid şi fără urmări civile: amor se face cu
L. T.
aceleaşi femei şi în aceleaşi locuri indiferent
de personajele implicate. Romanul nu
MIRCEA Dumitru, Rădăcini, Cluj-Napoca,
individualizează, tratând colectivitatea
Dacia, 1990, 196 p. Roman autobiografic,
gregar. Efectul kafkian rămâne totuşi
conceput ca o întoarcere la origini, în
involuntar, iar semnificaţia lui e sociologică,
căutarea unor „rădăcini” ale vocaţiei
nu estetică.
scriitoriceşti. Naraţiunea se centrează nu atât
asupra destinului personal, cât asupra
***, BNR, XXXIX, 1990, 5, 18; ***, ŞZ, I,
figurilor tutelare care l-au determinat prin
1990, 13, 5; ***, VAC, I, 1990, 25, 5; Adela
forţa sângelui. O mătuşă oarbă, mama şi tatăl
Rogojinaru, RL, XXIII, 1990, 24, 10; Constantin
Trandafir, Romanul şi continuitatea, ST, XLII,
protagonistului constituie obiectul evocării,
1991, 8, 23. dar şi subiectul în funcţie de care e structurată
materia epică. Mătuşa spune basme, mama
L. T. povesteşte istorii triste cu copii, iar tatăl
istorii de război. Alcătuit prin întreţeserea
MIHĂESCU Eugen, Şi câinele râde, mai multor universuri fictive distincte,
Bucureşti, Eminescu, 1990, 349 p. Roman romanul nu reuşeşte totuşi să îşi transfigureze
liric al vieţii la ţară care imaginează, în procedeul. Disponibilitatea personajelor de a
România rurală distrusă de colectivizare şi reitera infinit acelaşi soi de istorisiri are un
industrializare, un neaşteptat spaţiu idilic.
efect involuntar comic, stând mai aproape de
Într-un sat părăsit de tineri, Mihai Cumpătă îl
caricaturizare decât de evocarea nostalgică.
aduce de la oraş pe nepotul lui George,
redescoperind, odată cu el, posibilitatea unei
***, BNR, XXXIX, 1990, 15–24, 94; Dorin
retrăiri fabuloase a propriei biografii. Firul Ştefănescu, VTR, XXI, 1991, 243, 6.
epic, minimal, se reduce la măruntul ritual
cotidian oficiat împreună de bunic şi de L. T.
nepot: trezirile, muncile gospodăriei, mesele
zilei, ceremonialul culcării. Naraţiunea se MIREA George, Borne pentru drumul din
construieşte ca o evocare caracterizată prin vis, Iaşi, Junimea, 1990, 363 p. Roman al
atmosferă. Mihai Cumpătă rememorează unei vieţi. Relatează biografia arhitectului
întâmplările propriei existenţe, ca şi pe cele Viorel Lotrişor. Concepută complicat, în
ale satului, cufundându-le într-un halou funcţie de mai multe praguri imaginare pe
feeric, ce estompează traumele istorice. care autorul le numeşte „borne”, evocarea
Amintirea se instalează în acelaşi spaţiu de cuprinde, într-o ordine contrară cronologiei,
basm în care se desfăşoară poveştile lui copilăria petrecută în anii războiului,
George, pentru a evoca alaiurile de petrecere adeziunea la partidul comunist încă în
23 MOISE Ion 1990
ilegalitate, cariera de succes a protagonistului MODORCEA Grid, Lumea fără oglindă,

şi, în cele din urmă, asasinarea sa, prin Bucureşti, Albatros, 1990, 391 p. Fragment:
împuşcare, în 1974. Glisarea intenţionată a ≈, RL, XVI, 1983, 37, 14. Roman al căutării
naraţiunii între regimul realist şi obsesiile de sine care proiectează, pe un plan dublu,
obscure, de factură erotică, ideologică şi psihologic şi textualist, o dramă a identităţii.
naţionalistă, care structurează contrapunctic În România anilor ’80, Traian, actor
acest destin, rămâne cu totul neconvingă- bucureştean care revine în satul Lunca pentru
toare, conferind textului un aspect confuz şi înmormântarea tatălui său, pare marcat nu
adesea ilizibil. atât de evenimentul funebru, cât de fascinaţia
reîntâlnirii cu Iovan, un vechi prieten din
***, BNR, XXXIX, 1990, 4, 29; ***, BNR, copilărie. În el, protagonistul regăseşte o
XXXIX, 1990, 11–12, 28; ***, VAC, I, 1990, 25, ipostază încremenită a unei vârste necorupte
5; Olga Duţu, TMS, XXV, 1990, 11, 6; Cornel de tentaţii şi netulburate de imperativele
Munteanu, F, XXXII, 1996, 6, 20–21; Duţu, Note, etice; cu un destin consumat integral între
50–55. repere rurale, fără contact cu lumea oraşului
ori a uzinei, Iovan reprezintă un alter-ego
L. T. inocent al lui Traian. Totuşi, sciziunea
simbolică a eului nu poate fi depăşită de
MLADIN Emil, Yesterday, Bucureşti, protagonist decât cu preţul unei retrageri a
Baricada, 1990, 152 p. Roman de acţiune. În fiinţei din lume, printr-o regresie amorală şi
SUA, în cadrul unui proiect iniţiat de devitalizantă într-un spaţiu matricial bântuit
Serviciile Secrete, opt membri ai unei echipe de spectrul morţii. Pe baza acestei tensiuni
de şoc sunt antrenaţi pentru dinamitarea unui identitare irezolvabile în planul realităţii,
depozit de armament. Povestea aduce alături naraţiunea explorează posibilitatea refacerii
biografii şi caractere voit contrastante: o unităţii originare a sinelui în planul textului.
acrobată de circ, un fost voluntar în războiul Traian, care revine la Bucureşti şi concepe o
din Vietnam, un puşcăriaş, un absolvent ratat dramă, rescrie involuntar acelaşi text pe care
al Sorbonei etc. Cu multă violenţă verbală, îl redactează Iovan, rămas în sat. Facilă,
exploatând resursele limbajului argotic, rezolvarea textualistă lipseşte drama identi-
romanul explorează tensiunile şi ciocnirile tară de profunzime.
între temperamente şi interese ireductibile.
Miza dezvoltării epice o constituie lichidarea ***, BNR, XXXIX, 1990, 4, 29; ***, TIL, I,
acestui conflict generalizat. Puse în situaţii 1990, 5, 24; ***, ŞZ, I, 1990, 16, 5; Sebastian-
extreme, personajele se jertfesc, alegând Vlad Popa, RL, XXIII, 1990, 26, 10; Adriana
Iliescu, LCF, s. nouă, 1990, 33, 7; Tatiana Mihuţ,
sacrificiul de sine în numele interesului
ATN, XXVII, 1990, 10–11–12, 5; Romul
comun. Nesemnificativ ca temă, romanul se Munteanu, Cărţile anului, cărţile timpului II,
reţine totuşi prin propunerea unei evoluţii BAR, II, 1991, 8, 8.
morale care, chiar dacă neverosimilă, nu e
mai puţin patetică. L. T.
Traian T. Coşovei, „Cred în ceea ce am scris” MOISE Ion, Numai cu tine, omule!, Cluj-
(interviu cu ~), LTE, IV, 1994, 11–16, 11; ~, Napoca, Dacia, 1990, 235 p. Roman de
Privitul în oglindă – act de curaj, LCF, s. nouă, dragoste. În România anilor ’80, un cuplu de
1997, 41, 4. tineri căsătoriţi, Ana şi Grigore Gălan, ia
decizia să se mute în Valea Jiului, atras de
L. T.
1990 MONTEORU Alexandrina 24
salariile mari ale minerilor. Încercând să numirea interlocutorilor. Implicând un număr

obţină o locuinţă, tinerii se oferă să mare de personaje, dintre care multe nu sunt
îngrijească doi bătrâni, pentru a le moşteni menţionate decât o singură dată de-a lungul
casa. În spiritul prozei ardelene, naraţiunea naraţiunii, textul conturează un peisaj uman
subliniază lăcomia care îi împinge pe Ana şi caleidoscopic, a cărui varietate psihologică
pe Grigore să îi alcoolizeze pe cei doi, pentru rămâne neexplorată. Romanul nu urmăreşte
a le grăbi sfârşitul. Din acelaşi unghi de caracterizarea individualităţilor, ci creionarea
vedere moral este privit compromisul pe care unui regim al comunicării directe, care reflectă
îl face Ana pentru a primi un post de o stare de inocenţă a lumii, nedisimulată prin
contabilă la mină. Acceptând să devină limbaj. O etică implicită străbate universul de
amanta directorului, ea trăieşte pătimaş rostire căruia îi aparţin dialogurile. Chiar şi
adulterul, descoperind ispita unei senzualităţi atunci când interogaţiile personajelor vizează
instinctuale. În cele din urmă, Ana moare, iar natura răului în lume, perspectiva este în
Grigore e pus sub acuzare pentru uciderea continuare aceea a unei umanităţi care s-a
celor doi bătrâni. Resorturile care antrenează vindecat, prin depăşirea unei comunicări
existenţa celor două personaje pe o spirală perverse. Romanul izbuteşte astfel să
descendentă se dovedesc identice cu acelea reintegreze orizontul uman al rostirii, fără să
care defineau, cu un sec. mai devreme, sacrifice dispersia inerentă a vocilor multiple
universul uman al prozelor lui Slavici: implicate în proferarea limbajului. „Omul
dezrădăcinare, vină, pedeapsă. Justificări parcelat şi-a regăsit elanul unificării, aşa par să
puţin credibile pe fundalul industrial al afirme cele două sute de personaje ale cărţii...”
României comuniste, care adaugă la (Vasile Andru).
complicatele dezvoltări ale filonului epic un
inoportun mesaj moralizator. ***, BNR, XXXIX, 1990, 15–24, 94; ***,
VAC, II, 1991, 6, 6; Al. Protopopescu, CNC, II,
***, BNR, XXXIX, 1990, 6, 19; Olimpiu 1991, 4, 4; ***, CNC, II, 1991, 23, 5; Vladimir
Nuşfelean, MI, I, 1990, 5, 2; ***, VAC, I, 1990, Bălănică, RL, XXIV, 1991, 26, 10; Mihaela Ursa,
25, 5; Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 19, 6; TR, s. nouă, III, 1991, 32, 4; Mircea Moga, LCF,
Alexandra Vrânceanu, RL, XXIV, 1991, 25, 10. s. nouă, 1991, 46, 6; Cristina Ilina Sălăjanu, VR,
LXXXVIII, 1993, 4–5, 148–150; Mincu,
L. T. Textualism, 239.
MONTEORU Alexandrina, Şopronul, L. T.

Bucureşti, Litera, 1990, 110 p. Cu două
caracterizări de Marin Mincu şi Vasile Andru MOROGAN-SALOMIE, Să nu ne enervăm!,
pe coperta a IV-a. „O aparenţă de proză care Bucureşti, Dragon, 1990, 320 p. (Dragon –
nu e nici proză, nici poezie, ci o sinteză a Detectiv).
tuturor genurilor pentru a comunica o
experienţă de scriitură” (Marin Mincu). ***, BNR, XL, 1991, 9, 18.
Constituită din treizeci şi patru de povestiri
L. T.
scurte, fără raporturi care să le integreze într-o
unitate narativă convenţională, cartea
derutează prin diversitatea figurilor şi a MOTOC Nicolae, O noapte la raiul
situaţiilor. Sunt scene de dialog care, transcrise lebedelor, fragment din romanul Lumea
telegrafic, se pulverizează între indicaţia sobră plană, TMS, XXV, 1990, 1, 10–11.
a situării spaţiale, frânturile de conversaţie şi L. T.
25 Mircea MIHĂIEŞ 1990
MUNGIU Alina, Psihostasia, fragment NEAMŢU Leonida, Sferele infinitului, Cluj-

de roman, CL, s. nouă, 1990, 12–13, 12–13. Napoca, Dacia, 1990, 179 p. Roman poliţist.
L. T.
***, BNR, XL, 1991, 6, 19; ***, UC, I, 1991,
4, 15; Ion Roşioru, TMS, XXVIII, 1993, 8–9, 7.
MUNTEANU Doru, Miercurea regală,
Cluj-Napoca, Dacia, 1990, 207 p. Roman L. T.
istoric. Autorul creează o reuşită panoramă a
României interbelice şi a primelor decenii de NEDELCIU Mircea, Adriana BABEŢI,
după 1944. Liantul naraţiunii îl reprezintă Mircea MIHĂIEŞ, Femeia în roşu. Roman
destinul unui anume Horaţiu Apolzan care retro(versiune), Bucureşti, Cartea Românească,
este, succesiv, participant la Marea Adunare 1990, 430 p. Cu o postf. de Martin Adams
Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie Mooreville. Fragmente: ≈, LTM, 1990,
1918, judecător şi deţinut politic în gulagul octombrie, 53–58; ≈, O, s. nouă, 1990, 33,
românesc. Naraţiunea se întemeiază pe un 12–13; Animus Marrandi, TNLS, II, 1990,
discurs meditativ despre tragismul destinului 45, 6–7. Roman postmodern. Recuperând
individual în confruntare cu istoria. Aceasta resursele senzaţionalului, se inspiră din
nu este altceva decât o eternă reluare a unor recuzita literaturii de consum pentru a spune
speranţe pe care nici o revoluţie nu reuşeşte o poveste cu gangsteri, cu prohibiţie şi cu
să le transforme, pe deplin, în realităţi. femei fatale. Proza are un aspect compozit,
combinând un dosar stratificat, de
***, UC, I, 1991, 3, 15; ***, BNR, XL, 1991, documentare a naraţiunii, cu un dispozitiv de
15, 20. exhibare şi de demonetizare a convenţiilor
epice. În ciuda acestui aparat complex de
M. M.
dispersie a perspectivei, de fracturare a
relatării şi de multiplicare a autorităţilor
NEAGU Gheorghe, Templul iubirii, Galaţi,
narative, textul nu capătă valenţele negative
Porto Franco, 1990, 135 p. Roman fantastic,
ale unui antiroman. Eliberat de convenţiile
cu aspect de basm modern. Relatează
verosimilităţii, de imperativul organicităţii şi
călătoria iniţiatică a prinţului Omedeu prin
al motivaţiei epice, romanul nu se
Leodania, ţinut sălbatic, presărat de pericole
autodistruge, ci se purifică, redescoperind
şi de ispite. În centrul acestei experienţe
puterea elementară a ficţiunii de a uimi, de a
magice stă dragostea protagonistului pentru
imagina lumi, fapte şi acţiuni extraordinare.
Imea, pe care acesta o întâlneşte în cursul În centrul naraţiunii stă biografia Anei
aventurii sale civilizatorii. Evocată într-un Cumpănaşu, femeia care l-a trădat pe celebrul
registru ambivalent, între vis şi realitate, gangster american Dillinger, contribuind la
iubirea celor două personaje se împlineşte arestarea lui. Emigrată din România la
între eros şi thanatos, făcând să coincidă începutul sec. XX, protagonista, sub numele
moartea prinţului Omedeu cu o nuntă de Ana Sage, face carieră în lumea interlopă,
simbolică, în plan celest. Tratare prolixă şi conduce un bordel şi se implică în traficul cu
moralizatoare a mitului Mioriţei, neinteresantă băuturi alcoolice din timpul prohibiţiei. Silită
literar. să colaboreze cu poliţia şi cu F. B. I. pentru
prinderea lui Dillinger, Ana Cumpănaşu va
***, BNR, XL, 1991, 18, 17; Alexandra trebui să se reîntoarcă în ţară, unde, într-o
Vrânceanu, RL, XXIV, 1991, 25, 10.
Românie condusă deja de un guvern
L. T. comunist, moare în condiţii suspecte, în 1947.
1990 NICOLESCU Horia 26
Patruzeci de ani mai târziu, pe urmele acestui 1991, 18, 10; Mircea Ţicudean, APS, II, 1991, 6,
destin, se angajează trei autori, numiţi în text 7; Ioana Bot, TR, s. nouă, III, 1991, 22, 4; Urmuz,
Emunu, Emdoi şi A, care reconstituie O, s. nouă, 1991, 24, 4–5; Constantin M. Popa, R,
aventuroasa existenţă a „femeii în roşu” prin 1991, 7–8, 15; Radu Călin Cristea, JL, s. nouă, II,
acumulare de documente, de mărturii şi de 1991, 31–34, 3, 6; ***, TR, s. nouă, IV, 1992, 8, 2;
zvonuri. Reconstruite printr-o tehnică Gabriela Omăt, VR, LXXXVII, 1992, 6–7, 89–93;
polifonică, atât figura Anei Cumpănaşu, cât şi Mircea Ţicudean, CVT, III, 1992, 45, 10–11; ~,
„Am un orgoliu pe care încerc să îl maschez”
caracterul extraordinar al vieţii sale devin, în
(interviu realizat de Leo Butnaru), CNT, 1994, 16–
tratarea celor trei autori, o problemă de
17–18, 1, 10; Berca, Dicţionar, 14; Dan-Silviu
perspectivă. Senzaţionalul nu e o proprietate Boerescu, Am pierdut o batistuţă, mă bate
înscrisă în natura evenimentelor, ci un raport mămica?, LCF, s. nouă, 1997, 16, 16; ~,
variabil de contemplare şi de înţelegere a „Revistele nu se mai pot retrage într-o imagine
acestora. Astfel, nu numai tabloul american înfrumuseţată a trecutului” (interviu realizat de
are capacitatea de a surprinde prin Raluca Mateoc), F, XXXIV, 1998, 1, 29–31;
transfigurări neaşteptate, ci şi satul natal al Mircea Benţea, F, XXXIV, 1998, 2, 16–20; ***,
protagonistei, care arată mereu o nouă faţă. BNR, XLVII, 1998, 22, 63; ~, „Tot ce am scris
Idilic şi romanţios în amintirile Anei, populat îmi asum” (interviu realizat de Gabriela Inea),
cu figuri aristocrate între cele două războaie, TMS, s. nouă, III, 1998, 9, 1, 3; Monica
pustiit şi dezumanizat în timpul „întovărăşirii”. Spiridon, Despărţirea de ~, LCF, s. nouă, 1999,
Senzaţionalul nu e rezervat numai fabulaţiilor 28, 11; Dumitru Chirilă, F, XXXV, 1999, 10, 110–
cinematografice cu gangsteri, ci şi istoriei, pe 112; Cărtărescu, Postmodernismul, 444–457;
care o infiltrează prin imprevizibil şi prin Pârvulescu, Prejudecăţi, 252; Şerban, Piper, 15;
Adrian Oţoiu, Principiul dicţionarului, AMP,
absurd. Scrisă la sfârşitul anilor ’80, această
2000, 2, 67–77; Carmen Muşat, Comedia
consemnare a unei existenţe senzaţionale
naraţiunii şi structurile romanului latent II, OBC,
dezvoltă un sens politic subiacent, devenind, I, 2000, 21, 11–12; Oţoiu, Trafic, 69–73, 176–184,
prin extrapolare, o metaforă a anormalităţii şi 227–228.
nefirescului.
L. T.
– Bucureşti, Allfa, 1997.
NICOLESCU Horia, Pădurea în flăcări,
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe fragment din romanul Imperiul nălucilor,
anul 1990. PAR, I, 1990, 2, 5.
~, „…şi dacă nici acolo nu se va găsi o soluţie, L. T.
voi fi, probabil, silit să emigrez” (interviu realizat
de Marius Stoian), TNL, II, 1990, 276, 3; ***, OJOG-BRAŞOVEANU Rodica, A înflorit
TNLS, III, 1991, 3, 2; Ion Bogdan Lefter, CNC, II, liliacul, Bucureşti, E. M., 1990, 285 p.
1991, 4, 12; Ovid S. Crohmălniceanu, CNC, II, Roman istoric de aventuri.
1991, 4, 13; Dan C. Mihăilescu, ARC, 1991, 1,
193–194; ***, BNR, XL, 1991, 3, 19; Cornel – Bucureşti, Nemira, 1999.
Ungureanu, TR, s. nouă, III, 1991, 13, 5; Mihai
***, TIL, I, 1990, 7–8, 27; ***, BNR, XXXIX,
Dragolea, ST, XLII, 1991, 43–44; ***, UC, I,
1990, 6, 19; ***, VAC, I, 1990, 20, 5; Aurel
1991, 3, 11; Laura Bişoc, CAI, 1991, 3, 44;
Nicolae Baboi, VAR, II, 1991, 4, 20–21; Nicolae Martin, VAR, I, 1990, 7, 16; ***, BNR, XLIX,
Turtureanu, CRC, 1991, 17, 4; Florin Manolescu, 2000, 12, 93.
LCF, s. nouă, 1991, 14, 5; Tania Radu, CNC, II,
L. T.
27 PARAPIRU Teodoru 1990
OLTEANU Traian, Umbra cuvintelor, sublinieze, cu candoare, unicitatea moştenirii

Bucureşti, Cartea Românească, 1990, 254 p. geto-dace a românilor.
Roman al unui proces de conştiinţă. În
L. T.
redacţia unui mare cotidian de provincie, în
ultimii ani ai regimului totalitar, gazetarul
PANĂ Ion Gh., Zile şi nopţi între a fi şi a nu
Lemnaru şi redactorul-şef Paul Magheru
fi. Roman, Bucureşti, E. M., 1990, 238 p. Cu
găsesc caietul cu însemnări intime al unui
o introd. a autorului. Roman autobiografic
fost coleg, Barbu Drăgan. Jurnalul, scris la
inspirat din realităţile frontului antihitlerist,
patruzeci de ani, reconstituie un episod de
între 23 august 1944 – 9 mai 1945.
criză din existenţa lui Drăgan, determinat de
Impresionează relatarea sobră, dar extrem de
un denunţ anonim la Securitate. Citit
percutantă a unor fapte de eroism ale
alternativ de cele două personaje, în paralel
militarilor sau civililor români. Textul se
cu activităţile de rutină din redacţie, caietul se
apropie mai degrabă de evocarea istorică
transformă treptat dintr-o lectură întâmplătoare
tradiţională, decât de transformarea ficţională
într-un pretext al unui proces interior. Paul
a realităţii presupusă în roman.
Magheru, care este şi autorul denunţului, are
ocazia, pe parcursul unei lecturi cu valenţe M. M.
cathartice, să revină asupra propriei vinovăţii,
pentru a o mărturisi şi, mai ales, pentru a o PANIŞ Anatolie, Domnişoara, Bucureşti,
justifica. Avem astfel de-a face cu un caz de Eminescu, 1990, 200 p. Roman de moravuri.
delaţiune, în care radiografierea culpei ar Intriga este plasată într-o localitate rurală cu
presupune o analiză de factură dostoievskiană, pretenţii urbane. Caterina Săvescu, în vârstă
pe care romanul o evită intenţionat, de cincizeci de ani, domnişoară, profită de
cauţionând complice motivaţiile personajului. puterea de seducţie a vocii sale pentru a-şi
cuceri interlocutorii telefonic. Satira socială
***, UC, I, 1991, 3, 8; ***, BNR, XL, 1991, şi umorul fac din această carte un „roman
11, 18. remarcabil” (Romul Munteanu).
L. T. Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 42, 6;
Claudiu Constantinescu, RL, XXIII, 1990, 49, 10;
ONICEANU Marius, Coloana fără sfârşit. Romul Munteanu, BAR, II, 1991, 21, 8.
Două mii de ani de istorie românească de la
L. B.
Regatul lui Burebista la tratatul de la Trianon,
Bucureşti, 1990, 555 p. Cu un Argument al PANTAZI Alecu, Să vezi Napoli…,
autorului şi o caracterizare nesemnată pe [Cluj-Napoca], Clusium, 1990, 288 p. Roman
coperta a IV-a. După afirmaţiile autorului, vol. poliţist.
ar fi cunoscut şi o tr. în lb. germană, făcută de
Wilfried Ott. Intitulat roman pentru a justifica Ion Maxim Danciu, Am dorit să facem, aici la
o reconstrucţie fantezistă a istoriei românilor, Cluj, o editură performantă cultural, dar nu o
≈ propune o naraţiune non-fictivă care, sub afacere cu cartea, TR, s. nouă, VIII, 1996, 17, 3,
pretextul consemnării dezbaterilor unui cerc de 8–9.
doisprezece intelectuali, adună laolaltă legende L. B.
istorice perpetuate de istoriografia naţională şi
de memoria colectivă. Ecou al unei vaste PARAPIRU Teodoru, Mieii tunşi zero
mitologii ţesute în jurul unor episoade şi figuri rămân repetenţi, Galaţi, Porto Franco, 1990,
istorice, textul nu urmăreşte decât să 169 p. Roman al martirizării satului românesc
1990 PARDĂU Platon 28
în perioada colectivizării. Transformările prin Simuţ), cu atât mai mult cu cât

care este forţat să treacă satul Islaz din protagonistul-pacient nu ascunde nimic,
Bărăgan, la începutul anilor cincizeci, sunt consimţind să-şi etaleze, cum singur afirmă,
percepute din perspectiva adolescenţilor „viscerele pe masa de operaţie dezinfectată”.
Alexandru Bolta şi Jean Bouroşu. Autorul Scos din perimetrul sanatoriului („veche
utilizează o formulă epică relativ interesantă. cazarmă” sau „livadă de vişini”, dualitate
Fiecare cap. al romanului are o structură tipică universului creat de autor), scriitorul
duală. Povestirea propriu-zisă este precedată Ben Bernea, extrem de tânăr, abia păşind în
de o sinteză narativă cu valoare simbolică, maturitate, se autosuspectează, plonjând
ambele având propria lor coerenţă şi periculos în subconştient, pentru a-şi
independenţă narativă. Unitatea romanului cunoaşte contradicţiile şi a se recunoaşte,
este asigurată de reluarea aceloraşi personaje sporind prea plinul de sensibilitate ce-l
şi de tematică. caracterizează, căutând răspunsuri la
M. M. probleme majore, urmându-şi chemarea. La
apariţie, critica a vorbit despre „talentul
PARDĂU Platon, Victoria lui Manoliu, indiscutabil al tânărului scriitor” (Irina
Bucureşti, Cartea Românească, 1990, 333 p. Petraş), apreciind „adecvarea la real”
Romanul unei lungi şi stranii reconstituiri. (Ruxandra Ivăncescu), „cuceritoarea tandreţe
Pretextul îl constituie un aşa-zis „celebru […] umorul fin […] jocul discret al
proces Manoliu”, redeschis la insistenţele subsolului” (Diana Adamek). I s-a reproşat
Victoriei Manoliu. Fără inculpaţi, greu de „colajul artizanal” (Corin Braga) şi „stilul
clasat, procesul trenează, Victoria Manoliu artificios al primei tinereţi” (Ion Simuţ).
are, însă, timpul la dispoziţia ei. Prin fereastra
Laura Pavel, EX, XXII, 1990, 9, 4; Diana
murdară de unde priveşte din sala de
Adamek, TR, s. nouă, II, 1990, 43, 4; Constantin
judecată, timpul se dilată, modelând Cubleşan, ALA, I, 1990, 40, 3; Irina Petraş, Două
amintirile, împletindu-le, deformându-le sau, cărţi de proză, XLI, 1990, 11–12, 24; Horia
doar, ordonându-le. Gârbea, LCF, s. nouă, 1991, 1,6; Corin Braga,
CNC, II, 1991, 3, 5; Ion Simuţ, RL, XXIV, 1991,
Adrian Dinu Rachieru, MRT, I, 1990, 14, 5. 24, 10; Remus-Horaţiu Pintea, CNT, 1991, 29, 3;
L. B. Al. Th. Ionescu, VTR, XXII, 1992, 259, 12;
Petraş, Literatură, 132–134; Iulian Boldea, Portret
PECICAN Ovidiu, Eu şi maimuţa mea, neterminat, VTR, XXVII, 1997, 8, 23–24; Sanda
Cordoş, Un risipitor, VTR, XXVII, 1997, 8, 25–
Cluj-Napoca, Dacia, 1990, 161 p. Fragment:
26; Ruxandra Ivăncescu, Dimineaţa scriitorului,
Bărbatul se apleca peste ghizdurile fântânii,
VTR, XXVII, 1997, 8, 26–27; Ivăncescu, O nouă
APS, I, 1990, 1, 11. Roman de introspecţie, viziune, 105–106.
„exersat cu îndrăzneală în zona tulbure a
psihologicului tensionat şi convulsionat până L. B.
la maladie” (Ion Simuţ). Structurat în cap. de
o plasticitate şi o poezie remarcabile, aparent PETRESCU Alexandru, Cetăţile mele,
autonome, cronologic neaderente, epicul Bucureşti, Cartea Românească, 1990, 396 p.
tinde să-şi recupereze unitatea prin Romanul unei vieţi. Protagonistul, Dan
„atmosferă şi problematică, mai mult decât Nicodim, avocat pasionat de literatură, îşi
„prin subiect şi personaje” (Sanda Cordoş). rememorează trecerea prin lume din
Cazul Ben Bernea pare să ţină „deliberat şi perspectiva răgazului pe care i-l oferă
evident […] de competenţa psihiatrică” (Ion pensionarea. Cele peste patru decenii de
29 POPOVICI Gheorghe 1990
existenţă evocată (anii ’35–’80) cumulează RL, XXIV, 1991, 1, 11; Dorin Ştefănescu, VTR,
deopotrivă amintiri intacte din perioada XXI, 1991, 243, 6.
adolescentului bătăios, dar şi din cea a L. B.
maturului sceptic, confruntat cu o istorie
potrivnică. POPESCU Vlad T., Animale ridicole,
fragment de roman, TMS, XXV, 1990, 10, 8.
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 19, 6; Vlad
Sorianu, ATN, XXVII, 1990, 8, 4; ~, Tristeţile L. B.
unui autor invizibil, LTE, IV, 1994, 23–25, 6.
L. B. POPIŢA Lidia, Vai celui singur!, I, Iaşi,

Junimea, 1990, p. 328. Cu prezentări de Al.
PETRESCU Dan, Cu un singur ochi, Zub, Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi Al.
fragment din romanul Bucăţi alese, AGA, III, Paleologu pe coperta a IV-a. Fragment:
1990, 2, 220–241. Iubeşte pe aproapele tău!, LTE, III, 1993, 22,
8–9. Roman istoric. Viaţa egumenului
L. B. Macarie şi a domnitorului Petru Rareş
alcătuiesc fundalul unei ample reconstituiri a
PETRIŞOR Marcel, Căruţa cu scânduri, Moldovei sec. al XVI-lea. Tehnică narativă
Bucureşti, Eminescu, 1990, 156 p. contrapunctică. Stil bazat pe reuşita îmbinare
Roman-parabolă cu elemente de fantastic şi de a limbajului vechilor cronici cu lb. română
supranatural, apreciat inegal de critică, ce-l contemporană.
apropie atât de literatura naivă (Val
Condurache), cât şi de epopee (Cornel M. M.
Munteanu). Autorul propune un personaj
emblematic (Dorin Ştefănescu), mânat de POPOVICI Eliana, Scara în spirală,
„patima mersului neogoit”, într-o complexitate Bucureşti, Albatros, 1990, 252 p. Roman de
de planuri narative (drumul real şi „drumul observaţie morală. Rodica Bujoreanu, profesoa-
gândurilor”) cu semnificaţii multiple. Greu de ră, revine în satul natal unde găseşte resurse
pentru a-şi continua viaţa, după un divorţ
relatat, naraţiunea se întinde pe durata unei zile
dureros. „Un roman foarte «aşezat»! Prototipul
şi a unei nopţi şi acoperă drumul pe care Sabin,
romanului mijlociu. Mai lung decât trebuie,
căruţaşul, îl parcurge din Borc până la Arad,
mai lent decât trebuie, cu o mulţime de
pentru a face un transport de lemne. Visul
personaje care se învârt fără nici un rost
ciudat al Floarei, din noaptea următoare plecării
încercând să concureze starea civilă...” (Horia
lui Sabin, vis în care crede că-şi pierde bărbatul
Gârbea).
„printre stele, cu cai cu tot”, se suprapune unei
călătorii pe care căruţaşul o face, în vis, pe Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 27, 6.
Calea Laptelui. Sub influenţa visului sau nu,
Sabin forţează destinul, dublând încărcătura de L. B.
lemne şi alegând drumul cel mai scurt, dar şi cel
POPOVICI Gheorghe, Paharul puterii,
mai anevoios către o destinaţie ce devine
Miloşeşti, Corezi, 1990, 227 p. Roman de
simbolică, împlinind, astfel, premoniţia iniţială.
atmosferă despre viaţa şatrelor de corturari
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 33, 6; din România interbelică. Pretextul epic îl
Cornel Munteanu, ST, XLI, 1990, 10, 53; constituie lupta pentru titlul de mare bulibaşă
Constantin Cubleşan, ALA, I, 1990, 40, 3; Dora ce animă existenţa tuturor descendenţilor
Mezdrea, MRT, I, 1990, 15, 3; Val Condurache, clanului Buzdugan, de la Rozmalin la Iosîm
1990 POPOVICI Titus 30
şi Gheorghiţă. Se conturează astfel un univers unui coleg, Constantin Balaur. Amândoi sunt
pitoresc, iar tematica se dovedeşte una copii de la ţară care, în împrejurările sociale
universală: dragoste, omenie, orgoliu etc. O şi politice ale României de după cel de-Al
lume credibilă, ce face dovada cunoaşterii Doilea Război Mondial, au o impresionantă
mediului evocat prin veridicitatea limbajului ascensiune socială. Zevedei ajunge profesor
şi prin dramatismul acţiunilor. universitar, Balaur este promovat ministru.
Construcţia simetrizată, ca şi un anume exces
L. B.
de accente moralizatoare, afectează calitatea
adevărurilor transmise de text.
POPOVICI Titus, Cutia de ghete, Ploieşti,
Elit-Comentator, 1990, 127 p. Reluat M. M.
fragmentar: Iarna, într-un tramvai, LCF, s.
nouă, 1991, 6, 8–9; Carmen saeculare, RL, RUSE Ion, Fiii Dunării, Bucureşti, Cartea
XXIV, 1991, 12, 14–15. Roman realist, despre Românească, 1990, 294 p. Roman istoric.
o „remarcabilă situaţie tragic-absurdă a epocii Acţiunea, plasată în Dobrogea veacului al
Ceauşescu, de un carnavalesc morbid, farsă XIX-lea, tinde să surprindă drama băjenarilor
lugubră pe fondul prăbuşirii generale (cu tot dezrădăcinaţi de pe malurile Dunării şi
tacâmul umilinţelor, sărăciei, laşităţii, degradării încercarea acestora de a se refugia în Ţara
umane etc.): un tată care umblă năuc prin oraş, Românească, din calea asupririi otomane.
cu cadavrul copilului nou-născut în braţe, Ancheta căpitanului Lăzăreanu, responsabilul
neprimit de nimeni, ne-înregistrabil în birocraţia unui pichet de grăniceri aflat chiar la graniţă,
triumfalismului ucigător: viitorul (potenţial) al are menirea de a fixa nedreptăţile şi abuzurile
naţiei, mort şi plimbat de-a surda printr-un oraş la care era supusă populaţia autohtonă de
bulgakovian, închis într-o cutie de ghete” (Dan către autorităţile străine.
C. Mihăilescu). L. B.
– Bucureşti, Maşina de Scris, 1999. SAKA Serafim, Vămile, [Bucureşti, ], Ulise,

1990, 213 p. (Orient/ Occident). Cu o
Dan-Mircea Cipariu, TNLS, III, 1991, 13, 11;
Bibliografie, la final. Ed. îngr. de Dumitru
Rodica Zafiu, Limbajul de lemn şi literatura (II),
LCF, s. nouă, 1991, 18, 4; Gabriela Hurezean, TNL, M. Ion. Roman-parabolă despre condiţia
III, 1991, 398, 3; Adrian Dinu Rachieru, MRT, II, individului „într-o ecuaţie existenţială obtuză,
1991, 5, 5; Constantina Caranfil, FMI, XLIV, 1991, aliniată la dogmele inumane ale deperso-
7, 7; Val Condurache, RL, XXIV, 1991, 34, 11; nalizării” (Constantin Cubleşan). Adoptând
Dan Croitoru, RL, XXXII, 1999, 42, 6; Dan C. rigorile scriiturii neoclasiciste, ~ creează
Mihăilescu, DOI, X, 1999, 43, 15; 44, 14. printr-un „exerciţiu de forţă” (Dan Mănucă)
personajul Delaoancea, eroul, cum adaugă
L. B.
acelaşi Constantin Cubleşan, „nonconformist,
revoltat, care luptă pentru a-şi dovedi sieşi şi
RADU George, Aniversarea, Cluj-Napoca,
celor din jur câtă nevoie are omul de a putea
Dacia, 1990, 278 p. Roman realist.
gândi şi a se mişca liber”.
Aniversarea de cincizeci de ani a profesorului
Alexandru Zevedei devine ocazia unei
***, LCF, s. nouă, 1990, 46, 7; Mihai Cimpoi,
revederi emoţionante cu foşti colegi de
RL, XXIV, 1991, 26, 11; Dan Mănucă, Un
şcoală, cu vechi prieteni şi cu familiile lor. romancier şi trei personaje, LCF, s. nouă, 1991,
Romancierul creează o paralelă între 32, 14; Constantin Cubleşan, ALA, II, 1991, 91, 3;
parcursul biografic al lui Zevedei şi acela al Dan Mănucă, CRC, 1995, 5, 5; Aurel Ţurcanu,
31 SCAFEŞ Cornel 1990
Literatura română din Basarabia, F, XXXIII, într-o acţiune aparent inofensivă ce

1997, 9, 32–38. culminează cu un dublu asasinat, fapt pentru
L. B.
care eroul este închis şi condamnat la moarte.
Cel de-al doilea ni-l arată „eşuat” în craterul
SĂLCUDEANU Petre, Lazaretul, fragment unui vulcan din munţii Atlas, de unde este
de roman, RL, XXIII, 1990, 4, 14–15. „recuperat” de membrii unei societăţi secrete
a templierilor. Structurate după tehnica
L. B. „romanului în roman” cele două rememorări
uzează de autobiografic doar ca „modalitate
SĂLCUDEANU Petre, Nuntă cu garoafe tehnică de expunere a unor realităţi ambigui”,
mov, Bucureşti, Albatros, 1990, 365 p. Roman iar fantezia operează nestingherită într-un
realist despre urbanizarea forţată a satului vast „teritoriu plasat între oniric şi realitatea
românesc din perioada comunistă. Conceput contemporană” (Emil Manu).
„într-o combinaţie abracadabrantă de principii
şi registre” (Ion Simuţ), epicul capătă Emil Manu, VR, LXXXV, 1990, 11, 124–125.
consistenţă la nivelul evocării poveştii de
L. B.
iubire dintre buldozeristul Vasile şi florăreasa
Geta, la ale căror pregătiri de nuntă asistăm şi SÂRBU Valeriu, Departe, între ieri şi
care, pe fundalul apocaliptic al demolărilor, mâine, Cluj-Napoca, Dacia, 1990, 406 p.
capătă, la final, accente suprarealiste. Primit cu Roman social postmodern. Pe fundalul unei
reticenţă, romanul trece, în accepţia aceluiaşi anchete ce investighează prezumtiva
critic, drept „un eşec de proporţii”. dispariţie a unui ziarist, romanul construieşte,
într-un scenariu epic ce algoritmizează
Diana Adamek, TR, s. nouă, III, 1991, 4, 4;
Micu, Scurtă istorie, III, 95–96; Simuţ, Critica,
misterul, utopia echivocă a unei lumi
107–113; Micu, Istoria, 482–483. concepute pe simulator. Sunt reprezentate
scenarii ipotetice ale destinelor personajelor,
L. B. cu scopul de a institui – în termenii
naratorului – un „spectacol tahionic”, înţeles
SĂLCUDEANU Petre, Umbre, Bucureşti, ca „ficţiune supremă”. Halucinaţii de tip
E. M., 1990, 271 p. Fragment: ≈, VAR, I, onirist şi ţesături intertextuale, clişee ale
1990, 1, 13, 23. Roman poliţist. absurdului şi elemente de recuzită
suprarealistă alcătuiesc un text prolix,
Tudor Cristea, RL, XXIII, 1990, 24, 11; compus din imagini dispuse pe scene mobile,
Nicolae Boghian, VAR, I, 1990, 7, 16; Diana
printr-o tehnică a fragmentării, specifică
Adamek, TR, s. nouă, III, 1991, 4, 4; Cristea,
obiectivului camerei de luat vederi sau
Partea, 109–111.
cabinei de montaj.
L. B.
***, BNR, XL, 1991, 10, 18; ***, UC, I, 1991,
SĂNDULESCU Ionel, Cogito, Bucureşti, 6, 15.
Cartea Românească, 1990, 387 p. Roman de
I. T.
acţiune. Scris la persoana întâi, textul
urmăreşte evocarea vieţii naratorului Nicu SCAFEŞ Cornel, Partida de „puzzle”,
Merinescu, în două dintre momentele Bucureşti, E. M., 1990, 207 p. (Sfinx, s. nouă,
importante ale existenţei sale. Cel dintâi ni-l 3). Roman poliţist.
arată la Paris, unde personajul, fost ofiţer în
armata regală română, acceptă să se implice I. T.
1990 SECHEŞAN Gheorghe 32
SECHEŞAN Gheorghe, Preşedintele, Claudiu Constantinescu, Romanul unei metafore,

fragment din romanul omonim, MRT, I, RL, XXIV, 1991, 5, 10; ***, BNR, XXXIX,
1990, 13, 4. 1990, 15–24, 94.
I. T. I. T.
SEIN Corina Victoria, Cercul de oglindă, STANCIU Ioan Florin, Riscurile meseriei,
Bucureşti, Eminescu, 1990, 208 p. fragment de roman, TMS, XXV, 1990, 9, 10.
Fragmente: Oglinzi, O, XL, 1989, 7, 4–5;
I. T.
Concurs, O, XL, 1989, 19, 4. Roman de
analiză psihologică. Pianista Dolina Anton se
STĂNCIULESCU Hanibal, Ajută-te
îndrăgosteşte de un veleitar de succes şi,
subjugată de acesta, îşi ratează vocaţia singur!..., VR, LXXXV, 1990, 1, 68–77;
artistică. În relaţia lor, reveria şi utilitarismul Februarie cu trup şi suflet, RL, XXIII, 1990,
nu se armonizează, iar pasiunea ajunge să se 7, 15, fragmente din romanul Viaţa pasională
destrame în monotonia unei căsnicii lipsite de a lui Emanuel Nestor.
afecţiune. Eşecul profesional şi constrângerile I. T.
impuse de poziţia socială a soţului, apoi
divorţul şi înstrăinarea de sine conturează, în STOICA Petre, Liber veritas, LCF, s.
tuşe tari, un portret psihologic feminin nouă, 1990, 14, 10; Domnişoara nălucă,
zugrăvit în limitele şi prin apelul la LCF, s. nouă, 1990, 28, 10; Reîntâlniri, VR,
convenţiile romanului de dragoste. LXXXVI, 1991, 5, 28–36, fragmente din
romanul Să trecem împreună podul.
***, TIL, I, 1990, 6, 35; ***, BNR, XXXIX,
1990, 4, 30; Mariana Lazăr, ST, XLI, 1990, 6, 64. A. S.
I. T.
STOICIU Constantin, Gluma, fragment din
romanul Travesti, RL, XXIII, 1990, 35, 15.
SIMION Ana, Singurătate şi speranţă,
Bucureşti, E. M., 1990, 206 p. Roman de A. S.
dragoste. Pe fundalul vieţii politice din
România anului 1944, afectată de conflicte STROCHI Lucian, Gambit, Bucureşti,
ideologice grave, romanul prezintă destinul E. M., 1990, 160 p. (Sfinx). Roman poliţist.
contorsionat al unei tinere femei de origine
A. S.
rurală. Intriga erotică angrenează o textură
epică împletită din relaţii şi interese variate,
ŞERBĂNESCU Mircea, Când D’Artagnan
specifice unor medii intelectuale şi politice
a fost să fie fată, Timişoara, Facla, 1990,
caracteristice timpului.
106 p. Cu o pref. a autorului. Roman de
I. T. aventuri pentru copii şi tineret.
SOLCAN Pan, Nu faceţi case mai înalte ca A. S.

arborii, Bucureşti, Albatros, 1990, 340 p.
Roman de dragoste. Într-un scenariu epic ŞERBĂNESCU Mircea, O noapte care
sufocat de excese de recuzită, autorul dovedeşte ceva, Craiova, Juventus, 1990,
construieşte o poveste de iubire al cărei sens 112 p. Roman poliţist.
se camuflează în metaforă. A. S.
33 TIRONEAC Nelu 1990
ŞLAPAC Florin, O întâmplare în plus, 1990, 11–12, 5; Radu Călin Cristea, Scenariul unei
fragment din romanul Digul spart, CRC, „revolte populare”, AFT, I, 1990, 12, 3; Ion
1990, 38, 5. Roşioru, Sfidarea canoanelor, TMS, XXVI, 1991,
1, 6; ***, Top orizont, O, s. nouă, 1991, 1–2, 11;
A. S. Romul Munteanu, Cărţile anului II, BAR, II,
1991, 8, 8; Maria-Ana Tupan, Arhitectura eului
ŞTEFĂNESCU Elena, Blesteme esenţiale, fictiv, VR, LXXXVI, 1991, 4, 109–113; Nicolae
Bucureşti, Cuvântul Românesc, 1990, 128 p. Oprea, De vorbă cu ~, CAL, 1991, 6, 5; Ioan
Roman de dragoste, cu inutile şi, de cele mai Holban, O populaţie în refugiu, CRC, 1991, 9, 4;
multe ori, vulgare reverberaţii în lumea Dorin Serghie, Domnule, dar nu avem o clasă
ideilor. Când „devine metafizică”, eroina are politică. De vorbă cu scriitorul ~, TR, s. nouă, V,
1993, 28–29, 3; Mihai Dragolea, Printre şocuri şi
impresia că „prinde linia orizontului” cu
crize, VTR, XXIII, 1993, 7, 7; Florin Sicoie, ~,
mâna. Ea fabulează pe tema „suferinţei constructorul, CNT, 1993, 47, 4; Munteanu,
culorilor” sau a adevărului ca „decor de Jurnal, V, 276–279; Holban, Salonul, 165–168;
rădăcini”. Patima speculativă a autoarei ucide Al. Ioanide, Editura Alfa, RL, XXXII, 1999,
viaţa cărţii, făcând din ea un simplu exerciţiu 18, 15.
de falsă metafizică sentimentală.
A. S.
Fevronia Novac, În jurul literaturii feminine,
RL, XXIV, 1991, 6, 10. TĂNASE Stelian, Îngerul şi demonstraţia,
fragment de roman, ST, XLI, 1990, 6, 28–31.
A. S.
A. S.
TĂNASE Stelian, Corpuri de iluminat,
Bucureşti, Cartea Românească, 1990, 381 p. TĂTAR Doru, Prioritate zero, Galaţi, Porto
Fragment: ≈, LTM, 1990, octombrie, 75–80. Franco, 1990, 168 p. Roman ştiinţifico-
Roman social. Doi tineri artişti, Pia şi Sandu, fantastic.
în lumea egotist-cenuşie a regimului totalitar,
fac din repetiţii şi turnee un mijloc de a trăi A. S.
autentic miracolul iubirii. Tema cu variaţiuni
a dragostei sugerează, polemic, ideea de TECUCEANU Horia, Căpitanul Apostolescu
iluzie confecţionată şi de ficţionare a şi inamicul public nr. 1, Bucureşti, Editura
realităţii. Povestea e „trăită în condiţii de Medicală, 1990, 285 p. Cu o notă a autorului.
teroare şi kitsch” (Alex Ştefănescu). Roman poliţist.
A. S.
– Bucureşti, Alfa, 1998.
TEODORESCU Ion Dumitru, Fericirea
Mircea Ţicudean, Despre oameni şi hamsteri,
APS, I, 1990, 5–7, 7; Florin Manolescu, Între obosită, fragment de roman, MRT, I, 1990,
oglinzi, LCF, s. nouă, 1990, 35, 5; Alex 16, 4.
Ştefănescu, Istoria unei sinucideri, RL, XXIII,
A. T.
1990, 43, 11; Cornel Ungureanu, De-a hamsterii,
O, s. nouă, 1990, 43, 10; Nicolae Manolescu, În
sfârşit, un roman, RL, XXIII, 1990, 49, 9; Nicolae TIRONEAC Nelu, Drumul regăsit, Craiova,
Baltă, „Bietele corpuri”, CNC, I, 1990, 49, 4; ***, Scrisul Românesc, 1990, 184 p. Roman al
LTM, octombrie, 75; Cristian Tudor Popescu, O
unei iubiri târzii. Victor Păun, profesor de
problemă de implicare, CAI, 1990, 3, 62–63; Al. matematică într-un liceu de provincie, fusese
Th. Ionescu, (Un) bărbat şi (o) femeie, ARG, I, părăsit în tinereţe de Renata. Ajuns la vârsta
1990 TRAIAN Ilie 34
maturităţii, o întâlneşte însă pe Ingrid şi are TRICOLICI Chiril, Plăcerile jocului,

şansa să îşi întemeieze o familie. Peisaj trist Bucureşti, Cartea Românească, 1990, 336 p.
şi mediu uman uniform, atmosferă cenuşie. Roman poliţist.
Lipsită de o dimensiune intimă autentică,
drama erotică se articulează în funcţie de ***, TIL, I, 1990, 7–8, 27; Gabriela Hurezean,
moravurile socialiste (Victor şi Ingrid nu TNL, III, 1991, 273, 3.
concep să fie împreună pentru că lucrează în
A. T.
aceeaşi şcoală). O neutralitate plictisitoare a
limbajului nivelează toate evenimentele,
TURTURICĂ C., Brevetul alb. Romanul ca
indiferent dacă sunt interioare ori exterioare,
variantă, Bucureşti, Albatros, 1990, 336 p.
reducând introspecţia şi observaţia la stilul Naraţiune textualistă cu caracter autobiografic.
plat al unui document administrativ. Povestirea, care relatează încercările unui
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 33, 6. tehnician silvic de a obţine brevetul de pilot,
are semnificaţii etice, transformând concursul
A. T. şi desprinderea de sol într-o parabolă a
depăşirii de sine şi a înfrângerii laşităţii
TRAIAN Ilie, Scrisori din Liliput, Bucureşti, fundamental umane. Tentativa de ridicare a
Albatros, 1990, 219 p. Roman esopic. faptului individual la generalitate e susţinută
Liliputul desemnează o lume măruntă, rurală, prin tehnici textualiste: romanul înseriază
în vremea regimului totalitar. E o utopie variante ale aceleiaşi năzuinţe de înălţare
negativă. În ea se mişcă personaje identificate (prin urcarea în copac, prin căţărarea pe
exclusiv prin funcţia lor, un director, o stânci ori prin suirea pe scările tramvaiului),
inspectoare, mulţi tovarăşi de la judeţ şi proiectând zborul prin prisma unei aspiraţii
profesori. Din perspectiva bibliotecarului R., ascensionale abstracte. Jocul substituirilor se
doctor în sociologie eşuat în acest spaţiu petrece pe parcursul câtorva întâlniri „de
provincial, umanitatea se percepe schematic, lucru” ale Naratorului cu Autorul, înscenate
redusă la raporturi verbale neesenţiale, în care de-a lungul a trei săptămâni. Traversând
stereotipurile limbajului propagandistic se istoriile posibile, cei doi caută textul
amestecă cu frânturi de replici fără subiect ori definitiv, fără ca, în cele din urmă, să îl poată
adresă. Referinţa e fără îndoială ionesciană, identifica. Cartea rămâne astfel doar o
variantă între altele, încheindu-se înainte de a
câtă vreme R. concepe mici scenete în care
atinge expresia ne varietur. Evocare a unei
dialogul, la limita vorbirii cu sens, curge
desprinderi de teluric amânată fără termen,
absurd, topindu-se în zgomotul de fond.
≈ ilustrează o dramă a încremenirii în proiect,
Cartea reproiectează, ca mediu de contrast
ca un mod specific de a intra în rezonanţă cu
faţă de acest univers mecanic, o lume a
atmosfera stagnantă a ultimilor ani ai
tradiţiilor ţărăneşti, de descendenţă sămănă- regimului totalitar.
toristă, nefiresc idealizată. Previzibil în
construcţia utopiei negative, textul devine ***, BNR, XXXIX, 1990, 11–12, 28; ***, TIL,
liric şi neautentic în secvenţele de evocare I, 1990, 9–10, 45; Horia Gârbea, LCF, s. nouă,
nostalgică a unei ruralităţi originare. 1990, 33, 6.
A. T.
***, BNR, XXXIX, 1990, 15–24, 95; Adela
Rogojinaru, RL, XXIII, 1990, 44, 11.
ŢIGHILIU Ioan, Alte aventuri în Brazilia,
A. T. Târgu-Mureş, Mureş, [1990?].
35 VACARIU Dumitru 1990
***, MZL, I, 1990, 2, 7. Vladia (1982) şi un ţinut magic în Stăpânirea

de sine (1986), denumeşte o aşezare unde se
A. T. aplică un proiect de asanare şi stabilizare
socială. Model in nuce al viitoarei dictaturi,
ŢIGHILIU Ioan, Aventuri în Brazilia. adevărată cazarmă urbană în care oamenii nu
Partea întâi a unui palpitant roman de se plimbă, ci mărşăluiesc, Vladia constituie
aventuri, Târgu-Mureş, Alpha, 1990, 31 p. un experiment ideologic în care libertatea
(Aventura). Cu o pref. de Eugeniu Nistor. este suprimată în numele unui ideal al ordinii.
Roman de aventuri. ≈ urmăreşte peripeţiile Ignorând voit diferenţa de anvergură a celor
pilotului Ion Redan care înfruntă în America două anchete, Leonard Bâlbâie le numeşte pe
de Sud un grup de nazişti. ambele „cazuri de imaginaţie”. În vreme ce
crimele banditului Cocoş implică o ficţiune
***, BNR, XXXIX, 1990, 15–24, 95.
care se dă drept realitate, complotul
A. T. presupune o ficţiune care corupe realitatea. În
primul caz e vorba de minciună; în cel de-al
URICARU Eugen, Complotul sau Leonard doilea, de manipulare. Construcţie epică cu
Bâlbâie contra banditului Cocoş, Bucureşti, valenţe multiple, ≈ permite o incursiune în
E. M., 1990, 336 p. Roman complex care, pe geneza mecanismelor totalitare şi o interogare,
baza unui pretext poliţist, implică o evocare cu vocaţie metafizică, a solidarităţii dintre
istorică dublată de o meditaţie în marginea realitate şi ideologie.
totalitarismului. Plasată în România anilor
’30, naraţiunea urmăreşte două cazuri ***, BNR, XL, 1991, 2, 21; ***, UC, I, 1991,
cercetate de Leonard Bâlbâie, inspector în 1–2, 12; Ioana Bot, TR, s. nouă, III, 1991, 12, 4;
cadrul unui serviciu de contraspionaj. Prima Vasile Spiridon, ATN, XXIX, 1991, 5, 4; Sanda
Cordoş, Despre imaginaţie şi alte realităţi, ST,
anchetă, aceea a crimelor unui renumit
XLII, 1991, 8, 22; Nicolae Baltă, VR, LXXXVI,
răufăcător dobrogean, banditul Cocoş, nu
1991, 8, 95–97. V. şi D. C. R. R., Rug şi
descoperă decât o farsă jurnalistică. Istoria flacără, 1977.
tâlharului care omoară ţărani bogaţi şi
funcţionari necinstiţi se dovedeşte o ficţiune A. T.
reportericească cu iz haiducesc, menită să
sporească tirajul gazetelor de senzaţie. Prin URSU Horia, Seară de iarnă cu Iolanda,
contrast, cea de-a doua investigaţie a lui fragment din romanul Trestia de var, TR, s.
Leonard Bâlbâie scoate la iveală existenţa nouă, II, 1990, 28, 8.
unui vast complot de răsturnare a regimului A. T.
politic şi de instaurare a dictaturii regale, prin
aducerea pe tron a lui Caraiman. Infiltrân- VACARIU Dumitru, Aventură dincolo de
du-se în structurile organizaţiei conspirative, timp, Iaşi, Junimea, 1990, 224 p. Roman de
inspectorul descoperă nu numai planurile aventuri pentru tineret care împleteşte
loviturii de stat, ci şi o grupare paramilitară povestea unei iubiri adolescentine neîmpărtăşite
de factură legionară instalată la Vladia, care cu ficţiunea unei lumi arhaice. Continuare a
urmează să pună în practică un program de romanului Bărzăunul şi restul lumii (1981),
disciplinare extins asupra întregii comunităţi care relata povestea unui băiat de 13 ani care
locale. Toponimul, comun mai multor proze găseşte un tezaur medieval la Piatra
ale autorului, evocând o utopie negativă în Domniţei, ≈ urmăreşte, cinci ani mai târziu,
1991 VĂDAN Ion 36
cu aceleaşi personaje şi cu aceeaşi miză, cazarmă, sugerând o identificare a unităţii

reluarea expediţiilor arheologice. În registru militare cu spaţiul matricial. Evocare a
fantastic, protagonistul îl descoperă pe mediului cazon insuficientă epic, ≈ poartă încă
Toader Ispravă, fiinţă străveche, fără contact amprenta literaturii comuniste de propagandă.
cu lumea actuală, care supravieţuieşte într-o
grotă din vremea descălecatului lui Dragoş. ***, BNR, XXXIX, 1990, 3, 27; Nicolae
Vizitele frecvente pe care i le face nu reuşesc Boghian, VAR, I, 1990, 5, 17; Nicolae Baboi,
să îl lămurească pe adolescent asupra Romanul ca un reportaj mai lung, VAR, VIII,
1997, 6, 18–19, 21.
adevărului istoric, ci asupra iubirii fără
speranţă pe care o nutreşte pentru Ilinca. A. T.
Val Condurache, RL, XXIII, 1990, 45, 11. VÂCOV Eugen, Săptămâna socotelilor,
A. T. Bucureşti, Labirint, 1990, 126 p. Roman
poliţist.
VĂDAN Ion, Calvaria, fragment din
romanul Calvaria, P, I, 1990, 2, 13. ***, BNR, XL, 1991, 5, 18.
A. T. A. T.
VĂDUVA Gheorghe, Poarta zorilor, VIŞNIEC Matei, Fragment de roman,

Bucureşti, E. M., 1990, 223 p. Roman de fragment dintr-un roman cu titlu neprecizat,
CNC, I, 1990, 44, 12, 15.
evocare, cu accente autobiografice, inspirat din
viaţa militarilor. Concepută din perspectiva A. T.
colonelului Gheorghe Vâlceanu, comandant de
divizie, naraţiunea reprezintă o consemnare a VULCĂNESCU Mircea, Cine? Ce?.
activităţilor de rutină ale ofiţerilor de stat Roman poliţist, apărut în f. rev. JL, s. nouă, I,
major. Cea mai mare parte a materialului epic 1990, nr. 30–31. Roman poliţist.
îl furnizează problemele cazone curente iar
A. T.
dramele sunt provocate de accidente de muncă
specifice. Căderea unui ofiţer în timpul unui
antrenament alpin produce emoţie în 1991
comandamentul diviziei, fără a provoca totuşi
sentimente profunde, care să facă obiectul unei ALEXANDRU Ştefan P., Răpirea sabinelor,
introspecţii. Ilustrată constant, interioritatea Bucureşti, E. M., 1991, 254 p. (Argus).
protagonistului constituie doar un spaţiu de Roman poliţist.
rezonanţă al evenimentului, simplu element
Nicolae Boghian, VAR, II, 1991, 8, 28.
decorativ al unei consemnări documentare,
asemănător procedeelor de literarizare I. I.
specifice reportajelor publicistice. Singurul
interval de adâncime psihologică, ocazionat de ANDRU Vasile, Muntele calvarului, Bucureşti,
evocarea reîntoacerii colonelului Vâlceanu în E. M., 1991, 254 p. Fragment: Cinismul şi
satul natal, urmând un traseu regresiv al gloria, RL, XXIII, 1990, 26, 15. Roman al
recuperării trecutului, se dovedeşte contaminat unui roman şi parabolă a incapacităţii de
ideologic. Ca rezultat al acestei aventuri a reacţie în faţa dictaturii, în stare să atace cele
memoriei, protagonistul are iniţiativa de a mai puţin rezistente faţete ale sensibilităţii
monta porţi de lemn sculptat la intrarea în pentru a paraliza gândirea liberă, activismul
37 ARCADE Leonid M. 1991
social. Ioan Nistor, muncitor într-o fabrică de ANGELESCU Silviu, O poveste ciudată
armament şi, acasă, cioplitor de cruci, este cu un hoţ de cai şi un lăutar orb, fragment
ucis şi prădat, în propria locuinţă, aflată la din romanul Magicienii, PAR, II, 1991, 1, 3.
marginea Orăştiei, de doi infractori cunoscuţi
de Miliţie. În ciuda încercărilor Dorei, fiica I. I.
sa, şi a autorului romanului, de profesie
ziarist, ambii adepţi ai grupării Meditaţia ANTIM Paul, Un Casanova călătoreşte spre
Transcedentală, de a îndruma corect acţiunea iad. Cum se înfăptuieşte o crimă perfectă?!,
justiţiei, pentru a se face dreptate, uciderea lui Bucureşti, Sylvi, 1991, 114 p. Roman poliţist.
Ioan Nistor rămâne nepedepsită. Braţul lung I. I.
al legii se dovedeşte paralizat chiar de
sistemul politic pentru care administrarea ' ARCADE Leonid M., Poveste cu ţigani,
dreptăţii reprezintă expresia discreţionară a Bucureşti, Albatros, 1991, 158 p. (În lb.
dreptului forţei. Prigoana dezlănţuită asupra română: ≈, Neuilly-sur-Seine, 1965). Fragment:
mişcării Meditaţia Transcedentală închide, Copilul primăverii, TR, s. nouă, II, 1990, 37,
într-un fel, ciclul dezbaterii, Dora cerându-şi 5. Roman mitic, conceput şi ca parabolă
plecarea definitivă din ţară. În paralel, istorică. Istoriseşte, cu mijloacele specifice
asistăm la încercările eroului narator de a-şi realismului magic, atât de drag lui Mircea
scrie cartea, activitate tot mai dificilă dacă
Eliade, schimbarea pe care o suferă viaţa unei
avem în vedere necesitatea exprimării unor
colectivităţi rurale simbolice, maculată de
pulsiuni afective necesar a fi permanent
răul adus în lume de Domnii Cavaleri,
redefinite circumstanţial, ca într-o tragedie cu
prigonitori ai umanului, din perspectivă
final amânat. Text dens, bine articulat ideatic,
rasială. Universul, al cărui rost e dezechilibrat,
în cheia experimentalului postmodern.
ca destin, prin alungarea din sat a ţiganilor, se
Alex Ştefănescu, Victoria Lipan şi justiţia dezumanizează inclusiv datorită alterării
comunistă, RL, XXIV, 1991, 16, 10; Domniţa valorilor mitico-magice care-l susţin, eveni-
Ştefănescu, Semnal, FC, 1991, 17, 13; Nicolae ment care prilejuieşte autorului o evocare
Boghian, VAR, II, 1991, 4, 21; Mihai Dragolea, plină de suspans (şi de culoare) a etapelor şi
Romancier anchetând o crimă, ST, XLII, 1991, 5– formelor acestui proces. Insurgenţa tonului
7, 50; Aurel Martin, „Lăsaţi-mă singur ca să vă adoptat, sugerând o arhaitate de nedepăşit, îşi
iubesc”, VAR, II, 1991, 6, 16; Christian Crăciun, amplifică ecoul, pe plan ideatic, în interiorul
Romanul ca terapie, CAI, 1991, 6–7, 63–66;
unui orizont de aşteptare de tip magic, ca şi
Mihaela Ursa, Viaţa ca semn, TR, s. nouă, III,
cum intrarea ethosului românesc în istorie ar fi
1991, 47, 4; Nicolae Baltă, „Distanţa de rol”,
barată de misterioase forţe constrângătoare,
CNC, II, 1991, 51, 5; 15; Ecaterina Preda, Legea
împotriva bunului simţ, VAC, III, 1992, 1, 3; Ion care au hotărât rămânerea sa eternă sub semnul
Roşioru, Retrovizor ’91. Proza, TMS, XXVII, unor zodii uitate.
1992, 1, 8–9; Cătălin Grigore, Canibalism şi
căinţă, CAL, 1992, 6, 2; Alina Cadariu, ~: – Neuilly-sur-Seine, 1965; Bucureşti, Albatros,
„Isihasmul laic ar putea pregăti o infuzie de [1995?]; Bucureşti, Cartea Românească, 1996.
spiritualitate în toate straturile sociale”, VTR,
I. Negoiţescu, Proza lui ~, TR, s. nouă, II,
XXII, 1992, 252, 13; Ion Ciocanu, Descoperirea
1990, 38, 4; Ion Simuţ, Un basm al ursitei, RL,
unui scriitor, LCF, s. nouă, 1995, 33, 5; Ulici,
XXIV, 1991, 50, 11; Ion Cristofor, În pragul
Literatura, 362–364; Micu, Istoria, 637.
fantasticului, TR, s. nouă, IV, 1992, 22, 8;
I. I. Negoiţescu, Scriitori, 24–26; ***, Cenaclul de la
1991 ARDELEANU Aurel 38
Neuilly. Interviu cu scriitorul ~, FC, 1995, 28, 11; ARION George, Pe ce picior dansaţi?, în
***, Dicţionarul, I; Toma Grigorie, Un scriitor şi vol. Pe ce picior dansaţi? Misterul din
două cărţi româneşti din Franţa, LCF, s. nouă, fotografie, Bucureşti, Eminescu, 1991, p. 7–
1996, 37, 10; Alexandru Spânu, „Ofensiva” ~, 95 (Mister). Roman poliţist. „Andrei Mladin,
LCF, s. nouă, 1996, 39, 4; Bujor Nedelcovici, ziaristul de la «Perspective» şi prietenul său
Calea regală a poveştii, LCF, s. nouă, 1996, 41, 7; nedespărţit, fotoreporterul Haralambie Necşu-
Alexe, Diorame, 95–96; Elena Zaharia-Filipaş, O
lescu, zis Hara, fac investigaţii în legătură cu
nouă „Poveste a vorbei”, CAI, 1997, 1–2, 137–
o crimă petrecută în urmă cu patruzeci de
141; Mircea Muthu, Literatura sudului (I), JL, s.
nouă, IX, 1998, ianuarie, 4; Cosma, Romanul, II, ani” (Alex Ştefănescu).
381–384; Iustin Ceuca, Un prozator original,
Alex Ştefănescu, Cinci romane în două cărţi,
APS, X, 1999, 7–8, 28.
RL, XXIV, 1991, 7, 11.
I. I.
I. I.
ARDELEANU Aurel, Cioburi de cerc,
ARSENE Mihai, Capul de pod, Cluj-
Bucureşti, Coresi, 1991, 148 p. Scurt roman
Napoca, Dacia, 1991, 386 p. Fragment: ≈,
de aventuri marinăreşti. Paul, de profesie
AST, 1990, 1, 12. Roman-parabolă dedicat
vaporean, călătoreşte, pe vremea socialismului
formelor aberante pe care le ia dorinţa de
multilateral dezvoltat şi a cotelor de benzină,
putere în societatea omenească. Perspectiva
prin întreaga lume, aşa cum prea puţini dintre
convenţională a jocului, asumată ca raţiune a
români o puteau face. În mediul periculos al existenţei, îngăduie unor copii ontologizarea
porturilor, el o reîntâlneşte pe Ines, o deformată, într-o avalanşă de perspective
palestiniană luptând, în secret, pentru deformante, a elementelor adevăratei realităţi,
eliberarea poporului său. Printr-un ciudat joc care-şi pierde astfel autenticitatea. Alături de
al sorţii, Paul intră în posesia unei statuete cei mari, buni şi răi, copiii îşi înscenează şi îşi
miraculoase, pe care Ines fusese silită să o joacă viaţa, organizaţi în armate, cu respect
abandoneze în mâinile unui anticar italian, faţă de ierarhii şi faţă de ideea de
dar şi al secretului naşterii femeii, de care subordonare, neînţelegând că, prin natura
conaţionalii acesteia o ţinuseră departe. Ines, relaţiilor astfel constituite, nu fac decât să
luptătoarea palestiniană, este de fapt fiica lui mimeze exact acea dimensiune malefică a
Pete, un marinar vagabond, întâlnit de Paul realului pe care inocenţa lor ar trebui să-i
într-o cârciumă din Norvegia. împiedice să o vadă. Miza cărţii stă în
I. I.
sublinierea naturii aparte a acestui mod de a
te raporta la existenţă, firesc şi nefiresc, în
ARION George, Misterul din fotografie, în acelaşi timp, din care adevărul poate fi
vol. Pe ce picior dansaţi? Misterul din desprins numai secvenţial, ascuns în cadrul
fotografie, Bucureşti, Eminescu, 1991, p. 99– elementelor în care a fost descompus. Pe
această cale, romanul, lung şi stufos, restituie
206 (Mister). Roman poliţist. „Andrei Mladin
drama pregătirii ultimului război mondial,
apare în ipostaza unui ziarist din Vest, An Dray.
instaurarea sărăciei postbelice şi a senti-
Prietenul său se numeşte acum Nick Harris, iar
mentelor de frustrare mutilantă de după
acţiunea se petrece în 2035” (Alex Ştefănescu).
aceea. Însăşi descoperirea sexualităţii, ca
Alex Ştefănescu, Cinci romane în două cărţi, formă de maturizare, este evocată în acelaşi
RL, XXIV, 1991, 7, 11. registru. Capcana inocenţei se dovedeşte
astfel capcana vieţii înseşi, ca în Împăratul
I. I.
39 BIBESCU Martha 1991
muştelor, de William Golding, la care realist, cu secvenţe autobiografice. ≈ prezintă

romanul trimite prin toţi porii, fără a avea, cronica vieţii personale şi profesionale a unei
însă, subtilitatea cristalină a acestuia, doctoriţe, pe parcursul a două decenii dificile,
capacitatea sa de a sugera ideea că inocenţa 1946–1966, din istoria românească. Titlul
atrage, nu exclude păcatul. evocă unul dintre stagiile profesionale ale
protagonistei, la Spitalul Brâncovenesc.
A. I. Brumaru, AST, 1992, 1–2, 18.
C. T.
I. I.
BEDA Corneliu, I se spunea „Stareţul”.
BĂIEŞU Ion, Un activist al suferinţei, Cântec de lebădă, Bucureşti, Garamond
Buzău, Editura Alex, 1991, 96 p. Roman Internaţional, 1991, 229 p. Cu o pref. a
realist. La finalul textului se găseşte o notaţie autorului. Roman de spionaj, cu acţiunea
care anunţă cartea ca fiind primul vol. plasată în spaţiul balcanic, în anii ’80–’90.
dintr-un ciclu, a cărui continuare nu a mai
fost realizată. Pe coperta a patra, autorul îşi Stănescu, Scriitori, 37–40.
defineşte interesul tematic. Cartea sa n-ar
C. T.
conţine decât o suită de „întâmplări
tragicomice pe care le trăieşte un om ieşit din BERBECARU Valentin, Miraculosul
comun, un cavaler al iubirii, un activist al curier bagajist, Bucureşti, Editura Sport-
suferinţei”. Protagonistul, Victor, un fost Turism, [1991?]. „Tânărul Vincenţiu Haneş,
puşcăriaş, bolnav de tuberculoză, sare mereu despre care cititorul, cu numai câteva date la
în ajutorul celor din jur, deşi nu i-o cere îndemână privindu-l pe autor, ar şti totuşi că
nimeni, având de suferit de pe urma acestor acesta s-a pus pe sine într-o aventură
gesturi. Se pot citi printre rânduri fine ironii imaginară, dar în miezul parabolei, nu este
la adresa societăţii româneşti comuniste din miraculos pentru că se înfăţişează suplu [...],
anii ’70 ai sec. trecut. cu succes la femei şi cu un început de cultură
filosofică. Miraculos devine îndată ce se
Fevronia Novac, Sentimentul contemporan al
preschimbă într-un cântar, într-un ornic al
tragicului, RL, XXIV, 1991, 20, 10; Ion Bălu,
Proza anului 1991, GAC, II, 1992, 1, 3.
vremurilor sale” (Barbu Cioculescu).
L. Pv. ***, UC, I, 1991, 8, 12; Barbu Cioculescu,

Recviem pentru Valentin, CNC, XI, 2000, 1–2,
BĂRBULESCU Romulus, Încotro curge 23–26.
liniştea?, Bucureşti, Ion Creangă, 1991, 176
I. I.
p. Conform notaţiei din finalul textului,
cartea a fost scrisă între 1987–1990. Roman ' BIBESCU Martha, Katia – demonul
science-fiction. albastru, Bucureşti, Asociaţia Prietenii cărţii,
1991, 132 p. Cu o pref. de Matei I. Oroveanu.
Cărăşel, Mic dicţionar, 67.
(În lb. franceză: Lucile Decaux, Katia, le
C. T. démon bleu du tzar Alexandre, Paris,
Gallimard, 1938; cartea a fost ecranizată în
BÂRLOIU Rodica-Tatiana, Între zidurile Franţa, în regia lui Maurice Tourneur, având
Brâncovenilor, Bucureşti, Editura Medicală, în distribuţie pe Danielle Darrieux şi John
1991, 346 p. Conform notaţiei din final, Loder). Ed. în lb. română nu precizează
textul a fost scris între 1978–1988. Roman numele traducătorului. Roman de dragoste,
1991 BICĂ IONESCU Haralambie 40
≈ reprezintă biografia romanţată a prinţesei BOLOŞ Ion, Iubeşte-ţi clipa, Cluj, Dacia,
Katerina Dolgoruki, iubita ţarului Alexandru 1991, 177 p. Roman psihologic, în care
al II-lea, în Rusia celei de-a doua jumătăţi a notaţia obiectivă alternează cu analiza stărilor
sec. al XIX-lea. psihice şi cu discursul indirect liber. În
România anilor ’80, un bătrân profesor îşi
Katia, le démon bleu du tzar Alexandre, trăieşte senectutea ca pe o dramă, până în
Paris, Gallimard, 1938 (semnat Lucile Decaux). momentul în care stabileşte o relaţie
revelatorie, de tip maestru – discipol, cu un
Constantin Cubleşan, ALA, II, 1991, 69, 3;
tânăr promiţător. Observaţia psihologică este
Simona Cioculescu, CAL, 1997, 1–2, 10.
corectă, dar îi lipseşte fluiditateaa, iar epicul
C. T. înaintează greu.
BICĂ IONESCU Haralambie, Comoara Alex Ştefănescu, ESM, III, 1992, 30, 20; Diana
Tihu, TR, s. nouă, IV, 1992, 19, 4.
geţilor, Bucureşti, Ion Creangă, 1991, 142 p.
Cartea conţine douăzeci de ilustraţii aparţinând C. T.
autorului. Roman istoric pentru copii, acţiunea
fiind plasată în Dacia antică. BRĂTESCU Gh., Aventurile galante ale lui
Napoleon al III-lea, Bucureşti, Forum, 1991,
C. T.
139 p. (Magia neagră). Roman istoric, cu unele
tuşe de roman de moravuri, ≈ conţine biografia
BOGDAN Dan, Scorpionul de Durango,
romanţată a lui Charles-Louis-Napoleon
Bucureşti, E. M., 1991, 125 p. Este primul vol. Bonaparte. Mai exact, este evocată perioada
dintr-un ciclu care mai cuprinde Cloaca (1992) dintre 1848 şi 1870, în care personajul ocupă
şi La coadă la Mortadella (1993). Roman tronul Franţei ca împărat, sub numele de
parabolă. Roc Petrovici, genist specializat în Napoleon al III-lea. Povestea acestui destin
dezamorsarea bombelor, soseşte în oraşul regal se împleteşte cu o altă istorie, cea despre
ficţional Gad pentru o operaţiune de deminare. Bernadette Soubirous, devenită sora
Lumea din Gad, amintind de universul descris Marie-Bernard la mănăstirea Saint-Gillard,
de Orwell, în 1984, reprezintă imaginea iar apoi, după moarte, sfânta Bernadette din
caracteristică a vieţii sub regim dictatorial, Lourdes.
cu toate elementele specifice acesteia,
recognoscibile în istoria recentă, de până în C. T.
1989, a României. Ultimele fraze ale
BRĂTESCU Gh., Un voiajor ciudat
romanului schimbă cheia narativă, dovedind
Paracelsus, Bucureşti, Forum, 1991, 114 p.
că întreaga istorie relatată în carte n-a fost
(Războiul din umbră). Roman istoric de
decât un vis simbolic (şi, eventual,
aventuri. Cartea prezintă biografia romanţată
premonitoriu) al personajului, adormit într-un
a lui Phillippus Aureolus Theophrastus
compartiment de tren. Scriitură sigură,
Bombastus von Hohenheim, alias Paracelsus,
exersată, atmosferă bine elaborată, construcţie medic german celebru din sec. al XVI-lea şi
simbolică atent articulată. spion în slujba împăratului Maximilian de
Vladimir Bălănică, TNLS, III, 1991, 19, 14–
Habsburg.
20; Nicolae Boghian, VAR, II, 1991, 4, 21; Horia C. T.
Gârbea, LCF, s. nouă, 1991, 12, 6; Mariana Criş,
AZI, 1998, 62, 4.
BREBAN Nicolae, Pândă şi seducţie,
C. T. Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române,
41 BREBAN Nicolae 1991
1991, 302 p. (Excelsior). Fragment: Teoretizându-şi arhetipul, naratorul K. din ≈

Experimentul Irena, CNT, 1990, 36–37, 4. îşi recunoaşte doi ascendenţi celebri:
Roman eseistic, care aparţine „literaturii de seducătorul „muzical” a lui Kierkegaard şi
sertar”, fiind terminat în octombrie 1976, aşa prinţul Peciorin al lui Lermontov, din Un
cum menţionează autorul pe ultima filă. erou al timpului nostru. Scriitorul K., ca şi
Elaborarea lui datează din perioada imediat Rogulski altădată, prezintă trăsăturile Don
următoare scrierii lui Don Juan (1981), cartea Juanului autentic de provenienţă spaniolă,
putând fi considerată un Don Juan II, în care arogant şi senzual, având însă şi nostalgia
supratema creaţiei şi a seducţiei donjuaneşti absolutului, specifică Don Juanului nordic,
se împleteşte cu aceea a farsei. Există, cel faustic, aflat în căutarea fascinată a
teoretizate în acest roman-eseu, şi câteva idealului său feminin. Discursul epic
leitmotive corelate farsei sau derivate din ea, brebanian construieşte şi acum, cu fermitate
între care jocul, libertatea şi sinuciderea. Un şi supleţe ideatică totodată, tipologii abisale,
reflex sinucigaş îşi recunoaşte romancierul de o complexitate interioară dostoievskiană.
Alexandru K., personajul-narator din ≈ în
chiar tentaţia sa irepresibilă de a juca farse Alex Ştefănescu, Persoana întâi, RL, XXIV,
1991, 41, 10; Ioan Groşan, CVT, II, 1991, 42, 9;
(altora şi sieşi), făcându-şi din această
Ioan Holban, K, CRC, 1991, 30, 6; Irina Petraş,
superioară impostură o grav asumată şi Viaţa ca o farsă, TR, s. nouă, III, 1991, 49, 4;
îndelung teoretizată strategie existenţială. Cornel Ungureanu, Sosiile prinţului moştenitor. ~
Dobândind, datorită farsei, virtuţile unui între pândă şi seducţie, O, s. nouă, 1991, 49, 10;
demiurg dezabuzat şi parodic, el se poate fie Laura Pavel, Farsa – un reflex sinucigaş, APS, II,
salva, fie autodistruge, dar menirea lui 1991, 12, 8; Mihai Dragolea, Plictis, pândă, farsă,
esenţială rămâne eliberarea şi vindecarea seducţie, F, XXVIII, 1992, 1, 4; Gheorghe
celorlalţi, viitorii aleşi, destinatari ai iniţierii Mocuţa, Farsa românească, ARCA, III, 1992, 1,
5; Ovidiu Pecican, Aporia lui Don Juan, ST,
prin farsă, de suspiciune şi laşitate
XLIII, 1992, 1, 20–21; Adrian Dinu Rachieru,
mic-burgheză. Protagonistul, romancierul K., Brebanism şi textocraţie, MRT, III, 1992, 1, 5;
glosează, ca un sofisticat Don Juan al zilelor Constantin Cubleşan, Protest într-un acvariu,
noastre, asupra mecanismului politic al ALA, III, 1992, 104, 3; Claudiu Constantinescu,
seducţiei şi al luării în posesie, realizată prin CROR, IV, 1992, 5–6, 9; Andrei Grigor, Genul
descrierea subiectului, a arhetipului său: „Se proxim, LTE, II, 1992, 10, 4; Romul Munteanu,
descrie, deci, modelul originar, matricea”. Confesiunile unui romancier erotoman, LTE, II,
Posesia prin descriere, prin apropriere 1992, 10, 4; Henri Zalis, Conexiuni între registre
antagonice, LCF, s. nouă, 1992, 28, 4; Nicolae
cognitivă şi afectivă, fie cea a unei idei, fie
Bârna, Pe frontul brebanian (aproape) nimic nou,
cea a unei femei (altădată, „mic-burgheza” CAI, 1992, 7–8–9, 70–72; Maria-Ana Tupan,
Tonia pentru Rogulski din romanul Don Căderea în exterioritatea sensului, VR,
Juan, şi acum Veronica, „surâsul mov” sau LXXXVII, 1992, 12, 106–111; Henri Zalis,
„femeia cu două dimensiuni”, cum o numeşte Potrivnicia himericului, CNT, 1994, 13, 8; 14, 8;
K.), este profund creativă. Tocmai în această 15, 8; Munteanu, Jurnal, V, 234–236; Ion Dună,
seducţie şi luare în posesie a ceea ce singuri Romanul ca artă a seducţiei, VR, XC, 1995, 11–
au creat constă miezul inedit al 12, 151–153; Ciocârlie, Fals tratat, 38–39, 101,
104, 108; Holban, Salonul, 149–151; Buciu,
donjuanismului teoretizat şi practicat de Breban, 137–146, 175–176; Pavel, Antimemoriile,
personajele brebaniene. Unul dintre 65–66; 122–125; Marian Victor Buciu, Marele
prototipurile brebaniene este Don Juanul romancier şi visul său estetic din dictatura de zi şi
politic, pentru care politicul are drept gen noapte, F, XXXVI, 2000, 5, 50–58. V. şi
proxim mecanismul seducţiei erotice şi al D. C. R. R., Francisca, 1965.
posesiei prin învierea prealabilă a feminităţii.
L. Pv.
1991 CADELCU Corneliu Radu 42
CADELCU Corneliu Radu, Detectivii de CÂRCU Victor, Parhelia, fragment de

duminică, Galaţi, Porto Franco, 1991, 222 p. roman, O, s. nouă, 1991, 1–2, 12, 15.
(Detectiv). Roman poliţist.
D. G. B.
D. G. B.
CHIHAIA Pavel, Cearta sufletului cu
CAMALESA Nicolae, Destine, Craiova, trupul, TMS, XXVI, 1991, 1, 8–9; Cearta
Varlaam, 1991, 288 p. Cronică de familie. sufletului cu trupul, în vol. Bărbulescu,
Autorul urmăreşte destinele membrilor Ocrotiţi, 73–78, fragmente din romanul cu
clanului Codrescu, originar dintr-un mic acelaşi titlu.
orăşel din sudul Moldovei, insistând asupra
D. G. B.
meandrelor căsătoriei Angelicăi Codrescu cu
Mihai Costea, fiu de ţăran din Mehedinţi,
CHILOM Ioan, Ioan CHIVU, Aventură în
ajuns cadru didactic universitar. Acţiunea
lumea fotbalului, Galaţi, Porto Franco, 1991,
implică un larg areal românesc, de la
127 p. Roman sportiv inspirat din lumea
Bucureşti la Galaţi, din Vrancea, până la
fotbalului românesc. Acţiunea se petrece
Oradea; faptele se petrec în primele opt înainte de 1990. Doru Stănculescu, personajul
decenii ale sec. al XX-lea. Autorul îşi principal, îşi dovedeşte tăria de caracter
construieşte naraţiunea cu relativă îndemânare; luptând atât cu limitele propriului trup, cât şi
totuşi, relatarea păcătuieşte prin sentimentalism cu corupţia din sportul de performanţă.
şi prin stângăcii stilistice. Naraţiune de un patetism reţinut, bine dozat.
M. M. M. M.
CĂLUGĂRU Cornel, Panică în Piaţa CIOCÂLTEU Alexandru, Gheaţă la mal,

Trandafirilor, Târgu Mureş, Casa de Editură Bucureşti, Eminescu, 1991, 191 p. (Index).
Star, 1991, 147 p. Roman poliţist. Romanul lipsei de speranţă într-un univers
D. G. B. concentraţionar care „perverteşte fiinţa
umană, o alienează şi-i determină ratarea”
CĂTINA Oana, Umbra rotitoarelor poveşti, (Valentin F. Mihăescu). Medicul Costin
Bucureşti, Scrisul Românesc, 1991, 360 p. Ruicu, fost condamnat politic, păstrează în
Roman realist. Prietenia care îi leagă pe „libertate” sentimentul claustrării continue, o
Vasile Timaru, Maria Preda (căsătorită posibilă salvare prin dragostea pentru Ana
Calomfir) şi Grigore Predan este treptat fiindu-i refuzată.
minată de pasiune şi de gelozie. Cei trei sunt
Dumitru Matală, UC, I, 1991, 5, 2; Dumitru
copii de condiţie modestă, nevoiţi să îndure Matală, LCF, s. nouă, 1991, 19, 6; Valentin F.
privaţiuni, să facă sacrificii pentru a studia Mihăescu, AZI, 1995, 902, 4; Gheorghe Marin,
medicina, în perioada colectivizării. Viaţa Scriitori medici, IX, 1999, 10, 10.
universitară este afectată de raporturile
D. G. B.
ierarhice şi de disciplina, adesea brutală,
impusă studenţilor. Autoarea insistă asupra
CIUREA Doina, Ion Ion, Bucureşti, Cartea
discriminărilor din familia tradiţională
Românească, 1991, 183 p. Roman al crizei de
românească şi asupra virtuţilor etice ale
identitate. Cetăţean şi tată model, posesor al
nobilei profesiuni de medic.
unui cod de moralitate cu rădăcini sănătoase
M. M. în ruralitatea din care s-a desprins, Ion
43 COCHINESCU Ioan-Mihai 1991
trăieşte, în spaţiul citadin al erei ceauşiste, ideatică ţesută în jurul personalităţii

drama ratării. Privat de şansa pe care oraşul complexe a unui învăţat de talie europeană,
i-ar fi putut-o acorda, de a-şi depăşi condiţia angajat în efortul descifrării meandrelor
umilă (şofer), protagonistul decide să se labirintice ale sensurilor lumii, dar şi a unui
împlinească prin copii. Asemenea lui Père „magician care intenţionează, în ascuns, să
Goriot, sub semnul căruia este aşezat, prin creeze o nouă religie”, o altă „structură
epigraf, romanul, tatăl constată cu durere arhitectonic-cosmologică” (Eugen Simion),
eşecul eforturilor sale, odraslele arătându-se ceea ce şi este, în fapt, fabuloasa ţară a
incapabile să-i realizeze visul. În bună tradiţie Alexiei. Finalul e unul complet surprinzător,
parentală – confirmând, astfel, sensul unui adăugând cărţii şi componenta onirică. Pe
destin – personajul îşi mai acordă o şansă neaşteptate, se trece din veacul al XVII-lea în
prin nepoţi. cel de al XX-lea, iar cititorului i se dă de
înţeles că nu a asistat decât la farsa tragică a
Ion Bălu, GAC, II, 1992, 1, 3; Aluniţa Cofan,
minţii rătăcite a unui bătrân, pacient al unui
CAI, 1992, 7–8–9, 66–67; Victoria Dumitriu, JL,
s. nouă, VI, 1995, 13–16, 3. ospiciu. Romanul „cel mai interesant pe care
îl dă un prozator din generaţia ’80” (Eugen
D. G. B. Simion) „impune în primul rând prin
atmosfera de fast manierist şi de medievalităţi
COCHINESCU Ioan-Mihai, Ambasadorul, estetizate”, scriitorul izbutind „să facă
Bucureşti, Cartea Românească, 1991, 288 p. plauzibilă imaginea unui Ev Mediu artist,
Fragment: ≈, LTE, III, 1993, 43, 8–9. Roman subordonând istorismele exacte şi pitoreşti
istoric ce reface biografia spătarului Nicolae unei viziuni de esenţă muzicală” (Florin
Milescu. Alexandru, alter ego al personajului Manolescu).
din istorie, cărturar român de 35 de ani, e
trimis de patriarhul Ierusalimului să-l Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut, Premiul
slujească pe ţarul Boris Mihailovici, cu a „Liviu Rebreanu” şi Premiul pentru proză „Ion
cărui soţie, Maria Bodrokina, românul are o Creangă” al Academiei Române pe anul 1991.
aventură. Realismul documentar asezonat cu Ovid S. Crohmălniceanu, TNLS, III, 1991, 15,
dragoste şi erotism face saltul în parabolic, 6; Cristian Moraru, TNLS, III, 1991, 15, 6; Eugen
magic şi chiar miraculos. Postmodern, textul Simion, RL, XXIV, 1991, 36, 8; Mircea Moga,
propune mai mult „o cercetare spirituală şi o LCF, s. nouă, 1991, 38, 6; Tania Radu, CNC, II,
parabolă despre condiţia individului” (Eugen 1991, 39, 4; Florin Manolescu, LCF, s. nouă,
Simion) supus ispitelor de tot felul, îndeosebi 1991, 41, 5; Magdalena Bedrosian, CNC, II, 1991,
aceleia a puterii, „lanţul suspiciunilor şi 43, 5; Monica Lovinescu, CNC, II, 1991, 48, 4;
Al. Th. Ionescu, CAL, 1991, 11, 5; Mihai
meandrele puterii fiind cele două planuri în
Dragolea, ST, XLII, 1991, 12, 31, 41; Ioan-Mihai
care autorul excelează” (Ileana Pârvulescu). Cochinescu, Epistolă de Crăciun adresată D-nei
Construcţia barocă a cărţii invită şi la alte Monica Lovinescu, CNC, II, 1991, 51, 5,15; Ion
deschideri: „Există în roman mai multe Roşioru, TMS, XXVII, 1992, 1, 8–9; Elisabeta
romane, un fel de dialog între forme: unul Lăsconi, CAI, 1992, 1–2, 70–73; Petre Răileanu,
istoric, construit pe clişeul peregrinului – un ARC, 1992, 2, 220; ***, GAC, II, 1992, 1, 6;
moldovean în Orient ca reprezentant al Nicolae Baboi, VAR, III, 1992, 3, 21; Lovinescu,
ţarului rus; apoi un roman-eseu; apoi un Unde scurte, VI, 224–228; Ioana Pârvulescu, RL,
roman al cărţii care se scrie în coduri XXX, 1997, 7, 7; Doiniţa Milea, CNT, 1997, 46,
intertextuale; o meditaţie pe tema puterii şi a 1, 8–11; Oprea, Vlasie, Literatura, 26.
singurătăţii puterii” (Doiniţa Milea). O proză D. G. B.
1991 COJA Ion 44
COJA Ion, Ţuţea la 90 de ani, fragment de dragoste). ≈, „un pasionant roman de

din romanul Salonul de reanimare, TOI, II, dragoste, în care umorul şi observaţia socială
1991, 40, 6. pătrunzătoare convieţuiesc cu reflecţia
psihologică şi tehnica modernă a autoanalizei
D. G. B.
naratorului, folosită cu precauţie” (UC).
CONSTANTINESCU Ovidiu, Toamna,
***, ~, ≈, UC, I, 1991, 10, 12.
când se scutură castanii, Bucureşti, Cartea
Românească, 1991, 287 p. Roman de D. G. B.
introspecţie. Trama, plasată în anii celui
de-Al Doilea Război Mondial, are prelungiri COTUŢIU Cornel, Taves bahtalo! –
în epoca postbelică „unde analiza ia cel mai şopti Ivi, TR, s. nouă, III, 1991, 14, 8;
adesea forma auto-ironiei. Naratorul (Toma Foişorul ca o pagodă, IZV, 1993, 1, 29–30;
Florescu, fiul mai mare al unei familii de Înţelegi, Marta?, MI, IV, 1993, 30, 4, 5;
burghezi parveniţi, tânăr inteligent dar mai Delikatesse, 1881, TR, s. nouă, VI, 1994, 13–
puţin atrăgător fizic – n. n.) este cu precădere 14, 8; Cântarea Cântărilor, MI, V, 1994, 34,
interesat de frumuseţea fascinantă şi de 4, 5; Cântarea Cântărilor (2), MI, VI, 1995,
farmecul neobişnuit al fratelui său vitreg [...], 47, 8–9;; Dis-de-arşiţă, TR, s. nouă, VIII,
urmărindu-l şi zugrăvindu-l cu ostilitatea ce o 1996, 23–24, 8–9; 1881, pe deal, la umbră,
resimţi faţă de un rival, cu pizma mărturisită CL, CXXXII, 1998, 3, 8, fragmente din
pe măsură ce devine din inconştientă romanul Ce rămâne.
conştientă, impunând conştiinţei, echitabilă,
D. G. B.
tocmai auto-ironia care constituie veninul
epic impregnat în trama naraţiunii. Prea
CURTA-VOINA Eugen, Din nou despre
frumosul şi extraordinar de simpaticul Gelu
dragoste, Cluj, Dacia, 1991, 304 p. Roman de
Florescu, posedând acel ceva insinuant şi
dragoste, în registru analitic şi introspectiv,
alunecos, incert şi neliniştitor [...] este cauza
ce narează – la un prim nivel – povestea
principală, instigatorul involuntar, însă
iubirii dintre Mihai Roman, inginer
decisiv, al introspecţiilor naratoriale din ≈.
constructor şi asistent universitar, divorţat,
Joc psihologic condus cu pricepere şi
nonconformist, şi Anca Gherbea, studentă la
măiestrie de autor, care şi altminteri nu-şi
Litere. Cu un nucleu epic dispersat în fluxul
precupeţeşte vocaţia de evocator al vieţii
amintirilor altor şi altor iubiri, romanul a
sociale din trecut” (Ion Negoiţescu).
putut părea lui Cornel Moraru fie „o
Barbu Cioculescu, JL, s. nouă, III, 1992, 1–4, meditaţie existenţială, din unghi moralist,
3; Ion Negoiţescu, F, XXIX, 1993, 1, 9; asupra condiţiei umane redusă la scara
Negoiţescu, Scriitori, 120–122. normalităţii vieţii diurne”, fie un imn închinat
iubirii „ce transgresează biologicul şi
D. G. B.
existenţa cotidiană, fragmentară, a persona-
jelor”. Pentru interpreţii mai tineri, „cartea e
CONTA Alexandra, Constantin GHIBAN,
caducă, de o culoare destul de forţată şi pur
Asasinul de rezervă, Bucureşti, Porus, 1991,
verbală, întâmplările rămânând insignifiante,
191 p. (Ochelarii negri). Roman poliţist.
ceea ce duce la senzaţia de poezie prea
D. G. B. banală, transparent spoită, în cele din urmă
neinteresantă” (Cornel Vâlcu). Ion Simuţ
COSMIN Smaranda, Balada lui John şi sesizează cursul blând, senin al naraţiunii,
Yoko, Bucureşti, Eminescu, 1991. (Romanul „cu rare înnorări, traversată de nostalgii şi
45 DUMITRIU Petru 1991
reverie, iar nu de tensiuni profunde”, romanul Eminescu, 1991, p. 7–152 (Romanul de

fiind în ansamblu „un amalgam deconcertant dragoste, 233). Vol. mai cuprinde nuvela
de talent şi stângăcii”. Poveste de dragoste. Roman de moravuri
inspirat din mediul artistic şi al instituţiilor de
Ion Simuţ, RL, XXV, 1992, 10, 10; Cornel cultură de pe vremea socialismului.
Moraru, VTR, XXII, 1992, 259, 11; Cornel Vâlcu,
Deopotrivă erotică şi social-politică, intriga
ST, XLIV, 1993, 1, 55; Nicoleta Ghinea, RL,
pune faţă în faţă două grupuri de personaje
XXVI, 1993, 19, 9; Miron Beteg, F, XXX, 1994,
2, 16–17. care, mânate de invidii, de antipatii şi de
interese ascunse, vor să se distrugă reciproc.
D. G. B. Câştig de cauză va avea tandemul justiţiar
alcătuit din Nelu Ianula, secretar de partid în
CUŞNARENCU George, Nicolae ILIESCU, Ministerul Culturii, şi prietenul său Greg
Dodecaedru, Bucureşti, E. M., 1991, 208 p. Penescu, profesor şi critic de artă. Aparent
Fragmente: O cloacă în care intrăm pe rând, detaşat, ultimul dezleagă, aproape
TNLS, II, 1990, 41, 7; Deodată, TNLS, II, detectivistic, iţele nelegiuirilor săvârşite de
1990, 41, 7. Roman hibrid, poliţist, eseistic, adversari, inclusiv dilema asasinatului, dat
parodic, livresc. „Totul este scos în faţă şi drept sinucidere, căruia îi cade victimă o
totul este luat cu fantezie, cu umor, în răspăr. nefericită muzeografă. Tot el joacă aici şi
Ideea este că viaţa imită literatura şi că rolul de raisonneur, iar limbajul său
indivizii comuni imită în chip conştient intelectualist, digresiv, supraîncărcat de
marile mituri şi vor să treacă prin situaţiile consideraţii estetico-filosofice şi împănat cu
descrise de operele celebre” (Eugen Simion). citate şi trimiteri livreşti, dă tonul stilistic al
cărţii, diminuându-i totodată potenţialul
Premiul „Ion Creangă” pentru proză al Academiei
dramatism.
Române, pe anul 1991.
Cornel Munteanu, ST, XLII, 1991, 5–7, 97–98.
Eugen Simion, LTE, II, 1992, 6, 3; Florin
Manolescu, LCF, s. nouă, 1992, 34, 5; Nicolae I. M.
Iliescu, LTE, III, 1993, 35, 7.
D. G. B. DOBRINESCU Traian, Joc cu dame şi

valeţi. Roman de aventură în fascicole,
DAVIDOVICI Doru, Ridică-te şi mergi, fragment din romanul cu acelaşi titlu, fasc. 1,
Bucureşti, Cartea Românească, 1991, 261 p. f. l., Casa de Editură Falpa Irdan, 1991, 8 p.
Roman autobiografic, confesiune la persoana (Colecţia Cobra, 1).
întâi a unui pilot „aflat în situaţia disperată de I. M.
a fi pus pe liber de mafia mediului său
profesional” (Radu Aldulescu). Radiografia DUMITRIU Petru, Proprietatea şi pose-
acestui mediu e făcută în paralel cu aceea a siunea. Partea I din Memoriile lui Erasmus
lumii salvamontiştilor, unde asemenea mano- Ionescu, Cluj-Napoca, Dacia, 1991, 240 p.
pere nu-şi găsesc loc. Ed. îngr. şi pref. de Geo Şerban. Fragmente:
Proprietate şi posesiuni, IL, X, 1959, 2, 38–
Radu Aldulescu, RL, XXV, 1992, 2, 10.
44; ≈, VR, XIII, 1960, 2, 3–63;
D. G. B. Bombardament, GL, VII, 1960, 6, 5; Taina
duratei, GL, VII, 1960, 7, 5. Face parte din
DEAC Mircea, Pendula nu merge înapoi, în proiectul unui mare ciclu epic intitulat
vol. Pendula nu merge înapoi, Bucureşti, Colecţie de Biografii, Autobiografii şi
1991 ELIADE Irina 46
Memorii contemporane, care mai cuprinde manuscris salvat, LCF, s. nouă, 1992, 18, 5;
romanele Vârsta de aur sau Dulceaţa vieţii Aureliu Goci, ALA, III, 1992, 122, 5; Adrian Dinu
(1999) şi Incognito (1993), alături de o serie Rachieru, Starea de ruptură, LTE, II, 1992, 36,
15; Henri Zalis, Verigă dintr-un lanţ cauzal, CNT,
de proze scurte. Roman familial. Declinul
1993, 37, 5; Petraş, Literatură, 14–16; Simion,
psiho-moral al unei familii burgheze de
Convorbiri, 69–70; Ulici, Dubla impostură, 231–
provincie este scrutat retrospectiv, cu o 233; Ungureanu, La vest, 154–155; ***, Dicţionarul,
luciditate ce nu exclude lirismul, de unul
II; Simion, Fragmente, I, 322–330; Geo Şerban,
dintre fii, Erasmus Ionescu. Cronicar al
Cu documentele pe masă, RL, XXXII, 1999, 46,
propriei adolescenţe, el evocă anii decisivi 11; Goci, Romane, 256–269; Micu, Istoria, 451;
petrecuţi la ţară, lângă Dunăre, dar şi în Simion, Fragmente, IV, 322–330. V. şi
Germania, unde şi-a început studiile D. C. R. R., Bijuterii de familie, 1949.
universitare, întrerupte de cel de-Al Doilea
Război Mondial. Psihologic, rememorarea I. M.
este dominată de imaginea mamei, fiinţă
ciudată, posesivă, nevrotică. Straniul ei ELIADE Irina, Un an fără echinoxuri,
comportament afectiv îi va marca adânc pe Bucureşti, Eminescu, 1991, 168 p. Roman al
cei patru fii: pe bunul şi naivul Cristian, memoriei afective. Din singurătatea propriei
senectuţi, naratoarea, fostă profesoară
căruia îi distruge căsnicia, pe Filip, fire
transgresivă de artist, care piere într-un universitară, porneşte într-o intensă căutare a
bombardament, pe seriosul Sebastian, cel ce timpului pierdut, încercând să-i urmărească
fuge de acasă pentru a se înrola în armată, pe meandrele şi să-i pătrundă ascunzişurile.
Erasmus însuşi, introvertit-complexatul, dar Evocarea, cu fineţe şi profunzime, a
şi foarte pătrunzătorul narator-memorialist. copilăriei bucureştene luminate de prezenţa
Admirabil zugrăvit, crepuscularul portret de fabuloasă a bunicii Şaşa şi de aceea, mai
familie mai cuprinde, în plan secund, figura discretă, dar de o vie feminitate, a mamei
ştearsă a tatălui, fost preşedinte de tribunal, şi Marioara ocupă o parte a naraţiunii. O alta
cea pasageră a fiicei Valentina. Despre soarta revine unor istorii de familie, câteodată
tuturor în alt context istoric, acela al dramatice, alteori misterioase, petrecute în
cumplitului regim comunist instaurat după acelaşi Bucureşti interbelic sau chiar într-o
război, aflăm din Incognito (1993), carte ce epocă ceva mai veche. Legând trecutul de
alcătuieşte, împreună cu ≈, un valoros diptic prezent, acestora li se adaugă o serie de
romanesc. episoade onirice şi câteva pasaje eseistice al
căror rafinament psihologico-intelectual
Alex Ştefănescu, RL, XXIV, 1991, 49, 9; Ion atinge culmea într-o admirabilă parafrază
Cocora, Cultura română: un pariu refuzat?, TR, s. după Craii... lui Mateiu Caragiale.
nouă, IV, 1992, 1, 1; Irina Petraş, Povestire şi
cunoaştere, TR, s. nouă, IV, 1992, 1, 4; Radu Mihai Iacob, RL, XXIV, 1991, 16, 10; CNC, II,
Mareş, „Cazul” ~, TR, s. nouă, IV, 1992, 4, 1; 4; 1991, 23, 4; Barbu Cioculescu, JL, s. nouă, II,
Eugen Simion, ~, LTE, II, 1992, 1, 3; 2, 3; Henri 1991, 39–42, 3.
Zalis, Configuraţii narative, LCF, s. nouă, 1992, 4,
I. M.
14; Mircea Vasilescu, CNC, III, 1992, 5, 4;
Octavian Soviany, APS, III, 1992, 10; Nicolae
Baboi, VAR, III, 1992, 2, 20–21; Mircea Moga, ' ELIADE Mircea, Noaptea de Sânziene, I–
LCF, s. nouă, 1992, 8, 6; MRT, III, 1992, 3, 5; Al. II, Bucureşti, Minerva, 1991, 335 + 411 p. (B.
Th. Ionescu, CAL, 1992, 3, 6; Sorin Preda, p. t., s. nouă, 1361–1362). Ed. îngr., cuvânt
Literatura cu liniuţă de dialog. Cu Petre Răileanu, înainte şi tabel cronologic de Mircea
TLSLA, IV, 1992, 3, 3; Florin Manolescu, Un Handoca, pref. de Dumitru Micu. (În lb.
47 ELIADE Mircea 1991
franceză: Forêt interdite, tr. de Alain Simion Bucureşti, Univers Enciclopedic,

Guillermou, Paris, Gallimard, 1955; ed. în lb. 1998; postf. de Eugen Simion, Bucureşti,
română: ≈, Paris, Ioan Cuşa, 1971). Fragmente: Univers Enciclopedic, 1999.
≈, T, X, 1981, 1, I–IV; ≈, FRMS, I, 1990, 5,
8; 7; ≈, ALA, I, 1990, 45, 4; 46, 4; 47, 4; ≈, în Forêt interdite, tr. de Alain Guillermou,
Handoca, Mircea Eliade, 119–139. Roman Paris, Gallimard, 1955; ed. a II-a, 1978;
complex, în care istoricul, politicul, socialul, Bosque proibido, tr. de Maria Leonor
moralul, metafizicul, intelectualul, eroticul se Carvalhão Buescu, Lisabona, Ulisseia, 1963;
întrepătrund cu un simbolism mitic menit să The Forbidden Forest, tr. de Mac Linscott
le confere adâncime. Însumând episoade Ricketts şi Mary Park Stevenson, Notre
petrecute între anii 1936–1948 în mai multe Dame, Ind., University of Notre Dame Press,
capitale europene (Bucureşti, Lisabona, 1978; Der verbotene Wald, tr. de Gerhardt
Londra, Paris), naraţiunea urmăreşte, în Csejka, cu o pref. de Wolfgang Geiger,
esenţă, destinele unor personaje care încearcă Frankfurt am Main – Leipzig, Insel, 1993; La
să înfrunte „teroarea istoriei” şi să se noche de San Juan, tr. de Joaquín Garrigós,
elibereze de ea. Năzuinţa de a „ieşi din México, Herder Editorial, 1998; La foresta
Timp”, de a recupera „paradisul pierdut”, îl proibita, tr. de Simonetta Falcioni, cu o pref.
animă în primul rând pe Ştefan Viziru, a cărui Silvia Tomasi Milano, Jaca Book, 1986;
tentativă de a iubi, la modul absolut şi pur, Yoseitachi tachi no yoru, I–II, tr. de Sumiya
două femei, va fi sancţionată tragic. Soţia sa, Haruya, cu o pref. a traducătorului, Tokyo,
Ioana, va pieri la cutremurul din 1940, iar pe Sakuhinsha, 1997; Svätojánska noc, Jana
Ileana Sideri o va regăsi abia într-un târziu, la Páleníková, Bratislava, Dilema, 2000.
Paris, reîntâlnirea coincizând cu moartea lor
în accidentul de maşină ce încheie, ca o Ion Bogdan Lefter, Opţiuni şi „instrucţiuni” de
folosire, F, XXVI, 1990, 1, 14–15; ~ în dialog cu
culminaţie simbolică, romanul. Un sens trans-
Ovidiu Cotruş, F, XXVI, 1990, 1, 7; Virgil
istoric al existenţei caută însă, chiar dacă Ierunca, MI, I, 1990, 1, 6; George Uscătescu, Timp
uneori în forme degradate până la caricatural, şi destin în romanul lui ~, R, 1990, 6, 4; Mac
alte câteva personaje: actorul Bibicescu, cel Linscott Ricketts, Scriitorul şi detenţia. ~ deţinut,
ce are intuiţia teatrului mitic, Cătălina, care TNLS, II, 1990, 28, 10; Mircea Handoca, Ultimul
şovăie între erotism şi spiritul caritabil, roman al lui ~, ALA, I, 1990, 44, 2–3; Eliade,
dascălul Gh. Vasile, închipuit salvator al Încercarea, 14; 149–152; Mustaţă, George
memoriei culturale a neamului, pioasa şi Uscătescu, 79; Silvia Chiţimia, ~ – semiotica
devotata Irina, Spiridon Vădastra, figură misterului, LCF, s. nouă, 1991, 10, 7; Anton
Cosma, ≈ de ~, F, XXVII, 1991, 3, 5; 15; Feronia
fascinant-demonică în mitomania sa. Într-un
Novac, RL, XXIV, 1991, 10, 10; Adrian Păunescu,
fel sau altul, toţi vor fi înfrânţi de istorie, aşa L-am cunoscut pe ~, TOI, II, 1991, 12, 8–9;
cum se întâmplă şi cu lucidul profesor de Domniţa Ştefănescu, Semnal, FC, 1991, 16, 13;
filozofie Biriş, victimă a regimului comunist Constantin Cubleşan, ~ romancier, ST, XLII,
abia instaurat. Impunând prin polifonia sa 1991, 4, 14–15; Paul Dugneanu, UC, I, 1991, 4, 3;
armonioasă, cartea reprezintă nu numai un Al. Th. Ionescu, CAL, 1991, 4, 4; Florin
moment de sinteză în proza lui ~, ci şi Manolescu, LCF, s. nouă, 1991, 20, 5; 21, 5; Aurel
„primul caz de roman total în literatura Martin, VAR, II, 1991, 5, 20–21; Florin
română” (Eugen Simion). Berindeanu, O mitologie narativă, CNC, II, 1991,
24, 5; Ion Bogdan Lefter, Capodopera.
Autenticitate şi construcţie, CNC, II, 1991, 24, 5;
– Paris, Editura Ioan Cuşa, 1971; Paris,
Gheorghe Glodeanu, P, II, 1991, 5–6, 2; Nicolae
Editura Ioan Cuşa, 1981; pref. de Eugen Bârna, CAI, 1991, 6–7, 37–41; Lorena Păvălan,
Note despre exil la ~ şi Cioran, EX, XXIII, 1991, 1999, 5, 4; Monica Lovinescu, Demnitatea
10–11, 14; Ovidiu Pecican, Moartea fără moarte, naraţiunii, RL, XXXII, 1999, 9, 7; V, Secvenţe R.
EPR, II, 1991, 6–7–8, 10; Eugenia Tudor-Anton, P., F, XXXV, 1999, 7–8, 105–111; Ivăncescu, O
Comedia diletantismului, RL, XXIV, 1991, 34, 5; nouă viziune, 133–137; Neagoş, Mircea Eliade,
Ovidiu Pecican, CNT, 1991, 37, 3; Elena Zaharia 19; 25–27; 29; 58; 61; 65; 88.90; 93–94; 106; 109;
Filipaş, Între două Nopţi de Sânziene, RL, XXIV, 111; Stănescu, Mircea Eliade, 216–217; 253–254;
1991, 40, 4; Cristina Reiter-Popescu, ≈ şi posibilii 262–264; 351–353; Ursache, Camera 2, 16–17;
săi cititori, RL, XXIV, 1991, 40, 4; Ioan Derşidan, 22–24; 106–109; 120–123; 128–128; 132–133;
Lumea-i mitul sufletului nostru, CTC, II, 1991, 10, Vlad, În labirintul, 176–181; L. Valentová,
5; Mircea Handoca, ≈, LL, 1991, vol. II, 57–60; Obsesia întregului, O, s. nouă, 2000, 1, 13; Mihai
Negoiţescu, Istoria, 348–450; Christian Bolog, Violeta, AX, I, 2000, 1, 8; Geo Vasile, Iubirea şi
Puer aeternus atque serpens. 2. Copilul minune, moartea personajului hyperionic în ≈, CNT, 2000,
JL, s. nouă, III, 1992, 5–6, 6; H.-R. Patapievici, 10, 8–9; Christian Bolog, Complexul lui Parsifal
Stil literar şi ontologic, CNC, III, 1992, 20, 6; 10; (I), VTR, XXVIII, 2000, 6–7, 152–155; Ruxandra
Handoca, Mircea Eliade. Câteva ipostaze, 249– Ivăncescu, Romanele solstiţiului, VTR, XXVIII,
255; 268; Lovinescu, Întrevederi, 47–60; 2000, 6–7, 171–172; Nicolae Savin, Romanul
Alexandru Pintescu, P, IV, 1993, 3, 2; Mircea nemărginirii sentimentale, VTR, XXVIII, 2000,
Handoca, ~, scriitorul, ESR, II, 1993, 5, 56–59; 6–7, 172–174; Sanda Stolojan, ≈, carte a
Glodeanu, Fantasticul, 32, 113–134, 172–192; destinului şi a memoriei, VTR, XXVIII, 2000, 6–
Handoca, Mircea Eliade, 36–44; Simion. 7, 143–146; Culianu, Studii, 220; 239; 244–249;
Întoarcerea 2, II, 138; Ursache, Camera 1, 12–13; 264–269; Glodeanu, Avatarurile, 98; Goci,
20–21; 119–122; 135–138; 145; 149–153; Zaharia Romane, 187; 191–193; Ierunca, Trecut-au anii,
Filipaş, Retorică, 213–221; Lăcrămioara Berechet, 217–218; 249–250; Micu, Literatura, 126; Micu,
~, jurnal – o biografie spirituală, TMS, XXIX, Istoria, 297; Reschika, Introducere, 106–112;
1994, 4, 5; Ioan Derşidan, Un simbol biblic în Stănescu, Eseu, 45–46; 78; Tofan, Mircea Eliade,
proza lui Mateiu I. Caragiale, AURO, 1994, 4, 154–155; 163–166; 176; 182; 186; Tănase,
88–89; Al-George, Şocul, 130–135; Micu, Scurtă România, 102–103. V. şi D. C. R. R., Isabel şi
istorie, II, 198; Simion, Mircea Eliade, 168–183; apele diavolului, 1931.
Ungureanu, La vest, 75–84; Ungureanu, Mircea
Eliade, 52–57; Gheorghe Glodeanu, Introducere în I. M.
literatura exilului, TR, s. nouă, VIII, 1996, 7, 5;
Mircea Popa, Un alt ~, TR, s. nouă, VIII, 1996, ' ELIADE Mircea, Nouăsprezece trandafiri,
14, 35; Marin Sorescu, Jurnal. Dialog cu ~, LTE, Bucureşti, Românul, 1991, 192 p. Ed. îngr. şi
VI, 1996, 37, 5; Moraru, Obsesia, 144–148; pref. de Mircea Handoca. (În lb. română: ≈,
Corina Barna, Între eros şi thanatos, LCF, s. nouă, Paris, Ethos, 1980). Roman mitico-fantastic.
1997, 6, 7; Doina Ciurea, Cu Sumiya Haruya
În România socialistă a anilor ’60, un celebru
despre ≈, RL, XXX, 1997, 10, 23; Iosefina Batto,
Aspecte ale religiozităţii cosmice, TR, s. nouă, IX, scriitor, Anghel D. Pandele, se supune unui
1997, 18–19, 10–11; George Şipoş, RL, XXX, exerciţiu de anamneză menit să dezlege taina
1997, 19, 21; Ion Ştefan, Amintiri despre Ştefan unui episod ciudat din tinereţea sa, care poate
Baciu, P, VIII, 1997, 10, 21; Ornea, Medalioane, fi înţeles ca o actualizare a mitului orfic. În
135, 209; Rotaru, O istorie, IV, 581–586; Elena aventura sa spirituală el este călăuzit, mai
Bortă, De la Bucureştiul fanariot la Bucureştiul
întâi, de fiul său prezumtiv, Laurian Serdaru,
fantastic, CNC, IX, 1998, 1–2, 30; Cosma,
Romanul, II, 334–343; Dancă, Mircea Eliade,
şi de actriţa Niculina Nicolae, apoi de
311–320; Ivăncescu, 111 romane, 332–337; regizorul Ieronim Thanasa, adept al teatrului
Handoca, Convorbiri, 42; 15; 167; 275; 301; magic, socotit drept una dintre puţinele căi, în
Petruşcă, Mister, 89; Pop, Mircea Eliade, 14–17; lumea modernă, de a ajunge la abolirea
28–44; 93–104; Ruşti, Dicţionar; Spiridon, timpului şi la metanoia. Pe lângă aceştia, în
Interpretarea, 23–24; 32; 34; ***, RL, XXXII, acţiune mai sunt implicaţi bizarul securist
49 FIRAN Carmen 1991
Albini, care încearcă să demitizeze cinic mitic, LTE, II, 1992, 4, 3; 5, 3; Carmen Matei,
întreaga poveste, şi Eusebiu Dumitru, fidelul CNC, III, 1992, 20, 4; Ofelia Ichim, Labirintul
secretar şi colaborator al lui Pandele. Ultimul timpului la ~, RLL, 1993, 2, 20–25; Glodeanu,
Fantasticul, 186–192; Petrescu, Poetica, 53–54;
îşi urmează maestrul până la capăt, iar după
Grigore Traian Pop, Romanul Nobelului interzis,
dispariţia sa fără urmă primeşte de la acesta
LTE, VII, 1997, 47–48, 11; 15; 49–50, 14; 51–52,
mesaje enigmatice şi 19 trandafiri. Ţesut din 11; Adamek, Ochiul, 106–107; 150–161; Cosma,
întâmplări inexplicabile, din coincidenţe Romanul, II, 344–349; Pop, Mircea Eliade, 14–17;
uimitoare, din gesturi misterios-ritualice, 28–44; Ruşti, Dicţionar; Liviu Petrescu, Orpheu şi
romanul îşi conţine propria teorie şi propria Eurydice, VTR, XXVIII, 2000, 6–7, 133–134;
interpretare, devenind pe alocuri chiar Reschika, Introducere, 115–118. V. şi
eseistic şi lăsând să se străvadă gândirea D. C. R. R., Isabel şi apele diavolului, 1931.
mitografului convins că „orice eveniment,
I. M.
orice întâmplare cotidiană comportă o
semnificaţie simbolică, ilustrează un simbolism FIRAN Carmen, Tot mai aproape, Bucureşti,
primordial, transistoric, universal...”. Albatros, 1991, 224 p. Fragmente: Grădina
cu forme, LCF, XXXI, 1988, 10, 4;
– Paris, Ethos, 1980. Singurătatea cămilei, TR, s. nouă, II, 1990,
19, 5; ≈, , RL, XXIII, 1990, 49, 14; Nu m-am
Les Dix-neuf roses, tr. de Alain Paruit,
născut încă, LCF, s. nouă, 1991, 17, 10.
Paris, Gallimard, 1982; Neunzehn Rosen, tr.
Roman psihologic. Cele două personaje
de Edith Silbermann, Suhrkamp, Frankfurt
principale sunt un tânăr arhitect eşuat în
am Main 1982; Diciannove rose, tr. de
căsnicie, neîmplinit încă în profesie, dornic să
Iuliana Batali Ciarletta, cu o pref. de Renato
se găsească pe sine, şi Dora, profesoara care,
Minore, Milano, Jaca Book, 1987; Nineteen în ciuda aparenţelor, mereu salvate, trăieşte
Roses, în vol. The Cape. Youth without Youth. lăuntric drama unei relaţii conjugale
Nineteen Roses, tr. de Mac Linscott Ricketts, nefericite. La fel de descumpăniţi şi de lucizi,
cu o introd. de Matei Călinescu, Columbus, cei doi văd totuşi în legătura lor, evocată mai
Ohio State University Press, 1988; Jukyuhon mult aluziv şi poetic, făgăduinţa unei posibile
no bara, tr. de Sumiya Haruya, Tokyo, existenţe autentice. Înfrângerile, dezamăgirile,
Sakuhinsha, 1993; Diecinueve rosas, tr. de revoltele, iluziile şi visele personajelor sunt
Joaquín Garrigós, Barcelona, Editorial scrutate atât introspectiv, la persoana întâi,
Kairós, 1999. investigaţia fiind în acest caz mai penetrantă,
cât şi dialogal sau prin analiză directă, când
Mădălina Mureşan, ~ şi lumea sacrului, CNC,
se întâmplă uneori ca limbajul prea
II, 1991, 24, 4; Nicolae Manolescu, RL, XXIV,
conceptual să îi dea un aer mai vag şi mai
1991, 25, 9; Diana Adamek, TR, s. nouă, III, 1991,
26, 4; Florin Manolescu, LCF, s. nouă, 1991, 29, confuz. Deşi psihologic în esenţă, romanul
5; Valeriu Cristea, CAI, 1991, 6–7, 8–9; Valeriu lasă loc şi câtorva portrete realiste schiţate
Gherghel, CL, CXXV, 1991, 24, 7; Lucian Gruia, admirabil (fosta pianistă Fifi, fluşturatica
TNLS, III, 1991, 30, 2; Valeria Filimon, FMI, Sabina, teatral-neliniştitul pictor Tomescu).
XLIV, 1991, 8, 7; Ovidiu Ghidirmic, ~ şi
soteorologia creaţiei, R, 1991, 9, 11; Cornel Mihai Alexandra Vrânceanu, RL, XXIV, 1991, 48,
Ionescu, JL, s. nouă, II, 1991, 27–30, 3; Ovidiu 10; Ene Manole, TNLS, III, 1991, 38, 4; Petre
Pecican, CNT, 1991, 37, 3; Victor Atanasiu, TNL, Răileanu, ARC, 1992, 2, 221.
III, 1991, 492, 5; 506, 6; Eugen Simion, Romanul I. M.
1991 FLORICEL Ion 50
FLORICEL Ion, Moarte deocheată, Craiova, FOTEA Corneliu, Don Quijote pleacă
Oltenia, 1991, 243 p. Primul vol. al ciclului în Tahiti, fragment de roman, REV, II, 1991,
Teicanii, din care mai fac parte Pământ 11, 5.
însângerat (1992) şi Iubirile care ucid (1994).
I. M.
A fost retipărit cu titlul schimbat Ancheta s-a
sfârşit în zori (1991). Roman detectivist. FRÂNCULESCU Niculae, Rio Bravo, IV–
Discursul epic, inegal ca valoare, combină VI, v. Rio Bravo, I–III, 1990.
neomogen relatarea trepidantă a anchetei
privind omorârea violentă a lui Gavrilă GAFIŢA Gabriel, Martiriu parţial, Bucureşti,
Cioroianu cu tonalitatea sentimentală, idilică, Cartea Românească, 1991, 463 p. Fragmente:
mitologizantă, prin care este redat un cadru Incident la hotel, SLAST, VIII, 1988, 6–7; O
(geografic şi de mentalitate) aproape mioritic. verificare, CNC, I, 1990, 21, 12. Roman
politico-social. Insidioasa pervertire a
– Ancheta s-a sfârşit în zori, [Piteşti], Juventus, conştiinţelor şi mutilarea destinelor umane în
1991. Reprodus în vol. Teicanii, I, Craiova, comunism sunt oglindite aici de biografia lui
Pasărea Măiastră, 1998. Liviu Munteanu, un activist de partid din anii
1950–1970. Muncitor la Uzinele Griviţa şi
Marian Barbu, Tranziţie în oglinzi paralele:
utemist înflăcărat, acesta ajunge, după studii
literatură şi justiţie, LCF, s. nouă, 1998, 2, 11.
la Moscova şi un stagiu în presa de
L. Pv. propagandă, consilier al unui mare potentat
comunist. Şeful său îl iniţiază, cu viclenie
FOTACHE Mihai, Nu. Roman de dragoste, I. duplicitară, în „viaţa de partid”, ţinându-i
Replici amare, Craiova, Editura F, 1991, 416 pitoreşti lecţii de materialism dialectic în grai
p.; II. Dansul statuilor, III. Lumânări de lut, moldovean, dar arătându-i totodată ce
Craiova, Editura F, 1991, 364 p. Ultimele două înseamnă a fi un privilegiat al regimului.
vol. au apărut legate împreună. Roman al Acelaşi Rodion Cociuba îl expediază însă la
eşecului matrimonial. Acţiunea se petrece munca de jos de îndată ce află că soţia
într-un spaţiu urban numit când Bandava, când protejatului său, studentă la medicină, era
Craiova, în anii optzeci ai sec. trecut. Doctoriţa fiica unui ţăran întemniţat fiindcă ar fi fost
Ella Curteanu reuşeşte cu greu să divorţeze de chiabur. Îndelunga încercare a protagonistului
abuzivul ei soţ, doctorul Bujorel Curteanu, şi de a se reabilita politic şi de a-şi reface
să obţină custodia fiicei sale, Andreea. După distrusa armonie conjugală eşuează definitiv
divorţ, Ella încearcă să-şi regăsească echilibrul în vara lui 1968, când, ivindu-se prilejul de a
sentimental în braţele avocatului Mihai rămâne cu soţia sa în Occident, alege să se
Veleanu, dezamăgit de căsătoria cu Iulia. întoarcă singur în ţară. Sfâşiindu-l lăuntric,
Excesiva locvacitate auctorială duce la îndoctrinarea şi carierismul activistului se
diluarea evocării şi la insuficienta clarificare a dovedesc mai puternice decât dorinţa de
libertate şi decât omenia sa reală. Relatarea
vieţii interioare a personajelor.
obiectivă, aproape seacă, a acestui „martiriu
– I–II, ed. revăzută, Craiova, Editura F, parţial”, se împleteşte, în roman, cu animata
1994. descriere realistă a mai multor medii sociale,
începând cu acela al intelectualilor dintr-un
M. M. institut sociologic şi sfârşind cu acela al
51 GÂRNEAŢĂ Domnica 1991
oamenilor simpli (memorabilul cuplu dramatic tăţile lor să se apropie, iar limbajele lor, cel
Nelu-Puşica). argotic şi cel intelectual, să se amestece într-
un mod îndeajuns de ingenios şi de colorat
Radu Aldulescu, RL, XXV, 1992, 12, 10; Ioana pentru a-i da romanului o puternică notă de
Bot, TR, s. nouă, IV, 1992, 15, 8. insolit.
I. M.
– Constanţa, Ex Ponto, 1998.
GAVRILĂ Alexandru, Regula jocului,
Dan C. Mihăilescu, CAL, 1992, 1, 9; Dana
Bucureşti, Coresi, 1991, 215 p. Roman Mocanu, VTR, XXVII, 1999, 2, 40–41; Mihai
realist. Personajul-narator, Gabriel Cornea, Lisei, De vorbă cu scriitorul ~, TR, s. nouă, X,
este un „băiat de bani gata” din vremea 1998, 11–13, 3–4; Ion Roşioru, TMS, s. nouă, V,
socialismului. Nu atât frivol, cât dezorientat, 2000, 2, 6.
el ar vrea să trăiască autentic, dar este
I. M.
împiedicat mereu de tutela apăsătoare a
tatălui său, care, din poziţia de director la o GĂBRIAN Ştefan M., Ultima seară cu
întreprindere, îi ghidează cariera prin Marcela, fragment din romanul Casa iluziilor,
sistemul P. C. R. (= pile, cunoştinţe, relaţii). EPR, II, 1991, 1, 7; 11.
Disensiunile familiale, necazurile profesionale
şi încâlcita viaţă amoroasă a tânărului, aflată, I. M.
de fapt, în prim-plan, se derulează într-un
roman alcătuit mai ales din notaţii şi dialoguri GÂRNEAŢĂ Domnica, Rivala, Galaţi,
rapide şi a cărui principală calitate este Porto Franco, 1991, 144 p. Romanul, în parte
dezinvoltura. realist, în parte psihologic şi senzaţional,
reconstituie etapele tristei biografii a
I. M. personajului-narator, Caterina, fiică a unui
înstărit judecător din Piatra-Neamţ. Destinul
GAVRILESCU Vasile, Raiul nemernicilor, ei reprezintă o sumă a suferinţelor pricinuite
Bucureşti, Eminescu, 1991, 290 p. (Index). de moartea celor apropiaţi, de sărăcia venită
Roman despre universul concentraţionar, odată cu răsturnarea istorică de după Al
reprezentat aici sub inedita formă simbolică a Doilea Război Mondial, dar mai ales de
unui penitenciar de lux de pe o insulă pustie. stingheritoarea afecţiune psihică ce o chinuie
Acolo, mai mulţi deţinuţi politici de elită, încă din copilărie. Deşi îi îngăduie să fie o
între care scriitori, filosofi, istorici, oameni de studentă strălucită şi să devină ingineră
ştiinţă, acceptă ca, în schimbul reabilitării, să silvicultoare în ţinutul său de baştină, lupta cu
se pună în slujba regimului comunist şi a boala, mai precis cu dublul halucinatoriu ce o
potentaţilor săi (scriind cărţi, elaborând studii urmăreşte necontenit (îi spune „Cealaltă”), o
şi proiecte etc.). Martori la experiment sunt împiedică să se împlinească sentimental. Iar
câţiva puşcăriaşi de drept comun, folosiţi ca când lecuirea va veni, ca o culminaţie, în
brigadă auxiliară pentru îngrijirea „politicilor”. finalul precipitat şi neverosimil al romanului,
Cu toţii vor împărtăşi însă aceeaşi soartă, va avea ea însăşi o nuanţă tragică, şocul
fiind otrăviţi chiar în noaptea de dinaintea miraculos în urma căruia se vindecă fiind
pretinsei eliberări. Singurul supravieţuitor va pricinuit de acelaşi accident rutier în care îşi
fi naratorul însuşi, Gogu, un isteţ hoţ de pierde viaţa bărbatul ce părea să-i lumineze
buzunare. Figură picarescă, el este puntea existenţa.
dintre cele două grupuri, făcând ca mentali- I. M.
1991 GHEORGHIU Constantin Virgil 52
' GHEORGHIU Constantin Virgil, Ora făcut din om un „sclav tehnic”, pierdut în
25, Bucureşti – Paris, Omegapres – Éditions angrenajul unei lumi impersonale,
du Rocher, 1991, 353 p. Ed. îngr. de Mihai tehnologizate şi supraorganizate birocratic.
Vornicu, pref. de Paul Miclău. (În lb. Tăioasa critică antitotalitară apropie cartea lui
franceză: Vingt-cinquième heure, tr. de ~ de celebre distopii precum The Brave New
Monique Saint-Côme [Monica Lovinescu], World a lui Huxley sau 1984 a lui Orwell şi
Paris, Plon, 1949; ed. în lb. română a apărut tot ea îi explică, în bună măsură, rapidul
în Argentina, Cartea Pribegiei, 1951). succes internaţional, neîngrădit nici de unele,
Fragmente: Fântâna, TLSLA, II, 1990, 31, evidente, slăbiciuni literare (senzaţionalism
12; ≈, tr. de Mihai Zaharia, ST, XLI, 1990, 5, epic, dialoguri neverosimile, clivajul între
14–16. Roman istorico-parabolic. Mecanismele nivelul ideatic, cel simbolico-parabolic şi cel
totalitare ale lumii moderne, puse violent în realist-istoric).
lumină de Al Doilea Război Mondial,
transpar aici îndeosebi din povestea lui – [Argentina], Cartea Pribegiei, 1951. Reluat
Johann Moritz, un ţăran român din satul fragmentar: ≈, Firan, Literatura, 292–310.
transilvănean Fântâna. Tocmai când, după o
întreagă dramă familială, reuşise să-şi Vingt-cinquième heure, tr. de Monique
întemeieze un cămin, acesta se trezeşte prins Saint-Côme, pref. de Gabriel Marcel, Paris,
în tragic-absurdul carusel al istoriei. Denunţat Plon, 1949; A vigésima quinta hora, tr. de
că ar fi evreu, el ajunge mai întâi, în 1938, Vitorino Nemésio, Lisboa, Bertrand, 1949;
într-un lagăr de muncă din ţară, pentru a 25 Uhr, tr. de Leonore Schlaich, Stuttgart,
deveni apoi marioneta unor întâmplări Deutsche Verlags-Anstalt, 1950; The Twenty-
năucitoare. De-a lungul lor îl vedem, rând pe fifth Hour, tr. de Rita Eldon, New York,
rând, implicat într-o evadare, încarcerat în Alfred A. Knopf, 1950; Den 25de time, tr. de
Ungaria, vândut nemţilor, transformat în Axel Amlie, Oslo, Tanum, 1950; La hora
soldat S. S., supus unui experiment rasist şi, veinticinco, tr. de Jesús Ruíz y Ruíz,
în fine, după o nouă evadare, încăput pe mâna Barcelona, Luis de Caralt, 1950; Timmen 25,
americanilor. Socotindu-l duşman, aceştia îl tr. de E. R. Gummerus, Helsingfors,
târăsc ani de zile prin lagărele lor postbelice, Söderström, 1950; Het vijf en twintigste uur,
ceea nu-i împiedică însă ca, la eliberare, să-l tr. de F. van Oldenburg Ermke, ’s-
înroleze în propria armată, deja pregătită Gravenhage, Pax, 1950; Den femogtyvende
pentru al treilea război mondial. Calvarul time, tr. de Karen Nyrop Christensen,
naivului ţăran Moritz îşi are pandantul, pe alt Copenhaga, Carit Andersens Forlag, 1950; La
plan narativ, în martiriul lucid al unui hora veinticinco, Buenos Aires, Editorial
intelectual, scriitorul Traian Korugă, deţinut Emece, 1951; La venticinquesima ora, [tr. de
şi ucis într-un lagăr al aliaţilor. Destinul său Giuseppe Mormino], Milano, Bompiani,
nu este decât adeverirea apocalipticei viziuni 1951; 25. hetki, tr. de Lauri Hirvensalo,
antimoderniste pe care începuse s-o exprime, Porvoo, WSOY, 1951; Divdesmit piektā
încă înainte de război, într-un roman intitulat stunda, tr. de Jānis Grīslis, [Toronto], Druva,
chiar ≈ şi pe care, ca raisonneur al 1954; A huszonötödik óra, tr. de Mikszáth
adevăratului roman, cel trăit, o va detalia Antal, Buenos Aires, Danubio, 1956;
împreună cu alte personaje (de pildă soţia sa, Yirmibeşinci saat, tr. de Emin Yalman,
Nora West şi contele Bathory). Este viziunea Istanbul, Nebioğlu Yayınevi, [1959];
curajoasă a unui totalitarism fără culoare Nijūgoji, tr. de Yoshizō Kawamori, Tokyo,
politică, intrinsec civilizaţiei moderne, care a Kadokawa Shoten, [1951]; Eikoste pempte
53 GHEŢIE Ion 1991
ora, tr. de Kostes L. Meranaiou, Atena, D. vagul cadru epic nu poate decât să-l facă şi
Darema, 1963; Het vijfentwintigste uur, tr. de mai evident.
Wilke Jongeling-Strijdhorst, Kalmthout-
Anvers, Beckers, 1974; Giờ thứ hai mươi Mircea Moga, LCF, s. nouă, 1991, 33, 6;
lăm, tr. de Ngọc Trụ Lê, Lancaster, Pa., Xuân Claudiu Constantinescu, RL, XXIV, 1991, 40, 11.
Thu, [1980]; 25shiui chunghon, tr. de Hwang I. M.
Posok, Seul, Kirinwon, 1987.
GHEŢIE Ion, S. O. S., Cluj-Napoca, Dacia,
Irina Petraş, Istorie şi destin, ST, XLI, 1990, 5,
1991, 165 p. Roman de epocă, politic şi
12–13; Mircea Vasilescu, CNC, II, 1991, 45, 4;
fantastic. Folosind ingenios două binecunoscute
Cornel Ungureanu, O, s. nouă, 1991, 48, 10;
motive romaneşti, acela al ms. găsit şi acela
Constantin Cubleşan, ALA, III, 1992, 99, 3; Alex
al întoarcerii fantastice în timp, autorul pune
Ştefănescu, ESM, III, 1992, 4, 20; Călin Manilici,
faţă în faţă România de la sfârşitul veacului
Emblema diasporei, ST, XLIII, 1992, 1, 2; Romul
al XIX-lea cu România din anii ’50, ai
Munteanu, BAR, III, 1992, 8, 12; Ion Bălu, Proza
instaurării comunismului, în care trăieşte
anului 1991, GAC, II, 1992, 1, 3; Munteanu,
Jurnal, V, 217–219; Baruţu T. Arghezi, A 25-a
personajul principal. Urmaş al unei bogate
oră, ST, XLVI, 1995, 1–2, 13; Barbu, Aspecte, II, familii ardelene sărăcite de naţionalizare,
57–70; Ungureanu, Mircea Eliade, 119–127; acesta, pe nume Ovidiu Seşan, a studiat
Firan, Literatura, 310–311; Mihaela Constantinescu, filologia la Cluj şi a ajuns, cu greu, angajat al
Fişe de dicţionar, JL, s. nouă, IX, 1998, 13–14, 2; Bibliotecii Academiei din capitală. Străin de
Gheorghe Glodeanu, JL, s. nouă, IX, 1998, 13–14, noua orânduire, el se cufundă în studiul
2; Cosma, Romanul, II, 385; 389; 402; 407–409; vechiului Bucureşti, de care se simte legat
printr-un misterios sentiment de déjà vu.
***, Dicţionarul, II; Glodeanu, Dimensiuni, 268–
Lecturile, cercetările de arhivă, lungile sale
273; Popa, Reîntoarcerea, 187–199; Micu, Istoria,
650; Micu, Literatura, 322.
peregrinări şi mărturiile unor supravieţuitori
îl fac să pătrundă, mai întâi mental, apoi
I. M. aievea, în epoca de la 1900. Miraculosul salt
în timp se petrece în casa părăsită a unui fost
GHERGHEL Nicoleta Olimpia, Ritual alb, mare bancher, Plagino, unde eroul devine, ca
Bucureşti, Eminescu, 1991, 239 p. (Colecţia „om invizibil”, observatorul lumii la care
romanului de dragoste, 237). Roman visase. O lume căreia nu îi va putea aparţine
psihologico-sentimental. Ajunsă într-un grav cu adevărat, după cum o va arăta şi
impas sufletesc, protagonista, o pictoriţă pe imposibila lui iubire pentru Caliopi, fiica
nume Alma, este călăuzită pe calea regăsirii bancherului. Evadarea în trecut se dovedeşte
de sine de cel numit Profesorul, un psihiatru a fi, până la urmă, o iluzie periculoasă.
Dramatismul moral al inadaptării şi farmecul
care o îngrijeşte mai întâi la spitalul unde este
evocării istorice într-un insolit context
internată, iar apoi în afara lui. Dialogurile
fantastic sunt doar două dintre calităţile
confesive cu medicul, dar şi cu Arin,
acestui roman, care aminteşte întrucâtva,
prietenul scriitor în care îl descoperă până la inclusiv prin fineţea stilistică, de Craii de
urmă pe omul capabil s-o înţeleagă, au pentru Curtea-Veche al lui Mateiu Caragiale.
tânără un efect vindecător. Fără a fi lipsite de
calităţi reflexiv-poetice, lungile destăinuiri Alex Ştefănescu, ESM, III, 1992, 5, 20; Florin
ale personajului, ca şi labirinticele sale Faifer, CRC, 1992, 15, 5; 15; Ioana Bot, TR, s.
nouă, IV, 1992, 23, 4.
introspecţii, alunecă nu o dată într-un
sentimentalism fantasmatic, pe care prea I. M.
1991 GHEŢIE Ion 54
GHEŢIE Ion, Skepsis, Timişoara, Editura de Romanul ca sinecdocă a predestinării, ST, XLIII,
Vest, 1991, 195 p. Roman de dragoste şi de 1992, 3, 38; Micu, Scurtă istorie, III, 97; Micu,
epocă. Pe fundalul unui Bucureşti de belle Literatura, 250; Micu, Istoria, 483. V. şi
D. C. R. R., Cuscrii, 1959.
époque, este derulată povestea de iubire a doi
tineri, naratorul însuşi, Radu Vâlcu, sărac, dar C. T.
studios, lincenţiat în litere, şi Carla
Simionescu, voluntara şi capricioasa fiică a GIONEA Vasile, Paşi în deşert, I–II,
unui bancher scăpătat. Mereu complicată de Ploieşti, Gândirea Românească, 1991, 245 +
indecizia fetei şi de anturajul ei monden, 253 p. Cu un cuvânt înainte al autorului,
trama amoroasă se îndreaptă lent şi şovăielnic intitulat În loc de prefaţă. Bildungsroman şi
spre regăsirea din final, care coincide cu o totodată, în bună măsură, roman de dragoste,
lovitură de teatru: ruperea logodnei dintre ≈ prezintă ascensiunea profesională şi umană
Carla şi avocatul Raul, dovedit a fi amantul a unui avocat din Braşov, în anii 1935–1945.
enigmaticei proprietărese Matilda. Aceasta
din urmă, pretinsă protectoare a tinerei, va Corneliu Crăciun, UNU, III, 1992, 25, 3; Micu,
sfârşi în condiţii suspecte, probabil asasinată. Literatura, 262.
Alături de fin desenatele relaţii triunghiulare C. T.
dintre personaje, romanul se distinge prin
portretistica sa remarcabilă (figuri ca doctorul GOANŢĂ Dan, Fragment de roman,
Ghika şi moşierul Gerotta, de pildă) şi prin fragment de roman, CNC, II, 1991, 30, 12.
fermecătoarele sale descripţii citadine, prezente,
I. M.
de altfel, şi în celelalte cărţi ale autorului.
Mircea Moga, LCF, s. nouă, 1992, 8, 8; ***, ' GOMA Paul, Arta refugii, Cluj-Napoca,
Cartea – un obiect de salon?, TR, s. nouă, IV, Dacia, 1991, 334 p. Cu o pref. de Marta Petreu
1992, 17, 6; ***, Alex Ştefănescu, ESM, III, 1992, şi o Cronologie a autorului. (În lb. franceză:
19, 20.
L’Art de la fugue, tr. de Alain Paruit, Paris,
Julliard, 1990). Fragmente: ≈, AGA, III, 1990,
I. M. 2, 197–214; ≈, ST, XLI, 1990, 9, 25–30, 47;
Ultima clasă de Normală – a doua, T, XIX,
GHILIA Alecu Ivan, Întoarcerea bărbaţilor, 1990, 9, 14–15; ≈, VTR, XX, 1990, 235, 7, 14;
Bucureşti, Eminescu, 1991, 496 p. Pe coperta I ≈, F, XXVI, 1990, 12, 7, 8; ≈, CAL, 1991, 1,
se găseşte notaţia „Roman interzis în ’980”. 9; ≈, EPR, II, 1991, 2, 7; 15; ≈, CL, CXXV,
Bildungsroman. Cartea este construită pe o 1991, 10, 10; 11, 8; ≈, TR, s. nouă, III, 1991,
schemă generală realist-psihologică, în care se 15, 5. Reluat fragmentar: Nu ne mai întoarcem
inserează, când şi când, discursuri directe, acasă, MOC, 1993, 3, 15–16; 4, 12–13.
redactate la persoana I, sub pretextul redării Constituie cel de-al doilea vol. al ciclului
unor mărturii înregistrate pe bandă de memorialistic inaugurat cu cartea Din calidor
magnetofon. (1990) şi continuat cu: Astra (1992), Sabina
Dumitru Anghel, CAL, 1991, 3, 5; Mihaela
(1991) şi Roman intim (1999). Roman
Ursa, TR, s. nouă, III, 1991, 20, 4; Alexandra autobiografic, ≈ evocă, din perspectiva
Vrânceanu, RL, XXIV, 1991, 22, 10; Constantin protagonistului-narator, aflat la vârsta trecerii
Cubleşan, ALA, II, 1991, 72, 3; Constantin Crişan, de la copilărie la adolescenţă, consecinţele
55 GOMA Paul 1991
cedării Basarabiei Uniunii Sovietice, în 1940, placida sa colegă Bonifacia, relaţiile cu

precum şi împrejurările instaurării comunis- colegii, cu diferiţi scriitori şi cu reprezentanţii
mului în anii următori. Emblematic pentru un puterii sunt tot atâtea prilejuri de zugrăvire a
întreg destin colectiv, romanul reconstituie epocii, marcată de o atmosferă generală de
refugiul eroului, împreună cu părinţii săi, în suspiciune, duplicitate, teroare. Document
Ardeal, şi asumarea dezrădăcinării şi margi- biografic, cartea se remarcă printr-un limbaj
nalizării, ca trăsături ale întregului său parcurs frust, colorat, nonconformist, printr-un ritm
existenţial. ≈ este o carte confesivă, ce îmbină alert, preponderent dialogal, prin tonul ce
tehnici narative diverse, de la descripţia îmbină detaşarea cu sarcasmul.
obiectivă, lipsită de sentimentalism, la
≈, tr. de Alain Paruit, Paris, Albin Michel,
monologul interior, un „roman al zadarnicei
1986.
retrageri din faţa istoriei” (Marta Petreu).
I. Negoiţescu, TR, s. nouă, II, 1990, 30, 4; 31,
– Chişinău, Biblioteca Basarabia, 1993. 4; Marta Petreu, ~, între depoziţie şi fantasmare,
RL, XXIV, 1991, 3, 4; Horia Gârbea, LCF, s.
L’Art de la fugue, tr. de Alain Paruit, Paris, nouă, 1991, 15, 6; Florin Manolescu, LCF, s. nouă,
Julliard, 1990. 1991, 16, 5; Aurel Pantea, VTR, XXI, 1991, 242,
7; Ferronia Novac, RL, XXIV, 1991, 23, 10;
Marta Petreu, RL, XXIV, 1991, 3, 4; Ioan Eugen Simion, CAI, 1991, 6–7, 5–7; Horia
Holban, CRC, 1991, 28, 8; Florin Manolescu, Gârbea, Vocea, LCF, s. nouă, 1991, 32, 16;
LCF, s. nouă, 1991, 42, 5; László Alexandru, RL, Constantin Cubleşan, ST, XLII, 1991, 8, 15–16;
XXIV, 1991, 49, 5; Virgil Podoabă, VTR, XXI, Maria Cornelia Oros, APS, II, 1991, 9, 6; Ovidiu
1991, 249, 7; Alexandru László, VTR, XXII, Pecican, EPR, II, 1991, 9–11, 28–29; Ion Bălu,
1992, 255, 10; Bogdan Popescu, Un „bătrân de Proza anului 1991, GAC, II, 1992, 1, 3; Mihai
viitor”, CAI, 1993, 4, 51; Holban, Salonul, 33–35; Cimpoi, TR, s. nouă, VII, 1995, 41, 5; Simion,
Sălcudeanu, Graffiti, 54–59. V. şi Din calidor, Fragmente, II, 84–88; Mariana Şipoş, Cheia
1990. personajelor, LCF, s. nouă, 1999, 1, 18–19. V.
şi Din calidor, 1990.
M. W.
M. W.
' GOMA Paul, Bonifacia, Bucureşti,
' GOMA Paul, Ostinato, Bucureşti,
Omega, 1991, 152 p. Cu o Cronologie a
Univers, 1991, 438 p. (Ithaca). Cu o
autorului. (În lb. franceză: ≈, tr. de Alain
Cronologie a autorului şi câteva articole
Paruit, Paris, Albin Michel, 1986). Reluat critice extrase din publicaţii străine. (În lb.
fragmentar: ≈, LCF, s. nouă, 1999, 1, 19; ≈, germană: ≈, tr. de Marie-Thérèse
VR, XCIV, 1999, 7, 29–34. Roman Kerschbaumer, Frankfurt/M, Suhrkamp
autobiografic despre avatarurile vieţii literare Verlag, 1971). Fragmente: ≈, VR, LXXXV,
şi universitare româneşti de la începutul 1990, 7, 57–67; 12, 71–85; ≈, LCF, s. nouă,
deceniului al şaptelea, evocate prin prisma 1990, 47, 8–9. Roman politic despre
naratorului, student la Şcoala de Literatură universul închisorilor comuniste din România
din Bucureşti. Exmatriculat din Universitate deceniului al şaselea. Respinsă de cenzură şi
în urmă cu unsprezece ani, arestat şi expusă la Târgul de Carte de la Frankfurt în
condamnat politic, eroul traversează anul 1971, cartea inaugurează „cazul ~”,
experienţa reintegrării în viaţa socială şi devenit, după sintagma lui Miron Radu
culturală a ţării, aflată în plină dictatură Paraschivescu, preluată ulterior de critica
comunistă. Aventura cu inexpresiva şi occidentală, „un Soljeniţîn român”.
1991 GOMA Paul 56
Protagonistul, Ilarie Langa, alter ego al I. Negoiţescu, Scriitorul ~, TR, s. nouă, II,
naratorului, este un student la litere 1990, 30, 4; Ioan Muşlea, Lupta cu textul, cu
condamnat la şapte ani de închisoare pentru originalul este o imensă plăcere (interviu cu Alain
uciderea mamei sale bolnave de cancer, la Paruit), TR, s. nouă, II, 1990, 46, 3; Lovinescu,
Unde scurte, I, 516–530; Marta Petreu, ~, între
rugămintea acesteia. Ulterior, în urma
depoziţie şi fantasmare, RL, XXIV, 1991, 3, 4;
Revoluţiei din Ungaria din 1956, eroul este
Adrian Marino, Rezistenţa literară, RL, XXIV,
acuzat, în mod kafkian, de a fi aderat, chiar în 1991, 23, 3; Florin Manolescu, LCF, s. nouă,
timpul propriului proces, la o organizaţie 1992, 4, 5; Alex Ştefănescu, ESM, III, 1992, 10,
politică ostilă orânduirii socialiste şi este 20; Monica Lovinescu, ~ şi datoria memoriei,
condamnat politic la încă patru ani de DOI, III, 1992, 13, 14–15; Romaniţa Constantinescu,
detenţie. Acţiunea romanului, restrânsă RL, XXV, 1992, 12, 9; ~, Despre ≈ şi altele
aproape în întregime pe durata a douăzeci şi (interviu), VTR, XXII, 1992, nr. 253–260; XXIII,
patru de ore, în spaţiul închis al celulei, 1993, nr. 263–267; Mircea Martin, Ultimele
constă în rememorări, reflecţii, proiecţii premii, DOI, III, 1992, 21, 15; Cornel Moraru,
imaginare într-o realitate virtuală compen- Literatură şi detenţie, VTR, XXII, 1992, 255, 4;
Nicolae Baltă, CNC, III, 1992, 26, 4; Ruxandra
satoare. Închisoarea este, pentru erou, un loc
Cesereanu, ST, XLIII, 1992, 8–9, 16; ***, ~,
fără timp, ce permite alternanţa planurilor
temporale după fluxul liber al memoriei şi al CAL, 1992, 10, 23; Romaniţa Constantinescu, RL,
fanteziei onirice, reconstrucţia, cu luciditate XXVI, 1993, 7, 9; ~, Ion Negoiţescu, Scrisori din
exil, F, XXIX, 1993, 12, 8; Ierunca, Subiect, 272–
şi patos reflexiv, a propriei subiectivităţi,
274; Daniela Fulga, ≈. Subiectivitatea auctorială
privită în multiple oglinzi paralele. Roman al ratată, EX, XXVI, 1994, 4–5–6, 7; George,
existenţei captive, sondată cu fineţe analitică, Reveniri, 328; Negoiţescu, Scriitori, 191–193;
≈ împrumută procedee ale prozei de analiză Popper, Momentul, 86–89; ~, Confesiunile lui
psihologică şi ale celei existenţialiste, pe care Nicolae Breban sau delirul furios, F, XXXI, 1995,
le subordonează unei viziuni realiste 3, 41–45; Ulici, Dubla impostură, 241–243;
moderne, cu un evident substrat social, Ruxandra Cesereanu, ~ – două catabaze, EX,
protestatar. Cartea se remarcă şi printr-o XXIX, 1997, 1–2–3, 32–33; ~, Memorialul ororii,
structură compoziţională inedită, prin F, XXXIII, 1997, 7–8, 64–76; Ion Simuţ, Are ~
alternanţa de perspective şi tehnici narative, a talent?, F, XXXIII, 1997, 7–8, 61–63; Cesereanu,
dialogului cu monologul interior, a descrierii Călătorie, 230–234; ***, Dicţionarul, II; Muşat,
clasice cu excursul eseistic modern şi cu Perspective, 151; ***, Dicţionarul esenţial. V.
pasaje de poem în proză, prin şi Din calidor, 1990.
nonconformismul lexical şi sintactic, precum
M. W.
şi prin sugestia finală de operă deschisă.
Novator şi incitant sub aspectul scriiturii, ≈
este „primul roman adevărat asupra anilor de ' GOMA Paul, Sabina, Cluj-Napoca,
stalinism din România” şi „prima mărturie din Biblioteca Apostrof, 1991, 303 p. Urmat, în
închisorile Răsăritului” (Monica Lovinescu). intenţia autorului, de un al doilea vol.,
neterminat, apărut exclusiv fragmentar: ≈, F,
≈, tr. de Marie-Thérèse Kerschbaumer, XXVIII, 1992, 7–8, 12, 12; 10, 9; 12, 12;
Frankfurt/M, Suhrkamp Verlag, 1971; La 1993, 3, 12–13; ≈, CAL, 1993, 1, 5; ≈, În
Cellule des libérables, tr. de Alain Paruit, aşteptarea Sabinei, DIB, III, 1998, 2, 34–43;
Paris, Gallimard, 1971; în lb. olandeză: ≈, 3, 47–58. Reprezintă cel de-al patrulea vol. al
Bruna & Zoon, Utrecht, 1974. ciclului autobiografic din care mai fac parte:
Din calidor (1990), Arta refugii (1991), Astra
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe
(1992) şi Roman intim (1999). Roman al
anul 1991.
57 GRĂMESCU Mihail 1991
adolescenţei, ≈ este cartea formării unei tr. de Alain Paruit, Paris, Hachette, 1983).
conştiinţe în raport cu epoca tulbure a Roman politic autobiografic despre condiţia
instaurării comunismului, de la începutul scriitorului disident în exil. Document
deceniului al şaselea. În contextul aşa-numitei de epocă, mărturie ce îmbină stilul
„revoluţii culturale”, ce constă în epurarea diaristic cu naraţiunea romanescă, ≈ evocă,
cărţilor considerate subversive de către noul din perspectiva protagonistului povestitor,
regim, eroul-narator, elev la liceul sibian opresiunea exercitată de aparatul represiv
„Gh. Lazăr”, se angajează într-o acţiune de comunist din România asupra scriitorilor din
sustragere, din biblioteca „Astra”, a cărţilor diasporă, la începutul deceniului al nouălea.
lui Lucian Blaga, destinate arderii, la Stabilit la Paris, angajat în varii acţiuni de
îndemnul iubitei sale, Sabina. Acţiunea, demascare a abuzurilor totalitarismului, eroul
întreprinsă cu mult entuziasm, se dovedeşte primeşte un colet cu o carte în care se află o
însă o farsă, pusă la cale de eroină din raţiuni bombă, este victimă a numeroase ameninţări
materiale meschine şi nicidecum în sensul orale şi scrise din partea Securităţii din
unui demers cultural recuperator. La capătul România, totul culminând cu o tentativă de
numeroaselor aventuri nocturne, protagonistul otrăvire despre care este avertizat. Toate
descoperă că vol. furate nu sunt operele aceste aventuri, evocate într-un stil alert,
blagiene, ci cărţile din biblioteca unui unchi preponderent dialogal, constituite în secvenţe
al Sabinei, pe nume Liciniu Blaga, menite a fi de roman poliţist, alternează cu reflecţii şi
vândute. Dramatismul situaţiei, nu lipsită de rememorări, în jurul temei centrale a
umor, este atenuat de perspectiva narativă a discursului, relaţia individului cu un sistem
adolescenţei teribiliste, de elementele de politic opresiv. Carte realistă, ce vizează
aventură şi de suspans, precum şi de limbajul
îndeosebi autenticitatea, ≈ este „un roman
nonconformist, epatant al cărţii.
viguros din categoria literaturii contestatare”
George Ioniţă, TNLS, III, 1991, 30, 2; Sanda (Ion Simuţ).
Cordoş, TR, s. nouă, III, 1991, 32, 4; Constantin
Cubleşan, ST, XLII, 1991, 8, 16–17; Ştefan Ion Chasée-croisé, tr. de Alain Paruit, Paris,
Ghilimescu, LCF, s. nouă, 1991, 43, 4; Nicolae Hachette, 1983.
Baltă, VR, LXXXVI, 1991, 11–12, 136–139; Aurel
Pantea, VTR, XXI, 1991, 249, 7; Monica Florin Manolescu, LCF, s. nouă, 1991, 32, 5;
Lovinescu, CAL, 1991, 10, 4; Iulian Boldea, Textul Feronia Novac, RL, XXIV, 1991, 32, 11; Vladimir
Bălănică, TNL, III, 1991, 464, 5; Radu Ţurcanu,
salvator, VTR, XXII, 1992, 255, 9; Nicolae Oprea,
CNC, II, 1991, 41, 4; Ruxandra Cesereanu, ST,
Rugul cărţii, VTR, XXII, 1992, 255, 13; ~, Ion
XLII, 1991, 10, 5; Cornel Moraru, VTR, XXI,
Negoiţescu, Scrisori din exil, F, XXIX, 1993, 12, 8;
1991, 249, 6; Cornel Ungureanu, O, s. nouă, 1991,
Nicoleta Sălcudeanu, Sabina-Albertina-Libertina, 38, 10; Iulian Boldea, Textul salvator, VTR, XXII,
VTR, XXVII, 1997, 5, 59–60; Nicoleta Sălcudeanu, 1992, 255, 9; Ion Simuţ, Inocenţa şi revolta în
≈ în pârg – cronică la un roman nepublicat, DIB, II, infern, VTR, XXII, 1992, 255, 13; Ion Bălu, Proza
1997, 3, 17–22; Nicoleta Sălcudeanu, Graffiti, 40– anului 1991, GAC, II, 1992, 1, 3; Ion Simuţ, Are ~
53. V. şi Din calidor, 1990. talent?, F, XXXIII, 1997, 7–8, 61–63; ***,
M. W. Dicţionarul, II. V. şi Din calidor, 1990.
M. W.
' GOMA Paul, Soldatul câinelui, Bucureşti,
Humanitas, 1991, 223 p. (Totalitarism şi litera- GRĂMESCU Mihail, Phreeria. Epopee
tura Estului). (În lb. franceză: Chasée-croisé, exotică, Galaţi, Porto Franco, 1991, 176 p.
1991 GRECEA Florian 58
(Icar. SF). Roman ştiinţifico-fantastic meta- Geo Vasile, BAR, III, 1992, 14, 12.
textual, cu posibile semnificaţii parabolice,
M. W.
vizând realitatea românească din vremea
dictaturii comuniste. GURAN Augustin, Operaţiunea
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1991, 29, 6; Dan „Zugzwang”, f. l., Grupul de publicaţii
Perşa, TMS, XXVIII, 1993, 8–9, 7; Ovidiu „Alfa”, 1991, 192 p.
Bufnilă, Un corăbier singuratic, JSF, III, 1994, 70,
UC, I, 1991, 9, 11.
10–11; Florin Leodor Dănilă, Călător în Phreerie,
JSF, III, 1994, 70, 5–6; Cărăşel, Mic dicţionar, M. W.
134–135.
M. W. HOLBAN Sorin, Să nu aştepţi minuni de la

luna septembrie, Bucureşti, Eminescu, 1991,
GRECEA Florian, Dans la „Colorado”, 187 p. (Colecţia romanului de dragoste).
Galaţi, Porto Franco, 1991, 140 p. (Detectiv). Roman de dragoste. Într-un registru modern,
Roman poliţist. ce îmbină tehnici narative diverse, cartea
evocă dificila alegere a doctorului Sabin
M. W. Dorobanţu între fosta sa iubită din tinereţe,
reîntâlnită după douăzeci de ani, Olga Sârbu,
GROŞAN Ioan, Epopeea spaţială 2084, în şi actuala sa amantă, asistenta Camelia Sitaru.
vol. Planeta mediocrilor precedată de Alternanţa perspectivelor temporale,
Epopeea spaţială 2084, Bucureşti, Cassandra, intervenţia directă a autorului în naraţiune şi
1991, p. 1–114. Cu un cuvânt înainte al angajarea sa în dialog cu personajele, sugestia
autorului. Roman parodic ştiinţifico-fantastic. finalului deschis, ca şi viziunea ce evită
Pe fundalul unei misiuni de căutare a unui sentimentalismul, distribuind accentele
satelit rătăcit în spaţiu, în anul 2084, cartea dramatice cu inteligenţă şi detaşare, conferă
realizează o parodie a realităţilor româneşti romanului originalitate şi expresivitate.
din vremea dictaturii ceauşiste. Similitudinile
dintre roboţi şi „omul nou” comunist, dintre Constantin Miu, ST, XLII, 1991, 10, 49.
„epoca de aur” şi hoinăreala interplanetară a
M. W.
navei „Bourul” fac din acest roman, scris în
perioada predecembristă, o evocare a
' HORIA Vintilă, Cavalerul resemnării,
triumfalismului trucat al tuturor ideologiilor.
tr. din lb. franceză de Ileana Cantuniari,
Rodica Zafiu, Limbajul de lemn şi literatura, Craiova, Europa, 1991, 170 p. (Biblioteca de
LCF, s. nouă, 1991, 17, 4; Florin Manolescu, LCF, literatură română). Postf. de Monica Nedelcu.
s. nouă, 1991, 19, 5; Traian T. Coşovei, CNT, (În lb. franceză: Le Chevalier de la
1991, 21, 3; Cornel Robu, Literatura SF de azi şi résignation, Paris, Editions du Rocher, 1961).
de mâine, TR, s. nouă, IV, 1992, 12, 7; Mihai Este cel de-al doilea vol. al Trilogiei exilului,
Floarea, Proza lui ~, LLE, XXII, 1993, 1, 41–42; inaugurată de romanul Dumnezeu s-a născut
Ioan Groşan, LTI, 1999, 29, 170; Oţoiu, Trafic,
în exil (apărut în lb. franceză în 1960, iar în
194–197.
lb. română în 1990) şi încheiată cu Salvarea
M. W. de ostrogoţi. Prigoniţi-l pe Boeţiu, (apărut în
lb. spaniolă în 1983, iar în lb. română în
GUGUI Eduard-Victor, Adolescente la 1993). Roman filosofic. Prin intermediul
pian. Roman poliţist, Bucureşti, Baricada, eposului istoric şi prin modalităţile specifice
1991, 176 p. (Cannon, 001). Roman poliţist. prozei de analiză, cartea tratează tema relaţiei
59 HUIDAN Eduard 1991
dintre existenţa mundană şi cea eternă, dintre resignacio, Barcelona, Destino, 1961; Il
acţiune şi contemplaţie, aspiraţie şi predestinare. cavaliere della rassegnazione, Milano,
Naraţiunea, bine articulată, alertă, este plasată în Edizioni del Borghese, 1961; Der Ritter der
Valahia sec. al XVII-lea, asediată de turci, Resignation, Wien-Berlin-Stuttgart, Neff,
curând după moartea lui Ştefan cel Mare. 1962; El jinete de la resignacion, Buenos
Figura centrală a romanului este principele Aires, Emece, 1962.
Radu Negru, moştenitorul tronului, într-un
moment când ţara a ajuns în robie, sărăcie şi ***, TP, 1990, 4, 6; 5, 6; ***, Exilatul
deznădejde. Nu faptele noului domnitor, vorbeşte, TP, 1990, 31, 4; Domiţian Cesereanu,
puţine la număr, se află însă în prim-planul TR, s. nouă, III, 1991, 7, 7; Cristina Müller,
acţiunii, ci resorturile sufleteşti ce le animă. Ipostaze ale exilului, EX, XXIII, 1991, 10–11, 14;
Fire contemplativă, aplecată către speculaţia Ion Cocora, Cultura română: un pariu refuzat?,
TR, s. nouă, IV, 1992, 1, 1; Ion Vlad, Simbolurile
filosofică, meditaţie şi introspecţie, domnitorul
cunoaşterii şi ale existenţei, TR, s. nouă, IV, 1992,
trăieşte drama dificilei alegeri între
3, 8; Ovidiu Pecican, ST, XLIII, 1992, 2, 22–23;
responsabilitatea politică ce-i revine, aceea de Cornel Ungureanu, ~ în Imperiul libertăţii, O, s.
a salva ţara de sub ocupaţia otomană, şi nouă, 1992, 9, 10; Nicolae Baboi, VAR, III, 1992,
împlinirea de sine în sfera filosofiei şi a artei, 6, 23 ; Ştefan Ion Ghilimescu, CAL, 1992, 8–9, 7;
în numele unor idealuri spirituale nealterate Cozana Nicolae, RL, XXV, 1992, 40, 9;
de timp. Călătoria la Veneţia, în compania Constantin Ciopraga, Literatura diasporei: ~ şi
medicului curţii, Giacomo Della Porta, cu Ştefan Baciu, ESR, II, 1993, 6, 55–66; Valentin
scopul de a cere sprijin dogelui, în vederea Chifor, ~ sau parabola exilului, F, XXIX, 1993, 9,
realizării unei alianţe a creştinătăţii împotriva 4–5; Ungureanu, La vest, 136–138; Ungureanu,
Mircea Eliade, 115–117; Gheorghe Glodeanu,
turcilor, este, pentru domnitor, mai curând un
Introducere în literatura exilului, TR, s. nouă,
demers iniţiatic decât o acţiune politică. VIII, 1996, 7, 5; Gheorghe Glodeanu, ~ şi
Asemenea faptelor relatate, ce constituie chei romanele exilului, TR, s. nouă, VIII, 1996, 16, 5;
pentru descifrarea unor semnificaţii 18, 5; Cristian Radu, Publicistica lui ~, TR, s.
interioare, personajele secundare, precum nouă, VIII, 1996, 46, 1, 8–9; Mureşanu Ionescu,
medicul cărturar, pictorul Aloisio Loredano, Literatura, 89; Crenguţa Gânscă, Metamorfozele
Maria Doamna, devin apariţii simbolice. lui ~, F, XXXIII, 1997, 1, 59–61; Rotaru, O
Sfâşiat între dorinţa secretă de a-şi părăsi ţara istorie, IV, 364; ***, Dicţionarul, II; Glodeanu,
pentru a îmbrăţişa meditaţia şi studiul şi Dimensiuni, 250–259; Popa, Reîntoarcerea, 67–
datoria faţă de neam, eroul o va alege pe 78; Marilena Rotaru, Memoria exilului românesc –
aceasta din urmă, devenind un „cavaler al ~, CNT, 1999, 3, 10; Maria Georgeta Orian, ~,
resemnării”, ce renunţă la propria-i împlinire romancier, TR, s. nouă, XI, 1999, 25–28, 7–9;
pentru a se dedica puterii eterne, potrivit Vlad, În labirintul, 172–176; ***, Dicţionarul
cuvintelor lui S. Kierkegaard, reproduse în esenţial; Micu, Istoria, 651; Orian, Vintilă Horia,
motto-ul romanului. ~ „se înscrie în cadrul 80–96.
uneia dintre tendinţele cele mai interesante şi M. W.
înnoitoare ale prozei sec. al XX-lea, tendinţă
marcată de o serie de romane (Kafka, Musil, HRENCIUC Dina, Gutuile, fragment din
Broch, Joyce sau Mann), în care se suprapun romanul Pădurea, CNC, II, 1991, 40, 12–13.
interogaţia existenţială şi aceea socială sau
istorică” (Monica Nedelcu). M. W.
Le Chevalier de la résignation, Paris, HUIDAN Eduard, Fotografii mişcate,

Editions du Rocher, 1961; El caballero de la Bucureşti, Cartea Românească, 1991, 225 p.
1991 IANCU Ioan 60
Fragment: Piaţa Mare, AST, 1990, 2, 9. politic. Naratorul, Mircea Filin, cercetător la un
Roman de analiză psihologică, structurat institut politehnic dintr-un oraş de provincie,
ciclic, printr-o suită de rememorări prilejuite este atras într-un proiect de reformare a
de contemplarea unor fotografii. activităţii industriale din zonă, soldat eşecului
Protagonistul, Iulian Roman, un intelectual din pricina intrigilor şi intereselor meschine ale
trecut de prima tinereţe, ambiţios, orgolios, conducătorilor politici. Conceput printr-o
căsătorit din interes cu Ştefania Maxim, în aglomerare de detalii irelevante şi printr-o
ciuda sentimentelor sale pentru o altă femeie, galerie de portrete insuficient realizate artistic, ≈
se dovedeşte un ins preocupat de o îşi rezervă, totuşi, calitatea de document al unei
ascensiune profesională plătită cu numeroase epoci.
compromisuri. Examenul de conştiinţă, la
persoana a doua, ce constituie substanţa Ion Roşioru, TMS, XXVII, 1992, 1, 9.
cărţii, debutează odată cu demiterea sa din M. W.
funcţia de director al unui institut de proiectări
din Bucureştiul epocii ceauşiste, eşec soldat şi IANCU-CĂLINESCU Geo, Din cimitir la
cu un atac cerebral. Demersul introspectiv „Majestic”, Galaţi, Porto Franco, 1991,
declanşat de „fotografiile mişcate”, ce 216 p. (Detectiv). Roman poliţist.
reprezintă frânturi din viaţa eroului, este menit
a-i tulbura vechiul echilibru, spulberând M. W.
certitudini şi ridicând inconfortabile semne de
întrebare. Metamorfoza personajului, din IFRIM Clelia, Cui aparţine ziua de ieri?,
finalul cărţii, consecinţă a unei dramatice fragment de roman, LCF, s. nouă, 1991,
confruntări cu sine, echivalează cu decizia de a 24, 10.
se întoarce la iubirea din tinereţe, pe urmele
M. W.
altor opţiuni existenţiale. Alcătuit din secvenţe
narative disparate, din dosare de existenţă
redate fragmentar, într-o manieră specifică IONESCU Mircea, A patra punte. Cartea
romanului de introspecţie modern, ≈ constituie întâi. Cacialmaua, Galaţi, Porto Franco,
rechizitoriul lucid, convingător, nuanţat, al 1991, 174 p. (Detectiv). Roman poliţist.
unei conştiinţe frământate. M. W.
M. W.
IOVAN Ion, Ultima iarnă, Bucureşti, Cartea
IANCU Ioan, Detectiv particular, Timişoara, Românească, 1991, 324 p. Fragmente: ≈,
Signata, 1991, 295 p. Roman poliţist. TNLS, II, 1990, 39, 6–7; ≈, LCF, s. nouă,
1991, 6, 10; Manuel şi restul zilelor, CNC, II,
M. W. 1991, 33, 12; 15. Roman psihologic cu
subtext social. Redactată în perioada
IANCU Ioan, Sabina, te rog, în noaptea dictaturii ceauşiste şi respinsă de cenzură în
asta, nu!, Timişoara, Signata, 1991, 281 p. 1989, cartea reprezintă o meditaţie asupra
Roman poliţist. condiţiei umane într-o societate totalitară. La
M. W. un prim nivel al lecturii, ≈ este povestea
dispariţiei unui personaj misterios, Manuel,
IANCU Ioan, Umbra lucrurilor viitoare, cercetată de Securitate prin anchetarea
Timişoara, Signata, 1991, 464 p. Roman social protagonistului, „machetistul principal Manea”.
despre abuzurile nomenclaturii comuniste, Acesta din urmă, evocat succesiv la persoana
născute din duplicitate, oportunism şi carierism a treia şi la persoana întâi, în calitate de
61 LĂNCRĂNJAN Ion 1991
narator, pare un ins şters, topit în concentrat, înzestrat cu toate atributele

uniformitatea cenuşie a cotidianului dominat literarităţii, ≈ reprezintă o meditaţie asupra
de conformism, obedienţă şi fariseism politic. artei, ca mod superior de accedere la
Existenţa sa, extrem de monotonă, se reduce profunzimile conştiinţei.
la drumul dintre serviciu şi casă, la relaţiile
anodine cu soţia sa, Emilia, şi la aventura cu Romaniţa Constantinescu, RL, XXV, 1992, 9,
o balerină, Milli. Manea, un fost profesor, 10; Alex Ştefănescu, ESM, III, 1992, 11, 20.
condamnat politic, se mărgineşte a înregistra M. W.
pasiv evenimentele din jur, în vreme ce
naratorul, devenit pe tăcute un personaj KOLMAR M., Romi şi gagii, Bucureşti,
distinct, se cufundă din ce în ce mai mult în Vremea, 1991, 254 p. Roman de aventuri.
sine, într-o dezamăgire apatică. În această Scrisă cu detaşare şi umor, cartea evocă,
atmosferă halucinantă şi sumbră, individul, printr-o intrigă poliţistă, viaţa romilor dintr-o
lipsit de o viaţă autentică, îşi defineşte localitate fictivă, pe nume Dunărea, în timpul
personalitatea prin raportare la alternative regimului comunist. Protagonistul, Ion
iluzorii, la identităţi paralele, menite a Cudalbu, este un ziarist venit din Bucureşti
compensa vidul exterior. Astfel, misteriosul pentru a scrie un reportaj despre o presupusă
Manuel se dovedeşte a fi, în cele din urmă, o
crimă petrecută la o fabrică de cărămidă din
identitate paralelă a naratorului, la fel ca Manea,
oraş. Sub pretextul colectării de informaţii
ce i se substituie subtil lui Manuel. Parabolă a
necesare anchetei, eroul pătrunde în viaţa
societăţii totalitare, ≈ este un roman kafkian, cu
şatrelor de ţigani din apropierea localităţii, ia
un simbolism accentuat, dar pe alocuri prolix,
contact cu obiceiurile acestora, participă la
cantonat într-un discurs postmodernist cu
nunţi, se îndrăgosteşte şi sfârşeşte prin a fi
numeroase sugestii textualiste.
asimilat de membrii comunităţii. Aventurile
Alexandra Vrânceanu, RL, XXV, 1992, 7, 10. sale, redate într-un ritm alert, preponderent
dialogal, se constituie într-un roman-
M. W.
document, cu tentă realistă, despre viaţa
ţiganilor de pretutindeni.
IULIAN Rodica, Peştera oglinzilor, Bucureşti,
Cartea Românească, 1991, 189 p. Cu o scurtă
***, BNR, XLI, 1992, 13–18, 111.
prezentare pe coperta a IV-a. Roman
psihologic. Scrisă în anii 1979–1980 şi M. W.
respinsă de cenzură, cartea evocă pasionanta
căutare de sine a unui anume Cristian LĂCUSTĂ Ioan, Să zbori în zori, LCF, s.
Pandrea, slujbaş dintr-un oraş de provincie. nouă, 1991, 8, 10; Prima ninsoare, TR, s.
Plictisit de rigorile şi automatismele vieţii de nouă, VI, 1994, 29–32, 6; Ultima noapte la
rutină, protagonistul îşi descoperă, în timpul Cairo, LTE, V, 1995, 7, 10–11; Un chip
unei expediţii la o peşteră, vocaţia pentru arta prelins din veşnicie..., CNC, VI, 1995, 4, 6,
fotografică, revelatoare a unor realităţi fragmente din romanul Vremuire.
ascunse, inefabile. Însufleţit şi de scurta
poveste de dragoste cu Isa Ilarion, o fată M. W.
întâlnită pe drumul spre peşteră, eroul,
devenit un creator autentic, trăieşte, în cele LĂNCRĂNJAN Ion, Cum mor ţăranii,
din urmă, aventura descoperirii de sine, prin Bucureşti, Globus, 1991, 203 p. Roman
intermediul expresiei artistice. Original, social. Scrisă în 1987 şi apărută postum,
1991 LUNGU Alexandru D. 62
cartea evocă drama satului românesc supus asupra iubirii eroului pentru o fată, Ruxandra,
colectivizării, odată cu instaurarea regimului cu care acesta împărtăşeşte aceeaşi pasiune
comunist. Destinul tragic al eroului central, pentru circ.
Nicodim Mărginean, figură reprezentativă a M. W.
ţăranului român, deposedat de toate bunurile
şi valorile sale în urma aşa-numitei „revoluţii LUPEANU Constantin, O lume de
socialiste”, este emblematic pentru abuzurile sfincşi, CNT, 1991, 3, 7; 4, 6; Crâmpeie de
comunismului. Om harnic şi chibzuit, dar ţipăt, LTE, II, 1992, 12, 8–9, fragmente din
lipsit de curajul de a se opune făţiş romanul O lume de sfincşi.
imperativelor timpului, protagonistul îşi
pierde mai întâi gospodăria, înscrisă în M. W.
cooperativa agricolă, apoi soţia, care îşi pune
capăt zilelor, după o devastatoare prăbuşire MANTA Tudor, Falimentul omului,
Bucureşti, Casa Europeană, 1991, 216 p.
sufletească. Părăsit şi de copii, ajuns la
Roman social al vieţii de penitenciar. Scris în
dispoziţia diferiţilor activişti de partid,
1971, dar publ. numai după căderea regimului
Nicodim trăieşte o iubire târzie pentru Anuţa,
comunist, romanul propune o frescă a
o altă victimă a regimului. Speranţa unei
mediului carceral văzut ca şcoală de reeducare.
posibile vindecări sufleteşti se dovedeşte însă
În penitenciarul Văcăreşti, urmărind deţinuţii
zadarnică. Ameninţat de autorităţi cu
care aşteaptă un decret de amnistiere,
confiscarea casei, eroul renunţă la perspectiva
naraţiunea evocă ritmurile vieţii cotidiene şi
căsătoriei şi cedează copiilor întreaga avere categoriile umane. E vorba de o lume care se
rămasă. Din ce în ce mai demoralizat şi mai împarte între condamnaţi de drept comun şi
însingurat, chinuit de sentimentul eşecului „intelectuali”, care nu sunt decât comunişti
existenţial, personajul ajunge treptat la ruină, căzuţi în dizgraţie. O faună formată din
pentru a-şi găsi sfârşitul într-o ipostază gestionari lacomi, din activişti de partid
degradantă, pe măsura unei vieţi marcate de corupţi, din procurori traficanţi. Observaţia
renunţări şi compromisuri. Apăsător şi mediului uman e filtrată – şi deformată – de o
sumbru, conceput într-o manieră introspectivă, grilă morală care justifică mizeria vieţii
cu accentul pe reflecţia socială şi politică, carcerale prin gravitatea culpei. Închisoarea e
romanul evocă, într-un stil expresiv, frust, de fapt un purgatoriu, un spaţiu al purificării,
drama omului învins de vicisitudinile istoriei. care reciclează o umanitate „falimentară” şi o
pregăteşte pentru reintegrarea socială.
Constantin Cubleşan, TR, s. nouă, IV, 1992, 33,
Contaminată ideologic, materia epică se
5; Cubleşan, Lăncrănjan, 102–108; Răzvan
Voncu, O ultimă profeţie, LTE, IV, 1994, 2, 4;
dovedeşte astfel neinteresantă şi nu justifică
Teodor Vârgolici, Un scriitor controversat – ~, efortul de descifrare a limbajului argotic care
ALA, IV, 1994, 220, 6. încarcă, obositor, naraţiunea.
M. W. N. Georgescu, LTE, III, 1993, 22, 4.
LUNGU Alexandru D., Duminicile unei veri, L. T.

Bucureşti, Ion Creangă, 1991, 102 p. La limita
genului, ≈ este o povestire memorialistică, ce MANTA Tudor, Izgonirea Smetiei. Sila
evocă o secvenţă din adolescenţa unui anume Samodiva, Bucureşti, Casa Europeană, 1991,
Dumitru Murariu, petrecută într-un sat din 419 p. Roman fantastic. În Insula Mare a
Moldova. Cu opinteli, cartea se concentrează Brăilei, pe un bac care duce elevi în practică
63 MATALĂ Dumitru 1991
agricolă, se descoperă posibilitatea întâlnirii unor convenţii diferite ori a unui nou pact de
unui om cu alter-ego-ul său, venind dinspre lectură. Până la un punct, cartea îşi păstrează
viitor. Encan, fost ceapist, se confruntă cu disponibilitatea de a se realiza sub forme
propriul dublu şi ca urmare se produce o variate, ca un „roman-tragedie” ori ca un
explozie atomică. Constatând situaţia, un roman oral, recitat în faţa cititorului său. Însă,
savant încearcă să folosească în scop practic pe măsură ce naraţiunea înaintează,
această întâlnire cu sinele, exploatând structurile romaneşti încep să se cristalizeze
radiaţiile rezultate. Eficienţa proiectului şi raporturile ficţionale se stabilizează.
ştiinţific este contestată în plan ideologic: în Ultimele trei secvenţe se ordonează în acelaşi
ciuda numeroaselor explozii, prim-secretarul cadru spaţio-temporal; numele personajelor
de la judeţ se îndoieşte că activiştii de partid devin constante, chiar dacă ipostazele lor
ar suferi o asemenea dedublare. Romanul ar oscilează încă. În mod remarcabil, romanul
putea fi astfel o reformulare burlescă a temei expune procesul prin care materia epică se
oglindirii, scoasă din spaţiul introspecţiei, sau solidifică, conturând tipare narative
o satiră a „revoluţiei ştiinţifice” promovate de definitive. Dincolo de problematizarea
doctrina comunistă. Totuşi, indiferent dacă romanescului şi a convenţiilor sale, reuşitele
încercăm o lectură în cheie gravă ori comică, textului trebuie căutate în atmosfera
aglomerarea prolixă de fapte, de registre melancolică care înconjoară personajele
stilistice şi de planuri narative face aproape feminine. Balerina Alina, care moare în
imposibilă recuperea romanului. picioare, dansând, cu o vorbă şoptită pe buze:
„mamă”, se reţine prin caligrafia estetizant-
N. Georgescu, LTE, II, 1992, 47, 4. decadentă.
L. T. Ştefan Agopian, LCF, s. nouă, 1990, 12, 11;
Radu Aldulescu, RL, XXV, 1992, 3, 10; Ioan
MANU Dana Maria, Acting in, Bucureşti, Holban, CRC, 1992, 3, 8; Constantin Crişan,
Publishing House ELF, 1991, 124 p. Cu o Romanul ca provocare, ST, XLIV, 1993, 6, 56.
caracterizare de Ştefan Agopian pe coperta a
L. T.
IV-a. Fragmente: Pascal sau despre o proză
care vine, LCF, s. nouă, 1990, 12, 11; Despre
MARIN Gheorghe, Aagis şi Zeiţele,
condiţia personajului mai degrabă decât
Bucureşti, Casa Europeană, 1991.
despre cea a scriitorului (declaraţie), RL,
XXIV, 1991, 44, 14–15. Roman experimental. Lucian Chişu, LTE, II, 1992, 22, 5.
Greu de rezumat, fără un eveniment central, o
intrigă ori o listă consecventă de personaje, L. T.
romanul ar intra în categoria naraţiunilor
autobiografice. Miza sa nu o constituie totuşi MATALĂ Dumitru, Locul posibil, Bucureşti,
faptele povestite, ci gestul însuşi al povestirii. Cartea Românească, 1991, 423 p. Roman
Cele şase proze datate diferit care alcătuiesc kafkian inspirat din automatismele vieţii de
textul sunt de fapt încercări succesive de birou. În plin regim totalitar, Antohi,
scriere a romanului. Cu fiecare nouă Caranda, Zaharie, Pantile şi Scutelnicu, cinci
secvenţă, naratorul reia efortul povestirii, funcţionari într-un minister, se supun unei
dispunând din nou personajele şi raporturile rutine cotidiene. Ei vin la serviciu, se salută,
lor „într-un fel de nesfârşit work in progress” sunt convocaţi de şef şi rezolvă hârtii fără
(Ştefan Agopian). Textul reflectă experimenta- semnificaţie. Activitatea biroului se opreşte
rea unor moduri alternative de spunere, a brusc, în urma maşinaţiunilor lui Caranda,
1991 MIHADAŞ Teohar 64
care izbuteşte să îşi îndepărteze colegii şi să MIHADAŞ Teohar, Steaua câinelui, Cluj-
organizeze un „nou compartiment”. Sărăcia Napoca, Dacia, 1991, 258 p. (Remember). Cu
întâmplărilor e frapantă, iar acţiunea o caracterizare a autorului pe coperta a IV-a.
stagnează voit pe aproape toată suprafaţa Fragment: Moartea poetului, ALA, II, 1991,
romanului. De altfel, calităţile naraţiunii nu 57, 8. Parte a unui ciclu autobiografic compus
trebuie căutate în varietatea materialului epic, din romanele Frumoasa risipă (1980), Pe
ci în evocarea unei atmosfere apăsătoare şi în muntele Ebal (1990), Pinii de pe Golna
imaginarea plastică a unui decor ministerial. (1993), Străinul de la miezul nopţii (1996),
Prin alegerea conştientă a unui regim static, cartea relatează revenirea din detenţie a lui
privirea stăruie lung pe obiecte ori interioare Toma Graţian, eliberat după doisprezece ani
în descrieri ample şi totuşi lipsite de de închisoare politică, ca şi modalităţile prin
semnificaţie. Romanul evită cu artă care acesta încearcă să îşi găsească locul într-
esenţialul. Fiinţele umane nu au trăsături, ci o societate radical schimbată. Profesor într-un
doar posturi corporale îngheţate, fără oraş de provincie, apoi învăţător într-un cătun
relevanţă psihologică: e sesizată eleganţa şi, în sfârşit, lucrător forestier şi crescător de
mersului, spinarea cocoşată, umerii laţi. Cu cai, personajul eşuează în realcătuirea
cât poziţia în ierarhia ministerului e mai propriei sale existenţe. E o viaţă marcată de o
înaltă, cu atât caracterele sunt mai puţin „la experienţă negativă căreia i se refuză dreptul
vedere”. Astfel, Caranda, cel care va suprima la normalitate. În acest cadru, al unei derive
biroul, devine aproape „invizibil”, existenţiale, nici măcar moartea nu are
resorbindu-se cu totul în mediul în care se semnificaţia unui eveniment eliberator.
Trecut în nefiinţă, dar încărcat încă de duhul
mişcă, confundându-se cu draperia ori cu
neîmplinirii, Toma continuă sub o formă
fotoliul. Romanul propune de fapt o parabolă
acorporală să bântuie pentru a-şi spune
a puterii. Ştergerea caracterului, evocând
povestea. Comunicarea biografiei devine
atitudinea celui care îşi pleacă ochii cu teamă,
astfel o tortură necesară, formă a unei
se asociază autorităţii şi terorii pe care ea o
descărcări negative, nemântuitoare.
inspiră. Frica se proiectează şi asupra
Abandonul confesiunii directe permite o
universului familial. Aceeaşi imprecizie care
proiecţie a biografiei sub unghi fantasmatic,
însoţeşte pe reprezentanţii puterii se aplică
în ceea ce constituie probabil cel mai
obiectelor din mediul intim şi relaţiilor de
interesant roman al acestui ciclu
cuplu. Privirea naratorului trece cu autobiografic.
indiferenţă peste figura soţiei, înregistrându-i
prezenţa ca o piesă neînsufleţită, pierdută ***, UC, I, 1991, 6, 12; Petru Poantă, TR, s.
între formele care mobilează decorul casnic. nouă, III, 1991, 43, 4; ***, P, II, 1991, 11–12, 2;
Înscris în bogata literatură care – inspirată de
Mircea Ţicudean, VTR, XXII, 1992, 254, 7; ***,
ultimii ani ai regimului comunist – a reflectat
BNR, XLI, 1992, 1–6, 137; Mircea Opriţă, Prin
în marginea terorii, romanul se distinge prin
poezie dobândim condiţia paradisiacă a existenţei,
capacitatea de a-şi ilustra tema aproape TR, s. nouă, V, 1993, 46, 3; Ion Mureşan, Intrarea
exclusiv prin forţa evocării plastice a unei istoriei în mit, TR, s. nouă, VI, 1994, 42, 5.
lumi fără relief.
L. T.
***, UC, I, 1991, 3, 15; ***, BNR, XL, 1991,
3, 19. MIHALE Aurel, Sarmiza, Bucureşti, Cartea
Românească, 1991, 261 p. Face parte din
L. T. ciclul Argus, împreună cu romanele Un mesaj
65 MUNTEANU Vladimir 1991
de dincolo de mormânt (1977), Acţiunea mediului cazon în momentul ultim al

Hildebrand (1979), Îngerul negru (1981) şi dictaturii comuniste, ≈ atribuie semnificaţie
Alertă în munţi (1982). Roman de spionaj. politică ierarhiilor militare. Gradaţii sunt
îndoctrinaţi şi şi-au format reflexe de
***, BNR, XLI, 1992, 1–6, 137. torţionari, în vreme ce soldaţii au instincte
revoluţionare. Dincolo de schematismul
L. T.
moral care compromite trama narativă,
MIHĂILAŞ Dan, Ţărm fără bărci, romanul reuşeşte să impresioneze prin
fragment de roman, TR, s. nouă, III, 1991, imagini construite cinematografic, în care
40, 7. detalii indiferente (ţeava fumegândă a
pistolului, bocancii tropăind ritmat în noroi)
L. T. sunt investite cu semnificaţii grave, insinuând
în notaţia realistă fiorul morţii.
MIHĂILESCU Virgiliu Vasile, Studenta de
la seral, Bucureşti, Porus, 1991, 151 p. Vladimir Bălănică, TNLS, III, 1991, 27, 2.
(Romanul popular). Cu o caracterizare a
L. T.
autorului pe coperta a IV-a. Roman de
dragoste. Iubirea Adinei, copil de familie
MODOEANU Mihail, Enigma din casa
bună, care face universitatea la seral, pare
vulturilor, Bucureşti, Calypso, 1991, 270 p.
marcată de neşansă. Un accident de maşină îl
(Strict secret). Roman poliţist.
imobilizează pe Radu, prietenul ei, care îşi
pierde memoria şi e răpit din spital de mama
***, BNR, XLI, 1992, 13–18, 112.
fetei, care îl antipatizează. Independent de
tribulaţiile aventurii erotice, Adina îşi L. T.
urmează traseul şcolar şi îşi trece examenele,
reuşind să se întreţină ca mecanic într-o mare MOTOC Nicolae, Răpit de amazoane,
fabrică bucureşteană. Drama inconsistentă, TMS, XXVI, 1991, 4, 11, 14; Mica anchetă
împodobită aleatoriu cu elemente senza- secretă, ATN, XXXII, 1995, 3, 6–7,
ţionale, ascunde de fapt o temă a parvenirii, fragmente din romanul Madona cu iepure.
fără semnificaţie romanescă.
L. T.
***, BNR, XLI, 1992, 19–23, 84.
MUNTEANU Vladimir, Depoziţia, I, Cluj-
L. T. Napoca, Dacia, 1991, 269 p.; II, în vol.
Depoziţia. Aproape de ţărm, Sibiu, Biblioteca
MLADIN Emil, Anno Domini 1989, Bucureşti, Euphorion, [1993?], p. 5–140. Vol. include şi
Glykon, 1991, 187 p. Roman al vieţii de nuvela Aproape de ţărm. Fragmente: Siesta,
cazarmă în preajma Revoluţiei. Cu câteva CNT, 1991, 8, 7; Robom, CNC, II, 1991, 49,
luni înainte de decembrie 1989, Alexandru 12–13. Roman psihologic. Explorează
Marinache şi Claudiu Sortir, soldaţi într-o resursele abisale ale psihicului uman. Într-un
unitate militară din zona capitalei, îşi trăiesc lagăr de concentrare nazist, doi bărbaţi, Ioan
traumatic experienţa de recrut. Primul e Dabija şi Emilian, epuizaţi de foame şi de
împuşcat, când pactizează cu mulţimea în efort, experimentează o stare singulară de
Piaţa Romană, cel de-al doilea dezertează în halucinaţie. Printr-o neobişnuită înstrăinare
zilele de derută ale Revoluţiei. Frescă a de propriile trăiri sufleteşti, echivalentă cu o
1991 MUSCALU Ion 66
dezindividualizare, cei doi deţinuţi capătă Constantin Călin şi de Constantin Trandafir.

puterea de a visa vieţile altor oameni şi încep „Roman despre adolescenţi… în infernul
să comunice cu morţii. Urmăriţi şi după dictaturii” (Constantin Trandafir), ≈ conţine
încheierea războiului şi după eliberarea din jurnalul unei eleve de liceu, redactat în
lagăr, Ioan şi Emilian rămân sub semnul ultimul an al regimului comunist, din
acestei experienţe transsubiective; lor li se septembrie 1988 până în decembrie 1989.
alătură, pe baza unor trăiri mistice similare, Contrar aşteptărilor, textul nu oferă detalii
David, Ana Maria şi Irina. În societatea anilor intime, care să consemneze crizele specifice
’50, impregnată deja de valorile comuniste, vârstei adolescentine. Scris la îndemnul
cele cinci personaje constituie un grup izolat, tatălui, profesor de română şi literat veleitar,
a cărui intenţie de a menţine starea de jurnalul are o finalitate documentară, fiind
comunicare cu tărâmul morţilor îi conferă un conceput ca o cronică fidelă şi neutră a
caracter subversiv. În cele din urmă, semn al evenimentelor de la şcoală şi din familie.
imposibilei rezistenţe în faţa dictaturii, eroii Eleva, care se numeşte, asemenea autoarei,
pierd, unul după altul, contactul cu straturile Thalia Muşat, reţine festivităţile de început de
abisale, fie prin suprimare fizică, fie prin an, orele de dirigenţie, repetiţiile pentru
adaptare conformistă la normele noii Cântarea României şi practica agricolă. Din
societăţi. Ca şi Cartea muntelui în derivă mediul familial, jurnalul se rezumă la
(1994), ≈ propune o complicată meditaţie consemnarea reuniunilor de familie şi a
politică, filtrată de imaginarul subconştientului serilor monotone, petrecute fără curent
colectiv, fără să izbutească să limpezească electric sau în faţa televizorului. Confesiunea
straturile confuze ale sedimentelor simbolice. nu îşi refuză numai intimitatea, ci şi orice
consideraţie politică. Selecţia evenimentelor,
Mihail Dragolea, F, XXVII, 1991, 11, 4–5; prea strictă pentru a mai produce un
Sanda Cordoş, TR, s. nouă, IV, 1992, 7, 4; ***, document de viaţă în comunism, compromite
BNR, XLII, 1993, 6, 49; G. Nistor, In memoriam acest jurnal, lipsindu-l de interes literar.
~, F, XXIX, 1993, 2, 2; Ioana Pârvulescu, RL,
XXVI, 1993, 48, 5. C. T. Câmpeanu, ST, XLII, 1991, 11, 53;
Mircea Moga, LCF, s. nouă, 1991, 46, 6; Marcel
L. T. Crihană, LTE, II, 1992, 3, 4; ***, BNR, XLI,
1992, 1–6, 137.
MUSCALU Ion, Piatra Şoimului, Iaşi,
Porus, 1991, 175 p., (Romanul popular). L. T.
Roman de aventuri. Urmăreşte faptele
haiducului Ion Chetraru, petrecute în NAGHIU Iosif, Mâneca vântului, Bucureşti,
Moldova la începutul sec. al XIX-lea. Eminescu, 1991, 157 p. Satiră a regimului de
Salvând-o în două rânduri de la moarte pe represiune, concepută pe canavaua unui
Marghioliţa, viitoare soţie a prinţului imaginar textualist. În centrul romanului stă
Nicolache, fiul lui Vodă, protagonistul destinul unui anume Ostahie, „povestit” de
reuşeşte să scape de spânzurătoare. doi lucrători ai Securităţii, Bendic şi Pielescu,
care refac biografia protagonistului, punând
L. T. cap la cap piese din numeroasele tomuri ale
dosarului de urmărire. Evocând supravegherea
MUŞAT Thalia, Jurnalul unei adolescente, neîntreruptă a eroului de la vârsta de şapte
Galaţi, Porto Franco, 1991, 191 p. (Cupidon). ani, ≈ duce reprezentarea regimului autoritar
Cu două caracterizări, pe coperta a IV-a, de la absurd, îngroşând caricatural acţiunile
67 NEDELCOVICI Bujor 1991
Securităţii. De altfel, pe măsură ce naraţiunea unsprezece ani. Concepută ca un spaţiu

înaintează, dosarul de urmărire suferă o geografic insular, ţara, condusă de mai multe
transfigurare simbolică, alterându-şi caracterul decenii de un Guvernator, are caracteristicile
de document poliţienesc. Compoziţional, cunoscute ale statelor totalitare din estul
cartea mizează pe o confuzie, insinuată Europei, fiind izolată, marcată de lipsa cronică
treptat, între notele informative ale Securităţii a mijloacelor de trai şi administrată printr-un
şi romanul scris de un alt personaj, Zahei, regim poliţienesc. Protagonistul descoperă
care, în anii ’60, făcea biografia lui Ostahie. însă, după intervalul de absenţă, o componentă
Acumularea de notiţe întâmplătoare, schiţe nouă a acestui univers concentraţionar, un
caracterologice şi mici episoade dramatice Institut de Îndrumare, Educaţie şi Învăţământ,
transformă dosarul de urmărire în dosar de care stabileşte un raport insolit cu teroarea.
creaţie, asimilând, în cele din urmă, munca Însărcinată cu îndoctrinarea populaţiei, cu
informativă a ofiţerilor cu opera unui scriitor. suprimarea reacţiei de rezistenţă şi cu
Într-o suprapunere voită între ficţiune şi inhibarea nevoii de libertate, noua instituţie, în
realitate, Ostahie, în ciuda străduinţelor ciuda acţiunii sale coercitive, nu are un regim
vastului aparat de supraveghere, îşi pierde obligatoriu, ci îi primeşte pe toţi cei care, din
consistenţa fizică, devenind tot mai mult un
proprie iniţiativă, solicită înscrierea în
personaj imaginar, acela din romanul lui
programul de reeducare. Delaţiunea a devenit
Zahei. Reflecţie ironică în marginea unui
un act intim, pe care fiecare îl comite împotriva
regim represiv, ≈ propune astfel un joc de
propriei persoane, asumând şi postura călăului,
echivalenţe şi de transferuri între absurdul
nu numai pe aceea a victimei. Iniţial revoltat,
lumii totalitare şi literatură, care rămâne
Danyel Raynal parcurge etapele unei adaptări
gratuit, în ciuda unei trame ingenioase.
progresive, sfârşind prin a-şi forma, la rândul
***, UC, I, 1991, 8, 15; Mircea Moga, LCF, s.
său, reflexul de autodenunţare. Analiza acestui
nouă, 1991, 32, 6. proces de transformare a protagonistului, fără
să fie sofisticată, pune în evidenţă un
L. T. mecanism de îngenunchere prin flatare. Fostul
jurnalist cedează în virtutea unei recunoaşteri
' NEDELCOVICI Bujor, Al doilea sociale, pentru că, în loc să îl conteste,
mesager, Bucureşti, Eminescu, 1991, 397 p. dictatura îl consacră. Danyel Raynal descoperă
(În lb. franceză: Le Second messager, tr. de astfel confortul universului totalitar, Institutul
Alain Paruit, Paris, Albin Michel, 1985). oferindu-i protecţie şi izolare, având atmosferă
Fragmente: ≈ (romanul a fost anunţat cu titlul de sanatoriu şi vocaţie de casă de creaţie.
Ereticul îmblânzit), RL, XV, 1982, 18, 14; Remarcabilă reinterpretare a formelor
Întoarcerea, ATN, XIX, 1982, 5, 8–9; dictaturii, ≈ izbuteşte să propună în locul
Sfârşitul cǎrţii, VR, LXXVI, 1982, 8, 26–29; viziunii cenuşii, de sorginte orwelliană, a unui
≈, RL, XXIII, 1990, 2, 14–15. Roman infern metalic, industrial şi urban, un spaţiu
parabolă. Utopie negativă, care ilustrează aseptic de refugiu, care, printr-o perversiune
mecanismele universului totalitar din istorică, încurajează nu gândirea liberă, ci
perspectiva terorii interiorizate şi consimţite. conformismul.
Este vorba de o generalizare, la scara întregii
societăţi, a experimentului Piteşti. Naraţiunea Premiul Libertăţii al Pen Club Français pe anul
relatează reîntoarcerea jurnalistului Danyel 1986; Premiul Academiei Româno-Americane de
Raynal în patrie, după un exil autoimpus de Artă şi Ştiinţă pe anul 1992.
Le Second messager, tr. de Alain Paruit, Roman parabolă. Tratează, printr-o

Paris, Albin Michel, 1985. desfăşurare prodigioasă de elemente
fantastice şi magice, tema exilului. Cartea
Vasile Băran, Fantasmagoriile lui ~, TOI, II, urmăreşte destinul lui Vladimir Antohie,
1991, 30, 14; ~, Cum am scris ≈, RL, XXIV, 1991,
jurnalist român care, în anii regimului
27, 12–13; Norman Manea, Retrospective, RL,
totalitar, emigrează în Occident. Personajul
XXIV, 1991, 39, 12–13; Florin Manolescu, LCF,
s. nouă, 1991, 46, 5; ***, BNR, XLI, 1992, 1–6,
încearcă mai întâi să se stabilească la Paris.
De aici se mută la Geneva, apoi într-o mică
137; Ion Cocora, Cultura română: un pariu
refuzat?, TR, s. nouă, IV, 1992, 1, 1; Claudiu
localitate rurală de lângă Geneva pentru ca, în
Constantinescu, RL, XXV, 1992, 7, 9; Mariana cele din urmă, să îşi construiască o fermă
Ionescu, UC, II, 1992, 5, 3; Cornel Ungureanu, O, izolată în pădure. Vladimir parcurge astfel un
s. nouă, 1992, 5, 11; Nicolae Oprea, VR, traseu care îl poartă din „centrul” parizian al
LXXXVII, 1992, 5, 110–113; Bogdan Popescu, lumii, în mijlocul naturii, traversând, pe o
CAI, 1992, 7–8–9, 68–69; Mihai Dragolea, F, spirală a părăsirii civilizaţiei, oraşul
XXVIII, 1992, 11, 5; L. M. Arcade, Odiseea provincial şi satul. Rezonând, la mare
ereticului îmblânzit, LCF, s. nouă, 1992, 47, 12; distanţă, cu universul de sensibilitate
Dorina Bodea, ESI, 1993, 1–2, 219–220; Mircea
descoperit în exilul pontic al lui Ovidiu,
Martin, Literatura română postbelică şi fundalul
ei social-politic, VTR, XXIII, 1993, 272, 5;
experienţa desţărării pe care o trăieşte eroul
Marius Tupan, 13 întrebări pentru ~ (interviu), lui ~ se dovedeşte, în esenţa ei, ex-centrică,
RL, XXVII, 1994, 3, 12–13; Lovinescu, Unde împletind sentimentul periferiei cu pericolul
scurte, IV, 183–189; Negoiţescu, Scriitori, 316– sălbăticirii. Noul Vladimir, care creşte şi
318; Ulici, Dubla impostură, 250–253; Holban, dresează câini, este „îmblânzitorul de lupi”,
Salonul, 41, 46; Ruxandra Cesereanu, Psihologia fiinţă umană dotată cu capacitatea rară de a
victimei în antiutopia românească. Hipnotizatul comunica cu vietăţile pădurii. Dar sensul
Puterii, războinica, noul mancurt, Gulliver şi acestei relaţii extraordinare nu se înscrie în
homo ridens, F, XXXIII, 1997, 5, 71–73; Ruxandra
paradigma magică a înfrăţirii cu animalele, ci
Cesereanu, Lumea stăpânilor în antiutopia
românească, VTR, XXVII, 1997, 6, 80–82;
în aceea naturalistă a bestializării. Nu lupii se
Cesereanu, Călătorie, 251–254, 259–261, 263– îmblânzesc, ci Vladimir se sălbăticeşte,
264, 267; Cosma, Romanul, II, 420; ~, Celălalt ca descoperindu-şi treptat componenta anima-
tine însuţi, LCF, s. nouă, 1999, 1, 15; ~, „Lumea a lică. Pentru personajul care se scufundă în
devenit prea complicată şi perversă pentru a mai muţenie, exilul reprezintă un agent al
crede că poţi să reuşeşti ţinând în mâna dreaptă o dezumanizării, care îl conduce spre
cruce iar în stânga… un roman” (interviu realizat explorarea unor dimensiuni nonsociale ale
de Cassian Maria Spiridon), CL, CXXXIII, 1999, fiinţei sale. De altfel, în mod simbolic,
5, 4–5; Bogdan Popescu, CAI, 2000, 1, 77–79;
oamenii mor în jurul lui Vladimir, ilustrând o
Elena Budu, Şarpele se afla acolo de la început…
(interviu cu ~), RL, XXXIII, 2000, 36, 12–13;
dezintegrare socială care marchează destinul
Anghelescu, Cămaşa, 133–134; ***, Dicţionarul exilatului. Fără să fie o interpretare originală
a temei exilului, romanul se reţine prin
esenţial; Oprea, Ion D. Sîrbu, 112. V. şi
D. C. R. R., Ultimii, 1970. dinamica regresivă generalizată, care conduce
dinspre centru spre periferie, dinspre civili-
L. T. zaţie spre primitivism şi dinspre societate
spre însingurare, pentru a configura un traseu
' NEDELCOVICI Bujor, Îmblânzitorul de de pierdere a umanităţii.
lupi, Bucureşti, Albatros, 1991, 256 p.
Fragment: ≈, RL, XXIV, 1991, 6, 14–15. – Bucureşti, Eminescu, 1997.
69 ORLEA Oana 1991
Le Dompteur des loups, tr. de Alain Paruit, NICULICĂ Constantin, O frunză-n poartă,
Arles, Actes Sud, 1994. Bucureşti, Universitaria, 1991, 107 p.
Conform unei indicaţii de pe ultima pagină a
Mihai Dragolea, F, XXVIII, 1992, 11, 5; Sanda textului, vol. nu ar reprezenta decât prima
Cordoş, TR, s. nouă, IV, 1992, 44–45, 4; Andreea
parte a romanului. Roman poliţist.
Deciu, RL, XXV, 1992, 40, 8; ***, BNR, XLII,
1993, 9, 58; Bogdan Popescu, CAI, 1993, 4, 66–
***, BNR, XL, 1991, 21, 14.
68; ***, DOI, IV, 1993, 28, 7; Carmen Ligia
Rădulescu, Utopia realităţii şi realitatea ficţiunii, L. T.
VR, LXXXIX, 1994, 11–12, 65–72; Carmen Ligia
Rădulescu, Utopia realităţii şi realitatea ficţiunii NOUR Alina, Un extraterestru în pijama,
în proza lui ~, LCF, s. nouă, 1995, 19, 12; Micu, Iaşi, Junimea, 1991, 272 p. Roman science
Scurtă istorie, III, 117; ~, Trecutul meu arde!,
fiction.
LCF, s. nouă, 1997, 14, 15; ~, Victima agresor,
LCF, s. nouă, 1997, 15, 15; ~, „Autodeterminare”,
LCF, s. nouă, 1997, 16, 15; ~, O tăcere cu ***, UC, I, 1991, 7, 15.
Marlene Dietrich, LCF, s. nouă, 1997, 17, 15; ~,
L. T.
Exilul între oroare şi extaz, LCF, s. nouă, 1997,
19, 15; ~, Revanşa creatorului, LCF, s. nouă,
1997, 24, 15; Irina Mavrodin, DOI, VIII, 1997, 38, NUŞFELEAN Olimpiu, Câinii de
14; ~, DOI, VIII, 1997, 38, 15; Miruna Mureşanu, vânătoare, fragmente de roman, MI, II, 1991,
UC, VII, 1997, 10, 5; ~, Necesitatea creatoare, 11, 5.
LCF, s. nouă, 1997, 37, 15; ~, Pelerin al
absolutului, LCF, s. nouă, 1999, 17, 15; Bogdan L. T.
Popescu, CAI, 2000, 1, 77–79; ***, Dicţionarul
esenţial; Micu, Istoria, 535; Micu, Literatura, 278. OJOG-BRAŞOVEANU Rodica, Crimă prin
V. şi D. C. R. R., Ultimii, 1970. mica publicitate, Bucureşti, Odeon, 1991, 80
p. Fragment: Buchetul de liliac, TNLS, II,
L. T. 1990, 41, 6–7. Roman poliţist.
NEGOIŢĂ Tudor, Când se sfârşeşte jocul. ***, UC, I, 1991, 8, 3.

Roman poliţist, Craiova, Universalia –
Dialog, 1991, 175 p. Roman poliţist. L. T.
***, BNR, XLI, 1992, 7–12, 112. OLTEANU Ion, Spre bisericuţele săpate
în stâncă, LCF, s. nouă, 1991, 31, 10; Nopţile
L. T. crinului galben, LCF, s. nouă, 1993, 15, 10,
fragmente din romanul Nopţile crinului
NEGOIŢĂ Tudor, Când zeii conspiră, galben.
Bucureşti, Dragon, 1991, 267 p. (Dragon –
Galactic). Roman science fiction. L. T.
***, UC, I, 1991, 6, 13. ' ORLEA Oana, Perimetrul zero,

L. T. (În lb. franceză: Un Sosie en cavale, Paris,
Seuil, 1986). Fragmente: O sosie din Ţara de
NESTOR Elena, Gara pierdută, fragment Kuty, (romanul e anunţat iniţial cu titlul în lb.
de roman, CNC, II, 1991, 46, 12. franceză Un Sosie en cavale), RL, XXIII,
L. T. 1990, 12, 20; Un Sosie en cavale, VR,
1991 OVEZEA Constantin 70
LXXXV, 1990, 7, 38–53; Perimetrul zero, 144–149; Ulici, Dubla impostură, 253–255;
ARC, 1991, 1, 91–94. Roman parabolic. Ruxandra Cesereanu, Psihologia victimei în
Primit foarte bine de critică, ≈ a fost antiutopia românească. Hipnotizatul Puterii,
războinica, noul mancurt, Gulliver şi homo ridens,
considerat, pe rând, utopie negativă
F, XXXIII, 1997, 5, 71–73; Ruxandra Cesereanu,
(Laurenţiu Ulici), contrautopie (Ruxandra Lumea stăpânilor în antiutopia românească, VTR,
Cesereanu), ficţiune politică (Florin XXVII, 1997, 6, 80–82; Cesereanu, Călătorie,
Manolescu) sau un melanj al acestora. 251–252, 257, 259, 266–267.
Leontina, protagonista romanului, duce o
L. B.
existenţă retrasă, într-un orăşel francez,
obsedată de ideea unei iminente pedepse cu
OVEZEA Constantin, Robotul, Bucureşti,
moartea. Rememorarea vieţii acesteia
Armonia, 1991, 75 p. Roman science-fiction.
constituie pretextul epic necesar pentru
evocarea vieţii româneşti a anilor L. B.
şaptezeci-optzeci, când cuplul dictatorial al
Ceauşeştilor (Kuty şi Mult-Iubita, în roman) PANIŞ Anatolie, Grinda, fragment de
era la putere. Aceasta este şi perioada de vârf roman, MIC, II, 1991, 3, 3.
a comunismului românesc, realitate ce o
L. B.
urmăreşte şi căreia Leontina încercase să i se
sustragă în totalitate, prin fuga din ţară. În
PARDĂU Platon, Paşaport pentru Australia,
aparenţă o femeie obişnuită, Leontina semăna
Bucureşti, E. M., 1991, 347 p. Roman de
izbitor de mult cu soţia tiranului, motiv
analiză socială cu elemente de policier.
pentru care fusese racolată de agenţii
Naratorul, un cunoscut regizor, frecventează
Serviciului Politic Secret spre a deveni sosia
diverse medii intelectuale din capitală, pe
acesteia. „Transportată” în Perimetrul zero –
care le descrie cu exactitatea observatorului
cartier (p)rezidenţial, accesibil doar elitelor –
exersat şi motivat, poate, de tematica unui
Leontina fusese supusă unui lung şi continuu
mai vechi scenariu la care lucrase, Homo
proces de transformare comportamentală,
Neanderthalensis Bucurescensis. Unii critici
pentru a o face să devină o copie cât mai
au văzut în ≈ un „roman cu cheie”, intuind în
fidelă. Toate acestea sub îndrumarea unei
„spatele tuturor personajelor – personalităţi
armate de „falsificatori” de oameni. Odiseea
ale vieţii medicale şi literare bucureştene”
eroinei, ingenios începută ca o poveste
(Ion Bălu). Intriga, structurată iniţial sub
palpitantă, este transformată abil, odată cu
forma unei farse, deplasează acţiunea din
fuga din ţară, într-o „relatare despre teroare,
sfera concretului în cea a ficţiunii, luând
suspiciune, duplicaţie şi alienare – atribute
proporţiile unui deznodământ apocaliptic.
ale dictaturii relevate în peisaj românesc şi
Publicarea sub formă de farsă a unui proiect
chiar în locul lor de gestaţie” (Laurenţiu
de lege ce permitea comiterea unei singure
Ulici).
crime declanşează un val infracţional căruia
poliţia nu-i poate face faţă. Neputinţă ce
Un Sosie en cavale, Paris, Seuil, 1986.
confirmă fragilitatea valorilor sociale în cazul
Magdalena Bedrosian, ARC, 1991, 1, 91; unei libertăţi asumate greşit, de unde şi ideea
Florin Manolescu, LCF, s. nouă, 1991, 50, 5; reîntoarcerii în timp, posibilitate echivalând
Cornel Ungureanu, O, s. nouă, 1992, 5, 11; Ovid. cu revenirea la omul de Neanderthal.
S. Crohmălniceanu, RL, XXV, 1992, 11, 9;
Valeria Filimon, FMI; XLV, 1992, 7, 11; Alain Adrian Dinu Rachieru, MRT, II, 1991, 10, 5;
Willemin, L’Épreuve de l’exil, ESI, 1993, 1–2, Aluniţa Cofan, CAI, 1992, 1–2, 75–77; Ion Bălu,
71 POPESCU Cristian Tudor 1991
Proza anului 1991, GAC, II, 1992, 1, 3. petrece în primăvara anului 1958 şi evocă
experienţa traumatizantă a Jilavei. Romanul
L. B.
are ca personaje centrale patru deţinuţi
PASCU Ioan, Afacerea Grossmann, politici: Gore Bolovan, Costache Oprişan,
apărut în f. z. CVT, II, 1991, nr. 33–39. Iosif V. Iosif şi Mircea Petre, ultimul fiind
Roman poliţist. uşor de recunoscut drept „travestiul”
autorului (Radu Mareş). Supuşi unui plan
L. B. diabolic de exterminare, cei „patru
evanghelişti ai suferinţei” (Mircea Vasilescu)
PAVLOVICI Vlad, Baraca tificilor, frag-
încearcă să supravieţuiască, păstrându-şi
ment de roman, AGA, IV, 1991, 1, 123–132.
integritatea morală.
L. B.
Mircea Vasilescu, CNC, III, 1992, 2, 4;
PETCU Costel, Dinspre noapte înspre zi sau Eugenia Tudor Anton, RL, XXV, 1992, 31, 10;
Mihai Dragolea, VTR, XXII, 1992, 9, 9; Sanda
Singur printre eroi, Bucureşti, E. M., 1991,
Cordoş, VTR, XXIII, 1993, 8, 9; Radu Mareş, TR,
264 p. Roman confesiune ce-şi propune să
s. nouă, VI, 1994, 10, 4.
reconstituie, din fragmente disparate de jurnal
adolescentin, din scene şi trăiri de pe frontul L. B.
celui de-Al Doilea Război Mondial, drama
existenţială a locotenentului Cristian POPESCU Alexandru Dan, Fiesta non stop,
Teodoreanu. Biografia încărcată, traumatizată Bucureşti, Divers Press, 1991, 127 p. Cu o
îl împinge pe protagonist spre repetate notă a autorului. Romanul unei vacanţe.
tentative de autosuprimare, reprimate prin tot Naratorul, tânărul jurnalist bucureştean, Dan
atâtea eroice gesturi de rezistenţă, în căutarea Popescu, relatează, pe un ton nonşalant,
dramatică a unui sens al vieţii.
spiritual şi plin de vervă, aventura sa estivală
L. B. din „unamienouăsuteşaptezecişinouă”, cu
Roxana, studentă la drept. Povestea celor
PETRESCU Aurel, Apocalips, Bucureşti, douăsprezece zile de „fiestă” petrecute la
Editura Literară Motan, 1991, 216 p. Mamaia absoarbe amintiri eterogene, vorbind
deopotrivă despre copilăria petrecută la
***, BNR, XLI, 1992, 13–18, 112. bunici, în Râmnicu Vâlcea şi despre
începuturile sale de jurnalist şi de romancier.
L. B.
Unii critici au atribuit romanului un substrat
PETRIŞOR Marcel, Memorii, I, Fortul „profund tragic” cu aluzii disimulate la
treisprezece. Convorbiri din detenţie, „ideologia, niciodată numită, a vechiului
Bucureşti, Meridiane, 1991, 317 p. regim” (Horia Gane).
(Document); II, Secretul fortului treisprezece. Horia Gane, CNT, 1993, 11, 5.
Reeducări şi execuţii, Iaşi, Timpul, 1994, 211
p. (Document). La apariţie, supratitlul L. B.
(Memorii) a ridicat obiecţii din partea criticii,
aceasta semnalând, în cazul textului, POPESCU Cristian Tudor, Vremea
„incongruenţă în construcţie” (Sanda mânzului sec, Bucureşti, Cartea Românească,
Cordoş), constatare ce aşază proza la limita 1991, 142 p. Fragmente: ≈ TNLS, II, 1990, 3,
genului, ca roman autobiografic. Acţiunea se 6–7; ≈ CNC, I, 1990, 4, 13; ***, LTI, 1999,
29, 129. Roman psihologic, resuscitare a ' SĂVULESCU-VOUDOURIS Monica,

genului picaresc (Ovid. S. Crohmălniceanu) Tată, suntem lunateci, Bucureşti, Cartea
sau, mai aproape de adevăr, un „dosar de Românească, 1991, 157 p. (În lb. română: ≈,
existenţă” (Eugen Simion), ≈ transcrie Amsterdam – Aarhus, V. Frunză, 1989).
zbuciumul sufletesc al inginerului Valentin Roman al exilului. Cartea reprezintă
Stănescu – cercetător ştiinţific şi meditator al confesiunea unei intelectuale române
unor loaze bucureştene – care, la cei treizeci emigrate în Olanda, în timpul regimului
de ani ai săi, trăieşte în plin ceauşism un acut comunist. Afectată de întoarcerea acasă a
sentiment al ratării. „Personajul nu are nici tatălui care, deşi grav bolnav, venise să o
complexitate, nici profunzime, fiind viziteze în ţara de adopţie, naratoarea îşi
rezultatul unui desen psihologic voit simplu, retrăieşte intens viaţa, confesându-i-se celui
ca o demonstraţie rapidă, bine executată […] care, cu fiecare clipă a zborului cu avionul, se
îndepărtează tot mai mult de ea. Primit
Romanul ≈ e un exerciţiu stilistic, o bună
favorabil, romanului i-a fost apreciat, de unii
demonstraţie de talent, o promisiune, şi ar fi
critici, „tabloul «total», complet al traiului în
putut fi mai mult decât atât” (Ion Simuţ).
«societatea socialistă», surprinzând
Mircea Moga, LCF, s. nouă, 1991, 37, 6; Ioana elementele-cheie esenţiale” (Nicolae Balotă),
Bot, Autorul şi personajul său, TR, s. nouă, IV, în timp ce alţii au considerat „interesante, cu
1992, 1, 4; Alex Ştefănescu, RL, XXXI, 1998, 50, adevărat […] notaţiile despre viaţa unui
4; Cristina Tamaş, TMS, s. nouă, IV, 1999, 3, 6; intelectual anxios în exil, neputinţa lui de
Ion Simuţ, F, XXXV, 1999, 4, 24–27; Cristian […] a scăpa de «Estul din noi»” (Eugen
Tudor Popescu, LTI, 1999, 29, 129; Micu, Istoria, Simion).
491; Simion, Fragmente, IV, 259–264; Simuţ,
Arena, 222–226.
– Amsterdam – Aarhus, V. Frunză, 1989.
L. B.
Vader, wij zijn slaapwondelaars, tr. de Rosa
POPOVICI Titus, Tovarăşul de drum, Pollé, Jana de Goede, Amsterdam, Vita, 1994.
fragment din romanul Echinocţiul de iarnă,
Saskia Nieuwenhuis – Mircea Marian, Acum e
LCF, s. nouă, 1991, 43, 8.
momentul ca România să se afirme în lume, TR, s.
L. B. nouă, II, 1990, 29, 9; Dumitru Chirilă, Drama
celui care gândeşte singur, a intelectualului,
ROBESCU Marius, Rebeliunea, fragment provine din faptul că nu poate să fie supus uşor, F,
XXVI, 1990, 9, 14–15; Eugen Simion, RL, XXIII,
de roman, VR, LXXXVI, 1991, 4, 16–25.
1990, 40, 8; Lucian Chişu, LTE, II, 1992, 16–17,
L. B. 4; Mariana Codruţ, RL, XXV, 1992, 16, 11;
Nicolae Baltă, VR, LXXXVII, 1992, 8–9, 150–
RUNCAN Miruna, De ocazie, O, s. nouă, 154; Marius Tupan, Respect romantic pentru
1991, 35, 12; Irozii, CNT, 1992, 22, 5, condiţia de om (interviu cu ~), LCF, s. nouă, 1955,
fragmente din romanul Atac frontal. 20, 12–13; Dumitru Chirilă, În dialog cu ~ despre
ţară şi despre exil, despre noi şi despre alţii, F,
L. B. XXXIV, 1998, 11, 71–77; Simion, Fragmente, II,
43–45; Micu, Istoria, 653.
SALEM H., Întrerupătorul, Bucureşti,
L. B.
Eminescu, 1991, 224 p. Roman
science-fiction.
SBANŢU Cicerone, Apele înaintea mării,
L. B. Iaşi, Centaur, 1991, 166 p. Cu o postf. de
73 STARCU Dan 1991
Ioan Holban. Roman „policier cu ingrediente 1989 şi inspirată, probabil, din viaţa autoarei,
science-fiction” (Ioan Holban). În vama cartea cuprinde reflecţiile unei tinere femei,
Autostrada, topos al prozelor lui ~, plasată Maria, la încheierea călătoriei întreprinse de
acum după decembrie 1989, se anchetează aceasta în Siberia, pe urmele familiei sale,
două morţi, a vameşului Popescu, bănuit de deportată acolo în 1940. Într-un scenariu narativ
sinucidere, şi a cabanierului Sandu. Ţesută în construit prin dialogul Mariei cu bunicul său,
ritm alert, trama pune în scenă, pe un fundal victimă şi supravieţuitor al surghiunului,
realist, o intrigă poliţistă verosimilă, pentru romanul pune în relaţie două spaţii ale
ca, în rezolvarea anchetei, prin intermediul conştiinţei – cea a bunicului, care duce povara
unui personaj straniu, naratorul să apeleze la memoriei, şi cea a Mariei, care îşi construieşte
recuzita science-fiction. amintirile recuperând istoria familiei.
I. T. Ion Roşioru, Viaţa la voia altora, TMS,
XXVII, 1992, 12, 6.
SBANŢU Cicerone, Proscrisul, Iaşi, Centaur,
I. T.
1991, 158 p. „Mariaj între cele două formule
– a romanului poliţist şi a celui science-
SPÂNU Alexandru, Noaptea feudalului,
fiction” (Ioan Holban), naraţiunea se centrează
fragment de roman, LCF, s. nouă, 1991, 1,
pe destinul a două personaje. Primul, Peter
10–11.
Danubian, numit şi Piro, născut pe Terra şi
transferat apoi pe planeta Kaba, este membru I. T.
al neamului oamenilor care „au adus pe
pământ dezastrul de la sfârşitul mileniului STANCA Dan, Invalidul, fragment din
trei”. El devine, în urma unui experiment, romanul Arderea apei, CNC, II, 1991, 12, 12.
„primul om care străbate timpul şi spaţiul”. I. T.
Al doilea, inginerul Emilian Radu, o figură
controversată, investighează o triplă crimă, STARCU Dan, Întemeierea, Galaţi, Porto
pentru dezlegarea căreia singurul indiciu este Franco, 1991, 344 p. Roman istoric despre
un portofel cu monogramă. Soluţia anchetei o întemeierea primului voievodat românesc. În
dă intervenţia lui Piro, care, trimis în misiune sec. al XIV-lea, cavaleri şi nobili de naţii
pe Pământ, atunci când inginerul moare într- diferite luptă, sub conducerea lui Carol Robert
un atentat, se întrupează în corpul acestuia şi de Anjou, prinţ francez şi conducător al
elucidează misterul. regatului Ungariei, pentru a-l înfrânge pe
voievodul Basarab I. Acesta, deşi ceruse ajutor
I. T. ţarului bulgar şi tătarilor, ţine piept
cotropitorilor de unul singur. Ritmul dinamic al
SCHERER Victor, O dovadă suplimentară, acţiunii, bogat documentată, surprinde atât
Râmnicu Vâlcea, Alfar, 1991, 96 p. Roman evenimentele istorice din sec. al XIV-lea, cât şi
poliţist. specificul vieţii din cetăţile Severin, Argeş sau
I. T. Timişoara, conturând o imagine sugestivă a
obiceiurilor medievale, creştine şi păgâne, din
SIUPIUR Elena, Siberia dus-întors: şaptezeci care nu lipsesc aventurile şi poveştile de iubire.
şi trei de ruble, Bucureşti, Anima, 1991, 118 p.
Fragment: ≈, T, XIX, 1990, 6, 35–39. „Roman- ***, BNR, XLI, 1992, 24, 31.
reportaj” (Ion Roşioru). Redactată între 1982 şi I. T.
1991 STOENESCU Alex Mihai 74
STOENESCU Alex Mihai, Drumul Olandei, a tinerei Roxana (supranumită „căpitanul”) cu

Bucureşti, E. M., 1991, 365 p. (Est-Vest). o boală necruţătoare, leucemia.
Într-o notă preliminară, autorul declară că
A. S.
subiectul romanului se inspiră din întâmplări
reale. Fragment: ≈, VAR, II, 1991, 2, 14–15.
ŞOVU George, Declaraţie de dragoste,
Roman de război. Pretextul narativ îl
Bucureşti, Editura Iacobi, 1991, 158 p.
constituie investigaţiile unui ziarist asupra
(Biblioteca bleu). Cu o pref. a lui George
unor evenimente din Al Doilea Război
Muntean. Roman de dragoste. Evocă iubirea,
Mondial, care îl au ca protagonist pe Ştefan
ca „un popas de suflet”, dintre doi elevi,
Predescu, membru în mişcarea de rezistenţă
din Olanda, personaj central şi în romanul Alexandru Bârsan şi Ioana Popa. Lirismul
Prizonier în Europa (1998), prin aventurile necenzurat, cu versuri din autori clasici şi
căruia se pare că autorul restituie experienţa contemporani, dau textului caduc un aer de
de război a tatălui său. Scenariul construit pe litanie improvizată.
o factologie ce domină epicul ilustrează, cu Dan Silviu-Boerescu, În căutarea romanului
recuzita istoricului, atmosfera mediilor politice (VI), LCF, s. nouă, 1992, 7, 12.
din acel timp.
A. S.
***, BNR, XL, 1991, 10, 19; ***, UC, I,
1991, 6, 15. ŞOVU George, Liceenii, Bucureşti, Editura
Iacobi, 1991, 159 p. (Biblioteca bleu). Roman
I. T.
pentru adolescenţi. Întâmplări banale (filme,
fotbal, petreceri, competiţii şcolare, dragoste)
STOICA Aurel C., Duhovnicul Satanei, I.
fără vreo legătură cu literatura.
Suflete negre, Deva, Destin, 1991, 155 p.; II.
Blestemul unei mame, Deva, Destin, 1992,
– Bucureşti, Garamond, 1998.
161 p.; III Porunca Marelui Sfat, Deva,
Destin, 1994, 291 p.; IV. Zările se înroşesc, A. S.
Deva, Destin, 1995, 318 p. Roman istoric.
Acţiunea are loc în sec. al XVIII-lea ardelean, ŞTEFĂNESCU Daniela, Compoziţie la
marcat de rezistenţa populară împotriva patru mâini, Bucureşti, Asociaţia Prietenii
iobăgiei şi a fenomenului de maghiarizare. În Cărţii, 1991, 227 p. Roman de familie, format
prim-plan se află cunoscuţii eroi ai revoluţiei din două jurnale intime, al tatălui şi al fiicei,
de la 1784, fraţii de suferinţă Horea, Cloşca şi alăturate arbitrar, într-un fel de monografie
Crişan, plus Coriolan Cristior, din stirpe sentimentală a primei vârste. Întâmplările din
nobilă, dar aprig luptător pentru drepturile şi cele două texte paralele reprezintă detalii de
credinţa strămoşească a moţilor. Aglomerarea biografie comună exterioare literaturii.
de situaţii conflictuale salvează oarecum lipsa
Horia Alexandru, Povestea unei vieţi, TNL, IV,
de substanţă a romanului, pe alocuri tendenţios,
1992, 567, 5.
depăşind sfera literaturii.
A. S.
A. S.
ŞTIRBU Viorel, Anchetă de iarnă, I–II,
ŞOVU George, Căpitanul Rex, Bucureşti, Bucureşti, E. M., 1991, 221 + 221 p. Roman
Porus, 1991, 189 p. (Porus). Roman liric. social. Reconstituirea unei înscenări judiciare e
Autorul evocă lupta „pe viaţă şi pentru viaţă” folosită pentru abordarea mai multor subiecte
75 TEODORESCU Hortensia 1991
tabu în perioada regimului comunist: adevărul răsturnarea regimului comunist, combinând

vieţii şi al justiţiei, maniheismul ideologic un registru realist cu unul simbolic pentru a
totalitar, mecanismele constrângerii şi ale degaja semnificaţiile unei revoluţii înainte ca
culpabilizării, puterea şi acapararea ei, libertatea aceasta să se fi întâmplat. Naraţiunea
de expresie, efectul nociv al îndoctrinării şi urmăreşte un grup de şase tineri care participă
fanatismul propagandei de partid. la o schimbare a puterii în România anilor
’80, traversând etapele specifice ale unei
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1991, 8, 6; Nicolae
mişcări politice violente, de la protestele de
Boghian, Orizont editorial, VAR, II, 1991, 3, 17;
Mariana Sipoş, Cărţile întunericului, RL, XXIV, stradă şi de la înfruntarea cu forţele
1991, 15, 11; Ion Bălu, Proza anului 1991, GAC, poliţieneşti, până la instaurarea unor noi
II, 1992, 1, 3; Ion Roşioru, Retrovizor ’91. Proza, raporturi sociale. Scenariul acestei revoluţii
TMS, XXVII, 1992, 1, 8–9. imaginare este asemănător celui după care s-
au desfăşurat evenimentele din decembrie
A. S.
1989. Izbucnirea spontană a revoltei, succesul
ŞTIRBU Viorel, Paznici la drumul mare, acesteia şi haosul politic postrevoluţionar
Bucureşti, Eminescu, 1991, 237 p. Roman trădează mai degrabă cronica retrospectivă a
social bazat pe observaţii pamfletar-ironice unei realităţi istorice decât proiecţia
pe tema transformării unei comune de câmpie imaginară a unei răsturnări politice. Mai
într-un „oraş al oilor” (cu aeroport, ciobani de interesantă decât consemnarea propriu-zisă a
împrumut etc.). Satira vizează „confecţionarea” revoluţiei este însă dublarea naraţiunii realiste
de caractere noi, într-o ficţiune politică lipsită printr-un plan simbolic, care angajează o
de logică şi spirit critic. parte dintre personaje în înfruntarea cu un
monstru marin din apele Mării Negre.
Mircea Moga, LCF, s. nouă, 1991, 29, 6; Urmărită obsesiv, ca o aventură ce se
Miruna Barbu, Joc în trei minus unu, RL, XXIV, intersectează periodic cu evenimentele
1991, 28, 10; Ion Roşioru, Retrovizor ’91. Proza,
istorice, această „luptă cu balaurul” transcrie
TMS, XXVII, 1992, 1, 8–9.
în registru mitic un sentiment generalizat al
A. S. incertitudinii. Personajele ajung treptat să
pună la îndoială tot ce ştiu despre monstrul
TECUCEANU Horia, Căpitanul Apostolescu marin, despre existenţa sa, despre anihilarea
şi mobilul. Ancheta continuă. Roman sa şi chiar despre caracterul său malefic. ≈
detectiv, Ploieşti, Quintus, 1991, 143 p. Cu o interpretează astfel revoluţia prin intermediul
notă a autorului. Roman poliţist. unei parabole, care suspendă sensurile
A. S. răsturnării politice, relativizând atât
îndreptăţirea şi valoarea socială a revoltei, cât
TECUCEANU Horia, Căpitanul Apostolescu şi capacitatea ei de a lăsa o urmă în istorie.
şi spionii, Bucureşti, Editura Medicală, 1991,
Alexandra Vrânceanu, RL, XXV, 1992, 16, 10;
160 p. Cu o notă a autorului. Roman poliţist. Gheorghe Glodeanu, Generaţia ’90 sau comedia
A. S. literaturii, P, IX, 1998, 9–10, 10–11.
A. T.
TEODORESCU Bogdan, Copiii teribili nu
învaţă istoria, Bucureşti, Albatros, 1991, 219 TEODORESCU Hortensia, Dincolo de
p. Roman al unei revoluţii fictive. Scris, după singurătate, Galaţi, Porto Franco, 1991, 160
afirmaţiile autorului, în 1986, ≈ anticipă p. Roman de dragoste. Un caiet găsit pe o
1991 TIRONEAC Nelu 76
bancă conţine istoria iubirilor Narcisei, TUDOR Octavian, Afară din joc, în vol.
profesoară de liceu şi scriitoare într-un oraş Motivul. Afară din joc. Celălalt, Bucureşti,
de provincie. Aglutinativ, naraţiunea inter- Eminescu, 1991, p. 105–233 (Mister).
sectează şi poveştile de dragoste ale altor Fragment: ≈, RL, XXIII, 1990, 17, 14.
două femei, Andreea şi Mădălina. În ciuda Roman poliţist.
varietăţii situaţiilor, drama erotică rămâne
însă casnică, limitându-se la alcool, violenţă Alex Ştefănescu, RL, XXIV, 1991, 7, 11; ***,
ori bigamie. Romanul are în vedere, fără a UC, I, 1991, 3, 15.
insista, şi mediul scriitoricesc de provincie ori
lumea interlopă, devenind într-un caz A. T.
pretenţios iar în celălalt senzaţional.
TUDOR Octavian, Celălalt, în vol. Motivul.
Ion Bălu, Proza anului 1991, GAC, II, 1992, 1, Afară din joc. Celălalt, Bucureşti, Eminescu,
3; Liliana Lazia, TMS, XXVII, 1992, 2, 10 . 1991, p. 237–349 (Mister). Roman de
A. T. introspecţie care urmăreşte, sub pretextul
întâlnirii unui alter-ego, proiecţia sinelui în
TIRONEAC Nelu, Crime ascunse, Craiova, alteritate. Actorul bucureştean Paul Popescu,
Atelier XX, 1991, 60 p. Cu o pref. a întors după o lungă absenţă în satul natal
autorului. Roman poliţist. pentru a participa la înmormântarea tatălui,
află de existenţa unui personaj care i s-a
***, BNR, XLI, 1992, 1–6, 140. substituit, uzurpându-i numele şi asumând, de
A. T. pe poziţia fiului, relaţia cu părinţii.
Enigmatică iniţial, tratată în registru fantastic,
TITEL Sorin, Uitarea, fragment de această întâlnire cu dublul devine în cele din
roman, O, s. nouă, 1990, 27, 12. urmă un fapt cu o explicaţie banală: existenţa
„celuilalt” se justifică senzaţional printr-o
A. T.
adopţie tăinuită mai multe zeci de ani, a unui
TOLOACĂ Grigore, Cine a tras în copil luat dintr-un orfelinat. Romanul se
Pompiliu Oancea? Detectiv după revoluţie, reţine secvenţial prin atmosfera misterioasă
Alba Iulia, Editura 1 Decembrie, 1991, 96 p. ce aminteşte de proza lui Mircea Eliade.
Roman poliţist.
Alex Ştefănescu, RL, XXIV, 1991, 7, 11; ***,
M. M.
UC, I, 1991, 3, 15.
TRICOLICI Chiril, Plăcerile riscului, Bucu- A. T.
reşti, Diamant, 1991, 191 p. Roman poliţist.
TUDOR Octavian, Motivul, în vol. Motivul.
***, BNR, XLI, 1992, 19–23, 86. Afară din joc. Celălalt, Bucureşti, Eminescu,
A. T. 1991, p. 7–101 (Mister). Roman de
introspecţie care urmăreşte, sub pretextul
TRICOLICI Chiril, Un cartuş la butonieră, întâlnirii unui alter-ego, proiecţia sinelui în
Bucureşti, Diamant, 1991, 149 p. Roman alteritate. Recent angajat de un fost prieten,
poliţist. pensionarul Dumitru descoperă în sertarele
noului său birou scrisorile predecesorului
***, BNR, XLI, 1992, 1–6, 140. defunct care, întâmplător, purta acelaşi nume,
A. T. Dumitru. Epistolele dezvăluie participarea
77 ŢEPENEAG Dumitru 1991
acestuia la un jaf, împreună cu alţi trei patetic chiar, dar capabil de a se dedubla şi de
parteneri. Pensionarul asumă, ca o cauză a se privi pe sine oarecum din afară.
personală, răzbunarea alter-egoului său – cu Subiectul hibrid el/eu este o figură a
care comunică prin mijloace onirice – şi îi imaginarului aglutinată prin strategia textuală
supune pe cei trei unei terori psihologice. a fugii, de inspiraţie muzicală. Mareele
Naraţiunea e complicată artificial, sacrificând textuale polifonice aduc cu ele fie perspectiva
subtilitatea analizei psihologice prin aparent distanţată, ca de travelling
coincidenţe senzaţionale şi emergenţe ale cinematografic circular, a imaginii unui el în
paranormalului. mişcare, fie vocea marcată de un plus de
subiectivitate, amorfă totuşi, a lui eu.
Alex Ştefănescu, RL, XXIV, 1991, 7, 11; ***,
UC, I, 1991, 3, 15. Arpièges, tr. de Alain Paruit, Paris,
Flammarion, 1973.
A. T.
' ŢEPENEAG Dumitru, Zadarnică e arta anul 1991.
fugii, Bucureşti, Albatros, 1991, 133 p. (În lb.
Claude Bonnefoy, Un mécanisme savant, „La
franceză: Arpièges, tr. de Alain Paruit, Paris,
Quinzaine Littéraire”, 1973, 159, 14–15; Jean
Flammarion, 1973.) Fragmente: Zadarnică-i Ricardou, Les recherches de Tsepeneag, „Le
arta fugii, RL, XXIII, 1990, 6, 14–15; Monde”, XXX, 1973, 8922, 25; Gabriel
Zadarnică-i arta fugii, VR, LXXXV, 1990, 6, Dimisianu, Onirismul subversiv, RL, XXIV, 1991,
49–57; ≈, CNT, 1990, 36–37, 6; Zadarnică-i 10, 4; Eugen Simion, Organizarea textului epic,
arta fugii, RL, XXIV, 1991, 10, 14–15. Scris RL, XXIV, 1991, 20, 8; Vladimir Bălănică, Pe
între anii 1969 şi 1971, este primul roman urmele lui Zenon, TNLS, III, 1991, 21, 2; Valeriu
publ. de autor în Franţa, pentru care a fost Cristea, După douăzeci de ani..., ALA, II, 1991,
68, 3; Ov. S. Crohmălniceanu, O partidă de şah
nominalizat la Premiul Médicis. Roman
câştigată magistral, CAI, 1991, 8–9, 5–7; Florin
textualist-oniric, îndatorat poeticii noului Manolescu, Pamfile şi broasca ţestoasă, LCF, s.
roman francez. Scriitorul român nouă, 1991, 23, 5; Ion Bogdan Lefter, „Cazul” ~,
(proto)textualist şi oniric, traducător el însuşi CNC, II, 1991, 29, 5; Radu G. Ţeposu, CVT, II,
al unora dintre noii romancieri, cultivă 1991, 28, 6; Nicolae Oprea, Un roman polifonic,
metoda zadarnicei fugi textuale, efectul de VR, LXXXVI, 1991, 9, 99–103; Ioana Bot, Fuga,
„vârtej încremenit” din noul roman francez, ca specie literară, TR, s. nouă, III, 1991, 42, 4;
Virginia Fetinca, APS, II, 1991, 11, 10; Traian T.
personajele fiind mai degrabă fantoşe şi voci
Coşovei, Exerciţii de aşteptare ale domnului ~,
textuale, iar acţiunile transformându-se în CNT, 1991, 49, 3; Augustin Frăţilă, Poisson
arpegii (arpièges, după titlul francez al d’Avril, CNT, 1991, 49, 3; Florin Sicoie, Temă şi
romanului) discursive. La fel ca neoromancierul variaţiuni sau „Vechiul joc de-a imaginile”, CNT,
Claude Simon, ~ recurge la prelucrarea 1991, 49, 3; Gabriel Grigore, ~ par lui même,
intertextuală a parabolei lui Zenon, invocând CAL, 1991, 12, 6; Petre Răileanu, ARC, 1992, 2,
paradoxul eleat al săgeţii imobile, transpus 221–222; Mihaela Ursa, Exerciţiile de zbor şi arta
acum la nivel discursiv. Un atlet, Pamfile, fugii, APS, III, 1992, 5, 8; Mihai Dragolea,
Reverberaţii, reflexe, reluări, VTR, XXIV, 1994,
reuşeşte să prindă din urmă broasca ţestoasă
9, 7, 19; Bârna, Ţepeneag, 144–152; Buciu,
când aceasta „dormea”. Tânărul care aleargă Ţepeneag, 108–110; Ivăncescu, O nouă viziune,
să prindă trenul, cu un buchet de flori în 11; Dimisianu, Lumea criticului, 159–163.
mână, sau fantomaticul biciclist, cumulează Ilina Gregori, Aspects de l’onirique dans la prose
atât rolul unui cvasiimpersonal el, cât şi pe de ~, „Cahiers de l’Est”, 1980, 20, 109–122; I.
acela al unui eu ceva mai empatic, uşor Negoiţescu, ~, VTR, XX, 1990, 10, 4; Negoiţescu,
1991 ŢIGHILIU Ioan 78
Scriitori, 445; Nicolae Bârna, Humor şi înconjurate de moarte, reuşind, în ciuda

transhumanţă, CAI, 1996, 9–10, 69–80; Micu, vremurilor şi contra istoriei, să se salveze.
Scurtă istorie, III, 357–358; Ion Simuţ, ~ şi Simbolic, romanul opune natura
rebeliunea onirică, F, XXXIII, 1997, 4, 44–47; monumentală a bibliotecii efemerităţii
Marian Victor Buciu, Onirism, textualism şi
individului, împletind destine fragile de
postmodernism, LCF, s. nouă, 1997, 45, 7; Marian
Victor Buciu, Ontologia naraţiunii şi a textului la
scriitori cu această reprezentare a perenităţii
~, APS, IX, 1998, 7–8, 30–32; Cosma, Romanul, cărţii. Pătru Pătruţ, pictor ţăran, se străduieşte
II, 415–416; Damian, Aruncând mănuşa, 207–233; până la moarte să dea formă scripturală unei
Moceanu, Visul, 206–207; Nicolae Bârna, literaturi orale; Petre Cubar, cărturar
Demiurgul postmodern, F, XXXVI, 2000, 9, 68– încarcerat pentru ideile sale subversive,
76; Marian Victor Buciu, Momentul-durabil: ~, F, trebuie să îşi poarte în minte propriul text,
XXXVI, 2000, 9, 49–57; Mihai Dragolea, De la transformându-şi memoria în tezaur pasiv al
Paris spre Maramureş, F, XXXVI, 2000, 9, 83– unui op care îl împovărează; Iţă Barabă,
85; Micu, Istoria, 617–118; Oprea, Vlasie, simplu cârciumar, silit să transcrie un text pe
Literatura, 113–114; Simuţ, Arena, 180–181.
care nu îl înţelege, se vede investit cu
L. Pv. menirea de a proteja ms. cu preţul vieţii sale.
Biografii absorbite şi consumate, sub diferite
ŢIGHILIU Ioan, Tornado, fragment de forme, de fascinaţia scriiturii, aceste destine
roman, ATN, XXIX, 1991, 4, 6–7. Conform sacrificate ilustrează „scrisul ca stare de risc”
unei informaţii de pe coperta a IV-a a vol. Am (Ioan Holban), oferind naraţiunii ocazia să
fost femeie, Târgu-Mureş, Tipomur, 1993, de exploreze teme textualiste tratate sub un
acelaşi autor, romanul, cu titlul Tornado, ar fi unghi tragic. Totuşi, înainte de a fi istoria
fost depus la o editură. unor personaje, ≈ rămâne cronica unei
biblioteci. Comparaţia cu Numele
A. T. trandafirului, inevitabilă în acest caz, evocată
de o parte a criticii de întâmpinare, nu este în
ŢUCULESCU Radu, Umbra penei de întregime justificată. Spre deosebire de
gâscă, Cluj-Napoca, Dacia, 1991, 257 p. Cu romanul lui Umberto Eco, unde imaginarul
o pref. a autorului şi două caracterizări pe bibliotecii capătă o funcţie compensatorie în
coperta a IV-a de N. Steinhardt şi Mircea raport cu teroarea, în ≈ reveria livrescă joacă
Iorgulescu. Fragment: ≈, TR, s. nouă, III, un rol complementar regimului totalitar.
1991, 22, 5. „Lume imaginară, de-a dreptul Singurul care domină cărţile, fără să resimtă
insolită care îşi are rădăcinile într-un spaţiu atracţia lor thanatică, este stăpânul
geografic şi istoric real” (Cornel Moraru), ≈ domeniului, Prinţul, alegorie transparentă a
reprezintă o construcţie complexă care autorităţii absolute. Ciuma, reprezentare de
reuneşte, pe o tramă cu aspect realist, un inspiraţie existenţialistă a apocalipsei,
imaginar textualist, o reverie livrescă, o ocoleşte Castelul şi biblioteca, ilustrând o
ficţiune a apocalipsei şi o parabolă politică a istorie care îşi încheie tragic cursul, sub
totalitarismului. Situată în Transilvania anilor patronajul indiferent al cărţii. Scris în epoca
1770, naraţiunea urmăreşte, de-a lungul a 60 comunistă, romanul nu proiectează în
de ani, destinul unei biblioteci. Aflată în universul livresc un spaţiu de refugiu, ci, mai
incinta unei mănăstiri de călugări, aceasta e degrabă, un interval neutru şi insensibil în
evacuată înaintea unui atac devastator al care se oglindeşte absurdul care zdrobeşte
austriecilor. Cumpărată de un Prinţ şi umanitatea.
instalată într-un Castel, ea supravieţuieşte, o
jumătate de sec. mai târziu, unei ciume care ***, UC, I, 1991, 6, 11; Cornel Moraru, VTR,
nimiceşte populaţia locală. Cărţile sunt XXI, 1991, 243, 7; Ioana Bot, TR, s. nouă, III,
79 VASILESCU Vladimir 1991
1991, 34, 4; Mihai Dragolea, ST, XLII, 1991, 8, părinteşti, cartea relatează, din perspectiva
34; Al. Th. Ionescu, CAL, 1991, 7–8, 5; Radu unei fetiţe crescute de tată şi de bunică,
Ţuculescu, F, XXVII, 1991, 9, 5; Ion Simuţ, RL, primele experienţe de cunoaştere, de definire a
XXIV, 1991, 42, 10; Ioan Holban, CRC, 1991, 32,
sinelui şi de raportare la ceilalţi. Departe de a
8; Marin Şara, GAI, II, 1991, 6, 3; Ion Roşioru,
TMS, XXVII, 1992, 1, 8–9; Holban, Salonul, 211–
propune rememorarea nostalgică a unui
212; Monica Spiridon, Un prozator nelinştit, TR, univers idilic, cartea descrie un spaţiu al
s. nouă, VIII, 1996, 1, 5; Simuţ, Critica, 174–178; copilăriei în care a pătruns alteritatea, o lume
Monica Spiridon, Un… post-textualist traversată de forţe contradictorii şi populată de
avant-la-lettre, CNC, IX, 1998, 11–12, 7. figuri echivoce. Insinuarea în familie, alături
de tată, a unei femei şi a unei surori vitrege, o
A. T.
confruntă pe protagonistă cu primele prezenţe
VAIDA POENARU Alecu, Fă-ţi timp şi străine, care suscită în egală măsură fascinaţie
pentru mine!, Bucureşti, E. M., 1991, 238 p. şi respingere. Identificând arhetipal personajul
Roman de dragoste. Istorie a unei iniţieri feminin, ca un complement al cuplului adamic,
erotice, naraţiunea urmăreşte dramele fetiţa lasă să pătrundă în propria-i reprezentare
sentimentale ale unui tânăr care îşi descoperă despre lume o figură impură, cu rol ambiguu
senzualitatea oscilând între pasiune, atracţia care, în acelaşi timp, ţine locul mamei, dar îl şi
sexualităţii mature şi confortul iubirii îndepărtează pe tată. Evocare a copilăriei din
conjugale. Cu cinci zile înainte de a pleca în perspectiva inevitabilei dezvrăjiri, ≈ contu-
armată, Miron, student la medicină, se rează astfel nu atât un parcurs al ieşirii din
îndrăgosteşte de Mariana cu care consumă paradis, ca în Amintirile lui Creangă, cât o
pătimaş, exclusiv fizic, prima iubire. Un an stare anticipatorie, ca viziune a unei lumi care
mai târziu, deziluzionat de infidelitatea poartă în miezul ei germenii propriei dispariţii.
Marianei, protagonistul îşi proiectează
Fragment: Eine Welt ohne mich, tr. de
fanteziile erotice asupra doamnei Negrău,
Roland Erb, „Ostragehege”, Heft I, 1998, 1,
fără a le concretiza. În cele din urmă, Miron
13–16.
se lasă cucerit de Sabina, studentă la
conservator, alături de care descoperă o iubire ***, BNR, XL, 1991, 18, 17; ***, UC, I, 1991,
calmă, de factură casnică. În mod curios, 9, 6; Laurenţiu Ulici, „România liberă”, s. nouă,
această reprezentare mic-burgheză a dragostei XLIX, 1992, 14, 4; Irina Petraş, TR, s. nouă, IV,
îşi asociază, în ultimul caz, figura unei artiste 1992, 11, 4; Octavian Soviany, RL, XXV, 1992,
care, în spirit decadent, e rafinată şi ftizică. Text 14, 10; Petraş, Literatură, 116–119.
cu personaje patetic-plate, intrigă schematică şi
A. T.
un imaginar la limita coerenţei.
VASILESCU Vladimir, Ţuguiaţii pământului,
***, BNR, XL, 1991, 6, 19; Gabriel Rusu,
TNLS, III, 1991, 18, 2; Nicolae Baboi, Un „joc cu
Cu o pref. de Corneliu Coposu. Roman
mărgelele de sticlă”, VAR, IV, 1993, 2, 20–21.
istoric. Autorul s-a inspirat dintr-un fapt real,
A. T. revolta clăcaşilor din satul Pogoanele
Buzăului, în anul 1883. Evocarea antrenează
VARTIC Mariana, O lume fără mine, personaje numeroase, nu lipsite de culoare şi
Bucureşti, Eminescu, 1991, 169 p. (Romanul de individualitate. Impresionează capacitatea
de dragoste). Roman de evocare a copilăriei. de a descrie truda zilnică a ţăranului, legătura
Naraţiune care reface atmosfera casei acestuia cu pământul.
1991 VASILIU Mircea 80
***, UC, I, 1991, 5, 15. VLADISLAV Letiţia, O oarecare noapte

în an. Eclipsă totală de lună (romanul e
M. M. anunţat iniţial cu titlul Jo – o totală nebunie),
LCF, s. nouă, 1991, 14, 10; Sub puritatea
VASILIU Mircea, Între două lumi, Galaţi,
zăpezii, LCF, s. nouă, 1992, 5, 10–11,
Porto Franco, 1991, 213 p. Roman
fragmente din romanul O iarnă cu Jo.
senzaţional. În preajma celui de-Al Doilea
Război Mondial, într-un port la Dunăre, Iani A. T.
Mihailidis, bogat armator grec, vrea să îl
adopte pe Sandu Niţulescu, fiul unui umil VREMULEŢ Constantin, Castelul de papură,
funcţionar portuar, ca să obţină o moştenire. Galaţi, Porto Franco, 1991, 295 p. Fragment:
Pentru a-şi duce planul la îndeplinire, Umbra şi frica, REV, II, 1991, 1, 5. Roman
armatorul se foloseşte de nepoata sa Caliope, politic sumbru, care împleteşte evocarea unei
care încearcă să îl seducă pe Sandu şi să îl umanităţi atrofiate cu o parabolă a
determine să rupă legătura cu Elena, megalomaniei unui regim totalitar. Naraţiunea
logodnica lui româncă. Atras de tânăra urmăreşte, cu exces de detalii, inaugurarea
grecoaică, protagonistul se vede pus în faţa unui castel de papură, conceput ca o casă de
unei dificile alegeri erotice care ascunde o oaspeţi pentru delegaţiile străine în vizită
dilemă morală, dar şi o criză identitară, într-un combinat comunist. Conduşi cu
exprimând oscilaţia între propria lume şi şalupele la o insulă părăsită, rezervată
promisiunea ispititoare a unui destin castelului de papură, oaspeţii asistă la
privilegiat. spectacolul înecării câtorva oi în valurile
artificiale, produse de dispozitive speciale.
***, UC, I, 1991, 10, 15; Luminiţa Urs, EX, Demonstraţie rece a puterii omului de a
XXIV, 1992, 1–2, 4, 10; ***, BNR, XLI, 1992, controla elementele naturii, evocarea implică
19–23, 86. în fundal sensurile unei satire politice, care
pune în contrast megalomania proiectului cu
A. T.
precaritatea construcţiei şi cruzimea jertfei
gratuite. De altfel, dispariţia ziaristului Paul
VIANU Iosif, Concert la două piane,
Gherasim, petrecută în timpul serbărilor, e
Bucureşti, Sport-Turism, 1991, 347 p. (Cartea
ignorată de o societate fundamental
de vacanţă). Roman poliţist.
indiferentă, care şi-a pierdut atât memoria,
cât şi capacitatea de a vibra la o dramă a
***, BNR, XL, 1991, 21, 15.
destinului individual. Pictura, în tuşe groase,
A. T. a unei galerii a personajelor odioase, trădează
un puternic reflex moralizator.
VLAD Alexandru, Jocul cu focul, EX,
XXIII, 1991, 3–4, 8; TR, s. nouă, IV, ***, BNR, XL, 1991, 21, 15; Romul Munteanu,
1992, 30, 6; Vara porumbeilor dresaţi, ST, BAR, II, 1991, 30, 13; C. Constantin, ST, XLII,
XLIV, 1993, 8–9, 21–22; Viaţa mea în 1991, 8, 51; Mircea Popa, TR, s. nouă, III, 1991,
slujba statului, TR, s. nouă, VIII, 1996, 14, 44, 4; Constantin Trandafir, ATN, XXIX, 1992,
8–9, fragmente dintr-un roman cu titlu 2, 5; Constantin Trandafir, F, XXXIV, 1998, 10,
neprecizat. 44–46.
A. T. A. T.
81 ZINCĂ Haralamb 1991
VULPEŞTI Ion Lică, Dom’ Petrică şi de moşier şi o tînără cu simpatii comuniste,

celelalte, Bucureşti, Albatros, 1991, 192 p. proiectată pe un fundal care tinde, în mod
Roman al unui sat care moare. Într-un tezist, să exagereze rolul Partidului Comunist
registru care alternează naraţiunea ludică cu în viaţa unui mic orăşel de provincie.
observaţia realistă şi viziunea suprarealistă, ≈ Concepute fără adâncime, personajele sunt
juxtapune mai multe monologuri ale ultimilor evocate doar în calitatea lor de purtători ai
locuitori ai unei aşezări sortite pieirii, în unui mesaj politic. Astfel este cazul
contextul politicii de depopulare a mediului protagonistului, locotenentul Ştefan, care se
rural duse de regimul comunist. Martorul logodeşte cu Adelina împotriva voinţei tatălui
acestei tragedii tăcute este Dom’ Petrică, său, colonelul Fundeanu, în iarna anului
orăşean care, la vârsta pensionării, se 1940, înainte de plecarea pe front, şi se
reîntoarce în satul natal. Spectator, dar şi decide, odată cu lăsarea la vatră, patru ani
actor al unei morţi colective, protagonistul îşi mai târziu, să se înscrie în Partidul Comunist.
trăieşte propriul sfârşit în casa părintească, în Povestea de dragoste, previzibilă, atât prin
timp ce înregistrează mărturiile ţăranilor. structura morală a figurilor ei centrale, cât şi
Acestea sunt filtrate prin sensibilitatea unui prin deznodământ, este dublată de o alta, a
localnic, Stroicu, sculptor în lemn, care răfuielilor electorale interbelice, văzute prin
produce sicrie. Realitatea care se descoperă prisma istoriografiei comuniste, cu partide
astfel e aceea a unei morţi organice, care istorice demonizate şi cu ilegalişti idealizaţi.
cuprinde în egală măsură fiinţele şi lucrurile,
– Bucureşti, Luceafărul, 1992; Bucureşti,
insinuându-se ca o stare naturală, prin care
Editura Zafira, 1994.
vegetaţia invadează zidurile clădirilor şi
consumă din interior corpurile umane. În
***, BNR, XL, 1991, 21, 15; ***, BNR, XLII,
această lume crepusculară, bătrânii se sting 1993, 4, 53; ***, BNR, XLIV, 1995, 2, 38.
asemenea plantelor, uscându-se, într-o
aşteptare împăcată şi însingurată a trecerii în A. T.
lumea cealaltă. Amintind de romanul lui
Gabriel Garcia Marquez, Un veac de ZINCĂ Haralamb, Coşciugul agentului K-05,
singurătate, de care îl leagă imaginarul şi Bucureşti, Odeon, 1991, 94 p. Roman poliţist.
perspectiva asupra morţii, ≈ nu izbuteşte
totuşi să transmită sentimentul sfârşitului de ***, BNR, XL, 1991, 23, 18.
lume specific autorului sud-american, A. T.
mărginindu-se la o evocare nostalgică a
satului românesc desfigurat de totalitarism. ZINCĂ Haralamb, Suspecta moarte a lui
Mario Campanella, Bucureşti, Quintus, 1991,
***, BNR, XLI, 1992, 1–6, 140. 153 p. Reluat fragmentar: Un hoţ să agite
A. T. poliţia?!, LTE, II, 1992, 5, 9; O noapte de
pomină, LTE, III, 1993, 26, 8–9. Roman
ZANFIR Elena Zafira, Vis de iubire, poliţist.
Bucureşti, Luceafărul, 1991, 202 p. Roman
de dragoste. Urmăreşte, în timpul celui de-Al ***, BNR, XLI, 1992, 7–12, 115.
Doilea Război Mondial, iubirea dintre un fiu A. T.
1992 ABĂLUŢĂ Constantin 82
1992 ARAMĂ Ion, Mareşalul şi soldatul,

Bucureşti, E. M., 1992, 317 p. (Colecţia
ABĂLUŢĂ Constantin, Portretul, CNC, romanului de război). Face parte dintr-un
III, 1992, 5, 13; Portretul, ARC, 1996, 3–4, ciclu neîncheiat, din care autorul intenţiona să
52–57, fragmente dintr-un roman cu titlul
mai scrie şi Mareşalul şi emisarii, apărut
neprecizat.
fragmentar (1995). Roman istoric având în
I. I. centru figura mareşalului Ion Antonescu.
Încearcă o restituire, dezinhibată, a
ACHIM George, Asasin din fotoliu, Piteşti,
participării acestuia la evenimentele cuprinse
Calende, 1992, 111 p. Roman poliţist.
Acţiunea se petrece în anii „socialismului între 22 iunie 1941 şi încercuirea de la
victorios”, într-un orăşel de provincie. Stalingrad. În text, figura omului de arme
Investigaţia prilejuită de găsirea unui cadavru român apare într-o lumină relativ
în râul din apropierea urbei reprezintă o nedeformată ideologic.
ocazie pentru reuşite portrete de parveniţi.
Nicolae Boghianu, „Şi totuşi, cartea
M. M.
românească îşi are publicul ei” – interviu cu
scriitorul ~, VAR, IV, 1993, 2, 20–21.
ADAMEŞTEANU Gabriela, Un tacâm
aurit, fragment din romanul Provizorat, I. I.
CNC, III, 1992, 8, 12–13.
I. I. AVRAM Vasile, Zeul din labirint. Sibiu,
decembrie 1989, Sibiu, 1992, 148 p. Vol. a
ALEXANDRU Şerban, Zgomotul de fond, apărut la îndemnul şi sub egida unor foruri
Iaşi, Junimea, 1992, 253 p. Roman-parabolă politice, în afara sistemului editorial.
pe tema continuum-ului conştiinţei. În Personajele şi faptele evocate sunt strict reale.
conflictul între un Nord şi un Sud înţelese nu Sub aspect artistic, cartea reprezintă o
numai ca puncte cardinale, ci şi ca state aflate
în război, profesorul Aaaa – aflăm dintr-un ms. restituire zigzagată, plină de tensiune,
– imaginează o armă secretă, bazată pe realizată cu mijloacele epicului obiectiv, a
pierderea ori anularea conştiinţei combatan- evenimentelor tragice petrecute la Sibiu în
ţilor. Tribulaţiile personajelor printr-o lume în decembrie 1989.
permanentă falsă oglindire scindează planurile
realului, devenit echivoc. Text pretenţios, la I. I.
limita banalităţii cu ştaif, cultivând în mod
vădit absurdul, cu care cartea se identifică BARBU Marian, Aproapele nostru
inclusiv sub aspectul configurării mesajului. trădează. Roman semipoliţist, Craiova,
I. I. Meridian, 1992, 324 p. Cartea este nu doar
„semipoliţistă” (conform subtitlului), ci şi
ANDREI Al., Zăpezile iubirii, I–II, semipublicistică, semisatirică, semi-metana-
Bucureşti, Ro-Princeps, [1992], 144 + 143 p. rativă (naratorul este un ziarist care adună
(Romanul de dragoste). material pentru articole de presă, în anii
1990–1992). Personajele se dovedesc, în
***, UC, III, 1993, 1, 15; ***, Titluri noi
bună măsură, indistincte, scenele disparate se
intrate în colecţiile bibliotecii în anul 1995, GAC,
VI, 1995, 1–2, 40. încheagă cu greu într-un corpus epic unitar,
iar sintaxa narativă este inconstantă.
I. I.
83 BLANDIANA Ana 1992
C. M. Popa, R, 1992, 3–4, 12–13; Răzvan Voncu, 1986. Pretextul său este un fapt real: prin anii
LTE, IV, 1994, 42, 4. 1983–1984 Elena Ceauşescu lansase în
C. T. Comitetul Politic Executiv ideea ca
pensionarii să fie excluşi din comunităţile
BĂNICĂ George, Porno-politica, Bucureşti, orăşeneşti şi trimişi la ţară sau în nişte
G. R. I. N., 1992, 174 p. Roman politic. organizări izolate, gen cămin-ghetou. Ei nu
Protagonistul, ziaristul Gheorghe Brutaru, se mai trebuiau să mărească numărul celor de la
află, la sfârşitul lui decembrie 1989, după cozi, nici să tulbure imaginea socialismului
căderea dictaturii ceauşiste, în căutarea unor „atotbiruitor”. În ciuda unui referat favorabil,
subiecte senzaţionale, de scandal, pentru datând din 1988, semnat de Ioan Adam
articolele lui pe teme sociale şi politice. (reprodus integral în ed., după finalul textului
Având ingenioasa idee de a scrie despre A. C. epic), ≈ nu va putea fi publ. decât după 1989.
– odios personaj politic, membru în chiar Roman utopic, cu elemente de roman
comitetul central al partidului, prietenul cel psihologic şi de roman social. Textul constă
mai bun, se pare, al lui Ceauşescu însuşi –, din reproducerea jurnalului ficţional al
Brutaru îşi asumă o identitate fictivă. Sub personajului Augustin, arhitectul Oraşului
falsul nume de Ion Gheorghe, consilier al pensionarilor, devenit el însuşi un cetăţean al
unui prim-secretar de pe vremea comunismului, acestui oraş şi confruntat astfel cu răceala
ziaristul se lasă închis în aceeaşi celulă cu A. concentraţionară şi depersonalizantă a
C., pentru a-l putea iscodi pe fostul acolit al propriei „creaţii”.
familiei Ceauşescu despre poltroneriile
comise în calitate de nomenclaturist. Relaţia Iaromira Popovici, De la utopie la retorică, RL,
dintre cei doi colegi de celulă se dovedeşte XXV, 1992, 36, 8; Traian T. Coşovei, ≈, CNT,
1992, 36, 3; Emil Mladin, Dinastia samovarului,
însă una paradoxală, de tip călău-victimă, în
CNT, 1993, 19, 7; Traian T. Coşovei, ESM, III,
care victima, Brutaru, alias Ion Gheorghe, îşi
1992, 50, 20.
descoperă surprinzătoare înclinaţii înspre
slugărnicie şi ipocrizie. Finalul lasă cititorului C. T.
libertatea de a specula asupra destinului
ingrat al ziaristului, care va deveni, la rândul BÂLE Alexa Gavril, Iubita fratelui Rafael,
lui, victima noului sistem securist Baia Mare, Gutinul, 1992, 68 p. Conform
postrevoluţionar. Romanul devine astfel o notaţiei din finalul textului, cartea a fost scrisă
meditaţie sceptică, ironic-dezabuzată, asupra între ianuarie–martie 1991. Microroman horror,
farselor politice ale istoriei. Construcţia din categoria literaturii de consum.
caracterologică solidă, ca şi vocaţia
C. T.
prozatorului de a reda psihologii abisale, în
toată ambiguitatea lor amorală, conferă
BLANDIANA Ana, Sertarul cu aplauze,
romanului un anumit aer de verosimilitate.
Bucureşti, Tinerama, 1992, 352 p.
L. Pv. Fragmente: Vizite fără halat (romanul este
anunţat cu titlul Arta fugii), RL, XXIII, 1990,
BĂRBULESCU Mihai, Oraşul pensionarilor, 1, 14–15; Întâmplări secunde, DAC, I, 1990,
Bucureşti, Romfel, 1992, 275 p. Conform 1, 18–21; 34; Petrecerea, VR, LXXXV,
notaţiei de pe coperta a patra, semnată de 1990, 7, 13–22; O formă a fugii, CNC, I,
autor, „romanul ≈ a fost predat pentru 1990, 30, 12; 15; Fragment de roman, VR,
publicare Editurii „Albatros” la 16 martie LXXXVI, 1991, 1, 8–11; Fragment de
1992 BLANDIANA Ana 84
roman, LCF, s. nouă, 1991, 7, 10; Fragment politice. Invitat, împreună cu alţi doi colegi, la
de roman, EPR, II, 1991, 3, 6; 13; Fragment o serie de conferinţe într-o instituţie necunoscu-
de roman, RL, XXIV, 1991, 3, 5; Eu sunt tă (o fostă mănăstire, devenită stabiliment de
autorul, CRC, 1992, 6, 9. În chip evident, „reeducare”), personajul e reţinut pentru o
unul dintre textele care fac parte din celebra perioadă nedefinită într-o celulă, unde va
şi mult aşteptata (în 1990) „literatură de experimenta noi forme ale retragerii din faţa
sertar”, ce urma să iasă la lumină în primii agresiunii. Alexandru Şerban îşi păstrează cu
ani de la începutul deceniului al nouălea. eforturi mari raţionalitatea. Episodul conţine
Conform unei notiţe auctoriale din finalul atât scena, cât şi simbolul ce dau titlul cărţii.
textului, romanul este scris la Comana, între Sertarul cu aplauze (de fapt, cu benzi
1983 şi 1989, în afară de ultimul cap., înregistrate cu diferite tipuri de aplauze) şi
redactat în martie 1991. Este evident faptul pacienţii insituţiei, deveniţi automate de
că, datorită conţinutului care debordează în produs aplauze la comandă, descriu în fond
evenimente şi comentarii ţinând de realitatea alegoria conformismului la teroare şi a
regimului opresiv comunist de până în 1989, dezumanizării extreme, în maniera orwelliană
cartea ar fi avut şanse nule de apariţie în din 1984. O alegorie rezolvată oniric prin
epoca scrierii ei, ba chiar şi-ar fi periclitat, tentativa de evadare a lui Şerban, care sfârşeşte
incontestabil, autorul. Roman politic. Maniera prin a descoperi, în afara porţilor spitalului, o
subiectivă a evocării îmbină elemente de maree de aplaudişti prin nimic deosebiţi de cei
existenţialism, suprarealism şi onirism, într-o dinăuntru – o farsă tragică de proporţii,
construcţie simbolică. În egală măsură, comentată de către personaj cu stupefacţie.
tehnica narativă, venită din modernismul Ultimul loc de refugiu al eroului este bordeiul
târziu şi folosită mult în postmodernitate, ascetic de la Plai, pe malul Dunării, într-un
împleteşte discursuri paralele (aici, în număr paradis arid. Aici Şerban pare a eluda realitatea,
de trei) care se nasc şi se condiţionează refugiindu-se în contemplaţii, în discuţii de idei
reciproc, într-un palimpsest al fugii epice. şi, mai presus de toate, în scrierea propriei cărţi.
Astfel, primul dintre ele este discursul Aceasta capătă valoarea unui codex aureus
interior al personajului central, scris la consolator, dar şi proteguitor în egală măsură.
persoana întâi, subiectivizat. Cel de-al doilea Iluzoriul paradis se destramă însă, prin
este discursul „exterior”, auctorial, obiectivat intruziunea aceloraşi trei personaje malefice
şi elaborat la persoana a treia şi la timpul din incipitul romanului, care ard paginile ms.,
imperfect, reprezentând „cel mai literar” sub ochii scriitorului. Romanul îşi închide
(după cum declară însăşi autoarea) dintre cele universul scufundându-l suprarealist sub
trei fluxuri. În sfârşit, a treia falie textuală e diluviul murdar al unei Dunări mitice
reprezentată prin confesiunea, redactată din revărsate. Acest pasaj final topeşte într-un
nou la persoana întâi, a unui narator-autor ce oniric vortex comun şi cele trei falii discursive,
umple cu realitate antificţională lumea iar scriitoarea însăşi îşi întâlneşte personajul,
romanului. Trama ocupă un loc secundar, în coborând amândoi, damnaţi, sub ape.
favoarea desfăşurării situaţiilor psihologice.
Astfel, scena de deschidere a romanului – Chişinău – Bucureşti, Litera & David,
prezintă personajul central al cărţii, Alexandru 1998.
Şerban, un scriitor de succes într-un regim
~, ***, JL, s. nouă, II, 1991, 43–46, 3; Florin
totalitar românesc. Asupra lui, aparatul
Manolescu, „ Paradisul” penitenciar, LCF, s.
represiv îşi declanşează teroarea, prin
nouă, 1992, 41, 5; Andreea Deciu, Între catharsis
intermediul a trei reprezentanţi ai poliţiei
85 BRAGA Corin 1992
şi roman experimental, RL, XXV, 1992, 34; BRAGA Corin, Noctambulii, Cluj, Dacia,
Constantin Cubleşan, ≈, ST, XLIII, 1992, 11–12, 1992, 197 p. Fragment: Claustrofobul, TR, s.
43–44; Radu Enescu, Între apocalipsa istoriei şi nouă, III, 1991, 30, 5; Fuga, MI, II, 1991, 13,
arta ca soteriologie, F, XXVIII, 1992, 11, 4; Ioan 5. Conform unei notiţe a autorului de pe p. a
Derşidan, Fantasticul prozei ~, ALEI, 1993, 1,
patra, este primul vol. (intitulat, de fapt,
25–30; Claudiu Săftoiu, ~ şi disidenţa literaturii,
CROR, V, 1993, 2, 13; Cornel Moraru, Impactul Claustrofobul) din ciclul Noctambulii,
terorii asupra individului, VTR, XXIII, 1993, 265, proiectat iniţial în patru vol., din care a mai
8; Mircea Zaciu, Între patos şi luciditate, F, apărut partea a II-a, intitulată Hidra (1996).
XXIX, 1993, 4, 6; Maria Cornelia Oros, ~şi Roman oniric. Autorul este exponentul şi
„utopia” romanului, APS, IV, 1993, 6, 6; Enache teoreticianul curentului neoonirist al anilor
Puiu, ≈, TMS, XXIX, 1994, 8,7; Petraş, ’90. În raport cu onirismul generaţiei ’60
Literatură, 110–113; Mircea Benţea, Starea de (Dumitru Ţepeneag, Leonid Dimov), ~ se află
graţie a prozei, F, XXXI, 1995, 5, 35–36; Micu, în relaţie explicit polemică, formulată într-o
Scurtă istorie, III, 381–383; Munteanu, Jurnal, VI,
serie de articole teoretice publ. în RL, în
221–223; Zaciu, Scrisori, 105–109; Iulian Boldea,
1992. Suprarealismului, bazat pe hazardul
Recursul la luciditate, VTR, XXVII, 1998, 4, 64–
65; Băjenaru, Între, 91–101; Ioan Holban, Proza dicteului automat, apoi onirismului estetic al
~, F, XXXVI, 2000, 3, 63–65; Ioan Moldovan, şaizeciştilor, care operează oniric cu
Traian Ştef, ~: „Am scris în ultimul timp poezie, „obiectele” realului, autorul le contrapune
aproape fără să vreau, ca o formă de apărare onirismul halucinatoriu, care „construieşte
împotriva nebuniei din jur”, F, XXXVI, 2000, 3, lucid imagini de vis” (Sorin Tomuţa), cu efecte
57–61; Daniel Ştefan Pocovnicu, Teama, ca formă directe asupra „organicităţii infraraţionale a
de libertate, CL, CXXXIV, 2000, 4, 23; Rumiana prozei [...], menită să preia, prin empatie,
L. Stanceva, Un text polifonic, RL, XXXIII, 2000, fluxul visului” (Laura Pavel). Critica a
45, 10; Micu, Istoria, 628–629.
identificat constant tuşele bulgakoviene ale
C. T. imaginarului (v., de pildă, simbolul motanului
vorbitor), influenţele venite dinspre Lewis
BOGDAN Dan, Cloaca, Bucureşti, Sylvi, Carroll (intrarea/„căderea” în oglindă, ca mod
1992, 105 p. Este al doilea vol. dintr-un ciclu de instituire a unui cosmos secund, paralogic),
care mai cuprinde Scorpionul de Durango ori scenariile mitologice care trimit înspre
(1991) şi La coadă la Mortadella (1993). personaje sau situaţii arhetipale, de genul
Conţine şi 27 de ilustraţii satirice, semnate de coborârii în infern sau al drumului iniţiatic.
Iulian Radu. Roman politic de tip alegoric. Aceste elemente descriu, de fapt, o detentă
Cartea prezintă realităţile societăţii româneşti metaepică a romanului. Ele rămân totuşi
din primii ani de după 1989, într-o geografie secundare în raport cu miza principală a
alegoric-ficţională care înlocuieşte România textului, şi anume aceea a halucinozei
cu Numalia, Rusia cu Vescovia etc. controlate, ca tehnică nu doar discursivă, ci şi
Psihologia post-revoluţionară resentimentară ontologică. Organicitatea lumii configurate
transpare cu destulă evidenţă din paginile epic se manifestă, la nivelul structurării
ironic-obiective (precum şi din reprezentările imaginarului, după o schemă de bază a
grafice, printre care se poate sesiza şi figura „visului în vis” (ca model de funcţionare a
caricaturizată a lui Ion Iliescu), alcătuind „maşinii” narative), ca şi după una a „lumii în
imaginea dezolantă şi coruptă a unei societăţi lume”, cumva în maniera „holonului”
tulburi şi neaşezate. cărtărescian. Geografia imaginară din ≈ este
scindată între lumea „de sus” (oraşul) şi
Alex Ştefănescu, ESM, III, 1992, 35, 20.
lumea „de jos” („oraşul scufundat” – subiect
C. T. interzis în kafkianul univers al autorităţii
1992 BUFNILĂ Ovidiu 86
oculte din spaţiul romanesc). Un cosmos CARP Firiţă, Ce mult te iubesc, Bucureşti,
dublu halucinatoriu aşadar, al cărui mister E. M., 1992, 199 p. Prim roman dintr-un ciclu
rămâne mereu interzis personajelor ce-l ce mai cuprinde Legătura de dragoste (1994)
populează. Acestea din urmă rămân captive şi Cel mai aproape de fericire (1997).
într-un paradoxal câmp turbionar de forţe Conţine dubla declaraţie de dragoste a
contradictorii: centrifuge, care le proiectează locotenentului Ştefan Moldoveanu, pentru
într-o deambulare browniană epuizantă, şi cariera armelor şi pentru „o fiinţă enigmatică
centripete, care le aduc spre singurul nucleu şi graţioasă, Greta” (V. M.).
de certitudine al existenţei onirice – moartea.
V. M., VAR, VIII, 1997, 11, 31.
Mihai Dragolea, Halucinaţii, delir, bizarerii,
VTR, XXII, 1992, 259, 12; Octavian Hoandră, D. G. B.
Noutăţi la editura Dacia, TRA, I, 1992, 3; Irina
Petraş, Nefirescul firescului, TR, s. nouă, IV, CAZAN Radu, Deşteptul, fragment de
1992, 21, 4; Diana Tihu, O incursiune în fantastic,
roman, ARCA, III, 1992, 2, 12,7.
LTE, II, 1992, 42, 4; Dorin Serghie, Amintirea
zilei de mâine, „Adevărul de Cluj”, IV, 1992, 9, 7; D. G. B.
Laura Pavel, Romanul halucinatoriu, APS, IV,
1993, 1–2, 6; Andreea Deciu, Onirismul 2, RL,
CĂTINA Oana, Bătălia pentru roze, I, Cluj-
XXVII, 1994, 2, 6; Dan-Silviu Boerescu, Clondire
cu esenţă de coşmar, LCF, s. nouă, 1995, 22, 16;
Napoca, Dacia, 1992, 142 p. Roman al
Petraş, Literatură, 130–132; ***, Scriitori, 82–85. Revoluţiei din Decembrie 1989. Acţiunea are
loc la Vad, un orăşel de provincie. Autoarea
C. T. surprinde, prin intermediul familiei doctoriţei
Sabina Pop, tensiunea şi confuzia din primele
BUFNILĂ Ovidiu, Jazzonia, Bacău, zile de după căderea regimului Ceauşescu.
Plumb, 1992, 199 p. Roman science-fiction, Eroismul şi devotamentul celor care îşi pun
cu elemente metaficţionale. viaţa în primejdie pentru Revoluţie
contrastează puternic cu poltroneria învârtiţilor
Premiul Naţional S. F., Ploieşti, 1993
de soiul doctorului Suciu, înscăunat ca noul
Nicolae Oprea, Debuturi întârziate: scriitori director al Sabinei. Stil alert.
fără cărţi; ~, ZBR, III, 1992, 10–11–12, 5; Petre
Isachi, De la mimesis la antimimesis, ZBR, V, M. M.
1994, 1–2–3, 16; Cornel Robu, ~, ≈, TR, s. nouă,
XI, 1999, 29–32, 5–6; H. N. U., Proză ~, TR, s. CIOBANU Radu, Plop căzut, fragment
nouă, XI, 1999, 29–32, 28; Opriţă, Anticipaţia, din romanul Steaua fiecăruia, LTE, II, 1992,
309–311; ***, Scriitori, 90. 34, 8.
C. T. D. G. B.
BUŞILĂ Adrian, Vânători de umbre, Iaşi, COJOCARU Romulus, Apărătorul şi zeiţa,

Junimea, 1992, 276 p. Fragmente: Secvenţe Craiova, Carpaţi, 1992, 181 p. Roman poliţist.
(romanul e anunţat cu titlul Vânătoare de
M. M.
umbre), TMS, XXIV, 1989, 3, 9.
COJOCARU Romulus, Femeia precum un
***, BNR, XLII, 1993, 4, 50. şarpe, Craiova, Scrisul Românesc, 1992, 214 p.
I. I. Roman psihologic. Inginerul Constantin
87 DESPINEANO Michael [Dorin SPINEANU] 1992
Pâinişoară, copil de ţărani din satul Punghina, fără emoţii, rezultat al ingineriilor chirurgicale
ajunge, prin muncă asiduă şi prin merite ale diabolicului magician Horton. Se ajunge
personale, directorul general al uzinelor de astfel la fericire veşnică şi la paradisul
vagoane din Giurgiu. Soţia sa, Carmen, îl „libertăţii fără efort”. Vis utopic, „în absenţa
părăseşte pentru inginerul Stanciu Laurenţiu, erosului unificator şi transfigurator” (Dan-
coleg de serviciu al lui Constantin, invidios Silviu Boerescu). „Cu o intrigă căreia puterea
pe acesta din urmă pentru spectaculoasa lui de concentrare a cititorului obişnuit nu-i poate
ascensiune socială. La divorţ, Veronica, fiica face faţă şi fără să aibă claritatea stilistică a
lui Constantin şi a lui Carmen, preferă să unui text bine şlefuit” (Florin Manolescu),
rămână cu tatăl ei. Ulterior, Carmen, bolnavă „construcţia romanescă imaginată de ~ e
de cancer şi copleşită de remuşcări, încearcă descărnată şi convenţională. [...] ≈ e un
o reconciliere cu fosta ei familie. Atât şi homunculus prozastic” (Ovidiu Pecican).
nimic mai mult.
– Reprodus în: Opere complete, VIII,
M. M. Bucureşti, Nemira, 1998.
CONSTANTINESCU Silviu, Irene, Florin Manolescu, LCF, s. nouă, 1992, 23, 5;

fragment dintr-un roman cu titlu neprecizat, Dan-Siviu Boerescu, SF sau fantastic?, LCF, s.
LTE, II, 1992, 29, 10. nouă, 1992, 30, 12; Alex Ştefănescu, ESM, III,
1992, 36, 20; Diana Adamek, TR, s. nouă, IV,
D. G. B. 1992, 42, 4; Ovidiu Pecican, ST, XLIII, 1992, 10,
38; Marius Victor Buciu, R, 1992, 11–12, 6; Ovid.
COZMUC Constantin, Rebeliune în Cosmos, S. Crohmălniceanu, CAI, 1993, 3, 14–16;
Lăcrămioara Berechet, TMS, XXIX, 1994, 1, 87;
Bucureşti, Editura Tehnică, 1992, 204 p.
Gheorghe Glodeanu, ~ şi vocaţia naraţiunii
Roman science-fiction. labirintice, TR, s. nouă, IX, 1997, 43–44, 6–7;
Ioan Stanomir, LCF, s. nouă, 1998, 29, 5;
Opriţă, Anticipaţia, 312.
Ruxandra Cesereanu, ST, XLIX, 1998, 10, 59;
D. G. B. Adina Coroiu, Visul şi accesul la dimensiunea a
patra, EX, XXXII, 2000, 4–5–6, 39–40;
Glodeanu, Dimensiuni, 248–250; Oişteanu,
***, Criminalul era..., apărut în f. z. GLA, Mythos, 356; Boerescu, Păcatele, 148–150.
II, 1992, nr. 49–53.
D. G. B.
D. G. B.
DESPINEANO Michael [Dorin SPINEANU],
' CULIANU Ioan Petru, Hesperus, Bucu- Răfuială în oraş, Iaşi, Big Mamma, 1992,
reşti, Univers, 1992, 149 p. (Ithaca. Scriitori 107 p. Roman de acţiune, cu subiect politic.
români din exil). Cu o pref. de Mircea Eliade Naratorul, un ziarist justiţiar dintr-un mare
şi un tabel bio-bibliografic la final. Roman oraş moldovean, îşi propune să dea în vileag
science-fiction din categoria utopiilor negative, impostura tenebroasă, ba chiar crimele
ce relatează aventura post-atomică a omenirii, gangstereşti, ale unor personaje ce se luptă
după catastrofa nucleară din anul 2384, pentru putere în tulburii ani de după 1989.
provocată de către „elita” Terrei, în vederea Expusă alert şi colorată ironic, aventura sa
unei regenerări a speciei. Supravieţuitori sunt aduce în scenă figuri sinistre (senatorul
hiperboreenii şi hesperienii, primii, urmaşi ai Sorcanu, bolşevicul Kurpenski), bande de
vechilor pământeni, ultimii, „oameni noi”, mercenari, securişti, poliţişti şi detectivi, totul
eliberaţi de angoasa morţii şi a suferinţei, fiinţe încheindu-se cu răfuiala violentă a celor două
1992 DRAGOMIR Petre 88
grupări rivale: cea a extremiştilor de stânga şi Astfel, eroul cunoaşte grozăviile primului
cea a cripto-comuniştilor moderaţi. Ultimii, război mondial, în care luptă pe front,
aliaţi cu autorităţile, vor ieşi învingători în străbate anii grei de după, când trebuie să ia
această poveste, care tinde să rezume, în stilul totul de la capăt, asistă la colectivizarea
ei cvasi-poliţist, istoria ascunsă a conflictelor agriculturii, îşi vede băieţii murind în
politice din primii ani postcomunişti. următorul război, îndură vitregiile secetei şi
ale schimbărilor sociale postbelice, care-l
***, BNR, XLII, 1993, 6, 76. înstrăinează până şi de ai săi (de pildă de
ginerele Mircea). Nimic nu reuşeşte însă să-i
I. M. frângă credinţa în obârşii şi în modul său
ţărănesc de a fi. Satul, cu natura sa, cu
DRAGOMIR Petre, Venea Măria Sa, *I, datinile moştenite, cu propria-i etică a
Vânătorii de coroane, Galaţi, Porto Franco, simplităţii armonioase, rămâne în ochii lui
1992, 280 p.; II, Împărăţia cadânelor, cu o Onache o lume în care se simte înrădăcinat şi
introd. a autorului, f. l., [1994?], 251 p.; III, al cărei duh aparte, simbolizat de apariţia
Ospăţul regilor, cu o pref. a autorului, Ploieşti, ritmică a heraldicei căţeluşi Molda, îl ajută să
Speranţa, [1996?], 380 p.. Roman istoric. supravieţuiască în momentele de cumpănă.
Autorul creează o detaliată panoramă a vieţii Intensul lirism al acestei viziuni, care răzbate
politice din cele trei principate române dintr-o naraţiune mai mult baladesc-rapsodică
considerate a fi o adevărată placă turnantă a decât realistă şi romanescă, îi conferă cărţii
politicii europene în sec. al XVI-lea. Deşi dimensiunea cea mai profundă şi mai expresivă.
discursul epic este bine construit, cartea
dezamăgeşte din cauza carenţelor de – Chişinău, Cartea Moldovenească, 1970.
documentare istorică. Text redactat neglijent, Fragment: Balade din câmpie, Chişinău,
inclusiv sub aspect ortografic. Cartea Moldovenească, 1963.
M. M.
Vremja našej dobroty, Moscova, Molodaja
' DRUŢĂ Ion, Povara bunătăţii noastre, I– gvardija, 1969; Mūsu labsirdības nasta, tr. de
II, Bucureşti, Minerva, 1992, 231 + 222 p. A. Borščagovskis şi I. Ogurcovs, Riga,
(B. p. t.). Pref. şi tabel cronologic de Mihai Liesma, 1970; Mūsų gerumo našta, tr. de
Cimpoi. (Prima parte a apărut iniţial sub titlul Feliksas Jukna şi Tatjana Rostovaitė, Vilnius,
Balade din câmpie, Chişinău, Cartea Vaga, 1970; Die Last unserer Güte, tr. de
Moldovenească, 1963; versiunea integrală, cu Harry Burck, cu o postf. de Herbert
titlul ≈, a fost publ. la Chişinău, Cartea Krempien, Berlin, Verlag Volk und Welt,
Moldovenească, 1970; în ed. ulterioare textul 1971; Silа doбroti nаšoї, Kiev, 1972;
a cunoscut mai multe remanieri). Fragment: Brzemię naszej dobroci, tr. de Andrzej
≈, CNC, I, 1990, 35, 16; 25. Roman Szymański, Varşovia, Ludowa Spółdzielnia
tradiţionalist despre universul rural Wydawnicza, 1976; Meie headuse koorem, tr.
basarabean şi despre ethosul său profund. de E. Puskar, Talin, Eesti Raamat, 1981;
Purtătorul acestuia este personajul central, Břímě naší dobroty, tr. de Stáňa Síbrtová,
Onache Cărăbuş, ţăran din satul Ciutura, Praha, Lidové nakladatelství, 1980; Bremeno
situat în Câmpia Sorocii. Un fel de Moromete našej dobroty, tr. de Ružena Dúbravová,
mai liric, el este întruchiparea vie a legăturii Bratislava, Pravda, 1982.
omului cu glia natală şi cu spiritul ei adânc,
care îl ajută să treacă, rănit, dar nu învins, Mihai Cimpoi, CAI, 1991, 2, 59–60; Alex
chiar prin cea mai cruntă teroare a istoriei. Ştefănescu, ESM, III, 1992, 15, 20; ***, UC, II,
1992, 5, 5; Z. Ornea, RL, XXV, 1992, 15, 11; defineşte propria carte drept un „roman
Florin Manolescu, LCF, s. nouă, 1992, 29, 5; alcătuit din momente poetice”.
Adrian Dinu Rachieru, MRT, III, 1992, 5, 5;
Anton Cosma, Inedit – ~, VTR, XXIII, 1993, 262, I. M.
20; A. G., ARC, 1993, 3, 223–224; Dumitru Micu,
CAI, 1993, 4, 93–96; Barbu, Aspecte, II, 322–336; ' DUMITRIU Petru, Ne întâlnim la
Mihai Cimpoi, Reabilitarea eticului şi a sensului, Judecata de Apoi, tr. de Andriana Fianu,
CNT, 1996, 1–2, 1; 7; Micu, Scurtă istorie, III, Bucureşti, Univers, 1992, 222 p. (Colecţia
63–67; Andrei Ţurcanu, Literatura română din
Ithaca. Scriitori români în exil). (În lb.
Basarabia (II), F, XXXIII, 1997, 9, 32–38; ***,
franceză: Rendez-vous au Jugement dernier,
Dicţionarul esenţial; Micu, Istoria, 466–468;
Paris, Éditions du Seuil, 1961). Roman politic
Micu, Literatura, 242. V. şi D. C. R. R.,
de inspiraţie autobiografică, primul scris de ~
Clopotniţa, 1988.
în exil şi tradus în lb. franceză de el însuşi.
I. M. Descrie, cu realism ironic, nesfârşita horă a
luptei pentru putere în care era prinsă înalta
DUMBRĂVEANU Anghel, Capcane şi nomenclatură de partid din anii 1950–1960,
visuri, Bucureşti, Orfeu ’90, 1992, 144 p. când, ca privilegiat al regimului, autorul a
Poematic roman de dragoste. Întâlnirea la avut prilejul s-o cunoască dinăuntru. Sub
malul mării, într-o vacanţă, dintre un bărbat nume fictive, uneori simbolic-caricaturale,
trecut de prima tinereţe şi o adolescentă aflată personajele ascund figurile reale ale câtorva
în ultimul an de liceu devine o iubire unică, al din mai-marii epocii: Iosif Chişinevschi,
cărei lirism cunoaşte toate gamele şi toate Chivu Stoica, Valter Roman, Leonte Răutu.
nuanţele sentimentale, de la uimirea cea mai Ultimul, numit în roman Malvolio Leonte,
sfielnică până la exaltarea cea mai deplină. este şi cel mai odios dintre toţi, un adevărat
Spusă pe două voci, ale protagoniştilor, satrap ideologic. Nu lipsesc din tablou nici
Alexandru şi Iselin, povestea cuprinde puţine scriitori aflaţi în slujba noii orânduiri, precum
întâmplări (ieşiri în oraş, pe plajă, o călătorie Mihai Beniuc (Heracles Niţeluş) şi Paul
prin deltă până la gurile Dunării), fiind în Georgescu (Leopold). Şi, alături de ei,
primul rând una lăuntrică, a trăirilor ce naratorul însuşi, ajuns la ananghie după ce
refuză, o vreme, inevitabila confruntare cu şeful şi protectorul său, Miron
realitatea. Când aceasta se va insinua, Constantinescu (Diocleţian Sava), a căzut în
închipuitul viitor comun al celor doi va dizgraţie. Definită de viclenie, de duplicitate,
rămâne o iluzie, cum o sugerează cele câteva de dublul limbaj, lumea închisă a acestor
vise premonitorii şi trista istorie conjugală a potentaţi comunişti se dezvăluie în toată
lui Matei, pitorescul şi disperatul fost coleg al hidoşenia sa, dezbaterile ideologice nefiind
lui Alexandru, care trecuse printr-o decât pretextul unui brutal joc de culise,
experienţă asemănătoare. Brusca, neanunţata soldat cu şantaje, cu ameninţări, cu demascări
plecare a fetei la sfârşitul romanului nu va şi demiteri. O lume în care nimeni nu rămâne
apărea, aşadar, ca un eşec, ci, dimpotrivă, ca imaculat, corupţia începând prin chiar
o consfinţire a unei iubiri ce vrea să dăinuie apartenenţa la terifiantul sistem totalitar. Este
numai ca întruchipare a unui mit personal. Un implicita şi oarecum ambigua concluzie
mit acompaniat aici şi de o fină percepţie a morală a cărţii, căreia nu i se poate sustrage
naturii, îndeosebi a peisajului marin, ce nici naratorul. Revolta sa nu va putea lua, în
rezonează intim cu introspecţia amoroasă a final, decât forma refugierii în Occident, gest
personajelor, justificând, o dată în plus, care, urmat de mărturia literară depusă aici,
motto-ul din Proust prin care autorul îşi tinde să aibă sensul unei răscumpărări.
1992 EMINESCU Mihai 90
Rendez-vous au Jugement dernier, Paris, proze eminesciene, toate deja cunoscute, pe

Éditions du Seuil, 1961; Meeting at the Last care le consideră legate între ele prin
Judgment, tr. de Richard Howard, New York, tematică, prin numele unor personaje, prin
William Collins, 1962; Treffpunkt Jüngstes anumite similitudini epice şi prin câteva
Gericht, tr. de Hanns Grössel, Frankfurt am trimiteri. Sunt alăturate deci, în ordine,
Main – Hamburg, Fischer-Bücherei, 1962; următoarele texte: Arhaeus şi metamorfozele
Cita en el juicio final, tr. de Alfredo Crespo, formelor, Povestea regelui Tlà, Istoria unei
Buenos Aires, Plaza & Janés; Barcelona, lacrime, Aur, mărire şi amor, Moş Iosif,
Saturno, [1962]. Urciorul spart, Cavalerul şi femeia, Cuconul
Vasile Creangă, Părintele Ermolachie, Visul
Anton Cosma, O frescă retro, F, XXVI, 1990, unei nopţi de iarnă, Ioan Vestimie. Chiar
5, 6; 4; Radu Mareş, „Cazul” ~, TR, s. nouă, IV,
citite în această succesiune, fragmentele au
1992, 4, 4; Valeriu Cristea, CAI, 1992, 3–4, 12–
numai unitatea pe care le-o conferă
16; Mircea Moga, LCF, s. nouă, 1992, 16, 6; Alex
Ştefănescu, RL, XXV, 1992, 18, 9; Cornel Radu imaginaţia armonică a poetului, nu şi una cu
Constantinescu, ALA, III, 1992, 119, 6–7; Ioan adevărat narativă. În fapt, nu se poate şti dacă
Adam, ALA, III, 1992, 119, 7; Florin Manolescu, ele au fost gândite ca părţi ale unui întreg,
Cealaltă jumătate a lumii, LCF, s. nouă, 1992, 20, urmând a fi incluse într-o scriere mai întinsă,
5; C. Stănescu, ALA, III, 1992, 119, 6; Paul de tip romanesc. Oricum ar fi, ideea de a
Dugneanu, UC, II, 1992, 6, 4; Ovidiu Pecican, subintitula cartea „roman”, în loc de „posibil
Autoportret cu guşteri, ST, XLIII, 1992, 7, 25; proiect de roman”, rămâne o exagerare, dacă
Ioan Groşan, CVT, III, 1992, 29, 11; Dan Stanca,
nu chiar un abuz editorial.
1992, un an editorial al suferinţei şi bucuriei,
TNL, V, 1993, 839, 6; Adrian Dinu Rachieru,
Starea de ruptură, LTE, II, 1992, 36, 15; Sanda
– Reprodus în: Geniu pustiu; Aur, mărire şi
Cordoş, Saloanele puterii, TR, s. nouă, V, 1993, 9, amor, pref., curriculum vitae şi bibl. de Al.
4; Cornel Ungureanu, ~ şi rescrierea istoriei, RL, Piru, Bucureşti, Gramar, 1993.
XXVII, 1994, 35, 12–13; 36, 10; Ulici, Dubla
impostură, 233–236; Ungureanu, La vest, 156– Z. Ornea, RL, XXVI, 1993, 7, 11. V. şi
157; Munteanu, Jurnal, VI, 174–176; 178; D. C. R. R., Geniu pustiu, 1870.
Gheorghe Glodeanu, Romanele lui ~, TR, s. nouă, I. M.
X, 1998, 9–10, 1; 5; Cosma, Romanul, II, 376–
379; Glodeanu, Dimensiuni, 259–268; Munteanu,
EREMIA Ion, Gulliver în Ţara Minciunilor,
Jurnal, VII, 97–105; Goci, Romane, 256–260;
Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale
***, Dicţionarul esenţial. V. şi D. C. R. R.,
Române, 1992, 331 p. Cu o pref. de Petre
Bijuterii de familie, 1949.
Răileanu şi un memorial al autorului.
I. M. Fragmente: ≈, TNSL, IV, 1991, 13, 6–7; ≈,
ARC, 1992, 2, 34–37; ≈, TNSL, IV, 1992, 3,
EMINESCU Mihai, Aur, mărire şi amor, 6–7. Scrisă între anii 1956–1958, cartea i-a
Craiova, Scrisul Românesc, 1992, 121 p. Ed. adus lui ~, fost general de armată şi, până la
îngr. de Petre D. Anghel, pref. de Al. Piru. un punct, „tovarăş de drum” al comuniştilor, o
Prezumtiv proiect de roman pe tema migraţiei condamnare la 25 de ani de temniţă.
sufletelor. Însuşindu-şi ipoteza lui Al. Piru Antiutopie alegorico-satirică, romanul preia
potrivit căreia poetul ar fi intenţionat să scrie, celebrul personaj al lui Swift, plasându-l într-
după Geniu pustiu (1870), un al doilea un crunt univers totalitar, Kakunia, imagine
roman, editorul adună laolaltă mai multe grotesc-caricaturală a Uniunii Sovietice
91 FRUNZĂ Victor 1992
staliniste şi a României dejiste. În această lume FATI Vasile Petre, Porcul pe mare,
terifiantă, al cărei conducător suprem este fragment de roman, RL, XXV, 1992, 5, 14–15.
Marele Granit, eroul trece prin tot felul de
I. M.
păţanii. Este arestat, anchetat de Securitate,
trimis la muncă forţată în Valea Robilor FLORICEL Ion, Pământ însângerat, Craiova,
(canalul Dunăre-Marea Neagră), unde intră în Oltenia, 1992, 126 p. Al doilea vol. din ciclul
legătură cu opozanţii regimului, pentru ca Teicanii, din care mai fac parte Moarte
apoi, printr-o stratagemă, să ajungă în deocheată (1991) şi Iubirile care ucid (1994).
anturajul puterii şi să conspire împotriva ei Roman detectivist, care continuă acţiunea din
până la izbucnirea răscoalei populare ce o va Moarte deocheată şi completează cu un nou
înlătura. Întâmplările, bine regizate epic, nu episod epic microepopeea vieţii rurale din
sunt însă decât suportul unei aproape Teicani, un sat din sudul Olteniei. Ancheta
monografice descrieri a diverselor faţete ale privind sinuciderea ciobanului Gogu Dăogaru şi
„granitismului”, pe care lucidul şi hâtrul omorârea fiului său, Georgică, de către violentul
Gulliver le descoperă, rând pe rând, în tot Marinaş Olaru, aduce în prim-planul naraţiunii
absurdul lor. Clarvăzător şi curajos în doi intelectuali cu vocaţie de justiţiari: Valerie
atitudinea-i antitotalitară, romanul este Floroiu şi discipolul său peste timp, profesorul
totodată, prin ironia sa penetrantă şi inventivă, Ilarie Ulmeanu.
o operă demnă de modelul său swiftian.
– Reprodus în vol. Teicanii, I, Craiova,
Petre Răileanu, În 1958 „preţul real” al unui Pasărea Măiastră, 1998.
roman: o condamnare la moarte, TSLA, IV, 1991,
13, 6–7; Sorin Preda, Literatura cu liniuţă de L. Pv.
dialog. Cu Petre Răileanu, TSLA, IV, 1992, 3, 6–
7; TR, s. nouă, IV, 1992, 21, 2; Alex Ştefănescu, FOTACHE Mihai, Încotro Doamne. Roman
ESM, III, 1992, 29, 20; Alex Ştefănescu, RL, psihologic şi de dragoste, I. Picătură cu
XXV, 1992, 28, 9; Nicoleta Ghinea, „Cu
Alexandru Ştefănescu despre literatura română de picătură, p. 1–129 p.; II. În afara destinului,
azi” (interviu), O, s. nouă, 1992, 14, 3; Florin p. 131–208, Craiova, Editura F, 1992, 207 p.
Manolescu, LCF, s. nouă, 1992, 48, 5; Ruxandra Cărţile au apărut într-un singur vol. Roman
Cesereanu, Psihologia victimei în antiutopia de dragoste situat într-un spaţiu urban numit
românească. Hipnotizatul Puterii, războinica, noul Bandava, în ultimii ani ai regimului comunist
mancurt, Gulliver şi homo ridens, F, XXXIII,
1997, 5, 71–73; Cesereanu, Călătorie, 255–257;
din România. Povestea unui triunghi erotic
261; 264; Ruxandra Cesereanu, Sărăcia format dintr-o femeie şi iubiţii ei constituie
scriitorului, RL, XXXIII, 2000, 16, 3. sursa unei evocări clişeizate. Ocazional,
reuşite formulări de tip aforistic.
I. M.
M. M.
ERETESCU Constantin, Străinul, frag-
ment de roman, AGA, V, 1992, 4, 107–115. FRUNZĂ Victor, Turma. Romanul unei
vizite de lucru, Bucureşti, Victor Frunză,
I. M.
1992, 168 p. Cu un avertisment şi o notă
FATI Vasile Petre, Comisionarul, finală a autorului. Roman politic. Descrie, în
fragment din romanul Şoimul pe umăr, LCF, manieră ironic-realistă, absurda agitaţie
s. nouă, 1992, 8, 10. stârnită, în timpul dictaturii comuniste, de
pregătirea unei vizite de lucru a
I. M. „conducătorului suprem”. Mascarada are loc,
1992 GAVRILESCU Vasile 92
în acest caz, într-o capitală de judeţ şi la o despre totalitarismul românesc, romanul face
fermă de ovine limitrofă, iar în vârtejul ei dintr-un „stabiliment de recuperare psihică”
sunt prinşi, după tipic, atât slujitorii regimului spaţiul în care se dezvăluie traumele şi se
(activişti de la centru, politruci locali, ofiţeri ispăşesc vinile induse de o societate strâmbă
şi informatori ai Securităţii), cât şi oameni de şi terorizantă. Pacienţii sunt personaje
rând, folosiţi ca masă de manevră (ciobani, de generice şi totuşi bine individualizate: un
pildă). Regizori, actori sau figuranţi, cu toţii actor hâtru, ale cărui vorbe de duh animă
sunt părtaşi la acelaşi joc vinovat al atmosfera, un colonel măcinat de obscurul lui
mistificării realităţii. Lucida şi curajoasa trecut de torţionar, un preot, un adolescent ce
voise să treacă ilegal Dunărea. Cazul
dezvăluire a acestui joc, ca şi a complicei
principal în acest, destul de vag descris,
psihologii de turmă pe care se bizuie orice
sanatoriu-penitenciar este însă acela al
sistem totalitar, constituie principalul merit al
scriitorului Cristian Filiti, care, atacat de nişte
cărţii, scrisă, după mărturia autorului, în
necunoscuţi, îşi pierduse memoria în urma
România anului 1979. şocului suferit. Încercarea de reconstituire a
identităţii sale prin anchete, prin dialoguri cu
***, UC, II, 1992, 7, 15. doctorul Koch, prin tot felul de mărturii, ca şi
I. M. prin propriile-i introspecţii, reuşeşte până la
urmă, fără a-l vindeca pe protagonist de
GAVRILESCU Vasile, Vreau să fiu rege! exilul său interior. Prea aluziv în sine,
Pseudo-biografia romanţată a unui rege mesajul moral-politic al romanului (scris între
comunist din România, Piteşti, Calende, 1979 şi 1985) este diluat, în plus, de
1992, 234 p. Bine definit de subtitlul său, ambiguitatea gratuită a unor episoade
romanul este într-adevăr o „pseudo- secundare, ce complică fantezist naraţiunea.
biografie” a lui Nicolae Ceauşescu, dictatorul
Vasile Spiridon, ATN, XXIX, 1992, 10, 4;
devenind aici ţinta unei zeflemele ce foloseşte Eugen Budău, ZBR, III, 1992, 10–11–12, 3.
liber atât date istorice binecunoscute, cât şi un
întreg folclor născut în jurul său, la care se I. M.
adaugă fanteziile, adesea licenţioase, ale
autorului. Dezlânată şi abuzând de limbajul GEORGESCU Paul, Trăznet, RL, XXV,
insinuant-băşcălios, satira nu îşi atinge ţelul, 1992, 38, 14–15; ≈, LTI, 1993, 5, 40–43;
în sine legitim, de a interpreta în cheie Tulbure, RL, XXVI, 1993, 43, 14–15,
parodică visul de mărire al celui ce a ajuns fragmente din romanul Nada.
singurul preşedinte cu sceptru al unei
republici socialiste. I. M.
AL. Th. Ionescu, CAL, 1993, 2, 6; Marian GHEŢIE Ion, O lume pentru fiecare, I–II,
Barbu, Estetica disidenţei într-un roman Bucureşti, Cartea Românească, 1992, 246 +
contemporan, ST, XLIX, 1998, 10, 13.
333 p. Conform notaţiei din finalul textului,
I. M. cartea a fost scrisă între 1962–1969.
Consideraţiile (nesemnate) de pe coperta a
GENARU Ovidiu, Sperietoarea, Bucureşti, IV-a a primului vol. conţin informaţia că
Cartea Românească, 1992, 421 p. Fragmente: aceasta a fost interzisă de cenzură pe timpul
Salonul nr. 7, TR, s. nouă, IV, 1992, 14, 5; regimului comunist. Roman de dragoste, ≈
Gaura neagră, ATN, XXIX, 1992, 4, 6–7; propune o formulă narativă bazată pe
Domnişoara Cristina Hesse, RL, XXV, 1992, modelul realismului balzacian. „Comedia
8, 14–15. Tinzând a fi o parabolă ironică umană” îşi găseşte un corespondent
93 GOMA Paul 1992
impresionant, dar şi deconvenţionalizat, în ' GHIŢESCU Dan, Praful şi pulberea.

cartea lui ~. Excelent construită, cu o Roman pseudoistoric, Bucureşti, Romcart,
alternanţă impecabilă între planurile 1992, 272 p. Cuvânt înainte de Alexandru
naraţiunii, cu o substanţă epică din care Darian. Roman conceput în ţară şi încheiat în
decurge, convingător, o spectaculoasă exil. Începând cu povestirea, aproape
„propunere de real”, având ca scenă Bucureştiul sadoveniană, a unor întâmplări petrecute în
ultimului deceniu al sec. al XIX-lea, ≈ apelează Moldova secolului al XV-lea, cartea devine,
totuşi, precum G. Călinescu, în Enigma în a doua sa parte, o insolită distopie
Otiliei, la o interpretare (în termenii lui anticomunistă, cu trimiteri străvezii la eşecul
Nicolae Manolescu) a realismului balzacian. „socialismului real” de mai târziu. Falansterul
Scriitorul practică metoda cu o fidelitate întemeiat, în ţinutul Dornei, de idealistul
relativă, care asigură cărţii un specific aparte Sorin, fiu al unui Vodă nenumit, se
al tehnicii de construcţie, discret, dar esenţial transformă treptat, dintr-un rai al
pentru natura modernă a discursului epic. ≈ egalitarismului, într-un infern al penuriei şi
este romanul unor familii aristocratice sau din terorii. Urmaşii boiernaşilor, oştenilor şi
înalta burghezie (Balş, Brătescu, Dabija,
răzeşilor ce-l însoţiseră pe „conducător” în
Dărăscu), dar, mai ales, al unor personaje,
aventura sa socială vor părăsi pe rând falsul
conturate magistral (Dimitrie Balş, Nicolae
„pământ al făgăduinţei”. Ingenioasă în sine,
Brătescu, Zoe Dărăscu, doctorul Fesch).
ideea de a a da antiutopiei un aer istoric nu
Relaţiile – de prietenie, de iubire sau de
este sprijinită totuşi îndeajuns de naraţiune,
trădare – dintre acestea sunt minuţios
care devine tot mai sumară şi mai
motivate în construcţia epică printr-o grilă
multiplă a perspectivelor: psihologică demonstrativă pe măsura desfăşurării ei.
(raţională şi afectivă deopotrivă), socială sau
***, BNR, XLIII, 1994, 9, 41.
economică. Ceea ce caracterizează însă, fără
tăgadă, toate aceste figuri este umanitatea lor I. M.
vibrantă, fascinantă chiar, în cazul câtorva
dintre ele. Dimitrie Balş, de pildă, fragilul ' GOMA Paul, Astra, Cluj-Napoca, Dacia,
conte nevrotic, conţine o umbră 1992, 193 p. Apărut mai întâi în f. rev. APS,
dostoievskiană în detenta sa introspectivă, I, 1990, nr. 2; nr. 5–6–7; II, 1991, nr. 1–4; nr.
precum şi un reflex bengescian (v. celebrul 6 (parţial). Constituie, în ordinea cronologiei
prinţ Maxenţiu) în relaţia cu propria biografice a autorului, cel de-al treilea vol.
patologie. „Interpretarea” balzacianismului, dintr-un ciclu memorialistic, precedat de
care scoate romanul lui ~ din convenţia cărţile Din calidor (1990) şi Arta refugii
clasică, provine tocmai din elasticitatea (1991) şi urmat de Sabina (1991) şi Roman
contururilor personajelor, care evoluează, intim (1999). Roman autobiografic. Construit
„devin” psihologic şi existenţial, ieşind astfel concentric, în jurul unui eveniment emblematic
din tipologiile rigide în care ar fi putut eşua, pentru anii instaurării comunismului, şi anume
pentru a se oferi lecturii ca figuri plauzibile închiderea bibliotecii sibiene „Astra”, în
ale unei istorii perfect credibile a lumii. vederea epurării cărţilor considerate subversive,
romanul surprinde secvenţial, din varii
Claudiu Constantinescu, RL, XXV, 1992, 38,
9; Ioana Bot, TR, s. nouă, V, 1993, 21, 4; Micu,
perspective, tabloul unei epoci convulsive.
Istoria, 489. Eposul, concentrat pe durata unei singure zile
din anul 1949, constă în evocări, reflecţii pe
C. T. teme sociale, politice, culturale, morale,
1992 GOMA Paul 94
schiţe de portret, creionate prin prisma copioase de monolog interior, precum şi de

relaţiilor diferitelor personaje cu epoca. reflecţii pe tema suferinţei, a resentimentului,
Protagonistul-narator, elev la liceul sibian a iertării, ≈ este romanul formării unor
„Gheorghe Lazăr”, este conştiinţa martor, mentalităţi deviante, o „parabolă a existenţei
reflectoare a evenimentelor politice, privite în comunism” (Al. Cistelecan).
într-un dublu registru, obiectiv şi subiectiv.
Alternanţa dintre expunerea calmă, echilibrată, Die Tür, tr. de Marie-Thérèse Kerschbaumer,
şi fraza alertă, sacadată, abruptă, dintre tonul Frankfurt/M, Suhrkamp, 1972; Elles étaient
detaşat şi spiritul contestatar, sarcastic traduce, quatre, tr. de Alain Paruit, Paris, Gallimard,
în arhitectura romanului, dihotomia dintre 1974.
contingentul aberant şi „paradisul borgesian” al
Al. Cistelecan, VTR, XXII, 1992, 255, 9;
bibliotecii, ca „sistem al rezistenţei şi al
Florin Manolescu, LCF, s. nouă, 1992, 24, 5;
posibilei eliberări” (Irina Petraş).
Şerban Cristovici, F, XXVIII, 1992, 9, 5; Traian T.
Coşovei, ESM, III, 1992, 46, 20; ~, Confesiunile
Irina Petraş, TR, s. nouă, IV, 1992, 37, 4. V.
lui Nicolae Breban sau delirul furios, F, XXXI,
şi Din calidor, 1990.
1995, 3, 41–51; Cornel Moraru, În cercul ficţiunii,
M. W. VTR, XXVII, 1997, 5, 61–62; Ion Simuţ, Are ~
talent?, F, XXXIII, 1997, 7–8, 61–63; ***,
' GOMA Paul, Uşa noastră cea de toate Dicţionarul esenţial. V. şi Din calidor, 1990.
zilele, Bucureşti, Cartea Românească, 1992,
M. W.
187 p. (În lb. germană: Die Tür, tr. de
Marie-Thérèse Kerschbaumer, Frankfurt/M,
GRONOV-MARINESCU Elena, Strigătul
Suhrkamp, 1972). Parabolă a existenţei
mării, Bucureşti, Saturn, 1992, 176 p. Roman
captive, ≈ este un roman pe tema relaţiilor
de dragoste. Confesivă, reflexivă, concepută
interumane aberante, degradante, dictate de
prin tehnica rememorării, cartea evocă
abuzurile regimului comunist. Cele patru
parcursul existenţial al protagonistei, Corina
personaje ale cărţii, actriţa Alice Dudescu,
Grigoriu, prin prisma relaţiei cu soţul ei,
profesoara Sofia Arsene, activista Florica
Iosub şi adolescenta Viola Bizim, aflate în Matei. Privirea retrospectivă asupra
vacanţă într-o cabană la munte, trăiesc, în evenimentelor relatate, de la întâlnirea celor
chip simbolic, o experienţă imaginară a doi în perioada studenţiei petrecute în
claustrării într-o cabană încuiată pe dinafară Bucureştiul epocii ceauşiste, la despărţirea
din motive necunoscute. În faţa uşii ce refuză lor, cu care debutează romanul, conferă
să cedeze, cele patru femei se confesează, îşi naraţiunii o perspectivă analitică plină de
dezvăluie, pe rând, zonele întunecate ale interes şi un plus de obiectivitate. ≈ este, în
propriilor destine, îşi mărturisesc frustrările, spiritul literaturii feminine, radiografia unei
suferinţele, complexele de vinovăţie, evocă o iubiri, văzută ca ax central al existenţei, de la
lume ce reproduce universul carceral care ipostaza entuziasmului romantic, la aceea a
le-a modelat existenţele. Acţiunea romanului, rutinei, infidelităţii, trădării.
restrânsă pe durata câtorva ore, constă în M. W.
confruntarea dintre personajele ale căror
biografii se întretaie şi se luminează reciproc, GROŞAN Ioan, O sută de ani de zile la
pe fundalul rememorării evenimentelor porţile Orientului. Roman istoric foileton,
politice din deceniul al şaselea. Bazat pe Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale
alternanţa secvenţelor dramatice cu pasaje Române, 1992, 268 p. Fragment: ≈, ARC,
1992, 2, 116–119. Parodie a romanului istoric (George Pruteanu), ce ilustrează fragmenta-

şi a celui picaresc, străbătută de la un capăt la ritatea şi pluralismul specifice literaturii
altul de o ironie spumoasă, cartea evocă, pe postmoderne.
parcursul a două sute treizeci de episoade,
fragmente fictive din istoria românească a George Pruteanu, ESM, IV, 1993, 1, 21;
Carmen Matei Muşat, Romanul optzecist:
sec. al şaptesprezecelea. Întâmplările derizorii,
radicalitate şi provocare, DIL, III, 1995, 145, 7;
situaţiile comic-groteşti, personajele insolite
Muşat, Perspective, 105.
tind să absoarbă epicul eflorescent într-un
ansamblu simbolic creat de atmosferă, ca M. W.
într-o panoramă de mentalităţi. Acţiunea
cărţii constă în relatarea călătoriilor câtorva ' HORIA Vintilă, Mai sus de miazănoapte,
personaje, doi călugări, un spătar, un bard, Bucureşti, Cartea Românească, 1992, 188 p.
între Moldova, Istanbul şi Roma, în vederea Roman istoric şi mitic. Concepută
stabilirii unei eventuale alianţe cu creştinătatea contrapunctic, prin alternanţa perspectivelor
împotriva turcilor. Romanul vădeşte, astfel, o narative şi a planurilor temporale, cartea
raportare postmodernă la discursul tradiţio- evocă ultimele zile din viaţa lui Ştefan cel
nalist şi la tehnicile narative clasice, prin Mare. Agonia domnitorului constituie
aspectul său de „proză savuroasă şi amăruie”, pretextul naraţiunii retrospective, impregnată
de „jucărea mecanică epică încântătoare” de meditaţie şi introspecţie, vizând, printr-o
(Mihai Dragolea). suită de pasaje confesive, conturarea unui
portret moral şi spiritual al eroului. Cele patru
Alex Ştefănescu, ESM, III, 1992, 32, 20; Mihai
personaje prin care se dezvăluie fragmente
Dragolea, F, XXVIII, 1992, 10, 4; Doiniţa Milea,
Generaţia ’80: romanul istoric, CNT, 1997, 46, 1; din istoria Moldovei şi faţete ale
8–11; Ursa, Optzecismul, 117–121; Oţoiu, Trafic, personalităţii domnitorului sunt credinciosul
13, 88–92, 95, 214–216. văr Duma, medicul veneţian Matteo Muriano,
Maria din Hârlău şi Ştefan însuşi. Povestind,
M. W.
rememorând, interpretând faptele prin
oglinda propriilor destine, cei patru naratori
HORASANGIAN Bedros, Misteriosul om în
aduc pe rând în prim-plan noi semnificaţii ale
negru sau Ora melomanului. Roman în foarte
întâmplărilor relatate. ≈ nu este o cronică a
multe părţi, Bucureşti, Editura Fundaţiei
domniei lui Ştefan cel Mare, ci o meditaţie
Culturale Române, 1992, 268 p.
asupra rolului său în contextul spiritual şi
Roman-mozaic, compus dintr-o suită de
momente alese din vieţile mai multor politic al epocii. Prin vocea lui Matteo
personaje disparate, oameni obişnuiţi, Muriano, cărturar iniţiat, trimis cu diverse
surprinşi în diferite ipostaze existenţiale. misiuni diplomatice în Italia, se conturează
Sumarele schiţe, povestiri, portrete, tema principală a cărţii, şi anume
confesiuni, notaţii diaristice, care formează confruntarea dintre două paradigme
substanţa cărţii, pot fi citite şi ca eseuri existenţiale diferite, cea reprezentată de
despre singurătate, dragoste, prietenie, Moldova lui Ştefan şi cea a noilor valori
nelinişte, neîmplinire, speranţă etc. ≈ este o europene. În plină decadenţă a umanismului
scriere eclectică, fără personaje propriu-zise, renascentist, Moldova reprezintă, pentru
fără acţiune, fără un cadru spaţio-temporal medicul veneţian, un spaţiu al spiritualităţii
fix, o compoziţie modernă ce îmbină stiluri, pure, păstrător al tradiţiilor morale şi creştine.
tehnici, perspective, viziuni din cele mai Misiunea lui Ştefan, el însuşi aflat la hotarul
diverse, „un roman din crâmpeie holografice” dintre două lumi, în chip real şi simbolic, ar fi
aceea de a apăra valorile creştine, pervertite problematic, înclinat spre speculaţia filosofică
de excesul raţionalist umanist. Carte şi încrezător în valorile morale. Fost
speculativă, cu accente teziste, cu o scriitură simpatizant al comunismului, pe temeiul unor
ceremonioasă, pe alocuri poematică, ≈ este idealuri utopice, el devine o victimă a
„un roman reflexiv şi liric”, „mitic şi acestuia şi un martor lucid al propriului
metafizic”, „un eseu romanesc despre o insucces profesional şi familial, ce
Moldovă imaginară”, privită prin „oglinzile culminează cu moartea fiului său, în revoluţia
unui mare mit” (Eugen Simion). din decembrie 1989. Inginer metalurgist
devotat meseriei şi autor al romanului de faţă,
Gabriela Negreanu, ALA, III, 1992, 138, 5; eroul se confruntă cu imposibilitatea
Elisabeta Lăsconi, CAI, 1992, 5–6, 66–68; Paul
împlinirii profesionale, din pricina normelor
Dugneanu, UC, III, 1993, 1, 4; Sultana Craia,
restrictive, abuzive, impuse de sistem. Soţ
LCF, s. nouă, 1993, 12, 6; Alexandru Ruja, O, s.
nouă, 1993, 6, 11; Cosana Nicolae, RL, XXVI, fidel şi părinte devotat, este înşelat de soţie şi
1993, 14, 8; Valentin Chifor, ~ sau parabola constrâns la o viaţă conjugală lipsită de
exilului, F, XXIX, 1993, 9, 4–5; Emil Manu, VR, orizont. Drama personajului constă în
LXXXIX, 1994, 2, 91–93; Ungureanu, La vest, discrepanţa dintre realitatea exterioară şi
139; Mureşanu Ionescu, Literatura, 89, 93–97; complexitatea spiritului său, dintre crezul lui
Rotaru, O istorie, IV, 364–365; Simion, moral şi resorturile materialiste, pragmatice
Fragmente, II, 62–67; Maria Georgeta Orian, ~, ale existenţei. Naraţiunea, condusă cu graţie
romancier, TR, s. nouă, XI, 1999, 25–28, 7–9;
şi echilibru, străbătută de un vag lirism şi
Eugen Simion, Definiţia europeanului, SXX,
impregnată de un dramatism bine temperat,
1999, 10–12; 2000, 1–3, 147–157; Eugen Simion,
A fi european, CAI, 2000, 1, 6; Pavel Balmuş, La se remarcă îndeosebi prin tehnicile sondajului
răspântie de drumuri, TMS, s. nouă, V, 2000, 4, 5; interior şi prin calitatea reflecţiei morale.
Micu, Istoria, 650; Micu, Literatura, 322; Orian,
Vintilă Horia, 77–80. Mioara Adina Avram, Un roman subversiv,
OP, III, 1992, 663, 3.
M. W.
M. W.
' HORIA Vintilă, O femeie pentru
IANCU Vasile, Sosire tardivă. Microroman,
Apocalips, fragment din romanul omonim,
în vol. Sosire tardivă, Iaşi, Junimea, 1992, p.
ATN, XXIX, 1992, 7, 12. (În lb. franceză:
94–184. Scurt roman psihologic. Intelectualul
Une Femme pour l’Apocalypse, Paris, 1968).
Valerian Grindea încearcă să se integreze în
Maria Georgeta Orian, ~, romancier, TR, s. societatea românească după ieşirea din gulag,
nouă, XI, 1999, 25–28, 7–9; Orian, Vintilă Horia, dar structurile politice nu îi permit decât
73–74. mărunte satisfacţii profesionale. Trestiana,
soţia sa, divorţează după ieşirea lui din
M. W. detenţie şi pleacă în Statele Unite, împreună
cu pictorul Pal Votruba. Sinuciderea devine,
HUŞANU Constantin, Pe fluviu la deal, pentru Grindea, singura posibilă ieşire din
Iaşi, Moldova, 1992, 267 p. Roman criză. Drama psihologică relativ bine conturată.
psihologic. În tradiţia prozei reflexive, cartea
redă drama unui eşec personal, grefat pe M. M.
tragedia colectivă a comunismului românesc.
Protagonistul, Costin Petrilă, erou de sorginte IANCU Victor, Pensiunea Barbagia,
camilpetresciană, este un spirit contemplativ, Cluj-Napoca, Dacia, 1992, 209 p. Roman al
97 LEB Peter 1992
fantasticului interior, cu intrigă politică. profesional efectuând un transplant de creier,

Realizată într-un dublu registru, real şi acela de la soţia sa, aflată pe moarte, la o
simbolic, cartea evocă un caz misterios de tânără balerină, Liana, ce suferise, la rândul
patologie clinică, reprezentat de ţăranul său, un accident. Operaţia, încununată de
Axinte Grapini, întâlnit de narator într-un sat succes, conduce la un transfer de identitate,
transilvănean. Arestat de comunişti în anul ce-i oferă balerinei, devenită noua soţie a
1951, pentru a fi cântat doine despre Avram medicului, întreaga personalitate a Dorinei.
Iancu, acesta este închis în colonia Straniul experiment, menit a prelungi,
penitenciară Barbagia, unde îşi asumă dincolo de moarte, iubirea celor doi, dar, mai
personalitatea revoluţionarului paşoptist. ales, a satisface marea ambiţie profesională a
Insuficient motivată, redată într-o manieră eroului, se încheie însă tragic, prin
aluzivă, ambiguă şi încheiată la fel de
sinuciderea Lianei, violată de fiul medicului,
enigmatic, prin moartea eroului, naraţiunea
în dorinţa acestuia de a o alunga de lângă
pare a sugera, în mod extrem de echivoc, o
tatăl său. Scris într-o manieră alertă, lapidară,
interpretare parabolică a temei „repetabilităţii
captivantă, dar schematică, ≈ se remarcă prin
istoriei” (Gheorghe Glodeanu).
stranietatea atmosferei, prin tehnica dozajului
Gheorghe Glodeanu, ~, 60, TR, s. nouă, VIII, şi prin echilibrul evocării.
1996, 12, 2.
M. W.
M. W.
IOVIŢĂ Vlad, Ioan Vodă cel cumplit,
IONEŢ Doina, Teiul sălbatic, Galaţi, Porto fragment de roman, MS, XXIII, 1992, 1–4,
Franco, 1992, 160 p. Roman de dragoste. 166–174.
Într-un stil poetic, saturat de reflecţii pe tema
iubirii, cartea redă, pe fondul mai multor Iurie Colesnic, Un prozator basarabean, MS,
XXIII, 1992, 1–4, 165.
poveşti amoroase, frământările Alinei Manea,
o proaspătă absolventă de liceu dintr-un sat M. W.
de lângă Oneşti. Traumatizată din pricina
unei tentative de viol suferite în copilărie, IUREŞ Ştefan, Afacerea „Beautiful College”,
eroina reuşeşte, după numeroase decepţii, să Bucureşti, Cartea Românească, 1992, 279 p.
cunoască dragostea adevărată, prin întâlnirea (Detectivi privaţi ai perioadei de tranziţie).
cu Ion, din finalul romanului. Roman poliţist de factură postmodernă.
M. W. M. W.
IORGA Alexandru, Doliana, Cluj-Napoca, KRASOVSKI Nicolae, Maria, fragment

Delta-Press, 1992, 142 p. Cu o scurtă din romanul omonim VR, LXXXVII, 1992,
prezentare de Gabriel Petri. Roman fantastic. 10–11, 64–73,.
Bine articulată sub raport narativ, dar prea
M. W.
puţin nuanţată sub raportul problematicii
interioare, cartea vorbeşte despre o operaţie LEB Peter, Euthanasie, Bucureşti, Editis,
medicală inedită. Traian Vaida, un 1992, 109 p. (Mileniul trei). Roman
neurochirurg renumit, căsătorit de douăzeci şi science-fiction.
cinci de ani cu Dorina, pe care o iubeşte cu
pasiune, îşi realizează marele proiect L. B.
1992 LORINŢIU Cleopatra 98
LORINŢIU Cleopatra, Iubirea nu trece, I–II, BAR, III, 1992, 51, 20; 52, 20,
Bucureşti, Luna, 1992, 112 p. Roman de fragmente din romanul Cronică fanariotă.
dragoste. Într-o manieră specifică prozei de
L. T.
analiză psihologică, cartea evocă iubirea unui
tânăr medic bucureştean, Grig Gavrilescu,
MATEESCU Nicolae, Secunda 60, Bucureşti,
pentru Unda, o femeie inteligentă, distinsă, cu
E. M., 1992, 175 p. Cu o caracterizare pe
un trecut misterios. Atracţia irezistibilă a
coperta a IV-a. Roman de dragoste. Matei,
eroului, un cerebral rafinat, pentru fascinanta
ofiţer într-o unitate militară în anii ’80, are
Unda, căsătorită cu un aviator, pe nume Paul,
tentaţia adulterului, îndrăgostindu-se de
se declanşează în timpul unei vacanţe
Georgiana Bănciulescu, diriginta fiicei lui.
petrecute de către cei trei la munte. Prin
reflexia în oglinzi paralele, personajele se Dilema eroului, care oscilează între iubire şi
dezvăluie progresiv, în neîmplinirile şi dorinţa de a avea o carieră de succes, e
aspiraţiile lor profunde, disecate cu multă rezolvată neaşteptat, prin moartea Georgianei.
subtilitate analitică. Absorbit într-o aventură Conceput ca jurnal al lui Matei, romanul
plină de imprevizibil, Grig o urmează pe suferă din pricina perspectivei înguste din
Unda la Roma, după ce aceasta divorţează de care sunt evocate întâmplările. Atât dragostea
Paul, deşi femeia nu răspunde cu claritate interzisă, cât şi arivismul social sunt
sentimentelor sale. În cele din urmă, taina reflectate de o conştiinţă mediocră, incapabilă
femeii pare a fi descifrată, prin apelul la să trăiască cu adevărat, la modul profund,
elemente de senzaţional, pe coordonatele drama morală.
triunghiului amoros: în tot acest interval, Nicolae Boghian, VAR, III, 1992, 9, 27; Alex
Unda fusese de fapt îndrăgostită de un fost Ştefănescu, ESM, III, 1992, 40, 20.
ofiţer de contraspionaj aflat în Venezuela.
Dezamăgit, Grig îşi părăseşte iubita, pentru a L. T.
o regăsi, doi ani mai târziu, în compania unui
ultim bărbat, întâlnit de ea în Italia. Roman al MĂGEANU Ileana, Fantomele galbene, în
imposibilei iubiri, nu lipsit de accente lirice, vol. Fantomele galbene. Două microromane
≈ se remarcă prin calitatea demersului poliţiste, Galaţi, Porto Franco, 1992, p. 5–66
analitic, ca şi prin stilul concentrat şi limpede. (Detectiv). Roman poliţist.
Ioana Bot, Definiţii şi exemple, TR, s. nouă, IV, ***, BNR, XLII, 1993, 1, 15.
1992, 38, 4.
L. T.
M. W.
MĂGEANU Ileana, O crimă la vila
MAREŞ Radu, Confesiunea, TR, s. nouă, Marulis, în vol. Fantomele galbene. Două
IV, 1992, 33, 7; Portret în sepia, TR, s. nouă, microromane poliţiste, Galaţi, Porto Franco,
V, 1993, 3, 2; Beatrice, ST, XLVI, 1995, 10– 1992, p. 67–143 (Detectiv). Roman poliţist.
11, 10–13, fragmente dintr-un roman cu titlu
neprecizat. ***, BNR, XLII, 1993, 1, 15.
L. T. L. T.
MARIA-CONSTANTIN Radu, Şarada, MIHAI Mircea, Iana, Galaţi, Porto Franco,

I–II, BAR, III, 1992, 49, 20; 50, 20; Cu cât 1992, 182 p. (Cupidon). Roman de dragoste.
mai sigur, cu-atât mai mare, Măria Ta..., Într-o tipografie a anilor ’50, Iana se
99 MUŞATESCU Vlad 1992
îndrăgosteşte de inginerul Topşa care însă o Doilea Război Mondial, cartea urmăreşte
înşeală cu Firuţa. Disperată, Iana îşi scapă destinul unui om, care trăieşte transformarea
braţul într-un vas cu plumb topit şi ajunge la istorică printr-o dedublare a personalităţii şi o
spital; inginerul, ros de remuşcări, înnebuneşte. alterare a conştiinţei de sine. Personajul este
Compusă aproape integral din elemente un avocat care, în timpul războiului, ajunge
senzaţionale, istoria erotică se dovedeşte să îndeplinească misiuni secrete, atribuite de
inconsistentă. În schimb, romanul reface cu guvernul „burghez”. Căzut în dizgraţie odată
acurateţe, ca tablou de fundal, atmosfera de cu venirea la putere a comuniştilor,
teroare a „obsedantului deceniu”, cu dispariţii protagonistul este închis, ca deţinut politic.
nejustificate, tabu-uri ideologice şi turnători Câţiva ani mai târziu, în împrejurări
neidentificaţi. senzaţionale, ce amintesc de romanul de
mistere din sec. al XIX-lea, el evadează,
***, BNR, XLII, 1993, 12, 53; Constantin luând un nume de împrumut, Petre Grad, sub
Trandafir, LTE, III, 1993, 37, 4. care are şansa de a-şi construi o altă existenţă,
în cadrele societăţii comuniste. Textul
L. T.
proiectează în oglindă cele două biografii ale
protagonistului care, atât în lumea „nouă” cât
MIHĂESCU Dan, Comisarul moare ultimul,
şi în cea „veche”, are o familie, un copil şi o
Bucureşti, E. M., 1992, 222 p. (Sfinx, 6).
carieră de succes, pentru a sublinia –
Roman poliţist.
artificios şi tezist – ideea unui destin dedublat
sub puterea unei istorii scindate.
***, BNR, XLI, 1992, 7–12, 112.
L. T. ***, BNR, XLII, 1993, 8, 50; ***, UC, II,

1992, 10, 5; Simona Sora, RL, XXVI, 1993, 19, 8.
MOCANU Sebastian, Mântuirea. Fragment
L. T.
de roman, Cluj-Napoca, Clusium, 1992, 221
p. (Mărturii 1). Roman inspirat din realităţile
MOTOC Nicolae, Co-misionarii, fragment
gulagului românesc. Mihai Doinaru, eroul
de roman, TMS, XXVII, 1992, 4, 8–10.
principal, descrie cumplitul regim de
exterminare aplicat deţinuţilor politici în Ştefan Cucu, TMS, XXVII, 1992, 10, 6, 10.
închisoarea de la Aiud. Impresionează
scriitura sobră, care evită excesele retorice. În L. T.
partea a doua, romanul se transformă într-o
lungă conversaţie dintre Mihai Doinaru şi Ion MUŞATESCU Vlad, Patru ostrogoţi, unu’
Sânicoară, tovarăşul său de celulă, despre mare şi trei mici. Roman umoristic,
istoria neamului românesc, ceea ce diluează Bucureşti, Ion Creangă, 1992, 175 p. Face
substanţa narativă. parte dintr-un ciclu, alături de romanele
Unchiul Andi-„detectivul” şi nepoţii săi
***, BNR, XLIV, 1995, 3, 35. (1982), Cei trei veseli năpârstoci (1984) şi
Expediţia Nisetrul 2 (1987). Roman de
M. M. aventuri pentru copii şi tineret. Păstrând
personajele din romanele anterioare ale
MOROGAN El., Cacealmaua, Bucureşti, ciclului, ≈ imaginează, pe durata unei vacanţe
Cartea Românească, 1992, 286 p. Roman pe care nepoţii o petrec în satul unchiului
politic. Pe fundalul schimbării regimului Andi, o serie de scurte expediţii în natură, cu
politic din România, la sfârşitul celui de-Al aspect educativ. Ficţiunea nu constituie totuşi
1992 NICOLAU-GOLFIN Marin 100
decât un pretext pentru punerea în pagină a OPREA Leonard, Cămaşa de forţă,

unui comic de situaţie specific prozei lui ~ Bucureşti, Nemira, 1992, 228 p. (Purgatoriu).
care, în intervalele sale izbutite, creează Fragmente: Obsesia, AST, 1990, 1, 10; Mă
viziuni hiperbolice ale catastrofelor mărunte numesc Inochente Damian, (romanul e
produse de obiectele din cotidianul casnic. anunţat iniţial cu titlul Obsesia), CNC, I,
1990, 18, 5; Jurnal-o zi, CL, s. nouă, 1990,
***, UC, II, 1992, 6, 15. 15, 9; Orizontul e un rinocer, O, s. nouă,
1990, 48, 12; Obsesia, AGA, IV, 1991, 3,
L. T.
112–120. Roman psihologic. Prezintă cazul
depresivului Inochente Damian, inginer, în
NICOLAU-GOLFIN Marin, Stella-Alba,
vârstă de treizeci şi cinci de ani, care crede că
Bucureşti, Tipografia Filaret, 1992, 293 p. Cu
suferă de „o destructurare a identităţii”,
o pref. a autorului. După afirmaţia autorului,
diagnostic neconfirmat oficial. În sanatoriul
vol. ar face parte din ciclul Românii scriu
unde este internat, personajul se auto-
istoria, alături de K2B3, misiune secretă în
investighează, cazul său fiind acela al unui
România 1989 (1993) şi de Fata pământului
individ deja atins profund de „morbul
(1994). Roman senzaţional. Relatează
însingurării” (Bogdan Dumitrescu).
aventurile lui Ionuţ Apostol care, călătorind
prin lume pe urmele surorii sale, Stella-Alba, Bogdan Dumitrescu, RL, XXVI, 1993, 12, 9;
acrobată a circului Krateyl, încearcă să Dorin Sălăjan, FC, 1993, 18, 18; Dan-Silviu
dejoace un complot pus la cale de forţe Boerescu, LCF, s. nouă, 1995, 29, 16.
obscure ce vor să obţină de la cei doi fraţi un
L. B.
medalion de familie desprins dintr-un colier
antic provenind din Mesopotamia.
OPREANU Sabin, Identităţi provizorii,
L. T. Bucureşti, E. M., 1992, 150 p. Roman
psihologic conceput sub forma unui „jurnal
OBADĂ Vasile, Gândeştenii, fragment total” (Iaromira Popovici). Pe canavaua
din romanul Termenul redus al iubirii, MOL, naraţiunii retrospective, autorul fixează, la
III, 1992, 4, 45–48. intervale minuţios calculate, filtre ce
decantează evenimentele, fluidizându-le sau
L. T.
sintetizându-le în varii forme: pasaje lirice,
citate filosofice, versuri albe, scene statice,
OJOG-BRAŞOVEANU Rodica, Coşmar,
ultimele de un real impact datorită
Bucureşti, E. M., 1992, 190 p. Roman poliţist.
regularităţii cu care revin în text.
L. T.
Iaromira Popovici, RL, XXVI, 1993, 7, 9.
OJOG-BRAŞOVEANU Rodica, O toaletă à L. B.
la Liz Taylor, Bucureşti, E. M., 1992, 312 p.
(Sfinx, 5). Roman poliţist. ORLEA Oana, Zagam, fragment din
romanul omonim, VR, LXXXVII, 1992, 8–9,
– Bucureşti, Nemira, 2000. 68–78.
Nicolae Boghian, VAR, III, 1992, 3, 21; ***, L. B.
BNR, XLI, 1992, 7–12, 113.
PANIŞ Anatolie, Dincolo de Lisabona,
L. T. Galaţi, Porto Franco, 1992, 406 p. Fragment:
101 POPESCU Adrian 1992
Se împarte pământul, RL, XXV, 1992, 2, 14– POPA Ioan, Robi pe Uranus, Bucureşti,
15. Cu un subiect aborescent şi greu de Humanitas, 1992, 192 p. „Un jurnal […] în care
rezumat, ≈ ne este oferit ca o „parabolă ni se dezvăluie oroarea nebănuită […] a unei
istorică” (Nicolae Manolescu), când mai instituţii esenţiale pe care prea puţini dintre noi
nimerit ar fi fost să rămână ceea ce este în o pot vedea şi pătrunde/cunoaşte în intimitatea
realitate, adică un roman de familie şi o sa: […] armata română” (Ioan Muşlea).
frescă a istoriei Basarabiei cuprinsă între
finele veacului al XIX-lea şi perioada celei Gheorghe Iova, TNL, IV, 1992, 632, 6; Nicolae
Baboi, CNC, III, 1992, 17, 4; Gheorghe Cristea,
de-a doua conflagraţii mondiale. Pentru
Represalii asupra unui autor: ~ (≈), DOI, III,
acelaşi comentator, ~ „nu e un bun observator
1992, 28, 2; ***, Dreptul la replică, DOI, III,
al individului şi al vieţii lui sufleteşti”, dar
1992, 30, 2; Ioan Popa, Dreptul la replică, DOI,
excelează în pictura „gloatei”, epicul
III, 1992, 33, 12; Ioan Muşlea, F, XXVIII, 1992,
susţinându-se fericit pe câteva asemenea
11, 4–5.
tablouri.
L. B.
Claudiu Constantinescu, RL XXVI, 1993, 7, 7;
Nicolae Manolescu, RL, XXVI, 1993, 7, 7; Al. Th. POPA HOMICEANU Vasile, Iarna, pentru
Ionescu, CAL, 1993, 3, 6; S. Craia, ~, ≈, LCF, s.
cine mor vulpile, Iaşi, Junimea, 1992, 272 p.
nouă, 1993, 15, 6.
Autobiografie construită în jurul obsesivei
L. B. nevoi de depăşire a culpei originare a speciei,
prin aflarea sensului tainic al fiinţării, a
PARAZOLESCU George, Roma în misterului vieţii în sine, „cel mai teribil dar al
flăcări, Bucureşti, Destine, 1992, 276 p. divinităţii”, care oferă omului şi „singura
posibilitate de a fi fericit”. ≈ e un „insolit
***, BNR, XLI, 1992, 19–23, 84. Bildungsroman liric, cu expresivităţi
L. B. naturaliste, ce-l particularizează în contextul
prozei actuale” (Simion Bărbulescu). Obsedat
PĂLTINEANU Gellu, Casa dintre arbori, de studiul „complexelor de tot felul, abordate
Craiova, Scrisul Românesc, 1992, 234 p. într-o manieră tipic freudiană”, ~ alunecă
Roman social despre viaţa lucrătorilor silvici. adesea în plicticoase digresiuni, „colbăite
Ucenicia inginerului Mugurel Marinescu, analize psihologice” (Ion Holban). Dacă iarna
proaspăt absolvent de facultate, instalat, e semnul purificării, Vulpea e cel al
împreună cu soţia, într-o cabană din Munţii feminităţii, în accepţia aceluiaşi comentator
Făgăraşului, e urmărită cu scrupulozitate. „textul putând fi citit ca o carte despre
Mania detaliilor şi didacticismul retoric feminitate, în tot ce are ea specific
agasează, anulând intenţia autorului de a (agresivitate, cruzime, sânge rece, pasiune,
celebra natura şi munca slujitorilor ei. conştiinţa păcatului).”
L. B. Ioan Holban, CRC, 1992, 14, 8; Holban,

Salonul, 233–234; Simion Bărbulescu, CL,
PECICAN Ovidiu, Alfabet, TR, s. nouă, IV, CXXXII, 1998, 7, 28.
1992, 38, 6; Plaja cu corpuri, EX, XXV, 1993,
L. B.
1–2, 13; Perspective cazone, ST, XLV, 1994, 3,
16–19, fragmente din romanul Zoom.
POPESCU Adrian, Tânărul Francisc,
L. B. Cluj-Napoca, Dacia, 1992, 150 p. Cu o postf.
1992 POPESCU Titu 102
a autorului. Fragment: Primăvara umbriană, Popa, LTE, III, 1993, 51–52, 4; M. B., ROS, II,
LCF, s. nouă, 1992, 21, 10. Roman religios, 1996, 5–6, 139–141.
consacrat vieţii Sfântului Francisc din Assisi.
L. B.
Naraţiunea reface, într-un stil dominat de
simplitate şi de evlavie, „cruciada” POPESCU HOLBAN Ileana, Şi totuşi…
impetuosului personaj, dusă cu abnegaţie, happy-end, Bucureşti, Editura Medicală, 1992,
două decenii, pentru apărarea credinţei 287 p.
creştine. „O viguroasă şi stenică purificare
livrescă prin cufundarea în apele eternei ***, BNR, XLI, 1992, 7–12, 113.
«copilării», eternei «tinereţi» a creştinătăţii”
(Ruxandra Ivănescu). L. B.
– Cu o postf. a autorului, Piteşti, Paralela 45, ' POPPER Jacob, Omul şi umbra. Cronica
2000. unei erezii, Iaşi, Junimea, 1992, 319 p. Cu o
Anexă, la final, ce reproduce Convorbire cu
Corina Apostoleanu, TMS, s. nouă, II, 1997, 4, Jacob Popper despre droguri oglinzi,
7; Ruxandra Ivăncescu, VTR, XXVII, 1997, 5, 31; instrumente de tortură şi alte lucruri vrednice
Sanda Cordoş, VTR, XXVII, 1997, 5, 32–33; de mirare, de Luce d’Eramo, după „La Fiera
Aurel Pantea, VTR, XXVII, 1998, 4, 56; Ivăncescu, Litteraria”, Roma, din 6 octombrie 1966. (În
O nouă viziune, 110–113. lb. Italiană: L’uomo e l’ombra, Florenţa,
1966). Roman istoric despre viaţa lui Galileo
L. B.
Galilei. Conceput în România deceniului
şase, ca un protest disimulat împotriva
' POPESCU Titu, Un an cât o speranţă. dogmatismului şi publ., mai târziu, în Italia,
Romanul unui azilant, Sibiu, Carnetele după expatrierea autorului, ≈ pare a nu fi
Observator-Transpres, [1992?], 205 p. romanul unui personaj imaginar ori
(Retipărire integrală, prin fotocopiere, a convenţional, ci acela al unuia „clandestin”,
romanului omonim apărut la München, în „real şi posibil”, cum afirmă ~, nedezvăluit
1989). „Circumscrie perioada de un an, de la documentelor. Surprinzător de modern,
2 septembrie (desigur 1987) până la 2 autorul ţese o imagine complexă şi actuală a
septembrie anul următor, perioada cea mai psihologiei protagonistului, atât de ros de
grea şi mai dramatică trăită de ~ ca azilant în îndoieli şi de contradicţii, încât însuşi Ercole
Germania. Scrisă sub forma unui jurnal intim, Argenti, cel din perspectiva căruia este narată
acţiunea, secretarul şi umbra fidelă a
dar nu ţinut la zi, cartea e definită de autor
savantului, îi „ignoră secretul” (Sorin Vieru).
drept un «roman», şi, pe drept cuvânt, pentru
Primit favorabil de critică, romanului i-au
că depăşeşte categoric sfera unor însemnări fost apreciate „generoasa poezie siderală
efemere şi fortuite. Este un veritabil roman […], documentarea minuţioasă, dezinvoltura
psihologic, autobiografic; se bazează pe dialogurilor de epocă şi, mai ales, pictura
succesiunea stărilor psihice ale azilantului, de mediilor” (Adrian Popescu).
intensităţi şi urmări divers nuanţate”
(Theodor Vârgolici). L’uomo e l’ombra, Florenţa, 1966.
Sorin Vieru, VR, LXXXVII, 1992, 10–11,

– München, 1989. 143–146; Titu Popescu, ST, XLIV, 1993, 1, 28–
32; Adrian Popescu, ST, XLIV, 1993, 3–4, 42–43.
Vasile Mănuceanu, OBT, III, 1990, 1, 29;
Theodor Vârgolici, ALA, IV, 1993, 172, 5; Mircea L. B.
103 SCHWARTZ Gheorghe 1992
RADOCEA Gheorghe, La drum, provincie, tensiunea premergătoare şi pe cea

Bucureşti, Maiko, 1992, 192 p. „O poveste de din primele zile ale revoltei, dar însoţeşte
dragoste clasică, o parabolă în care Occidentul povestea, în defavoarea epicului, de reflecţii
este veşnic îndrăgostit de sucita în ale adesea redundante.
democraţiei Europă de Est sau o cronică de
familie” (Mihai Pavelescu). ***, BNR, XLII, 1993, 12, 54.
Mihai Pavelescu, RL, XXVII, 1994, 2, 6–7. I. T.
L. B. SCHWARTZ Gheorghe, Cochilia, Bucureşti,

Forum, 1992, 301 p. (Scriitori români
RADULUP-VARTIC Aurelia, Gheara contemporani). Roman parabolic, cu note de
pisicii, Bucureşti, Cozia, 1992, 176 p. (Spirit proză fantastică. Hotărârea profesorului
european). Tr. din lb. franceză, de pe un Nicky Diamant de a-şi ceda vila, situată în
original neidentificat, de Luana Brackers de centrul oraşului, în schimbul unei case de la
Hugo. Roman poliţist. periferie, declanşează un conflict familial,
stins doar odată cu moartea soţiei sale.
Florin Paraschiv, VR, XCI, 1996, 7–8, 156–
157.
Tensiunea întreţinută de prelungirea
formalităţilor necesare schimbului de locuinţe
L. B. îşi pierde intensitatea, pe măsură ce acţiunea
pătrunde în atmosfera enigmatică a
ROBESCU Marius, De unde începe imobilului de la Piatra Arsă, iar intriga e
dezastrul, fragment de roman, VR, LXXXVII, preluată de farmecul tainic al noii case şi al
1992, 6–7, 35–43. locuitorilor ei, bătrânul Colţea şi nepoata
acestuia, care îl vor acapara definitiv pe
L. B.
Nicky. Acţiunea se construieşte în jurul
SĂLCUDEANU Petre, Măi, fericiţilor!, personalităţii profesorului, focalizată dinspre
fragment de roman, LTE, II, 1992, 15, 8–9. un plan al relaţiilor profesionale şi de familie
– surprinse pe fondul realităţilor sociale din
L. B. România comunistă – înspre planul relaţiei
sale bizare cu nepoata lui Colţea, în universul
SCHERER Victor, Imposibila despărţire, straniu de la Piatra Arsă. Destinul
Bucureşti, Moldinformbusiness Globe, 1992, profesorului pierde astfel din adâncime, dar
124 p. Roman de dragoste, pe tema reîncarnării. câştigă în intensitate, parcurgând un traseu
Rănit în decembrie 1989 şi aflat în stare de obsesiv, imaginat de autor – a cărui voce
şoc după intervenţia chirurgicală menită să-l trădează adesea auto-ironic strategiile de
salveze, protagonistul rememorează, între construcţie ale naraţiunii – prin imaginea
două momente de pierdere a cunoştinţei, edificării interioare ca drum către apexul
întrupările sale anterioare. Sunt evocate astfel psihedelic al unei cochilii.
iubirea lui Liviu Cîmpeanu, sublocotenent în
rezervă în timpul rebeliunii legionare din Gheorghe Mocuţa, Viaţa într-o cochilie,
1941, pentru tânăra şi frumoasa Cristina şi ARCA, III, 1992, 9–10, 6; Alex Ştefănescu, ESM,
iubirea dintre Liviu şi Lidia, derulată în III, 1992, 42, 20; Viorel Gheorghiţă, Un
preajma evenimentelor din decembrie 1989. intermezzo literar, F, XXIX, 1993, 7–8, 4. V. şi
D. C. R. R., Martorul, 1972.
Romanul surprinde mediile marcate de
schimbări istorice, relaţiile din viaţa de I. T.
1992 SFETCU Andronie 104
SFETCU Andronie, Căderea agentului SÎRBU Ion D., Adio, Europa!, I, Bucureşti,
V-17, f. l., Gutinul, 1992, 119 p. Roman Cartea Românească, 1992, 437 p.; II, Bucureşti,
poliţist. Colonelul de Securitate Bogdan şi Cartea Românească, 1993, 371 p. Conceput
colegii lui din aşa-zisa „brigadă blondă” în anii 1982–1983 şi publicat postum,
descoperă o reţea de spionaj pornind de la romanul s-a intitulat, succesiv, Candid în
investigarea uciderii inginerului Gustav Isarlâk, Ciocoii noi şi vechi, La Condition
Schmidt în apropierea unui orăşel roumaine şi Adio, Europa!, titlu rezumativ
transilvănean, în vara lui 1979. pentru tema centrală, izolarea României de
Europa. Autorul şi-a definit romanul ca
M. M.
„summing-up al lucidităţii mele, gulliverian-
candidian”. Fragment: În loc de testament,
SICOIE Florin, Tratat asupra cozii. Roman
MEM, I, 1990, 1, 72–89. Roman antitotalitar.
pamflet, Bucureşti, Fundaţia Culturală
Acţiunea se derulează în deceniul opt al sec.
Română, 1992, 107 p. (Excelsior). Cu o pref.
trecut, la Isarlâk, un orăşel de provincie din
de Nicolae Breban. Fragmente: Tripticul
România ceauşistă, contaminat de tare
aşteptării, CNT, 1990, 2, 6; Culoarea Auburn,
eurasiatice şi situat „la spatele lui Dumnezeu
RL, XXIV, 1991, 11, 14–15; Coada,
şi al Europei”. Într-o utopie negativă,
întâmplare sau politică?, GAC, VIII, 1997, 1–
romanul demontează mecanismele acestei
2, 24–26; ≈, GAC, VIII, 1997, 1–2, 24–26.
lumi comuniste de tip balcanic, ale cărei
Lucrare de sertar, proiectată iniţial ca parte
structuri sociale se ierarhizează după modelul
dintr-un alt roman (neterminat), intitulat
turco-fanariot al Imperiului Otoman. Perso-
Plictisul, cartea abordează, „cu seriozitate
najele exponenţiale – sultanul care domneşte
falsă, cu acribie jucăuşă”, un fenomen specific
la Înalta Poartă, poetul Omar Kaimakov,
României socialiste. Este vorba despre cozile
beiul culturii Caftangiu, paşa securităţii
alimentare. Pe un ton de pseudo-enciclopedie,
Osmanescu sau clanul Tutilă – denumesc
autorul prezintă, la graniţa între istoria reală,
alegoric figuri ale propagandei comuniste,
pamflet şi eseul grav, nu numai un „fenomen
incursiunea în România socialistă lăsând loc
derizoriu” (Nicolae Breban), ci şi o „realitate
unui transparent mesaj antitotalitar.
istorică” (Ioan Holban), rescriind astfel „o
Dimensiunile etice ale lumii turcite, o lume
parte din istoria moravurilor unui continent”
„îndemonită”, plină de lichele, proşti, ticăloşi,
(Nicolae Breban).
şmecheri, puşcăriaşi şi alte fiinţe corupte,
sunt răsturnate prin pamflet şi satiră,
***, CROR, IV, 1992, 5–6, 15; ***, CNC, III,
luciditatea investigaţiei conjugându-se cu
1992, 14, 4; ***, BNR, XLI, 1992, 7–12, 113;
tehnici narative şi strategii retorice în care
Alex Ştefănescu, Jocul de-a ştiinţa, RL, XXV,
tragicul alternează cu burlescul. Se
1992, 13, 9; Alex Ştefănescu, ESM, III, 1992, 13,
prefigurează astfel o „vastă compunere
20; Irina Petraş, Meseria de a trăi, TR, s. nouă, IV,
1992, 24, 8; Ioan Holban, Cum ne învârtim în jurul polifonică” (Cornel Regman) ale cărei
cozii, CRC, 1992, 10, 8; Dorin Popa, „Nu cred că valenţe semantice deschid lectura romanului
tranziţia, oricât de grea ar fi ea, ar putea spre registre diverse: „alegoric, pamflet,
împiedica naşterea de capodopere” (interviu), filosofic, politic, parabolic, ironic, eseu,
CRC, 1995, 9, 5; ***, GAC, VIII, 1997, 1–2, 24– jurnal, cronică, frescă socială” (Nicolae
26; Carmen Matei Muşat, Romanul optzecist: Oprea). Protagonistul este un profesor de
radicalitate şi provocare, DIL, III, 1995, 145, 7; filosofie, Desideriu Candid, un alter ego al
Marcel Marcian, La ~, CNT, 1999, 48–49, 6. scriitorului, obligat să trăiască în lumea
Isarlâkului, deşi visează la luminile
I. T.
105 SÎRBU Ion D 1992
Occidentului. Botezat cu numele personajului (Cornel Regman). Cartea a fost citită, de

voltairian, ale cărui idealuri le întruchipează, asemenea, ca „roman de idei” şi „roman
după o tinereţe de stânga şi zece ani de eseistic” (Eugen Simion), ca „roman politic şi
puşcărie şi muncă silnică, în relatarea cărora – deopotrivă – roman social”, replică la
sunt evocate întâmplări trăite de autor la Ciocoii vechi şi noi, de Nicolae Filimon
Jilava, protagonistul are, în Isarlâk, meseria (Nicolae Oprea), ca roman alegoric, al doilea
de ortograf la Combinatul de Panificaţie şi în cultura română, după Istoria ieroglifică a
Vinalcool. Graţie unor intervenţii mediate de lui Dimitrie Cantemir (Nicolae Oprea), ca
soţia sa, primeşte dreptul de a conferenţia la „roman politic de natură eseistică şi cu o de
universitatea populară din urbe. Pregătindu-şi neignorat tentă filosofică” (Toma Grigorie).
o asemenea prelegere, Candid râde sarcastic În fine, textul constituie un reper legitim în
atunci când vede într-un afiş că numele lui procesul de redimensionare actuală a
Karl Marx îl substituie pe cel al scriitorului canonului literaturii române (Ion Simuţ).
Karl May. Incidentul destabilizează edificiul
ideologic al sistemului politic şi declanşează, – I–II, Bucureşti, Cartea Românească, 1997.
patologic, un „delir uman, instituţional [şi]
existenţial” (Cornel Regman), în urma căruia Cornel Regman, ~ – notă la romanul ≈ (La
Condition roumaine), MEM, I, 1990, 1, 70–71;
vor fi sacrificaţi atât eroul-narator, cât şi soţia
acestuia, Desideriu fiind internat într-un ***, UC, II, 1992, 6, 3; Alex Ştefănescu, ESM,
spital de nebuni, iar Olimpia, ucisă într-un III, 1992, 41, 20; CNC, III, 1992, 29, 15; Traian
T. Coşovei, ESM, III, 1992, 44, 20; Adrian Dinu
fals accident de maşină. Cartea conţine şi un
Rachieru, Un Isralâk alutan, MRT, III, 1992, 10,
al doilea final, intitulat În loc de testament,
5; I. Negoiţescu, Jurnalul unui jurnalist, F,
scris pentru a fi publ. doar în ipoteza în care XXVIII, 1992, 11, 7; Dan Stanca, 1992 un an
naratorul ar fi fost ucis de „braţul cel lung al editorial al suferinţei şi bucuriei, TNL, V, 1993, 6;
revoluţiei continue”. Eugen Simion a văzut în Mihai Dragolea, Radiografia inconsistenţei, VTR,
Candid figura omului care îşi trăieşte viaţa XXIII, 1993, 267, 15; Mihai Dragolea, Romanul
punând-o între paranteze: „Candid este o unui coşmar, VTR, XXIII, 1993, 269, 7; Ion
natură tare şi un spirit care are acces la Simuţ, Mutaţia valorilor estetice – o veşnică
filosofia istorică. Ratează nu pentru că nu se nelinişte, F, XXIX, 1993, 130, 10–11, 13; Tanţa
poate adapta istoriei, ci pentru că istoria a Dumitrescu, Sexul dracilor, FMI, XLVII, 1994, 1,
devenit iraţională [...]”. Exegeza a înscris 11; Nicolae Baltă, VR, LXXXIX, 1994, 5–6, 148–
151; Monica Lovinescu, DOI, V, 1994, 33, 15;
romanul, ca piesă de rezistenţă, în tradiţia
Marin Victor Buciu, Adio, literatură!, PARD, II,
prozei de factură antitotalitatră, recunoscând- 1994, 7–12, 6; Dan C. Mihăilescu, Singurătatea
o drept „una din cele mai spectaculoase histrionului (I) (II) (III), DOI, VI, 1995, 7, 15; 8,
mărturii epice despre anii din urmă ai 22–28; 9, 15; Nicolae Oprea, Pseudo-tratatul de
dictaturii comuniste” (Mihai Dragolea), o balcanologie al lui ~, F, XXXI, 1995, 7–8, 14–17;
„satiră a comunismului balcanic” (Alex Nicolae Bârna, „Vibrant omagiu” în cheie
Ştefănescu), un „tablou total al existenţei în „schiolă”, CAI, 1995, 1–2, 51; Marian Barbu, O
lumea comunistă la toate nivelele ei” capodoperă a literaturii de rezistenţă, CAI, 1995,
(Nicolae Baltă), un roman care „tratează 10–12, 212–222; Nicolae Bârna, Despre altceva,
tăios, fără menajamente, cu un sarcasm dar şi altfel, CAI, 1995, 10–12, 207–212; Dumitru
Micu, Cealaltă faţă a Isarlâkului, CAI, 1995, 10–
nimicitor, anii de dictatură comunistă şi
12, 197; Adrian Dinu Rachieru, O victorie
creaţiile ei în materie de transformare a postumă, CAI, 1995, 10–12, 201–203; Eugen
omului, precum şi instituţiile specifice cărora Simion, Romanul eseistic, CAI, 1995, 10–12, 7–
le revenea misiunea acestei transformări” 15; Octavian Soviany, Minciună barocă şi adevăr
1992 SPINEANU Dorin 106
romanesc, CAI, 1995, 10–12, 203–206; din „cătunul Păcurari”, de Liviu Antonesei.
Negoiţescu, Scriitori, 388–391; Dumitru „Roman de introspecţie în formula textului
Smaranda, Marea revelaţie, VR, XCI, 1996, 3–4, personal, al jurnalului romanesc” (Ioan
263–264; Lovinescu, Unde scurte, VI, 355–360; Holban). Naratorul, un scriitor în vârstă de
Micu, Scurtă istorie, III, 331–332; Ruxandra
treizeci şi trei de ani, ajunge să trăiască „un
Cesereanu, Psihologia victimei în antiutopia
românească. Hipnotizatul puterii, războinica, noul
soi de melancolie foarte balcanică”, topită
mancurt, Gulliver şi homo ridens, F, XXXIII, într-un sentiment de ratare, alimentat atât de
1997, 5, 71–73; Ruxandra Cesereanu, Lumea eşecul încercat în relaţiile erotice, cât şi de
stăpânilor în antiutopia românească, VTR, neputinţa de a-şi finaliza proiectele romaneşti.
XXVII, 1997, 6, 80–82; Ornea, Medalioane, 192; Scenariul epic, de tip textualist şi metaleptic,
Lelia Nicolescu, Cursa de şoareci. Viaţă şi cuprinde câteva episoade din viaţa prota-
literatură, TR, s. nouă, X, 1998, 7–8, 6–7; Toma gonistului, înregistrate – în termenii naratorului
Grigorie, Este ≈ un roman politic?, VTR, XXVII, – printr-un adevărat „viol al memoriei”, act prin
1998, 7, 30–31; Antonio Patras, Semnele timpului care textul scris şi realitatea devin, în egală
în roman, CL, CXXXII, 1998, 7, 20; Toma
măsură, versiuni imaginare ale aceleiaşi
Grigorie, ~ spre filosofie, F, XXXIV, 1998, 7–8,
44–48; Miruna Mureşanu, UC, VIII, 1998, 4, 5;
experienţe personalizate.
Valeriu Cristea, Literatura de sertar şi literatura
Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi pe anul
de masă, ALA, VII, 1998, 435, 8, 13; Constantin
1992.
Trandafir, „În primul rând asistăm la o criză de
receptare. Cred că acesta e miezul chestiunii”, F,
XXXIV, 1998, 10, 44–46; Dan Perşa, ~, TMS, s. ***, UC, II, 1992, 5, 5; ***, BNR, XLIII,
nouă, III, 1998, 12, 5; Cesereanu, Călătorie, 89– 1994, 10, 42; 18, 50; Ştefania Bejan, OP, III, 1992,
90, 251, 254–255, 258, 262–262, 268; Toma 570, 3; Alex Ştefănescu, ESM, III, 1992, 17, 20;
Andreea Deciu, Diletantismul la profesionişti, RL,
Grigorie, Radiografii social-politice, F, XXXV,
XXV, 1992, 18, 11; Ioan Holban, Viol asupra
1999, 6, 81–97; Nicolae Oprea, Calea lui ~: din
memoriei, CRC, 1992, 16, 8; Holban, Salonul,
viaţă în literatură, F, XXXV, 1999, 6, 56–65; Dan
235–237.
Perşa, ~, TMS, s. nouă, IV, 1999, 1, 6; Lascu, Un
aisberg, 38–47; Nicolescu, Ion D. Sîrbu, 75, 179, I. T.
186, 193–201, 254–396, 438–448; Simion,
Fragmente, IV, 281–300; Barbu, Aspecte II, 191–
STANCA Dan, Vântul sau Ţipătul altuia,
214; ***, Traversarea, 16–17, Toma Grigorie,
Bucureşti, E. M., 1992, 246 p. Finalizat, după
Eseuri subsidiare la „Adio, Europa!” de Ion D. mărturiile autorului, în 1983–1984. Roman
Sîrbu, Bucureşti, Cartea Românească, 1999, fantastic. Întâlnirea cu tânărul critic literar
passim; ***, Dicţionarul esenţial; Anghelescu,
Radu Virgil îşi pune amprenta fatal asupra
Cămaşa, 134–136; Crohmălniceanu, Heitmann, vieţii personajului-narator, care se bănuieşte a
Cercul, 380–391, 413; Micu, Istoria, 604, 605; fi victima unei înscenări de proporţii. Atât
Micu, Literatura, 309; Oprea, Ion D. Sîrbu, 28, 67,
formaţia sa culturală – marcată de trecerea
107, 114, 116–142, 149.
prin diferite medii selecte ale Bucureştiului –
I. T. cât şi opţiunile sale conjugale par determinate,
pe căi indirecte, de către prietenul său. Ca
SPINEANU Dorin, Zile sălbatice, Iaşi, formă de revoltă, el ratează, prin abandon,
Institutul European, 1992, 133 p. (Scriitori şcoala militară, eşuează în cariera de filolog,
români, 1). Cu o postf. intitulată O pre-faţă în profesând la o şcoală de provincie, pentru ca
chip de post-faţă despre viaţa, opera, în final să îşi distrugă ms., renunţând astfel la
întâmplările, ba chiar şi postumitatea lui o carieră previzibilă. Oscilaţia permanentă
Dorin Spineanu, poet, prozator şi jurnalist între nevoia de confort şi dorinţa de adevăruri
107 ŞERBAN Viorel 1992
absolute, propensiunea pentru latura spirituală a rechizitoriu al comunismului românesc din

existenţei, dublată însă de asumarea deceniile cinci şi şase ale sec. trecut. Cu
incompletă a unui traseu iniţiatic îl blochează acţiunea plasată temporal după amnistia
pe protagonist, silindu-l să-şi definească generală din 1964, romanul evocă destinul a
existenţa ca „destin irosit” (Ştefan Nicolae). două personaje. Este vorba de Ana Bota, fiica
Cheia în care se descifrează biografia lui răsfăţată a unui torţionar comunist, şi de
alternează miraculosul şi mundanul, pe Ioachim Munteanu, victimă a Securităţii şi,
fundalul realist al României comuniste, direct, a tatălui Anei. Sentimentul de culpă
traversată însă subtil de forţe enigmatice, de asumat de Ana, dar şi preţul plătit pentru a
sorginte fantastică. înţelege realitatea condiţiei ei familiale lasă
loc pentru o dilemă morală, dezbătută în
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe spaţiul dintre adevăr, conştiinţă şi convenţiile
anul 1997.
sociale din epocă.
Traian T. Coşovei, ESM, III, 1992, 50, 20; ***,
***, UC, II, 1992, 7, 15; Camil Marius
UC, II, 1992, 10, 15; ***, CNC, III, 1992, 32, 5;
Dădârlat, UC, II, 1992, 8, 8; ***, BNR, XLII,
***, BNR, XLII, 1993, 6, 50; Gabriela Hurezean, 1993, 5, 52; Nina Stănculescu, CROR, V, 1993, 2,
Redactorii de la „Tineretul liber” continuă să 12; S. Craia, LCF, s. nouă, 1993, 16, 6.
scrie cărţi, TNL, V, 1993, 953, 7; Liana Buligan,
FMI, XLVI, 1993, 2, 11; Radu Comănescu, Istoria I. T.
unei iniţieri, CNC, IV, 1993, 2, 4; Eugen Simion,
Calea spirituală, LTE, III, 1993, 4, 3; Radu STOICA Aurel C., Duhovnicul Satanei, II,
Voinescu, Un traseu iniţiatic, RL, XXVI, 1993, v. Duhovnicul Satanei, I, 1991.
15, 8; Irina Egli, CAI, 1993, 5–6, 82–84; Ştefan
Nicolae, Frumoşii învinşi ai vieţii, VR, SUCEAVĂ Bogdan, Sub semnul Orionului,
LXXXVIII, 1993, 8–9, 154–155.
Bucureşti, Artprint, 1992, 108 p. Roman
I. T. filosofic. Decepţionat în dragoste, eroul cărţii
îşi caută echilibrul lumii interioare, izolându-
STANCIU Ioan Florin, Ucenicul se într-un castel şi practicând ceea ce el
diavolului, fragment din romanul Apocriful numeşte religia împlinirii în tine însuţi.
necredinciosului Toma, TMS, XXVII, 1992, Spaţiul recluziunii ar sugera, astfel, universul
5, 8–9, 15. închis al fiinţei, în care principiile se
I. T. substituie accidentalului, şi al purificării prin
artă ca sculptură spirituală a visului, a
STĂNESCU Alexandra, Noi suntem credinţei şi a speranţei. Exerciţiul de
poporul, fragment de roman, CAL, 1992, 10, idealitate şi de penitenţă se vrea un argument
16–17. în favoarea singurei existenţe adevărate,
desfăşurată în libertatea creaţiei de sine.
I. T.
A. S.
STĂNILOAE Lidia, Raiul inocenţilor,
Bucureşti, Cartea Românescă, 1992, 207 p. ŞERBAN Viorel, Dincolo de lacrimi,
Roman al unei edificări morale. Cartea Timişoara, Editura de Vest, 1992, 176 p..
prezintă „confruntarea unei conştiinţe cu „Cartea porneşte de la o întâmplare reală. Ea
problema suferinţei ultimei jumătăţi de veac” cuprinde drama unui tată (drama autorului)
(Camil Marius Dădârlat), plecând de la un care şi-a pierdut unicul fiu. Acum el
1992 ŞERBĂNESCU Eugen 108
reconstituie povestea unei fericiri nesfârşite, ŞOVU George, Liceenii rock’n roll, Bucureşti,
dar definitiv dispărute. Povestea unei fericiri Garamond, 1992, 116 p. (Liceenii). Roman
imposibile” (Eugen Dorcescu). pentru copii şi adolescenţi. Elevi ai unei
formaţii de muzică uşoară caută melodia
Eugen Dorcescu, Cartea prietenului meu, „trăznet” pentru câştigarea unei competiţii
MRT, III, 1992, 10, 6.
şcolare. Cartea e, în fapt, un reportaj anost,
A. S. impropriu numit roman.
ŞERBĂNESCU Eugen, Dincolo, Bucureşti, – Bucureşti, Garamond, 1998.

Romfel, 1992, 253 p. Reed., în 1997, în ed. A. S.
revăzută şi adăugită, cu titlul Dincolo de
Groenlanda. Roman de dragoste. Zidarul ŞTEFĂNESCU Paul, K. G. B. atacă Bonnul.
Manu, de pe un şantier de construcţii, se Un spion sovietic determină căderea
îndrăgosteşte de Milena Schitu, profesoară la cancelarului Wili Brand, Bucureşti, Alux –
o şcoală din apropiere. Relaţia lor e un Romcart, 1992, 102 p. Cu un Cuvânt înainte
exerciţiu de voluptate prin amăgire, după al autorului. Roman poliţist.
modelul Maitreyi al lui Mircea Eliade, şi un
joc cu „finalităţi mereu amânate”, venit, ca A. S.
sugestie, din Enigma Otiliei a lui
G. Călinescu. Neîmplinită în lumea realului, TAMAŞ Cristina, Străinul de pe plajă,
în cele din urmă beatitudinea e trăită ca Constanţa, Muntenia, 1992, 121 p. Roman de
literatură. Fostul zidar transferă într-o carte dragoste. Lecţii superficiale de viaţă („ce uşor
imaginea purificatoare a femeii absente. îşi fac oamenii rău”) deduse din experienţa
unor cupluri destrămate.
– Dincolo de Groenlanda, Bucureşti, Cartea
Ion Roşioru, Anotimpurile Mariei, TMS,
Românească, 1997. XXXI, 1996, 2, 6; Ştefan Cucu, Portrete
dobrogene, TMS, XXXI, 1996, 6, 6.
George Pruteanu, ESM, IV, 1993, 8, 21;
Bogdan Dumitrescu, În căutare, RL, XXVI, 1993, A. S.
8, 8; Tudorel Urian, Joaca de-a literatura, CVT, s.
nouă, III, 1997, 2, 6; Codin Olăreanu, TMS, s. TANDIN Traian, Ringo, celebrul câine
nouă, III, 1998, 1, 6. poliţist, Bucureşti, Romfel, 1992, 221 p. Cu o
A. S. pref. de Aurora Crângan. Roman poliţist.
A. S.
ŞERBĂNESCU Florentina, Greşeala inspec-
torului Henţiu, Bucureşti, Albatros, 1992, ' TĂNASE Virgil, Apocalipsa unui
173 p. (Romanul poliţist). Roman detectiv. adolescent de familie, Bucureşti, Editura
A. S. Fundaţiei Culturale Române, 1992, 190 p.
(Excelsior). (În lb. franceză: Apocalypse d’un
ŞLAPAC Florin, Factorul poştal Roulin, adolescent de bonne famille, Paris, Flammarion,
TMS, XXVII, 1992, 6, 10; 14; Prin oglindă, 1980). Fragmente: ≈, TR, s. nouă, II, 1990, 22,
LCF, s. nouă, 1992, 28, 10, fragmente din- 5; ≈, TR, s. nouă, III, 1991, 45, 6; Domnişoara
tr-un roman cu titlul neprecizat. şi florile de nu-mă-uita, LTE, II, 1992, 4, 8–9.
Roman social. Conţine biografia unui tânăr,
A. S. subtil imaginată pe fundalul de coşmar al
109 TRANCĂ Dumitru 1992
dramelor totalitare. Atmosfera terifiantă, de TOMA Atanasie, Nu toate spioanele sînt

represiune şi teroare, e sugerată prin inteligente blonde, Bucureşti, Odeon, 1992, 157 p. Roman
paranteze lirice despre singurătate, moarte şi poliţist.
credinţă. Soluţia ieşirii din fanatismul
M. M.
ideologic şi din imanenţa politicului este
voluptatea trăirii integrale a existenţei ca
TOMA Florin, Ochiul şi vina, fragment
primat spiritual. Pe autor, crede I. Negoiţescu,
de roman, CNT, 1992, 7, 4.
„faţă cu realul, în toată cruzimea şi duritatea
sa, îl pândeşte confuzia estetică”. A. T.
Apocalypse d’un adolescent de bonne TORPEDO Max, Ghici cine trage în

famille, Paris, Flammarion, 1980. tine?, Arad, Sophia, 1992, 236 p. (Surâs şi
crimă). Conform informaţiilor bibliografice,
Ion Cristofor, Confesiunile unui exilat, TR, s.
pe p. de titlu a vol. este menţionat faptul că
nouă, II, 1990, 23, 4; I. Negoiţescu, Despre proza
lui ~, RL, XXIII, 1990, 27, 7; Ion Vlad, Coborând romanul ar fi fost tradus în româneşte din lb.
în infern, TR, s. nouă, V, 1993, 17, 4; Eugen engleză de către „Vitoria Lipan”. Roman
Simion, Romanul lui ~, LTE, III, 1993, 25, 3; poliţist parodic, atribuit în mod fictiv unui
Constantin Cubleşan, Apocalipsa după ~, ALA, scriitor american. Numele personajelor
IV, 1993, 177, 13; Ileana Comănescu, Repere ale (maiorul Eugen Simion, căpitanul Fane
parabolei, CAI, 1993, 10–12, 123–127; Neagu, doctorul Buzura, căpitanul Soricescu,
Negoiţescu, Scriitori, 432–434; Micu, Scurtă
plutonierul Mironov) evocă scriitori români
istorie, III, 114; Vlad, În labirintul, 246–250;
Micu, Istoria, 653. cunoscuţi ca susţinători ai lui Ion Iliescu.
Romanul redă, pe un ton de „farsă” (Andreea
A. S. Deciu), implicarea lumii scriitoriceşti în
politică, după Revoluţia din 1989.
TÂRZIU Alexandra, Cel ce ne scapă,
Bucureşti, Cartea Românească, 1992, 269 p. Alex Ştefănescu, ESM, III, 1992, 36, 20;
Roman politic. O parabolă a servituţilor epocii Andreea Deciu, RL, XXV, 1992, 31, 9; ***, DOI,
de aur. Paradigmele regimului totalitar (sărăcie,
III, 1992, 40, 15; ***, BNR, XLII, 1993, 11, 50;
supunere, minciună, umilinţă, constrângere)
sunt inventariate într-un comentariu repulsiv şi A. T.
subtil despre mecanismele terorii şi ale
agresiunii împotriva spiritului. Fără să eludeze TRANCĂ Dumitru, Clubul pensionarilor.
machiavelismul erorilor noastre, esenţa File din dosarul Petre Ţuţea, Bucureşti,
romanului stă, pe lângă exasperare şi neputinţă, Edimpex-Speranţa, 1992, 317 p. Cu o
în dilema fricii şi a libertăţii. caracterizare nesemnată pe coperta a IV-a.
Bogdan Dumitrescu, Parabole, RL, XXVI, „Portret mişcat al marelui filosof creştin”,
1993, 3, 8; Alexandru Crăciun, O proză a după cum îl defineşte autorul, romanul
labirintului, CAI, 1993, 4, 28. împleteşte o proză de evocare cu o dramă de
idei. În România anilor ’80 se constituie un
A. S.
„club al pensionarilor”, care reuneşte un
avocat, un fost diplomat, un compozitor şi un
TOHOTAN Marcel, fragment din
filosof. Sunt oameni vechi, care au trăit în
romanul Principiul stărilor comunicante,
epoca interbelică, au cunoscut războiul, au
CNT, 1992, 30, 7.
făcut experienţa închisorilor comuniste şi
A. T. îndură cenuşiul cotidianului socialist. Dialogul
1992 TRUŢĂ Gheorghe 110
lor, care acoperă aproape întreaga suprafaţă a ' ŢEPENEAG Dumitru, Nunţile necesare,
romanului, are o semnificaţie politică. Prin Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române,
idei, mod de gândire şi credinţe, pensionarii 1992, 127 p. (Excelsior). (În lb. franceză: Les
sunt reinvestiţi simbolic cu un rol de opoziţie, Noces nécessaires, tr. e Alain Paruit, Paris,
cu vocaţie revoluţionară. Dincolo de Flammarion, 1977). Fragmente: ≈, CNT,
conotaţia subversivă, dialogul are vivacitate, 1991, 15, 5; ≈, LCF, s. nouă, 1991, 26, 8–9;
încarnând cu patos egal perspective opuse, Fragmente de roman, CNT, 1991, 41, 5; ≈,
validând, prin identificare, atât punctul de CNT, 1991, 42, 5; ≈, ST, XLII, 1991, 10, 16–
vedere al călăului, cât şi pe cel al victimei. 18. Roman poematic şi cvasitextualist,
Lungile discuţii lasă uneori loc şi unor rescriere a mitului mioritic. Protagonistul,
evocări, care se susţin autonom, prin calitatea profesorul Ciobanu, vieţuieşte, într-o stare ca
balzaciană a materialului epic. şi foetală, în „pântecul” patului şi al camerei
sale igrasioase. Starea de buimăceală a
***, UC, II, 1992, 10, 15. personajului principal, simptomatica sa
aşteptare, oarecum ataraxică, într-un spaţiu
A. T.
matricial claustrat îl situează în descendenţa
acelor făpturi adeseori amorfe, mutilate,
TRUŢĂ Gheorghe, Pagoda, în vol. omonim,
simple infrafiinţe dintr-un timp postapocaliptic,
Timişoara, Editura de Vest, 1992, p. 73–139.
care bântuie textele dramatice şi prozele lui
În vol. sunt incluse şi alte două proze, Balanţa
şi Impar. Roman al unei experienţe a morţii. În Samuel Beckett. Paradoxală este, în contextul
decorul unui sanatoriu izolat de lume, locuit de unei formule narative voit experimentale, de
şase bolnavi în stare terminală, naraţiunea o decadenţă stilistică ostentativă, reverenţa
urmăreşte constituirea unei confrerii a celor intertextuală – fie ea şi parodică – pe care
care urmează să moară. În loc să îşi trăiască romanul lui ~ o face faţă de două opere de
singuri sfârşitul, cei şase pacienţi se decid să se „patrimoniu” naţional. ≈ conţine, după cum
asocieze, ca să treacă pragul morţii împreună. critica a sesizat deja, o dublă rescriere: a
Iniţiată ca un joc de-a Şeherezada, menit să baladei Mioriţa, constitutivă pentru mitul
inducă o stare de veghe permanentă prin identitar al românilor, şi a poemului barbian
fabulaţii nesfârşite, această asociere insolită Ritmuri pentru nunţile necesare, acesta din
încearcă să compenseze arbitrariul trecerii în urmă o punere în abis, un text-oglindă,
nefiinţă, ritualizând experienţa thanatică. rescriere el însuşi a Mioriţei. Dintre cele trei
Sanatoriul devine astfel un „templu”, care figuri feminine, Ileana, Ana şi şcolăriţa
conferă atât un sens – sacru – evenimentului Anica, ultima preia rolul Mioarei din baladă.
morţii, cât şi reperele coagulante ale unei Imaginarul de provenienţă barbiană este lesne
microsocietăţi. În cele din urmă, proiectul identificabil în apariţia, pe jumătate onirică, a
eşuează, grupul rispindu-se. Dintre pacienţi, o limacşilor onctuoşi de pe pereţi, tot atâtea
parte părăseşte sanatoriul, iar cei rămaşi se fantasme erotice concretizate, ieşite parcă din
sting în singurătate, consumând în chip profan „râpa Uvedenrode”, matricea gasteropodelor
evenimentul trecerii în nefiinţă. Artificială prin „suprasexuale, supramuzicale”, din După
trama narativă, previzibilă prin deznodământ, melci. Semnele palimpsestului mioritic pot fi
cartea se reţine totuşi prin viziunea stranie, şi ele depistate la tot pasul. Protagonistul,
aproape lirică, a comunităţii muribunzilor. „mirele”, se numeşte nu altfel decât Ciobanu,
iar doi dintre colegii săi, profesorii de ţară
***, UC, III, 1993, 5, 9. Munteanu şi Pădureanu, uneltesc împotrivă-i,
A. T. prin denunţuri la inspectorat. Din cadrul
111 ŢIC Nicolae 1992
mitologizant de tip mioritic nu lipsesc Edgar Reichmann, Tsépeneag et la mythologie

turmele de oi coborând la vale, mielul danubienne, „Le Monde”, XXXIV, 1977, 10167,
sacrificat, plaiul care se confundă uneori cu 23; Nicolae Bârna, ... „şi stele făclii”, CAI, 1992,
1–2, 44–49; Eugen Simion, Mitul mioritic în
marea, culorile tricolorului naţional. Mioara
variantă textualistă, LTE, II, 1992, 7, 3; Traian T.
vorbitoare devine, întocmai ca în balada
Coşovei, „Igrasie de şoareci”, CNT, 1992, 17, 3;
naţională, un tandru confesor, complice la Ioan Groşan, CNT, 1992, 17, 3; Gheorghe Iova,
scenariul nunţii cosmice. Remitologizarea Viena 1974 – Paris 1976, CNT, 1992, 17, 3; Florin
mitemelor mioritice, prin reinfuzarea lor cu Sicoie, Camera – laborator de vise, CNT, 1992,
lirism şi cu o brumă de umor candid, pare 17, 3; Cornel Ungureanu, ~ şi ai săi, O, s. nouă,
câteodată cât se poate de canonică, lipsită de 1992, 20, 12; Ion Urcan, Apocalipsa mioritică,
orice ireverenţă parodică. În schimb, adevărata APS, III, 1992, 5, 10; Florin Manolescu, Mioriţa
ireverenţă, aparent sacrilegială faţă de în viziune postmodernă, LCF, s. nouă, 1992, 21, 5;
Ioana Bot, Un roman de mistere şi de răscruce,
încărcătura mitologică şi sacrală a Mioriţei,
TR, s. nouă, IV, 1992, 24, 8; Fevronia Novac,
este insistenta invocare a oii ca obiect erotic,
Singurătatea Autorului, RL, XXV, 1992, 26, 10;
perversa ei fetişizare. Criticul Edgar Reichmann Nicolae Oprea, Pe-un picior de plai, CAL, 1992,
remarca tocmai această coexistenţă a scenelor 10, 7; Irina Petraş, O artă plină de întâlniri, LCF,
impregnate de o puternică senzualitate, chiar s. nouă, 1993, 2, 6; Gheorghe Crăciun, ESI, 1993,
de o debordantă sexualitate nevoalată, cu 1–2, 220–224; Mihai Dragolea, Tiparul şi
simbolurile redempţiunii spirituale, realizată urmarea, F, XXIX, 1993, 2, 5; Paul Dugneanu,
prin nuntirea cosmică, metafizică. Dincolo de Mitul ca text, UC, III, 1993, 2, 4; Dan Cristea,
nivelul tematicii mitologice intertextuale, dar Realism fantastic, LCF, s. nouă, 1993, 24, 5; Alina
Cuceu, EX, XXV, 1993, 6, 6; Constantin
şi de acela al imaginarului topografic
Cubleşan, ST, XLIV, 1993, 7, 27–28; Gheorghe
(cu fantasme de tipul deal-vale sau plai
Crăciun, Fragmente dintr-un jurnal de lectură, F,
vălurit, asemănător mării), matricea mioritică XXX, 1994, 1, 27–30; Ion Mureşan, Un caz de
se întrevede, în Nunţile necesare, în „transhu- „Mioriţa”, VTR, XXIV, 1994, 9, 9; Irina Petraş,
manţa” fluxului textual. Mişcarea magmei Literatură română contemporană, Bucureşti,
textuale e când meandrică, desfăşurată în E. D. P., 1994, p. 113–116; Ulici, Dubla
valuri succesive, reiterabile, când circulară, impostură, 245–247; Ungureanu, La vest, 216–
adâncindu-se în spirală ori în cercuri 218; Ioan P. Culianu, Onirism şi hipnagogie, CAI,
concentrice, într-un redutabil spectacol stilistic. 1996, 4–5, 106–109; Bârna, Ţepeneag, 157–174;
Buciu, Ţepeneag, 69–70, 209–213, 244–245;
– cu un avertisment al autorului, Bucureşti, Crăciun, În căutarea, 205–210; Glodeanu,
Dimensiuni, 126–144; Gheorghe Glodeanu, Un
Ars Amatoria, 1992; cu o explicaţie
experimentator al romanului, CNT, 1999, 14, 10;
bibliologică, o scrisoare a lui E. M. Cioran Sorin Alexandrescu, La modernité à l’Est. 13
către autor, un fragment dintr-un text critic de aperçus sur la littérature roumaine, Piteşti,
Jean Frémon şi un cuvânt înainte de ~, Paralela 45, 1999, p. 223–267. V. şi Zadarnică
Bucureşti, All, 1998 (Biblioteca Allfa). e arta fugii, 1991.
Fragment: ≈, în vol. Spiridon, Lefter, L. Pv.
Crăciun, Experimentul, 147–151.
ŢIC Nicolae, Bufniţa albă, Bucureşti, E. M.,
Les Noces nécessaires, tr. de Alain Paruit, 1992, 236 p. Fragment: ≈, LCF, s. nouă,
Paris, Flammarion, 1977. 1991, 35, 10. Roman social. Matei Ascar,
inginer inventator într-o mare uzină
Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române comunistă, îşi pierde, la aproape cincizeci de
pe anul 1992. ani, soţia. Evenimentul antrenează existenţa
1992 ULARU Aurelius 112
personajului într-o spirală descendentă. Naraţiunea furnizează, sub pretextul unei

Refuzând colaborarea cu Securitatea, Matei e articulări biografice, o evocare, de natură
transferat disciplinar într-o mică fabrică de cvasidocumentară, a climatului politic şi
unelte gospodăreşti şi apoi închis. Eliberat în social al anilor ’50. Adrian, un adolescent,
zilele Revoluţiei, el trebuie să accepte, ca care la începutul „obsedantului deceniu”
unică soluţie, revenirea în casa părintească şi termină o şcoală tehnică de geologie,
asumarea unui destin de ţăran. Matei înregistrează simptomatologia mecanismului
parcurge astfel un traseu regresiv, în care totalitar, arestările, dispariţiile subite şi
circularitatea unei existenţe care se întoarce teroarea, fără să fie conştient de semnificaţia
în punctul de plecare e resimţită tragic, ca o lor istorică. Cu aceeaşi inocenţă, prota-
suprimare a bovarismului inerent fiinţei gonistul participă, în anii ’60, la explorările
umane. Explorare a limitei, romanul izbuteşte geologice de pe Valea Plângerii în munţii
nu atât în imaginarea biografiei lui Matei, Apuseni, suferind, alături de ceilalţi, efectele
prea banală ca să susţină semnificaţiile care îi nocive ale exploatării miniere. Proza mizează
sunt atribuite, cât în aceea a tatălui lui, Iosu pe naivitatea eroului pentru a obţine o
Ascar. Ceea ce pentru fiu era o depăşire ratată reflexie necoruptă asupra dramelor umane
a unui statut social, pentru tată e o încercare antrenate de teroarea deceniului şase şi de
de transcendere a condiţiei existenţiale. industrializarea forţată a deceniului şapte.
Bătrânul, care îşi pregăteşte timp de mai Procedeul rămâne totuşi artificial, cartea
multe luni moartea, calculând grijuliu poziţia suferind din cauza seninătăţii nefireşti a unui
optimă pentru trecerea în nefiinţă, stă întins personaj care pare incapabil de trăirea
în pat, cu spiritul eliberat de interesele dramelor interioare.
mundane. El încearcă să îşi controleze
sfârşitul, care însă survine accidental şi Bitte, Chiş, Sârbu, Dicţionarul, 274.
violent. Împăcarea morţii, ca ultimă tentativă A. T.
de depăşire a propriei condiţii, i se refuză.
Frescă sumbră a vieţii în mediul VALD Aron, Iluzia unei mari iubiri.
agrar-industrial al României comuniste, ≈ Adevărata şi fascinanta poveste de dragoste
investeşte materia epică cenuşie – fără să dintre un principe habsburg şi o frumoasă
reuşească întotdeauna să o facă interesantă fată din Ardeal, Galaţi, Porto Franco, 1992,
estetic – cu o reflecţie amară asupra naturii 150 p. (Cupidon). Roman de dragoste. Aflat
umane şi a limitărilor ei tragice. în vizită la Sinaia, în iulie 1909, arhiducele
Francisc Ferdinand, moştenitorul tronului
Aurel Martin, RL, XXVI, 1993, 17, 9; D. S., Imperiului Habsburgic, se îndrăgosteşte de o
TNL, IV, 1992, 664, 2; Nicolae Boghianu, VAR, tânără ardeleancă, Melania Ionescu, fiica
III, 1992, 5, 21; ***, UC, II, 1992, 6, 15; UC, II, notarului din Ciuciu. Idila dă mari speranţe
1992, 7, 15; ***, BNR, XLVI, 1997, 4, 45; cercurilor naţionaliste româneşti din Ardeal.
Maria-Luiza Cristescu, Un postmodern neîngrădit, Din păcate, Melania moare subit, chiar în
LCF, s. nouă, 1999, 10, 12. V. şi D. C. R. R., A noaptea nunţii sale cu un anume Septimiu,
doua moarte a lui Anton Vrabie, 1957. fără a reuşi să îl mai revadă pe arhiduce.
Evocare lacrimogenă.
A. T.
M. M.
ULARU Aurelius, Zborul condorului,
Timişoara, Hestia, 1992, 124 p. Cu o pref. de VĂDUVA Gheorghe, Muntele iernii,
Lucian Alexiu. Roman al unui destin. Bucureşti, E. M., 1992, 264 p. Roman de
113 VIŞNIEC Matei 1992
evocare, cu accente autobiografice, inspirat scara unei colectivităţi, ca frică difuză şi

din viaţa militarilor. Desfăşurată pe durata profundă faţă de o apocalipsă iminentă, dar
unei aplicaţii alpine, naraţiunea împleteşte fără cauze determinate. Cu câţiva ani înaintea
consemnarea operaţiunilor militare cu declanşării celui de-Al Doilea Război
episoade de rememorare a experienţelor lui Mondial, într-un mic oraş din nordul ţării,
Gheorghe Vâlceanu, comandant de divizie, naraţiunea urmăreşte constituirea unei societăţi
cu descrierea biografiilor subordonaţilor şi cu pe model masonic, numită „Fluxul
istorii adunate de la oamenii muntelui. intelectual”. Plecând mai degrabă de la o
Aplicaţia militară nu constituie subiectul premoniţie decât de la informaţii verificabile,
propriu-zis al naraţiunii, cât rama în care se un grup de intelectuali (Manase Hamburda,
înscriu numeroase povestiri autonome. Precum preşedintele tribunalului, pictorul Epaminonda
într-un roman anterior, Poarta zorilor (1990), Bucevschi, aristocratul Mihail Iorca, Hariton
din care ≈ preia personajele şi tema cazonă, Remus, fost bariton etc.) se reuneşte la
modalitatea narativă se înrudeşte cu formula pensiunea Pas-Parol din centrul oraşului,
reportajului, prin notaţia detaliată a pentru a pregăti comunitatea în vederea unei
evenimentelor, care figurează ca secvenţe de catastrofe istorice inevitabile. Se discută
sine stătătoare, fără să participe la alcătuirea despre diminuarea pagubelor şi despre
unui fir epic unitar. instruirea populaţiei, se înfiinţează un organ de
presă şi se face un ghid pentru distingerea
***, UC, II, 1992, 10, 15; Nicolae Boghian, VAR, semnelor anticipatoare ale apocalipsei.
IV, 1993, 1, 18; Nicolae Baboi, Romanul ca un Situarea ficţiunii în epoca interbelică nu
reportaj mai lung, VAR, VIII, 1997, 6, 18–19, 21. reprezintă decât un artificiu narativ care, la
mijlocul anilor ’80, când ms. cărţii a fost depus
A. T. la editură, era menit să camufleze, pentru ochii
cenzurii, reverberaţiile simbolice ale
VIANU Iosif, Rendez-vous cu moartea, romanului. În realitate, declanşarea războiului
Bucureşti, Calypso, 1992, 187 p. Roman este trăită la o scară cu totul disproporţionată
poliţist. în raport cu cea a evenimentului istoric. Sub
presiunea unui timp care curge în sens invers,
A. T.
avansând prin descreştere, spre neant,
societatea îşi trăieşte, chiar şi înaintea
VIANU Lidia, Fragment de roman,
catastrofei, drama anormalităţii. Traversat de o
fragment dintr-un roman cu titlu neprecizat,
cale ferată care leagă centrul de cimitir, oraşul
AGA, V, 1992, 4, 146–151. stă, în chip nefiresc, sub imperiul extincţiei.
A. T. Ceea ce personajele înţeleg treptat, adâncind
presentimentul „primejdiei”, nu sunt atât
VIŞNIEC Matei, Cafeneaua Pas-Parol, semnele unei catastrofe viitoare, cât cele ale
Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, prezenţei răului, infiltrat în banalitatea
1992, 288 p. (Excelsior). Fragmente: O existenţei cotidiene. Iluzia acţiunii
dimineaţă plină de surprize (romanul a fost preparatorii, perpetuată de membrii societăţii
anunţat iniţial cu titlul Cafeneaua), AFT, „Fluxul intelectual”, nu reprezintă, din acest
XIX, 1985, 2, 6–7; Pariul, RL, XX, 1987, 8, punct de vedere, decât o strategie de
14–15. Roman complex care, sub masca unei descoperire graduală a unei lumi care a murit
evocări istorice, schiţează, în tuşe sumbre, o deja. Apocalipsa e trăită anticipatoriu, ca un
parabolă a terorii. Cartea constituie sfârşit consumat înainte de a se întâmpla, într-o
monografia unui sentiment negativ, trăit la comunitate ale cărei ritmuri şi-au pierdut
1992 ZAMFIR Mihai 114
demult şi coerenţa şi vitalitatea. Viziune a unei prin amestecul de repulsie şi fascinaţie,

lumi crepusculare, remarcabilă prin densitatea cazuistica erotică mult mai dezvoltată din
negativităţii, ≈ se reţine prin capacitatea de a Educaţie târzie (1998).
conferi dramatism unei parabole politice.
***, BNR, XLII, 1993, 7, 50; ***, UC, II,
***, BNR, XLI, 1992, 7–12, 115; ***, CROR, 1992, 10, 5; Alex Ştefănescu, RL, XXV, 1992, 31,
IV, 1992, 5–6, 15; Alex Ştefănescu, RL, XXV, 9; Alex Ştefănescu, ESM, III, 1992, 41, 20; Florin
1992, 8, 9; ***, CNC, III, 1992, 14, 4; Irina Egli, Manolescu, LCF, s. nouă, 1992, 2, 5; Irina Petraş,
TR, s. nouă, V, 1993, 9, 4; M.[arta] P.[etreu], APS,
Sub semnul planetelor mici, CAI, 1993, 4, 71–72;
IV, 1993, 3–4, 14; Bogdan Popescu, Din epoca
Holban, Salonul, 89–92; Ulici, Dubla impostură,
demolărilor, CAI, 1993, 5–6, 69–71; Bogdan
263–265; Alex Ştefănescu, ~, RL, XXX, 1997, 40,
Popescu, LTE, III, 1993, 39, 4; Petraş, Literatură,
12–13; Muşat, Perspective, 39–40. 119–121; Virgil Mihaiu, RL, XXXII, 1999, 48, 10.
A. T. A. T.
ZAMFIR Mihai, Acasă, Bucureşti, Cartea ZĂRNESCU Constantin, Somnul lui

Românească, 1992, 221 p. Fragment: ≈, Eraclie, fragmente de roman, TR, s. nouă, IV,
CNC, III, 1992, 21, 12 13, 5. Roman de 1992, 32, 7.
evocare. „Scris la persoana întâi, din
perspectiva unui bărbat între două vârste, un A. T.
inginer funcţionar din timpul lui Ceauşescu,
romanul este înainte de toate o cronică a ZĂRNESCU Constantin, Teii înfloresc
vizitelor pe care le face acest bărbat bătrânei pentru Irina, Cluj-Napoca, Recomfinas –
sale mame – octogenară, suferindă, resemnată Fapta Transilvăneană, 1992, 91 p. Cu
să trăiască «la bloc» într-un cartier referinţe critice şi o Addenda de Nicoleta
bucureştean, după demolarea propriei case” Toader şi Dan Ungur. Roman de dragoste.
(Alex Ştefănescu). Dominantă, tonalitatea Relatare conştiincioasă a unei poveşti de
nostalgică învăluie întreaga ficţiune, iubire descurajată de părinţi şi de societate.
copleşind prin densitate orice altă miză Plasată în primele luni de după Revoluţia din
narativă. Astfel, ritualizarea vizitelor, care 1989, naraţiunea are în centru pasiunea
vertrebrează textul, marcând prin reveniri adolescentină dintre Paul şi Irina, cuplu care
regulate înaintarea acţiunii, îşi pierde treptat trebuie să îşi sacrifice sentimentele în numele
mobilul. Protagonistul încetează să mai fie unei datorii sociale sub care se ghiceşte, abia
animat de afecţiunea filială, cedând unei pure camuflat, un cult al muncii în uzină. Insistând
înclinaţii paseiste. În faţa unui album cu asupra piedicilor puse de cei din jur, cartea
fotografii, eroul încearcă să fixeze numele, reflectă, în egală măsură, un conflict între
destinele şi istoriile care leagă chipuri pentru generaţii şi o ierarhie a valorilor specifice
el necunoscute, dintr-o nevoie disperată de a societăţii modelate de propaganda comunistă.
conserva urmele tuturor celorlalte generaţii Scris după o reţetă brevetată, ≈ face parte
pierdute. Nostalgia se roteşte în jurul propriei dintre textele „întârziate” în noul context
axe, fără obiect, în căutarea unei memorii cultural de după decembrie 1989.
generice, mai degrabă evazionistă decât
recuperatorie. În plan secund, dragostea lui Adrian Ţion, TRA, I, 1992, 202, 3; Ş. M., APS,
pentru Maria, o fată care îşi creşte singură IV, 1993, 3–4, 34–35; Ovidiu Pecican, TR, s.
copilul într-un bloc din vecinătate, în nouă, V, 1993, 9, 4.
aşteptarea unei şanse de emigrare, anticipă, A. T.
115 BALAJ Veronica 1993
ZEHAN Eugen, Cu limuzina la iarbă de mahala, VAR, V, 1994, 10, 22; Dan Stanca,
verde, TR, s. nouă, IV, 1992, 26, 2; Căile Acordeonul apolitic, VR, LXXXIX, 1994, 11–12,
singurătăţii, TR, s. nouă, VIII, 1996, 35–36, 155–157; Lena Ruşti, Căutând resemnarea, CAI,
1995, 1–2, 49–50; Iulian Ciocan, O călătorie la
8–9, fragmente din romanul Căile
marginea nopţii româneşti, CFT, III, 1996, 8, 6;
singurătăţii.
Nicolae Motoc, Dincolo de „camera obscură”,
A. T. TMS, s. nouă, III, 1998, 1, 1.
I. I.
ZINCĂ Haralamb, Crimă teleghidată,
apărut în f. rev. UNO, III, 1992, nr. 31–36. ANDREI Al., Pentru o clipă de iubire,
Roman poliţist. Bucureşti, Ro-Princeps, 1993, 239 p.
A. T. (Romanul de dragoste).
***, BNR, XLII, 1993, 20, 48.

1993
I. I.
ALDEA Adrian, Oameni şi bisturie, II, v.
Oameni şi bisturie, I, 1990. BABOI Stelian, Ispăşirea mielului,
fragment din romanul Înfrigurare, NR, I,
ALDULESCU Radu, Sonata pentru acordeon, 1993, 7, 6–7.
Bucureşti, Albatros, 1993, 318 p. (Debut). Cu
I. I.
un cuvânt înainte de Alex Ştefănescu. Roman
al periferiei bucureştene din ultimele decenii BALAJ Veronica, Sărbători amânate,
de dictatură comunistă. Predat editurii Timişoara, Helicon, 1993, 126 p. Roman de
Albatros din 1987, pe vremea concursurilor de dragoste, dublat de unul de evocare a
debut, romanul n-a putut apărea din cauza trecutului nu prea îndepărtat. Val, de profesie
modului în care se articulează, în el, secvenţele arhitect, se întoarce în Timişoara
„sonatei” din titlu. Universul evocat „la postrevoluţionară după o scurtă perioadă de
acordeon” rămâne sordid şi brutal, de o detenţie politică şi după ani de peregrinări, ca
instinctualitate adesea feroce, străin oricărei transfug, prin Europa occidentală. Episodul
ideologii. Pitorescul, adesea excesiv, şochează iubirii pentru Carina, o talentată cântăreaţă de
prin excelenţă lingvistic, ca redundanţă operă, încă nevindecat, dă o coloratură aparte
previzibilă a neaoşismelor, a violenţelor de trăirilor sale afective, inclusiv celor prilejuite
limbaj, în planul ideaţiei epice. „~ este un de reîntâlnirea vechilor colegi şi prieteni, cu
«latino-american» al cărui Macondo se precădere a cuplului format din Marc şi Ada,
cheamă Ferentari” (C. Stănescu). „Romanul ca şi a fetelor lor, Irina şi Mara, prima un
prezintă o lume a agoniei, mizeriei, corupţiei, copil înfiat. Accidentul soldat cu moartea lui
apatiei în care singurul lucru cert este, în Marc şi cu rănirea gravă a Irinei, din ajunul
aparenţă, moartea” (Iulian Ciocan). Crăciunului, reîntoarce personajul în starea
Andreea Deciu, Un scriitor neoptzecist, RL, de incertitudine dureroasă pricinuită de
XXVI, 1993, 49, 6–7; Ioana Pârvulescu, Poveste contemplarea trecutului stins, expirat. Scris
cu cântec, RL, XXVI, 1993, 51–52, 5; cu sobrietate, pe un ton de evocare elegiacă
C. Stănescu, Un „latino-american” din Ferentari, bine supravegheat, romanul cultivă ideea
ALA, IV, 1994, 203, 4, 10; George Pruteanu, singurătăţii ca realitate morală profundă,
ESM, V, 1994, 27, 21; Nicolae Baboi, Fericirea iremediabilă, ca şi pe aceea a precarităţii
1993 BARBU Eugen 116
mijloacelor de depăşire a traumelor pe care ea evoluţie existenţială, oricât de spectaculoasă.

le determină. O „melancolie organică” (C. Stănescu),
dublată de o „nostalgie a decadentismului, a
Adrian Laurenţiu, Din prea multă iubire, ZBR, perversităţii şi a cosmopolitismului” (Caius
V, 1994, 1–2–3, 15; Aurel Podaru, Sărbătorile Dobrescu) fac din Componistul lui ~ o
fiului risipitor, MI, V, 1994, 33, 4; Mihaela Ursa,
variantă modernistă târzie a eroilor
ST, XLV, 1994, 12, 55; Ruja, Parte, I, 167;
dostoievskieni, a cărui luciditate se combină
Adrian Dinu Rachieru, Viaţa ca „Sărbătoare
amânată”, LCF, s. nouă, 1996, 46, 11. cu o formă de ostilitate interioară, dată de
conştiinţa diluării tragicului în drama
I. I. burgheză cotidiană, asemenea celei din
structura personajelor lui Strindberg. În
BARBU Eugen, Ianus, Bucureşti, Gramar, context, iubirile protagonistului, cele (câteva)
1993, 423 p. Cu un Cuvânt al editorului adânci, ca şi cele (mai multe) pasagere,
semnat de Ion Marinescu. Conform acestui reprezintă mai degrabă mistere, niciodată
text, ≈ a fost scris pe parcursul a douăzeci de elucidate, decât împliniri existenţiale. Un
ani şi i-a fost prezentat de către autor lui Ion mare semn al relativităţii (lumii, fiinţei,
Marinescu, în 1993, sub forma unui dosar semenilor, relaţiilor etc.) pluteşte mereu peste
masiv, aflat încă în lucru. După moartea lui ~, destinul Componistului. Text echilibrat, bine
în septembrie 1993, ms. a fost preluat de supravegheat stilistic. Discursul, redactat la
către soţia scriitorului, actriţa Marga Barbu, persoana I, se constituie sub forma unui flux
şi definitivat de către colectivul editurii. O controlat al conştiinţei şi memoriei, ordonat
notiţă de pe ultima pagină a cărţii anunţă că cronologic, cu numeroase elemente de
„ed. princeps a romanului ≈ a apărut în luna analiză şi autoanaliză.
decembrie a anului 1993, la 90 de zile de la
moartea autorului [...] întru-un tiraj de 10.000 Fănuş Neagu, ALA, IV, 1993, 198, 4–5; C.
de exemplare”. Bildungsroman, în care Stănescu, ALA, IV, 1993, 198, 4–5; Mihai
devenirea existenţială a personajului este Ungheanu, ALA, IV, 1993, 198, 4–5; Corneliu
deturnată de politic, ≈ conţine povestea vieţii Vadim Tudor, ALA, IV, 1993, 198, 4–5;
Alexandru George, Ultima Groapă, RL, XXVII,
unui arhitect bucureştean, poreclit Componistul
1994, 9, 11; Nicolae Baboi, VAR, V, 1994, 4, 20;
(acesta este singurul nume sub care apare
Caius Dobrescu, VTR, XXIV, 1994, 277, 4;
personajul, pe tot parcursul romanului), în George Pruteanu, ESM, V, 1994, 11, 21; Ion Vlad,
anii ’50, ’60 şi ’70 ai sec. trecut. Victimă a Spectacolul textului narativ, TR, s. nouă, VI, 1994,
unor „erori judiciare”, în perioada 6, 1; Goci, Romane, 274–278; Vlad, În labirintul,
stalinismului, arhitectul face două stagii „la 205–211.
canal”. Ulterior este reabilitat şi îşi desfăşoară
activitatea în contextul unei Românii aparent C. T.
mai relaxate, de fapt din ce în ce mai mult
prizoniera unei ipocrizii politice care BĂLAN George, Procesul lui Socrate,
înlocuise brutalitatea frustă cu un discurs Bucureşti, Albatros, 1993, 247 p. Roman
pervers, înşelător şi cu atât mai periculos. În eseistic, centrat în jurul personalităţii
pofida numeroaselor plecări în străinătate charismatice a anticului Socrate. Judecarea sa
(datorate profesiei, care îi solicită prezenţa în de către atenieni este denunţată ca înscenare
Elveţia, Franţa, Italia, Germania, Mexic, judiciară şi ca mistificare istorică. Argu-
Statele Unite etc.), ceea ce denotă un statut mentaţia în favoarea apărării sale, peste timp,
privilegiat în epocă, personajul rămâne mereu ia o turnură de eseu politico-filosofic,
blazat, întrucâtva indiferent la propria nepotrivită pentru un roman. Amplele note de
subsol, cu trimiteri docte la Platon, Xenofon, aventuri. Cuprinde o cronică romanţată a

Cicero, Hegel, Kierkegaard, conferă la rândul marilor descoperiri geografice făcute de către
lor discursului romanesc o alură ştiinţifică navigatorii portughezi, spanioli şi olandezi la
bizară, neavenită, care relevă ariditatea sfârşitul sec. al XVI-lea şi în prima jumătate a
epicului propriu-zis, oricum precar. Textul sec. al XVII-lea.
s-ar dori o pledoarie pentru maieutica
C. T.
socratică, înţeleasă ca terapeutică socială
necesară şi astăzi, în opinia autorului, în
BELIGAN Marica, O aspirină pentru doi,
relaţiile interumane.
Bucureşti, Libra, 1993, 176 p. Roman de
L. Pv. dragoste, cu acţiunea plasată în Bruxelles, la
sfârşitul sec. XX. Scriitură elegantă, umor
BĂLAN Ioana, Înger & killer, Bucureşti, implicit, de bună calitate.
Corrida, 1993, 144 p. (Gulagul). Cu o pref. de
Marcel Ion Fandarac şi cu o alta de Gheorghe C. T.
Iova. „Textul este un fel de jurnal, complet
neinteresant din punctul meu de vedere, BEZA Vasilichia, Între două lumi, Bucureşti,
presărat cu citate din ceea ce par a fi poeme Editura Fundaţiei Culturale Române, 1993, 154
ale autoarei jurnalului, pe care nu avem date p. Cu un cuvânt înainte al editorului.
să o identificăm cu autoarea romanului” Bildungsroman cu caracter autobiografic,
(Horia Gârbea). evocând evenimente desfăşurate între 1918,
anul naşterii autoarei, şi 1989.
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1993, 24, 6; Emil
Mladin, Prizonierii cetăţii, CNT, 1993, 25, 5; C. T.
Traian T. Coşovei, AZI, 1993, 352, 11.
' BIBESCU Martha, O fiică necunoscută a
I. I.
lui Napoleon, tr. de Andreea Gheorghiţoiu,
Bucureşti, Editura Rum Irina, 1993, 149 p.
BĂRBATU Gheorghe, Memorii la morile de
(În lb. franceză: Une Fille de Napoléon,
vânt, Bucureşti, Gândirea Românească, 1993,
198 p. Cu un Cuvânt către cititor, semnat de Paris, 1921, reluat, în 1935, la Flammarion,
autor. Roman autobiografic. Autorul, cu titlul Une Fille inconnue de Napoléon).
transformat în narator omniscient, îşi Ed. îngr. şi cuvânt înainte de Ion Grecescu,
povesteşte viaţa şi cariera (de inginer petrolist note de Andreea Gheorghiţoiu. Roman de
şi de cadru universitar în domeniu). E vorba dragoste, ≈ reprezintă biografia romanţată a
de evenimente cuprinse între 1932 şi primii prinţesei Emilia de Chimay, fiică ilegitimă a
ani de după 1989. Toate personajele şi Emiliei de Pellapra şi a lui Napoleon I,
întâmplările sunt reale. mamă a contesei Valentine de Riquet de
Caraman-Chimay şi prinţesă Bibescu (aceasta
Ştefan Cucu, O carte document, TMS, XXX, din urmă, devenită soacra Marthei Bibescu,
1995, 3, 7; Dan Perşa, TMS, s. nouă. II, 1997, 4, 6.
prin căsătoria cu prinţul George Valentin
C. T. Bibescu).
BĂRBULESCU Romulus, Golful ucigaşilor, Une Fille de Napoléon, Paris, 1921; Une
Galaţi, Porto Franco, 1993, 218 p. Conform Fille inconnue de Napoléon, Paris, Flammarion,
notaţiei din final, textul a fost redactat între 1935.
1990–1992. Roman de călătorie şi de
C. T.
1993 BOGDAN Dan 118
BOGDAN Dan, La coadă la mortadella, psihologică precară a unei lumi mărunte, fac
Bucureşti, Scripta, 1993, 143 p. Este al treilea lectura cel mult agreabilă.
vol. dintr-un ciclu care mai cuprinde
Scorpionul de Durango (1991) şi Cloaca Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor;
(1992). Roman parabolic al revoluţiei. Bazat Premiul „Femina” al Inspectoratului pentru
Cultură Timiş.
pe o geografie imaginară având ca repere
oraşul Gad în Nabat (echivalentul simbolic al Adrian Dinu Rachieru, LTE, III, 1993, 40, 4;
Timişoarei), din ţara Numalia, cartea prezintă, Adrian Dinu Rachieru, MRT, IV, 1993, 10–11, 2;
prin formula transliterării onomastice şi Radu Andriescu, CL, CXXVII, 1993, 11–12, 27;
toponimice, evenimente de dinainte, din Mihaela Ursa, ST, XLV, 1994, 1–2, 57; Radu
timpul şi de după schimbarea violentă de Ciobanu, ROS, I, 1995, 7–8, 127–128; Berca,
regim politic din România, petrecută în 1989. Dicţionar, 31.
Ipotezele avansate în roman cu privire la
D. G. B.
perioada respectivă (organizarea şi
confiscarea Revoluţiei de către regimul
CERNEŢ Laurenţiu, Evadare din paradis,
neo-comunist, crimele politice, mineriadele,
Timişoara, Helicon, 1993, 202 p. Roman al
sacrificarea intereselor comunitare în
clarificărilor masculinităţii în stare de criză.
favoarea celor individuale etc.) sunt în
La un an de când Vera, soţia lui Emil
totalitate confirmate istoric, în societatea
Rogovea, tehnician de înaltă clasă, părăseşte
românească, la douăzeci de ani după
menajul, bărbatul continuă să aştepte
desfăşurarea lor. ≈ se dovedeşte astfel un text
revenirea femeii iubite. „O aşteptare
vizionar şi premonitoriu în raport cu
epuizantă, secretă, ruşinoasă”, afirmă
devenirea istorică, socială şi politică a statului
romancierul, neconfirmată de realitatea
român, pe parcursul ultimelor decenii.
textului, câtă vreme incertitudinea transpare
Andreea Deciu, RL, XXVII, 1994, 51–52, 6–7. anevoie din mişcarea epică, comunicată cel
mai adesea rezumativ de către vocea
C. T. relatorului omniscient. De aici şi puţina
consistenţă a personajului, rectiliniu,
CALAIS Alexandru, Dincolo de taină, evoluând într-o normalitate ternă. Aceasta în
fragment de roman, LTE, III, 1993, 41, 8. ciuda efortului aceleiaşi conştiinţe tutelare de
D. G. B. a acredita imaginea unei naturi introvertite.
Gestului aparent absurd al soţiei, Emil nu se
CERANU Nina, Singurătate în doi, prea străduieşte să-i afle vreo raţiune.
Timişoara, Excelsior, 1993, 174 p. (Isis, 16). Clarificările vin dinspre un anturaj fidel, care
Roman de dragoste. Într-un târguşor încearcă recuperarea celor doi. Graţie
dunărean din deceniul cinci al veacului trecut, acestuia, dar mai ales datorită voinţei
tânăra şi frumoasa orfelină Eda, muncitoare romancierului, sursa răului e depistată şi
la atelierele navale, se îndrăgosteşte de Miti, terapia dă roadele scontate. Vinovată e
distins avocat din localitate. Proiectat pe delăsarea bărbatului prematur resemnat,
canavaua specifică prozei franceze a complăcându-se în existenţa lâncedă a unui
Luminilor, ≈ e Viaţa Mariannei a lui trai la adăpost de neprevăzut. Locuinţă,
Marivaux în variantă autohtonă, derulând slujbă, bani, maşină, consoartă, toate
povestea unei iubiri neîmplinite. Tonurile asigurate – parte de stat (suntem dincolo de
molcome, cu irizări de clar-obscur ce apar în jumătatea deceniului nouă al veacului trecut),
pictura mediului provincial, ca şi analiza parte de hazard. Prin urmare, o „viaţă simplă
119 CIOBANU Mircea 1993
şi clară”, fără „nimic de ascuns şi deci [fără] mult decât unul de dragoste (după cum pare a
nimic de descoperit”, după spusa autorului. se dori, cel puţin prin titlu), brăzdat cu
Responsabilă pare a fi lipsa de orizont a substanţiale inserţii de analiză psihologică,
vieţuirii într-un mediu dominat de autoritatea urmărind declinul spre dezechilibru mental al
tatălui şi de morala conformistă a tradiţiei, la lui Lucian Mantu, tată de familie, poet şi
care se adaugă o criză a vârstei. Femeia la jurnalist talentat, natură onestă, dar labilă,
douăzeci de ani are o percepţie asupra purtând în sine rana unei iubiri neîmplinite şi
dinamicii existenţei ce nu consună cu aceea a handicapul inadaptabilităţii unei conştiinţe
bărbatului atins de o sfârşeală ce nu vine din netranzacţionale. Bărbatul, trecut de prima
nepăsare, ci din neputinţa organică – viciu de tinereţe, este strivit de mecanismul terorii
constituţie biologică – a fiinţei de a mai lupta. cadriste a regimului comunist, după ce, în
Omul se lasă, pur şi simplu. Refuză prealabil, se lăsase prins în plasa unor pasiuni
implicarea în orice alt proiect afară de cel necontrolate şi a meschinăriei semenilor.
familial, dar nici aici lucrurile nu ies. Din Epicul fluent, alert, pictura socială precisă
momentul rupturii (de la prima pagină a probează un prozator exersat, „contaminat de
romanului, altfel spus) intervalul trăit ar fi ceea ce se numeşte presiunea cotidianului”(C.
trebuit să fie exclusiv unul al aşteptării Trandafir).
chinuitoare, al răscolirilor traumatizante, al
tensiunilor acumulate distructiv. Nimic din C. Trandafir, LTE, IV, 1994, 37, 4; Virgil Ene,
LCF, s. nouă, 1995, 6, 10.
acestea sau, mai exact, câte ceva, puţin şi
nefiresc, graţie nesfârşitei bunăvoinţe a D. G. B.
romancierului, care nu se sfieşte să se implice
şi să facă lumină în toate. Constatare întărită CHIRIC Ion, Să poţi avea copii cu o
şi de cele cinci Antracturi, meditaţii floare, fragment din romanul cu acelaşi titlu,
metatextuale pe marginea şantierului NR, I, 1993, 8, 6–7.
romanesc, în fond tot atâtea poziţionări
autocritice faţă de creaţia în curs şi care arată, D. G. B.
o dată în plus, că, teoretic, poţi şti foarte
exact ce trebuie să faci pentru ca un fapt CHITTA Amos, Înainte de Purgatoriu şi
artistic să fie ceea ce ai dori şi chiar ar trebui după, Cluj-Napoca, Dacia, 1993, 288 p. Cu o
să fie, fără ca, în practică, aceasta să se şi prezentare de Virgil Bulat pe coperta a IV-a.
întâmple. De aceea, pentru păstrarea intactă a Roman social care valorifică tema
misterului feminin întruchipat de Vera, ar fi suferinţelor exilului românesc. Valentin şi
de dorit ca variantele de atelier proiectate Horia părăsesc România, în deceniul al
începând cu Antractul 3 să fie neglijate. Dacă nouălea al sec. al XX-lea, fără a-şi da seama
lumea lui Emil Rogovea e plată şi fără de costul emoţional şi moral al unei asemenea
orizont, romanul lui ~ se dovedeşte, totuşi, hotărâri. Realităţile din lagărul de refugiaţi de
unul „buclucaş”, câtă vreme basculează la Traiskirchen îi aruncă pe cei doi într-un
tematic între eşec şi conştiinţa eşecului. adevărat carusel al disperării, întrerupt de
scurte momente de speranţă.
Corina Chelaru, LTE, III, 1993, 42, 4.
M. M.
D. G. B.
CIOBANU Mircea, Tânărul bogat, Bucureşti,
CHIRIC Ion, Purgatoriul iubirii, Galaţi, Cartea Românească, 1993, 363 p. Fragmente:
Porto Franco, 1993, 202 p. Roman social, mai Ierusalim, ST, XLI, 1990, 6, 20–24, 71; Anii
1993 CIORĂNESCU Alexandru 120
de-atunci, O, s. nouă, 1990, 31, 8–9; poezia unor scene erotice” (Alex Ştefănescu),
Dimineaţa muştelor, CNT, 1991, 46, 3; 47, 6; dar şi o demonstraţie pe tema iluziei detaşării
48, 3; 50, 6; 51–52, 7; 1992, 1, 6. Cronică de absolute: „Viaţa contemplată – afirmă acelaşi
familie ce continuă seria Istoriilor (1977– comentator – se revarsă în biografia
1987), ajunsă, cu acest „insolit roman” privitorului, o inundă, o dislocă, o târăşte la
(N. Manolescu), la al şaselea vol. Zece vale”. François, scriitor parizian, descinde, la
povestiri aparent autonome îl au ca narator pe invitaţia unui prieten pescar, pe o insulă
fiul renegat al constructorului Gheorghe exotică, în căutarea liniştii mult trebuitoare
Palada, Marcu, „aristocrat matein rătăcit în îndeletnicirii sale. În jurul lui însă, viaţa nu
sec. XX” (Claudiu Constantinescu), a cărui stă pe loc, îşi face chiar de cap, atrăgându-l
menire e de a rescrie istoria a cinci generaţii, într-un turbion criminal de fapte. Simon,
de la începutul veacului al XIX-lea şi până în pescarul în a cărui familie au loc
1989, consfinţind dimensiunea autobiografică evenimentele, îl ucide pe amantul soţiei sale,
a cărţii. Protagoniştii cu greutate ai împins fiind de către fiica sa, Pilar, intrigată,
naraţiunilor – unele de excepţie (Şcoala la rându-i, de aparenta indiferenţă a tatălui în
dracului, Naşterea Logofetesei ş. a.) – sunt faţa dezmăţului din familie. O dată instituită,
străbunica lui Marcu, Anghelina, zisă şi violenţa se propagă pandemic.
Logofeteasa, respectiv Adam, tatăl ei. Cum
temporalitatea investigată e de astă dată mai Le Couteau vert, în lb. franceză, Paris,
adâncă, pictura realistă declină în clar-obscur, Gallimard, 1993.
instalându-se adesea în miraculos, „realul
apărând completat prin basm, mistică populară, Andreea Deciu, RL, XXVII, 1994, 3, 6; Alex
parabolă biblică, eseu sau expansiuni onirice” Ştefănescu, RL, XXIX, 1996, 2, 5; Cornel
(Claudiu Constantinescu). De aici şi înscrierea Munteanu, TR, s. nouă, VI, 1994, 45–46, 5;
Aluniţa Cofan, CAI, 1996, 6–7, 123–125.
romancierului în seria prozatorilor ce-i numără
pe Caragiale, Sadoveanu, Agârbiceanu, D. G. B.
Voiculescu, Pavel Dan şi Galaction. „≈ este, în
totul, o carte admirabilă, chiar dacă pare COCHINESCU Ioan-Mihai, Rock &
alcătuită din firimituri căzute de la marele festin Depeche. Filmul unui roman, Ploieşti, Liber
al Istoriilor” (N. Manolescu). Art, 1993, 71 p. „O poveste aproape în stilul
lui Remarque din Trei camarazi, o poveste de
Nicolae Manolescu, RL, XXVI, 1993, 15, 7; iubire, tot cu doi băieţi şi o fată, o poveste a
Cornel Ungureanu, O, s. nouă, 1993, 10, 8–9;
neîmplinirii, o altă faţă a eşecului, un final tot
Claudiu Constantinescu, RL, XXVI, 1993, 15, 7;
tragic, dar petrecut în altă epocă, în altă zonă
Cornel Moraru, LCF, s. nouă, 1994, 7, 7.
a durerilor” (Emil Mladin).
D. G. B.
Emil Mladin, CNT, 1993, 28–29, 4.
' CIORĂNESCU Alexandru, Cuţitul D. G. B.
verde, tr. de Ileana şi Mihai Cantuniari,
Bucureşti – Montreal, Editura Fundaţiei COJOCARU Romulus, Noaptea lupilor,
Culturale Române – Humanitas, 1993, 146 p. Bucureşti, E. M., 1993, p. Roman realist.
(În lb. franceză Le Couteau vert, Paris, Autorul creează o amplă frescă a satului
Gallimard, 1993). Roman al căutării sinelui, Pughina, din sudul Olteniei, în perioada de
„un love story exotic, remarcabil prin avânt a mişcării legionare. Toate episoadele
subtilitatea analizelor psihologice şi prin se leagă de cârciuma lui Cafadaru, un soi de
121 CORUŢ Pavel 1993
agora unde sătenii caută soluţii pentru CORUŢ Pavel, Balada lupului alb, Bucureşti,
conflictele erotice, politice şi sociale care Miracol, 1993, 175 p. Roman de aventuri.
tulbură comunitatea.
D. G. B.
M. M.
CORUŢ Pavel, Dincolo de frontiere,
CONDURACHE Val, Camera frigorifică, Bucureşti, Miracol, 1993, 208 p. Cu o pref. a
fragment de roman, „Dacia literară”, IV, autorului. Roman senzaţional.
1993, 8, p. 46–48.
D. G. B.
D. G. B.
CORUŢ Pavel, Floarea de argint, Bucureşti,
CORBUL Vintilă, Eugen BURADA, Groaza Miracol, 1993, 208 p. Cu un avertisment al
vine de pretutindeni, Bucureşti, Z, 1993, 331 autorului. Roman de aventuri în care
p. Roman de aventuri cu acţiune plasată în combatanţii detaşamentului Octogonului
lumea Mafiei. încearcă să afle răspunsul la întrebarea „cine
D. G. B. a tras în noi?” în decembrie 1989.
D. G. B.
CORBUL Vintilă, Iubirile imposibile ale lui
Petronius, tr. de Pavel Mocanu, Bucureşti,
CORUŢ Pavel, Fulgerul albastru, Bucureşti,
Continent XXI, 1993, 589 p. Biografia
Miracol, 1993, 222 p. Cu un avertisment şi o
romanţată a nefericitelor iubiri ale „arbitrului
eleganţei” care a fost autorul Satiriconului. pref. ale autorului. Roman poliţist. Laurenţiu
Are ca fundal o reconstituire a tabloului Cremene, ofiţer de informaţii, e racolat în
exceselor epocii neroniene. detaşamentul de elită al Octogonului, organ al
Securităţii statului, care va avea de înfruntat
D. G. B. puterile malefice ale Ordinului Bubulilor,
stranie superforţă aflată în spatele Marilor
CORBUL Vintilă, Eugen BURADA, Puteri. „Romanul are un ritm alert, specific
Oameni în Rolls-Royce, Bucureşti, Universul divertismentului, pare credibil şi articulat,
Familiei, 1993, 624 p. Frescă a lumii finanţelor fără prea mari pretenţii de stil, dar corect”
mondiale de după deceniul şase al sec. trecut,
(Stela Iacob).
în care apar, spectral, ultimii descendenţi ai
dinastiei Sunderland Beauclair. Stela Iacob, FMI, XLVI, 1993, 10, 11.
D. G. B. D. G. B.
COROIANU Victor, La nord de Tahiti, CORUŢ Pavel, Lumina Geto-Daciei,

Sibiu, Imago, 1993, 152 p. Roman de Bucureşti, Miracol, 1993, 189 p. Cu un
dragoste. În timpul celui de-Al Doilea Război
avertisment şi Un scurt bilanţ ale autorului.
Mondial, la baza americană Bora-Bora, din
Roman de aventuri.
Pacificul de Sud, medicul Van der Heyde o
cunoaşte pe Lucy, descendentă a ultimilor D. G. B.
regi tahitieni, alături de care trăieşte o scurtă
dar frumoasă poveste de iubire, ale cărei CORUŢ Pavel, Quinta spartă, Bucureşti,
triste urmări, pline de suspans, fac obiectul Miracol, 1993, 158 p. Fragment: Florile
unei proze cursive. sângerii, CGL, 1992, 2, 6. Roman poliţist ce
D. G. B. relatează „istoria lui Petre Varain, spionul
1993 CRĂCIUN Boris 122
român care, în decembrie 1989, a pătruns în Cu o prezentare de Nicolae Manolescu pe

Malta, obţinând informaţii complete privind coperta a IV-a a cărţii. Fragmente: Chiarist
noua împărţire a lumii” (coperta I a cărţii). era cuvântul: Degas, O, s. nouă, 1990, 17–
Interminabila serie epică deschisă de această 18, 12; Ochi la pândă, VTR, XXI, 1991, 242,
„carte pretenţios definită roman, neavând 14–15; Adela şi alte stări de spirit, MOL, II,
merite literare” (Mihai Floarea), ar putea 1991, 1, 24–27; Corecţia distanţei, CAL,
fi subsumabilă – în viziunea aceluiaşi 1991, 9, 6; De ce să pui eul în centru?, TR, s.
comentator – unui pretins gen al „ziarului- nouă, III, 1991, 11, 6; ≈, VR, LXXXVII,
fluviu”. 1992, 3–4, 30–41; Roman de introspecţie, ce
„duce textualismul spre marginea himerică,
Mihai Floarea, RL, XXVI, 1993, 24, 9. autosubminantă a construcţiei ample,
D. G. B. polifonice” (Ştefan Borbély), depăşindu-l
prin obsesiva căutare a corporalităţii, a acelei
CRĂCIUN Boris, Bandiţii şi jandarmii. „interiorităţi raţionale şi viscerale din care se
Roman de aventuri, Iaşi, Porţile Orientului, naşte limbajul” (Andreea Deciu) şi, implicit,
1993, 152 p. Roman-document ce relatează literatura. În esenţă, ≈ este un roman
„cu umor şi dramatism, peripeţiile autobiografic ce transcrie notaţiile jurnaliere
nemaipomenite ale banditului Coroi” (coperta ale unor intelectuali – alter egouri ale
a IV-a a cărţii). autorului – cărora existenţa din vechiul regim
le impune refugiul interiorităţii, autoscopierea
Florin Manolescu, LCF, s. nouă, 1993, 11, 5. sinelui cuibărit în materialitatea concretă a
D. G. B.
trupului. Peste aceste trei realităţi – lume,
sine, corp – ~ pune o lupă uriaşă, de chirurg
CRĂCIUN Boris, Moldova plânge, Iaşi, al sufletului, recoltând, înseriind, catalogând
Porţile Orientului, 1993, 219 p. probe revelatorii. Aşa ajunge proza aceasta să
fie una „«mioapă», care nu vede decât dacă
Roman de dragoste. Narează trista poveste de apropie ochii. Această vecinătate a ochiului şi
iubire a doi tineri, Bogdan şi Doina, a obiectului constituie baza unui realism al
basarabeancă, înghiţiţi de apele Prutului. detaliilor, căpătând deodată dimensiuni
ciclopice” (Nicolae Manolescu). La vremea
D. G. B. echinocţiului de toamnă, inginerul silvic
Octavian Costin revine, după o absenţă mai
CRĂCIUN Georgeta, Formula magică, Iaşi, îndelungată, în spaţiul privilegiat – pentru el
Savia, 1993, 148 p. Roman realist cu tentă generator de amintiri – al satului. Aici, intră
detectivistă. Leoca Ioana, funcţionară a unei în posesia însemnărilor unui profesor, Vlad
Centrale Filatelice, suportă cu greu ruşinea Ştefan. Lectura acestora declanşează „un fel
unei nedrepte acuze de furt. Tenace, la un de avatar al destinelor şi biografiilor atinse şi
deceniu de la clasarea cazului, femeia de obsedanta imagine a unor femei” (Ion
reuşeşte să aducă adevărul la lumină, graţie şi Vlad), de-a lungul a şapte naraţiuni cu
abilităţii colonelului Jeluc. Scriere modestă,
discursuri narative diferite, a căror finalitate
agramată pe vaste suprafeţe.
superioară o reprezintă recuperarea esenţei
D. G. B. feminităţii. Cartea devine, astfel, „în acelaşi
timp un roman de dragoste şi un roman
CRĂCIUN Gheorghe, Frumoasa fără corp, despre literatura de dragoste, mai exact
Bucureşti, Cartea Românească, 1993, 362 p. despre figurile feminine ale literaturii,
123 CUDALB Ileana 1993
ipostaze ale unui acelaşi arhetip al femeii analitic, II, 94–96; Micu, Istoria, 642; Micu,
originare, mereu imposibil de prins într-un Literatura, 320.
singur trup concret” (Mihaela Ursa). D. G. B.
Protagoniştii, intelectuali, mai toţi, – pe cât
de siguri mânuitori ai prototipurilor culturale CRISTACHE Nicolae, Laboratorul,
ale feminităţii, pe atât de inabili în strunirea Bucureşti, Viitorul Românesc, 1993, 237 p.
masculinităţii concrete – „scriu, contemplă Roman kafkian. ≈ rescrie, în cheie simbolică,
sau se abandonează unor voluptăţi literare sumbra condiţie a intelectualului într-o lume
congenere, menite să le releve, evanescent, absurdă. Atemporală, statică, naraţiunea
Fata Morgana, frumoasa fără corp din evocă spaţiul închis al unui Laborator ce
propriile lor reverii şi aspiraţii”(Ştefan urmăreşte determinarea „proprietăţilor vitale”
Borbély). Intenţia romancierului este de a ale unei umanităţi agonice, aflată în „grija”
oferi „construcţia foarte elaborată a golului unor tot atât de incerte instanţe dirigente.
erotic pe care femeia, dorită, observată, dar
nu atinsă, îl lasă în trupul primitor al D. G. B.
bărbatului” (Ştefan Borbély). Reproşul adus
autorului rămâne acela că „a risipit în textele CRISTEA Mariana, Simfonie în mov,
acestei cărţi fragmente digresive, parazitare, Craiova, Ametist – Oltenia, 1993, 136 p.
redundante până la sufocare. Uneori, Scurt roman social. După absolvirea
discursul suferă de pe urma unei verbozităţi facultăţii, o tânără şi frumoasă profesoară de
excesive şi lipsite de justificare în planul română alege să funcţioneze în obscurul sat
analizei” (Ion Vlad). Hârtoape.
Mihai Dragolea, VTR, XXIII, 1993, 273, 19; Mariana Ionescu, FMI, XLVI, 1993, 9, 11.
Iulian Boldea, Studii după natură, VTR, XXIII,
D. G. B.
1993, 273, 19; Ştefan Borbély, APS, IV, 1993, 10–
11–12, 6, 27; Andreea Deciu, RL, XXVI, 1993,
32, 6; Ioana Pârvulescu, RL, XXVI, 1993, 35, 5; CUBLEŞAN Constantin, Galaxia
Ion Vlad, TR, s. nouă, V, 1993, 35, 4; M.[ircea] termitelor, Sibiu, Transpres, 1993, 156 p.
B.[enţea], Câţiva tineri cu tupeu, F, XXIX, 1993, Roman science-fiction.
12, 3; Vasile Spiridon, ZBR, V, 1994, 1–2–3, 7;
Ştefan Ion Ghilimescu, CAL, 1994, 1, 6; Cornel Opriţă, Anticipaţia, 251–252.
Moraru, VTR, XXV, 1995, 9, 45–47; Mircea
Benţea, F, XXXI, 1995, 10–11, 52–53; Cornel D. G. B.
Moraru, La Chimere de la «vision de l’écriture»:
Gheorghe Crăciun, ESI, 1995, 1–2, 271–274; CUDALB Ileana, Sărbătoarea promisă,
Carmen Muşat, Romanul optzecist: radicalitate şi Galaţi, Porto Franco, 1993, 224 p. (Cupidon).
provocare, DIL, III, 1995, 145, 7; Iulian Ciocan, Roman de introspecţie. Gloria Teodoru,
CFT, III, 1996, 6; Radu Mareş, TR, s. nouă, VIII, jurnalistă celibatară la cotidianul bucureştean
1996, 26, 4; Iulian Băicuş, Corpuri şi litere, RL, „Timpuri noi”, revine în urbea natală, pentru
XXXI, 1998, 27, 12–13; Mircea Benţea, F, întâlnirea de douăzeci de ani de la terminarea
XXXIV, 1998, 2, 16–20; Georgeta Moarcăş,
liceului. Contactul cu mediul provincial, cu
Iluzia, litera şi corpul, AST, 1998, 1, 68–72;
Micu, Scurtă istorie III, 410; Borbély, Xenograme, rigiditatea obtuză a părinţilor şi imposibila
154–157; Ciocârlie, Femei, 226–241; Muşat, împlinire a mai vechii iubiri, pentru medicul
Perspective, 30–32, 70–71, 78; Ursa, Optzecismul, Paul, amplifică angoasele femeii, împingând-o,
129–134; Vlad, În labirintul, 236–237; Oţoiu, pare-se, la sinucidere. Dozarea exactă a
Trafic, 61–62, 101–105, 106, 113; ***, Dicţionar trăirilor – prin comunicarea echilibrată a
1993 CULIANU Ioan Petru 124
percepţiilor unui eu agresat când de amintiri vieţii sale de până atunci, protagonistul oferă
tandre, când de realităţi hidoase – face din cititorului radiografia propriului eşec, alături
romanul ~ un text credibil. de aceea a lumii ce avea să apună în decembrie
’89. „Calitatea cărţii acesteia constă tocmai în
D. G. B.
menţinerea personajelor la un punct normal al
existenţei, unde laşităţile, compromisurile,
' CULIANU Ioan Petru, Pergamentul
învârtelile, certurile, bârfele, micile înjurături
diafan, tr. de Dan Petrescu, Bucureşti,
la adresa sistemului (comunist, desigur), fac
Nemira, 1993, 124 p. (Babel). Cu un cuvânt
parte din regula jocului, nu deranjează vizibil,
înainte al autorului. (În lb. franceză: Le
dar macină, toacă, erodează pe nesimţite”
Rouleau diaphane; ms.). Fragment: Colecţia
(Al. Th. Ionescu).
de smaralde (romanul e intitulat Jocul de
smarald), VR, LXXXVIII, 1993, 4–5, 71–75. Al. Th. Ionescu, CAL, 1994, 2, 4; Miron Beteg,
Puzzle epic ce reuneşte unsprezece povestiri F, XXX, 1994, 2, 16–17.
considerate de autor drept „cap. ale unui
roman având o ordine de lectură variabilă”. D. G. B.
Pentru Simona Sora, prozele acestui vol. sunt
„marginalii narative la o istorie sistematică a DACHIN Gheorghe, Bob şi Rok. Romanul
religiilor”, în vreme ce după Dan-Silviu unui câine lup, Bucureşti, Junior Club, 1993,
Boerescu „naratorul strânge toate aceste 96 p. (Biblioteca Junior Club). Carte pentru
texte, ascultând de o pornire lăuntrică, de copii. Povestea aventurilor unui câine lup.
comandamentul pregătirii, prin iniţiere
***, BNR, XLIII, 1994, 8, 41.
palimpsestică, pentru revelaţia instaurării pe
Pământ a armoniei magice”. D. G. B.
La collezione di smeraldi, Milano, Jaca DAN Vasile, Şapte zile de la marginea

Book, 1989. timpului, fragment din romanul cu acelaşi
titlu, ARCA, IV, 1993, 1–2–3, 16.
– Reprodus în: ~, ≈. Ultimele povestiri,
Bucureşti, Nemira, 1996. D. G. B.
Simona Sora, RL, XXVI, 1993, 24, 8; Cătălin DĂNESCU MULER Traian, Sub dictatură.
Ionescu, Anticritica. Episodul 17: ~ sau SF-ul Trilogie, [Cluj], Sincron, 1993, 190 p. Cu o
între Poliţie şi Magie, JSF, V, 1996, 169, 2; pref. de Teohar Mihadaş. Proză
Octavian Soviany, CNT, 1996, 20, 5; Boerescu, autobiografică ce reuneşte, sub titulatura
Păcatele, 150–155. „trilogie”, trei micro-romane, în fapt, tot
D. G. B. atâtea povestiri independente. Cea dintâi,
Ochiul de lanţ, reconstituie un paradis rural
CURTA Eugen, În absenţa unui personaj în destrămare, agresat de ciuma colectivizării.
secundar, Piteşti, Calende, 1993, 199 p. A doua, Puţul orb, relatează istoria anilor de
Roman confesiune ce cuprinde depoziţia pe deportare, în bazinul Dombasului, a tatălui
care Radu – medic ortoped de oarecare autorului, Jean Felix Muller, în vreme ce
notorietate într-un târg provincial, om cu ultima, Reportaj sub tensiune, poetizează „un
nevastă, copii, amante etc. – o face, la 40 de caz special, născut în intervalul imediat care a
ani, Despinei, iubită din tinereţe şi prietenă de precedat căderea soţilor Ceauşescu” (Teohar
familie. Mărturisind micimea şi minciuna Mihadaş). Subiectele, reunite sub numitorul
125 DODU Costin 1993
comun al rezistenţei anticomuniste, sunt Televiziunea Română, în perioada de după

topite cu pricepere în cursul unui epic din decembrie 1989. Protagonistul, Bujor
care răzbate dogoarea tandreţii, strunită de Hanganu, fost realizator al unei emisiuni
poezia lină a amintirii. subversive, în epoca ceauşistă, se dedică după
1989 unei anchete TV privind subteranele
D. G. B.
„revoluţiei”. În finalul romanului, Hanganu
DELAVRANCEA Bogdan V., Evadare în moare în urma unui atac de inimă, survenit la
Oniria sau O călătorie de 24 de ore vestea că principalul martor al anchetei sale a
prinăuntrul craniului meu, Braşov, dispărut într-un straniu accident de circulaţie.
Transcendent, 1993, 462 p. Roman Umorul, conjugat cu „un dramatism neretoric”
ştiinţifico-fantastic. Protagonistul călătoreşte (Alex Ştefănescu), conferă construcţiei narative
prin tărâmul imaginar al Oniriei, odiseea sa, pregnanţă şi verosimilitate.
transcrisă la persoana întâi, constituind o C. Stănescu, Revoluţia din ≈, ALA, IV, 1993,
aventură iniţiatică. 202, 4; Alex Ştefănescu, Televiziunea fără Paul
Everac, RL, XXVII, 1994, 1, 6–7; Gabriela Duda,
L. Pv.
Televiziunea română în direct, VR, LXXXIX,
1994, 9-10, 137–141; Romul Munteanu, AZI,
DELAVRANCEA Bogdan V., Infernul? 1995, 858, 4; Munteanu, Jurnal, VI, 227–229.
Care infern, de aici sau de dincolo?, Braşov,
Transcendent, 1993, 383 p. Roman science- L. Pv.
fiction, mistic şi parabolic totodată, în care
călătoria cu „spaţiotemporoscopul” prin DINULESCU Denis Th., Jurnalul surorilor
Paradis, Infern şi Purgatoriu este, în acelaşi Grimm, Bucureşti, Ion Creangă, 1993, 79 p.
timp, o descindere fantezistă în „Lumea Fragment: ≈, CNC, III, 1992, 13, 12.
Întâia, Lumea a Doua şi Lumea a Treia”, cu
inerentele lor conflicte politico-sociale şi de ***, BNR, XLII, 1993, 18, 49.
mentalitate între totalitarism şi liberalism. I. M.
L. Pv.
DODU Costin, Secretul din strada Batiştei,
DERŞIDAN Ioan, Dar întâmplări erau, Bucureşti, Editura Christophor, 1993, 319 p.
fragment din romanul Joile de peste an, Roman de dragoste şi de epocă. Derulată într-
AURO, 1993, 2, 71–73. un arc de timp ce se întinde între 1938 şi
1989, acţiunea se confundă, în bună parte, cu
I. M. destinele pline de neprevăzut ale personajelor
principale: visătorul violonist Alexandru,
DIMA Florin, Buştenii pârliţi, fragment soţia sa, frivola Magda, fiică a unui moşier
de roman, CNC, IV, 1993, 4, 12; 15. moldovean, şi Cora, romantica şi devotata
I. M. soră vitregă a acesteia, care, pasionată de
muzică, se îndrăgostise cândva de viitorul ei
DIMITRIU Ştefan, Turnul nebunilor, cumnat. Victime ale istoriei, dar şi ale prea
Bucureşti, Evenimentul, 1993, 446 p. (Epos). ambiguelor lor relaţii sufleteşti, cei trei, ca şi
Fragment: Atac la persoană, LCF, s. nouă, multe alte figuri secundare, însufleţesc o
1992, 34, 10. Roman realist, a cărui acţiune naraţiune îndeajuns de detaliată şi de vie în
se focalizează asupra vieţii jurnalistice din prima ei parte, dar care devine tot mai
1993 DONCIU Victor 126
senzaţionalistă şi mai expeditivă pe măsură unde, culmea ironiei, ajunge să lucreze ca

ce se apropie de final. subaltern al fostului securist Iancu Herman,
anchetatorul său de odinioară. Scris într-un stil
***, BNR, XLIII, 1994, 23, 64. liniar, cu destule racursiuri narative şi cu
explicaţii deseori fără rost, romanul rămâne în
I. M.
limitele unui realism aproape biografic,
înviorat totuşi de prezenţa câtorva personaje
DONCIU Victor, Misiunea „Tidal Wave”,
remarcabile, mai ales feminine (sârboaica
Bucureşti, E. M., 1993, 207 p. Roman de
Liubiţa, basarabeanca Valeria).
război. Acţiunea este plasată în august 1943, în
condiţiile unui atac masiv al aviaţiei americane Bogdan Dumitrescu, RL, XXVII, 1994, 4, 6;
asupra rafinăriilor româneşti de petrol, Steluţa Peştrea Suciu, Destin în istorie, AST,
controlate de Germania nazistă. Cartea are 1999, 6, 28–31; Ion Cristofor, Scriitori din Ţara
aspectul unui scenariu de film, cu episoade Sfântă, CET, III, 2000, 5, 14; Cornel Moraru,
derulate rapid şi cu unele efecte VTR, XXVIII, 2000, 10–11, 87–89; Cristofor,
Scriitori, 64–66. V. şi D. C. R. R., Catedrala,
„cinematografice”, ceea ce contribuie, în
1969.
suficientă măsură, la menţinerea tensiunii
necesare unei astfel de intrigi. Abundenţa I. M.
datelor tehnice de specialitate sufocă uneori
naraţiunea. Câteva clişee de exprimare DUMBRĂVEANU Nicolae Mihu, Lupta
afectează când şi când textul, dar relaţiile dintre pentru putere, Cluj-Napoca, Clusium, 1993,
personaje, destul de bine conturate, rămân 126 p. În intenţie realist, romanul este de fapt
convingătoare în ordinea esteticii romaneşti. un stângaci şi schematic portret în mişcare al
personajului principal, Iuri Grosman, fost
L. Pv.
director corupt şi tiranic al unei întreprinderi
miniere. Înlăturat din funcţie odată cu
DUDA Virgil, Alvis şi destinul, Bucureşti,
prăbuşirea regimului comunist, acesta caută,
Editura Fundaţiei Culturale Române, 1993,
cu o înverşunare maniacală, să ajungă din
191 p. (Excelsior). Roman realist. Este
nou la conducere în împrejurările tulburi ale
cronica retrospectivă a vieţii unui evreu din
democraţiei de tranziţie. Deşi adună în jurul
Bârlad, Carol Vais, căruia soarta şi istoria i-
au jucat destule feste. Autodidact cultivat, său tot felul de acoliţi (activişti de partid,
acesta fusese, înainte de Al Doilea Război foşti informatori ai securităţii, ingineri,
Mondial, simplu băiat de prăvălie până când funcţionari), el eşuează până la urmă în
un prieten, acelaşi care l-a introdus în uneltirile sale, puse, în concluzia caricatural-
mişcarea comunistă, şi l-a asociat în simplificatoare a romanului, pe seama unei
negustorie. După război, în timpul căruia a patologii a setei de putere.
îndurat umilinţa muncii forţate, el va fi, rând I. M.
pe rând, activist de partid, redactor la o rev.
de propagandă şi şef la o cooperativă DUMITRESCU Lia, Începutul şi sfârşitul,
comercială. Acuzat de sionism şi de Iaşi, Casa de Presă şi Editură Cronica, 1993,
delapidare, fostul „tovarăş de drum” al 92 p.
comuniştilor devine, pe neaşteptate, victima
regimului pe care-l slujise în mod naiv şi ***, UC, III, 1993, 1, 15.
sincer. Scăpând cumva de închisoare, se va
hotărî, într-un târziu, să emigreze în Israel, I. M.
' DUMITRIU Petru, Incognito, tr. din lb. ceea ce va încerca, după eliberare, să le
franceză de Luminiţa Brăileanu şi Delia transmită nu numai unor prieteni, ci şi fraţilor
Vasiliu, Bucureşti, Univers, 1993, 521 p. săi Erasmus şi Cristian, deveniţi între timp
(Ithaca. Scriitori români din exil). Cuvânt nomenclaturişti de frunte. Convertirea lor nu
înainte şi repere cronologice de Geo Şerban. va reuşi, eroul va continua să fie marginalizat
(În lb. franceză: Incognito, Paris, Éditions du şi prigonit, dar mesajul său politico-spiritual
Seuil, 1962). Fragmente: ≈, tr. de Andriana se face auzit cu tărie într-unul dintre cele mai
Fianu, LCF, s. nouă, 1990, 29, 8–9; ≈, MOL, complete romane româneşti despre mutilarea
II, 1991, 6 19–21. Face parte din proiectul destinelor şi a conştiinţelor în societatea
unui mare ciclu epic intitulat Colecţie de totalitară.
Biografii, Autobiografii şi Memorii
contemporane, care mai cuprinde romanele Incognito, Paris, Éditions du Seuil, 1962;
Vârsta de aur sau Dulceaţa vieţii (1999) şi Inkognito, tr. de Elmar şi Erika Tophoven-
Proprietatea şi posesiunea (1991), alături de Schöningh, Frankfurt am Main, S. Fischer
o serie de proze scurte. Roman politic. În cap. Verlag, 1963; Inkognito, tr. de Claes
intitulate, alternativ, Odinioară şi Acum, Gripenberg, Stockholm, Forum, 1963;
dubla naraţiune cuprinde mărturiile a două Incógnito, tr. de Alfredo Darnell, Buenos Aires,
personaje deja cunoscute din alte cărţi ale lui Plaza & Amp – Janés, [1963]; Incognito, tr. de
~. Primul este autorul însuşi, care, ca şi în Ne Norman Denny, London, Collins, 1964.
întâlnim la Judecata de Apoi (1992),
Dan Ciachir, Literatura pătimirii noastre, OPS,
dezvăluie crâncena luptă pentru putere din
XVII, 1990, 16, 7; Andrei Pippidi, Pentru dreapta
sânul nomenclaturii comuniste a anilor 1950– măsură, DOI, II, 1991, 33, 16; Ierunca,
1960. Ca să poată evada în Occident, el se Româneşte, 226–228; Radu Mareş, „Cazul” ~,
dedă şi aici la un joc duplicitar, fiind martorul TR, s. nouă, IV, 1992, 4, 4; C. Stănescu, ~, B.
implicat al unui sistem în care potentaţii Fondane şi creiţarii lui Aurel Vlaicu, ALA, IV,
comunişti săvârşesc tot felul de ticăloşii şi 1993, 169, 1; 7; Eugen Simion, „Un mare scriitor
crime. Celălalt protagonist, Sebastian, este care îşi asumă destinul”, ALA, IV, 1993, 175, 3–
unul dintre fraţii Ionescu din Proprietatea şi 4; C. Stănescu, ALA, IV, 1993, 192, 10; George
posesiunea (1991). Relevantă pentru o Pruteanu, ESM, IV, 1993, 50, 21; Cristian
Teodorescu, RL, XXVI, 1993, 50, 6; Ioana
întreagă epocă, autobiografia sa, transcrisă
Pârvulescu, RL, XXVII, 1994, 1, 5; Dan Stanca,
clandestin de întâiul narator, începe cu fuga
Adevăratul ≈, LTE, IV, 1994, 2, 4; Victor
de acasă, dintr-o insuportabilă familie Cubleşan, TR, s. nouă, VI, 1994, 5, 4; Nicolae
burgheză, şi continuă cu participarea la Baboi, VAR, V, 1994, 2, 28; Cornel Ungureanu, ~
război, cu prizonieratul într-un lagăr sovietic, şi rescrierea istoriei, RL, XXVII, 1994, 35, 12–
cu racolarea, în numele antifascismului, de 13; 36, 10; Simion, Convorbiri, 191; Munteanu,
către comunişti, cu încadrarea succesivă ca Jurnal, VI, 177–179; Gheorghe Glodeanu,
activist, ca ofiţer de Securitate şi ca director Romanele lui ~, TR, s. nouă, X, 1998, 9–10, 1; 5;
al unei întreprinderi. Treptata lui trezire Ion Vartic, Jocurile „hahalerei” în Vârsta de fier,
morală îl transformă însă pe fostul complice APS, IX, 1998, 10, 17–21; Ungureanu, La vest,
157–162; Cosma, Romanul, II, 380; Glodeanu,
într-un refuznic şi, inevitabil, într-o victimă a
Dimensiuni, 259–268; Grigurcu, Imposibila, 381;
regimului. Condamnat pentru un pretins
Munteanu, Jurnal, VII, 99–105; ***, Dicţionarul
sabotaj şi supus unei detenţii dure, inclusiv la
esenţial. V. şi D. C. R. R., Bijuterii de familie,
Canal, el are revelaţia iubirii aproapelui şi a
1949.
solidarităţii umane, în care vede singurele
forţe capabile să submineze totalitarismul. E I. M.
' DUMITRIU Petru, Taxă pe valoarea sunt personaje exemplare din acest punct de
adăugată, tr. de Andriana Fianu, LCF, s. vedere. Stil caracterizat prin plasticitate şi
nouă, 1993, 8, 8–9; Viaţa inimitabilă, LTE, sensibilitate evocativă.
III, 1993, 47, 8–9; Viaţa de noapte, tr. de
Andriana Fianu, LTI, 1994, 10, 86–93, Mircea Ghiţulescu, LTE, IV, 1994, 8, 4.
fragmente din romanul Femeia cu oglindă. M. M.
(În lb. franceză: Femme au miroir, Paris,
Éditions de La Table Ronde, 1988). FOTACHE Mihai, Să mori din prea multă
sete de viaţă. Roman de dragoste, Craiova,
Dan Ciachir, Literatura pătimirii noastre, OPS,
Editura F, 1993, 172 p. Roman de dragoste.
XVII, 1990, 16, 4; 7; Nicolae Balotă, Un roman de
gară, LCF, s. nouă, 1997, 47, 7. Povestea triunghiului amoros format din
Liviu Vidineanu, Vera şi Ema este plasată în
I. M. primii ani de după Revoluţia din 1989. Nu
depăşeşte, ca evocare, poncifele genului.
ENACHE Liana, Destinul Anielei, Galaţi,
Porto Franco, 1993, 139 p. (Colecţia Cupidon). M. M.
Roman de dragoste cu protagonişti din
„lumea bună” bucureşteană. Dificila apropiere FOTACHE Mihai, Viaţă vieţii, moarte
dintre doctoriţa Aniela Sarandy şi profesorul morţii, Craiova, Editura F, 1993, 143 p.
universitar Robert Aman este urmărită de-a Roman social-politic, fad, inspirat din
lungul unei intrigi pe cât de întortocheate, pe realităţile tranziţiei de după 1989.
atât de străvezii, al cărei caracter artificios nu M. M.
poate fi atenuat nici de psihologia sumară a
personajelor, nici de palida descriere a GLIGAN Valer, Chemarea muntelui,
mediului spitalicesc, nici de platitudinea Cluj-Napoca, Dacia, 1993, 213 p. Roman
dialogurilor intelectuale, pe varii teme, ce o rural. Interesul estetic al acestui microroman
însoţesc când şi când. este preponderent legat de caracterul lui
I. M. autobiografic şi de valoarea etnografică a
evocării ţinutului natal al povestitorului, o
EVERAC Paul, Câteva feluri de dragoste, Ţară a Moţilor devenită, prin candoarea
Bucureşti, Evenimentul, 1993, 381 p. Cronică descrierii şi a relatării, tărâm idilic, reper
de familie concepută după reţeta realismului constant al memoriei afective.
balzacian. Autorul analizează multiplele
Gheorghe Jurcă, „Unirea”, 1993, 929, 11.
faţete ale eroticului, folosind ca material
caracterologic patru generaţii din neamul L. Pv.
Runcanilor, dintr-o incertă localitate Glodeni.
De la idealistul Grigore, născut în 1884, un GOJA Nicolae, Ilca. Educaţia milei, Cluj-
ţăran creativ, spiritualizat, în stare să vadă Napoca, Recomfinas – Fapta Transilvăneană,
dincolo de contingent, până la strănepoţii săi, 1993, 128 p. Roman rural. Povestea legăturii
Valeria, Sonia şi Ovidel, fiecare generaţie de o viaţă dintre Nuţu şi Ilca, ţărani dintr-un
încearcând o cât mai reuşită situare sat de pe lunca Someşului, se înfiripă printr-
existenţială în raport cu totalitarismele epocii. un ambiguu joc al rememorărilor discontinue,
Autorul insistă de asemenea asupra aparţinând mai multor voci şi istorisind
consecinţelor identitare ale saltului din fiecare momente diferite din existenţa celor
mediul rural în cel urban. Vlad, Petre şi Silvia doi. Scene obişnuite, cum sunt culesul viei,
tăiatul porcului, cositul, dar şi evenimente vol. al Trilogiei exilului, din care mai fac
precum un accident de mină şi o inundaţie parte: Dumnezeu s-a născut în exil (apărut în
devastatoare recompun, laolaltă cu unele lb. franceză în 1960, iar în lb. română în
legende şi istorii populate cu personaje 1990) şi Cavalerul resemnării (apărut în lb.
distincte ale locului (Moaşa, Potcovarul), franceză în 1961, iar în lb. română în 1991).
chipul unei lumi tradiţionale adevărate, Roman filosofic, pe tema raporturilor dintre
regăsită în poezia ei aspră şi în dramatismul individ şi societate, istorie şi cultură,
ei elementar. Rezumându-şi biografia de cunoaştere şi putere, tratate din două
orăşean, spre ea îşi mai întoarce privirile încă perspective narative diferite, congruente din
o dată, în final, ultimul narator, descendentul punct de vedere al semnificaţiilor. Primele
ei nostalgic. două părţi ale cărţii ilustrează destinul lui
Toma Singuran, fost profesor universitar de
Dan-Silviu Boerescu, Citadini deprimaţi şi
literatură, exilat în propria sa ţară, aflată sub
rurali viguroşi, LCF, s. nouă, 1995, 13, 16.
ocupaţia comunistă. După zece ani de
I. M. detenţie politică, eroul este deportat în
pustietatea Bărăganului, lipsit de adăpost şi
GRIGOR Andrei, Despărţirea de bâlci, de mijloace de subzistenţă, abandonat într-o
fragment de roman, LTE, III, 1993, 8, 8–9. singurătate deplină. Coborârea în acest infern
echivalează însă, în conştiinţa sa, cu debutul
M. W.
unei palpitante şi revelatoare aventuri
GRONOV-MARINESCU Elena, Dincolo interioare. Document politic al gulagului
de adevăr, Bucureşti, Palmyra, 1993, 240 p. românesc din deceniul al şaselea, romanul se
Roman psihologic. Este centrat pe povestea transformă treptat într-o carte iniţiatică,
de dragoste dintre doctorul Octavian într-un discurs cu resorturi speculative
Mavrodin şi Iulia Herescu, fosta iubită din profunde. Într-o colibă părăsită, protagonistul
tinereţe a acestuia şi actuala sa pacientă, descoperă cadavrul unui bătrân savant
bolnavă de cancer. Constituită în mare parte fizician, zăcând deasupra unei hârtii ce
din confesiunile eroinei, sub formă de jurnal trimite la existenţa unui ms. pe care, în cele
epistolar adresat doctorului, cartea reprezintă din urmă, îl găseşte şi-l copiază, adăugându-i
o meditaţie intelectualizată asupra iubirii şi a propriile observaţii. Conţinutul textului
problematicii cuplului. Sugestiile centrale ale vizează constituirea unei noi ontologii
romanului cu tentă proustiană sunt dihotomia aplicabile şi în domeniul socio-politic, bazată
dintre experienţă şi înţelegere, trăire şi pe descoperirile fizicii cuantice. În această
reflecţie, precum şi importanţa retrospecţiei, nouă paradigmă, Toma vede, pe urmele
ca unică modalitate de cunoaştere şi predecesorului său, o posibilă salvare a lumii.
autocunoaştere. Aceasta este şi aspiraţia filosofului Boeţiu,
eroul celei de-a treia părţi a romanului,
M. W. plasată în anul 524, alt spirit vizionar aflat în
dezacord cu epoca sa şi condamnat la moarte
' HORIA Vintilă, Salvarea de ostrogoţi. de către regele ostrogoţilor. Atât profesorul
Prigoniţi-l pe Boeţiu, în româneşte de Ileana român, cât şi gânditorul roman, autorul
Cantuniari, Craiova, Europa, 1993, 196 p. (În celebrului tratat Consolările filosofiei,
lb. spaniolă: Perseguid a Boecio, Madrid, reprezintă arhetipuri, ilustrări ale mitului
Dyrsa, 1983). Fragment: Persecutaţi-l pe orfic, proiecţii ale funcţiei profetice şi
Boethius, MI, II, 1991, 17, 8. Este ultimul soteriologice a cunoaşterii, ea însăşi privită ca
1993 HURDUZEU Ovidiu 130
„exil” în raport cu variile sale contexte, trăind în raiul comunist. Elementele de farsă
istorice, geografice, socio-politice. Prin grotescă, ce însoţesc apariţia misteriosului
formula epică inedită, prin alternanţa personaj, culminează cu o viziune
planurilor temporale, a perspectivelor escatologico-ideologică, menită a parodia
narative, ce vizează o ingenioasă unitate grandilocvenţa şi exaltarea specifice utopiei
ideatică, ≈ reprezintă un roman original şi comuniste. În plin avânt apocaliptic,
complex, o interogaţie modernă şi autentică naraţiunea se deplasează însă, pe neaşteptate,
asupra sensurilor creaţiei şi ale existenţei. în planul cotidianului mărunt, într-o suburbie a
Romei unde naratorul, numit acum Profetul,
Perseguid a Boecio, Madrid, Dyrsa, 1983; cere azil politic, însoţit de iubita sa şi de
Persécutez Boèce, Lausanne-Paris, L’Age enigmaticul Om Nou, el însuşi sceptic în
d’homme, 1987. privinţa virtuţilor raiului comunist. Cea de-a
doua parte a romanului redă aventurile foştilor
Monica Lovinescu, VTR, XX, 1990, 237, 4; mesageri ai „noii ere” în Italia, apoi în
Domiţian Cesereanu, TR, s. nouă, III, 1991, 7, 7; America, în acelaşi registru real-fantastic,
A. M., MI, II, 1991, 17, 8; Constantin Cubleşan, ironic, neconvenţional. Intenţia naratorului de
ST, XLIV, 1993, 8–9, 28; Valentin Chifor, ~ sau
a înfiinţa un aşa-numit Gulagland sau Redland,
parabola exilului, F, XXIX, 1993, 9, 4–5; Victor
Cubleşan, TR, s. nouă, V, 1993, 50, 4; Alain
comică replică a Disneylandului, reîntruparea
Vuillemin, L’Epreuve de l’exil, ESI, 1993, 1–2, 3; pasageră a lui Karl Marx în fiinţa Omului Nou
Ungureanu, La vest, 131–135; Ungureanu, Mircea şi consacrarea sa literară în Italia, în calitate de
Eliade, 112–115; Gheorghe Glodeanu, ~ şi dramaturg, intervenţia reporterilor, precum şi
romanele exilului, TR, s. nouă, VIII, 1996, 16, 5; reproducerea unor fragmente din cronicile
18, 5; Cristian Radu, Publicistica lui ~, TR, s. teatrale închinate pieselor acestui nou Karl
nouă, VIII, 1996, 46, 1, 8–9; Crenguţa Gânscă, Marx sunt doar câteva din elementele inedite
Metamorfozele lui ~, F, XXXIII, 1997, 1, 59–61; ale cărţii. Antiutopie caricaturală a
Rotaru, O istorie, IV, 363–364; Crenguţa Gânscă,
comunismului, ≈ este „o feerie tragicomică, un
Parabole cu împăraţi şi imperii, ST, XLIX, 1998,
fel de ţiganiadă a marxism-leninismului”,
7–8, 93; ***, Dicţionarul, II; Glodeanu,
scrisă „cu talent, cu o inteligenţă artistică rar
Dimensiuni, 250–259; Popa, Reîntoarcerea, 67–
întâlnită” (Alex Ştefănescu).
78; Maria Georgeta Orian, ~, romancier, TR, s.
nouă, XI, 1999, 25–28, 7–9; ***, Dicţionarul Alex Ştefănescu, O ţiganiadă a
esenţial; Micu, Istoria, 651; Orian, Vintilă Horia, marxism-leninismului, RL, XXVI, 1993, 33, 6;
75–76; 94. Adriana Cean, TR, s. nouă, VII, 1995, 2, 4; 11;
Oţoiu, Trafic, 231–233.
M. W.
M. W.
HURDUZEU Ovidiu, La Roma, totul e O.
K., Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale IFRIM Corneliu, Răzbunarea reginei,
Române, 1993, 183 p. Cu o scurtă prezentare fragment din romanul Răstignirea, LTE, III,
de Mircea Horia Simionescu, pe coperta a 1993, 41, 9.
IV-a. Roman parodic, farsă postmodernă a
M. W.
comunismului, proiectată într-un plan al
fantasticului derizoriu. Protagonistul, scriitor
IONESCU Florin Andrei, Şarpele de catifea,
şi redactor la Editura Politică, în Bucureştiul
Bucureşti, Editura Scaiul, 1993, 190 p. Roman
anului 1989, este racolat de Securitate şi pus
poliţist.
să îndeplinească sarcina de a deveni profet al
Omului Nou, o creatură multidimensională, M. W.
131 JELESCU Smaranda 1993
IONESCU Mircea, Capcana ucigaşă, ceauşiste. Partea cea mai consistentă a cărţii o
Galaţi, Porto Franco, 1993, 168 p. (Detectiv). reprezintă evocarea vieţii interioare a eroinei,
Roman poliţist. de la percepţia faptului imediat, privit sub
lupă, în filigranul detaliului, la reflecţiile
M. W.
existenţiale, constituite în mici eseuri
concentrate, de o remarcabilă fineţe analitică.
IONEŢ Doina, Într-o singură noapte, Galaţi,
Tablou al unei epoci dominate de
Porto Franco, 1993, 189 p. (Cupidon).
uniformitate şi de rigoare dogmatică, ≈ este o
Roman de dragoste. Concepută sub formă de
pledoarie pentru puritatea şi libertatea
confesiune a protagonistei, Georgiana
spiritului, pentru valenţele inefabilului şi ale
Tulbure, adresată soţului său, doctorul Radu,
inexprimabilului. Nonconformismul scriiturii
cartea evocă o serie de drame familiale, prin
şi originalitatea tehnicilor narative reprezintă
prisma unor relaţii afective nefericite şi ele însele sugestii ale acestei concepţii de
tulburi. Moartea prematură a mamei îi ansamblu, vizată şi prin similitudinile cu
dezvăluie eroinei identitatea tatălui său, în literatura lui James Joyce, prezente pe tot
persoana unui medic de care se simte atrasă şi parcursul cărţii. Romanul propriu-zis, scris de
care se dovedeşte a fi, în mod surprinzător, şi Nora la persoana a treia, despre aşa-numiţii
părintele prietenei sale, Codrina. Fire domn D şi doamna E, reprezintă o simplă
singuratică, înclinată spre puerile reverii secvenţă din existenţa naratoarei, o realitate
romantice, Georgiana trăieşte încă o decepţie, interioară secundară, o simplă paranteză
odată cu căsătoria Codrinei cu cel de-al inserată în confesiunea directă. Piesă
doilea bărbat de care ea se îndrăgosteşte, autentică a literaturii de sertar, elaborată în
colegul său Liviu. Întâlnirea, spre finalul deceniul al nouălea, ≈ oferă „pagini
cărţii, cu doctorul Radu constituie pretextul memorabile, care exprimă, în esenţă, condiţia
rememorării acestor drame, într-un stil artistului într-un mediu ostil creaţiei şi,
romanţios, liric şi pe alocuri emfatic, lipsit de într-un plan mai general, drama unei
supleţea şi complexitatea unei compoziţii sensibilităţi acute într-o lume de o duritate
psihologice autentice. impenetrabilă” (Valentin F. Mihăescu).
M. W.
anul 1993.
IUGA Nora, Săpunul lui Leopold Bloom,
Bucureşti, Cartea Românească, 1993, 227 p. A. B., RL, XXVI, 1993, 29, 6; Ioana
Fragmente: ≈, RL, XXIII, 1990, 34, 15; Pârvulescu, RL, XXVI, 1993, 34, 5; Ştefan
August, 40°C, LCF, s. nouă, 1990, 10, 12. Melancu, APS, IV, 1993, 9, 10; Nicolae Baboi,
Reluat fragmentar: ≈, LTI, 1999, 29, 174. VAR, IV, 1993, 12, 20; Geo Şerban, LCF, s. nouă,
Roman confesiv postmodernist. Alcătuit din 1994, 7, 7; Horia Florian Popescu, DOI, V, 1994,
alternanţa de secvenţe autobiografice cu 38, 15; Valentin F. Mihăescu, VR, LXXXIX,
1994, 9–10, 111–114; Christi, Fragmente, 79–88.
pasaje de ficţiune propriu-zisă, ≈ este cartea
unui roman, text ce se sustrage, în mod M. W.
deliberat, oricăror rigori artistice,
conceptuale, ficţionale. Personajul narator, JELESCU Smaranda, Măcar un singur foc
Nora Almosnino, este o scriitoare în vârstă de de armă, Bucureşti, Cartea Românească,
cincizeci şi cinci de ani, un spirit lucid, 1993, 251 p. Roman de analiză psihologică.
complex, ce se autocontemplă în oglinzile Structurat pe mai multe paliere narative, prin
memoriei, în peisajul dezolant al epocii alternanţa planurilor temporale şi a
1993 MADANA Ştef 132
perspectivei auctoriale cu confesiunea de tip într-un alt plan, a persecuţiilor sistemului

diaristic, ≈ evocă secvenţe din existenţa mai politic comunist, din pricina originii sale
multor personaje, care se întretaie şi se „burgheze”. Confesiune autobiografică
completează reciproc. Figura centrală a redactată într-un stil diaristic, cu accentul pus
romanului, Lem Predescu, un biofizician din pe notaţia exactă, înregistrată cu luciditate
Bucureştiul epocii comuniste, se conturează detaşată şi cu patos analitic, romanul apelează
atât printr-un discurs obiectiv, la persoana a şi la mijloacele discursului autoreferenţial, în
treia, cât şi prin două confesiuni directe, cea a care autorul, în dialog cu un alt personaj,
colegei sale, Andra Mironescu, aflată comentează şi explicitează cartea, structurată
sporadic în prim-plan, şi cea a lui Mihai concentric, pe paliere narative diferite.
Predescu, fratele eroului. Alcătuită, în bună
măsură, din rememorări şi din evocări, dar şi Vasile Spiridon, ATN, XXXI, 1994, 8, 5.
din nuclee epice, uneori insuficient M. W.
dezvoltate, cartea, fluentă şi interesantă ca
tehnică narativă, propune o convenţie de tip MARIAN Mircea, Portret de familie cu
modernist a spaţiilor deschise şi a crizanteme, Baia-Mare, Gutinul, 1993, 470 p.
perspectivelor oscilante, sugerând inclusiv Roman de familie. Face parte din ciclul
pluralismul semantic al formelor. Trilogia disperării alături de Ninge în Spania
la Alicante (1994) şi de Filiera (1995). În
Andrei Gligor, O lume cunoscută, LTE, IV,
1994, 29–31, 4.
primăvara anului 1968, într-o simptomatică
sincronizare cu revoluţia pragheză,
M. W. înmormântarea doctorului Şerban Dima
constituie prilejul reuniunii unei familii
MADANA Ştef, Demascarea. Roman poliţist, ramificate şi diverse. Parcurgerea listei de
Bucureşti, Calypso, 1993, 254 p. Roman personaje lămureşte proiectul romanului.
poliţist. Şerban Dima e un fost deţinut politic, în
M. W. vreme ce Clara, soţia sa, are origine
boierească. Roman şi Iosif, cei doi fii, sunt
MANCAŞ Alexandrina Camelia, Eternitate unul un răzvrătit, celălalt un îndoctrinat.
de trei ani, Piatra Neamţ, Panteon, 1993, 405 Unchiul Alfons Cornu are trecut de activist
p. (Romanul de dragoste). Cu un Cuvânt comunist, iar „Bursucul” a făcut parte din
înainte de Dumitru Almaş. Roman de judeţeana de partid. Tabloul de familie se
dragoste. Concepută în spiritul literaturii vrea, aşadar, o frescă politică. Explorarea
autenticiste, cu o structură compoziţională de relaţiilor dintre membrii familiei Dima e
inspiraţie postmodernă, naraţiunea, derulată folosită pentru a contura o imagine a
capricios, evocă drama unei obsesii regimului comunist, de la teroarea
amoroase. Aflată într-un spital de boli „obsedantului deceniu” până la relaxarea
nervoase, în urma unei tentative de aparentă din anii ’60. Tipurile umane sunt
sinucidere, protagonista, pe nume Victoria, caracterizate ideologic; relaţiile personajelor
profesoară într-o localitate din Moldova, în implică gesturi politice, iar principalele
perioada ceauşistă, rememorează iubirea sa evenimente (sinuciderea lui Iosif Dima,
adulterină pentru un coleg, Ştefan, până la căsătoria lui Roman Dima) se raportează
urmă căsătorit cu o fostă elevă. Fire strâns la ordinea socială a noului regim.
pasională, ambiţioasă, eroina este deopotrivă Această solidă ancorare politică dă naraţiunii,
o victimă a propriilor sale sentimente şi, pe suprafeţe întinse, un interes documentar.
133 MERIŞCA Costin 1993
Episodul arestării lui Şerban Dima, sub se face o colectă de grefe de piele în întreaga
acuzaţia de fascism, se citeşte ca un bun, instituţie. Deşi muncitorii se grăbesc să se
chiar dacă fictiv, reportaj. Însă dincolo de aşeze la coadă pentru a-l acoperi cu pielea lor
transcrierea fidelă a gesturilor şi reacţiilor pe Ilie, acesta moare. Romanul se foloseşte
politice, universul uman al romanului rămâne de poncifele literaturii proletcultiste atât
sărac şi schematic, împărţit didactic între cei pentru evocarea solidarităţii muncitoreşti, cât
care se conformează şi cei care rezistă. şi pentru a contura atmosfera de teroare
discretă, exercitată de autoritatea politică.
Constantin Cubleşan, ST, XLV, 1994, 7–8, Însă mediul politizat al uzinei, cu relaţiile
37–38. sale de putere şi cu tabu-urile sale ideologice,
L. T. nu e decât o iluzie la care toţi colaborează
teatral. În afara zidurilor uzinei, umanitatea
MARINESCU-REUSS Ruxandra, Jocuri, recade într-o stare de inerţie şi de indiferenţă.
Bucureşti, Cartea Românească, 1993, 331 p. Cu perspectiva unei catastrofe anunţate,
Cu o pref. de Cornelius Reuss şi o postf. de ciocnirea Pământului cu Soarele, comunitatea
Ov. S. Crohmălniceanu. Roman „autobiografic” trăieşte o apatie cu sens crepuscular, în
(Adriana Bittel). aşteptarea unui sfârşit iminent. Spectrul
morţii colective sufocă entuziasmul
Adriana Bittel, RL, XXVI, 1993, 33, 6; ***, muncitoresc, uniformizează ierarhiile şi
BNR, XLII, 1993, 21, 54. estompează drama opresiunii totalitare.
Coerciţia, teroarea, ca şi utopia îşi pierd
L. T. însemnătatea în faţa viziunii apocaliptice.
Roman cu vocaţie politică, ≈ reuşeşte astfel
MĂNUCEANU Vasile, Strania să evite tentaţia facilă a demonizării
Pelicania. Roman pentru copii, f. l., 1993, comunismului, construind un spaţiu imaginar
(Carnetele Observator). Fragment: GUL, I, în care o melancolie irepresibilă a unui sfârşit
1992, 3, 3. Reluat fragmentar: Bărbulescu, de lume absoarbe şi neutralizează tensiunile
Ocrotiţi, 105–109. „Transformarea Mihaelei, ideologice.
la 10 ani, într-o tânără domnişoară, observată
de un maestru român al cărţii pentru copii şi Vargarnas himlafärd, Stockholm, René
tineret” (Radu Bărbulescu). Coeckelberghs Bokförlag, 1981.
Bărbulescu, Ocrotiţi, 39. Cristina-Ilina Sălăjanu, RL, XXVI, 1993, 35,
6–7; Vitalie Ciobanu, CFT, II, 1995, 5–6, 4;
L. T.
George Vulturescu, P, VIII, 1997, 10, 5; Ciobanu,
Frica, 178–182.
' MELINESCU Gabriela, Lupii urcă în
cer, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale L. T.
Române, 1993, 151 p. (Colecţia Excelsior).
Cu o caracterizare de G. Dimisianu pe MERIŞCA Costin, Tărâmul gheenei, Galaţi,
coperta a IV-a. (În lb. suedeză: Vargarnas Porto Franco, 1993, 244 p. Cu o pref. de Paul
himlafärd, Stockholm, René Coeckelberghs Goma. Proză de evocare a universului
Bokförlag, 1981). Fragment: TR, s. nouă, IV, concentraţionar. La sfârşitul anilor ’40, Emil
1992, 4, 7. Frescă fantastă a mediului Cortez, student la filosofie, e arestat şi purtat
industrial. Într-un orăşel românesc de prin mai multe închisori, din beciul
provincie izbucneşte un incendiu la o uzină. Securităţii bucureştene, la Suceava, Piteşti,
Pentru salvarea lui Ilie, ars aproape integral, Gherla şi la Poarta Albă. După cinci ani, e
1993 MIHADAŞ Teohar 134
eliberat. Experienţele sunt tipice (interogatorii, umană, de la tentaţiile senzuale vinovate până
umiliri, privaţiuni, întâmplări miraculoase), la deviaţiile sexuale. Transfigurare radicală a
dar le distinge tratarea, care evită registrul experienţei concentraţionare, romanul îşi
confesiv. Povestirea nu evocă suferinţa şi asigură un loc aparte în genul, bogat ilustrat,
reuşeşte să ocolească aprecierea morală a al memorialului închisorii prin distilarea
experienţei concentraţionare, inerentă unei confesiunii în cheie ludică şi prin evitarea
retrăiri a infernului. Privirea naratorului, mesajului moralizator.
ludică, ironică ori sarcastică, rămâne
întotdeauna detaşată. În locul terorii, Ruxandra Cesereanu, ST, XLVI, 1995, 1–2, 14.
perspectiva din care se face relatarea L. T.
subliniază comicul. Episodul arestării e văzut
ca un ceremonial mecanic pus în scenă de MIHADAŞ Teohar, Alţi nepoţi, F, XXIX,
nişte agenţi depăşiţi de situaţie; replicile 1993, 2, 12–13; Moartea Penelopei, F, XXX,
stupide, nepotrivite, cu aspect de dialog 1994, 1, 19–21; Ulyse bunic, AURO, 1994, 4,
absurd, produc amuzament şi fac efect de 24–26, fragmente din romanul Singurătatea
caricatură. Altundeva, naratorul se joacă, lui Ulyse. Proiectat ca o încheiere a ciclului
substituind postura victimei cu aceea a autobiografic din care mai fac parte
torţionarului. Un nou deţinut, bine hrănit, e romanele: Frumoasa risipă (1980), Pe
confundat pentru o clipă cu Nikolski, muntele Ebal (1990), Steaua câinelui (1991),
directorul închisorilor comuniste, iar un Pinii de pe Golna (1993), Străinul de la
convoi de deţinuţi care traversează Gara de miezul nopţii (1996).
Nord e asemănat unei coloane prezidenţiale.
Emil Cortez refuză astfel să asume condiţia L. T.
victimei. El se raportează la universul
concentraţionar nu în felul martirului, ci în MIHADAŞ Teohar, Pinii de pe Golna, Cluj-
acela al adaptatului. De altfel, dimensiunea Napoca, Delta Press, 1993, 258 p. Fragmente:
cea mai importantă a experienţei sale o În calea oamenilor apar semne, TMS, XXVI,
constituie acomodarea şi buna înţelegere a 1991, 8, 8–9; Întoarcerea, LTE, II, 1992, 43,
mecanismelor specifice fiecărui loc de 8–9. Reluat fragmentar: Pap Avghera, DTP,
detenţie, fie acesta beciul Securităţii, V, 1994, 7–8, 5. Face parte dintr-un ciclu
penitenciarul, sau lagărul de muncă. autobiografic, alături de romanele Frumoasa
Curiozitatea înlocuieşte frica, „domesticind” risipă (1980), Pe muntele Ebal (1990),
violenţa. Pentru Emil Cortez, spaţiile Steaua câinelui (1991), Străinul de la miezul
concentraţionare apar ca o serie de medii pe nopţii (1996). Romanul revine asupra
care le cunoaşte, cu care se familiarizează şi deceniului cinci, propunând o naraţiune
care îl modelează, traversarea lor constituind parabolică pe tema războiului şi a instaurării
o aventură în cursul căreia se formează o terorii staliniste. În preajma anului 1940,
personalitate. Realitatea gulagului se Thanu Vazura, din neamul Velhilor, trăieşte o
transcrie, surprinzător, ca un Bildungsroman, existenţă de proscris în Tanara, mică
fapt ce explică toleranţa unei naraţiuni care localitate de munte. El e căutat de autorităţile
mai degrabă cunoaşte şi înţelege decât Nefide pentru activităţile sale subversive.
condamnă. ≈ izbuteşte să evoce, în registru Conflictul se stinge însă când peste ambele
epic, enormitatea morală, cuprinzând, din neamuri, atât peste Nefizi, cât şi peste Velhi,
aceeaşi perspectivă detaşată, întreg spectrul cade năpasta Lupilor, care îi lichidează
de grozăvii la care detenţia expune fiinţa sălbatic şi nediferenţiat. Dincolo de
135 MLADIN Emil 1993
onomastica exotică, rolurile istorice se tulburătoare, amintind, prin obsesia morţii şi

ghicesc uşor şi transfigurarea e minimală. prin reprezentarea ei fabuloasă, de literatura
Chiar dacă filtrul legendar izbuteşte, pe sud-americană.
secvenţe scurte, să reinterpreteze istoria
contemporană prin prisma instinctualităţii ***, BNR, XLII, 1993, 17, 56; Cornelia
atavice şi a primitivismului tribal, Ştefănescu, JL, s. nouă, IV, 1993, 49–52, 3; Cornel
transfigurarea imaginară rămâne decorativă şi Ungureanu, O, s. nouă, 1994, 1, 10; Mihaela Ursa,
ST, XLV, 1994, 12, 55.
stângace în comunicarea experienţei
memorialistice. L. T.
Tiberiu Ciorba, F, XXX, 1994, 1, 17–18; Ion MIHALI Nicoară, Sărut pe o roată de tren.
Mureşan, Intrarea istoriei în mit, TR, s. nouă, VI,
Roman imposibil, Baia-Mare, Gutinul, 1993,
1994, 42, 5.
174 p. Cu o postf. de Augustin Cozmuţa şi o
L. T. caracterizare pe coperta a IV-a de Ştefan
Doru Dăncuş. Roman al unei iubiri
MIHAIL Nicolae-Paul, Aventurile unui imposibile. Poveste de dragoste cu structură
soldat de plumb. Roman comic, Galaţi, Porto lirică, ≈ tratează tema eternei neîmpliniri a
Franco, 1993, 217 p. Roman de aventuri cuplului, reiterând, prin mijloace onirice,
pentru copii. obsesia distanţei ce se insinuează între
îndrăgostiţi. Concepută ca o înlănţuire de
***, BNR, XLIII, 1994, 15, 40. episoade de sine stătătoare, naraţiunea se
structurează în funcţie de o logică a
L. T.
recurenţei fără înaintare epică, după modelul
variaţiunilor pe o temă unică. Sunt vise care
MIHALCEA Florian, Vieţi separate,
refac, în multiple scheme dramatice, obsesia
Timişoara, Helicon, 1993, 186 p. Cu o
obstacolului şi frica de a nu rata întâlnirea cu
caracterizare nesemnată pe coperta a IV-a.
celălalt. Rezultă de aici un text greu de
Suită de naraţiuni care constituie o
descifrat şi inconsistent epic, dar nu lipsit de
monografie a morţii fiziologice. Situarea
o trăire acută a coşmarescului.
geografică (în general provincială şi rurală),
biografiile personajelor şi acţiunile lor se
***, BNR, XLIII, 1994, 6, 48.
dovedesc neimportante pentru această proză.
Ficţiunile, angajate prin mici enunţuri L. T.
sapienţiale despre moarte, surprind momente
paradoxale ale descompunerii. Un bărbat e MLADIN Emil, Haimanaua, Bucureşti,
uitat pe un fotoliu şi se dizolvă în praful care Nemira, 1993, 192 p. (Purgatoriu). Cu o
îl acoperă, un bătrân scade în dimensiuni caracterizare pe coperta a IV-a de Traian T.
până se pierde printre cearceafuri, bunicul Coşovei. Fragmente: ≈, CNT, 1992, 42, 6–7;
intră în descompunere în timpul priveghiului, ≈, AZI, 1993, 340, 16. Roman realist.
un soldat îşi pierde un picior, ca un început Urmăreşte un destin marcat de o origine
de dezmembrare organică. Subiectul acestor socială de care nu se poate desprinde. În
naraţiuni sunt corpurile însingurate, rupte de centrul naraţiunii stă biografia lui Radu
comunitate, pentru care funcţiunile sociale au Tristu, copil orfan care creşte la o şcoală
încetat să mai aibă relevanţă. Greu de specială, destinată cazurilor grave de
catalogat ca roman atât prin structură, cât şi indisciplină. Înfiat de procurorul Liviu
prin viziunea asupra lumii, ≈ rămâne o proză Costea, personaj important din elita societăţii
1993 MODORCEA Grid 136
bucureştene, protagonistul capătă astfel şansa Fragment: Generalul, LTE, III, 1993, 32, 8–
de a duce o viaţă normală. Totuşi, în virtutea 9, 15. Roman de spionaj cu valenţe politice.
unei fatalităţi, Radu Tristu nu reuşeşte să îşi Concepută ca o tramă fictivă ţesută în jurul
depăşească condiţia, indiferent de existenţa la unor date, fapte şi personaje reale, naraţiunea
care i se oferă acces. Ilustrată prin crime, încearcă să lămurească enigma conturilor
răzbunări, ciocniri violente etc. care îl atrag secrete deschise în băncile elveţiene de
pe protagonist în mediul interlop căruia îi era familia Ceauşescu. Pe baza unui mecanism
destinat, damnaţia socială, deşi patetică, bine rodat, Securitatea foloseşte, pentru
rămâne neconvingătoare, cu multiple asemenea operaţiuni bancare, agenţi pe care
elemente senzaţionale. apoi îi suprimă. Între aceşti agenţi
condamnaţi de dinainte, Mircea Caraman,
Miruna Nicolae, RL, XXVII, 1994, 36, 6; datorită unei erori a sistemului, izbuteşte să
Lucian Chişu, LTE, IV, 1994, 41, 4; Octavian
scape cu viaţă. El duce o existenţă de fugar,
Soviany, CNT, 1994, 45, 5; ***, BNR, XLIII,
lucrând ca muncitor necalificat în câteva
1994, 23, 67; Octavian Soviany, CNT, 1996, 28, 5; întreprinderi, până când, în zilele Revoluţiei,
Octavian Soviany, CNT, 1997, 43, 4.
e asasinat. Convenţional prin destinul
L. T. individual pe care îl urmăreşte, romanul
propune şi o frescă politică a ultimilor ani ai
MODORCEA Grid, Băieţii de bani gata, regimului comunist. Dincolo de jocurile de
Bucureşti, Alcris, 1993, 232 p. Face parte putere ale Securităţii, redate fără imaginaţie,
dintr-un ciclu, alături de Fetele de bani gata demnă de remarcat în această carte
(1994) şi de Noii băieţi de bani gata (1996). postrevoluţionară este persistenţa, prin
„≈ mixează aproape toate zvonurile oripilante personajul Armand Uleşan, a vechiului mit al
care au circulat pe seama nomenclaturii „comunistului curat”, specific prozelor lui ~.
comuniste din România ultimilor 40 de ani.
Carte de memorii, carte de reportaj, carte de ***, BNR, XLII, 1993, 18, 54.
comentariu eticist cu exemple negative? Este
L. T.
greu de definit exact...” (Gabriel Rusu).
Gabriel Rusu, LTE, III, 1993, 42, 4; George MUNTEANU Vladimir, Depoziţia, II, v.
Pruteanu, ESM, IV, 1993, 41, 21. Depoziţia, I, 1991.
L. T. MUŞAT Thalia, Jurnalul unei fete naive,

Galaţi, Porto Franco, 1993, 184 p. (Cupidon).
MOTOC Nicolae, Ucigaşul de revelaţii, Jurnal al unei adolescente, ţinut cu câţiva ani
fragment de roman, în vol. ***, Vânzătorul de înainte de Revoluţia din decembrie 1989.
enigme. Antologie de proză contemporană, Fără să conţină notaţiile intime specifice unei
selecţie şi note de Ovidiu Dunăreanu, asemenea scrieri, evocarea se centrează
Constanţa, Europolis, 1993, p. 190–211. asupra figurii tatălui fetei, profesor de
socialism ştiinţific într-un mic oraş de
Dumitru Mureşan, VTR, XXIV, 1994, 280, 6. provincie. Textul înregistrează neliniştile
L. T. personajului, nemulţumirile lui faţă de
politica oficială, precum şi inexplicabilele
MUNTEANU Francisc, Cont secret, sale absenţe de acasă, în spatele cărora se
Bucureşti, Odeon, 1993, 134 p. Cu o ghiceşte, abia numită, anchetarea dascălului
caracterizare nesemnată pe coperta a IV-a. de către Securitate. „Naivitatea” jurnalului se
referă la perspectiva adolescentină, inevitabil celor doi şi imaginând reunirea cuplului, stă
inocentă, asupra ororilor regimului represiv. la originea unei derive afective şi a unui
Eroina are o percepţie candidă a persecuţiei şi dezechilibru mental. Identificându-se cu
a torturii, neînţelegând, în fond, drama tatălui personajul care îi poartă numele, protagonista
şi cauzele derivei lui existenţiale. Simplu cade victimă unei autoiluzionări, criza
pretext al unei mărturii despre totalitarism, adâncindu-se în proporţie egală cu retrăirea
jurnalul este lipsit de calităţi estetice. ficţiunii livreşti. Maria înnebuneşte citind
romanul lui Iosif şi e internată într-un
***, BNR, XLIII, 1994, 3, 38. ospiciu. Chiar dacă alienarea se asociază unei
lecturi, ca şi în cazul Emmei Bovary,
L. T. experienţa Mariei implică în plus, ca un
pandant al imersiunii în iluzie, conformarea
NECULA Nicolae, Raport de gardă, neabătută la condiţionările unei realităţi
Constanţa, Muntenia, 1993, 299 p. Roman de totalitare. Protagonista se visează într-un cuplu
dragoste. Urmăreşte oscilaţiile erotice ale idilic şi, în acelaşi timp, duce o viaţă
unui bărbat îndrăgostit în acelaşi timp de
promiscuă, alături de mesagerul anonim care
două femei, cu puţin timp înainte de
i-a livrat romanul. Trăind ficţiunea, Maria se
Revoluţia din 1989. Mihai Strîmbeanu,
minte frumos, în vreme ce acceptă pasiv
chirurg într-un oraş de provincie, ajunge să o
pervertirea libertăţii. Demenţa ei capătă astfel
opereze pe fosta lui soţie, Ileana, de care
semnificaţie politică, devenind o parabolă a
divorţase cu doi ani mai devreme.
Petrecându-şi convalescenţa în spital, Ileana complacerii în minciuna ideologică. Artificios,
îl recucereşte pe Mihai, ameninţând astfel textul completează această descoperire a
relaţia acestuia cu Silvia, asistenta-şefă. În infernului totalitar cu o traversare şi cu o
cele din urmă, Mihai se reîntoarce la Silvia, eliberare, rezolvând criza prin „miracolul”
Ileana dovedindu-se infidelă. Ezitările întoarcerii bărbatului plecat în exil. Inegal, cu
protagonistului între cele două femei sunt un deznodământ orientat naiv, ≈ izbuteşte nu
reflectate fără profunzime, mai degrabă ca o atât în ilustrarea perspectivei optimiste evocate
formă de slăbiciune decât ca o dilemă erotică. de titlu, cât în reinterpretarea, în gamă afectivă,
a temei consimţirii vinovate din Al doilea
Olga Duţu, „Cuget liber”, V, 1993, iunie, p. 2; mesager (1991).
*
* *, BNR, XLIII, 1994, 5, 44; Ion Roşioru, TMS,
XXIX, 1994, 2, 6; Ştefan Cucu, TMS, XXXI, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe
1996, 4, 6; Duţu, Note, 118–119. anul 1993.
L. T. Le Matin d’un miracle, tr. de Alain Paruit,

Arles, Actes Sud, 1991.
' NEDELCOVICI Bujor, Dimineaţa unui
miracol, Bucureşti, Univers, 1993, 245 p. (În Paul Dugneanu, UC, IV, 1994, 1, 4; ***, BNR,
lb. franceză: Le Matin d’un miracle, tr. de
XLIII, 1994, 6, 48; Georgeta Drăghici, ST, XLV,
Alain Paruit, Arles, Actes Sud, 1991). Roman
1994, 4–5, 60; C. G. S., UNO, V, 1994, 56, 2;
al întoarcerii din exil. Urmăreşte, pe fundalul Drago Tudoran, LTE, V, 1995, 5, 4; Milena
unui univers concentraţionar, criza unui Şipeţean, VTR, XXVI, 1996, 3, 94; Micu, Scurtă
cuplu, declanşată de expatriere. Maria, istorie, III, 117; ~, Dimineaţa unui miracol, LCF,
rămasă în ţară după plecarea la Paris, în exil, s. nouă, 1997, 22, 15; Micu, Istoria, 535; Micu,
a lui Iosif Rabovski, primeşte de la acesta, Literatura, 278. V. şi D. C. R. R., Ultimii, 1970.
printr-un mesager, ms. unui roman. Textul,
de inspiraţie autobiografică, evocând relaţia L. T.
1993 NEGOIŢĂ Tudor 138
NEGOIŢĂ Tudor, Final de partidă, urmărit de uneltirile colegilor şi persecutat de

Bucureşti, E. M., 1993, 208 p. (Sfinx). Securitate –, intrăm în contact cu un mediu
Roman poliţist. universitar decăzut, lipsit de dimensiune
spirituală şi de caractere, spaţiu al unor intrigi
***, BNR, XLII, 1993, 13, 46; ***, VAR, IV, cu miză politică. Cartea subliniază, îngroşând
1993, 8, 27. până la limita caricaturii, impostura şi teroarea
din universitate, legându-le de un context
L. T.
istoric, în care epurarea vechilor generaţii de
profesori şi aservirea ideologică a
NEGOIŢĂ Tudor, Sub semnul tăcerii,
învăţământului au politizat şi deprofesionalizat
Bucureşti, Semnalul, [1993], 200 p.
mediul academic românesc. Totuşi, această
radiografiere a unui declin spiritual se
***, BNR, XLIII, 1994, 9, 43.
dovedeşte inconsecventă, drama lui Tudor
L. T. Barcaru rezolvându-se, în spirit propagandistic,
printr-un triumf neverosimil al dreptăţii în sânul
NEGOIŢĂ Tudor, Zodia riscului şi a aceluiaşi mediu social.
dragostei, Bucureşti, Paco, 1993, 232 p.
***, BNR, XLIII, 1994, 19, 40.
***, BNR, XLIII, 1994, 11, 37.
L. T.
L. T.
ONICEANU Marius, Taina lui Zamolxis
NICOLAU-GOLFIN Marin, K2B3, misiune sau Şansa, Bucureşti, Editura Tehnică, 1993,
secretă în România 1989, Bucureşti, Tipografia 255 p. (Romane). Roman politic cu tentă
Filaret, 1993, 446 p. (Gând românesc). Cu o autobiografică. Proiectează o poveste de
pref. a autorului. După afirmaţia autorului, vol. dragoste pe fundalul tulbure al instaurării
ar face parte din ciclul Românii scriu istoria, regimului comunist în România. Naraţiunea
alături de Stella-Alba (1992) şi de Fata are ca pretext iubirea lui Glad-Claudius
pământului (1994). Roman de spionaj. Baltazar, student al Facultăţii de Filosofie la
sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial,
L. T. pentru Dora Arbore, fiica unui politician
social-democrat. Trama erotică, convenţională,
OBREJA-CERNICHEVICI Silvia, Clubul face posibilă evocarea mediului situat în
Senatorilor, Iaşi, Editura Fundaţiei Chemarea, proximitatea cercurilor puterii, surprinzând,
1993, 272 p. Roman al vieţii universitare din după 1945, manevrele comuniştilor pentru
ultimii ani ai regimului comunist. Într-un oraş suprimarea democraţiei, trădarea social-
de provincie, câţiva intelectuali se reunesc zilnic democraţilor, primele persecuţii politice şi
ca să ia prânzul la pensiunea Matildei Stein, tentativele de evadare în lumea liberă. În
cunoscută drept „Clubul Senatorilor”. paralel, ≈ consemnează, cu o fidelitate
Reconstituirea atmosferei spirituale în care au plicitisitoare, dezbaterile din sânul unei
loc aceste întâlniri ale intelectualităţii de
societăţi a studenţilor la filosofie pe tema
provincie furnizează însă numai pretextul
moştenirii geto-dacice şi a unui destin etnic
pentru o analiză critică a moravurilor
cristalizat sub semnul sacrificiului, încercând
universitare. Pe această cale, dar şi prin
să ofere o perspectivă integratoare asupra
intermediul evocării unui destin individual, al
dramei contemporane a României.
profesorului de istorie Tudor Barcaru – înlăturat
temporar de la catedră în urma unui denunţ, L. T.
139 PĂLTINEANU Gellu 1993
OTTESCU Constantin, Un spion la curtea tânăr şi atât de furios, LCF, s. nouă, 1997, 12, 7;
lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, Ion Creangă, Muşat, Perspective, 188–189; Vlad, În labirintul,
1993, 155 p. (Aventura). Roman de aventuri. 241–245; Micu, Istoria, 545.
Giacomo Albertini, căpitan de cavalerie L. B.
uşoară, împătimit de cai şi de femei
frumoase, este forţat de împrejurări să PARDĂU Platon, Avocatul diavolului,
accepte o misiune secretă şi, astfel, ajunge în Bucureşti, E. M., 1993, 264 p. Fragment:
jurul anului 1470, la curtea din Suceava a Comerţ cu oameni, LTE, III, 1993, 4, 8–9.
domnitorului Ştefan. Carte greu de clasificat, ≈ îmbină realismul
„documentar” cu „parabola refolosită” pe
– Bucureşti, Junior, [1998?]. fundalul unei „scriituri opace”, îmbâcsite de
L. B. un „intelectualism căutat şi aparent salvator”
(Bogdan Dumitrescu).
' PAPILIAN Alexandru, Ex, Bucureşti,
Bogdan Dumitrescu, RL, XXVI, 1993, 19, 8;
Editura Fundaţiei Culturale Române, 1993,
Adrian Dinu Rachieru, MRT, IV, 1993, 5–6, 5;
214 p. (În lb. franceză: Le Fardeau, Paris,
A. D. R., MRT, IV, 1993, 12, 2.
Albin Michel, 1989). Roman de introspecţie.
Gheorghe Huhulea, descendentul unei familii L. B.
de boieri români, îşi trăieşte drama
inadaptării în societatea comunistă. Scris la PĂCURARIU Francisc, Unchiul meu
persoana întâi, romanul dezvăluie existenţa Ludovic şi maimuţele, fragment din romanul
ternă, fără nimic spectaculos a eului narator, Sindbad Corăbierul, ST, XLIV, 1993, 1, 24.
imposibilitatea unei minime realizări în plan
L. B.
social, dublată de neputinţa de a oferi ceva în
plan afectiv. Lucid, personajul nu-şi propune
PĂCURARIU Petru, Paşi de voie,
nimic în stare să-l salveze, dimpotrivă,
Timişoara, Excelsior, 1993, 205 p. Roman de
„singura terapie la care accede e batjocora de
capă şi spadă. Acţiunea se petrece în
sine însuşi, supralicitarea derizoriului,
Moldova anilor 1458–1460, când tânărul
trivialităţii, frivolităţii şi, până la urmă, a
Ştefan, aflat la începutul domniei, îşi
neputinţei de a pune într-un fel sau altul,
consolidează poziţiile, dejucând uneltirile
capăt neputinţei” (Laurenţiu Ulici).
fostului domn Petru Aron. Stilul alert creează
o reuşită atmosferă de poveste, cu descrieri
Le Fardeau, Paris, Albin Michel, 1989.
de natură şi scene de un pitoresc hazliu.
Diana Tihu, Azi răspunde ziarului: scriitorul ~, L. B.
TRA, II, 1993, 121, 1; Ion Muşlea, Despre scriitori
români şi venirea minerilor, despre cosmopolitism
sau creierul planetar. De vorbă cu scriitorul ~, TR,
PĂLTINEANU Gellu, Vipera cu corn,
s. nouă, V, 1993, 27, 3; Ion Vlad, TR, s. nouă, V, Craiova, Scrisul Românesc, 1993, 236 p.
1993, 30–31, 4; Adriana Bittel, RL, XXVI, 1993, Radiografie fidelă a vieţii unui inginer, Silviu
31, 6; Constantin Cubleşan, ST, XLIV, 1993, 8–9, Duru, romanul trădează, alături de încercarea
35; Octavian Soviany, CNT, 1993, 37, 4; Mihai protagonistului de a-şi analiza eşecul senti-
Dragolea, VTR, XXIII, 1993, 271, 8; Mihaela mental, o puternică intenţie moralizatoare.
Pârvulescu, LTE, III, 1993, 39, 4; Ulici, Dubla
impostură, 261–263; Ulici, Literatura, 371–372; ***, BNR, XLII, 1993, 10, 52.
Micu, Scurtă istorie, III, 218; Alex Ştefănescu, ~,
RL, XXX, 1997, 12, 4; Roxana Sorescu, Atât de L. B.
1993 PĂUN Gheorghe 140
PĂUN Gheorghe, O mie nouă sute nouăzeci POPA HOMICEANU Vasile, Imposibilă,
şi patru sau Schimbarea care nu schimbă pânda, Galaţi, Porto Franco, 1993, 165 p.
nimic, Bucureşti, Ecce Homo, [1993], 234 p. Scriere introspectivă ce stabileşte „insolite
Roman science-fiction. conexiuni între lumea fiarelor pădurii şi cea a
oamenilor, […] prima apărând superioară
L. B.
celei umane, dominată de o vinovăţie
ancestrală” (Simion Bărbulescu). Găsind în
PELIN Eugen, Triumful iubirii, Bucureşti,
mistreaţa Ursoaica un confesor de încredere,
E. M., 1993, 128 p. Roman de dragoste ce
căruia îi destăinuie amintiri din tinereţe,
reuşeşte să surprindă, cu sensibilitate, sergentul Elias Mateu ajunge să înţeleagă că
frământările, specifice primei iubiri. Pentru din „cloaca absurdului” social în care
locotenentul Radu Petrescu, „tânăr înzestrat vieţuieşte, omul nu poate ieşi decât
cu riguroase calităţi”, la cei douăzeci şi doi de depersonalizându-se.
ani ai săi, relaţia cu Lavinia nu poate avea
decât un final fericit. Simion Bărbulescu, CL, CXXXII, 1998, 7, 28.
Nicolae Boghian, VAR, IV, 1993, 6, 21. L. B.
L. B. POPESCU Paul D., Sfântuleţul, Ploieşti,

Prahova, 1993, 299 p. Roman de moravuri
PETRESCU Alexandru, Întâlnire în provinciale, cu tentă poliţistă. Acţiunea,
tren, fragment de roman, LCF, s. nouă, 1993, plasată în prima jumătate a sec. trecut,
23, 10–11. urmăreşte evoluţia unui tânăr, Ieronim Aldea,
L. B.
începând cu anul 1921, când rămâne orfan,
până la căsătorie, patru ani mai târziu.
PETRESCU D. M., Drum în timp, Bucureşti, Maniera ciudată prin care protagonistul alege
Nedion, 1993, 102 p. Roman poliţist. să se facă respectat şi să facă avere, cea de
a-şi asuma vini care nu-i aparţin, îi atrage
L. B. supranumele de Sfântuleţul, punând la grea
încercare înclinaţiile detectiviste ale Matildei
POP Maria, Berbecele timpului. Acatist de Mironescu, mătuşa sa, care-şi foloseşte
veşnică iubire, Constanţa, Europolis, 1993, talentul la salvarea veşnicului „acuzat”, dar şi
104 p. Personajul principal al naraţiunii apare în scop personal.
şi în Bărbatul copacilor mei (1999). Roman
L. B.
al copilăriei, cartea reface, în tablouri de mare
plasticitate şi culoare, imaginea Ţării
' POPESCU Petru, Înainte şi după Edith,
Lăpuşului de acum o jumătate şi mai bine de
tr. de Antoaneta Ralian, Bucureşti, Editura
veac. Pentru Ulvia Sânzeu, protagonista de
Fundaţiei Culturale Române, 1993, 287 p.
numai patru ani, venită din Regat, „timpul se
(Excelsior). (În lb. engleză: Before and After
deschide spulberător de vrajă şi de mister
Edith, London – New York, Quartet Books,
peste Rohia” bunicilor (Ion Roşioru), creând
1978). Roman de introspecţie ce tratează
o lume rurală în care fantasticul şi
cazul patologic al unei femei traumatizate. Pe
paranormalul coexistă firesc cu autenticul şi
fundalul destrămării imperiului austro-ungar,
cu pitorescul. la începutul sec. XX, şi al primului război
L. B. mondial, Edith, o prostituată stilată, încearcă
141 POPPER Jacob 1993
să răzbune amintirea dureroasă a unui viol coordonate senzaţionale: întâlnirea cu unul

din adolescenţă racolând şi „osândind” din cele mai enigmatice triburi din regiune,
bărbaţii într-un mod şocant. „Ostentativă şi oamenii-pisică, la 18 octombrie 1969, şi
provocatoare” (Constantin Cubleşan), cartea descoperirea, doi ani mai târziu, a
lui ~ impresionează prin „ştiinţa sugerării şi a adevăratului izvor al Amazonului.
creării atmosferei” (Ion Vlad), dar păcătuieşte
prin „erotismul împins îndrăzneţ până Amazon Beaming, New York, Viking,
aproape de limita pornografiei” (Claudiu 1991; Los misterios del Amazonas,
Constantinescu). Barcelona, Plaza & Ianes, 1992; Amazonas:
mit Katzenmenschen zu den Quellen der Zeit,
Before and After Edith, London – New Bergisch Gladbach, Lübbe, 1992; El
York, Quartet Books, 1978. Amazonas nace en el cielo, Bogotá, Editorial
Norma, Presencia, 1993.
George Arion, România a adus un imens
serviciu Americii, FC, 1991, 31, 12–13; Claudiu George Arion, România a adus un imens
Constantinescu, RL, XXVI, 1993, 14, 17; Nicolae serviciu Americii, FC, 1991, 31, 12–13; Valeriu
Manolescu, RL, XXVI, 1993, 14, 7; Elisabeta Cristea, „Eu sunt unul din scriitorii care s-au
Lasconi, AZI, 1993, 272, 11; Valeriu Cristea, „Eu afirmat de ambele părţi ale cortinei de fier sau ale
sunt unul din scriitorii care s-au afirmat de Atlanticului, CAI, 1993, 5–6, 17–18, 20; ***,
ambele părţi ale cortinei de fier sau ale DOI, IV, 1993, 49, 7; Ileana Ioanid, SOC, 1994, 2,
Atlanticului, CAI, 1993, 5–6, 18; Ion Vlad, TR, s. 41–45; Alex Ştefănescu, RL, XXVII, 1994, 6, 6;
nouă, V, 1993, 32–33, 4; Ion Bălu, ST, XLIV, Constantin Cubleşan, ST, XLV, 1994, 9, 28–29;
1993, 8–9, 38–39; Al. Th. Ionescu, CAL, 1993, 9, Radu Mareş, TR, s. nouă, VII, 1995, 18, 5; Mircea
9; Nicolae Rotund, TMS, XXVIII, 1993, 12, 5, 15; Popa, ST, XLVII, 1996, 1–2, 44–45; Simion,
Constantin Cubleşan, ST, XLV, 1994, 9, 27–28; Fragmente, I, 142–144; Simion, Fragmente, 140–
Radu Mareş, ~, ≈, TR, s. nouă, VII, 1995, 18, 5;
142; Cornel Ungureanu, ~ şi lumea şansei, O, s.
Ulici, Dubla impostură, 259–261; Ulici,
nouă, 2000, 10, 2.
Literatura, 344; Mircea Popa, A doua faţă a lui ~,
ST, XLVII, 1996, 1–2, 44–45; Rotund, Incursiuni, L. B.
142–145; Cornel Ungureanu, ~ şi lumea şansei, O,
s. nouă, 2000, 10, 2.
' POPPER Jacob, Estrellita şi Regele Ţării
L. B. de Foc. Roman de aventuri şi fantezie,
Bucureşti, Metropol, 1993, 265 p. Cu o
' POPESCU Petru, Revelaţie pe Amazon, Scrisoare despre Unitatea în Esenţă, de
tr. de Radu Paraschivescu, Bucureşti, Cartea Vintilă Horia, şi cu un Cuvânt înainte al
Românească, 1993, 405 p. Cu o pref. a autorului. Fragment: ≈ ST, XLIV, 1993, 5,
autorului şi o introd. de Loren McIntyre. (În 22–25. Roman istorico-fantastic despre o
lb. engleză: Amazon Beaming, New York, insolită aventură pe continentul lati-
Viking, 1991). Fragment: Lumina no-american. Reconstituire indirectă a unei
Amazonului, TMS, XXVIII, 1993, 11, 16. biografii, ≈ suprapune figurii legendare a
Roman „fixat într-o zonă de interferenţă între exploratorului de origine română Iulius
epica de ficţiune, studiul etnografic, proza de Popper un alter ego ce reface, cu
aventuri şi reconstituirea unei expediţii ingeniozitate şi farmec, drumul existenţial al
ştiinţifice” (Eugen Simion), ≈ urmăreşte celui supranumit Don Julio, regele Ţării de
periplul exploratorului american Loren Foc. La şase ani după moartea celebrului el
McIntyre în jungla amazoniană. Fondul Rey, în 1899, tânărul călător român
evenimenţial este delimitat de două Alexandru Nor, licenţiat în medicină la
1993 PROCA Ion 142
Berlin, acostează în portul Rio de Janeiro, familie adoptivă. Amintirile, marcate de

împlinindu-şi un vis din copilărie. Aclamat şi melancolie şi de tristeţe, creionează portretele
temut în acelaşi timp, datorită asemănării sale fiinţelor dragi cu dragoste, cu recunoştinţă şi
cu celebrul concetăţean, despre care toţi cred cu teama de a nu-i răni. Stil confesiv,
că a reînviat (pentru a cincea oară!), portretistică sugestivă.
personajul îi reface imaginea, cu migală, la
L. B.
aceasta contribuind suava idilă cu Estrellita,
fiica profesorului Santa-Maria, şi lectura
RIZESCU George, Şarlatanii sau Minunatele
captivantă a misteriosului jurnal, scris în
aventuri ale preabunului Salvache, Galaţi,
română, al regelui, din această cauză
Porto Franco, 1993, 156 p. Romanul, o satiră
inaccesibil localnicilor. Antrenantă, păstrând
spumoasă la adresa societăţii româneşti
ceva din farmecul lecturilor julesverniene,
predecembriste, exploatează subiectul
cartea propune „o continuă insinuare a
legendei, a fantasticului în ţesătura demersului escrocului stilat şi pe acela al şanselor de
realist al naraţiunii, dând cititorului iluzia reuşită ale acestuia într-o epocă totalitară.
intrării în teritoriul fabulos al mitului ce se Cele câteva medii în care protagonistul, Igor
creează continuu” (Constantin Cubleşan). Salvache, îşi exersează „spiritul creator”
(Cooperativa de Producţie „Socialismul
– Sibiu, Imago, 1996. Reluat fragmentar: ≈, Luminos”, Institutul Pomicol „Gluma lui
în vol. Bărbulescu, Ocrotiţi, 149–152. Miciurin” ) exemplifică o lume cangrenată, în
care poţi impune respect cu „calităţi”
Geo Constantinescu, Jacob Popper: M-am specifice (un limbaj de lemn abil mânuit sau
întors acasă…, AZI, 1993, supl. literar din 11 protecţia unor presupuse rubedenii, aflate cât
iunie, 5; Constantin Cubleşan, ALA, IV, 1993, mai sus pe scara socială), însă niciodată nu
174, 7; Radu Voinescu, RL, XXVI, 1993, 35, 6; poţi depăşi condiţia ingrată de mic şarlatan..
M. B., ROS, III, 1997, 3–4, 83–84.
L. B.
L. B.
ROBESCU Marius, Trunchiul şi aşchia,
PROCA Ion, Eu, Şotică Mareşalul, GLN, fragment din romanul cu titlul omonim, MS,
V, 1993, 9, 11; Eu, Şotică Mareşalul, GLN, XXIV, 1993, 1–4, 98–116.
V, 1993, 19, 11, fragmente dintr-un roman cu
titlu neprecizat. L. B.
L. B. ROCNEANU Toma G., Destine conjugate,

Baia Mare, Gutinul, 1993, 111 p. Proiectată
PUNGĂ Loredana Mihaela, Bianca, pe canavaua epicului boccacian, naraţiunea
Timişoara, Helicon, 1993, 96 p. evocă fapte din viaţa unor cupluri „refugiate”
la o cabană în munţi. La limita genului,
***, BNR, XLII, 1993, 7, 48. istoriile rămân ziceri fade, lipsite de un
autentic mesaj ideatic.
L. B.
L. B.
RECEANU Silvia, Sufletul, pasăre albă,
[Baia Mare], Gutinul, 1993, 159 p. Romanul RUGINĂ Lică, Dimineţile Evei, Galaţi,
unui destin, ≈ reface, cu multă sensibilitate, Porto Franco, 1993, 196 p. (Cupidon).
zbuciumul sufletesc al unui orfan crescut de o Fragment: ≈, ATN, XXXII, 1995, 1, 6–7.
Proiectat ca o naraţiune amplă, romanul este, SĂRARU Dinu, Iarba vântului, Bucureşti,
prin figura jurnalistului Şandru, alter ego al Viitorul Românesc, 1993, 211 p. (Scriitori
autorului, un text autobiografic, dar care se români. Opere 3). Cu o explicaţie a autorului
vrea, în egală măsură, şi o frescă a epocii pe coperta a IV-a a romanului. Fragment:
Dej-Ceauşescu, „rememorată într-o notă Diorta, ALA, III, 1992, 100, 9, 10. Roman
sarcastică, tragică şi mai ales absurdă. [...] rural. Al doilea vol. din Trilogia ţărănească,
Ţinta demersului romanesc: psihologia ce mai cuprinde Nişte ţărani (1974) şi Crimă
comunităţilor conduse de regimuri totalitare” pentru pământ (1994). Dacă în prima parte a
(Petre Isachi). trilogiei ţăranii, posesori încă de pământ, au
forţa de a se opune tăvălugului nimicitor al
Petre Isachi, ATN, XXXII, 1995, 1, 9. colectivizării comuniste, în ≈, deposedaţi de
L. B. avere (acţiunea se desfăşoară în vara anului
1989, în vechiul cadru geografic al prozei lui
SAKA Serafim, Linia de plutire, Bucureşti, ~, aşezarea fictivă Cornu Caprei), ţăranii nu
Eminescu, 1993, 182 p. Cu o prezentare de mai au nici ce apăra, nici la ce spera. Într-un
Mircea Ciobanu, pe coperta a IV-a a sat pustiit de oameni şi de tot ceea ce era
romanului. Cartea se constituie într-o definitoriu pentru acest spaţiu tradiţional
parabolă a condiţiei umane, deconspirând o românesc, cu un trecut uitat şi fără viitor,
lume crepusculară, traversată de personaje Găiţă şi Temelie sapă o fântână ce se năruie
solitare, marcate de tristeţe, surprinse într-o peste cel dintâi, „jertfă simbolică a lipsei de
perpetuă „tentativă de evadare din universul orizont a ţăranului dezrădăcinat din valorile
sale eterne. O metaforă tragică a sfârşitului şi
ostil şi sumbru” (Dan Mănucă) în care
deznădejdii” (Răzvan Voncu).
trăiesc.
Dan Mănucă, CRC, 1995, 5, 5 – Bucureşti, Pro, 1996.
L. B. A. D., RL, XXVI, 1993, 29, 6; Bogdan

Popescu, CAI, 1993, 10–12, 116–119; Mircea
SĂLCUDEANU Petre, Păcatele lumii, Tomuş, ROS, I, 1995, 2, 54–59; Răzvan Voncu,
Bucureşti, Adevărul, 1993, 217 p. (Caron). CAI, 2000, 2–3, 86–88; Goci, Romane, 300–313;
Micu, Literatura, 252.
Roman poliţist.
L. B.
Bogdan Dumitrescu, RL, XXVI, 1993, 42, 6.
L. B. SĂVULESCU-VOUDOURIS Monica,
Vânduţi la ora Bizanţului, LTE, III, 1993, 31,
SĂNDULESCU Mircea, Tenişii miresei, 15; Vânduţi la ora Bizanţului, F, XXX, 1994,
Bucureşti, Albatros, 1993, 151 p. „Roman 3, 28–31, fragmente dintr-un roman cu titlul
psihologic cu pretext quasipoliţist, ~ îşi neprecizat.
situează acţiunea în Bucureştiul anului 1990 L. B.
şi are drept personaj principal – idee inedită
în literatura noastră – «o ţoapă intoxicată de SCHWARTZ Gheorghe, Ecce Homo,
poezie»” (Adriana Bittel). Bucureşti, Cartea Românească, 1993, 434 p.
Fragmente: Războiul piraţilor, CL, XCVI,
Adriana Bittel, RL, XXVI, 1993, 30, 6.
1989, 7, 8; Prima faţă a Baziliscului, RL,
L. B. XXIII, 1990, 15, 14–15; Heliopolis – oraşul
1993 SEVERIN Tudor 144
soarelui, ST, XLI, 1990, 10, 28–31, 32; norocosul Felix, cel pasionat de jocul de
Dimineaţa unui reformator, O, s. nouă, 1990, zaruri. Urmează artistul actor şi scamator,
19, 22; Despre impulsul adânc spre dreptate, numit şi Magister Morum, apoi Canis,
ARCA, III, 1992, 1, 10–11. Romanul face contemporanul lui Pavel din Tars şi martor al
parte din ciclul istoric Cei o sută, din care au căderii Ierusalimului, şi, în final, Collatinus,
mai apărut Anabasis (1988), Oul de aur intrat în Dacia cu trupele romane şi iniţiat
(1998), Mâna albă (2000), Vara rece (2004), acolo de un preot dac. Spre deosebire de şirul
Axa lumii (2005), Culoarul templier (2008), constituit din primii treisprezece – prezentat
şi sunt anunţate Secretul Florenţa şi Diavolul în romanul Anabasis –, pentru care „viaţa a
argintiu. Amplă frescă a moravurilor, culturii început pe un drum în urcare”, după cum
şi civilizaţiilor antice, continuă prezentarea noteză scribul, viaţa acestor doisprezece se
şirului de bărbaţi – începută în Anabasis – compune din înălţări şi căderi, după o reţetă
care desparte epoca noastră de cucerirea ce amestecă legenda, mitul şi realitatea, cu
Babilonului de către Cyrus, în 556 î. e. n. interes special pentru „preapuţinul uman
Vol. prezintă biografia a douăsprezece păstrat în mit”. Rezultă o compoziţie
personaje, care acoperă intervalul dintre anul catalogată drept „telescopie istorică şi
215 î. e. n. şi anul 118 e. n. Prezentate în explorare metafizică de anvergură” (Ion
relaţie cu marile evenimente ale timpului şi Simuţ), ce înfăţişează atât tabloul de
cu personalităţile epocii în care trăiesc, ansamblu al unei epoci, cât şi o istorie a
destinele acestor oameni ilustrează o istorie umanităţii, ilustrată prin vieţile spectaculoase
secretă a lumii. Imaginate sau inspirate din ale unor remarcabili anonimi.
surse rare, cu biografii extraordinare,
compuse după modelul vieţilor celebre, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Arad pe anul
1993.
aceste figuri apar în text după o strategie
narativă concepută de un personaj-regizor,
***, BNR, XLIII, 1994, 9, 43; Viorel Gheorghiţă,
scribul, care este, în termenii autorului,
Un intermezzo literar, F, XXIX, 1993, 7–8, 4; Ion
întruparea „duhului ideal al povestirii”. Din Simuţ, Criza romanului? (I), F, XXXIV, 1998, 10,
perspectiva lui, şirul de bărbaţi oferă o 43. V. şi D. C. R. R., Martorul, 1972.
viziune totalizantă a lumii, a cărei unitate o
dau principiul repetiţiei şi asemănările fizice I. T.
şi comportamentale. Cunoscuţi şi prin
supranume, date de scrib sau de tradiţie, ca SEVERIN Tudor, Gabori şi hoţi. Ciné-
ilustrare a propriei personalităţi, cei roman, Bucureşti, Nobile, [1993?], 173 p.
doisprezece alcătuiesc un şir compus din fiul Postf. de Nicolae Mecu. Roman cu pretenţii
lui Kaptotronos, Baziliscul, cel care a văzut de policier, compus din relatarea, la persoana
Roma, urmat de Iustitius, întruparea virtuţilor întâi, a câtorva cazuri rezolvate de poliţistul
arhetipale ale cetăţeanului roman, apoi de criminalist Tudor Severin, de la poliţia
Sardus, făuritorul de vise despre Cetatea capitalei. Fără pretenţii literare deosebite, ≈
reconstituie, pe canavaua „limitelor şi
Soarelui, şi de mincinosul Caius Mendax. În
mizeriilor vieţii omeneşti” (Nicolae Mecu),
continuarea lor se înscriu orgoliosul Ultimus
câteva figuri de delincvenţi care îşi găsesc
şi Griphonul, deţinătorul tuturor cunoştinţelor
uşor corespondent în realitate.
posibile, succedat de eruditul Gallus,
favoritul lui Iulius Caesar şi descoperitorul
***, BNR, XLIII, 1994, 6, 49.
unui ingenios sistem de criptare a textelor,
succedat de Postumus, cel fără ambiţii, şi de I. T.
145 SÎRBU Ion D. 1993
SIN Mihai, Quo vadis, Domine? I, Bucureşti, 276, 5, 20; George Pruteanu, ESM, V, 1994, 4, 21;
Humanitas, 1993, 303 p. Fragmente: În Gabriel Andreescu, DOI, V, 1994, 12, 15; Radu
aşteptare, LCF, s. nouă, 1995, 36, 8–9; ≈, Mareş, Istorie şi ficţiune, TR, s. nouă, VI, 1994,
13–14, 4; Andrei Grigor, Anacronism, LTE, IV,
LTI, 1999, 29, 139; II, Reşedinţa,
1994, 40, 4; H. Zalis, FC, 1994, 37, 16; Ştefan
[Bucureşti], Holding Reporter, 1996, 429 p. Borbély, Călimara cu otravă, APS, V, 1994, 5–6–
Roman politic despre fosta poliţie secretă 7, 10; Alex Ştefănescu, Un roman propagandistic,
comunistă şi despre prezenţa acesteia în RL, XXIX, 1996, 31, 4; ~, Quod erat
societatea românească. Structura epică se demonstrandum, (I), (II), (III), DOI, V, 1994, 17,
construieşte, pe fondul unei naraţiuni lineare, 14; 18, 14; 19, 14; 20, 14; ~, Quod erat
în jurul personajului Dominic Vanga, un demonstrandum (I), (II), VTR, XXIV, 1994, 276,
inginer de treizeci şi cinci de ani, arestat în 10; 277, 13; Andrei Grigor, Îndepărtarea de
literatură, CAI, 1994, 9–11, 121–123; Virgil
1988 pentru tentativă de trecere frauduloasă a
Podoabă, Subtextul liftat în text: ≈ – un subiect
frontierei. El ajunge obiectul unei racolări a
pentru sociologia literaturii şi a receptării, VTR,
Securităţii, în custodia căreia trăieşte o XXIV, 1994, 284–285, 8–9, 23; Alexandru Vlad,
captivitate extrem de confortabilă, de ale Subtextul liftat în text: ≈ – un subiect pentru
cărei favoruri şi mize politice nu pare să fie sociologia literaturii şi a receptării, VTR, XXIV,
conştient. Protagonistului i se dezvăluie, după 1994, 284–285, 8–9, 23; Cornel Moraru, Subtextul
o oarecare perioadă de iniţiere, proiectul unor liftat în text: ≈ – un subiect pentru sociologia
securişti care au înfiinţat un grup de literaturii şi a receptării, VTR, XXIV, 1994, 284–
rezistenţă – din care Vanga ar urma să facă 285, 8–9, 23; Al. Cistelecan, Subtextul liftat în
text: ≈ – un subiect pentru sociologia literaturii şi
parte – pentru a pune la cale prăbuşirea
a receptării, VTR, XXIV, 1994, 284–285, 8–9, 23;
dictaturii ceauşiste. Perplexitatea, deruta şi Radu Mareş, Subtextul liftat în text: ≈ – un subiect
neliniştea resimţite de Dominic, evocate fără pentru sociologia literaturii şi a receptării, VTR,
nerv epic, au îndreptăţit critica să-l considere XXIV, 1994, 284–285, 8–9, 23; Dan C.
un „personaj cu identitate foarte subţire, Mihăilescu, În absenţa bubulilor, RL, XXVII,
aproape golit de personalitate” (Dan C. 1994, 45–46, 4; Ioana Pârvulescu, „Obsesiile
Mihăilescu). La apariţie, tot critica a emis şi noastre”, RL, XXVII, 1994, 45–46, 5; Caius
opinii controversate, lansându-se în discuţii Dobrescu, Pro ~, RL, XXVII, 1994, 45–46, 5;
mai mult politice decât estetice. Salutat ***, BNR, XLIII, 1994, 4, 50; Radu Mareş, ~ şi
pentru că impune tema Securităţii (Ştefan tema „schimbării la faţă”, TR, s. nouă, VIII,
Borbély) sau pentru că autorul „a riscat un 1996, 45, 5; Adrian Dinu Rachieru, Între
„metafizica realului” şi schimbarea realului,
personaj controversat de securist implicat în
LCF, s. nouă, 1996, 26, 5; Iulian Boldea, Evocare
mersul pozitiv al istoriei” (Ion Simuţ), şi destin epic, ZBR, VII, 1996, 4–5–6–7–8–9–10,
romanul a fost acuzat că face „apologia 21; Roxana Sorescu, Literatura de frontieră, LCF,
Securităţii ceauşiste” (Paul Cernat), fiind s. nouă, 1996, 34, 12–13; Ion Simuţ, „A survenit o
considerat cel mai adesea un text schimbare importantă în condiţia socială şi
propagandistic, „cartea roză a Securităţii” estetică a romanului”, F, XXXIV, 1998, 10, 42–
(Alex Ştefănescu), o încercare de „reabilitare 44; ***, O profesie „periculoasă”, LTI, 1999, 29,
a Securităţii”, într-o manieră reflexivă lipsită 140; ***, Dicţionarul esenţial. V. şi
de valenţe literare (Dan C. Mihăilescu). D. C. R. R., Viaţa la o margine de şosea, 1975.
Alina Cadariu, ~ despre romanul ≈, VTR, I. T.

XXIV, 1994, 274, 3 (interviu); Caius Dobrescu,
Oare ~ mizează totul pe vol. II?, VTR, XXIV, SÎRBU Ion D., Adio, Europa!, II, v. Adio,
1994, 276, 5; Cornel Moraru, VTR, XXIV, 1994, Europa!, 1992.
1993 SMARANDACHE Florentin 146
SMARANDACHE Florentin, Nonroman, ' SOLOMON Mihail, Magadan, tr. de

Craiova, Aius, 1993, 235 p. Cu o addendă a Cezar Ivănescu, Bucureşti, Fundaţia Culturală
autorului. Roman postmodern pe tema Română, 1993, VIII + 334 p. Cu o pref. de
totalitarismului. Anti-utopie născută din Irving Layton, care reia pref. ed. originale.
„disperarea intelectualului [silit să trăiască] (În lb. franceză: Magadan, pref. de Irving
într-un sistem totalitar”, după cum Layton, Chateau Books Limited, Montreal,
mărturiseşte însuşi autorul, cartea înfăţişează, New York, 1971). Roman memorialistic.
cu o recuzită postmodernă supralicitată, Cartea evocă experienţa concentraţionară a
moravurile dintr-o ţară imaginară, numită autorului. Corespondent de presă pentru
Marea Britanie, protagonistul se întoarce în
Wodania, guvernată de legi ale imposibilului
România la finele celui de-Al Doilea Război
şi ale absurdului. Ca reacţie la paradoxurile
Mondial, pentru a fi apoi cedat de români
sociale din România comunistă, textul,
ruşilor şi condamnat de aceştia la opt ani de
„parabolic şi pamfletar” (Dumitru Micu), s-ar
lagăr, sub acuzaţia de spionaj împotriva
vrea un protest antitotalitar în stare să Uniunii Sovietice. Rememorarea decantează
demonteze „prin absurd lingvistic, formulele afectiv, printr-o capacitate superioară de
magice ale puterii şi stereotipiile înţelegere a istoriei, imagini ale violenţei şi
propagandistice” (Titu Popescu). În subsidiar, ale degradării umane, zugrăvite adesea cu
≈ se construieşte şi ca un metaroman, ironie şi umor, sub formă de instantanee din
amestec de ironie, autoficţiune şi joc textual, viaţa de lagăr, însoţite de reflecţii asupra
ce trădează semnele unui agasant egotism al comportamentului uman, observat riguros
autorului. Încadrat, pretenţios, în chiar şi în cazul unor importante figuri
„neoavangardismul postmodernist” (Ion istorice.
Soare), ≈ ar urma să valideze un nou curent
literar, denumit de autor „noul paradoxism”. ■ ≈, Chateau Books Limited, Montreal, New
York, 1971.
Titu Popescu, Estetica paradoxismului, Bucureşti,
Tempus, 1995, p. 92–94, 143; Florentin I. T.
Smarandache, Întreaba-mă să te-ntreb, interviuri
cu Florentin Smarandache, de Veronica Balaj şi STANCIU Florica, Umbre la fereastra
Mihail I. Vlad, Tîrgovişte, Macarie, 1999, p. 10, cetăţii, Constanţa, Europolis, 1993, 174 p.
40; Ion Soare, Paroxism şi postmodernism în Roman istoric şi de aventuri. În atmosfera
creaţia lui Florentin Smarandache, Râmnicu multietnică din Doborogea aflată sub
Vâlcea, Adrianso, 2000, p. 29, 70; Micu, Scurtă stăpânirea otomană, populată de găgăuzi,
istorie, III, 409; Micu, Literatura, 319; Micu, moldoveni, olteni, mocani, bulgari, cerchezi,
Istoria, 642; Barbu, Aspecte, II, 215–232. cazaci şi lipoveni, autoarea împleteşte două
fire narative într-o poveste plină de suspans,
I. T. cu aventuri, mistere şi revelări spectaculoase
de identitate.
SOARE Ion, Evadatul fără umbră,
Râmnicu Vâlcea, Almarom, 1993. Olga Duţu, „Cuget liber”, V, 1993, nr. 1023; p.
2; Sorin Roşca, TMS, XXVIII, 1993, 12, 15; ***,
Apariţie semnalată pe coperta a IV-a a vol. BNR, XLIII, 1994, 18, 51; Ion Roşioru, Trei
aceluiaşi autor, Paradoxism şi postmodernism în prozatori dobrogeni, TMS, XXIX, 1994, 2, 6; T.
creaţia lui Florentin Smarandache, Râmnicu Mădălin, La porţile destinului, TMS, s. nouă, I,
Vâlcea, Adrianso, 2000. 1996, 6, 6; Duţu, Note, 123–124.
I. T. I. T.
147 TALPĂ Leon 1993
' STATE Aurel, Drumul crucii, I–II, Alex Ştefănescu, Gheorghe Gheorghiu Dej ca
Bucureşti, Litera, 1993, 233 + 269 p. Cu o personaj de roman, RL, XXXII, 1999, 17, 4.
pref. de Remus Radina. (În lb. română: ≈, I. T.
Freiburg, Coresi-Verlag, 1983; vol. apărut
postum). Pentru vina de a fi expediat ms. în STOIAN Rada, Culegătorii de scoici,
străinătate, ~ a fost anchetat şi ucis de Constanţa, Europolis, 1993, 119 p. Roman de
autorităţile comuniste. Roman memorialistic dragoste. Despre iubirea din disperare a unei
despre războiul din Răsărit. Cartea prezintă adolescente frenetic obsedate de imaginea şi
viaţa autorului, derulată între „tinereţea jertfită rostul ei în lume. Din păcate, sugestia de
în răsărit” şi „închisorile de fier de acasă”. Ca damnare, suferinţă şi fatalitate se pierde într-o
şi personajul său, acesta plecase în război
retorică abuzivă, de generalităţi incongruente.
voluntar, la douăzeci de ani, însufleţit de ideea
Eroina, ca să afle cine este, invocă patetic
eliberării Basarabiei. Rănit, e trimis la
„sisteme cosmice particulare prăbuşite în
Bucureşti, la Marele Stat Major, de unde cere
abisul insondabil al eternităţlor”.
întoarcerea pe frontul din Crimeea. Capturat
de ruşi, e judecat, de tribunal militar sovietic Olga Duţu, „Cuget liber”, V, 1993, nr. 947,
pentru vina de a fi participat la război. Refuzul p. 2; Doina Jela, Moravuri provinciale, TMS,
de a se întoarce în ţară pe tancurile sovietice, XXIX, 1994, 4, 7; Ion Roşioru, Luciditate şi
care îi aduce alte suferinţe, e întărit de credinţa analiză, TMS, XXX, 1995, 4, 7; Duţu, Note,
că „cine se aliază cu Rusia, se sinucide”. 120–121.
Eliberat în 1948 şi repatriat, după doisprezece
A. S.
ani, este urmărit de Securitate şi acuzat că a
luptat contra partizanilor sovietici. Eşuează în ŞOVU George, Liceenii în alertă. Roman care
încercarea de sinucidere, atunci când se aruncă are la bază scenariul de film cu acelaşi titlu,
de pe acoperişul închisorii Uranus. Este iarăşi scris în colaborare cu Mihai Opriş, Bucureşti,
condamnat, de data aceasta la optsprezece ani Garamond, 1993, 191 p. (Liceenii). Roman de
de închisoare. Ajunge în penitenciarul din aventuri. Pe un fundal de roman poliţist (trafic
Piteşti, apoi la Aiud, unde nu cedează ilegal de droguri), sunt inventariate cinemato-
programului de reeducare. Este eliberat în grafic escapadele câtorva perechi de tineri
1964, odată cu ultimul lot al deţinuţilor îndrăgostiţi. O aglomerare de întâmplări banale,
politici. Întregul său traseu existenţial este în afara oricărui interes literar.
restituit, printr-o privire retrospectivă
spiritualizată, ca un martiriu care – în – Bucureşti, Garamond, 1998.
conştiinţa autorului – ia forma simbolică a
urcării Muntelui Tabor. Este mărturia unui om A. S.
cu valori morale ferme, a cărui depoziţie
constituie o pagină tulburătoare dintr-o istorie TALPĂ Leon, Agent pentru probleme
în continuare controversată. speciale, Bucureşti, Alcor, 1993, 205 p.
Roman poliţist.
– Freiburg, Coresi-Verlag, 1983.
Horia Gane, Vulturul de mare cu bomba în
Cesereanu, Călătorie, 75, 192. gheare, CNT, 1993, 36, 5.
I. T. A. S.
STOENESCU Alex Mihai, Câinii răguşiţi, TALPĂ Leon, Special agent, Bucureşti,
1993. Alcor, 1993. Roman poliţist.
1993 TAMAŞ Cristina 148
Andrei Grigor, În familia lui James Bond, LTE, de către ruşi, Brăilenii participă la demolarea
III, 1993, 36, 4. cetăţii şi la reconstrucţia oraşului, fiind
A. S.
contemporani cu toate evenimentele care au
marcat istoria locală. Personajele, lipsite de
TAMAŞ Cristina, Amurguri, Constanţa, viaţă proprie, sunt folosite doar ca accesoriu
Muntenia, 1993, 110 p. Roman de dragoste. al unei reconstituiri etnografice şi istorice. Pe
Relaţia de câteva zile a Elvirei, ghid la un toată lungimea sa, romanul se dovedeşte o
hotel, cu francezul Gerard, e subiectul unei colecţie de documente ordonate cronologic,
melodrame lipsite de substanţă. pe suportul unei convenţii ficţionale.
A. T.
Ion Roşioru, Trei ipostaze dobrogene, TMS,
XXIX, 1994, 2, 6; Ştefan Cucu, Portrete
dobrogene, TMS, XXXI, 1996, 6, 6. TERNOVITS Alexandru, Careul de aşi,
Timişoara, Helicon, 1993, 122 p. Miniroman
A. S. al adolescenţei. În Timişoara anului 1946,
patru liceeni (Alecu Tornea, Roland Peters,
TĂMAŞ Christian, Blestemul catharilor sau
Marius Pană şi Dan Dincă) reuşesc să
Noaptea de dincolo de noapte, Iaşi, Graphix,
depăşească neajunsurile vieţii cu ajutorul
1993, 139 p. Romanul e o speculaţie
sportului. Autorul conturează, cu talent,
freudiană pe seama „nopţii de dincolo de
delicate idile adolescentine.
noapte” a psihicului uman. Ideea de
insondabil e construită pe o intrigă de M. M.
povestire fantastică. Printr-o suprapunere de
planuri temporale şi amalgamări spaţiale, TOPOLOG Ion, Chemarea ţărmului la
autorul imaginează biografii desfăşurate Aquileia, Braşov, Tipocart, 1993, 383 p.
simultan, în epoci şi locuri diferite. Roman istoric. În Roma antică, pe vremea lui
A. S. Aurelian, arhitectul Iulius Valens ţine o
intensă corespondenţă cu un prieten din
TĂNASE Stelian, Prezentul n-are relief, Dacia. Scrisorile dezvăluie figura unui
fragment de roman, CNT, 1993, 44, 8–9. personaj reformator, căruia i se atribuie
moştenirea instituţională şi arhitectonică a
A. S.
Romei, de la proiectul zidurilor de protecţie a
capitalei până la conceperea Almei Mater. În
TECUCEANU Horia, Afacerea Samoilescu
plan intim, Iulius are gustul iubirii inocente,
– Cozmici, Bucureşti, Cartea Românească,
acumulând experienţe multiple, dar în fond
1993, 332 p. Cu o pref. a autorului. Roman
repetitive, cu copile pubere. Plin de succes în
poliţist.
carieră ori în dragoste, personajul duce o
A. S. existenţă perfectă şi, prin urmare, plicticoasă.
Scrisorile nu izbutesc să dea acces la o
TEODORESCU Nicu, Casa cu migdali, I, interioritate, ci doar la un construct imaginar
Brăila, Opinia, 1993, 497 p. Cu o pref. a ideal, fără evoluţie ori fracturi identitare.
autorului. Monografie romanţată a oraşului
Brăila. Romanul urmăreşte destinul familiei ***, BNR, XLII, 1993, 14, 48; Negoiţă Irimie,
Brăileanu de-a lungul a cinci decenii, din TR, s. nouă, VI, 1994, 7, 7.
august 1829 până în primăvara lui 1875.
Stabiliţi în Brăila imediat după cucerirea sa A. T.
TUPAN Marius, Casa scărilor, fragment formulată în imaginea-metaforă a ecranului vid.

de roman, ST, XLIV, 1993, 5, 26–28. La un moment dat, personajul regizorului
„uită să stingă ecranul acum vid”. Este o punere
A. T.
în abis a poeticii romanului-scenariu, a
transparenţei sale înşelătoare, de oglindă golită
ŢĂRANU Nicolae, Valea merelor acre,
de vreo substanţă referenţială. Cartea se
Bucureşti, Libra, 1993, 194 p.
transformă în acel ecran a cărui specularitate
(Contemporaneea). Cu două caracterizări pe
contează în sine, ca proces sisific, ca mecanism
coperta a IV-a. Roman din specia realismului
funcţionând în gol, în afara obiectului sau a
magic. În Almarâu, sat dobrogean, Fane
subiectului uman reflectat. Vidul ecranului,
Friptu’ şi Cucu pleacă în căutarea unei
suprapunerea clişeelor cinematografice
comori îngropate de turci. Vegheată de un
într-unul şi acelaşi, învârtirea în cerc a figurilor
duh şi de un blestem, comoara provoacă
imaginarului – toate sunt strategii de
deriva fabuloasă a destinelor celor doi ţărani.
autooglindire a textului. Filmul realizat de către
În vreme ce Fane Friptu’ devine haiduc,
personajul-regizor, dotat cu simţul enorm şi
creându-şi faimă, în spaţiul dobrogean, prin
văzul monstruos al lui Caragiale, cel din Grand
cruzime şi voracitate, Cucu are o experienţă
Hôtel „Victoria Română”, se intitulează Cele
erotică cu Zorela, o vrăjitoare ţigancă, şi
două Marii, invocând scenariul naşterii cristice
dispare pe o insulă fermecată, care capturează
din mult mai timpuriul triptic nuvelistic
bărbaţi rătăciţi. În ciuda unei imaginaţii
Înscenare, dar şi pe cele două M. generice,
prodigioase, care cucereşte pe intervale
arhetipale, Maria şi Magda (sugerând-o pe
scurte, acumularea incontinentă de fapte
biblica Maria-Magdalena) din Zadarnică e
sufocă naraţiunea.
arta fugii. Antroponimele cu rezonanţă
Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut pe biblică – Matei, Marcu, Luca, Toma, Maria,
anul 1994. Maria-Cristina, „Cealaltă Marie”, Francisc –
abundă, de altfel. ≈ este, în acest sens, la fel ca
***, BNR, XLIII, 1994, 15, 44; ***, UC, V, Înscenare altădată, o rescriere parodică, nu însă
1995, 1, 14; Mircea Tomescu, UNO, VIII, 1997, 7, şi blasfemiatoare, a unor motive şi simboluri
21. cristice. Scenariul morţii şi al învierii lui Isus o
A. T.
are acum în centru, ca figură mântuitoare,
mesianică, de gen feminin, pe Ea. După vestea
' ŢEPENEAG Dumitru, Roman de citit în năucitoare că „ea e moartă...”, urmează un
tren, Iaşi, Institutul European, 1993, 149 p. pasaj marcat, deloc întâmplător, cu caractere
(Scriitori români). (În lb. franceză: Roman de italice. El conţine reinterpretarea/repovestirea
gare, Paris, Éditions P. O. L., 1985). evangheliei în cheie gender studies, prin
Fragmente: ≈, O, s. nouă, 1992, 20, 8–10; ≈, remitologizare feministă, s-ar zice, urmată de
CNC, III, 1992, 34, 12; ≈, ST, XLIV, 1993, 3– parodie. Având-o ca protagonistă pe Maria, ca
4, 18–20; ≈, RL, XXVI, 1993, 17, 14–15. Scris şi pe dublura sa hieratică, pe cealaltă Marie,
iniţial în franceză şi publ. în Franţa, apoi filmul va fi vizionat ulterior de personajele din
„tradus”, de fapt rescris de autor. Roman Hotel Europa. Unul şi acelaşi film, o punere în
autoreferenţial, bazat pe un scenariu abis a întregului roman, e chiar istoria regizării
cinematografic. Regizorul, adevărat demiurg al sale în sens gidean. Ritmul adeseori
actului ficţional, realizează un film după nuvela gâfâit, cuvântul-acţiune sau, mai exact,
lui ~, intitulată Aşteptare. Perspectiva din care cuvântul-mişcare conferă fluxului textual, la fel
se realizează focalizarea textuală apare ca în Zadarnică e arta fugii sau în Cuvântul
1993 ŢIC Nicolae 150
nisiparniţă, caracterul unui performance Ceea ce i se întâmplă protagonistului nu

ambivalent, teatral şi cinemato-grafic contează în sine, ci are importanţă prin ceea
deopotrivă. ce îi descoperă – insignifianţa destinului
uman, lipsa de valoare a morţii. În condiţiile
Roman de gare, Paris, Éditions P. O. L., unei investiţii de sens orientate spre simbol şi
1985. alegorie, e remarcabilă soliditatea materiei
epice. Romanul reuşeşte să mobilizeze
Augustin Frăţilă, „Muzeul literaturii”
resursele unei fresce sociale: relaţiile de bloc,
aşteptându-l pe ~ cu un „Roman de citit în tren”,
CNT, 1993, 40, 4; Florin Sicoie, Un joc strălucit de-a
rutina conjugală, iubirea maternă, trăirea
„normalitatea”, CNT, 1993, 40, 4–5; Octavian banală a evenimentului istoric sunt spaţii de
Soviany, Miracolul textului, CNT, 1993, 40, 4–5; reverberaţie variabilă ale aceleiaşi deziluzii în
Andreea Deciu, Scenariul şi regia, RL, XXVI, 1993, faţa umanităţii. Cu acces superior la idee, fără
47, 6; Nicolae Bârna, Trup şi hrană sieşi, CAI, 1994, să sacrifice observaţia realului, romanul
6–8, 75–78; Călin Teutişan, TR, s. nouă, VI, 1994, aminteşte, în cele mai bune pagini ale sale, de
29–32; 5; Ioan Lazăr, Un roman-parabolă, ZBR, VI, proza existenţialistă.
1995, 1–2–3, 12; Bârna, Ţepeneag, 186–196; Buciu,
Ţepeneag, 70; Cosma, Romanul, II, 415–417. V. şi
***, ALA, IV, 1993, 173, 10; Petre Sălcudeanu,
Zadarnică e arta fugii, 1991.
AZI, 1993, supl. literar din 6 iulie, 14; Fănuş Neagu,
L. Pv. AZI, 1993, supl. literar din 6 iulie, 14; Emil Mladin,
AZI, 1993, 334, 11; Ioana Pârvulescu, RL, XXVI,
ŢIC Nicolae, Evanghelia după Satan, 1993, 31, 6–7; Mihai Bărbulescu, CNT, 1993, 35, 5;
Bucureşti, Viitorul Românesc, 1993, 190 p. ***, BNR, XLII, 1993, 18, 55; Valeriu Cristea, Un
(Scriitori români – Opere). Cu o pref. de roman de actualitate postum, LTE, III, 1993, 45, 6;
Matei Albastru. Fragment: Casa cu vişini, Maria-Luiza Cristescu, Un postmodern neîngrădit,
LCF, XXV, 1982, 40, 4, 8. „Roman istoric în LCF, s. nouă, 1999, 10, 12; Micu, Literatura, 248.
sensul multiplu al acestui cuvânt” (Matei V. şi D. C. R. R., A doua moarte a lui Anton
Albastru), cartea oferă o perspectivă asupra Vrabie, 1957.
revoluţiei din 1989, în sensul unei reflecţii A. T.
asupra condiţiei umane. Naraţiunea are în
centru destinul lui Emil Silvestru, adolescent UNGUREANU Dănuţ, Aşteptând în
care, cu câţiva ani înainte de revoluţie, ezită
Ghermana, Bucureşti, Nemira, 1993, 184 p.
în căutarea propriei vocaţii. Atras de pictură,
(Nautilus). Cu o postf. de Gabriel Rusu.
el urmează totuşi cursurile politehnicii, se
Roman science-fiction.
căsătoreşte fără entuziasm şi e omorât de un
glonţ rătăcit, în timpul revoluţiei. Viaţa sa
urmează astfel un traseu al formării pe dos, ***, BNR, XLIII, 1994, 4, 50; ***, DOI, V,
1994, 7, 5; Opriţă, Anticipaţia, 317; Dan-Silviu
care nu deschide perspectivele, ci le închide.
Boerescu, LCF, s. nouă, 1995, 31, 16; V. Bugariu,
În acest scenariu, istoria joacă un rol esenţial.
ANT, 1996, 539, 4–6; Cărăşel, Mic dicţionar, 220.
Emil Silvestru renunţă la pasiunea pentru
pictură când oamenii Securităţii îi distrug A. T.
şevaletul, în timpul unei vizite „de lucru” a
cuplului prezidenţial; viaţa şi-o pierde în UNGUREANU Dumitru, Russian Woman,
zilele revoluţiei, când se confruntă cu fragment de roman, VR, LXXXVIII, 1993, 4–5,
violenţa gratuită şi aleatoriul. Totuşi, istoria 50–53.
nu e atât o cauză eficientă, în ordine
evenimenţială, cât un revelator ontologic. A. T.
151 VĂDUVA Alecsandru 1993
URSU Horia, Balada lui Samuel Beckett, VĂDUVA Alecsandru, Gândeşte-te la

F, XXIX, 1993, 3, 14; Bunavestire, TR, s. altceva…. Roman. Test, Bucureşti, Sinopsis,
nouă, VII, 1995, 46–47, 8–9; Farmecul 1993, 219 p. Fragmente: De nici o culoare
autohton al interpretării, VTR, XXVI, 1996, (romanul e anunţat iniţial cu titlul Insula lui
2, 5–7, fragmente din romanul Asediul Vienei. Sancho Panza), LCF, s. nouă, 1990, 37, 10;
≈, LCF, s. nouă, 1991, 33, 10. Roman
A. T.
poematic, pictură de stări sufleteşti cu
infiltrări onirice şi cu aspect liric, ilustrând
VASILE Elena, Puterea dragostei, f. l.,
ipostaze ale evaziunii din realitate. Concepută
Mondial Press, 1993, 256 p.
ca o suită de episoade în care dialogul,
evocarea, rememorarea şi reveria onirică se
***, UC, III, 1993, 6–7–8, 23.
împletesc pentru a sugera o unică stare de
A. T. angoasă, sub impresia unei terori nenumite,
naraţiunea urmăreşte figura lui Toma
VASILIU Mircea, Bună seara, Maria!, Aburete, proiectată pe fondul unei sumare
Galaţi, Porto Franco, 1993, 163 p. (Cupidon). galerii de personaje: Iordache, zis Zgaibă,
Roman de dragoste. Pe fundalul anilor ’60, în Gheorghe Tudor, zis Stics, Marinescu, zis
plin proces de industrializare a României, Dante. Legaţi între ei printr-o copilărie
inginerul Alexandru Vlăsceanu conduce comună, trăită într-un oraş din sudul ţării, în
lucrările de defrişare din Borcea, mică anii ’50, aceşti eroi sunt, la vârsta maturităţii,
localitate pe malul Dunării. Departe de soţia indivizi şterşi, lipsiţi de contur, au conştiinţa
sa, Maria, pictoriţă rămasă în Brăila,
ratării şi se simt înstrăinaţi în propria
protagonistul îşi trăieşte izolarea ca o formă
existenţă. Zugrăvite fără insistenţă şi fără
de nesiguranţă erotică şi este măcinat de
atribute singularizante, personajele nu
neîncredere faţă de fidelitatea partenerei.
reprezintă atât individualităţi, cât accesorii
Tema proletcultistă a bărbatului care înfruntă
ale unei stări de spirit. În interioritatea lor se
titanic stihiile naturii, sacrificându-şi
confortul casnic şi relaţia de cuplu, se răsfrânge senzaţia de frig şi de pustiu, o frică
nuanţează cu un sentiment camilpetrescian, al permanentă, un sentiment al supravegherii şi
suspiciunii. Adunând scrisorile inginerului al vinovăţiei, indicând prezenţa unei teme de
către Maria, naraţiunea conturează o relaţie factură kafkiană. Prin Toma Aburete, ale
aflată în criză, explorând neliniştile cărui însemnări le redă, ≈ conturează, ca o
protagonistului, fără să reuşească, totuşi, să tendinţă de compensare a stării de anxietate,
contureze o autentică dramă interioară. o atracţie a somnolenţei. Personajul se
distinge prin capacitatea sa de alunecare în
***, BNR, XLIII, 1994, 3, 39. trecut şi în vis, prin reveria unei maternităţi
protectoare şi prin proiecţia iubirii ca tentaţie
A. T.
a teluricului. Simbolizând uitarea, ca o
promisiune a unei evaziuni negative, prin
VASILIU Tudor, Trabantul negru,
disoluţie, această mişcare compensatorie
Bucureşti, Vasiliu, 1993, 206 p. (Policier
implică un imaginar al regresiei, pe care chiar
umoristic, 16).
şi ordinea naraţiunii îl reflectă, numerotând
descrescător secvenţele cărţii. Din punct de
***, BNR, XLIII, 1994, 23, 70.
vedere epic, dinamica regresivă întăreşte
A. T. caracterul static al acestui roman, definind o
1993 VĂLU ANGHEL Marcela 152
proză fără evoluţie, ameninţată de monotonie, ***, UC, III, 1993, 6–7–8, 23; Magda
de indistincţie psihologică şi de pasivitate. Teodorescu, CNC, IV, 1993, 13, 4; ***, BNR, XLII,
1993, 13, 48.
***, MX, 1993, 1, 6; ***, BNR, XLII, 1993,
11, 52; Horia Gane, LTE, III, 1993, 22, 4; G. A. T.
Pruteanu, ESM, IV, 1993, 25, 21; Nicoleta Ghinea,
RL, XXVI, 1993, 27, 8; ***, UC, III, 1993, 6–7–8, VOINESCU Nicoleta, Oaspeţi la poarta
cetăţii, fragment din romanul Ulpia Iulia, în
23; ***, RL, XXXI, 1998, 2, 5; ***, RL, XXXI,
vol. ***, Vânzătorul de enigme. Antologie de
1998, 38, 4.
proză contemporană, selecţie şi note de
A. T. Ovidiu Dunăreanu, Constanţa, Europolis –
Rev. „Tomis”, 1993, p. 395–418.
VĂLU ANGHEL Marcela, Câmpul cu
A. T.
torţe. Microroman, Craiova, M. Duţescu,
1993, 71 p. (Orfeu).
VONA Alexandru, Ferestrele zidite,
***, BNR, XLII, 1993, 12, 55.
Cu o caracterizare nesemnată pe coperta a
A. T. IV-a. Fragmente: ≈, VR, LXXXVII, 1992, 6–
7, 64–70; ≈, LCF, s. nouă, 1992, 45, 10.
VIANU Iosif, Knock-out în lumea interlopă, Roman complex, greu de definit, care, prin
Bucureşti, Garamond, 1993, 156 p. mijloace onirice, conturează o experienţă
(Amprenta). Roman poliţist. subiectivă cu valenţe multiple. Amintind de
prozele suprarealiste ale anilor ’30 prin
A. T. capacitatea de a aglutina o atmosferă
interioară cu stări obsedante în jurul unei
VIANU Lidia, Prizonieră în oglindă, Galaţi, fabule sumare, cartea dezvoltă, pe paliere
Porto Franco, 1993, 205 p. (Cupidon). diferite de semnificaţie, o revelaţie a
Roman de dragoste. În România anilor ’80, inconsistenţei profunde a fiinţei, o teamă a
Ilinca Acsinte, profesoară de engleză la un scufundării în anonimat şi o reprezentare, cu
liceu din Bucureşti, care pregăteşte un vocaţie politică, a claustrării. În centrul
doctorat, suferă o depresie şi se îndrăgosteşte naraţiunii stă fascinaţia pentru două figuri, a
de doctorul Vlad, care o îngrijeşte. Câteva unui bărbat şi a unei femei. Percepute mai
luni mai târziu, vindecată şi eliberată de întâi separat, asociate apoi în virtutea unui
vag aer de familie, cele două personaje apar
fascinaţia pe care o exercita asupra ei,
în cele din urmă împreună, în acelaşi decor,
protagonista descoperă caracterul malign al
al unei case cu ferestrele zidite. Identitatea şi
medicului, a cărui influenţă nefastă ameninţă
raportul lor se modifică neîncetat, într-un joc
alte două cupluri, punând în pericol relaţia al aparenţelor amplificat, niciodată elucidat
dintre Magda Matei şi doctorul Toma şi definitiv. Pe firul unei aventuri fluide, cu
despărţind-o pe Gina de Leon. În ciuda determinări incerte, eul narator trăieşte, în
tramei ramificate, care antrenează un număr raport cu cele două figuri, sentimente de
mare de personaje şi de relaţii erotice, iubirii atracţie nelămurită, de gelozie, de iubire, dar
îi lipseşte profunzimea, adâncimea sentimen- şi o stare de nesiguranţă identitară
telor fiind substituită de complexitatea irepresibilă. O căutare care se adânceşte în
legăturilor care intersectează destinele celor viaţa intimă a celor două personaje – pentru a
şase eroi. le fixa fizionomia, pentru a defini un portret
153 ZAHARIA Romulus 1993
interior şi pentru a stabili un raport Pârvulescu, RL, XXVI, 1993, 47, 5; Irina
sentimental – eşuează în final, descoperind, Mavrodin, Ciudăţenia capodoperei, RL, XXVII,
în chiar centrul existenţei lor, absenţa 1994, 15, 14–15; Irina Mavrodin, După o tăcere
de 40 de ani (interviu cu ~), RL, XXVII, 1994, 15,
determinărilor individualizante. Casa cu
14; Dan Stanca, VR, LXXXIX, 1994, 5–6, 153–
ferestrele zidite reprezintă, din acest punct de
154; Elena Beram, JL, s. nouă, V, 1994, 17–20, 3;
vedere, un mediu de reflecţie care Magdalena Popescu, JL, s. nouă, V, 1994, 17–20,
s-a opacizat, un spaţiu familiar inexpresiv, 3; Nicolae Baboi, VAR, V, 1994, 9, 22; Constantin
care a încetat să mai ilustreze fiinţa care îl Severino, „O jumătate de veac de sertar şi
locuieşte. Văzute în universul lor casnic, singurătate” (interviu cu ~), FC, 1995, 27, 13;
personajele îşi pierd trăsăturile, se confundă, Carmen Varfalvi Berinde, APS, VII, 1996, 7–8, 7,
se îmbolnăvesc şi, în cele din urmă, dispar. 31; Titu Popescu, Un poem românesc: ≈, JL, s.
Polarităţile s-au inversat şi ameninţările nouă, VII, 1996, 25–32, 10; Nicolae Bârna, CAI,
1997, 1–2, 134–137; Silvia Obreja, „≈ are o
emană din interior. Într-o viziune coşmarescă
istorie foarte caraghioasă” (interviu cu ~), VTR,
a oraşului invadat de penumbre, întunericul XXVII, 1997, 2, 10–11; Mircea Zaciu,
iese din case pe ferestre oarbe, deversând Comentariu la ~, VTR, XXVII, 1997, 5, 12–15;
asupra localităţii conţinuturile nocive ale Georgeta Adam, „Nu sunt convins că scriitorul ~
spaţiului intim. Scris în 1947, romanul există” (interviu cu ~), ALA, VI, 1997, 379, 3;
marchează o mutaţie în economia imaginarului Miruna Mureşanu, UC, VII, 1997, 9, 7; Dan C.
epic, descoperind capacitatea arhitecturii Mihăilescu, DOI, VIII, 1997, 47, 15; Svetlana
urbane de a deveni, din decor inert al unei Cârstean, Un prieten comun, DIL, VI, 1998, 268,
drame umane, agentul unei disoluţii 13; Gheorghe Glodeanu, Descoperirea capodoperei
I–II, JL, s. nouă, IX, 1998, 15–16, 3, 13; 17–18, 3;
ontologice. Spaţiu interior care se întoarce
Glodeanu, Dimensiuni, 273–284; Zaciu, Departe,
împotriva subiectului, casa se dovedeşte, în 147–153; Ivăncescu, 111 romane, 164–169;
egală măsură, un mediu de risc vital, de Ivăncescu, O nouă viziune, 9, 19–25; Mavrodin,
coerciţie şi de înstrăinare. Ferestrele oarbe, Uimire, 142–149, 150–154; Ion Simuţ, Rezistenţa
uşile închise din exterior, imobilul care îşi vechii ierarhii de valori, F, XXXVI, 2000, 9, 5–
devorează locatarii nu sunt numai ipostaze 11; Pavel Chihaia, DUL, X, 2000, 131, 57;
ale claustrării, ci şi forme de periclitare a George, Confesiuni, 164–165; Micu, Istoria, 651–
umanităţii, în dubla ei condiţie, socială şi 652; Micu, Literatura, 323.
individuală. Anticipând astfel literatura A. T.
sumbră a anilor ’80, ≈ se reţine prin capacitatea
de a imagina valenţe multiple ale unui univers
ZAHARIA Romulus, Casa cu ochii scoşi, I.
concentraţionar încă neconstituit, intuind
Muntele de foc, Cluj-Napoca, Dacia, 1993,
premonitoriu indistincţia interiorului şi a
exteriorului, anxietatea intimităţii şi 271 p.; II. Celor morţi fără lumină, Cluj-
uniformizarea spaţiului public. Napoca, Dacia, 1994, 213 p. Roman-
document. Urmăreşte, la începutul anilor ’50,
Les Fenêtres murées, tr. de Alain Paruit, transformarea Munţilor Apuseni într-o uriaşă
Arles, Actes Sud, 1995 (Arles, Actes Sud, mină de uraniu, controlată de Uniunea
1996; 1998; 1999); Die vermauerten Fenster, Sovietică. Pe baza unei disimulări minimale a
tr. de Georg Aescht, Berlin, Rowohlt Berlin, datelor istorice (ruşii sunt numiţi roxolani), ≈
1997 (Reinbek bei Hamburg, Rowohlt- propune o amplă frescă a unei tragedii,
Taschenbuch-Verlag, 1998).
ilustrând atât constituirea unei noi comunităţi
de lucrători în cadrul şantierului de la Hoanca
***, BNR, XLII, 1993, 18, 56; Simona Sora,
RL, XXVI, 1993, 45, 6; Irina Egli, LTE, III, 1993, Moţului, cât şi decimarea ei tăcută, sub puterea
44, 4; ***, DOI, IV, 1993, 49, 7; Ioana nevăzută a radiaţiilor. Metafora casei cu ochii
1993 ZALIS Henri 154
scoşi, imagine a locuinţelor începute de noii- din familia femeilor fatale, fascinantă şi
veniţi şi rămase fără ferestre după moartea lor, malefică totodată. Obiect al dorinţei tuturor
cuprinde, într-un raport bine dozat între bărbaţilor, protagonista justifică arivismul,
entuziasm, speranţă şi neputinţă, o dramă înlăturarea fără scrupule a adversarilor şi
esenţială a fiinţei umane. Din punct de vedere lupta nemiloasă pentru putere, având, la
compoziţional, în paralel cu cronica vieţii rândul ei, propriile strategii machiavelice.
acestei comunităţi, naraţiunea schiţează Prin prezenţa sa, micro-societatea spitalului
îşi descoperă cinismul, motivaţiile obscure şi
evoluţia psihologică a lui Toma Nan,
pulsiunile atavice. Cel de-al doilea plan
directorul general al exploatării miniere. Vechi
narativ urmăreşte fişa clinică a doi pacienţi ai
comunist ilegalist, ataşat valorilor socialiste
spitalului, pilotul Claudiu Vişan şi geologul
din convingere, protagonistul traversează un
Iosif Bârsan, subliniind patologia lor comună.
proces de alienare, descoperind, în cele din Nostalgia unei morţi eroice, la unul, obsesia
urmă, o nouă perspectivă, sceptică, asupra descoperirii unui zăcământ valoros, la
ficţiunilor doctrinare. Încercarea lui de a se celălalt, îi condamnă pe amândoi la trăirea
sinucide marchează, pe acest traseu al unei iluzii, căreia îi rămân, până la capăt,
conştientizării, o vinovăţie asumată. Romanul fideli. Spitalul nu îi vindecă, ci, dimpotrivă,
izbuteşte, prin conturarea imaginii unei le hrăneşte capacitatea de autoiluzionare. Fals
umanităţi muribunde, să dezvolte straturi studiu de caz, observaţia clinică a celor doi
multiple de semnificaţie, depăşind limitele pacienţi constituie pretextul unei generalizări
propriei teme şi ale registrului documentar. simbolice. În interiorul spitalului, medicii
care caută să o posede pe Fausta Emilian
Ştefan Melancu (interviu cu Vasile Igna), TRA, sunt, în fond, asemenea celor doi nebuni,
II, 1993, 150, 3; ***, BNR, XLII, 1993, 19, 52; sclavii unei minciuni. Femeia nu aparţine
Radu Voinescu, RL, XXVI, 1993, 32, 6; ***, niciunuia dintre ei, refuzându-li-se în cele din
BNR, XLIII, 1994, 10; Mircea Zaciu, TR, s. nouă, urmă tuturor, într-un joc al reflexiilor
VII, 1995, 11, 4, 11. multiple, schimbătoare şi inconsistente.
Cartea, care, printr-o complicată punere în
A. T.
scenă, ilustrează miza negativă şi intangibilă
a luptei pentru putere, rămâne totuşi prolixă
ZALIS Henri, Strălucirea cristalului,
la nivelul semnificaţiilor şi schematică în
Bucureşti, Odeon, 1993, 190 p., (Inedit). Cu o
construcţia universului ficţional.
pref. a autorului. Roman social. Urmăreşte, în
mediul închis al unui spital de boli nervoase
***, BNR, XLIII, 1994, 2, 36; Lucian Chişu,
al anilor ’80, o lume de medici şi de pacienţi LTE, IV, 1994, 6, 4; Bogdan Dumitrescu, RL,
care reproduce, la scară, simptomatologia XXVII, 1994, 9, 7.
unei întregi societăţi. Construcţie epică
stratificată, ≈ reprezintă, în acelaşi timp, un A. T.
studiu de moravuri, o cronică a luptei pentru
putere şi o meditaţie, pusă în pagină prin ZINCĂ Haralamb, Interpolul transmite:
mijloace ale naraţiunii aluzive, asupra arestaţi-l!, I–II, Bucureşti, Garamond, 1993,
autoiluzionării. Astfel, cartea alternează un 339 p. (Amprenta). Text paginat continuativ.
plan al observaţiei realiste, cu un altul, al Roman poliţist.
figurilor simbolice. Cel dintâi descifrează
***, BNR, XLII, 1993, 22, 46.
relaţiile complexe din micul univers uman,
ordonându-le în jurul Faustei Emilian, eroină A. T.
155 ALDULESCU Radu 1994
ZINCĂ Haralamb, Moartea m-a bătut pe 1994

umăr, Bucureşti, Garamond, 1993, 143 p.
(Amprenta). Roman poliţist. ALDULESCU Radu, Amantul colivăresei,
Bucureşti, Nemira, 1994, 453 p. (Purgatoriu).
***, BNR, XLII, 1993, 13, 51. Roman de evocare a sordidului social, ca
formă de existenţă, în timpul dictaturii
A. T. comuniste. Mite Cafanu, fiu al unui demnitar
comunist, îşi descoperă de timpuriu
ZLOTEA Mircea, Coridă la Boston, Galaţi, instinctele, reala lor indiferenţă faţă de planul
Porto Franco, 1993, 232 p. (Detectiv). Roman valorilor spirituale promovate în epocă.
poliţist. Turpitudinea relativă a experienţelor sale,
consumate la modul abisal, ca satisfacere a
***, BNR, XLII, 1993, 15, 51; ***, UC, III, unor nevoi primare, nu-i astâmpără foamea
1993, 6–7–8, 23. de concret, silindu-ne să descoperim, alături
de el, un adevărat continent al subliminalului
A. T. social, cu poftele, foamea şi neputinţele sale
directe. Este şi lumea lui Bajnorică, cu care
ZORILĂ Viluca, Amoruri ascunse, Mite devine prieten şi tovarăş de aventură,
Bucureşti, Vremea, 1993, 237 p. Roman de într-o promiscuitate restituită pregnant, cu
dragoste. Istorie a unui personaj bovaric, care sânge rece. Picarescul crud al peripeţiilor
încearcă să evadeze dintr-o existenţă mediocră. lor are astfel, în ~, un evocator de excepţie,
În centrul naraţiunii stă Iulia, angajată într-o prea puţin preocupat de transcendent,
fabrică hunedoreană, căsătorită cu Silviu şi dar pentru care nechezatul de armăsăroaică al
mamă a doi copii, Emil şi Lia. Condamnată la Colivăresei, dedată plăcerilor cărnii, din
primul cap. al cărţii, are ceva din
un trai meschin, protagonista nutreşte în secret
inefabilul marii poezii, ca element aşezat la
dorinţa de a-şi depăşi condiţia. Aspirând la
temelia vieţii. „Un Tom Jones românesc”
notorietate literară, scrie un roman pe care îl (Mihai Zamfir).
depune la o editură; în paralel, se îndrăgosteşte
de Dragoş, fiul unui medic ilustru. Tendinţele Ioana Pârvulescu, Viaţa ca un dulce coşmar,
bovarice ale Iuliei, care se asociază, într-o RL, XXVII, 1994, 49–50, 7; Alexandru Spânu,
LCF, s. nouă, 1995, 7, 4; Mihai Zamfir, Un
coincidenţă tragică, cu moartea lui Emil,
roman-emblemă, DOI, VI, 1995, 9, 13; Munteanu,
sfârşesc prin a-i destrăma căsnicia, antrenând Jurnal, VI, 230–233; Dan C. Mihăilescu, Proza
şi un proces de disoluţie interioară. Drame, în „de urât şi mizerie”, DOI, IX, 1998, 22, 14;
realitate, fără consistenţă, câtă vreme Tudorel Urian, „Romanul românesc parcurge un
tensiunile se risipesc odată cu răspunsul drum dramatic”, F, XXXIV, 1998, 11, 38–41;
pozitiv dat de editură. Clişeizat în construcţia Ioan Muşlea, Alain Paruit: „Mircea Eliade a
învăţat să scrie româneşte după război”, VTR,
personajului principal, tentat uneori de
XXVIII, 2000, 6–7, 90–93.
rezolvări senzaţionale, cu suferinţe lipsite de
adâncime, romanul are defecte multiple şi I. I.
inutil de inventariat.
ALDULESCU Radu, Îngerul încălecat.
***, BNR, XLII, 1993, 13, 51.
Balada tatălui ucis de necuprinsele pofte ale
fiilor şi ficelor sale, Bucureşti, Phoenix,
A. T. 1994, 240 p. (Nouăzeci). „Un model de
1994 ALEXANDER Tudor 156
provocare integrală; o lume imorală; triumful Ungaria. Are în centru figura militantului
sexualităţii, al informului” (Caius Dobrescu). bănăţean Eftimie Murgu. „Prezenţa umană are,
la ~, o pregnanţă caracteristică, micro-
Andreea Deciu, Din păcate, RL, XXVII, 1994, universurile sunt animate, cadrul narativ este
37, 6; Caius Dobrescu, Introducere în dreptul
viu, palpabil, concret” (Titu Popescu).
literaturii de a pune la îndoială civilizaţia, VTR,
XXVI, 1996, 2, 16–17.
***, O, s. nouă, 1995, 1, 3; Mihaela Sfetcu,
I. I. Între documentaristic şi imaginativ, ROS, III,
1997, 3–4, 86–88; Ruja, Parte, II, 13–15.
ALEXANDER Tudor, Fugarii, Bucureşti,
I. I.
Casa Şcoalelor, 1994, 351 p. Cu un cuvânt
final al autorului. Roman de observaţie ANDREI P., O zi supremă cu Bocârnea,
socială cu tramă poliţistă. Irina Petcu, fiica fragment din romanul Proiect de jucărie,
ofiţerului de securitate Ion Petcu, alias AURO, 1994, 4, 95–98.
Picioruş, fuge în Occident după ce primul ei
iubit, Victor, scriitor în devenire, este bătut I. I.
de Securitate. Devenită, în S.U.A., Irene
Christopher, unde se căsătoreşte şi are un ANDREI P., Oameni şi oi, fragment din
copil, Irina rămâne însă, chiar şi în ochii romanul Hârjoana, AURO, 1994, 3, 112–114.
propriului părinte, doar un agent lăsat „în I. I.
adormire”, bun de „trezit” când dictatura
ceauşistă i-o cere. Scris cu o evidentă ANTONESCU Mihai, Filozoful din Arind,
sobrietate stilistică, romanul performează în Bucureşti, Pandora, 1994, 70 p. Scurt roman-
pictura mediului social de adopţiune, nu mai parabolă pe tema reazemului mitic al
puţin pervertit şi rapace decât cel de acasă. realităţilor lumii. Într-un sat izolat, trăind
Perspectivă vizibilă şi în prezentarea cazului aproape fără nici un contact cu societatea
Thomas Cope, americanul de origine românească de după ultimul război mondial,
poloneză al cărui angajat este Irina, ins care este crescut un copil găsit, numit de săteni
ajunge să facă afaceri murdare cu oricine Socrate. Rosturile existenţei rurale se
plăteşte bine. „≈ urmăreşte destinul unor redimensionează, odată cu venirea sa în sat,
oameni din România sub comunism, în în cadrul unui prezent mitic, ca şi cum printre
paralel cu al unor «colegi de generaţie» din cei vii s-ar fi întors omul adamic, cel alungat,
Statele Unite” (Constantin Munteanu). împreună cu perechea sa, în text Ileana, din
grădina primordială. Nici găsirea unei
Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1995, 5, 4; comori, nici teama de autorităţile îndepărtate
George Pruteanu, ESM, VI, 1995, 7, 17; ale „răvuluţiei” comuniste nu pot altera
Constantin Munteanu, ATN, XXXII, 1995, 6, 8.
acţiunea formativă a acestui nou contact,
I. I. regăsit de cei vii, cu spiritualitatea, în stare să
redimensioneze sensurile vieţii, de o
ALMĂJAN Ion Marin, În afara gloriei, I, poeticitate arhaică.
Timişoara, Renaşterea, [1994], 256 p. Cu un
Avertisment al autorului şi o prezentare finală Lucian Chişu, Tentaţia parabolei, LTE, V,
1995, 5, 4; Dumitru Augustin Doman, CAL, 1995,
de Titu Popescu. Prim t. dintr-un roman
4–5, 9.
istoric, de evocare a Revoluţiei de la 1848 în
Ţările Române, Banat, Transilvania şi I. I.
157 BĂLAŞA Nicolae 1994
ANTONESCU Mihai, Jurnal din Casa Hreniuc şi contabilul Fercaliuc, un ciudat

Diavolului, Bucureşti, Corrida, 1994, 204 p. obicei al femeilor, cel de a-şi judeca, joia,
(Gulagul, 2). Roman al atrocităţilor din bărbaţii, îngăduie autorului istorisirea
lagărele comuniste. Pavel Georgescu, avocat cravaşată a unor evenimente greu de înţeles,
din Giurgiu, este ridicat noaptea de Securitate de un absurd cu pretenţii metafizice.
şi purtat prin mai multe locuri de detenţie, Coborâtă în derizoriu, nararea implică astfel
între care cu adevărat sinistră se va dovedi acţiuni şi fapte care vorbesc pe şleau despre
„colonia de reeducare Capul Midia”. Aici el mitocănia, violenţa şi sordidul abuziv al
este supus cunoscutului regim de dictaturii comuniste. Chioara, Blânda, Muta,
exterminare, alături de alţi deţinuţi, asistând Şchioapa şi Baba organizează, la un moment
neputincios la stingerea mai multor colegi de dat, o stranie formaţie de cântăreţe din
suferinţă. Este ajutat, la un moment dat, de o drâmbă, care îi cântă lui Hreniuc, om al
cunoştinţă, Apostol Muşetescu, şofer de puterii, în speranţa de a-i domoli zelul
camion, în viaţa dinainte învăţător, fiind partinic. Acesta îşi răzbună însă, duplicitar, o
eliberat, în 1953, în pragul nebuniei, după ce ignorată neputinţă masculină, ordonând
perspectiva morţii devenise certă, datorită demolarea, cu buldozerul, a caselor din sat.
subnutriţiei. În acea perioadă, la Canal,
Gh. Paţa, „Gazeta de Câmpulung”, 1998,
pentru cei incapabili să muncească, raţia de nr. 51; Constantin Blănaru, ~, BUC, VIII, 1998,
pâine era de 250 de grame pe zi. 10–11, 7.
Dan-Silviu Boerescu, Gulagul şi «Corrida». I. I.

Jurnal (olfactiv) din casa Fandaracului, LCF, s.
nouă, 1995, 8, 16. BARBU Petre, Sinistrata, RL, XXVII,
I. I. 1994, 38, 14–15, fragment din romanul
Pelerin în piaţa vorbelor.
ARAD Aralda, Stăpâna lumii, Bucureşti,
L. Pv.
VI-CART, [1994], 217 p. Roman de dragoste
care compilează clişee de retorică şi de
BĂLAŞA Nicolae, Blesteme, Craiova, Spirit
imaginar romantic, cu unele accente de
Românesc, 1994, 235 p. Cu un text de
senzaţionalism gotic, eşuând adesea în
prezentare, de George Sorescu, pe coperta a
schematisme narative şi într-un epic nevero-
IV-a. Roman rural, axat pe tragedia
simil, asemănător celui din melodramele
colectivizării forţate a satului românesc.
sec. al XIX-lea.
Personajul central, Mărin Găiman, caracter
L. Pv. puternic, de descendenţă rebreniană, ajunge
în cele din urmă la crimă, pentru a-şi face
AVĂDANEI Ştefan, Monstrul alb, singur dreptate, în virtutea unei morale
fragment de roman, CRC, 1994, 3, 9. paradoxale, tragice în fond, cea a vinovatului
I. I. fără vină. Pauperizarea şi traumatizarea
afectivă a ţăranilor stârneşte o veritabilă criză
BADERSCA Constantin, Joia femeilor, de identitate a întregii comunităţi rurale.
Iaşi, Junimea, 1994, 291 p. Roman-parodie a Procesul moral intentat colectivizării
eposului mitic. Într-un sat cu localizare transformă romanul într-un „infern dantesc
incertă, probabil maramureşean, în care legea răsturnat”, cu ale sale „tipologii complexe,
o fac primarul Rebenciuc, secretarul de partid banale în aparenţă, evoluând imprevizibil”,
1994 BĂNULESCU Daniel 158
cu „momente şi tensiuni care pun în cumpănă 5–6, 152–153; Glodeanu, Dimensiuni, 233–235;
concepte tradiţionale” (George Sorescu). Micu, Istoria, 649.
L. Pv. L. Pv.
BĂNULESCU Daniel, Te pup în fund, BĂRAN Vasile, De la regina muncii la regina

conducător iubit!, Bucureşti, Nemira, 1994, moartă. Antiroman istoric, Bucureşti, Paco,
224 p. (Purgatoriu). Cu o pref. de Dan 1994, 253 p. Evocare romanţată, dintr-o
Petrescu. Primul vol. din ciclul de romane perspectivă epică implicată, sub aspect istoric,
Armaghedon. Bătălia de la Armaghedon, din a vieţii Elenei Ceauşescu, încercând decelarea
care mai fac parte: Cei şapte regi ai oraşului resorturilor care au dus la formarea
Bucureşti (1998) şi Cel mai bun roman al personalităţii sale alienate. O patimă implicită,
tuturor timpurilor (2008). Roman parodic, cu nestrunită, atenuează însă contururile stilistice,
acţiunea plasată în timpul dictaturii ceauşiste. foarte aproape de pamflet.
Figura lui Ceauşescu este demitologizată, în I. I.
chip paradoxal, printr-o ironică supradimensi-
onare valorică. Dictatorul apare astfel ca un BLEOCA Liviu, Sindromul Belfast, Cluj, Alfa
geniu, personaj de mare subtilitate intelectuală, Press, 1994, 154 p. Roman social-politic.
cunoscător al mai multor lb. străine, dotat cu Personajul-narator relatează vizita pe care i-o
o inegalabilă capacitate vizionară. Prozatorul face, în Irlanda, prietenului său Casey,
vădeşte acelaşi talent indiscutabil în
reporter la unul dintre marile ziare de acolo.
caracterizarea lumii interlope de la periferia
Românul descoperă uimitoare similarităţi
Bucureştiului, de un pitoresc redat în tuşe
între metodele de persecuţie la care recurgea
groteşti, care interferează în chip surprinzător
fostul regim totalitar din România şi
cu mediul social privilegiat din proximitatea
organizaţia IRA, din Irlanda de Nord. Estul şi
defunctului preşedinte. Construcţia tipologică
Vestul par victimele aceluiaşi absurd
dobândeşte un plus de verosimilitate prin
„sindrom Belfast“, simbol al discriminărilor
recursul la expresiile argotice folosite, de
pe motive politice, etnice, religioase.
pildă, de către hoţii de cartier, consideraţi, în
diversele legende urbane invocate, un fel de Ambasadorul britanic în Irlanda, prieten al
„eroi” ai mahalalei bucureştene. Vocaţia ziaristului Casey, remarcă el însuşi răspândirea
nouăzecistului ~ este aceea de a „împinge maleficului sindrom al intoleranţei, în toată
combinarea unor elemente cu referinţă Europa. Romanul devine astfel o meditaţie
precisă în realitatea imediată până la topirea sumbră, la sfârşit de mileniu, asupra
lor subreptice într-un scenariu fictiv, atingând pericolelor care se ascund în umbra
delirul; numai că, atunci când, de fapt, plutim diverselor (şi atât de divergentelor) politici
în plină ficţiune, continuăm să păstrăm comunitare, locale, identitare, centrate fiecare
impresia că ne mişcăm pe un teren ferm şi pe propriile „adevăruri“ relative, aflate sub
binecunoscut, pentru că incursiunile în permanenta ameninţare a înclinaţiilor
imaginar răspund propriilor noastre totalitare. Umorul perspectivei narative este
fantasme” (Dan Petrescu). menit să contrapuncteze, în mod inspirat,
scepticismul previziunilor politice.
Lucian Chişu, LTE, IV, 1994, 37, 4; Nicolae
Bârna, CAI, 1995, 1–2, 50–54; Carmen Matei Virgil Mihaiu, Tânăr scriitor voiajând, ST,
Muşat, DIL, III, 1995, 154, 7; Doina XLV, 1994, 4–5, 39; Ştefan Borbély, Cărţi de
Tudorovici, O glumă serioasă, VR, XC, 1995, vacanţă, APS, V, 1994, 5–6–7, 10; Andrei
159 BREBAN Nicolae 1994
Moldovan, Generozitatea epicului, MI, V, 1994, BRAHAŞ Cornel, Mocăneştii, oamenii

34, 3. dracului, Bucureşti, Editura Societăţii
L. Pv. Scriitorilor Români, 1994, 169 p. După
informaţiile oferite de autor, un prim tiraj ar
BOAMBĂ Dorel, Preţul durerii, Iaşi, fi fost tipărit în 1990, cu mari greşeli de tipar;
Cronica, 1994, 205 p. Roman istoric, cu tuşe nu a fost reţinut în bibliotecile cunoscute.
de fantastic. În Moldova din timpul lui Ştefan Roman rural şi al provinciei. Cartea (scrisă
cel Mare, familia răzeşului Grigorie trece între 1983 şi 1987, conform notaţiei
printr-o serie de aventuri războinice, autorului, de pe ultima pagină) cuprinde şi
terminate tragic. Atmosfera de epocă este trimiteri la dezbateri pe tema romanului din
precar sugerată, limbajul nu trimite către discursul oficial al anilor ’60.
regiunea geografică şi către perioada istorică
alese drept cadru al naraţiunii. C. T.
C. T. BREBAN Nicolae, Amfitrion, I. Demonii

mărunţi; II. Procuratorii; III. Alberta,
BOSTĂNARU Virgil, La porţile sufletului, Bucureşti, Du Style, 1994, 398 + 444 + 619
Constanţa, Europolis, 1994, 198 p. Roman de p. (Romanul mileniului III). Fragmente: ≈,
dragoste, ≈ prezintă destinul câtorva cupluri, LCF, s. nouă, 1994, 19, 8–11; Demonii mărunţi,
în anii de după 1989, apelând la toate clişeele TR, s. nouă, VI, 1994, 51, 7. Trilogie
genului – pasiuni eşuate, triunghiuri erotice şi romanescă consacrată temei Amfitrionului,
conjugale, reveniri pasionale, morţi dimensiunii metafizice a omului-zeu. Aşa
neaşteptate etc. Literatură de consum. cum suntem avertizaţi deja din mărturisirile
L. Pv. anticipative ale romancierului, monumentala
trilogie reia şi repune într-un registru cu totul
BRAGA Rodica, Fluturele negru, Sibiu, special tema donjuanismului, constituindu-se,
Imago, 1994, 185 p. Fragmente: Irizaţii, după Don Juan (1981) şi Pândă şi seducţie
ROS, II, 1996, 5–6, 66–74; Irizaţii, ROS, III, (1991), într-un fel de Don Juan III.
1997, 1–2, 21–23; Şi va fi ziua a opta, ROS, Mecanismul generării textului pare să fie
IV, 1998, 4–5–6, 97–110. Roman de acela al rotiţelor narative care se pun în
introspecţie. Discursul narativ la persoana mişcare una pe cealaltă, succesiv, într-un alt
întâi conţine autoanaliza protagonistului, care Decameron, în care, după cum aflasem încă
îşi raportează poveştile de dragoste (cu din Confesiuni, ciuma fizică din universul
Andreea şi cu Dona) la paradoxala sa relaţie boccaccian este înlocuită cu ciuma morală şi
afectivă, evocată în termeni freudieni, cu politică, însoţită, compensatoriu, de
atipica sa mamă. Dispoziţia lirică, sofisticarea paradoxul aproape burlesc, dar născător de
stilistică şi vocaţia speculativ-eseistică a epic, al agapelor din timpul dictaturii. La o
personajului-narator conferă naraţiunii un astfel de serată derizorie, subversivă, din
timbru elegant, menit să empatizeze şi chiar Bucureştiul acelor ani, Horaţiu, un Don Juan
să seducă un cititor avizat. investit, precum Rogulski altă dată, cu darul
povestirii şi al descrierii, ca metode de
Irina Petraş, ROS, I, 1995, 7–8, 57–58; seducţie şi de posesie prin cuvânt, îi relatează
Constantin Cubleşan, ST, XLVII, 1996, 3, 29; potenţialei sale victime feminine istoria
Iacob Popper, ROS, III, 1997, 3–4, 40–41; exemplară, cu rezonanţe mitice, a
Munteanu, Jurnal, VI, 213–216. politicos-rigidului Marchievici. Distinsul
L. Pv. avocat, un aristocratic amfitrion, primeşte,
1994 BUCHERU Ion 160
periodic, vizitele unor tineri acoliţi, care XLVI, 1995, 3, 11–12; George Pruteanu, O
devin oglinzile sale simultane şi suprapuse, comedie metafizică. Words, words, words, DIL,
şi, până la urmă, probabil chiar călăii săi. III, 1995, 114, 13; George Pruteanu, O comedie
Povestitorul creează pentru auditoriul său un metafizică. Eşecul alexandrin, DIL, III, 1995, 115,
13; Laura Pavel, Celălalt Amfitrion sau romanul
timp secund, refractat, dilată interstiţiile
„acvatic”, APS, VI, 1995, 3–4, 18–19; Nicolae
spaţiului cronologic, aşa încât dacă romanul
Bârna, Don Brebjuan, Don Brebjote, CAI, 1995,
lui Marchievici concentrează aproximativ doi 3–4, 58–64; George Pruteanu, Peşti de plastic în
ani de zile (ultimii) din viaţa protagonistului, acvarii diferite, RL, XXVIII, 1995, 45, 4; Caius
povestea-cadru a primului narator, Horaţiu, Dobrescu, Aventurile unei provocări (mereu)
începe seara şi se încheie înspre dimineaţă. amânate, RL, XXVIII, 1995, 45, 4–5; Gabriel
Păstrarea ostentativă a unităţii de timp, de loc Dimisianu, Nedreptăţitul Amfitrion, RL, XXVIII,
şi de acţiune este doar o necesitate formală a 1995, 45, 5; Simona Sora, Apocalipsa după ~, RL,
unui demers programatic mult mai profund: XXVIII, 1995, 45, 4–5; Ion Dună, Trilogia
refacerea în contemporaneitate a climatului veacului decadent sau despre grotescul tragicului,
mitic specific lumii antice (dispariţia lui fiind, I–II, VR, XCI, 1996, 1–2, 119–123; 3–4, 219–223;
Nicolae Baboi, Fiziologia taifasului, VAR, VII,
după Nietzsche şi, apoi, George Steiner,
1996, 4, 26; Romul Munteanu, ~: „Amfitrion” sau
principala cauză a pervertirii sau chiar
dilemele erosului şi ale puterii, LCF, s. nouă,
sucombării tragediei de tip clasic). 1996, 40, 12–13; 41, 121–13; Pavel,
Concomitent, este provocată apariţia Zeului, Antimemoriile, 77–91; Christi, Fragmente, 18–19;
actualizarea, trezirea transcendenţei uituce. Munteanu, Jurnal, VII, 106–122; Mircea Popa,
Protagonistul, Marchievici, suferă o stranie Ultimul ~, TR, s. nouă, XI, 1999, XI, 11–12, 6, 7;
depersonalizare treptată, devenind până la Ovidiu Pecican, Amfitrionul brebanian – eros
urmă amfitrionul perfect, „recipientul” menit divin şi eros uman, F, XXXVI, 2000, 5, 78–85;
să primească în sine Zeul şi să aibă acces la Dimisianu, Lumea criticului, 145–147. V. şi
un dincolo metafizic. Tipul amfitrionului D. C. R. R., Francisca, 1965.
este, la ~, o ipostază definitorie a acelei L. Pv.
sciziuni interioare subiectului, care este
specifică condiţiei postmoderne odată cu BUCHERU Ion, Veninul victoriei, Bucureşti,
perspectiva hermeneutică asupra fiinţei pe Casa Editorială Odeon, 1994, 249 p. (Inedit).
care o presupune conceptul de Übermensch al Roman de acţiune, cu subiect din lumea
autorului lui Zarathustra. Trilogia brebaniană
sportului. Autorul, fost cronicar sportiv,
dobândeşte, prin problematica densă, mitică
avertizează în Prefaţa pe care o semnează
şi filosofică deopotrivă, anvergura teoretică a
asupra caracterului pur ficţional al naraţiunii,
unui roman de idei.
în pofida unor posibile asemănări cu
Fragment: On Chastity, tr. de Liviu Bleoca, evenimente reale petrecute în istoria voleiului
„Transylvanian Review”, VIII, 1999, 3, românesc. Romanul prezintă povestea alertă,
125–129. nuanţată, a drumului unei echipe româneşti de
volei către câştigarea campionatului intern şi a
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe Cupei Campionilor Europei. Destinele câtorva
anul 1994. Premiul Uniunii Scriitorilor din personaje sunt cu precădere individualizate în
Republica Moldova pe anul 1994. interiorul poveştii, conferindu-i acesteia notele
necesare de autenticitate.
Alex Ştefănescu, O nouă demonstraţie de forţă
a lui ~, RL, XXVIII, 1995, 4, 6; Tudorel Urian,
Povestea unui ratat împlinit, CVT, s. nouă, I, ***, UC, IV, 1994, 7–8–9, 17.
1995, 1, 7; Liviu Petrescu, Moment ~, II, ST, C. T.
161 CĂRTĂRESCU Mircea 1994
BUCŞA Petre, O după-amiază de strânsoarea unei obsesii. Victor are conştiinţa

pomină, în TR, s. nouă, VI, 1994, 6, 7, unui bărbat de treizeci şi patru de ani hotărât
fragment dintr-un roman cu titlul neprecizat. să se autosupună, în şi prin actul scriiturii,
unei terapii izbăvitoare, la finele căreia un
C. T.
celălalt, pierdut la şaptesprezece ani, urmează
să fie recuperat. Carte a adolescenţei, dar nu
BUFNILĂ Ovidiu, Cadavre de lux,
şi a adolescentului universal, ≈ e mai mult
apărut în f. rev. JSF, III, 1994, nr. 65–82.
„romanul unei generaţii” (Gh. Glodeanu).
Reluat fragmentar: ≈, CAL, 1994, 3, 14–15.
Aceea a deceniului şase din sec. trecut, al
cărei suflet este analizat în toată candoarea şi
H. N. U., Proză ~, TR, s. nouă, XI, 1999, 29– abjecţia lui. Sublim şi mizer, totodată,
32, 28. normal, până la urmă, aşa cum sunt, în fapt,
toate adolescenţele, cu umori schimbătoare,
C. T. cărora tot alte şi alte conştiinţe recuperatoare
mature încearcă să le confere sens. Înscris în
CARP Firiţă, Legătura de dragoste, filiaţia sonoră a lui Mircea Eliade, Robert
Bucureşti, E. M., 1994, 218 p. Însoţit de un Musil, James Joyce sau Hermann Hesse,
fragment dintr-un articol semnat de C-tin autorul descinde în labirintul subconştientului
Tăutu. Face parte dintr-un ciclu ce mai juvenil, cutie a Pandorei pe care o deschide
cuprinde romanele Ce mult te iubesc (1991) şi stârnind viforniţa amintirii. Care mărturiseşte
Cel mai aproape de fericire (1997). Romanul despre multe, fiecare cititor putând alege ceea
unor clarificări morale. Cu preţul vieţii, ce doreşte. Pictura realistă a mediilor se
locotenentul de grăniceri Ştefan Moldovanu regăseşte în tabloul foarte exact al vieţii
anihilează, în zona Moldova-Veche, în liceene, alături de introspecţia subtilă a
perioada războiului din Iugoslavia, o reţea de sufletelor delicat-îndrăgostite, ori, dimpotrivă, a
traficanţi de combustibil. Miza nu o reprezintă trupurilor noroioase, instinctuale. Psihana-
trama detectivistă, ci aproximarea meandrelor liticul, oniricul, fantasticul slujesc aceleiaşi
sufletului masculin. Opţiunea pentru relatarea evocări, îndeobşte spre satisfacţia tinerilor
la persoana întâi avantajează discursul epic, comentatori şi ale lor docte interpretări
redă corect ecourile unei conştiinţe jungiene, bachelardiene, din care se pot afla
problematizante, ofiţerul aflându-se încă la o destule şi despre unele obsesii ale
vârstă a căutărilor. Fără a atinge virtuţile protagonistului, cum e cea a androginiei, cu
prozei de introspecţie, ≈ este, totuşi, mai mult eliberarea de sub „jegul extatic al cărnii”,
decât un thriller. cum mărturiseşte textul. ≈ „este istoria unei
Nicolae Boghian, VAR, V, 1994, 8, 21; V. M.,
iniţieri care cuprinde stagii de umilire,
VAR, VIII, 1997, 11, 31. singurătate atroce şi confruntare cu răul
absolut” (Adrian Oţoiu). „Scrisul «scârbos»
D. G. B. agresiv al romanului pare de multe ori
«făcut», confecţionat cu ostentaţie.” (Mihaela
CĂRTĂRESCU Mircea, Travesti, Bucureşti, Ursa). Cartea e, totuşi, scrisă foarte exact, în
Humanitas, 1994, 175 p. Fragment: Lulu, tempoul unei memorii sedate.
ARC, 1993, 3, 43–49. Roman de introspecţie.
Înainte de a rămâne o carte „despre Liliana Chicu Gurlui, CRC, 1994, 22, 8; Vasile
splendoarea şi abjecţia adolescenţei”, cum Popovici, DOI, V, 1994, 37, 15; Codrin Liviu
spune însuşi autorul, ≈ se dovedeşte o Cuţitaru, CNT, 1994, 41, 4; Mircea Benţea, F,
disperată încercare de eliberare din XXX, 1994, 12, 41–42; Grigore Chiper, CFT, II,
1994 CÂRCU Victor 162
1995, 4, 5; ~, Despre fluturi, fantasme şi furnici, fizică, infirm în urma unui accident feroviar.
O, s. nouă, 1999, 1, 4–6; Oţoiu, Trafic, 83–85, Dornic de experimente prozastice inedite,
106, 130–134. scriitorul îşi sfătuieşte partenerul să dea un
D. G. B. raport cât mai exact şi mai frust despre
eveniment. În felul acesta, un pretext
CÂRCU Victor, fragment de roman, dramatic devine, în apele oglinzilor paralele
Toamna-Blues, O, s. nouă, 1994, 13, 13. care îl reflectă, un conglomerat alambicat, ce
nu mai aduce deloc cu realitatea care a
D. G. B. generat-o. Cu pretenţia de a fi scrisă pentru
un lector inteligent, cartea devine – în opinia
CERANU Nina, Cimitirul nevolnicilor, aceluiaşi comentator – una pe gustul
Timişoara, Excelsior, 1994, 247 p. (Isis, 19). amatorilor de experimente metatextuale, „un
Cronica destinelor unor familii trăind într-un amalgam (bine strunit şi guvernat de un ochi
sat vest-dunărean, a cărui existenţă sinuoasă e limpede şi lucid) în care text şi metatext,
urmărită secvenţial din anii stalinismului diferite voci narative, se ascund una după
până la finele veacului trecut. Ruralitatea se alta, una într-alta, precum vestitele păpuşi
dovedeşte vlăguită nu numai de calvarul ruseşti Matrioşka. Buimăcit, cititorul se
comunist, ci şi de anii tranziţiei pierde într-un labirint de metatexte ale
postrevoluţionare, ca şi umanitatea ce o metatextelor căutând neliniştit, umil,
populează, una „corcită”, fără relief moral. încrezător sau disperat textul propriu-zis”.
Tern, proiectul narativ nu pare a avea altă Deşi convins că tentativele de acest gen nu
finalitate decât redundanta evocare de medii reprezintă decât semnul neputinţei de a crea a
şi de caractere meschine. unei generaţii care a avut mai puţin de a face
Radu Ciobanu, ROS, I, 1995, 7–8, 127–128; cu viaţa propriu-zisă şi mai mult cu aceea
Berca, Dicţionar, 31–32. literaturizată, ~ se lasă deliberat prins în acest
năvod răscopt, ale cărui fire pretinde – printr-
D. G. B. o aşa-zisă cooptare a lectorului la scrierea
textului – că le stăpâneşte, când, în fapt, le
CHIHAIA Pavel, Despărţirea, fragment încurcă exasperant. Romanul nu este unul
din romanul Hotarul de nisip, JL, s. nouă, V, care să placă, deşi proza lui ~ continuă să
1994, 5-8, 6. surprindă prin „stilul tăios, alert, economicos,
Sorin Roşca, TMS, s. nouă, II, 1997, 11, 2;
precis, totuşi, datorită articulaţiilor ireproşabile
Ileana Corbea, JL, s. nouă, X, 1999, 1-2, 16; Ileana ale naraţiunii” (Radu C. Ţeposu)
Corbea, RL, XXXIII, 2000, 15, 12-13.
Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi pe anul
D. G. B. 1994.
Ţeposu, Istoria, 123–124; Bogdan Popescu,

CIMPOEŞU Petru, Erou fără voie, Bacău,
CAI, 1996, 1–2, 201–203.
Plumb, 1994, 135 p. „Cartea [...] este, în sens
camilpetrescian, un dosar de existenţe” D. G. B.
(Bogdan Popescu). Intrat întâmplător în
posesia unor documente, autorul-narator CINEZAN Vladimir, Primăvara printre
descoperă un aşa-zis roman confecţionat de statuile noastre, Cluj-Napoca, Daco-Press,
doi amici: unul (Sandu), profesionist al 1994, 152 p. Roman pentru copii şi tineret.
condeiului, celălalt (Boris), profesor de Evocare plină de farmec a realităţilor
multiculturale din Clujul interbelic, prin tânăr medicinist şi pictor, sunt relatate la
intermediul amintirilor unui anume Victoraş persoana întâi de un eu narator angajat într-un
Câmpean. extenuant maraton senzorial, ce comunică
senzaţia stranie a morbidităţii, o stare
M. M.
confuză, la graniţa dintre realitate şi vis,
CIOABĂ Marin, Mocirla, I, f. l., fără marasm din care personajul – labil, măcinat
editură, 1994, 252 p. de scrupule morale – nu se poate desprinde.
Balansul între patimă şi silă imprimă epicului
***, BNR., XLIII, 1994, 20, 50. ritmul sincopelor copulative, fapt ce
transformă romanul într-o proză a miasmelor
D. G. B. carnalului şi a tot atâtor sensibilităţi
debusolate. ≈ rămâne, totuşi, cartea unui
CIOBANU Radu, Confidenţe, fragment evocator remarcabil, de indubitabilă valoare.
din romanul cu acelaşi titlu, ST, XLV, 1994,
1–2, 36–39. – Reluat fragmentar: ≈, în vol. Vasile Man,
O antologie a literaturii române arădene de
D. G. B.
azi, Arad, Mirador, 2000, p. 162–166.
COMŞIA Liviu, Învinşii, Braşov, Bravox, Florin Bănescu, ARCA, VI, 1995, 7–8–9, 109;
1994, 291 p. Roman psihologic. Acţiunea se Iulian Negrilă, Dicţionarul, 112–113; Florin
petrece în ultimii ani ai regimului comunist, Bănescu, ARCA, X, 1999, 7–8–9, 176–177.
într-unul din noile centre industriale ale
D. G. B.
României. Frumoasa Daria se căsătoreşte cu
Daniel Maior, copil de ţărani, ajuns inginer
COROIANU Victor, Aprilie în Auckland,
mecanic, apoi promovat director general al Sibiu, Imago, 1994, 173 p. Roman de
unui mare combinat. Căsătoria lor eşuează. divertisment. În ambarcaţiunea ce-l poartă în
Pentru a nu-şi periclita dosarul de cadre, jurul pământului, Eugenio, originar din
Daniel înscenează un accident de maşină în Transilvania, o recuperează din apele
care Daria îşi pierde viaţa. oceanului pe frumoasa dar amnezica
M. M. Chrystal. Proză estivală despre capriciile
destinului, amalgamând aventura, dragostea,
CORLAN Ion, Desfrâu, Timişoara, Hestia, călătoriile.
1994, 233 p. (Prozatori români de azi). D. G. B.
Roman de introspecţie a sufletului masculin.
Cartea analizează câteva „«cazuri de iubire», CORUŢ Pavel, Călător pe drum de aştri,
căutând să înţeleagă nu numai psihologia Bucureşti, Miracol, 1994, 140 p. Cu o pref. a
femeii ajunse la crepuscul ci şi un anume autorului. Roman de aventuri.
«biologic» [...], iar eroul [...] trece prin trei
episoade de iubire: urcând din naturalismul D. G. B.
biologicului, trecând prin realismul
CORUŢ Pavel, Cântecul nemuririi,
nepretenţios al unei iubiri conjuncturale”,
Bucureşti, Miracol, 1994, 124 p. Cu o pref. a
pentru a sfârşi „într-un ultim episod himeric”
autorului. Roman de aventuri.
(Florin Bănescu). Dezvăluirile experienţelor
sentimental-erotice trăite de Şef (Virgil), D. G. B.
CORUŢ Pavel, Neînfrânţii, Bucureşti, Titus Niţu, „Tribuna Ialomiţei”, 1994, 678; Ion
Varanha, 1994, 160 p. Roman de spionaj. Andreiţă, „România liberă”, 1995, 1452, 4; Cezar
Hârjescu, „Libertatea” (Brăila), 1997, 1822, 5.
– Bucureşti, Miracol, 1997.
D. G. B.
D. G. B.
DAVID George, Ciuma neagră, VAR, V,
CORUŢ Pavel, Singuri sub Crucea Nordului, 1994, 8, 18–19, fragment din romanul cu
Bucureşti, Miracol, 1994, 136 p. Cu o pref. a acelaşi titlu.
autorului. Roman senzaţional, croit pe ideea
D. G. B.
destinului special al naţiunii române.
D. G. B. DAVIDOVICI Doru, Zeiţa de oricalc,
Bucureşti, Litera, 1994, 200 p. Pe copertă
CRĂCIUN Georgeta, Pe raza lunii, Iaşi, este consemnată ed. a II-a. Roman science-
Noel, 1994, 595 p. Roman autobiografic. fiction.
Leoca Ioana – alter-ego-ul scriitoarei –,
D. G. B.
doctor în ştiinţe, aşterne pe hârtie povestea
vieţii ei şi a celorlalţi patru fraţi orfani,
' DIACONU Alina, Penultima călătorie, tr.
obligaţi să înfrunte singuri greutăţile vieţii.
din lb. spaniolă de Mirela Petcu, Bucureşti,
D. G. B. Univers, 1994, 220 p. (Colecţia Ithaca.
Scriitori români din exil). (În lb. spaniolă: El
CUGLER Grigore, Horoscop, MS, XXV, penultimo viaje, Buenos Aires, J. Vergara
1994, 1–4, 111–116; Afară-de-unu-singur, Editor, 1989). Cu o autobiografie a autoarei.
RL. XXXI, 1998, 30, 12–13, fragmente din Roman de familie. Este descrisă, mai întâi
romanul Afară-de-unu-singur. mozaical, în scurte secvenţe ce îi au ca
protagonişti pe copii, viaţa familială a unui
D. G. B. potentat comunist din anii ’50. Iniţial om de
nădejde al regimului, gata să-i impună
DACHIN Gheorghe, Condamnaţi la neînduplecatele dogme chiar în propria casă,
disperare, Bucureşti, Junior Club, 1994, 360 el cade apoi în dizgraţie şi, exclus din
p. (Semne ’94, Medici scriitori). „Castă”, adică din partid, îşi pierde toate
privilegiile. Ca „duşman al poporului, dar
***, BNR, XLIV, 1995, 20, 29.
nepericulos”, i se îngăduie totuşi, după
D. G. B. umilinţele de rigoare, să se expatrieze. Partea
a doua a romanului e relatarea călătoriei cu
DAVID Aurel, Un cancer de vânzare, trenul, spre Franţa, a tatălui şi a celor trei
Călăraşi, Alas, 1994, 192 p. Roman copii, aşa cum o vede cea mai sensibilă dintre
autobiografic, „cronica unei morţi anunţate” aceştia, Amapola (pe numele ei românesc
(Ion Andreiţă), jurnalul suferinţei unui Doina). Amintindu-şi acel drum al
canceros ce are tăria să iasă din labirintul dezrădăcinării, ea îi portretizează pătrunzător
spaimei neantului prin gestul simplu, dar pe cei apropiaţi: pe sora sa, neliniştita,
ferm al notaţiei cotidiene. Cartea este şi cocheta, capricioasa Alelé (Viorica), pe
„radiografia unui cancer al societăţii fratele său, taciturnul, aparent nătângul, dar în
româneşti de dinainte şi de după decembrie realitate introvertit-lucidul Alisio (Dragomir),
1989” (Cezar Hârjescu). pe părintele lor, cel atât de contradictoriu şi
165 DOBRESCU Caius 1994
aproape de neînţeles. Ca şi restul romanului, să devină „miliardară şi super-realizată”.

inclusiv epilogul din care aflăm despre soarta Împlinirea „visului american” nu-i aduce însă
personajelor ajunse, până la urmă, în şi fericirea personală, fiind plătită cu un
Argentina, aceste portrete vădesc nu doar un irepresibil sentiment al singurătăţii şi
foarte exersat simţ al observaţiei, ci şi o înstrăinării. Derulată într-o proză expozitivă,
neobişnuit de fină artă a introspecţiei şi fără complicaţii, povestea are un aer aproape
rememorării, prin care prind viaţă, de altfel, şi reportericesc în primul vol., iar în al doilea
câteva figuri secundare de neuitat (guvernanta unul mai degrabă scenaristic.
Miss, servitoarele Tamara şi Liuba).
Voicu Bugariu, CNC, VII, 1996, 8, 12.
El penultimo viaje, Buenos Aires, J. Vergara I. M.
Editor, 1989.
DOBRESCU Caius, Balamuc sau Pionierii
Premiul „Meridianul de Argint” pentru cel mai
spaţiului, Bucureşti, Nemira, 1994, 388 p.
bun roman argentinian al anului 1989.
(Colecţia Purgatoriu). Cu o pref. a autorului.
Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1995, 7, 4; Lista stranie şi voit/ironic excesivă a
Doina Tudorovici, ~ sau autobiografia subtitlurilor conţine următoarele formulări: Mai
dezrădăcinării, VR, XC, 1995, 9–10, 151–153. bine mai târziu decât niciodată. Malibu.
Decadenţă în anii ’80. Manifestări de
I. M.
Tutanghamand şi prietenii săi. Fotografia
buclucaşă. Spargerea vaselor. Minunatele
DIDA Corneliu, Valea Nistrei, Constanţa,
aventuri ale unei cămile călătorind prin
Conpress-Six, 1994, 462 p. Editor Radu
urechile acului. Pref. autorului, intitulată,
Preda. Cartea este anunţată ca făcând parte
manierist şi sarcastic, New Deal sau lăsaţi-o
din ciclul Sud-Est Saga. Roman istoric şi
mai moale cu lehamitea voastră, poate fi
politic, despre destinul spulberat al mai speculată în direcţia unei arte poetice, în măsura
multor deţinuţi politici din epoca în care tratează cu degajare polemică funcţia
sovieto-bolşevică. autorului şi a literaturii în primii ani de după
1989. Conform unei notaţii din această pref.,
***, CID, IV, 1994, 58, 6; Alexandra cartea a fost începută în 1988 şi terminată în
Nanoveanu, CID, IV, 1994, 93, 6.
1994. Roman al cotidianului, ≈ este o parabolă a
L. Pv. derizoriului din smârcurile căruia câteva
personaje încearcă să-şi definească concret
DINGER Ş.[erban], Emigrantă în America, condiţia de OM. Cartea anticipează
I. Săracă în America, Bucureşti, Occident, „mizerabilismul” romanului românesc al anilor
1994, 118 p., II. Bogată în America, 2000, atât prin imaginar, cât şi prin limbajul
Bucureşti, Occident, 1995, 199 p. Roman de care conţine unele excese de la periferia lb.
acţiune. Eroina, pe nume Mirela Georgescu, vorbite. ~ se dovedeşte, astfel, un precursor,
este o tânără de douăzeci de ani, care, încă insuficient recunoscut ca atare, al
emigrând în Statele Unite după 1990, tendinţelor contemporane ale epicului.
descoperă faţa dură a ceea ce-şi închipuia a fi
Alexandru Spânu, ~, ≈, LCF, s. nouă, 1995, 5,
un paradis terestru. Ajunsă în pragul mizeriei
4; Ioana Pârvulescu, RL, XXVIII, 1995, 6, 5;
şi al depravării, şansa îi surâde şi, fire
I.[oana] C.[istelecan], F, XXXI, 1995, 4, 74;
răzbătătoare, se lansează în lumea afacerilor Carmen Matei Muşat, Romanul optzecist:
la Las Vegas, reuşind apoi, în numai trei ani, radicalitate şi provocare, DIL, III, 1995, 145, 7;
1994 DRAGOMIR Petre 166
Nicolae Baboi, VAR, VII, 1996, 2, 20; Iulian DULCE Cristina, Cine eşti tu, Alex?,
Ciocan, CFT, III, 1996, 5, 6; 15; Dan C. Bucureşti, Editura Ministerului de Interne,
Mihăilescu, DOI, IX, 1998, 38, 15; Muşat, 1994, 157 p. (Colecţia Police Club). Roman
Perspective, 115. poliţist.
C. T. I. M.
DRAGOMIR Petre, Venea Măria Sa, II, v. DUMITRESCU Adrian, Magia puterii, I,
Venea Măria Sa, I, 1992. cu o pref. de Miron Blaga, ed. îngr. de Miron
Blaga şi Dan Matea, Oradea, Crican, 1994,
DRAGU Victoria, De ce dracu’ plângi?, 227 p.; II. Încătuşat, acuz!, Oradea, Crican,
Bucureşti, Cartea Românească, 1994, 341 p. 1995, 257 p. Roman al tranziţiei. Reuşită
Roman psihologic. Pe linia gidiană, a panoramare de tip balzacian a vieţii localităţii
„romanului despre roman”, cartea propune fictive Aradea, din vestul României. Afacerişti
două planuri narative, întreţesute. Două veroşi şi noii lideri post-revoluţionari (Mihai
personaje, ambele scriitoare, redactează Pintilie, Alex, Bazil Bologa, Cantemir
simultan câte un roman. Mara („povestitoarea”, Crăciun, Ştefan Balş) se angajează într-o
vocea narativă, vorbind la persoana întâi, concurenţă nemiloasă pentru a-şi subordona
atât economia Aradiei, cât şi presa, poliţia,
timpul imperfect) citeşte în tranşe, pe măsură
justiţia. Nici chiar cele două personaje spre
ce sunt scrise, bucăţi din romanul Nataliei
care se îndreaptă simpatia auctorială (Radu
(personaj al acestei „poveşti-ramă”, fiinţă Arion, un fost puşcăriaş, care încearcă să îşi
aparent comună, ştearsă). Mai mult, refacă viaţa, şi Cristian Dumitru, un ziarist
entuziasmată de valoarea scriiturii Nataliei, care se angajează în lupta pentru dreptate) nu
Mara reproduce schematic, după fiecare rămân necontaminate de cupiditatea,
lectură, fragmentele romanului citit. Acestei cameleonismul şi lichelismul noii societăţi. În
naraţiuni „înrămate” i se mai adaugă alte vol. al doilea, ca efect al globalizării,
câteva, dezvăluind destinele unor personaje interesele noilor potentaţi ai tranziţiei ajung
care apar pe parcurs şi intră în relaţie cu în zona de influenţă a mafiei internaţionale şi
„povestitoarea”. „Romanul din roman”, cel al a terorismului arab. Personajele feminine
Nataliei, este ars în final de către autoarea sa, (Pia, Mara, Juana, Zoe Arion, Laura Pop)
păstrându-şi astfel o doză nealterată de reprezintă doar oferta de senzualitate şi de
mister. Unele detalii prezente în text afecţiune existentă într-o lume a bărbaţilor,
care nu ezită să recurgă la crimă sau şantaj în
sugerează prezenţa unei dimensiuni
lupta pentru putere.
autobiografice (de pildă, titlul unui poem al
Marei, Amnios, este de fapt titlul unui vol. de M. M.
poezii, publ. de către ~ în 1977).
FICEAC Bogdan, Oameni de rezervă,
Dan-Silviu Boerescu, LCF, s. nouă, 1995, 7, 6. Bucureşti, Societatea Ştiinţă & Tehnică,
1994, 159 p. (Colecţia romanelor SF –
L. Pv.
Anticipaţia). Roman ştiinţifico-fantastic.
DRĂGĂNESCU I., Plăceri interzise. Voicu Bugariu, ANT, 1996, 541, 4.
Spovedania unei curve, Deva, Călăuza, 1994,
198 p. (Două inimi). Roman pornografic. I. M.
Acţiune şi personaje contemporane.
FILIP Gheorghe, Între două lumi,
M. M. [Alexandria], Teleormanul Liber, 1994, 207
p. Roman de familie, întreţesut cu teme epice o parte, şi povestea de dragoste dintre Ilarie
specifice unui roman de formaţie, centrat pe Ulmeanu şi Ionela Gârleanu, pe de altă parte,
autoanaliza naratorului-protagonist. sunt principalele paliere epice pe care se
grefează multiple divagaţii eseistice pe tema
L. Pv.
raportului dintre justiţie şi adevăr, dintre
iubire şi morală etc. Construcţia caracterologică
FLORESCU Florentina, Toamna Medei,
se dovedeşte astfel stereotipă, iar discursul
Bucureşti, E. P. S., 1994, 287 p. Roman de
narativ rămâne presărat cu formulări adeseori
analiză psihologică, morală şi social-politică.
schematice.
Este rememorată drama trăită, în comunism,
de un profesor universitar, istoricul Violin – Iubiri ucigaşe, în vol. ~, Teicanii, I,
Buru, căruia scrierea unei cărţi de idei i-a Craiova, Pasărea Măiastră, 1998.
bulversat viaţa într-un dublu sens. Întâi, prin
aceea că, absorbit şi însingurat de munca sa Marian Barbu, LCF, s. nouă, 1998, 43, 10;
intelectuală, a fost părăsit de iubita sa soţie, Constantin Preda, ARLA, III, 1999, 1–2–3, 25.
Meda (confesiunea ei ocupă ultima parte a
L. Pv.
romanului), şi, în al doilea rând, pentru că, în
urma unei delaţiuni, a fost anchetat şi
GÂRNEAŢĂ Domnica, Îngeri şi monştri,
condamnat ca duşman al regimului. Cele
Galaţi, Porto Franco, 1994, 147 p. Ilustrare a
două evenimente se răsfrâng dureros în
răutăţii omeneşti şi a nerecunoştinţei filiale,
conştiinţa personajului, prelungindu-se în
romanul, saturat de senzaţionalul unor
meditaţiile sale despre socialism şi despre
întâmplări incredibile, se confundă cu
mentalitatea indusă de acesta, despre
povestea Maricăi, o femeie care a cunoscut
singurătate şi inadaptare, despre iubire şi
încă din pruncie cruzimea vieţii şi care, după
generozitate etc. Totuşi, în mod paradoxal,
ce îşi crescuse eroic cei doi fii (Radu şi
romanul este mai convingător în latura lui
Mihai, unul medic şi altul procuror), se vede
realistă (scena percheziţiei, poveştile altor
abandonată de ei, fără motiv, într-o clinică de
deţinuţi politici, episodul cumplit al detenţiei)
boli nervoase.
decât în cea reflexivă, care se pierde prea
adesea în generalităţi. I. M.
Emil Mladin, RL, XXVII, 1994, 30, 7; Rodica GÂRNEAŢĂ Domnica, Tributul, Bucureşti,
Marian, ST, XLVI, 1995, 9, 48. Alutus D – Gemina, 1994, 207 p. Roman
I. M. autobiografic. Reconstituind un sfert de veac
din propria-i viaţă, naratoarea stăruie mai
FLORICEL Ion, Iubirile care ucid, Craiova, întâi asupra agitaţilor ani ’70, când, în afara
Oltenia, 1994, 232 p. Cu o pref. de Nic. A. necazurilor familiale, pricinuite de un soţ
Andrei. Cel de-al treilea vol. din ciclul nestatornic şi năbădăios, are de înfruntat
Teicanii, din care mai fac parte Moarte indiferenţa şi chiar ostilitatea mediului literar.
deocheată (1991) şi Pământ însângerat Dârză şi răzbătătoare, luptă din greu să-şi
(1992). A fost retipărit, cu titlul Iubiri publice prima carte, dar tocmai când să
ucigaşe, la publicarea întregului ciclu într-un reuşească intervine un fapt neprevăzut:
singur vol. Roman detectivist, a cărui arestarea şi condamnarea sa pentru trafic de
tensiune narativă este amplificată de prezenţa influenţă. Are parte, astfel, vreme de un an şi
unei intrigi erotice. Odiseea căutării ceva, de experienţa dură a penitenciarului,
adevărului în cazul crimelor anchetate, pe de traversată totuşi cu bine, între altele şi
1994 GEAFIR George 168
datorită talentului de croitoreasă şi de... autorul îl reia şi îi dă forma unei biografii

ghicitoare. Evocarea pe larg a detenţiei, cu spectaculoase, aceea a unei tinere actriţe,
mizeriile ei, cu personajele ei pitoreşti, cu Nastasia Krasovschi (pe scurt Nasti). Fire
poveştile ei macabre, dar şi cu pildele ei de neliniştită, capricioasă, nonconformistă, ea
gingaşă omenie, ocupă partea centrală şi cea fusese sedusă în adolescenţă de un unchi
mai densă a romanului. Acesteia îi urmează vitreg, atrăgătorul Charles, experienţă
secvenţa, mult mai rezumativă, a „reabilitării” traumatică ce o va urmări multă vreme. După
de după eliberare, a succesului literar şi a căsnicia ratată cu un regizor, Nasti se va
intrării, mai târziu, după 1989, în Uniunea întoarce la cel pe care-l iubea şi îl detesta
Scriitorilor. Interesantă îndeosebi prin totodată şi care, înşelând-o mai apoi, o va
anecdotică şi prin prezenţa câtorva figuri determina la un gest disperat (îl împuşcă în
scriitoriceşti cunoscute (Fănuş Neagu în timpul unei vânători). Povestirea faptelor şi
primul rând), această ultimă parte a comentariile asupra lor aparţin naratoarei
autobiografiei alunecă prea adesea într-o anonime, o prietenă a protagonistei, care-şi
stânjenitoare retorică sentimentală. deapănă propriile amintiri, reproduce scrisori,
dar mai ales transcrie înregistrările pe bandă
I. M. de magnetofon făcute de-a lungul anilor.
Confundându-se, în mare parte, cu acela al
GEAFIR George, Iubire şi speranţă, romanului însuşi, stilul vioi şi ironic al
Craiova, Spirit Românesc, 1994, 192 p. confesiunilor are tensiune şi farmec, deşi
Roman psihologic. Prin intermediul unor alunecă uneori în simplă volubilitate.
rememorări crispate, al unor neliniştite
dialoguri imaginare, uneori chiar halucinatorii, Alex Ştefănescu, RL, XXVII, 1994, 48, 6;
şi al unor scene de gelozie conjugală sunt Vasile Spiridon, ATN, XXXII, 1995, 6, 4.
înfăţişate suferinţele psihice ale personajului I. M.
principal, Paula Sârbu, o tânără traumatizată,
în adolescenţă, de o tentativă de viol. Aparent GHIŢESCU Mihai, Lidia, Piteşti, Zodia
restabilită după naşterea unui copil şi după Fecioarei, 1994, 198 p.
răstimpul petrecut într-un sanatoriu, ea piere
într-un accident de maşină a cărui premoniţie ***, BNR, XLIV, 1995, 14, 50.
o avusese. Precipitarea epică din final, ca şi,
I. M.
în genere, compoziţia destul de laxă constituie
două dintre neajunsurile cărţii, altfel nu
GLIGAN Valer, Teodorii sau Pe drumul
lipsită de interes psihologic.
dintre sat şi oraş. Roman de dragoste,
I. M. Cluj-Napoca, Dokia, 1994, 258 p. (Dokiana)
Referinţe critice, note, comentarii şi postf. de
GEAGESCU Constantin, Drum cu Radu Creţu. Roman de dragoste. Această
întoarcere, fragment de roman, MIC, IV, evocare idilică a Ţării Moţilor încropeşte
1994, 4, 3. deopotrivă şi un roman de formaţie, avându-l
drept protagonist pe ţăranul, devenit orăşean,
I. M. Teodor Arieşanu. Cartea conţine, în maniera
specifică autorului, bogate detalii etnografice
GENARU Ovidiu, Diverse cereri în căsătorie, (de remarcat şi micul glosar de regionalisme,
Iaşi, Junimea, 1994, 269 p. Roman confesiv plasat la finele cărţii). Viziunea naiv-idealizată
şi pasional. Pornind de la un episod mai asupra lumii satului se construieşte însă
degrabă lăturalnic din Sperietoarea (1992), frecvent prin recursul la clişee de exprimare,
169 GROŞAN Ioan 1994
luate parcă dintr-un manual propagandistic (de GRIGORESCU Ioan, Ucideţi petrolul!
exemplu, un mic cap. poartă titlul Cu datoria Operaţiunea Tidal Wave. Pseudoroman,
muncii împlinite). Bucureşti, Expres, 1994, 256 p. (Spectacolul
L. Pv.
lumii, 4). Roman-document despre atacurile
aeriene americane asupra Ploieştiului din
GOANŢĂ Ştefan, Altarul de nisip, Craiova, timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Universalia, 1994. Roman în care epoca
socialistă este înfăţişată nu într-o manieră – Bine aţi venit în infern! ..., ed. revăzută şi
dramatică, ci într-una „ironică, persiflantă, adăugită, Bucureşti, Nemira, 1995.
jovială” (Marcel Lucaciu). Numit generic M. W.
Tovionescu, protagonistul piere în timpul
evenimentelor din 1989, după ce, de-a lungul GRIGOROIU Ion, Pădurea de patimi,
vieţii sale, întruchipase absurdul social şi
Galaţi, Porto Franco, [1994?]. „O carte de
ideologic al unei întregi lumi, fiind de toate:
vacanţă, de reconfortare sufletească”
„şi tată şi fiu şi puşcăriaş şi membru de partid
şi activist şi nomenclaturist şi tov director şi (Constantin Vremuleţ).
tov maior, lucrător în domeniul propagandei
Constantin Vremuleţ, Două cărţi şi un autor,
audiovizuale” (Constantin Zărnescu).. MIC, IV, 1994, 5, 3.
Duliu Marcu, Timpul şi tipul robotului, LTE, M. W.
IV, 1994, 23–25, 4; Horea Poenar, ST, XLV,
1994, 10–11, 58–59; C. Stănescu, „Limba de
GRIGOROIU Ion, Refugiaţi în singurătate,
lemn”, ALA, IV, 1994, 210, 4; Marcel Lucaciu,
ST, XLVI, 1995, 6, 45; Constantin Zărnescu, TR, Bucureşti, Editura Snagov, 1994, 107 p. Cu o
s. nouă, VIII, 1996, 30, 4. pref. de Dan Deşliu. Roman de dragoste.
Retorică, romanţioasă, cartea evocă, la modul
L. Pv.
facil, o scurtă poveste de dragoste, aceea
dintre Grig, un bărbat căsătorit, influent,
GRĂMESCU Haralambie, Pactul cu
diavolul, Bucureşti, Pleniţa, 1994, 219 p. trecut de prima tinereţe, cu veleităţi de
Roman autobiografic cu temă politică. scriitor, şi Andreia, o fată de cincisprezece
Protagonistul narator este un tânăr scriitor ani, părăsită de părinţi. Preluând procedee din
condamnat pe nedrept, în anii ’60, la şase ani literatura autenticităţii, prin inserţia de
de închisoare pentru uneltiri contra ordinii epistole, notiţe, încercări literare, precum şi
sociale. Scrisă cu detaşare, într-un stil din proza de introspecţie, cartea se situează,
limpede şi expresiv, cartea reprezintă şi un cel puţin în intenţie, şi în vecinătatea
document de epocă, o radiografie a vieţii romanului de analiză psihologică.
politice şi literare din primii ani ai regimului
comunist. ≈ a fost considerat „una dintre Constantin Vremuleţ, Două cărţi şi un autor,
creaţiile exponenţiale postrevoluţionare ale MIC, IV, 1994, 5, 3.
unei literaturi de sertar autentice şi cinstite, în M. W.
total comparabilă cu tulburătoarele romane
postume ale lui I. D. Sîrbu” (Al. Firescu). GROŞAN Ioan, Vocaţia ca necesitate
Al. Firescu, Conştiinţa conştiinţei de sine, înţeleasă, LCF, s. nouă, 1994, 6, 8–9,
MOZ, II, 1999, 8–9, 13–14. fragment de roman.
M. W. M. W.
1994 GRUMEZA Ion 170
GRUMEZA Ion, Podul, VAR, V, 1994, accepţiune, o năzuinţă de transcendere a

10, 20–21, fragment din romanul Vlad. limitelor materiei, o cale de accedere la divin,
la „trupul celest” al lucrurilor. Faptele
M. W.
relatate, de la anii de ucenicie în Italia,
inspiraţi de întâlnirea cu Tizian, Veronese,
HAREA Mihail, Poduri de dragoste,
Cellini, Tommaso Cavallieri, la exilul de la
fragment din romanul omonim, CRC, 1994,
Toledo, în plin crepuscul al imperiului
22, 9.
spaniol şi al Renaşterii, sunt relevante nu atât
M. W. ca documente biografice, cât mai ales prin
semnificaţiile lor filosofice şi simbolice. ≈
HÂNCU Ana, Obsesia unui proces, este o meditaţie despre sensul superior al
Bucureşti, Divers-Press, [1994?], 200 p. artei, în calitate de cunoaştere revelatoare, o
Roman de debut. „Ne propune transcrierea, interogaţie asupra existenţei creatorului,
când obiectiv-descriptivă, când preţios-anali- realizată într-un decor fastuos, impregnat de
tică, a unui episod dramatic din viaţa unei culoare locală, un „roman (auto)biografic,
tinere femei” (Victor Sterom). parabolă a exilului perpetuu şi, în egală
măsură, poietică a unei opere plastice
Victor Sterom, ZBR, VI, 1995, 1–2–3, 37. testamentare” (Mircea Muthu).
M. W.
Un sepulcro en el cielo, Barcelona,
' HORIA Vintilă, Un mormânt în cer, în Planeta, 1987; Les Clefs du crepuscule,
Lausanne, L’Age d’Homme, 1990; Las
româneşte de Mihai Cantuniari şi Tudora
claves del crepúsculo, Madrid, Grupo Libro
Şandru Olteanu, Bucureşti, Eminescu, 1994,
D. L., 1996.
303 p. (În lb. spaniolă: Un sepulcro en el
cielo, Barcelona, Planeta, 1987). Fragment: Valentin Chifor, ~ sau parabola exilului, F,
≈, RL, XXIII, 1990, 7, 21. Roman biografic XXIX, 1993, 9, 4–5; Ioana Pârvulescu, RL,
despre ultimii ani din viaţa pictorului El XXVII, 1994, 7, 5; Nicolae Baboi, VAR, V, 1994,
Greco, petrecuţi în Spania sfârşitului de sec. 6, 20; Dan Stanca, VR, LXXXIX, 1994, 9–10,
al XVI-lea şi la începutul celui următor. 104–107; Vitalie Ciobanu, CFT, I, 1994, 2, 4;
Victor Cubleşan, TR, s. nouă, VII, 1995, 2, 4;
Concepută sub formă de confesiune a
Mircea Muthu, APS, VII, 1996, 4, 15; 23; Muthu,
protagonistului, adresată iubitei sale
Călcâiul, 157–161; ***, Dicţionarul, II; Maria
dispărute, Jerónima, precum şi lui Miguel de
Georgeta Orian, ~, romancier, TR, s. nouă, XI,
Cervantes, în ultimul cap., cartea redă 1999, 25–28, 7–9; Sălcudeanu, Graffiti, 102–112;
secvenţe din parcursul său existenţial, privit Orian, Vintilă Horia, 76.
îndeosebi ca demers formativ şi iniţiatic.
Tema centrală a romanului, structurat ciclic, M. W.
în cinci cap., reprezentând tot atâtea tablouri
ale pictorului, este aceea a creaţiei, a relaţiei HRENCIUC Dina, Alb, fragment de
dintre opera de artă şi existenţa mundană, roman, CRC, 1994, 4, 9; 15.
dintre creator şi epoca sa. Eroul este un M. W.
prototip al artistului, aflat într-un dezacord
fertil cu lumea, un vizionar exilat într-o HRISTU Anda, Dragoste ciudată, Constanţa,
existenţă privită, în chip platonician, ca Europolis, 1994, 180 p. Roman de dragoste.
mormânt al spiritului. Arta este, în această Concepută prin alternanţa planurilor narative
171 IONAŞCU Dumitru Dem 1994
şi a perspectivelor temporale, cartea Ioana Pârvulescu, RL, XXVII, 1994, 15, 6;

reprezintă confesiunea a două personaje, Doina Uricariu, RL, XXVII, 1994, 23, 19.
arhitecta Simona Vernescu şi scriitorul
M. W.
Andrei Sixt. Trecuţi de prima tinereţe şi
divorţaţi de curând, eroii petrec împreună un ILIESCU Georgeta, Visul de duminică.
an, în casa de la mare a părinţilor Simonei,
Roman de dragoste, Craiova, M. Duţescu,
locuinţă închiriată de Andrei pentru a-şi
1994, 219 p. După tiparul clasicei drame
regăsi liniştea şi pentru a scrie un roman. Prin
amoroase cu final fericit, cartea evocă
rememorări şi reflecţii pe tema iubirii, dar şi
povestea de iubire dintre doi studenţi, Ion
printr-o confruntare finală cu foştii lor
Iureş şi Ioana Mărgărit, care se cunosc la un
parteneri, protagoniştii reuşesc să se apropie
bal al bobocilor, în Bucureştiul epocii
unul de celălalt. Astfel, romanul lui Andrei,
comuniste. Din pricina situaţiei politice a
proiectat într-un plan paralel, în culisele
discursului, devine povestea întâlnirii celor ţării, marcată de multiple restricţii şi abuzuri,
doi, în năzuinţa unei posibile noi iubiri. destinele eroilor se despart, odată cu
stabilirea lui Ion în S.U.A., pentru a se reuni,
Nicolae Rotund, TMS, XXX, 1995, 1, 7; după lungi peripeţii, odată cu căderea
Rotund, Incursiuni, 215–217. dictaturii, în decembrie 1989. Previzibilă,
romanţioasă, insuficient de pregnant
M. W.
conturată ca problematică interioară, cartea
IGIROŞIANU I., Firul Ariadnei, Bucureşti, rămâne un mic love story de vacanţă.
Garamond, [1994?], 739 p. (Scriitori români).
Andreea Deciu, RL, XXVII, 1994, 35, 6–7.
Roman realist despre evenimentele
internaţionale care au favorizat declanşarea M. W.
celui de-Al Doilea Război Mondial.
Naraţiunea, clasică, echilibrată, de tip IONAŞCU Dumitru Dem, Condamnaţi fără
balzacian, evocă jocurile de culise din lege, Deva, Călăuza, 1994, 141 p. Fragment:
Societatea Naţiunilor de la Geneva, în ≈, CON, I, 1994, 1, 4. Roman psihologic cu
contextul politicii agresive a Germaniei temă politică. Într-un registru confesiv, cartea
hitleriste, aflată în plină ascensiune. Din evocă drama protagonistului Adrian Pliniu,
galeria numeroaselor personaje, în parte directorul unei mine de cărbuni, în urma unui
reale, se desprind ministrul plenipotenţiar al accident tragic, soldat cu moartea câtorva
României la Geneva, Alexandru Băltescu, zeci de muncitori. Constrâns de către
spirit nobil, erudit, şi diplomatul Şerban activiştii de partid să aplice metode de muncă
Deleanu, ambii aflaţi în dezacord cu politica riscante, în vederea îndeplinirii planului,
Germaniei. Cartea, inspirată din biografia eroul are revelaţia eşecului său existenţial,
autorului, se concentrează îndeosebi asupra grefat pe neputinţa de a se opune politicii
demersurilor menite a contura poziţia dictatoriale comuniste. Cartea devine, astfel,
României într-un context extrem de tulbure, mai mult decât o evocare personală, un
evocând, nu mai puţin convingător, şi document de epocă, un denunţ la adresa
dramele personale ale eroilor, portretizaţi cu regimului totalitar.
autentică fineţe analitică. ≈ este „un
roman-frescă”, de o „extraordinară densitate Geo Filişanu, Un autentic dialog cu lumea de
evocatoare”, cu o „structură simetrică, azi, VR, XCIV, 1999, 10–11, 197–198.
limpede şi echilibrată” (Ioana Pârvulescu).
M. W.
1994 JURCA ROVINA Ion 172
JURCA ROVINA Ion, Cine rămâne treaz, de către Ilie Bădescu. Romanul, apărut
Timişoara, Excelsior, 1994, 175 p. Roman postum, reprezintă primul vol. al unei
autoreferenţial cu temă politică. Realizată pe tetralogii, ce ar fi trebuit să mai cuprindă
mai multe paliere epice, prin alternanţa de cărţile: Melancolia ţărânii, Raţiunea supremă
voci şi de timpuri narative, cartea reprezintă o şi După asfinţit – A treia zi. Apărut mai întâi
meditaţie pe tema autocunoaşterii, prin în f. rev. ALA, I, 1990, nr. 8–9 (parţial).
reinterpretarea trecutului. Intriga este Roman politic. Redactată în perioada
declanşată de primirea unei misterioase ceauşistă, cartea reprezintă un amplu discurs
scrisori nesemnate, pe care protagonistul, pe tema luptei pentru putere, în contextul
scriitorul Marcu, o atribuie unui prieten din ideologic al dictaturii. În centrul naraţiunii se
tinereţe, aflat într-un moment de derută. În află un personaj exponenţial, activistul
dorinţa de a limpezi lucrurile, eroul face o Vicenţiu Râpceanu, un susţinător fervent al
călătorie la Timişoara, oraşul studenţiei sale, comunismului, ajuns într-un moment de
unde, împreună cu vechii săi prieteni, cumpănă în credinţa sa, din pricina
rememorează întâmplări petrecute în nepromovării în ierarhia politică. Ins cu o
întunecatul deceniu al şaselea. Misteriosul supradimensionată imagine despre sine,
autor al epistolei, refugiat peste graniţă, în arogant, ambiţios, imoral, complexat de o
nădejdea de a-şi redobândi libertatea, se origine socială periferică, Vicenţiu Râpceanu
transformă astfel din personaj real într-un fel rămâne un perpetuu aspirant la funcţia de
de eu imaginar, aparţinând fiecăruia dintre prim-secretar de partid într-un oraş de
prieteni, cu toţii victime ale regimului provincie. Din aceleaşi motive, el ajunge, în
comunist. În cele din urmă, ≈ reprezintă cele din urmă, să pună sub semnul întrebării
cartea unei drame colective, în care eroii, înseşi resorturile ideologice şi psihologice ale
povestind, rememorând, trecând pe rând în doctrinei pe care o susţine. Cartea devine,
prim-planul acţiunii, se autodescoperă prin astfel, o meditaţie pe tema aşa-numitului „om
succesive mărturii paralele. capsulat”, corelativ al omului „nou”
comunist, ca fiinţă mediocră, lipsită de
Alexandru Ruja, ROS, I, 1995, 5–6, 111; Ruja, convingeri autentice, modificate după
Parte, II, 29–30.
împrejurări. Echilibrat şi fluent, condus cu
M. W. siguranţa unui scriitor profesionist, dar
tributar retoricii specifice epocii de dinainte
JURCĂ Gheorghe, Nu ucideţi dragostea, de 1989, ≈ a fost considerat de critică „un
Alba-Iulia, BAB, 1994, 246 p. Cu o roman sinteză al întregii opere a lui ~”
prezentare de Horea Bădescu pe coperta a (Cornel Moraru, în vol. ***, Dicţionarul
IV-a. Roman epistolar. Autorul urmăreşte esenţial).
maturizarea erotică şi psihologică a Laurei
Leterna, cadru didactic într-un sat din Munţii Constantin Cubleşan, TR, s. nouă, VII, 1995,
Apuseni, la mijlocul deceniului nouă al 12, 23; Radu Ciobanu, ROS, I, 1995, 5–6, 57–59;
sec. al XX-lea. De remarcat dexteritatea ***, Dicţionarul esenţial.
stilistică a autorului.
M. W.
M. M.
LEU Corneliu, Anonimul Brâncovenesc şi
LĂNCRĂNJAN Ion, Coridorul puterii, I. alte cronici ale trecerii dintre veacul al
Suburbiile vieţii, Deva, Destin, 1994, 294 p. şaptesprezecelea şi veacul al optsprezecelea
Precedat de câteva epistole, trimise autorului aşezate sub formă de roman al vieţii Sfântului
173 MARIAN Maria 1994
Domnitor Brancovean, Bucureşti, Realitatea, pentru a contribui, fără succes, la realizarea

1994, 112 p. Cu o postf. a autorului. Roman colectivizării, devine, în timp, victima
istoric. Autorul încearcă un experiment propriei sale exaltări ideologice, care-i
intertextual, combinând pasaje din cronicile impune o autoculpabilizare perpetuă. Alcătuit,
muntene despre domnitorul Constantin aluvionar, din caiete, memorii, procese-
Brâncoveanu, cu pasaje în care imită stilul verbale, discursuri şi monologuri interioare,
cronicarilor. Scriitură postmodernă, în intenţie. alipite mai mult sau mai puţin arbitrar,
romanul, dificil la lectură, punctează cu
M. M.
succes atmosfera sumbră şi delirantă a
primilor ani de comunism din România.
LOGAN Genoveva, Văzând şi făcând,
Bucureşti, Caritas, 1994, 156 p. Roman M. W.
senzaţional, cu elemente de proză fantastică,
pe tema posibilităţii de a manipula psihicul MANOLESCU Aurel, Bazarul iluziilor,
uman prin sugestia de la distanţă. În Cluj-Napoca, Zalmoxis, 1994, 205 p.
Bucureştiul epocii ceauşiste, o cercetătoare în Precedat de o scrisoare a autorului, cu o pref.
psihologie, pe nume Agnesa Schipor, este de Iustin Ghizdavu. Roman politic auto-
implicată, fără voia sa, în proiectul unui biografic. Carte cu o valoare preponderent
anume doctor, Regvald, de răspândire a unui documentară, ≈ evocă ororile bolşevismului
flagel menit a inhiba voinţa subiecţilor. Text din perspectiva unui destin dramatic,
precar, ca discurs literar. emblematic pentru românii din Basarabia.
M. W.
Într-o manieră reportericească, naraţiunea
aduce în prim-plan experienţa de prizonier
LUPU Nicolae, Învierea lui Lazăr, într-un lagăr sovietic, între anii 1942–1948, a
Bucureşti, Teleormanul liber, 1994, 176 p. ofiţerului Amza Razna, fost combatant pe
Roman istoric cu elemente fantastice. Pe frontul de răsărit. Numeroasele privaţiuni la
fundalul frământărilor sociale şi politice din care este supus eroul, în calitate de prizonier,
Ţările Româneşti şi Transilvania sec. al sunt urmate de abuzurile exercitate de
XVIII-lea, cartea evocă destinul lui Lazăr regimul comunist, la întoarcerea sa acasă,
Craioveanu, un ţăran participant la răscoala soldate, în final, cu fuga din ţară a fostului
lui Horia, Cloşca şi Crişan. Prolix, arid ca ofiţer, altminteri un patriot convins.
scriitură şi extrem de ambiguu ca Abundent în detalii, ≈ se remarcă printr-o
simbolistică, romanul ar vrea să ilustreze şi o „acţiune captivantă”, fiind scris „într-un stil
parabolă biblică, silind astfel ideaţia să nevindicativ şi lipsit de patimă, cu o senină
eşueze în neverosimil. detaşare” (Iustin Ghizdavu).
M. W. M. W.
LUSTIG Lucreţia, Pânda, Cluj-Napoca, MARIAN Maria, Optimiştii înfrânţi,

Dacia, 1994, 196 p. Roman politic. Bucureşti, Albatros, 1994, 239 p. Cu o
Concepută într-o manieră confesivă, în stilul caracterizare pe coperta a IV-a de George
indirect liber, cartea reprezintă un dosar de Pruteanu. Conceput ca jurnal al unei
existenţă, plasat în contextul abuzurilor profesoare de socialism ştiinţific, ţinut din
ideologice din deceniul al şaselea al sec. 1944 până în 1989, romanul intenţionează să
trecut. Protagonista, o tânără activistă de schiţeze, pe canavaua unui destin, profilul unei
partid, întoarsă din Bucureşti în satul natal epoci. Cu o adolescenţă petrecută în atmosfera
1994 MARIAN Mircea 174
coloniei petroliere de la Moreni, confruntată MARINOV Zvezdomir, Ispita, Bucureşti,

cu inegalităţile sociale ale vechiului regim, Giana, 1994, 128 p. Cu o caracterizare a
eroina se va regăsi în noua orânduire, autorului pe coperta a IV-a. Construcţie
identificându-se din convingere cu ideologia prolixă, care amestecă o naraţiune cu aspect
socialistă şi integrându-se în aparatul de ştiinţifico-fantastic cu variaţiuni naive pe
propagandă. De-a lungul carierei sale marginea unor episoade biblice. Pe baza unui
universitare, evocarea traversează teroarea proiect laborios, care explică naşterea lui
anilor '50, destalinizarea şi virajul naţionalist al Iisus
regimului totalitar. Ilustrarea persecuţiei prin intervenţia unei civilizaţii extraterestre,
politice din ultimii ani ai dictaturii comuniste, cartea reinventează articulaţiile biografiei
ca şi încercarea de a sublinia, din perspectiva cristice, dramatizând, prin procedee epice
unui „optimist înfrânt”, eşecul proiectului convenţionale, o ficţiune mistică. Textul
socialist, suferă inevitabil de inautenticitate. parcurge etapele cunoscute ale destinului lui
Iisus pe pământ, de la naştere până la
***,UC, IV, 1994, 11–12, 19. crucificare, oferind un traseu paralel, cu
L. T. justificări hilare, ale evenimentelor relatate în
Biblie.
MARIAN Mircea, Ninge în Spania la
Alicante, Cluj-Napoca, Dacia, 1994, 227 p. ***, BNR, XLIII, 1994, 21, 57.
Roman al destinului de artist. Face parte din L. T.
ciclul Trilogia disperării alături de Portret de
familie cu crizanteme (1993) şi de Filiera MARINOV Zvezdomir, Mocirla, Bucureşti,
(1995). În toamna anului 1957, pictorul Giana, 1994, 165 p. Proză de dezbatere
Mihai Magheru dispare în timpul unei morală care imaginează revenirea cristică pe
expediţii în Deltă. Douăzeci de ani mai târziu, pământ. Scenele de viaţă, traversând medii
un judecător purtând acelaşi nume, Mihai diverse, de la mănăstire, azil, orfelinat
Magheru, investighează împrejurările acestei până la gară şi cârciumă, surprind, invariabil,
misterioase dispariţii, adunând mărturii decăderea umanităţii. Faptele sunt constatate
despre biografia pictorului. Prin efectul de în stilul reportajului senzaţional, cu o
oglindire pe care îl implică, investigaţia dramatizare rudimentară. Ca naraţiune, cartea
devine un pretext al introspecţiei, angajând o rămâne în zona fabulei morale, căreia i se
reflecţie în marginea insignifianţei existenţei. asociază, supărător, accente de scriere
Destinul lui Mihai Magheru nu reuşeşte însă propagandistică.
să intereseze, „misterul” lui rezolvându-se
prin apelul la poncif. Naiv, neînţeles şi ***, GAC, VI, 1995, 1–2, 40.
asocial, pictorul e un personaj construit după
L. T.
şablon, prin excelenţă convenţional şi, în
consecinţă, previzibil. Un plus de culoare se MARINOV Zvezdomir, Pasărea, trădarea
obţine prin mici portrete secundare, schiţate şi spinul, Bucureşti, Giana, 1994, 145 p. Cu o
sumar, fără repere sociale ori istorice. caracterizare nesemnată pe coperta a IV-a.
Asemenea altor proze ale aceluiaşi autor, ≈
Gheorghe Glodeanu, F, XXXI, 1995, 7–8,
reprezintă o construcţie prolixă, cu caracter
22–23.
mistic, care amestecă o naraţiune cu aspect
L. T. ştiinţifico-fantastic cu variaţiuni naive pe
175 MIRON Violeta 1994
marginea unor episoade biblice. Din punct de a autorului. Prima variantă a romanului,
vedere tematic, e vorba de o refacere, în redactată în lb. franceză, a fost tradusă în lb.
contextul istoriei contemporane, a apocalipsei română de către autor, în 1985. O tratare
veterotestamentare. Un grup de pământeni independentă a aceluiaşi subiect, mult redusă
care părăseşte planeta în curs de distrugere se de către cenzură, a văzut lumina tiparului, în
refugiază pe Sirius unde se supune unui 1989, la Editura Facla din Timişoara, sub
proces de reeducare morală coordonat de titlul Comoara. Roman experimental. Drama
roboţi. Fără interes literar. colectivă a unui sat bănăţean dislocat în 1951
şi drama individuală a unui copil de ţărani
L. T.
recomandat să studieze la Şcoala de
Literatură din Bucureşti şi obligat, astfel, să
MARINOV Zvezdomir, Regina sânzienelor,
se alieneze, alcătuiesc substanţa discursului
Bucureşti, Giana, 1994, 203 p. Roman
narativ. Acesta este întrerupt aleatoriu de un
fantastic. Pe îndepărtata planetă Orc, se naşte,
metadiscurs fragmentar, care îşi propune să
după o lungă aşteptare, fiica regelui Crenos.
dea tensiune actului scriiturii. Teoreticianul
Ea e sortită unui destin bazat pe ideea de
literar nu pare a fi dublat de un romancier la
sacrificiu, ca Regină a sânzienelor, având
fel de înzestrat.
misiunea de a coborî între oameni pentru a ţine
piept forţelor răului. La scară cosmică, ea stă M. M.
alături de Iisus, ca pereche feminină şi garant,
prin jertfă, al ordinii etice. În plan terestru, se MIHAI Ion, Confluenţe, Piteşti, Vlasie,
întrupează în Lăcrămioara, fiică de ţăran care 1994, 120 p. Roman de dragoste cu tentă
duce o existenţă marcată de suferinţe lumeşti: senzaţională. Indicând, prin titlu, intersecţia
o copilărie torturată, un viol, o căsnicie ratată. mai multor destine, naraţiunea relatează
Din această intersecţie de planuri rezultă o complicat un traseu al regăsirii celei dintâi
poveste hilară, cu o supărătoare înclinaţie spre iubiri. Alexandru Aljoca, îndrăgostit în
alegorie, care transformă orice situaţie epică în acelaşi timp de două femei, Simina şi Sanda,
schemă morală. o părăseşte pe prima şi se căsătoreşte cu cea
de-a doua. Însă sinuciderea Sandei, precum şi
***, BNR, XLIII, 1994, 21, 57. accidentul grav suferit de Alexandru justifică
L. T. întoarcerea protagonistului, înaintea morţii, la
prima sa dragoste.
MESEA ULMEANU Cristinia, Două
iubiri, Craiova, Amicul Casei, 1994, 139 p. ***, BNR, XLIV, 1995, 4, 35.
Cu un cuvânt înainte de M. Florin. Roman de L. T.
dragoste. Banală reluare, într-un spaţiu
imprecis determinat, dar cu siguranţă înainte MIRON Violeta, Locotenent Irina, Galaţi,
de 1989, a eternului triunghi amoros. Porto Franco, 1994, 205 p. (Cupidon).
Personajele (Irian Ciurea, Răducu Mircescu, Bildungsroman. Descendentă a unei familii de
Irina) rămân simple fantoşe. Mult sentimen- militari, Irina îşi doreşte, la rândul ei, să devină
talism de aceeaşi calitate. ofiţer de aviaţie, iar romanul îi urmăreşte
M. M. destinul din gimnaziu până la absolvirea
Academiei. Pe acest fir epic previzibil se
MICLĂU Paul, Dislocaţii, I–II, Bucureşti, grefează povestea unei interiorităţi definite,
Prietenii Cărţii, 1994, 255 + 255 p. Cu o pref. neaşteptat, în raport cu figura Marthei Bibescu.
Deţinătoare a unui ms. inedit al scriitoarei, Irina 1993, 7, 14. Naraţiune simbolică, ≈ implică
îşi proiectează asupra acesteia aspiraţiile ideale: structurile subconştientului colectiv într-o
patriotism, elevaţie spirituală, aristocraţie etc. În meditaţie în marginea regimului totalitar.
final, eroina are revelaţia unei legături mistice, Conceput ca istorie a unei migraţii legendare,
descoperindu-se ca reîncarnare a Marthei romanul urmăreşte deplasarea unei comunităţi
Bibescu. Neinteresant din unghiul invenţiei ancestrale, proiectată simultan pe două
epice, romanul reflectă astfel un bovarism coordonate, ca mutare spaţială, din munte spre
primitiv, cu relevanţă mai degrabă psihologică oraş, şi ca mişcare temporală, dinspre arhaic
decât estetică. spre contemporaneitate. În datele lor primitive,
ca membri ai unei civilizaţii străvechi,
***, BNR, XLIII, 1994, 20, 53; ***, RL, personajele sunt caracterizate de legătura pe
XXVIII, 1995, 14–15, 8. care o stabilesc cu tărâmul morţilor. Andrei,
un copil care îşi pierde tatăl, absoarbe sufletul
L. T. celui mort; un bătrân îşi descoperă propriul
cadavru pe drum şi, uimit de asemănarea
MODORCEA Grid, Fetele de bani gata, fizică, îl duce acasă; în acelaşi spirit, Vladimir
Bucureşti, Alcris, 1994, 237 p. Face parte M. constată că, după moarte, trupul lui rămâne
dintr-un ciclu, alături de Băieţii de bani gata viu, continuând să se mişte. În peregrinările ei
(1993) şi de Noii băieţi de bani gata (1996). spaţio-temporale, comunitatea poartă cu sine
Roman social. În ultimii ani ai dictaturii propriii morţi, care refuză să moară. Migraţia
comuniste, Gavril zis Sculă-Mare, cascador la ei simbolică spre prezent evocă o persistenţă a
Buftea şi bodyguard într-o familie de trecutului, o forţă a memoriei şi un tezaur
nomenclaturişti, se îndrăgosteşte de cea pe arhetipal transferat peste generaţii. Într-un
care o protejează, Nona Clauner, şi este citat ultim moment al dezvoltării epice, în punctul
ca martor în procesul ei de divorţ. Procesul final al călătoriei, confruntată cu regimul
antrenează însă interese politice la cel mai totalitar, comunitatea mitică face experienţa
înalt nivel, ameninţând integritatea castei închisorilor comuniste şi cunoaşte, pentru
conducătoare şi implicându-i, indirect, chiar prima oară, moartea ireversibilă. Cartea
pe soţii Ceauşescu. Devenit incomod, Gavril explorează astfel o temă a ciocnirii între
este asasinat. Dincolo de trama aiuritoare structurile arhetipale şi constrângerile unei
bazată pe teorii ale conspiraţiei, fresca societăţi secularizate. Bogat ilustrată în
socială, orientată spre evocarea unor figuri literatura română, tema are aici o dezvoltare
feminine specifice nomenclaturii, se oţioasă, obscură prin nesiguranţa aparatului
construieşte simplist, ilustrată de orgii şi simbolic şi, în cele din urmă, puţin
sufocată de pornografie. semnificativă.
***, BNR, XLIII, 1994, 23, 67. ***, BNR, XLIII, 1994, 22, 65; Liviu Ioan
Stoiciu, CID, IV, 1994, 196, 6; Mihaela Ursa, ST,
L. T. XLV, 1994, 12, 55; Victoria Dumitriu, JL, s. nouă,
VI, 1995, 13–16, 3.
MUNTEANU Vladimir, Cartea muntelui în
derivă, Sibiu, Biblioteca Euphorion, 1994, L. T.
220 p. (Biblioteca Euphorion. Colecţia de
proză, 3). Cu o caracterizare a autorului pe NAZAT Marian, Paul Floricel MOCANU,
coperta a IV-a. Fragmente: ≈, EPR, IV, 1993, În aşteptarea morţii, Bucureşti, Şansa, 1994,
1, 11, 15; ≈, EPR, IV, 1993, 2, 9; RL, XXVI, 213 p. Cu o pref. a autorilor. Roman poliţist.
177 NEŞU Ioan 1994
Alex Ştefănescu, RL, XXVIII, 1995, 13, 6. Domnişoara Amalia, care nutreşte în secret o
afecţiune, cu nuanţă incestuoasă, pentru
L. T.
propriul tată. În cele din urmă, semn al unei
damnaţii misterioase, preotul se sinucide,
NEAGU Niculae, O anchetă dificilă,
conacul arde, iar cele două domnişoare pier în
Bucureşti, Editura Ministerului de Interne,
incendiu. Vizibil influenţat de atmosfera şi de
1994.
temele prozei eliadeşti, romanul rămâne totuşi
sensibil doar la recuzita exterioară şi
***, LCF, s. nouă, 1995, 40, 4.
convenţională a naraţiunii fantastice.
L. T.
***, BNR, XLIV, 1995, 13, 33.
' NEGOIŢĂ Constantin Virgil,
L. T.
Cybernetic conspiracy: mind over matter, tr.
de Ion Alexandru Muşlea, fragment de
NEŞU Ioan, Un pumn de iarbă, Bucureşti,
roman, TR, s. nouă, VI, 1994, 1, 6. (În lb. Tai-Pan, 1994, 199 p. Fragment: Dragoste de
engleză: Cybernetic conspiracy: mind over seară, TMS, s. nouă, I, 1996, 11, 8–9. Roman
matter, New Falcon Publications, 1988). realist rural. Din perspectiva studentului
L. T. Petrică Florea, întors în vacanţă în satul natal,
naraţiunea realizează o frescă a Vlahiei, mică
NEGRILĂ Aurel, Amprente în memorie, localitate din sudul ţării, care suferă, în anii
Bucureşti, Editis, 1994, 276 p. ’80, consecinţele târzii ale colectivizării.
Evocare a unui sat înfometat, părăsit de
***, BNR, XLIV, 1995, 2, 36. bărbaţii în căutare de lucru şi locuit aproape
exclusiv de femei, cartea construieşte imaginea
L. T. unei comunităţi crepusculare, ameninţată de
procesul neîntrerupt al exproprierii. Protago-
NERSESIAN Anaïs, Parfumul rochiei, nistul surprinde extinderea hiperbolică a
Bucureşti, Ararat, 1994, 191 p. (Romanul de gospodăriei colective, care acaparează,
dragoste). Evocare a unei istorii fantastice tentacular, porţiuni tot mai vaste din geografia
interbelice, prinsă în rama cotidianului anost al satului, creionând un tablou absurd în care
României comuniste. Naraţiunea urmăreşte, pe oile, rămase fără păşune, ajung să caute iarba
două planuri temporale, supravieţuirea, într-un în centrul localităţii. Viziunea apocaliptică a
apartament de bloc, a unei bătrâne imobilizate, universului rural e, din păcate, compromisă de
Bunica Emma, şi, în paralel, un episod din maniera rudimentară a povestirii, afectată de
copilăria acesteia, petrecut în anii ’20. Fiică a inconsecvenţe narative.
unor ţărani de pe pământurile unui mare
moşier, Emma fusese trimisă, ca domnişoară ***, BNR, XLIII, 1994, 21, 57; Aurel David,
de companie, la conac. Fetiţa avusese astfel „Accent”, 1994, 19, 5; Şerban Codrin, „Hermes-
ocazia să cunoască o lume stranie, centrată pe Press”, 1994, 65, 2; Şerban Codrin, „Concret”,
două figuri feminine caracterizate, în spirit 1994, 60, 8; Ion Anghel Mânăstire, „Curierul”,
decadent, prin împletirea unor trăsături 1994, 126, 3; Florin Grigoriu, „Curierul”, 143,
estetizante cu pasiuni freudiene: pe 1995, 2; ***, UC, V, 1995, 2–3, 17; Ion Roşioru,
Domnişoara cea Tânără, care se împarte între TMS, s. nouă, II, 1997, 7, 7; Ion Roşioru, TMS,
iubirea serafică pentru preotul satului şi s. nouă, IV, 1999, 3, 6.
atracţia animalică pentru un oier, şi pe L. T.
1994 NICOLAU-GOLFIN Marin 178
NICOLAU-GOLFIN Marin, Fata OJOG-BRAŞOVEANU Rodica, Cutia cu

pământului, Craiova, Imprimeria Oltenia, nasturi, Bucureşti, Editura Marin Preda,
1994, 575 p. Cu o pref. a autorului. După 1994, 271 p. Roman poliţist.
afirmaţia autorului, vol. face parte din ciclul
Condiţia vlahă, alături de Stella-Alba (1992), Maria Dobrovolschi, AZI, 1993, 804, 5.
de K2B3, misiune secretă în România 1989 L. T.
(1993) şi de un alt roman, probabil
nepublicat, Stele cad, stele se ridică. În ONICEANU Marius, Arhanghel şi demon,
cadrul unui vast proiect de ilustrare a Bucureşti, Editura Tehnică, 1994, 172 p.
destinului românesc, ce şi-ar propune să (Romane). Roman senzaţional. Actorul
redea o situare geopolitică complexă, la Gabriel Prut suferă un accident de maşină, în
intersecţia mai multor sfere de influenţă, ≈ urma căruia rămâne paralizat. În timpul
urmăreşte, cu o formulare a autorului,
spitalizării se îndrăgosteşte de o asistentă
„condiţia românilor din deceniul patru”. În
medicală, Cora, cu care face călătorii în
centrul romanului stă destinul lui Radu
ţinuturi exotice, iniţiind-o în arta teatrală.
Furtună care, ca student în Bucureşti, este
contemporan cu grevele de la Griviţa şi cu L. T.
mişcările pentru drepturi sociale din
Universitate. Având o ascensiune rapidă ca ONICEANU Marius, Cazul Benjamin
secretar particular al unui anume Răutu, Soroca, Bucureşti, Editura SAS, [1994?].
important om politic şi ministru al
Învăţământului într-un guvern interbelic, T. I., CROR, VI, 1994, 11, 15.
protagonistul izbuteşte nu numai să îşi
L. T.
asigure accesul la cercurile puterii, ci şi să
facă o carieră universitară de succes, cu ORLEA Oana, Otrava din memorie, RL,
multiple stagii în străinătate. La întoarcerea în
XXVII, 1994, 39, 20; Otrava din memorie,
ţară, Radu Furtună află de sinuciderea
VR, XC, 1995, 5–6, 52–57, fragmente
suspectă a şefului său, în spatele căreia
dintr-un roman cu titlul neprecizat.
bănuieşte un complot angajat de interese
politice obscure. Pe firul investigaţiei, în L. B.
căutarea unor explicaţii oculte, naraţiunea se
structurează senzaţional, cu răsturnări PANIŞ Anatolie, Să îngropăm trecutul.
neverosimile de situaţie, cu evenimente Roman document, [Bucureşti]., Editura
simetrice şi coincidenţe regizate. Snagov, 1994, 174 p. Cu o pref. a autorului.
Roman realist. Evocă drama satului românesc
***, BNR, XLIV, 1995, 13, 33. în timpul regimului comunist. Tache Balaur,
L. T.
personaj de o reală autenticitate, se opune
curajos deciziei politice de demolare a casei
OCHINCIUC Ion, Capcana din Bulevardul sale, ca o ultimă formă de afirmare a
Primăverii, Bucureşti, Scripta – Calypso, 1994, demnităţii sale de ţăran.
284 p. (România azi). Cu o caracterizare L. B.
nesemnată pe coperta a IV-a. Roman poliţist.
PARASCAN Constantin, Orga de argint,
***, BNR, XLIV, 1995, 2, 37. Iaşi, Junimea, 1994, 149 p. Roman bucolic. O
L. T. „metapoveste” ai cărei protagonişti, Nelia şi
179 POPESCU Dumitru Radu 1994
Valentin, reeditează, asemenea cuplului prospeţime şi farmec unui roman bine

primordial, „cea mai veche poveste a structurat epic.
omenirii” (Constantin Dram). Pretextul
găsirii unei orgi de argint deschide drumul L. B.
iniţiatic pe care-l vor parcurge cei doi.
PEACOCK George [Gheorghe PĂUN],
Miruna Mureşan, UC, V, 1995, 4, 11; Dram, Hotel Anghila, Bucureşti, Scripta, 1994, 148
Lumi, 22–25. p. Roman poliţist.
L. B. L. B.
PARDĂU Platon, Condotierul, Bucureşti, PETRIA Petre, Tinereţea, drumul vămilor.

Odeon, 1994, 158 p. Roman poliţist. Roman de dragoste, Râmnicu Vâlcea, Conphys,
1994, 92 p.
Emil Mladin, RL, XXVII, 1994, 32, 7.
***, BNR, XLIV, 1995, 19, 34.
L. B.
L. B.
PARDĂU Platon, Omul de la Interpol,
Bucureşti, Odeon, 1994, 151 p. Roman poliţist. PETRIŞOR Marcel, Secretul fortului
treisprezece v. Memorii, 1991.
L. B.
' PLEŞEA Gabriel, Aruncă pâinea ta pe ape,
PASCU Al., Căţelul cu urechi ca de Bucureşti, Vestala, Alutus-D, 1994, 315 p. (În
cârpă, CRC, 1994, 8, 9; Piatra ponce, CRC, lb. engleză: Bitter by Thy Bread, New York,
1994, 8, 9, fragmente din romanul Unde (?). G. P., 1989). Roman „brodat pe experienţa de
L. B. exil a autorului” (Titu Popescu). Protagonistul,
Ion Olteanu, emigrant la New-York, încearcă
PĂUN Gheorghe, Oglinzi mişcătoare, să-şi depăşească crizele de inadaptare în ţara de
Bucureşti, Scripta, 1994, 223 p. Roman adopţie. Naraţiunea rectilinie, fără dinamism
oniric. Alexandru, student la matematică, sau culoare, inventariază o existenţă banală,
evocată cu simţurile parcă atrofiate de noile
trăieşte o experienţă stranie, cauzată de un
realităţi americane.
accident. Starea de inconştienţă în care
rămâne timp de câteva zile reprezintă pentru
Bitter by Thy Bread, New York, G. P.,
protagonist o continuare în vis a călătoriei pe
1989.
care o începuse. Plecat în vacanţă la fratele
său, profesor de lb. română la Săliştea, Emil Mladin, RL, XXVII, 1994, 29, 7; Mihaela
Alexandru, acum în comă, are percepţia Ursa, ST, XLV, 1994, 12, 52; Simion Bărbulescu,
amalgamată a unor imagini şi personaje reale Scriitori din diaspora new-yorkeză, LCF, s. nouă,
din satul pe care nu apucase să-l vadă, din 1999, 2, 19; Micu, Istoria, 653–654; Popescu,
Editoriale, 57–59.
cauza accidentului suferit. ~ ţese, astfel, o
canava originală, în care îmbină apriorismul L. B.
fantastic cu firescul din realitate. Satul, loc
hipnotic, din care nu poţi fugi, planurile POPESCU Dumitru Radu, Dumnezeu în
paralele surprinse în oglinzi deformate sau bucătărie, Bucureşti, Viitorul Românesc,
cele de o acurateţe ireproşabilă, toate conferă 1994, 205 p. Demarat sub auspiciile unui
1994 POSTELNICU Ioana 180
policier – o serie de presupuse sinucideri se se dedă, scotocind în cele mai îndepărtate

dezvăluie, în visul zidarului Gogoneaţă, ca tot cotloane ale sufletului, „cu luciditate, fără
atâtea crime –, textul îşi tulbură progresiv falsă candoare, cu o deplină sinceritate”
coerenţa prin intruziunea oniricului, ce (Teodor Vârgolici), constituie o rememorare
sfârşeşte prin a se impune ca o altă realitate. fidelă a propriei vieţi şi, totodată, o fină
Punând în centrul naraţiunii fiinţe fără destin, analiză psihologică a sufletului feminin,
imune la tortura conştiinţei, la prezenţa efectuată inclusiv prin prisma experienţelor
vreunei culpe, alta decât cea primară, în erotice. Candoare, pasiune, maturitate – etape
virtutea căreia şi acţionează, ≈ este „metafora ale evoluţiei sale sentimentale –, toate sunt
spaţiilor purificatoare în care «tronează oferite, asemenea unei spovedanii, celui cu
ochiul divin» […], o domestică încăpere, cu care hotărâse, nu cu mult înainte, să plece
ferestre largi, cu maşină de gătit, uriaşă, unde spre moarte. Finalul abrupt, ce vesteşte
pot să se întâlnească şi să discute cei care începutul Revoluţiei, exact când sufletul
nu-şi găseau locaş de întâlnire în alte părţi, şi Almei părăseşte această lume, coincide cu
cei care voiau să se întâlnească măcar cu ei sfârşitul unei ere pe care protagonista, în
înşişi, luând o oală de vin” (Octavian Duţă). încercarea sa de „mărturie particulară”(Vlad
Sorianu), o înfierase cu fermitate.
Octavian Duţă, Realitatea ca vis sau metafora
spaţiilor purificatoare, LTE, IV, 1994, 45, 6; Teodor Vârgolici, ALA, IV, 1995, 254, 4;
Elena Beram, JL, s. nouă, V, 1994, 43–48. 3; Nicolae Baboi, VAR, VI, 1995, 12, 20; Vlad
Mircea Tomuş, ROS, I, 1995, 1, 51–56; Ion Vlad, Sorianu, ATN, XXXIV, 1997, 12, 5.
TR, s. nouă, VII, 1995, 11, 4; Valeriu Cristea,
CAI, 1995, 3–4, 12–16; Luminiţa Holban, LTE, V, L. B.
1995, 22–26, 4; Jeana Morărescu, Proba iniţiatică
a şahului, LTE, VI, 1996, 39, 10; Goci, Romane, PRUNDEA Alexandru, Procesul unui
34, 323–332. intelectual, f. l., Romfel, 1994. „Neputinţa de
L. B.
a distinge între real şi irealul unei utopii
halucinante, nu se consumă la nivel
POSTELNICU Ioana, Remember, Bucureşti, metafizic, ci este consecinţa unui spirit
Albatros, 1994, 168 p. Roman de analiză mediocru, lipsit de putere de observaţie, care
psihologică. Scrisă la persoana întâi, se foloseşte de locurile comune ale filozofiei
naraţiunea se constituie într-o confesiune al pentru ca lumea imediată să-i pătrundă în
cărei timbru, de o „tulburătoare intimitate”, ar gând” (Rusanda Mureşan).
sugera o apropiere de ideea de „text
Rusanda Mureşan, ST, XLVI, 1995, 4–5, 69.
autoreferenţial” (Vlad Sorianu). Protagonista,
scriitoare şi ea, ajunsă la vârsta a treia, duce, L. B.
împreună cu soţul, în Bucureştiul sfârşitului
de deceniu opt al veacului trecut, o existenţă RADU Elena, Pământul silniciei, Galaţi,
ternă, întrerupându-şi singura îndeletnicire Porto Franco, 1994, 143 p. Roman de
plăcută, lectura, prin statul la interminabilele senzaţie, cu acţiunea plasată în perioada
cozi „comuniste” din faţa alimentarelor. interbelică. Felin Condrescu, fiică de boieri,
Atunci când îşi găseşte soţul mort, în cunoaşte, într-o vacanţă la mare, un tânăr de
apartamentul friguros, Alma nu are puterea condiţie modestă, de care se îndrăgosteşte şi
să-l părăsească şi-l veghează, aproape cu care se căsătoreşte, împotriva voinţei
îngheţată, într-un fotoliu, o întreagă noapte părinţilor. Războiul o aduce pe protagonistă
geroasă de decembrie. Mărturia totală la care la limita sărăciei şi a foamei, aceasta fiind
181 SADOVAN V. Alexandru 1994
nevoită să-şi câştige cu greu existenţa, pentru tentativă de demonstrare a valabilităţii

ea şi pentru restul familiei, după ce tatăl fuge câtorva teze filozofice desprinse din Etica lui
în străinătate, iar soţul pleacă pe front. Lipsite Spinoza) a lui Mihai Cosma, în corelaţie
de substanţă, personajele populează un epic strânsă cu iubita sa, Doina, dar, mai ales, cu
facil, artificios şi schematic. Erika, maşina lui de scris, metamorfozată
ingenios în personaj distinct, cu aventuri
L. B.
independente. De fapt, Mihai şi Erika sunt
personajele care explorează lumea sufocată în
' RAŢIU Emil, Bariera. Romanul exilului,
chingile «socialismului multilateral», ceilalţi
Cluj-Napoca, Clusium, 1994, 194 p.
(Andrei, Doina, miliţianul Zamfir savuros
(Mărturii, 4). Cu o prezentare de Teohar crochiat) constituind un reazem al descope-
Mihadaş, pe coperta a IV-a a cărţii. ririlor” (Alexandru Spânu).
Fragmente: O cortină, LCF, s. nouă, 1991,
30, 10; Împărţirea lumii, LCF, s. nouă, 1991, Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1994, 27, 4.
48, 11, 12; În labirint, TR, s. nouă, IV, 1992,
L. B.
28, 6. Roman de analiză socială şi psihologică.
Rod al unei experienţe dureroase, ≈ se
ROMAN Regis, Întoarceri pierdute,
constituie într-o autentică mărturie despre
Cluj-Napoca, Zamolxis, 1994, 152 p. Roman
„imperativul şi tentaţia libertăţii” într-o
de introspecţie. Cartea „transmite o experienţă
societate totalitară. Ca atare, cartea devine
subiectivizată în cel mai înalt grad, dar trăită
„radiografia necruţătoare a conştiinţei, a
în acelaşi timp de personaj sub semnul unei
filozofiei de viaţă, pe care un exilat şi-o maxime raţionalităţi. O febrilitate a
asumă” (Zaharia Săngeorzan). Aparent o reflexivităţii transpare în roman, astfel încât
reconstituire a numai trei luni din viaţa realitatea obiectivă, exteriorul nu este
protagonistului Virgil Nan, naraţiunea oferă, prezentat decât sugerat, ca pretext pentru
prin evocarea şederii sale în lagărul pentru intense panseuri, lungi raţionamente,
exilaţi politici de la Usküdar, tabloul complex vehemente demonstraţii şi excursuri teoretice
al condiţiei sociale a refugiatului român, care amintesc de Ulysse al lui Joyce”
alături de „un «pitoresc» album de portrete (Patricia Comănescu).
înrămate în amărăciune” (Teohar Mihadaş).
Patricia Comănescu, EX, XXVIII, 1996, 10–
Radu Mărăşescu, TR, s. nouă, VII, 1995, 16, 4; 11–12, 31.
Ion Maxim Danciu, TR, s. nouă, VIII, 1996, 17, 3,
8–9; Zaharia Sângeorzan, Exilul, destinul, L. B.
labirintul, JL, s. nouă, X, 1999, 7–10, 20–21.
SADOVAN V. Alexandru, Oltenii cu cobiliţa.
L. B.
Roman capodoperă, Bucureşti, Alcris, 1994,
462 p. Roman rural. Reconstituie viaţa unui
REBREANU Vasile, Bizoni şi manechine,
sat românesc din Oltenia în perioada
fragment din romanul Legaţi-vă centurile de
interbelică, urmărind destinul unei familii de
siguranţă, LTE, IV, 1994, 50, 8–9.
ţărani. Palidă replică moromeţiană, Dode
L. B. Băniţă Nudoarme trudeşte din greu, împreună
cu cei şapte copii ai săi, pogoanele răsfirate în
RIZEA Felix Anton, Domino. Scene din perimetrul Dăbulenilor, iar băieţii săi pleacă
viaţa şi dragostea unui vagabond, f. l., [1994?]. la Bucureşti pentru a se căpătui. Deşi naraţiunea
„Urmăreşte evoluţia programată (există o abundă în evenimente, protagonistului „nu i
1994 SĂLCUDEANU Petre 182
se întâmplă, la drept vorbind, nimic interesant” UC, VIII, 1998, 2, 9; Răzvan Voncu, O trilogie
(Horia Gârbea). ţărănească la sfârşit de mileniu, CAI, 2000, 2–3,
86–88; Goci, Romane, 20, 299–313; Dumitru
Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1994, 8, 15. Micu, Literatura, 252.
L. B. L. B.
SĂLCUDEANU Petre, Bunicul şi lacrima SĂSĂRMAN Gheorghe, Cupa de cucută,

din carburator, Bucureşti, Albatros, 1994, Timişoara, Sedona, 1994, 260 p. Roman
301 p. Roman poliţist. science-fiction.
L. B. Cornel Robu, Sf-ul românesc în dezbatere: ~.

Alegorie şi ancheta ficţiune. O dublă dedublare,
SĂRARU Dinu, Crimă pentru pământ, TR, s. nouă, VI, 1994, 4, 8–9; Horia Gârbea, LCF,
Bucureşti, Eminescu, 1994, 239 p. Fragment s. nouă, 1994, 17, 16; Mihai Grămescu, JSF, IV,
de roman (romanul a fost anunţat iniţial cu 1995, 104, 16.
titlul N-avea în mână decât mugurii de cireş), L. B.
LTI, ed. română, 1999, 29, 28. Roman rural.
Ultima parte a Trilogiei ţărăneşti, ce mai SGARCEA Valentin, Dan Zepa
cuprinde romanele Nişte ţărani (1974) şi ANTONOAIE, Invers, Constanţa, 1994, 93
Iarba vântului (1993). Localizat în acelaşi p. Cu o pref. a autorilor, intitulată Provocare.
topos de referinţă al prozei lui ~, Cornu Roman parodic. Naivităţile societăţii
Caprei, după momentul revoluţionar al postdecembriste sunt ironizate printr-o
anului1989, ≈ „încheie trilogia într-o notă reflecţie ludică asupra stereotipiilor din lumea
profund dubitativă. Va renaşte cu adevărat românească a acelei perioade.
lumea ţărănească, atâta vreme cât renaşterea
ei se petrece sub semnul unei crime pentru o I. T.
palmă de pământ? Va mai putea ea să-şi
găsească reperele sfărâmate? Va fi o SIMION Ana, Scaune cu lanţuri, Bucureşti,
renaştere completă, o renaştere a E. M., 1994, 200 p. Roman-parabolă pe tema
spiritualităţii ţărăneşti sau doar o renaştere a ficţiunii. Paul Marian, autorul unei nuvele de
instinctelor de proprietate, a conflictelor, a succes, dedicate prietenului său, Mihai
sărăciei?” (Răzvan Voncu). După experienţa Ulman, este victima propriului scenariu
traumatizantă a colectivizării (Nişte ţărani) şi narativ. Ulman reuşeşte să transpună acţiunea
după abulia lâncedă a unei umanităţi tot mai nuvelei în realitate, într-un experiment ce
înstrăinate de valorile spaţiului ei originar anulează graniţele dintre realitate şi ficţiune.
(Iarba vântului), ≈ propune, în persoana lui
I. T.
Damian Vulpenaru, imaginea unui alt Ion,
învins, de astă dată, nu de blestemul iubirii
SOARE Romeo, Babel, Tg. Mureş, Casa
(relaţia adulterină cu Daria), ci de dorinţa de
de Editură Mureş, 1994, 127 p.
răzbunare pentru pământ a familiei acesteia.
Biblioteca Judeţeană Mureş (catalogul electronic).
– Bucureşti, Pro, 1996.
I. T.
Alex Ştefănescu, RL, XXVIII, 1995, 4, 6;
Mircea Tomuş, ROS, I, 1995, 2, 54–59; Bogdan STANCIU Florica, Aşteapta-mă, iubire,
Popescu, CAI, 1995, 3–4, 95–96; Gheorghe Marin, Constanţa, Muntenia, 1994, 119 p. Roman
183 TĂNASE Virgil 1994
sentimental. Evocă viaţa a două asistente în anii cincizeci şi sfârşeşte în perioada de

sociale din România perioadei comuniste. după Revoluţia din 1989. Ziaristul Valeriu
Dobreanu o salvează pe profesoara Valentina
Ion Roşioru, Happy ending stories, TMS, Corban din mânile unor huligani care vroiau
XXIX, 1994, 8, 6; T. Mădălin, La porţile să o violeze. Pasiunea fulgerătoare care îi va
destinului, TMS, XXXI, 1996, 6, 6.
lega pe cei doi are un sfârşit tragic. Valeriu
I. T. este acuzat pe nedrept de spionaj şi zace
mulţi ani în închisoare, fără a fi judecat.
STELEA Nicolae, Astrologul, Bucureşti, Valentina se îmbolnăveşte de cancer şi moare
ExLibris Universalis, [1994?], 159 p. Roman trei ani după ce dă naştere lui Alexandru,
istoric. În jurul anului 1430, după domnia lui fructul iubirii ei cu Valeriu. Tatăl şi fiul se
Mircea cel Bătrân în Ţara Românească, aflată vor reîntâlni doar şaptesprezece ani mai
acum în impas faţă de Poartă, au reînviat târziu, în 1988, dar pentru puţin timp.
luptele pentru scaun. Conflictele cu turcii şi Alexandru va fi ucis în vâltoarea Revoluţiei
încercările lui Vlad Dracul de a obţine din Decembrie 1989.
puterea politică se finalizează prin intervenţia
providenţială a unui astrolog alchimist, care ***, UC, V, 1995, 1, 14.
întruchipează figura magului cu rol controversat M. M.
în istorie.
ŞTEFAN Ioan T., Nedumerirea vameşului,
***, RL, XXVII, 1994, 45–46, 6. Constanţa, Metafora, 1994, 141 p. (Aventuri
I. T.
pe litoral). Roman de aventuri. Vameşul Ene
Dinu ajută procuratura să rezolve un caz de
STOENESCU Alex Mihai, Moartea la contrabandă cu droguri. Furnizorul, pentru
stop, fragment din romanul Îngerul tatuat, echipa de handbal din Constanţa, era Matilda,
VAR, V, 1994, 4, 14–15. fosta lui iubită.
A. S.
I. T.
ŞTEFĂNESCU Sorin, Şamanul, Bucureşti,

STOICA Aurel C., Duhovnicul Satanei, III,
Savas Press, 1994, 312 p. (Colecţia science-
v. Duhovnicul Satanei, I, 1991.
fiction). Roman ştiinţifico-fantastic. O navă
cosmică în derivă întâlneşte, în spaţiu, o
ŞAIN Emil, Femeia în verde, Timişoara,
copie fidelă a Pământului.
Excelsior, 1994, 152 p. (Duel). Roman poliţist.
A. S. Cărăşel, Mic dicţionar, 214–215.
A. S.
ŞERBĂNESCU Mircea, Iubind şi urând
telefonul, fragment din romanul Întâia noapte TĂNASE Stelian, Vlad, fragment de
a destinelor, LTE, IV, 1994, 7, 9. roman, CNT, 1994, 38, 8–9.
A. S. A. S.
ŞOVU George, Dragoste şi moarte sau TĂNASE Virgil, Evenţia Mihăescu. Tratatul
Mirese şi îngeri. Bucureşti, Orpheus, 1994, dumneaei de călătorie exotică la ceasul
235 p. Roman de dragoste. Acţiunea începe nunţii sale dintr-un secol revolut, Craiova,
1994 TOMA Dumitru 184
Scrisul Românesc, 1994, 174 p. Romanţ „deo- Romanul continuă astfel, nejustificat, mult
potrivă investigaţie şi loc de constatare, după dispariţia protagoniştilor, comentariul
povaţă şi lucrare de moravuri” (Eugen politic covârşind materia epică.
Simion). Vol. se constituie din lecturi
fragmentare ale unor peisaje sufleteşti, a ***, UC, IV, 1994, 3–6, 8; ***, BNR, XLIII,
căror autenticitate stă exclusiv în logica 1994, 20, 55.
istorisirii. Serie de fragmente „micro-
A. T.
discontinui”, în care fiecare piesă rezumă
întregul (I. Negoiţescu).
TUPAN Marius, Vitrina cu păsări împăiate,
Eugen Simion, El vaporean, ea buzoiancă, Bucureşti, Fundaţia Luceafărul, 1994, 349 p.
LTE, IV, 1994, 48, 3; Negoiţescu, Scriitori, 432– Cu o caracterizare a autorului pe coperta a
434. IV-a. Fragmente: ≈, RL, XXIII, 1990, 10, 14–
15; ≈, TNLS, II, 1990, 36, 6–7; La mănăstire,
A. S.
LCF, s. nouă, 1990, 42, 10. Roman alegoric.
Anatol Rovina, scriitor din capitală, e adus de
TOMA Dumitru, Singur aproapele meu,
Andrei Deanu într-un oraş-sanatoriu, menit să
Arad, Sofia, 1994.
ofere adăpost creatorilor. I se spune Cetatea
Bănescu, Muşchetarii, I, 178–179. de Aur sau Oraşul-muzeu pentru că aici
urmează să fie adunaţi toţi artiştii, pentru a fi
A. T. expuşi publicului. Casa care i se oferă lui
Anatol seamănă de aceea cu o cuşcă. Oraşul-
TUDORAN Radu, Sub zero grade, Bucureşti, muzeu e un loc al încremenirii şi al
Arta Grafică, 1994, 479 p. Cu o pref. a mortificării, structura sa geometrică
autorului şi o notă din partea editurii. constituind, în acelaşi timp, un instrument de
Fragmente: RL, XXIV, 1991, 20, 14–15; inhibare a vitalităţii şi un mijloc de control.
Anna – Passionaria, RL, XXV, 1992, 10, 14– Anatol Rovina descoperă însă subteranele
15. Face parte din ciclul Sfârşit de mileniu, oraşului şi existenţele fantomatice ale
alături de romanele Casa domnului Alcibiade vechilor locuitori, excluşi din proiectul urban
(1978), Retragerea fără torţe (1982), Ieşirea ideal. Metaforă transparentă a imersiunii într-
la mare (1984), Victoria neînaripată (1985), un subconştient al istoriei, existenţa subterană
Privighetoarea de ziuă (1986), O sută una situează supravieţuirea într-un spaţiu al
lovituri de tun (1989). Roman politic. Din refulării şi iraţionalităţii. Romanul propune
marea familie Alcibiade, naraţiunea astfel o alegorie amară a regimului totalitar,
urmăreşte biografia ultimilor doi fii, Titus şi în care rezistenţa şi acceptarea se regăsesc –
Tadeu. La sfârşitul anilor ’40, ei aleg două rezidual sau manifest – în aceeaşi
trasee existenţiale simetrice. Titus piere, negativitate. Finalul imaginează oraşul
încercând să părăsească ţara ameninţată de invadat de animale sălbatice, dar nu eliberat,
instaurarea regimului comunist; Tadeu, fost ci distrus. Cu o logică alegorică uneori mai
membru al diviziei Tudor Vladimirescu, puternică decât aceea epică, romanul rezistă
urmează calea rezistenţei anticomuniste şi prin bogăţia orizontului fantasmatic aşezat în
este ucis, ca partizan, undeva în Munţii faţa retinei, mai degrabă decât prin istoria pe
Făgăraşului. Cele două destine oferă care o povesteşte.
autorului ocazia unei reflecţii asupra rolului
ideologiei comuniste în istoria poporului ***, RL, XXVII, 1994, 45–46, 6; Minea Moisă,
român, până în pragul revoluţiei din 1989. R, 1995, 1–2, 14; ***, BNR, XLIV, 1995, 4, 37;
185 ŢUGUI Ion 1994
Monica Spiridon, LCF, s. nouă, 1995, 10, 5; Alex construit întreg oraşul. Aşteptând să-şi ia
Ştefănescu, RL, XXVIII, 1995, 9–10, 8; Octavian revanşa, după cum literatura însăşi aşteaptă să
Soviany, CNT, 1995, 15, 5; Radu Cernătescu, Prin îşi reclame drepturile pierdute, fantasma
subteranele Curţii-Vechi, spre universalitate, LCF,
balaurului funcţionează ca o oglindă a
s. nouă, 1995, 15, 10; N. B., VAR, VI, 1995, 4, 21;
Eugenia Tudor Anton, CNC, VI, 1995, 5, 14; Emil clepsidrei textuale, a mecanismului producător
Manu, ALA, IV, 1995, 271, 4; Gabriela Duda, de text. Autospecularitatea, pe filieră Gide, a
Povestiri din irealitatea învecinată, ST, XLVI, acestui continuu performance textual se
1995, 6, 20; Costin Tuchilă, VR, XC, 1995, 7–8, reflectă într-o structură în ecou a generatorilor
134–137; Evelina Cârligeanu, TMS, XXX, 1995, nu doar semantici, ci şi fonetici. Imaginea
9, 7; Vasile Spiridon, ATN, XXXII, 1995, 8, 4; exemplară a nisiparniţei ori a clepsidrei
Sorina Gabriela Costea, MI, VI, 1995, 51–52, 12; rezumă simbolic întreaga carte bilingvă ca pe
Adrian Dinu Rachieru, O imaginaţie arhaică, MI,
o enormă hieroglifă care se autoreprezintă, ca
VII, 1996, 56–57, 6.
o spirală învârtindu-se în jurul propriului ax
A. T. arhetipal.
' ŢEPENEAG Dumitru, Cuvântul nisipar- Le Mot sablier, tr. de Alain Paruit, Paris,
niţă, cu o pref. de Adrian Marino şi cu o Éditions P. O. L., 1984.
autobiobliografie, Bucureşti, Univers, 1994,
96 p. (Ithaca. Scriitori români din exil). (Text Adrian Marino, Aventura limbajului, JL, s.
nouă, II, 1991, 15–16, 3; Dan Cristea, Exilul
bilingv, scris iniţial în română şi în franceză,
în limbă, LCF, s. nouă, 1994, 5, 5; Nicolae Bârna,
şi apărut mai întâi în Franţa, în tr. lui Alain
Prefirarea grăunţelor, CAI, 1994, 9–11, 127–
Paruit, cu titlul Le Mot sablier, în 1984). 130; Miruna Nicolae, Romancierul-nisiparniţă,
Roman poematic şi muzical, autobiografic în RL, XXVII, 1994, 28, 6; Aura Christi,
bună măsură, un text-performance care „Scriitorul-nisiparniţă”, CNT, 1994, 35, 16;
transcrie drama trecerii de la identitatea Eugen Simion, Romanul autobiografic textualist,
scripturală românească la cea franceză. LTE, IV, 1994, 42, 3; Octavian Soviany,
Odiseea autoexilului afectiv şi cultural al Dezhumarea dragonului, CNT, 1994, 42, 5; Bârna,
naratorului, a transmutării sale din matricea Ţepeneag, 177–183; Jean-Pierre Longre, Passage
lingvistică a românei în lb. de adopţie, de frontière et exil linguistique. Réflexions sur Le
mot sablier de Dumitru Tsepeneag, „Lettres et
franceza, este supusă dezbaterii câtorva
cultures de langue française”, 1999, 24, 69–76;
personaje dotate cu vocaţie teoretică.
Margareta Gyurcsik, Une contribution roumaine
Protagonistul, un reflex auctorial semnalat au nouveau roman, în vol. La Roumanie et la
discursiv prin persoana întâi, îşi confesează în francophonie, Timişoara, Anthropos, 2000, 142–
faţa lor intenţia de a se debarasa de „balastul” 156. V. şi Zadarnică e arta fugii, 1991.
de fantasme al românei, de a exorciza
încărcătura imaginară originară a inconştien- L. Pv.
tului său culturalizat, pentru a putea scrie fără
ŢUGUI Haralambie, Ultima grevă a
inhibiţii în franceză. Există câteva puternice
foamei, fragment din romanul Amintirile unui
nuclee ale unui imaginar de o debordantă
ciudat ofiţer, CRC, 1994, 15, 9.
plasticitate, care par să contrazică viziunea
escatologică a unora dintre personaje asupra A. T.
literaturii. Un astfel de nucleu imaginar, cu
rost de generator textual şi fantasmatic, este ŢUGUI Ion, Inocenţii şi blidul Satanei,
figura şarpelui gigantic, balaur cu şapte sau Bucureşti, Sirius, 1994, 285 p. Literatură de
cu douăsprezece capete, peste care s-a sertar, potrivit afirmaţiei autorului de pe
1994 ŢUGUI Ion 186
coperta a IV-a. Roman parabolic. Eugen Nobel, ca ultimă certificare a elevaţiei lor
Zimbrean, zis Poetul, încearcă să îşi publice spirituale. În vreme ce Filomella scrie o teză
romanul intitulat Domul cenuşiu, făcând cât despre Legea distrucţiei universale şi factorii
mai puţine compromisuri cu prea-puternicul ei pozitivi în fenomenologia entropică,
Departament al Festivităţilor. Soţia lui, Clara, Inocenţiu iniţiază o expediţie în căutarea unei
îşi câştigă existenţa pictând icoane şi populaţii extraterestre diafane, care duce o
confecţionând flori artificiale, supravegheată, existenţă subpământeană în munţii Carpaţi.
la rândul ei, de către Departamentul Sfinţilor. La capătul călătoriei sale, exploratorul devine
Singurii prieteni ai Poetului şi Clarei sunt el însuşi o fiinţă diafană şi, ca o formă de
vecinii lor de bloc, Maestrul Filozof, un fost consacrare târzie, e achiziţionat de Muzeul de
deţinut politic, şi partenera lui de viaţă, Speologie. Inaugurată sub auspicii ludice,
Maria, o fostă călugăriţă, căreia i se permite naraţiunea descoperă treptat registrul serios,
să completeze meniul familiei cu alimente constatând, prin alternarea unor perspective
rămase de la Cantina Ideologiilor, unde îşi onirice, fantastice şi suprarealiste, modelarea
câştigă existenţa spălând vasele. Cutremurul realităţii sub presiunea aspiraţiilor ideale. Ca
de la 4 martie 1977 pune capăt existenţei şi în Don Quijote, automistificarea ridicolă a
acestor personaje obligate să-şi ducă traiul eroilor capătă în final accente tragice.
într-o lume absurdă, golită de sens. Răul a
devenit banalitate în acest univers coşmaresc, ***, UC, IV, 1994, 3–6, 10; Micu, Literatura,
marcat stilistic de o reuşită manipulare, din 252.
punct de vedere artistic, a limbajului de lemn
A. T.
din vremea comunistă.
ŢUNEA Simion, Dă-mi măcar o zi de iubire,
***, BNR, XLIII, 1994, 23, 61.
Timişoara, Helicon, 1994, 290 p. Cu o
M. M. prezentare nesemnată pe coperta a IV-a.
Roman sentimental al maternităţii. Anca
ŢUGUI Ion, Strania iubire, Bucureşti, Măgureanu, studentă la medicină, rămâne
Globus-Sirius, 1994, 303 p. Roman de însărcinată fără a fi căsătorită. După naştere,
dragoste cu caracter burlesc. Într-un centru de femeia o încredinţează pe fiica ei maicii
colectare a mierii, Inocenţiu Preţuitu, Nina, care a asistat-o la naştere şi a susţinut-o
căsătorit cu Bombonica, se îndrăgosteşte de moral în timpul gravidităţii.
Filomella Pacoste. Caracterizate printr-un
procedeu onomastic facil, cele două ***, BNR, XLIII, 1994, 24, 69.
personaje au în comun preocupările înalte şi o
M. M.
aspiraţie marcată spre sferele ideale ale
activităţii umane, proiectate, cu o comică
VASILIU Mircea, Operaţiunea „Egreta”,
seriozitate, într-o existenţă derizorie.
Galaţi, Porto Franco, 1994, 142 p. (Detectiv).
Filomella, care scrie texte comerciale pentru
Roman poliţist.
promovarea produselor apicole, se simte, în
fapt, o gânditoare profundă, autoare a unui
***, BNR, XLIV, 1995, 4, 37.
sistem filosofic original; Inocenţiu, inventator
al unei centrifuge pentru rafinarea mierii, se A. T.
crede, în forul său intim, un descoperitor cu
vocaţie de explorator. Pe căi diferite, ambele VELICAN Sabin, Încântare, Târgu Jiu,
personaje visează la obţinerea premiului Alexandru Ştefulescu, 1994, 204 p. Fragment:
187 ZARIFOPOL Dinu 1994
Împărţirea copilului, BSL, I, 1942, 25, 3–4. memorialistică. Pe firul unui destin
Face parte din ciclul Marea călătorie, alături individual, ≈ schiţează o frescă politică,
de Răzvrătitul (1995) şi de *Robii destinului surprinzând, de-a lungul a patruzeci de ani,
(1998). Roman autobiografic. Urmăreşte, din istoria tulbure a relaţiilor dintre
primii ani de viaţă până la sfârşitul şcolii intelectualitatea evreiască şi Partidul
primare, pe Sever Pera, fiu al unei familii de Comunist. Construită în jurul biografiei lui
meşteşugari, crescut de bunici, într-un cătun Iosi, ziarist evreu, membru al Partidului
în preajma oraşului Târgu Jiu. Naraţiune a Comunist din anii ’20, naraţiunea consemnează
copilăriei idilice, proiectată pe fundalul unei trecerea comuniştilor în ilegalitate, acţiunile
societăţi patriarhale, romanul permite subversive din timpul războiului, accederea
reconstituirea unei atmosfere rurale caracte- lor la putere şi procesele de epurare de la
ristice începutului de sec.; mici portrete de sfârşitul anilor ’50. Existenţa protagonistului
meseriaşi, de ţărani şi chiar figura unui erou se leagă strâns de conjunctura politică şi de
local, haiducul Ion, care, în timpul primului poziţia evreilor în cadrul partidului. Angajat
război mondial, sabotează administraţia fără rezerve în presa de stânga dintre cele
germană, se desprind dintr-o evocare care două războaie şi implicat în operaţiunile
împleteşte un pitoresc de factură romantică clandestine orientate împotriva forţelor
cu ilustrarea realistă a unor medii sociale germane de ocupaţie, Iosi primeşte o catedră
diverse. Dincolo de acest strat de semnificaţii la universitate odată cu instaurarea regimului
sociale, universul copilăriei lui Sever se comunist, cade în dizgraţie în urma unei
dovedeşte a fi unul bătrânicios, mut şi imobil tentative de a scrie un roman politic şi moare
prin natura sa, de un calm grav care aminteşte în momentul în care Securitatea îi confiscă
de proiecţia blagiană a spaţiului rural. ≈ se ms. Totuşi, această biografie fracturată se
înscrie într-o tradiţie a literaturii patriarhale, dezvoltă schematic şi fără dramatism,
furnizând o reprezentare cunoscută, fără să ilustrând rece vicisitudinile istoriei.
devină convenţională, a unei lumi care nu şi-a Acumularea documentară de date, figuri
pierdut inocenţa, care nu a avut încă politice şi decupaje jurnalistice, specifică
experienţa înstrăinării, nici pe aceea a memorialisticii, se dovedeşte în cele din urmă
degradării. mai puternică decât ambiţia construcţiei
fictive a unui destin.
A. T.
***, BNR, XLIII, 1994, 15, 44; Mircea Zaciu,
VLASIE Daniela, Sărbătoarea măslinilor,
TR, s. nouă, VII, 1995, 11, 4, 11.
Timişoara, Almanahul Banatului, 1994, 112
p. „Reprezintă literar […] starea de spirit a A. T.
tinerilor din perioada dictaturii şi din anii de
după prăbuşirea ei, când au constatat ZAHARIA Romulus, Casa cu ochii scoşi,
dezamăgiţi că aproape nimic nu s-a schimbat” II, v. Casa cu ochii scoşi, I, 1993.
(Alex Ştefănescu).
ZARIFOPOL Dinu, Naufragiul, I, Bacău,
***, RL, XXVIII, 1995, 7, 6; Alex Ştefănescu, Loreley, 1994, 503 p. Cu o pref. şi o postf. de
RL, XXVIII, 1995, 9–10, 8. Mircea Anghelescu. Fragmente: La Rămureni,
A. T. RL, XXVI,1993, 32, 14–15; Întâmplări la
Rămureni, VR, LXXXVIII, 1993, 10–11, 75–
ZAHARIA Ilie, Iluzii, Bucureşti, Demiurg, 82; *II. Moartea lui Levi, Timişoara, Amarcord,
1994, 267 p. Roman realist, cu tentă 1997. Fragment: ≈, O, s. nouă, 1997, 2, 8–9;
1994 ZLOTEA Mircea 188
III. Şah la rege, Timişoara, Amarcord, 1998, Nicoleta Cliveţ, VTR, XXVIII, 2000, 1, 58–59;
383 p.; IV. Crima generalului, Timişoara, Mihai Dragolea, VTR, XXVIII, 2000, 1, 54–55;
Amarcord, 1999, 430 p. Cu o prezentare pe Georgeta Drăghici, VTR, XXVIII, 2000, 1, 55–56;
coperta a IV-a de Romul Munteanu. Roman Al. Th. Ionescu, VTR, XXVIII, 2000, 1, 56–57;
Iolanda Malamen, „Eu nu am ştiut niciodată să
de familie. Text „amplu, pe multiple planuri,
scriu un roman de sertar” (interviu cu Dinu
un roman puţin vieux style, […] nu un conte à
Zarifopol), VTR, XXVIII, 2000, 1, 50–52;
tiroirs ci un tiroir à contes” (Mircea Nicoleta Sălcudeanu, VTR, XXVIII, 2000, 1, 59–
Anghelescu), urmăreşte două generaţii din 60; Alexandru Vlad, VTR, XXVIII, 2000, 1, 52–
familia lui Iorgu Sumariotis, pe parcusul unui 54; Miruna Mureşanu, UC, X, 2000, 5, 8.
deceniu, de la începutul celui de-Al Doilea
Război Mondial până la naţionalizarea din A. T.
1948. Cu o perspectivă temporală îngustă,
naraţiunea se concentrează şi din punct de ZLOTEA Mircea, S-a întâmplat la Saint
vedere spaţial, limitându-se la consemnarea Casimir, Braşov, Tipocart, 1994, 213 p. Roman
evenimentelor desfăşurate pe moşia de la poliţist.
Rămureni a clanului Sumariotis. Evocarea A. T.
surprinde vacanţele la ţară ale proprietarilor,
instalarea unei garnizoane germane în conac ZOGRAFI Vlad, Omul nou, Bucureşti,
şi, în cele din urmă, transformarea lui în Albatros, 1994, 262 p. Roman realist.
colhoz. Proiectul romanesc încearcă astfel să Urmăreşte patru destine în derivă, după
răsfrângă, într-un mediu închis, reverberaţiile Revoluţia din 1989. Figura lui Constantin
unei istorii în derivă. Fără să se remarce prin Corbea, cea mai consistent conturată dintre
calitatea viziunii realiste, ori prin singularitatea cele patru, este aceea a unui profesor de
destinelor antrenate în acest şir de schimbări, socialism ştiinţific silit să se pensioneze din
≈ se reţine totuşi datorită ilustrării epice Universitate odată cu schimbarea regimului
dense a atmosferei politice din România după politic. Trăind dramatic momentul de ruptură,
încheierea războiului. personajul orbeşte, se închide în sine şi,
scufundându-se în trecut, pentru a-şi pune sub
***, BNR, XLIII, 1994, 21, 60; Alex Ştefănescu,
interogaţie formaţia ideologică, redescoperă
XXVIIII, 1995, 18, 6; Dana Chetrinescu, O, s.
utopia marxistă a „omului nou”. Obsedat de
nouă, 1997, 8, 4; ***, UC, VIII, 1998, 6, 4;
aceasta, Constantin Corbea ajunge să
Eugenia Vâjiac, „Paul Zarifopol, criticul literar,
perceapă, dincolo de abstracţia „omului nou”,
este fratele străbunicului meu” (interviu cu
Cristina Zarifopol), TMS, s. nouă, III, 1998, 8, 3;
o stranie prezenţă încarnată, un personaj-idee
Constantin Trandafir, F, XXXIV, 1998, 10, 44–46; cu care îşi bea ceaiul, îşi împarte biscuiţii şi
Letiţia Guran, „Experienţa americană a fost ca o din care face un partener de dialog. Explicit,
experienţă de război” (interviu cu Cristina fostul profesor de socialism ştiinţific aşteaptă
Zarifopol), VTR, XXVII, 1998, 1, 12–16; ***, de la „omul nou” o revelaţie asupra direcţiei
BNR, XLVIII, 1999, 21, 66; Romul Munteanu, Dinu de evoluţie a umanităţii; implicit, el încearcă
Zarifopol şi romanul modern, LCF, s. nouă, 1999, să se justifice, întorcându-se în trecut pentru a
12, 4, 10; Mariana Şipoş, „În anii comunismului da legitimitate unei ficţiuni ideologice care
nu puteam să scriu ceva ce nu simţeam…” i-a orientat întregul destin. Sub pretextul
(interviu cu Dinu Zarifopol), LCF, s. nouă, 1999, interogării viitorului omenirii, personajul
39, 12–13; Mircea Anghelescu, LCF, s. nouă, ascunde o nelinişte legată de valoarea
1999, 45–46, 31; ***, UC, IX, 1999, 11–12, 23;
propriului trecut. Pentru Constantin Corbea,
Iulian Boldea, VTR, XXVIII, 2000, 1, 57–58; revoluţia din 1989 constituie momentul unei
189 ARCAN Sofia 1995
revelaţii negative, care îi descoperă brusc frescă socială. Ion Munteanu, fiul unui soldat
insignifianţa existenţei sale, dezvăluindu-i din timpul războaielor balcanice, crescut la
dimensiunile unui eşec personal. Celelalte ţară, devine, în perioada interbelică, la
personaje sunt construite similar: Valeria, Bucureşti, un intelectual angajat, visând la
care nu reuşeşte să îşi găsească o slujbă în asanarea vieţii sociale. Acuzat de instigare la
ciuda capacităţilor ei, Andrei, care şi-ar fi crimă, el este închis şi judecat, împreună cu
dorit să fie scriitor dar îşi câştigă existenţa ca autoarea materială a asasinatului, o fostă
anticar, Ştefan, care a abandonat facultatea şi prostituată. Aceasta se va sinucide, pentru a nu
deţine un atelier de reparaţii de ochelari. suporta clemenţa prim-ministrului, purtând în
Urmărite de spectrul ratării, dezorientate, fără roman numele Bulibaşă, în preziua eliberării
posibilitatea de a-şi găsi locul în noua lume, lor comune din închisoare. Ton filozofard, cu
toate aceste personaje ascund în trecut o intenţii moralizatoare, intrigă didactică.
renunţare pe care evenimentele din decembrie I. I.
1989 o pun în evidenţă. Revoluţia stă astfel la
originea unei derute existenţiale care nu se AMARIŢEI Ştefan, Şevaletul, [Iaşi], Boema,
datorează lipsei de sens a lumii, ci pasivităţii 1995, 145 p. Roman al obsesiilor creaţiei
individului. Inadecvarea socială a celor patru artistice. Pictorul Gelu, amic, până la un
personaje se motivează, ca şi în cazul eroilor punct, cu şeful filialei artiştilor plastici dintr-un
lui Brătescu-Voineşti, prin lipsa voinţei; oraş de provincie, Dima, căruia, în tinereţe,
înfrânţi datorită propriei inerţii, printr-un British Museum îi cumpărase două tablouri,
deficit de acţiune, nu printr-o acţiune în sens trăieşte un dureros sentiment de derută.
greşit, cei patru eroi reactualizează în peisajul Disputat de două femei, Anca şi Lena, cea de
romanului românesc tipul inadaptatului, a doua nepoată a „marelui” Dima, Gelu
explorat de literatura începutului de sec. XX. trăieşte în spaima de a nu-şi putea defini
Notabilă rămâne perspectiva asupra personalitatea, ca artist, împiedicat de
evenimentului revoluţionar. Spre deosebire obtuzitatea lumii reale. Extrem de puţină
de multe romane ale deceniului zece care, pregnanţă şi autentic, însă, în trăirile acestui
inspirate de haosul postrevoluţionar, au om, mai degrabă abulic şi cabotin, decât
încercat să ilustreze imaginea unei lumi ieşite raţional şi tenace.
din ţâţâni, ≈ interpretează schimbarea de
regim ca mediu catalizator al unor înfrângeri ***, UC, VI, 1996, 1–2, 11; Victor Cubleşan, ST,
personale. XLVII, 1996, 7–8, 67; Milena Şipeţean, Portret de
grup cu geniu, VTR, XXVII, 1998, 4, 63–64.
***, BNR, XLIV, 1995, 1, 36; Radu Voinescu,
I. I.
CNC, VI, 1995, 6, 5; Alexandru Spânu, LCF, s.
nouă, 1995, 34, 4; ***, GAC, VI, 1995, 1–2, 40;
ARAMĂ Ion, Mareşalul şi emisarii,
Dan C. Mihăilescu, DOI, VIII, 1997, 1, 19.
fragment de roman, VAR, VI, 1995, 8, 22–
A. T. 23. Titlul fr. este identic cu acela al romanului
anunţat în 1992, la sfârşitul romanului
Mareşalul şi soldatul.
1995
I. I.
ALEXANDRESCU-MIHĂLCENI Ion,
Noaptea valpurgică, Iaşi, Junimea, 1995, ARCAN Sofia, Ora ireală, Timişoara,
409 p. Roman sentimental cu pretenţii de Popa’s Art, [1995?]. Fragment: ≈, O, s. nouă,
1995 ASTALOŞ George 190
1992, 7, 13. „Romanul unei lumi fascinante lucrez”, VTR, XXVII, 1998, 11, 38–40; Urian,
dominante de imaginea pădurii, oscilând între Proza, 50–53.
două planuri – real şi fantastic” (Rodica M. M.
Oprean).
Rodica Opreanu, Destinul unei cărţi, VRR, I,

BACALBAŞA Gheorghe, Domiciliu obliga-
1995, 2, 9; Cornelia Ştefănescu, În lumea toriu, Galaţi, Alma, 1995, 237 p. Roman
stânjenarilor, JL, s. nouă, VII, 1996, 5–8, 8; social, inspirat din viaţa medicilor. Chirurgul
Cornelia Ştefănescu, Prin întoarcerea către sine, Florin Zugrăvescu, şeful unei clinici din
spre roman, O, s. nouă, 1996, 8, 12; 15; Rodica capitală, aşezământ care-i va purta, în cele
Oprean, Între real şi ficţiune, ROS, II, 1996, 3–4, din urmă, numele, îşi manevrează cu abilitate
110–112.
subalternii, de care se descotoroseşte cu
I. I. cinism atunci când nu-i mai sunt de folos sau
aceştia îi devin ostili. Produs specific al
' ASTALOŞ George, Mirosul banilor. „socialismului vistorios”, profesorul
Epopeea fiscală a unui roman de pe malul Zugrăvescu îşi loveşte colegii cu precădere
Senei. Roman epistolar, tr. de Aurelia Ulici, sub aspect moral, pătruns de o fioroasă sete
Bucureşti, Europa Nova, 1995, 190 p. de putere, în numele căreia nu se dă în lături
Fragment: ≈, tr. de Gabriela Negreanu, cu o de la nimic. Printre victimele sale se numără
notă Romanul – scrisoare mai lungă, de Ion medicii Ovidiu Singureni şi Horia Preda –
Deaconescu, ST, XLIV, 1993, 1, 15–17. Ms.
căruia îi fură o lucrare de specialitate –, dar şi
original al cărţii, în lb. franceză, va fi editat
doctoriţa Ioana Lujeriu, pe care o
în anul 2000. Roman epistolar. Devenit
îndepărtează din clinică apelând la forţele de
contribuabil francez, românul ~ se confruntă
represiune ale Partidului Comunist. Memorabilă
cu precisa şi exasperanta birocraţie din ţara sa
de adopţie. O verificare fiscală devine rămâne, sub acest aspect, imaginea Mariei
pretextul narativ al unui fermecător schimb Pietraru, consilier în cadrul Direcţiei cu
de scrisori în care sunt trecuţi în revistă probleme speciale al C. C. figură tipică de
scriitori şi artişti francezi sau români care au torţionar implacabil, la ajutorul căreia
trăit în Franţa, precum şi aventurile lor, mai apelează Zugrăvescu pentru a lovi în Ioana.
mult sau mai puţin administrative. Umorul Scris limpede, prin recurgerea la mijloacele
debordant al autorului se hrăneşte, din plin, verificate ale realismului clasic, romanul
din absurdul modernităţii. performează, în ciuda faptului că, în afară de
Zugrăvescu, personajele nu se individualizează
– Iaşi, Cronica, 1997; Bucureşti, Pontica, 1997. ca voinţe puternice, ci sunt mai degrabă euri
vulnerabile, marcate de biografii mai mult
Si le fisc n’était conté: autofiction épistolaire,
sau mai puţin problematice. Pattern-ul
Bucureşti, Tritonic, [2000?].
psihologic al strămutării forţate, din copilăria
Sorin Preda, „Romanul e o scrisoare mai Ioanei, reverberează astfel, în chip plauzibil,
lungă”, interviu cu ~ , TNLS, III, 1991, 5, 3; ***, în lipsa sa de reacţie, la maturitate, în faţa lui
BNR, XLIV, 1995, 6, 35; ***, VAR, VI, 1995, 6, Zugrăvescu, explicând carenţa de apetit vital,
20; Nicolae Baboi, VAR, VI, 1995, 6, 20; uşurinţa cu care aceasta renunţă la luptă,
Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1995, 25, 4; Titu izolându-se, pentru a putea să supravieţuiască.
Popescu, ST, XLVI, 1995, 10–11, 6; Tudorel
Urian, CVT, s. nouă, I, 1995, 4, 7; Andrei Zanca, Alex Ştefănescu, Culisele vieţii de medic, RL,
Interviu cu ~, „Muncesc prea mult ca să mai şi XXVIII, 1995, 34, 6; Constantin Dram, Puterea
191 BARDAN Radu Liviu 1995
imposturii, impostura puterii, CL, CXXX, psihologic şi de acţiune. Secvenţele filmării

1996, 6, 10. diverselor scene, dintre care aceea finală
conţine momente de suspans şi de mister
I. I.
cvasioniric, constituie tot atâtea puneri în abis
BALOTĂ Bianca, Zăpada de-altădată, ale acţiunii şi relaţiilor dintre personaje.
Bucureşti, Cartea Românească, 1995, 221 p. Radu Cernătescu, LCF, s. nouă, 1995, 24, 5;
Fragmente: Duminica la rude, RL, XXIV, Claudia Ţîţu, O, s. nouă, 1995, 8, 5; Ruja, Parte,
1991, 32, 14–15; Grădina ascunsă, VR, II, 15–17.
LXXXVIII, 1993, 12, 17–21. Roman de
analiză psihologică, cu tematică erotică. L. Pv.
Personajul feminin retrăieşte o istorie
amoroasă ratată, al cărei eşec este plasat pe BARBU Petre, Dumnezeu binecuvântează
fundalul cenuşiu, sordid, al perioadei de America, Bucureşti, Nemira, 1995, 159 p.
dinainte de 1989. Protagonista se priveşte pe Fragment: ≈, CAL, 1994, 4–5, 14–15. Roman
sine cu autoironie şi cu un umor realist, parabolă, de un infrarealism al derizoriului şi de
demitologizant, rămânând totuşi într-o un minimalism al stărilor afective care
învăluitoare aură de mister aburos-inefabil, anticipează „mizerabilismul” prozei anilor
întrucâtva similar cu acela al Doamnei T. a 2000. Locatarii unui bloc sordid de pe malul
lui Camil Petrescu. Discursul romanesc e mării nutresc, în perioada noilor deziluzii de
frazat cu eleganţă stilistică, construcţia după decembrie ’89, jalnica fantasmă a venirii
narativă, mai curând imponderabilă, alcătuită americanilor, care i-ar salva de nefericirile
din „corpuri sufleteşti”, à la Hortensia cotidiene. Tragicomicul ideii unei forţe oculte
Papadat-Bengescu, şi din suave tropisme salvatoare se aliază cu un umor amar şi
afective, are o paradoxală soliditate, iar autoflagelant, în descendenţă caragialiană,
personajele, caracterizate prin moravuri şi ethosul lui „râsu-plânsu” dobândind aici o
maniere mai curând aristocratice, „d’antan”, discretă poezie, cu accente aproape
se dovedesc nu mai puţin actuale. O reuşită suprarealiste.
epică, prin care prozatoarea impune estetic un
Al. Th. Ionescu, O binecuvântată, dar intangibilă
univers imaginar pregnant, cel al introspecţiei
Americă, CAL, 1996, 3, 4; Alex Ştefănescu, RL,
cu tentă lirică, distanţat-autoironică.
XXIX, 1996, 5, 4; Horea Poenar, ST, XLVII,
Mariana Şipoş, LCF, s. nouă, 1995, 36, 7; Alex 1996, 9–10, 67; Ioana Cistelecan, Araca
Ştefănescu, Scene din paradisul comunist, RL, „înţepenită”, TR, s. nouă, VIII, 1996, 23–24, 4;
XXVIII, 1995, 30, 6; Elena Beram, JL, s. nouă, Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1996, 9, 4; Victor
VI, 1995, 41–44, 3; Georgeta Drăghici, Fuga în Cubleşan, EX, XXVIII, 1996, 1–11–12, 25; Urian,
ideal, VR, XCI, 1996, 1–2, 154–156; Carmen Proza, 172–174; ***, Scriitori, 46–48.
Varfalvi-Berinde, Singurătate la amiază, APS,
VII, 1996, 5, 6–7. L. Pv.
L. Pv. BARDAN Radu Liviu, Seara când apare

luna, Deva, Călăuza, 1995, 328 p. Cu o pref.
BANCIU Paul Eugen, Casa de pânză, de Darie Novăceanu. Roman parabolă, în
Timişoara, Excelsior, 1995, 283 p. Roman care destinul diverselor personaje (Gruber,
cinematografic, al cărui conţinut epic, redat Steinberger, sau reprezentanţii clanului
cu acurateţe stilistică şi cu ştiinţa construcţiei Domenienilor) dobândeşte o aură simbolică
caracterologice, face substanţa unui film prin metoda punerii în abis. Contemplarea
1995 BĂLĂNESCU Dan 192
unui tablou, de pildă, este de natură să BOT Radu Călin, Cronica unei idile
declanşeze, întrucâtva ca în Portretul lui Dorian anulate, Cluj, Dokia, 1995, 73 p. Roman de
Gray, metamorfoze miraculoase ale existenţei dragoste. În Clujul anilor ’90, un genetician,
personajelor. În final, imaginea Rozei Augustin Miron, face o pasiune aproape
Vânturilor, planta care moare şi apoi renaşte în obsesivă pentru Georgeta Florescu, fascinanta
pustiu, este invocată pentru a potenţa metaforic iubită a ziaristului Carol Barz. După ce o
semnificaţia acţiunilor protagoniştilor, rostul cucereşte, geneticianul o părăseşte, iar femeia
ascuns al traumelor familiale şi al suferinţelor se sinucide. Scenariul este clasic. Interesant
unei comunităţi în ansamblul ei, în epoca de devine, însă, tratamentul pe care autorul îl
dinainte şi de după 1989. aplică temei. Naratorul, Alexa Oproian,
prieten al celor doi, frecventând aceleaşi
Adrian Dinu Rachieru, MI, VII, 1996, 64–65, 3.
cercuri mondene, publică (de fapt, acesta este
L. Pv. pretextul epic) jurnalul intim al lui Miron, în
care intervine, când şi când, cu precizări
obiective, din afară, în raport cu faptele
BĂLĂNESCU Dan, Chemarea văzduhului, prezentate de textul jurnalier. Dincolo de
Galaţi, Porto Franco, 1995, 294 p. Roman de tensiunea erotică din scenariul de bază al
formaţie. Protagonistul Daniel, pilot în romanului, însuşi discursul epic capătă astfel
devenire, găseşte în pasiunea sa pentru aviaţie o structură tensionată, care obligă la o lectură
o modalitate de a evada din atmosfera dinamică, acaparatoare. Ferit cu grijă de
închisă, coercitivă, a epocii totalitare de multele clişee ale genului, ≈ se bazează pe
dinainte de 1989. expresia obiectivată, uneori cinică, a stărilor
psihice (motivate epic şi bine construite
L. Pv. discursiv), precum şi pe o ironie implicită,
organică, prin care povestea devine plauzibilă,
BLENDEA ZAMFIR Georgeta, Culoarea
iar stilul original.
albastră a iubirii, „Astra”, I, 1995, 2–3, 126,
fragment din romanul Zamolxe. Vasile Rebreanu, TR, s. nouă, VII, 1995,
35–36, 6.
L. Pv.
C. T.
BOLOŞ Ion, Mastang şi învinsul, în LTE,
V, 1995, 41, 9, fragment din romanul Copiii BOZARU Gheorghe, Într-un prezent al
nenorocului. trecutului, Iaşi, Porţile Orientului, 1995, 184
p. Roman de formaţie, care se revendică de la
C. T.
formula narativă a realismului psihologic. În
BOSTĂNARU Virgil, Drumul spre casă, România de dinainte şi din timpul
Piteşti, Calende, 1995, 159 p. Roman de obsedantului deceniu, un poliţist plin de
dragoste cu acţiunea plasată în lumea ţiganilor bovarisme intelectuale trece prin câteva
nomazi, în România anilor ’50–’70. relaţii erotice şi prin câteva evenimente
Formulări clişeiste şi ortografie deficitară. insolite, de ordin profesional. Fragmentul
critic tipărit pe coperta a patra, semnat de
Mihai Antonescu, CAL, 1995, 4–5, 9; ***, Constantin Ciopraga, supralicitează valoarea
LCF, s. nouă, 1995, 35, 4. cărţii.
L. Pv. L. Pv.
193 CIOCÂLTEU Alexandru 1995
BUDESCU Ion, Şarpele domnului, în Mircea A. Diaconu, Debut de excepţie, LCF, s.

ROS, I, 1995, 9–10, 58–68, fragment din nouă., 1996, 35, 11; Alex Ştefănescu, RL, XXIX,
romanul Patimile după Toma. 1996, 39, 4; Marin Pruteanu, VR, XCII, 1997, 5–6,
152; ***, FMI, L, 1997, 6, 33; Simion Bărbulescu,
C. T.
Romanul ca o poveste a omului, LCF, s. nouă,
1998, 25, 10; Bărbulescu, Din perspectiva, 95;
CERNICA Niadi, Indiile greşite, Braşov,
Dram, Lumi, 32–38.
Arania, 1995, 93 p. Cu o prezentare de
Remus Rus. Roman-eseu „în care se D. G. B.
dialoghează, de pe baricadele a două
civilizaţii şi de la înălţimea spiritului, despre CINCA Silvia, Himera, Bucureşti,
moarte, zeu, fiinţă, durere şi cunoaştere” Sirius, [1995?], 320 p. Cu un Cuvânt
(Mircea A. Diaconu). Intenţionând să defini- înainte de Ion Ţugui. „Eroii romanului [...]
tiveze un studiu despre civilizaţia aztecă, sunt victimele deopotrivă ale himerei
Niadi, antropolog român, descinde în Mexic. comuniste şi postcomuniste, dar şi ale
Graţie lui Yucuyazin, urmaş al vechii himerei capitaliste, în speţă americane”
civilizaţii, cercetătoarea ia contact cu o lume (George Alexe). Ovidiu Martin revine în
crepusculară. Într-o succesiune de mono- ţară ca să înceapă alături de Corina, pe care
loguri filosofice ce transcriu etapele ineditei
o trădase pentru o americancă, o viaţă
experienţe, microromanul se constituie într-o
nouă, în armonie cu adevărata sa identitate
meditaţie despre alteritate, mai exact, despre
etnică şi religioasă.
incapacitatea europenilor de a o sesiza,
recunoaşte şi respecta. Imaginat nu ca rostire Tudorel Urian, CVT, s. nouă, I, 1995, 7, 7; Ion
narativă, ci, dimpotrivă, ca problematizare Murgeanu, CROR, VII, 1995, 10, 3; Dan-Silviu
superioară, „mai mult o poveste a ideii decât Boerescu, LCF, s. nouă, 1995, 42, 16; Alexe,
a existenţei” (Marian Pruteanu), efortul Diorame, 294–297.
romancierei de sugera „masivitatea unui
trecut aspru şi enigmatic”, de a impune D. G. B.
„cumulul de timp dens şi străin” nu dă roade.
Carenţa acestei literaturi e sintetizată astfel de CIOCÂLTEU Alexandru, Strigătul umbrei,
autoarea însăşi: „Probabil că explic prea mult. f. l., Romset Comercial, [1995?]. Fragment:
Nu îngădui prospeţime nici unui lucru, îmi Acelaşi neîntrerupt nimic, LTE, V, 1995, 41,
sintetizez spontaneităţile şi duc ideile până la 8. Ana şi doctorul Costin Ruicu „rememorează,
ultimele lor consecinţe, în teoretizări de la distanţă […], nefericirile şi clipele bune,
superioare”. De unde şi principalul reproş al laşităţile şi curajul, încercând să opună
criticii – topirea vocilor narative într-un «bocetului ritmat al clipelor ce se duc»
conglomerat indistinct. „Dacă facem greşeala amintirea stabilă a unei mari iubiri” (Valentin
să citim romanul ca roman, ni se pare F. Mihăescu).
artificial şi chiar rebarbativ stilul folosit de
personaje în conversaţii” (Alex Ştefănescu). – Reprodus în: Gheaţă la mal. ≈. Dimineaţa
Citit ca un studiu de filozofia culturii, textul e ucigaşă, Bucureşti, Viaţa Medicală
bogat şi fermecător. Românească, 1998.
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor – Filiala

Le Cri de l’hombre, adapté en français par
Braşov pe anul 1996; Premiul pentru proză al
Fundaţiei Culturale a Bucovinei pe anul 1996. Hélène Astalos, Bucureşti, Tritonic, 2000.
1995 CIORANU Marin 194
Valentin F. Mihăescu, AZI, 1995, 902, 4; CVT, s. nouă, II, 1996, 2, 7; Aluniţa Cofan, CAI,
Gheorghe Marin, Scriitori medici, UC, IX, 1999, 1996, 6–7, 123–125.
10, 10.
D. G. B.
D. G. B.
' CONSTANTIN Ilie, Căderea spre zenit,
' CIORANU Marin, Taina unei femei, tr. de Liliana şi Valentin Atanasiu, Bucureşti,
Galaţi, Porto Franco, 1995, 103 p. Cu o Cartea Românească, 1995, 216 p. Cu un
prezentare a lui Marian Popa pe coperta a IV- cuvânt înainte de Magdalena Popescu. (În lb.
a. Roman erotic caracterizat de către Marian franceză: La Chute vers le zenith, Paris,
Popa drept „proză naivă”. Relaţiile de alcov Gallimard, 1989). Fragmente: Te rog să te
ale naratorului cu Liţa, soţia lui, cu Miroana, naşti, fiul meu!, VR, LXXXVI, 1991, 1, 47–
soţia basarabeanului Maxim, sau cu Mara, 53; ≈, VR, LXXXVI, 1991, 4, 57–66; ≈, F,
sora geamănă a Miroanei, formează substanţa XXX, 1994, 2, 31–43; Naşteţi-vă, rogu-vă,
romanului. Naraţiune precară; discurs erotic fiul meu!, VTR, XXIV, 1994, 280, 11, 18; ≈,
tot atât de puţin inspirat. ALC, I, 1997, 5, 8–9; Spre un altundeva abia
retuşat, CL, CXXXII, 1998, 7, 16–17.
M. M. Roman istoric, parabolic, eseistic, metafizic,
dar şi „alegorie poetică” (Mircea Anghelescu).
CIORĂNESCU Alexandru, Care Daniel?, În măsura în care accentul nu cade apăsat pe
Bucureşti, Cartea Românească, 1995, 216 p. epicul propriu-zis, ci pe ritmul intern al
Roman de dragoste, de aventuri şi poliţist, în zicerii, textul este şi „o fermecătoare şi
acelaşi timp, ≈ este, formal, jurnalul unui îndrăzneaţă sinteză de arhetip popular şi
anume Daniel Molina, ghid din insulele naraţiune modernă” (Cornel Moraru), ce
Canare, ce încearcă să surprindă psihologia rescrie Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără
diverselor apariţii, îndeosebi feminine, din de moarte. La mijlocul veacului al XVII-lea,
viaţa sa. Calificată de Alex Ştefănescu „ca o într-un conac de pe Valea Loarei, soseşte pe
fantezie estivală, ca un joc de-a viaţa, lipsit, lume Christophe, cel de-al cincilea copil al
baronului Guy de Quatremonts, căruia tatăl îi
în fond, de consecinţe”, cu o „construcţie
promite, mai în glumă, mai în serios, tinereţe
savantă şi frivolă în acelaşi timp”, exuberantă
veşnică şi viaţă fără de sfârşit. Ceea ce va şi
stilistic, cartea este şi o meditaţie în marginea
avea, protagonistul nerevenind acasă, precum
crizei identitare a fiinţei, înglobând – după
Făt-Frumos din basmului românesc, pentru a
cum afirmă acelaşi interpret – „o suită de muri, ci instalându-se frenetic în veşnicie.
tehnici literare convenţionale care par să se Deşi inserţiile amuzante ale vocii auctoriale
anuleze unele pe altele, dar, condiţie de bază nu sunt puţine, destinul „prinţului de
a romanului modern, se susţin laolaltă printr-un diamant” e trist: „Christophe se află între
sofisticat joc al paradoxurilor”. Daniel două lumi – deşi are acces în ambele
reprezintă, în toate ipostazele sale – de ghid, universuri paralele, el se simte un străin în
de doctorand ori de moştenitor al fabuloasei fiecare dintre acestea, condamnat fiind la o
averi disputate cu Sophie –, „un abdicator, inevitabilă însingurare” (Daniel Cristea-
rod al nehotărârilor şi ezitărilor comporta- Enache). Învingător în confruntarea cu
mentale” (Aluniţa Cofan). „oglinda diavolului” (dublul său), eroul e
condamnat să-şi ducă crucea nemuririi şi a
Miruna Mureşan, UC, V, 1995, 5–7, 3; Alex unei identităţi neclare. În lectura Magdalenei
Ştefănescu, RL, XXIX, 1996, 2, 5; Tudorel Urian, Popescu, el este un mutant. Pentru Mircea
Anghelescu, basmul lui Ispirescu rămâne „captivantă incursiune în lumea strălucitoare

doar un pretext. Prin mesajul său, acesta şi tenebroasă a «capitalei» filmului mondial,
„declanşează procesul de conştiinţă al omului Hollywoodul. Autorul se dovedeşte şi de
de excepţie, pus pe neaşteptate în faţa această dată a fi nu numai un maestru al
propriei sale condiţii, contradictorii şi până la romanului documentar, ci şi un profund
un punct chiar imposibilă: fiinţă omenească, analist” (coperta a IV-a a cărţii).
supusă deci devenirii istorice, el este
D. G. B.
condamnat la o nemurire care îi contrazice
esenţa intimă şi-i ameninţă identitatea”.
CORCHEŞ Victor, Foamea şi setea, II,
La Chute vers le zenith, Paris, Gallimard, Constanţa, Europolis, 1995, 232 p. A doua
1989. parte din trilogia Stejarul, ce ar mai fi trebuit
să cuprindă vol. Torentul şi Îngheţul,
Grand Prix du Livre de Jeunesse, acordat de La neapărute. George, învăţător în Stejarul,
Société de Gens de Lettres de France pe anul „cătun de graniţă” pierdut în pusta
1989. dobrogeană, demarează scrierea unei
monografii a satului. Dacă evocarea istorică e
Liviu Papuc, CRC, 1990, 13, 2; Mădălina expeditivă, ca, de altfel, şi tabloul vieţii
Nicolau, VR, LXXXVI, 1991, 1, 45–46; Mircea sociale, profilul spiritual al oamenilor locului
Anghelescu, RL, XXIV, 1991, 21, 7; Dumitru e surprins cu măiestrie, îndeosebi în final,
Radu Popa, Neguţătorul de absolut, LCF, s. nouă, autorul vădind intuiţie exactă în redarea
1995, 44, 22–23; Doina Jela, Tandreţea mamei psihologiei indivizilor, pe fondul foametei şi
rătăcite la întoarcerea fiilor ei uitaţi, VTR, XXVI, al secetei ce a cuprins aşezarea. La acest
1996, 2, 39–40; Cornel Moraru, ≈, VTR, XXVI, nivel, epicul are respiraţie largă, sugerând
1996, 2, 48–49; ***, ≈, UC, VI, 1996, 1–2, 11; delirul colectiv, parazitat, din nefericire, de
Daniel Cristea-Enache, CAI, 1996, 3, 103–106; inabile şi inoportune stridenţe neologice, cu
Iulian Boldea, VTR, XXVII, 1998, 4, 65–66. greu scuzabile chiar şi ca intruziuni auctoriale
cu iz autoironic.
D. G. B.
Olga Duţu, „Cuget liber”, VII, 1995, nr. 1390,
CONSTANTINESCU Silviu, Marile p. 2; Duţu, Note, 145–146.
decepţii, fragment dintr-un roman cu titlu
neprecizat, LTE, V, 1995, 15, 9. D. G. B.
D. G. B. CORN Sebastian A., Aquarius, Bucureşti,

Olimp, 1995, 209 p. (Science fiction). Cu o
COPĂCIANU Emanuel, Posada 1330, postf. de Alexandru Mironov. Roman
Bucureşti, All, 1995, 176 p. science-fiction.
***, BNR, XLVI, 1997, 5, 69. Liviu Radu, Cele două romane ale lui ~, JSF,
IV, 1995, 121, 10; Liviu Radu, JSF, V, 1996, 168,
D. G. B. 16; Voicu Bugariu, ANT, 1996, 537, 15–16; Ion
Manolescu, Fractalii literari, SXX, 1998, 8–9–10,
CORBUL Vintilă, Hollywood – infernul 290–296.
viselor, tr. de Pavel Mocanu, Bucureşti, D. G. B.
Continent XXI, 1995, 333 p. (În lb. franceză:
Hollywood, enfer des rêves; ms.). Roman CORUŢ Pavel, A înflorit speranţa, Bucureşti,
social cu ambiţii de frescă istorică. O Miracol, 1995, 161 p. Cu o pref. a autorului.
Roman de aventuri pe tema „războiului 8–9. Roman politic. Strbskevari, urbe a

psihologic prin metode mistice”(autorul). Carpathiei, ţară din estul Europei, e zguduită,
la finele deceniului şase din sec. trecut, de o
D. G. B.
oribilă crimă. Psihoza pune stăpânire atât pe
CORUŢ Pavel, Fiul Geto-Daciei, Bucureşti, masele largi de oameni ai muncii, cât şi pe
Miracol, 1995, 144 p. Roman de aventuri pe iubiţii lor conducători, printre care şi liderul
tema duhului peren al geto-dacilor. politic Dmitri Anton-Antoniev (Gheorghe
Gheorghiu-Dej) şi fiica acestuia, actriţa
D. G. B. Lolita Coman-Antoniev (Lica Gheorghiu),
înamorată de jurnalistul don juan Sandi Gore.
CORUŢ Pavel, Întoarcerea lui Zamolxe, Romanul poliţist prefigurat iniţial e orientat
Bucureşti, Miracol, 1995, 156 p. Cu o pref. a astfel spre politic, mai exact, spre
autorului. Roman senzaţional despre demascarea, amuzat-nostalgică, a realităţilor
nemuritorul duh protector al lui Zamolxe. sfârşitului deceniului şase al sec. trecut.
D. G. B. Produs hibrid, textul „are calităţile şi limitele
inerente acestui gen; cartea ~ este una dintre
COZMA George Florin, Castelul, acele opere fără pretenţii care după o primă
fragment din romanul Cât drum până la lectură agreabilă îşi pierde puterea asupra
Tipperary !, VAR, VI, 1995, 12, 12–13. cititorului” (Daniel Cristea-Enache).
D. G. B. Daniel Cristea-Enache, CNT, 1996, 1–2, 16;

Henri Zalis, Fascinaţia universurilor închise,
CRĂCIUN Gheorghe, Apertura, VTR, CNT, 1996, 23, 4–5; Cremene, La ce foloseşte,
XXV, 1995, 3, 7–11; Păpuşa rusească, VR, 268–272; 313–318.
XCIV, 1999, 5–6, 76–84, fragmente din
D. G. B.
romanul Păpuşa rusească.
~, Fumatul şi hipoglicemia scrisului, F, XXXV,

CUROŞU Valentin, Paranghelia, Constanţa,
1999, 3, 59–62; Aura Sibisan, F, XXXV, 1999, Dobrogea, 1995, 284 p. Roman de dragoste.
11–12, 30–36. Valentin Borcea, medic orelist celibatar, îşi
propune ca la cei 35 de ani ai săi să încerce un
D. G. B. mod de viaţă ceva mai periculos decât acel de
până atunci, fapt pentru care se lasă antrenat de
CRĂCIUN Petre, Cureaua cu ţinte. Roman
către un amic securist în acţiunea de urmărire a
poliţist, Ploieşti, Neroandria, 1995, 190 p.
unor traficanţi greci. Prefiguratul roman
(Police mister). Cu un cuvânt înainte al
poliţist se „complică” astfel cu frumoasa
editorului. Roman detectivist.
poveste de iubire dintre medicul român şi
D. G. B. potenţiala spioană Getta Ioannidis, fiica unui
bogătaş elen. Critica a văzut în roman „o
CREMENE Mioara, Odioasa crimă din pledoarie pentru iubire şi poate chiar o
Carpathia sau Din însemnările unui tentativă de reabilitare, la un alt nivel istoric,
celibatar, Bucureşti, Cartea Românească, politic şi geografic, a lui Romeo şi a Julietei”
1995, 269 p. Fragmente: Ce, am băut benzină (Ion Roşioru). În aparenţă un divertisment
?, LCF, s. nouă, 1992, 23, 10–11; O şedinţă estival, evocarea beneficiază de o scriitură
de sex şi autocritică, LCF, s. nouă, 1994, 17, plină de vervă şi de inteligentă (auto)ironie.
197 DEACONESCU Ion 1995
Ion Roşioru, ≈, TMS, XXX, 1995, 12, 6. DAMASCHIN Mircea, Podul, [Bucureşti?],
Diaconul Coresi, 1995, 87 p. Micro-roman
D. G. B.
autobiografic, „o carte a copilăriei, dar nu
pentru copii [...]. Pe scurt, un narator aflat la
CUŞNARENCU George, Ultimul Isus,
etatea primilor ani de şcoală povesteşte patru
magnificul, Craiova, Scrisul Românesc, 1995,
zile din existenţa sa, în epoca imediat
292 p. Fragmente: Orbul din oglindă, RL,
următoare războiului” (Andrei Grigor).
XXIV, 1991, 43, 14–15; Generalul are
întotdeauna dreptate, TR, s. nouă, VII, 1995, Andrei Grigor, LTE, V, 1995, 41, 4.
9, 6; Adierea îndepărtată a deznădejdii, LTE,
D. G. B.
V, 1995, 22–26, 8–9; 15. Roman parabolico-
parodic ce s-a dorit a fi, în intenţia autorului,
DANCIU-PETNICEANU Nicolae, Tot ce
„o Evanghelie a sfârşitului contorsionat de
am pe suflet, Baia Mare, Gutinul, 1995,
mileniu pe care îl trăim”, pentru a rămâne, în 307 p. Cu o dedicaţie a autorului şi o
final, mai mult „o cronică a moravurilor din prezentare de Virgil Vintilescu, pe coperta a
România ultimilor ani, [...], cu stropi de IV-a a cărţii. Roman-document, tablou al
poezie mistică aruncaţi în cazanul în care faunei literare timişorene de dinainte şi de
bolboroseşte proza vieţii noastre de fiecare după momentul decembrie ’89, căruia îi sunt
zi” (Alex Ştefănescu). Eugen Simion remarcă consacrate izbutite pagini evocatoare.
substanţa prozei de observaţie, dar insistă pe Alternând memorialistica cu reportajul, cartea
intenţia autorului de a remitiza cotidianul, aduce în scenă „destine complexe şi
demers soldat cu desacralizarea mitului şi divergente, în evoluţii imprevizibile” (Lucian
căderea – asumată – în parodic. „Romanul – Erwin Bueriu), o tipologie „implicată în
conchide Eugen Simion – are o idee şi anume episoade epice relatate cu mult har
că omul comun din zilele noastre poate trece scriitoricesc. Cartea oferă cititorului atât
prin situaţii sacre”. Tehnica decupajului „prin informaţii istorice inedite, cât şi pagini de
care sunt alternate, într-un tempo alert (de proză artistică autentică, romanul fiind
adevărat roman poliţist) diferite voci antrenant şi captivant”.
naratoriale, [...] plasează această Poveste (a
Lucian Erwin Bureriu, VRR, III, 1997, 7, 9.
trecerii purificatoare a lui Isus prin lumea şi
istoria ticăloşită) într-un cadru ce D. G. B.
obscurizează aproape complet resorturile şi
semnificaţiile «căderii în lume» a lui Isus” DEACONESCU Ion, Ademenirea, Brânco-
(Daniel Cristea-Enache). veni, Editura INS, 1995, 123 p. Roman
psihologic în care introspecţiile personajului
Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca principal, un literat sensibil, visător şi lucid
pe anul 1995. totodată, nu sunt atât analize propriu-zise, cât
meditaţii lirice în jurul condiţiei sale de
emigrant la Paris şi, mai ales, rememorări
Eugen Simion, LTE, V, 1995, 41, 3; Alex. Mihai
nostalgice, „ca într-un joc de-a cinematograful
Stoenescu, ALA, IV, 1995, 294, 4; Alexandru
particular”, ale unor secvenţe din filmul propriei
Spânu, LCF, s. nouă, 1996, 5, 4; Nicolae Baboi,
VAR, VII, 1996, 7, 28; Daniel Cristea-Enache, vieţi. Cam sentimental-metaforizante uneori,
CAI, 1996, 9–10, 117–119. aceste secvenţe, dominate de imaginea iubitei
rămase în ţară, sunt contrapunctate mereu de
D. G. B. episoade din existenţa altor personaje, relevante
1995 DIACONU Alina 198
fiind mai cu seamă confesiunile Doctorului şi (1982). Roman istoric. Autorul se inspiră
ale sculptorului I. P. dintr-un episod din istoria antică a evreilor,
consemnat în Cartea Esterei. Limbaj
I. M.
neadecvat, abuz de neologisme.
' DIACONU Alina, Noapte bună, domnule M. M.
profesor!, în româneşte de Tudora Şandru
Olteanu, Bucureşti, Cartea Românească, DIANU Viorel, Crucea perpetuă, Bucureşti,
1995, 246 p. (În lb. spaniolă: Buenas noches, Semne, 1995. Protagoniştii, fraţii Călărăşanu,
profesor, Buenos Aires, Ediciones Corregidor, „supuşi unor cazne mitologice, se întorc peste
1978). Roman de dragoste. Întreţesută cu o ani în satul natal, aducând cu ei crucea de
introspecţie psihologică şi intelectuală ce îi marmură pentru mormântul mamei lor, la
dă adâncime, povestea de iubire îl are ca parastasul de şase săptămâni. Pe drum, cei trei
protagonist pe melancolicul, idealistul, «băieţi» de altădată, fiii risipitori ai aşezării
donquijotescul, talentatul, dar pe jumătate Bârseni, întâmpină toate dificultăţile
ratatul profesor de literatură López. Aflat imaginabile, natura supunându-i unei
într-un moment de impas, acesta se extraordinare presiuni punitive. [...] Fabula
îndrăgosteşte, la cei cincizeci şi cinci de ani
recuperării este evidentă: cei trei sunt
ai săi, de o elevă şi faptul pare a-l transforma
«pedepsiţi» pentru vina de a se fi rupt de
radical, făgăduindu-i regăsirea propriei
matricea lor sacră şi, de aceea, numai prin
libertăţi lăuntrice şi a posibilităţilor creatoare
ispăşire se pot purifica” (Dan-Silviu Boerescu).
înăbuşite de viaţa burgheză trăită alături de
răbdătoarea sa soţie, Sarita. Prăpastia dintre Dan-Silviu Boerescu, LCF, s. nouă, 1995, 44,
vârste se arată a fi însă decisivă şi totul 16; Viorel Dianu, Evlavie faţă de vocaţia
sfârşeşte cu un eşec, pe care autoarea îl scriitorului, LCF, s. nouă, 1997, 33, 4.
imaginează, ingenios, în două variante tocmai
pentru a-i sugera caracterul ineluctabil. I. M.
Ambiguul salt în timp de la finele romanului
dă şi el o notă de tragism acestei istorii în DINGER Ş.[erban], Emigrantă în America,
care nu atât eroticul în sine contează, cât II, v. Emigrantă în America, I, 1994.
sensul său existenţial.
' DIRADURIAN Gabriel, Cabotinul,
Buenas noches, profesor, Buenos Aires, Bucureşti, Editis, 1995. (În lb. română:
Ediciones Corregidor, 1978. Maimuţărerile unui scelerat, S.U.A., 1970).
A fost retipărit cu titlul schimbat. Roman de
Eşarfa de Onoare a Societăţii Scriitorilor formaţie. Un fel de canalie veşnic în conflict
Argentinieni, acordată în anul 1979. cu valorile morale ale societăţii, personajul
principal, Vidor, îşi formează personalitatea
Miruna Mureşanu, UC, V, 1995, 5–7, 3;
Andreea Deciu, RL, XXVIII, 1995, 28, 7. într-o lume caracterizată de ipocrizii
fundamentale, plictisit chiar şi de modul
I. M. propriu de a brava, exhibându-şi ciudăţeniile
şi violenţele de comportament. Produs al
DIANU Romulus, Esthera, Bucureşti Minerva, comunismului „victorios” şi al vieţii
1995, 413 p. Pref. de Paul Dugneanu, ed. de Bucureştilor din anii ’70, Vidor nu e însă un
Corneliu Popescu. Cartea se bazează pe o „om inutil”, nici unul „fără însuşiri”, ci un
idee preluată din romanul Fata de la Suza simplu alienat serial, care se grozăveşte
199 ECOVOIU Alexandru 1995
pompos, în faţa tuturor, avid de o admiraţie filozoficul, simbolicul, miticul se întreţes

de care nu se poate lipsi. ingenios cu aventura. Personajele naratoare
sunt două: un fotograf român venit la Paris
– Maimuţărelile unui scelerat, S.U.A., 1970; pentru a realiza un album şi Sey Mondy, care
Sceleratul, cu o introd. de Florin Baiculescu, se prezintă drept participant la un straniu
Bucureşti, Ararat, 2000. concurs de călătorii în jurul lumii, început în
urmă cu vreo patruzeci de ani şi al cărui
From a Scoundrel’s Notes, în tr. autorului, câştigător va fi cel ce va rămâne singur în
Los Angeles, Arro Publishing House, 1990. cursă. Povestaş neîntrecut, Mondy îi istoriseşte
fotografului, fascinat, dar şi neîncrezător,
***, RL, XXXIII, 2000, 28, 4. fabuloasele sale călătorii, care îl poartă în cele
I. I. mai exotice ţinuturi şi îl fac să trăiască cele
mai incredibile întâmplări, inclusiv câteva
DOBOŞ Alexandru, Colierul şamanului, iubiri insolite (pentru patetica dansatoare de
Bucureşti, Nirvana, 1995, 450 p. (Soma). flamenco Lucia-Dolores, pentru primitiva
Roman al unor căutări metempsihotice plasat Tude, dintr-un trib amazonian, pentru rafinata
în România comunistă. Experienţele sexuale australiană Irene). Într-un joc al ambiguităţii
ale lui Aram Deturian devin întâlniri pe care autorul îl duce până la capăt cu
paranormale. Neconvingător, inclusiv din măiestrie, identitatea eroului şi ţelurile sale
punct de vedere ideatic. sunt mereu puse la îndoială, dar nici chiar
încercarea finală de a-l demistifica nu reuşeşte.
M. M. Moartea sa suspectă lasă enigma nedezlegată.
Sigură rămâne numai „starea de saludos”, de
DOBOŞ Alexandru, Regina Neagră sau libertate adevărată la care „Marele Călător”
Viaţă contra iubire, Bucureşti, Nirvana, aspiră, iar întruchiparea sa ficţională constituie
1995, 112 p. (Soma). Roman erotic. Acţiunea principala izbândă a unei cărţi inventive şi
este situată în România, într-un cadru profunde totodată.
temporal insuficient clarificat. Antim, eroul
principal, este fascinat de enigmatica şi – Cu o pref. de Geo Vasile, Bucureşti, 100 +
senzuala Marghita, bolnavă de tuberculoză. 1 Gramar, 1999.
M. M.
Saludos, tr. în lb. franceză de Michael
DOMENICO Viorel, Acasă, fragment Wattremez, Bucureşti, Éditions de la
din romanul Viaţa pe fugă, VAR, VI, 1995, 4, Foundation Culturelle Roumaine, 2000.
4–5.
I. M. anul 1995; Premiul „Observator-München” pe
anul 1998.
DUMITRESCU Adrian, Magia puterii, II,
v. Magia puterii, I, 1994. ***, LCF, s. nouă, 1995, 18 bis, 11; Dan-Silviu
Boerescu, LCF, s. nouă, 1995, 22, 16; Dan C.
ECOVOIU Alexandru, Saludos, Paris – Mihăilescu, Călătorie cu biblioplanul, CID, V,
Bucureşti – Ierusalim, Est-Samuel Tastet 1995, 146, 2; Ioana Pârvulescu, RL, XXVIII,
Editeur, 1995, 139 p. (Literatura 1995, 38, 5; Radu Cernătescu, Sumbra libertate a
contemporană, 1). Fragment: ≈, LCF, s. nouă, celei mai bune dintre lumi, LCF, s. nouă, 1995, 35,
1993, 10, 10. Roman complex, în care 5; Cornel Regman, JL, s. nouă, VI, 1995, 41–44,
1995 FATI Vasile Petre 200
3; TMS, XXXI, 1996, 1, 2; Dan Cristea, LCF, s. pe vremea comunismului. În centrul acestui
nouă, 1996, 10, 5; Doina Tudorovici, VR, XCI, colaj epic se află chiar executantul său, Sabin
1996, 3–4, 277–278; Geo Vasile, Arta de a disloca F. Bundrea, un scriitor nonconformist care, în
locul comun & comunitar, LCF, s. nouă, 1996, 23,
ciuda biografiei sale accidentate, nu-şi pierde
8; Munteanu, Jurnal, VI, 217–220; Constant
încrederea în propria-i vocaţie. Alter ego al
Călinescu, AZI, supl. literar din 11 august, 1997,
15, 5; Vitalie Ciobanu, CFT, IV, 1997, 10–11, 4;
autorului însuşi, el vede viaţa ca literatură şi
Ciobanu, Frica, 255–256; Miruna Mureşanu, UC, literatura ca viaţă, făcându-le să se interfereze
X, 2000, 2–3, 8; Daniel Cristea-Enache, ALA, IX, în manieristul joc textual la care se dedă.
2000, 534, 5; Regman, Ultime, 77–81. Este, în primul rând, un joc al limbajului oral
dus la extrem, în care neaoşismele, expresiile
I. M.
obscene, calambururile, invenţiile lexicale
insolite, citatele şi aluziile livreşti îşi au
FATI Vasile Petre, Regele viermişorilor,
fiecare partea lor, combinându-se într-un
LCF, s. nouă, 1995, 6, 8–9; Culoarea roz a
frapant amestec de rafinament şi vulgaritate.
domnişoarelor, LTE, V, 1995, 16, 8–9;
Culoarea roz a domnişoarelor, ATN, XXXV, Maria-Ana Tupan, LCF, s. nouă, 1996, 32, 5;
1998, 10, 8, fragmente din romanul Culoarea Ruxandra Ivăncescu, VTR, XXVII, 1997, 8, 18–
roz a domnişoarelor. 19; Crăciun, În căutarea, 211–213; Ivăncescu, O
nouă viziune, 97–100.
I. M.
I. M.
FILIP Gheorghe, Castelul cu ferestre
galbene, [Alexandria], Teleormanul Liber, FLORESCU Florentina, Grădina interna-
1995, 193 p. Roman în roman, bazat pe tului de fete, Cluj-Napoca, Daco-Press, 1995,
structura punerii în abis, în care cadrul este 226 p. Autoarea sondează zonele „de maximă
constituit de un discurs epic cvasirealist, cu sfâşiere lăuntrică, provocate de incredibile
tente poetice, iar discursul romanesc inclus atrocităţi petrecute în primii ani ai
îmbină evocarea istorică cu o doză de lirism defunctului regim comunist. Analiza aplicată
epopeic, în descendenţa celui sadovenian, din acestei sumbre perioade îi permite reliefarea
Fraţii Jderi. unor caractere mutilate de «ciuma bolşevică»
[...] Elena, orfana de la internatul de fete
L. Pv. reprezintă sacrificiul suprem al generaţiei
îngenuncheate, umilite şi batjocorite de
FLORAŢIU Anton-Sebastian, Dictando comunism” (Adrian Ţion).
dictanda. Romanul filonez contemporan,
Piteşti, Vlasie, 1995, 107 p. Postf. de Adrian Ţion, TR, s. nouă, VII, 1995, 37–38, 4;
Gheorghe Crăciun. Vol. a fost tipărit faţă- Rodica Marian, ST, XLVI, 1995, 9, 48.
verso, împreună cu vol. de proză scurtă I. M.
Nopţi triunghiulare. Novele filoneze.
Miniroman experimental, de factură FLORIŢA-SERACIN Dan, Croaziera,
textualistă. Secvenţială, de un prozaism Timişoara, Eubeea, 1995, 159 p. Mai degrabă
apăsat, naraţiunea adună laolaltă câteva scene confesiv şi poetic decât realist, romanul este
de familie desfăşurate la ţară, într-un sat alcătuit din rememorările întretăiate ale celor
argeşean, nişte examene la Facultatea de două personaje principale, tânărul Valentin şi
filologie din Bucureşti, un şir de episoade mai vârstnicul doctor Werner, care se
erotice, o anchetă neconcludentă a Securităţii, întâlnesc, în timpul unei vacanţe, pe un
201 GANCI Afilică 1995
pachebot de croazieră. Ambii retrăiesc în metehnele şi deşertăciunile lumii omeneşti.

memorie episoade revelatorii din propriul Cap. cărţii pe care o scrie, în răspăr, la
trecut, deşi o fac în mod diferit. Cel dintâi comanda unui tiranic Maestru Tipograf, nu
reia introspectiv firul dilematicelor sale iubiri sunt altceva decât mici eseuri persiflante pe
din adolescenţă (pentru Olga, fiica unui diferite teme: a gândirii utopice, a istoriei, a
potentat comunist, şi pentru Angela, pe care o adevărului, a literaturii în general şi a vieţii
reîntâlneşte la bord, fără a o putea recuceri), literare în special, a mentalităţii moderne,
în vreme ce ultimul îi povesteşte obsesiv dominată de competiţia oarbă, de sex şi
tânărului câteva întâmplări dureroase din Al violenţă. Paradoxurile bine ţintite, aforistice
Doilea Război Mondial. Confesiunea prota- uneori, dau satirei morale destulă forţă, chiar
goniştilor are, până la urmă, rolul terapeutic dacă un anume discursivism îi atenuează
al unei clarificări de sine, fără a înlătura totuşi întrucâtva impactul.
acel sentiment al eşecului şi al ireversibilului
ce răzbate din întregul roman. Emil Lungeanu, Scrisul cu lăbuţa, TMS, XXX,
1995, 5, 4–5.
Victor Cubleşan, ST, XLVII, 1996, 7–8, 67;
Ruja, Parte, II, 36–37. I. M.
I. M. GAFIŢA Gabriel, Schiţă de portret pentru

cap de familie, Bucureşti, Eminescu, 1995,
FOTACHE Mihai, Îngeri şi demoni. Îngeri 331 p. Roman realist despre viaţa unui
blestemaţi, Craiova, Editura F, 1995, 130 p. intelectual din perioada comunismului. Pe
Reed. cu titlul schimbat. Roman realist nume Alin Manolache, acesta, profesor
evocând viaţa cadrelor medicale din oraşul navetist, are de suportat nu numai mediul ostil
fictiv Bandava, din România post-comunistă. din orăşelul unde predă lb. engleză, ci şi, mai
Autorul pretinde că s-ar fi inspirat din fapte ales, existenţa anodină şi sufocantă din familia
reale. Personaje şi acţiune neconvingătoare. sa bucureşteană. Dornic de a avea relaţii fireşti
şi autentice cu cei din jur, el eşuează până la
– Îngerii blestemaţi. Îngeri şi demoni, Craiova, urmă în efortul său de adaptare, părăsindu-şi
Editura F – Fundaţia Eugeniu Carada, 1999. soţia şi cei doi copii care, în casa obtuzilor săi
socri proletari, unde locuiau, deveniseră un
M. M.
permanent măr al discordiei. Este dezno-
dământul mereu amânat al unui conflict pe
FOTACHE Mihai, Şi peste voi va ninge,
care autorul îl dezvoltă pas cu pas, de-a lungul
Craiova, Editura F, 1995, 115 p. Roman unui roman viguros, în felul său, dar atins
social de tip confesiv. Naraţiune şi episoade parcă el însuşi de cenuşiul realităţii psiho-
naturaliste. sociale pe care o descrie.
M. M.
***, UC, VI, 1996, 1–2, 14; Micu, Scurtă
istorie, III, 107; Micu, Istoria, 488.
FREIBERG Alex, Maestrul şi şoarecele.
Tratat de psihologie şoricească, Bucureşti, I. M.
Eolia, 1995, 300 p. Cu un cuvânt înainte de
Tudor Opriş. Roman alegorico-satiric. Sub GANCI Afilică, Cumpăna semnelor, Iaşi,
forma unei fabule foarte transparente, autorul, Moldova, 1995, 320 p. Cu o notă a editurii
travestit ficţional într-un reflexiv şi ironic semnată de Constantin Huşanu. Roman
şoarece-scriitor, ia swiftian în tărbacă mitico-filosofic, cu tentă de antiutopie. De-a
1995 GEORGESCU Marina 202
lungul unei naraţiuni foarte incoerente în experienţă-simbol a dezumanizării şi masifi-

fantezismul ei, autorul închipuie o cării omului într-un sistem totalitar. Fost
confruntare la început ideatică, iar apoi activist sincer, el renunţase la misia
concretă şi violentă, între spiritul tradiţional revoluţionară când şi-a dat seama de
şi raţionalismul totalitar modern. Cel dintâi, minciuna regimului, pe care au descoperit-o
simbolizat de nişte fabuloşi ciobani iniţiaţi în şi doi prieteni ai săi, Vlad şi Cosmin. Trădat
tainele lumii (Moşu şi urmaşul său, Bătrânul, în crezul său idealist, primul se va sinucide
cunoscător inclusiv de sanscrită şi de fizică chiar în ziua funeraliilor, iar celălalt se va
atomică) învinge, cel puţin provizoriu, în adapta duplicitar la realitate, mulţumindu-se
lupta cu adepţii aşa-numitei „Arte Totale”, să profite de o slujbă măruntă, dar mănoasă.
menită să domine până în detaliu viaţa Secvenţele din biografia acestora şi a
oamenilor şi a întregii societăţi.
naratorului însuşi adâncesc rememorativ o pe
Răzvan Voncu, LTE, VI, 1996, 5, 4. cât de concretă, pe atât de simbolică descriere
a evenimentului. Animată ici-colo de
I. M. dialoguri şi de scene absurde, manifestaţia
este resimţită, în întregul ei, ca o stihie de
GEORGESCU Marina, Cealaltă copilărie, neoprit, puhoaiele de oameni fiind comparate
Constanţa, Guevara, 1995, 192 p. Amestecând stăruitor cu nişte curenţi marini stârniţi de
descrierea naturalistă cea mai crudă cu o forţa ocultă a dictaturii. Tocmai puternica
evocare totuşi poetică a copilăriei, romanul,
viziune a omului prins, aproape molecular, în
foarte prolix de altfel, este povestea unei
masa totalitarizată şi dirijată de un sistem
prietenii dintre două fete sărmane, naratoarea
politic abuziv îi dă romanului o profunzime
şi ţigăncuşa Riţa, ultima apărându-i celei
pe care simpla dezbatere de idei, oricât de
dintâi (o orfană infirmă, crescută de un bunic)
anticomunistă, nu i-ar fi putut-o conferi.
ca o fiinţă năstruşnică, ale cărei obsesii şi
visuri le împărtăşeşte şi căreia îi este alături Dan-Silviu Boerescu, LCF, s. nouă, 1995, 22,
chiar în cele mai promiscue situaţii. 16; Elena Beram, JL, s. nouă, VI, 1995, 21–24, 6;
Daniel Cristea-Enache, CNT, 1995, 39, 16;
I. M. Nicolae Bârna, CAI, 1995, 8–9, 89–91; Horea
Poenar, ST, XLVIII, 1997, 4–6, 73.
GHERGHINOIU Constantin, Şantaj, Galaţi,
Porto Franco, 1995, 143 p. (Colecţia Detectiv). I. M.
Roman poliţist.
GHERMAN Tudor, Piticii îşi puneau
Andrei Grigor, LTE, VI, 1996, 40, 4. ţărână în cap, Bucureşti, Nemira, 1995, 205
p. (Purgatoriu). Roman ironico-simbolic.
I. M. Corupţia, promiscuitatea şi alienarea
pricinuite de totalitarism sunt întruchipate de
GHERMAN Tudor, Funeraliile Regelui un personaj care este, aici, chiar conducătorul
Gheorghe, Bucureşti, Eminescu, 1995, 213 p. Instituţiei aflate în inima sistemului,
Roman politic „de sertar”, publ. la aproape Securitatea. Regizând paranoicul joc al
treizeci de ani după ce a fost scris (între manipulării şi terorii, el, numit Profesorul, îşi
1967–1968). Faraonica manifestaţie de doliu transformă subalternii în nişte fantomatice
organizată, după tot tipicul comunist, la marionete, cu porecle pe măsură: Vasile cel
moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej este Trist, Verdi, Cleopatra, Scamatorul, Astronomu,
trăită de narator, profesorul Vernescu, ca o Rasputin, Churchill. Aceştia îl chinuie însă la
203 GHIVIRIGĂ Mihai 1995
rândul lor, bântuindu-i, sub chipul unor pitici cele din urmă de regulile Piramidei văduvite
ameninţători, nesfârşitele coşmaruri. Călăul de iubirea divină şi de credinţă. Soluţia la
este totodată victimă, iar încercarea sa de a se care recurge personajul narator va fi una de
regăsi, de a se vindeca de spaime şi de natură metadiscursivă. Convenţia epică a
propria-i dedublare (prin dialogurile intros- intrigii utopice se întrerupe, personajele par
pective cu Docentul şi prin euforia unui să evadeze din visul cutremurător al vieţii
simbolic joc ritual cu vipere) nu-şi găseşte alt aseptice din Piramidă. Adam „dispare” în
deznodământ decât moartea. Prea sibilinic pe propriul ms. Perspectiva ludică a parabolei
alocuri, romanul combină ingenios descripţia din final vine să relativizeze ontologia şi
grotescă, aproape urmuziană, a personajelor morala acelei lumi sortită pieirii.
cu mici scenete de teatru absurd, de felul
celor întâlnite şi în Funeraliile Regelui Romul Munteanu, Supremaţia utopiei, LTE, V,
Gheorghe (1995). 1995, 1–2, 8; Romul Munteanu, LCF, s. nouă,
1996, 10, 11; Varujan Vosganian, Despre romanul
Dan-Silviu Boerescu, LCF, s. nouă, 1995, 29, „Piramida”, CNC, VII, 1996, 3, 14; Micu, Scurtă
16; Horea Poenar, ST, XLVIII, 1997, 4–6, 73–74. istorie, III, 97–99; Munteanu, Jurnal, VI, 196–
208; Munteanu, O viaţă, 113–114; Constantin
I. M. Cubleşan, ST, XLIX, 1998, 2–3, 28–29; Micu,
Istoria, 483–484; Micu, Literatura, 249–250.
GHILIA Alecu Ivan, Piramida, I–II, V. şi D. C. R. R., Cuscrii, 1959.
Bucureşti, Eminescu, 1995, 273 + 286 p.
L. Pv.
Fragment: Eva Neagră, LTE, V, 1995, 1–2,
8–9. Postf. de Romul Munteanu. Roman GHIVIRIGĂ Mihai, Favorizare de infractor,
utopic, ≈ conţine odiseea unui personaj Bucureşti, Eminescu, 1995, 188 p. Roman
numit, generic, Poetul, sau Adam, care autobiografic. Evocă scurta, dar intensa
ajunge să cunoască societatea supercivilizată experienţă de deţinut politic a autorului,
a unui stat ideal, Piramida. Autorul arestat de Securitate în vara anului 1952 chiar
configurează un univers arhetipal şi în incinta Universităţii din Bucureşti, unde
futurologic deopotrivă, locuit de fiinţe veşnic era asistent la catedra de pedagogie. Numit în
fericite, create în laborator de specialişti roman Mihai Ganea, el va fi eliberat peste
geneticieni. Vasta panoramă narativă, şase luni, dar nu înainte de a fi trecut prin
revelatoare pentru debordanta capacitate a calvarul unei anchete dure şi al unei detenţii
romancierului de a-şi plasticiza viziunea, umilitoare la penitenciarul din Iaşi. De un
implică şi o multitudine de referinţe livreşti realism sobru, fără excese sentimentale sau
(de la Vechiul şi Noul Testament până la vindicative, cartea descrie lumea închisorilor
Descartes, Nietzsche, Wilhelm von comuniste din anii ’50, cu crâncena ei luptă
Humboldt, Marquez şi Nichita Stănescu). pentru supravieţuire, cu pildele ei de
Ţesătura intertextuală pare să aparţină unui luminoasă solidaritate şi demnitate (între
univers alternativ, asemenea unei Biblioteci altele, acelea ale ţăranilor închişi pentru
care instituie, întrucâtva ca la Borges, însăşi refuzul de a intra în colectivă), dar şi de
ontologia lumii ficţionale, a „piramidei” criminală ticăloşie (întruchipată aici de
epice. Din utopica societate piramidală creată odiosul gardian Balint).
în eprubetă lipsesc nu doar durerea naşterii şi
Mariana Ionescu, VR, XCII, 1997, 9–10, 153–
a morţii, ci şi păcatul adamic şi, deci, chiar
154.
Dumnezeu. Atât protagonistul Adam, cât şi
evlaviosul părinte Constantin se detaşează în I. M.
GHIVIRIGĂ Mihai, Mascarada, Bucureşti, ' GOMA Paul, În cerc, Bucureşti, Eminescu,
Eminescu, 1995, 202 p. Adoptând, ca şi în 1995, 464 p. (În lb. franceză: Dans le cercle,
celelalte romane autobiografice ale sale tr. de Yvonne Krall, Paris, Gallimard, 1977).
(Favorizare de infractor, 1995; Mascarada, Apărut mai întâi în f. rev. CL, CXXV, 1991,
2000) numele ficţional Mihai Ganea, autorul nr. 2–3 (parţial). Roman parabolic pe tema
oferă aici propria-i versiune, de martor abuzurilor regimului comunist din deceniul al
implicat, asupra unei întâmplări ce a făcut şaselea. Izolaţi, în chip simbolic, într-o
oarecare vâlvă în România socialistă a anului cabană de munte din pricina înzăpezirii, eroii,
1982. Este vorba de episodul aşa-numitei victime ale epocii staliniste, sunt aduşi pe
„meditaţii transcendentale”, în urma căruia a rând în prim-planul naraţiunii, prin
fost desfiinţat Institutul de Cercetări rememorarea unor evenimente cheie ale
Pedagogice din Bucureşti. Socotit sectar şi propriilor destine. Povestirea, alcătuită prin
mistic, „experimentul” desfăşurat acolo a apelul la o paletă bogată de tehnici narative,
stârnit furia autorităţilor, care, după lungi constă în dezvăluirile şi învăluirile succesive
şedinţe şi anchete de tip stalinist, au recurs la ale zonelor obscure din biografiile personajelor,
represalii împotriva cercetătorilor. Între în incursiuni reflexive, introspective, în
aceştia şi naratorul. Sancţionat, ca şi alţi labirinturile existenţiale ce se întretaie şi se
colegi ai săi, pe linie de partid şi dat afară din luminează reciproc. Damiana şi Alaci, foşti
slujbă (demonstrativ, pentru „reeducare”, condamnaţi la domiciliu forţat în Bărăgan,
precum în anii ’50), el ajunge peste noapte scriitorul Zeno Duca, autor al unui penibil
lucrător necalificat la o fabrică de bere. roman realist-socialist, activistul Iosub, fost
Inedita experienţă de adaptare a deţinut politic, însărcinat cu supravegherea
intelectualului la mediul muncitoresc ocupă personajelor, cabanierul Walter Winkler sunt
partea a doua şi cea mai expresivă a cărţii cu toţii captivi ai trecutului, claustraţi în
(Magazia de sticle goale), remarcabilă prin cercul de fier al unei istorii dramatice.
portretistica vie şi prin buna descriere a Scriitura nervoasă, tensionată, abundentă în
atmosferei de teamă, dar şi de complice digresiuni şi repetiţii, reflectă complexele,
frustrările, neliniştile personajelor, atmosfera
solidaritate, ce domnea în sânul unei societăţi
apăsătoare a universului totalitar comunist. ≈
strivite de totalitarism.
este un roman dificil, o carte sumbră despre
Mariana Ionescu, VR, XCII, 1997, 9–10, 153– destinul tragic al omului strivit de istorie, o
154. „parabolă a condiţiei umane întemniţate”
(Cornel Moraru).
I. M.
Dans le cercle, tr. de Yvonne Krall, Paris,
GOANŢĂ Ştefan, Patul de zăpadă, Craiova, Gallimard, 1977.
Universalia, 1995, 312 p. Roman de dragoste
cu tentă mitică, axat pe invocarea ritualului Alex Ştefănescu, RL, XXVIII, 1995, 46, 4;
mioritic al transhumanţei şi pe ideea Cornel Moraru, În cercul ficţiunii, VTR, XXVII,
1997, 5, 61–62. V. şi Din calidor, 1990.
rezistenţei comunităţii româneşti în faţa
istoriei adesea vitrege, marcată de excese M. W.
totalitare, a sec. XX.
' GOMA Paul, Justa, Bucureşti, Nemira,
Constantin Zărnescu, ALA, VI, 1997, 364, 5. 1995, 157 p. (Purgatoriu). Roman politic ce
L. Pv. relatează evenimentele petrecute în mediul
205 GRUIA Stelian 1995
universitar bucureştean în urma revoluţiei dezabuzat, sătul de sine însuşi şi de lume, o

anticomuniste din Ungaria, în 1956. alternativă a lipsei de orizont din România
Întâlnirea naratorului la Paris, în deceniul al postdecembristă şi un prilej de consemnare a
nouălea, cu fosta sa colegă de facultate, sentimentelor şi reflecţiilor sale într-un
Toria, poreclită „Justa”, constituie pretextul proiect de roman. Cartea devine, astfel,
epic al povestirii, concepută rememorativ, confesiunea crispată, sarcastică, nihilistă, în
prin detalii acumulate, sub forma unui dosar chip programatic, a unui romantic
existenţial. Alcătuit din amintirile, reflecţiile decepţionat, trivială şi crudă în limbaj, bine
eroului-narator, precum şi din mărturiile altor articulată sub raport narativ, juvenilă şi
personaje, romanul evocă represiunile le care monocordă ca problematică generală.
este supusă Toria, fostă susţinătoare a cauzei
proletare, căzută în dizgraţia regimului Romul Munteanu, LCF, s. nouă, 1996, 43, 10;
Munteanu, Jurnal, VII, 134–136.
comunist, în urma acţiunilor sale de protest
faţă de abuzurile acestuia. Destinul tragic al M. W.
eroinei, redat în pagini cutremurătoare prin
naturalismul viziunii, reprezintă şi un prilej GRIGORESCU Ioan, Bine aţi venit în
de reconstituire a împrejurărilor arestării infern!..., v. Ucideţi petrolul!, 1994.
naratorului, în urma solidarizării sale cu
protestatarii maghiari. Roman-document, GRUIA Stelian, Prinţul Constantin,
realizat prin alternanţa planurilor temporale şi Bucureşti, Viitorul Românesc, 1995, 411 p.
a perspectivelor narative, ≈ este o scriere Roman realist. Evocă evenimente ale istoriei
nonficţională, o filă de istorie a comunismului recente, cuprinse între încheierea celui de-Al
românesc. Doilea Război Mondial şi primii ani ai
instaurării comunismului. Acţiunea cărţii,
Dan-Silviu Boerescu, LCF, s. nouă, 1995, 25, plasată într-un sat din nordul Moldovei, se
16; Alex Ştefănescu, RL, XXVIII, 1995, 34, 6; constituie în jurul a două personaje centrale,
Romul Munteanu, AZI, 1996, supl. literar din 15 Grigore Ursan, fiu de ţăran devenit activist de
ian., 4; Andrei Grigore, LTE, VI, 1996, 27, 4; partid, apoi căzut în dizgraţia regimului, şi
Luca Piţu, Două romane cu cântec la cheie, VR, misteriosul Prinţ Constantin, raisonneur-ul
XCV, 2000, 12, 66–71. V. şi Din calidor, 1990. lucid, contemplativ al evenimentelor. Miza
romanului constă în confruntarea reflexivă a
M. W.
două lumi, simbolizate de cei doi eroi, adică
între realitatea imediată, supusă capriciilor
GRĂDINARU Dan, Anul 1000, fragment istoriei, şi aceea a valorilor perene, întruchipată
din romanul omonim, LTE, V, 1995, 30, 8–9. de prinţ. Cartea, constituită dintr-o pluralitate
M. W.
de nuclee epice convergente, din evocări,
rememorări, reflecţii, conţine elemente de
roman istoric, analitic, de cronică socială şi
GRECU Michael T., Mormântul iubirii.
de Bildungsroman şi se remarcă printr-un
Carte a scârbei, Bucureşti, Star-Limit, 1995,
limbaj „particular, uşor arhaic, care-i conferă
175 p. Roman erotic. Evocă dragostea
un farmec deosebit” (Romul Munteanu).
repulsivă, perversă a unui tânăr student
român pentru o femeie mult mai în vârstă Romul Munteanu, AZI, 1996, supl. literar din
decât el, franţuzoaica Juliette. Aventura este, 1 apr., 1147, 4; Munteanu, Jurnal, VI, 209–212.
în conştiinţa problematică a eroului, un cinic
M. W.
1995 HARRY T. Francis [Aurel CĂRĂŞEL] 206
HARRY T. Francis [Aurel CĂRĂŞEL], prozei autenticiste cu tehnici narative

Vânătoare de noapte, Bucureşti, Recif, 1995, specifice literaturii postmoderne, cartea
174 p. Roman science-fiction. realizează un ingenios discurs asupra creaţiei.
Compus din secvenţe narative aparent
D. G. B. disparate, din fragmente de jurnal, din
reflecţii şi observaţii fugare, aflate la limita
ILIESCU Nicolae, Discheta de demaraj. dintre real şi imaginar, romanul este construit
Opereta aperta. Roman/poeme S. A., Bucureşti, ca schimb de idei între autoare, o altă
Cartea Românească, 1995, 141 p. Roman naratoare, pe nume Gloria, şi un ultim
parodic postmodernist. Concepută sub formă personaj feminin, Iulia, împărtăşind o
de manual de utilizare a computerului, cartea experienţă comună, aceea a pierderii soţului.
îşi propune o radiografie sumară, ironică, a Asemenea autoarei, prezentă în text sub
„vieţii de tranziţie”, privită cu detaşare adevărata sa identitate, Gloria este tot o
ludică, într-o manieră degajată, dezinvoltă. scriitoare, care aspiră să-şi găsească pacea
Sub privirea îngăduitoare şi amuzată a sufletească prin scris, atribuindu-i
autorului se perindă personaje mediocre, cu personajului său, Iulia, propria dramă, dar şi
biografii derizorii, ce persiflează involuntar, posibilităţile unui demers salvator. Astfel, ≈
prin reflecţii solemne şi prin drame prăfuite, devine cartea scrierii unui roman, o meditaţie
marile teme ale existenţei. Compus din scurte modernă asupra valenţelor scrisului, pe
portrete, din instantanee disparate, din lungi fondul unei reflecţii existenţiale grave,
epistole şi, nu o dată, din intervenţii directe realizată într-un stil neconvenţional, monologal,
ale autorului, ce comentează faptele şi face direct şi abrupt, lipsit de orice artificii.
precizări referitoare la arta narativă, romanul M. W.
este o satiră la adresa ideilor în vogă, a
sentimentalismului ieftin, a doctrinelor IONESCU Florin Andrei, 3.000.000.000 $
moderne şi, nu în ultimul rând, a procedeelor cash, Bucureşti, Universal Dalsi, 1995, 187 p.
şi tehnicilor narative postmoderne. ≈ este o Roman poliţist.
invitaţie la reconstrucţia realităţii şi a
Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1995, 18 bis, 4.
romanului, „o carte post... postmodernistă,
făcută de cineva care cunoaşte din interior M. W.
abilităţile şi punctele slabe ale formulei”
(Eugen Simion). IONESCU Florin Andrei, Patru scânduri
pentru colonel, Bucureşti, Dragon, 1995,
Lucian Chişu, LTE, VI, 1996, 16–17, 4; Raluca 139 p. (Spionaj XX). Roman de spionaj.
Popescu, LTE, VI, 1996, 18, 4; Eugen Simion,
Despărţirea de postmodernism, LTE, VI, 1996, G. Pruteanu, ESM, VI, 1995, 4, 17.
19, 3; 14; Micu, Literatura, 319.
M. W.
M. W.
IONESCU Mircea, Misiune ultrasecretă.
INDRIEŞ Alexandra, Un sertar întredeschis, Roman poliţist, Galaţi, Hypatya, 1995.
Timişoara, Editura de Vest, 1995, 267 p.
Fragment: Sfinxul îmblânzit, O, s. nouă, 1990, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai
Eminescu” Iaşi (catalogul electronic).
10, 12. Roman confesiv, metatextual. După o
formulă epică aparte, ce îmbină procedee ale M. W.
207 LOGREŞTEANU Florin 1995
IVĂNOIU Gheorghe, Însingurare, Galaţi, LAVRIC Valentin, Capitolul I, fragment

Porto Franco, 1995, 222 p. Roman de de roman, FC, 1995, 24, 17.
dragoste. Confesivă, nostalgică, impregnată
M. W.
de dramatism, cartea redă povestea a două
iubiri eşuate. Protagonistul, Dan Stroescu, un
LEU Corneliu, Drumul spre Damasc. Un
fost ofiţer de aviaţie în timpul celui de-Al
roman despre viaţa Sfântului Apostol Pavel,
Doilea Război Mondial, aflat în concediu la
Bucureşti, Eminescu, 1995, 316 p. Cu o
Borsec, îşi rememorează existenţa din
fotografie a autorului şi o prezentare
perspectiva relaţiilor sale amoroase. Este
nesemnată a carierei sale, ca autor de romane
vorba de raporturile cu fosta sa soţie, Ema,
istorice, pe coperta a IV-a. Roman istoric.
plecată în Germania şi dispărută de mult,
Reconstituie viaţa apostolului Pavel, insistând
precum şi cu fosta sa iubită, Ioana, la rândul
pe conflictul, de la începuturile
său stabilită la Teheran. Fluent şi echilibrat ca
creştinismului, dintre cei care vedeau noua
scriitură, dar monocord ca problematică, ≈
religie ca o mişcare în interiorul iudaismului
reprezintă spovedania, pe alocuri lirică, a
(Iacov, fratele lui Iisus) şi cei care o vedeau
unui învins.
ca o potenţială religie universală, deschisă
M. W. tuturor (Pavel). Autorul foloseşte fragmente
din documente istorice într-o încercare
KOROYAN Victor von [Victor disperată de a da un plus de autenticitate
COROIANU], Via Negra, Sibiu, Imago, naraţiunii. Pe alocuri, uită că scrie un roman
1995, 168 p. Roman de divertisment. Dinu, istoric şi utilizează în exces neologismele.
sculptor surdo-mut, visează să străbată mările
M. M.
pământului. Întâmplarea îl poartă pe
meleaguri africane, care îl subjugă. Aventura
LEUŞTEAN Mitică, Riscul iubirii, Turnu
şi dragostea se întretaie cu informaţia
Severin, Cultură Generală, 1995, 109 p. Pe
culturală generală, totul într-o proză lejeră,
foaia de titlu se specifică faptul că vol.
agreabilă.
reprezintă o a doua ed. Roman cu intrigă
D. G. B. amoroasă, ≈ evocă destinul unei juriste, pe
nume Doina Munteanu, protagonista unor
KRAFT Elisse, Taina lui Shiva, Bucureşti, relaţii amoroase problematice. Salvată de
Nirvana, 1995, 159 p. (Soma). Roman către medicul Mihai Manea, în urma unei
erotico-ezoteric. Printr-o combinaţie hibridă încercări nereuşite de întrerupere de sarcină,
de tehnici ale literaturii senzaţionaliste şi eroina devine, mulţi ani mai târziu, prin fiul
procedee ale romanului iniţiatic, cartea său, ajuns judecător, salvatoarea medicului,
urmăreşte o foarte tulbure poveste de acuzat pentru o intervenţie chirurgicală
dragoste, cea dintre Estera, o secretară din ilegală, dar legitimă din punct de vedere
Bucureşti, şi Albert, un medic iniţiat în moral. Dramă cu elemente de senzaţional, ≈
practicile yoghine de către tatăl său vitreg, un este însă precară, atât ca problematică
emir foarte bogat. Construit prin simboluri interioară, cât şi sub aspect confesiv.
ambigue, într-o viziune facilă, maniheistă,
M. W.
naraţiunea evoluează printr-un labirint de
întâmplări obscure, pentru a reda, în final, cu
LOGREŞTEANU Florin, Inseparabili.
stângăcie, victoria binelui asupra răului.
Roman de dragoste, Craiova, Gheorghe Cârţu
M. W. Alexandru, 1995, 229 p. Concepută într-o
1995 LUCCA Radu 208
manieră confesivă, prin tehnica retrospecţiei, toate ilustrând ideea claustrării şi a nevoii
cartea evocă destinul unui arhitect, pe nume disperate a individului de a conferi existenţei
Iuliu Prasacu, ce se confruntă cu tragedia un sens. Personajul, numit, fără majusculă,
pierderii premature a soţiei şi, mai târziu, a antimir, este un contemplator al realităţii, pe
unicului său fiu, ajuns student, şi, la rândul care o refuză cu dezabuzare şi cinism şi de
lui, părinte. Spirit indecis, superficial, înclinat care se simte iremediabil înstrăinat.
spre lamentaţia minoră şi spre reflecţia Protagonist al propriilor reflecţii în prima
grandilocventă, eroul este mai degrabă un parte a romanului, erou al unei lungi
colportor patetic şi solemn al semnificaţiei aşteptări, în calitate de mare demnitar roman,
acestor evenimente. Firul anemic al în cea de-a doua parte, şi mort, în chip real şi
povestirii, întreţinut doar prin dramatismul simbolic, în ultima parte, personajul rămâne
situaţiilor şi lipsit de susţinerea unei analize
mereu acelaşi spirit revoltat, frământat de
psihologice autentice, aşază definitiv cartea la
caracterul opresiv şi incognoscibil al
periferia beletristicii.
existenţei. Alcătuit, mozaical, din reflecţii
M. W. disparate şi interpretări obsesive, ≈ ilustrează
„un gen original de «antiroman»”, ce
LUCCA Radu, Sinuciderea, fragment din „trăieşte, mai ales, prin virtuozitatea scriiturii,
romanul Se respinge, FC, 1995, 47, 13. unică în proza românească actuală” (Romul
Munteanu).
M. W.
Romul Munteanu, AZI, 1996, supl. literar din
LUPU Nicolae, Păcatele lui Dumnezeu, 13 mai, 13, 5; Munteanu, Jurnal, VI, 185–191.
Bucureşti, Felix-Films, 1995. „Roman cu o
fluenţă epică relativă, în care accentul se M. W.
distribuie, nu de puţine ori, în funcţie de
MARCIAN Marcel, Avadică, Abădică,
finalităţile epice, nu atât pe eveniment, cât pe
Bucureşti, în editura autorului, 1995, 173 p.
coerenţa existenţială a personajului, învestit
Fragment: În permisie (romanul e anunţat cu
adesea cu dimensiuni simbolice” (Iulian
titlul Avbădicul), LTE, II, 1992, 33, 9. Proză
Boldea).
suprarealistă, alcătuită prin înlănţuire de
Ion Roşioru, TMS, XXXI, 1996, 6, 6; Romul imagini ritmate de obsesia alterităţii. Într-un
Munteanu, Semnele realului şi dimensiunea tren care se deplaseză undeva în Moldova,
fantastică, LCF, s. nouă, 1996, 10, 10; Iulian Avadic rememorează moartea recentă a
Boldea, AMB, II, 1996, 3, 6. Pachiţei, soţia lui. Coborârea în trecut
activează un fenomen al dedublării. Cu o
M. W. aplecare mai degrabă filosofică decât
introspectivă, personajul îşi evocă numele
MAGHERU Darie, Nemuritorul în sub care l-au cunoscut ceilalţi. Dubla
solitudine şi durerea, Braşov, Arania, 1995, articulare nominală a titlului ilustrează de
142 p. Cu o postf. de Olga Lascu şi Adrian fapt o dedublare onomastică: Avadic e
Hamzea şi un Cuvânt al editorului. Roman cunoscut de soţie ca Abădică, într-o versiune
modernist cu înrâuriri existenţialiste. uşor alterată fonetic. Rememorarea urmează a
Redactată în deceniul al şaptelea şi publ. fi structurată de zece asemenea confuzii
postum, cartea reprezintă un lung monolog onomastice, pe care protagonistul le numeşte
liric, structurat pe paliere narative diferite, „cazuri”. În fiecare situaţie, Avadic se caută
209 MĂRGINEANU Ion 1995
în reprezentarea străină şi o interiorizează, tatăl său, iar prietenul cel mai bun participă la
provocând, inevitabil, un efect de modificare înscenarea accidentului final. În relatare,
a sinelui. În paralel cu şirul rememorării, autorul face abuz de procedee narative
personajul înregistrează figurile pitoreşti ce complexe, exploatând, pentru reflectarea
traversează vagonul în care călătoreşte. crizei interioare a protagonistului, registrul
Colecţionate în fuga trenului, imaginile oniric şi, pentru redarea caracterului
surprind o umanitate metamorfică, care îşi inevitabil al deznodământului, tehnici
declină identitatea într-o suită de suprapuneri textualiste. Conferind scriiturii o diversitate
şi de transferuri între regnuri. Romanul de suprafaţă, alternarea respectivelor mijloace
implică o reflecţie pe marginea imposibilităţii narative nu are totuşi nici consistenţă, nici
coagulării ontologice şi a precarităţii consecvenţă, fiind abandonată dincolo de
identitare: în multiplicitatea imaginilor jumătatea romanului.
sinelui se întrevede o dispersie esenţială a
fiinţei. Rămân în memorie tulburătoare Constantin Cubleşan, ST, XLVII, 1996, 3, 31;
reprezentări urmuziene ale dezmembrării, Gheorghe Glodeanu, ST, XLVIII, 1997, 1, 23; I.
Batto, TR, s. nouă, IX, 1997, 18–19, 4–5; Milena
evocări picturale ale diluării contururilor
Şipeţean, VTR, XXVII, 1997, 9, 91.
umane şi un instinct singular al lb., care
subliniază elementele de legătură în L. T.
detrimentul numelor şi verbelor.
MATEI Nicolae, Târâş spre Vest, Bucureşti,
Octavian Soviany, CNT, 1996, 31, 5; Horea Victor Frunză, 1995, 167 p. (Pitiseum). Reluat
Poenar, ST, XLVIII, 1997, 4–6, 74. fragmentar: NOS, I, 1996, 2, 30–31. Roman al
L. T. experienţei de transfug, probabil cu caracter
autobiografic. Cartea relatează încercările lui
MARIAN Mircea, Filiera. Cronica unei veri Sandu, un tânăr de 26 de ani, din Cluj, de a
dintr-un oraş din Nord, Baia-Mare, Gutinul, emigra în Occident la începutul anilor ’80.
Înregistrând în detaliu aventura protago-
1995, 388 p. Roman politic. Face parte din
nistului, naraţiunea pictează în tuşe tari drumul
ciclul Trilogia disperării alături de Ninge în
său până la Dunăre, perioada de detenţie, după
Spania la Alicante (1994) şi de Portret de
eşuarea primei tentative de traversare a
familie cu crizanteme (1993). Fonda, redactor frontierei, şi atmosfera din lagărul de refugiaţi
într-o tipografie comunistă, asistă într-o seară de la Copenhaga. Din masa de impresii
la un accident de maşină provocat de negative, proza încearcă să izoleze un
Dragoman, un activist de partid apropiat de sentiment metafizic al existenţei absurde, fără
sferele puterii. Insistenţa lui Fonda de a a reuşi, totuşi, să ofere mai mult decât un
depune mărturie împotriva lui Dragoman document al unei experienţe traumatizante.
determină reacţia autorităţilor şi atrage
implicarea Securităţii. Personajul e izolat, – [Aarhus?], Eksperimental, 2000.
stigmatizat şi, în cele din urmă, ucis, într-un
accident simetric celui care declanşează Mircea Goga, ST, XLVI, 1995, 6, 23; ***,
evenimentele. Romanul evocă cu acurateţe un NOS, II, 1997, 4–5–6, 17.
traseu al persecuţiei specific regimului L. T.
comunist, presupunând puneri sub urmărire,
discreditare socială, tratament psihiatric, MĂRGINEANU Ion, Candoarea speranţei,
asasinat. Monstruozitatea morală întregeşte Sibiu, Imago, 1995. „Microroman” a cărui temă
acest tablou. Fonda e dus la ospiciu chiar de o constituie iubirea înaintea morţii (M. B.).
1995 MIHALACHE George 210
M. B., ROS, II, 1996, 5–6, 139–141. dictaturii. În reveniri succesive, naraţiunea
adânceşte semnificaţiile a două anecdote
L. T.
politice, legate de capriciile cuplului
prezidenţial: suprimarea cocoşilor din Snagov
MIHALACHE George, Teroarea blondă,
la cererea Elenei Ceauşescu şi „decapitarea”
Bucureşti, Garamond, [1995?], 179 p. Roman
hotelului Olăneşti, care rămâne neterminat,
al vieţii de fotbalist. Iuliu Baratky, sportiv
cu cinci etaje din nouă, ca să nu ofere
profesionist, debutează în anii ’30 şi se
vizibilitate spre reşedinţa conducătorului. În
retrage din competiţii la mijlocul anilor ’50.
ciuda tentativei de degajare a unor
Romanul documentează cariera fotbalistului,
semnificaţii istorice, textul nu oferă decât o
fără să reuşească să intereseze epic, relatând
reprezentare grotescă, cu accente caricaturale,
detaliat, cu fidelitate de transmisie
a totalitarismului.
radiofonică, meciurile la care participă.
Încercarea de simulare a unei interiorităţi
***, BNR, XLIV, 1995, 14, 53; Cornel
printr-un pretins jurnal al protagonistului
Munteanu, F, XXXII, 1996, 6, 20–21.
eşuează din pricina inconsecvenţei cu care se
ilustrează perspectiva narativă. L. T.
L. T.
MIRONESCU Alexandru, Ziduri între vii.
O poveste care nu e roman, un roman care e
MIHU Achim, Judecata din urmă,
o poveste, Bucureşti, R. A. I., 1995, 349 p.
Cluj-Napoca, Mesagerul, 1995, 212 p..
Bildungsroman. Acţiunea este plasată în
Potrivit unei afirmaţii a autorului de pe
coperta a IV-a, cartea face parte din literatura perioada interbelică. Şerban Predescu, fiul
de sertar, fiind scrisă în 1985. Roman unui magistrat de provincie, pleacă la Paris
autobiografic. Prezintă ascensiunea socială a pentru a-şi continua studiile în medicină.
naratorului, urmărit din mediul rural până în Obţinerea doctoratului devine atât un prilej
lumea universitară. Incursiuni de mare de cunoaştere intelectuală, cât şi unul de
frumuseţe în trecutul istoric al aşezării de iniţiere erotică. Reuşită panoramă a Parisului
baştină, satul Sascuci. Eresurile satului intelectual, dar şi a cartierelor sale rău
constituie un adevărat fundal mitologic al famate.
tramei. Neamul Ciorogarilor, din care face
parte şi naratorul, este marcat pentru ***, GAC, VII, 1996, 1–2, 63.
totdeauna de spiritul dârz al călugărului M. M.
Sofronie din Cioara, răzvrătitul din sec. al
XVIII-lea contra Unirii cu Roma. Naraţiune MIZUMSCHI Corneliu, Axy şi Skizy,
bine construită. Constanţa, Europolis, 1995, 291 p. Cu o
M. M. prezentare pe coperta a IV-a de Olga Duţu.
Roman al lumii medicale. Acţiunea se petrece
MIREA George, Moartea cocoşilor-tenori, în perioada ceauşistă. Doctorul Horia Axinte,
Oradea, Cogito, 1995, 198 p. Cu o pref. a condamnat cu suspendare la un an de
autorului. Roman politic. Structurat sub puşcărie, pentru o presupusă culpă medicală,
forma unui jurnal, ţinut de-a lungul câtorva solicită să lucreze la Pandora, o localitate
luni de către un ziarist, în ultimii ani ai îndepărtată din Delta Dunării. Evocarea
regimului comunist, textul propune o reflecţie relevă cu precădere ingerinţele politicului în
cu caracter eseistic în marginea absurdului lumea medicală.
211 MUNTEANU Constantin 1995
***, BNR, XLIV, 1995, 21, 31; Olga Duţu, informatică ai lumii, se îndrăgosteşte de
„Cuget liber”, VII, 1995, nr. 1461; p. 2; Duţu, Maria, pe care o ia, la început, drept o
Note, 140. prostituată din Place Pigalle. De fapt, Maria
era cercetător ştiinţific într-una din ţările din
M. M.
Europa de Est şi venise la Paris, după căderea
zidului Berlinului, în speranţa că va putea
MODORCEA Grid, Şobolanii în Italia.
recupera onorariile care i se cuveneau ei şi
Biblia transfugului, Bucureşti, Emin, 1995,
profesorului ei pentru articolele publ. în
219 p. Cu o caracterizare nesemnată pe
Occident, în timpul regimului comunist. Text
coperta a IV-a. Roman social. Ambiţionând
cu destinaţie fatalmente lacrimogenă.
să ofere un tablou al vieţii emigranţilor
români în Italia, după 1989, ≈ urmăreşte în
***, BNR, XLIV, 1995, 6, 38.
paralel destinele lui Ion Hadârca şi Niki
Burlea care se întorc în autocar de la Roma la M. M.
Constanţa. În drum spre ţară, cei doi bărbaţi
au ocazia să evoce timpul petrecut în MUNTEANU Constantin, Zodia bâlciului,
străinătate. Naraţiunea insistă asupra Bacău, Plumb, 1995, 130 p. Fragment: ≈,
umilinţelor suportate de emigranţi, descriind LTE, V, 1995, 13, 8–9. Cu o caracterizare
anecdotic şi melodramatic aspecte ale unei nesemnată pe coperta a IV-a. Roman cu
existenţe decăzute (slujbele mărunte, condiţiile caracter autobiografic, ≈ schiţează, prin
de viaţă precare, tratamentul discriminatoriu la introspecţie, un portret al generaţiei ’68 în
care sunt supuşi). Autorul încearcă să societatea românească. Concepută ca
investească expatrierea cu trăsăturile unei rememorare a carierei politice a lui Grigore,
experienţe-limită, care alterează fundamen-tal profesor de matematică la cel mai bun liceu
destinul personajelor, condamnate definitiv la o dintr-un mare oraş, naraţiunea se întinde pe
spirală a degradării. Orientată tezist de o douăzeci de ani, de la sfârşitul deceniului
perspectivă strict negativă şi minată de şapte până la Revoluţie. Numit prim-secretar
senzaţional, fresca este lipsită de interes literar. la judeţ, protagonistul devine un membru al
elitei comuniste dar, în ciuda acestei poziţii
***, BNR, XLIV, 1995, 23, 27; Alex privilegiate, reflecţia lui asupra sistemului
Ştefănescu, RL, XXVIII, 1995, 40, 6. politic rămâne una detaşată. Prin contrast cu
prima generaţie de activişti, caracterizată de
L. T.
un marxism dogmatic, asumat din
convingere, Grigore pare un sceptic, care a
MOTOC Nicolae, Fantasme, TMS, XXX,
1995, 1, 8–9; Madona şi sucul de roşii, RL, încetat să mai creadă în idealul comunist.
XXIX, 1996, 39, 14–15, fragmente din Totuşi, nu e vorba de rezistenţă anticomunistă,
romanul Rugul amazoanelor. nici măcar de o gândire subversivă, ci mai
degrabă de o indiferenţă nonşalantă.
L. T. Atitudinea lui se caracterizează, în consecinţă,
prin spirit ludic şi autoironie. În completarea
MUNTEANU Constantin, Maria, prinţesă acestui profil ideologic, protagonistul practică
de Place Pigalle, Bacău, Plumb, 1995, 219 p. din convingere libertatea sexuală şi nu îşi ia în
Cu o pref. a autorului. Roman de dragoste, la serios propriul mariaj. Seria lungă a
limita literaturii de consum. Aflat la Paris, cu aventurilor sale erotice, descrise detaliat şi,
interese de afaceri, Robert Thomas uneori, cu o inoportună fantezie, îneacă textul
Richardson, unul dintre marii specialişti în în trivialitate şi senzaţional.
1995 MUNŢIU Adrian 212
***, BNR, XLIV, 1995, 6, 38. imersiune în trecut, care preferă anamneza
simplă gestului analitic şi semnificant al
L. T. introspecţiei, ilustrează, în planul formelor
narative, o unică, redundantă neputinţă a
MUNŢIU Adrian, Caii de la bicicletă, eroului de a întrezări un rost al propriei
Bucureşti, Eminescu, 1995, 363 p. Fragmente: experienţe. Roman al căutării unui sens în
Un sărut ca o enigmă, T, XIX, 1990, 7, 41– meandrele memoriei, ≈ se dovedeşte, în
43; Îndoiala, RL, XXIII, 1990, 35, 14; Nunta acelaşi timp, un roman al eşecului.
de argint, MRT, V, 1994, 1, 5; Caii purtau
turbane lungi, ROS, I, 1995, 1, 70–74. ***, RL, XXIX, 1996, 1, 5; ***, UC, VI, 1996,
Naraţiune confesivă structurată printr-o serie 1–2, 14; Livia Grăsoiu, LCF, s. nouă, 1996, 21,
de rememorări, ≈ evocă experienţa carcerală 10; Horea Poenar, ST, XLVIII, 1997, 4–5–6, 73;
a lui Denimic Iosua, zis Deni. Închis prima
***, GAC, VIII, 1997, 1–2, 76–78.
dată la vârsta adolescenţei într-o şcoală de
corecţie pentru acte de vandalism şi eliberat L. T.
la 18 ani, protagonistul este condamnat din
nou, după o scurtă perioadă de libertate, MURĂRESCU Victoria, Iarba morţii,
pentru neglijenţă în serviciu. Pentru Deni, Sibiu, Biblioteca Euphorion, 1995, 93 p.
reflecţia asupra vieţii sale din închisoare (Biblioteca Euphorion. Colecţia de proză, 4).
devine o încercare de a înţelege sensul unei Roman de dragoste. La scurtă vreme după
existenţe petrecute, aproape pe toată durata ei Revoluţie, Amata, medic la un cabinet de
conştientă, după gratii. Punctul său de reper îl urgenţe din Loaia, se îndrăgosteşte de Acis.
constituie o altă experienţă carcerală, aceea a În ciuda datelor mic-burgheze ale vieţii
tatălui său, deţinut politic mort în închisoare.
protagonistei, căsătorită cu un silvicultor şi
După modelul vinovăţiei eroice a deţinutului
mamă a doi copii, ea e concepută după tiparul
politic, devenită exemplară prin înălţimea
femeii fatale, acţionând în urma unei
valorilor care o justifică, Deni caută în
condamnarea de drept comun urmele unor predestinări, în legătură strânsă cu forţele
repere existenţiale majore. Anamneza la care cosmice. Drept urmare, toate episoadele
se supune, revenind obsedant asupra spaţiului iubirii interzise au o rezonanţă fabuloasă la
închisorii şi asupra episodului judecăţii, scara naturii. Sentimentul de dragoste se
reflectă această aspiraţie tenace spre înfiripă după ce Amata e lovită de fulger şi
recuperarea unui înţeles. Totuşi, întoarsă surzeşte; amorul adulterin se consumă într-o
către momentele cruciale din propriul destin, pădure, în prezenţa unei haite de lupi
conştiinţa pare a fi incapabilă să investească înfometaţi. În cele din urmă, urmărită de
amintirile cu valoare revelatorie. Spaţiile la aceeaşi fatalitate tragică, Amata e călcată, la
care revine protagonistul sunt mute, nu îi ieşirea din biserică, de o maşină condusă
descoperă semnificaţia a ceea ce i s-a chiar de Acis. Odată ce s-au înlăturat
întâmplat, ori de câte ori ar relua procesul de imaginarul supranatural şi articulaţiile
reconstituire. Nevoia lui Deni de a-şi înţelege senzaţionale, povestea de dragoste rămâne
soarta este zădărnicită de capriciile unei neinteresantă din punct de vedere epic.
memorii care nu reţine decât elemente
disparate, nasul judecătorului, gestul nervos
***, RL, XXVIII, 1995, 9–10, 8; Vasile Chifor,
al avocatului, culoarea indiferentă a unui zid,
ROS, I, 1995, 7–8, 120–123.
sfârşind prin a alcătui o colecţie aleatorie de
detalii fără importanţă. De altfel, tehnica de L. T.
213 OIŞTEANU Andrei 1995
NEAGU Nicolae, Cum să trăieşti? mă Într-o mică localitate din Dobrogea, un nou
întreb, fragment de roman, LCF, s. nouă, venit misterios şi fără acte de identitate, care
1995, 10, 8–9. se recomandă Gheorghe A. Gheorghe, se
angajează la ocolul silvic. Povestea de iubire
L. T.
care se înfiripă între acesta şi Steluţa, fiica
pădurarului Chivici, este catalizată de
NEAGU Nicolae, Iubirea ca o mânză
fascinaţia pe care o exercită asupra femeii
neagră, Bucureşti, Eminescu, 1995, 195 p.
figura enigmatică a unui bărbat „fără” trecut.
Roman de dragoste. Evocare a vieţii
Amintind vag de eroii romantici din literatura
sentimentale a unui bărbat, medicul Nichita,
de consum a sec. al XIX-lea, aura de mister
împărţit între soţia sa, Ana-Reli şi amanta sa,
care îl înconjoară pe Gheorghe A. Gheorghe
Alexandra-Xandra-Sandra. Desfăşurată aproape
se dovedeşte totuşi inconsistentă, enigma sa
integral în decorul unei rezerve de spital, în
rezolvându-se banal prin dezvăluirea eşecului
care protagonistul este internat datorită unui
unei căsătorii anterioare.
atac cerebral, apoi din cauza unei hernii,
naraţiunea consemnează vizitele succesive Şerban Codrin, „Concret”, 1995, 81, 8; ***,
ale celor două femei, urmărind în paralel
GAC, VII, 1996, 1–2, 63; Marin Lupşanu,
preocupările literare ale lui Nichita, care scrie „Pământul”, 1996, 9, 8; Constantin Vremuleţ,
un roman autobiografic. În cele din urmă, „Porto Franco”, 1996, 6, 10; Ion Roşioru, TMS, s.
soţia moare, iar amanta îl părăseşte, luând cu nouă, II, 1997, 11, 6; Ion Roşioru, TMS, s. nouă,
ea şi ms. ≈ propune, sub pretextul unei IV, 1999, 3, 6.
poveşti de dragoste, o ficţiune a retragerii,
L. T.
compromisă însă de o intrigă repetitivă,
lipsită de imaginaţie şi de dramatism.
OIŞTEANU Andrei, Arhivarul, în vol. Cutia
***, UC, VI, 1996, 1–2, 14; ***, RL, XXIX,
cu bătrâni, Bucureşti, Meta, 1995, p. 79–142.
1996, 6, 4. Cu o pref. de Dan C. Mihăilescu. Fragment:
Sinucigaşul, CNC, I, 1990, 34, 12–13.
L. T. Miniroman fantastic. Este istoria unui fost
arhivar care colecţionează obiecte ciudate.
NEGOIŢĂ Tudor, Moştenitoarea din Personajul, care îşi cultivă în mod sistematic
America, Bucureşti – Montreal, Libra – pasiunea, dând anunţuri periodice la mica
Humanitas, 1995, 203 p. Cu o caracterizare publicitate, urmăreşte să retrăiască în preajma
nesemnată pe coperta a IV-a. Roman poliţist.
obiectelor achiziţionate frânturi din viaţa
foştilor proprietari. Prin acumularea atâtor
***, BNR, XLIV, 1995, 23, 27; ***, GAC, VII,
vestigii inerte ale unor existenţe trecute, casa
1996, 1–2, 8.
se transformă într-un depozit exotic, sumbru
L. T. şi labirintic. Influenţa evidentă a prozei
eliadeşti explică sensul demoniac al unora
NEGREANU Gabriela, Eu şi Meta, dintre experienţele încercate de protagonist.
fragment de roman, ROS, I, 1995, 9–10, 21–46. Dincolo de imaginarul fantastic, textul
L. T. rămâne însă sărac şi monoton, având tendinţa
de a se descompune în poveşti mărunte, de
NEŞU Ioan, Marele necunoscut, Bucureşti, sine stătătoare, „comunicate” de obiectele
R. A. I., 1995, 176 p. Roman de dragoste. colecţionate.
1995 OIŞTEANU Andrei 214
***, DOI, VI, 1995, 16, 15; Mihaela Ursa, PÂRVULESCU Tinu, Prima-Vera, Timişoara,
APS, VI, 1995, 10, 10; Alexandru Spânu, LCF, s. Marineasa, 1995, 126 p. Micro-roman de
nouă, 1996, 6, 4. introspecţie, scris la persoana întâi, ce tratează
tema obsesiilor amoroase juvenile. Sechestrat
L. T. de propriile gânduri într-un spaţiu banal, casa
scării unui bloc de locuinţe, personajul narator
OIŞTEANU Andrei, Comisionarul, în vol. rămâne câteva ore în faţa uşii Verei, fata cu
Cutia cu bătrâni, Bucureşti, Meta, 1995, p. care speră să petreacă prima sa noapte de
11–75. Cu o pref. de Dan C. Mihăilescu. dragoste. Monologul interior, în intenţia
Miniroman fantastic. Un fost avocat, Filip, definirii propriei identităţi, se dovedeşte
ajuns comisionar de flori, este angajat ca segmentat de imagini şi replici ilustrând un
asistent personal al unui alt bătrân, Carol. cunoscut scenariu, cel al triunghiului amoros,
Principala misiune a lui Filip constă în din care mai face faţă şi Spartan,
supravegherea stăpânului său, pentru sculptor-giuvaergiu, căsătorit, mentorul Verei.
prevenirea tendinţelor sale suicidare. Definită Primit foarte bine de critică, romanului i s-a
în cadrul unui raport coercitiv, relaţia celor reproşat, totuşi, „deznodământul cam bruscat”
doi este, în fond, aceea dintre deţinut şi şi „încheierea poliţistă” (Ioana Pârvulescu).
gardian. Filip, care îi blochează lui Carol
Ioana Pârvulescu, RL, XXVIII, 1995, 18, 5;
tentativele de sinucidere, îl privează pe acesta
Edith Horvath, ST, XLVI, 1995, 6, 56; Carmen
de un drept, făcând posibilă o ipostaziere Neamţu, CNT, 1996, 27, 4.
paradoxală a actului sinuciderii, ca formă de
libertate. Evocând o sensibilitate a absurdului L. B.
şi o manifestare a disperării, gestul sinucigaş
văzut ca dovadă a libertăţii ilustrează o temă PECICAN Ovidiu, Eu, El, Eli, LCF, s.
de factură existenţialistă, complicată inutil nouă, 1995, 29, 8–10; Imberia, CNT, 1995,
printr-o tratare în registru fantastic şi printr- 37, 8–9, fragmente din romanul Cealaltă
parte a nopţii.
un imaginar ezoteric.
L. B.
***, DOI, VI, 1995, 16, 15; Mihaela Ursa,
APS, VI, 1995, 10, 10; Alexandru Spânu, LCF, s. PETRAŞINCU Dan, Omul suspect,
nouă, 1996, 6, 4. fragment din romanul cu titlul omonim, JL, s.
nouă, VI, 1995, 37–40, 4.
L. T.
L. B.
OMESCU Monica, Omul fără lume,
fragment de roman, LCF, s. nouă, 1995, 30, PETRESCU Aurel, Mi-am ucis îngerul,
9–10. fragment din romanul Ondina, LTE, V, 1995,
29, 8–9, 10.
L. T.
L. B.
PĂCURARIU Petru, Un grind pe
Mississippi, Timişoara, Eubeea, 1995. POP Maria, Fascinaţie în negru. Oraşul
Conform copertei a IV-a a romanului huzurului, Constanţa, Europolis, 1995, 294 p.
Rezervaţia de zebre (1998), de acelaşi autor. Roman-cronică ce încearcă temerar să
reconstituie „dintr-un amestec de realitate şi
L. B. fabulă” (Virgil Mocanu) două sec. din istoria
215 POPESCU Titus 1995
petrolului românesc, de la primele investiţii povestire, se luminează edificator în urmă-

în 1745, până în ajunul celui de-Al Doilea toarea” (Lucian Chişu).
Război Mondial, când Valea Prahovei atrage
oameni şi capital. Cele două filoane epice, ***, UC, VI, 1996, 1–2, 11; Lucian Chişu,
acela al devenirii lui Iovu Sânzeu din Rohia LTE, VI, 1996, 39, 10–11; Răzvan Voncu, LTE,
Maramureşului de Jos, şi cel al poveştii de VI, 1996, 39, 11; Alex Ştefănescu, RL, XXIX,
dragoste dintre Filareta şi Anton, toţi trei 1996, 1, 5.
legaţi prin destin de petrol, asigură unitatea L. B.
necesară naraţiunii, altminteri aproape sufocată
de multitudinea elementelor colaterale. POPESCU Iulia, Numărând trecute clipe,
Timişoara, Helicon, 1995, 153 p. Naraţiunea,
Virgil Mocanu, TMS, XXXI, 1996, 6, 6; Duţu,
o lungă confesiune, deplânge „destinul
Note, 141–142.
nenorocit” al unui „suflet sfărâmat”, bolnav
L. B. de singurătate, care-şi trăieşte suferinţa
într-un decor crepuscular, pustiit de amintiri
POPA HOMICEANU Vasile, Cea mai şi fără speranţe. Protagonista, sensibila şi
credibilă moarte, Galaţi, Porto Franco, 1995, tânăra Iulia, marcată de moartea tatălui său,
296 p. Roman de introspecţie, axat pe ideea conferă scriiturii un rol salvator, înţelegând
culpei originare a umanităţii, condamnată să această activitate drept unic mod valid de a
ispăşească „păcate pe care nu le-a comis reacţiona în faţa vicisitudinilor existenţei.
nimeni” Depăşind în ferocitate jivinele
L. B.
însetate de sânge, zidindu-şi istoria numai pe
crime, omul a pierdut orice urmă de
POPESCU Răsvan, Omul cu cioc şi
sacralitate, coabitând, în „timpul socialist al
ghiare, Bucureşti, Olimp, 1995, 128 p. Cu o
întunericului”, cu demonică ură.
pref. de Elena Ştefoi. „Roman în tradiţia unui
Simion Bărbulescu, CL, CXXXII, 1998, 7, 28. Camus ori Kafka, numai că Meursault şi
Joseph K. sunt transformaţi şi alchimizaţi
L. B. până devin altul. Acest altul nu mai este
ţintuit la zid şi acuzat de complexele unei
POPESCU Dumitru Radu, Truman Capote autorităţi exterioare, fie ea autoritate paternă
şi Nicolae Ţic, Bucureşti, Eminescu, 1995, 276 sau sistem instituţional, ci se condamnă de
p. Roman parabolic, alcătuit din nouăsprezece bunăvoie, este propriul său inchizitor, în faţa
povestiri – a cincisprezecea dă titlul cărţii –, ce propriei sale legi” (Mihaela Ursa).
derulează un turbion evenimenţial năucitor
pentru lectorul obişnuit, a cărui unitate e George Pruteanu, ESM, V, 1994, 28, 21; Florin
anevoios decelabilă. O relativă coerenţă – pe Dumitrescu, DIL, II, 1994, 85, 13; Alexandru
lângă cea de ordin stilistic – o asigură eroul Spânu, LCF, s. nouă, 1994, 25, 4; Mihaela Ursa,
central, Iezechil, angajat în căutarea părinţilor ST, XLV, 1994, 12, 52; Dan-Silviu Boerescu,
Despre imposibilitatea de a-ţi locui timpul, LCF,
naturali, posesor al unor forţe oculte,
s. nouă, 1995, 19, 16.
dobândite în mediul ţigănesc în care a crescut.
Proteismul acestei proze „permite translarea L. B.
sau migrarea subiectelor dinspre o întâmplare
spre alta, eroii regăsindu-se fie sub noi POPESCU Titus, Ghirlande cu pelin.
înfăţişări, fie prezenţi prin obsesiile lor. În Miniroman, Bucureşti, Vasile Cârlova, 1995,
general, ceea ce a rămas opac într-o 121 p. Cu Note de lector, la final. Roman de
1995 POPOVICI Doru 216
dragoste. Tânărul Andrei Pravăţ, viitor inginer, Snagoveanu. Roman autobiografic. Debutând
se lasă antrenat într-o relaţie amoroasă cu o sub forma unei confesiuni totale, ca
femeie matură, căsătorită şi cu un copil. Micile autoanaliză şi cunoaştere de sine, pentru
tertipuri ale Marianei Damaschin, menite să-i evocarea perioadei adolescentine, textul tinde
consolideze poziţia în ochii proaspătului amorez să-şi modifice intenţia pe parcurs,
şi să-i asigure o nouă căsătorie, ca şi încercările abandonând eul din prim-plan pe măsură ce
familiei Pravăţ de a-şi convinge fiul de greşeala se transformă într-un „evocator de fiinţe”
pe care e gata s-o comită, punctează stângaci şi dragi şi de fapte edificatoare pentru narator.
schematic o tramă moralizatoare, cu personaje
lipsite de consistenţă. Pericle Martinescu, VR, XCI, 1996, 7–8, 149–
151.
L. B.
L. B.
POPOVICI Doru, Vis de iubire. Viaţa şi
REJA Radu, Ultimele trei zile ale lui Pilat,
opera lui Giacomo Puccini, Bucureşti,
Timişoara, Helicon, 1995, 114 p. Cu o pref.
Albatros, 1995, 175 p. Monografie romanţată
de Livius Petru Bercea. Roman religios.
dedicată compozitorului italian. La apariţie,
Reface, dintr-o împletire de ficţiune şi de
critica, făcând o „radiografie a erorilor”, îi
istorie, sfârşitul tragic al lui Pilat din Pont, cel
reproşa autorului „viziunea excesiv sociologi-
care, „prin abdicare morală de la elementare
zantă asupra creaţiei muzicale” şi „metaforita
principii de umanitate” (Livius Petru Bercea),
purulentă” (George Pruteanu), considerate se face vinovat de condamnarea mântuitorului
suferinţe majore ale textului. Iisus Hristos. Agonia celor trei zile pe cruce a
George Pruteanu, DIL, V, 1997, 217, 13.
fostului guvernator se constituie într-o
sugestivă pledoarie pentru credinţa creştină.
L. B.
L. B.
RĂDULESCU Mihai, Condamnat să
RIZESCU George, Şarlatanii sau Igor
învingă, Bucureşti, Ramida, 1995, 275 p. Cu
Salvache-Românu şi Revoluţia, Bucureşti,
o pref. de Barbu Cioculescu. Roman de
Editura RAI, 1995, 204 p. Roman satiric.
formaţie. Nuţu Anghelina este un „erou” al
Realizează un tablou plin de forţă şi de culoare
vremurilor moderne, pornit să cucerească
al societăţii româneşti post-revoluţionare,
lumea Bucureştilor prin toate mijloacele
imatură politic. Protagonistul, mic escroc,
posibile. „Existenţa lui are ceva picaresc,
căruia evenimentele din '89 îi oferă şansa unui
când luxuriantă, când precară, cu dese
nou început, joacă la perfecţie rolul eroului
schimbări de situaţii, urcuşuri, căderi, naţional. „Pornit să exploateze, numai în folos
recâştigare silnică de teren, neaşteptate salturi propriu, toate anchilozele perioadei ceauşiste,
fericite, cu toatele formidabile consumatoare Igor Salvache perorează caţavencian, paralizând
de energie” (Barbu Cioculescu). pe oricine prin două lucruri: aluziile la diferite
rudenii sus-puse şi cuvântările uluitor (şi
Rădulescu, Istoria, I, 502–503.
aiuritor) de articulate, într-o «limbă de lemn»
L. B. care întrece orice exerciţiu «activistic» din
glorioasele epoci” (Al. Th. Ionescu).
RĂDULESCU Mihai, Testament între înger
şi diavol, Bucureşti, Ramida, 1995. Cu un Al. Th. Ionescu, CAL, 1993, 10, 6.
Cuvânt înainte de P. S. Episcop Teodosie L. B.
ROTARU Marilena, La est de Firenze, Alex Ştefănescu, RL, XXVIII, 1995, 32, 6;
Bucureşti, Cartea Românească, 1995, 256 p. Adrian Ţion, TR, s. nouă, VII, 1995, 32–34, 4;
Roman-confesiune ce trădează autobiograficul. Diana Adamek, Plasa cu vorbe, TR, s. nouă, VII,
1995, 32–34, 4; Eugen Simion, LTE, V, 1995, 38,
Textul reconstituie, printr-o succesiune de
3; Anca Evelina Cârligeanu, TMS, XXX, 1995,
planuri narative, povestea Almarei Vardeanu, 10, 7; Gheorghe Glodeanu, Povestirile Deltei, TR,
redactor de televiziune. „O reconstituire de s. nouă, VIII, 1996, 5–6, 5; Alexandru Sfârlea,
clipe de viaţă care, însumate şi recapitulate, UNO, VII, 1996, 3, 16; Daniel Cristea-Enache,
dau imaginea descurajantă a renunţărilor şi ALA, VI, 1997, 357, 6; Glodeanu, Dimensiuni,
eşecurilor cărora este silită să le facă faţă 197–201; Micu, Istoria, 637; Micu, Literatura,
fiinţa hipersensibilă căzută mereu victima 318; Spiridon, Melancolia 2, 238–239.
agresiunilor realului”, completată de o „fişă L. B.
clinică a redactorului tv care nu e lăsat
să-şi facă profesia, care e hărţuit de cenzură, SÂRBU Valeriu, Destin de împrumut,
care mereu trebuie să renunţe” (M.[ircea] Bucureşti, Viitorul Românesc, 1995, 216 p. Cu
M.[orariu]). o postf. a autorului. Roman politic, considerat
de autor „carte împotriva dictaturii”. Prin
M.[ircea] M.[orariu], F, XXXI, 1995, 6, 75. prelungirea nesfârşită a domniei prezidentului
Miron, ce tinde la realizarea „societăţii
L. B. perfecte”, în Miraria – o lume distopică,
aşezată deasupra Pirineilor – se perpetuează o
ROTARU Nicolae, Criminal de elită, Buc, guvernare absurdă, consolidată prin strategii
Editura AMB, [1995], 127 p. Roman poliţist. iraţionale de manipulare psihică, de
„devitalizare a limbajului”, de „hiperbolizare
L. B.
acută” sau de „proiectare a fabulosului”. La
SAVU Tudor Dumitru, Cantacuzina, Cluj- acestea se adaugă activităţi bizare de
Napoca, Mesagerul, 1995, 148 p. Fragmente: schimbare a numelui, de observare personală,
Geapar şi pălăria, TR, s. nouă, VII, 1995, 6, de naţionalizare a proprietăţii şi personalităţii
6; Cuţitul lui Kanazis, LTE, V, 1995, 8, 8–9. etc., în care se recunosc mecanismele
Roman parabolic. În urbea dunăreană a sistemului totalitar comunist. Manifestările
Cantacuzinei, câţiva bărbaţi rememorează, pe hilare şi absurde, precum Carnavalul, Sfântul
durata unei nopţi, povestea vieţii Siei Mare Război, lupta dintre personajele literare
Ferechide Belgun, strania femeie care, timp şi roboţi etc., înfăptuite de personaje precum
Prevestitorul-Şef, Marele Confesor sau de
de optzeci de ani, a ţinut viu în pântece un
„biroul special de supervizare a secreţiilor
prunc pe care a refuzat să-l nască. Încercând
spirituale, culturale şi propagandistice”,
să decripteze înţelesurile istoriei „din acest
construiesc, în ritm alert, printr-o intrigă de
roman bine scris, ingenios gândit”, pivotând
factură ideologică, imaginea unei realităţi
pe dubla sugestie a mitului christic şi a
simultan politice, suprarealiste, ironice şi
nativităţii întârziate din Tinereţe fără
absurde.
bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, Eugen
Simion ajunge să admire exclusiv arhitectura I. T.
polisemantică a epicizării propuse, câtă
vreme: „mai înţelept este să ne mulţumim cu SECHEŞAN Gheorghe, Casca de oţel,
poveştile care fac, desfac şi acoperă la infinit Timişoara, Amphora, [1995?], 123 p. Cu
secretul acestei admirabile naraţiuni”. ilustraţii de Patrick Secheşan. Pe coperta
a IV-a apar două texte de prezentare, semnate Maria Graciov. Scris între 1983 şi 1986,
de Livius Ciocârlie şi Marcel Tolcea. Roman romanul a fost publ. postum. A fost proiectat
memorialistic. Cartea evocă, într-o confesiune iniţial ca parte a unei trilogii, din care urma
de tip linear, imagini şi întâmplări din să mai facă parte Adio, Europa! (1992) şi
perioada colectivizării agriculturii în zona Dansul ursului (1988). Fragmente: ≈, VR,
Banatului. LXXXVII, 1992, 3–4, 14–24; ≈, PARD, II,
1994, 7–12, 4–5; ≈, APS, VI, 1995, 3–4, 14–
I. T.
15. „Roman politic” (Valeriu Cristea).
Acţiunea se petrece în jurul lui 1956, după
SECHEŞAN Gheorghe, Darul de Crăciun,
moartea lui Stalin şi în anul dezgheţului
Timişoara, Amphora, 1995, 112 p. Roman
politic prefigurat de revoluţia din Ungaria.
parabolic. Proiectat ca prezentare a „unei felii
Nucleul epic se bazează pe o întâmplare reală
de viaţă”, romanul reface, la persoana întâi,
din Clujul anului 1951, împuşcarea unui lup
povestea banală a unei relaţii amoroase dintre
coborât în oraş, până în faţa catedralei Sfântul
un profesor laborant şi o frumoasă cântăreaţă
într-un bar de noapte. Semnificaţia derivată, Mihail. Evenimentul e reţinut în Jurnalul
formulată de autor în cheia poeticii lui unui jurnalist fără jurnal (1991): „într-o
Roland Barthes, statuează ca adevăraţi noapte de februarie 1951, un lup tânăr,
protagonişti ai poveştii de iubire scriitorul şi singuratec, deosebit de frumos şi puternic
textul. coborî pe Feleac şi, traversând cetatea, ajunse
până în faţa Catedralei, unde se opri. Ninsese
Eugen Bunaru, Tema şi miza autorului, O, s. proaspăt. Spre dimineaţă, nişte sergenţi au
nouă, 1999, 9, 28. tras în el şi l-au omorât. La autopsie a reieşit
I. T.
că nu era deloc flămând. Şi cu toţii,
cutremuraţi, ne-am întrebat « De ce a
SEIN Corina Victoria, Şi dragostea ucide, coborât?, Pentru ce a părăsit pădurea unde era
Timişoara, Excelsior, 1995, 327 p. (Isis, 20). în siguranţă? De ce s-a oprit chiar în faţa
Roman de familie. Destinul clanului Stanciu catedralei? »”. De aici şi leitmotivul cărţii,
se construieşte, din 1936 până în 1941, prin edificat sub influenţa dacismului eminescian
evocarea participării sale la conducerea unei şi a metafizicii blagiene: obsesia erorii pe
fabrici de cherestea. Relatarea poartă care au făcut-o românii, coborând prea
personajele între Bucureşti, Viena şi Cerna – devreme din codru. Acţiunea se încheagă
topos constant în cărţile autoarei –, şi aduce treptat. Inginerul Ion Lupu, aflat la vârsta
în scenă destinele fraţilor Dragoş şi Yvona. cristică, are o existenţă socială eşuată.
Romanul are meritul de a contura biografii a Trăieşte o viaţă de somnambul, cufundat
căror taină se înfiripă secvenţial, într-un nebuneşte în studiul ploşniţelor. Este acelaşi
firesc acord în contrapunct. personaj terorizat de ploşniţe din nuvela
Cimex lectularia (datată 1967 şi publ. în
I. T.
1983), încorporată ca atare în cap. al V-lea al
romanului. Adâncit în obsesiile sale
SERAFIM George-Radu, Amorţeala,
paranoice, el vede în insectele din apartament
fragment de roman, CNC, VI, 1995, 2, 6–7.
„mesagerii unei pedepse mai mari”. Nopţile
I. T. de insomnie la care îl obligă invazia acestora
vor declanşa un proces de reconsiderare a
SÎRBU Ion D., Lupul şi catedrala, Bucureşti, propriei vieţi. Angajat de cinci ani la ICRAL,
Casa Şcoalelor, 1995, 399 p. Ed. îngr. de loc bun pentru o existenţă mediocră, Lupu se
219 STAHL Henriette Yvonne 1995
trezeşte treptat din amorţirea conştiinţei, CAI, 1995, 10–12, 201–203; László Alexandru,
odată ce resimte vina de a-şi fi trădat fratele, Jurnal de inimă albastră, F, XXXI, 1995, 10–11,
căzând într-o capcană întinsă de Securitate. 82–86; Dan Stanca, Un Céline ortodox, VR, XC,
1995, 11–12, 131–133; Ioan Lascu, O altfel de
Din acest moment destinul eroului urmează
„Ciumă”, ≈ de ~, R, 1995, 11–12, 10; Raluca
un parcurs care înglobează culpa şi criza, Popescu, Sustragerea din istorie, LTE, VI, 1996,
iniţierea şi salvarea, restituite într-o formulă 5, 4; Eugen Simion, Roman politic, roman
narativă de tip „Bildungsroman cu tentă iniţiatic, LTE, VI, 1996, 5, 3; 6, 3, 15; Roxana
parabolică” (Nicolae Oprea). Iniţiatorii săi Sorescu, Romanul parabolic, LCF, s. nouă, 1995,
sunt profesorii Mefisto şi Ursu, Cătălina 32, 5; ***, BNR, XLIV, 1995, 20, 31; Nicolae
Preoteasa, maistrul Mihail Pascaly şi Ana Oprea, Romanul condiţiei „valahe”, VTR, XXVI,
Pascaly etc. Pe un alt palier – legat de cel 1996, 11–12, 19–21; Ioan Lascu, Un roman al
anterior prin fire neverosimile în registru supravieţuirii, F, XXXIV, 1998, 2, 21–24;
realist – nucleele epice se edifică pe Antonio Patras, Semnele timpului în roman, CL,
simboluri arhaice ale existenţei: melcul, lupul CXXXII, 1998, 7, 20; Dan Perşa, ~, TMS, s. nouă,
III, 1998, 12, 5; Călin Drăgan, Cu ~ la psihanalist,
mântuitor şi mielul cristic, pentru a sugera că
APS, X, 1999, 4, 23, 30; Nicolae Oprea, Calea lui
singura cale de salvare din societatea ~: din viaţă în literatură, F, XXXV, 1999, 6, 56–
comunistă este întoarcerea la valorile 65; Daniel Cristea-Enache, Viaţa cu un buldozer,
străvechi. Primit favorabil de critică, romanul ALA, VIII, 1999, 470, 5; Nicolescu, Ion D. Sîrbu,
a fost apreciat unanim ca literatură 93, 250–253, 254–396, 451–456; Lascu, Un
antitotalitară. În opinia lui Nicolae Oprea, aisberg, 47–56, 75; Micu, Literatura, 309; Oprea,
romanul prezintă „o poveste a condiţiei Ion D. Sîrbu, 66, 123–142, 147, 151; Simion,
valahe” „întemeiat[ă] pe un tulburător amestec Fragmente, IV, 300–314; Urian, Proza, 28–31;
de protoistorie şi istorie contemporană, ***, Dicţionarul esenţial; Crohmălniceanu,
arhaism şi modernitate, ruralitate şi citadinism, Heitmann, Cercul, 391–406; Micu, Istoria, 604.
realitate şi mit”. Tudorel Urian îl consideră un I. T.
„roman cu cheie [....] un extraordinar roman
despre moartea speranţei”. Ioan Lascu SMÂNTÂNESCU Dan, Mihai EPURE,
vorbeşte despre o „reflecţie asupra existenţei Eşafodul din Bosfor. Gloria şi prăbuşirea lui
într-un spaţiu penitenciar”, iar Dan C. Constantin Brâncoveanu. Roman istoric,
Mihăilescu despre „o reverie mistico-istorică Bucureşti, Cartega, 1995, 186 p. Reconstituire
în marginea orizontului valah ipostaziat mental romanţată a vieţii şi sfârşitului tragic al
la proporţii iniţiatice: eminescian în planul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Alvira,
paseist şi utopia ruralităţii salvatoare; blagian o cadână originară din Florenţa, devine iubita
în morală şi limbaj metafizic şi cu accente de taină a principelui. Constantin, rodul acestei
eliadeşti”. legături nelegitime, va asigura continuitatea pe
linie bărbătească a familiei Brâncoveanu până
Alex Ştefănescu, Un râs nervos, RL, XXVIII,
în sec. al XX-lea. Stil lacrimogen.
1995, 32, 6; Dan C. Mihăilescu, Strategia
sufletelor pârjolite, DOI, VI, 1995, 33, 15;
Tudorel Urian, O capodoperă a deznădejdii, CVT,
– Bucureşti, Cartega, 1997.
s. nouă, I, 1995, 8, 7; George Pruteanu, Cronici M. M.
nescrise, DIL, III, 1995, 133, 13; Aluniţa Cofan,
Călăi şi victime, CAI, 1995, 10–12, 222–224;
' STAHL Henriette Yvonne, Martorul
Valeriu Cristea, Romanul politic la umbra deasă a
mitului, CAI, 1995, 10–12, 16–23; Dumitru Micu,
eternităţii, tr. de Viorica D. Ciorbagiu,
Cealaltă faţă a Isarlâkului, CAI, 1995, 10–12, Bucureşti, Universal Dalsi, 1995, 221 p. Pref.
195; Adrian Dinu Rachieru, O victorie postumă, de Jean Herbert. (În lb. franceză: Le Témoin
1995 STAN Constantin 220
de l’éternité, Paris, Caractères, 1975). Roman STANCIU Florica, La porţile destinului,

confesiune cu caracter autobiografic. Scriitoarea Constanţa, Dobrogea, 1995, 175 p. Roman de
evocă propriul parcurs existenţial, înfiripat dragoste. Acţiunea se derulează pe fundalul
odată cu marile mirări ale copilăriei, exersat vieţii dobrogene, în continuarea subiectului din
prin lecturi şi experienţe teozofice şi împlinit romanul Umbre la fereastra cetăţii (1993).
odată cu experienţa revelatoare a întâlnirii cu Cartea prezintă destinul unei femei, marcat de
un personaj carismatic, ce va deveni maestrul coincidenţe fericite, de întâlniri semnificative,
ei spiritual. Carte importantă atât pentru de înstrăinări forţate şi de regăsiri spectaculoase.
experienţa iniţiatică descrisă, cât şi pentru Prin evocarea atmosferei constănţene a
luminarea unei laturi ascunse a biografiei începutului de sec. XX, cu târguri şi pieţe, de o
spirituale a autoarei. mare varietate lingvistică şi vestimentară,
romanul primeşte culoare locală, în ciuda
■ Le Témoin de l’éternité, Paris, Caractères, faptului că autoarea îşi concepe textul în cheie
1975. accentuat didactică.
***, LCF, s. nouă, 1995, 36, 4; Cristea, Despre
***, BNR, XLVI, 1997, 1, 60; T. Mădălin,
realitatea, 200–208, 215–230, 251–256, 284, 294.
TMS, XXXI, 1996, 6, 6.
I. T.
I. T.
STAN Constantin, Balada fratelui ucis de

STANCU Aurel, Când moare o pasăre albă,
fraţi, Sibiu, Bucura, 1995, 326 p. Tipărită
Galaţi, Porto Franco, 1995, 133 p. (Cupidon,
prin grija soţiei autorului, cartea, încheiată în
21). Roman sentimental. Cartea prezintă, pe
1976, reprezintă o mărturie despre instalarea
regimului comunist în România. Roman două paliere narative, câteva poveşti de
autobiografic. Ion Rugină, angajat într-o iubire, transcrise într-un stil confesiv.
întreprindere de stat, primeşte ameninţări Perspectiva deschisă de finalul cărţii pune la
pentru că nu se comportă potrivit cu îndoială credibilitatea mărturisirilor şi
aşteptările guvernării. Reuşeşte să evite sugerează, în limitele convenţiilor romanului
arestarea şi porneşte într-un pelerinaj prin sentimental, ideea imposibilităţii unei iubiri
sate, pe la foşti colegi, pe la mănăstiri şi libere de constrângeri sociale.
schituri, pentru ca, în final, să ajungă la
Bucureşti, unde e reţinut de Securitate. După Ion Roşioru, TMS, s. nouă, III, 1998, 4, 6; ***,
şapte ani petrecuţi în lagărul de muncă forţată BNR, XLIV, 1995, 21, 32.
de la barajul hidrocentralei de la Bicaz şi la I. T.
Jilava, este eliberat, fără a fi judecat şi
condamnat. Destinul protagonistului se STEINHARDT Nicolae, Călătoria unui fiu
conturează astfel linear, într-o naraţiune de risipitor, Adonai, 1995, 205 p. Text stabilit,
atmosferă ce pune în lumină, pe de o parte, ed. îngr. şi cuvânt înainte de Ioan Pintea.
viaţa cotidiană şi transformarea concepţiilor Fragment: Un capitol ce nu poate lipsi:
ideologice în noul regim iar, pe de altă parte, despre dragoste, MI, V, 1994, 39–40, 6–7.
evoluţia mentalităţii deţinuţilor şi lupta lor Descoperită de Ioan Pintea între ms. lăsate de
pentru supravieţuire. N. Steinhardt, această scriere, nedatată, a
purtat mai întâi titlul Copii moderni. Roman
***, BNR, XLIV, 1995, 23, 29. de analiză, cartea prezintă aventurile trăite în
I. T. lumea saloanelor şi a unor medii mondene
221 STOENESCU Alex Mihai 1995
din Bucureştiul interbelic de un tânăr evreu, defavoarea credinţei şi transcende, în

fugit de acasă şi găzduit de prieteni şi de rude. reflecţiile sale, mentalitatea epocii. Punctual,
Derulată la persoana întâi, într-un ritm alert, referirile la comunism întregesc o perspectivă
relatarea pune în scenă prietenia naratorului cu supra-istorică plină de un pesimism funciar,
alţi tineri, Gruia şi Benet, care, prinşi de reflecţiile eroului îngăduind o paralelă între
idealismul vârstei şi de măreţia propriilor epoca sa şi prezent. Tommaso este „un
gesturi, îşi mărturisesc curajos aspiraţiile, în personaj fără vârstă, raisonneur al secolelor,
genul personajelor din Huliganii lui Mircea construit excentric, reinterpretând istoria
Eliade. Preocupările lor culturale sunt tratate, lumii în stil postmodern” (Ruxandra
„cu ajutorul livrescului şi al persiflării” (Ioan Cesereanu). Corespondenţele trans-temporale
Pintea) într-un registru lipsit de menajamente, şi investigaţiile istorico-religioase, specifice
ilustrând specificul comportamental al vieţii întregului ciclu, se realizează epic prin „reţeta
tinerilor interbelici, pe care Steinhardt îl deversării contemporaneităţii în istorie” (Ion
surprinde cu vigoarea unui cunoscător al Simuţ), adică printr-un amestec de „erudiţie,
mentalităţii acestei generaţii. grilă contemporană, intertextualitate, ironie şi
parodie a clişeelor politico-culturale”
***, UC, V, 1995, 8–9, 11; ***, BNR, XLIV, (Ruxandra Cesereanu). Critica a salutat
1995, 16, 47; Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, noutatea formulei, romanul fiind considerat
1995, 32, 4; Mircea Stepan, Roman aproape atât o excelentă parabolă modernă despre
avangardist, ARCA, VIII, 1997, 10–11–12, 158– putere (Gabriel Liiceanu), cât şi o „carte
159. bizară” (Tudorel Urian).
I. T.
Premiul Academiei Române pe anul 1995.
STOENESCU Alex Mihai, Patimile Sfântului

***, DOI, VI, 1995, 25, 14; Nicolae Baboi,
Tommaso d’Aquino, Bucureşti, Humanitas, Erudiţie şi curaj, VAR, VI, 1995, 8, 20; Alexandru
1995, 317 p. Pe coperta a IV-a apare un text Spânu, LCF, s. nouă, 1995, 23, 4; Dan C.
de prezentare semnat de Gabriel Liiceanu. Mihăilescu, Cronica unei cruzimi ordonate, DOI,
Roman parabolic „care foloseşte istoria ca VI, 1995, 36, 15; Ioana Pârvulescu, Nebunia
pretext” (Ion Simuţ). Face parte dintr-un puterii, RL, XXVIII, 1995, 27, 5; Hanibal
ciclu, din care au mai apărut Misiunea Stănciulescu, Un romancier iconoclast dărâmă
dominicană (1997) şi Noaptea incendiului statuia lui San Tommaso, CNT, 1995, 39, 11;
(1999). Aflat la un „ceas al destăinuirii”, Tudorel Urian, Istoria tragi-comică a umanităţii,
CVT, s. nouă, I, 1995, 9, 7; ***, BNR, XLIV,
sfântul Toma d’Aquino compune o „cronică a
remuşcării”, în care îşi evocă viaţa, marcată 1995, 18, 38; Ruxandra Cesereanu, Tommaso
d’Aquino, postmodernul, ST, XLVI, 1995, 10–11,
de evenimente, persoane, decizii şi acţiuni ce
31; Dan-Silviu Boerescu, Un roman povestit de
conturează imaginea unui ins crud şi cinic, o
Dan Silviu Boerescu, FC, 1996, 1, 13; Dan Stanca,
faţă degradată de om orgolios, măcinat de Despre Evul Mediu, LCF, s. nouă, 1996, 18, 5;
voinţa de putere. Experienţa lui Toma, Henri Zalis, Roman de idei ca act de civilizaţie,
restituită pătimaş, ca „o spovedanie satanică” AZI, 1997, 10, 4; ***, GAC, VIII, 1997, 1–2, 76–
(H. Stănciulescu), cu „un patos blasfemic” 78; Carmen Neamţu, Pretextul ecleziastic, O, s.
(Ruxandra Cesereanu), se înscrie în seria nouă, 1997, 2, 7; Ion Simuţ, A survenit o
memoriilor imaginare ale unor personaje schimbare importantă în condiţia socială şi
celebre. Ea sparge rigoarea cronicii istorice şi estetică a romanului, F, XXXIV, 1998, 10, 42–44;
dezvăluie o ipostază demonică a acestui Urian, Proza, 195–197.
doctor angelicus, care alege raţiunea în
I. T.
1995 STOICA Aurel C. 222
STOICA Aurel C., Duhovnicul Satanei, IV, subminată prin supralicitarea creativităţii
v. Duhovnicul Satanei, I, 1991. textuale şi a indeterminării. Realitatea e
absorbită în cuvinte, memoria şi fantezia
' STOICIU Constantin, Despre farmecul amestecându-se într-un colaj de peisaje
levantin, tr. de Ioana Diaconescu, Bucureşti, sufleteşti, căruia i se subsumează deopotrivă
Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995, drama şi sublimul ambelor destine.
135 p. (În lb. franceză: De l’insouciance,
Montréal, Québec, Humanitas, 1994). Roman Evelina Cârligeanu, Drepturi la contrapagină,
TMS, XXXI, 1996, 1, 6; Carmen Neamţu, „La
social. Nepăsarea frivolă moştenită din ţară,
textul fermecat?”, O, s. nouă, 1997, 4, 7; Horea
echivalând cu micile concesii, discretele
Poenar, ST, XLVII, 1996, 4–5, 70; Constantin
abdicări de conştiinţă şi marile complicităţi, e Coroiu, Timpul regăsit, TMS, XXXI, 1996, 7–8,
urmărită ca paradigmă morală şi problemă de 6; Dan Perşa, ATN, XXXIII, 1996, 8, 5;
supravieţuire în povestea exilului politic al Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1996, 41, 4;
ziaristului Sebastian. Trecerea personajului prin Cristian Radu, TR, s. nouă, VIII, 1996, 42, 4;
ierarhia privilegiilor comuniste îi oferă autorului Mircea Ţugulea, CNT, 1999, 21, 7.
prilejul unor extrem de acide observaţii privind A. S.
duplicitatea intelectualului român, incapabil să
opteze între idealismul libertăţii asumate şi ' ŞORA Mariana, Rătăcire, Bucureşti,
realismul captivităţii impuse. Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995,
120 p. (Forum). Roman al exilului politic.
De l’insouciance, Montréal, Québec, Singur într-un oraş străin, locuind la hotel
Humanitas, 1994. (etichetă convenţională a unei existenţe de
tranzit), personajul se dezice cu voluptate de
A. S.
real şi cotidian, furat de iluzia unei vieţi
„pline de ea însăşi şi de nimic altceva”.
STURZU Corneliu, Enigma tăbliţelor de lut,
Treptat, e obligat să accepte că experienţa şi
Iaşi, Junimea, 1995, 224 p. Roman science
fiinţa lui reprezintă o sumă a tuturor
fiction. Relatează vizita pe pământ a unui
decepţiilor, umilinţelor, spaimelor şi a întregii
echipaj extraterestru, venit din a patra
cuprinderi de senzaţii pe care le trăieşte.
dimensiune a universului. Memoria civilizaţiei
Rătăcire înseamnă, aici, o inteligentă
dispărute şi proiectele scientologice de
recapitulare a însăşi ideii de om şi a identităţii
ameliorare a rasei umane se întâlnesc într-o
sale pierdute.
intrigă poliţistă.
A. S.
– Reprodus în: ~, Mărturisirile unui neisprăvit,
cu un Cuvânt înainte al autoarei, Bucureşti,
ŞLAPAC Florin, La inima fermecată, Cartea Românească, 1999.
Bucureşti, Niculescu, 1995, 201 p. Fragmente: Marius Ghica, R, 1990, 9, 7; 10, 6; Elena
Chestiuni delicate, TMS, XXV, 1990, 11, 10; Beram, „Rătăcirile” ~, JL, s. nouă, VII, 1996, 49–
Lacrimi în apă, CNC, III, 1992, 12, 12; 15; 52, 6; Ov. S. Crohmălniceanu, Din roadele
Sânge rău, TMS, XXX, 1995, 5, 8–9. Roman literaturii exilului, LTE, VI, 1996, 19, 6; 14; Diana
social. Plecând de la biografia a două femei, Ardelean, Timpul gol, O, s. nouă, 1996, 12, 11;
una în plină tinereţe, cealaltă la amurgul Ştefan Dărăbuş, Pelerinaj pentru regăsire, TR, s.
nouă, IX, 1997, 5, 4; Sălcudeanu, Graffiti, 89.
vieţii, autorul scrie un roman postmodernist
în care ideea întregului, ca substanţă, e A. S.
223 TANCO Teodor 1995
ŞTEFAN Ioan T., Departe de plăcerile derizoriu ideea omului conştiinţă, făuritor de
oraşului, Constanţa, Metafora, 1995, 173 p. istorie şi viaţă nouă socialistă.
(Cartea de dragoste). Roman de dragoste. La
absolvire, tinerii Graţiela, „un freamăt A. Goci, Un roman ardelenesc, LTE, V, 1995,
22–26, 4; Mircea Tomuş, ~, ≈, ROS, I, 1995, 7–8,
fascinant de rouă”, şi Gogu Petrescu sunt
75–78; Liviu Grăsoiu, Despre personaje şi
repartizaţi în satul Nisipuri, ea economistă la întâmplări mediocre, LCF, s. nouă, 1995, 41, 10;
complexul zootehnic, el inginer mecanic George M. Vrânceanu, Transfigurări epice ale
stagiar. Monografia comunităţii rurale unui contur contemporan: ≈, VR, XCI, 1996, 1–2,
urmează îndeaproape cronologia întâmplărilor, 150–154; V. F. Mihăescu, Triumful ticăloşiei,
în absenţa unor preocupări de peisaj sufletesc NRR, II, 1997, 1–2, 90–91; Micu, Literatura, 261.
sau de psihologie socială. În final, cei doi
A. S.
imigrează în Argentina.
Ion Roşioru, Discurs filmic, TMS, XXX, 1995,

TAMAŞ Cristina, Anotimpurile Mariei,
10, 6. Galaţi – Bucureşti, Porto Franco – Eminescu,
1995, 151 p. (Colecţia Cupidon). Roman de
A. S. dragoste. Maria e anchetată pentru o
presupusă luare de mită şi, pe fondul unui
ŞTEFĂNESCU Daniela, Intrarea oprită, mariaj nereuşit, „se luptă cu propria ei
Iaşi, Ars Longa, 1995, p. 294 p. Cu o introd. personalitate”. Psihologie rudimentară, într-un
de Dumitru Almaş. Romanul unui proces de context de melodramă.
divorţ. În 1984, după zece ani de căsătorie,
Ariela se hotărăşte să se despartă de Andrei şi Ion Roşioru, TMS, XXXI, 1996, 2, 6; Ştefan
Cucu, Portrete dobrogene, TMS, XXXI, 1996, 6, 6.
să îşi crească singură copiii, pe Alin şi pe
Andreea. Andrei foloseşte toate şmecheriile şi A. S.
tertipurile avocăţeşti posibile pentru a întârzia
sentinţa. În 1990, el emigrează în Canada, deşi TAMAŞ Veronica, Inimi rănite, Râmnicu
procesul încă nu este încheiat. Finalul deschis Vâlcea, Conphys, 1995, 269 p. Numită roman,
al romanului, care prezintă o femeie hotărâtă cartea este, în realitate, „povestea senzaţională
să lupte pentru binele copiilor ei, nu salvează a familiei Mavrocordat”. Profesoară de istorie,
totuşi textul de convenţionalism. autoarea ne asigură că naraţiunea este
„rezultatul unor studii îndelungi, făcute cu
***, UC, V, 1995, 10–11–12, 5. răbdare şi perseverenţă”. Fără să fie indicate,
sursele documentare sunt evidente, într-un mic
M. M.
spectacol de erudiţie didactică.
ŞTIRBU Viorel, Moara de nisip, Bucureşti, A. S.
Viitorul Românesc, 1995, 428 p. Reluat
fragmentar: ≈, NRR, II, 1997, 1–2, 91–92. TANCO Teodor, Studenta, Cluj-Napoca,
Roman social. Haotică aglomerare de Virtus Romana Rediviva, 1995, 222 p.
personaje (studenţi, profesori, funcţionari, Acţiunea va continua în Desdemona (2000).
agronomi), întâmplări (anchete, întreceri, Roman de dragoste. Substanţa cărţii o
condamnări) şi instituţii (universităţi, formează experienţele erotice ale Ştefanei
inspectorate, unităţi agricole) în decor de Stroiu, studentă la Facultatea de Teatru din
intrigă, sarcini, idealuri şi absurd totalitar. Bucureşti, la începutul anilor şaptezeci ai sec.
Grotescul activismului politic aruncă în trecut. Fiica, Ştefana (Fana) şi mama,
1995 TĂMAŞ Christian 224
Melinda, iubesc acelaşi bărbat, pe Şerban cuvântului în vehicul al puterii. „Amestec de

Popescu. Al doilea partener al Fanei este nou roman, Gogol, Bulgakov şi literatură
Gigel (Gheorghe Pastramă), activist în proletcultistă” (Tudorel Urian).
organizaţiile studenţeşti şi de tineret.
Preferinţele lui sexuale sunt considerate Nicolae Oprea, De vorbă cu ~, CAL, 1991, 6,
5; Florin Sicoie, ~ constructorul, CNT, 1993, 47,
înjositoare de către Fana. Mult sentimentalism
4; Dorin Serghie, Domnule, dar nu avem o clasă
convenţional şi pudibond.
politică. De vorbă cu scriitorul ~, TR, s. nouă, V,
M. M. 1993, 28–29, 3; Octavian Soviany, Playback cu
Iulia Fitcal, CNT, 1995, 13, 4; Tudorel Urian,
Proletcultism cu ifose, CVT, s. nouă, I, 1995, 2, 7;
TĂMAŞ Christian, Labirint, Iaşi, Ars
Florin Sicoie, Playback sau „omul nou”, CNT,
Longa, 1995, 191 p. Cu o pref. de Liviu
1995, 13, 4; Dan C. Mihăilescu, Sertarul fără-
Antonesei. Roman psihologic. Discursul ncuietoare, DOI, VI, 1995, 15, 15; Maria Tacu
fragmentar şi eluziv al autorului ascunde Constantinescu, ~: Eu însumi sunt un produs al
imaginea fracturată a lumii postmoderne, răului, VTR, XXV, 1995, 7, 14–17; Monica
lipsită de memorie şi conţinut, relativă şi Spiridon, Ce ascunde Esop în sertare (Pe marginea
haotică, pierdută, labirintic, în ambiguitate. unui jurnal de prozator), LCF, s. nouă, 1996, 10,
Automultiplicarea maladivă a eului face parte 7; Mircea Ţugulea, ≈, CNT, 1999, 18, 15.
din logica unei discontinuităţi bazate pe jocul A. S.
echivoc al limbajului.
TĂNASE Stelian, Zvonurile oraşului,
Edith Horvath, ST, XLVI, 1995, 12, 48; Milena
Şipeţean, Minotaurul şi cititorul său, VTR, fragment de roman, VR, XC, 1995, 3–4, 90–95.
XXVII, 1998, 3, 64. A. S.
A. S.
TIMCU George, Camera de gardă, Galaţi,
TĂNASE Stelian, Playback, Bucureşti, Editura Porto Franco, 1995, 312 p. Roman
Fundaţiei Culturale Române, 1995, 412 p. psihologic. În august 1944, în Bucureştiul
Fragmente: Guşatului îi surâdea trist îngerul, ocupat, o acţiune subversivă de sustragere a
LTI, 1993, 5, 50–54; Insert Play Back, LTE, unui camion cu arme sfârşeşte rău. Septimiu
III, 1993, 40, 8–9. Roman social. Povestea Stanciu, pe nedrept considerat responsabil de
vieţii reporterei Iulia Fitcal, relatată sub eşecul operaţiunii, e ridicat de comunişti şi
forma unor „extrase alese la întâmplare din executat. Douăzeci de ani mai târziu, trei
dulcea ei existenţă ieftină, în rate, scăpată de personaje, Laura, Mihai şi doctorul Alexandru
sub control şi precis îndrumată de organe”. Dumitraş rememorează evenimentele, încer-
Interzisă în 1983, cartea ia în răspăr când să reconstituie, din frânturi, succesiunea
maniheismul regimului totalitar şi ritualul faptelor. Scris în anii ’80, romanul e marcat
cotidian al mistificării adevărului. Senzaţia de de stereotipuri specifice istoriografiei
mutaţie teratologică în limbă şi gândire e dată comuniste: ilegalişti, antifascism, manifeste,
de sugestia autogenerării „minciunilor sabotaje. Analiza psihologică, complicată
fabricate” sub imperiul sloganului tautologic prin alternarea mai multor mărturii subiective
şi al ineluctabilului parodic (adeziune (monologurile interioare ale celor trei
deplină, epopee grandioasă, efervescenţă personaje se întretaie cu confesiunea făcută
creatoare, conştiinţă înflăcărată etc.). de Septimiu Stanciu înaintea morţii), lasă
Romanul e o subtilă parabolă despre ficţiunea impresia de procedeu pretenţios aplicat
politică şi despre consecinţele transformării mecanic. Psihologiile se aseamănă, introspecţia
225 URSA George 1995
e lipsită de adâncime, iar relaţiile umane se TUPAN Marius, Revanşa unui învins,
dovedesc convenţionale. Unicul merit al fragment de roman, TMS, XXX, 1995, 11, 7,
naraţiunii stă în ritmul rapid, aproape 15.
cinematografic, al alternării perspectivelor şi
în reconstituirea evenimentelor după modelul A. T.
dezlegării unei enigme poliţiste.
ŢIGHILIU Ioan, Traficant de droguri,
***, UC, VI, 1996, 9, 8. Târgu-Mureş, Rom Holma Impex, 1995, 219 p.
Cu o pref. de Cornel Moraru. Roman poliţist.
A. T.
A. T.
TOMA Ileana, Singurătatea lui Vlad Ţepeş.
Roman istoric. Bucureşti, Miracol, 1995, 275 ŢURLEA Stelian, Iubire interzisă,
p. Cu un cuvânt înainte al autoarei. Roman Bucureşti, Intact, 1995, 96 p. „Poveste de
istoric, inspirat din viaţa lui Vlad Ţepeş. dragoste consumată în ultimii ani ai dictaturii
Autoarea explică celebra cruzime a comuniste. […] Romanul poate fi considerat
domnitorului prin traumele copilăriei un love-story est-european. Dragostea este
petrecute, ca zălog, la turci. La maturitate, învinsă tot de cancer, însă de un cancer al
violenţa devine o strategie politică. Se societăţii, generalizat” (Alex Ştefănescu).
reuşeşte umanizarea principelui muntean prin
evocarea, uşor melodramatică, a celor două Alex Ştefănescu, RL, XXIX, 1996, 5, 4.
iubiri din viaţa sa: jupâniţa Stanca şi Elena de A. T.
Huniade.
M. M. URSA George, Pisicile, În Materie, credeţi
muncitori!, Noaptea, fragmente de roman, în
TOPOLOG Ion, Problemata, fragment vol. Îngerii roşii. Povestiri, romane, parabole,
de roman, TR, s. nouă, VII, 1995, 4, 7. schiţe. I. 1967–1989, Bucureşti, Editura
Societăţii Scriitorilor Români, 1995, 20–63;
A. T.
80–98. Vol. cuprinde trei texte de mici
dimensiuni, prezentate de autor ca secvenţe
TUMANIAN Paul, Domnul Marius şi
doamna cea mică. Mic roman, Bucureşti, romaneşti. Prozele sunt construite ca
Ararat, 1995, 176 p. Cu o postf. de Gabriel fragmente de jurnal, care înregistrează câteva
Andreescu. „Acest « mic roman » ne prezintă zile din existenţa unui bărbat. Plasate în
aventurile domnului Marius şi ale doamnei România anilor ’60, evocă prin decupaje
celei mici într-o lume subterană, având toate înguste, voit exemplare, mediile inferioare ale
aparenţele celei reale, în care, însă, decorurile societăţii comuniste. Prin imagini ale unei
se modifică necontenit, spaţiul îşi alterează şi camere cu chirie, ale unui dormitor
multiplică ipostazele şi dimensiunile” (Iulian muncitoresc sau ale unui cenaclu de
Boldea). provincie, eboşele narative subliniază mizeria
şi degradarea spaţiilor în care se reflectă
***, RL, XXVIII, 1995, 34, 6; Alexandru natura umană şi comportamentele sociale.
Spânu, LCF, s. nouă, 1995, 32, 4; Iulian Boldea, Redată negativ, umanitatea se defineşte pe o
LCF, s. nouă, 1995, 37, 7; Iulian Boldea, AMB, gamă ce se întinde de la bestialitate şi
III, 1997, 20, 5.
amoralitate, până la parvenire şi delaţiune.
A. T. Pictura unei societăţi uniformizate, inerte şi
1995 URSACHE Magda 226
abrutizate, se transformă, uneori, în ocazia unei radiografii a corupţiei din

vituperaţie explicită împotriva decăderii societatea totalitară.
morale. Prea înveninată pentru o frescă
M. M.
socială, scriitura se dovedeşte astfel
incapabilă să transforme observaţia realistă USCĂTESCU Constantin, Golgota, dragos-
într-o viziune a răului în istorie, rămânând la tea mea, I–II, Târgu-Jiu, Punct, 1995, 187 +
nivelul unei colecţii brute de monstruozităţi. 210 p. (Scriitori gorjeni de ieri şi de azi). Cu
A. T. o prezentare de Z. Cârlugea pe coperta a IV-a
a vol. I şi II şi cu o postf. a autorului. Roman
URSACHE Magda, Universitatea care de dragoste. Conţine povestea iubirii dintre
ucide, Iaşi, Timpul, 1995, 187 p. Roman Virginia Angheluţă şi Andrei Crişan, care se
social inspirat din viaţa universitară. Sub încheie tragic din cauza unei boli
forma unor notaţii de jurnal făcute între 1988 necruţătoare (tuberculoza) şi a declanşării
şi 1991 de Dinu Mărgărint, profesor la celui de-Al Doilea Război Mondial.
Universitatea din Iaşi, cartea schiţează, prin M. M.
împletirea rememorării cu consemnarea
evenimentelor contemporane, o frescă a USCĂTESCU Constantin, Ioana, Târgu-Jiu,
mediului universitar din timpul comunismului Spicon, 1995, 166 p. (Din proza secolului
şi din primii ani ai tranziţiei. Cristalizată în al XX-lea). Cu o prezentare de Z. Cârlugea
jurul a două momente de discontinuitate din pe coperta a IV-a. Roman inspirat din
istoria recentă a universităţii ieşene, epurarea realităţile satului gorjean. Autorul încearcă să
cadrelor didactice din anii ’50 şi sancţionarea redea vicisitudinile vieţii rurale, folosind o
unor profesori în urma grevelor studenţeşti de scriitură bazată pe bocetul tradiţional.
la începutul anilor ’90, naraţiunea urmăreşte
M. M.
imixtiunea politicului în viaţa academică,
subliniind drama destinelor individuale VACARIU Dumitru, Ochii viperei, Iaşi,
sacrificate în meandrele unei istorii zbuciumate. Timpul, 1995, 142 p. (Document). Fragmente:
La distanţă de aproape o jumătate de sec., ≈, CRC, 1992, 14, 9; ≈, NR, I, 1993, 12, 6–7.
protagonistul constată reluarea aceloraşi forme Roman-document, ilustrând experienţa
ale persecuţiei, atunci când vorbeşte despre carcerală a unui fost deţinut politic. Istorie a
„pedepsiţii regimului” şi despre „pedepsiţii vieţii unui profesor, arestat în 1958 pentru o
revoluţiei”. Fără emoţie, cu accente vindicative poezie dedicată lui Şefan cel Mare,
şi cu înclinaţii teziste, relatarea trădează însă o naraţiunea urmăreşte cei opt ani de detenţie ai
obsesie a victimizării care falsifică documentul acestuia şi periplul protagonistului prin
memorialistic şi deturnează ficţiunea. închisorile comuniste, în lagărul de muncă
A. T. forţată de la Stoeneşti, la Gherla şi în Balta
Brăilei. Fără să depăşească limitele genului,
USCĂTESCU Constantin, Braţele caracati- relatarea oglindeşte temele specifice
ţei, Târgu-Jiu, Punct, 1995, 238 p. (Scriitori literaturii carcerale, cinismul torţionarilor,
gorjeni de ieri şi de azi). Cu o prezentare mizeria existenţei în închisoare, indiferenţa şi
de Z. Cârlugea, pe coperta a IV-a. Roman lipsa de recunoştinţă a lumii exterioare. Din
social. Divorţul căpitanului Gregorian de păcate, evocarea suferă prin tendinţa de a
soţia sa, Amalia, ar trebui să ofere încărca evenimentele cu sensuri simbolice,
227 VELICAN Sabin 1995
transformându-le în parabole etice care dau păstrează nici un moment stabile. Structura
adesea textului aspect de fabulă morală. labirintică a interioarelor, descoperind
neîncetat noi dimensiuni, decorul, care pare
A. T. când somptuos, când meschin, evocă
dinamica unei alterări continue pe care o
VASILESCU Marius Valentin, Isprăvile suportă nu numai obiectele, ci şi figura
lui Nicu Polonicul, f. l., 1995. Roman de subiectului, risipită între ipostaze multiple. În
aventuri pentru copii şi tineret. acelaşi timp copil prins în rama memoriei,
Conform copertei a IV-a a vol. lui Marius adult care reface, cu respect pios, cadrul de
Valentin Vasilescu, Pariul lui Gaby „Grasu”. existenţă al părinţilor, dar şi tânăr căsătorit
Roman pentru copii şi tineret, Bucureşti, care se stabileşte în casa părăsită pentru a-şi
Garamond, 1995. duce propria viaţă, protagonistul suprimă
distanţa care separă evocarea de trăirea
A. T.
efectivă. Casa părinţilor nu mai reprezintă
doar un spaţiu al amintirii care recuperează o
VASILESCU Marius Valentin, Pariul lui
existenţă trecută, ci şi o reîntemeiere a
Gaby „Grasu”. Roman pentru copii şi
existenţei actuale. Ceea ce ar fi trebuit să fie
tineret, Bucureşti, Garamond, 1995, 104 p.
o vizită ocazională a locului de naştere devine
(Seria Candid). Roman de aventuri pentru
o instalare definitivă între noi repere,
copii şi tineret.
absorbindu-l pe protagonist într-un destin
A. T. alternativ. Pe unda memoriei şi a
subconştientului, eul trăieşte o experienţă a
VASILIU Tudor, Detectivi de Bucureşti, disoluţiei, comparabilă cu deriva biografiei
Bucureşti, Editura Vasiliu, 1995, 200 p. individuale, provocată de emergenţa, cu
caracter iniţiatic, a fantasticului, din proza lui
***, BNR, XLIV, 1995, 22, 32. Mircea Eliade. Romanul ilustrează sensul
unei pierderi subiective în trena amintirii.
A. T.
Spre deosebire de aventura proustiană a
memoriei, la care trimite titlul cărţii, nu avem
VELESCU Cristian Robert, În căutarea
de-a face cu un eşec al recuperării trecutului,
miresei pierdute, Bucureşti, Eminescu, 1995,
ci, mai degrabă, cu un eşec al revenirii din
275 p. Roman al căutării timpului pierdut,
trecut.
împletind, într-un amestec greu de distins,
oniricul cu fantasticul. ≈ descrie o
***, BNR, XLIV, 1995, 14, 55; M. Ionescu,
halucinantă retrăire a copilăriei, declanşată de FMI, XLIX, 1996, 7, 32.
evenimentul, aparent inofensiv, al revederii
casei natale. În trecere prin oraşul în care s-a A. T.
născut, protagonistul se reîntoarce în vechiul
apartament al părinţilor, pustiu acum, pentru VELICAN Sabin, Răzvrătitul, Târgu Jiu,
a-l repopula cu amintiri, cu vise şi, în registru Alexandru Ştefulescu, 1995, 284 p. Face parte
freudian, cu dorinţe. Aspectul singular al din ciclul Marea călătorie, alături de Încântare
naraţiunii este obţinut prin procedee specific (1994) şi de *Robii destinului (1998). Roman
onirice: condensarea amintirilor, simultanei- autobiografic. Continuând istorisirea destinului
zarea intervalelor temporale, proiecţia lui Sever Peru, începută în romanul Încântare
proteică a spaţiului, confuzia identităţilor. În (1994), ≈ relatează anii săi de formare, petrecuţi
casa părinţilor, cadrele realităţii nu se la Târgu Jiu, ca elev al Şcolii Normale.
1995 VLASIE Daniela 228
Naraţiunea conţine, pe de-o parte, o descriere protagonistei. Modalitatea ludică a naraţiunii

fidelă a figurilor de profesori şi de colegi, de are un rol negativ, nivelând biografia eroinei
cealaltă parte, o rememorare a primelor şi devenind un semn al insignifianţei
experienţe erotice. Fără acuitate portretistică şi vicisitudinilor ei. În schimb, dedicaţia
lipsită de senzualitate în evocarea iubirii, cartea protagonistei pentru construcţia unui locaş de
nu izbuteşte să intereseze sub raportul cult, redată în registru grav, ca o evocare
documen-tului uman. transparentă a femeii-biserică din drama
Meşterul Manole, arată că romanul se rezolvă
***, BNR, XLVI, 1997, 16, 103. într-o căutare a mântuirii. Cu o tramă uşor de
redus la un mesaj mistic, în raport cu care
A. T.
exerciţiile narative ale autoarei nu reprezintă
decât volute stilistice gratuite, ≈ păcătuieşte
VLASIE Daniela, Biserica, Bucureşti, Universal
prin lipsă de organicitate şi prin sărăcia
Dalsi, 1995, 140 p. Cu o pref. şi cu o
semnificaţiei finale.
caracterizare pe coperta a IV-a de Alex
Ştefănescu. Fragment: ≈, FC, 1995, 15, 13.
***, LCF, s. nouă, 1995, 36, 4; Alex
Autobiografie ludică, descriind, în acelaşi
Ştefănescu, RL, XXVIII, 1995, 39, 6; Ioana
timp, meandrele unei existenţe inutile şi Pârvulescu, RL, XXVIII, 1995, 42, 5; ***, UC,
căutarea mistică a unui sens al vieţii. ≈
VI, 1996, 1–2, 12.
urmăreşte destinul Agatei, fiică a unei familii
bogate care, după o adolescenţă boemă, A. T.
acumulează experienţe variate într-o lungă
serie de întâmplări paradoxale. Patronează un VLASIE Mihai, Azazel, Prahova, Schitul
salon literar, întemeiază o casă de modă, se Crasna, 1995, 110 p. Roman cu temă morală,
prostituează, cunoaşte mediul interlop şi conceput după modelul parabolelor biblice.
lumea penitenciarelor, ca, în cele din urmă, Desfăşurat ca un dialog purtat între trei diavoli,
traversând o iluminare religioasă, să se dedice Azazel, Zereir şi Jo, într-un decor deşertic ce
edificării unei biserici. În această succesiune aminteşte de ispitirile veterotestamentare, textul
rapidă de evenimente, Alex Ştefănescu transpune o reflecţie etică paradoxală.
recunoaşte parcursul unui erou picaresc şi Lamentaţie în marginea stării spirituale a
maniera specifică în care acesta traversează umanităţii, conversaţia celor trei personaje
medii umane şi experienţe morale diverse. vorbeşte despre deriva reperelor, despre
Însă, în ciuda unor aparente repere sociale, aplatizarea ierarhiilor şi despre estomparea
fundalul pe care se proiectează acest destin diferenţelor din lumea contemporană. Diavolii
fracturat este lipsit de consistenţă. Naraţiunea se simt depăşiţi, ca administratori ai păcatelor,
deplasează constant şi intenţionat planul de o răutate umană care se dovedeşte mai
realităţii, oscilând între mai multe convenţii tenace, mai profundă şi mai răspândită decât
generice. Viaţa protagonistei se desfăşoară aceea pe care ei o întrupează. Prin comparaţie,
când în cadrul miraculos al basmului, când pe Azazel, diavolul bătrân care a asistat la ispitirea
fundalul abstract al parabolei, când în originară a lui Adam, devine, prin capacitatea sa
orizontul caricatural al satirei. Probă de de a deosebi răul de bine, un păstrător malgré
virtuozitate şi de cultură literară, această lui al valorilor etice. Avem aşadar de-a face cu
alternanţă prodigioasă de registre rămâne o scară morală văzută cu un ochean întors,
totuşi parazitară în raport cu materia epică, apreciată nu din perspectiva binelui, ci din
producând, mai degrabă, o disoluţie a firului aceea a răului. Rezultatul rămâne totuşi
narativ şi relativizarea înţelesului aventurilor semnificativ, indiferent dacă deruta omului
229 ARCADE L.[eonid] M. 1996
recent se formulează ca o incapacitate de sadovenian, pigmentat cu nefericite expresii

percepţie a binelui ori ca o banalizare a răului. dialectale munteneşti şi ardeleneşti, ba chiar
Virtuozitatea sofistică, de inspiraţie dosto- cu formulări în lb. maghiară, în intenţia de a
ievskiană, în reinterpretarea conceptelor morale susţine un pitoresc de faţadă.
se asociază spiritului ludic, specific etosului
popular, în imaginarea diavolului păcălit. ***, CAL, 1996, 3, 22; Dumitru Augustin
Doman, CAL, 1996, 4, 18.
A. T.
I. I.
VOICU Alexandra, fragment din romanul
Exorcisme cu Matei, CNT, 1995, 45–49, 8–9. ' ARCADE L.[eonid] M., Revoluţie cultu-
rală, Bucureşti, Cartea Românească, 1996,
A. T. 189 p. (În lb. română: ≈, Paris, 1984)
Fragment: Căruţa cu oase, CAL, 1992, 6, 18.
1996 Conform informaţiilor de pe coperta-spate a
vol., între care este inserat şi un text de
ALGER Puiu, Marea sub ninsoare, Mircea Eliade, scrierea cărţii a fost
Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale definitivată abia în vara anului 1989. Roman-
Române, 1996, 150 p. (Debut). Roman de parabolă dedicat evocării hidoşeniei formelor
cazuistică afectivă. Istoriseşte, într-un chip de manifestare ale dictaturii comuniste. O
nebulos şi exaltat, secvenţe din viaţa trupă de zurbagii pătimaşi, adunaţi, pentru a
sufletească a unui tânăr matematician cu bea, în podul lui Catrafus, ajunge la
veleităţi literare, trăind alternativ, „la 533 convingerea că doar o revoltă beneficiind de
după 1453”, adică prin anul 1986, la ajutorul moaştelor din vechime, dezgropate de
Constanţa şi la Bucureşti. O suită de Temniţari în Cimitirul Grecului, de la marginea
experienţe anodine, restituite cu precădere Bucureştilor, în ultimii ani ai dictaturii
dialogal, îl conduc la asumarea condiţiei de comuniste, ar putea oferi o şansă revoltei lor
izolat, cu o percepţie sui generis asupra comune împotriva atotputerniciei răului.
rosturilor vieţii, ca şi a ideii de cuplu. Povestind evenimentele din decembrie 1989,
morţii şi viii revoltaţi se confruntă cu un
I. I. aparat de represiune dotat cu cea mai
modernă tehnică militară, într-un peisaj
ANDREI P., Partida de tăiat lemne,
halucinant, printre oasele dezgropate de
fragment de roman, AURO, 1996, 6, 186–189. escavatoare. Tragismul acestei revolte stă în
I. I. disparitatea de mijloace a luptei celor de la
„baricadă”, în raport cu acelea ale unei
ANTONESCU Mihai, Ultimul pandur, represiuni extrem de bine puse la punct,
Bucureşti, Pandora, 1996, 137 p. Cu o pref. conflict în care doar transcendentul (absent),
de Valeriu Filimon. Roman de aventuri invocat, între alţii, şi de Arcadie Ciorap, zis
haiduceşti. Panduri din oastea lui Tudor Plusvaloare, ar putea înclina favorabil balanţa
Vladimirescu, dar şi urmaşi ai acestora, succesului. Scris pe un ton incisiv, într-un stil
participă la evenimentele de la 1848, în adesea aforistic, romanul dovedeşte
Muntenia. Aici, la ordin, ei asigură paza unui stăpânirea unei palete largi de forme ale
transport de arme destinat lui Avram Iancu, evocării, vitalitatea unui talent literar
pe care îl şi duc acestuia, în Munţii Apuseni. remarcabil. „≈ a lui ~ este un colosal
Ton de evocare istorică fastuoasă, de tip spectacol al morţii, organizat în cadrul vieţii
1996 ARCU Constantin 230
celei mai apte să-l autentifice [...], fiindcă, excursionişti e asasinat. Vocea auctorială
asemenea unei oglinzi multiple şi instantanee, aparţine unuia dintre personaje, procuror
reflectă parcă toată istoria contemporană bucureştean, care se bănuieşte pe el însuşi a fi
românească” (Mircea Eliade). autorul crimei, comisă accidental, într-un
context tulbure. Trama poliţistă lasă astfel loc
Paris, 1984. unui discurs subiectiv al vinovăţiei şi fricii,
precum şi unui jurnal de călătorie cu note
Ion Cocora, ~, TR, s. nouă, II, 1990, 37, 5; exotice. Stilul limpede, concis şi controlat al
I. Negoiţescu, Proza lui ~, TR, s. nouă, II, 1990, naraţiunii este afectat uneori de anumite
38, 4; Lovinescu, Unde scurte, IV, 85–89; clişee (de tipul „Bardul de la Mirceşti”,
Negoiţescu, Scriitori, 21–26; ***, Dicţionarul, I;
invocat într-una dintre scene) sau de formule
Mircea Muthu, Literatura sudului (I), JL, s. nouă, paremiologice. Este, aşadar, un roman poliţist
IX, 1998, 4. soft, grefat pe un „manual” literar despre
I. I. psihologia „vinovatului”.
L. Pv.
ARCU Constantin, Omul şi fiara, Iaşi,
Junimea, 1996, 144 p. Precedat de o notă a AVRON Chaim, Dacă aş mai trăi o dată.
autorului şi însoţit de referinţe critice. Roman Romanul unui evreu pribeag, Bucureşti, Du
psihologic şi de dezbatere morală. Adam T., Style, 1996, 383 p. Roman de evocare
referent într-un anodin serviciu birocratic autobiografică. Cartea recurge la artificiul
dintr-un şi mai anodin târg de provincie, epic al ms. găsit pentru a reconstitui existenţa
scrie, pe vremea dezastrului de la Cernobâl, tumultoasă a lui Radu Vereanu, alter ego al
un eseu despre conceptul de labirint. autorului, scriitor şi om de teatru, a cărui
Consemnat sub forma unor pagini de jurnal, biografie implică peregrinarea prin medii
textul ajunge, conform schemei clasice a ms. sociale extrem de diverse şi traiul pe mai
găsit, în mâinile romancierului şi de aici la multe continente. Buna stăpânire a lb.
cunoştinţa cititorilor, care intră astfel în române, alături de umorul direct, nesofisticat,
contact cu zbaterile sufleteşti ale unui fac din această carte o lectură agreabilă, în
intelectual debusolat, conştient de lipsa de ciuda, adesea, a durităţii realităţilor evocate,
orizont a vieţii pe care o duce. Rătăcirea prin începând cu persecuţiile antievreieşti din
labirint echivalează astfel cu inconştienta preziua războiului declanşat în 1939 şi
căutare a Minotaurului, fiara de la „capătul terminând cu rezistenţa întâmpinată de
tunelului”, la care fiecare ajunge în momentul personaj la trecerea sa prin Israel, America şi
suprem, dar neaşteptat, al adevărului. printr-o Europă postbelică desfigurată de
ultimul conflict mondial.
Dram Constantin, De la povestire la roman şi
înapoi, CL, CXXX, 1996, 5, 3, 17; Florin Lazăr, Miruna Mureşanu, Scriitori români din Israel
ST, XLVII, 1996, 11–12, 83; Simion Bărbulescu, la grupul editorial Universalia, UC, VII, 1997, 10, 4.
CNT, 1999, 42, 6.
I. I.
I. I.
BALAJ Veronica, Vara himerelor,
ARGEŞANU Ion, Crimă la Istanbul. Nevoia Timişoara, Perenia, 1996, 147 p. Probabil un
de adevăr şi dreptate, Bucureşti, Lumina roman de dragoste. „Protagoniştii caută un
Lex, 1996, 154 p. Roman poliţist şi de refugiu, o «rezervă de limpezire». [...] Autoarea
călătorie. Este axat pe povestea unei excursii cunoaşte meandrele sufletului feminin”
de grup în Turcia, în timpul căreia unul dintre (Adrian-Dinu Rachieru).
231 BARBU Marian 1996
Iulian Ciocan, Ilisei şi ~ versus Truman Capote Alex Ştefănescu, Literatură naivă, RL, XXIX,
şi John Barth, CFT, III, 1996, 10, 6; Adrian-Dinu 1996, 44, 4.
Rachieru, Viaţa ca «sărbătoare amânată», LCF, s.
nouă, 1996, 46, 11; Octavian Soviany, Starea C. T.
specială a confesiunilor, CNT, 1996, 51–52, 5;
Eugen Curta, O fugă bovarică, VTR, XXVII, BANDRABUR Ionel, Mă numesc Eva, Deva,
1997, 2, 94; Sorin Gârjan, Două prozatoare din Călăuza, 1996, 104 p. Roman erotic din
Timişoara, MI, VIII, 1997, 74–75, 7. categoria literaturii de consum.
I. I. C. T.
BANCIU Paul Eugen, Demonul discret, BANU George Maria, Galeria Sfântului
Timişoara, Excelsior, 1996, 347 p. Roman Ioachim, Baia Mare, Helvetica Press, 1996, 127
poetic, cu secvenţe de discurs oniric. Acţiunea p. Fragment: Caii orbi, LCF, s. nouă, 1996, 9,
este plasată în Bucureştiul anilor ’40, dar 8–9. Roman-confesiune, cu subiect din viaţa
cronotopul obiectiv se relativizează, graţiei minerilor din nordul României. Cap. cărţii pot
vocaţiei ficţionale a personajului narator, pe funcţiona şi ca nuvele de sine stătătoare,
nume Matei. Perspectiva mai degrabă realistă conţinând întâmplări, destine sau legende din şi
a construcţiei caracterologice lasă locul, despre universul înfricoşător din subteran.
treptat, unei halucinante alternanţe a planurilor Unitatea cărţii e dată de perspectiva subiectivă,
temporale şi a acţiunilor personajelor. analitică a personajului confesiv.
Cornel Ungureanu, O, s. nouă, 1996, 5, 10; Adrian Ţion, Aici în subpământ, TR, s. nouă,
Dram, Lumi, 38–46; Ruja, Parte, II, 17–18. VIII, 1996, 49, 4.
L. Pv. C. T.
BANCIU Paul Eugen, Noaptea strigoilor. BARAN Elena, Speranţa are culoare
Martorul, Timişoara, Amarcord, 1996, 314 p. albastră, Bacău, Plumb, 1996, 147 p. Roman
Fragmente: Martorul, LCF, s. nouă, 1996, 15, psihologic, având ca subiect drama unui copil
89; ≈, ROS, II, 1996, 11–12, 52–60. Roman handicapat fizic şi a mediului care-l
parabolă. În 1995, mai mulţi istorici sosesc înconjoară, în România anilor ’90. Final
într-un oraş al cărui nume este voit trecut sub clişeist şi melodramatic.
tăcere, pentru a prezenta comunicări la o C. T.
sesiune ştiinţifică de profil. Dilemele
existenţiale ale protagoniştilor îi dedublează BARBU Marian, Colonelul de la ghiol,
şi îi transformă, metaforic, în „strigoi” ai Craiova, Scrisul Românesc, 1996, 325 p.
propriilor destine debusolate. Proză a cotidianului, cu secvenţe de
metanaraţiune. Artificii epice (de tipul
Cornel Ungureanu, O, s. nouă, 1997, 1, 10; Naratorului sau Cititorului apărând ca
Adrian Dinu Rachieru, LCF, s. nouă, 1997, 3, 7;
personaje, ori a fragmentelor redactate sub
Ruja, Parte, II, 18–19.
forma unor dialoguri-interviu sau a unor liste
L. Pv. de probleme) se integrează în ţesătura
narativă. În atmosfera experimentalistă, care
BANDRABUR Ionel, Flămândul, Bucureşti, domină romanul, se pot include şi părţile lui
Viitorul Românesc, 1996, 91 p. Roman erotic finale, alcătuind o Addenda compusă dintr-un
din categoria literaturii de consum. fragment intitulat Pro domo, un Dicţionar de
1996 BARBU Petre 232
nume şi personaje, un Indice alfabetic de Fragmente: Grevă la covoare, VTR, XXV,

spaţii şi ape, precum şi un tabel conţinând 1995, 8, 91–95; ≈, CNT, 1996, 36, 7; Să
Diferenţe schematice între modernism şi punem odata urzeala asta!, F, XXXII, 1996,
postmodernism. 7–8, 31–35; ≈, LCF, s. nouă, 1996, 34, 8.
Roman de dragoste. Intriga erotică este
Constantin M. Popa, R, 1996, 10–12, 15; Stan inclusă într-o ţesătură epică axată pe o
Velea, JL, s. nouă, VIII, 1997, 27–30, 10, 14;
parabolă textualistă. Protagonista, Iustina
Mihai Lisei, TR, s. nouă, X, 1998, 19–21, 3,8.
Papp, ratează intrarea la facultate şi ajunge să
C. T. se angajeze într-o ţesătorie. Aici se
îndrăgosteşte de tânărul patron, pe care-l
BARBU Petre, Musafirii, F, XXXII, alintă, în sinea ei, cu apelativul „Bossuleţul
1996, 7–8, 23–29, fragment din romanul Să meu drag”. Mediocritatea existenţei cotidiene
nu ne răzbunaţi! ajunge să fie compensată prin tragicomicele
tribulaţii afective ale Iustinei, ca şi prin
L. Pv.
dorinţa ei bovarică de a conferi substanţă
BĂLAŞA Sabin, Deşertul albastru, poveştii de dragoste neîmplinite, prin scrierea
Bucureşti, Atlas, 1996, 381 p. (Romanul unui roman. Îndeletnicirea ţesutului devine,
românesc contemporan). Roman oniric. în chip previzibil, printr-o ironie epică
Protagonistul, pictor, poartă numele autorului specifică textualiştilor optzecişti, o metaforă
însuşi. Ca personaj literar, acesta oscilează a elaborării textului. Sunt, de altfel, invocate
între două universuri distincte: Lumea figuri notorii ale teoriei şi practicii scriiturii
Ceţoasă (care prezintă toate semnalmentele de tip textualist, precum Gérard Genette,
României comuniste) şi Lumea Libertină Julia Kristeva, Marthe Robert, Heinrich
(proiecţie fantasmică a unei orânduiri politice Pleth, formaliştii ruşi. Romanciera în
fanteziste), ambele de natură distopică. devenire Iustina Papp pretinde însă, cu o
polemică nonşalanţă, că nu se sinchiseşte de
Carmen-Ligia Rădulescu, O utopie, două aceşti iluştri predecesori într-ale ştiinţei
utopii, LCF, s. nouă, 1996, 46, 17; Alex textului şi îşi propune ca, printr-o scriitură
Ştefănescu, RL, XXIX, 1996, 36, 4. voit naivă, să descrie doar aventurile
C. T. romaneşti ale „sufleţelului” ei îndrăgostit. În
opinia criticului Tudorel Urian, ≈ poate fi
BĂLĂCEANU Ioan Gh., Sturionul, interpretată ca „o carte a tinerei generaţii, a
fragment de roman, ST, XLVII, 1996, 7–8, libertăţii şi a lipsei de complexe. O carte care
46–51; 9–10, 52–56. va scandaliza cu siguranţă unele spirite
ipocrit-puritane, dar care are toate şansele să
L. Pv. devină primul manifest literar important al
generaţiei ce a atins vârsta maturităţii după
BENEDEK Jolán, Din păcate acum nu anul 1989. Schimbând ceea ce este de
mă pot înregistra, VTR, XXVI, 1996, 6, 5–9; schimbat, ~ este un soi de Françoise Sagan
Play, ETA, 1996, 1, 34–48, fragmente din
(la ora la care scria Bonjour tristesse) a
romanul Reportofonul Panasonic.
literaturii române de azi”. Perspectiva
L. Pv. narativă dobândeşte plauzibilitate prin
francheţea şi umorul savuros al tonului şi prin
BENEDEK Jolán, Sufleţelul Iustinei, subtila distanţare ironică a personajului-narator,
Bucureşti, Nemira, 1996, 221 p. (Purgatoriu). Iustina, faţă de propria sa poveste, care devine
233 BOGDAN Dan 1996
astfel, cu surprinzătoare naturaleţe, posibila Paul Souday, „Le Temps”, 26 mai 1927; Albert
poveste a fiecăruia dintre noi. Romanul în Thibaudet, „Europe nouvelle”, 11 juin 1927; idem,
roman funcţionează ca punere în abis a vieţii Réflexions sur la littérature, „La Nouvelle Revue
française”, 1 juillet 1927; Maria Brăescu,
Iustinei, ca o oglindă epică întoarsă deopotrivă
Interferenţe româneşti în opera Marthei Bibescu,
către personaj şi către cititorul-martor. Bucureşti, Minerva, 1983, 30–32; Miruna
Mureşan, UC, VI, 1996, 6–7, 15.
Premiul Nemira pentru debut pe anul 1995.
C. T.
Dan-Silviu Boerescu, CNT, 1996, 36, 7; Radu
Aldulescu, ALA, VI, 1997, 351, 4; Ioan Adam,
BLENDEA ZAMFIR Georgeta, Zodia
ALA, VI, 1997, 363, 4; Nicolae Bârna, CAI, 1997,
3–4, 103–107; Romulus Bucur, ARCA, VIII, Berbecului, AST, II, 1996, 1–2–3, 60–61,
1997, 1–2–3, 12–13; Dan C. Mihăilescu, DOI, fragment din romanul Zodiac.
VIII, 1997, 3, 13; Miruna Mureşanu, UC, VII,
L. Pv.
1997, 2, 4; Octavian Soviany, CNT, 1997, 6, 5;
Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1997, 6, 4;
Boerescu, Păcatele, 107–110; Urian, Proza, BLEOCA Liviu, Paradisul cazon, APS,
190–191. VII, 1996, 4, 16–17, fragment de roman.
L. Pv. L. Pv.
BERCIU Ştefan, Bordel. Roman document BOGDAN Dan, Peisaj cu fluturi şi scorpion,
sau document romanţat, Bucureşti, Du Style, Bucureşti, Eminescu, 1996, 304 p. Roman
1996, 186 p. (Colecţia X). Roman poliţist. confesiv, cu caracter autobiografic. Cartea,
alcătuită din trei părţi, se constituie ca o
***, UC, VII, 1997, 7, 15; ***, GAC, VIII, succesiune/juxtapunere de secvenţe textuale,
1997, 1–2, 76–78. numerotate individual (partea întâi conţine
223 de fragmente, partea a doua 176, iar
C. T. partea a treia 72). Aceste fragmente sunt
organizate conform unei logici aleatorii, a
BETEG Miron, Îngheţată şi modiste, memoriei afective şi a timpului subiectiv.
fragment de roman, F, XXXII, 1996, 7–8, Notaţii autobiografice, acoperind perioada
36–45. anilor ’70, ’80 şi începutul anilor ’90 ai sec.
L. Pv. trecut redau aspecte din existenţa
personajului confesiv în mediul intelectual, în
' BIBESCU Martha, Catherine – Paris, tr. speţă literar, al epocii. Lor li se adaugă
de Maria Brăescu şi Gheorghe Lăzărescu, povestiri, confesiuni, mărturii, dialoguri
Bucureşti, Albatros, 1996, 235 p. (În lb. (unele dintre ele având un caracter istoric,
franceză: Catherine – Paris, Paris, B. care plasează epicul în perioada celui de-Al
Grasset, 1927). A fost premiat de Academia Doilea Război Mondial sau în cea a lagărelor
Franceză, tradus în engleză, germană şi comuniste) ale altor personaje, cu care
suedeză, fiind ecranizat în 1933 în Statele naratorul intră în relaţie. Pe lângă acestea,
Unite. Roman de dragoste, cu elemente de notiţe disparate din discursul cultural
bildungsroman, urmărind viaţa pariziană a universal (filosofic, literar etc.) dau nuanţele
eroinei Catherine-Paris Romulescu, contesă tranzitorii ale stărilor de conştiinţă traversate
de Leopolski, în primele decenii ale sec. XX. de către personajul confesiv. Nota
autobiografică a textului e subliniată prin
Catherine – Paris, Paris, B. Grasset, 1927. câteva trimiteri la atelierul de creaţie al
1996 BOLOŞ Ion 234
autorului şi la date privind publicarea BRAGA Corin, Hidra, Sibiu, Imago, 1996,
propriilor vol. Crochiuri de proză, unele 203 p. Este al doilea vol. din ciclul Noctambulii,
reduse la câteva enunţuri, altele extinse la din care a mai apărut Claustrofobul (1992).
câteva pagini, completează mozaicul eclectic, Roman oniric, ≈ reprezintă continuarea
dar unitar ca atmosferă, din care se constituie halucinozelor epice din Claustrofobul, în
romanul. Scriitură sigură, matură, fluentă, din aceeaşi formulă a coşmarelor succesive, născute
care nu lipseşte o notă de poeticitate. unul dintr-altul, prin care trece personajul
C. T.
central. Eroina Adela Margus este soţia lui Anir
Margus (Preşedintele din Claustrofobul,
BOLOŞ Ion, Despre societatea vitelor executat prin înecare în finalul primului roman),
eroine, Cluj, Dacia, 1996, 136 p. Cu o pref. a plecată în căutarea soţului mort printr-un tărâm
autorului. Fragmente: Despre fosta societate labirintic al visului, inundat, în câteva rânduri,
a vitelor eroine, F, XXVI, 1990, 6, 8; A doua de valuri diluviene, cu personaje stranii, dar
oară despre aceeaşi vită eroină, VTR, XX, plauzibile, în stranietatea lor oniroidă.
1990, 232, 8. Conform declaraţiilor din pref., Arhitectura imaginarului se sprijină aşadar pe
romanul a fost redactat înainte de 1989, iar un reverii bachelardiene ale acvaticului (Romul
fragment a fost citit în cenaclul de pe lângă Munteanu), pe teme arhetipale precum călătoria
rev. „Tribuna” din Cluj. În urma lecturii, iniţiatică, descinderea în infern ori înălţarea (v.
scriitorul a fost sfătuit să păstreze discreţia imaginea coloanei de pucioasă care urcă prin
asupra cărţii şi să nu încerce publicarea ei, sistemul de canalizare al unui oraş în plină
întrucât regimul comunist ar fi fost lezat de prăbuşire), căutarea soţului mort (mitul osirian),
aluziile politice pe care textul le conţine. moartea prin înecare (arhetipul ofelian). Spaţiul
Roman satiric cu subiect rural, care vizează, imaginar al unui „vis ultim” (Iulian Ciocan), al
ironic şi parodic, tarele societăţii româneşti unui „tărâm de la răscruce” – conform
din timpul comunismului. motto-ului din Brhadaranyaka-Upanişad,
reprodus pe p. a cincea a romanului –, exprimă
C. T. obsesia unei suprateme a morţii, configurată
epic prin reduceri la absurd, paralogie, grotesc,
BOSTĂNARU Virgil, Un om de ispravă, scatologie, experiment psihic. Totul sub ochiul
Ploieşti, Universal Cartfil, 1996, 165 p. rece şi pedepsitor al unei luni-crustaceu
Roman de familie. La moartea cămătarului antropofage, care funcţionează ca zeu
Toader Casapu, un avar primitiv şi lipsit de pedepsitor (şi povestitor) al lumii visului de
scrupule, familia se adună, pentru a-l veghea, hârtie.
cu sentimente felurite. Întâlnirea lor
constituie şi prilejul narativ pentru derularea Romul Munteanu, Corin Braga şi romanul
istoriilor paralele ale membrilor clanului, oniric, LCF, s. nouă, 1996, 39, 5; Iulian Ciocan,
acoperind primele cinci decenii ale sec. Lumea ultimului vis sau Oniria în negativ, CFT,
trecut. III, 1996, 9, 6; Sanda Cordoş, „Mireasă cu lună”,
ST, XLVII, 1996, 11–12, 46; Cornel Vâlcu, ~, ≈,
L. Pv. EX, XXVIII, 1996, 10–11–12, 26; Sorin Tomuţa,
Twilight Zone, O, s. nouă, 1997, 1, 6; Constantin
BRAD Ion, Între Roma şi Livorno, în Dram, Coborârea în sine şi în infern, CL, CXXX,
LTE, VI, 1996, 36, 8–9, fragment din 1997, 1, 15; Elena M. Câmpan, Mutaţii, MI, VIII,
1997, 71–72–73, 10; Oana Buxban, ≈, TR, s. nouă,
romanul Amurgu-acela violet.
IX, 1997, 26–27, 6; ***, Premiile filialei Dobrogea
C. T. a Uniunii Scriitorilor şi ale revistei „Tomis”,
TMS, s. nouă, II, 1997, 1, 2; Buciu, Ţepeneag, 56– nea sobră şi bine condusă insistă asupra
57; Munteanu, Jurnal, VII, 152–159, 172; Dram, intruziunilor politicului în evoluţia
Lumi, 79–83. profesională a aviatorilor. Pe alocuri, tonul
C. T. devine relaxat, datorită numeroaselor
anecdote presărate în text.
BUCESCU Alexandru-Şerban, Cazul M. M.
Murasame, în vol. Cazul Murasame (roman).
Tristeţea învingătorului (nuvelă), Piteşti, CARPEN Paul, Spion de prisos, Bucureşti,
Carminis, 1996, p. 3–126 (Justiţiarii). Roman E. M., 1996, 199 p. Roman de aventuri.
poliţist. Cartea are o intrigă complicată,
punctată de crime, având ca mobil o casetă cu D. G. B.
câteva fabuloase pietre preţioase, dovedite în
final a fi falsuri. ≈ reprezintă o ilustrare CĂLIMAN Valeria, Exerciţiu de suferinţă,
simptomatică a genului, conţinând toate [1996?]. Fragment: Manual de suferinţă, CAL,
ingredientele policier-ului modern. 1992, 8, 17. Romanul autobiografic al Mariei,
alter-ego al autoarei, „nimeni alta decât fiica lui
C. T. Valeriu Branişte” (Valeriu Cristea).
BURERIU Lucian, Uraganul de fier, – Bucureşti, cuvânt înainte de Călin

Timişoara, Editura de Vest, 1996, 220 p. Căliman, Cartea Românească, 2000.
Roman de aventuri, cu caracter istoric. Cartea
prezintă, pe baza unor surse şi fapte reale, Valeriu Cristea, LTE, VI, 1996, 23, 6.
monografia romanţată a unui canal navigabil
D. G. B.
al Begăi şi, implicit, istoria Timişoarei şi a
ţinuturilor din preajmă.
CĂRTĂRESCU Mircea, Orbitor. Aripa
Constantin Dram, Timpul, ca erou pozitiv, CL, stângă, Bucureşti, Humanitas, 1996, 347 p.
CXXXI, 1997, 5, 16; Dram, Lumi, 109–113. Cu o caracterizare de N. Manolescu pe coperta
a IV-a. Primul vol. al trilogiei cu acelaşi titlu,
C. T. ce mai cuprinde Corpul (2002) şi Aripa
dreaptă (2007). Roman de introspecţie. Încer-
BUZEA Constanţa, Roua plural, apărut care de armonizare, în interiorul unui text
în f. rev. CROR, VII, 1995, 9–12; VIII, 1996, „total”, a mai vechilor şi noilor obsesii ale
1–11; IX, 1996, 12; IX, 1997, 1–12; X, 1998, naratorului-demiurg, Mircea. Motivul androgi-
1. Roman memorialistic. Scenele autobiogra- nic din Travesti (1994) e „aici pus în umbră
fice, înşiruite după o cronologie aleatorie, de modelul fluturelui, recuperat nu pe
descriu copilăria nefericită a autoarei- coordonatele efemerităţii sale, ci pe acelea ale
personaj, începând cu anul 1945. opulenţei formelor şi ale existenţei metamor-
C. T. fotice” (Mihaela Ursa). În alte interpretări,
cartea stă sub „semnul morţii ritualice, al
CARAMAN Dumitru, Să zbori şi să nu zborului esenţei din materie” (Dan C.
mori. Roman autobiografic, Bucureşti, Paradi, Mihăilescu). Ambivalenţele nuvelisticii din
1996, 265 p. Însoţit de o prezentare a lui Visul (Nostalgia) se menţin acum, după cum
Al. Piru. Text memorialistic. Autorul îşi afirmă acelaşi comentator, „mult mai ferm
prezintă propria creştere profesională, în strunite în eşafodajul demonstrativ axat,
aviaţia românească, între 1948–1978. Naraţiu- acesta, pe triada Naştere-Moarte ritualică
(iniţiatică) – Ascensiune, pe motivul din Sărmanul Dionis era o nobilă inutilitate.

(fundamental aici) «regresus ad uterum» şi pe Singurul care a intuit şi numit esenţa pur
voinţa de autoproiectare cosmosimbolică a eminesciană a acestui prozator „de forţă”,
eului, ca şi a tot ce-l înconjoară”. Deşi autorul „cel mai mare povestitor de vise din proza
retrage cărţii calitatea de roman, vorbind de o românească”, este Dan C. Mihăilescu. În
lucrare „pe concepte epistemologice”, aceasta ciuda tezismului acuzat al viziunii, „totul
rămâne, totuşi, una mai specială, greu parţial” (Vitalie Ciobanu) care este ≈ rămâne
încadrabilă într-o anume categorie, din o carte unică în peisajul epicii noastre
pricina largului orizont interpretativ pe care îl contemporane. „O proză densă şi profundă,
deschide. ≈ devine, astfel, un nou roman al realistă şi onirică, descriptivă şi halucinantă,
memoriei aceleiaşi fiinţe scindate din epica mustind de subiectivitate ca un burete de apă,
anterioară, pornită într-o altă tentativă de populată de personaje şi de obiecte
recuperare a unei/unor identităţi ascunse în fascinante, atrasă de promiscua subterană
tot atâtea materialităţi. Una dintre acestea este psihanalitică şi luminată de splendide
trupul. De unde şi obsedanta aplecare asupra curcubee baroce. Roman al căutării timpului
biologicului. „Delirul anatomic” cărtărescian, pierdut, metaroman al criticii şi scrierii
adăstarea maniacală în organic, în pasta sălcie trecutului, ≈ este o arheologie şi o anatomie a
a mecanicii vaginalo-uteriene (Ruxandra fiinţei fără termen de comparaţie în literatura
Ivăncescu), în psihopatologic, fac lectura română, în afară, poate, de senzualitatea
mereu greoaie şi adesea dizgraţioasă, nu din metafizică a lui M. Blecher” (Nicolae
scrupul moral, ci din firească reacţie de Manolescu).
autoprotecţie. Falocratismul bio-spermatic
(Constantin Dram) al viziunilor, cu perspectiva Urian, Proza, 105–107; Ştefan Dărăbuş, TR, s.
„rădăcinii hâde” a vieţii, nu sunt decât nouă, VIII, 1996, 12, 6–7; Dan Silviu Boerescu,
Fluturele din Gomora, LCF, s. nouă, 1997, 3, 16;
semnele descentrării unităţii eului interior. În
Nicolae Bârna, Triumful solipsismului sau ...
prima şi în a treia parte a sa, romanul „poate întoarcerea demiurgului, CAI, 1997, 1–2, 102–
fi citit ca fişă clinică a unei nevroze 108; Alex Ştefănescu, RL, XXX, 1997, 5, 4–5;
obsesionale” (Dan C. Mihăilescu, s. n.).
***, UC, VII, 1997, 2, 10; Cornel Ungureanu, O,
Imageria coşmarescă, halucinatorie, infernală,
s. nouă, 1997, 2, 5; Radu Aldulescu, ALA, VI,
fără precedent în proza noastră, poate fascina 1997, 358, 6; Daniel Cristea-Enache, ALA, VI,
pe unii, ca estetică a urâtului, dar îngrozeşte 1997, 360, 6; Constantin Dram, CL, CXXXI,
normalitatea multora prin simplul gând al 1997, 3, 16; Daniel Deleanu, ROS, III, 1997, 3–4,
emiterii sale. „Pagini de literatură cu adevărat 52–53; Patricia Comănescu, EX, XXIX, 1997, 3–
mare, denotând forţa de observaţie şi 4–5, 5; Vitalie Ciobanu, CFT, IV, 1997, 4, 4, 22;
surprindere a detaliului” (Constantin Dram), Gruia Novac, BAD, II, 1997, 7, 4; George
găsim în partea a doua, cea care cuprinde Pruteanu, DIL, V, 1997, 221, 13; Victor Cubleşan,
fresca socială, zonă în care luăm act de ST, XLVIII, 1997, 4–6, 32–33; Dan C.
celălalt pariu asumat (şi câştigat) de Mihăilescu, DOI, VIII, 1997, 23, 19; Rodica
Mureşan, MI, VIII, 1997, 71–72–73, 3; Ion Lazu,
Cărtărescu, acela implicând tainica alchimie
VR, XCII, 1997, 7–8, 138–144; Ştefania Vârgolici,
prin care cuvântul nu mai exprimă realul, ci
„Libertatea de Brăila”, VIII, 1997, 1822, 2; Lucian
devine pur şi simplu real, formă ce-şi Alecsa, HPR, 1998, 2, 22–23; Mircea Benţea, F,
autogenerează fondul (Daniel Cristea-Enache). XXXIV, 1998, 2, 16–20; Ruxandra Ivăncescu,
În relaţia cu acest roman, o bună parte a VTR, XXVII, 1998, 4, 48–49; Mircea Benţea, F,
interpreţilor face încă figura caracudei XXXIV, 1998, 5, 51–53; Iulian Băicuş, Corpuri şi
junimiste, pentru care vizionarismul eminescian litere, RL, XXXI, 1998, 27, 12–13; Ion
237 CERANU Nina 1996
Manolescu, Fractalii literari, SXX, 1998, 8–9–10, pleacă, cu vaporul, în România, sperând că
290–296; Dram, Lumi, 125–128; Ciocârlie, Trei, nu vor mai fi nicicând o minoritate asuprită.
123, 127; Muşat, Perspective, 33, 65, 74; Octavian Statul român îi împroprietăreşte cu zece
Soviany, VR, XCIV, 1999, 1–2, 141–147; Mircea
hectare de pământ în Cadrilaterul recent
Benţea, Radu Petrescu şi Şcoala de la Târgovişte,
dobândit, cu gândul de a modifica echilibrul
F, XXXV, 1999, 2, 36–44; Codrin Liviu Cuţitaru,
Postmodernismul. O ipoteză, COT, I, 1999, 2–3–4, etnic al regiunii, dar şi pentru a constitui o
49; Viorica Răduţă, Anamorfozele literaturii, monedă de schimb, la o adică. Este exact
ACC, I, 1999, 3, 8–9; George Bălăiţă, F, XXXV, ceea ce se întâmplă în 1940, când
1999, 5, 76–88; Livius Ciocârlie, Suprafaţă şi Cadrilaterul e revendicat de bulgari şi se fac
adâncime în ≈, O, s. nouă, 1999, 1, 8–9; Boerescu, schimburi de populaţie între cele două ţări.
Păcatele, 65–70; Ciobanu, Frica, 236–241; Neamul lui Iancu Paticina e obligat să plece
Ivăncescu, O nouă viziune, 121–125; Ursa, din nou, de data aceasta în Dobrogea de
Optzecismul, 88–90; ***, Dicţionarul esenţial; Nord, în apropierea oraşului Tulcea. De aici,
Andreia Roman, Bucureştiul lui Cărtărescu, RL, autorităţile comuniste îi strămută în Banat, în
XXXIII, 2000, 43, 11; Raluca Alexandresacu, locul şvabilor fugiţi cu trupele germane.
OBC, I, 2000, 11, 18–19; Dan Bogdan Hanu, Refuzând colectivizarea forţată, aromânii
DAC, XI, 2000, 39, 57–59; Micu, Istoria, 632–
sunt strămutaţi din nou, de data aceasta, cu
633; Micu, Literatura, 220–221; Sorescu, Lumea ,
domiciliu forţat, în Bărăgan. Odiseea
92–100.
aromânilor este relatată cu o sobrietate şi o
D. G. B. demnitate care impun.
CÂNDROVEANU Hristu, Marea serenităţii, Stoica Lascu, Un dobrogean – autor al primului

I–II, Bucureşti, Cartea Românească, 1996, mare roman cu tematică aromânească, DTP, VIII,
1997, 4, 2.
456 + 440 p. Cu o prezentare nesemnată pe
coperta a IV-a a primului vol. Fragmente: M. M.
Tren în noapte, DTP, II, 1991, 1, 6–7; 2, 6–7;
Zilele, săptămânile, lunile, DTP, III, 1992, 1, CERANU Nina, Umbra iscarioteanului,
ianuarie, 4–5; Odiseu, LCF, s. nouă, 1993, Timişoara, Eubeea, 1996, 282 p. Cronică de
11, 10. Roman istoric cu elemente autobio- familie. Asemenea unui Moromete citadin,
grafice. Amplă evocare a vieţii aromânilor de Traian Grecescu, odinioară prosper negustor
la emigrarea lor din Grecia, în deceniul trei al de stambă, asistă neputincios la agonia unei
sec. al XX-lea, până la consolidarea lumi şi, concomitent, la declinul propriei sale
comunismului în România. Printre personajele familii. Noua ordine proletară provoacă
bine conturate se remarcă Iancu Paticina, derută în sânul clanului Grecescu, generând
mai multe drame domestice. Nici pictura
soţia lui, Tina-Caterina, şi Elie, fiul lor, viitor
mediului provincial, nici aceea a umanităţii
profesor, memoria vie a familiei. Istoria
mic burgheze nu au relief. Romanciera
aromânilor încurajaţi de statul român să plece
posedă unele dexterităţi în zona prozei de
din Grecia devine un soi de tragedie a
atmosferă, în schimb psihologiile plutesc
neamului blestemat, parcă, de codrii Pindului adesea în masa unui schematism amorf.
pentru că şi-a părăsit mormintele strămoşilor. Dispute de partaj, infidelităţi, divorţuri,
Este epoca schimburilor de populaţie şi a recăsătorii, scene vehiculând informaţii
consolidării statelor-naţiune, care se vor cât despre Bărăganul deportaţilor şi despre viaţa
mai puţin afectate de diversitatea etnică. deţinuţilor aşa-zis politici, reuniuni familiale,
Asaltaţi de grecii alungaţi de către turci din suspiciuni, temeri, ochiade, toate se varsă
Asia Mică, după războiul din 1922, aromânii într-o pictură socială şi de moravuri de un
1996 CIUREZU-BÂLCACIU Mioara 238
realism când frust, când poetizat de memoria CONSTANTINESCU-MĂRĂCINEANU

nostalgică a eului narator. Dacă asemenea Ion, Cuibul cu bibelouri, I , Bucureşti, Vasile
istorii pot fi interesante sub raportul amintirii, Cârlova, 1996, 400 p. Cu un cuvânt înainte al
al recuperării unui timp, al clarificărilor etc., autorului; II. Nori în uniformă, Bucureşti,
pentru cititorul de azi, în afara unei finalităţi Vasile Cârlova, 1996, 389 p. Cu câteva
superioare, al unei etici simbolice majore, Repere orientative de Titus Popescu; III.
care să asigure materialului brut deschiderea Coborârea în infern, Bucureşti, Vasile
spre esenţe, ansamblul rămâne un palid Cârlova, 1996, 355 p. Cu un cuvânt înainte de
document istoric. Romanul nu este mai mult Titus Popescu; IV. Armonie şi amurg,
decât o poveste onorabilă despre „cetăţeni Bucureşti, Vasile Cârlova, 1997, 448 p; V.
onorabili ai unui oraş onorabil” (Florin Ţene), Amurgul cenuşiu, Bucureşti, Vasile Cârlova,
în plină criză a istoriei.
1999, 243 p. Cu o postf. de Mihai
Al. Florin Ţene, CL, CXXXII, 1998, 11, 40. Caramzulescu. Roman autobiografic ce deapănă
povestea vieţii juristului Vlad Cristian, alter-
D. G. B. ego-ul autorului, din anii copilăriei şi ai
adolescenţei, trecând prin terifianta experienţă a
CIUREZU-BÂLCACIU Mioara, Vergiliu frontului de Est şi a închisorilor comuniste,
CIUREZU-ARGETOAIA, Cleopatra, Cezar până la tandra convieţuire alături de soţia
şi Antonius. Roman istoric, Târgu-Mureş, Ioana, în seninul cald al „cuibului lor cu
Mureş, 1996, 242 p. Roman istoric. Evocă bibelouri”. Alternând planurile amintirii,
relaţiile amoroase ale reginei Cleopatra cu epicul, pus în pagină cu un condei de şcoală
Caesar şi Antonius. Naraţiunea nu se opreşte, veche, poartă amprenta sensibilităţii unui
însă, la celebrul episod al sinuciderii reginei, înţelept.
ci prezintă şi destinul copiilor Cleopatrei. În
tot, e vorba de o evocare lineară, lipsită de D. G. B.
relevanţă caracterologică.
COPIL Gheorghe-Gavrilă, Decebal sau
M. M. Dacia eternă. Roman-eseu, Bucureşti,
Majadahonda, 1996, 70 p. Cu o pref. a
CLIMESCU Loly, A şaptea plecare,
autorului. Text mistico-protocronist despre
[Bucureşti], Fiat Lux, [1996?], 352 p. O
nevoia resurecţiei sufletului dac.
„tulburătoare poveste de dragoste, de viaţă şi
de moarte” (Miruna Mureşan). D. G. B.
Miruna Mureşan, UC, VII, 1997, 7, 15. CORCHEŞ Victor, Anticolocvii, Constanţa,
D. G. B. Europolis, 1996, 335 p. Cu o pref. a autorului.
Roman realist ce reconstituie tabloul degradat al
COJAN Grigore, Contradicţia, fragment învăţământului anilor ’80, când, după mărturia
de roman, AST, 1996, 7–12, 81–82. autorului, „şcoala românească a fost nevoită să
transpună în practică idealuri educative cvasi-
D. G. B. utopice”. În egală măsură, cartea reprezintă şi
„o meditaţie pe tema aservirii intelectuale de
COMŞIA Liviu, Ochiul neîndurător al către putere” (Ion Roşioru).
Domnului, fragment din romanul Viaţa ca o
vină, AST, 1996, 7–12, 57–58. Ion Roşioru, TMS, s. nouă, II, 1997, 3, 6–7.
D. G. B. D. G. B.
239 CRISTACHE Nicolae 1996
CORN Sebastian A., 2484 Quirinal Ave., CRISTACHE Nicolae, Balul nebunilor sau
Bucureşti, Nemira, 1996, 222 p. (Nautilus). Cu Primele 100 de zile ale noii guvernări, f. l.,
o pref. de Liviu Radu. Roman science-fiction. „Ochiul soacrei”, supl. trimestrial III,
[1996?], 119 p. Portretele din vol. anterioare
Premiul I la Concursul de Literatură Nemira, ale seriei lasă acum locul evenimentelor, iar
secţiunea Nautilus, pe anul 1994.
tonul comentatorului se dovedeşte ceva mai
Liviu Radu, JSF, V, 1996, 168, 16; Roxana reţinut. Jurnalistul-romancier „încearcă să
Sorescu, Altă regulă a jocului, LCF, s. nouă, 1996, împace ambele sale vocaţii într-o singură
29, 7; Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1996, 35, 4. formulă, aceea a literaturii de frontieră. Şi
roman, şi reportaj (preponderent politic)”,
D. G. B.
cartea este o „întreprindere riscantă [...],
pentru că s-ar putea ca aceste cărţi să nu fie
CORUŢ Pavel, Copiii speranţei, Iaşi,
citite nici ca roman, nici ca reportaj”
Canova, 1996, 182 p. Cu un avertisment al
(Valentin F. Mihăescu).
autorului. Roman senzaţional.
Valentin F. Mihăescu, AZI, 1997, 24, 4.
D. G. B.
D. G. B.
CORUŢ Pavel, Expediţia Cap Univers,
Bucureşti, Gemenii, 1996, 158 p. Cu un CRISTACHE Nicolae, Condamnat la
avertisment şi o pref. ale autorului. Roman Cotroceni. Roman cu patru personaje politice
senzaţional. în viaţă, f. l., „Ochiul soacrei”, supl.
D. G. B. trimestrial I, [1996?], 192 p. Micro-galerie
cuprinzând portretele – realizate în tuşe
CORUŢ Pavel, Născuţi pentru a învinge, apăsat critice – ale lui Ion Iliescu, Adrian
Bucureşti, Editura Pavel Coruţ, 1996, 150 p. Cu Năstase, Dan Marţian şi Virgil Măgureanu.
un avertisment al autorului. Roman senzaţional „Acest amestec de realitate, ficţiune şi
despre datoria pământenilor de a reface, după editorial jurnalistic e o struţo-cămilă care
legile universului, vieţuirea armonioasă, nechează cu copitele şi sforăie cu coada”
„renunţând la poziţia de sclavi îngenuncheaţi (George Pruteanu).
prin şiretenie sau violenţă” (autorul).
George Pruteanu, DIL, IV, 1996, 193, 13.
D. G. B.
D. G. B.
CRĂCIUN Petre, Alarmă la Peleş, Ploieşti,

CRISTACHE Nicolae, Ziariştii. Roman-
Grafica Prahoveană, 1996, 316 p. Cu un
editorial cu patru personaje în viaţă, f. l.,
avertisment al autorului şi un cuvânt înainte
„Ochiul soacrei”, supl. trimestrial II, [1996?],
de Nicolae Rotaru. Roman poliţist.
133 p. Galeria portretistică „vernisată” cu
Dan-Silviu Boerescu, LCF, s. nouă, 1996, 30, 16. vol. Condamnat la Cotroceni e îmbogăţită cu
figurile lui Mihai Tatulici, C. T. Popescu, Ion
D. G. B. Cristoiu şi Mircea Dinescu. Şi de astă dată,
„personajele sunt examinate din mai multe
CRĂCIUN PETRIŞAN Ioan, Soborul unghiuri, gesturile lor sunt insistent analizate,
viperelor, fragment din romanul Vipera roz, psihologiile se coagulează convingător”
VRR, II, 1996, 5, 8. (Valentin F. Mihăescu), cromatica păstrând
D. G. B. vehemenţa stridentă a indignării.
1996 CRISTESCU Maria-Luiza 240
Valentin F. Mihăescu, AZI, 1997, 24, 4. CRIŞAN Nicolae, Discuţii duminicale,

LCF, s. nouă, 1996, 5, 8–9; Spovedania Anei
D. G. B.
Micle, LCF, s. nouă, 1996, 30, 8–10, fragmente
CRISTESCU Maria-Luiza, Iadul meschin, din romanul Cei ce-şi închipuie că trăiesc.
Bucureşti, Albatros, 1996, 199 p. Fragmente: D. G. B.
≈, LTI, ed. română, 1999, 29, 156. Roman de
dragoste şi de analiză psihologică. Protagonista, CRIŞAN-PEREVERZA Magdalena, Irina,
Dana, cercetătoare la un institut de Bucureşti, Vinea, 1996, 290 p. Cu o pref. de
lingvistică, are o aventură extraconjugală cu Nicolae Ţone. Roman autobiografic ce
un coleg de serviciu. Conţinutul epic al rescrie povestea vieţii Irinei, inginer
romanului este mai degrabă precar, istoria agronom, din copilăria petrecută în raiul
creşterii şi descreşterii amorului ilicit dintre Bucovinei natale, trecând prin încercările
cei doi dizolvându-se în analiza, de sorginte grele ale refugiului, până la deceniile
holbaniană, a sofisticii lor afective. Bovarismul ceauşismului şi la revoluţia din decembrie
asumat al personajului feminin devine o ’89. „Prin prezentul vol. câştigăm de partea
metodă de construire a identităţii sale literaturii o autoare care are, indiscutabil,
proteice, fluctuante, prin raportare adeseori darul de a povesti” (Nicolae Ţone).
polemică la celălalt, la un personaj masculin
întrucâtva generic, compus deopotrivă din D. G. B.
imaginile, parcă intervertibile, ale soţului şi
amantului. Oscilaţia afectivă şi pasi- CURTA Eugen, Anotimp pentru doi, Târgu
onal-senzorială a protagonistei între cei doi Mureş, Arhipelag, 1996, 221 p. Cu un scurt
îşi găseşte două puncte de reper, rezultate ale rezumat în loc de pref. şi o prezentare de
opţiunilor mai curând raţionale decât Virgil Podoabă pe coperta a IV-a a cărţii.
emoţionale ale Danei: narcisismul său cu tuşe Fragmente: Primitorul de străini (romanul
feministe, pe de o parte, şi raportarea este anunţat cu titlul Anotimpul artistului),
constantă la modele livreşti (cuplurile erotice CAL, 1995, 4–5, 16–17; Anotimp pentru doi,
ale unor Lev Tolstoi sau Stendhal), de natură TR, s. nouă, VIII, 1996, 44, 8–9. Roman
să îi ordoneze degringolada afectivă, pe de psihologic. Emil, actor şi „crai” de provincie,
altă parte. Convenţia naratorului omniscient măcinat de angoasa morţii, dar, mai ales, de
este abandonată, vocea narativă luându-şi cea a paternităţii, alege terapia iubirii.
libertatea de a se adresa, câteodată, direct Prezenţele feminine din viaţa sa – „ipostaze
presupusului cititor, în binecunoscută, deja, ale femininului perceput preponderent la
tradiţie postmodernă, interpelându-l când nivel senzorial primar: femeia ca obiect
mustrător, când tandru, în căutarea unei sexual, femeia ca prototip al eternului
complicităţi donquijoteşti, de dincolo de feminin şi, respectiv, fecioara ca victimă
graniţele ficţiunii propriu-zise, cu acesta. ideală” – susţin ideea că „bărbatul complexat
este singurul apt de a deveni seducătorul
Cornel Moraru, VTR, XXVII, 1997, 6, 29–30; perfect, tocmai pentru că tinde spre
Mariana Ionescu, FMI, L, 1997, 9, 33; Romul perfecţiune” (Diana Câmpan). Componenta
Munteanu, LCF, s. nouă, 1997, 44, 11; Munteanu, freudiană e acompaniată de pictura exactă a
Jurnal, VII, 130–133; Gabriel Dimisianu, RL, vieţii social-politice a provinciei în vremea
XXXI, 1998, 15, 4; Dimisianu, Lumea criticului, dictaturii. „Pe ambele planuri, ~ [...] oferă
363–365.
cititorilor un roman totodată transparent,
L. Pv. fermecător şi adevărat” (Virgil Podoabă).
241 DRĂGAN Dan Marius 1996
Diana Câmpan, DIB, II, 1997, 3, 23–28. Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1996, 25, 15; Ştefan
Ion Ghilimescu, Avatarurile feminităţii în romanul
D. G. B. literaturii, LCF, s. nouă, 1996, 33, 10; Alex.
Ştefănescu, Romane neconvenţionale, RL, XXIX,
DORIAN Gellu, Scriitorul. Romanul unor 1996, 39, 4; Aura Christi, CNT, 1996, 36, 4; Emil
proze scurte, Timişoara, Helicon, 1996, 173 Mladin, LTE, VI, 1996, 36, 4; Daiana Felecan, TR,
p. Fragment: ≈, DAC, VI, 1995, 19, 42–43. 1997, 2, 4; Adrian Ţion, Distanţa dintre text şi
Roman de analiză socială, cu substrat amant, TR, 1997, 5, 5; Alexandru George, De la
autobiografic. Ajuns la ananghie, un tânăr sinele autorului la minele cititorului, LCF, s. nouă,
1997, 1, 7; Angela Anisia Deak, CL, CXXX, 1997,
scriitor are ideea năstruşnică de a deveni, de-
2, 23; Bucur Demetrian, R, 1997, 11, 12–13;
a lungul unui „turneu experimental” prin ţară, Nicoleta Sălcudeanu, VTR, XXVII, 1998, 4, 51–52;
lectorul ambulant al propriilor creaţii. Citirea Glodeanu, Dimensiuni, 226–228; Romul Munteanu,
lor, contra cost, în locuri mai mult sau mai LCF, s. nouă, 1999, 4, 10.
puţin publice (restaurante, gări, trenuri,
parcuri, cluburi etc.), îi oferă prilejul de a-şi I. M.
înţelege mai bine propria condiţie în lumea
tot mai aculturală, dominată de un DRAGOMIR Petre, Venea Măria Sa, III, v.
Venea Măria Sa, I, 1992.
pragmatism abrutizant, a României de după
1989. Stilul aproape gazetăresc în care este
DRĂGAN Dan Marius, Regina Elisabeta.
istorisită această experienţă pătrunde,
Romanul unei lumi ce a fost, Cluj-Napoca,
întrucâtva, şi prozele scurte ale personajului-
Zalmoxis, 1996, 102 p. Pref. de Petru Poantă.
autor, deşi ele sunt variate ca factură (realiste,
Roman de epocă. Aşa-numita belle époque
ironice, eseistice, parabolice, fantastice
cuprinsă între începutul veacului XX şi
chiar).
izbucnirea celui de-Al Doilea Război
Dumitru Ţiganiuc, HPR, 1996, 3–4, 52–53; Mondial este evocată, cu aceeaşi nostalgie,
Constantin Dram, CL, CXXXI, 1997, 6, 16. dar în maniere diferite, de cele două
personaje naratoare, ziaristul Mihai
I. M. Georgescu şi colonelul din serviciile secrete
Cernescu. Primul descrie precis, cu un sobru
DRAGHINCESCU Rodica, Distanţa dintre lirism, atmosfera de la sfârşitul acestei
un bărbat îmbrăcat şi o femeie aşa cum e, perioade, în vreme ce colonelul rememorează,
Timişoara, Marineasa, 1996, 117 p. Pref. de într-un stil meandric, uşor redundant, un
Dan-Silviu Boerescu. Fragment: Aluniţă pentru episod de la începuturile ei, din 1912, când se
tiv, TR, 1996, 25, 9. Mic roman manierist, non- afla într-o misiune de contraspionaj la bordul
narativ şi autoreferenţial. Dedându-se la un navei de croazieră Regina Elisabeta.
dezinvolt şi adeseori crud exerciţiu de Povestirea sa, mereu întreruptă de lungi
sinceritate, personajul-autor, Rodica, adună digresiuni politico-istorice şi de fine
laolaltă, în flux continuu, frânturi de memorie, descripţii ale unor locuri şi oameni, nu-şi
rapide notaţii cotidiene, fugare observaţii dezvăluie decât într-un târziu adevăratul
psihologice, citate şi comentarii de tot felul. miez: misterioasa relaţie cu baroana rusă
Rezultatul: o carte plină de nerv, dar al cărei Olga Dimitrievna, implicată şi ea într-un
nonconformism rămâne totuşi în limitele încâlcit joc conspirativ. Trista soartă al
propriului spectacol textual. baroanei, ca şi sfârşitul solitar al colonelului
sunt rezumate în epilogul acestui mic roman
Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor al cărui stil alternant se confundă cu acela al
pe anul 1996; Premiul revistei Tomis pe anul 1996. naratorilor săi.
1996 DUDA Virgil 242
Adrian Ţion, TR, s. nouă, VIII, 1996, 43, 5; Al. continuare imprevizibil, F, XXXIV, 1998, 12,
Florin Ţene, ST, XLVII, 1996, 9–10, 33; 106–108; Strihan, Siluete, 197–200; Steluţa
Constantin Dram, CL, CXXX, 1997, 2, 15; Dram, Peştrea Suciu, Destin în istorie, AST, 1999, 6, 28–
Lumi, 88–91. 31; Daniel Cristea-Enache, CAI, 2000, 1, 19–22;
Cornel Moraru, VTR, XXVIII, 2000, 10–11, 87–
I. M. 89; Camelia Crăciun, VTR, XXVIII, 2000, 10–11,
89–91. V. şi D. C. R. R., Catedrala, 1969.
DUDA Virgil, A trăi în păcat, Bucureşti,
Cartea Românească, 1996, 290 p. Cu un post- I. M.
scriptum al autorului. Reluat fragmentar: LTI,
1999, 29, 163. Roman de analiză psihologico- DUMITRESCU Laurenţiu, Puşcăriaşul,
morală şi socială, a cărui motivaţie mai Galaţi, Porto Franco, 1996, 310 p. Roman
adâncă, dezvăluită în post-scriptum, e realist inspirat din fapte reale, conform
asumarea unui destin etnic, dar şi a unei afirmaţiei autorului. Naraţiunea urmăreşte
atitudini umaniste potrivnice oricărui rasism meandrele reintegrării în societate a fostului
şi oricărui antisemitism. Acest ultim condamnat politic Octavian Vadu. Fiu de
ţăran, acesta ajunge să studieze istoria la
fenomen, care, în 1941, a luat forma
Universitatea din Bucureşti, dar, în anul cinci
prigoanei violente, e întruchipat aici de soarta
de facultate, este arestat şi condamnat la
câtorva personaje din evreimea mijlocie
douăzeci şi cinci ani de închisoare, în urma
ieşeană: meşterul tâmplar Paul Nahmanson,
unor delaţiuni. După nouă ani este eliberat.
asociatul său Alex Haimovici, soţiile lor
Respins de familie, găseşte mângâiere şi
Adina şi Clara, adolescentul Daniel,
sprijin în câţiva apropiaţi. Personaje bine
„curtezana” Raşelica, perechea Lia-Moni.
individualizate.
Trăind cu toţii într-un uriaş imobil, aceştia
alcătuiesc o comunitate aparte, dar nu M. M.
închisă, după cum o arată anturajul ei
românesc, ce îi cuprinde, între alţii, pe ' DUMITRIU Petru, Extremul Occident,
ofiţerul Obedenaru şi pe pitorescul student tr. din lb. franceză de Luminiţa Brăileanu,
Gheorghe Berbece. Analiza relaţiilor dintre Bucureşti, Univers, 1996, 408 p. (Ithaca.
personaje, îndeosebi a celor erotice, pătrunse Scriitori români din exil). Pref. de George
uneori de un viu sentiment al păcatului Pruteanu, tabel cronologic de Geo Şerban. (În
(cuplul adulterin Paul-Clara), ocupă primele lb. franceză: L’Extrême Occident, Paris,
două părţi ale romanului. Abia în a treia Éditions du Seuil, 1964). Roman social şi
(Dincolo de capătul nopţii) contextul social psihologic. Dacă în primele două cărţi publ.
antisemit trece din fundal în prim-plan, în exil, Ne întâlnim la Judecata de Apoi
culminând cu scenele de groază ale (1961) şi Incognito (1962), dezvăluise
pogromului, căruia îi cad victimă şi câţiva hidoşenia comunismului românesc, aici ~
dintre protagonişti. Deşi bine documentată, face o analiză spectrală la fel de drastică şi de
cartea nu se distinge atât prin realismul ei întunecată a capitalismului occidental.
istoric, cât prin scrutarea analitică a faptelor Decadenţa sa este scrutată prin intermediul
şi prin amestecul de implicare şi de detaşare aceluiaşi lucid personaj auctorial, gata să
ironică ce răzbate inclusiv din unele pasaje consemneze, şi ca exilat, o seamă de
autoreferenţial-eseistice. „biografii contemporane”. Din postura de
angajat al unei mari firme navale dintr-un
Miruna Mureşanu, UC, VII, 1997, 3–5, 7; port nordic, el descoperă o lume care, sub
Daniel Cristea-Enache, ALA, VI, 1997, 368, 5; lustrul bunăstării, ascunde nesiguranţă,
Cornel Moraru, Romanul românesc rămâne în corupţie, deznădejde, haos latent. Bine
individualizaţi, cei ce o populează sunt Seuil, 1968; II. Retour à Milo, III. Le Beau
totodată reprezentativi: oameni de afaceri ca voyage, Paris, Éditions du Seuil, 1969).
Freddy Jordan şi Octavio Anders-Gilderays, Roman istoric şi de aventuri. Naraţiunea
politicieni ca prim-ministrul Faber, anarho- desfăşoară sinuosul fir al vieţii lui Arcangel,
sindicalişti precum Calvin Konningh, un maran spaniol din veacul al XVI-lea, care
revoluţionari refugiaţi în Vest ca Rachid îşi începe rătăcirea prin lume după ce părinţii
Elabani, spirite marginale ca Axel Oeversmans. săi sunt arşi pe rug de Inchiziţia din Toledo.
Ultimul, propovăduitor subversiv, asemenea Ca mercenar, negustor şi comandant de
lui Sebastian din Incognito, al iubirii galeră, ca sclav şi prizonier, ca sfetnic de
aproapelui, va fi ucis, din pură disperare taină, el străbate mări şi ţări, ajungând în
nihilistă, de fiul patronului Jordan, figură Flandra răvăşită de Reformă, în Veneţia
tipică pentru declinul „extremului Occident”. dogilor, în Malta, Egipt şi India, în ţinuturile
Urmărind existenţa dublă a personajelor şi tătarilor, în Moscova lui Ivan cel Groaznic, în
dezvoltând o intrigă alambicată, romanul Praga Habsburgilor. Într-un târziu va poposi
devine tot atât de baroc ca şi complicata chiar la curtea prinţului Hamlet, episod ce
realitate psiho-socială din care se inspiră, fără reia, într-o insolită variantă romanescă,
a-şi pierde însă vigoarea narativă şi intriga tragediei shakespeariene. Periplul lui
clarviziunea analitică. Arcangel, acest uomo universale al aventurii,
nu înseamnă însă doar un nesfârşit şir de
L’Extrême Occident, Paris, Éditions du peripeţii, ci şi o continuă căutare a unui sens
Seuil, 1964; Fernwest, tr. de Cajetan Freund, al vieţii, revelat a fi, într-un mişcător final
Frankfurt am Main, S. Fischer Verlag, 1965; simbolic, speranţa religioasă şi actul pur al
Westwards Lies Heaven, tr. de Peter Wiles,
solidarităţii cu aproapele. Este sensul de
London, Collins, 1966 (ed. americană: The
adâncime al cărţii, care, dincolo de forţa
Extreme Occident, New York, Holt, Rinehart
epică, se distinge prin pitorescul etnic şi
and Winston, 1966).
cultural al locurilor descrise, ca şi prin
Irina Petraş, Între extreme, ST, XLI, 1990, 9, pregnantele portrete ale personajelor, inclusiv
16–18; Petraş, Literatură, 8–13; Octavian ale unor figuri celebre (de pildă pictorii El
Soviany, ~ faţă cu Occidentul, CVT, s. nouă, II, Greco şi Tiţian).
1996, 11, 11; Miruna Mureşanu, UC, VI, 1996,
11–12, 13; Radu Aldulescu, ALA, VI, 1997, 356, L’Homme aux yeux gris, I, Paris, Éditions
4; Aluniţa Cofan, CAI, 1997, 1–2, 149–152; du Seuil, 1968; II–III, Paris, Éditions du
Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1997, 3, 4; Dan
Seuil, 1969; Mannen med de grå ögonen, tr.
Stanca, VR, XCII, 1997, 3–4, 129–131; Glodeanu,
Dimensiuni, 259–268; Munteanu, Jurnal, VII, de Claës Gripenberg, Stockholm, Forum, 1968;
101–105. V. şi D. C. R. R., Bijuterii de familie, Der Mann mit den grauen Augen, tr. de Erika
1949. Ziha, Wien – München – Zürich, Molden,
1969.
I. M.
Petraş, Literatură, 13–14; Miruna Mureşanu,
' DUMITRIU Petru, Omul cu ochi suri, tr. UC, VIII, 1998, 1, 10; Mariana Criş, O nouă
din lb. franceză de Magdalena Popescu, I. cronică, dar nu de familie, AZI, supl. literar din 6
Omul cu ochi suri, II. Întoarcere la Milo, III. aprilie 1998, 47, 2; Ion Simuţ, „A survenit o
Frumoasa călătorie, Bucureşti, Cartea schimbare importantă în condiţia socială şi
Românească, 1996, 296 + 344 + 216 p. (În lb. estetică a romanului”, F, XXXIV, 1998, 10, 42–
44. V. şi D. C. R. R., Bijuterii de familie, 1949.
franceză: L’Homme aux yeux gris, I.
L’Homme aux yeux gris, Paris, Éditions du I. M.
1996 DUNCA Ion 244
DUNCA Ion, Ceasul solar, fragment de FOTACHE Mihai, Sfântul diavol, Craiova,
roman, AST, 1996, 1–2–3, 151–154. Editura F – Fundaţia Eugeniu Carada, 1996,
185 p. Roman incoerent, din punct de vedere
I. M.
estetic, care s-ar vrea transcrierea imaginii
realiste a României anilor nouăzeci din sec.
FILIP Gheorghe, Muzeul viu, [Alexandria],
trecut.
Teleormanul Liber, 1996, 205 p. Microroman
de formaţie al unui personaj-narator, scriitor în M. M.
devenire, care se confruntă cu tribulaţiile
scrisului, dar şi cu veleitarismele şi bovarismele GANCI A.[filică], Zodia lupilor, Bucureşti,
de tot felul ale câtorva creatori locali. D. B. H. 1996, 272 p. Fantezist ca naraţiune, dar
interesant prin simbolistica sa, romanul este mai
Gheorghe Stroe, MND, I, 1998, 1, 18–19.
curând o parabolă despre opoziţia ireconcilia-
L. Pv. bilă dintre două lumi: cea arhaică, al cărei spirit
mitico-religios este întruchipat aici de un neam
FIRAN Carmen, Farsa, LTI, 1996, 19, de munteni, Călimanii, şi cea modernă, care, cu
18–20; Farsa, CNC, VIII, 1997, 6–7, 16–17, viciile ei, cu civilizaţia ei uniformizantă, cu
fragmente din romanul cu acelaşi titlu. propriu-i mit al progresului, face orice pentru a
distruge viaţa şi gândirea tradiţională (în carte
I. M.
chiar la propriu: ritualurile Călimanilor sunt
judecate drept crime de un „tribunal special
FLORESCU Florentina, Ultimul refugiu,
internaţional”, care trimite forţe de intervenţie
Cluj-Napoca, Daco-Press, 1996, 104 p.
împotriva lor).
Miniroman meditativ şi sentimental despre
relaţiile, retrăite în memorie, dintre o fiică şi Paula Romanescu, VR, XCIV, 1999, 10–11,
părinţii săi. Abandonată la naştere, ea fusese 193–194.
găsită de cel care, deşi singur, îi va deveni
tată adoptiv şi care, după câţiva ani, se va I. M.
căsători pentru ca ea să aibă parte de
dragostea maternă. Ceea ce însă nu se va GAVRILESCU Vasile, Crimă şi iubire,
întâmpla. Discordia dintre mamă şi fiică şi, Bucureşti, Albatros, 1996, 222 p. Roman
prin contrast, îngăduinţa omenoasă a tatălui senzaţional şi politic. Efectele dezumanizante
constituie principalele repere ale evocării, pe ale comunismului sunt ilustrate, în cele cinci
care moartea celor doi o preface într-o cap. ale cărţii, de destinele întreţesute a tot
meditaţie asupra unor destine. Pătrunse de atâtea personaje principale: Alexandru, un
nelinişte, de regret şi iertare, reflecţiile medic militar care, evadat din lagărul sovietic
declanşate de aducerea-aminte dau o oarecare unde zăcuse mulţi ani ca prizonier de război,
consistenţă povestirii, altfel extrem de firavă se întoarce acasă, la Constanţa, şi sfârşeşte în
şi de difuză în fragmentarismul său. închisorile comuniste; odiosul comandant de
Securitate Eustaţiu, autorul moral al
I. M.
condamnării şi apoi al uciderii lui Alexandru;
Corina, fosta soţie a acestuia din urmă, care,
FLORIDA Mihai, Se caută un detectiv.
căsătorită între timp cu securistul, se adaptase
Roman poliţist, Timişoara, Augusta, 1996,
perfect la noul regim, neezitând chiar să-şi
176 p. Pe ultima pagină se specifică:
dea copiii la orfelinat şi să depună mărturie
„Sfârşitul vol. I”. Roman poliţist.
falsă la procesul înscenat fostului ei soţ; cei
I. M. doi „orfani”, Ovidiu şi Eriadana, eşuaţi în
245 GHERMAN Tudor 1996
infracţionalitate, dar recuperaţi de un prieten Bucureştiului interbelic, capătă nuanţe de

al tatălui lor (un marinar supranumit Crabul). lirism, atunci când sunt evocaţi, cu tandreţea
Înmănunchind biografiile mutilate ale acestor specifică unei confesiuni retrospective,
personaje, romanul îşi subminează singur membri ai familiei protagonistului (tatăl, sora
mesajul politic prin excesul de senzaţional şi Adriana, unchiul Costică, unchiul Petru,
prin multele trivialităţi, îndeosebi de limbaj. mătuşa Ana) sau prieteni apropiaţi. Figuri în
aparenţă banale, insignifiante, aceştia
Miruna Mureşanu, UC, VII, 1997, 2, 4; Alexandru dobândesc o aură inefabilă, de fiinţe devenite
Spânu, LCF, s. nouă, 1997, 13, 4; Mihai Lisei, De
umbre, parcă pirandelliene, ale propriilor
vorbă cu ~, TR, s. nouă, X, 1998, 11–13, 3–4;
destine. În acelaşi timp, ele îşi cer dreptul la
18–21, 4–5.
viaţă în chiar ipostaza lor de personaje-umbre
I. M. ale autorului-narator, cel care le-a scos, prin
creaţie ficţională, din anonimat. Caracterul
GÂRNEAŢĂ Domnica, Haiduca şi iubiţii eseistic, de o pedanterie oarecum livrescă, al
săi, Bucureşti, Crist-1, 1996, 159 p. Roman romanului este accentuat printr-o frazare
sentimental şi senzaţional alcătuit după un narativă plină de acurateţe stilistică.
calapod epic deja utilizat de autoare în alte
cărţi ale sale, de pildă în Îngeri şi monştri Premiul Fundaţiei Cuvântul pe anul 1996;
(1994). Întocmai ca acolo, protagonista este Marele Premiu Soros pentru roman pe anul 1996;
Premiul rev. „Convorbiri literare” pe anul 1996.
şi în acest caz o orfană de război care,
încercând să supravieţuiască fără a se întina, Alexandru George, Un om într-o epocă şi între
trece prin tot felul de situaţii, una mai oameni, VTR, XXVI, 1996, 9, 77–79; Dan Stanca,
neaşteptată decât alta. Povestite expeditiv, LCF, s. nouă, 1996, 47, 5; Tudorel Urian, CVT,
întâmplările ating culmea incredibilului în s. nouă, II, 1996, 12, 7; Barbu Cioculescu, Un
final, când Marica, zisă Haiduca, ajunsă roman despre romane, CNC, VIII, 1997, 1, 18;
pictoriţă renumită, descoperă că se idem, JL, s. nouă, VIII, 1997, 47–52, 3; idem,
îndrăgostise de propriu-i fiu, un tânăr medic CFT, IV, 1997, 2–3, 5; Iulian Ciocan, CFT, IV,
1997, 4, 6; Constantin Dram, CL, CXXXI, 1997,
revenit în ţară după moartea tatălui său, cel
4, 16; Ştefan Ion Ghilimescu, Alexandru George şi
care, medic şi el, o părăsise pe eroină într-un
ficţiunea identităţii scrisului, LCF, s. nouă, 1997,
sanatoriu şi plecase în Franţa. 13, 12–13; Alex Ştefănescu, RL, XXX, 1997, 21,
I. M. 4; Alexandru George, Colocviul „Jurnalul contra
literaturii”, F, XXXIII, 1997, 6, 26–28; George, În
istorie, 281; Alexandru George, Omul şi umbra
GEORGE Alexandru, Oameni şi umbre, (II), LCF, s. nouă, 1998, 6, 7; Alexandru George,
Bucureşti, Albatros, 1996, 513 p. Fragmente: În continuarea unor mărturisiri (XV), VTR,
Oameni şi umbre, glasuri, tăceri, CNT, 1995, XXVII, 1998, 10, 74–75; Dram, Lumi, 101–108;
7, 1; 10–11; Oameni şi umbre, glasuri, tăceri, Glodeanu, Dimensiuni, 177–180; Luminiţa Marcu,
VTR, XXV, 1995, 8, 5–8. Reluat fragmentar: RL, XXXII, 1999, 23, 6; George, Reveniri, 225;
≈, LTI, 1999, 29, 125. Bildungsroman. 392; George, Confesiuni, 8, 40, 139, 143, 146,
Protagonistul, personaj în mare măsură 165, 172, 174–177; 182–183; 210; 215–216;
autobiografic, relatează, la persoana întâi, Popescu, Editoriale, 62–66; Urian, Proza, 32–37.
evenimente care i-au marcat prima tinereţe şi L. Pv.
apoi anii maturităţii. Evocarea precisă,
realistă, a Germaniei interbelice, apoi a GHERMAN Tudor, Moartea şi rusoaica,
Bucureştiului aflat sub ocupaţie nemţească, în Timişoara, Editura de Vest, 1996, 243 p.
anii primului război mondial, ca şi a Roman social şi politic despre colectivizarea
forţată a agriculturii în perioada comunistă. Corneliu Crăciun, CTC, IX, 1998, 1–2, 2.
Fenomenul este înfăţişat în forma sa cea mai
C. T.
cruntă, aşa cum s-a manifestat în primăvara
lui 1951 într-o zonă rurală din Banat (satul
GRONOV-MARINESCU Elena, Preţul
Gura Văii şi împrejurimile sale), unde armata
lucidităţii, Bucureşti, E. M., 1996, 234 p.
a intervenit fără milă împotriva ţăranilor.
Roman psihologic. Surprinde, prin alternanţa
Desfăşurată într-o atmosferă de suspiciune şi
planurilor narative, câteva scene din viaţa mai
de teroare, acţiunea dă la iveală dogmatismul
multor cupluri de intelectuali din Bucureştiul
naiv şi ridicol al unor mici potentaţi locali,
postdecembrist. Evocarea, alcătuită din intrigi
dar şi duplicitatea vinovată a altor personaje,
între care şi cel principal, Vichentie Voia (zis amoroase, conflicte, întâlniri şi despărţiri,
Vente). Şef la regionala de partid, acesta, un gravitează în jurul a două personaje
oportunist inteligent şi cinic, trecuse la memorabile, Cristina Manu, o tânără ziaristă
comunişti după naţionalizare şi nu ezitase să logodită cu un bărbat despre care află că e
divorţeze de soţia sa din motive de „dosar”. însurat, şi Alexandru Vlădoianu, un prosper
Acum însă ironia istoriei îl pune într-o om de afaceri, îndrăgostit de uşuratica şi
situaţie-limită, pe care nici chiar prietenia cu perfida Arleta Filip. Sub aspect tematic,
rusoaica Ludmila, foarte influentă politic, cartea reprezintă o analiză lucidă, obiectivă a
nu-l mai ajută s-o rezolve. Fiica lui, ce locuia problematicii cuplului, realizată într-o
la bunicii consideraţi chiaburi, urma să fie manieră ce îmbină modalităţi narative
deportată împreună cu ei. Hotărât să o specifice observaţiei realiste cu procedeele şi
salveze cu orice risc, el porneşte, travestit în concepţia romanului de analiză psihologică
colonel de la trupele speciale, într-o de tip tradiţional.
aventuroasă şi disperată căutare a fetei pe un
M. W.
traseu care, dacă nu îi îngăduie s-o
recupereze, îi dezvăluie în schimb ororile HETEA Fera, Adulter fără voie, apărut în
petrecute în satele supuse represaliilor.
f. rev. CNT, 1996, nr. 15–24.
Drama activistului devenit el însuşi,
moraliceşte şi sufleteşte, o victimă a M. W.
regimului dă adâncime unui roman al cărui
realism, pe alocuri aproape documentar, HORASANGIAN Bedros, Zăpada mieilor,
capătă relief prin grotescul şi absurdul unor Bucureşti, Cartea Românească, 1996, 320 p.
întâmplări şi caractere, dar şi prin Fragmente: ≈, R, 1990, 7, 8; ≈, CNT, 1991,
simbolismul multor detalii epice. 32, 4; ≈, RL, XXV, 1992, 3, 14–15; ≈, CAL,
1992, 6, 16–17; ≈, LCF, s. nouă, 1992, 37,
Micu, Istoria, 570; Micu, Literatura, 299. 10; ≈, CNT, 1992, 40, 3. Roman psihologic.
I. M. Alcătuită dintr-o suită de confesiuni, cartea
reprezintă biografia interioară a unui arhitect
GIONEA Vasile, Zorile, Bucureşti, Casa de întors de pe front, la scurtă vreme după
Editură şi Comerţ Scaiul, 1996, 342 p. Este încheierea celui de-Al Doilea Război
partea întâi din ciclul Lungul drum al Golgotei, Mondial. Rătăcit în munţi, protagonistul se
care mai cuprinde romanele: Spinii rozelor află în căutarea unui adăpost, atât real, cât şi
(1998), Frigul polar (1998), Grădina pustie simbolic, printr-un demers introspectiv ce
(1998). Roman rural şi provincial, ≈ urmăreşte vizează reconstituirea experienţelor trăite.
destinul personajului Gruia Crainic, în anii de Astfel, naraţiunea, realizată prin alternanţa
liceu, în perioada interbelică. planurilor temporale, a persoanei întâi cu
247 ILIESCU Vasile 1996
persoana a treia, într-un stil monologal, ce Luceafărul, 1996, 207 p. Precedat de

urmează fluxul liber al memoriei, se Cuvântul autorului. Fragment: ≈, LCF, s.
constituie din confesiuni, amintiri, impresii, nouă, 1996, 18, 9–11. Roman parodic.
portrete sumare, frânturi de realitate Redactată în timpul dictaturii ceauşiste,
subiectivă. Spirit reflexiv, frământat de cartea redă portretul caragialesc al individului
întrebări fără răspuns, eroul se dezvăluie în mărunt, pătruns de importanţa unei iluzorii
oglinda propriilor percepţii interioare, în meniri obşteşti, pe care şi-o asumă cu de la
vreme ce faptele propriu-zise, puţine la sine putere. Protagonistul, Ginel Burduşan,
număr, rămân mereu în planul secund. Dificil mic funcţionar, activist şi informator de
la lectură din pricina excesului de ocazie, se angajează, din proprie iniţiativă, în
nedeterminare, a imixtiunii de planuri şi a dirijarea diverselor acţiuni de muncă
multitudinii de monologuri ce aparţin, incert, patriotică şi ideologică, printr-o staţie de
mai multor personaje, romanul, încheiat amplificare procurată pe cont propriu.
abrupt, cu moartea protagonistului, împuşcat Condamnat la anonimat, în ciuda veleităţilor
la stâna unde găseşte refugiu, pare „aşteptarea sale organizatorice, antierou lipsit de o
continuă a unei revelaţii” (Alex Ştefănescu). personalitate conturată, el devine o victimă
tragi-comică a propriei dorinţe de a se face
Alex Ştefănescu, Seducerea şi abandonarea remarcat. În timpul unui meci de fotbal,
cititorului, RL, XXX, 1997, 10, 4; Miruna
existenţa sa cenuşie trece pe neobservate în
Mureşanu, Proză românească, UC, VII, 1997, 3–
nefiinţă, în urma unui accident stupid,
5, 7; C.A., Vocea distinctă a prozatorului, TMS,
III, 1998, 5, 6. încununând astfel, în chip simbolic, un destin
lipsit de orice strălucire. Cartea, accesibilă ca
M. W. scriitură, este parcursă de o ironie făţişă la
adresa mediocrităţii, veleitarismului şi
HRENCIUC Dina, Cercuri portocalii, oportunismului.
AST, 1996, 1–2–3, 47–49; Marele infarct,
CRC, 1996, 12, 9, fragmente dintr-un roman Geo Vasile, LCF, s. nouă, 1996, 25, 11.
cu titlu neprecizat.
M. W.
M. W.
IACOB Mihai, Paşaport american,
HRISTU Anda, Delia, Bucureşti, Bucureşti, Persona, 1996, 350 p. (Romanul
Eminescu, 1996, 176 p. „Roman de dragoste”, românesc contemporan). Fragment: ≈, LTE,
oglindind „înfruntarea clasică dintre pasiune III, 1993, 46, 8–9. Roman de acţiune, pe tema
şi datorie […], surprinsă într-o cheie operaţiunilor secrete dirijate de Securitatea
modernă” (Ioan Adam). românească, în timpul dictaturii comuniste,
atât în ţară, cât şi pe continentul american.
***, UC, VI, 1996, 8, 9; Ioan Adam, Victimele M. W.
întâmplării, ALA, VI, 1997, 353, 5; Corina
Apostoleanu, TMS, s. nouă, II, 1997, 9, 6; Ion
ILIESCU Vasile, Savonarola, Cluj-Napoca,
Roşioru, Pendulări dilematice, TMS, s. nouă, III,
1998, 10, 9. Dacia, 1996, 232 p. Roman biografic, bazat
pe numeroase surse documentare, despre
M. W. celebrul predicator dominican Girolamo
Savonarola, din Italia sec. al XV-lea. În
HUIDAN Eduard, Eroul nostru. Secvenţe viziunea autorului, eroul este, în contextul
din existenţa kitsch, Bucureşti, Fundaţia tulbure al epocii, un reformator spiritual şi un
1996 ILISEI Grigore 248
vizionar politic, ca susţinător al republicii 96 p. Scrisă cu oarecare talent evocator, dar

democratice bazate pe principiile catolicis- lipsită de virtuţile unei construcţii epice
mului. Cartea, irelevantă din punct de vedere solide, cartea prezintă confesiunea unei
artistic, se reţine prin calitatea sa de bunici, Ana, ce-şi părăseşte casa natală din
document, cu interesante inserţii speculative. Roman, pentru a trăi alături de fiica şi de
nepoţii săi, în Bucureştiul deceniului al
M. W. optulea.
ILISEI Grigore, Pasaj de raţe sălbatice, Marcel Crihană, AMR, III, 1997, 4, 7.
Iaşi, Omnia, 1996, 291 p. Cu un cuvânt
M. W.
înainte de Florin Faifer. Fragmente: ≈, CRC,
1992, 22, 9; La schitul fără nume, CNC, VI,
1995, 10, 6–7; Natură statică cu lăutari, JURCĂ Gheorghe, Vânătorul de himere.
CRC, 1995, 24, 9; Lecţia de desen, ATN, Despre păcatele vieţii de provincie,
XXXIII, 1996, 1, 6–7. Roman psihologic, pe Cluj-Napoca, Clusium, 1996, 242 p. Roman
tema raporturilor dintre individ şi istorie, cu confesiv. Alcătuită din observaţii directe, din
acţiunea plasată după cel de-Al Doilea reflecţii şi din descripţii cu o bogată
Război Mondial. Evenimentele politice din coloratură afectivă, cartea aduce în prim-plan
fundalul cărţii sunt analizate prin filtrul viaţa unui ziarist, pe nume Theo Adam,
conştiinţei personajului central, Camil Dunea, dintr-un oraş ardelean, numit Bruna Duna.
un tânăr pictor basarabean venit în târgul Declarativă, ternă în limbaj şi viziune,
Văleni de pe frontul de răsărit. Fire sensibilă, naraţiunea reprezintă o critică virulentă a
melancolică, înclinată spre reverie şi oraşului postdecembrist, marcat, în viziunea
introspecţie, protagonistul trăieşte drama protagonistului, de falsitate, de ipocrizie şi de
imposibilei adaptări la noua realitate, în interese meschine. Perspectiva de ansamblu,
contextul cedării Basarabiei şi a iminenţei realizată în chip maniheist, în tuşe groase,
infernului comunist. Romanul, bine realizat prin alternanţa naraţiunii obiective cu
sub aspect compoziţional şi prin fineţea monologul interior, este aceea a unui
sondajului interior, constituie radiografia unei entuziast decepţionat, profund marcat de
conştiinţe neliniştite, în dificilul demers de a brutalitatea existenţei cotidiene. Conform
se reconstrui, prin reflecţia în oglinzile opiniei unui comentator, cartea realizează un
schimbătoare ale timpului. „tablou satiric (mergând uneori până la
nuanţe de pamflet) al societăţii româneşti
Iulian Ciocan, CFT, III, 1996, 10, 6; Adrian contemporane” (Mircea Cenuşă).
Dinu Rachieru, LCF, s. nouă, 1997, 6, 15.
Florin Lazăr, ST, XLVIII, 1997, 7, 56; Mircea
M. W.
Cenuşă, TR, s. nouă, X, 1998, 7–8, 5.
IONESCU Sava, Stafia ultimului romantic, M. W.

Craiova, Societatea Scriitorilor Olteni, 1996,
124 p. LĂNCRĂNJAN Ion, Umbra răsculatului,
Bucureşti, Eminescu, 1996, 404 p. (Prozatori
Biblioteca Academiei Române Bucureşti români contemporani, 1). Roman al
(catalogul electronic).
colectivizării. În anul 1950, satul Straja
M. W. Română se răscoală, sub conducerea lui
Avramu lui Dumitru lui Chirtop, preşedintele
IONIŢĂ Ana, Acasă. Roman pentru copii şi Sfatului popular de atunci. Acesta speră să
bunici, Bucureşti, Amurg Sentimental, 1996, pună capăt colectivizării forţate a satului. În
249 LOGHIN Victor 1996
1983, treizeci de ani după evenimentele deschis al romanului îl surprinde în plină

soldate cu numeroase arestări şi mulţi ani de urmărire a spionilor. Autorul excelează în
detenţie, primarul Romulus Pârvan, şi el la descrierea lumii noilor parveniţi ai tranziţiei,
origine ţăran, vrea să pună în aplicare lupi care îşi schimbă părul, dar năravul ba.
sentinţele de confiscare a averii tuturor
M. M.
răsculaţilor de odinioară, hotărâri care nu
fuseseră puse în aplicare nici atunci, în plin
LITINSCHI Mihai, Camerun, în Yaoundé.
stalinism. Terenurile obţinute astfel ar urma
Roman poliţist, Bistriţa, Răsunetul, 1996, 205
să fie utilizate în procesul de sistematizare a
p. Cu un Cuvânt înainte de Ion Moise.
satului, prin construirea de blocuri. Această
Roman poliţist.
decizie târzie devine un prilej pentru
reconsiderarea tuturor evenimentelor, a M. W.
caracterelor, precum şi a relaţiei ideologiei
comuniste cu ţărănimea. Scriitură reuşită din LOGHIN Victor, Dedublarea, Constanţa,
perspectiva creionării unei lumi rurale în Leda, 1996, 192 p. Roman politic, pe tema
transformare, deşi personajelor suferă din raporturilor mişcării legionare cu regimul
cauza unei excesive discursivităţi. comunist. În centrul naraţiunii se află destinul
unui simpatizant al Gărzii de Fier, Mircea M.
M. M.
Ghiţă, fost căpitan în cel de-Al Doilea Război
Mondial. Prin alternanţa discursului obiectiv,
LEM Victor, Războiul, Cluj-Napoca, Clusium,
1996, 144 p. Roman science-fiction. la persoana a treia, înţesat de informaţii
socio-politice, cu pasaje de jurnal intim,
M. W. cartea se concentrează pe evoluţia politică a
eroului după instaurarea dictaturii de stânga.
LESION George, În cuibul albatroşilor. Refugiat în pădurile Dobrogei după arestarea
Spovedania unui lucrător de contraspionaj, I, tatălui său, un fost general, protagonistul
Bucureşti, 1996, Safire, 302 p.; II. Fantomele organizează o mişcare de rezistenţă
albatroşilor care bântuie satele şi pădurile, anticomunistă, împreună cu alţi opozanţi ai
Bucureşti, 1998, Satya Sai, 285 p. Cu o pref. noii orânduiri. Mai târziu, susţinut de un fost
de Eugen Teodoru. Roman poliţist. lider al Gărzii de Fier, Vasile Groza, ajuns un
M. M. activist de seamă, eroul reuşeşte, sub o nouă
identitate, să urce în ierarhia politică, pe care
LEU Corneliu, Spionii birocraţi, Bucureşti, o subminează din interior, împreună cu alţi
Eminescu, 1996, p. 322. Roman social cu membri activi ai mişcării legionare,
elemente de roman poliţist. După răsturnarea conservată pe tot parcursul dictaturii
regimului comunist, fostul ofiţer KGB comuniste. Lipsit de pregnanţă literară,
Maximov este trimis în România pentru o romanul, inspirat, după afirmaţia autorului,
reorganiza reţeaua de spionaj a Moscovei. În din evenimente reale, se doreşte a fi un
acelaşi timp, Alex Vătraşcu, un escroc, document, un excurs în culisele istoriei
stoarce bani de la cei care lucraseră pentru recente, începând cu deceniul al patrulea până
Uniunea Sovietică înainte de 1989, sub după revoluţia din decembrie 1989.
pretextul organizării unei reţele informative.
Fănuş Băileşteanu, Un medic şi romanele sale,
Toate aceste maşinaţiuni sunt descoperite de
LCF, s. nouă, 2000, 35, 10.
Oroianu, un experimentat ofiţer de
contrainformaţii român, pe care finalul M. W.
1996 LOVINESCU Tania 250
LOVINESCU Tania, Mă numesc Alzheimer, fantastică, tratând tema luptei dintre bine şi
Bucureşti, Cartea Românească, 1996, 247 p. rău. Protagonistul, scriitorul Pavel Saulea,
Roman psihologic. Structurat în jurul unui spirit revoltat, fascinat de mitologia păgână,
caz de patologie clinică, ≈ redă, cu trăieşte retras în pustiul unui ţinut misterios,
obiectivitate şi detaşare, o dramă profundă şi în urma unei crize existenţiale cu elemente de
tulburătoare. Galea Weber, o femeie rafinată, delir religios. Noua credinţă a eroului,
sociabilă, arheolog de succes, se confruntă cu dobândită sub influenţa unor personaje
degradarea mentală a soţului său, Solo, malefice, este aceea a izbăvirii de rău prin
bolnav de Alzheimer. Banalele acte cotidiene, ritualuri specifice păgânismului magic de tip
din care se compune viaţa, devin aspiraţii arhaic. Istorie a unei iniţieri în practici şi
patetice, în cadrul unui demers anevoios de superstiţii ancestrale, cartea include
reconfigurare a existenţei, ce-i impune deopotrivă o colecţie de epistole şi scrieri
eroinei un nou mod de gândire şi un alt fictive, ce aparţin mai multor personaje. Cu
sistem de valori. În subsidiar, ≈ reprezintă un detaşare uneori ironică, naratorul reproduce
eseu despre supravieţuire, conceput cu toate aceste texte, face comentarii şi precizări
luciditate sobră şi cu ştiinţa detaliului, fără la adresa eroilor şi a evenimentelor.
efuziuni şi fără sentimentalism. Presupusa iluminare a protagonistului, în
urma întâlnirii cu un grup de excursionişti
My Name is Alzheimer, tr. de Mariana rătăciţi şi, mai ales, prin participarea sa la
Balotescu, Iaşi, Institutul European, 1999. revoluţia decembristă rămâne incertă,
învăluită în aceeaşi atmosferă halucinantă, ce
M. W. însoţeşte evenimentele pe tot parcursul cărţii.
Repetitiv, stufos, din pricina excesului
LUCHIAN-TUDORA Tudor, Pecinginea, metaforic şi a efectului căutat de mister
Iaşi, Cronica, 1996, 216 p. Roman politic. tenebros, romanul se reţine mai degrabă ca
Inspirată din fapte reale, cartea reprezintă o discurs autoreferenţial construit în cheie
cronică a închisorilor comuniste din deceniul postmodernă.
al şaselea al secolului trecut. Protagonistul,
M. W.
Silvian Anton, este un ofiţer condamnat la ani
grei de detenţie pentru a fi luptat pe frontul de
LUPU Nicolae, Liturghia satanică, Bucureşti,
răsărit, împotriva Rusiei, la începutul celui
Coral-Sanivet, 1996. „Primul roman integral
de-Al Doilea Război Mondial. ≈ evocă, în
citadin al lui ~, scris cu dezinvoltură”
maniera unei scrieri-document, lipsită de
(Gheorghe Stroe).
coloratură artistică, experienţa carcerală a
eroului, încheiată printr-un decret de Gheorghe Stroe, MND, I, 1998, 1, 17–18.
amnistie.
M. W.
M. W.
MACHIDON Ion, Dragostea – un ursuleţ de
LUNGU Liviu, Un descălecat..., Bucureşti, pluş albastru, Bucureşti, Amurg Sentimental,
Editura AMB, 1996, 280 p. Cu o postf. de 1996, 112 p. Cu o pref. de Marcel Crihană.
Ileana Polovrăgeanu. Roman metaforic Roman de dragoste. Confesivă, impregnată de
autoreferenţial. Elaborată pe mai multe un romantism adesea redundant, cartea evocă
paliere narative, cartea, relativ ambiguă la relaţia intimă a unui scriitor din Bucureşti, pe
nivelul semnificaţiilor, reprezintă de fapt o nume Daniel, cu o femeie căsătorită, la rândul
construcţie postmodernă, cu inserţii de proză său scriitoare şi ziaristă. Lipsit de forţă epică,
251 MARINESCU Mihai 1996
romanul pendulează incert între real şi oniric, o imaginaţie fantastă; le lipseşte totuşi
alternând exaltarea romantică a relaţiei de cuplu individualitatea. Cititorul se pierde astfel
cu prozaismul cotidianului. repede într-un univers bogat populat, dar fără
contururi ori dinamică precisă. Abundenţa
M. W.
fabulosului rămâne nesemnificativă, sufocând
evocarea socială şi, în general, orice
MACRINICI Radu, În treacăt, fragment
reprezentare a unei lumi posibile.
din romanul Războiul lui Kuno, AST, 1996,
7–12, 73–75. Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1997, 3, 4.
M. W. L. T.
MAMINA Florina, Lampadarul verde, MANU Emil, Casa din strada Semilunii,
Braşov, Lux Libris, 1996, 128 p. Cu un LTE, VI, 1996, 31, 8–9; Cabinetul jurnalelor,
Cuvânt înainte de Mariana Ionescu. Roman LTE, VI, 1996, 38, 9; O cafea în ceaşcă de
memorialistic. Într-o manieră sobră, Meissen, VTR, XXVII, 1997, 1, 10,
reportericească, dar abundentă în detalii, fragmente din romanul Ordinul Jaretierei.
cartea încearcă să dea viaţă amintirilor unei
profesoare de română din judeţul Braşov, în L. T.
perioada ceauşistă. Repetitiv, monocord,
romanul reprezintă o confesiune nostalgică, MARIN Ion, Vremea şacalilor, Ploieşti, Elit,
lirică pe alocuri. [1996?], 143 p. Roman social. Relatează, în
atmosfera tulbure generată de evenimentele din
M. W. 1989, existenţa unui jurnalist de investigaţie.
Destinul lui Gabriel Dunea, care face anchete
MANOLESCU Oana, Strigătul oprit, pentru ziarul „Demnitatea”, reprezintă pretextul
fragment de roman, ALZ, IV, 1996, 10, 7. unei naraţiuni orientate spre evocarea unei
duble degradări, răsfrântă în acelaşi timp în
L. T.
haosul societăţii de tranziţie şi în amoralitatea
jurnalismului postdecembrist. Şantajul la care
MANTA Tudor, Salamandra. Roman social,
este supus protagonistul, ameniţările pe care le
Bucureşti, Casa Europeană, 1996, 164 p.
primeşte, precum şi reflecţiile amare în
Roman de evocare conceput după canoanele
marginea distribuţiei puterii şi averii în lumea
realismului magic. În preajma celui de-Al nouă sunt înregistrate pe fondul rememorării
Doilea Război Mondial, locuitorii din Cărău, nostalgice a ordinii sociale asigurate de rigoarea
sat incert, fixat în zona petroliferă a practicilor comuniste. Cartea, animată de un
României, trăiesc experienţa războiului, proiect politic subliminal, rămâne lipsită de
trecerea Prutului, venirea ruşilor, instalarea interes literar.
comuniştilor, colectivizarea. Fără să urmărească
un destin anume, romanul ambiţionează să ***, GAC, VII, 1996, 1–2, 62–63, 65–66; ***,
surprindă o atmosferă socială şi un ritm al BNR, XLVI, 1997, 2, 65.
schimbărilor istorice printr-un filtru magic.
L. T.
Întâmplările se desfăşoară într-un registru
dominat de sexualitate, fetişism, moarte,
MARINESCU Mihai, Drumul spre sine,
clarviziune, comunicare între tărâmuri.
fragment de roman, CNT, 1996, 41, 8–9.
Personajele, voit pitoreşti, poartă nume
absurde, folosesc un limbaj colorat şi posedă L. T.
1996 MARINESCU Mihail 252
MARINESCU Mihail, Alte aventuri ale lui MARINOV Zvezdomir, Jurnalul unui
Roby, robotul invizibil, Bucureşti, Nipexim, nebun, Bucureşti, Gimicri, 1996, 117 p.
1996, 114 p. Cu o caracterizare a autorului pe Roman cu temă mistică, repunând în scenă
coperta a IV-a. Face parte din ciclul Roby, înfruntarea dintre bine şi rău. Într-o
robotul invizibil, alături de Aventurile lui contemporaneitate imprecisă, o comunitate
Roby, robotul invizibil (1996) şi de Ultimele montană condusă de câţiva dintre apostolii lui
aventuri ale lui Roby, robotul invizibil Iisus (Andrei, Petru) primeşte oameni aflaţi în
(1997). Roman de aventuri. căutarea mântuirii sau a refugiului. Fără un
fir unitar, cartea constă într-o serie de scurte
L. T.
naraţiuni care ilustrează moralizator prezenţa
diabolicului, aşteptarea salvării, pedeapsa
MARINESCU Mihail, Aventurile lui Roby,
divină. Pretextele epice sunt pe cât de variate,
robotul invizibil. Roman fantezist pentru tineret,
pe atât de rizibile: neînţelegerile dintr-un
Bucureşti, Nipexim, 1996, 267 p. Cu o pref. a
laborator de reproducere in vitro, lăcomia
autorului. Face parte din ciclul Roby, robotul
unui preot de la ţară, experienţele senzuale
invizibil, alături de Alte aventuri ale lui Roby,
ale unui om de afaceri. Proiect romanesc
robotul invizibil (1996) şi de Ultimele aventuri
aiuritor prin intersecţia misticului cu
ale lui Roby, robotul invizibil (1997). Conform
fantasticul şi cu ştiinţifico-fantasticul.
unei indicaţii de pe p. de titlu, ar mai exista o
ed. anterioară. Roman de aventuri. L. T.
L. T.
MATALĂ Dumitru, Împărţirea la trei,
Bucureşti, Eminescu, 1996, 197 p. Roman
MARINOV Zvezdomir, Fortăreaţa, Bucureşti,
politic. Într-un orăşel de provincie, trei
Gimicri, 1996, 194 p. Roman fantastic. Într-o
prieteni, Fabian, Miruna şi Dominic, trăiesc
Românie vag conturată, a ultimilor ani de
ultimii ani de teroare comunistă şi
comunism, David, refugiat în munţi ca să
schimbarea de regim. Dintre ei, Dominic
scape de răutatea semenilor, descoperă un
reuşeşte să se impună în noul context politic,
triunghi mistic, care îi dă acces la o lume
obţinând o poziţie importantă în capitală. Un
secretă, Fortăreaţa. Variantă tehnologizată a
accident grotesc îi pune capăt carierei. În
Paradisului, acest spaţiu oferă echivalente ale
balconul din care vorbeşte mulţimii, el cade,
nemuririi, metempsihozei şi progresiei
se înţeapă într-un cui şi moare. O adevărată
spirituale, în baza unei aparaturi evoluate, cu
mitologie se ţese în jurul lui Dominic. Se
ecrane verzi, care citesc gândurile şi butoane
vorbeşte despre un glonte asasin, se
care îndeplinesc orice dorinţă. Fantasma
inventează biografia unui erou şi se
Fortăreţei amestecă, fără discernământ,
inaugurează o casă memorială. Evidentă aici
nostalgia mistică a Edenului, imaginaţia
e denunţarea moravurilor politice postrevolu-
ştiinţifico-fantastică a civilizaţiei superioare
ţionare şi şarja caricaturală. Totuşi, romanul e
cu aspiraţia marxistă spre o lume egalitară,
mai mult decât o simplă satiră a revoluţiei.
paşnică şi proletară (umanitatea refugiată e
Perspectiva asupra destinului lui Dominic o
ocupată muncitoreşte, în activităţi productive).
oferă Fabian, cel care îşi păstrează până la
Romanului i se poate reproşa, dincolo de
capăt simpatia faţă de defunct. Evenimentele
schema ideologică prolixă, fracturarea în mici
fără sens care însoţesc răsturnarea politică nu
naraţiuni motivate moral, scrise plat, în genul
sunt privite cu ochiul crud al unui judecător,
istorioarelor exemplare.
ci prin imaginaţia înţelegătoare a unui prieten.
L. T. Deficitul de semnificaţie, perplexitatea sunt
253 MÂNĂSTIRE Ion Anghel 1996
compensate prin fantasmare. Moartea lui însă decât un pretext pentru dezvoltarea unei
Damian se transformă, în acest context, într-o naraţiuni cu deschidere simbolică. În
încleştare dramatică, cu resorturi misterioase, Bărăgan, în vremea cooperativelor agricole şi
a trupului cu cuiul. Mitul dublează a cotelor cedate la stat, lui Petru Bizante i se
evenimentul politic. Revoluţia, furată în plan confiscă un cal nedeclarat. În ciuda tuturor
politic, e reînscenată fantasmatic prin Miruna, tentativelor de recuperare, reparaţia nu se
care, ca o nouă Jeanne d’Arc, conduce întâmplă decât după căderea regimului
mulţimile dezlănţuite pe străzile capitalei. În comunist. Calul, sălbatic şi fără asemănare, se
loc să gloseze evenimentele, romanul le cheamă Visu şi are atributele abstracte ale
reproiectează imaginar, într-o încercare unei fiinţe ideale, justificând transparent
patetică de depăşire a absurdului istoriei. investiţia fantasmatică a lui Petru Bizante în
recuperarea sa. Preocuparea protagonistului
Miruna Mureşanu, UC, VII, 1997, 3–5, 7; ***, pentru recăpătarea bunului pierdut ia
BNR, XLVI, 1997, 15, 66; Adrian Dinu Rachieru, proporţii enorme, covârşind, prin dilatare,
LCF, s. nouă, 1997, 38, 16; ***, GAC, VIII, 1997, toate celelalte sfere ale vieţii sale. Familia,
1–2, 76–78; ***, RL, XXXI, 1998, 4, 4. îndeletnicirile cotidiene şi rutina unei
existenţe rurale sunt periclitate de obsesia
L. T.
care ocupă maniacal mintea lui Bizante cu
frenetice şi iluzorii proiecte de recâştigare a
MĂNDOIU Marcela Mihaela, Castelul de
animalului confiscat. Totuşi, mai importantă
nisip. Trandafir sălbatic, Râmnicu Vâlcea,
decât drama individuală rămâne dezvoltarea
Almarom, 1996, 120 p. Cu o pref. de Petru
unui scenariu simbolic în cadrul căruia
Petria şi o prezentare a autoarei pe coperta a
cooperativa care i-a confiscat animalul devine
IV-a. Roman de dragoste. Tragica poveste de
însăşi Autoritatea, imagine abstractă a
iubire dintre sclava Cypris, din Tibiscum, şi
coerciţiei anonime şi indiferente. Kafkian,
aristocratul Marcellus, din Antichitate, este
Bizante stă în faţa Instituţiei, la o poartă
urmărită în paralel cu relaţia dintre Ela şi
întotdeauna închisă, şi încearcă să
Dragoş, doi tineri din zilele noastre.
demonstreze că animalul îi aparţine. Pe filieră
Construcţie narativă eşuată.
existenţialistă, romanul tematizează astfel o
M. M. aşteptare absurdă, care consumă viaţa fără a o
compensa. Pretextul epic se dovedeşte însă
MĂRGINEANU Ion, Oameni nelocuibili. prea sumar, prea firav conturat pentru a
Un alt fel de roman, I, Alba-Iulia, Editura suporta o asemenea structură simbolică. Între
Bălgrad, 1996, 125 p; II, f. l., 1998. fabula romanului, tentativa de recuperare a
calului şi semnificaţiile ei morale se creează
***, BNR, XLVI, 1997, 10, 59; Titu Popescu, un contrast, cu efect mai degrabă amuzant
LCF, s. nouă, 2000, 8, 17. decât reflexiv. În plus, naraţiunea, care
L. T. surprinde şi momentul Revoluţiei, nu reuşeşte
să transfere semnificaţiile unei parabole de
MÂNĂSTIRE Ion Anghel, Bizante, Bucureşti, factură kafkiană dincolo de pragul istoric al
Artprint, 1996, 235 p. Cu o caracterizare de schimbării de regim politic.
Mircea Sântimbreanu pe coperta a IV-a. Din
unghiul materiei epice, romanul se înscrie în – Reprodus în: ~, În Flevia, cu Dumnezeu
proza de evocare a satului românesc în ultimii prins de picior, Bucureşti, Cartea Românească,
ani ai regimului totalitar. Tema rurală nu este 2000.
1996 MERLĂU Corneliu 254
***, UC, VII, 1997, 1, 11; ***, RL, XXX, Revoluţie, Goma are ideea unei căsnicii
1997, 1, 5. formale între Marius şi Helen. Cei doi o iau
în serios şi rămân împreună, chiar dacă
L. T. această alegere presupune ca Marius să îl
crească pe fiul tatălui său. Dincolo de
MERLĂU Corneliu, O zi de primăvară, freudismul subteran, care justifică evoluţiile
cu ninsoare, fragment din romanul Sfârşitul afective ale personajelor, romanul suferă din
lumii, AST, 1996, 1–2–3, 161–162. pricina stereotipurilor care apar în zugrăvirea
L. T. vieţii politice a anilor ’90.
Premiul Nemira pe anul 1995.

MIHADAŞ Teohar, Străinul de la miezul
nopţii, Cluj-Napoca, Clusium, 1996, 218 p.
Radu Aldulescu, ALA, VI, 1997, 352, 5; ***,
(Mărturii, 7). Cu o caracterizare nesemnată
BNR, XLVI, 1997, 12, 90; ***, UC, VII, 1997, 6,
pe coperta a IV-a. Face parte dintr-un ciclu
autobiografic, alături de romanele Frumoasa 10; Boerescu, Păcatele, 125–129.
risipă (1980), Pe muntele Ebal (1990), L. T.
Steaua câinelui (1991), Pinii de pe Golna
(1993). Dedicată anilor de formare, naraţiunea MIRONESCU Alexandru, Serile singură-
traversează perioada studenţiei autorului, pe tăţii, Bucureşti, C. B. C., 1996. Cu o pref. de
fondul războiului şi al schimbărilor politice de Zoe Dumitrescu-Buşulenga. „Un fel de roman,
la începutul deceniului cinci. Partea de cu aventuri închipuite, purtate în minte şi cuget,
memorialistică universitară este compromisă prin toate meandrele periplului de temniţă. […]
de neatenţia faţă de individualitatea figurilor Opera este în principal ecoul întâlnirii cu
de intelectuali şi, prin urmare, puţin interesantă moartea” (Horia Ion Groza).
documentar. Romanul încearcă şi redarea unei
iniţieri erotice, însă imaginile feminine rămân Camelia Leonte, CL, CXXXII, 1999, 2, 11;
inconsistente şi evocarea lipsită de senzualitate. Groza, Sfârşit, 299–300.
Victor Cubleşan, TR, s. nouă, IX, 1997, 15–16, L. T.

5; ***, BNR, XLVI, 1997, 14, 65.
MIŢIN VARIEŞESCU George, Undeva în
L. T. Occident, Timişoara, Excelsior, 1996, 243 p.
Roman senzaţional. Adrian Grigorescu,
MIRON Dan, Aşteptarea regelui pescar, emigrant român în Australia, este victima unei
Bucureşti, Nemira, 1996, 191 p. Cu o postf. înscenări prin care Margot, soţia lui, îl face
de Dan-Silviu Boerescu. Roman de dragoste. responsabil de viol şi de posesie de stupefiante.
În lumea bună a politicii româneşti de după Salvat din închisoare de Grigore, preşedintele
1989, senatorul Goma se îndrăgosteşte de unei mari corporaţii, care ajută românii ajunşi la
Helen Petrescu, fost manechin şi agent SRI, ananghie, el jură să se răzbune.
însărcinat să îl spioneze. La rândul ei, Helen
îl iubeşte pe Marius, fiul senatorului. Un
***, BNR, XLVI, 1997, 8, 65.
triunghi erotic se conturează astfel în centrul
romanului, iar împrejurările politice nu fac L. T.
decât să agraveze complicaţia sentimentală.
Prins în mijlocul unui scandal de presă MIU Dumitru, Frumoasa Maria, Constanţa,
generat de un raport parlamentar despre Dobrogea, 1996, 183 p. Roman senzaţional.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe stradă, alcoolizarea permanentă, nepăsarea
lui Mitea, medic înregimentat într-una din sunt motivate interior, fără ca perspectiva
unităţile de voluntari români constituite în exterioară, lipsită de compasiune şi distantă, să
URSS ca parte a armatei sovietice, i se fie abandonată. Într-un exerciţiu de virtuozitate
înscenează o crimă cu ajutorul Mariei, iubita tehnică, naraţiunea experimentează alternativ
sa, care se dovedeşte a fi spioană. apropierea şi depărtarea, reconstituind – şi
validând – un orizont de simţire inedit. Fapt
Corina Apostoleanu, TMS, s. nouă, II, 1997, 4, 7. notabil, pe schema naraţiunii iniţiatice, bogat
L. T.
ilustrată în literatura română, ≈ izbuteşte să
valorizeze materia epică înaintea ideii mistice.
MLADIN Emil, Părintele Mavrodin, Bucureşti, Dan-Silviu Boerescu, Nasc şi la Du Style
Du Style, 1996, 255 p. (Romanul românesc romane…, LCF, s. nouă, 1996, 24, 16; Lucian
contemporan). Fragment: Ziua de duminică, Chişu, LTE, VI, 1996, 28, 4; Octavian Soviany,
LTE, V, 1995, 6, 8–9. Roman din specia CNT, 1996, 28, 5; Bogdan Popescu, CAI, 1996, 6–
realismului magic. Întâlnirea lui Eustaţiu 7, 130–132; Miruna Mureşanu, UC, VI, 1996, 8, 7;
Brezeanu zis Bebe, inginer într-un institut de Doina Tudorovici, VR, XCI, 1996, 9–10, 156–
proiectări, cu un cerşetor bătrân, însoţit de un 157; Octavian Soviany, CNT, 1997, 43, 4; ***,
câine, într-o zi de duminică, declanşează, în GAC, VIII, 1997, 1–2, 76–78; Mariana Criş, AZI,
virtutea unor resorturi misterioase, un proces 1997, 233, 4; Boerescu, Păcatele, 101–105.
al dezagregării civile. Soţia îl părăseşte, fiul îl
reneagă, iar şeful îl transferă pe un şantier. L. T.
Revoltat în primă instanţă, Bebe încetează să
se mai opună cursului descendent al MODORCEA Grid, Noii băieţi de bani
destinului său din momentul în care, gata, Bucureşti, Alcris, 1996, 288 p. Face
regăsindu-l pe cerşetor, fost preot care şi-a parte dintr-un ciclu, alături de Fetele de bani
pierdut familia, înţelege semnificaţia gata (1994) şi de Băieţii de bani gata (1993).
propriilor pierderi. Din acest punct, nu mai e Roman social. Pe fundalul haotic al primilor
posibilă decât soluţia acceptării unei existenţe ani de după Revoluţia din 1989, naraţiunea
derizorii. Bebe îşi asumă condiţia marginală, urmăreşte reîntoarcerea din Occident a Nonei
doarme pe stradă şi, la moartea părintelui Clauner, nora unui important membru al
Mavrodin, îi preia câinele. Ca şi în prozele lui nomenclaturii comuniste. Protagonista face o
Mircea Eliade, nu există o cauză eficientă a scurtă carieră de jurnalist, încercând, fără
disoluţiei civile, ci doar o revelaţie, cu succes, să influenţeze confruntările politice
vocaţie iniţiatică, a „zădărniciei existenţei” ale epocii prin fondarea unui ziar, falimentat
(Bogdan Popescu). De aceea, pe măsură ce la scurt timp după lansare. Romanul nu se
personajul îşi lărgeşte înţelegerea, gesturile centrează totuşi pe destinul personajului decât
sale nu mai sunt reparatorii, ci resemnate. pentru a face o suită de acide comentarii,
Totuşi, lipseşte de aici doctrina mistică; mai deghizate sumar, asupra figurilor publice şi a
importantă decât iniţierea într-o dimensiune principalelor evenimente politice din prima
sacră a existenţei e plăcerea epică de a jumătate a deceniului zece al sec. trecut.
descoperi condiţia dezmoştenitului. E o
„lume văzută ca azil de bătrâni” (Doina Alex Ştefănescu, RL, XXIX, 1996, 41, 4 ; ***,
Tudorovici). Romanul explorează senzorial
GAC, VII, 1996, 1–2, 63; ***, BNR, XLVI, 1997,
postura marginală, îi sesizează firescul şi
7, 68.
introduce justificări acolo unde norma socială
condamnă ultragierea bunului-simţ. Înnoptatul L. T.
1996 MURGOCI Petru 256
MURGOCI Petru, Totul e posibil, Iaşi, Viorel Sâmpetrean, Fănuş Neagu este fiul
Junimea, 1996, 336 p. Cu o prezentare de basmului spus la gura sobei (interviu cu ~), AZI,
2000, 9, 3.
Marius Chelariu pe coperta a IV-a. Roman
autobiografic. Autorul prezintă bucuriile şi L. T.
necazurile propriei copilării petrecute în
mediu rural, în perioada de început a NEAMŢU Ioan, Rădăcini adânci, Iaşi,
regimului comunist. Text nelipsit de un Dosoftei, 1996, 419 p. Roman de evocare.
anume farmec al evocării. Relatează reîntoarcerea unui anume Ioachim,
descendent al unei vechi familii de răzeşi de pe
M. M. malul stâng al Prutului, la vatra părintească.
Revenit în satul natal după o lungă absenţă,
MUŞAT Virginia, Secretul femeii dispărute, protagonistul descoperă alterarea profundă a
Bucureşti, Paradis, 1996, 155 p. (Rotonda vieţii rurale în urma colectivizării şi,
romanului românesc). Cu o postf. de Al. Piru. compensatoriu, se scufundă într-o evocare lirică
Roman de dragoste. Urmăreşte povestea de a copilăriei trăite pe marginea Prutului, în
iubire care se înfiripă, în Bucureştiul anului timpul României Mari. Cartea urmăreşte, astfel,
1939, între doi studenţi la Medicină, un în chip neconvingător, constituirea unei
român, Pretorian, şi o poloneză, Maria mitologii a ruralităţii ancestrale, dublată de o
Sikorski. Odată cu declanşarea războiului, monografice cu aspect documentar a satului
relaţia lor erotică se destramă, personajele Cotul lui Vodă.
fiind silite să urmeze în viaţă căi diferite.
***, BNR, XLVI, 1997, 8, 66; Alexandru
Maria se reîntoarce în Polonia şi se alătură Spânu, LCF, s. nouă, 1997, 10, 4.
mişcării de rezistenţă, în vreme ce Pretorian
se înrolează şi pleacă pe front. În 1947, după L. T.
lăsarea la vatră, protagonistul porneşte în
căutarea fostei iubite. Concepută ca o NECULA Damian, Sărbătoare continuă,
investigaţie cu tentă poliţistă, care îl conduce Bucureşti, RAO Internaţional, 1996, 314 p.
(Proză română contemporană). Evocare
pe erou din Bucureştiul ocupat de nazişti în
poematică a plecării în exil. Romanul
Auschwitz-ul eliberat de armata sovietică,
relatează istoria unor tineri care, în ultimii ani
naraţiunea este copleşită de o evocare a
ai regimului comunist, ajung să emigreze în
războiului care, prin excesul de documentare, Occident. Rememorând ultima lor vacanţă de
devine mai pregnantă decât povestea de vară petrecută în ţară, ≈ subliniază, asemenea
dragoste propriu-zisă. multor texte din epocă, prezenţe obsedante
L. T.
ale mentalului colectiv – starea de continuă
exasperare, sentimentul unei supravegheri
NEAGU Fănuş, Marea Doamnă Dracula, generalizate şi angoasa pierderii gregare în
mulţime. Totuşi, mai degrabă decât o
LTE, VI, 1996, 30, 10–11; VII, 1997, 45–46,
consemnare realistă, textul oferă o interpretare
8–9, 10; VIII, 1998, 8–28, 8–9, 10–11; VR,
lirică a terorii totalitare. Privilegiind
XCIII, 1998, 6, 24–39; ST, L, 1999, 5–6, 32;
reprezentările statice, în detrimentul înaintării
LTE, IX, 1999, 334, 8–9; IX, 1999, 338, 8–9; epice, cartea se constituie ca o succesiune de
ST, L, 1999, 11–12, 25–30; MR, X, 1999, 8– tablouri cu irizări onirice. În centrul naraţiunii
12, 4–7, fragmente din romanul Amantul nu stau vicisitudinile unor biografii
Marei Doamne Dracula. individuale, ci viziunea statuară a unei
257 NICODIM Dumitru 1996
umanităţi eternizate într-o „sărbătoare conti- tematică industrială din epoca comunistă, de
nuă”, încremenită în gesticulaţia omagială a la care se revendică personajele cu conştiinţă
uralelor şi a aplauzelor, posedată păpuşăreşte de puternică, dar lipsite de interioritate.
o bucurie care îi e străină. Grupul, inclusiv cel
al prietenilor, intră în acest context sub semnul Ion Alecu, „Hermes-Press”, 1996, 78, 2;
Constantin Vremuleţ, „7 zile”, 1996, 74, 5;
unei condiţii ontologice indistincte, colectivă şi
Constantin Vremuleţ, „Porto Franco”, 1996, 12, p.
pasivă totodată, ilustrând neputinţa individului
11; Dumitru Ghiţă, „Dunărea de Jos”, 1996, 8, 6;
de a mai deţine controlul propriului destin. O
***, BNR, XLVI, 1997, 2, 67; Corina Apostoleanu,
percepţie aglutinativă care se transferă, prin
TMS, s. nouă, II, 1997, 3, 6; Titus Niţu, „Tribuna
analogie, de la imaginea mulţimii care aclamă
Ialomiţei”, 1997, 297, 1; Dan Silviu Boerescu, „Art-
în ritualuri faraonice, la imaginea prietenilor panorama”, 1997, 1, 16; Ion Roşioru, TMS, s. nouă,
care se topesc într-o singură siluetă în lumina IV, 1999, 3, 6.
asfinţitului, insinuează teroarea în solidaritatea
corporală, în posibilitatea – plastică – a unui L. T.
personaj colectiv. Tratare picturală a existenţei
în comunism, romanul se reţine prin forţa NICODIM Dumitru, Casa lui David,
construcţiei vizuale şi prin capacitatea de a Bucureşti, Humanitas, 1996, 201 p. Cu o
degaja semnificaţii politice insolite. caracterizare nesemnată pe coperta a IV-a.
Roman-document. Proiectează, pe canavaua
Rodica Mureşan, Sărbătoarea – iluzie a unui scenariu epic cu valenţe biblice, un
reuşitei, LCF, s. nouă, 1996, 30, 11; Laurenţiu destin fracturat, supus meandrelor istoriei
Ulici, CROR, VIII, 1996, 8, 7; Octavian Soviany, recente a României. În centrul naraţiunii stă
CNT, 1996, 42–45, 5; ***, GAC, VII, 1996, 1–2, figura lui Trif Nicodim, ţăran din satul
62–63; Dan Stanca, Un prozator parcimonios, tulcean Silicea, împroprietărit în 1937, în
LCF, s. nouă, 1998, 45, 7. cursul procesului de colonizare a sudului
L. T. Dobrogei. Ameninţat, sub două regimuri –
cel al dictaturii regale şi antonesciene, apoi
NEGREANU Gabriela, Fotoliu cu cel comunist – cu pierderea pământului, mai
penumbră, fragment din romanul Păcat de întâi în urma retrocedării Cadrilaterului, apoi
tine, Isola Bella, RL, XXIX, 1996, 40, 14–15. în cadrul colectivizării, personajul alege un
destin de fugar, ca o formă de rezistenţă
L. T. individuală la impoziţiile politice. Astfel, de-
a lungul anilor ’50, ca să evite întovărăşirea,
NEŞU Ioan, Privire clandestină, Bucureşti, eroul se mută de mai multe ori din Dobrogea
R. A. I., 1996, 189 p. Roman realist. Istorie a în Ardeal, apoi în Banat. Antrenând în
unei parveniri, ≈ relatează promovarea această aventură o familie numeroasă, cu
inginerului Octavian Frunzaru la conducerea doisprezece copii, existenţa neaşezată a lui
unei întreprinderi, în locul lui Ionaşcu, demis Nicodim intră într-un tipar al „exodului” în
în urma unei raportări incorecte a producţiei. care un întreg trib îşi urmează, după model
Naraţiunea se concentrează asupra dilemei veterotestamentar, patriarhul. Închis de mai
morale a lui Octavian care, pentru a-şi multe ori de autorităţi, atât datorită opoziţiei
asigura funcţia de director, trebuie să scrie o sale faţă de regim, cât şi sub acuzaţia unor
caracterizare a lui Ionaşcu, pecetluind relaţii incestuoase în interiorul familiei,
condamnarea acestuia. Plasată convenţional postura ţăranului fugar se dovedeşte, în fond,
în România postrevoluţionară, cartea se poate echivocă şi devine greu de investit cu o
totuşi citi numai în cheia literaturii cu semnificaţie politică clară în raport cu istoria
1996 NOVAC Constantin 258
zbuciumată a ultimei jumătăţi de veac. ***, TMS, s. nouă, II, 1997, 1, 2; Evelina
Dezvoltată ambiguu, naraţiunea aminteşte Cârligeanu, TMS, s. nouă, II, 1997, 1, 5; Dan
mai degrabă de eposul mitic, în care figura Perşa, TMS, s. nouă, II, 1997, 1, 5; Mariana Criş,
supradimensionată a tatălui se asociază unei AZI, 1997, 220, 5; Ion Roşioru, MET, VIII, 1997,
ordini patriarhale, relaţiilor tribale şi tabu- 1–2, 1–2; ***, Gruparea de la Tomis, TMS, s.
urilor religioase. nouă, II, 1997, 2, 3; Geo Vasile, LCF, s. nouă,
1997, 4, 5; ***, BNR, XLVI, 1997, 14, 66;
Miruna Mureşanu, UC, VII, 1997, 2, 4; Cristian Radu, Cum se scrie un roman, TR, s.
Smaranda Vultur, O, s. nouă, 1997, 2, 5; Letiţia nouă, IX, 1997, 17, 5; Cornel Regman, JL, s. nouă,
Guran, VTR, XXVII, 1997, 3, 53–54; Alexandru VIII, 1997, 5–12, 3; ***, TMS, s. nouă, II, 1997,
Spânu, LCF, s. nouă, 1997, 13, 4; Tatiana
7, 15; ***, TMS, s. nouă, III, 1998, 1, 1; Dumitru
Rădulescu, VR, XCII, 1997, 7–8, 156–158.
Mureşan, VTR, XXVII, 1998, 9, 40–41; Rotund,
L. T. Starea, 218–243.
L. T.
NOVAC Constantin, Punctul mort,
Constanţa, Ex Ponto, 1996, 287 p. NOVAC Mircea, Hăituiţi în Mările Sudului,
Fragmente: Curriculum vitae, TMS, XXVII, Bucureşti, Argus, 1996, 216 p.
1992, 10, 8–9 (romanul este anunţat cu titlul
Autonomie de zbor); Despre nişte întâmplări Biblioteca Universităţii Politehnice Bucureşti
penibile petrecute pe „Podeţul frunzelor (cata-logul electronic).
scuturate” în care Ion C. Pilat devine L. T.
salvamontist de ocazie, RL, XXVII, 1994, 19,
14–15; Muncile, TMS, XXIX, 1994, 10, 9, OLTEANU Ion, Efectul Cimarosa-Mozart,
14; Ce mi s-a întâmplat într-o zi de martie, fragment de roman, ST, XLVII, 1996, 6, 20–23.
LCF, s. nouă, 1994, 26, 8–9. Roman
L. T.
textualist. După o convenţie specifică,
naraţiunea urmăreşte destinul „autorului”, Ion
OLTEANU Ion, Iarba zăpezilor, Bucureşti,
C. Pilat, redactor la o editură, aflat în căutarea
Ager, [1996?], 181 p. Roman de evocare.
unui subiect de roman, fără să reuşească să Urmăreşte destinul unei familii de-a lungul a
depăşească „punctul mort” al acumulării patru generaţii, reflectat în mod simbolic de
amorfe a materiei epice. În paralel, cartea soarta unei proprietăţi luxoase la malul mării.
parcurge câteva biografii posibile ale unui Din anii premergători celui de-Al Doilea
personaj, Mierloiu. Cu o identitate necristali- Război Mondial până la prăbuşirea regimului
zată, ale cărei repere oscilează în fiecare nouă comunist, în decembrie 1989, naraţiunea
povestire, eroul rămâne totuşi, de-a lungul împleteşte biografiile mai multor personaje
tuturor scenariilor potenţiale, legat de mediul cu transformările pe care le suferă casa de
marinăresc şi de nostalgia marilor călătorii. vacanţă, care devine pe rând spaţiu de creaţie,
Una dintre istorii relatează tentativele sale de vilă de agrement pentru turişti străini, anexă a
a lansa o ambarcaţiune la apă cu intenţia de a unui institut de cercetări, înregistrând, prin
realiza o expediţie ambiţioasă în jurul lumii. schimbarea statutului şi a destinaţiei clădirii,
Ca şi romanul pe care încearcă să îl scrie Ion ecouri ale vicisitudinilor istorice.
C. Pilat, şi acest plan e menit să rămână în
***, BNR, XLVI, 1997, 14, 67; Vlad Sorianu,
stadiul de proiect, sensurile simbolice ale
ATN, XXXIV, 1997, 10, 5.
cărţii degajându-se prin răsfrângerea unui
eşec pe mai multe planuri de existenţă. L. T.
259 PARDĂU Platon 1996
OŢOIU Adrian, Coaja lucrurilor sau 40–42; Claudiu Groza, Miezul de sub coajă, APS,
Dansând cu Jupuita, Bucureşti, Cartea VIII, 1997, 5, 11, 27; Doina Tudorovici, Dans pe
Românească, 1996, 448 p. Fragmente: În coaja lucrurilor, LCF, s. nouă, 1997, 23, 22; G. I.,
TMS, s. nouă, II, 1997, 8,5; Iulian Băicuş, RL,
arcanele minore, TR, s. nouă, II, 1990, 35, 5;
XXX, 1997, 34, 4; Dana Puiu, F, XXXIII, 1997,
Bine aţi venit la SMRT, APS, II, 1991, 7–8,
10, 15–19; Diana Adamek, Ochiul, 117–121;
12; Joi pe la 920, „Zig-Zag Magazin”, V, Nicolae Motoc, Dincolo de camera obscură, TMS,
1994, 7, p. 23; Die zeitlose Uhr, RL, XXVII, s. nouă, III, 1998, 1, 1; Mircea Benţea, F, XXXIV,
1994, 27, 14; Un personaj secundar, LCF, s. 1998, 2, 16–20; Tudorel Urian, Romanul românesc
nouă, 1994, 20, 8–9; Tir, anamneză şi parcurge un drum dramatic, F, XXXIV, 1998, 11,
copromanţie, „Archeus”, I, 1995, 1, p. 8; 34–41; Gh. Glodeanu, Dimensiuni, 230–233;
Tulburări locale cu capete de porci, F, Eugen Curta, „Discobolul”, 1999, nr. 14; Ioan
XXVII, 1996, 6, 6. Roman postmodern. Milea, Amintiri cu ~,VTR; XXVII, 1999, 11,
41–43; Cornel Moraru, VTR, XXVII, 1999, 11,
Construcţie epică stufoasă, pe model joycean,
47–48; Boerescu, Păcatele, 87–92; Sorescu,
ce derulează o zi din viaţa arhitectului
Lumea, 158.
trentagenar Ştefan Gliga. Una a amintirilor
sfâşietoare, personajul trăind, pe lângă L. B.
obsesia masculinităţii eşuate, şi pe aceea a
unui pretins fratricid. ≈ mixează, într-un PAL Andrei, Războiul lui Vasilca Petru,
„năucitor sos narativ” (Dan-Silviu Boerescu), fragment din romanul Miercurea cea înaltă,
o proză a cotidianului, asupra căruia e UNO, VII, 1996, 3, 7.
aplecată o lupă chirurgicală ce-i distorsio-
L. B.
nează banalitatea, proiectând-o, prin grotesc
şi absurd, în fabulos, cu o sui generis
meditaţie în marginea morţii şi a mântuirii. PANIŞ Anatolie, Ultimul tren spre România.
Romanul Basarabiei, [Bucureşti], Editura
– Reluat fragmentar: Numele Tuberculului, Snagov, 1996, 399 p. Roman istoric ce
în vol. Spiridon, Lefter, Crăciun, Experimentul, reconstituie tragedia evenimentelor care au dus
252–258. la pierderea Basarabiei de către România.
Cronică şi reportaj, ficţiune şi document, critica
Premiul Maşina de Scris, oferit de revista „Zig- i-a reproşat autorului faptul de a fi urmărit „prea
Zag” pe anul 1994; Premiul pentru debut al
multe obiective şi de a fi recurs la modalităţi
Uniunii Scriitorilor pe anul 1996; Premiul pentru
cea mai bună carte de debut a anului, oferit de narative stereotipe” (Dumitru Micu).
Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România pe
anul 1996. Dumitru Micu, LTE, VII, 1997, 43–44, 5;
Alex Ştefănescu, RL, XXIX, 1996, 13, 4;
L. B.
Dan-Silviu Boerescu, Imprimanta divină apocrifă
sau carna(j)valul (t)existenţei, LCF, s. nouă, 1996,
14, 16; Tania Radu, CID, VI, 1996, 22, 3; PARDĂU Platon, Muza Clio, Bucureşti,
Alexandru Spânu, ~, ≈, LCF, s. nouă, 1996, 25, 4; Eminescu, 1996, 231 p. Roman-frescă, cu
M. Mureşan, UC, VI, 1996, 6–7, 16; Diana elemente de policier, ce redă, prin tehnicile
Adamek, În arcanele majore, TR, s. nouă, VIII, colajului, „în toată balcanitatea sa, societatea
1996, 30, 5; Daniel Cristea-Enache, CAI, 1996, 8, românească în plină tranziţie” (Lucian Chişu).
104–107; Ştefan Dărăbuş, În căutarea logosului,
EX, XXVIII, 1996, 7–8–9, 8; Ruxandra Lucian Chişu, LTE, VII, 1997, 5, 4.
Cesereanu, ~, ≈, EX, XXVIII, 1996, 10–11–12,
31; Augustin Cozmuţa, ARES, s. nouă, I, 1997, 1, L. B.
1996 PATAPIEVICI H.-R. 260
PATAPIEVICI H.-R., Viaţa la şapte- tot atâtea „istorii reale de viaţă” ascultate
sprezece ani, fragment din romanul cu titlul iarna, la gura sobei, într-un han din munţii
omonim, CVT, s. nouă, II, 1996, 5, 15, 12. Lotrului. Personajul narator, funcţionar
într-un minister, dar cu pasiunea scrisului,
L. B.
publică, la întoarcerea în Bucureşti, aceste
„povestiri”, implicându-se indirect în evoluţia
PĂDUREAN Mia, Florile nu mor niciodată,
ulterioară a eroilor. Intriga poliţistă,
Cluj-Napoca, Dacia, 1996, 206 p. Romanul
incapabilă să dea consistenţă personajelor,
unei existenţe ratate. Ana, femeie încă tânără
precum şi stilul rudimentar, au determinat
şi frumoasă, vine la Călimăneşti pentru a se
critica să considere scrierea ca aparţinând
reface după o poveste de dragoste eşuată.
unei „literaturi naive” (Alex Ştefănescu).
Coşmarurile ce o bântuie dezvăluie un trecut
zbuciumat, cu detenţii şi persecuţii politice, Alex Ştefănescu, RL, XXIX, 1996, 44, 4.
scrisorile primite de la Radu, amantul despre
care nu mai ştie nimic, constituind singura sa L. B.
alinare. Copleşită de amintiri, Ana se
abandonează confesiunii ca o ultimă formă de PINTEA Radu, Ţărmul homarului, Bucureşti,
terapie. Finalul, dominat de evenimentele din 1996, 197 p. Roman de atmosferă ce
decembrie 1989, pare să-i aducă eroinei consemnează trista poveste a unei mici
liniştea consolatoare, fără a salva, însă, proza aşezări de pescari, inclusă într-un ireversibil
proces de urbanizare. Gestul brutal al
de artificialitate.
tânărului Drusilla de a stopa, prin crimă,
– Bucureşti, Danubius, 1997. invazia modernului nu poate schimba destinul
pecetluit al satului Sin Hoe, punând definitiv
L. B. capăt existenţei unei lumi patriarhale.
PĂLĂŞESCU Mircea Ştefan, Maria Mirela L. B.

PĂLĂŞESCU, Histria şi…Cezar, Bucureşti,
PLEŞEA Gabriel, Imposibila reîntoarcere,
Şansa, 1996, 293 p. Roman istoric cu
Bucureşti, Vestala, 1996, 327 p. Roman
acţiunea plasată în timpul domniei lui
despre exil şi despre drama unei (re)întoarceri
Burebista, când cetăţi precum Histria
eşuate. După experienţa adaptării dureroase
încearcă să-şi menţină independenţa faţă de
la traiul pe meleaguri străine (Aruncă pâinea
Imperiul Roman. Susţinută de o serioasă
ta pe ape, 1994), personajul principal, Ion
documentare, naraţiunea se dovedeşte
Olteanu, trăieşte, în ≈ sentimentul înstrăinării
sufocată de citate şi de o terminologie
în propria ţară. Revenirea la Bucureştiul
abuzivă, la care se apelează din dorinţa de
copilăriei şi al adolescenţei nu poate reface
autenticitate. Viziunea lumilor invocate
„ritmurile balcanice întrerupte acum
rămâne una maniheistă.
şaptesprezece ani”. Ceea ce putea deveni o
L. B. radiografie completă a unei reveniri mult
dorite rămâne „o proză plină de platitudini
PĂLTINEANU Gellu, Agonia ursului. generatoare de plictis” (Alexandru Spânu).
Roman de pădure, Bucureşti, Editura RAI,
Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1996, 42, 4;
1996, 203 p. Roman de evocare, la modul
Popescu, Editoriale, 59–61.
melodramatic, a unor destine tragice. Prima
parte reuneşte, în douăsprezece cap. distincte, L. B.
261 POPESCU Adrian 1996
POP Octavian, Gânduri, Timişoara, Eurobit, de ficto-filozofie epică, unde speculaţia şi visul,
[1996], 133 p. Roman de dragoste cu acţiunea fantasmagoria şi utopia neagră, speculaţia şi
plasată într-un sat din nordul Olteniei, în meditaţia doctă, erudiţia şi jocul îşi dau mâna”
ultimele decenii ale regimului comunist. Eul (Monica Spiridon).
narator deapănă, pe un ton confesiv, povestea
L. B.
cuplului Ana-Mihai, care încearcă să-şi păstreze
relaţia departe de ochii unor părinţi influenţi şi
POPA Mircea Matei, Condamnat la fericire,
autoritari. Schematismul personajelor şi
I, Sibiu, Bucura, 1996, 315 p. Cu un Cuvânt
caracterul rectiliniu al naraţiunii conduc la un
înainte de Mircea Ivănescu. Roman de
final abrupt şi artificios.
introspecţie, cu acţiunea plasată într-un
L. B. centru de recuperare. ≈ descrie „fără
sentimentalisme şi cu o luciditate nemiloasă”
POPA Cornel George, Dobitocul de ţânţar, (Mircea Ivănescu) cazul unui tetraplegic
Bucureşti, Cartea Românească, 1996, 224 p. spastic condamnat, în urma unui grav
Roman al unei vârste. Concepută ca o accident, să-şi petreacă viaţa imobilizat
confesiune totală, naraţiunea abordează într-un scaun cu rotile. Protagonistul oferă
problemele juvenile cu o sinceritate dezarmantă, exemplul unei stranii comuniuni dintre fizicul
cu furie şi gravitate. Tudor Georgescu, cel cu neputincios şi prea plinul cenzurat şi dozat al
care se identifică eul-narator, pune la vieţii sale sufleteşti.
încercare deseori credulitatea cititorului,
mizând pe şarmul şi ambiguitatea scriiturii. ≈ L. B.
„ar putea intra într-o strălucită serie a
«falselor tratate de…». Ar putea fi un fals POPESCU Adrian, Cortegiul magilor,
tratat de erotică şi un fals tratat de sinucidere Cluj-Napoca, Dacia, 1996, 114 p. Cu o postf.
şi un fals tratat de psihopatie sau pur şi a autorului. Fragmente: Ucenicul magilor,
simplu un fals tratat, de amorul artei” VTR, XXI, 1991, 249, 9; Curtea lui Irod, RL,
(Constantin Dram). XXV, 1991, 1, 14–15. Roman religios,
inspirat din călătoria celor trei magi spre
Dram, Lumi, 64–68. Ierusalim şi Bethleem. Iniţiată în actualitate
L. B. (ajunul unui Crăciun modern), naraţiunea
glisează „dintr-un timp profan într-un timp
POPA HOMICEANU Vasile, Ninge de mitic” (Aurel Pantea), antrenând transfigurarea
Paşti în Paradis, Iaşi, Junimea, 1996, 271 p. protagonistului într-un umil narator, participant
„Romanul este (…) o poveste de dragoste şi direct la călătoria biblică. Considerat de critică
moarte, petrecută în lumea mahalalei „un roman cu teză”, acestuia i s-a reproşat
Labirintului din Iaşi” (Simion Bărbulescu). neajunsurile evocării, vicii de concepţie şi
tehnici de construcţie inabil strunite (Sanda
Simion Bărbulescu, CL, CXXXII, 1998, 7, 28. Cordoş).
L. B.
Iosefina Batto, TR, s. nouă, VIII, 1996, 50, 4;
Corina Apostoleanu, TMS, s. nouă, II, 1997, 4, 7;
POPA Mihail P., Orfani de Dumnezeu?, f. l.,
Sanda Cordoş, VTR, XXVII, 1997, 5, 32–33;
Paracelsus, 1996, 254 p. Cu o pref. de Monica
Aurel Pantea, VTR, XXVII, 1998, 4, 56.
Spiridon. Impropriu numit roman, ≈ oferă „o
simbioză fascinantă a incompatibilelor: un fel L. B.
1996 POPESCU Răsvan 262
POPESCU Răsvan, Prea târziu, Bucureşti, Gheorghe Marin, Eros şi creaţie, UC, VII,
Humanitas, 1996, 175 p. Cu un Argument de 1997, 6, 4.
Lucian Pintilie. „Reportaj-ficţiune” (Tudorel L. B.
Urian) inspirat din lumea exploatărilor
miniere a Văii Jiului. Ancheta procurorului RADU Elena, Dulcea cântare a paradisului,
bucureştean Costa, venit la Fundesac pentru Galaţi, Porto Franco, 1996, 98 p. Roman de
cercetarea unui presupus accident de muncă, senzaţie. Urmăreşte evoluţia spectaculoasă a
furnizează pretextul epic al unei radiografii Coraliei, fiica unei familii nevoiaşe, ajunsă
severe a deceniului nouă postdecembrist. prosperă femeie de afaceri. După căsătoria
Într-un stil de o acurateţe cinematografică ne nefericită cu Ene Cordovan, cunoscut activist
este revelată o lume cenuşie, tristă, aproape de partid din vremea comunismului,
neverosimilă, ce ascunde, contrar optimismului protagonista îşi găseşte adevărata dragoste în
postrevoluţionar, „un sistem infernal, care timpul revoluţiei din decembrie, la care
poate scăpa de sub control, devenind cu atât participă, salvând un tânăr rănit.
mai odios cu cât crima controlată,
L. B.
«funcţională», lasă loc atrocităţilor neprevă-
zute”(Constantin Dram).
RADU Elena, Porţi spre eternitate, Buzău,
Tudorel Urian, CVT, s. nouă, II, 1996, 11, 7; [Alpha], 1996, 201 p. Roman de dragoste.
Constantin Dram, CL, CXXX, 1997, 1, 15; George Vitali, tânără jurnalistă pasionată de meseria
Pruteanu, DIL, V, 1997, 207, 13; Dram, Lumi, sa, găseşte, în redacţia din Buzău a noului
74–79. ziar la care se angajează, libertatea de a
aborda subiecte ce o preocupă. Protagonista
L. B.
se lansează într-o luptă permanentă cu
neregulile şi cu ilegalităţile sociale,
' PROFIR Ion, Singur pe cerul
deranjând, dar şi stârnind admiraţie. Curtată
Stalingradului, tr. din lb. franceză de George
discret de patronul şi omul de afaceri Liviu
Zăgănescu, Bucureşti, Modelism, 1996, 156 p.
Palmieri, proaspăta directoare cedează
Cu un cuvânt înainte de Sorin Tulea. (Tr. după
sentimentelor, descoperind dragostea din
o variantă ms.) Roman memorialistic ce
afara căsătoriei. Roman facil, cu happy-end.
reconstituie, din perspectiva unuia dintre cei
mai buni piloţi de bombardiere, şase ani din L. B.
istoria aviaţiei române (1941–1947), cu
amănunte despre campaniile din Odesa, RADU Nicolae, Labirintul fără ieşire,
Stalingrad, cotul Donului şi Ucraina. Bucureşti, Ramida, 1996, 253 p. Roman
satiric. Conceput sub forma unei confesiuni
L. B. totale, în scopuri exclusiv terapeutice
(naratorul, tovarăşul Dârzu, scrie nişte Aiureli
RACHICI D.[imitrie], O liceană diabolică, istorico-nevrotice, la sugestia psihiatrului
Bucureşti, Panta Rhei, 1996, 140 p. Roman Dorohoi Nemerniceanu), ≈ se constituie
erotic. Povestirile liceenei Anca Georgescu, într-o tulburătoare şi fidelă reconstituire a
îndrăzneţe şi pline de picanterii, în care-şi unui trecut guvernat de iraţionalitate. Angajat
relatează presupusele experienţe erotice, se ca „meteorolog la sectorul organe din direcţia
dovedesc, în final, un simplu test de cadre a Trustului central agricol”, personajul
compatibilitate la care-şi supune iubitul, sau, povesteşte, cu o vervă acaparatoare, despre
poate, numai „un veritabil ciclu de apetisante sarcinile de serviciu, despre succesele şi
înfăţişări ale artei de a iubi” (Gheorghe Marin). „necazurile” unui funcţionar zelos, aspecte
specifice deceniului şase al sec. trecut. Într-o ROMAN Radu Anton, Precum fumul,
lume imatură, populată cu personaje bizare, Bucureşti, Cartea Românească, 1996, 283 p.
adaptabile oricărei situaţii, Dârzu cunoaşte şi Cu un Cuvânt înainte al autorului. Roman al
înfrângerea, într-o succesiune năucitoare de unei existenţe mediocre, ≈ nu poate fi tipărit
fapte aleatorii, nereuşind întotdeauna să în 1988, anul redactării, devenind unul „de
intuiască adevărata direcţie a politicii de sertar”. Naraţiunea urmăreşte traseul
partid. „Peripeţiile”, povestite savuros, cu modestului descendent al unei familii
ironie când subtilă, când sarcastică, aparent cunoscute de avocaţi, George Hobean,
hilare, revelează o realitate crudă, în care surprinzând cu exactitate pulsul frustrant al
nebunia şi normalitatea începuseră să-şi vieţii predecembriste din micului orăşel de
piardă adevăratele lor înţelesuri. munte Făgăraş. Deşi un neadaptat,
protagonistul nu priveşte plecarea din urbe ca
L. B.
pe o izbăvire, oferindu-şi ca soluţie
alternativă o dragoste nefinalizată şi, mai
RĂDOI Titu, Cântec mare de petrecut,
apoi, înregimentarea în structurile de
Târgu-Jiu, Editura Fundaţiei Constantin
conducere ale U. T. C.-ului. O tristă rătăcire
Brâncuşi, 1996, 236 p. Fragment: ≈, BCS, I,
de la care instanţa maternă încearcă, prin
1995, 1, 10–11. Roman rural. Acţiunea este recursul la memoria unei ascendenţe
plasată într-un sat din nordul Transilvaniei, în respectabile, să-l abată.
primii ani de construcţie socialistă.
Desfăşurată pe parcursul unei vizite la M. Mureşanu, UC, VI, 1996, 6–7, 16.
căpătâiul unui prieten grav bolnav, Mitru
L. B.
Someşan, naraţiunea reconstituie istoria vieţii
sale marcate de evenimentele vremii – ROTARU Nicolae, Ultima dorinţă, Bucureşti,
ocupaţia hortistă, cel de-Al Doilea Război E. M., 1996, 164 p. Roman poliţist.
Mondial, colectivizarea.
L. B.
L. B.
SCHWARTZ Gheorghe, Procesul. O dramă
RĂDULESCU D. Şt., Tinca, Bucureşti, evreiască, Timişoara, Helicon, 1996, 150 p.
Ramida, 1996, 210 p. Roman de moravuri. Roman istoric. Prezintă celebra afacere
Cu acţiunea plasată în Bucureştiul deceniilor Dreyfus din Franţa sfârşitului de
cinci-şase ale veacului trecut, epicul ne sec. XIX, al cărei protagonist este un evreu
introduce în lumea pasionantă a colecţio- francez. Căpitan de artilerie ataşat pe lângă
narilor de artă. Exponenţi ai clasei de mijloc, Marele Stat Major francez, acesta fusese
noii „iubitori” de frumos Fănică Georgescu, arestat pentru înaltă trădare pe baza unor
Stoian sau Tinca Mărgărit nu au nimic din documente false, menite să-l acopere pe
farmecul vechilor reprezentanţi ai profesiei. adevăratul vinovat, maiorul Esterhazy. Pe
Fără vreo aluzie directă la realităţile vremii, fondul atmosferei antisemite din epocă
faptele sunt comunicate la nivel de dialog. E implicaţiile afacerii se prelungesc şi în viaţa
vorba de acţiunile pe care le întreprinde unor personaje precum evreul Löbl, „oglindă
a unei epoci şi un posibil alter ego al
protagonista, Tinca, pentru salvarea colecţiei
autorului” (Carmen Neamţu). Rezonanţele
de tablouri a fratelui său, doctorul Florea
procesului în destinul lui Löbl – destin ce
Dudulea, de asaltul unor moştenitori ignoranţi.
traversează Al Doilea Război Mondial şi
L. B. experienţa lagărelor de concentrare naziste –
1996 SERAFIM George-Radu 264
lasă loc unor largi interogaţii social-politice şi care îi propune naratorului un drum peste
metafizice pe tema antisemitismului. Styx, oferindu-i posibilitatea de a-şi lua în
bagaj lucrurile indispensabile călătoriei.
Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Arad pe anul Acesta începe să compună liste de obiecte,
1996. conţinând de la o cerere de motivare a
Florin Bănescu, Labirinturi româneşti, OPR, I,
absenţelor, la bilete de tramvai, la furculiţe de
1996, 3, 230–231; Carmen Neamţu, Aventura fără alpaca, până la texte scrise anterior de autor.
ieşire, CNT, 1996, 48, 16; Alexandru Spânu, LCF, Pagini de descriere, fragmente din naraţiuni şi
s. nouă, 1996, 46, 4; Toma Grigorie, Contra secvenţe de jurnal alcătuiesc, caleidoscopic,
obliterării unei drame umane, LCF, s. nouă, 1996, un „fabulos almanah”, în paginile căruia
46, 10; ***, TMS, s. nouă, II, 1997, 1, 2; Cristian „scriitorul îşi inventariază nici mai mult nici
Radu, Prezumţia de vinovăţie, TR, s. nouă, IX, mai puţin decât propria viaţă” (Alex
1997, 6, 4; Vitalie Ciobanu, Nu există un caz Ştefănescu). Datele se însumează în evocări
Dreyfus, CFT, IV, 1997, 5–6, 4, 22; Bănescu, construite în gama melodică a unui recviem,
Muşchetarii, I, 89–92. V. şi D. C. R. R., printr-o combinaţie de partituri al căror titlu e
Martorul, 1972. împrumutat din repertoriul mozartian. Critica
I. T. a salutat romanul, vorbind fie despre „o carte
proustiană [...] în care ironia şi spiritul ludic
SERAFIM George-Radu, Cum să respiri rămân doar în fundal, pentru a lăsa locul unei
sub apă. I. În numele tatălui, Bucureşti, mitologii personale” (Mircea Benţea), fie
Evenimentul, 1996, 223 p. Roman social. despre „o sinteză a experienţelor literare de o
Sebastian Alexandrescu, geolog la o exploatare viaţă” (Alex Ştefănescu), sau despre „o
minieră din România comunistă, pierde, simfonie neterminată în care răsună temele
datorită trecutului legionar al tatălui său, constante ale vieţii şi operei autorului”
şansa afirmării profesionale. Reflecţia (Carmen Matei Muşat).
obsedantă asupra moştenirii păcatelor
Barbu Cioculescu, Piatra oceanică de Atlantic,
părinţilor, ca şi constatarea evoluţiei tensionate
LCF, s. nouă, 1997, 2, 5; ***, CFT, IV, 1997, 2–3,
a raporturilor dintre legea morală şi cea
socială, fac din protagonist exponentul unei 5; Miruna Mureşanu, Proza românească, UC, VII,
tragedii istorice. În urma unor încercări-limită 1997, 2, 4; Mircea Benţea, Ironia melancolică, F,
ţesute într-un scenariu narativ lipsit de XXXIII, 1997, 6, 65–67; Tudorel Urian, La
pretenţii, personajul, vindecat de infirmităţile judecata de apoi a prozatorului, CVT, s. nouă, III,
interioare, găseşte, în cheie minoră, un sens al 1997, 3, 7; Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1997,
14, 4; Carmen Matei Muşat, Biografia ca operă,
vieţii, o cale de salvare.
LCF, s. nouă, 1997, 23, 8; Alex Ştefănescu, ~, RL,
Emil Mladin, Cercuri concentrice, LTE, VI, XXXI, 1998, 3, 12–13; Lena Lazăr, Un
1996, 48–49, 4. experimentalist, TMS, s. nouă, III, 1998, 9, 5, 14;
Ion Simuţ, „A survenit o schimbare importantă în
I. T. condiţia socială şi estetică a romanului”, F,
XXXIV, 1998, 10, 42–44; Muşat, Perspective,
SIMIONESCU Mircea Horia, Paltonul de 122–126; Urian, Proza, 83–85. V. şi
vară, Bucureşti, Albatros & Universal Dalsi, D. C. R. R., Nesfârşitele primejdii, 1978.
1996, 446 p. Cu o pref., O carte a cărţilor lui
~, de Alex Ştefănescu. Fragment: Modulaţiuni I. T.
de frecvenţă, LCF, s. nouă, 1996, 7, 12–13.
Fals roman parodic. Pretextul narativ îl SIN Mihai, Quo vadis, Domine?, II, v. Quo
constituie vizita nocturnă a unui personaj, vadis, Domine?, I, 1993.
265 STANCA Dan 1996
SIPOŞ Mariana, Mersul pe ape, Bucureşti, SOARE Romeo, Transplant de caracter,

Eminescu, 1996, 222 p. Roman psihologic. Târgu-Mureş, Ambasador, 1996, 107 p.
Condamnată într-un proces de mal praxis şi
apoi achitată, tehniciana veterinară Tina Biblioteca Judeţeană Mureş (catalogul electronic).
Serafim îşi părăseşte satul natal şi se I. T.
stabileşte la Bucureşti, oraş unde locuia fostul
ei iubit. Călăuzită de un spirit al demnităţii STANCA Dan, Aripile arhanghelului Mihail,
care-i dirijează atitudinea faţă de semeni, Bucureşti, Nemira, 1996, 191 p. (Purgatoriu).
Tana caută în iubire un răspuns la nevoia de Roman fantastic. În Bucureştiul anilor 1990,
autocunoaştere. Manifestările ei în relaţiile Horia Giugariu, ziarist devotat valorilor
sentimentale cu aviatorul şi pictorul Matei, cu democraţiei, dar şi un idealist ratat, trăieşte o
medicul veterinar Dinu, cu artistul Costin şi
criză mistică. Stăpânit de o nepotolită dorinţă
cu conferenţiarul Felix îi ilustrează nuanţat
de purificare interioară, ziaristul, mânat de
psihologia şi fixează tipologic imaginea unei
credinţa că poate zbura, se aruncă de pe
femei care opune trivialităţii lumii un mod de
acoperişul unei case. Gestul său se multiplică
a trăi construit din sensibilitate, imaginaţie şi
în universul romanului – de la sinuciderea lui
iluzii. Cartea devine astfel povestea unei
Andrei, fostul său coleg de liceu, la cea a
fiinţe al cărei idealism sufletesc şi moral nu
bunicului lui Elis, iubita sa din tinereţe, până la
găseşte ecoul dorit în mediile prin care trece.
sinuciderile în masă iniţiate de o sectă ciudată
***, RL, XXX, 1997, 9, 4; Constantin Dram,
de oameni născuţi prin lithogeneză. Straniul
Despre o anumită nostalgie şi „dezrădăcinare”, fenomen îi duce pe toţi la nebunie şi lasă loc
CL, CXXX, 1997, 2, 15; Geo Vasile, Romanul manifestării unor forţe metafizice, prin
Tanei, LFC, s. nouă, 1997, 10, 5; Miruna intermediul cărora societatea românească e
Mureşanu, UC, VII, 1997, 3–5, 7; Victor surprinsă critic, în tectonica ei aleatorie. Pe
Cubleşan, ST, XLVIII, 1997, 11–12, 67; ***, scena Bucureştiului postdecembrist, traversată
GAC, VIII, 1997, 1–2, 76–78; Dram, Lumi, 83–88. de înfruntări ideologice şi politice, consemnate
I. T.
cu fidelitate, tensiunea epică este potenţată atât
de intervenţiile neaşteptate ale unui plan
SOARE Ion, Rezervaţia de oameni, Râmnicu fantastic, cât şi de ineditul relaţiilor dintre
Vâlcea, Almaron, 1996, 78 p. Naraţiune cu personaje, aspecte ce dau universului romanesc
pretenţii, bazată pe o nereuşită combinaţie de densitatea spirituală a unei veritabile „parabole
elemente science fiction şi proză poliţistă. creştine” (Luiza Marinescu). Palierul ideatic al
Toni Bazilescu construieşte în pădurea romanului, dens şi captivant – de la demonia
Schitu, din apropierea localităţii Lacul spirituală de natură politică şi ezoterică până la
Lupului, un spaţiu concentraţionar în care întrepătrunderea dintre miraculos şi mundan –
oamenii sunt controlaţi prin hipnoză. rămâne totuşi „indecis între teza morală,
Victimele sunt obligate să-i dea sânge fiului fabulosul metaforic şi jocul de malefic,
lui Toni, Alexandru, care trece printr-un angelism şi morbideţe al personajelor” (Dan C.
extrem de rapid proces de îmbătrânire. Mihăilescu).
Finalul deschis sugerează că ambiţiile de
lider politic ale lui Bazilescu vor fi, totuşi, Dan C. Mihăilescu, Realismul apocaliptic,
dejucate de autorităţi. DOI, VII, 1996, 15, 15; Dragoş Tudoran, Galben
pe negru: Zdrenţuieli, LTE, VI, 1996, 16–17, 4;
M. M. Cristian Stamatoiu, Efectul de sol şi defectul de
1996 STANCA Dan 266
apropiere, LFC, s. nouă, 1996, 17, 11; Miruna STELARU Dimitrie, Noaptea geniului.
Mureşan, UC, VI, 1996, 8, 7; ***, RL, XXIX, Bunicul. Cojel, fragmente din romanul Doi
1996, 12, 4; Alex Ştefănescu, Literatura dezgustului, lei planeta, TMS, XXXI, 1996, 4, 10; 6, 5.
RL, XXIX, 1996, 35, 4; Luiza Marinescu, O nouă
I. T.
formulă a romanului fantastic baroc, VR, XCII,
1997, 9–10, 147–150; Dan C. Mihăilescu, Graalul
în noroi, DOI, IX, 1998, 36, 15.
STOENESCU Nina, Lacrimile nu sunt de
vânzare, Ploieşti, Premier, 1996, 175 p.
I. T. Roman de dragoste. Despre obiceiuri,
prejudecăţi, legi şi bariere în formarea
STANCA Dan, Veneticul, fragment de intelectuală şi educaţia sentimentală a unei
roman, CNC, VII, 1996, 8, 6. tinere. Plasată în decor slav, biografia
Polianei beneficiază de ascendenţa multi-
I. T.
culturală a părinţilor şi reprezintă, din
perspectiva întâlnirii a două civilizaţii (rusă şi
' STAVILA Viorica, O femeie goală în tadjică), modelul identităţilor utopice. Iubirea
faţa lui Dumnezeu, în tr. autoarei, Bucureşti, ei ratată confirmă existenţa, ca eşec, a
Continent XXI, Baricada, 1996, 333 p. (În lb. rivalităţilor îndrăgostite.
franceză: Une femme nue devant Dieu, Paris,
J. C. Lattès, 1975). Fragment: Învierea, A. S.
CROR, VIII, 1996, 4, 24. Roman frescă
dedicat începuturilor lumii creştine. În mediul STRĂTESCU Ion V., Cartea secretelor,
feeric al Orientului, populat de negustori, Bucureşti, Editura Evenimentul, 1996, 286 p.
nobili şi cerşetori, frumoasa Myriam din (Epos). Roman istoric. Mihai a lui Vasile
Hulubarul, furat, pe când era copil, de turci,
Magadala, sora lui Lazăr şi a Martei, devine
învaţă zidăria, apoi se întoarce în ţară şi ridică
rivala Salomeei la o petrecere dată de Irod,
o biserică la izvoarele Milcovului. Construcţia e
după uciderea lui Ioan Botezătorul. În acest
consemnată în cronicele româneşti şi
chip, ea îl cucereşte pe Irod, dar şi pe
germane din sec. XVII–XVIII.
romanul Lucius Marcellinus, însă, după ce
ajunge să-i cunoască pe Iisus şi pe discipolii A. S.
acestuia, îşi aduce aminte de vechiul ei nume,
Maria, iar viaţa sa primeşte un nou înţeles. STRĂTESCU Ion V., Darul nebunilor,
Bucureşti, Vitruviu, 1996, 198 p. Roman
■ Une femme nue devant Dieu, Paris, J. C. istoric. Mihai Hulubaru, dintr-o vestită
Lattès, 1975. familie de meşteri zidari, cutreieră ţara,
lăsând în urma lui semnele pasiunii şi ale
Marele Premiu Broquette-Gonin al Academiei iubirii de frumos. În cele din urmă, convins
Franceze pe anul 1975. că, sub teroarea ocupaţiei străine, „neamul
Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1996, 4, 4; acesta al nostru va dispărea”, încearcă, fără
Ştefan Cioacă-Ioanid, CROR, VIII, 1996, 3, 6; Ion succes, construcţia unei cetăţi subpământene,
Murgeanu, ~ în faţa gloriei literare şi a Premiului pentru salvarea de turci a unei comunităţi
Nobel, CROR, VIII, 1996, 4, 24; Cornelia dobrogene.
Ştefănescu, Traiectorii, JL, s. nouă, X, 1999, 17–
A. S.
20, 6; Radu Negrescu-Şuţu, In memoriam, DUL,
X, 2000, 133, 53.
STROE Gheorghe, Soarele roşu, f. l.,
I. T. Teleormanul Liber, 1996, 124 p. Roman
267 TIMCU George 1996
politic. Despre utopia uniformizării şi despre TĂNASE Constantin, Taina şarpelui,

manipularea psihică în comunism. Modelul Bucureşti, Editura Ministerului de Interne,
analitic al identităţii pierdute („o copie a 1996, 112 p. (Police Club). Roman poliţist.
copiei copiei”) şi al statutului supravegheat
A. S.
de „componentă a puterii” este, în carte,
dublura fostului preşedinte al regimului
THEODORU Ştefan Gh., Un milionar
totalitar.
nebun, Bucureşti, Editura Societăţii Tempus,
Iulian Bitoleanu, MND, I, 1998, 1, 20. 1996, 539 p. Roman al parvenirii în lumea
marilor afaceri. ≈ urmăreşte ascensiunea lui
A. S. Marianne Damian în structura administrativă
a unei companii newyorkeze. Angajată ca
SUBIN Adriana, Schelete din şifonierele de secretară, eroina parcurge drumul spre vârful
lux, Bucureşti, Vivaldi, 1996, 304 p. Roman ierarhiei, apropiindu-se de Lee Boullard,
poliţist. directorul general căruia, în final, îi ia locul.
A. S. Materialul epic e constituit exclusiv din
evenimente corporatiste: licitaţii, spionaj
SUCIU Titus, Călătoria, fragment din economic, cedarea unui pachet de acţiuni,
romanul Colonelul nu pune întrebări, VRR, controlul consiliului de administraţie, intrarea
II, 1996, 3, 13. pe piaţa europeană etc. Personajele par
simple accesorii ale acestui peisaj, identi-
A. S. ficate prin funcţia pe care o ocupă în
companie. Din păcate, prea sărac pentru a fi o
ŞEICARU Pamfil, Vulpea roşcată, ed. îngr. frescă a lumii afacerilor, romanul se
de Vasile Iliescu şi Virginia Şerbănescu, dovedeşte şi prea schematic pentru a reda
Bucureşti, Editura Jurnalul literar, 1996, drama parvenirii.
236 p. Cu o pref. de Vasile Iliescu şi o Notă
asupra ediţiei de Virginia Şerbănescu. ***, RL, XXXI, 1998, 49, 7.
Fragmente: ≈, JL, s. nouă, VI, 1995, 41–44,
4; Bărbulescu, Ocrotiţi, 155–160. Biografia A. T.
romanţată a Elenei Lupescu, amanta prinţului
Carol al II-lea. Cartea e un inventar de TIMCU George, Iubire la sfârşit de lume,
argumente, ilustrând „ritualul excesului” Bucureşti, Eminescu, 1996, 241 p. Cu o
erotic al vulpii roşcate. caracterizare nesemnată pe coperta a IV-a.
Roman de dragoste. La aproape cincizeci de
Ştefan Borbély, Povestirile unui exilat la ani, Octavian Herţa, inginer la un institut de
München, F, XXXI, 1995, 1, 22; Mircea Muthu, proiectări, o regăseşte pe Anda, iubita din
Literatura exilului: ~, VTR, XXVI, 1996, 9, 28– tinereţe. Povestea lor de dragoste ameninţă să
29; Şerbănescu, Lângă, 177. îi distrugă reputaţia, cariera şi familia,
A. S.
devenind un factor de dezagregare. Textul
proiectează drama erotică pe un fond social,
ŞEPTILICI Ara, Arta defulaţiunii, încercând să evoce cotidianul sumbru al
fragment de roman, RL, XXIX, 1996, 19, 14– anilor ’80. Perspectiva asupra societăţii
15. comuniste se vrea deziluzionată şi
apocaliptică. E un „sfârşit de lume” care se
A. S. ilustrează grotesc prin magazine goale,
1996 TRĂILĂ Petre 268
coloane oficiale şi demolări. Totuşi, lipsa de 3–4, 14–29; Europa! Europa!, ZBR, VI,
prospeţime a observaţiei, limitată la folclorul 1995, 1–2–3, 20–21; 4–5–6, 16–18;
epocii, compromite fresca socială. Inedită Fragment de roman, ST, XLV, 1994, 4–5,
rămâne rezolvarea dramei sentimentale în 12–13; Europa, Europa, ST, XLVI, 1995, 6,
spaţiul public, prin violenţă verbală şi 14–19; Scrisoarea, RL, XXVIII, 1995, 21–
trivialitate, într-o lume în care intimitatea e 22, 22–23; Curse, LCF, s. nouă, 1995, 23, 8–
suprimată de „turnătoria” generalizată. 10; Europa! Europa!, APS, VI, 1995, 8, 16–
17; ≈, TMS, XXX, 1995, 11, 8–9; 12, 8–9; ≈,
Fănuş Băileşteanu, LTE, VIII, 1998, 5–7, 4 .
VR, XC, 1995, 11–12, 26–46. Roman
A. T. cvasirealist, primul dintr-o trilogie din care
mai fac parte Pont des Arts (1999) şi
TRĂILĂ Petre, Rechinii, Cluj-Napoca, Casa Maramureş (2001). Protagonistul, autobiografic
Cărţii de Ştiinţă, 1996, 167 p. Cu un cuvânt în bună măsură, din primul roman al trilogiei,
înainte al autorului. Roman al lumii interlope ≈, se priveşte în oglindă, ca şi cel din finalul
contemporane. Steven, student la medicină, romanului-capăt de ciclu narativ, Maramureş,
aflat probabil la Chicago, dă primele îngrijiri regăsindu-se, emblematic, în postura fetală,
medicale unui gangster, Frank Preston, zis ghemuit în propria cochilie, corporală şi
Bătrânul, rănit într-o încăierare pe Avenue textuală totodată. Personaj angoasat, excedat
Michigan. Acuzat pe nedrept de complicitate, de neputinţele vârstei, de sciatică şi de
Steven ajunge la închisoare. Recunoscători, nesmintita gelozie a nevestei, ca şi de câte o
gangsterii îi oferă o avere colosală şi îi pană de inspiraţie creatoare, romancierul din
facilitează împlinirea aspiraţiilor sale ≈ se teleportează, compensativ, în spaţiul
profesionale. Lumea din afara legii propriei ficţiuni romaneşti. Cu alte cuvinte,
beneficiază, din partea autorului, de o relativă intră printr-un portal în lumea de dincolo de
simpatie. Răufăcătorii sunt foşti copii ai oglindă, ca reflex grotesc-parodic şi dezabuzat
străzii, de fapt victime care victimizează la al ingenuei protagoniste a lui Lewis Carroll.
rândul lor, pentru că refuză să mai fie Roman picaresc, cu un discurs narativ
victimizate. antipsihologizant, de scenariu cinematografic,
împânzit de frecvente disertaţii parodice de
M. M.
imagologie privind românismul, ≈ este una
dintre cele mai spectaculoase construcţii epice
TUDOR-ANTON Eugenia, Zbor în jos,
postdecembriste.
VR, XCI, 1996, 3–4, 118–124; Fuga, LCF, s.
nouă, 1996, 24, 8–9, fragmente din romanul – Pref. şi curriculum vitae de Nicolae Bârna,
Oaza. Bucureşti, Gramar, 1999.
A. T.
Hôtel Europa, tr. în lb. franceză de Alain
ŢEPENEAG Dumitru, Hotel Europa, Paruit, Paris, Éditions P. O. L., 1996; ≈, tr. în
Bucureşti, Albatros, 1996, 501 p. Fragmente: lb. germană de Ernest Wichner, Berlin,
Europa! Europa!, RL, XXVI, 1993, 37, 14– Alexander Fest Verlag, 1998; ≈, tr. în lb.
germană de Ernest Wichner, Frankfurt am
15; Europa! Europa!, CNT, 1993, 39, 3; 40,
Main, Suhrkamp Verlag, 2000.
7; 41, 7; 42, 7; 43, 7; 44, 7; 45, 7; 46, 7;
Europa! Europa!, RL, XXVII, 1994, 10, 14– Premiul filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor
15; Europa! Europa!, VR, LXXXIX, 1994, şi al rev. „Tomis” pe anul 1996; Premiul UNESCO
pe anul 1996; Premiul Salonului Naţional de simplu muncitor la atelier, moare într-un
Carte, Cluj, pe anul 1997. accident de maşină. Vinovatul, inginerul
Alexandru Sorică, din conducerea uzinei, se
Tudorel Urian, Casa noastră comună, textul,
ocupă de organizarea înmormântării,
CVT, s. nouă, II, 1996, 7, 6; Eugen Simion,
Personajele realiste în căutarea autorului oniric, participă la reuniunile familiei îndoliate şi
LTE, VI, 1996, 31, 3, 14; Octavian Soviany, mobilizează muncitorii pentru a alcătui un
Europa ca text, CNT, 1996, 36, 5; Gabriel cortegiu impunător. Drama lui Grigore
Dimisianu, Onirismul bine temperat, RL, XXIX, Mântuleasa provoacă intersecţia a două
1996, 36, 11; Edgar Reichmann, Un hôtel sans categorii sociale aflate la antipozi. Totuşi,
étoiles, „Le Monde”, LII, 1996, 16077, V; Claudiu semnificaţia acestei întâlniri nu e socială, ci
Groza, Pribeag prin Europa, APS, VII, 1996, 10, erotică. În chip surprinzător, înmormântarea
9; Ion Vartic, „L’Extrême-contemporain” şi
îi permite lui Grigore să o cunoască pe
romanul său, APS, VII, 1996, 10, 8; Laurenţiu
Hanganu, Viaţa ca eşec, LCF, s. nouă, 1996, 43, 5; Claudia, soţia lui Alexandru. Cu acordul
Elena Beram, Europa, un mare hotel, JL, s. nouă, subînţeles al inginerului, cei doi au o relaţie
VIII, 1997, 47–52, 3; Cornel Regman, La strict fizică, ale cărei manifestări variate nu
întretăierea Oniricului cu Picarescul, JL, s. nouă, ocolesc perversiunea şi opţiunile sexuale
VIII, 1997, 47–52, 3; Daniel Cristea-Enache, neobişnuite. Opoziţia socială se reface pe
Farmecul discret al realismului, ALA, VI, planul senzualităţii, unde gusturile sofisticate
1997, 356, 6; Ion Vartic, Un roman ale cuplului Sorică intră în contrast cu
„extrem-contemporan”, RL, XXX, 1997, 7, 10;
priapismul frust al lui Grigore. Inedit rămâne
Vasile Spiridon, Hotel Babel, LCF, s. nouă, 1997,
8, 7; Nicolae Bârna, ~ – avataruri ale unei
imaginarul decadent al unei sexualităţi
repatrieri literare, CNT, 1998, 18, 1, 10–11; Ion orgiastice, proiectat asupra mediului industrial
Simuţ, Criza romanului?, F, XXXIV, 1998, 7–8, comunist.
5–6; Tudorel Urian, „Romanul românesc parcurge
un drum dramatic”, F, XXXIV, 1998, 11, 38–41; Laura Lazăr, EX, XXVIII, 1996, 10–11–12, 33;
Dan Perşa, TMS, s. nouă, II, 1997, 11, 6; Bârna, ***, BNR, XLVI, 1997, 12, 95; Ion Roşioru,
Ţepeneag, 216–254; Buciu, Ţepeneag, 36–38, MET, VIII, 1997, 3, 3; Al. Th. Ionescu, VTR,
232–233; ***, Dicţionar analitic, II, 134–136 (Ion XXVII, 1998, 7, 41; Eugen Curta, VTR, XXVII,
Vartic); Irina Petraş, ~ sau cele trei sfere, APS, XI, 1998, 7, 43.
2000, 3, 8–10; Dimisianu, Lumea criticului, 170–
A. T.
174; Micu, Literatura, 317; Urian, Proza, 60–62.
V. şi Zadarnică e arta fugii, 1991.
URICARU Eugen, O cale de ieşire, LTI,
L. Pv. 1996–1997, 20, 97–101; Cel mai „valabil”
lucru din lume, VR, XCII, 1997, 1–2, 49–58,
ŢUGUI Haralambie, Partea fieroasă şi fragmente din romanul Supunerea.
partea lemnoasă, fragment din romanul Arma
de tărie, VAR, VII, 1996, 6, 15, 22–23. A. T.
A. T. URSA George, Cronică din vremea tătarilor,

în vol. Cronică din vremea tătarilor. Pâine şi
UNGUREANU Dumitru, Cartea păcatelor. mortar. Romane, II, Bucureşti, Editura
Roman fără titlu, Timişoara, Marineasa, Societăţii Scriitorilor Români, 1996, p. 5–125.
1996, 150 p. Cu o pref. a autorului. Roman Cu o caracterizare pe coperta a IV-a de Mihai
socio-pornografic. În anii ’80, într-un mic Prepeliţă şi cu o pref. a autorului. Vol. mai
oraş de provincie a cărui viaţă palpită în jurul cuprinde două poezii, Omul umil şi Sabia.
uzinei, copilul lui Grigore Mântuleasa, Microroman social. Conceput exclusiv ca un
monolog interior, textul propune o critică vremea tătarilor (1996), ca o formă ultimă a
socială şi ideologică a lumii comuniste a decepţiei, îşi pune capăt zilelor.
anilor ’60, care pe alocuri capătă accente
vituperante. Solitar şi autodidact, refuzând A. T.
orice formă de integrare socială, autorul
URSACHE Magda, Astă vară n-a fost
acestei lungi diatribe, Nelu, este un
vară…, Iaşi, Institutul European, 1996, 369 p.
explorator al mediilor periferice, care
(Inorog, 10). Cu o pref. de Luca Piţu. Roman
frecventează mahalaua, bâlciul ori boema în
realist cu tentă autobiografică. Naraţiunea
căutarea proletariatului autentic, necorupt de
urmăreşte destinul Liei Alexianu, din 1958
privilegii şi de conformism. Descoperind, la
până la Revoluţie, evocând ultimii ani de
capătul unei vieţi petrecute printre
liceu, studenţia şi activitatea sa în mediul de
marginalizaţi, neputinţa de a regăsi „farmecul
cercetare filologică. Descendentă a unei
discret al proletariatului”, personajul se
familii burgheze persecutate după instaurarea
sinucide. Atracţia rimbaldiană pentru mediile
regimului proletar, protagonista îşi fabrică un
colorate de la periferia societăţii comuniste
mit al inaderenţei la valorile societăţii
asigură romanului un material epic particular,
comuniste şi, periodic, retrăieşte sentimentul
ratat, din păcate, prin tratarea monotonă.
inadaptării. Biografia Liei Alexianu e
A. T. marcată de reîntoarcerea obsesivă la figura
tatălui, fost avocat în România interbelică.
URSA George, Pâine şi mortar, în vol. Acesta, în vara anului 1958, înainte de a fi
Cronică din vremea tătarilor. Pâine şi arestat, se sinucisese. Cartea amplifică, prin
mortar. Romane, II, Bucureşti, Editura reveniri succesive, semnificaţia acestui act,
Societăţii Scriitorilor Români, 1996, p. 127– înţeles ca o ipostază eroică a rezistenţei
204. Cu o caracterizare pe coperta a IV-a de anticomuniste. Paginile de evocare a
Mihai Prepeliţă şi cu o pref. a autorului. Vol. pregătirii sinuciderii la care participă întreaga
mai cuprinde două poezii, Omul umil şi familie se reţin prin explorarea unei
Sabia. Microroman social. Asemenea situaţii-limită care obligă personajele să
conştientizeze şi să asume realitatea
celuilalt roman al aceluiaşi autor, Cronică din
dramatică a unei morţi anunţate.
vremea tătarilor (1996), ≈ este conceput ca
un lung monolog interior, care pe alocuri
***, RL, XXIX, 1996, 31, 5; ***, BNR, XLVI,
capătă accente vituperante. Oferind variaţiuni 1997, 12, 95; Geo Vasile, LCF, s. nouă, 1997, 20, 16.
pe tema opoziţiei dintre proletarii
marginalizaţi şi cei privilegiaţi, cele două A. T.
romane nu se diferenţiază decât prin câteva
elemente superficiale, care privesc identitatea VACARIU Dumitru, Cronica regatului
blestemat, Iaşi, Timpul, 1996. „Scriitorul
personajului principal. Monologul este
cantonează [...] în acelaşi spaţiu concentra-
atribuit aici unui muncitor, Nae Gheorghe, zis
ţionar, doar că privirea sa trece acum dincolo de
Costică, nemulţumit de condiţiile de trai, de
trauma personală, cuprinzând un întreg popor,
lipsa mâncării şi de precaritatea igienei din supus unui diabolic proces de imbecilizare”
timpul dictaturii comuniste. În ciuda unui (Nicolae Turtureanu).
univers de preocupări legate strict de
satisfacerea nevoilor materiale, personajul Nicolae Turtureanu, Un roman al deriziunii,
urmează o schemă stereotipă a destinului CRC, 1996, 19–20, 10.
personal şi, asemenea eroului din Cronică din A. T.
271 AGÂRBICEANU Ion 1997
VĂDUVA Gheorghe, Orb în lumină, consemnează desfăşurarea luptelor de la

Bucureşti, E. M., 1996, 304 p. Fragment: Mărăşti şi Mărăşeşti, această mărturie „de
Orbul luminii (romanul e anunţat iniţial cu generaţie” ascunde, abia camuflată, evocarea
titlul Orbul luminii), VAR, V, 1994, 6, 10– pios-naţionalistă a unei istorii idealizate.
11. „Deşi apărut după Muntele iernii (1992),
≈ are acţiunea plasată înaintea acestuia. În – Ploieşti, Tempus, 1996; Ploieşti, Tempus,
garnizoana unde îşi are comandamentul 1998.
divizia comandată de Gheorghe Vâlceanu se
petrec evenimente care constituie, de fapt, ***, UC, II, 1992, 5, 14; Alex Ştefănescu, RL,
XXIX, 1996, 28, 4 ; Florin Costinescu, CUN, I,
începutul revoltei din decembrie 1989. […]
1996, 13, 3; ***, UC, VI, 1996, 9, 15; Mihaela
Romanul se dovedeşte o reconstituire onestă,
Ţiclete, TR, s. nouă, IX, 1997, 11, 4; ***, GAC,
destul de fidelă, a acelor momente asupra
cărora fiecare pare să deţină adevărul său” VIII, 1997, 1–2, 76–78.
(Nicolae Baboi). A. T.
***, UC, VI, 1996, 10, 15; Nicolae Baboi, ZLOTEA Mircea, Insula Disperării, frag-
Romanul ca un reportaj mai lung, VAR, VIII, ment de roman, AST, 1996, 1–2–3, 122–123.
1997, 6, 18–19, 21.
A. T.
A. T.
VLASIU Ion, Happening, fragment din 1997

romanul Nebunul din turn, TR, s. nouă, VIII,
1996, 28, 8–9. AGÂRBICEANU Ion, Prăbuşirea, în vol.
Opere, XV, Bucureşti, Minerva, 1997, 344 p.
A. T. Ed. îngr. de Mariana Iova şi Victor Iova. În
ms. a mai purtat titlul Familia Creţu.
VOICU Alexandra, Aşa trăit-a Cartazar, Fragmente: ≈, TR, IV, 1960, 15, 4–5; Ruleta,
fragment de roman, CNT, 1996, 39, 7. GL, X, 1963, 22, 3; ≈, MS, V, 1974, 1, 60–69.
A. T. Roman social şi de analiză psihologică.
„Orgoliul puterii şi lăcomia de avere ale lui
VULPESCU Ileana, Carnetul din port-hart, Ion Creţu se convertesc, într-un moment de
Bucureşti, Eminescu, 1996, 475 p. Cu o notă criză biologică, într-o nepotrivită pasiune
bio-bibliografică. Fragment: ≈, LTE, II, 1992, erotică pentru o femeie tânără, cu un psihic
1, 8, 15. Roman realist. Evocare a societăţii detracat de patima jocurilor de noroc”
româneşti interbelice din perspectiva a două (Gheorghe Pienescu).
cupluri de pensionari, Daniel şi Marina Vatamaniuc, Agârbiceanu, 144–145; Zaciu,
Şerban, respectiv Sanda şi Mitică Băncilă, Agârbiceanu, 211; Regman, Agârbiceanu, 13, 207;
care îşi trăiesc senectutea în anii regimului Gheorghe Pienescu, Precizări pe marginea unui
comunist. Naraţiunea împleteşte rememorările „roman”, MS, V, 1974, 1, 58–60; Vatamaniuc,
nostalgice cu explorarea unui conflict între Agârbiceanu. Biobibliografie, 63, 483; Scriitori
generaţii, care îi opune pe părinţii care s-au români; Miruna Mureşan, UC, VII, 1997, 9, 7;
sacrificat în numele idealului naţional, Z. Ornea, Un roman inedit al lui ~, RL, XXX,
1997, 43, 9. V. şi D. C. R. R., Căsnicia lui
copiilor care emigrează în Occident, în
Ludovic Petrescu, 1912.
căutarea unei salvări individuale. Întreţesută
cu fragmente dintr-un jurnal de front, care I. I.
1997 ALB Lia 272
ALB Lia, Senioria ţărănească, Arad, Mirador, relevant prin simpla etalare a unui exces de
1997, 297 p. Roman de dragoste, dublat de mizerie, zoaie şi nefericire.
unul de familie. Lia, descendentă a unei vechi
familii din Nădlac, a cărei istorie este evocată Miruna Mureşanu, Proză românească, UC,
VIII, 1998, 2, 5; Dan C. Mihăilescu, Proza „de
copios, cu precădere sub aspectul suferinţelor
urât şi mizerie”, DOI, IX, 1998, 22, 14; ***,
îndurate pe vremea comuniştilor, se
Proză scurtă şi roman, F, XXXIV, 1998, 10, 55;
îndrăgosteşte de actorul Radu Roman, ruda
Boerescu, Păcatele, 84–86; Geo Filişanu, Între
sa, de care se apropie cu ocazia unui
Scylla şi Caribda vieţii noastre, VR, XCV, 2000,
spectacol teatral la Arad, la câţiva ani după 12, 130–131.
evenimentele din decembrie 1989. Bărbatul,
care ignora relaţia lor de familie, face parte M. M.
din acelaşi clan, Caba, cu adânci rădăcini în
istoria Banatului multietnic, a cărui ascendenţă AMORAN Lucian-Claudiu, Deriva,
neaoş-românească, sugerată şi prin titlul Bucureşti, Editura Fundaţiei Luceafărul,
cărţii, învaţă să o preţuiască. Pentru scurt 1997, 196 p. Probabil un roman psihologic.
timp, fără a întâmpina, de fapt, reacţia celor
din jur, Radu Roman reuşeşte să plece, ***, RL, XXX, 1997, 20, 4; Geo Vasile, Ieşirea
eroului din laşitate, LCF, s. nouă, 1997, 14, 10.
împreună cu iubita sa, la Veneţia, deşi aceasta
era căsătorită. Cu accente patetice, mai ales în I. I.
evocarea persecuţiilor din primele decenii de
comunism, scrierea reuşeşte să-şi tempereze ANDREI P., Nendre cel bucuros, fragment
tonul atunci când urmăreşte cazuistica de roman, UNO, VIII, 1997, 1, 19–20.
relaţiilor inter-umane, evoluţia sinuoasă a
I. I.
unor sentimente contradictorii.
Florin Bănescu, Un debut remarcabil, OPR, II, APOSTOAIA George, Alertă la poliţie,
1997, 3–4, 281–282. Bucureşti, Editura Ministerului de Interne,
1997, 136 p. (Police Club). Roman poliţist.
I. I.
I. I.
ALDULESCU Radu, Istoria eroilor unui
ţinut de verdeaţă şi răcoare, Bucureşti, ARGHEZI Baruţu T., Dincolo de zare,
Nemira, 1997, 250 p. (Purgatoriu). Roman cu Oradea, Anotimp şi Abaddaba, 1997. „Un
tentă naturalistă inspirat din lumea periferiei roman al Mărţişorului, un jurnal autobiografic
bucureştene, în perioada trecerii de la regimul [...], contribuţie majoră la configurarea
comunist la democraţie. Personajul principal, portretului unei personalităţi şi a unei ambianţe
Aurel (zis Relu) Golea, întreprinde o speciale” (Ion Davideanu).
adevărată expediţie, împreună cu prietenii săi
Andrei Ilieş şi Laur Trandafir, căutând să I.[on] D.[avideanu], F, XXXIV, 1998, 9, 92.
scape de o viaţă mizeră şi lipsită de orizont I. I.
prin trecerea ilegală a graniţei, la Timişoara.
Evenimentele din Decembrie 1989 le schimbă ARION George, Nesfârşita zi de ieri,
planurile. Poezia frustă a sexualităţii traduce, Bucureşti, Flacăra, 1997, 271 p. Fragment:
fizic, nevoia de apropiere şi căldură Pământ gol (romanul e anunţat cu titlul Pioni
sufletească. Naraţiunea este bine condusă, dar pentru rege), LCF, s. nouă, 1996, 32, 8–9.
autorul nu reuşeşte să instituie un spaţiu epic Roman politic cu tentă poliţistă. Restituie, în
273 BARBUL Florica 1997
mod tensionat, o potenţială cabală, pusă la aplomb şi cu o isteţime bine strunite epic,
cale, din motive politice, de serviciile secrete căile pe care se ajunge la facerea şi desfacerea
internaţionale, pentru înlăturarea fizică a unor cupluri în preziua evenimentelor din
regelui Mihai, cu ocazia uneia din revenirile decembrie 1989. Acţiunea se petrece la
sale în România. Craiova, în mediu spitalicesc. Greu de înţeles,
totuşi, dedicaţia de pe p. de gardă, implicând
I. I.
un mesaj subliminal: „Soţului meu, cu
dragoste”.
BABOI Stelian, Fenomenologia iubirii,
fragment de roman, DAC, VIII, 1997, 24, I. I.
47–49.
BANDRABUR Ionel, Ora astrală a
I. I.
României, Focşani, Sogend, 1997, 104 p.
BACIU Dorin, Frumosul Paraniv. Roman de Biblioteca Academiei Române Bucureşti
dragoste, Botoşani, Axa, 1997, 185 p. În ciuda (catalogul electronic).
subtitlului, este vorba mai degrabă de un
I. I.
roman social şi de atmosferă. Paraniv, bărbat
cu o ereditate încărcată, iubit cu patimă de
BARBU STOIAN Filoteea, Iubire de
femei, îşi duce viaţa într-un târg moldovenesc
septembrie, Bucureşti, Semne, 1997, 162 p.
a cărui abulie somnolentă, bine sugerată
Roman de observaţie psihologică şi socială,
stilistic, este tulburată doar de apariţia mişcării
în care epicul şi personajele, plasate în
legionare. Incapabil să evalueze corect
România primului deceniu postcomunist, sunt
violenţa membrilor săi, după căsătoria din
inconsistente, iar analiza (bazată pe discursul
interes cu o prinţesă bătrână, Enacovici,
indirect liber) nu depăşeşte nivelul unor
Paraniv sfârşeşte la stâlpul infamiei, sub biciul
notaţii pretins subtile, în fond banale însă, ca
a doi torţionari, Petrescu şi Dâmboviţeanu,
de jurnal mediocru.
conduşi de un malefic Iordan, care-şi răzbună
astfel pierderea propriei logodnice, sedusă de Gabriel Avăcăriţei, LCF, s. nouă, 1997, 41, 16.
Paraniv. Acţiunea se petrece în partea a doua a
anului 1940, prevestitor al unor timpuri L. Pv.
zbuciumate. Performante rămân, în prima parte
a cărţii, formele evocării. Acţiunea înaintează BARBUL Florica, Soţiile domnului Ionescu,
lasciv, într-un perimetru al percepţiilor Timişoara, Mirton, 1997, 109 p. Cartea a
modificate, cu moliciuni infinitezimale, într-o suferit prelucrări, fiind retipărită cu titlul
straneitate de tip sud-american, care se pierde Iuliana (1998). Roman de familie, cu
în partea a doua, stilisticeşte tributară acţiunea plasată în Bucureşti şi în Italia, în
obiectivităţii reci, explicative. ultimele trei decenii ale sec. XX. Construcţia
de caractere şi conflictul epic suferă de un
Maria Baciu, HPR, 1998, 1, 13; Carletta-Elena supărător schematism, frazarea eşuează
Brebu, ATN, XXXVI, 1999, 2, 5. adesea în formulări stereotipe, discursul
romanesc fiind, în ansamblu, nerelevant sub
I. I.
raport estetic.
BANCEA Melania, Iubire cu înlocuitori,
– Iuliana, Timişoara, Mirton, 1998.
Târgu-Mureş, Edipus Tipo, 1997, 158 p.
Roman de cazuistică afectivă. Restituie, cu L. Pv.
1997 BĂILEŞTEANU Jean 274
BĂILEŞTEANU Jean, Geniul şi critic literar. Conform notaţiei din finalul

închipuirea, Craiova, Editura M. J. M., 1997, textului, cartea a fost scrisă între 1945–1947
230 p. Conform unei notiţe de pe ultima şi revăzută în 1992. Este publ. în 1997, la
pagină, ≈ a fost scris între aprilie 1985 şi 7 insistenţele editurii – după cum reiese din
aprilie 1987. Roman erotic, a cărui acţiune se postf. Roman psihologic. În România
petrece într-o Românie a anilor ’60. Tema primilor ani de după cel de-Al Doilea Război
filozofică anunţată în titlu eşuează din Mondial, Adrian Doinaru, dezamăgit în urma
primele pagini, datorită reflecţiilor mediocre unei iubiri ratate, se retrage în provincie,
prin intermediul cărora protagonistul, Tretie devenind profesor de ţară. Discursul confesiv
Răbdare, se autocaracterizează. De altfel, al personajului, pe care se bazează romanul,
această temă este abandonată apoi cu totul, dezvăluie motivaţiile principiale, psihologice,
iar romanul se complace în relatarea unor ale deciziei sale.
aventuri galante, de mahala provincială, ale
unui alt personaj, Puiu Dinescu. Constantin Dram, Între Tristan şi Don Juan
(sau pagini de tinereţe adunate în roman), CL,
Tudor Nedelcea, De la Poiana lui Iocan la CXXXI, 1997, 5, 16; Marian Chirulescu, GAC,
Valea Desnăţuiului, TG, I, 1999, 4–5, 24–27. VIII, 1997, 1–2, 67–68.
L. Pv. C. T.
BĂRAN Vasile, Dracula. Adolescentul BLAJ Emilian, Seniorii din casa scărilor,
blestemat, Bucureşti, For You, [1997?], 152 p. fragment din romanul Gumă de mestecat,
„Autorul a purces la o amplă documentaţie, pe LCF, s. nouă, 1997, 31, 8–9.
urmele prinţului valah Ţepeş, în Turcia,
M. M.
Ungaria, Austria, urmărind descrierea
adolescenţei acestuia” (Viorel Sâmpetrean).
BODEA Sabin, Preţul unei greşeli, Arad,
Viorel Sâmpetrean, Ţepeş, nepotul domnului, Viaţa Arădeană, 1997, 144 p. Cu o pref. de
AZI, 1999, 10, 5. Florin Bănescu. Ilustraţiile, de o calitate
îndoielnică, sunt semnate de Ion Chihaia Ionuţ.
I. I.
Conform pref., cartea a fost scrisă în anii ’70.
Roman de dragoste, cu acţiunea plasată în
BĂRAN Vasile, Mierea din nevasta altuia,
România anilor ’70. Scenariul relaţiei erotice
Bucureşti, Scripta, 1997, 155 p. Cu o pref. de
dintre Emilia şi Radu (personajele principale)
Fănuş Neagu. Roman realist, evocând scene
din viaţa mic-burgheză, banală, a grefierului suferă de toate clişeele literaturii melodramatice
Aureliu Bretan, în perioada comunistă. Titlul de raftul al doilea.
se referă la aventura soţiei acestuia, Maria C. T.
Bretan, cu un prieten al familiei.
BOGZA Daniel, Femeia de dincolo, Baia
Gheorghe Marin, UC, VII, 1997, 6, 4.
Mare, Helvetica, 1997, 106 p. Roman de
C. T. dragoste, cu acţiunea plasată în mediul
citadin contemporan, legat de problematica
BĂRBULESCU Simion, Marea iubire relaţiilor intra şi extraconjugale. Scriitura
(Mărturisirile lui Adrian Doinaru), Piteşti, sigură şi alertă, la persoana întâi, contribuie
Carminis, 1997, 156 p. Cu o postf. de în chip evident la ocolirea clişeelor specifice
Carmen Iordăchescu, intitulată Romanul unui genului. Analiza psihologică ar fi putut avea
275 CARACALEANU Petre 1997
nuanţări, dar profilul protagonistei, precum şi 3; III, 1999, 1; IV, 2000, 9. Roman al vieţii
natura personajelor cu care aceasta intră în monahale.
relaţie, rămân, până la urmă, convingătoare şi
C. T.
autentice.
C. T. CALAFETEANU A., Patimă şi vis, Bucureşti,
Romfel, [1997?], 384 p. Roman social, cu
BOROIANU Petru, Dragoste şi război, Iaşi, palide inserţii de analiză psihologică, ce
Periscop, 1997, 218 p. Roman de dragoste. urmăreşte rapida disoluţie morală şi
Scenariul amoros, derulat pe fondul celui de- profesională a doctorului Crab, chirurg de
Al Doilea Război Mondial, în România şi în mare valoare deontologică, sub acţiunea unui
Germania, îi are ca protagonişti pe nemţoaica anturaj viciat. Hibrid prozastic, de o
Iulia Klauss şi pe ofiţerul român de aviaţie artificiozitate şi un tezism cvasigrotesc.
Doru Daniel. Literatură de consum.
Simion Bărbulescu, LCF, s. nouă, 2000, 20, 16.
L. Pv.
D. G. B.
BOROSCHI Teodor, Ultima evadare, [Alba
Iulia], Generis, 1997, 124 p. Roman de CALOMFIRESCU Nicolae, Paradisul
detenţie. Inginerul Traian Mureşan este închis obligatoriu, [Bucureşti?], Viitorul Românesc,
într-o puşcărie de drept comun, pentru 1997, 213 p. Roman al „vrajei şi
tentativa de trecere frauduloasă a graniţei caraghioslâcului provinciei”, cum spune pe
(contextul istoric şi politic este cel al copertă Dumitru Radu Popescu, ce evocă un
României din anii 1990–1991). Romanul crâmpei din viaţa târgului Severinului, la
conţine imaginea realistă, autentică şi intens finele celui de-Al Doilea Război Mondial. Cu
colorată a vieţii de detenţie şi a personajelor sensibilitate şi duioşie temperate de ironie, cu
care populează universul concentraţionar. multă nostalgie şi tot atâta tandră înţelegere,
epicul comunică farmecul inconfundabil al
L. Pv. unui lumi încremenite într-un prezent aparent
meschin, abstras cursului dramatic al istoriei.
BRADU Mihai, Aik, Şoimarul, Bucureşti,
Semne, 1997, 229 p. Roman rural. Măruntele Miruna Mureşan, UC, VIII, 1998, 11, 11; Dan
întâmplări din lumea satului românesc al Buciumeanu, TG, II, 2000, 1–3, 44–46.
anilor ’50–’60 şi personajele de acolo devin, D. G. B.
pe firul memoriei unui narator conştiincios,
imagini legendare, uneori aproape fantastice, CANGE Radu, Paznicul muzeului,
ale unui univers care-şi conţine aura de fragment de roman, CNT, 1997, 47, 8–9.
mister. Temă stereotipă, tratată comun.
Talentul de povestitor al autorului e, totuşi, D. G. B.
evident. Fragmentul critic tipărit pe coperta a
patra, semnat de Ion Ţugui, supralicitează CARACALEANU Petre, Oraş liniştit,
valoarea cărţii. Bucureşti, Mira, 1997, 130 p. Roman dedicat
memoriei militarilor căzuţi în timpul
L. Pv. revoluţiei din decembrie 1989. Ca text, nu
trimite la evenimentul invocat decât prin
BUCUR Marin, Nor deasupra muntelui, moartea violentă a personajului central, în
apărut în f. rev. ALC, I, 1997, 7–11; II, 1998, rest cartea axându-se, cum spune chiar
1997 CARAGHIAUR Eugen Enea 276
autorul, pe descrierea „servituţilor aplatizante ***, RL, XXXI, 1998, 10, 4.

ale vieţii de cazarmă”. Mutat disciplinar în
garnizoana unui molcom târg de provincie, D. G. B.
tânărul ofiţer Lucian Alexandrescu, deşi om
al datoriei, trăieşte un confuz sentiment al CĂRĂŞEL Aurel, La capătul spaţiului,
ratării. Schematismul discursiv al psihologiilor Bucureşti, Nemira, 1997, 240 p. Roman
şi pasta diluată a picturii sociale califică science-fiction.
efortul artistic al scriitorului. Voicu Bugariu, ANT, 1997, 548–549, 4–5.
D. G. B. D. G. B.
CARAGHIAUR Eugen Enea, Visuri şi CÂRCU Victor, fragment de roman,

tentaţii, Bucureşti, Pan-Arcadia, 1997. Roman Visul lui Luca, O, s. nouă, 1997, 7, 12.
social, anunţat ca făcând parte din Trilogia
umbrelor, care ar mai cuprinde vol., neapărute D. G. B.
încă, O frescă de societate şi Istoria PNŢ în
luptă cu Carol al II-lea. Desfăşurată pe două CERANU Nina, Crinul, cofetărie pentru
planuri, acţiunea urmăreşte viaţa familiei lui doamne, Timişoara, Eubeea, 1997. Apariţie
Ştefan, „căpetenie şi seminţie scăpătată” menţionată pe coperta a IV-a a romanului
(Constantin Dumitrache), dar şi viaţa României Cartea morţilor (1998), de acelaşi autor.
reîntregite dintre cele două războaie mondiale. D. G. B.
Constantin Dumitrache, LCF, s. nouă, 1998, 32, 4.
CERNESCU Lazăr, Neamurile, Beiuş,
D. G. B. Buna Vestire, 1997. Face parte din ciclul cu
acelaşi titlu, ce mai cuprinde romanele
CARP Firiţă, Cel mai aproape de fericire, Patimă şi iubire (1998), Nunta (2001) şi
Bucureşti, E. M., 1997, 219 p. Face parte Muntele (2001). „Un oarecare Sabin îşi
dintr-un ciclu ce mai cuprinde romanele Ce povesteşte viaţa, avatarurile ei numeroase şi
mult te iubesc (1991) şi Legătura de dragoste dramatice” (Viorel Gheorghiţă).
(1994). Roman de dragoste. Locotenentul de
grăniceri Ştefan Moldovan e recompensat, Viorel Gheorghiţă, ARCA, IX, 1998, 10–11–
pentru profesionalismul probat în lupta cu 12, 189–191.
traficanţii din zona Moldova-Nouă, cu un sejur D. G. B.
de două săptămâni în Sicilia, unde trăieşte o
neaşteptată poveste de iubire cu insulara Gina. CERNEŢ Laurenţiu, Jocul de-a Robinson,
Derulat la persoana întâi, discursul epic Timişoara, Eubeea, 1997, 97 p.
proiectează o dramă a indeciziei. Nervul bine „Microromanul [...] trebuie observat prin două
strunit al scriiturii pare a vorbi de un prozator coordonate – una care urmăreşte modul de a-ţi
de incontestabil talent. construi o nouă lume, un alt traiect existenţial,
iar cealaltă care surprinde momentele de
Gheorghe Marin, UC, VII, 1997, 11, 10; V. M., revenire a memoriei” (Alexandru Ruja).
VAR, VIII, 1997, 11, 31.
Radu Ciobanu, OPU, IV, 1998, 1, 5; Liviu
D. G. B.
Grăsoiu, LCF, s. nouă, 1998, 10, 11; Ruja, Parte,
II, 23.
CĂLĂUZ Camelia, Destin, Baia Mare,
Omega, 1997, 96 p. D. G. B.
277 CHIFU Gabriel 1997
CHICET Isidor, Înmulţirea greierilor, CHIFU Gabriel, Maratonul învinşilor.

Timişoara, Marineasa, 1997, 140 p. „Romanţ Addenda la o nuvelă de Kafka, Bucureşti,
balcanic”, într-o încadrare voit ironică a Cartea Românească, 1997, 300 p. Radiografia
autorului, ≈ este o carte născută din plăcerea unui caz de conştiinţă. La patruzeci de ani,
taifasului şi din convingerea eului narator că Andrei Demetriad, intelectual de provincie,
înainte de a fi un popor de hoţi, noi, românii, „dotat” cu soţie, copil, post de redactor la o
suntem unul de rapsozi. În seara zilei de gazetă literară şi o oarecare notorietate în
vineri, 15 decembrie 1989, în preziua materie de versificaţie, înţelege că în viaţa sa
declanşării evenimentelor de la Timişoara, a apărut un enorm gol pe care zadarnic
ghereta ofiţerului de serviciu al unei încearcă să-l umple. Cum ne aflăm în
întreprinderi miniere din zona Orşovei se România ultimilor ani ai dictaturii ceauşiste,
deschide pentru o noapte universului ascultăm povestea unui om căzut pradă
angrenajelor implacabilului mecanism al
miraculos al poveştilor, umplându-se de
represiunii, riscând nu atât pierderea libertăţii
lumina verbului creator de lumi şi de destine
ori suprimarea fizică, cât dezechilibrul
noi, formă compensatorie de rezistenţă în faţa
mental. Invadat de teamă, izolat perfid în plan
vitregiilor istoriei. Catalizatorul stării de
social, înstrăinat treptat chiar şi de propriul
graţie nu mai este licoarea hangiţei
sine, protagonistul ajunge să trăiască tot mai
sadoveniene, ci prezenţa greierilor, cei despre acut sentimentul încarcerării într-o altă
care Platon spunea că ar fi oameni kafkiană Colonie penitenciară. Deşi conştient
preschimbaţi de Muze în neobosiţi cântăreţi. de tot ceea ce se petrece în juru-i, în bună
Tudorel Şcheianu, şeful de schimb – fire măsură şi datorită unei considerabile doze de
pasională, voluntară, de aventurier romantic, candoare ce se încăpăţânează să-l locuiască şi
fascinat de lumea cărţilor – şi mai tânărul său să-l facă să mai creadă în oameni, Andrei
coleg, Electronistul, sunt amfitrionii şi constată exasperat cum neputinţa îl
principalii susţinători ai acestui inedit regal acaparează, paralizându-i voinţa. Frica de
epic, la un Han al Ancuţei cu puţini care permanent pomeneşte nu e însă suficient
„muşterii”, toţi bieţi simbriaşi proletari. Până de mare ca să-i impună o reacţie sănătoasă,
să rămână doar ceea ce, cu năduf, pretinde după cum nici formele de nesupunere la care
autorul că ar fi acest text, „un roman de apelează nu au consistenţă, el rămânând, de
dragul romanului”, ≈ este şi un foarte fapt, un poetaş neascultător, prizat întâmplă-
inteligent metaroman, o meditaţie textualistă tor de cercul radiofonic al Europei Libere. În
despre ce ar trebui să fie, dar, mai ales, rest, duce o existenţă confuză, fără altă
despre cum anume ar trebui să fie acest consecvenţă decât sporadicele însemnări
obiect cultural. Ingineria savantă a convenţiei jurnaliere, din care se va naşte romanul. Un
epice e demontată printr-o ingenioasă punere haos rotund, înecăcios, ale cărui limite, cu cât
în abis şi prin reducerea la esenţă a se străduieşte să le anuleze, cu atât mai mult
problematicii, din povestea tomitană a se strâng în juru-i. Starea de rău comunicată
mozaicului desprinzându-se o simplă şi solidă pierde, treptat, din determinările socio-
concluzie: literatura e poveste şi convenţie, politice, intrând în zona mai largă a umanului
altfel spus, accept senin al unei „iluzii ultragiat, romanul fiind, până la urmă,
oglinda nefericirii structurale a unei întregi
aproape perfecte”.
generaţii. De aici şi interesul suscitat, ≈ fiind
Dumitru Dem Ionaşcu, ARLA, III, 1999, 6, 14. bine primit de critica de specialitate, nu atât
pentru problematica angajată (condiţia
D. G. B. intelectualului sub dictatură, a acelei conştiinţe
1997 CICERION 278
care nu găseşte ieşirea salvatoare compen- II, 1997, 1, 18. ~ „construieşte un univers [...]
satorie din criză şi care, din clipa implicării realist fantastic, posibil oricând şi oriunde”
politice opoziţionale, acceptă ispita nefiinţei, (Miron Scorobete).
simţind chiar un soi de frenetică atracţie
înspre aceasta), cât pentru drama anunţată Miron Scorobete, TR, s. nouă, IX, 1997, 30–32, 4.
anterior. Numai aşa se explică de ce literaţi D. G. B.
de marcă aparţinând deceniului şase al sec.
trecut, deşi conştienţi – ca, de altfel, autorul CIOROIU Constantin, Portret neterminat,
însuşi (v. Capitolul autorului) – de eşecul fragment de roman, TMS, s. nouă, II, 1997,
artistic al demersului, au avut răbdarea de a 11, 9.
duce la capăt lectura, cu sentimentul că parcurg
povestea propriei lor vieţi, a propriului lor eşec. D. G. B.
Imaginat, aşadar, ca proiecţie a depersonalizării
intelectualului sub dictatură, romanul lui ~ CIOROIU Constantin, Singur cu Tebaida,
rămâne o onestă, deşi exasperantă, prin fragment din romanul Războiul scoicilor, TMS,
prozaismul materialului şi al discursului epic, s. nouă, II, 1997, 5, 8,15.
depoziţie jurnalieră optimizată. „Un roman
D. G. B.
deschis, mai mult al întrebărilor decât al
răspunsurilor” (Mircea Iorgulescu).
CIULEI Aurel, Femeia din vis, Bucureşti,
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe AP & P, 1997, 148 p.
anul 1997.
***, RL, XXXI, 1998, 22, 4.
Nicolae Motoc, Dincolo de camera obscură,
TMS, s. nouă, III, 1998, 1, 1; Ştefan Borbély, P, D. G. B.
IX, 1998, 1–2, 4; Ioan Lascu, F, XXXIV, 1998, 2,
21–24; Monica Spiridon, Priveşte înapoi cu ' CODRESCU Andrei, Contesa sângeroasă,
mânie, LCF, s. nouă, 1998, 6, 11; Miruna tr. din lb. engleză de Cornelia Bucur,
Mureşan, UC, VIII, 1998, 3, 4; Gabriel Dimisianu, Bucureşti, Univers, 1997, 319 p. (Ithaca.
RL, XXXI, 1998, 9, 4; Victor Cubleşan, APS, IX, Scriitori români din exil). (În lb. engleză: The
1998, 4, 7; Al. Th. Ionescu, VTR, XXVII, 1998, 4, Blood Countess, New York, Simon &
50–51; Doru Pop, ST, XLIX, 1998, 6, 30–31; Ioan
Schuster, 1995). Cu un cuvânt înainte şi o
Stanomir, Colonia penitenciară, LCF, s. nouă,
pref. ale autorului. Roman istoric ce rescrie,
1998, 23, 9; Cristina Chevereşan, O, s. nouă, 1998,
4, 14; Constantin Dram, CL, CXXXIII, 1999, 4, după documente, biografia contesei maghiare
23; ~, Despre fluturi, fantasme şi furnici, O, s. Elisabeta Bathory (1560–1613), monstru
nouă, 1999, 1, 4–6. sangvinar obsedat de gândul nemuririi şi al
frumuseţii veşnice, pentru atingerea căruia se
D. G. B. dedă unor oribile masacre. Cartea reprezintă
şi o meditaţie în marginea eşecului teoriilor
CICERION, Fantoma de la cazino, Bucureşti, eugenice asupra dezvoltării umanităţii.
Mondocart Pres, [1997?], 238 p. Roman
Depoziţia pe care americanul Drake Bathory-
poliţist.
Keresztur, descendent al protagonistei, o
D. G. B. aduce în faţa procurorului statului New York,
în urma unui omor săvârşit la Budapesta,
CIOROBEA Petrişor, Casabarassa, constituie, în fapt, actul demascării unui fond
fragment din romanul cu acelaşi titlu, ARLA, de violenţă a cărui bestialitate progresul
279 CONSTANTINESCU Mircea 1997
ştiinţific l-a estompat. „Împletirea de XXVII, 1998, 4, 60; Claudiu Groza, APS, IX,
depoziţionar cu cronicăresc, prezentarea 1998, 6, 10; Miruna Mureşan, UC, VIII, 1998, 6,
caleidoscopică a două lumi neliniştite care 4; ***, F, XXXIV, 1998, 10, 55; Ciobanu, Frica,
ajung să fuzioneze de la un punct încolo” fac 249–253; Dimisianu, Lumea criticului, 367–370.
din ≈ „un roman drăguţ, interesant, incitant D. G. B.
mai degrabă” (Arina Petrovici).
COMŞULEA Vichente M., Eroi şi... victime,
The Blood Countess, New York, Simon & I. Staţia de triere, Bucureşti, Vasile Cârlova,
Schuster, 1995. 1997, 175 p.; II. Pavilionul 8, Bucureşti,
Miruna Mureşan, UC, VIII, 1998, 2, 5; Arina Vasile Cârlova, 1998, 172 p. Ambele vol. sunt
Petrovici, VTR, XXVII, 1998, 4, 57–58; precedate de o pref. de General Titus Popescu,
veteran de război. Roman autobiografic. Eroul
D. G. B.
principal Ion Părgaş, zis Oane, este unul dintre
marii mutilaţi din cel de-Al Doilea Război
CODRUŢ Mariana, Casa cu storuri
Mondial. Lupta eroului cu boala, pentru
galbene, Iaşi, Polirom, 1997, 177 p. (Ego).
integrarea în societate, constituie trama
Fragmente: Vânătoarea, CNC, I, 1990, 45,
12–13; Bicu (romanul a fost anunţat cu titlul romanului. Din păcate, conţinutul emoţionant
O iubire furtunoasă), TMS, s. nouă, II, 1997, nu este susţinut de o scriitură pe măsură.
7, 8. Roman psihologic axat pe sondarea M. M.
sufletului feminin. Firul epic urmăreşte
cronica divorţului Liviei, profesoară de CONSTANTINESCU Mircea, Români, vă
treizeci de ani, de soţul ei Dinu. ordon să staţi la coadă!, I–II, Bucureşti,
„Infirmităţile” acestuia – tipice, altminteri, Fundaţia Culturală „Rampa şi Ecranul”,
reprezentanţilor „speciei” (imaturitate, debili- 1997, 351 + 478 p. Fragmente: O competiţie.
tate, egoism, indiferenţă) – rănesc sensibilitatea Un vis. Un cal (romanul a fost anunţat cu
soţiei, nici ea prea sigură pe sine, cu titlul Sfârşit de mileniu în Bucureşti), LCF, s.
antecedente nevrotice, după cum o probează nouă, 1990, 36, 10; Lăcuste şi halate; Şireturi
jurnalul de adolescenţă al personajului, în salam, LCF, s. nouă, 1991, 46, 10; Sfârşit
document căruia i se alătură un altul, de de mileniu în Bucureşti, LTE, II, 1992, 6, 8–
maturitate, ambele furnizând materia 9; ≈, LCF, s. nouă, 1995, 18, 8–9. Frescă a
romanului şi, implicit, biografia eroinei. lumii româneşti de la finele veacului XX,
Vieţuirea în plin ceauşism accentuează romanul este şi o cercetare sociologică
dezechilibrul nervos al protagonistei, realizată prin prisma conceptului de „coadă”,
canalizându-i bovarismul spre mizantropie şi invariant al mentalului nostru colectiv,
anxietate. „Romanul psihologic şi de „principalul fenomen social al înserierii
moravuri al ~ [...] impune însă prin calităţi de masive [...], rezumatul perfect al vremurilor
ascuţită observaţie, prin sobrietate şi prin pe care le trăim, definiţia exactă a locului
concizia sa expresivă. Este în totul bine scris unde ne plasăm pe scara progresului şi
şi bine construit, aducând în proza noastră de evoluţiei sociale” (Ştefan Ion Ghilimescu).
azi cel puţin un personaj care se reţine” Sondarea celor mai diverse medii ilustrează –
(Gabriel Dimisianu). motivând-o, totodată – teza că viitorul
Vitalie Ciobanu, CFT, IV, 1997, 9, 4; Gabriel României este sumbru. Cu totul remarcabilă
Dimisianu, RL, XXX, 1997, 48, 4; Ion Apetrei, se dovedeşte verva scriiturii. „Viziunea lui ~
CL, CXXXI, 1997, 12, 16; Romulus Bucur, VTR, probează un optimism temperat sau, dacă
1997 CONSTANTINESCU Vasile 280
vreţi, un pragmatism liric” (coperta a IV-a care face figura confidentului mai „copt”, ce
a cărţii). dezamorsează tensiunile şi capriciile unei
vârste. „Tainică, învăluitoare, cumpănind
G. Marin, UC, VII, 1997, 10, 11; Ştefan Ion exact între detaliile analitice şi înaintarea
Ghilimescu, LCF, s. nouă, 1997, 39, 10. epică, confesiunea profesorului are nobleţea
D. G. B. şi eroismul scrisului sthendalian, dar şi patina
prozei de artă a crepuscularilor mateini. [...]
CONSTANTINESCU Vasile, A opta zi O serioasă şi fermecătoare carte despre
după facerea lumii. Fragment dintr-o piele de comunicarea cu o generaţie marcată de cel
şarpe (roman fantastic, poliţist, metafizic şi mai înalt grad de risc. Al metabolizării
realist socialist), Iaşi, Cronica, 1997. Cu o fragedei, râvnitei libertăţi” (Geo Vasile).
pref. a autorului. Fragmente: De câte ori Geo Vasile, LCF, s. nouă, 1998, 4, 16.
poate cânta un cocoş?, CRC, 1993, 23, 9; 15;
Discurs la un microfon fixat pe o pălărie, D. G. B.
CRC, 1994, 24, 9. Roman parodic. Don
Quijote, doctorand în filosofie, pregăteşte o CRISTEA Valeriu, Bagaje pentru paradis,
teză pe marginea corespondenţei dintre Bucureşti, Albatros, 1997, 337 p. Cu o
Prometeu şi Sisif, demers în care sunt prezentare de Doina Curticăpeanu pe coperta a
IV-a a cărţii. Roman autobiografic. Continuă
antrenaţi universitarii Ilie Săbiuţă, posesor al
seria amintirilor din După-amiaza de sâmbătă
unui ms. rătăcit, cuprinzând un studiu pe
(1988), cuprinzând intervalul iulie 1990 –
tema Preţului metafizic al fasolei, respectiv
noiembrie 1996. Dacă vol. din '88 primea
Pandele Carabăţ, filosof şi el, conferenţiar
coerenţa sensului prin chipul mamei, cel de
sub cupola unui circ. Pentru Dan Mănucă
acum e înnobilat de figura luminoasă a soţiei,
romanul este un eseu (auto)ironic în marginea Doina. „Pe lângă suplinirea omisiunilor
„dramei cunoaşterii. Subtitlul [...] sugerează involuntare ale memoriei şi a unor fragmente
acest fapt, prin invocarea unui simbol eliminate de cenzură din prima secţiune, această
străvechi.” ultimă carte împlineşte rolul revelator al
proiectului scriptural (nu mai puţin existenţial)
Dan Mănucă, Logica şi straniul, CL, CXXXI,
al autorului, Romanul despre rai” (Doina
1997, 9, 12; Constantin Dram, CL, CXXXII, 1998,
5, 20.
Curticăpeanu).
D. G. B. Ileana Ioanid, ALA, VII, 1998, 406, 12.
D. G. B.
CONSTANTINESCU-MĂRĂCINEANU
Ion, Armonie şi amurg, v. Cuibul cu CRISTESCU Maria-Luiza, Ascuţit ca
bibelouri, 1996. tandreţea, Bucureşti, Eminescu, 1997, 110 p.
Microroman de dragoste şi de analiză
COSTACHE Adrian, Regele sperietorilor psihologică. Discursul, preponderent analitic,
de ciori, Bucureşti, Cartea Românească, 1997, axat pe un epic minimal, vine în descendenţa
121 p. (Cartea românească de proză). Cu o celui din romanul anterior, Iadul meschin
fişă bio-bibliografică a autorului. Roman de (1996). Aceeaşi problematică a iubirii
dragoste. Emanuel Steriade, profesor de extraconjugale se îmbină cu sofistica
colegiu, îşi mărturiseşte iubirea pentru Alicia, psihologiei bovarice, precum şi cu aluziile la
una din elevele sale superdotate, în raport cu faimoase modele erotice livreşti. Farmecul
281 DE SABATA Coleta 1997
psihologiei feminine, al „corpului sufletesc”, Octavian Soviany, CNT, 1997, 47, 5; Răzvan
de o poetică luciditate, aminteşte nu întâmplător Voncu, LTE, VIII, 1998, 5–7, 4; ***, F, XXXIV,
de proza Hortensiei Papadat-Bengescu, 1998, 10, 55.
romanciera preferată a ~. În absenţa unor
evenimente epice notabile, fluxul continuei D. G. B.
dezbateri interioare asupra iubirii ascunse,
conjugat cu frazarea ritmată, de o limpezime DAMASCHIN Mircea, Bătrânul astronom
flamand, Bucureşti, Vitruviu, 1997, 155 p.
şi, totodată, de o sofisticare stilistică rară,
Roman de introspecţie ce sondează, pe
imprimă romanului o tentă de lirism inefabil.
fundalul unui Bucureşti aparţinând deceniului
Gabriel Dimisianu, RL, XXXI, 1998, 15, 4; şapte al sec. trecut, echilibrul fragil al fiinţei
Mariana Ionescu, CLIT, II, 1998, 7, 4; Dimisianu, umane. Aparenta normalitate diurnă a
Lumea criticului, 363–365. personajelor – indivizi umili ai unei societăţi
triste – glisează către un comportament
L. Pv. nocturn cel puţin bizar.
CUŞNARENCU George, Călătoria Luceafă- D. G. B.

rului. Fabulă rock-and-roll, Bucureşti, Cartea
Românească, 1997, 126 p. (Biblioteca DANELIUC Mircea, Pisica ruptă, Bucureşti,
Univers, 1997, 343 p. Fragment: Ceasul de rupt
Bucureşti). Roman-fabulă ce rescrie, în
pisica, RL, XXX, 1997, 21, 17. Confesiune
registru postmodern, povestea Luceafărului
memorialistică mai mult decât roman, ≈ „este o
eminescian. Locuitor al Selenei – planetă
suită de amintiri agresive din trecutul imediat. O
ultratehnologizată, dar rece şi slab gravita-
supapă de degajare a presiunii. Confesiunea
ţională, asemănătoare, în foarte multe
unui eu rebel prin structură, însă devenit
privinţe, marii aglomerări urbane a «huligan» prin forţa drăcească a împrejurărilor”
Bucureştiului –, Luceafărul, alter-ego-ul (Dan C. Mihăilescu). „Scris cu verva ştiută,
autorului, coboară pe Terra la auzul «romanul» este o feroce reglare de conturi cu
angajamentelor de îndreptare morală ale lumea cinematografică românească” (Alex. Leo
Altisidorei (Cătălina) – aici, ca şi în Şerban).
Dodecaedru (1991), femeie de moravuri
uşoare. Naivitate fatală, ce-l va costa viaţa Manuela Cernat, Daneliuc rupe pisica I, LCF,
terestră, „astrul” fiind atras într-o capcană, s. nouă, 1997, 44, 18; 45, 18; George Pruteanu,
DIL, VI, 1998, 259, 13; Miruna Mureşan, UC,
ucis şi obligat să revină în forma de existenţă
VIII, 1998, 2, 5; Daniel Cristea-Enache, ALA, VII,
din spaţiul originar, de unde va contempla – 1998, 404, 4; Dan C. Mihăilescu, DOI, IX, 1998,
deloc senin, dimpotrivă, tânjind după mizeria 8, 15; R. M., TMS, s. nouă, III, 1998, 4, 6; ***, F,
condiţiei umane (aceasta în bună măsură şi XXXIV, 1998, 10, 55; Alex. Leo Şerban, RL,
din pricina absenţei unui Demiurg care să-i XXXI, 1998, 49, 17; Bogdan Ulmu, CL, CXXXII,
amintească adevăratul statut, substituit aici de 1999, 2, 28; Marin Mincu, LCF, s. nouă, 2000, 17,
automate) – spectacolul (a)cuplării femeii cu 11; Boerescu, Păcatele, 99–100.
Leonard (Cătălin). Formulând adevăruri D. G. B.
despre viaţa din România de azi şi de
totdeauna, cartea este eseul şăgalnic al unui DE SABATA Coleta, Clanul de Niro,
romancier interesat de „configurarea unei Timişoara, Excelsior, 1997, 413 p. Roman
scriituri originale, în marginile manierei istoric. Cronică de familie cu acţiunea plasată
eminesciene” (Răzvan Voncu). în perioada 1865–1894, în Transilvania şi în
1997 DIANU Viorel 282
Banat. Membri ai clanului de Niro vin din DRINCEA Ion Şerban, Chemarea destinului,
Italia să lucreze printre români, în calitate de Drobeta Turnu-Severin, Radical, 1997, 166 p.
constructori. Destinul familiei se împleteşte Romanul unui caz de conştiinţă. Nodul
cu cel al luptătorilor memorandişti. Reuşite conflictului lăuntric care îl macină pe Dumitru
personaje feminine (Aniute de Niro, Agata Bălăuţă, bărbat între două vârste, se dezleagă
Popp, Xenia Budeanu). Simpatia autoarei în timpul unui concediu petrecut în satul natal,
pentru aceşti italieni strămutaţi în Europa de când îi destăinuie soţiei sale faptul că, în afară
Est susţine o meditaţie despre putere, istorie de al lor, mai are un copil. Pe acesta, rod
şi fragilitatea destinului omului. Stil, pe nedorit al unei iubiri din adolescenţă, îl
alocuri, încărcat, adesea sentimental. neglijase complet până atunci, în vreme ce
M. M.
mama lui, Valeria, acum profesoară, îl vizita în
familia bucureşteană care îl adoptase. Legătura
DIANU Viorel, Înălţarea, Bucureşti, Viitorul conjugală rezistă, fără complicaţii, la proba
Românesc, 1997, 319 p. Roman politic şi acestei dezvăluiri, iar intriga morală sfârşeşte
social, axat asupra revoluţiei române din în sentimentalism, devenind chiar mai puţin
1989. Acţiunea se petrece în capitala judeţului convingătoare decât unele dintre episoadele ce
de baştină al dictatorului Ceauşescu, în a vorbesc, colateral, despre lumea satului, cu
doua jumătate a anului 1989 şi în 1990. datinile, cu legendele, cu poveştile ei
Protagonistul, Mihai Abur, profesor de liceu, dramatice sau numai stranii.
trece printr-o serie de întâmplări traumatice.
Este concediat abuziv, în timpul regimului I. M.
comunist, participă la evenimentele violente
din decembrie 1989, trăieşte nereuşita lansării DUMITRESCU Aurora, Documente din
unei rev., la crearea şi redactarea căreia Ba, fragment de roman, în vol. ***, Zona,
contribuise, suportă eşecul consolidării 42–49.
relaţiilor interumane în care este angrenat etc.
Personajul resimte tot mai dramatic aceste I. M.
praguri, care îl marchează existenţial,
transformându-l într-un „învins” social, a DUMITRICĂ Dumitru, O rană-n paradis,
cărui singură salvare e mântuirea interioară, Bucureşti, Caro, 1997, 294 p.
prin înălţarea către o dureroasă înţelepciune.
***, RL, XXX, 1997, 48, 4.
Ioan Stanomir, LCF, s. nouă, 1997, 27, 5.
L. Pv. I. M.
DRAGOMIR Vasile, Senatorul de Vii şi ECOVOIU Alexandru, Staţiunea, Paris –

biblioteca lui plutitoare, fragment din Bucureşti – Ierusalim, Est-Samuel Tastet
romanul Ceara şi evlavia naţiunii, ARES, s. Editeur, 1997, 143 p. Fragmente: ≈, LCF,
nouă, I, 1997, 2, 21–25. s. nouă, 1995, 3, 8–10; ≈, CNT, 1995, 10, 8–
9; ≈, RL, XXX, 1997, 11, 14–15; ≈, CAL,
I. M. 1997, 3–4, 8–9. Roman-parabolă. Închipuie,
într-un stil rafinat şi concis, spaţiul simbolic
DRĂGOI Delia, Judecătoarea, VRR, III,
al unei „staţiuni” îndărătul căreia se ascunde
1997, 7, 11; 13; Judecătoarea, COF, I, 1998, 1,
nu numai România socialistă, în faza ei
22–23, fragmente din romanul cu acelaşi titlu.
ultimă (cum lasă să se înţeleagă şi finalul
I. M. „revoluţionar”), ci şi, într-un sens mai larg,
283 FLORICEL Ion 1997
orice societate coruptă, dezbinată, bolnavă de fost vorba de o crimă, să aibă de-a face,
suspiciune şi de voinţa totalitară de a domina. detectivistic, cu două bande de gangsteri, într-
Este lumea pe care o descriu şi asupra căreia o aventură ce presupune, după tipic, urmăriri,
meditează monologal câteva personaje demascări, răsturnări de situaţie, încăierări,
generice: Magistratul, Romancierul, Filozoful, poveşti de dragoste şi nelipsitul happy-end.
Actorul. Necruţători unii cu ceilalţi, dar şi cu
I. M.
alte câteva figuri la fel de emblematice
(Castelanul, Eremitul, Doctorul, Eroul, FATI Vasile Petre, Un om fără importanţă,
prostituata Caravella), ei iau cuvântul pe Bucureşti, Eminescu, 1997, 128 p. Fragmente:
rând, plăsmuind până la urmă o imagine Teoria despre călători, CNC, III, 1992, 17,
caleidoscopică, trist-pitorească, a „staţiunii”. 12–13; Micul Jean, LCF, s. nouă, 1993, 18,
Această imagine este întregită de viziunea 10. Microroman cu tentă de parabolă
aparent detaşată, dar în fapt foarte implicată, existenţială. În încercarea de a regăsi
a scriitorului însuşi, devenit un foarte comuniunea cu semenii, personajul central,
interesant personaj metaromanesc. Fragmentele flautistul Jean Obren, renunţă subit la viaţa sa
sale de jurnal urmăresc ritmic naşterea cărţii, singuratică şi monotonă şi începe să trăiască la
închipuie variante, vorbesc despre legătura voia întâmplării. Naiv, simpatic, jovial,
profundă dintre scrisul şi viaţa autorului, totul îndrăgit de toţi pentru bunăvoinţa sa, el
într-un joc ficţional ce nu este, aici, câtuşi de hălăduieşte prin diferite medii, mai mult sau
puţin gratuit. mai puţin marginale: un parc al pensionarilor,
restaurantul unei gări, o staţiune montană,
Premiul Academiei Române pe anul 1997; premiul
rev. „Observator” din München pe anul 1998. unde cântă o vreme la un hotel de lux, un
straniu sat al convalescenţilor în care se reface
***, RL, XXX, 1997, 27, 5; Michael după o boală, un şantier a cărui magazie
Wattremez, Experienţa unui roman, RL, XXX, izolată îi este, deopotrivă, loc de muncă şi
1997, 30, 10; Geo Vasile, Un autor cu statut adăpost. La sfârşit, după ce vieţuieşte o vreme
special în Sodoma, LCF, s. nouă, 1997, 30, 16; ca plutaş pe malul unui râu, dispare fără urmă.
Tudorel Urian, CVT, s. nouă, III, 1997, 9, 7; Prin acest final deschis rătăcirile eroului capătă
Romul Munteanu, LCF, s. nouă, 1997, 36, 7; un şi mai vădit sens simbolic, iar naraţiunea ca
Vitalie Ciobanu, CFT, IV, 1997, 10–11, 4; Cornel
atare, cu iz kafkian, tinde să devină o parabolă
Regman, JL, s. nouă, IX, 1998, 15–16, 3;
a nimicniciei omeneşti.
Munteanu, Jurnal, VII, 137–141; Narcis Zărnescu,
VR, XCIV, 1999, 1–2, 139–141; Ciobanu, Frica, I. M.
256–257; Henri Zalis, RL, XXXIII, 2000, 16, 11;
Ulici, Mitică, 243–244; Urian, Proza, 116–118.
FLORICEL Ion, Castelul, Craiova, Vlad &
I. M. Vlad, 1997, 149 p. Fragment: Frumos apus,
CL, CXXXI, 1998, 1, 31. Roman realist cu
ENĂCHESCU Adina, Ştefan TEODO- accente parabolice. Personajul central,
RESCU, Un oltean în America, Bucureşti, narator şi martor deopotrivă, realizează o
Amurg Sentimental, 1997, 228 p. Cu o pref. de radiografie epică a complexului context
Marcel Crihană. Roman poliţist. Cercul social şi de moravuri în care funcţionează
deschis de pretinsa sinucidere a unui milionar instituţia justiţiară a Parchetului, într-o
american se închide odată cu reapariţia Românie postdecembristă supusă unei
neaşteptată a acestuia, dar nu înainte ca avalanşe de mutaţii în plan politic, etic şi, nu
nepotul său, tânărul Matei Baciu, convins că a în ultimul rând, identitar.
1997 GALIŞ Lyana 284
Premiul Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor Rareş, născut din relaţia sa cu o frumoasă
din România pe anul 1997. nevastă de curelar sas din Braşov. Devenit
Iancu Sasul, cum l-a poreclit poporul, Ianke
Marian Barbu, Tranziţie în oglinzi paralele:
Weiss a avut o foarte scurtă domnie în
literatură şi justiţie, LCF, s. nouă, 1998, 2, 11;
Petre Ciobanu, ARLA, IV, 2000, 1–2, 16. Moldova (1579–1582). Acţiunea se petrece la
Braşov, în Rodos, la Istanbul, Veneţia, Iaşi şi
L. Pv. Cracovia. Autorul nu reuşeşte să depăşească
un pitoresc de suprafaţă; investigaţie
' GALIŞ Lyana, Desculţi în paradis, tr. de psihologică pe măsură.
Sanda Anghelescu, Bucureşti, Univers, 1997,
190 p. (Colecţia Ithaca. Scriitori români în M. M.
exil). (Pe contrapagina foii de gardă se indică
titlul în lb. italiană: Scalzi in paradiso, fără a GHEORGHIU Dana, Maja Desnuda,
se preciza dacă vol. a fost tradus după o ed. în Timişoara, Amarcord, 1997, 259 p. Roman
această lb. sau după ms.). Roman realist, de realist şi de analiză a psihologiei feminine.
inspiraţie autobiografică. Într-o proză îngrijită, Într-un salon de obstretică-ginecologie al
autoarea îşi creează, sub numele Ana, unui spital, cinci femei de vârste, de condiţii
propriul alter ego romanesc, pe care îl şi cu mentalităţi diferite, trăiesc împreună
urmăreşte de-a lungul unui destul de sinuos experienţa bolii şi a angoasei pricinuite de
itinerariu biografic. Un itinerariu ce cuprinde iminenţa unor intervenţii chirurgicale
anii copilăriei şi adolescenţei clujene, din delicate. Printre ele şi personajul central,
timpul dictaturii comuniste, apoi pe aceia Roxana Staicu, o asistentă universitară pentru
petrecuţi alături de Gianni, italianul cu care, care maladia nu reprezintă doar un prag
încă studentă, se căsătorise şi reuşise să plece biologic, ci şi unul psihologic, venind după
din ţară, în fine, episodul de după eşuarea eşecul propriei căsnicii. Rememorările,
căsniciei, petrecut în Statele Unite, unde a autoanaliza, observaţiile şi gândurile tinerei
ajuns împreună cu devotatul Ovidiu, un intelectuale sunt consemnate în jurnalul ce
medic exilat ce avea să devină al doilea ei ocupă o parte, cea introspectivă, a romanului,
soţ. Dezvăluind o neîncetată căutare de sine, cealaltă, realist-caracterologică, fiind alcătuită
frământările sentimentale şi familiale ale
mai ales din însufleţitele dialoguri dintre
personajului ocupă prim-planul cărţii, din
personajele-paciente. Dând la iveală firi şi
care nu lipsesc însă nici unele portrete
atitudini feminine felurite, confesiunile
izbutite (al mamei şi ale bunicilor, de pildă),
acestora, colorate de ironie şi de un limbaj
nici observaţiile despre psihologia emigrantului
român, nici atitudinile politice anticomuniste, adesea frust, iau aspectul unor despuieri
ultimele totuşi mai puţin concludente. sufleteşti de negândit în alte împrejurări.
Reflecţiile marginale şi parantezele explicative
M. Mureşanu, UC, VII, 1997, 7, 11. inutile umbresc totuşi, întrucâtva, impresia de
veridicitate lăsată de un spectacol intim altfel
I. M.
bine regizat narativ.
GANE Gheorghe, Iancul Sasul şi fiul său
C. I. Titor, LTE, VII, 1997, 39–40, 4; Miruna
Bogdan. Roman istoric, Bucureşti, Ramida,
Mureşanu, UC, VIII, 1998, 6, 4; Romul Munteanu,
1997, 474 p. Cu o pref. de Ştefan Gorovei. ≈, LCF, s. nouă, 1999, 8, 11.
Roman istoric inspirat din viaţa aventuroasă a
lui Ianke Weiss, fiul natural al lui Petru I. M.
285 GOMA Paul 1997
GHEORGHIU Ştefan, Crucea de piatră. GOANŢĂ Ştefan, Vinul de piatră, în vol.

Romanul unui cartier bordel, Bucureşti, Vinul de piatră. 10 nuvele şi un roman, Cluj,
Globus, 1997, 184 p. Roman de moravuri. Recomfinas-Fapta Transilvăneană, 1997,
Asumat, în „mărturisirea” ce îl prefaţează, ca p. 5–244. Cu o pref. de Constantin Zărnescu.
autobiografic, romanul evocă tern, cu rare Roman-parabolă, mitic, pe tema continuităţii
momente de expresivitate realistă sau spiritualităţii mioritice.
psihologică, repede pierdute printre vulgarităţi,
L. Pv.
personaje şi întâmplări din deocheata lume a
Crucii de Piatră, cunoscutul cartier rău famat al
GOMA Paul, Ela, fragment din romanul
Bucureştiului interbelic.
omonim, F, XXXIII, 1997, 2, 78–85.
***, UC, VIII, 1998, 11, 15. M. W.
I. M.
' GOMA Paul, Gardă inversă, Bucureşti,
Univers, 1997, 265 p. (Ithaca). Cu o
GHEŢIE Ion, Agonia, Constanţa, Porto
Cronologie a autorului şi două articole critice
Franco, 1997, 235 p. Roman de război, care semnate de Şerban Cristovici. (În lb.
îmbină notaţia realist-obiectivă de tip franceză: Garde inverse, tr. de Şerban
balzacian cu discursul de tip confesiv. Cristovici, Paris, Gallimard, 1979). Fragmente:
Povestea revelează destinul tragic a opt ≈, VR, LXXXVII, 1992, 12, 28–39; ≈, LCF,
personaje – militari repartizaţi la pichetul s. nouă, 1993, 1, 8–9. Roman realist şi
grăniceresc de la cota 800, undeva în munţii autobiografic ce relevă, din perspectiva
Transilvaniei, în timpul celui de-Al Doilea protagonistului narator, tabloul sumbru al
Război Mondial. Până la final, toate României comuniste de la începutul deceniului
personajele ies din scenă violent, prin al optulea. Concepută prin rememorări,
accidente, dezertări sau chiar asasinat. acumulări de detalii, în acord cu fluxul liber
Supratema romanului este vina şi ispăşirea. al trăirii, cartea este structurată concentric, în
jurul agoniei şi morţii mamei eroului central,
Val Teodor, CRC, 1997, 7, 10; ***, RL, XXXI, într-un spital de lângă Bucureşti. Atmosfera
1998, 9, 5; Victor Cubleşan, ST, XLIX, 1998, 4–5, apăsătoare a azilului, descrisă naturalist, este,
69; Călin Teutişan, APS, IX, 1998, 5, 7–8; Liviu în viziunea naratorului, o realitate emblematică
Grăsoiu, LCF, s. nouă, 1998, 26, 16.
pentru configuraţia universului concentraţionar
C. T. al României ceauşiste. Cronică de un realism
atroce a suferinţei pricinuite de pierderea
GHIŢESCU Dan, Zodia cameleonului, mamei, ≈ este şi o mărturie asupra abuzurilor
Bucureşti, Du Style, 1997, 223 p. (Romanul comunismului, redate prin prisma scriitorului
contemporan). Cu o postf. de Doina Uricariu. dizident, ce transcrie un fragment din propriul
Roman realist-psihologic, bazat pe convenţia său parcurs existenţial. Numeroasele presiuni,
naraţiunilor înrămate. Cameleonismul persona- urmăriri, înscenări, perchiziţii la care este
jelor, prezent mai ales în relaţiile de cuplu, supus eroul, suspectat de a practica o
reprezintă ideea de compromis moral literatură „subversivă”, constituie mărturii
acceptabil. Autorul realizează uneori caractere nonficţionale ale practicilor inchizitoriale
memorabile şi dovedeşte o ştiinţă subtilă a totalitare. Spiritul contestatar al cărţii se
detaliului parcă cinematografic. reflectă şi la nivelul scriiturii nervoase,
abrupte, neconvenţionale, din punct de vedere
L. Pv. lexical şi sintactic, menită a reda specificul
1997 GOMA Paul 286
tragic al realităţii subiective. ≈ este un roman pe teme culturale, artistice, filosofice, politice,
„referenţial şi autoreferenţial”, o „cronică a ştiinţifice, un colocviu ce vizează problematica
unei morţi neanunţate, dar şi un roman al omului modern, în ansamblu. În acest discurs,
duplicităţii morale, al laşităţii intelectuale din extrem de eclectic, transpar „aspiraţiile unui
Epoca de Aur” (Iulian Boldea). gânditor tentat de generalizări, efuziunile unui
poet discret şi suferinţele unui perfecţionist
Garde inverse, tr. de Şerban Cristovici,
mâhnit” (Constantin Ciopraga).
Paris, Gallimard, 1979.
Constantin Ciopraga, O replică a lui Papini: ≈,
Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, 1997, 11, 4; VR, XCII, 1997, 11–12, 125–128; Iordăchescu,
Daniel Cristea-Enache, ALA, VI, 1997, 363, 5; Spaţiul, 171–173.
Iulian Boldea, VTR, XXVII, 1997, 4, 52–53;
Dumitru Mureşan, VTR, XXVII, 1997, 4, 56–57; M. W.
Ion Simuţ, F, XXXIII, 1997, 6, 9–26; ~,
Memorialul ororii, F, XXXIII, 1997, 7–8, 64–76; IOANID Ana, Mantaua în flăcări, Bucureşti,
***, Dicţionarul, II. V. şi Din calidor, 1990. Orion, 1997, 327 p. Cu o scurtă prezentare pe
coperta a IV-a de Mircea Sântimbreanu.
M. W.
Roman politic. Cartea reprezintă o mărturie
nudă, aproape reportericească, a abuzurilor
GOMA Paul, Lăteşti, apărut în f. rev. F,
regimului comunist, privite prin prisma
XXXIII, 1997, nr. 9; 1998, nr. 5–8. Roman
foştilor săi adepţi. Naraţiunea se concentrează
memorialistic neterminat, menit a fi o
în jurul a două personaje, Ruxandra
continuare a cărţii Gherla.
Bujoreanu, o ziaristă atrasă de mişcarea
M. W. comunistă încă din deceniul al cincelea, şi
Matei Ionescu, un activist politic de seamă,
HRENCIUC Dina, Somiera cu fructe, asasinat de Securitate în anii ’80, pentru
fragment din romanul Tatăl meu boierul, faptul de a-şi fi exprimat adeziunea la greva
ARCA, VIII, 1997, 10–11–12, 92–104. minerilor din Valea Jiului. ≈ este un roman-
document, a cărui miză etică prevalează
M. W.
asupra celei estetice.
HUSAR Al.[exandru], Anti-Gog. Replică la M. W.
cartea „Gog” de Giovanni Papini, Iaşi,
Agora, 1997, 313 p. Roman eseistic. Alcătuită ION DI LA VIDIN, Dincolo de Dunăre,
din însemnări, disertaţii, reflecţii, note de Bucureşti, Danubius, 1997, 276 p. Cu un
călătorie, dialoguri imaginare cu personalităţi Cuvânt înainte de Xavier Walter. Roman
din cele mai variate domenii, cartea constituie politic. Sub pretextul evocării dramei lui
o mică enciclopedie a civilizaţiei şi gândirii Boris Bisăreanu şi a familiei sale, cartea oferă
contemporane. Printr-un artificiu romanesc o imagine elocventă, din punct de vedere
deloc original, naratorul intră în posesia documentar, dar irelevantă, sub aspect literar,
memoriilor unui personaj misterios, extrem a regimului concentraţionar comunist din
de erudit, aşa-numitul Anti-Gog, pe care le ţările estice, în primii ani de după cel de-Al
transcrie ca atare, sub formă de însemnări, Doilea Război Mondial.
care se întind pe parcursul a peste jumătate de
M. W.
veac. Astfel, ≈ devine o colecţie de meditaţii
287 KUCIUK Ardian-Christian 1997
IONESCU Sava, Crime la sat, Craiova, ≈ reprezintă o meditaţie tânguitoare pe tema

Sava, 1997, 154 p. eşecului în dragoste.
Biblioteca Academiei Române Bucureşti (cata- M. W.

logul electronic).
IVASIUC Alexandru, Ruina cetăţii,
M. W. fragment de roman, RL, XXX, 1997, 10, 15.
IONIŢĂ Ana, Taina unei tinereţi: Minela, M. W.

Bucureşti, Amurg Sentimental, 1997, 160 p.
Cu un Cuvânt înaine de Mircea Sântimbreanu. JURCĂ Gheorghe, Vinul amar al iubirii,
Roman de dragoste. Scrisă în deceniul al Cluj-Napoca, Clusium, 1997, 328 p. Cu un
cincilea şi impregnată de un romantism desuet, Cuvânt înainte al autorului. Roman de
cartea redă o ciudată poveste de iubire, dragoste. Monocordă şi lipsită de dramatism
autentic, cartea evocă o secvenţă din existenţa
consumată prin corespondenţă, între eleva
unui anume Grigore Bad, un tânăr ziarist
Minela Dumbrăveanu şi mai vârstnicul Radu
dintr-un oraş de provincie, în perioada
Georgescu, redactor al unui ziar transilvănean.
ceauşistă. Povestea de dragoste dintre acesta
După o serie de peripeţii şi farse, cei doi eroi
şi Mara Maria, o recepţioneră întâlnită într-o
ajung să se cunoască, pentru a-şi uni definitiv localitate apropiată, constituie partea cea mai
destinele. Saturată de un lirism juvenil, cartea substanţială a naraţiunii, încheiată cu un
poate fi considerată un „roman retro al primei deznodământ nefericit, prin autoexilul eroinei.
iubiri” (Mircea Sântimbreanu). Irelevant ca dimensiune sentimentală, dar
interesant ca problematică socială, ≈ oferă un
Marcel Crihană, AMR, IV, 1998, 11, 5.
portret al epocii comuniste.
M. W.
Mircea Cenuşă, TR, s. nouă, X, 1998, 7–8, 5.
IONIŢĂ George-Valentin, Caracatiţa, Bucu- M. W.
reşti, Calypso, 1997, 184 p. (Sarabanda miliar-
delor). Roman poliţist. KALMAR Ioan, Aflorimente de dragoste,
Baia Mare, Gutinul, 1997, 305 p. Cu o pref.
M. W.
de Ion Burnar. Roman de dragoste, construit
ca dialog între două voci narative. România
IORDACHE Claudiu, Diamantul de gheaţă,
deceniilor şase şi şapte ale sec. al XX-lea
Bucureşti, Irini, 1997, 159 p. Roman de
apare ca fundal al maturizării erotice a celor
dragoste. Amplă epistolă autobiografică
doi eroi, geologii Dana şi Ionel. Din păcate,
adresată unei iubite pierdute, Maria Cristina,
autorul, nelipsit de o anume îndemânare
cartea conţine confesiunea nostalgică,
narativă, eşuează în lacrimogen.
saturată de reflecţii şi de declaraţii
sentimentale, a unui bărbat trecut de prima M. M.
tinereţe, din Bucureştiul postdecembrist.
Urmând fluxul liber al memoriei, naratorul îşi KUCIUK Ardian-Christian, Anul în care
recompune, printr-o suită de secvenţe s-a inventat lebăda, Bucureşti, Getic, 1997,
disparate cu o pronunţată coloratură afectivă, 168 p. Cu o pref. de Ion Monafu. Roman
întregul trecut amoros, prin prisma ultimei parabolic. Într-o viziune kafkiană, apelând şi
sale iubiri, aceea pentru tânăra Maria la procedee ale romanului sud-american ori
Cristina. Liric, romanţios şi pe alocuri calofil, ale literaturii fantastice, cartea propune o
1997 LAZU Ion 288
parabolă, pe alocuri greu descifrabilă, a identitate incertă, se petrec într-un oraş fictiv,
existenţei în general şi în speţă a universului Victorville, într-un timp indeterminat, marcat
concentraţionar totalitar. După o noapte de de numeroase frământări politice. După
dragoste încheiată cu o baie într-un lac, răsturnarea monarhiei printr-o revoluţie
protagonistul narator, un tânăr albanez, este populară, Victor, personajul central, devenit
arestat de către grăniceri, ca transfug, şi preşedinte al republicii, se transformă într-un
întemniţat într-un beci al Securităţii comuniste. dictator sinistru, obsedat de putere. Prin
Experienţa de o zi a eroului în celula închisorii, intermediul Gărzii Republicane şi al Poliţiei
alături de alţi deţinuţi cu nume simbolice, Populare nou înfiinţate, acesta recurge la
precum Capitalismul, Cântăreţul Infinit, abuzuri şi asasinate, prin care-i înlătură atât
Istoricul, Tăcutul, îngemănează realul cu pe foştii susţinători, cât şi pe presupuşii
imaginarul, trăirea subiectivă, ce privilegiază duşmani. Alcătuită din secvenţe rapid
percepţia senzorială, cu simbolismul teolo- derulate, din confesiuni, memorii şi epistole
gico-filosofic. Atmosfera coşmarescă, de o ce urmează o cronologie incertă, cartea
materialitate abjectă, în care eroul descinde, reprezintă o critică virulentă la adresa
reiterează, în cheie metaforică, mitul căderii dictaturii comuniste.
în lume din starea paradisiacă, aceea cu care
Miruna Mureşanu, UC, VII, 1997, 8, 6.
debutează naraţiunea. Interogaţie asupra
existenţei din perspectiva multiplelor paliere M. W.
ale realităţii subiective, ≈ este un roman
iniţiatic, ce se remarcă atât prin structura sa LUCHIAN-TUDORA Tudor, Quousque
conceptuală, cât şi prin originalitatea stilului, tandem... ?, Iaşi, Cronica, 1997, 266 p.
ce îmbină eflorescenţa frazei cu expresia Roman biografic cu temă politică. Cu
concentrată, pe alocuri eliptică. mijloace artistice modeste, cartea evocă
destinul dramatic al unui fost ofiţer din cel
Boerescu, Păcatele, 116. de-Al Doilea Război Mondial, Anton Silvian,
M. W. închis din motive politice în deceniul al
şaselea, apoi privat de posibilitatea de a-şi
LAZU Ion, Ceainicul, RL, XXX, 1997, 6, câştiga normal existenţa în România
14–15; Răb-da-re, răb-da-re..., LCF, s. nouă, comunistă a următoarelor decenii. Parcursul
1997, 7, 8–9; Am ajuns pe uşi străine, VR, eroului, marcat de numeroase privaţiuni şi
XCIII, 1998, 4–5, 70–78, fragmente din abuzuri, se constituie într-o mărturie viabilă
romanul Veneticii. numai ca document politic.
M. W.
M. W.
LUNGU Alexandru D., Moarte măruntă,

LUCA Mircea, Victoria lui Victor,
Bucureşti, Viitorul Românesc, 1997, 384 p.
Fragmente: Stăpân şi slugă, LCF, s. nouă, 1995,
parabolic, cu temă politică. Redactată în
12, 8–10; Urechea pământului, LCF, s. nouă,
deceniul al nouălea, într-o manieră accesibilă
1997, 1, 8–10. „Un roman al individului
ca scriitură, dar dificilă la nivel ideatic, cartea
încrezător în valori degradate”, plasat în
se structurează ca parabolă a luptei pentru
contextul „utopiei negre a socialismului în
putere, cu aluzii evidente la aşa-numita
agricultură” (Romul Munteanu).
„revoluţie socialistă”. Evenimentele, extrem
de tulburi, pendulând între real şi derizoriu, Romul Munteanu, Un roman românesc al
evocate prin prisma unui narator cu o încercării, LCF, s. nouă, 1997, 18, 5; Teodor Tanco,
289 MARCIAN Marcel 1997
Romanul românesc continuă..., ST, XLIX, 1998, 4–5, nici viaţă, nici voce personală figurilor care îi
55; Munteanu, Jurnal, VII, 142–145; Henri Zalis, populează amintirile.
Drept în inima eşecului, AZI, 1999, 3, 4.
M. W. ***, ALA, VI, 1997, 387, 4; Livia Grăsoiu,

VR, XCIII, 1998, 3, 116–119; Teodor Vârgolici,
MAI Carla, Doar pentru o zi! , Bucureşti, ALA, VII, 1998, 422, 4.
Alcris, 1997, 137 p. (El şi ea). Roman de L. T.
dragoste. Într-un stil alert, captivant, dar lipsit
de pretenţii artistice, cartea evocă povestea MARCIAN Marcel, Soarele umbrei. Romanul
unei iubiri pierdute şi regăsite. După multe lui Pafnută Nunteş Patrat – sfânt de
peripeţii, derulate retrospectiv, protagonişii, democraţie popularistă, Bucureşti, Editura
profesoara Melania Vladimir şi medicul Paul Colecţia Cartea Mea, 1997, 342 p. Vol. mai
Tomşa, se reîntâlnesc pentru a-şi uni definitiv cuprinde, alături de textul romanului, şi un
destinele. Dosar ≈ – dosar de autor. Roman politic
M. W. scris în 1969, ca protest antitotalitar în
vederea unei publicări în afara ţării. Iniţial
MAJA Cosmina Mihaela, Vis şi speranţă, înregistrat pe bandă de magnetofon, cu un
Cluj-Napoca, Studia, 1997, 168 p. (Colecţia „balast” menit să camufleze mesajul politic,
pentru tineret). Roman de dragoste. textul ajunge în Occident în 1977, ca
Concepută în maniera literaturii de consum, manuscris redactat în două exemplare,
prin aglomerarea de elemente senzaţionale, adresate Monicăi Lovinescu şi lui Matei
cartea dezvoltă o intrigă neverosimilă şi Călinescu. În ciuda acestor încercări, romanul
puerilă. Katherine Vanessa Alexanders şi rămâne nepublicat înainte de căderea
Kevin Lindsay, doi tineri americani ce se regimului comunist, ratându-şi astfel
întâlnesc întâmplător, ajung să descopere, insurgenţa. Spre deosebire de literatura
după numeroase peripeţii cu iz fantastic, subversivă din timpul dictaturii, ≈ nu se
substituţia de identităţi căreia i-au căzut înscrie într-un registru parabolic sau aluziv,
victime la naştere. Irelevant din punct de ci, aşa cum subliniază autorul, are un caracter
vedere ideatic, romanul rămâne o mică „de-a dreptul negator”. Istoria, relativ simplă,
poveste de aventuri adolescentine. e aceea a unui comunist de primă generaţie
care, după 1945, odată cu intrarea partidului
M. W.
în legalitate, nu se mai regăseşte în noua
MANU Emil, Galaxia Eros, Galaţi, Porto lume, pierzând nu numai încrederea în
Franco, 1997, 301 p. Naraţiune compozită, ce viitorul politic al ţării, ci şi sensul propriei
conţine jurnalele de studenţie, de front şi de existenţe. Naraţiunea transcrie decepţia
detenţie ale autorului. Ilustrând romanescul protagonistului ca un traseu spiritual.
mai degrabă decât romanul ca specie, textul „Pafnută, sfânt” este un personaj care
se vrea o bază documentară remarcabilă prin lucrează numai la desăvârşirea proprie,
calitatea materialului epic. Totuşi, paginile de ajungând, la capătul unui lung parcurs mistic,
jurnal rămân simple relatări conştiincioase ale mai mult decât un sfânt, un veritabil „mit” al
unor întâlniri cu mari personalităţi culturale. Deltei. O concepţie epică laborioasă, care
Evocarea se dovedeşte înecată de erudiţie şi descompune biografia eroului pe trei etaje
lungită de o ideaţie critică inutilă. Lipsit de simbolice – sexual, religios şi politic –,
putere de invenţie, autorul nu izbuteşte să dea oferind o reprezentare didactică şi în fond
1997 MARIAN Gheorghe 290
repetitivă a unui destin, explică în cele din intenţionat indeterminate, naraţiunea relatează
urmă eşecul proiectului. experienţa iniţiatică a unui tânăr, Cosmin.
Descoperind pervertirea valorilor morale din
***, BNR, XLVIII, 1999, 20, 65. satul natal, protagonistul, într-un scenariu
invers celui sămănătorist, ia drumul oraşului
L. T.
pentru a deprinde regulile unei morale
practice care să-i călăuzească acţiunile. În
MARIAN Gheorghe, Marele bandit
căutarea adevărului, Cosmin va petrece şase
încearcă să-şi schimbe numele, I, Braşov,
săptămâni în compania unui înţelept şi a fiicei
Dealul Melcilor, 1997, 503 p. Cu o
lui, Sarmis, supunându-se, inevitabil, unei
caracterizare pe coperta a IV-a de Ion
iniţieri duble, în acelaşi timp etică şi erotică.
Topolog Popescu. Concepută ca parte a unei
Romanul reactualizează spiritul cărţilor de
trilogii care ar intenţiona să realizeze o „vastă
înţelepciune, ca o replică modernă a Învăţătu-
frescă a timpului dinainte şi de după
rilor lui Neagoe Basarab, pe fundalul urban-
Revoluţia din 1989” (Ion Topolog Popescu),
industrializat al României comuniste, fără ca,
cartea ar fi fost urmată, după unele informaţii
în seria de intertextualităţi implicite şi
neconfirmate, de un al doilea vol., apărut în
de întâlniri insolite, să fie antrenată o
1998. Roman social. Urmăreşte conflictul
semnificaţie epică majoră.
dintre Pavel Bergheanu, inginer agronom
repartizat într-un sat din sudul ţării, şi Dim. Rachici, LTE, VII, 1997, 47–48, 4.
răufăcătorii locali, grupaţi în jurul
preşedintelui cooperativei agricole. De-a L. T.
lungul mai multor înfruntări, protagonistul
reuşeşte să îi atragă pe săteni de partea sa, MARIN-THORNTON Gabriela, În largul
izolându-i treptat pe infractori. Trama sufletului, Bucureşti, Roza Vânturilor, 1997,
anacronică, plasând un erou pozitiv în 207 p. Cu o pref. de Dan Zamfirescu.
mijlocul unei colectivităţi reacţionare, Calificat ca roman în urma unei sugestii a
aminteşte de schemele narative ale literaturii prefaţatorului, textul reprezintă, prin tema pe
proletcultiste. care o cultivă, un memorial de călătorie cu
caracter autobiografic. „Portret al unei femini-
Premiul Darie Magheru pe anul 1998. tăţi care se confruntă cu marile repere ale
civilizaţiei” (Dan Zamfirescu), ≈ consemnează,
Al. Tihon, „Transilvania Expres”, 1997, 1105, pe un prim palier de semnificaţie, impresiile
7; A. I. Brumaru, „Foaie pentru minte, inimă şi unei femei care vede pentru prima oară
literatură”, 1997, 2076, 4, 13; Iulia Cheaflă, AST,
Grecia, Italia şi Anglia. Imaginată ca un
1997, 1–4, 81; ***, TMS, s. nouă, III, 1998, 1, 3;
dialog cu un Doctor, relatarea călătoriei are
Nicoleta Vâlceanu, „Dealul melcilor”, 1998, 1, însă şi un rol suplimentar, contribuind la
18–19; ***, „Gazeta de Transilvania”, CLX, 1998,
„vindecarea” unui suflet, ca şi cum impresiile
2519, 5; Liviu Comşia, „Gazeta de Transilvania”, de voiaj s-ar reflecta direct în structura
CLXII, 2000, 3003, 5.
interioară a protagonistei, pentru a cristaliza
L. T. un spaţiu coerent de reprezentare a sinelui.
Textul se lasă uşor citit în cheie ficţională, în
MARIN Gheorghe, În căutarea fericirii, cadrul unui „roman” al formării, pentru care
Drobeta Turnu Severin, Adolescentul, 1997, monumentele istorice şi spaţiile culturale
198 p. Bildungsroman. Într-o atmosferă fabu- devin experienţe dificile, trăite dramatic, într-un
loasă, cu repere spaţiale şi temporale raport cel mai adesea alienant. În acest
291 MAXY Liana 1997
context, cele trei areale traversate nu sunt ***, RL, XXX, 1997, 37, 5; Henri Zalis,
simple trasee ale unui parcurs turistic Romanul – hartă de navigaţie, AZI, 1997, 30, 4;
obligatoriu, ci modele spirituale – mitologic Romul Munteanu, Romanul cosmopolit de
în Grecia, legendar în Anglia şi mistic în dragoste, LCF, s. nouă, 1997, 45, 22; Romul
Italia – pe care protagonista le refuză sau le Munteanu, Un itinerar românesc, LCF, s. nouă,
acceptă, într-un joc tensionat al regăsirii şi 1998, 21, 17; Viki Luţă, LCF, s. nouă, 1998, 30, 4;
Munteanu, Jurnal, VII, 160–164; Simion
înstrăinării de sine.
Bărbulescu, CL, CXXXIII, 2000, 2, 38–39.
Ştefan Ion Ghilimescu, Călătoria ca roman al L. T.
descoperirii sinelui, LCF, s. nouă, 1997, 34, 10;
Romul Munteanu, Un debut româno-american,
MARINCU Florentza Georgetta, Cioburi
LCF, s. nouă, 1997, 38, 22; Romul Munteanu,
Un itinerar românesc, LCF, s. nouă, 1998, 21, 17; de istorie... Poiana Mare – Calafat, 1832–
Munteanu, Jurnal, VII, 160–164, 165–169, 1878, I–II, Craiova, Avrămeanca, 1997,
171; Simion Bărbulescu, CL, CXXXIII, 2000, 2, 999 p. Text paginat în continuare.
38–39.
***, BNR, XLVIII, 1999, 16, 49.
L. T.
L. T.
MARIN-THORNTON Gabriela, Obsesia
de a rămâne tânăr, Bucureşti, Odeon, 1997, MARINESCU Mihail, Ultimele aventuri ale
159 p. Cu o pref. şi cu o caracterizare pe lui Roby, robotul invizibil. Roman pentru
coperta a IV-a de Henri Zalis. Roman de tineret, Bucureşti, Nipexim, 1997, 195 p. Cu o
dragoste. Conceput sub formă epistolară, caracterizare a autorului pe coperta a IV-a.
modalitate adoptată convenţional, ca pretext Face parte din ciclul Roby, robotul invizibil,
al unei confesiuni, textul cărţii este compus alături de Aventurile lui Roby, robotul invizibil
din mesajele electronice prin care Alexandra (1996) şi de Alte aventuri ale lui Roby, robotul
se destăinuie unui prieten, Cristian. invizibil (1996). Roman de aventuri.
Naraţiunea reface seria de aventuri erotice ale
protagonistei, urmărind, într-o succesiune L. T.
mai degrabă aleatorie, relaţiile ei cu mai
mulţi bărbaţi. Alexandra are mai întâi un soţ, MARIŞ Daniel, Sora de noapte, fragment
Tudor, apoi un amant, Jean-Louis, şi, după ce de roman, ARLA, II, 1997, 2–3, 28.
divorţează, un iubit, Miguel. În centrul L. T.
confesiunii sale stă astfel o iubire proteică,
care se hrăneşte din varierea neîncetată a MATALĂ Dumitru, Lucrare de control,
obiectului pasiunii. Alexandra, care îşi fragment din romanul Ziua de mâine, LCF, s.
schimbă partenerii, nu se află într-o căutare nouă, 1997, 11, 8–10.
idealistă a cuplului perfect, ci într-una
egoistă, de reînnoire a resurselor vitale. L. T.
Pasiunea ei erotică este profilactică. În
virtutea unei „obsesii de a rămâne tânără”, MAXY Liana, Bătrânul ieri şi nenăscutul
dragostea Alexandrei constituie un mijloc de mâine, Bucureşti, Du Style, Integral, 1997,
conservare, un remediu calculat al 184 p. (Destine). Cu o pref. de Doina
îmbătrânirii. Ficţiune erotică redusă la un Uricariu. Roman al unor iubiri târzii. Şase
mobil fiziologic, ≈ dă astfel naştere unei intelectuali (un violonist, o scriitoare, un
proze reci, lipsită de emoţie şi de senzualitate. gazetar etc.), trecuţi de prima tinereţe,
1997 MELINESCU Gabriela 292
călătoresc prin Europa, intersectându-se doarmă în Gara de Nord şi moare la azil. Un

aleatoriu. Cuplurile care se formează astfel unic sens al dezagregării, care conduce
încearcă să regăsească un sens al existenţei destinul Sandorei, organizează şi existenţele
printr-o ultimă explorare a sentimentului celorlalte personaje. Antoaneta, prietena
erotic. Naraţiunea nu redă totuşi poveştile de Sandorei, moare îngheţată în camionul
iubire, ci conţine doar dialogurile confesive frigorific cu care încerca să fugă din ţară.
ale personajelor. Mărturisirile se fac în locuri Cizmarul Zeno e împăiat la muzeu, în vreme
impersonale: pe un pod, în aeroporturi sau ce Fosca, soţia lui alcoolică, piere prin
avioane, în camere de hotel, în parcuri. autocombustie. Nu interacţiunea socială
Emoţia erotică se înscrie, aproape cu totul, în schimbă cursul vieţii personajelor; de altfel,
spaţiul conversaţiilor politicoase. Ceea ce în ≈, apelul la ceilalţi se reduce treptat la
rezultă e o cozerie pretenţioasă, dar plată, fără cîteva gesturi anonime, care caută satisfacerea
subtilitate psihologică şi lipsită de interes imediată a unor nevoi elementare: sex,
literar. căldură, mâncare. În locul determinării
sociale, romanul descrie o atracţie interioară a
***, BNR, XLVI, 1997, 14, 65; Miruna morţii. Eroii au numai libertatea negativă de a
Mureşanu, UC, VII, 1997, 10, 4; ***, GAC, VIII, se autodistruge – sunt „arătări ale întuneri-
1997, 1–2, 77; Paul Schveiger, TR, s. nouă, X, cului” (George Vulturescu). Din acest unghi,
1998, 11–12–13, 6; Cristofor, Scriitori, 140–141. ≈ rămâne un roman realist care înlocuieşte
logica socială cu una a disoluţiei, atât la scara
L. T.
existenţei individuale, cât şi la aceea a
' MELINESCU Gabriela, Regina străzii, destinului istoric. Cartea desfăşoară planuri
tr. de Diana Alexandru, Bucureşti, Univers, multiple de reverberaţie a morţii, existenţa
1997, 187 p. (Colecţia Ithaca. Scriitori nefericită a Sandorei reflectându-se în
români din exil). Cu o pref. de Dan Cristea. descompunerea unei comunităţi şi în declinul
Fragment: Aşteptarea, tr. de Angela Martin, unei civilizaţii. Dezagregarea se impune cu
LCF, s. nouă, 1995, 2, 9 (În lb. suedeză: aceeaşi forţă de lege şi asupra fiinţelor şi
Gatans drottning, Stockholm, René asupra obiectelor. Asemenea oamenilor,
Coeckelberghs Bokförlag, 1988). „Cronică oraşul piere, măcinat de o tendinţă destruc-
fantastă a cartierului periferic” (Dan Cristea), tivă, cu finalitate apocaliptică. Transcriind o
romanul evocă mica lume a unei străzi viziune politică complexă, megalomanele
bucureştene în ultimii ani ai regimului proiecte comuniste care marchează geografia
comunist. Fresca se ordonează în jurul oraşului capătă o dublă valenţă: ele nu sunt
Sandorei, fiică de femeie uşoară, intrată prin doar simbolurile unei puteri cu manifestări
mezalianţă în casa negustorului Aaron Peretz. autoritare, ci şi încercări utopice de a rezista
Părăsită de soţul ei, Paulin, protagonista disoluţiei. Cu o perspectivă ambiguă asupra
continuă să locuiască în magazinul de figurii dictatorului, nu lipsită de ironie,
parfumuri al socrului, suportând batjocura naraţiunea ipostaziază un Preşedinte care îşi
comunităţii. Revenirea neaşteptată a lui doreşte un spaţiu civic, de interacţiune socială
Paulin nu reconstituie totuşi familia. Fără a se şi un muzeu care să conserve memoria
putea reintegra, acesta moare pe stradă, între comunitară. Însă, în această lume ameninţată
cerşetori. Tatăl său, negustorul de parfumuri, de iminenţa sfârşitului, chiar şi autoritarismul
pleacă în Israel, casa e golită de mobilă şi devine neputincios, proiectele dictatorului
confiscată de stat. Sandora, „picar feminin fiind zădărnicite de inundaţii ori incendii,
modern” (Romul Munteanu), ajunge să adică de o natură care desface urmele
293 MLADIN Emil 1997
umanului. Situarea într-un spaţiu al întemeiat pe concepţia mistică a

inconsistenţei a permis adoptarea unui metempsihozei. Plecând de la ideea că
imaginar complex, cu mărci stilistice cruzimea lui Vlad Ţepeş nu îi lasă sufletul să
eterogene, amestecând observaţia realistă cu se odihnească timp de şapte generaţii,
transfigurarea fantas-matică şi cu oniricul naraţiunea înscenează o serie de reîncarnări
(Miruna Mureşanu). Totuşi, recursul la vis nu ale acestuia în ciobanul mioritic, servitorul
plasează romanul în siajul prozei suprarealiste, Marchizului de Sade, Nicolae Ceauşescu,
oniricul constituind aici numai un mijloc de a Cristofor Columb etc. Dincolo de prolixitatea
surprinde o natură crepusculară a realului. proiectului, evocările istorice sunt stereotipale şi
lipsite de interes epic.
Gatans drottning, Stockholm, René
Coeckelberghs Bokförlag, 1988; La Reine de Ioan Romeo Roşiianu, CNT, 1997, 33, 16.
la rue, Levallois-Perret, Manya, 1991. L. T.
Mariana Criş, AZI, 1997, 2, 4; Mircea Martin,
DOI, VIII, 1997, 20, 14; Dan Cristea, DOI, VIII,
MLADIN Emil, Pedeapsa, Bucureşti, Cartea
1997, 20, 14; Alexandru Spânu, LCF, s. nouă, Românească, 1997, 93 p. (Biblioteca Bucureşti.
1997, 18, 4; Daniel Cristea-Enache, ALA, VI, Proză). Fragmente: ≈, CL, CXXX, 1997, 2,
1997, 369, 4; Victor Cubleşan, ST, XLVIII, 1997, 11; ≈, TMS, s. nouă, II, 1997, 4, 8–9, 15.
7, 27–28; Miruna Mureşanu, UC, VII, 1997, 7, 11; Roman al iniţierii în moarte. Cezar Mărcuş,
***, GAC, VIII, 1997, 1–2, 77; George fost farmacist, are la bătrâneţe revelaţia
Vulturescu, P, VIII, 1997, 10, 5; Ioana Tămăian, inconsistenţei posesiunilor afective şi
TR, s. nouă, X, 1998, 22–23, 4; Romul Munteanu, materiale. La capătul unui divorţ şi ca urmare
CROR, X, 1998, 6, 9; Dram, Lumi, 122–125; a unor maşinaţiuni avocăţeşti, el trebuie să
Munteanu, Jurnal, VII, 176–178; Ruxandra accepte că nu mai are familie, casă ori bani.
Ivăncescu, Între viaţă şi vis, VTR, XXVII, 1999, Încercând să pătrundă sensul propriei
12, 33; Cornel Moraru, Agonie şi parabolă, VTR, existenţe, se refugiază la mormântul mamei
XXVII, 1999, 12, 36; Nicoleta Sălcudeanu, unde găseşte nu atât un loc al spovedaniei şi
Maidanul cu albatroşi, VTR, XXVII, 1999, 12, al interiorizării, cât o locuinţă. Personajul
30–31. descoperă „confortul” funerar al cavoului,
L. T.
liniştea pe care acesta i-o oferă, protecţia în
faţa intemperiilor şi certitudinea proprietăţii
MIHALE Aurel, Lada de campanie, inalienabile. Printr-o întâmplare, lespedea e
Bucureşti, Albatros, 1997, 520 p. Fragment: trasă la loc, sigilând mormântul, cu Cezar
Numai floare lângă floare, RL, XX, 1987, 34, Mărcuş înăuntru. În ciuda imaginarului
14–15. „Denunţă distrugerea, în comunism, a sepulcral, demn de romanul gotic, nu există
totuşi drame majore în această naraţiune
fundamentelor lumii naţionale: ţărănimea,
despre moarte. Personajul îşi trăieşte trecerea
armata şi cultura” (Dumitru Micu).
în nefiinţă prin intermediul măruntelor
ritualuri cotidiene: trezirile, culcările, mesele
***, UC, VII, 1997, 12, 15; Micu, Istoria, 504;
zilei, îmbăierea de joi seara. Moartea se
insinuează în viaţă ca o nevoie practică de
L. T. confort, ca o instalare foarte stabilă în tabiet.
Roman al „stărilor abisale” (Octavian
MIHALI Nicoară, Ultimul popas în infern, Soviany), ≈ are calitatea singulară de a nu
Baia-Mare, Draculya, 1997, 156 p. Cu o acorda materia epică la gravitatea temei pe
postf. de Augustin Cozmuţa. Roman istoric care o ilustrează.
1997 MOCANU Marin Radu 294
Geo Vasile, LCF, s. nouă, 1997, 33, 16; Răzvan MORARU Alexandru, Casa îngerilor,
Voncu, Un prozator puternic şi echilibrat, LTE, Timişoara, Augusta, 1997, 363 p. Cu o
VII, 1997, 37–38, 4; Octavian Soviany, CNT, caracterizare pe coperta a IV-a de Valeriu
1997, 43, 4; Bogdan Popescu, CAI, 1998, 1–4, 92– Cristea. Roman social. „Poartă ficţională
93; Narcis Zărnescu, VR, XCIII, 1998, 219–221. către lumea întunecată a celor mai de jos”
L. T. (Daniel Cristea-Enache), naraţiunea urmăreşte
în paralel destinele a două categorii umane,
MOCANU Marin Radu, Tot o apă şi-un care trăiesc la marginea societăţii urbane:
pământ, Bucureşti, Evenimentul, 1997, 213 copiii străzii şi navetiştii. Concepută ca o
p. Roman realist. Urmăreşte dilemele unui ficţiune cu două planuri, ≈ proiectează, la
arhitect urbanist în ultimii ani ai dictaturii începutul anilor ’90, un spaţiu rural şi un
comuniste. Naraţiunea se centrează pe figura altul, situat la periferia Măselarei, mic oraş de
provincie. Cel dintâi evocă mediul navetiştilor,
lui Barbu Câmpeanu, inginer constructor
o lume a bărbaţilor absenţi, siliţi să lucreze la
căruia autorităţile comuniste îi încredinţează
oraş. În lipsa lor, structurile sociale ale satului
o amplă lucrare de sistematizare şi de
se degradează iar legăturile familiale se
reconstrucţie a oraşului natal. Misiunea îl
desfac. Destinul lui Emil, care îşi ucide, din
obligă să retraseze harta aşezării şi să
gelozie, soţia pe care nu o poate supraveghea,
demoleze atât vechiul centru, cât şi cartierul ilustrează, în registru tragic, dar în fond tipic,
pitoresc de care îl leagă amintirile din această disoluţie a unei societăţi patriarhale.
copilărie, sacrificând, în acelaşi timp, o Cel de-al doilea spaţiu, care ocupă pieţele şi
comunitate şi un spaţiu intim. Frământarea mahalalele oraşului, reprezintă lumea
protagonistului care se împarte între datorie şi bandelor de copii care se înfruntă pentru
memoria propriului trecut se rezolvă totuşi teritoriu, neizbutind în realitate decât să
simplu, dovedindu-se, în cele din urmă, falsă. descătuşeze o violenţă viscerală, gratuită,
Abia camuflate, dilemele lui Barbu căreia, invariabil, sfârşesc prin a-i cădea
Câmpeanu ascund o încredere, cu tentă pradă. Fresca socială se sprijină şi pe efectele
proletcultistă, în forţa civilizatoare a stilistice ale unui limbaj argotic şi regional,
sistematizării urbane şi o nostalgie a care face lectura dificilă, fără să potenţeze
proiectelor faraonice ale epocii comuniste. senzaţia de pitoresc.
L. T. Mircea Şerbănescu, UNO, VIII, 1997, 11, 15;

***, BNR, XLVII, 1998, 2, 112; Mariana Pop,
MOLDOVAN Vasile, Jurnalul secret al COF, I, 1998, 4–5, 25; Daniel Cristea-Enache,
soldatului, Timişoara, Excelsior, 1997, 307 p. ALA, VII, 1998, 431, 4.
Cu o prezentare nesemnată pe coperta a IV-a.
L. T.
Roman al mediului cazon. Daniel Martin,
eroul narator, îşi povesteşte experienţele
MOTOC Nicolae, Dignidad, Constanţa, Ex
erotice din perioada satisfacerii stagiului Ponto, 1997, 379 p. Cu două caracterizări de
militar. Maturizarea psihologică e simultană Sorin Titel şi de Alex Ştefănescu pe coperta a
cu cea erotică. De remarcat o anume acuitate IV-a. Roman science fiction.
a registrului evocativ.
Olimpiu Vladimirov, TMS, s. nouă, II, 1997,
***, BNR, XLVII, 1998, 6, 126. 12, 15; ***, Propunerile pentru premiile revistei
„Tomis” şi ale Filialei „Dobrogea” a Uniunii
M. M.
295 NECULA Damian 1997
Scriitorilor pe 1997, TMS, s. nouă, III, 1998, 1, 3; NEAGU Gheorghe, Tarantula, Focşani,
Puiu Enache, „Învolburare, complexitate”, TMS, Zedax, 1997, 121 p. Apărut mai întâi în f. rev.
s. nouă, III, 1998, 1, 4; ***, BNR, XLVII, 1998, 7, REV, I, 1990, 11, 5; II, 1990, 4, 5 (parţial).
52; Dumitru Mureşan, VTR, XXVII, 1998, 4, 60– Roman istoric. Situat în sec. al XIV-lea,
61; Georgeta Drăghici, RL, XXXI, 1998, 15, 10; urmăreşte familia Muşatinilor, de la
Puiu Enache, Utopie şi realitate, ST, XLIX, 1998, momentul morţii lui Petru, până la stingerea
4–5, 30, 80; Gabriel Rusu, Proba labirintului,
fiilor acestuia, Roman şi Ştefan, care se
LCF, s. nouă, 1998, 27, 7; Sorin Roşca, TMS, s.
succed la tronul Moldovei. Rezumându-se la
nouă, III, 1998, 8, 15; Corina Apostoleanu, LCF, s.
nouă, 1998, 33, 10; ***, F, XXXIV, 1998, 10, 56;
redarea documentară a evenimentelor, ≈ evită
să dramatizeze relaţiile dintre eroi, mizând pe
Rotund, Starea, 259–274.
exploatarea unor mici nuclee narative care
L. T. angajează personajele secundare.
NEACŞU Iulian, Primul avion, după colţ, ***, BNR, XLVII, 1998, 21, 52.
la dreapta, fragment din romanul De ce cântă
L. T.
păsările, LTE, VII, 1997, 43–44, 8–9.
L. T. NECULA Damian, Pământul făgăduinţei,
NEAGU Gheorghe, Arme şi lopeţi, Focşani, (Cartea românească de proză). Fragment:
Zedax, 1997, 252 p. Cu o pref. de Mircea Rătăciţii, VR, XCI, 1996, 9–10, 44–52.
Herivan. Roman al vieţii de şantier. Evocă Roman al exilului, de inspiraţie autobiogra-
implicarea militarilor în construcţia fică. Relatează aventura emigrării unui cuplu
Transfăgărăşanului. În centrul naraţiunii stă de români în ultimii ani ai regimului totalitar,
figura lui Mitiţă Şoican, fiu de ţărani dintr-un de la trecerea ilegală a frontierei, până la
sat de lângă Roman, care îşi satisface stagiul stabilirea într-o localitate din Normandia.
militar într-o unitate din Bucureşti. În urma Naraţiunea reface cu fidelitate etapele
unei decepţii erotice, protagonistul devine călătoriei şi comunică primele impresii ale
violent, îşi atacă superiorii şi este transferat contactului cu Occidentul. Dincolo de
disciplinar pe şantier. Cartea foloseşte sensibilitatea la bunăstarea lumii libere,
biografia lui Mitiţă Şoican ca pretext al unei desenată în tuşe exotice, ca lux miraculos, de
descrieri de factură reportericească a factură orientală, evocarea exilului abundă în
construcţiei Transfăgărăşanului. Consemnarea stări negative. Protagonistul se simte refuzat
vieţii de şantier, stăruind asupra unei de noua societate, înstrăinat de comunitatea
atmosfere mobilizatoare, în care accidentele emigranţilor şi, în plus, trăieşte în continuare
de muncă sunt văzute ca o formă de eroism, angoasa supravegherii permanente. Totuşi,
trădează o perspectivă ideologică îndatorată tragedia exilului rămâne o experienţă
încă propagandei comuniste. superficială, incapabilă să determine sensul
unui destin. De altfel, textul se desface,
– Fragment: Spinarea de piatră a Făgăraşului, de la un punct, în două fire epice de sine
în vol. ***, Zece prozatori. Debut, Bucureşti, stătătoare, adăugând memorialului de exil o
Albatros, 1987, p. 133–172. dramă a creaţiei. Preocupat de soarta
unui ms. care poartă numele unui roman
***, BNR, XLVII, 1998, 21, 52. anterior al lui ~, Sărbătoare continuă (1996),
personajul se jertfeşte, în final, pentru a
L. T. asigura supravieţuirea textului. Destinul
protagonistului, inconsistent în planul manifestă superficial, autorul preferând, în

experienţelor vitale, se clarifică abia în raport locul cazuisticii erotice, excesul de recuzită.
cu universul scriiturii. Din păcate, evocarea Trupul lui Céline întins între petale de
exilului se dovedeşte în acest context trandafiri sugerează iubirea într-o imagine în
irelevantă, constituind un simplu document acelaşi timp superficială, convenţională şi
memorialistic. manipulată, în calitatea ei de poncif. Căci
ochiul care priveşte această desfăşurare
***, UC, VIII, 1998, 2, 15; Miruna Mureşanu, exorbitantă de recuzită erotică este ironic.
UC, VIII, 1998, 3, 4; Dan Stanca, Un prozator Gesticulaţia personajelor se demonetizează
parcimonios, LCF, s. nouă, 1998, 45, 7.
chiar în momentul săvârşirii ei, constituind
L. T. situaţii care alunecă uşor în grotesc. Univers
uman lipsit de profunzime, uneori patetic şi
NEDELCOVICI Bujor, Provocatorul, adesea ridicol, ≈ reprezintă prima încercare a
Bucureşti, ALLFA, 1997, 288 p. (Biblioteca romancierului de a se inspira din realităţile
A, 123). Cu o postf. a autorului şi o schiţă lumii occidentale, abandonând temele
biobibliografică. Fragmente: ≈, RL, XXIX, exilului şi ale utopiei negative, specifice
1996, 10, 8–9; ≈, RL, XXIX, 1996, 35, 14– spaţiului est-european. Tratarea în cheie
15; ≈, LCF, s. nouă, 1996, 33, 8–9; ≈, VTR, melodramatică a ethosului occidental, prin
XXVII, 1997, 1, 7–9. Roman „erotic”, după recursul la stereotipii culturale, dă naştere
aprecierea autorului, ≈ construieşte, în jurul unei lumi de carton, care secătuieşte resursele
unui personaj feminin, o ţesătură complexă prozei, periclitând, ca şi în cazul romanelor
de relaţii, care implică pasiuni şi tragedii, clişeizate pe care E. Lovinescu le scria în anii
tratate într-un registru melodramatic cu tuşe ’30, imersiunea în ficţiune.
ironice. După o perioadă de patru ani
petrecută în Los Angeles, pentru studii de Le Provocateur, tr. de Florica Ciodaru-
cinematografie, o tânără franţuzoaică, Céline, Courriol, Paris, Euro Culture, 1999.
se reîntoarce la Paris. Aici îl cunoaşte pe
Guy, figură boemă, actor diletant cu Dan Silviu-Boerescu, O temă hollywwodiană
parodiată discret?, LCF, s. nouă, 1997, 15, 16;
preocupări artistice multiple, şi îl reîntâlneşte
Daniel Cristea-Enache, ALA, VI, 1997, 386, 5;
pe Pierre, un prieten din copilărie, care este, Irina Mavrodin, DOI, VIII, 1997, 38, 14; Eugen
de asemenea, actor. Între aceste trei personaje Negrici, DOI, VIII, 1997, 38, 14; Miruna
se desenează un triunghi erotic ambiguu, cu Mureşanu, UC, VII, 1997, 10, 5; Carmen Ligia-
scurtcircuitări sentimentale şi cu tensiuni Rădulescu, Un métèque în republica literelor,
ireductibile. Céline se îndrăgosteşte şi, în cele LCF, s. nouă, 1997, 42, 7; Nicoleta Sălcudeanu,
din urmă, se căsătoreşte cu Guy, fără să îl De la roman la romanţ, DIB, III, 1998, 1, 17–21;
*
descurajeze totuşi pe celălalt bărbat. Pierre, * *, F, XXXIV, 1998, 10, 55; ~, „Lumea a devenit
care continuă să o iubească pe Céline, îşi prea complicată şi perversă pentru a mai crede că
poţi să reuşeşti ţinând în mâna dreaptă o cruce,
atacă rivalul şi îl răneşte, provocându-i o
iar în stânga… un roman” (interviu realizat de
lungă convalescenţă. Legate de lumea Cassian Maria Spiridon), CL, CXXXIII, 1999, 5,
spectacolului, cele trei personaje îşi trăiesc 4–5; ~, „Lumina apare după ce ai traversat
iubirea teatral, manifestând-o printr-o deşertul şi infernul” (interviu realizat de Raluca
gesticulaţie exterioară. Prin violenţă fizică, Mărculescu), DOI, X, 1999, 10, 2; Sălcudeanu,
ori, în registru gingaş, prin caligrafie Graffiti, 66–71; ~, „Şarpele se afla acolo încă de
corporală şi prin decorul suav, dragostea se la început” (interviu realizat de Elena Budu), RL,
297 NOVAC Mircea 1997
XXXIII, 2000, 36, 12–13. V. şi D. C. R. R., teritorii necunoscute, evocarea iese totuşi din
Ultimii, 1970. seria previzibilă a scrierilor memorialistice
L. T.
prin unghiul de reflecţie asupra evenimen-
telor istorice. Astfel, protagonistul, Gh.
NEGOIŢĂ Tudor, Marele jaf, Bucureşti, Mazilu, ofiţer de aviaţie care, începând din
Editura Ministerului de Interne, 1997, 213 p. 1942, ia parte la mai multe stagii de
(Police Club). Roman poliţist. specializare în Germania, trăieşte o expe-
rienţă particulară şi neverosimilă a războiului,
***, BNR, XLVII, 1998, 6, 127. ca turist, într-o Europă occidentală care
perpetuează, ca şi cum trauma colectivă nu ar
L. T. fi existat, o atmosferă de bunăstare şi de calm
al valorilor culturale. Perspectiva din care se
NEGOIŢESCU Ion, Corabia Argonauţilor; face relatarea defineşte sensul unor memorii
Ora oglinzilor, 167–170, în vol. Negoiţescu, în contratimp cu istoria, care surprind prin
Ora oglinzilor, 167–170; 170–175, fragmente poziţionarea inadecvată a protagonistului.
dintr-un proiect romanesc nefinalizat. Textele Om cu convingeri de stânga, Gh. Mazilu
au mai fost publ. în vol. I. Negoiţescu, aderă la Partidul Social-Democrat cu puţin
Primăvara elveţiană şi alte proze, ed. îngr. de înainte ca acesta să fie dizolvat şi se înscrie în
Ioan Milea, Piteşti, Paralela 45, 1999, p. 119– Partidul Comunist la începutul anilor ’60,
122; 123–128. prea târziu ca să mai poată ieşi din postura
marginală pe care puterea o rezervase
Ivăncescu, O nouă viziune, 29–32.
adversarilor săi. Cu efecte dramatice într-un
L. T. caz, ridicole în celălalt, poziţia memorialis-
tului e mereu în dezacord cu evenimentele,
NEGRESCU Dan, Epistolar imperial, O, ceea ce constituie, de altfel, şi interesul
s. nouă, 1997, 10, 6; 11, 13, fragmente dintr-un mărturiei sale.
roman cu titlu neprecizat.
***, BNR, XLVIII, 1999, 4, 66.
L. T.
L. T.
NICOLLET Clara, Arta alegerii, Bucureşti,
Editura Victor, 1997, 383 p. Roman poliţist. NONA Francisc, Musca verde, fragment
de roman, ROS, III, 1997, 5–6–7, 101–107.
M. Barbu, LTE, VII, 1997, 47–48, 4.
L. T.
L. T.
NOVAC Mircea, Bucuria unei drame,

NISTOR Marin, În vâltoare, Cluj-Napoca,
Bucureşti, Argus, 1997, 211 p. Roman senza-
Mesagerul, 1997, 240 p. Cu o caracterizare
pe coperta a IV-a de Gh. I. Bodea. Roman ţional. O anume Ana Coliban creşte un copil
autobiografic. De-a lungul a două decenii din adoptiv, Florin, fără să ştie că este chiar fiul
istoria recentă a României, ≈ urmăreşte, din natural al soţului ei, Traian.
perspectiva unui om de stânga, desfăşurarea
I. B., AZI, 1997, 4, 2; ***, BNR, XLVI, 1997,
celui de-Al Doilea Război Mondial,
instaurarea comunismului şi destalinizarea de 10, 6.
la începutul anilor ’60. Fără să descopere L. T.
1997 PALER Octavian 298
PALER Octavian, Deşertul, pentru Titus Vîjeu, Fiziologia Banalului, CNC, IX,
totdeauna, fragment de roman, VR, XCII, 1998, 6–7, 23; Sălcudeanu, Graffiti, p. 77–83.
1997, 3–4, 5–9.
L. B.
L. B.
PASĂRE Despina Luiza, fragment
PANIŞ Anatolie, Bătrânii nu mai sunt utili, din romanul Singurătatea gheişelor, FC,
[Bucureşti]., Editura Snagov, [1997?], 263 p. 1997, 3, 23.
Romanul unei „insolite utopii româneşti”
L. B.
(Simion Bărbulescu). Protagonistul, Alex
Vainer, pune bazele unei comunităţi izolate, PĂCURARIU Petru, Paşii umbrelor,
destinată generaţiei a treia, unde se înfiripă Timişoara, Marineasa, 1997, 179 p. Roman
un mod de viaţă complex, utopic, dar istoric. Inspirat de figura domnitorului Ştefan
antrenant şi viu. cel Mare, naraţiunea, puternic marcată
Simion Bărbulescu, LCF, s. nouă, 1998, 41, 4; subiectiv, elogiază calităţile omului politic,
Bărbulescu, Din perspectiva, 104–105; Micu, ale strategului şi ale diplomatului care a fost
Literatura, 253. voievodul moldovean.
L. B. L. B.
' PAPILIAN Alexandru, Paharul cu PĂCURARIU Petru, Stăpânul împăraţilor,

muşte, Bucureşti, 100 + 1 Gramar, 1997, Timişoara, Marineasa, 1997. Conform copertei
309 p. Cu un cuvânt înainte al autorului. (În a IV-a a romanului Rezervaţia de zebre,
lb. franceză: Des Mouches sous un verre, (1998), de acelaşi autor.
Paris, Albin Michel, 1990). Fragment:
L. B.
Făpturi neînsemnate, CAL, 1992, 7, 18–19.
Roman realist. Demarat în ţară şi finalizat la PĂDUREAN Mia, Amar şi nădejde, Buc,
Paris, ca parte dintr-un triptic nerealizat Danubius, 1997, 176 p. Roman al rezistenţei
(Larve, Muşte sub pahar şi Liberté, livre – anticomuniste. Protagonistul, Andrei, fiu de
service), cartea lui ~ reprezintă o amară preot, cunoaşte, la cei şaisprezece ani ai
meditaţie pe marginea destinului mărunt al săi, primii fiori ai dragostei. Liniştea şi
poporului român, a viitorului său derizoriu bucuria întâlnirilor cu Ioana sunt întrerupte
într-un spaţiu pe măsură, decăzut, subaltern. de un eveniment dureros. Sandu, cel mai
„Figurile retorice sunt recrutate caragialian, bun prieten, este mutilat de explozia unei
din efervescenţa dialogală a vocilor, din bombe artizanale. Brutalitatea interoga-
verva de la sine grăitoare a banalului şi toriului care urmează, abuzul plutonierului
trivialului, din productivitatea nimicului” de miliţie, dar şi curiozitatea vârstei îl
(Nicoleta Sălcudeanu). În ultimă instanţă, determină pe Andrei să-i caute pe partizani,
spune aceeaşi autoare, ≈ este produsul iar, mai târziu, să devină omul lor de
mizantropiei unui autor „profund moral în legătură. Text lacunar la nivel narativ şi
scârba sa faţă de personaje şi faţă de sine stilistic. Platitudinea dialogurilor nu
însuşi”. reuşeşte să transmită, din păcate, aproape
nimic din tragismul evenimentelor.
Des Mouches sous un verre, Paris, Albin
Michel, 1990. L. B.
299 POPA Cornel George 1997
PĂDUREANU Constantin, Speranţa, 51; Grigore Şoitu, VTR, XXVII, 1999, 11, 58;
Craiova, Agora, 1997, 246 p. Roman de Dumitru Mureşan, VTR, XXVII, 1999, 11, 58–60;
formaţie. Urmăreşte evoluţia tânărului Mihai Dimisianu, Lumea criticului, 474–478; Urian,
Proza, 154–156.
Dunăreanu, strungar la o societate comercială
din Rudari, sat de pe malul Jiului, dornic să L. B.
urmeze Facultatea de Jurnalism, dar eşuând
în mărunte aventuri amoroase. Pitorescul PETRAN Iosif, Portul pustiu, Bucureşti,
limbajului şi onomastica inspirată salvează Eminescu, 1997, 267 p. Cu o postf. a
parţial o proză sufocată de cazuistica autorului. Romanul unei aventuri pe o insulă
poveştilor de dragoste plasate într-un mediu necunoscută. Privilegiatul Max Breda,
rural dominat de autoritatea despotică a descendentul unei bogate familii de bancheri
taţilor, de prejudecăţi, de bârfe şi de evrei din Bolton, trăieşte o ciudată experienţă
scandaluri. de viaţă, într-o situaţie limită pe care şi-o
dorise, de altfel, în existenţa sa lipsită de
L. B.
orizont. Un Robinson dandy naufragiat pe o
insulă ai cărei locuitori, „foşti delincvenţi
PERŞA Dan, Vestitorul, Bucureşti, Albatros,
aduşi de oriunde”, încearcă să supravieţuiască
1997, 275 p. Fragment: Urim şi Tumim,
într-un simulacru de societate primitivă.
TMS, XXXI, 1996, 6, 9. Roman de ficţiune
istorică. Plasat în spaţiul concret al Miruna Mureşanu, UC, VII, 1997, 11, 5.
Scăienilor, unde s-au realizat celebrele
experimente sociale, populat cu personaje şi L. B.
fapte din întreaga istorie a României, epicul
din ≈ pare a reconstitui „o realitate mai POP Simion, Excelenţa Sa, Bucureşti, Du
curând ipotetică, dacă nu o lume de-a dreptul Style, 1997, 469 p. (Romanul contemporan).
fantastică” (Evelina Cârligeanu). Leagănul Cu un avertisment al autorului şi un Index
experienţelor falansteriene captează, din Personae, la final. Roman-mărturie, confesiune
epoci foarte diferite, energii generate de jurnalieră despre efortul diplomatului
utopia – nefastă, până la urmă – a Maximilian Ip de a se elibera din chingile
socialismului, de la primele manifestări minciunii oficiale, demontând „diplomaţia
inocente, din vremea lui Alexandru Ghica, reală în favoarea aceleia erotice, a bărbatului
traversând furtuna dezastrelor colectivizării şi de 61 de ani” (Noemi Bomher).
sfârşind în iarna lui ’89. Primit favorabil de Noemi Bomher, CL, CXXXII, 1998, 11, 41.
critică, ≈ a fost considerat „una dintre cele
mai spectaculoase intrări în proza românească L. B.
de după 1989” (Tudorel Urian).
POPA Cornel George, Nesimţitul, Bucureşti,
Dan Perşa, TMS, s. nouă, II, 1997, 7,4; Miruna Maşina de Scris, 1997, 262 p. Cu Cinci
Mureşanu, UC, VII, 1997, 8, 6; Ion Roşioru, TMS, întrebări pentru Cornel George Popa, la
s. nouă, II, 1997, 9, 5; Evelina Cârligeanu, TMS, s. final. Roman de introspecţie, plasat în
nouă, II, 1997, 9, 5, 15; Octavian Soviany, CNT,
Bucureştiul postdecembrist. ≈ analizează
1997, 44, 5; Puiu Enache, TMS, s. nouă, III, 1998,
„purgatoriile” unui bărbat rămas impotent în
1, 4; Gabriel Dimisianu, RL, XXXI, 1998, 5, 4;
Constantin Dram, CL, CXXXII, 1998, 4, 6; Petre urma unui accident. Neacceptarea realităţii şi
Isachi, ATN, XXXV, 1998, 12, 5; Ioan Stanomir, refugiile periculoase pe care şi le oferă, la
LCF, s. nouă, 1999, 6, 5; Horia Gârbea, De la periferia societăţii, îl vor aduce pe arhitectul
telepatie la simpatie, VTR, XXVII, 1999, 11, 50– de douăzeci şi opt de ani, Mihai Marinescu,
1997 POPA HOMICEANU Vasile 300
într-un impas total. „Eroul nu mai simte viaţa POPESCU Simona, Exuvii, Buc, Nemira,
ca înainte, ne-simţirea lui e o problemă de 1997, 282 p. (Purgatoriu). Fragment: ***,
ontologie, nu de comportament” (Dan-Silviu LTI, 1999, 29, 135. Roman de introspecţie
Boerescu). care „investighează straturile fiinţei după
principiul matrioşkăi […], în numele unei
Alex Ştefănescu, RL, XXX, 1997, 28, 4;
Boerescu, Păcatele, 111–113.
nostalgii ascunse după integralitatea fiinţei,
reconstituită, însă, după principiile unei
L. B. poetici a fragmentarităţii” (Mihaela Ursa).
Conform opiniei aceleiaşi comentatoare, ≈
POPA HOMICEANU Vasile, Patimi în reprezintă o încercare de recuperare a unităţii
labirint, Iaşi, Sedcom Libris, 1997, 174 p. Cu pierdute a individului prin amalgamarea de
o Pre-cuvântare de Constantin Dram. Roman „imense inventare, «baze de date» ale unei
al mahalalei ieşene. Nefericitul suflet genuin vârste privilegiate, dicţionare de cuvinte,
al domnului Nili, apăsat nu atât de povara arome, mirosuri, culori, obiecte, personaje”,
anilor, cât de una morală, încearcă „să se puse la dispoziţie de o memorie prodigioasă.
ridice totuşi, deasupra vicisitudinilor vieţii,
închipuindu-şi că trăieşte într-o viaţă cu alte Premiul Nemira pe anul 1996.
coordonate…«coordonatele visului»” (Simion
Mircea Benţea, F, XXXIV, 1998, 5, 51–53;
Bărbulescu).
Iulian Băicuş, Corpuri şi litere, RL, XXXI, 1998,
Simion Bărbulescu, CL, CXXXII, 1998, 7, 28. 27, 12–13; Muşat, Perspective, 45,49; ***, ~, LTI,
1999, 29, 134; Ursa, Optzecismul, 44; Ciobanu,
L. B. Frica, 258–262; Mincu, Poeticitate, 535; Popescu,
Volubilis, 153, 155–159, 162–163.
POPA Sextilia, Plutind între două lumi,
Timişoara, Ando Tours, 1997, 118 p. Cu un L. B.
Cuvânt înainte de Rodica Opreanu. Roman de
dragoste cu intriga plasată în mediul POPESCU Titus, Sunt fiul pământului,
universitar. Cristian Pop şi Cristina Schmidt, fragment de roman, în vol. Titus Popescu,
protagonişti ai unei iubiri platonice, se Sunt fiul pământului, Bucureşti, Vasile
regăsesc peste decenii, cu ocazia unui Congres Cârlova, 1997, p. 6–35.
Internaţional al Fizicienilor, în Germania. L. B.
Personaje schematice, lipsite de adâncime,
intrigă poliţistă puerilă, dialog artificios. POPOVICI Vavila, Binele şi Răul, Piteşti,
L. B. Zodia Fecioarei, 1997, 191 p. Roman auto-
biografic. Scrisă la persoana întâi, naraţiunea
POPESCU Cristian-Tiberiu, Feţele, reface existenţa protagonistei Irina Brănişteanu,
Bucureşti, Eminescu, 1997, 244 p. „Roman de la deportarea părinţilor acesteia, din 1940, în
(impropriu spus) de factură parabolică şi Siberia, până la realizarea sa profesională şi
roman-eseu, ≈ propune cititorului o expresivă familială în România deceniului şapte comunist.
şi originală interpretare a învăţăturii biblice, a Inventariere conştiincioasă a „greutăţilor şi
sacrificiului Mântuitorului pentru fericirea luptelor avute”, cartea nu reuşeşte, din păcate,
oamenilor” (Miruna Mureşanu). să surprindă aproape nimic din zbuciumul
sufletesc al bucovineanului dezrădăcinat, cum
Miruna Mureşanu, UC, VIII, 1998, 2, 5. ar fi trebuit să fie şi cazul Irinei.
L. B. L. B.
301 RĂDULESCU Răzvan 1997
PREPELIŢĂ Mihai, Îmblânzirea curcubeului. completeze naraţiunea istorică prin crearea

Roman în douăsprezece zodii, Bucureşti, unui nivel simbolic insuficient de elaborat.
Vasile Cârlova, 1997, 429 + 365 p. Cu
M. M.
Referinţe critice, Corespondenţă, Jurnal,
Ecouri, la final. Roman autobiografic ce
RADU Nicolae, Statuile sunt veşnice,
reface, în stilul unei confesiuni bonome, plină
Bucureşti, Ramida, 1997, 262 p. Roman
de candoare, deseori dublată de o subtilă satiric. Păstrează predilecţia pentru aceeaşi
ironie, anii de copilărie ai naratorului. perioadă a comunismului totalitar din
Structurarea mozaicată a epicului plasează Labirintul fără ieşire (1996), autorul
personajele sub semne zodiacale diverse, ca plasându-şi, de data aceasta, personajele în
fapte modelatoare în evoluţia protagonistului mediul universitar evocat ca o ciudată
Manolică-Mihai. Universul familial (Mama, „menajerie ştiinţifică”, într-un context
Tatăl, Bunica Lucheria sau Bunica din deal) se aproape ireal. Universitatea Gărgăunică
integrează firesc în atmosfera patriarhal-arhaică promovează un nou mod de gândire şi un nou
a Bahrineştilor, sat subcarpatic din nordul tip de intelectual, modele în care
Bucovinei, reconstituind o lume românească protagonistul Dârzu, angajatul acestei
apusă şi atmosfera primilor ani de ocupaţie instituţii, se recunoaşte cu greu. Traiectul
comunistă, astfel încât, treptat, naraţiunea se sinuos pe care-l parcurge în încercarea de a-şi
constituie într-o frescă a satului bucovinean din păstra integritatea morală şi principiile nealte-
deceniul cinci al sec. trecut. rate, ascunde, totodată, o utopică încercare de
subminare a „curentului gărgăunic”, primitiv şi
– Reluat fragmentar: Îmblânzirea curcubeului, acultural, la care aderase, cândva, mai mult sau
în vol. Bostan, Pagini, 497–504. mai puţin forţat. Scene onirice, de confesiune
dezarmantă, alternate cu lecţii dure de
Ion Cristofor, Ne considerăm nişte ambasadori „reeducare” intelectuală, cu dezbateri ideologice
ai literaturii române la Moscova. De vorbă cu sterile, ce frizează deseori absurdul,
scriitorul Mihai Prepeliţă, TR, s. nouă, V, 1993, 41,
reconstituie, cu obstinaţie, amănunte din viaţa
3; Vasile Andru, Un îmblânzitor de iluzii pe
de calvar a intelectualului într-un regim opresiv.
„drumul oaselor”, VR, XCIII, 1998, 9–8, 179–182.
L. B.
L. B.
RĂDULESCU Răzvan, Viaţa şi faptele lui
PRICOP Ion Gheorghe, La coada cometei,
Ilie Cazane, Bucureşti, Cartea Românească,
Galaţi, Porto Franco, 1997, 278 p. Cu o
1997, 141 p. (Biblioteca Bucureşti. Debut.).
prezentare a lui Adrian Dinu Rachieru şi a lui Romanul poate fi considerat unul politic, din
Theodor Codreanu pe coperta a IV-a. Roman perspectiva perioadei abordate şi a voinţei
istoric. Autorul creează o reuşită panoramă a vădite de demitizare a puterii şi a istoriei.
satului Timigeni obligat să facă faţă retragerii „Explorând capacitatea asumării miracolului
nemţilor şi înaintării ruşilor, în august 1944. în timpuri nepregătite să-l descopere şi să-l
De remarcat pitorescul unor personaje, valorizeze” (Ioan Stanomir), autorul îşi
precum Guşata, vrăjitoarea satului, şi înzestrează personajele cu „blagoslovitoare
capacitatea autorului de a revela umanitatea fapte miraculoase” (Gabriel Rusu), plasându-le
profundă a celor obligaţi de istorie să în contextul realităţilor obsedantului deceniu.
participe la război, fie ei români, germani, Povestea urmăreşte periplul protagonistului
sau ruşi. Din păcate, romancierul încearcă să Ilie Cazane de la căsătoria cu Georgeta din
1997 RĂSVAN Constantin 302
Liveni până la arestarea sa de către policier-ul, proza aceasta ar putea reprezenta

Securitate, la eliberarea sa din lipsă de probe „unul din cele mai expresive romane” politice
şi la moartea sa misterioasă. „Un orfevru de din întregul „spectru epic românesc
ficţiuni”, ~ jonglează spectaculos cu tehnici şi contemporan” (Ion Ţugui).
efecte „întru perfecţiune” (Gabriel Rusu).
Primită foarte bine de critică, cartea a fost Geo Vasile, Viaţa romanescă a unei eroine,
LCF, s. nouă, 1997, 37, 16; Titu Popescu, JL,
considerată unul din debuturile remarcabile
s. nouă, IX, 1998, 11–12, 3, 16; Ion Roşioru, CL,
ale ultimilor ani (Ioan Stanomir).
CXXXII, 1999, 2, 27; Daniel Ştefan Pocovnicu,
CL, CXXXIII, 2000, 2, 23.
Ioan Stanomir, LCF, s. nouă, 1998, 4, 5;
Gabriel Rusu, LCF, s. nouă, 1998, 23, 23. L. B.
L. B.
RUSU Cornel, Păcatul, Bucureşti, Eminescu,
RĂSVAN Constantin, Retrăire, Braşov, 1997, 319 p. Cu o scurtă prezentare de Mircea
Dealul Melcilor, 1997, 166 p. Cu O mică Martin, pe coperta a IV-a a cărţii. Roman
postfaţă de Ion Topolog Popescu, pe coperta psihologic. ≈ reconstituie o galerie impresio-
a IV-a. Roman autobiografic. „Nu se umblă nantă de personaje ce poartă însemnele
la mari fresce de epocă, autorul se caută pe sterilităţii sentimental-emoţionale. Indiferent de
sine, în raport cu înaintaşii, cu cei pe care i-a vârstă, de sex sau de origine, eroii lui ~ suferă,
fericit sau l-au fericit, dar – mai ales – cu la diferite niveluri, din cauza lipsei de afecţiune.
marile experienţe ale vieţii, de la cea a morţii Fără a oferi soluţii, autorul sugerează că, dacă
[…] la cea a iubirii şi a neiubirii, a eşecului şi societatea nu-i poate salva pe nefericiţi de
împlinirii” (Ion Topolog Popescu). „pustiul neîmplinirii absolute”, atunci iubirea
adevărată, probabil, ar putea să o facă.
L. B.
L. B.
ROZNOVEANU Mirela, Viaţa pe fugă,
Bucureşti, Sirius, [1997?], 285 p. Cu un RUSU Nicolae, Un răvaş neterminat,
Cuvânt înainte de Ion Ţugui. Roman politic. CNT, 1997, 44, 15, 16; Şi nu ai fost un
Născut din experienţa dureroasă a exilului, Solomon, CNT, 1998, 10, 6–7, fragmente din
≈ dă formă literară unei suite de „fine romanul Lia.
disocieri şi nuanţări ale condiţiei umane, L. B.
confruntându-se cu reperele valorice a două
lumi antagoniste” (Ion Roşioru). Protagonista SĂLCUDEANU Petre, Bunicul, Thailanda
– ziarista, eseista şi romanciera Angela şi ?, Bucureşti, Editura RAI, 1997, 174 p.
Kaminsky – reprezintă „o proiecţie ideală a Roman poliţist.
autoarei”, de la care împrumută numeroase
„afinităţi şi coincidenţe bio-bibliografice” L. B.
(Geo Vasile). Româncă stabilită la New
York, eroina „trăieşte retroactiv experienţa SĂLCUDEANU Petre, Marx librarul,
terifiantă a comunismului” (Titu Popescu), pe Bucureşti, Adevărul, 1997, 200 p. La şapte
care-l deconspiră, deşi nu se sfieşte să ani după evenimentele din decembrie 1989,
demitizeze, în acelaşi timp, visul fericirii Fane Onorie, fost muncitor al Şantierului
americane. „Mărturie francă şi tensionată” Naval din Brăila, opozant anticomunist şi
(Titu Popovici), din care nu lipseşte revoluţionar, trăieşte cumplita dramă a
dragostea, spionajul, psihologicul sau inadecvării la noile realităţi. Epicul alert,
303 SEVER Alexandru 1997
articulat în cel mai strâns registru al copilului lor. Cele trei naraţiuni conturează,
actualităţii, proiectează povestea unui mai mult comportamental decât psihologic,
inadaptat ce asistă neputincios la dezagregarea atmosfera specifică societăţii totalitare de tip
propriei fiinţe, a propriei familii şi a unui întreg comunist din istoria românească.
set de valori, în care a crezut şi pentru care a
luptat. „Cu o intrigă palpitantă şi un solid ***, GAC, VIII, 1997, 1–2, 76–78.
fundament ideatic şi simbolic, cu tipologii
I. T.
diverse, unele memorabile, cu o acută percepţie
psihologică şi un desăvârşit simţ vizual (prin
' SEVER Alexandru, Cartea morţilor,
care mediile cele mai diferite sunt panoramate
Bucureşti, Albatros, 1997, 728 p. (În lb.
şi, astfel, oferite cititorului), ≈, ultimul roman de
română: ≈, Tel Aviv, Papyrus, 1995).
până acum al lui ~, este şi una dintre cele mai
Romanul se bazează, sub raport ideatic, pe
vii cărţi parcurse în ultima vreme” (Daniel
două piese de teatru ale autorului, Don Juan
Cristea-Enache).
apocalipticul (1984) şi Îngerul bătrân (1982),
Daniel Cristea-Enache, CAI, 1998, 1–4, 79–83. inserate ca atare în spaţiul cărţii. „Roman
teatral” (Ion Vartic). Scenariul epic, elaborat
L. B. „în limitele şi în spiritul ficţiunii literare”,
reconstituie universul unui lagăr hitlerist,
SĂRARU Dinu, Ciocoii noi cu bodyguard, plasat fictiv în zona Prinzburgului.
ALA, VI, 1997, 374, 8, 10; ≈, LTE, VII, Arhitectura plutonică a lagărului – „buzunar
1997, 37–38, 8–9; Ciocoii noi cu bodyguard. al Infernului” şi „laborator experimental al
Capitolul 3. Unde e securitatea? Peste tot, omorului” – sugerează ideea de „muzeu al
LTE, IX, 1999, 336, 8–9, fragmente din mizeriei umane” şi cea de „scenă a unui
romanul Ciocoii noi cu bodyguard. Theatrum Mundi”. Pe această scenă, regizată
L. B. de pariul biblic dintre Dumnezeu şi Satanail,
joacă un evreu ascuns într-un neamţ şi un
SCHERER Victor, O noapte cât o viaţă, neamţ ascuns într-un evreu. Este vorba despre
Bucureşti, Eminescu, 1997, 246 p. Roman de Shlomo Levi, un escroc, deghizat în contele
acţiune cu accente realiste, alcătuit din trei neamţ Maximilien von Hausenstein, ipostază
relatări, unitare ca structură, a căror înlănţuire în care va ajunge consilier al Führerului şi va
e marcată prin relaţia de prietenie şi de fi trimis în lagăr, ca iscoadă, sub identitatea
familie dintre personaje. Iustin Spătaru, falsă a unui frizer evreu, cu numele de Şnert.
student la medicină, închis de comunişti El va avea, de fapt, în termenii pariului
pentru că e „fiu de chiabur”, ieşit din iniţial, rolul de „iscoadă a lui Dumnezeu”, de
închisoare în urma decretului de graţiere din „martor al cerului în lume”. Shlomo Levi,
1964, se răzbună pe Dinu Bozianu, prietenul alias Maximilien von Hausenstein, alias
său din tinereţe, ajuns acum şeful Securităţii Shlomo Şnert, un singur personaj în mai
locale. Judecătorul Andrei, agresat de multe ipostaze, traversează Germania celui
comportamentul soţiei şi al socrului său, un de-a treilea Reich, atât ca membru în
activist comunist zelos, dar şi de practicile anturajul lui Hitler, cât şi ca element prins în
justiţiei comuniste, reuşeşte să rămână fidel circuitul morţii, printre alţi deţinuţi repartizaţi
principiilor sale morale. Sub pseudonimul în infernulul Hoit-Expressului, la Revier sau
Marc, Vlad, fiul lui Andrei, artist talentat, la crematoriu. Atmosfera coşmaresc-demonică
trăieşte o poveste de dragoste cu Suzana, a lagărului, de mare forţă expresivă, în
legătură terminată nefericit, prin moartea dimensiunea ei tragică, se împleteşte cu
1997 SIUPIUR Elena 304
ororile unei comedii negre, explicitate împuşcat – evocarea evenimentelor nu-i oferă
tematic de subiectul piesei Don Juan personajului central şansa recuperării unor
apocalipticul. În lectura criticului Ion Vartic, adevăruri clarificatoare, obiectivitatea fiind
piesa conţine cheia de interpretare a viciată de diversitatea perspectivelor şi a
romanului. Tratatul semnat între Marele mizelor personale sau politice puse în joc.
Joker, diavolul morţii, şi dictatorul Hitler Într-un scenariu epic construit gradat, din
pune în scenă un mecanism parodic uluitor multiple fire epice prezentate secvenţial,
care potenţează absurdul ridicat la cote finalul aduce răsturnări de situaţie, dar şi
paroxistice. Într-o formulă romanescă insolită, unele dezvăluiri şocante, însă nu suficient de
cartea reia, în esenţă, întrebările constante ale pregnant pentru a satisface cu adevărat
autorului referitoare la tragedia umanităţii dorinţa de cunoaştere, fie că e vorba de
supuse ororilor nazismului. protagonist ori de cititor.
– Tel Aviv, Papyrus, 1995. ***, BNR, XLVII, 1998, 5, 46; ***, UC, VIII,
1998, 2, 15; ***, RL, XXXI, 1998, 43, 4; ***, F,
Premiul Fundaţiei Ianculovici pe anul 1996.
XXXIV, 1998, 10, 56; Daniel Cristea-Enache, O
viaţă ca-n romane, ALA, VII, 1998, 440, 6.
Ion Vartic, în vol. Alexandru Sever, Inventarul
obsesiilor circulare, Cluj, Biblioteca Apostrof, I. T.
1999, p. 396–397; Urian, Proza, 57–59.
I. T. SOLON Martha, Amorurile unui rege.

Istoria zbuciumată a Prinţului de
SIUPIUR Elena, Eu, Maria, ultima, frag- Hohenzollern Carol al II-lea al României.
ment de roman, EX, XXIX, 1997, 3–4–5, 14. Roman colaj – alcătuit după acte, documente
oficiale, cărţi şi broşuri biografice, jurnale şi
I. T.
memorii, tr. de Ovidiu Dan, [Bucureşti],
Tess-Express, 1997, 222 p. (Tr. românească a
SOARE Romeo, Sedus de sinceritate,
fost făcută după un ms. în lb. engleză).
Târgu-Mureş, Ambasador, 1997, 88 p. Cu o
Documentar romanţat despre viaţa amoroasă
pref., Semn şi consemn, de Nicolae Băciuţ şi
a regelui Carol al II-lea, protagonist al unor
o postf., Lumini şi umbre, de Iulian Boldea.
celebre poveşti de iubire, ce au stârnit
Biblioteca Judeţeană Mureş (catalogul electronic). indignare pe scena politică a României
interbelice. Pendulând între nota credibilă,
I. T. dată de înregistrarea faptelor istorice autentice,
şi construcţia ficţională, cartea reconstituie
SOLCAN Pan, Strigătul, Bucureşti, Cartea
figura excentrică a lui Carol al II-lea printr-un
Românească, 1997, 416 p. Roman social cu
montaj documentar specific literaturii de
implicaţii politice. În contextul anchetei
colportaj.
referitoare la dărâmarea blocului bucureştean
Belvedere, un arhitect ajunge să investigheze
***, UC, VIII, 1998, 6, 15.
fapte din trecutul tatălui său, membru într-un
pluton de execuţie pe vremea războiului. I. T.
Frecvent întreruptă de mărturiile celor
implicaţi – de la locatari ai blocului sau STAN Constantin, Gerda, fragment din
reprezentanţi ai echipei de ingineri romanul omonim, LTE, VII, 1997, 39–40,
proiectanţi, la membri ai familiei celui 8–9, 10.
305 STANCA Dan 1997
Constantin Iftime, Literatura cu liniuţă de pe plan mistico-istoric, o interpretare sui-

dialog, TNLS, IV, 1992, 2, 3 (interviu). generis – absentă până acum în literatura
I. T.
noastră – a existenţei în România comunistă.
Complexitatea subiectului, mizele culturale şi
STANCA Dan, Apocalips amânat, filozofice propuse în raport cu universul
Bucureşti, Cartea Românească, 1997, 344 p. comunist şi decantarea ficţională a acestora,
Fragmente: Adierea întorcerii, ARC, 1996, ca realitate suprapusă, în simbol şi parabolă,
1–2, 113–118; ≈, CID, VI, 1996, 31, 3, 7. îndreptăţesc catalogarea romanului drept una
Roman parabolic. Reţinută de critică drept dintre marile reuşite ale prozei post-
„roman de idei, metafizic, cosmologic, decembriste. Unele voci critice opinează însă
magic” (Florin Mihăilescu), cartea dă contur, că „teza moral mistică rămâne în planul
prin intermediul câtorva figuri ilustrative secund, în favoarea destinelor realizate intens
pentru viaţa intelectuală şi politică a anilor şi pitoresc” (Dan C. Mihăilescu) şi consideră
’80 ai sec. trecut, unui univers simbolic romanul „mai degrabă un document de
articulat maniheist, prin liniile de forţă ale conştiinţă decât o operă literară”, „mărturie
unui fantastic de tip eliadesc, pe dihotomii morală a anilor de sfârşit ai comunismului”
cosmogonice fundamentale. Ele sunt (Tudorel Urian).
încarnate, pe scena cărţii, pe de o parte de
– Cu o pref. de Elisabeta Lăsconi, Bucureşti,
Leon Templea, intelectual din generaţia
100 + 1 Gramar, 1999.
Criterion, reîntors, în anul morţii lui Noica, în
România, după un exil de zece ani la Paris, pe Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe
de altă parte de Eugen Ţurcanu, personaj cu anul 1997.
puteri apocaliptice, apărut intempestiv pe
scena Bucureştiului socialist. Epica romanului Tudorel Urian, Existenţa, pe faţă şi pe dos,
se construieşte pe linia realismului. CVT, s. nouă, III, 1997, 12, 6; ***, RL, XXXI,
Reîntoarcerea lui Templea pune în mişcare 1998, 6, 4; Roxana Sorescu, Apocalips cum
mecanismele aparent amorţite ale Securităţii figures, LFC, s. nouă, 1998, 24, 17; Florin
– prin August Teodorescu, cel care îl Mihăescu, Un roman magic, VR, XCIII, 1998, 3,
condamnase pe Templea la puşcărie cu 31–35; Tudorel Urian, Romanul românesc
parcurge un drum dramatic, F, XXXIV, 1998, 11,
treizeci de ani în urmă – şi face să renască
38–41; Constantin Dram, Întrebări obsesive. Un
grupul său de prieteni, care se adună, din
apocalips amânat, CL, CXXXII, 1998, 8, 24; ***,
convingeri culturale şi spirituale comune, în
casa universitarilor Adrian şi Ioana Vasiliu. BNR, XLVII, 1998, 2, 116; Miruna Mureşanu,
UC, X, 2000, 2–3, 8; Urian, Proza, 142–144.
Tensiunea narativă – întreţinută atât pe
palierul intrigilor mărunte ţesute de un anume I. T.
Radu Tudose, exaltatul îndrăgostit de
stewardesa Livia Laur, cât şi prin faptele STANCA Dan, Ultima biserică, Bucureşti,
neobişnuite ale lui Ţurcanu – se acumulează Eminescu, 1997, 350 p. Roman fantastic.
pe măsură ce protagoniştii încearcă să După ce, în vremea studenţiei bucureştene, a
dobândească şi să exerseze calităţi ratat o căsătorie de succes, Sabin Cerna, ajuns
supranormale. Atât atunci când e vorba profesor de lb. străine într-un oraş de
despre puterea politică, cât şi atunci când e provincie din România comunistă, are o
vorba despre cea a intelectului, a culturii sau revelaţie mistică, declanşată de imaginarea
a spiritului, semnificaţiile depăşesc scena obsesivă a unei femei în stare să se dezbrace
evenimenţialului propriu-zis şi construiesc, la nesfârşit. Este vorba despre Louiza
1997 STĂNESCU Oma 306
Movileanu, frumoasa lui colegă de muncă şi Vasile Andru, Un roman „oriental” cu final
soţie a secretarului de partid, al cărei mister danubian, VR, XCIII, 1998, 6, 115–117.
fusese dezvăluit în timpul unei şedinţe de I. T.
învăţământ politico-ideologic. Sabin trăieşte
astfel o experienţă erotică bizară, în urma STÂNCEL Mircea, Ultimul Ulisse, frag-
căreia este acuzat de violarea şi de uciderea mente din romanul omonim, DIB, II, 1997, 3,
femeii. Cazul este anchetat de colonelul 94–106.
Ovidiu Petra, care, deşi lipsit de probe,
susţine nevinovăţia lui Cerna, închis acum I. T.
într-un sanatoriu de boli mintale. Printr-o
schimbare bruscă de focalizare, dinspre STOENESCU Alex Mihai, Misiunea domini-
planul realist înspre unul textual, internarea cană, Bucureşti, RAO International Publishing
lui Sabin este pusă pe seama extenuării Company, 1997, 186 p. (Proză română
pricinuite de lucrul intens la un roman contemporană). Face parte dintr-un ciclu, din
excepţional, al cărei subiect sunt tocmai care au mai apărut Patimile Sfântului
evenimentele ce-l incriminează. Supra- Tommaso d’Aquino (1995) şi Noaptea
punerea celor două paliere, al realului şi al incendiului (1999). Roman parodic despre
ficţiunii, se justifică, în perspectiva lui Petra dictatura comunistă. Un călugăr dominican,
şi a lui Cerna, prin „căderea vieţii în text”, monseniorul Thomas, e paraşutat în România
ambele personaje având obsesia cărţii care îşi anului 1964, într-o ultimă misiune a
scrie autorul. Ambiguitatea creată de confreriei, pentru a afla informaţii despre
întrepătrunderea dintre miraculos şi textual se viaţa neamului românesc şi despre soarta
decriptează mistic, în final, atunci când Sabin episcopilor greco-catolici martirizaţi de
are viziunea unei biserici cosmice, cu vocaţie comunişti. Scenariul epic e cadrat epistolar,
taumaturgică. printr-o scrisoare adresată de Thomas, la
crepusculul veacului XX, din cabinetul celest
***, RL, XXXI, 1998, 6, 9; Radu Voinescu, al Sfântului Toma d’Aquino, studenţilor săi şi
Supravieţuirea ficţiunii, LCF, s. nouă, 1998, 15, unei anume Arletta de Wit, în care le prezintă
11; Miruna Mureşanu, UC, VIII, 1998, 2, 5. rosturile misiunii. Ajuns în România pe
vremea lui Paul al VI-lea, Thomas avusese
I. T.
sarcina de a-l întâlni pe secretarul episcopului
Hossu, conducătorul rezistenţei greco-
STĂNESCU Oma, Arşiţa Karmei, Piatra
catolice, însă fusese întemniţat de comunişti
Neamţ, Nona, 1997, 207 p. Cu o pref.
şi eliberat abia după douăzeci şi cinci de ani,
intitulată Notă editorială, de Vasile Andru.
când în fruntea bisericii se afla Ioan Paul
Roman de dragoste. Scris, se pare, în baza
al II-lea. Printr-un capriciu al puterii,
experienţei de viaţă a autoarei, romanul,
dominicanul cercetează totuşi dosare de
conceput în India, cuprinde povestea unei
Securitate, puse la dispoziţie de autorităţile
femei plecate acolo tocmai din România.
române, şi e martorul unor evenimente
Ancorată într-un proiect iniţiatic, viaţa
bizare, pline de semnificaţie pentru realităţile
protagonistei înregistrează, în „dinamică
României comuniste. Ajunge apropiat al
filmică” a relatării (Vasile Andru), soarta
Preşedintelui bolşevic şi apoi membru în
hotărâtă pentru viaţa unei astfel de femei într-o
biroul unei conspiraţii mistico-alchimice care
societate patriarhală.
intenţiona să scoată aurul din oameni. În
Premiul Concursului Naţional de Proză „Mihail timpul unei revoluţii populare, un fel de
Sadoveanu”, Piatra Neamţ, pe anul 1996. apocalipsă politică – ce trimite prin vagi
307 ŞERBĂNESCU Eugen 1997
aluzii la revoluţia decembristă – monseniorul R. I., Ceva nou pe frontul de Vest, TMS, s.
Thomas este rănit de cei din biroul executiv nouă, III, 1998, 5, 6.
şi îşi încheie brusc misiunea. Adevărul
A. S.
rămâne astfel prins în ficţiunea simbolică,
însă miza cărţii pare să fie, dincolo de
SUŞU Cătălin, Poveste neterminată, frag-
interesul autorului pentru ipostazele
ment din romanul Obraz curat, NOS, II,
metempsihotice ale sfântului Toma, devenit
1997, 4–6, 36–38.
Thomas pentru o vreme, surprinderea
realităţii printr-un scenariu supraordonat A. S.
istoriei, care îi dă acesteia un înţeles.
ŞELARU Vasile, Şarpe în iarbă,
***, RL, XXXI, 1998, 2, 5; Miruna Mureşan, Bucureşti, Globus, 1997. „≈ simbolizează
UC, VIII, 1998, 2, 5; ***, F, XXXIV, 1998, 10, răul ascuns, duşmanul deghizat la pândă, gata
55; Nicolae Boghian, Adevărul dublu, VAR, IX, să bareze orice mişcare liberă. Ca în orice
1998, 3, 30–31; Tudorel Urian, Nu uita că eşti veritabil antiroman, eroii sunt introduşi în
român, CVT, s. nouă, IV, 1998, 3, 7; Boerescu, acţiune ca nişte entităţi volante, enunţate
Păcatele, 114–115; Urian, Proza, 197–199.
uneori prin succinte fişe biografice” (Romul
I. T. Munteanu).
Al. Brumaru, Interesul pentru mecanismele

STOICIU Liviu Ioan, Femeia ascunsă,
narativităţii, AZI, 1997, 12, 4; Romul Munteanu,
Între eros, putere şi moarte, LCF, s. nouă, 1997,
(Biblioteca Bucureşti. Proză). Roman de 35, 11; Munteanu, Jurnal, VII, 146–150.
dragoste. După o sinucidere ratată, părăsit de
soţie, Alecu Florea are revelaţia reîncarnării A. S.
femeii iubite. Romanul e jurnalul întrupării
acestei „enigme nedezlegate”, numită Elisabeta. ŞEPTILICI Ara, Portret de doamnă cu
vulpe argintie, fragment din romanul Dublul,
Cornel Moraru, Introspecţii crude, VTR, RL, XXX, 1997, 25, 14–15.
XXVII, 1998, 4, 49–50; Henri Zalis, Între onirism
şi seismele subconştientului, AZI, 1998, 43, 4; A. S.
Romul Munteanu, ~: ≈, LCF, s. nouă, 1998, 38,
11; Daniel Cristea-Enache, O lume de nelocuit, ŞERB Iosif, Nebun din dragoste. Constanţa,
ALA, VIII, 1999, 494, 5. Mondograf, 1997, 100 p. Roman rural.
Autorul oferă o interesantă panoramă a vieţii
A. S.
satului Pucheni din Muscel, din perioada
interbelică până la colectivizare. Prezentarea
STRĂTESCU Ion V., Cui îi vine rândul,
destinelor oamenilor din Pucheni interferează
Bucureşti, Atlas, 1997, 362 p. (Romanul
românesc contemporan). Roman de război. cu istoria iubirilor nefericite ale unui anume
Aventura unui grup de ceferişti, arestaţi de Andrei Gheorghilaş. Impresionantă varietate a
trupele germane la sfârşitul ultimului război personajelor.
mondial. Călătoria lor prin mai multe ţări M. M.
europene şi internarea în lagăre de muncă din
Austria fac parte din relatarea mai amplă, ŞERBĂNESCU Eugen, Dincolo de
picarescă, a finalului de conflict militar. Groenlanda v. Dincolo, 1992.
1997 TAMAŞ Cristina 308
TAMAŞ Cristina, Miss Eva, Constanţa, TEODORESCU Nicu, Ultimul trubadur,

Muntenia, 1997, 187 p. Cu o pref. de Ovidiu Brăila, Opinia, 1997, 368 p. Cu o pref. de
Dunăreanu. Roman de dragoste. Trecută prin Valeriu Gorunescu şi o alta de L. Popoviciu.
experienţa amăgitoare a unui concurs de Biografie romanţată. Urmăreşte destinul lui
frumuseţe, a unei tentative de sinucidere şi a Cristian Vasile, cântăreţ brăilean de muzică
unei căsnicii ratate, o tânără se salvează uşoară, a cărui carieră a atins apogeul între
acceptând iubirea fostului coleg al soţului, 1928 şi 1949. Urmărind viaţa protagonistului
dispărut într-un naufragiu. Colecţie de locuri din copilărie până în momentul morţii,
comune, completate cu intermitente elanuri naraţiunea se opreşte cu precădere asupra
de pedagogie politică. declinului profesional al lui Cristian Vasile,
pe care îl interpretează în cheie morală, ca
– Constanţa, Muntenia, 1999. ilustrare exemplară a degradării unei
existenţe dominate de vicii. Text moralizator,
Ion Roşioru, ≈, TMS, s. nouă, II, 1997, 5, 6; fără interes literar.
*
* *, TMS, s. nouă, III, 1998, 1, 3.
A. T.
A. S.
THEODORU Ştefan Gh., Născută în castelul
TĂNĂSACHE Ilie, Noapte bună, iubite lui Dracula. După scenariul cinematografic cu
prinţ!..., Galaţi, Alma, 1997, 333 p. Roman acelaşi nume, Bucureşti, Editura Societăţii
de dragoste. Exaltări discret cenzurate, Tempus, 1997, 283 p. Roman senzaţional.
într-un decor de love-story, fără mari virtuţi John, pilot american, participă la bombardarea
de imaginaţie, dar subtil schiţat, ca voluptate câmpurilor petrolifere din România, în cursul
a vieţii şi certitudine a frumuseţii sufletului. celui de-Al Doilea Război Mondial. În timpul
În subtext, romanul e un eseu despre iubire ca unei misiuni, în urma unei defecţiuni, avionul
vibraţie pură a morţii. său se prăbuşeşte. Silit să se refugieze în
teritoriul inamic, protagonistul găseşte
Ioan Adam, Redescoperirea iubirii, ALA, VI, adăpost în zona Castelului Bran, la o fată de
1997, 392, 5. preot cu care se căsătoreşte. Urmărit de
A. S. autorităţi, pilotul american încearcă apoi să
treacă în Iugoslavia, folosind o reţea de
TECŞA Ioan, Mercenarii de la Miazănoapte, coridoare subterane şi de peşteri care străbat
Bucureşti, E. M., 1997, 237 p. Roman poliţist. Munţii Făgăraşului şi ies la Dunăre.
Tentativa de asasinare a preşedintelui ţării e
dejucată de agenţi ai Serviciului de pază şi ***, RL, XXXI, 1998, 49, 7.
protecţie. A. T.
Gheorghe Marin, Carte de aventuri la Editura
Militară, UC, VII, 1997, 11, 10. TIMOFTE Cristian, Frontul Salvării
Naţionale. Sanatoriul Vultureni, I, Bucureşti,
A. S. Naţional, 1997, 232 p. Roman parabolă. În
iarna anului 1989, căderea lui Ceauşescu şi
TEODORESCU Cristian, Surorile, frag- instaurarea noului regim sunt trăite într-un
ment din romanul Azilul în memorie, LTI, ospiciu. Se spun discursuri, rugăciuni, se
1997, 23, 98–100. agită steaguri cu stema comunistă decupată şi
A. T. se constituie un Front al Salvării Naţionale.
309 TURCONI Diana 1997
Pacienţii sanatoriului refac gesticulaţia în corespondenţa ei, LCF, s. nouă, 1997, 10,
revoluţionară, proiectând evenimentele în 8–10.
derizoriu. În acelaşi spirit, textul conţine o
A. T.
Istorie a Răsăritului Apusului şi a Apusului
Răsăritului, scrisă de un pacient (Virgil
TUMANIAN Paul, Urma scapă turma,
Berban) în stil esopic. Aici România e
Bucureşti, Ararat, 1997, 310 p. Roman
Namoria, în vreme ce soţii Ceauşescu sunt
realist. Urmăreşte, într-un interval de trei ani,
Nicaloe şi Hilena. Această istorie aluzivă
viaţa unui boxer în devenire, Simion Linte, de
evocă Al Doilea Război Mondial, întâlnirea
la abandonul liceului până la prima
de la Yalta, biografia cuplului prezidenţial,
competiţie sportivă importantă. Plasată la
fuga lui Pacepa, execuţia dictatorului. Pe
începutul anilor ’50, în timpul terorii de tip
suprafeţe largi, romanul nu reuşeşte însă să
transmită decât un mesaj politic netransfigurat stalinist care a reconfigurat societatea
artistic, propunând teorii ale conspiraţiei şi românească postbelică, naraţiunea împleteşte
reconstituiri istorice sub masca unei naraţiuni evocarea iniţierii sportive a protagonistului cu
postmoderne, care face abuz de intertextualitate, aceea a schimbării atmosferei politice.
de eterogenitate stilistică, de exhibare a Retragerea lui Simion din Campionatul
convenţiei auctoriale. Naraţiunea pare de aceea Naţional, ca gest de solidaritate cu antrenorul
supra-dimensionată pentru semnificaţiile pe Nicodim, arestat de autorităţile comuniste,
care le susţine şi care nu depăşesc posibilităţile marchează astfel încheierea unui proces de
unei analize politice jurnalistice. În vreme ce formare a personalităţii. În fundal, cartea
cadrul romanesc rămâne indiferent şi intenţionează schiţarea unui tablou de epocă,
dispensabil, mici fragmente de observaţie a ilustrând, în paralel cu instaurarea terorii,
cotidianului cenuşiu al anilor ’80 se salvează ca ascensiunea unei noi clase sociale. Scriitură
proze scurte autonome. îngreunată, sufocată prin excesul detaliilor şi
prin elementele de observaţie realistă
Ion Roşioru, TMS, s. nouă, II, 1997, 10, 7. nesemnificativă.
A. T.
***, BNR, XLVII, 1998, 18, 71.
TONCESCU Nicolae, Filiera elenă, Bucureşti, A. T.
Viaţa Medicală Românească, 1997, 292 p. Cu
ilustraţii de Adina Romanescu. Roman de TURCONI Diana, Mica prăvălie cu orori.
evocare sentimentală a unor itinerarii de 11 romane, Bucureşti, Du Style, 1997, 189 p.
manual, reale şi spirituale. Însoţit de un grup de (Colecţia de proză contemporană). Cu o
prieteni, naratorul cutreieră Moldova şi Grecia caracterizare de Costache Olăreanu. „Concert
pentru a da de urma lui Valentin Iconomu, de uverturi” (Costache Olăreanu), vol.
ofiţer cu preocupări mistice, căzut prizonier la strânge laolaltă scurte proze suprarealiste
ruşi, în timpul celui de-Al Doilea Război tratate în cheie romanescă. Protagoniştii
Mondial. E evidentă plăcerea autorului de a acestor istorii investesc imaginar obiecte care
evoca, nu fără o anume îndemânare stilistică, pentru cei din jur sunt indiferente. Un
istoria şi frumuseţea meleagurilor străbătute.
personaj se îndrăgosteşte de un manechin şi îl
M. M. urmăreşte până la dezmembrarea sa într-o
fabrică de confecţii; un soţ găseşte într-o
TOPOLOG Ion, Colina, fragment din garoafă decapitată sentimentul tandreţii
romanul Colina sau Povestea unei iubiri conjugale; un tânăr paralizat proiectează
1997 ŢENE Al. Florin 310
într-o bătrână franţuzoaică scăpătată nostalgia ' ŢEPENEAG Dumitru, Porumbelul

evaziunii într-un alt timp etc. Romanescă e zboară!..., Bucureşti, Univers, 1997, 111 p.
amploarea tematică (dragoste, moarte, (Ithaca. Scriitori români din exil). (În lb.
suferinţă, bovarism), constrânsă însă, de franceză: Pigeon vole, Paris, Éditions P. O. L.,
obiecte meschine, la o tratare măruntă. Sunt 1988). Fragmente: ≈, RL, XXVII, 1994, 31, 14–
sentimente majore trăite minor. Simple 15; ≈, APS, V, 1994, 8–9, 18–19. Versiunea
„orori” din unghiul normelor sociale, com- românească a romanului este semnată cu
portamentele personajelor au gravitatea pseudonimul anagramatic Ed Pastenague, ca şi
marilor drame sub aspectul intensităţii trăirii. aceea franceză. Roman textualist-oniric, ≈ se
Calitatea prozei stă în capacitatea de a alterna bazează pe principiul spiralei narative, care ar
diagnoza clinică a afectelor eroilor, cu putea continua să genereze discursul la
perspectiva identificatoare care animă o nesfârşit. Un dublu cvasi-ficţional al autorului,
interioritate deviată. Ed Pastenague, se dă drept autorul textului,
acesta fiind tradus apoi în româneşte, sub titlul
Totorcea Ştefana, LCF, s. nouă, 1998, 7, 16;
Porumbelul zboară!..., chiar de ~. La rândul
***, RL, XXXI, 1998, 17, 4. său, Ed Pastenague se vede nevoit să recurgă,
A. T. pentru a-şi scrie romanul, la alţi trei Ed:
Edmond „negrul” (martinichez de culoare),
ŢENE Al. Florin, Chipul din oglindă, Edgar „galbenul” (de provenienţă vietnameză)
Petroşani, Editura Fundaţiei Culturale Ion D. şi Edouard „roşul” (deşi francez de rasă
Sîrbu, 1997, 100 p. Cu postf. de Dumitru caucaziană, e un „tovarăş”, aparţinând stângii
Velea. Roman realist, cu veleităţi textualiste. politice). Cei trei, foşti colegi la liceul din Agen
Viaţa lui Ion Netea, maistru minier şi activist şi prieteni ai lui Pastenague, funcţionează ca
de partid, e urmărită de la divorţ până la un ipostaze narative şi fantasmatice ale acestuia,
grav accident de mină. Mai degrabă nuvelă cărora naratorul le cere să răspundă la un
decât roman, prin anvergura fabulei, chestionar, urmând să le gestioneze şi să le
naraţiunea evocă oportunismul ideologic al ajusteze textele. În fine, personajul anonim care
protagonistului, aventurile lui erotice şi intervine în text la persoana a treia, acel „jucător
surpriza însănătoşirii sale după accident. Într-o de şah” numit şi „maestrul” sau „bătrânul”,
dezvoltare textualistă, Netea ajunge să citească împrumută ostentativ multe dintre datele
ms. al cărui protagonist este; în fapt, formula biografice ale lui ~ însuşi. El poartă cu sine
oglindirii şi rafinamentul tehnic invocat de cartea de teorie şahistă La Défense Alekhine,
autor nu fac decât să introducă în roman un text publ. de către autor la Éditions Garnier, din
text secundar, cu vocaţie autobiografică. Paris, în 1983. Diversele măşti ale eului care
Niciuna din cele două proze nu se reţine. Dacă scrie vin să confirme caracterul specular al
naraţiunea realistă era banală, artificiul cărţii, în care textualitatea adesea discontinuă
dobândeşte nu doar o surprinzătoare
textualist se dovedeşte superfluu.
materialitate, ci şi o pronunţată poeticitate.
***, RL, XXX, 1997, 21, 4; Adrian Ţion, TR,
Pigeon vole, Paris, Éditions P. O. L., 1988.
s. nouă, IX, 1997, 39–40, 7; R. I., TMS, s. nouă, II,
1997, 12, 7, 15; Veronica Balaj, CNT, 1998, 5, 5; Daniel Oster, „Tiens, tu travailles? J’écris
Simona Bărnulescu, Romanul ca meditaţie asupra «Pigeon vole»”, „La Quinzaine Littéraire”, 1989,
stihiilor absurdului, LCF, s. nouă, 2000, 38, 16. 541, 10–11; Octavian Soviany, ~ & Fiii, CVT, s.
nouă, III, 1997, 7, 11; Andreea Deciu, Cui i-e frică
A. T.
311 VASILIU Mircea 1997
de scriitor?, RL, XXX, 1997, 42, 19; Victor VACARIU Dumitru, Deosebirea dintre
Cubleşan, Cărţi şi vise, APS, IX, 1998, 1–2, 23– femeile de pe Pământ şi cele de pe planeta lui
24; Bârna, Ţepeneag, 197–215; Buciu, Ţepeneag, Orim, fragment din romanul Planeta lui
142–145; Boerescu, Păcatele, 61–62; Sălcudeanu, Orim, ATN, XXXIV, 1997, 1, 6–7. După
Graffiti, 60–65; Ulici, Mitică, 253–254. V. şi
unele informaţii neconfirmate, romanul ar fi
Zadarnică e arta fugii, 1991.
apărut în 1999.
L. Pv.
A. T.
ŢURLEA Stelian, Fă-ţi patul şi dormi!,

VASILIU Mircea, Dragoste şi ură, Brăila,
Bucureşti, Editura Pro, 1997, 142 p. Roman
Vascoremo, 1997, 181 p. Roman senzaţional.
de evocare. După modelul povestirilor în
Continuând trama unui roman anterior, Între
ramă, ≈ urmăreşte biografia unui fotbalist
două lumi (1991), ≈ desfăşoară, pe fundalul
angajat în echipa unei uzine din anii ’80
unui port la Dunăre, în timpul celui de-Al
numai pentru a consemna întâlnirile acestuia
Doilea Război Mondial, istoria căutării unei
cu moş Nibi, care îşi deapănă amintirile
femei, Elena Grigorescu, despărţită de iubitul
despre Clujul interbelic. Rememorarea, făcută
ei, Sandu Niţulescu, prin intrigile armatorului
din perspectiva unui fost aristocrat, stăruie
asupra vieţii mondene a oraşului de altădată, grec Iani Mihailidis. Ancheta care investi-
asupra calmului patriarhal şi asupra unei ghează soarta Elenei traversează Europa
geografii urbane reţinută în reperele ei răvăşită de război şi surprinde prăbuşirea
monumentale. Mai degrabă decât un destin, imperiului economic al armatorului grec.
naraţiunea evocă atmosfera unei aşezări
lovite de istorie după Dictatul de la Viena, ***, BNR, XLVI, 1997, 16, 103.
marcată de nostalgie şi de paseism. A. T.
***, RL, XXXI, 1998, 1, 5; ***, BNR, XLVII, VASILIU Mircea, Răfuiala, Brăila,
1998, 6, 131; ***, F, XXXIV, 1998, 10, 56. Vascoremo, 1997, 181 p. Roman realist,
inspirat din viaţa de şantier. În mediul industrial
A. T.
al României comuniste este urmărit un episod
UŞURELU Culiţă Ion, Profesorii. Suplinind din cariera lui Alexandru Vlăsceanu, inginer
au dobândit, Bucureşti, Pro Transilvania, responsabil, ca director, de buna funcţionare a
1997, 206 p. Cu o prezentare pe coperta a IV-a unui grup de şantiere şi de pregătirea unui nou
de Valeriu Anghel. Roman inspirat din viaţa obiectiv industrial la Tulcea. Subliniind
şcolii. Acţiunea se petrece în deceniul şapte al capacitatea lui de a reacţiona în situaţii-limită,
sec. al XX-lea, în satul Prăjeni, de lângă pentru prevenirea ori atenuarea unor catastrofe,
Botoşani. Intelectualii locului, reprezentaţi de ≈ face din acest personaj un erou comunist tipic,
Lucian Popa, Nelu Costin şi Vasile Olteanu al cărui caracter, integral pozitiv, pare lipsit de
(profesori suplinitori) şi Victoria Dinescu drame de conştiinţă. Conflictul protagonistului
(profesoară titulară), duc o viaţă searbădă, cu Matache Gheorghiu, director general în
copleşiţi de cenuşiul, banalul şi derizoriul unui minister, dovedit în cele din urmă vinovat de
cotidian mutilat de intervenţiile reprezentan- gestionare frauduloasă, demonstrează, în spiritul
ţilor ordinii totalitare. Personaje numeroase, propagandei comuniste, o încredere fără rezerve
unele insuficient conturate. în funcţionarea şi legitimitatea eticii proletare.
M. M. A. T.
1997 VERONA Lucia 312
VERONA Lucia, Don Juan şi ceilalţi. Fragmente: Prieten de ocazie, O, s. nouă,

Roman-document, Bucureşti, Asciaţia 1990, 6, 13; Petcu cel Mare, F, XXXII, 1996,
Scriitorilor din Bucureşti – Cartea Românească, 7–8, 62–69; Petcu cel Mare, O, s. nouă,
1997, 98 p. (Biblioteca Bucureşti. Proză). 1997, 6, 9, 15; Petcu, legatar, în vol. ***,
Roman ludic. Dezvoltă, pe o plajă extinsă de Zona, 128–143. Roman social care, pe
trimiteri intertextuale, o satiră politică şi, canavaua cotidianului anost al României
într-un plan al semnificaţiilor simbolice, o comuniste, conturează o parabolă a libertăţii
parabolă a unicităţii ireductibile a fiinţei imposibile. „Cronică a disperării” (Nicoleta
umane. Calificată drept „roman-document” de Cliveţ), ≈ face portretul unei umanităţi fără
către autoare, adunând scrisori, interviuri, soluţii de refugiu, incapabilă să îşi găsească
stenograme şi articole de lege, cartea este echilibrul între utopia totalitară a unei lumi
concepută ca un dosar al unui scandal public perfect ordonate şi visul vinovat al libertăţii.
declanşat într-o ţară ipotetică, numită Insula. Oglindind viaţa monotonă a unui bloc, cu
Lume în care personajele literare, eroii puţină vreme înaintea Revoluţiei din 1989,
legendari şi celebrităţile din toate timpurile naraţiunea se centrează pe figurile a doi
trăiesc alături de oamenii de rând, Insula are pensionari, un fost colonel, zis moş Bocanc,
un regim democratic care a decis, prin şi Petcu, fost şef de gară. Într-o lungă
referendum naţional, ca prima persoană după-amiază de vară, pregătind o expediţie pe
clonată pe plan mondial să fie Don Juan. munte, cei doi eroi se străduiesc să monteze
Naraţiunea urmăreşte dezbaterile parlamentare, un cort. Epuizat de efort, colonelul are o criză
factorii care influenţează opinia publică şi de inimă, iar Petcu îl veghează, în ultimele
experimentul ştiinţific al clonării. În centrul sale ore de viaţă. În această dramă simplă din
construcţiei epice stă contrastul dintre original existenţa a doi pensionari, care are anvergura
şi copie, înţeles ca raport între sentiment şi unui subiect de nuvelă, se ascunde o nostalgie
instinctualitate. În vreme ce Don Juan a libertăţii. Aventura în natură reprezintă o
simbolizează actul gratuit al iubirii în absenţa atracţie a imprevizibilului, a întâmplării care
oricăror constrângeri sau motivaţii, clona este nu poate fi îngrădită de constrângerile
motivată numai de un impuls natural, iraţional, realităţii. Totuşi, această aspiraţie spre
de reproducere. Scăpate de sub control, copiile libertate nu se integrează armonios în
lui Don Juan se multiplică, invadând orizontul de valori al celor două personaje.
societatea, ca un simbol al perpetuării gregare Prin biografia lor, fostul colonel şi fostul şef
sub care se recunoaşte o antiutopie, de factură de gară sunt reprezentanţi ai autorităţii.
orwelliană, a umanităţii masificate. Totuşi, Convinşi de dreptul comunităţii de a controla
cartea nu izbuteşte să dea anvergură acestei destinele individuale, de a supraveghea şi de
polarităţi; risipită în exerciţii satirice pe teme a cenzura intimitatea, ei funcţionează în
ale realităţii postrevoluţionare şi în jocuri de micro-societatea blocului ca gardieni ai
limbaj inspirate de donjuanism, ficţiunea se bunelor moravuri şi ca apărători ai ordinii.
dispersează, constituind, în jurul „documen- Sunt nişte dictatori cu sacoşă de plastic şi cu
telor” pe care le antologhează, proze scurte de tarabă în obor, tirani umili, lipsiţi de
tonalitate şi de valoare inegală. strălucire, într-o lume derizorie. Cu structuri
A. T. complexe, dispuse în două planuri
contradictorii, sufletele celor doi eroi nu pot
VIGHI Daniel, Decembrie, ora 10, Bucureşti, concepe libertatea decât ca o formă vinovată
Albatros, 1997, 134 p. Cu o pref. a autorului de abdicare de la propriile convingeri. Pentru
şi cu o caracterizare pe coperta a IV-a. Petcu, ea se asociază sexualităţii, intrând în
313 VIŞENOIU Eugenia 1997
sfera tabuurilor. Personajul, care în reveriile şi o caracterizare pe coperta a IV-a de Cezar

sale secrete se visează femeie, îşi înţelege Ivănescu. Roman de dragoste. Istorie a unei
libertatea ca o dezertare ruşinoasă din severa iubiri ratate, în contextul politic al ultimilor
postură masculină. Sfâşiaţi între convingeri şi ani de comunism, cartea urmăreşte relaţia
tentaţii, cei doi eroi sunt condamnaţi, până la dintre Alexandru Dorian şi Adriana, doi
capăt, să îşi trăiască dilema, ca o absolvenţi ai Facultăţii de medicină, care se
imposibilitate a acţiunii. Romanul reprezintă hotărăsc să se căsătorească din dorinţa de a
astfel investigarea unei exasperări, un sondaj primi repartiţie la o clinică celebră din
în mecanismele puterii, dar şi o paradoxală localitatea Pădurea. Privind relaţia conjugală
ipostaziere a temei libertăţii. Cartea descrie, ca una strict formală, Adriana se
cu câteva luni înainte de evenimentele din îndrăgosteşte de Z., un important personaj din
decembrie 1989, o situaţie de o implicită nomenclatura comunistă, şi, în cele din urmă,
ironie, prin care dictatorul însuşi tânjeşte, în îl părăseşte pe Alexandru şi pleacă din
aşteptarea eliberării, ca şi cum, printr-o Pădurea. La rândul său, Alexandru,
stranie perversiune a psihologiei, sub compromis printr-o înscenare politică, e silit
structura omului autoritar s-ar revela, să se mute la Timişoara şi să renunţe la
reprimate, aspiraţiile unui revoluţionar. cariera de medic. Cele două personaje se
regăsesc după Revoluţia din decembrie 1989,
– Fragment: Bătrânul registrator principal descoperind o dragoste amânată prea mult, cu
Petrakovschi, în vol. Spiridon, Lefter, latenţele consumate, pervertită de experienţele
Crăciun, Experimentul, 232–235. anterioare şi pe care sunt incapabili să o mai
trăiască cu intensitatea primei iubiri. Romanul
Tudorel Urian, CVT, s. nouă, III, 1997, 4, 7; face astfel cronica unei relaţii erotice
*
* *, UC, VII, 1997, 3–4–5, 19; Cornel Ungureanu, compromise de constrângerile unui regim
O, s. nouă, 1997, 4, 10; Mircea Mihăieş, O, s. totalitar şi supusă vicisitudinilor istoriei. Prin
nouă, 1997, 6, 7; Vasile Popovici, O, s. nouă, titlu, ≈ aspiră la o interpretare în cheie
1997, 6, 7; ***, RL, XXX, 1997, 21, 6; ***, F, parabolică a sentimentului eşuat, ca „impo-
XXXIV, 1998, 10, 55; Ioan Stanomir, LCF, s. sibilitate a comunicării autentice într-un
nouă, 1997, 39, 5; Gabriel Dimisianu, XXX, 1997, univers concentraţionar” (Cezar Ivănescu),
44, 4; ***, BNR, XLVII, 1998, 1, 52; Gheorghe fără să reuşească, totuşi, să transfigureze
Mocuţa, ARCA, IX, 1998, 1–2–3, 20–22; Ioana simbolic evocarea rigorilor politice.
Drăgan, Dintr-un unghi de vedere subiectiv, TMS,
s. nouă, III, 1998, 2, 2–3; Ion Simuţ, „A intervenit
***, BNR, XLVII, 1998, 6, 133.
o schimbare importantă în condiţia socială şi
estetică a romanului”, F, XXXIV, 1998, 10, 42– A. T.
44; Peter Quince, EPR, X, 1999, 4, 19; Ivăncescu,
O nouă viziune, 56–60; Şerban, Piper, 178; Peter
VIŞENOIU Eugenia, Ultimul prag, Constanţa,
Quince, EPR, XI, 2000, 1, 20; Nicoleta Cliveţ,
VTR, XXVIII, 2000, 3, 62–64; Georgeta Moarcăs, Europolis, 1997, 103 p. Roman de dragoste.
~ – cotidianul abulic, între senzaţie şi reverie, Evocare a unei iubiri care se înfiripă pe
VTR, XXVIII, 2000, 3, 64–66; Dimisianu, Lumea fundalul unei experienţe a morţii. Cati, care,
criticului, 398–401; Oţoiu, Trafic, 50, 56–60; în urma unui diagnostic greşit, ajunge să
Urian, Proza, 122–124; creadă că mai are de trăit numai două luni, se
A. T.
îndrăgosteşte de doctorul Vlad, chirurgul care
urmează să o opereze. Atracţia erotică se
VIŞAN Ioan, Cuşca elastică, Târgovişte, declanşează pe masa de operaţie, într-un
Domino, 1997, 133 p. (Manuscris). Cu o pref. moment în care protagonista încearcă
1997 VLAD Tudor 314
senzaţiile decorporalizării specifice morţii stereotipuri pozitive, cu reminiscenţe ale

clinice, împletind frica de moarte cu iubirea. propagandei comuniste, despre moştenirea
Naraţiunea revine obsesiv la acest episod, geto-dacă a poporului român.
încercând să exprime astfel o dragoste care în
A. T.
planul existenţei cotidiene rămâne neîmplinită.
Construcţia epică se reduce însă la o redare
ZARIFOPOL Dinu, Moartea lui Levi, II, v.
clişeizată a raportului dintre eros şi thanatos,
Naufragiul, I, 1994.
pe alocuri senzaţională şi cu numeroase
invocări ale paranormalului, telepatiei,
ZAROJANU Tudor Călin, Reluare cu
metempsihozei etc.
încetinitorul, Bucureşti, Maşina de Scris,
1997, 188 p. (Autori români de azi). Cu o
***, BNR, XLVII, 1998, 16, 56.
caracterizare pe coperta a IV-a de Alex
A. T. Ştefănescu. Satiră a societăţii comuniste.
Romanul urmăreşte, în intervalul unui an,
VLAD Tudor, Partida de tenis, fragment care se încheie în dimineaţa zilei de 21
de roman, LTE, VII, 1997, 35–36, 8–9. decembrie 1989, când Revoluţia izbucneşte la
Bucureşti, şase personaje care îşi desfăşoară
A. T. activitatea în biroul de calculatoare de la
Ministerul Industriei. Repetitive şi fără
WELTHER Marcel Tiberiu, O noapte la perspectivă, gesturile lor ilustrează o
Sarmisegetusa, Cluj-Napoca, Triade, 1997, umanitate care îşi trăieşte viaţa mecanic, ca
473 p. Cu o postf. de Ionel Preotu. Text publ. răspuns la condiţionări exterioare imediate,
postum; conform unei informaţii dintr-o notă cu o conduită reflexă pe care autorul o
redacţională, structura şi titlurile cap. nu numeşte „vinovată adaptare la condiţie”.
aparţin autorului. Reconstrucţie ficţională a Eroii fac naveta, sunt preocupaţi să asigure
vieţii dacilor, a universului lor de credinţe şi nevestelor o slujbă în capitală, urmăresc de la
de valori. În timpul unei excursii la fereastră cozile formate la magazinele din
Sarmisegetusa, naratorul, stimulat de faţa Ministerului, îşi inventează sarcini
prezenţa ruinelor, se scufundă într-o evocare profesionale, folosesc copiatorul instituţiei ca
istorică cu aspect oniric, retrăind ultimele să multiplice un roman de succes etc. În jurul
momente ale ocupaţiei romane în Dacia. În acestor acţiuni mărunte, romanul încearcă să
cea mai mare parte a ei, naraţiunea se constituie, ca semnificaţie superioară,
constituie dintr-o succesiune de tablouri care, imaginea unei societăţi incapabile de revoltă.
plecând de la imagini conservate pe Columna Risipiţi în frământări contingente, cei şase
lui Traian sau preluate din alte surse, aduc în eroi pierd posibilitatea de a visa dincolo de
prim-plan obiceiuri, momente, figuri istorice. gratiile coliviei, de a-şi concepe propriul
Trama, sumară, se ţese în jurul unei poveşti destin în afara exigenţelor imediate ale unui
de iubire între un ostaş roman, Licinius cotidian meschin. De altfel, începutul
Sabinus, şi o dacă, Adrigiza. Cuplul, format Revoluţiei îi surprinde la curăţatul zăpezii,
în timpul ocupaţiei, se destramă odată cu ultim semn de umilinţă şi de acceptare a
retragerea armatelor romane. Silit să îşi propriei condiţii. Totuşi, în ciuda
urmeze comilitonii, Licinius moare într-o deschiderilor simbolice, naraţiunea nu
bătălie, în vreme ce Adrigiza este ucisă într-o izbuteşte să cristalizeze o viziune unitară,
incursiune a triburilor barbare. Sacrificând inspirată de aparenţa suprarealistă a
ficţiunea, ≈ oferă o meditaţie risipită în orizontului de viaţă din ultimii ani ai
315 ANDREI Paul 1998
regimului comunist. Cu un material epic portrete psihologice (ilegaliştii Constantin

fragmentat, care tinde să se disperseze în scurte Rizea şi Niţă Drumea); talent de povestitor.
episoade cu efect comic, ≈ îşi trage substanţa
M. M.
din îngroşarea caricaturală a observaţiei realiste,
alcătuind mai degrabă o colecţie de anecdote
ANCA George, Apocalipsa indiană. Roman
decât o ficţiune romanescă.
automitologic, I. Maica Medeea la Paris,
Daniel Cristea-Enache, ALA, VII, 1998, 418, 7. Bucureşti, Evenimentul, 1998, 215 p. (Epos).
Prim t. dintr-o s. de nouă vol., celelalte apărute
A. T. după 2000, restituind, fără o ordine precisă,
chiar în dispreţul curiozităţii potenţialului
ZINCĂ Haralamb, Moartea mirosea a cititor, varii experienţe trăite de autor în şi în
Christian Dior, Bucureşti, E. M., 1997, 235 afara patriei, în acest caz pe cele referitoare la o
p. Roman poliţist. primă desţărare, occidentală, după care va urma
o a doua, în India, pe urmele lui Mircea Eliade
***, RL, XXX, 1997, 23, 4; Nicolae Boghian, etc. Stranie combinaţie de jurnal intim, de
VAR, VIII, 1997, 4, 30. cronică a faptului divers şi de poezie
A. T. suprarealistă, cartea abuzează de tehnica
dicteului automat, cu dese apeluri la barbarisme
şi neaoşisme, autorul neezitând să se slujească,
1998 în text, de fraze şi de expresii argotice, culese
din cam toate lb. pe care le cunoaşte. În roman
ABĂLUŢĂ Constantin, Satul cu nouă Medeea ar fi, îndrăznim să avansăm o
locuitori, CNT, 1998, 12, 1, 8–10; 13, 1, 10; interpretare, patria însăşi, orbită de Destin să-şi
Pâinea cea mare, ST, L, 1999, 3–4, 11–13, năpăstuiască fiii.
95, fragmentele din romanul Satul cu nouă
locuitori. I. I.
I. I. ANDREI Paul, Dulcele septembrie, Cluj-

Napoca, Clusium, 1998, 95 p. Scurt roman de
ACHIM Dana, Amantul de la km 0, evocare a ruralităţii româneşti ardelene.
Bucureşti, Globus, 1998. Probabil un roman Blidar Isaia, ţăran cu o mentalitate înapoiată,
erotic. Autoarea, după scrierea acestei cărţi, care transformase în iad existenţa soţiei sale,
s-a stabilit în străinătate. Leonica, moare în condiţii neclare, certificatul
de deces vorbind de etilism cronic. Mărturia
Romul Munteanu, Sexul în oglinda literaturii,
unei vecine, care a participat la pregătirea
LCF, s. nouă, 1998, 37, 11.
înhumării sale, transformă însă decesul într-o
I. I. crimă, principala bănuită fiind soţia
supravieţuitoare. Toate acestea sunt fapte
ALDEA Ştefan, Versiune neoficială, comunicate printr-un lung monolog, presărat
Bucureşti, E. M., 1998, 294 p. Roman realist. cu scurte secvenţe dialogale, în care Leonica,
Acţiunea se petrece la sfârşitul lui decembrie bisericoasă şi temătoare de cele sfinte, îşi
1989, în Bucureşti. Eroul principal, ofiţerul rememorează viaţa, discutând cu mortul. Din
Anton Rizea, reuşeşte să îşi regăsească păcate, însă, coabitarea regionalismelor cu un
echilibrul sufletesc în timpul marilor registru neologic inexplicabil în vorbirea
bulversări politice la care participă. Reuşite acestei femei minează calitatea scriiturii până
1998 ANGHEL Valeriu 316
la senzaţia de sfătoşenie cravaşată, dubios- sângeroase încleştări, de la cele iniţiate de

pilduitoare. protestatarii adunaţi în jurul locuinţei unui
pastor reformat, la cele prilejuite de atacarea
I. I.
baricadei ridicate de timişoreni pe Calea
Apusului. Lideri spontani, cum sunt Dobre
ANGHEL Valeriu, Printre şătrari, Bacău,
Cornel, ori Corondan, uriaşul ucis cu un
Deşteptarea, 1998, 168 p. Roman de aventuri
inspirat din viaţa ţiganilor corturari. Într-o singur foc de pistol, în plină stradă, reuşesc să
lume necontaminată încă de comunism, dea înţeles politic revoltei iniţiale, până la
Toader şi Petrică, slugi ale unui boier de pe transformarea sa în revoluţie. Faptele
Valea Tazlăului, fug de pe moşia acestuia, abominabile petrecute la spitalul judeţean,
Toader ajungând bulibaşă iar Petrică ofiţer de culminând cu furtul cadavrelor şi cu răpirea
jandarmi. Urmează o răzbunare de tip misterioasă a unor răniţi din propriile paturi,
sadovenian, crimele stăpânului samavolnic sunt restituite pe un ton sec, de constatare
fiind pedepsite. Stil de redactare gazetăresc, judiciară. Astfel încât dispariţia lui Dominic,
cu unele note de suspans. ca şi aceea, firesc motivată, ca moarte
naturală, a mamei sale, Maria, la câteva
Vlad Sorianu, ATN, XXXV, 1998, 5, 5. săptămâni după evenimente, lasă impresia de
jertfă necesară, impusă de expierea unor
I. I.
păcate cu o semnificaţie mai largă, greu de
ANTONESCU Mihai, Viitorul în genunchi numit, echivalând cu îndepărtarea de divin şi
(Copiii lui Saturn), cu o pref. de Ioan Romeo de puterea acestuia de a aduce pacea.
Roşiianu, Bucureşti, Casa Editorială Odeon, Naşterea, în final, a unui copil, fiul lui
1998, 91 p. Deşi autointitulat, cu excesiv Dominic şi al Iuliei, sugerează chiar această
orgoliu auctorial, „roman”, textul, o înşiruire idee, a nevoii de speranţă, de un patetism mai
de proze ultrascurte, fabule sau doar poante mult sau mai puţin tragic.
de un umor obosit uneori, pe tema eternului
***, COF, I, 1998, 10–11, 30; Florin Corneliu
moft rromân şi a „râsu-plânsului” ante- şi
Popovici, Pedagogia demnităţii, O, s. nouă, 1999,
postrevoluţionar, este departe de a îndreptăţi,
5, 29; Ruja, Parte, II, 11–13.
prin construcţie, personaje şi conflict (cel din
urmă, cu totul inexistent), încadrarea sa în I. I.
specia romanescă.
ARSENE Mihai, Exerciţii la trianglu,
L. Pv. fragment din romanul cu acelaşi titlu, AZI,
1998, 38, 6; 40, 6.
ARIEŞANU Ion, Cei buni mor cei dintâi,
Timişoara, Amarcord, 1998, 291 p. Roman I. I.
social şi de atmosferă dedicat evenimentelor
din decembrie 1989, la Timişoara. Dominic, AVIAN I., Iţic, tu n-ai dreptate. Roman
de profesie electrician, fiul ceferistului Iosif satiric, Bucureşti, Eminescu, 1998, 203 p.
Granadir, intră în conflict cu dictatura Roman de observaţie socială evocând, în
ceauşistă în preziua ultimului congres al cheie satirică, tarele „socialismului
comuniştilor. Silit să se ascundă, de frica victorios”. Ziaristul evreu Liviu Herovan,
Securităţii, el intră în vâltoarea evenimentelor fără a fi, cum spune autorul, „un dizident
din decembrie alături de iubita sa Iulia, agresiv”, urmăreşte, cu teamă şi umor,
împreună cu care ia parte la cele mai formele pe care le îmbracă alienarea într-o
317 BANCIU Carmen-Francesca 1998
societatea al cărui Dumnezeu a devenit Ghiţă avatarurile sale. Sinusoida speranţei trece
Turturică, omniprezentul ofiţer de Securitate. astfel prin puncte de maximum şi de minimum
Alergia acestuia din urmă la drepturile greu previzibile, cu o indeniabilă forţă de
omului, exprimată în limba de lemn specifică sugestie, impunând cititorului mai ales prin
anilor ’70 ai sec. trecut, rămâne caracteristică registrul grav al dezbaterii, în aceeaşi măsură
şi altor întruchipări ale aceluiaşi tip uman, morală, socială şi politică.
constatare care nu îngăduie însă autorului
depăşirea perspectivei maliţioase din care – Honolulu, 1979.
priveşte în trecut, adică respingerea fără drept
de apel a torţionarului ca produs „deformat” Tudorel Urian, Melancolia sfârşitului de poveste,
CVT, s. nouă, IV, 1998, 10, 6; Urian, Proza, 54–56.
al societăţii.
I. I.
I. I.
BAICULESCU Emilian, Smochina, Bucureşti,

BABOI Stelian, Fără lacrimi, fragment
Eminescu, 1998, 94 p. Microroman eseistic, cu
de roman, DAC, IX, 1998, 31, 41–45.
note confesive. Secvenţele narative, plasate
I. I. într-un spaţiu şi un timp nedefinite, pot fi citite
atât ca mici povestiri de sine stătătoare, cât şi ca
' BACIU Ştefan, Mira, Bucureşti, Albatros, speculaţii eseistice redundante, de o prolixitate
1998, 404 p. (În lb. română: Honolulu, 1979). adesea deranjantă. Împreună, ele alcătuiesc
Considerat, de autor, când o „dublă profilul unei conştiinţe interogative, care asumă,
autobiografie”, când o scriere hibridă, de din punct de vedere discursiv, atât persoana
definit drept „o biografie, un roman de întâi, cât şi persoana a doua, ca autoadresare
dragoste” şi „un roman de aventuri”, în acelaşi către un sine înţeles ca alteritate circumstanţială.
timp, ≈ completează literatura lui ~ prin apelul
L. Pv.
la o formulă de evocare sui generis, plină de
culoare, prin care prind viaţă figuri istorice şi BANCIU Carmen-Francesca, O zi fără
evenimente trăite, în stare să întregească preşedinte, Bucureşti, EFCR, 1998, 164 p.
decisiv imaginea pe care o avem asupra (Prozatori români contemporani). Roman-eseu,
personalităţii sale, ca şi a diasporei româneşti cu frecvente secvenţe textuale în care epicul,
şi a istoriei noastre recente. Epopeea plecării mai degrabă schematic, lasă locul discursului
din ţară, în 1945, a cuplului Mira – Ştefan, metaforic, pe un ton de poem în proză.
după căsătoria lor, la care a asistat, ca martor, Protagonistul, ziaristul Radu Iosif, ajuns la
şi „agricultorul” Al. Paleologu, este evocată vârsta cristică în momentul revoluţiei din
febril, liric, dar şi cu mijloacele epicului decembrie ’89, îşi transcrie, în paginile
obiectiv, până la stabilirea sa la antipozi. jurnalului, stările de profetică revelaţie,
Aceeaşi tensiune dureroasă caracterizează şi alternând cu acelea de îndoială, de blazare şi
rememorarea peregrinărilor cuplului prin chiar de angoasă. Celelalte personaje sunt
Statele Unite, până la fixarea sa definitivă în invocate prin vocea narativă a lui Radu Iosif,
insulele Hawai, cu dese reveniri în Europa între ele remarcându-se un nebun paradoxal,
Occidentală. Carte fundamental tristă, prin Artur, dotat cu vocaţie mistică, ins care
patetismul său, ≈ reuşeşte să redea, cu decide, printr-un act de simbolică revoltă, să
exactitate, drama înstrăinării celor doi, trăiască într-un copac. Dilemele existenţiale
conturată pe fundalul strălucirii, chiar dacă provocate personajelor de momentul crucial
desuete, a trecutului expirat, cu toate din decembrie ’89 par să se dizolve până la
1998 BANCIU Paul Eugen 318
urmă într-o conştiinţă a comuniunii transper- denunţată prin îngroşarea caricaturală, cu tuşe
sonale, aproape mistică, a solidariţătii celor grotesc-fantastice, a caracterelor şi situaţiilor
care împărtăşesc, oscilând între scepticism narative.
autoironic şi o tot mai palidă speranţă, acelaşi
destin istoric: „Voi sînteţi eu. Şi eu sînt voi Dan C. Mihăilescu, DOI, IX, 1998, 19, 15; G.
toţi. Şi noi toţi sîntem. Sîntem. Una”. Pruteanu, Târgul deplinătăţilor, DIL, VI, 1998,
180, 13; Ioan Stanomir, LCF, s. nouă, 1998, 25, 5;
Discursul narativ dobândeşte adeseori tonalităţi
Urian, Proza, 174–176.
poematice, graţie frazării apodictice, prin
secvenţe eliptice, care au topica şi succesiunea L. Pv.
ritmică a unor versuri.
BARBUL Florica, Iuliana,1998, v. Soţiile
Ruxandra Cesereanu, ST, XLIX, 1998, 10, 59. domnului Ionescu, 1997.
L. Pv.
BARBUL Florica, Răzbunarea, Timişoara,
BANCIU Paul Eugen, Remora. Jucătorul, Mirton, 1998, 123 p. Roman de familie. În
Timişoara, Augusta, 1998, 419 p. Roman Timişoara anilor ’90, medicul Carolina
realist, de fină observaţie caracterologică, aliată Şerbănescu trece prin două căsătorii
cu o solidă ştiinţă a construcţiei epice, în care nefericite, ambele încheiate prin moartea
sunt urmărite destinele câtorva personaje pe soţilor. Personajele sunt schematice, relaţiile
fundalul social tulbure de după evenimentele inautentice, stereotipiile şi greşelile de
din decembrie ’89. „O interogaţie neliniştitoare ortografie abundă.
despre sensul schimbării politice, sociale şi
C. T.
morale postrevoluţionare” (Ion Simuţ).
Ion Simuţ, F, XXXIV, 1998, 10, 42–44; BAŞTOVOI, Ştefan, Sophie (pentru copii
Constantin Dram, Personajul şi măştile sale, CL, sovietici care au crescut mari), DAC, IX,
CXXXII, 1998, 10, 24; Ruxandra Cesereanu, ST, 1998, 30, 46–48, fragmente de roman.
XLIX, 1998, 10, 59; Cristina Chevereşan, Când
jocurile înlocuiesc realitatea, O, s. nouă, 1998, 9, L. Pv.
23; Geo Vasile, Viaţa Magdalenei pe când îşi
vampiriza clanul, LCF, s. nouă, 1998, 39, 16; BĂNULESCU Daniel, Cei şapte regi ai
Ioana Gafton, Re(facerea Lumii), CRC, 1999, 2, 9; oraşului Bucureşti, Bucureşti, Nemira, 1998,
Dan Croitoru, RL, XXXII, 1999, 5, 10; Ruja, 408 p. (Purgatoriu). Cu o postf. de Dan-Silviu
Parte, II, 20–21. Boerescu. Fragmente: ≈, LTE, VIII, 1998, 5–
L. Pv. 7, 10–12; ≈, RL, XXX, 1997, 44, 14–15; ≈,
CL, CXXXI, 1997, 11, 9–10; ≈, VR, XCIII,
BARBU Petre, Ultima tresărire a submari- 1998, 1–2, 37–41; ≈, LTI, ed. română, 1999,
nului legionar, Bucureşti, Nemira, 1998, 239 29, 155. Al doilea vol. din ciclul de romane
p. Parodie politică şi socială, bazată pe un Armaghedon. Bătălia de la Armaghedon, din
pretext detectivist, al anchetei publicistice. care mai fac parte Te pup în fund, conducător
Epicul rudimentar aproximează, în maniera iubit! (1994) şi Cel mai bun roman al tuturor
deja specifică acestui autor, orientarea timpurilor (2008). Roman parabolic, replică
mizerabilistă a prozei anilor 2000. Imaginarul intertextuală la Maestrul şi Margareta al lui
mizează pe evocarea unei societăţi româneşti Bulgakov, scris într-o manieră postmoder-
dezabuzate, a cărei corupţie şi ipocrizie, nist-ironică, apropiată celei a lui Thomas
specifică acelor vremi de sub comunism, este Pynchon. În 1988, însuşi diavolul îşi face
apariţia în Bucureşti, în scopul de a-i contacta sub comunism, cartea reprezentând un

pe cei şapte „regi” cvasioculţi ai oraşului aflat rechizitoriu subiectiv al acestui regim.
sub dictatură şi de a grăbi, astfel, apocalipsa
C. T.
politică. „Cei şapte regi sunt gestionarii unui
infern sartrian, citadin, în care bolgiile nu mai
BERCIU Ştefan, Capcană pentru dublură,
sistematizează spaţiul şi ierarhia păcatelor, ci
Bucureşti, Rampa şi Ecranul, 1998, 205 p.
mici, degenerate, încep să spânzure la
(Excelsior. Scriitori contemporani). Roman
marginea imobilelor ca nişte balcoane”
poliţist.
(Alexandra Crăciun). Talentul şi inteligenţa
narativă ale autorului profită din plin de
***, RL, XXXI, 1998, 32, 4.
vocaţia sa lirică, atmosfera de un pitoresc
balcanic a mahalalei bucureştene fiind uneori C. T.
evocată cu o discretă poeticitate, cu iz matein.
BERCIU Ştefan, Triplusalt mortal,
Nicolae Bârna, VR, XCIII, 1998, 9–10, 182– Bucureşti, Scripta, 1998, 271 p. Roman de
189; Alexandra Crăciun, CAI, 1998, 9–12, 109– formaţie, cu intrigă trepidantă, aventuroasă.
110; Victor Cubleşan, APS, IX, 1998, 7–8, 25; În Bucureştiul interbelic, Vasile Drăgan,
Alex Ştefănescu, RL, XXXI, 1998, 47, 4; Dan C. zburător la trapez, devine un faimos chirurg,
Mihăilescu, DOI, IX, 1998, 20, 15; Miruna
recunoscut internaţional.
Mureşanu, UC, VIII, 1998, 4, 5; G. Pruteanu, DIL,
VI, 1998, 280, 13; Urian, Proza, 166–168; Micu,
***, DOI, IX, 1998, 5, 10.
Istoria, 649; Regman, Ultime, 127–132.
C. T.
L. Pv.
' BIBESCU Martha, Papagalul verde, tr.

BELCIU Maya, Vin americanii?... destin
de Const. Popescu, Bucureşti, Minerva, 1998
amânat, Bucureşti, Cartea Românească, 1998,
(B. p. t.), 144 p. (În lb. franceză: Le
307 p. (Cartea românească de proză). Frag-
Perroquet vert, Paris, B. Grasset, 1924). Pref.
mente: Primire la Domnul Prefect, RL, XXIX, şi tabel cronologic de Const. Popescu.
1996, 45, 14–15; Salutări din Ţara banilor, Romanul a mai fost tradus în engleză,
LCF, s. nouă, 1996, 42, 8–9. Roman realist germană, neerlandeză şi suedeză. A fost
psihologic, cu elemente autobiografice. Destinul ecranizat în Franţa în 1929 de Jean Milva.
protagonistei, Mirina, este urmărit de la vârsta Roman de dragoste cu numeroase elemente
pensionului, din anii ’40, până după 1989. de roman senzaţional, scris sub forma unei
confesiuni la persoana întâi. O serie de iubiri
Georgeta Drăghici, Destin amânat, RL, XXII,
incestuoase şi obsesii morbide domină lumea
1999, 15, 6; Barbu Cioculescu, LCF, s. nouă,
aristocratică rusă prin care se mişcă
1999, 16, 15; Ada D. Cruceanu, Poveşti din puzzle,
CL, CXXXIV, 2000, 12, 16.
naratoarea, într-o perioadă incertă, plasată
undeva în primele două decenii ale sec. XX.
C. T. Prima parte a romanului reprezintă, practic, o
transcriere literară a unei perioade
BÉLDI Paul-Ladislau, Dincolo de adevăr, semnificative din biografia autoarei.
Baia Mare, Gutinul, 1998, 97 p. Cu o postf. a
autorului. Conform notaţiei din final, textul a Le Perroquet vert, Paris, B. Grasset, 1924;
fost scris între 1990–1994. Roman realist Den gröna papegojan, Stockholm, Áhleń &
psihologic. Acţiunea se petrece în anii ’80, Àkerlund, 1926; Der grüne Papagei, tr. de
1998 BLEDEA Ion 320
Wolf Heinrich von der Mülke, Hamburg, Daniel Ştefan Pocovnicu, CL, CXXXIV, 2000,
Falken-Verlag, [1928]; The Green Parrot, tr. 3, 23.
de Malcolm Cowley, Londra, Selwyn and C. T.
Blount, 1928 (Tuxedo Park, N. Y., Turtle
Point Press, 1994); De groene papegaai, tr. BREBAN Nicolae, Ziua şi noaptea,
de Carla Simons, Amsterdam, 1930. Bucureşti, Allfa, 1998, 529 p. Este primul
vol. al tetralogiei cu acelaşi titlu, care va fi
Paul Souday, „Le Temps”, 19 avril 1924;
Ramon Fernandez, „La Nouvelle Revue publ. integral în anii următori. Roman
française”, 1 septembre 1924; Maria Brăescu, psihologic şi existenţial. Discursul romanesc
Interferenţe româneşti în opera Marthei Bibescu, este acum aproape în întregime non-epic,
Bucureşti, Minerva, 1983, 30; ***, RL, XXXII, atipic deci, amintind de spectacolul maieuticii
1999, 11, 4; George, La sfârşitul, IV, 237. brebaniene din Don Juan (1981), Drumul la
zid (1984) sau Pândă şi seducţie (1991).
C. T. Romancierul reia şi amplifică aici o temă
majoră a creaţiei sale, aceea a relaţiei
BLEDEA Ion, Iustina, „Poesis”, IX, maestru–discipol, stăpân–slugă, călău–victi-
1998, 7–8, 22, fragment din romanul Pace în mă, masculinitate–feminitate, adică tensiunea
Albia. politică a jocurilor de putere în relaţiile
L. Pv.
interumane, tensiune prezentă, de altfel, de la
Francisca (1965) la trilogia Amfitrion (1994).
BOITOR George, Alberia, „Poesis”, IX, Ecuaţia maestru–discipol îşi asociază de astă
1998, 3–4, 38–39, fragment de roman. dată motivul crimei aparent gratuite,
explicabilă de fapt prin sofisticate raţiuni de
L. Pv. ideologie metafizică, ca în Animale bolnave
(1968, unde Miloia îşi ucide mentorul
BOKOR Petre, Basca lui Şexpir, Bucureşti, spiritual, pe Krinitzki), personajele breba-
Cartea Românească, 1998, 262 p. Roman niene părând să sufere uneori de ceea ce s-ar
parodic. Excelentă reluare a temei (mai mult putea numi complexul Raskolnikov. Scris la
decât evidente) a „Crailor” mateini, persoana întâi, ≈ este un discurs romanesc
pigmentată, cel puţin în aparenţă, cu elemente persuasiv, insinuant, hipnotic, în mare măsură
autobiografice. Cartea prezintă destinul un eseu, câteodată poematic, aparţinând în
donquijotesc a trei personaje (Sergiu Albu, principal personajului-narator Calimachi.
Monţu şi Şexpir), într-un Bucureşti buimac şi Atemporalul şi asocialul Calimachi oscilează
labirintic al anilor ’60. Şexpir, în postura între doi posibili maeştri: diurnul, raţionalul,
naratorului, e cel care va scrie finalmente umanistul Martinetti (ce se revendică la
„cronica” epică a aventurilor insolitului trio, rându-i de la D. Popovici şi Lucian Blaga, dar
sub forma romanului ≈ însuşi. Atmosfera nu mai puţin de la Nae Ionescu) şi nocturnul,
textualistă nu este, aşadar, cu totul străină cinicul, nihilistul Jiquidi, iubitor de farse
cărţii. Ei i se adaugă pasta ironică a unei demonice, care îşi subjugă şi îşi hipnotizează
viziuni în care trivialul este tratat în cheie victima, pe Calimachi, pentru a-i inocula acel
rabelaisiană. Spectacolul realităţii, regizat cu nietzschean patos al distanţei faţă de semeni.
aplomb manierist de către personaje, certifică Aflat sub hipnoza malefică a pedagogiei
supremaţia definitivă a interpretării ironic- negative promovată de Jiquidi, Calimachi
subiective, în defavoarea mediocrităţii păşeşte în tărâmul amoral de dincolo de bine
cotidianului. şi de rău, devenind, din benevol detectiv
321 CALAFETEANU A. 1998
particular al unei crime (comisă asupra 1998, 308 p. Cu iconografie şi un glosar final.
inofensivului domn Hergot), complice al Evocare, pe jumătate romanţată, a vieţii
posibilului ucigaş spiritual, Jiquidi. Dacă în autorului, învăţător de ţară din zona
Drumul la zid şi Amfitrion ~ recurgea la o Focşanilor în preajma celui de-Al Doilea
formulă romanescă pe care am numit-o Război Mondial, concentrat, în timpul
amfitrionică, a romanului ce-şi aşteaptă şi îşi conflagraţiei, apoi martor al sovietizării ţării,
găzduieşte zeul, Ideea, ≈ pare un roman în perioada postbelică. Fără valoare literară.
întunecat sub raport ideatic, în absenţa „zeului”,
un roman al Politicului şi al ideologiei amorale ***, BNR, XLVII, 1998, 13, 46.
a crimei (tipul uman readus simptomatic în
I. I.
discuţie e Raskolnikov), înţeleasă ca motor al
Istoriei universale. Un fascinant roman de idei BUZINSCHI Corneliu, Duhul pământului.
şi de atmosferă, dar şi de analiză politică, în Romanul vieţii lui Ion Creangă, Bucureşti, E.
siajul Demonilor lui Dostoievski, ≈ deschide D. P., 1998, 265 p. Biografie romanţată a
spectaculos un nou ciclu romanesc, tutelat de celebrului povestitor, cu un accent explicit
prototipul Raskolnikov. asupra relaţiilor literare şi culturale ale acestuia
Ioan Buduca, Maestrul reacţionar, CVT, s.
(nu lipsesc, de pildă, personaje precum
nouă, IV, 1998, 8, 6; Cornel Ungureanu, Pactul cu Eminescu, Maiorescu, Slavici, Negruzzi, Pogor
diavolul la anul 2000, O, s. nouă, 1998, 8, 2; Henri etc., nu întotdeauna convingătoare, ca profiluri
Zalis, Strategiile narativităţii, VR, XCIII, 1998, 9– caracterologice). Stilul evocării romaneşti îl
10, 100–103; Octavian Soviany, Dincolo de voinţa mimează palid pe cel al humuleşteanului.
de putere, VR, XCIII, 1998, 9–10, 172–176; Povestea evită, totuşi, cu o oarecare
Nicolae Bârna, Pânde şi seducţii, CAI, 1998, 9– îndemânare, clişeele şi patetismul, care pândesc
12, 103–107; Gabriel Dimisianu, Romanul de idei,
adesea biografiile romanţate.
RL, XXXI, 1998, 46, 4; Laura Pavel, Întoarcerea
lui Raskolnikov, APS, X, 1999, 2, 12–13; Daniel L. Pv.
Ştefan Pocovnicu, Psihologii fractale, CL,
CXXXIII, 1999, 9, 23; S. Damian, Aripi mari de
BUZOIANU Val J., Fantezie de primăvară,
fluture, RL, XXXIII, 2000, 16, 14–15; S. Damian,
Gustând din fructul oprit, CNT, 2000, 25, 8–9; S. Bucureşti, D. C. I., 1998, 248 p. Roman
Damian, Silueta câinelui, I–II, APS, XI, 2000, 6, pornografic. Spectacol libidinal dezlănţuit, în
20–22, 7–8; Dimisianu, Lumea criticului, 148– primăvara nunţii lor, de Paul şi Virginia
152; Micu, Istoria, 5–11; Urian, Proza, 80–82. Fridolin. Orice apropiere de cuplul lui
V. şi D. C. R. R., Francisca, 1965. Bernardin de Saint-Pierre, Paul et Virginie, e
L. Pv. curată fantezie, câtă vreme potenţiala lecţie
pe care valurile de senzualitate revărsate la
BULIGOANEA Constantin, Îndrăgostit din fiece rând ar fi putut-o depune pe plaja
interes de serviciu. Roman cinematografic, bunelor intenţii (eventual pictura unui mediu
Drobeta Turnu Severin, Radical, 1998, 241 p. social hidos) sucombă în pestilenţial. Fapt
Cu un cuvânt înainte al autorului. Roman de regretabil, căci în cele câteva intervenţii
dragoste şi de aventuri, cu elemente ţinând de auctoriale, eul narator se arată inteligent,
paranormal. capabil şi de descripţii, ironie etc.
C. T. D. G. B.
BURTEA-RÂMNICELU Constantin, Sub CALAFETEANU A., Dezastrul, Bucureşti,

sabia lui Damocles, Bucureşti, Rotech Pro, Eminescu, 1998, 410 p. Roman social.
1998 CÂMPEANU Laurian 322
Tentativă eşuată de panoramare, prin CERNESCU Lazăr, Patimă şi iubire,

intermediul unei pretinse cronici de familie, a Oradea, Abaddaba, 1998. Face parte din
lumii româneşti de-a lungul a şase decenii ciclul Neamurile, alături de romanele
(1939–1989). Alex, fiu de moşier, student Neamurile (1997), Nunta (2001) şi Muntele
filolog, e actor şi martor al evenimentelor ce au (2001). „Chemarea pământului şi chemarea
răscolit România până în perioada postbelică. dragostei [...] devin blestem şi patimă”
Din păcate, în absenţa unui principiu (Viorel Gheorghiţă).
constructiv, rezumând plat psihologii şi
transcriind dialogic documente, ≈ se dovedeşte Viorel Gheorghiţă, ARCA, X, 1999, 7–8–9,
182–185.
doar un agasant manual de vulgarizare a istoriei.
D. G. B.
Victoria Luţă, RL, XXXII, 1999, 48, 6; Simion
Bărbulescu, CNT, 2000, 8, 6.
CERNEŢ Laurenţiu, Fragment de roman,
D. G. B. OPU, IV, 1998, 3–4, 6–7, fragment dintr-un
roman cu titlu neprecizat.
CÂMPEANU Laurian, Corăbii şi regine,
D. G. B.
fragment de roman, CNT, 1998, 9, 15.
D. G. B. CERNICA Niadi, În timpul fratelui, Braşov,
Arania, 1998, 122 p. Fragment: Tolo, ARLA,
CERANU Nina, Cartea morţilor, Timişoara, II, 1998, 4, 26. Roman-reflecţie. „Un fel de
Augusta, 1998, 248 p. Roman al clarificărilor antiroman, un spaţiu în care realul este
vârstei maturităţii. Bântuit de „demonul copleşit de un imaginar neobişnuit” (Daniel
amiezii”, Emil Grecescu, jurnalist, soţ şi tată Dimitriu). În Santa los Angeles, urbe
de familie, are, gradual, revelaţia micimii păduroasă, septentrională a Mexicului
existenţei sale, irosită în convenţia menajului, (imaginată după chipul şi asemănarea
alături de o soţie, Fana, pentru care crede că târgurilor bucovinene, cu situri medievale şi
nu mai are niciun sentiment, dar de care – din aer de legendă), trei prieteni, Mateo,
clipa îmbolnăvirii acesteia – nu se mai poate Rodriguez şi Miguel, alături de iubitele lor,
elibera, din scrupul moral, ca şi de propriii trăiesc convulsiile unui timp bolnav, intrat, pe
copii, insensibili la drama părinţilor. Acţiunea parcursul a zece luni de dictatură militară,
e plasată în timpul războiului din Iugoslavia, într-o isterie generalizată. O cronologie
în „orăşelul cu snobi” al Orşovei, cu pictura reperabilă (9 octombrie 1976, lovitura de stat
mediilor aproximată doar, ca, de altfel, şi a generalului Leon Ortilla) se prelungeşte
psihologiile intrate în zona crepus-culară. O într-una transistorică, a interiorităţii fiinţei,
zonă a morţii, a cărei geografie autoarea se martoră (mai mult decât participantă) la
încumetă uneori să o sondeze, în ciuda evenimente. Chiar şi Mateo, victima directă a
instrumentarului modest cu care este dotată, violenţei vremurilor, arestat şi expus, într-o
într-o construcţie haotică şi pe alocuri cuşcă suspendată, oprobriului public doar
agramată. pentru că boema sa trecuse drept desfrâu în
ochii autorităţilor, e mai mult un raisonneur,
Radu Ciobanu, SMN, II, 2000, 1, 21–22; decât un combatant. Umanitatea din fundal,
Maria Niţu, Realismul obiectiv redivivus, LCF, s. cea care dă, prin pictura instinctualităţii
nouă, 2000, 7, 16; Ion Arieşanu, O, s. nouă, 2000,
gregare a mulţimilor dezlănţuite, dimensiunea
12, 23.
haosului social, e dublată, în prim-plan, de o
D. G. B. alta, cu structură sufletească juvenil-candidă,
323 CODREANU Theodor 1998
incapabilă să înţeleagă pentru ce „oamenii introd. a autoarei. Roman cu şi pentru tineret.

sunt pur şi simplu răi” (Rodriguez), nici să La împlinirea vârstei de douăzeci de ani,
afle „în ce constă capacitatea omului de a Alison emigrează în Statele Unite, fiind
rezista acestei răutăţi” (Miguel). chemată de prietena ei Irene, care părăsise
România cu câţiva ani înainte şi ajunsese
Simion Bărbulescu, Romanul ca o poveste a consilierul juridic al unei cunoscute trupe de
omului, LCF, s. nouă, 1998, 25, 10; Daniel muzică rock. Peste ocean, Alison reuşeşte să
Dimitriu, ATN, XXXV, 1998, 8, 4; Alex
îşi clarifice sentimentele pentru Kevin Scott
Ştefănescu, RL, XXXI, 1998, 35, 6; Aurel Podaru,
Richardson, unul dintre membrii grupului
MI, X, 1999, 81–82, 12; Bărbulescu, Din
perspectiva, 95–98. muzical Backstreet, pe care îl admira încă din
România. Astfel îşi dă seama că singura sa
D. G. B. iubire nu poate fi decât Brian Littrell, un alt
membru al grupului...
CHIPERI Geluca, Excomunicaţii, fragment
de roman, CL, CXXXII, 1998, 3, 9. M. M.
D. G. B. CIUMĂGEANU Camelia, Unde ne sunt

părinţii?, COF, I, 1998, 1, 40–41; Aripile
CHIRIAC-MERLEA Tabita, Floare de nebuniei, COF, I, 1998, 4–5, 23, fragmente
dovleac, Bucureşti, Vremea, [1998?], 304 p. de roman.
Pe drumul de început al vieţii, adolescenta
Paula „va întâlni tristeţea, dezamăgirea, dar şi D. G. B.
iubirea. Ea este floarea de dovleac, floarea
iubirii, modestă, dar plină de gingăşie, de CODREANU Theodor, Varvarienii, Galaţi,
puritate” (Victoria Milescu). Porto Franco, 1998, 256 p. Cu un cuvânt
explicativ al autorului. Sesizările „oamenilor
Victoria Milescu, UC, VIII, 1998, 11, 6. muncii” din Varvara generează reportajul
D. G. B. jurnalistului Dragoş Ivănescu, document ce
include cele două planuri narative ale cărţii:
CINCA Silvia, Pădurea îngerilor, Bucureşti, unul reprezentând realităţile barbarizante (din
Universal Dalsi, 1998, 205 p. Cu o prezentare raţiuni apotropaice, Barbara devine Varvara)
de Aurel Sasu pe coperta a IV-a a cărţii. ale unui s(t)at comunist, iar un altul urmărind
Roman de dragoste ce derulează duioasa şi povestea iubirii profesorului Dimitrie Cristea
trista poveste de iubire dintre Sandra, fiica pentru nefericita Cora Solomon. „Roman
unor emigranţi români în S.U.A., şi realist cu valenţe simbolice, roman de dragoste
americanul Steve, ambii victime – prin şi roman eseu” (Simion Bogdănescu), ≈
moarte violentă – ale acelei părţi de haos propune un subiect „«cuminte», fără deviaţii,
ieşite de sub oblăduirea lucrării divine, jertfe excepţie făcând vocea Marelui Duh – parti-pris
pe altarul unui destin sumbru, dar izbăvitor, auctorial” (Florin Lazăr), ceea ce l-a
în lumina unei alte lumi mai bune. ≈ este „o determinat pe autor să acrediteze ideea
poveste simplă, ca o şoaptă de iubire, ca o destinului vitreg al scrierii şi, implicit, al
moarte nemeritată” (Aurel Sasu). vocaţiei sale de romancier.
D. G. B.
Simion Bogdănescu, BAD, IV, 1999, 1, 8;
Florin Lazăr, ST, L, 1999, 3–4, 114.
CIOCÂRLIE Alina, Cât timp mă iubeşti,
Galaţi, Porto Franco, 1998, 175 p. Cu o D. G. B.
1998 COJOCARU Romulus 324
COJOCARU Romulus, Cuibul de rândunică, Gabriela Inea, TMS, s. nouă, IV, 1999, 5, 7.
Bucureşti, Eminescu, 1998, 280 p. Roman de
D. G. B.
dragoste ce recompune, din confesiuni, pagini
de jurnal şi epistole, povestea iubirii delicate, COMOROŞAN Sorin, Literatura. Povestea
dar neîmplinite, dintre tinerii Octavian şi Anca. unei ficţiuni, Bucureşti, Editura AMB, 1998,
Un text ce „reînvie un tip de discurs care – în 211 p. Cu ilustraţii de Mirela Ioniţă. Roman
ciuda unor naivităţi stilistice jenante – este, experimental. Autorul provoacă cititorul să
totuşi, capabil să ne reţină atenţia” (Simion înţeleagă esenţa literaturii printr-o combinaţie
Bărbulescu). de tip postmodern între discursul literar
propriu-zis, reprezentat printr-o serie de
povestiri despre Rick şi aventurile lui în
D. G. B. Fiction City, şi metadiscursul de tip critic.
Impresionează episoadele narative despre
COMĂNEANU Anca Delia, Miercuri, joi drama dezrădăcinării prin imigrare. Stil de o
pe Strada Circulară, Bucureşti, Allfa, 1998, remarcabilă plasticitate.
VII, 225 p. Cu o pref. de Hanibal Stănciulescu. M. M.
Fragmente: Poveşti, poveşti, poveşti, RL,
XXVII, 1994, 18, 14–15; Iluzia, LCF, s. COMŞULEA Vichente M., Eroi şi ...
nouă, 1994, 25, 10–11. Romanul destrămării victime, II, v. Eroi şi ... victime, I, 1997.
unei iluzii. În pragul senectuţii, pictorul
Mihai Roşu are revelaţia minciunii în care a CONSTANTINESCU Mircea, Impozit pe
trăit, aceea de a fi crezut că e un mare artist. viaţă, Bucureşti, Cartea Românească, 1998,
Textul rememorează existenţa unui om năruit 365 p. „Căutarea chinuitoare a unei identităţi
fizic şi psihic, ce trece în nefiinţă izbăvindu- de adâncime este propoziţia, iar amintirea
se prin iubirea renăscută pentru Mira, soţia funcţionează ca subiect şi predicat al
sa, o altă victimă a ratării. Singura care pare a acesteia” (Gabriel Rusu). Valeriu I. Steriadi,
se salva din cercul neputinţei familiei este propagandist cultural în Bucureştiul comunist, e
Lena, fiica, autoarea Jurnalului de vise, sancţionat, din pricina tensiunilor familiale
iscate de o relaţie extraconjugală, cu mutarea
document ce întretaie, fragmentându-l, firul
ca funcţionar la un depozit de cărţi. Scris în
epic, aducând mărturii dintr-o temporalitate
1984, romanul surprinde exact mediul şi
ceva mai pregnantă, aceea a „labirintului de
fauna socială a timpului, meschinăria morală
cauciuc” al lumii ceauşiste. „Ambiguitatea – a unei lumi mărunte şi agresive, alături de
narativă, psihologică, filosofică – e împinsă criza identitară a unui individ debusolat.
în acest roman mai departe decât în Justin [alt Conform aceluiaşi autor, fraza stufoasă,
roman al aceleiaşi autoare, apărut în 1990, tensionată e semnul distinctiv al scriiturii
n. n.], iar perspectiva ludică lasă loc unui acestui „comediograf subtil al unei lumi
tragism descărnat ce virează de multe ori în crepusculare”.
expresionism” (Hanibal Stănciulescu). „Din
perspectiva invenţiei epice, a analizei ironice Gabriel Rusu, Amintirea ca subiect şi predicat,
LCF, s. nouă, 1999, 12, 16.
şi descrierii mediilor, ~ dovedeşte reale
virtuţi de prozator, făurind personaje vii, D. G. B.
trăind agonic, crepuscular, într-un univers
infernal, şi totuşi continuând să viseze” CONSTANTINESCU Mircea, Te rog mai
(Gabriela Inea). trăieşte puţin, Bucureşti, Eminescu, 1998, 84
325 CUŞNARENCU George 1998
p. (Biblioteca de proză). Roman poliţist. avertisment şi o pref. ale autorului. Roman

„Cartea lui ~ ar fi fost un «hit» într-o epocă în senzaţional.
care traducerile din genul hibrid «SF
D. G. B.
policier» nu umpleau tarabele. Posibil ca şi în
zilele noastre să găsească cititori prin trenuri
CRÂNGANU Adrian, Cea mai perfectă
sau la cozile de la diverse ghişee” (Cătălin
dintre lumi, Timişoara, Marineasa, 1998,
Badea-Gheracostea).
180 p. Cu o prezentare, pe coperta a IV-a, de
Cătălin Badea-Gheracostea, AST, 1999, 5, 39. Daniel Vighi. În aparenţă un roman
autobiografic, ≈ rescrie povestea naşterii unui
D. G. B. roman. Secvenţele confesive conturează
personalitatea naratorului, un ziarist
COPĂCIANU Emanuel, Fata de pe Argeş, trentagenar, constituind, totodată, materialul
Bucureşti, All, 1998, 274 p. Roman de brut din care se va plămădi „lumea perfectă”
atmosferă ce reface, prin intermediul unui a viitoarei proze.
grup de studenţi, tumultul de tinereţe şi de
spiritualitate rafinată al Bucureştiului Josefina Bato, ST, L, 1999, 8–9, 121; Corina
interbelic. Povestea de iubire dintre Damian Ştefan, O, s. nouă, 2000, 1, 23.
Lambru şi Sanda, „fata de pe Argeş”, dar, D. G. B.
mai ales, aceea de moarte, relatată în jurnalul
de front al lui Damian, asigură coerenţă CRISTEA Corina, Emigrant în singurătate,
epicului, în cadrul unei scriituri sensibile. Bucureşti, AB România, 1998, 377 p. (Focul
D. G. B. Veşnic Viu). Cu câteva comentarii critice la
final. Roman confesiune ce transcrie
COPILU-CHEATRĂ Vasile, Craiul Munţi- monologul obsesiv al arhitectului Gabriel
lor, Braşov, Dealul Melcilor, 1998, 301 p. Cu o Laurente, proiectant de pompe industriale, la
„fişă” biobibliografică. Roman istoric. Docu- un trust din Bucureştiul erei comuniste.
ment ce rescrie viaţa lui Avram Iancu. Aparent o figură ştearsă, vieţuind stereotip
într-o lume meschină, Laurente visează o
D. G. B. femeie normală, dar rămâne fascinat de una
(Sinefta Gubernat) al cărei rol în viaţa lui nu
CORN Sebastian A., Să mă tai cu tăişul îl înţelege. Dominat de o mamă autoritară,
bisturiului tău, scrise Josephine, Bucureşti, protagonistul prizează, totuşi, intens viaţa,
Nemira, 1998, 256 p. (Purgatoriu). Roman dar nu în dinamica ei (epicul e diluat la
science-fiction. maxim), ci în direcţia frustă pe care o conferă
guaşei fixativul (auto)ironiei. Dispoziţia
Marele premiu Nemira pe anul 1998.
percepţiei vizuale a personajului, cu
D. G. B. deschidere spre detaliu (de unde şi
portretistica axată pe excentricul fiinţei),
CORUŢ Pavel, Omul din Carpaţi, Bucureşti, vorbeşte despre un romancier cu simţul acut
Editura Pavel Coruţ, 1998, 198 p. Cu un al lb., al cărei potenţial epic e foarte adesea
avertisment al autorului. Roman senzaţional. fixat în calambururi.
D. G. B. D. G. B.
CORUŢ Pavel, Războiul zeilor, Bucureşti, CUŞNARENCU George, Requiem, Bucureşti,

Editura Pavel Coruţ, 1998, 160 p. Cu un Allfa, 1998, IX, 292 p. (Biblioteca A, 131). Cu
1998 DE SABATA Coleta 326
o pref. şi o schiţă bio-bibliografică de Dan- DELAVRANCEA Bogdan V., Care lume e

Silviu Boerescu. Roman-puzzle, parabolic, adevărată, asta sau cealaltă?, Braşov,
parodic, satiric şi grotesc. Agnus Cantacuzino Transcendent, 1998, 239 p. Roman
Grăsanul – Mielul Domnului celui răzbunător science-fiction, în care autorul pune pe seama
din Vechiul Testament – porneşte spre protagonistului-narator, la persoana întâi, atât
„requiemul” însorit al înmormântării mătuşii relatarea unei serii de experienţe petrecute în
Dacia, dar e obligat să străbată un Bucureşti „antilumea” posibilă a ficţiunii de anticipaţie,
devastat de hoardele minerilor. Protagonistul e cât şi fastidioase şi uşor delirante cugetări
când „un «apocaliptic» care aspiră să fie eseistice pe teme mistico-spiritualiste.
mântuit” (Ruxandra Cesereanu), când „omul
mărunt, văzut ironic, ca simbol al nevinovăţiei, L. Pv.
răstignit aievea pe crucea banalităţii” (Nicolae
Oprea). Dezagregarea lumii căreia îi aparţine şi, DELAVRANCEA Bogdan V., Ciocârlia cu
implicit, a sinelui, alături de „succesiunea aripile frânte. Roman de epocă, Braşov,
stilurilor care urmează o logică muzicală” Transcendent, 1998, 231 p. Subintitulată
(Tudorel Urian) asigură epicului caleidoscopic impropriu roman de epocă, cartea stăruie mai
liantul necesar conturării unei viziuni epice de degrabă asupra suferinţei morale a
sine stătătoare. Romanul lui ~ este cartea personajului principal, tânăra Lizette, din
„dizolvării eului în sine, a fiinţei în trup, a familia boierească a Goleştilor. Într-un
spiritului în carne, o reducere la incipitus, însă moment de rătăcire, aceasta cedează unui
unul ce are conturele neclare, falsificate” necunoscut, dă naştere unui copil şi,
(Camelia Crăciun). nesuportând ruşinea, devine nevrotică şi se
sinucide. Firavă şi, de la un punct, fără noimă
Dan-Silviu Boerescu, Mielul Domnului în în desfăşurarea ei, naraţiunea rămâne pur
variantă postmodernă, LCF, s. nouă, 1997, 12, 16; instrumentală, simplu pretext pentru
Răzvan Anghel, MET, IX, 1998, 2, 7; Tudorel
nesfârşite divagaţii pe tema naturii, a iubirii, a
Urian, CVT, s. nouă, IV, 1998, 4, 6; ***, F,
destinului etc.
XXXIV, 1998, 10, 55; Ruxandra Cesereanu, ST,
XLIX, 1998, 11–12, 117; Boerescu, Păcatele, 74– I. M.
77; Camelia Crăciun, VTR, XXVIII, 2000, 9, 87;
Nicolae Oprea, VTR, XXVIII, 2000, 9, 85–86. DENCIU Ioan Dumitru, Din adâncul
irespirabilului, Focşani, Salonul Literar,
D. G. B.
1998, 112 p. „Autorul a reuşit să dea viaţă
unui personaj [profesorul Vasile Lătăruş] care
DE SABATA Coleta, Frumoasa tusculană,
se construieşte – cu greu – pe dimensiunea
Timişoara, Excelsior, 1998, 149 p. Roman de
socială, politică, spirituală, dar şi
dragoste. Acţiunea se petrece la Florenţa, în
sentimentală, în afara «regulilor jocului»,
anul 1974. Radu Deleanu, cercetător ştiinţific
pentru ca în final, după multe acumulări şi
din Timişoara, este trimis cu o bursă de către
discontinuităţi, acesta să aibă revelaţia unei
statul român pentru a se perfecţiona în Italia.
realităţi spirituale mult mai profunde, căreia i
Povestea lui de dragoste cu frumoasa Larthia
se abandonează. Timpul amintirii şi timpul
Volsini se încheie, însă, tragic. Impresionează
istoric se suprapun într-un scenariu echilibrat
evocarea misterioasei civilizaţii etrusce, care
şi coerent care trăieşte, în primul rând, prin
ar fi supravieţuit datorită unei elite extrem de
poveste şi poezie, fără ca acestea două să se
rafinate.
excludă sau să se submineze reciproc”
M. M. (Mircea Dinutz).
327 DRAM Constantin 1998
Simion Bărbulescu, LCF, s. nouă, 1998, 41, 4; Mama Bufniţă, Vrăbioiul plebeu, doamna
Mircea Dinutz, VR, XCIV, 1999, 5–6, 252–254. Cuc, clevetitoarea Gaiţă, Ciocănitoarea
I. M.
dactilografă, romantica Privighetoare, avântata
Lie Ciocârlie, Vulturul dominator, ultimul fiind
DIACONESCU Paul, Cartea muierilor, pedepsit şi somat, în final, de omuleţ să renunţe
Bucureşti, Albatros, 1998, 440 p. Roman la atitudinea sa tiranică.
erotic, realist-psihologic. Evenimentele se
Constantin Dram, CL, CXXXII, 1999, 2, 23.
petrec în perioada regimului comunist, iar
eroul este un gazetar hedonist (angajat al unei I. M.
rev. de propagandă „de la centru”), cu
exagerate apetituri sexuale şi bahice. DORIAN Gellu, Prihănirea lui Sozont,
fragment din romanul Cartea fabuloasă,
Gabriel Dimisianu, RL, XXXI, 1998, 31, 4; HPR, 1998, 4, 22–23.
Mădălin Roşioru, TMS, s. nouă, III, 1998, 10, 7;
Ileana Comănescu, CNT, 1998, 1, 5; Constantin I. M.
Vişan, Descriere picturală, LCF, s. nouă, 1999,
21, 10; Dimisianu, Lumea criticului, 418–422. DRAM Constantin, Milionar la marginea
imperiului, Iaşi, Institutul European pentru
C. T.
Cooperare Cultural-Ştiinţifică, 1998, 180 p.
DINICĂ Ştefan, Singur la masa tăcerii, (Colecţia Inorog, 20). Pe copertă se indică
fragment de roman, DIB, III, 1998, 1, 97–105. faptul că este primul vol. „dintr-o trilogie ce
vizează Erosul şi Politicul”. Roman al cărui
I. M. realism de fond se colorează când ironic,
când liric, când oniric, prins fiind, totodată,
DIRADURIAN Gabriel, Misiunea, Bucureşti, într-un joc textualist şi autoreferenţial.
Eminescu, 1998, 395 p. Roman parabolă Acţiunea, atâta câtă e, derulează sinuos
despre totalitarismul comunist, în care câteva episoade din viaţa personajului
protagonistul, Mihai Ionescu, devine o principal, profesorul Calimeros. Ca
victimă alienată a sistemului cvasiocult al „scriitoraş” subversiv, acesta avusese de-a
unei anume Organizaţii C. „Datorită frazelor face, în studenţie, cu Securitatea comunistă,
clare şi ritmului narativ alert, romanul dar fusese salvat de iubita sa, fiică a unui
captivează, chiar dacă nu are profunzimea pe colonel, care apoi va dispărea fără urmă.
care cititorul tot speră, până la ultima pagină, Copleşit încă de amintirea acelei experienţe,
să o descopere” (Alex Ştefănescu). eroul trăieşte, dezabuzat şi marginalizat, într-un
orăşel din Moldova (Vascani = Paşcani),
Alex Ştefănescu, ~, ≈, RL, XXXI, 1998, 48, 4; unde îl găsesc evenimentele din decembrie
1989. După ce participă, cam abulic, la ele,
L. Pv. pleacă în „vechea capitală” (Iaşul) pentru a
deveni redactor la o publicaţie şi pentru a o
DONOSE Vicenţiu, Justiţiar din alte lumi, căuta, într-un final nebulos, cvasi-oniric, pe
Iaşi, Junimea, 1998, 166 p. Roman alegoric. pierduta sa iubită. Simplă în sine, povestea se
Vioaie, plină de fantezie şi umor, fabula, ţese, romanesc, mult mai complicat,
ramificată în mai multe mici povestiri, amestecând, uneori până la un simultaneism
închipuie incursiunea unui omuleţ extraterestru, total, planurile şi atingând maxima
mesager al cerului şi purtător al dreptăţii, expresivitate în câteva cap. secundare (de
într-o lume a păsărilor cu personaje precum: pildă, cel intitulat Despre ciuperci şi alte
1998 DRĂGUŞANUL Ion 328
chestiuni, aparent fără legătură cu cele ce refugiată în România după revoluţia

urmează) şi în câteva remarcabile parafraze bolşevică. Urmărit de amintirea iubitei sale,
(după Cântarea Cântărilor şi după Ulise al el i se va alătura abia peste ani, când,
lui Joyce). expunându-se intenţionat tuturor primejdiilor,
cade pe front, în cel de-Al Doilea Război
Florin Bratu, ≈, LCF, s. nouă, 1998, 36, 7. Mondial.
I. M. I. M.
DRĂGUŞANUL Ion, Întâia carte a pierzaniei, ECOVOIU Alexandru, Sigma, RL, XXXI,
Suceava, Fundaţia Culturală a Bucovinei: 1998, 32, 14; Sigma, RL, XXXII, 1999, 40, 14–
Bucovina Viitoare, 1998, 139 p. Cu un prim 15; Sigma, RL, XXXIII, 2000, 20, 14–15,
cuvânt înainte de Dumitru Cucu şi un al fragmente din romanul cu acelaşi titlu.
doilea de Constantin Sofronie. Microroman
satiric. Printr-un şir de flash-uri anecdotice I. M.
pline de sarcasm, autorul reface micul film
local, sucevean, al anilor de tranziţie ELIADE Mircea, Viaţă nouă, foileton, v.
postcomunistă şi predemocratică de după Viaţă nouă, 1999.
1989. Continuitatea perversă dintre vechiul şi
noul regim, parvenitismul, impostura, FĂGĂRĂŞANU Traian, Joc de umbre,
corupţia din viaţa publică, adânc întrepătrunsă Bucureşti, Cartea Românească, 1998, 246 p.
cu cea din viaţa privată, sunt întruchipate de Roman istoric şi de aventuri a cărui acţiune se
personaje cu nume ele însele burleşti: fălosul petrece la sfârşitul sec. al XVIII-lea. Autorul
deputat Kolea Drojdiuk, erotomanul procuror dezvoltă, sub forma unei ample povestiri în
Romeus Clocotici, pretinsul poet Zamostene ramă, o legendă de prin părţile Bărăganului,
Barbilian, fostul ofiţer de securitate Tudor aceea a Anei, fata găsită şi crescută de un boier
Zmeură, lasciva afaceristă Nada Rareş etc. pe nume Manole. Întâmplările legate de soarta
Nu lipsesc din scenă, ca figuri pasagere, nici ei (înfruntarea odiosului Ahmet-chiorul, răpiri şi
personaje politice reale, precum viitorul evadări, iubirea pentru viteazul Apetrei, ce va
preşedinte Emil Constantinescu, candidatul muri apărând-o) sunt depănate fluent, cu un
prezidenţial Petre Roman sau liberalul Viorel farmec pe alocuri sadovenian, la care contribuie
Cataramă, priviţi, tot satiric, în contextul şi pitoreasca descriere, într-un limbaj
electoral din anul 1996. Pe scurt, o carte sincronizat, dar nu arhaizant, a epocii fanariote.
incisivă, chiar dacă aflată adesea mai aproape
de jurnalistica pamfletară decât de ficţiunea ***, UC, VIII, 1998, 4, 15.
romanescă.
I. M.
I. M.
FĂTU Gabriel, Să nu te crezi Don Juan, I,
DUCARIU Vintilă, Umbra iubirii dintâi..., Bucureşti, Europa Nova, 1998, 159 p., II,
[Cluj-Napoca], Negoiu, 1998, 103 p. Roman Bucureşti, Europa Nova, 2000, 95 p. Roman de
de dragoste, melodramatic. Reia, într-un stil dragoste. Autorul utilizează schema plasării
stângaci şi naiv, povestea romeo-julietiană a unui roman în interiorul altui roman, pentru a
îndrăgostiţilor neînţeleşi, cu deosebirea că forţa o comparaţie între experienţele erotice a
aici tânărul, fiu al unor burghezi înstăriţi din două persoane, David Gabrilescu şi Ilie Mitea.
Buzău, supravieţuieşte sinuciderii în doi
propuse de logodnica sa, o prinţesă rusă M. M.
329 GENARU Ovidiu 1998
FĂTU Mihai, Am trăit în frontul invizibil, GANE Gheorghe, Valea Antari, Bucureşti,
Alexandria, Tipoalex, 1998, 259 p. Pe copertă, Danubius, 1998, 376 p. (Condeie româneşti
anul de apariţie este 1999. Roman în diaspora). Roman antropologic, în care
autobiografic. Făcând, cum se spune în Prolog, violenţa şi crima – fiul îşi omoară tatăl, în
un „«slalom» între realitate şi ficţiune”, cartea final – dobândesc valoare arhetipală, marcând
derulează cronologic povestea unui „copil de drumul sinuos al unui trib spre civilizaţie şi
trupă”, fiu al unei familii de ţărani săraci, siliţi conştiinţă etică.
să se refugieze din Ardealul de nord în urma
L. Pv.
Dictatului de la Viena. Micul erou cunoaşte, la
numai 12 ani, vicisitudinile vieţii de cazarmă,
GÂRBEA Horia, Căderea Bastiliei,
dar, cuminte, isteţ şi norocos, devine curând un
Bucureşti, ALLFA, 1998, 108 p. Postf. de
„privilegiat”, având ocazia să se instruiască
Dan-Silviu Boerescu. Fragment:
(deprinde şoferia, telegrafia, tehnica fotografică)
Circumstanţe atenuante, LCF, s. nouă, 1997,
şi să activeze într-un compartiment de
18, 8–9. Reluat fragmentar: ≈, LCF, s. nouă,
contrainformaţii al armatei. Misiunile de spionaj
1999, 1, 13. Roman de moravuri inspirat din
pe care le îndeplineşte, în 1944, la graniţa zonei
viaţa literară bucureşteană de după 1990. Satira
de ocupaţie (Cluj-Apahida) îl pun în faţa
umilinţelor pricinuite de stăpânirea străină, dar necruţătoare a autorului se îndreaptă spre o
şi a solidarităţii umane ca răspuns la răul istoric. lume scriitoricească dominată de rivalităţi, de
Analiza veridică a psihologiei supravieţuirii intrigi, de egoisme şi meschinării, scoase la
este, alături de acurateţea narativă şi iveală, în acest caz, de agitaţia în jurul unui
îndemânarea portretistică, una din puţinele premiu literar şi de câteva dintre personajele
însuşiri literare ale romanului. implicate: Alteea Fleciu, Aldu Rădulescu,
Rafael Robănescu, Călin Ţâru, Marin Pupan.
I. M. Îndărătul acestor figuri caricaturale se străvăd
cu uşurinţă, inclusiv datorită onomasticii,
FOLEA Vasile, Să nu ucizi, Cluj-Napoca, chipurile unor prozatori şi critici cunoscuţi.
Casa Cărţii de Ştiinţă, 1998, 412 p. Cu Dincolo de umorul, cam amar, al anecdoticii
o postf. de Gheorghe I. Bodea. Roman şi de portretistica într-adevăr acidă, cartea îşi
psihologic cu acţiunea plasată în mediu scoate efectele mai ales dintr-un sclipitor joc
urban, în deceniul şapte sau opt al sec. intertextual, plin de aluzii livreşti, de
al XX-lea. Eroina principală, numită de autor parafraze comice, de citate persiflante, fără a
când Ana Lungu, când Ana Bârsan, se renunţa însă câtuşi de puţin la vituperaţia
căsătoreşte cu ofiţerul Florian Crişan şi îşi directă, care îi dă adesea un aer mai degrabă
riscă viaţa pentru a da naştere fiicei lor, pamfletar decât romanesc.
Alina. La vârsta de nouă ani, fetiţa este ucisă.
În timpul procesului, Ana îl omoară pe Răzvan Anghel, Târgul de carte „Litoral ’98”,
ucigaş, un fost admirator din studenţie, MET, IX, 1998, 2, 7; Ioan Stanomir, LCF, s. nouă,
împuşcându-l cu revolverul soţului. Perioada 1998, 28, 5; Gheorghe Mocuţa, ARCA, IX, 1998, 7–
de detenţie devine un purgatoriu spiritual, 8–9, 11–14; Rodica Draghincescu, VR, XCIII, 1998,
9–10, 189–192; Dimisianu, Lumea criticului, 496–
experienţă care o va duce, după eliberare, la
497; Glodeanu, Dimensiuni, 236–238.
mănăstire.
I. M.
Gheorghe Mocuţa, ARCA, IX, 1998, 10–11–
12, 198–201.
GENARU Ovidiu, Proces-verbal al unei
M. M. crime, Bucureşti, Cartea Românească, 1998,
1998 GHEORGHIU [Constantin] Virgil 330
252 p. (Cartea românească de proză). Roman- nume (de la xenos = „străin”) ascunde un
verité, amintind, cum recunoaşte ~ însuşi pe simbolism onomastic pe care, sugerat sau
supracopertă, de celebrul Cu sânge rece al lui vădit, îl întâlnim şi la celelalte personaje: la
Truman Capote. Autorul reconstituie tânărul procuror Cosma Damian, la comisarul
minuţios o crimă oribilă săvârşită în 1970, la Filaret, un cvasi-mistic ideolog al
Oneşti, de un tânăr muncitor cu numele fictiv autohtonismului, la birjarul Ismail Lipoveanul,
Ştefan, victima fiind chiar fata pe care o membru al unei ciudate secte, la şeful de gară
iubea şi care urma să-i devină curând soţie. Inimioară, fire de poet. Spaţiul acţiunii
Actul, aparent gratuit şi de neînţeles, dar (Agapia, de la agapé = „iubire creştină”) este
având un substrat social şi psihologic şi el unul explicit simbolic, într-o carte care,
profund, este explorat cu mijloacele unei deşi apasă cam tendenţios pe antiteza istorică
proze precise şi nuanţate, în stare să dintre românii năpăstuiţi şi veneticii lor
valorifice convingător o bogată documentaţie, asupritori, se distinge atât prin scenele sale
alcătuită din scrisori, mărturii, depoziţii, revelatorii, unele de-a dreptul dostoievskiene,
pledoarii în instanţă etc. cât şi prin sclipirile poetice ale unui stil
laconic şi precis.
Octavian Soviany, CNT, 1999, 18, 7; Vlad
Sorianu, ATN, XXXV, 1999, 7, 4. Les Immortels d’Agapia, Paris, Plon, 1964;
I. M. Os Imortais de Agápia, tr. de António
Pinhão, Lisabona, Livraria Bertrand, [1964];
' GHEORGHIU [Constantin] Virgil, Die Unsterblichen von Agapia, tr. de
Nemuritorii de la Agapia, tr. de Ileana Hansjürgen Wille, Köln, Olten – Hegner,
Vulpescu, Bucureşti, 100 + 1 Gramar, 1998, 1965; De onsterfelijken van Agapia, Haga,
175 p. (100 + 1 Capodopere ale romanului Pax; ’s-Gravenhage, Pax, [1966?]; The
românesc). Pref. şi curriculum vitae de Fănuş Immortals of the Mountain, tr. de Milton
Băileşteanu. (În lb. franceză: Les Immortels Stansbury, Chicago, H. Regnery Co., [1969].
d’Agapia, Paris, Plon, 1964). Romanul,
Alexe, Diorame, 47–48; Constantin Cubleşan,
primul scris de autor direct în lb. franceză,
~ în două ipostaze, ST, L, 1999, 2, 10–11.
face dintr-o captivantă tramă poliţistă
suportul unei amare parabole despre destinul I. M.
românilor. Un destin colectiv întruchipat aici
de unul individual: acela al ţăranului GHERMAN Tudor, Bărbierul naţional,
Savonarola Mold din Agapia, ajuns la ocnă Timişoara, Nemira, 1998.
fiindcă, umilit şi torturat fără milă, îl omorâse
pe un satrap local, soţul „castelanei” Patricia Bitte, Chiş, Sârbu, Dicţionarul, 112.
Tuniade. Când fiul acesteia, Anton, va fi ucis I. M.
şi el, în condiţii misterioase, fapta va fi pusă
tot în cârca lui Savonarola, care, în urma unei GHERMAN Tudor, Viscolul, Reşiţa,
iluminări morale, tocmai evadase pentru a le Media Star, 1998. „Proiectează o stranie poves-
arăta alor săi o dragoste până atunci te de iubire pe fundalul convulsiv al prefacerilor
înăbuşită. Prins şi martirizat din nou, el sociale din etapa timpurie a colectivizării
moare, asasinat probabil de anchetatorii ce îi pământurilor ţărăneşti” (Dumitru Micu).
îngăduiseră, în schimbul recunoaşterii crimei,
să-şi vadă copiii. În realitate, nelegiuirea Micu, Istoria, 570–571.
fusese comisă de grefierul Ion Xenia, al cărui I. M.
GHILIA Ivan Alecu, De veghe la moartea adevărat doar episodic, de pildă în cap.
mea, Bucureşti, Cartea Românească, 1998, intitulate Balada lui Ieronim.
296 p. Fragment: Rochia Chimono şi pianul
Reinhold, LCF, s. nouă, 1995, 8, 8–10. Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor
din Bucureşti pe anul 1999.
Roman autobiografic. Conţine mărturii
detaliate şi dramatice asupra evenimentelor Miruna Mureşanu, Universul prozei. Editura
istorice din decembrie 1989, trăite pe viu de Albatros, UC, VIII, 1998, 11, 11; Tudorel Urian,
către autor. Sunt evocate personaje reale CVT, s. nouă, IV, 1998, 12, 7; Ştefan Borbély, F,
(Horia-Roman Patapievici, Varujan Vosganian XXXV, 1999, 3, 24–26; Irina Petraş, APS, X,
şi mulţi alţii), în contextul unei istorii 1999, 7–8, 8; Horia Gârbea, CNT, 1999, 5, 6; Vlad
turbulente şi contradictorii, al cărei curs Sorianu, CL, CXXXIII, 1999, 10, 28; Ioan Holban,
ignoră sensul moral în care crede şi speră VR, XCV, 2000, 5–6, 178–179; Urian, Proza,
personajul narator. Destinul său individual se 41–43.
limpezeşte prin sacrificiu, prin suferinţă, dar I. M.
mai ales prin actul purificator al scrisului.
GIONEA Vasile, Frigul polar, Bucureşti,
***, BNR, XLVIII, 1999, 19, 83. V. şi Pro Humanitate, 1998, 366 p. Este partea a
D. C. R. R., Cuscrii, 1959. treia din ciclul Lungul drum al Golgotei, care
L. Pv. mai cuprinde romanele Zorile (1996), Spinii
rozelor (1998), Grădina pustie (1998).
GHIŢULESCU Mircea, Wiener Walzer, Roman de dragoste. Cartea urmăreşte
Bucureşti, Albatros, 1998, 253 p. Fragmente: destinul chirurgului Gruia Crainic, aflat în
Miting, LCF, s. nouă, 1991, 5, 10; Joc plină şi spectaculoasă afirmare profesională,
fecioresc, TR, s. nouă, III, 1991, 23, 5. întreruptă dramatic de o înscenare politică, în
Roman mai degrabă simbolic şi de atmosferă, urma căreia e condamnat la moarte şi silit să
cu repere spaţio-temporale minime şi cu se ascundă o lungă perioadă la Braşov, în
personaje a căror identitate rămâne destul de casa iubitei sale. În 1975, la intervenţia
vagă. Cel central, Augustin, este un tânăr preşedintelui Franţei, e reabilitat.
muzician care pleacă, în anii de după Al
C. T.
Doilea Război Mondial, să studieze flautul la
Viena, dar nu mai ajunge la destinaţie.
GIONEA Vasile, Grădina pustie, Bucureşti,
Coborând din trenul Wiener Walzer într-un
Pro Humanitate, 1998, 313 p. Este partea a
oraş transilvănean, el se vede prins în
patra din ciclul Lungul drum al Golgotei, care
capcana unei dictaturi absurde (condusă, din
mai cuprinde romanele Zorile (1996), Spinii
umbră, de cel numit Generalul), dar şi în
rozelor (1998), Frigul polar (1998). Roman
mreaja unor fantasmatice iubiri (pentru
realist politic, construit pe tiparele unui
Cezara şi Grete). Încercarea târzie a eroului
de a evada din acest univers halucinant bildungsroman. Cartea urmăreşte destinul
sfârşeşte tragic, cu uciderea sa chiar în clipa personajului Gruia Crainic în anii ’60–’70,
în care urma să scape. Întrucâtva kafkiană, într-o atmosferă apăsătoare de denunţuri
naraţiunea rămâne totuşi prea laxă, iar politice şi abuzuri. Ilustru chirurg,
romanul, în întregul său, prea eterogen pentru transformat peste noapte în specialist în boli
a avea forţa unei parabole. Detaliile realiste, psihice, Crainic devine o victimă a sistemului
aluziile politice, pasajele psihologico- comunist şi a propriului idealism.
filosofice, secvenţele onirice se întreţes cu C. T.
GIONEA Vasile, Spinii rozelor, Bucureşti, „mama-san” într-un club de noapte unde erau
Pro Humanitate, 1998, 214 p. Este partea a „dame de companie” şi câteva tinere
doua din ciclul Lungul drum al Golgotei, care românce. Descrise vioi, într-o manieră
mai cuprinde romanele Zorile (1996), Frigul autenticistă, non-ficţională, mediile cunoscute
polar (1998), Grădina pustie (1998). Roman pe viu de naratoare nu au mai nimic de-a face
realist citadin, conceput şi ca bildungsroman. cu Japonia tradiţională, ci doar cu o parte a
Cartea urmăreşte destinul personajului Gruia celei moderne, care, cosmopolită şi
Crainic în anii de studii universitare (la decadentă, se lasă în voia extravaganţelor
Facultatea de medicină din Cluj), apoi cariera libertine de tot felul (droguri, sexualism etc.).
medicală, la Cluj şi Braşov, în perioada
interbelică şi în anii războiului, iar în primii Tudorel Urian, CVT, s. nouă, VI, 2000, 7, 7;
ani de după razboi, perioada dificilă ca
deţinut politic, într-un lagăr dobrogean. I. M.
Tramă convenţională, scriitură rigidă.
GRAMA Sebastian, Alge pe stâncă,
Corneliu Crăciun, HP, II, 1999, 6, 7.
Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1998,
C. T. 198 p. Roman experimental. Lipsită de o
intrigă propriu-zisă, cartea se constituie din
GOANŢĂ Ştefan, Zodia ţârului, Bucureşti, confesiunile naratorului, un tânăr licenţiat în
E. D. P., 1998, 298 p. (Akademos, 122). filosofie, redactor la o editură din capitală, în
Fragment: ≈, ROS, III, 1997, 3–4, 22–38. Cu anii tranziţiei postdecembriste. Banalele
o pref. de Irina Petraş. Roman parabolic, evenimente cotidiene şi măruntele aventuri
centrat pe figura protagonistului Ţâru, un estivale, la mare, reprezintă pretexte epice
infirm, aparent asocial, care se vrea un profet pentru înregistrarea reacţiilor mentale ale
iluminat, dotat cu puteri cvasimistice. ≈ eroului, într-o manieră nudă, anarhică,
evocă aspecte din viaţa acestui Caliban dezarticulată, lipsită de coerenţă structurală.
modern, de-a lungul mai multor decenii Juvenil, epatant în atitudine şi concepţie,
ale sec. trecut, plasându-le într-o geografie romanul profesează un modernism
rurală obscură, nenumită. „Atmosfera programatic, într-o polemică subiacentă cu
grotesc-arhetipală, halucinant de vie” a specificul genului.
romanului, „mustind de subînţelesuri şi
M. W.
doldora de sugestii” (Irina Petraş) este însă
subminată de multe divagaţii şi paranteze
GRANT Roberto R. [Voicu BUGARIU],
speculative, care obscurizează linia narativă
Zeul apatiei, Timişoara, Sedona, 1998, 270 p.
şi fragilizează construcţia conflictelor şi a
(Insolit). Precedat de „câteva precizări” ale
personajelor.
autorului. Roman fantastico-antiutopic.
L. Pv. Lectura cărţii relevă o deconcertantă
Românie a anului 2057, locuită aproape
GOLEA Claudia, Planeta Tokyo, I. Planeta exclusiv de ţigani, condusă de un împărat,
Tokyo, Bucureşti, Nemira, 1998, 199 p., II. Baxt al II-lea, şi aflată într-un regres de
Tokyo by Night, Bucureşti, Nemira, 2000, proporţii. În Bucureştiul devenit Burky,
174 p. (Purgatoriu). Roman exotic despre transformat într-un muzeu insolit, pentru
experienţele japoneze ale autoarei, ajunsă la turiştii străini, romii locuiesc în corturi şi se
Tokyo în anii ’90, mai întâi ca studentă, iar îndeletnicesc cu vechile lor meserii. Învăţă-
apoi, după o scurtă revenire în ţară, ca mântul, industria, religia sunt inexistente, iar
333 HERESCU N.[icolae] I. 1998
localnicii, în majoritatea lor cerşetori, incerte, presărând relatarea cu taine, eresuri şi

proxeneţi, prostituate, ghicitoare sunt legende. ≈ este „un debut surprinzător prin
întreţinuţi de instituţiile politice europene. iscusinţa naraţiei, prin echilibrul stilistic între
Intriga, realizată într-o manieră alertă, relatarea aventuroasă, dramatică, descrierea
preponderent dialogală, are la bază evocarea eficientă, plastică şi oralitatea caracterologică
diverselor comploturi puse la cale de către captivantă” (Geo Vasile).
personaje şi organizaţii misterioase, de peste
hotare, pentru înlăturarea populaţiei. Finalul Geo Vasile, RL, XXXIII, 2000, 18, 6.
deschis, eliadesc sugerează intervenţia unei
M. W.
entităţi supranaturale, zeul apatiei, menit a-i
trezi pe minoritarii români din letargia
GRONOV-MARINESCU Elena, Interviul,
asumată cu indiferenţă, în intenţia de a-i
Bucureşti, E. M., 1998, 206 p. Roman analitic
îndemna la o acţiune revoluţionară. Dincolo
pe tema conflictului dintre aspiraţie şi
de nucleul epic de sorginte fantastică şi de
împlinire, dintre speranţă şi conştiinţa
elementele specifice prozei de aventuri, ≈
inevitabilităţii eşecului. Suzana Petrulian, o
este romanul unor mentalităţi. Personajul
femeie inteligentă, frumoasă, trecută de prima
simbolic al cărţii, de o remarcabilă
tinereţe, dar neîmplinită în plan sentimental şi
virtuozitate stilistică, expresivă şi crudă în
profesional, devine sclava aşteptării unei
limbaj, obiectivă şi impersonală ca viziune,
posibile conivenţe a realului cu proiecţia
este apatia, ridicată la rang de principiu de
ideală a imaginii despre sine, ocazionată de
viaţă naţională.
simbolicul interviu pentru un post la o firmă
Voicu Bugariu, ANT, 1999, 554–555, 6–7; străină, menit a-i schimba, în percepţia sa,
Cornel Robu, „Un cutremur politic ar fi mult mai întregul parcurs existenţial. Amânarea sine
înspăimântător decât unul geologic”, TR, s. nouă, die a acestei, până la urmă, iluzorii soluţii
XI, 1999, 29–32, 3–4. constituie un prilej de reflecţie, de meditaţie
asupra problematicii relaţiilor de cuplu şi de
M. W.
speculaţii filosofice asupra raportului dintre
realitate şi conştiinţă. Ca atare, ≈ devine
GRIGORE Adrian, Traga şerpilor,
romanul unei revelaţii interioare, un
Bucureşti, Albatros, 1998, 351 p. Cu o scurtă „roman-simpozion” (Constantin Ciopraga), în
prezentare finală de Silviu Angelescu. Roman care împletirea de voci narative vizează
istoric cu acţiunea plasată la sfârşitul epocii reconcilierea pluralităţii vocilor lăuntrice.
fanariote. Pe fundalul evenimentelor ce
preced Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, Constantin Ciopraga, VR, XCIII, 1998, 7–8,
cartea evocă viaţa ţăranilor dintr-un sat din 176–178.
Valea Teleormanului, supuşi la abuzuri din M. W.
partea boierului Demetriu Caraminu.
Conflictul dintre acesta şi oamenii locului, ' HERESCU N.[icolae] I., Agonie fără
reprezentaţi de fugarul Enea Niş, constituie moarte, I, versiune românească de Cornelia
pretextul derulării unui lung şir de întâmplări Ştefănescu, Bucureşti, Jurnalul Literar, 1998,
cu o asemenea motivaţie. Pe filonul 186 p. (Folio, 7), cu un post scriptum de
romanului de aventuri şi de mistere, într-o Nicolae Florescu; II, versiune românească de
atmosferă sadoveniană, autorul îşi populează Cornelia Ştefănescu, Bucureşti, Jurnalul
naraţiunea cu haiduci şi călugări misterioşi, Literar, 1999, postf. de Cornelia Ştefănescu.
cu tâlhari, negustori şi cerşetori cu identităţi (În lb. franceză, sub pseudonimul Ch.
1998 HRENCIUC Dina 334
Séverin: L’Agonie sans mort, Paris, Le Mont tinerei, refugiată într-un sat de lângă
Saint-Clair, 1960). Roman al exilului. Bucureşti, la o mătuşă, în speranţa unei
Concepută ca interogaţie asupra lumii moderne, vindecări sufleteşti. Scris la persoana întâi, ≈
privită din varii perspective, politică, socială, este şi un roman de analiză psihologică, în
psihologică, morală, cartea prezintă un dosar care „intensitatea trăirilor şi fatalismul aduc
de existenţe care se întretaie şi se despart în aminte de marea proză rusească” (Alex
Parisul deceniului al şaselea. Eroii, în Ştefănescu).
majoritatea lor francezi din înalta societate şi
intelectuali români refugiaţi din lagărul Alex Ştefănescu, RL, XXXI, 1998, 51–52, 4.
comunist, se confruntă, în mod simbolic,
M. W.
într-un spaţiu al diferenţelor dictate de
statutul social şi de apartenenţa naţională,
IACOBAŞ Andrei Dumitru, Noul Tetractys,
dincolo de afinităţile lor evidente. Cele două
poveşti de dragoste ce constituie pretextul Constanţa, Tilia Press International, 1998,
naraţiunii, cea dintre ziaristul francez Patrice 458 p. Roman science-fiction.
Lignerolle şi angelica Marie-Claire Auzanges,
Lena Lazăr, TMS, s. nouă, IV, 1999, 8, 6.
ori aceea dintre nonconformista Sibylle de
Portejoie şi scriitorul român exilat Gabriel M. W.
Adam, ambele cu final tragic, sunt
emblematice pentru imposibilitatea depăşirii IACOVESCU Naiţă, Aiax şi Străd Vred.
acestui gen de diferenţe. Carte cu o Pseudoroman, Bucureşti, Europa Nova,
problematică existenţială şi socială relevantă, 1998, 254 p. Roman de aventuri, cu elemente
bine realizată sub aspect compoziţional, ≈ fantastice, conceput într-un registru comic,
este „expresia unei profunde confesiuni, cu parodic.
accentele puse pe vibraţia interioară, pe
notaţia amară de jurnal”, un adevărat „roman M. W.
autenticist” (Nicolae Florescu).
IACOVESCU Naiţă, Păpuşa de cârpă,
L’Agonie sans mort, Paris, Le Mont Bucureşti, Pupa, 1998, 111 p. Cu un epilog
Saint-Clair, 1960 (semnat Ch. Séverin). intitulat Orizont. Roman memorialistic. Printr-
o intrigă fantezistă, cartea evocă, din
Cornelia Ştefănescu, „De ce v-aţi părăsit ţara... ”,
perspectiva unei păpuşi înzestrate cu darul
JL, s. nouă, X, 1999, 1–2, 9; Al. Săndulescu, ALA,
povestirii, dramele locuitorilor dintr-un orăşel
IX, 2000, 506, 12.
de provincie, provocate de abuzurile regimului
M. W. comunist. Repetitiv, monocord, abundent în
detalii şi personaje fără contur, romanul se
HRENCIUC Dina, Despărţire ratată, doreşte totuşi un document de epocă.
Bucureşti, Albatros, 1998, 285 p. Roman de
dragoste. Evocă, într-un stil confesiv, pe ***, BNR, XLVIII, 1999, 19, 83.
alocuri poetizant, iubirea Teodorei Enache, o
studentă nonconformistă, capricioasă, roman- M. W.
tică, pentru misteriosul său coleg Cristian,
IGNAT Mihai, Zidul, fragment de roman,
dispărut fără urmă. Cronică a unei despărţiri
VR, XCIII, 1998, 9–10, 156–161.
trăite cu luciditate, cu patos analitic, dar şi cu
nedisimulată pasiune, cartea redă frământările M. W.
335 JÖRGENSEN Radu 1998
IONESCU Paul, Fata din dealuri, Galaţi, ITU Mircea, Lila. Roman indian, Braşov,
Scriptor, 1998, 76 p. Cu o pref. de Silviu Orientul Latin, 1998, 189 p. Roman iniţiatic.
Popa. Microroman de dragoste. Evocă iubirea Concepută sub formă de jurnal al unei femei
obsesivă a pictorului bucureştean Iulian Iancu misterioase şi inteligente, Lila Bonnefoi,
pentru Ioana, o fată întâlnită în copilărie, în transcris şi comentat de soţul acesteia, Brian,
timpul unei vacanţe petrecute la bunici. cartea consemnează impresiile şi reflecţiile
Precar atât din punct de vedere artistic, cât şi eroinei, prilejuite de o şedere în India.
ca problematică interioară, ≈ rămâne o Licenţiată în litere şi doctor în istoria religiilor
compunere şcolară, saturată de un romantism la Sorbona, protagonista predă un curs despre
fastidios şi de reflecţii facile. religiile indo-europene la Universitatea din
Delhi. Contactul cu înţelepciunea hindusă,
Liviu Grăsoiu, Ciudatul nonconformism, LCF, precum şi experienţa unei noi iubiri, într-o
s. nouă, 1998, 46, 10.
ipostază profund spiritualizată, se transformă
M. W. treptat într-un demers iniţiatic, ce vizează o
posibilă cunoaştere revelatoare. Alături de
IOVA Rodica, Trepte, Arad, Multimedia studentul său Ravindra, faţă de care nutreşte
Internaţional, 1998, 144 p. Roman cu intrigă sentimente din cele mai pure, Lila vizitează
amoroasă. Inexpresivă, precară din toate temple, maeştri luminaţi, practică rituri de
punctele de vedere, cartea evocă două scurte iniţiere şi tehnici de meditaţie. Acest excurs
aventuri erotice paralele, cea dintre o elevă de biografic intelectualizat, impregnat de reflecţii
liceu, Corina, şi un vânzător la un magazin de cu o bogată încărcătură spirituală, se încheie
mobilă, Radu, şi cea dintre tatăl Corinei, printr-o notă a editorului, ce comentează, în
Voinea, şi soţia lui Radu, Graţiana. epilog, enigmatica dispariţie a eroinei,
susceptibilă de a fi atins iluminarea. Interesant
M. W. şi modern, ca tehnică narativă, romanul
mizează îndeosebi pe concepte, uneori în
IRIMESCU Diana, Viaţa ca un torent, în vol. detrimentul imaginarului propriu-zis.
Viaţa ca un torent, Ploieşti, Prahova, 1998, p.
9–151. Vol. mai conţine şase povestiri. Roman Itu, Itinerarii, 117.
realist cu elemente de naraţiune istorică şi de
cronică de familie, cu acţiunea plasată în M. W.
Moldova sec. al XIX-lea. Cartea evocă, fără a
JÖRGENSEN Radu, Clovnul din lemn de
stărui asupra psihologiei personajelor şi a
gutui, Bucureşti, Nemira, 1998, 477 p.
faptelor relatate, destinul familiei lui Tudor
(Purgatoriu). Roman confesiv pe tema
Secuianu, pe parcursul câtorva generaţii.
exilului. Protagonistul narator, un tânăr
Realizat cu predilecţie prin tehnica dialogului,
ziarist, consemnează, cu obiectivitate şi
într-un stil alert, pe alocuri captivant, ≈
detaşare, primele optsprezece luni din
reprezintă un mic roman de factură tradiţională.
experienţa sa de emigrant în Suedia.
M. W. Dezamăgit de peisajul cultural şi politic al
Bucureştiului postdecembrist, eroul îşi
ISTRATI Marilena, Ultimul comando, părăseşte ţara în speranţa unei reuşite
Bucureşti, Cartea Românească, [1998?], 160 p. profesionale şi sociale. Realizarea sa se
dovedeşte însă a fi extrem de dificilă, din
***, UC, VIII, 1998, 7, 15. pricina birocraţiei şi indiferenţei autorităţilor
suedeze faţă de situaţia azilanţilor proveniţi
M. W.
1998 KALMUSKI Doru 336
din Europa de Est. ≈ este o confesiune lipsită de într-o atmosferă stranie, halucinantă, ce
sentimentalism, bazată pe observaţia exactă a îmbină realul cu oniricul, cartea realizează un
detaliului semnificativ, înregistrat cu sensibili- „îndrăzneţ proiect al unei noi mitologii
tate şi profunzime, un roman cu o problematică balcanice” (Dan-Silviu Boerescu). În
politică şi socială bine conturată. contextul mai larg al unei posibile parabole a
istoriei, romanul compune, în cifru metaforic,
M. W.
o epopee a Albaniei, pe parcursul a peste
două milenii de convulsii interne şi de
KALMUSKI Doru, Ultimele ştiri despre
conflicte armate. Secvenţele istorice, precum
gepşi, Bacău, Plumb, 1998, 151 p. Roman
invazia cotropitorilor turci, luptele din
fantastic. Compusă din secvenţe narative
disparate, cartea reprezintă o colecţie de interiorul Imperiului Otoman, cele două
scurte povestiri al căror unic punct de războaie mondiale, instaurarea comunismului,
convergenţă este existenţa aşa-numiţilor sunt redate nu în cronologia lor firească, ci
gepşi, nişte creaturi misterioase, provenite de din perspectiva unei teleologii ce îmbină
pe o altă planetă şi contaminate cu un simbolismul biblic cu structurile fantasticului
presupus flagel al violenţei. Eteroclit şi interior. Misteriosul personaj central, pe
ambiguu, romanul pare a fi, mai ales în final, nume Sfârşitul, este un Christ modern,
o parodie la adresa umanităţii, purtătoare, în înzestrat cu toate atributele excepţionale,
concepţia autorului, a aceluiaşi virus. menit a reda istoriei dimensiunea sa
transcendentă, prin propriul martiriu. Dificil
M. W. la lectură, extrem de abundent în fapte cu
semnificaţii imprecise, dramatice, potenţate
KISELEVSKI Simona, Când stelele mor, de atmosfera delirantă, onirică, ≈ se remarcă
Bucureşti, Rampa şi Ecranul, 1998, 342 p. Cu prin plasticitatea limbajului, prin alternanţa
un cuvânt înainte de Dan Cristea şi o de planuri şi de voci narative, precum şi prin
prezentare de Fănuş Neagu pe coperta a IV-a. pluralismul cheilor de lectură.
Partea a doua a romanului este precedată de
un cuvânt înainte de Liviu Ioan Stoiciu. Geo Vasile, LCF, s. nouă, 1998, 47, 16; Geo
Cronică de familie plasată în a doua jumătate Vasile, VR, XCIV, 1999, 10–11, 170–172;
a sec. al XX-lea. Cele două părţi ale cărţii Boerescu, Păcatele, 117–119.
pun în oglindă destinele a două femei
M. W.
înrudite, Cristina Tulea şi Alma Kaminski.
Ambele eroine se confruntă cu regimul ' LAHOVARY Paul, Vântoasele, Bucureşti,
totalitar, pentru fiecare iubirea fiind singura E. D. P., 1998, 131 p. (Akademos, 102). Cu o
soluţie existenţială. Autoarea excelează în
Notă asupra ediţiei de Irina Petraş şi câteva
conturarea unei galerii extrem de diverse de
scurte aprecieri critice. (În lb. română: ≈, ed.
personaje. Discursul erotic rămâne însă plat,
îngr. de Victor Buescu, Lisabona, Fernandes,
dulceag.
1953). Roman de dragoste, cu elemente de
M. M. proză fantastică. Într-o manieră ce îmbină
observaţia psihologică realistă cu viziunea
KUCIUK Adrian-Christian, Un trib glorios specifică romanului de atmosferă, cartea îşi
şi muribund. Eposul unei uitări, Bucureşti, propune o ilustrare modernă a legendei
Editura Regală, 1998, 418 p. Cu o pref. de zburătorului. Învăluită în mister, moşia
Dan-Silviu Boerescu. Roman fantastico-ale- Vântoasele, proprietate a boierului Pantelimon
goric. Înţesată de simboluri greu descifrabile, Stoica, constituie un spaţiu magic, locuit de
337 MANOLESCU Ion 1998
oameni ce cultivă credinţe străvechi şi practici o actriţă ce urmează să joace într-un film cu
rituale oculte. În această atmosferă de scene explicite de amor. Scandalul declanşat
îngemănare a realului cu supranaturalul se de apariţia textului dezvăluie, în mod
derulează o stranie poveste de dragoste, neechivoc, corupţia presei aservite marilor
condimentată cu ingrediente fantastice. Victimă politicieni şi deconspiră afacerile murdare ce
a unui blestem, nepoata boierului, Ileana stau la baza intereselor politicianiste. ≈ „este
Calomfir, se îndrăgosteşte, chiar în ziua un pasionant «tratat» de etică jurnalistică,
logodnei sale cu medicul Andrei Seran, de un [...], o naraţiune alertă cu un suspans de o
„zburător”, aviatorul Dan Traur. După şocantă originalitate” (Horaţiu Pepine).
numeroase peripeţii, soldate cu pierderea moşiei M. W.
şi cu mutarea în Bucureşti a eroinei, pe urmele
lui Dan, acesta din urmă îşi pierde viaţa într-un MAIER BIANU Petru, Inventarul iernilor.
accident de avion. Ca urmare, Ileana se întoarce Dincolo de pădurea de oţetari, Bucureşti,
la logodnicul său, eliberată, în sfârşit, de vraja Cartea Românească, 1998, 282 p. Cu o scurtă
blestemului. Roman conceput în stil clasic, cu prezentare de Cezar Ivănescu, pe coperta a
elemente poematice, ≈ este şi o carte „cu irizări patra. Roman memorialistic. Alcătuită
fantastice, amintind de Mircea Eliade sau Vasile mozaical, dintr-o colecţie de rememorări,
Voiculescu” (Irina Petraş). impresii, observaţii şi reflecţii, cartea redă
tabloul sumbru, dezolant al epocii comuniste,
– Ed. îngr. de Victor Buescu, Lisabona, din deceniul al şaselea până la revoluţia din
Fernandes, 1953. decembrie 1989. Destinul protagonistului, un
M. W. tânăr cineast din Bucureşti, lipsit de
posibilitatea împlinirii profesionale, din
LAZU Ion, Devoţiune, fragment din pricina opresiunii politice, este evocat prin
romanul Mai devreme decât niciodată, CNT, alternanţa perspectivelor temporale, într-o
1998, 9, 8–9. manieră obiectivă, cu inserţii diaristice,
într-un stil direct şi simplu, lipsit de artificii.
M. W. „≈ este o carte magică, de o magie
evocatoare, […] scrisă cu pasiune şi cu o
LESION George, Fantomele albatroşilor mare ştiinţă a detaliului” (Cezar Ivănescu).
care bântuie satele şi pădurile, II, v. În cuibul
albatroşilor, I, 1996. M. W.
LUPU Alexandru, Penetrarea, Bucureşti, MANOLESCU Ion, Alexandru, Bucureşti,

Rentrop & Straton, 1998, 136 p. Cu un Univers, 1998, 199 p. (Prima Verba). Cu o
Cuvânt înainte de Horaţiu Pepine şi câteva caracterizare de Mircea Martin pe coperta a
scurte aprecieri critice de Ion Cristoiu, Ioan IV-a. Fragmente: ≈, RL, XXVII, 1994, 30,
Groşan şi Gheorghe Voicu. Roman politic, cu 14–15; ≈, RL, XXIX, 1996, 18, 14; ≈, SXX,
acţiunea plasată în Bucureştiul 1997, 4–6, 222–226. Roman postmodernist.
postdecembrist. Protagonistul, Vladimir Alcătuită din secvenţe de existenţă ce îmbină
Cernea, este un ziarist venit din provincie realul cu imaginarul, cartea propune o
pentru a lucra în redacţia unei publicaţii interpretare a conceptului de realitate,
politice de mare succes. În schimbul redimensionată ca simplu obiect al privirii ce
angajării, eroului i se încredinţează misiunea selectează lucrurile şi evenimentele după
de a scrie un articol despre soţia unui senator, logica conştiinţei subiective. Lipsit de o
1998 MARA Laura 338
acţiune propriu-zisă, romanul se constituie din modelate de vectorii unei geografii simbolice.
reflecţiile, rememorările, percepţiile unui Un lanţ înalt de munţi, care străbate insula de
student la pictură, Alexandru Robe, spirit la un capăt la celălalt, determină o
meditativ, solitar, frământat de întrebări configuraţie spaţială bipolară şi, în acelaşi
existenţiale fără răspuns. Realitatea este, pentru timp, instituie o frontieră inexpugnabilă. În
erou, un tablou cu o infinitate de nuanţe mereu jurul respectivei forme de relief se definesc,
schimbătoare, o sumă de date descompuse şi de o parte, o comunitate umană şi, de cealaltă
recompuse subiectiv, într-un orizont pluridi- parte, teritoriul pustiit al unei foste exploatări
mensional proteiform. Această viziune, aflată în de minereuri radioactive. Între cele două
contrast cu spiritul închistat al epocii comuniste perimetre se distribuie valori care opun
în care trăieşte personajul, este redată într-o previzibilitatea, ordinea şi monotonia din
manieră compoziţională specifică literaturii cadrul micii societăţi, haosului şi libertăţii din
postmoderne, cu inserţii metatextuale şi auto- deşertul radioactiv. Astfel, în arhitectura
referenţiale. Considerat „o revelaţie”, „prin acestei realităţi bipolare se poate uşor
viziunea fractalică al cărei prim exponent este în recunoaşte un model politic, parabola unui
literatura română”, romanul a surprins deopo- univers totalitar. Însă nu atât structura lumii e
importantă, cât dinamica traversării ei.
trivă prin „inteligenţa narativă şi imaginaţia
Anastasia, protagonista acestei proze de
care, în anumite momente, este de-a dreptul
reflecţie, care încălcă interdicţiile comunitare
prodigioasă” (Mircea Martin).
şi forţează frontiera naturală, descoperă,
Ioan Stanomir, LCF, s. nouă, 1998, 15, 5; Geo dincolo de lanţul muntos, vidul. Altfel spus,
Vasile, Alexandru şi tehnica fugii în virtual, LCF, s. în locul unei libertăţi democratice a alegerii,
nouă, 1998, 20, 16; Dan C. Mihăilescu, DOI, IX, personajul află o libertate a indeterminării şi
1998, 21, 15; ***, F, XXXIV, 1998, 10, 55; Marian şansa unei renaşteri. Trecerea munţilor, gest
Victor Buciu, Resincronizarea romanului, RL, pur al transgresării, se dovedeşte în cele din
XXXII, 1999, 20, 22–23; Marian Victor Buciu, CNT, urmă mai puţin un act politic, cât un act al
1999, 22, 7; Marian Victor Buciu, Textualism reinvenţiei de sine. Ambiguitatea regimului
mediatic, F, XXXV, 1999, 7–8, 112–115.
imaginar, care funcţionează simultan în două
M. W. planuri de semnificaţie, participând atât la
construcţia aluzivă a unei parabole politice
MARA Laura, Aceeaşi piesă, alte măşti, cât şi la evocarea unei căutări interioare,
fragment de roman, TMS, s. nouă, III, 1998, constituie cel mai interesant aspect al cărţii,
11, 8. indiferent dacă această oscilaţie se datorează
unei „alunecări” involuntare sau unui proiect
L. T. epic sofisticat.
MARIN-THORNTON Gabriela, Insula Romul Munteanu, Un itinerar românesc, LCF, s.
guvernatorilor, Bucureşti, Odeon, 1998, 157 nouă, 1998, 21, 17; Bogdan Popescu, CAI, 1998, 9–
p. Cu o pref. de Romul Munteanu şi o 12, 111–113; Munteanu, Jurnal, VII, 173–175;
caracterizare pe coperta a IV-a de M. N. Simion Bărbulescu, CL, CXXXIII, 2000, 2, 38–39.
Rusu. Utopie şi parabolă a unui univers
L. T.
concentraţionar, ≈ propune o conversie
neobişnuită a sensurilor politice în drama
MARINEASA Viorel, „Să nu mai calci
interioară a unei fiinţe aflate în „căutarea
vreodată prin Câlnic”, fragment de roman,
liberă a unui ideal de existenţă” (Romul
O, s. nouă, 1998, 7, 27.
Munteanu). În centrul naraţiunii stă un loc
fictiv, o insulă ale cărei contururi sunt L. T.
339 MICUŢ Ion 1998
MARINO Maria, Fuga încotro, Bucureşti, Procesul putrefacţiei ritmează viaţa micii
Editura Fundaţiei Pro, 1998, 196 p. Cu o pref. a colectivităţi şi, inevitabil, îi dă un sens
autoarei. Roman naturalist. După aprecierea crepuscular. Existenţa ei se înscrie într-o
autoarei, cartea tratează tema incestului, pe care temporalitate specială, a unei morţi care se
o „abordează sub toate formele – tată-fiică, instaurează ca o dimensiune a vieţii. Moartea
mamă-fiu, fraţi între ei –, căutând să dezvăluie nu e aici definitivă, ci durează, fiind „trăită”
motivaţiile şi să găsească soluţii”. Construită pe de personajele cărţii. Alexandru Lapte
baza unei geometrii complexe şi artificiale a supravieţuieşte unui incendiu şi vieţuieşte ca
relaţiilor erotice, naraţiunea urmăreşte iubirea un corp ars. Patrel, călcat de tren, cu
unei femei, Ana Balaban, distribuită între trei picioarele amputate, continuă să umble.
bărbaţi, Sorin, Paul şi George, care, la rândul Preotul, lovit mortal, nu suferă decât o
lor, se fac vinovaţi de pasiunea interzisă pentru diminuare a masei corporale şi îşi duce
mamele sau fiicele lor. existenţa într-un soi de regresie organică la
starea de fetus. Paradoxal, modul de
***, BNR, XLVII, 1998, 18, 67. ipostaziere al acestei umanităţi muribunde e
cel al copilăriei. Aproape toţi eroii au o
L. T.
morfologie infantilă: sunt pitici, copii, bătrâni
miniaturizaţi sau adulţi care se visează fetuşi.
MĂRGINEANU Ion, Oameni nelocuibili, II,
Nu e vorba însă de o vârstă a inocenţei.
v. Oameni nelocuibili, I, 1996.
Tentată de iubirea incestuoasă şi de crimă,
MĂRIEŞ Ancuţa, Lorzii de la capătul copilăria pe care o încarnează aceste
deşertului. Roman fantasy. Cluj-Napoca, personaje se defineşte freudian, dând agoniei
Risoprint, 1998, 130 p. Roman fantastic. comunităţii un sens al descompunerii morale.
Acţiunea se petrece într-un spaţiu imaginar, Imaginarul copilăriei fără griji capătă astfel o
numit ţara hanonilor. Trădătorul Alan replică tragică, printr-o situare amorală – în
Simerhanon revendică tronul, sprijinindu-se afara reperelor etice şi în proximitatea
pe barbarii care invadează ţinutul. În final, monstruozităţii sufleteşti. Roman al umani-
duşmanii sunt zdrobiţi datorită intervenţiei tăţii muribunde, ≈ suferă totuşi, prin
prinţesei Igren, înzestrată cu uluitoare puteri suspendarea dimensiunii etice, de o atracţie
spirituale. aproape naturalistă spre oroarea nejustificată.
M. M. Tålamodets barn, Stockholm, René

Coeckelberghs Bokförlag, 1979.
' MELINESCU Gabriela, Copiii răbdării,
Bucureşti, Albatros, 1998, 244 p. (În lb. ***, UC, VIII, 1998, 7, 15; ***, F, XXXIV,
suedeză: Tålamodets barn, Stockholm, René 1998, 10, 57; Miruna Mureşanu, UC, VIII, 1998,
Coeckelberghs Bokförlag, 1979). Roman al 11, 11; Georgeta Drăghici, Fără maliţie despre
unei comunităţi de periferie. Pe strada câteva personaje memorabile, VTR, XXVII, 1999,
Fundătura, un pitic, atras bizar de o iapă, 12, 32–33; Nicoleta Sălcudeanu, Maidanul cu
albatroşi, VTR, XXVII, 1999, 12, 30–31;
omoară calul-pereche. Cadavrul rămâne în
Dimisianu, Lumea criticului, 209–212.
drum şi, de-a lungul mai multor săptămâni, se
descompune. Într-o atmosferă ce aminteşte „de L. T.
proza sud-americană” (Georgeta Drăghici),
comunitatea leagă de calul care putrezeşte MICUŢ Ion, Demiurg, Curtea de Argeş,
obsesii, reprezentări şi planuri de viitor. Meşterul Manole, 1998, 227 p. Cu o postf. a
1998 MIHĂILESCU Virgiliu Vasile 340
autorului. Roman fantastic. Copilul minune „Bahluiul”, redactat de Boris, pacient al

Demiurg devine, la maturitate, apostolul unei ospiciului de boli mintale de la Socola.
Legi noi. Text nesemnificativ din punct de Naraţiunea citează editorialele redactorului-
vedere literar. şef, dar şi contribuţiile celorlalţi pensionari ai
spitalului, reconstituind viaţa tumultuoasă a
M. M.
unui oraş populat de personaje pitoreşti,
MIHĂILESCU Virgiliu Vasile, Labirintul bântuit de apariţii fabuloase şi tulburat de
iubirii, Târgu-Mureş, Petru Maior, 1998, 144 p. evenimente groteşti. Ziarul anunţă prezenţa
nimfelor în Iaşi, sosirea unor vânători de
***, BNR, XLVIII, 1999, 9, 42. flamingo ori averse cu găinaţ la o manifestare
publică. Totuşi, jurnalul nu iniţiază deriva
L. T. acestei lumi, ci numai o evidenţiază. Mai
mult decât emanaţie a unei minţi bolnave,
MIHĂIŢĂ Mihai-Lovişte, Veşmântul lui „Bahluiul” devine oglinda unui oraş care se
Nessus, Râmnicu Vâlcea, Conphys, [1998?], recentrează, ca umanitate, în jurul ospiciului,
190 p. descoperindu-şi anormalitatea. De altfel,
naraţiunea surprinde escaladarea graduală a
***, UC, VIII, 1998, 2, 11. stării de demenţă, care se hrăneşte din sine,
L. T. continuând să se extindă chiar şi după ce
Boris părăseşte publicaţia. Sensurile satirei
MIHU Rodica, Libertate preventivă, Reşiţa, sociale, iniţial transparente, se pierd treptat,
Signum, 1998, 175 p. Roman de dragoste. covârşite de expansiunea unui univers
Căutările erotice ale Irenei şi ale prietenei dezumanizat de violenţă şi haos.
sale Irina sunt reflectate în oglindă de Ana,
personajul principal al prozei scrise de Irina. ***, RL, XXXI, 1998, 22, 4; Georgeta
În final, prietenia dintre cele două ziariste din Drăghici, RL, XXXII, 1999, 5, 10.
perioada comunistă se dovedeşte o aprigă
L. T.
concurenţă sentimentală pentru cucerirea
unui anume Florin. Irena minte că Irina ar fi MIZDREA Vasile, Jocul destinului, Bucureşti,
lesbiană pentru a o înlătura din triunghiul
Editura Ministerului de Interne, 1998, 416 p.
amoros. Întreaga maşinaţiune este zădărnicită
Continuare a povestirii Sub ape un drum
de medicul psihiatru al Irinei, care o vindecă
desfundat, publ. în vol. Noaptea cocorilor
de depresie, redând-i speranţa şi încrederea că
albi, E. M., 1995. Roman sentimental.
iubirea este posibilă.
Dobrogea, după Revoluţia din 1989,
M. M. reprezintă fundalul unei tragice poveşti de
iubire dintre Adina şi Tagedin, fiul Zeinei, o
MIHULEAC Cătălin, Dispariţia oraşului turcoaică ce a emigrat înainte de 1989, a făcut
Iaşi, Iaşi, Institutul European, 1998, 154 p. avere în Anatolia, crescând cai de rasă şi
(Inorog, 19). Cu o pref. de Alex Ştefănescu. acum se întoarce în ţara unde a văzut lumina
Fragment: Mâini murdare – Karlovy Vary ale zilei, pentru a investi în herghelia de la
microbilor pensionari, CL, CXXXI, 1997, Mangalia. Celălalt fir al naraţiunii urmăreşte
12, 10. Roman „satiric” (Alex Ştefănescu). existenţa eroică a locotenent-colonelului de
Urmăreşte, în atmosfera haotică postrevoluţio- grăniceri Vasile Sălăjan. Părăsit de nevastă,
nară, înfiinţarea la Iaşi a unui ziar fictiv, acesta trebuie să-şi crească singur fiica
341 MUREŞAN Dumitru 1998
paralizată, pe Adina, şi să facă faţă exigenţelor „actorilor”, alegerea decorului etc. Inspirat de
vieţii militare. aceste două materiale şi de resursele lor
epice, ≈ îşi propune să contureze o nouă
***, BNR, XLVII, 1998, 20, 78. variantă a tabloului vieţii din Siliştea-
Gumeşti, folosind experienţa echipei de
M. M.
filmare pentru a reda imaginea satului şi
scenariul reportajului pentru a corecta
MLADIN Emil, Champs-Elysées, Bucureşti,
reprezentarea lui Ilie Moromete. În această
Cartea Românească, 1998, 359 p. (Cartea
versiune revizuită a Moromeţilor, ţăranii sunt
românească de proză). Fragment: ≈, LTE, VIII,
răi, neprietenoşi şi neprimitori, iar
1998, 29, 10–11. Roman de dragoste. Paul
protagonistul este bisericos şi mistic.
Arnauld, mărunt jurnalist parizian cu veleităţi Ambiţios, autorul face o critică a lumii
de scriitor, boem şi împătimit consumator de evocate de Marin Preda, denunţând
droguri, o întâlneşte pe Patty. Aceasta asistă idealizarea prin exces a vieţii rurale şi
neputincioasă la decăderea lui. Paul îşi pierde imperfecţiunea lui Ilie Moromete, fără să fie,
slujba, e renegat de părinţi şi ajunge în stradă. nici într-un caz, nici în celălalt, credibil.
Ca să îl salveze, apelând la o curioasă terapie Ficţiune romanescă insuficientă, incapabilă să
prin exemplu negativ, Patty îşi injectează o imagineze o lume plauzibilă, ≈ ar fi putut
supradoză de heroină şi moare. Melodramatic şi deveni o parodie a universului moromeţian,
senzaţional, romanul rămâne convenţional în dacă ar fi avut umor.
construcţia personajelor şi a intrigii.
Alex Ştefănescu, RL, XXXI, 1998, 49, 4; ***,
Alex Ştefănescu, RL, XXXII, 1999, 2, 4; Geo
BNR, XLVIII, 1999, 15, 53.
Vasile, Tinereţea cavalerului rătăcitor şi a
milostivei sale iubite pe Champs-Elysées, LCF, s. L. T.
nouă, 1999, 3, 16; Răzvan Voncu, CNT, 1999, 6,
4; Octavian Soviany, CNT, 1999, 7, 7; Valentin F. MODORCEA Violeta, Casa. Miniroman sau
Mihăescu, AZI, 1999, 99, 4; ***, BNR, XLVIII,
epos modern, Bucureşti, Eminescu, 1998, 95 p.
1999, 19, 85. Naraţiune parabolică cu pretenţii romaneşti. În
L. T. august 1989, o mamă cu patru copii cutreieră
Bucureştiul în căutarea unei case mai mari.
MODORCEA Grid, Urmaşii Moromeţilor Epopeea cu finalitate locativă este reluată în
sau Despre lauda de sine. Dialog monşerist, aprilie 1998, istoria caselor cercetate simbo-
Bucureşti, Alcris, 1998, 570 p. „Roman- lizând transformările suferite de societatea
vérité” (Alex Ştefănescu). Urmăreşte realizarea românească în acest răstimp istoric.
unui documentar cinematografic la Siliştea-
Gumeşti, despre posteritatea Moromeţilor lui ***, BNR, XLVII, 1998, 18, 68.
Marin Preda. Conceput ca un dosar exhaustiv M. M.
al filmărilor, textul se compune din două
documente distincte. Pe de-o parte, reproduce MUREŞAN Dumitru, Marş verde în
scenariul reportajului, proiectat de autor ca o Ramadan, Oradea, Editura Imprimeriei de
replică târzie la romanul lui Marin Preda, Vest, 1998, 328 p. Roman cu caracter
care reface, în contextul anilor ’90, celebrele autobiografic. Naraţiunea descrie, din
situaţii moromeţiene. De cealaltă parte, textul perspectiva lui Toader Sarca, experienţa
evocă, prin procedeele unei cronici de platou, profesorilor români detaşaţi în Maroc la
instalarea cameramanilor în sat, selecţia mijlocul anilor ’70. Călătoria, al cărei parcurs
1998 MUREŞAN Dumitru 342
e notat cu fidelitate, de la prima întâlnire a crepuscular al casei de pe strada Paris, cât şi

dascălilor, până la repartizarea locuinţelor, pictura ca atare a mediului aristocratic
marchează un traseu progresiv al pierderii scăpătat. Tratare lipsită de subtilitate a temei
intimităţii. Cu fiecare nouă etapă, personajele din Enigma Otiliei, ≈ relatează istoria unei
trebuie să se acomodeze cu o existenţă în iubiri ameninţate de o lume decrepită, având
comun. Avionul, dormitorul cazon cu paturi tendinţa supărătoare de a rezolva în cheie
suprapuse, apartamentele împărţite de mai senzaţională relaţiile dintre personaje, prin
multe cupluri antrenează o regresie ireversibilă crime, intrigi şi pasiuni fatale.
a individului spre o trăire gregară. Ca şi cum ar
fi trecut printr-un experiment sociologic, la ***, BNR, XLVII, 1998, 2, 113.
capătul perioadei de aclimatizare în noua ţară
L. T.
fiinţele umane nu mai funcţionează decât în
grup. Înţeleasă aproape din primul moment ca
o formă de libertate sexuală, această NECULA Nicolae, Bucuria clipei, Constanţa,
convieţuire totală alunecă repede în Europolis, 1998, 314 p. Roman de dragoste.
promiscuitate. Neputând să stăpânească Urmăreşte deriva existenţială a unui bărbat
registrul evocării, ≈ sucombă în pornografie. care traversează criza vârstei de mijloc.
Reluând personaje din Raport de gardă
***, BNR, XLVII, 1998, 24, 63; I.[on] S.[imuţ],
(1993), ≈ relatează drama lui Alin Teodoru,
F, XXXIV, 1998, 9, 91–92. prim-solist şi director la operă, care, aflat la
capăt de carieră, descoperă că suferă de o
L. T. boală incurabilă. Pe punctul de a fi părăsit de
iubita sa, Sanda Prisăcaru, protagonistul îşi
MUREŞAN Dumitru, Viaţa de Ausländer, simte ameninţate atât realizările profesionale,
ALC, II, 1998, 8–9, 22–23; 10, 11; III, 2, 11, cât şi viaţa afectivă. Istorie a unui moment
fragmente dintr-un roman cu titlul neprecizat. critic, naraţiunea se concentrează pe
L. T. frământările sufleteşti ale unui personaj în
derută, fără să izbutească să aprofundeze
MUŞAT Thalia, Vacanţa de vară, fragment drama acestuia. Proză cu mesaj moral, diluată
din romanul Jurnalul unei domnişoare de numeroase episoade senzaţionale.
anonime, ATN, XXXV, 1998, 5, 8.
Ion Roşioru, TMS, s. nouă, III, 1998, 9, 7.
L. T.
L. T.
MUŞAT Virginia, Misterul din Strada Paris,

NIMIGEAN Ovidiu, Vede-vi-se chemarea,
Bucureşti, Paradis, 1998, 284 p. (Rotonda
fragment din romanul Mortido, HPR, 1998,
romanului românesc). Roman de dragoste. În
2, 12–18.
primăvara anului 1936, tânărul Paul Voinea,
licenţiat în drept, vine din Buzău la Bucureşti, L. T.
încercând să îşi facă un rost în viaţă. Găzduit
de unchiul său în locuinţa acestuia, situată pe NOVAC Mircea, Întâlnire cu taifunul,
strada Paris, protagonistul cunoaşte, printre Bucureşti, Argus, 1998, 195 p. Cu o pref. de
chiriaşi, câţiva descendenţi decăzuţi ai unor Mihai Coleşiu. Roman realist. Concepută ca
familii ilustre. Romanul urmăreşte, pe două o consemnare a unei călătorii cu motonava
planuri, atât o poveste de dragoste, dintre Cotnari, care transportă de la Constanţa la
Paul şi Bianca, ce înfloreşte în decorul Singapore o încărcătură de tablă, naraţiunea
343 PADY 1998
urmăreşte confruntarea marinarilor cu taifunul OJOG-BRAŞOVEANU Rodica, Un blestem

Phyllis, în paralel cu lupta împotriva unei cu domiciliu stabil, Bucureşti, Genesis, 1998,
epidemii declanşate la bordul vasului. 234 p. Roman poliţist.
L. T.
***, BNR, XLVIII, 1999, 21, 66.
NUŞFELEAN Olimpiu, Libertate şi L. T.

culpă, fragment din romanul Muşcătura,
CNT, 1998, 21, 8–9. OLTEANU Ion, Bună dimineaţa, speranţă.
Povestea unei vieţi, Bucureşti, Ager, 1998,
L. T.
161 p. Roman de evocare biografică. Centrată
exclusiv pe destinul Mărioarei Bădărău, fiică
OANCEA Raluca, Jumătate dragoste,
a unui soldat căzut în luptele de la Mărăşeşti,
Bucureşti, Eminescu, 1998, 175 p. Jurnal al
cartea înregistrează viaţa sa în orfelinat,
unei iubiri de o vară. Naraţiunea urmăreşte,
perioada studiilor şi, ulterior, o existenţă de
printr-o tehnică elaborată, care adaugă
familie dedicată creşterii copiilor şi nepoţilor.
consemnării directe notaţia rememorativă,
Urmărind evoluţia protagonistei din copilărie
povestea de dragoste trăită de Ileana şi
până la vârsta senectuţii, naraţiunea consem-
Alexandru Davidescu pe durata unui sezon
nează etapele unei biografii în fond comune,
estival. Copii de familie bună, care petrec
fără evenimente majore, fără drame sufleteşti
vacanţa la mare cu părinţii lor, împărţind
şi fără sensibilitate la transformările profunde
întâmplător aceeaşi vilă, cei doi au o relaţie
ale societăţii româneşti de-a lungul a trei
„cuminte”, lipsită de senzualitate. Desfăşurată
sferturi de veac.
într-un plan al reveriilor literare şi metafizice,
iubirea dintre Ileana şi Alexandru are la bază o Liviu Grăsoiu, LCF, s. nouă, 1998, 33, 4;
aspiraţie evazionistă, care vizează atât o Nicolae Sturzu, INT, 1998, 5, 12–13.
eliberare din condiţionările realităţii, cât şi
depăşirea constrângerilor sociale ori morale. L. T.
Dragostea lor implică astfel doar o sfidare
adolescentină a propriului statut, fără rezonanţe OLTEANU Ion, Prologul, fragment din
ideologice profunde, trăită în registru minor, ca romanul Ramă fără tablou, INT, 1998, 5, 4–6.
o dorinţă bovarică difuză. L. T.
Mariana Ionescu, UC, VIII, 1998, 6, 11;

PADY, Cântec de iubire. Roman, f. l.,
Alexandru Ştefan, RL, XXXII, 1999, 23, 6; ***,
Promotal, 1998, 243 p. Roman de dragoste cu
RL, XXXI, 1998, 27, 4; Adrian Ţion, Roadele acţiunea plasată în mediul studenţesc
lucidităţii, ST, XLIX, 1998, 11–12, 51; Camelia
bucureştean, în ultimul deceniu al sec. al XX-
Crăciun, VTR, XXVII, 1998, 12, 22–24;
Alexandru Ştefan, RL, XXXII, 1999, 23, 6 .
lea. Eroul principal, Chris, reuşeste să
evadeze de sub tutela parentală datorită
L. T. iubirii pentru Carmina şi beneficiind din plin
de sprijinul prietenilor săi Alex şi Val,
OJOG-BRAŞOVEANU Rodica, Poveste membri ai unei formaţii de chitare electrice.
imorală, Bucureşti, Nemira, 1998, 349 p. Reuşită investigaţie a lumii rock-ului
(Ora H, 18). Cu o caracterizare nesemnată pe românesc. Naraţiunea este afectată de
coperta a IV-a. Roman poliţist. registrul călduţ al evocării erotice.
L. T. M. M.
1998 PANDREA Petre 344
PANDREA Petre, Hăituirea lui Preda, PERŞA Dan, Cronică naivă, TMS, s. nouă,
fragment din romanul Tragedia de la III, 1998, 1, 8; Vestea, TMS, s. nouă, IV,
Mărgăriteşti, MOZ, I, 1998, 2, 13. 1999, 8, 9, fragmente din romanul Cronică
naivă.
L. B.
L. B.
PASCANU Viorel Olivian, Orgoliu,
fragment de roman, CL, CXXXII, 1998, 11, 15. PETRESCU Adrian, Pătratul de sârmă,
L. B. fragment de roman, VTR, XXVII, 1998, 4,
93–95.
PAVEL Eudochia, Atlantida: aur şi oricalc. L. B.
Roman de dragoste mitologico-fantastic,
Bucureşti, EDP, 1998, 90 p. Roman de
PETRESCU Lucian P., Haos sau Despre
dragoste. Segorio şi Miriam se caută cu
imprescriptibila vinovăţie a obiectelor,
disperare în lumi şi vieţi prea complexe şi
Timişoara, Hestia, 1998. „Iosif Benedet este
prea numeroase pentru dimensiunile reduse
un pacient al «casei de sticlă », un sanatoriu
ale romanului. Fraza scurtă, seacă, impune un
ritm relativ alert relatării, deranjat, totuşi, cel cu pereţii transparenţi în care – paradoxal – el
mai adesea, de un lexic inadecvat. se ascunde. La fel de paradoxală este şi
situaţia lui de arierat decis să-şi joace bine
L. B. acest rol (auto)impus” (Ştefana Totorcea).
PĂCURARIU Petru, Rezervaţia de zebre, Berca, Dicţionar, 110; Ştefana Totorcea, LCF,
Timişoara, Eurostampa, 1998, 199 p. (Restitutio s. nouă, 1998, 30, 4; Vasile Popovici, RL, XXXI,
in integrum). Roman de evocare a mediului 1998, 31, 15.
concentraţionar românesc. Decantată, amintirea
L. B.
anilor petrecuţi la Poarta Albă, în brigada
foştilor elevi condamnaţi, se transpune într-o
PETRU Luminiţa, Permis de conducere,
confesiune filtrată, detaşată. Rezistenţa de
atunci a adolescentului îi apare bărbatului matur Bucureşti, Eminescu, [1998], 192 p. „O
drept o inconsistentă nebunie. doctoriţă stagiară încearcă să obţină permis
de conducere pentru autoturismul cumpărat
L. B. cu mari sacrificii şi traversează cu încrederea
şi forţa morală a tinereţii toate meandrele
PĂDURELEANU Mircea, Condotierul, ostilităţii şi umilinţelor la care o supun
Bucureşti, Aldo Press, 1998. 350 p. Cu un deopotrivă colectivul de muncă, în parte
prolog al autorului. Biografie romanţată. invidios şi cu rea-voinţă, şi personajele
Naratorul urmă-reşte viaţa lui Giuseppe rudimentare şi rapace din şcoala de şoferi”
Garibaldi de la naştere până la moarte, fără a
(Mariana Ionescu).
reuşi să dea contur detaliilor ori să domine
exterioritatea faptelor. Mariana Ionescu, CLIT, II, 1998, 7, 4; Tatiana
Rădulescu, VR, XCIV, 1999, 7, 119–121.
M. M.
L. B.
PECICAN Ovidiu, Nouă sute nouăzeci şi
nouă de minciuni, fragment de roman, ST, POPA Nicolaus, Marele bluff. Adevărata
XLIX, 1998, 2–3, 22–26. istorie a unei „descoperiri”, Timişoara,
L. B. Excelsior, 1998, 340 p. Cu un Cuvânt înainte
al autorului. Roman-document, inspirat de (Răzvan Voncu), un exemplu de postmoder-

evenimentele ce au dus la descoperirea nism esenţial.
insulinei. Autorul, un cunoscut chirurg,
convins de „manipularea” adevărului, îşi Nicolae Iliescu, Scara-escara vremii, LTE, VI,
propune să rescrie istoria secretă şi, totodată, 1996, 39, 10, Răzvan Voncu, LTE, VI, 1996, 39,
11; Daniela Zeca, LCF, s. nouă, 1997, 20, 5;
scandaloasă a acestei descoperiri. Cele două
Daniel Deleanu, ROS, III, 1997, 5–6–7, 84–86;
decenii de activitate ştiinţifică reconstituite,
Ioan Stanomir, LCF, s. nouă, 1997, 26, 5; M.
neconcordanţele, bizareriile şi misterele luptei Mureşanu, Proza românească la Editura 100 + 1
cu necunoscutul, precum şi „psihogramele” Gramar, UC, VIII, 1998, 9, 4; Henri Zalis, AZI,
protagoniştilor reali ai dramei, toate au 1999, 17, 4; Goci, Romane, 326–332.
menirea, în accepţia naratorului, de a „pune
capăt imposturii şi minciunii”. L. B.
L. B. POPESCU Vlad T., Vrăjitoarele grase nu

sunt arse pe rug, Bucureşti, Univers
POPESCU Dumitru Radu, Paolo şi Enciclopedic, 1998, 186 p. Cu o postf. de
Francesca şi al treisprezecelea apostol, Dan-Silviu Boerescu. Roman parabolă despre
Bucureşti, 100+1 Gramar, 1998, 379 p. apocalipsa unei lumi atinse de răul absolut, a
(Capodopere ale romanului românesc). Cu o cărui eradicare „nu mai este posibilă sub nici
pref., curriculum vitae şi bibl. de Aureliu Goci. o formă, nici sub cea extremă a activării
Roman parodic, tentativă deconstructivistă de sângeroase a resorturilor diabolice”
scriere a romanului total, „în legătură cu (Dan-Silviu Boerescu). Conform opiniei
societatea bolnavă şi în descompunere de la aceluiaşi comentator, evocând un Bucureşti
sfârşit de secol şi mileniu” (Miruna Mureşan), „a trei extaze inversate: al cărnii, al creaţiei şi
din al cărei cotidian derizoriu se desprinde. al misticii oculte”, ≈ ar putea reprezenta „un
Istoria e aceea a profesorului de sport, deochi eficient pentru această incredibilă
provincialul Mircea Zero Kopios, seducător al structură drăcească ce dublează ca un halou
văduvei părintelui Argăseală, Valeria, dar balcanica noastră capitală”.
aspirant şi la farmecele Francescăi, dispărută Dan Perşa, TMS, s. nouă, IV, 1999, 2, 7;
tragic, alături de Paolo, iubitul ei, în atelierul Boerescu, Păcatele, 93–95.
fatalei sculptoriţe Anuţa Romcereal. Rostul
propriu-zis al intrigii e greu de surprins, câtă L. B.
vreme „ea e permanent întretăiată de
POPOVICI Titus, Cartierul Primăverii –
ambiguizări, de biografii incerte, de un epic al
cap sau pajură, Bucureşti, Maşina de Scris,
rolurilor şi al măştilor care te fac să te crezi,
1998, 223 p. Cu o pref. de Domniţa
cititor fiind, într-un ameţitor carusel al
Ştefănescu. Fragmente: Plimbări europene
destinelor, al farsei şi al dramei” (Daniela (romanul e anunţat iniţial cu titlul Cap sau
Zeca). Scriind romanul „cu Biblia şi pajură), RL, XXV, 1992, 14, 14–15;
«Evenimentul Zilei» pe masă” (Miruna Dichtung und Wahrheit (Poezie şi adevăr),
Mureşan), ≈ „este, poate, una dintre cele mai LCF, s. nouă, 1992, 36, 8; Inteeernaţionaalaa
bune cărţi ieşite din mâna acestui vrăjitor de prin noi s-o făurim!, LTE, III, 1993, 48, 8–9;
vorbe” (Nicolae Iliescu). Pe de altă parte, ca Iubiri ancilare, LTE, IV, 1994, 5, 8–9.
mod de organizare a mesajului, vol. se Roman realist. Trama urmăreşte povestea
dovedeşte „mai mult decât o capodoperă, o vieţii avocatului Constantin Bălănuţă,
sfidare la adresa scriitorilor (mai) tineri” oportunist politic ce ambiţionează să facă, în
România de dinainte şi de după a doua „memorii în toată puterea cuvântului, fără

conflagraţie mondială, o carieră de excepţie. nimic ficţional” (George Pruteanu). Conform
Eliberat din temniţele comuniste de către aceluiaşi comentator, ≈ reprezintă o carte
Vasile Vasiliu Roşioriidăvede (alias Gh. „despre cum s-a alcătuit şi despre cum era pe
Gheorghiu-Dej), pentru a pune bazele unui dinăuntru comunismul real”, dar şi despre
partid de opoziţie, protagonistul sfârşeşte „imensa capcană a Istoriei, în care a căzut, cu
prin a fi reîncarcerat. Surprinzând prin juvenilă bună-credinţă […], un om de o
„caracterul violent anticomunist” (Domniţa sclipitoare inteligenţă”.
Ştefănescu), ≈ „este un roman satiric de
George Pruteanu, DIL, VII, 1999, 318, 13; 319,
factură bulgakoviană, în unele zone, prin
13; Dan C. Mihăilescu, DOI, X, 1999, 43, 15; 44,
deschiderile către fantasticul burlesc, în alte 14; Anghelescu, Cămaşa, 138.
zone, nedepăşind totuşi nivelul şarjării
foiletonistice şi anecdoticul fără prea mare L. B.
miză” (G. Dimisianu). Conform opiniei
aceluiaşi comentator, ambiţia reală o PREDA Mira, Avalanşa, Bucureşti,
reprezintă intenţia de a realiza fresca Eminescu, 1998, 524 p. Face parte din ciclul
socio-politică a epocilor Dej-Ceauşescu, dar intitulat Riposta, care mai cuprinde romanele
nu pentru a le confrunta sau separa, ci „cu Riposta (1989) şi. Frontul alb (2000), publ.
intenţia declarată că amândouă fac o structură, tot la editura Eminescu, în anul 2000. Roman
un tot”. O carte „perversă” (Daniel de război. Autoarea foloseşte jurnalul
Cristea-Enache), ≈ constituie „o apariţie doctorului Laru, precum şi amintirile de
interesantă […] prin vehemenţă, culoare, război ale translatorului Meister Honorius,
viziune” (Bogdan Popescu). pentru a contura o panoramă a celui de-Al
Doilea Război Mondial, insistând asupra
Ion Dumitrescu, MGL, I, 1998, 4, 6; George atrocităţilor de pe front şi aducând un elogiu
Pruteanu, Târgul deplinătăţilor, DIL, VI, 1998, medicilor militari. Discursivismul excesiv
280, 13; Gabriel Dimisianu, RL, XXXI, 1998, 28, parazitează scriitura care nu mai reuşeşte să
4; Valentin F. Mihăescu, AZI, 1998, 66, 4; redea tensiunea situaţiilor limită pe care
Constantin Trandafir, În primul rând asistăm la o
romanul îşi propune, programatic, să le redea.
criză de receptare. Cred că acesta e miezul
chestiunii, F, XXXIV, 1998, 10, 44–46; Felix M. M.
Maior, TMS, s. nouă, III, 1998, 10, 7; Bogdan
Popescu, CAI, 1999, 6–7, 75–78; Daniel RADU Elena, Umbre din Acropole,
Cristea-Enache, ALA, VIII, 1999, 483, 5; Dan C.
Buzău, Alpha, 1998, 290 p. „O carte bine
Mihăilescu, DOI, X, 1999, 44, 14; Dimisianu,
Lumea criticului, 305–309. scrisă, în care echilibrul vieţii celor câteva
personaje pare a fi scopul naraţiunii, ~ dând
L. B. fabulaţiei o turnură lipsită de riscurile unei
metafizici anxioase” (Marin Ifrim).
POPOVICI Titus, Disciplina dezordinii.
Roman memorialistic, Bucureşti, Maşina de Marin Ifrim, CRC, 1999, 7, 9; Victoria
Scris, 1998, 320 p. Fragmente: Mai mult ca Milescu, UC, X, 2000, 11–12, 18.
perfectul, TR, s. nouă, IV, 1992, 8, 6; Politică
L. B.
timpurie, TR, s. nouă, V, 1993, 1, 3;
„Weltanschauung” rural, LCF, s. nouă, RAŢIU Emil, Ramira, fragment de
1994, 28, 8–10. Reluat fragmentar: roman, CNT, 1998, 20, 8–9.
Mântuitorul, MEM, 1999, 26, 68–70. Roman
autobiografic, deşi textul pare a aparţine unor L. B.
347 SĂSĂRMAN Gheorghe 1998
RĂDAN Tudor, Fericirea unui tată, Călăraşi, ROŞIIANU Ioan Romeo, Onoare târzie,
Agora, 1998, 367 p. Roman cu ambiţii de fragment din romanul Întunericul speranţei,
frescă realistă. Acţiunea se desfăşoară în satul CNT, 1998, 8, 16.
Podgorenii Vechi, din apropierea oraşului
L. B.
Giurgiu, în perioada interbelică. Lacomul
cârciumar Manolache Lupu urmăreşte obsesiv
ROTARU Nicolae, Alibiul inutil, Bucureşti,
distrugerea cuplului Ieremia–Sofia Ştefănescu.
E. M., 1998, 140 p. Roman poliţist.
Manipulaţiunile sale au, la început, succes.
Ieremia îşi pierde averea şi ajunge la L. B.
închisoare. Sofia e nevoită să se mute la oraş şi
să îşi dea copilul de suflet familiei RUSU Cornel, Nu pierde iubirea, Bucureşti,
magistratului Cristian Teodosiu, deoarece nu Ramida, 1998, 97 p. Roman de dragoste.
are cum să îl întreţină. Doar generaţia Debutând sub auspiciile unei intrigi poliţiste,
următoare, reprezentată de către Galiopol, fiul naraţiunea urmăreşte periplul sentimental al
nelegitim al lui Manolache, şi Tiberius, fiul lui unui tânăr medic de provincie. Marcat de
Ieremia, va fi în stare să aducă, din nou, sfârşitul brutal al bunului său prieten, Mituc,
dreptatea în sat. Naraţiune alertă, minată, însă, Stelu încearcă, în paralel cu desfăşurarea
de o excesivă tentă moralizatoare. anchetei poliţiste la care participă, să-şi
M. M. refacă viaţa intimă, întreruptă odată cu
plecarea Dinei.
RIZESCU George, Guvernarea lui Salvache, L. B.
Piteşti, Cultura, 1998, 260 p. Cu o notă a
autorului, la final. Roman satiric. Se constituie SANDU Dumitru, Fiul Mariei, Bucureşti,
într-o radiografie dură a lumii politice româneşti Viitorul Românesc, 1998, 284 p. Roman rural
post-decembriste, înfierând şarlatanismul, cu acţiunea plasată într-un sat de la graniţa cu
ticăloşia, demagogia şi impostura. Bulgaria, în deceniile patru-cinci ale sec.
L. B. trecut. Scrisă la persoana întâi, naraţiunea
reconstituie copilăria şi adolescenţa
ROMAN Ioan, Fraţii Zimbrului, Constanţa, protagonistului-narator, Dinu, deşi prin titlu,
Mondograf, [1998?], 210 p. Roman de îl are în vedere pe prietenul acestuia, Vasile,
acţiune. Construirea de către România a unui personaj secundar. Critica a sancţionat modul
model de avion supersonic performant „nepotrivit” şi „extravagant” în care ~
deranjează firmele cu pretenţii din domeniu, mediază realităţile rurale „în măsură să le
care-şi doresc cu orice preţ distrugerea compromită in integrum” (Daniel
prototipului denumit „Zimbrul”. Şeful unei Cristea-Enache), ca şi stilul naiv, marcat de
reţele interlope din Franţa, de origine română, repetitivităţi supărătoare.
îşi trimite cei mai buni oameni în ţară pentru
Daniel Cristea-Enache, ALA, VII, 1998, 432, 5.
„soluţionarea” acestui caz. Lumea coruptă a
fotbalului autohton, dar şi cea a armatei, de L. B.
unde-şi racolează victimele Aurel Maican,
omul de încredere al acestui boss mafiot, face SĂSĂRMAN Gheorghe, Sud contra
aproape realizabil planul diabolic de nimicire Nord, fragment din romanul cu acelaşi titlu,
a noului avion militar. TR, s. nouă, X, 1998, 28–31, 5.
L. B. L. B.
SCHWARTZ Gheorghe, Oul de aur, continuă cu Enandros din Nikomedia, sfântul

Bucureşti, Allfa, 1998, VIII + 502 p. pasionat de litere şi cifre şi de jocul aranjării
(Literatura română contemporană). Pref. de versurilor şi al ascunderii cuvintelor, cu
Dan Silviu-Boerescu. Fragmente: Frumosul strămoşul direct al lui Faust, Metafaustus,
chip al deziluziei, TR, s. nouă, V, 1993, 35, 7; îmbătat de cunoaşterea pură, cu savantul
Un nătărău condamnat politic, ARCA, IV, neputincios Primus, urmat de Secundus şi de
1993, 7–8–9, 15; Navalam, TMS, XXXI, fricosul Terţius, aceştia din urmă exponenţi ai
1996, 2, 8, 15; Înainte de scadenţă, F, sfârşitului Imperiului Roman de Apus şi ai
XXXII, 1996, 11–12, 95–100; O legendă căderii Romei. Pentru a reconstitui biografiile
exemplară ratată, EPR, VIII, 1997, 1, 6–7; Al eroilor şi algoritmul istoric compus din
treizecilea („Trei cuţite”), TMS, s. nouă, II, semne, simboluri şi personaje, scribul
1997, 2, 8–9; Învăţatul învăţaţilor, O, s. nouă, recurge, pe de o parte, la strategii de
1998, 11, 24–25; Tată a trei sute treizeci şi informare şi de montaj, pe de altă parte, la
trei de copii, TMS, s. nouă, IV, 1999, 3, 9, metafora – ce dă unitate şirului –, a
14. Face parte din ciclul Cei o sută, din care „caleidoscopului aproape nelimitat al lui
au mai apărut Anabasis (1988), Ecce homo Dumnezeu”. Rezultatul este o istorie
(1993), Mâna albă (2000), Vara rece (2004), convertită în legendă şi în parabolă, bazată pe
Axa lumii (2005), Culoarul templier (2008) şi „un fantastic dedus prin calcul epic şi dozare
sunt anunţate Secretul Florenţa şi Diavolul compoziţională cu elemente databile de peisaj
argintiu. Amplă frescă a moravurilor şi a istoric” (Dan Silviu Boerescu).
civilizaţiei din intervalul istoric cuprins între
decadenţa Imperiului Roman şi apariţia Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din
România pe anul 1998.
creştinismului. Cartea continuă prezentarea
generaţiilor de bărbaţi – începută cu Anabasis
***, BNR, XLVIII, 1999, 14, 54; Dan Silviu-
– care despart epoca noastră de Babilonul
Boerescu, Legendă, parabolă, mit sau fausticul
cucerit de Cyrus în 556 î. e. n., arcul temporal demon al Speranţei, CL, CXXXII, 1998, 8, 11;
avut în vedere extinzându-se între anul 95 Alex Ştefănescu, RL, XXXII, 1999, 32, 13–14, 7;
e. n. şi 476 e. n. Depănate de acelaşi scrib, Simion Bărbulescu, Mitul „Oului de aur”, LCF, s.
redactor al întregului ciclu, biografiile nouă, 1999, 23, 8; Gheorghe Mocuţa, Un pariu
urmează scenarii motivate de căutarea oului faustic, ARCA, X, 1999, 4–5–6, 21–24; Daniel
de aur, simbol ezoteric care, în termenii Ştefan Pocovnicu, Întorcerea fiului recititor, CL,
naratorului, „sintetizează toate conţinuturile CXXXIII, 1999, 8, 23. V. şi D. C. R. R.,
Martorul, 1972.
şi valorile culturii noastre”. Dinastia
păstrătorilor oului de aur începe cu Niger, cel I. T.
„înghiţit” de joc, şi continuă cu Psihopompul,
comediant la curtea lui Marcus Aurelius, cu SCOROBETE Ion, Cavalerul după-amiezii,
Nătărăul, suspectat de creştinism pentru că Timişoara, Hestia, [1998?], 136 p. Roman
dăruieşte tot ce are altora, cu Anonimul, psihologic. Într-o derulare filmică subiectivă,
profetul unei religii a tăcerii, cu Trei Cuţite, specifică imagiştilor, dirijată de o privire ce
un tâlhar talentat şi energic, cu Caius II, cel „se întoarce spre interior”, reglată astfel încât
absorbit total de mirajul oului de aur, cu confesiunea să se piardă în meandre
Copilul, cunoscător al tainelor pietrelor temporale, „timpii juxtapunându-se într-o
strălucitoare şi amator de pietre preţioase, cu cordialitate complice, intercomunicativă”,
Eusebiu din Nicaea, scribul prins de jocul după cum mărturiseşte naratorul, cartea
complicat al scrierii unei autobiografii. Şirul prezintă câteva aspecte din viaţa unui anume
349 SOCACIU Adrian 1998
Nonu Mirean. Sunt evocaţi anii săi de SIMIONESCU Rodica, Uimind regina
ucenicie, pe fundalul vieţii unui oraş nopţii, Călăraşi, Alas, 1998, 214 p. Roman
industrial socialist, experienţa stagiului său sentimental cu elemente sociale. Fără unitate
militar la Bucureşti, în timpul invaziei narativă, cartea relatează întâmplări şi
Cehoslovaciei de către Uniunea Sovietică, şi evenimente din viaţa României socialiste,
o zi din viaţa sa într-un oraş de pe Bega, într-un scenariu construit pe baza unei
devastat de inundaţii. Montajul secvenţelor confesiuni tipic feminine.
nu respectă unitatea evenimentelor de pe
I. T.
„pelicula timpului” şi luminează selectiv, dar
până la confuzie, anumite personaje şi
SLAMA-CAZACU Tatiana, Un copil în
evenimente. Miza pare să fie recuperarea
vechiul Bucureşti, Bucureşti, Du Style, 1998,
unui foarte precis traseu existenţial din „ceaţa
207 p. (Memorii). Roman memorialistic. Pe
păstoasă” a memoriei. Intercalarea ameţitoare
baza unui scenariu specific autobiografiilor
a planurilor temporale e redată cu mijloace
subiective, romanul evocă, pe firul memoriei
suprarealiste şi urmuziene, printr-o frazare
afective, copilăria şi tinereţea autoarei,
amplă, arborescentă.
petrecute în Bucureştiul de odinioară.
Sentimentală şi sensibilă, privirea retrospectivă
***, BNR, XLVIII, 1999, 17, 58.
aduce în straturile conştiente ale memoriei
I. T. obiectele, spaţiile şi personajele copilăriei. Cu
claritate se desprinde figura expresivă a
SELEJAN Radu, Nanu, Sibiu, Thausib, 1998, mamei, într-un montaj realizat dintr-o dublă
254 p. Bildungsroman cu elemente de frescă perspectivă, cea a naratorului principal,
socială. Obsedat de logica firescului în relaţiile copilul de odinioară, şi cea a alter ego-ului
sociale şi încrezător în propria inteligenţă, său, adultul din prezent. Un trecut reconstituit
adolescentul Nanu Ciupa devine victima din imagini obsedante, dar şi din amintiri
secretarului de partid Georgescu, ale cărui spontane, ce se destăinuie cititorului prin
uneltiri, pornite din resentimentele pe care intermediul unei „scriituri moderne, a
acesta le are faţă de tatăl băiatului, îi afectează intersectării permanente a vocilor şi a
viaţa. În fundal, cartea evocă realităţile planurilor temporale” (Olga Duţu).
României comuniste, veleitarismul comuniştilor
parveniţi, viaţa artiştilor neînregimentaţi Olga Duţu, Un copil în vechiul Bucureşti, TMS,
regimului etc. Ritmat în episoade şi scene care s. nouă, V, 2000, 2, 6.
surprind impactul ideologiei comuniste asupra I. T.
existenţei intelectualilor, cu precădere tineri,
romanul e atât povestea lui Nanu, cât şi aceea a SOCACIU Adrian, Oraşul Stalin, Bucureşti,
tuturor vieţilor lipsite de orizont din România Maşina de Scris, 1998. 292 p. (Autori români
aceleiaşi epoci. de azi). Cu o pref. a autorului, Autorul se
prezintă, şi cu o addenda, Cinci întrebări
***, BNR, XLVIII, 1999, 4, 67. pentru Adrian Socaciu. Roman social despre
România comunistă. Arthur Brătian,
I. T.
personajul principal, îşi rememorează
SICOIE Florin, Nervul coapsei, fragment de tinereţea petrecută în Braşovul epocii
roman, CNT, 1998, 23, 7. staliniste, apoi viaţa din vremea dezgheţului
ideologic, până la căderea comunismului,
I. T. evocând nedreptăţile şi absurdul politic, dar şi
1998 SOLOMON Mihail 350
zonele de umanitate vibrantă din viaţa STANCA Dan, Muntele viu, Iaşi, Polirom,
României acelui timp. Atmosfera şi imaginile 1998, 213 p. (Ego. Roman, 8). Roman
de detaliu, personajele exotice, reprezentative fantastic. Horia Enescu, cercetător la
pentru teroarea comunistă – de la învăţătoare Institutul de Istorie din Bucureşti, ajuns la
până la turnătoarea din cartier –, dar şi pentru vârsta de patruzeci de ani – după ce trăise cu
rezistenţa la agresiunea ideologică – de la două femei deodată şi eşuase în căsătoria cu
profetul Ilie la tatăl lui Arthur –, construiesc, jurnalista Narcisa Dragomirescu – întreţine o
fără a fi angrenate într-o intrigă majoră, relaţie ambiguă cu tânărul său prieten
secvenţe ilustrative într-un film bine făcut Benedict, pe care îl ghidează în tainele
despre destinele individuale din timpul filosofiei şi ale religiei, în învăţăturile
României comunizate. sfântului Benedict şi ale misteriosului
Frederic al II-lea de Hohenstaufen. Într-o
***, BNR, XLVII, 1998, 16, 55. intrigă de factură poliţistă şi mistică, montată
circumstanţial în România postcomunistă, cu
I. T. o recuzită de tip eliadesc, prinde contur un
scenariu al iniţierii. Protagonistul se
' SOLOMON Mihail, A treia grefă de dovedeşte înfăptuitorul unui proiect mistic,
inimă, tr. de Madeleine Karacaşian, Bucureşti, pus la cale de Benedict, a cărui finalitate este
Univers, 1998, 261 p. (Ithaca. Scriitori români „ieşirea din lume”. Tânărul încearcă să
din exil). Cu o postf. nesemnată, intitulată retrăiască experienţa avută în craterul Etnei
Notă biografică. (În lb. franceză: La Troisième de Frederic al II-lea de Hohenstaufen şi
greffe du cœur, Montréal, Humanitas-Nouvelle reuşeşte, la rândul său, să transgreseze
Optique, 1987). Roman science-fiction. timpul. În plan fenomenal, evenimentul e
marcat printr-un cutremur, căruia îi cad
■ La Troisième greffe du cœur, Montréal,
victimă vecinii lui Horia de la Bucureşti.
Humanitas-Nouvelle Optique, 1987.
Critica a vorbit despre un „roman ciudat,
I. T. frenetic, ambiguu, al unei conştiinţe ultragiate
şi misionare” (Dan C. Mihăilescu), ca şi
SONNEBERGER Alex, Răsfăţat şi ameninţat. despre un roman „de excepţie, provocator [şi]
Romanul unei spovedanii, Cluj-Napoca, Dacia, fascinant” (Miruna Mureşan).
1998, 244 p. Roman confesiune. Sub pretextul
nevoii de sinceritate şi cu speranţa în ***, BNR, XLVII, 1998, 18, 70; ***, DOI, IX,
„catharsisul unei spovedanii”, autorul, în vârstă 1998, 66, 5; Dumitru Hurubă, Un roman pe cinste,
de cincizeci de ani, îşi rememorează viaţa, într- OPU, IV, 1998, 3–4, 5; Miruna Mureşan, UC,
un scenariu filmic („viaţa mi se perindă ca un VIII, 1998, 6, 4; Geo Vasile, Efectul Nietzsche în
film cu secvenţe în derulare imprevizibile”) al reţeta romanului de azi, LCF, s. nouă, 1998, 31,
16; Dan C. Mihăilescu, DOI, IX, 1998, 66, 5;
cărui montaj, deloc banal, înregistrează – în
Dorin Orzan, „≈ este o carte fantastică” (interviu
termenii naratorului – un „amestec de ambiţii,
cu ~), TMS, s. nouă, IV, 1999, 7, 3; ***, F,
aventuri, avataruri, amor, avarii”.
XXXIV, 1998, 10, 57; Henri Zalis, Eul literar ca
I. T. dualitate, CNT, 2000, 44, 5.
I. T.
SPERLEA Armand, A. D. N., fragment
dintr-un roman science-fiction, COF, I, 1998,
STANCA Dan, Ritualul nopţii, Bucureşti
10–11, 47–48.
Allfa, 1998, VII + 251 p. (Biblioteca Allfa,
I. T. 151). Cu o pref. de Dan Silviu Boerescu.
351 ŞERBĂNESCU Florentina 1998
Fragment: Era bun pe timpul lui Ceauşescu, evocă. O notă peritextuală menţionează că la
F, XXXIII, 1997, 12, 72–77. Roman baza naraţiunii stau „fapte reale, documente
fantastic, construit în cheia „vizionarismului şi relatări ale unor martori oculari”. Scrisă în
apocaliptic” (Dan C. Mihăilescu). Pe scena dublu registru narativ – dramatic şi epistolar
României postdecembriste – evocată printr-o –, cartea se compune din întreţeserea scenelor
acumulare de elemente prozaice, circum- de anchetă care îl au în centru pe Ştefan
stanţiale – se conturează destinul intelectualului Predescu, acuzat de spionaj de puterea
Andrei Hossu, un ziarist care, din dezamăgire, comunistă instaurată în România după 1949,
îşi abandonează profesia. El ajunge prota- cu fragmente din scrisorile pe care acesta i le
gonistul unui scenariu ezoteric, devenind trimite fiului său. Romanul a fost considerat o
„eroul mistic care îşi salvează ţara” (Alex „satiră politică” (Alex Ştefănescu).
Ştefănescu). Nucleul metaforic al cărţii îl
constituie un straniu „ritual al nopţii”, cu ***, RL, XXXII, 1999, 8, 4; Alex Ştefănescu,
puterea de a opri soarele să mai răsară Gheorghe Gheorghiu Dej ca personaj de roman,
deasupra României, oficiat de unii deţinuţi RL, XXXII, 1999, 17, 4.
politici în vremea lui Gheorghiu Dej, şi
I. T.
reluat, în prezentul naraţiunii, de Irina Costin,
iubita lui Andrei. „Roman de zile mari, un SUCIU Titus, Pânda, Timişoara, Amarcord,
Patul lui Procust al vremii noastre scris de un 1998, 267 p. Roman social. Autorul face,
Camil Petrescu la fel de lucid, dar capabil şi subtil şi inteligent, apologia primordialului,
de viziune metafizică” (Alex Ştefănescu). punând în discuţie problema incompatibi-
lităţii de gândire şi comportament dintre
Alex Ştefănescu, RL, XXXI, 1998, 50, 4; ***,
cuceritorul străin (insolent, arogant, dispreţu-
UC, VIII, 1998, 12, 15; Boerescu, Păcatele, 96–98.
itor) şi taina locului, în ipostaza de matrice,
I. T. esenţă, revelaţie, comuniune cu sufletul şi
legea pământului. Umanizarea, înfrângerea şi
STANCIU Florica, Palasienii, Constanţa, purificarea adversarului vin ca stări de
Metafora, 1998, 229 p. Roman memorialistic. iluminare în prezenţa unor forţe care
Sub pretextul reîntâlnirii unui grup de transgresează concretul, spiritualizându-l.
prieteni, foşti colegi de şcoală, cartea face
Miruna Mureşanu, UC, VIII, 1998, 6, 4.
monografia cartierului feroviar Palas din
Constanţa. A. S.
***, BNR, XLVIII, 1999, 16, 52; Costache ŞERBĂNESCU Florentina, Clanul păianje-
Tudor, ≈, Reconstituirea unei lumi, MET, IX, nilor, Bucureşti, Universalia, 1998, 315 p.
1998, 3–4, 4. Roman de dragoste. Susana Petroianu, studentă
în drept, apoi jurisconsult la o întreprindere
I. T.
textilă trăieşte, cu indiferenţă, evenimentele
ultimului deceniu totalitar şi se identifică, în
STOENESCU Alex Mihai, Prizonier în
final, cu adevărul mulţimii revoltate. Reflecţiile
Europa, Bucureşti, Eminescu – Asociaţia
politice ale autoarei despre „epoca vrednică de
Scriitorilor, 1998, 128 p. (Biblioteca
plâns” şi despre „tinerii porniţi să-şi apere ţara
Bucureşti. Proză). Acţiunea aminteşte
cu mâinile goale” compromit povestea sinceră,
tangenţial subiectul romanului Drumul
dar rudimentară.
Olandei (1991). Roman politic, dedicat de
autor tatălui său, a cărui experienţă de viaţă o A. S.
1998 ŞERBĂNESCU Mircea 352
ŞERBĂNESCU Mircea, Competiţia, supranaturale, care are capacitatea de a face

Timişoara, Eubeea, 1998, 124 p. „Un veritabil oamenii să dispară, ştergând orice amintire
roman al «dramelor» din superbiile adolescen- legată de existenţa acestora. Apelând la
ţilor” (S. Prodan). serviciile sale, Adam G. Anderson comandă,
succesiv, dispariţia celor trei femei cu care se
S. Prodan, ~, ≈, CDA, V, 2000, 16, 16. căsătorise.
A. S.
***, BNR, XLVII, 1998, 19, 84.
ŞOVU George, Extemporal la dirigenţie, A. T.
Bucureşti, Garamond, 1998, 147 p.
(Liceenii). O carte, din nu se ştie ce motive TIMOFTE Cristian, Cutremurul, fragment
numită roman, construită din banale din romanul Frecţie la imaginea de lemn a
conversaţii între elevi, între elevi şi profesori, preşedintelui, TMS, s. nouă, III, 1998, 1, 8–9,
profesori şi părinţi, plus un diriginte care, 15.
hotărât să părăsească şcoala, până la urmă se
răzgândeşte. A. T.
A. S. TONCESCU Nicolae, 1940. Forţa gravitaţiei.

Bucureşti, Viaţa Medicală Românească, 1998,
TĂNĂSESCU Dan Claudiu, Fumul depărtă- 315 p. Vol. I din ciclul Slalom printre imperii,
rilor, Bucureşti, Clavet, 1998, 223 p. Fragment: din care mai fac parte 1942. Jurnal de război
≈, LTE, VII, 1997, 7, 8–9; 10–11. Roman (1999) şi 1945. Orizonturi şi trepte (1999).
science-fiction. Doi soldaţi sunt răpiţi de o navă Roman istoric. Acţiunea alertă şi bine construită
spaţială şi petrec treizeci de ani pământeşti într- se petrece în împrejurările tragice ale cedării
o altă civilizaţie. La întoarcere, sunt convinşi c- Ardealului de Nord, în 1940. Polacek, un nazist
au trăit visul lui Eminescu din Luceafărul, notoriu, este lăsat să moară de foame şi de sete
marele poet cunoscând, spune autorul, o de către un grup de antifaşcişti, într-un turn
experienţă asemănătoare cu a lor. medieval a cărui scară se prăbuşeşte.
A. S. M. M.
TECŞA Ioan, Crăciun ’89, Bucureşti, E. M., TROCAN Lelia, Arta supravieţuirii,
1998, 317 p. Roman detectiv. Craiova, Omniscop, 1998, 159 p. Cu o pref.
şi o caracterizare de Mihai Creangă pe
A. S.
coperta a IV-a. „Roman-document” (Mihai
TEODORESCU Ion Dumitru, Judith, Creangă) de inspiraţie autobiografică. Urmă-
fragment de roman, O, s. nouă, 1998, 9, 24–25. reşte, din anii ’50 până la căderea
comunismului, biografia unui personaj silit să
A. T. îndure, sub diferite chipuri, violenţa terorii
totalitare. În centrul naraţiunii stă figura unei
THEODORU Ştefan Gh., Adam şi soţiile fetiţe care asistă la calvarul propriei familii în
sale. Roman. După scenariul cinematografic lagărul de muncă de la Dropia, la mijlocul
cu acelaşi nume, Bucureşti, Editura Societăţii deceniului al şaselea. Prin evoluţia sa
Tempus, 1998, 159 p. Roman senzaţional. ulterioară, protagonista va retrăi experienţa
Adam G. Anderson, angajat într-o mare firmă traumatizantă a supravegherii, ca obsesie
americană, cunoaşte un personaj cu puteri constantă a unei persecuţii politice care îi
353 ŢÂRLEA Cătălin 1998
afectează viaţa de familie, îi induce un realist al epocii de tranziţie postdecembriste.

sentiment de insecuritate cotidiană, îi Naraţiunea intersectează două destine
împiedică realizarea profesională etc. Bazat simetrice. E vorba, pe de o parte, de doctorul
pe mărturia genuină a memorialului de lagăr, Dinu Ioachim, pentru scurtă vreme secretar
romanul încearcă să construiască un model al de stat în guvern, care, incomodat de noua sa
terorii reiterate, fără să dispună totuşi de postură socială, continuă să aibă nostalgia
resursele epice necesare. crâşmei proletare de cartier. Pe de altă parte,
e vorba de Matei Bucur, reporter de
A. T.
investigaţie la „Curierul”, cinic şi arivist, care
visează balzacian să domine întregul oraş.
TUDOR Costache, Zodia Sudului, Constanţa,
Forţat să facă compromisuri politice, şantajat
Metafora, 1998, 175 p. Cu o caracterizare de
în viaţa intimă şi, în cele din urmă, ţintă a
Ion Roşioru pe coperta a IV-a. Roman de
unei campanii defăimătoare, doctorul îşi
dragoste. Într-un orăşel din apropierea
pierde încrederea în sine şi devine alcoolic.
Dunării, învăţătorul Radu Livădaru rememo- Reporterul, încercând să inducă artificial o
rează iubirea sa pentru Elena. Amorul stă sub o psihoză socială legată de o criză alimentară,
determinare geografică: Radu, din sudul are revelaţia derizoriului, înţelege caracterul
Dobrogei, o întâlneşte, în sudul Moldovei, pe iluzoriu al puterii şi se sinucide. Eşecul
Elena, originară din sudul Olteniei. Poveste de ambelor destine a îndreptăţit critica să
dragoste calmă, ţesută în rutina unui cotidian vorbească despre o naraţiune „lipsită de
fără relief, din mici tandreţi conjugale. Singura luminiţa înşelătoare a unei speranţe de
tensiune, insuficientă pentru a da interes salvare, oricât de mici” (Ion Simuţ). Totuşi,
naraţiunii, vine dintr-o spaimă difuză, construcţia schematică a personajelor,
premonitorie, a precarităţii paradisului casnic. sondajul interior repetitiv, cauzalitatea
mecanică aşezată între eveniment şi evoluţiile
Ion Roşioru, MET, X, 1999, 1, 6; Hortensia
psihologice individuale păstrează semnificaţiile
Teodorescu, MET, X, 1999, 1, 6.
romanului la nivelul intenţiei. Sensul degradat
A. T. al istoriei, prea sărac la nivelul destinului
personajelor şi prea convenţional la nivel de
TUDOR Petru, Odiseea logofătului Valentin. frescă socială, rămâne insuficient ilustrat sub
I. Zimbrul de aur, Reşiţa, Timpul, 1998, 285 p. aspect epic. În schimb, romanul izbuteşte să
Roman de aventuri. Plasat în Moldova anului caracterizeze situaţii – cum este scena în care
1479, urmăreşte călătoria logofătului Valentin, nişte pensionari sunt intoxicaţi cu ţuică
emisarul lui Ştefan cel Mare, până la Genova, contrafăcută, ori secvenţa în care un grup de
pentru un sfat de taină cu un reprezentant al sociologi desfăşoară o campanie telefonică de
clerului catolic, abatele Sibileţki. dezinformare – valoroase nu prin semnificaţia
lor, ci prin gesticulaţia colectivă pe care o
***, BNR, XLVII, 1998, 13, 49. surprind.
A. T. Dan Perşa, „Cărţile bune răzbat indiferent cine
le-a scris, cine le publică şi cine le susţine”
ŢÂRLEA Cătălin, Anotimpuri de trecere, (interviu cu Dan Silviu Boerescu), TMS, s. nouă,
Bucureşti, Albatros, 1998, 380 p. Fragmente: II, 1997, 1, 5; Peter Quince, EPR, IX, 1998, 4, 19;
≈, CNT, 1996, 48, 8-9; ≈, CL, CXXXII, 1998, Miruna Mureşanu, UC, VIII, 1998, 7, 4; ***, RL,
4, 6; ≈, APS, IX, 1998, 5, 18–19. Reluat XXXI, 1998, 26, 4; Gabriel Dimisianu, RL, XXXI,
fragmentar: ≈, LTI, 1999, 29, 164. Roman 1998, 43, 4; Ion Simuţ, F, XXXIV, 1998, 11, 19–
1998 ŢUGUI Ion 354
22; Ion Roşioru, TMS, s. nouă, III, 1998, 12, 7; URCAN Ileana, Călătoria, APS, IX,
Răzvan Voncu, CAI, 1998, 9–12, 107–109; 1998, 11, 8; Marcia, APS, X, 1999, 7–8, 24–
Glodeanu, Dimensiuni, 238–240; ***, ~, LTI, 25; Moartea lui Marcus Aurelius, APS, XI,
1999, 29, 164; Nicolae Bârna, VR, XCIV, 1999, 2000, 11–12, 34–35, fragmente din romanul
5–6, 211–218; Daniel Cristea-Enache, ALA, VIII, Zăpadă la Roma.
1999, 492, 5; Dimisianu, Lumea criticului, 488–
492; Micu, Istoria, 649; Simuţ, Arena, 227–232; A. T.
VAIDA POENARU Alecu, Dans pentru
A. T.
viitor, Târgovişte, Macarie, 1998, 207 p.
Roman de dragoste. Relatează formarea a trei
ŢUGUI Ion, Fratele negru – fratele roşu,
Constanţa, Leda, 1998, 169 p. Cu o prezentare cupluri printre chiriaşii unei pensiuni
nesemnată pe coperta a IV-a. Roman alegoric. bucureştene, în ultimii ani ai regimului
Fratele Roşu, simbolul bolşevismului, şi Fratele comunist. Înfiriparea iubirii se desfăşoară
Negru, simbolul nazismului, încearcă să îl după un ritual unic, reluat de naraţiune pentru
răstignească, pentru a doua oară, pe Călugărul fiecare dintre cele trei cupluri. Întâlnirii
Rugător, un soi de personaj mitico-simbolic, cu întâmplătoare pe holul pensiunii îi urmează o
semnificaţie cristică. vizită de curtoazie, un sărut, o noapte de
amor şi, a doua zi, căsătoria. Prin modul
M. M.
specific de locuire şi socializare pe care îl
imaginează, ≈ exprimă nostalgia unei lumi
ŢUNEA Simion, Felicia, Timişoara, Helicon,
vechi, interbelice, învăluită de o atmosferă
1998, 196 p. Roman de dragoste. Felicia
Mihăescu se îndrăgosteşte de Răzvan desuetă, care se evaporă odată cu demolarea
Nandru. Cei doi vor să se căsătorească, dar brutală a imobilului. Supărătoare prin
mama Feliciei le dezvăluie secretul care face repetiţia tiparelor narative, cartea e lipsită de
căsătoria lor imposibilă. Ea rămăsese profunzime în abordarea relaţiilor erotice.
însărcinată cu Felicia folosind material
genetic preluat de la academicianul Zaharia ***, BNR, XLVII, 1998, 22, 66.
Nandru, tatăl lui Răzvan... A. T.
***, BNR, XLVII, 1998, 20, 83. VAIDA POENARU Alecu, Pavana pentru
M. M. dragoste şi adevăr, Târgovişte, Bibliotheca,
1998, 232 p. Roman de dragoste. Urmăreşte o
UDUBAE Gheorghe, Între două iubiri, relaţie erotică aflată în impas, pe fundalul
Râmnicu Vâlcea, Almarom, 1998, 78 p. transformărilor politice din preajma
Roman senzaţional. Din gelozie, Tereza o Revoluţiei din 1989. Centrată pe căsnicia
ucide pe amanta soţului ei, Idu, şi este compozitorului Andrei Codarcea cu balerina
condamnată la închisoare. Idu redescoperă Marta Sorescu, naraţiunea relatează criza pe
astfel intensitatea iubirii Terezei şi, trăind un care o traversează cuplul, odată cu angajarea
sentiment de milă care se transformă treptat Martei în activităţile subversive ale unui grup
într-o afecţiune profundă, se îndrăgosteşte din revoluţionar care pregăteşte răsturnarea
nou de propria soţie. regimului comunist. Fără un interes real
pentru evoluţia relaţiei erotice, ≈ explorează
***, BNR, XLVIII, 1999, 9, 47. povestea de iubire numai în intenţia de a
A. T. dezvolta o analiză a moravurilor politice pre-
şi post-revoluţionare. Implicarea Martei în tentaţia adolescentină a frondei, până la

viaţa politică după 1989 furnizează un pretext justificarea matură a „comunismului curat”,
pentru evocarea momentului de constituire a camuflaj transparent al egoismului şi al
Alianţei Civice şi a asociaţiei Pro satisfacţiei individuale. Menţinându-se între
Democraţia, a alegerilor din 1992 etc. Textul limitele strict autentice ale perspectivei, ≈
e lipsit de valoare literară. rămâne o carte interesantă ca document
socio-istoric.
***, BNR, XLVII, 1998, 21, 55.
A. T. anul 1998.
VARLAM Luminiţa, Trec rânduri, rânduri ***, AZI, 1998, 55, 2; Gabriel Rusu, Gustul
muritorii, Bucureşti, Viitorul Românesc, 1998, istoriei, LCF, s. nouă, 1999, 23, 23; Geo Vasile,
311 p. Cu o caracterizare de Magdalena TMS, s. nouă, IV, 1999, 8, 7; Octavian Soviany,
Popescu pe coperta a IV-a. Roman auto- CNT, 1999, 38, 5.
biografic. Urmăreşte povestea Anei Grigorescu, A. T.
fiica unui înalt demnitar comunist, Grigore
Pagu. „Subiect fierbinte, pentru care autoarea VASILIU Mircea, Iadul verde, Brăila,
aproape că nu are antecesori” (Magdalena Vascoremo, 1998, 194 p. Roman realist.
Popescu), ≈ ilustrează, într-un tablou de fundal, Cronică a unei operaţiuni de despădurire în
o reprezentare a epocii comuniste din România anilor ’60, ≈ ilustrează, într-un mod
perspectiva cercului de privilegiaţi ai regimului. care aminteşte de acela al romanelor
Desfăşurată pe trei paliere temporale, care proletcultiste, înfruntarea dintre puterea
segmentează biografia protagonistei în funcţie civilizatoare a omului şi stihiile naturii. Reluând
de ascensiunea şi decăderea comunismului în personaje dintr-un roman anterior, Bună seara,
România, naraţiunea este structurată regresiv, Maria! (1993), naraţiunea pune în centru figura
recuperând, din orizontul unui prezent lui Alexandru Vlăsceanu, inginer pe
postrevoluţionar devenit trivial, amintirea, remorcherul Zimbrul, însărcinat cu îndeplinirea
scăldată într-o aură mitică, a vieţii sub dictatură. lucrărilor de defrişare. Angajat într-o luptă
Patroană a unui bordel de lux după 1989, Ana nobilă pentru recuperarea a 1500 ha de teren
Grigorescu îşi retrăieşte, în rememorări omise de hărţile oficiale, eroul – figură
succesive, mai întâi trecutul de actriţă, în anii de exemplară, caracterizată de simţul datoriei şi de
glorie ai comunismului, apoi copilăria petrecută o etică proletară – pare desprins din literatura
în casa de la Buzeşti, odată cu instaurarea unei alte epoci. În fundal, cartea realizează o
regimului totalitar la sfârşitul anilor ’40. evocare a mediului uman marinăresc, lipsită de
Oferind un acces inedit la mentalitatea castei simţul pitorescului şi contaminată de spiritul
conducătoare, textul izbuteşte să proiecteze triumfalist al propagandei comuniste.
asupra unei perioade istorice negative o
perspectivă idilică, asociind comunismului nu ***, BNR, XLVII, 1998, 22, 67.
numai o efervescenţă vitală, ci şi sentimentul de
protecţie, bunăstare şi abundenţă. Dincolo de A. T.
reconstrucţia mitică a dictaturii, se conturează şi
firul unei evoluţii ideologice care surprinde, VELICAN Sabin, Moartea unui preot
de-a lungul unei istorii personale, mai multe martir, CAT, III, 1998, 2, 22–23; CAT, III,
atitudini politice, de la senzaţia de izolare 1998, 4, 9, fragmente din romanul Fărădelege.
socială a copilului de activist din anii ’50, la A. T.
VELICAN Sabin, Robii destinului, Târgu dragoste dintre Martha Steriad şi ofiţerul
Jiu, Alexandru Ştefulescu, 1998, 380 p. Face Armand. „Profesoara” şi „gardianul” trăiesc o
parte din ciclul Marea călătorie, alături de iubire care implică sentimente şi mobiluri
Încântare (1994) şi de Răzvrătitul (1995), afective desprinse parcă dintr-un scenariu
conform informaţiei de pe coperta a IV-a a idilic; în realitate, iubirea lor, prinsă în
romanului Răzvrătitul, Târgu Jiu, Alexandru ţesătura experienţei carcerale, însoţeşte
Ştefulescu, 1995. expansiunea inevitabilă a închisorii în
existenţa comunităţii. Armand, care o
A. T.
împuşcă pe Martha în timp ce aceasta
încearcă să escaladeze zidul penitenciarului,
VREMULEŢ Constantin, Profesoara şi
făcându-i evadarea imposibilă, ilustrează
gardianul, Galaţi, Porto Franco, 1998, 215 p.
perspectiva tragică a ideii de închisoare
Cu o caracterizare pe coperta a IV-a de
generalizată. Situat în tradiţia prozelor
Romul Munteanu. Roman complex, care
kafkiene, atât prin viziunea sumbră, cât şi
dezvoltă, în registru suprarealist, subiectul
prin tendinţa de transfigurare parabolică a
terorii staliniste, conturând, prin reconstrucţia
realităţii, ≈ izbuteşte să evite abstractizarea,
onirică a unei realităţi istorice, o parabolă a
exploatând ambivalenţa obiectelor şi a
unui univers concentraţionar. Urmărind
sentimentelor familiare, precum şi capacitatea
constituirea unei şcoli într-o închisoare
lor de transformare în instrumente ale unei
comunistă, prin aducerea din oraş a unor
terori politice.
cadre didactice „civile”, naraţiunea se
centrează pe destinul Marthei Steriad,
***, BNR, XLVII, 1998, 14, 62; Mihai
profesoara însărcinată să predea engleza.
Avramescu, „≈ – o carte împotriva primitivismului”
Evocarea şcolii din penitenciar pune în
(interviu cu ~), PRF, VIII, 1998, 3–4, 3; ***, RL,
evidenţă ambiguitatea statutului profesorilor:
XXXI, 1998, 12, 4; Constantin Dram, CL,
între zidurile închisorii, aceştia au un regim
CXXXII, 1998, 4, 16; Marcel Crihană, AMR, IV,
identic cu al prizonierilor, trăiesc după gratii, 1998, 6, 6; Emil Manu, VR, XCIII, 1998, 7–8,
sunt obligaţi să facă plimbări în cerc în curtea 185–187; Al. Florin Ţene, CL, CXXXII, 1998, 8,
interioară şi sunt văzuţi de ceilalţi ca deţinuţi. 40 ; Constantin Trandafir, F, XXXIV, 1998, 9, 26–
Mizând pe ambivalenţa suprarealistă a 29; Ion Roşioru, TMS, s. nouă, III, 1998, 10, 6.
spaţiilor şi a obiectelor, cancelaria, amenajată
într-o celulă, slujeşte totodată ca dormitor A. T.
comun. Naraţiunea întreţine o confuzie voită
între sferele civile ale existenţei şi mediul ZAMFIR Mihai, Educaţie târzie, I,
penitenciar, insinuând condiţia carcerală ca o Bucureşti, Cartea Românească, 1998, 235 p.
stare de identitate incertă, care pune la Fragment: Un colţ de Bucureşti, SXX, 1997,
îndoială datul libertăţii, lăsând mereu 4–5–6, 204–221; II, Bucureşti, Cartea
deschisă posibilitatea unei reinterpretări a Românească, 1999, 263 p. (Cartea românească
propriului statut. Răsfoind o colecţie cu de proză). Roman psihologic. Inspirat de
fotografii de infractori, Martha Steriad îl cartea lui Flaubert, Educaţia sentimentală, pe
recunoaşte, între deţinuţi, şi pe soţul ei; care o evocă prin titlu, ≈ ilustrează o iniţiere
documentul poliţienesc se substituie astfel erotică târzie. Arhitectul Alexandru Şerban,
albumului de familie, infiltrându-se în descendent al unei vechi familii bucureştene,
straturile intime ale memoriei afective. se îndrăgosteşte de Cora, trăind, la aproape
Dincolo de evocarea prezenţei tentaculare şi cincizeci de ani, fascinaţia iubirii şi tentaţia
invazive a închisorii, se dezvoltă povestea de relaţiei extraconjugale. Cu douăzeci de ani
357 ACHIM George 1999
mai tânără, Cora nu reprezintă pentru evocă totuşi un eşec al „educaţiei sentimentale”,
Alexandru doar promisiunea unei vieţi noi, ci care traversează existenţa protagonistului fără
şi o modalitate de descoperire a alterităţii, a-i altera comportamentul, datele biografice ori
într-o complexă stratificare de contraste structura sufletească. Falsă iniţiere erotică, ≈
sociale şi de experienţe politice. Plasată reprezintă o aventură care nu izbuteşte să
imediat după evenimentele din decembrie deschidă perspective asupra unor dimensiuni
1989, naraţiunea proiectează povestea de diferite ale existenţei, dovedindu-se, în cele din
dragoste pe fundalul manifestărilor urmă, cronica unei experienţe dispensabile.
anticomuniste din primăvara anului 1990,
într-un context ambiguu, de incertitudine şi Ioan Stanomir, LCF, s. nouă, 1999, 7, 5; George
risc, în care Bucureştiul revoluţionar este Pruteanu, DIL, VII, 1999, 317, 13; ***, BNR,
invadat de mineri şi bântuit de perspectiva XLVIII, 1999, 15, 57; Octavian Soviany, CNT, 1999,
17, 4; Ileana Comănescu, CAI, 1999, 6–7, 82–84;
războiului civil. Protagonistul resimte
Virgil Mihaiu, RL, XXXII, 1999, 48, 10; Daniel
simultan, deşi pe planuri diferite, prospeţimea
Ştefan Pocovnicu, CL, CXXXIII, 2000, 1, 23.
sentimentului de iubire, revelaţia unei lumi
noi şi a unui orizont politic necunoscut. A. T.
Totuşi, ca şi în istoria noastră postrevoluţionară,
noul nu se asociază inocenţei, ci stării de ZARIFOPOL Dinu, Şah la rege, III, v.
confuzie şi vulgarităţii. Alexandru, care intră Naufragiul, I, 1994.
în existenţa Corei, descoperă un mediu în
care mizeria se împleteşte cu promiscuitatea. ZAVULOVICI Dan-George, Rataţii,
De la reşedinţa aristocratică a familiei Şerban, la Piteşti, Exas Aqua, 1998.
apartamentul sufocant al Corei dintr-un bloc de
C. Rogozanu, OBC, I, 2000, 24, 26 .
la periferia capitalei, protagonistului i se
dezvăluie o lume cu moravuri de mahala, cu A. T.
ritualuri mic-burgheze şi cu apetit pentru
scandal. Aventura erotică se desfăşoară, ZĂRNESCU Constantin, Despre tauri şi
monocromatic, în registru negativ, silindu-l pe despre „animalul” din om, fragment de
Alexandru să suporte infidelitatea Corei, roman, ALC, II, 1998, 5, 11.
şantajul fostului ei soţ, violenţa verbală şi fizică, A. T.
într-o experienţă odioasă şi neasumabilă. În
mod previzibil, protagonistul alege să se
reîntoarcă la soţie, regăsind nu numai valorile 1999
familiei, ci şi relicvele unei tradiţii transmise
de-a lungul mai multor generaţii, semne ale unei ACHIM George, Iubiri ratate, Râmnicu
eredităţi care compensează estetic deziluzia şi Vâlcea, Almarom şi Zoom, 1999, 162 p.
dezgustul erotic. O lume aseptică, produs Scurt roman fantastic, în genul realismului
magic profesat de Mircea Eliade. Faptele,
implicit al confortului, al curăţeniei şi al
plasate în lumea satului oltenesc, în timpul
vechimii, constituie ficţiunea de sanatoriu
dictaturii comuniste, sunt regizate de diavoli,
care încheie aventura lui Alexandru Şerban.
al căror conciliu „de dare de seamă şi alegeri”
Romanul ascunde astfel o morală a retragerii,
se desfăşoară într-o atmosferă specifică
care implică, în acelaşi timp cu reprimarea
şedinţelor de partid ceauşiste.
trăirii afective, şi dezinteresul faţă de scena
politică. Explicabilă, această etică a evaziunii I. I.
1999 ADAMESCU Alice 358
ADAMESCU Alice, Credinţă, speranţă, relaţiei dintre cei doi se transformă, în partea
iubire, Bucureşti, Editura Lumină Din Lumină a doua a cărţii, în afecţiunea protectoare a
Vă Doreşte Viaţă Lină!, 1999, 174 p. Cu o pref. bătrânului dascăl faţă de fiul femeii, pe care-l
a autoarei. Textul este însoţit de mai multe ajută în formarea sa intelectuală. Tonalitatea
poeme, aparţinând aceleiaşi scriitoare. Palidă evocării aminteşte de Adela lui G. Ibrăileanu.
însăilare romanescă restituind, pe un ton de un
patetism asumat, tribulaţiile sentimental- Simion Bărbulescu, Altfelitatea unor povestiri
şi romane contemporane, CL, CXXXIII, 1999, 9,
matrimoniale ale unor cupluri trăind în mediu
10; Gheorghe Lăzărescu, Romanul unui istoric
cosmopolit, în prima jumătate a sec. al XX-lea.
literar, UC, X, 2000, 4, 4.
Fără valoare literară.
I. I.
I. I.
ALEXANDRU Şerban, Omul e mort,
ALB Lia, Între Paşti şi Crăciun, [Arad],
Iaşi, Eurocart, 1999.
Mirador, 1999. „Reprezintă continuarea
romanului Senioria ţărănească (1997)” Cornelia Leonte, Omul e mort sau poate că nu,
(Gh. Mocuţa). DAC, XI, 2000, 39, 56–57.
Gh. Mocuţa, ~: intervalul simbolic, ARCA, X, I. I.

1999, 10–11–12, 193–196.
ALIFANTI Stelian, Familia Almanari,
I. I. Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1999, 80 p.
Scurt roman sentimental. Grecoaica Marinela,
ALECSA Lucian, Recurs la joc secund,
văduvă a contelui italian Luciano Almanari,
Botoşani, Axa, 1999, 152 p. Roman al stabilită la Galaţi, în prima jumătate a sec.
patologiei majore, rezidând în scindarea al XIX-lea, lasă moştenire unui nepot o
conştiinţei. Personajul principal, un intelectual vioară Stradivarius, bun al familiei,
cu pretenţii, îşi trăieşte stările de alteritate prin punându-şi urmaşii să jure că n-o vor
cafenele, raportându-se permanent la Emil, un înstrăina până când instrumentul va împlini
prieten de profesie pictor, pentru a ajunge, în vârsta de trei sute de ani, adică în anul 2021.
final, să-şi sistematizeze delirul printre pacienţii Atât şi nimic mai mult.
unui ospiciu. Ultimul cap., conceput sub formă
dialogală, încearcă să arunce o punte între I. I.
cioburile aceleiaşi conştiinţe, în speranţa unei
epifanii salvatoare. Text greu de parcurs, la AMORAN Lucian-Claudiu, În gol,
limita coerenţei. Bucureşti, Albatros, 1999, 172 p. Roman al
unei pasiuni intelectuale, scrisul. Iulian
I. I. Raicu, autor bucureştean de literatură
science-fiction şi de romane poliţiste, intră
ALECU Viorel, Ultimii ani, Bacău, Corgal peste noapte în posesia unei mari averi, lăsată
Press, 1999, 128 p. (Prozatori contemporani). de un unchi din America Latină. Loc unde şi
Cu o pref. de Eugen Budău. Roman al unei pleacă, torturat de ideea scrierii unei
vârste, senectutea. Profesorul Grigore Vântu capodopere, aspiraţie pe care şi-o descoperă
face, după 1989, o excursie în Italia, prilej cu doar după ce devine bogat. Imaginea, de tot
care cunoaşte pe mult mai tânăra Anda Trifu, hazul, a lumii cosmopolite cu care Lucian
de profesie medic, faţă de care simte o Raicu intră în contact la antipozi este
puternică atracţie. Delicateţea platonică a conturată prin apelul la mijloace epice
359 BANCEA Melania 1999
rudimentare, similare, ca eficacitate literară, cu din fosta economie socialistă. Protagonistul,

cele vizând verosimi-litatea – rezidual- originar din regiunea în care este plasată şi
cabotină – a evenimentelor la care participă. acţiunea romanului Printre şătrari (1998), de
acelaşi autor, reînvie, prin evocarea propriilor
Simion Bărbulescu, Romanul-eseu, LCF, s.
fapte, atmosfera profund viciată în care s-a
nouă, 1999, 27, 16; Alex Ştefănescu, Prozatori
trăit în timpul dictaturii comuniste. Prin
tineri, RL, XXXII, 1999, 32, 4.
comparaţie, deficienţele capitalismului,
I. I. amintite în partea finală a cărţii, apar minore.
Neînsemnate în raport cu enorma risipă
ANDRU Vasile, Păsările cerului, Bucureşti, făcută în numele proprietăţii de stat, într-o
Allfa, 1999, 173 p. (Romanul românesc jumătate de secol de minciună şi de furt „cu
contemporan). Cu o pref. de Gheorghe Crăciun acte în regulă”.
şi o Introducere în Timpul romanului semnată
I. I.
de autor. Fragmente: „Ca şi cum soarele aici l-
am fi îngropat”, LCF, s. nouă, 1991, 38, 10;
BACIU CODREANU Tudor, Coroana
Demolare nocturnă, VR, LXXXIX, 1994, 9–
heraldică, [Braşov], Transilvania Express,
10, 51–58; Tofana şi consulul Zed, CNC, VII,
1999, 188 p. Tentativă de roman istoric.
1996, 10, 7–11. Roman de atmosferă dedicat
Siegfried Knnuff, un sas din Braşov, cunoaşte
demolării Bucureştiului istoric, în ultimul
în tren pe tânărul Tudor Iacub, fiu de ţărani
deceniu de dictatură comunistă. Prin imaginea
români din satul Veta, din centrul Transilvaniei,
Tofanei Melidon, tânăra care ia lecţii de
despre care îşi formează părerea că ar fi un
„normalitate psihologică” întrucât speră să
scriitor de mare viitor. Amant al unei stranii
plece din ţară şi se teme de Securitate, şi prin
doamne D’Albon, de stirpe burbonică, şi autor
cea a lui Sandu Tariverde, boemul „atipic”
de tratate predate Academiei Române spre
aciuat prin imobilele bucureştene sortite
publicare, Siegfried îl duce pe Tudor la
demolării, intrăm în contact cu o umanitate
Cotroceni, pentru a o cunoaşte pe regina Maria,
care-şi trăieşte letargic, fără speranţă, eşecul
aflată încă în doliu, după moartea, în 1927, a lui
existenţial, reieşind din conştientizarea limitei,
Ferdinand Întregitorul. Ton de găunoasă
a neputinţei de a reacţiona cu demnitate în faţa
dezbatere etică pro-monarhică, pus în lumină
arbitrarului generalizat. Celor doi li se alătură
prin lungi discursuri bazate pe informaţii de tip
naratorul, la rândul său un învins, în ciuda
enciclopedic, parazitând un epic ca şi inexistent.
lucidităţii de care dă dovadă în restituirea
dramei. „Tehnic vorbind, ≈ e un roman lucrat I. I.
cu mână sigură, fără sincope – în ciuda
caracterului său pe alocuri eliptic – cu o mare BANCEA Melania, Al optulea, Târgu-
precizie a notării şi cu economie de mijloace” Mureş, Edipres Tipo, 1999. „Simina, prezentă
(Gheorghe Crăciun). la întâlnirea de douăzeci de ani de la
absolvirea liceului, rememorează zbuciumata
Radu Voinescu, Romane de ieri şi de azi, LCF, relaţie cu Oc.[tav], ajuns patronul discotecii
s. nouă, 2000, 44, 4.
«8»” (Constantin M. Popa).
I. I.
Constantin M. Popa, Literatură medie (Reţeta
succesului), MOZ, II, 1999, 8–9, 11.
ANGHEL Valeriu, Ispita, Bacău, Plumb,
1999, 176 p. Roman politic dedicat corupţiei I. I.
1999 BARBORICĂ Corneliu 360
BARBORICĂ Corneliu, Crima de la km. rural. Acţiunea se desfăşoară în Munţii

99, Bucureşti, Allfa, 1999, 138 p. (Pisica Apuseni, între cele două războaie mondiale.
neagră). Roman poliţist, cu acţiunea plasată Cartea oferă o frescă autentică a societăţii
în Bucureştiul anilor 1989–1991, în medii ale ţărăneşti transilvănene din epocă. Autorul
speculei şi crimei. evită însă, cu grijă, excesele „antropologice”
(în ceea ce priveşte limbajul regional sau
C. T.
cutumele vieţii rurale), astfel încât lectura nu
este deturnată de la miza sa principală, care
BĂILEŞTEANU Jean, Sfântul drac sau
rămâne construcţia şi motivaţia existenţială a
Judecata de... acum, Craiova, Editura M. J. M.,
personajelor.
1999, 172 p. Cu o pref. de Tudor Nedelcea.
Fragment: ≈, MOZ, I, 1998, 2, 9. Roman rural. C. T.
Cartea este alcătuită dintr-o suită de povestiri
întreţesute, născute unele dintr-altele, BELIGAN Anamaria, Scrisori către
configurând imaginea unui sat şi a unei Monalisa, Iaşi, Polirom, 1999, 310 p. Fragment:
colectivităţi ţărăneşti din sudul României, în a Sarea pământului, O, s. nouă, 1998, 7, 24–26.
doua jumătate a sec. XX. Prin rememorările Roman realist, pe tema exilului. În 1982, într-un
câtorva dintre personaje sunt aduse la viaţă lagăr de refugiaţi vest german, Matei (un român
lumea cazonă din perioada ultimului război suferind de amnezie parţială) trăieşte o existenţă
mondial, istoria colectivizărilor forţate din anii abulică, oscilând între o perspectivă
’50 ori universul concentraţionar din închisorile hiperrealistă şi una suprarealistă cu privire la
de drept comun. lumea prin care se mişcă. Stilul autoarei o
apropie – fără excese, totuşi – de maniera prozei
Geo Vasile, CNT, 2000, 36, 6. fracturiste a anilor 2000.
L. Pv. Cristina Chevereşan, De cealaltă parte, O, s.
nouă, 2000, 1, 7; 24; Magdalena Roibu, Arcadia
BĂLAN Ioana, Ally, frumoasa din lagăr, ca infern, O, s. nouă, 2000, 1, 7; Mircea Mihăieş,
Bucureşti, Corrida, 1999, 91 p. Cu o postf. de „Un român exilat în Pacific”, O, s. nouă, 2000, 1,
Marcel Ion Fandarac, Aproape de nebunia 5; ***, Scriitori, 58–60.
divină..., şi o postf. de Barbu Cioculescu, Un
C. T.
artist lucid şi amar. Cartea este dedicată poetei
Veronica Porumbacu. Roman suprarealist.
BICLEANU Dima, Buimatic prin lume, Iaşi,
Pretextul epic este acela al căutării de sine, ca
Polirom, 1999, 163 p. Cu o pref. de Dan C.
identitate subiectivă. Protagonista, pictoriţa
Mihăilescu. Conform unei notiţe din final,
Albertine, pierde progresiv, precum într-un joc
textul a fost redactat între februarie–iunie
de oglinzi paralele, percepţia graniţei dintre
1989. Roman psihologic, comentat de
inspiraţia artistică şi pura patologie mentală.
prefaţator ca fiind impregnat de „priapism
C. T. metaforic” şi de „pansexualism psihedelic”.
Imaginarul epic, dominat de senzualism,
BĂLĂIŢĂ George, Caruso – fragmente, prezintă devenirea interioară a unor
fragment de roman, F, XXXV, 1999, 5, 51–59. adolescenţi, în anii ’60–’70 ai sec. trecut.
L. Pv. C. T.
BÂRLEA Ovidiu, Drumul de pe urmă, BLAJ Emilian, Maria, probabil un înger,

Cluj-Napoca, Clusium, 1999, 299 p. Roman f. l., Niculeasa, 1999, 124 p. Roman poliţist.
361 BUZURA Augustin 1999
Simion Bărbulescu, Limite şi exigenţe ale 15–16, fragmente din romanul Guvernământul
romanului policier, LCF, s. nouă, 1999, 17, 10; general al genezei: prea îndelung tratat de
Dan-Silviu Boerescu, Aromele gumei de mestecat, panică şi patetism exorcizat benign sub
CNT, 1999, 15, 5.
formă de roman.
M. M.
C. T.
BLEOCA Liviu, Moartea în biblioteca de BRENCIU Mircea, Cu masca pe figură.

buzunar, APS, X, 1999, 4, 26, fragment din O feerie scatologică, Braşov, Aldus, 1999,
romanul cu titlu omonim. 251 p. „O cronică a mediilor publicistice şi
L. Pv. artistice din anii ’70” (Octavian Soviany).
Octavian Soviany, Darie Magheru merită un

BOLDUREANU Ioan Viorel, Casa şi
roman, CNT, 1999, 12, 7; Popescu, Editoriale,
memoria lui Avram Procator, Timişoara, 143–146.
Marineasa, 1999, 284 p. Fragment: Alegerea
locului de casă (romanul e intitulat Memoria I. I.
şi casa lui Avram Procator), O, XXXIX,
1988, 28, 4–5. Conform unei notiţe din final, BUCHERU Ion, Ştefan IUREŞ, Imperiul,
textul a fost încheiat în 2 octombrie 1988. Bucureşti, General Partner, 1999, 318 p.
Roman rural, cu acţiunea plasată în Sămăctar Roman poliţist. În New-York-ul sfârşitului de
(un sat izolat din Banat), în anii ’40. mileniu, un uriaş imperiu al crimei
organizate, unificând majoritatea mafiilor
– Fragment: ≈, în vol. ***, Zona, 28–41. internaţionale sub mâna de fier a unui magnat
de geniu, încearcă să obţină conducerea lumii
Marcel Tolcea, Ce aveţi pe masa de lucru în prin înlocuirea, cu o sosie, a Secretarului
acest moment, dragi scriitori?, O, s. nouă, 1995, 1, general al ONU. Naraţiunea, alertă şi
5; Petru M. Haş, ARCA, XI, 2000, 1–2–3, 135– ingenioasă, se revendică integral de la
138; Dana Gheorghe, OBC, I, 2000, 10, 26. motivul literar al „teoriei conspiraţiei” şi
C. T. propune o ţesătură complicată de planuri
(paralele, suprapuse, interferente, bazate pe
BOTONCEA Ecaterina, Cutia cu vechituri, scenarii financiare, politice, sociale etc.),
Târgovişte, Sfinx 2000, 1999, 129 p. precum şi o suită de personaje conturate
(Manuscris). Roman psihologic. În Bucureştiul pregnant, care conferă romanului un
de după 1989, Vera, medic anestezist, retrăieşte coeficient semnificativ de verosimilitate.
mental o suită de evenimente personale, mai
***, RL, XXXII, 1999, 38, 4.
ales din perioada copilăriei. Memoria voluntară,
aliată cu un gust nuanţat al analizei, dau C. T.
romanului nota de autenticitate necesară unei
proze subiective. BUDA Bujor, Teroriştii la Arad, ARCA,
X, 1999, 4–5–6, 94–101, fragment din vol. al
L. Pv.
II-lea al romanului Dosarul cu pete.
BREBENEL Cristian George, Guvernă- C. T.
mântul general al genezei, CTN, IX, 1999,
26–29, 14–15, 16–18; Guvernământul BUZURA Augustin, Recviem pentru nebuni
general al genezei, CL, CXXXIII, 1999, 3, şi bestii, Bucureşti, Univers, 1999, 455 p.
1999 CALVUS Jehan 362
Fragmente: ≈, LTI, 1992, 4, 74–79; Întrebări, care omul tracasat, hăituit, ostenit se
≈, LTI, 1996, 18, 103–113; Libertatea: mod refugiază. Cum va face casă bună strania
de întrebuinţare, LTI, 1998, 26, 69–77; ≈, lumină a indiferenţei masculine cu dorinţa de
RL, XXXI, 1998, 38, 14–15; ***, LTI, 1999, iubire a unei femei, e greu de imaginat. O
29, 189. Roman de analiză psihologică. Matei probabilă explicaţie s-ar afla în adânca
Popa este un incomod gazetar în România cerebralitate a tuturor apariţiilor sexului
postdecembristă. Dezvăluirile sale riscă să frumos, dispuse la sacrificiu suprem, graţie
compromită interesele unor cercuri de putere, adâncii pasiuni-recunoştinţe încercate în
obligate astfel să exercite presiuni ce relaţia cu bărbaţi aparent inerţi, imobilizaţi de
balansează între oferte pecuniare şi o stranie pornire de anulare a sinelui. Roman
ameninţări cu suprimarea fizică. Dacă cele al căutărilor, al clarificărilor, al neliniştii
dintâi se spulberă la impactul cu platoşa continue, ≈ e o carte tristă despre o umanitate
verticalităţii personajului, ultimele par a se în derută. Un roman uneori dezolant, fără a fi
îndrepta către o tragică finalizare. Romanul deprimant, în măsura în care nu îndeamnă la
nu este radiografia, ci, mai degrabă, nefaptă, ci, dimpotrivă, mobilizează aspira-
tomografia trăirilor unei conştiinţe în ţiile sănătoase spre disciplină, rigoare,
exasperantă căutare a căii spre lumină, toleranţă, compromis, tematizare superioară,
înţeleasă ca metaforă a unui echilibru vital dar terestră a fiinţării.
necesar. Personajul face parte din categoria
Luminiţa Codrea, AZI, 1993, supl. literar din
introvertiţilor, pe cât de vulnerabili în raport 1 iunie, 13; Dan C. Mihăilescu, DOI, X, 1999, 25,
cu propria conştiinţă, pe atât de coriacei în 15; Eugen Velican, CAT, IV, 1999, 3, 15; Marius
relaţia cu exteriorul. Indivizi veşnic bântuiţi Ardelean, AST, 1999, 8, 32–33; Roxana Ristache,
de nelinişti, de temeri, de contradicţii, AST, 1999, 8, 33, 34; Mona Manuela, AST, 1999,
dependenţi de introspecţie, obsedaţi de 8, 34; Gabriel Dimisianu, Nici învins, nici
interogaţii chinuitoare, sfâşietoare, dar învingător, RL, XXXII, 1999, 39, 4; Vlad Sorianu,
ATN, XXXVI, 1999, 10, 4; Nicolae Bârna,
generatoare de text. Cartea reprezintă, de
Realismul etic, CNT, 1999, 44, 7; Urian, Proza,
fapt, lunga confesiune a unui asemenea suflet 86–89; Mircea Cau, CAI, 2000, 1, 79–81;
retras, pentru clarificări, în faţa colii albe de Octavian Soviany, LCF, s. nouă, 2000, 5, 5; Ion
hârtie, într-o disperată tentativă de eliberare Simuţ, Comedia vieţii literare, F, XXXVI, 2000,
de sub presiunea fantomelor trecutului. 5, 5–6; Anghelescu, Cămaşa, 142–144; Micu,
Romanul devine, astfel, şi monografia unei Literatura, 270.
fobii, a fricii de un destin ucigaş căruia i-au D. G. B.
căzut pradă şi toate iubirile bărbatului, făpturi
inteligente, delicate, răbdătoare, de la care a CALVUS Jehan, Bumgardes al II-lea,
aşteptat salvarea. Mântuire care, departe de a Bucureşti – Târgu Mureş, Universal Dalsi,
se fi împlinit, s-a transformat în culpă Arhipelag, 1999, 342 p. Roman oniric. Din
torturantă. Angajamentul justiţiar postdecem- „cele o mie de atitudini posibile în faţa vieţii”
brist se leagă şi de acest disperat efort de (André Gide), ~ optează pentru aceea a
exorcizare a răului, continuare încrâncenată amintirii. Apucând calea rememorării,
de impunere a adevărului, cu orice mijloace. popasul firesc este în Ţara Mnemossyei, ţinut
Protagonistul imaginează scenarii terapeutice nu foarte întins, dar cu deschideri spre
precipitate, confuze, haotice, riscante, căci Tărâmul Viselor, unde se află Insulele
implică recluziunea sau, mai grav, extincţia. Închipuirilor, topos hieratic centrat pe
Ultima nu doar întrezărită, ci asumată adesea Pădurea subterană a viselor. Un straniu
cu calm, linişte, bucurie. O stare ataraxică în Babel, aşadar, prin măruntaiele catacombelor
363 CERNEŢ Laurenţiu 1999
neterminatei cate-drale a Fanteziei unui văduv, o aduce în casă pe la fel de tânăra

romancier ce scrie „un codex postmodern învăţătoare Gena, văduvă şi ea. Mărginit,
[...], sinteză onirică şi culturală a lumii” rigid, soţ şi părinte mediocru, Ştefan Mohora
(Ruxandra Cesereanu). poartă tara ascunsă a unei paternităţi debile şi
Ruxandra Cesereanu, EX, XXXII, 2000, 7–8–9, 6.
povara surdă a ratării unei vocaţii. Până să
devină un stereotip lexical, „voia Domnului”
D. G. B. traduce destinul plat al unui personaj pe care
vârtejul convulsiv al istoriei îl târăşte de
CATANOY Nicholas, Indian Summer, nicăieri înspre niciunde, într-o fiinţare fără
Piteşti, Paralela 45, 1999, 259 p. (Cărţile registru superior. Nimic din ceea ce este
exilului). Roman autobiografic ce derulează, uman nu lipseşte preotului, dar puţin din ceea
într-o scriitură de maximă naivitate, povestea ce i-ar fi putut conferi sfinţenie îl înnobilează.
procesului de adaptare a medicului Dan Romanul nu este însă cartea unui singur
Damiano la spaţiul Nacadei (Canadei), în personaj. Alături de Ştefan Mohora, cu un
care a emigrat. plus de pregnanţă, stă soţia acestuia. Plecată
de acasă mai mult dintr-o ambiţie, femeia
***, BNR, XLVIII, 1999, 24, 118. realizează în scurt timp că bravura sa fusese
D. G. B. inutilă. Satul e sărac, soţul, de asemenea.
Doar fibra trainică a neamului orgolios şi
CĂLUGĂRU BACIU Elena, Din nou Cain, înstărit al Cudavilor, din care se trage, şi
Bucureşti, Amurg Sentimental, 1999, 110 p. Cu obligaţiile materne o fac să nu capituleze.
o pref. de Marcel Crihană. Roman autobiografic Gena Mohora ar fi putut deveni o Persidă a
construit pe canavaua biblică a fratricidului, cu Olteniei, dacă acel adânc instinct al
acţiune proiectată în anii tulburi ai dictaturii feminităţii sale ar fi fost mai exact intuit şi
proletariatului, urmărind traiectul convulsiv al exploatat. ≈ mai este însă şi romanul lui
existenţei familiei doamnei Boia, văduvă cu trei Tudor Mohora, mezinul familiei, prin a cărui
copii, în urma trădării acesteia de către fratele poveste ieşim din timpul anchilozat al
ei, Mitu, parvenit abject, vândut noului regim. tradiţiei şi intrăm în vârtejul convulsiv al unei
Amintirea nu se cantonează obsesiv asupra istorii aparent fără nicio noimă. E zona în
sordidului istoriei, ci străbate şi spaţiul senin al care romancierul se mişcă dezinvolt. Bine
copilăriei fericite, în pagini de un lirism minat, informat, stăpânind diverse tehnici ale
din nefericire, pe vaste suprafeţe, de tonul de picturii sociale, vădit implicat afectiv în
litanie specific prozei lui Zaharia Stancu. operaţiunea de recuperare a unui cronotop, ~
se dovedeşte un demn urmaş al lui Marin
– Fragment: ≈, în vol. ***, Animascopii, Preda, mai puţin darul esenţializării, textul
75–88. fiind adesea saturat de informaţie. Deşi
prozatorul nu s-a apucat de treabă decât după
D. G. B. o serioasă, îndelungă acumulare a
informaţiilor, laboratorul său lasă impresia de
CERNEŢ Laurenţiu, Voia Domnului,
hambar. Astfel încât, deşi povestea familiilor
Timişoara, Augusta, 1999, 259 p. Cronică de
Florian Cudava şi Mohora se impun ca fireşti,
familie. Ştefan Mohora, preot tânăr în Prund,
prezenţa în text a lui Nelu Gârdan,
sat de-al pandurilor Vladimirescului, rămas
cârciumarul din Prund, care-l pomeneşte pe
1999 CERNICA Niadi 364
Sfântul Augustin în meditaţiile sale creştine, CIOCULESCU Barbu, Soldatul călare

devine oţioasă. Asta fără a nesocoti şi preţui pe elefant, fragment de roman, CNC, X,
la justa valoare priceperea prozatorului „de a 1999, 9–10, 18–19.
imagina genealogii” (Alexandru Ruja), în
D. G. B.
buna tradiţie a realismului transilvănean.
Ruja, Parte, II, 25–27; CIOROIU Constantin, Pe chei cu Lidika,

fragment de roman, TMS, s. nouă, IV, 1999,
D. G. B. 2, 8.
CERNICA Niadi, Cartea sorţilor, Braşov, D. G. B.

Arania, 1999, 142 p. Fragment: Scrisoare din
Musarah, COT, I, 1999, 1, 41–44. Roman CIUREZU-BÂLCACIU Mioara, Vergiliu
epistolar „ce rescrie Toate pânzele sus!, al lui CIUREZU-ARGETOAIA, Nero. Orgiile
Radu Tudoran” (Simion Bărbulescu). unui monstru, Târgu Mureş, Editura Mureş,
1999, 181 p. Roman istoric. Excesele sexuale
Alex Ştefănescu, RL, XXXII, 1999, 32, 4; ale împăratului Nero sunt puse în contrast cu
Simion Bărbulescu, CL, CXXXIII, 2000, 2, 38–
singura sa iubire, cea pentru Acteea, o sclavă
39.
greacă, eliberată şi convertită la creştinism.
D. G. B.
M. M.
CHIŞA Elisabeta, Sub semnul lui Chopin,
[Arad?], [1999?], 254 p. Roman de dragoste. CLISU Constantin, Mama nu e vinovată,
Cristi, farmacistă, văduvă în pragul vârstei a Iaşi, Junimea, 1999, 286 p. Cu o pref. de
treia, caută încă iubirea. Pasiunea pentru Virgil Cuţitaru. Romanul îndreptării unei
cardiologul Alin e sortită eşecului, din pricina erori judiciare. Într-un mic orăşel de
indeciziei bărbatului. Din fericire, în mod provincie din anii şaizeci ai sec. trecut se
miraculos şi salvator, apare universitarul descoperă o mare lipsă în gestiunea de la
Domi, iar viaţa cuplului poate reîncepe. C.E.C. Vinovată pare a fi casiera Maria
Însemnări jurnaliere cuminţi, de uz personal, Pascu, care este condamnată la moarte.
sunt redirecţionate, prin ordonare şi stilizare, Pedeapsa îi este apoi comutată în detenţie pe
spre romanesc, rezultatul fiind un corpus viaţă, deoarece Maria era însărcinată.
edulcorat, vulgarizator pe vaste suprafeţe. Doisprezece ani mai târziu, adevăratul
vinovat este descoperit şi Maria este
D. G. B.
eliberată. Amplă galerie de personaje,
CIOBANU Dragomir, Inocenţii, I–II, aparţinând celor mai diverse straturi sociale.
Timişoara, Mirton, 1999, 310 + 326 p. Cu o M. M.
prezentare de Marcel Tolcea pe coperta a
IV-a a vol. I şi II. Roman despre ravagiile COLTOFEANU Emil, Acord final, Bucureşti,
dictaturii în timpul „obsedantului deceniu”. Albatros, 1999, 259 p. Roman de dragoste.
Viaţa unui anume Dinu Bonaciu se doreşte o Acţiunea se petrece în zona metropolitană a
poveste exemplară despre destinul oamenilor Bucureştiului, după Revoluţia din 1989. Raul
de valoare în regimul comunist. Intenţii Moseliani, disk jockey la Radio Saturnalia, îşi
auctoriale limpezite exclusiv ideologic. înşală soţia, pe Antonia, cu Iulia Albu, iubita
M. M. profesorului şi scriitorului Savin Savin, amantă
365 CRÎNGULEANU Ion 1999
care apare în text sub numele de Costina. Savin CONSTANTINESCU-MĂRĂCINEANU Ion,

descoperă adulterul şi o ucide pe Iulia. Scriitură Amurgul cenuşiu v. Cuibul cu bibelouri,
schematică, pe măsura subiectului. 1996.
M. M. CORUŢ Pavel, Moartea zeilor străini,

Bucureşti, Editura Pavel Coruţ, 1999, 155 p.
COLŢEA Nestor-Corneliu, Limba iscoadei, Cu un avertisment şi o notă ale autorului.
Bucureşti, Eminescu, 1999, 236 p. Subintitulat Face parte din seria Octogonul în acţiune.
„roman”, ≈ este un text memorialistic cu Roman senzaţional.
caracter autobiografic. Conform unei informaţii
nesemnate, tipărită pe foaia de titlu, vol. „aduce D. G. B.
înaintea cititorului drama unui intelectual român
care nu a putut rămâne indiferent în faţa CORUŢ Pavel, Război în ceruri, Iaşi,
dezastrului comunist şi care, în acest fel, şi-a Canova, 1999, 156 p. Cu un avertisment al
atras o aspră pedeapsă – detenţia psihiatrică”. autorului. Roman science-fiction.
D. G. B. D. G. B.
COMNEA Victoria, Perfect distractiv, CRÎNGULEANU Ion, Mai vreau o dată!

Bucureşti, Eminescu, 1999, 181 p. „Carte a Roman de dragoste, Bucureşti, Editura
Uniunii Vatra Românească, 1999, 196 p. A
neuitării” (autoarea), romanul e mărturia unei
treia carte din seria Triunghiul Merbudei ce
datorii morale şi a unei chemări împlinite,
mai cuprinde romanele Urangutanii (1999) şi
rescriind povestea tristă a Claudiei Serafim,
Trimisul special al morţii (1999). Cu o introd.
inginer chimist, victimă a neaşezării destinului
de Florin Piersic, un moto din Decameronul
şi a vremurilor. Minţită, umilită, batjocorită de
şi o pref. de Vlad Scutelnicu. Roman erotic.
către un soţ tiranic şi meschin, Claudia moare,
Gândindu-se mereu la iubita sa, Maria
lăsând în urmă un copil şi probele infernului
Ţipătare, Camil Treihoţi o înşală cu tot ce-i
marital şi social prin care a trecut, după ce a
iese în cale. Scriitura plină de vervă şi multă
încredinţat benzii magnetice memoria acestui
(auto)ironie probează dimensiunea ludică a
calvar. Prieteni devotaţi (Rada Mara şi Liviu întreprinderii.
Delameea) vor reface „povestea de dragoste şi
moarte a Claudiei şi a lui Liviu, pe fundalul D. G. B.
unei epoci primejdioase şi dramatice, vremea
«lapidatorilor», care se prelungeşte şi în lumea CRÎNGULEANU Ion, Trimisul special al
«de după»” (Sultana Craia). De unde şi morţii. Roman poliţist de dragoste, Bucureşti,
conotaţia titlului: de vreme ce capitaliştii de Editura Uniunii Vatra Românească, 1999,
azi sunt comuniştii de ieri, aceiaşi lapidatori 130 p. A doua carte din seria Triunghiul
infami ce au substituit cuvântul perfid Merbudei ce mai cuprinde romanele
(„coşmarul, cabala, revanşa”, Geo Vasile) Urangutanii (1999) şi Mai vreau o dată!
pietrei contondente, e limpede că mileniul trei (1999). Cu o pref. de Mihu Conţescu.
nu va putea fi decât... „perfect distractiv”. Divertisment amuzant, plin de vervă.
D. G. B.
Simion Bărbulescu, LCF, s. nouă, 1999, 37, 16;
Geo Vasile, CNT, 2000, 8, 6; Sultana Craia, UC,
X, 2000, 2–3, 10. CRÎNGULEANU Ion, Urangutanii. Roman
de dragoste, Bucureşti, Editura Uniunii Vatra
D. G. B. Românească, 1999, 98 p. Deschide seria
1999 CUBLEŞAN Constantin 366
Triunghiul Merbudei ce mai cuprinde Conversaţie cu maşina de tăiat cuvinte, LTE,

romanele Trimisul special al morţii (1999) şi IX, 1999, 337–338, 8. Roman realist-burlesc,
Mai vreau o dată! (1999). Cu o pref. de „documentar-fantast” (N. Bârna), despre
Iordana Ureche. Eleonora, profesoară, Revoluţia română. În ianuarie 1989, spionul
eşuează în relaţia cu Avram şi încearcă o alta american Bernard Als Roxe e trimis în
alături de Hans. Niciunul dintre personaje nu- România pentru a pregăti debarcarea lui
şi găseşte însă liniştea. Un amuzament Ceauşescu. Aici, el intră în contact cu loja
prozastic facil, redactat cu talent. masonică a Trandafirului Tăcerii Depline,
proiectată şi condusă de generalul Timoftei
D. G. B.
Trandafir (poreclit Sublimul). Devenit un
apropiat al militarului, occidentalul va asista
CUBLEŞAN Constantin, Înainte şi după
la întreg scenariul conspirativ. Suma
revelion, ST, L, 1999, 5–6, 78–83, fragmente
„informaţiilor” acumulate formează substanţa
din romanul La ferestrele Europei.
propriu-zisă a cărţii şi, totodată, o frescă a
Constantin Trandafir, F, XXXIV, 1998, 10, 44– lumii româneşti din deceniul nouă al sec.
46. trecut. „Acumularea de grotesc, şarjarea în
hiperrealism şi (abe)raţia vomitivă de
D. G. B. insolitare nasc un tablou năucitor,
insuportabil” (Dan-Siviu Boerescu).
CUC Melania, Impozit pe dragoste, Târgo-
vişte, Macarie, 1999, 250 p. (Biblioteca de Boerescu, Păcatele, 78–80; Nicolae Bârna,
proză). Roman de dragoste. Narează imposibila CAI, 2000, 1, 14–19; Al. Ioanide, RL, XXXIII,
poveste de iubire dintre o învăţătoare româncă 2000, 11, 15.
şi fiul unui conte maghiar, în Ardealul anului D. G. B.
1917. „Respectând vorbirea neaoşă, autohtonă,
romanul are un plus de veridicitate şi farmec” DANCIU-PETNICEANU Nicolae, Vară
(Victoria Milescu). cu gloanţe în valea Sfârdinului, fragment din
romanul Nostalgie după Mihail, VRR, V,
Victoria Milescu, UC, X, 2000, 11–12, 18.
1999, 16–17, 9; 11.
D. G. B.
D. G. B.
CURTA Eugen, Penultimul Don Juan,

DANELIUC Mircea, Marilena şi câteva
f. l., Genesis, 1999, 224 p. Fragment: Penulti-
voluptăţi, Bucureşti, Univers, 1999, 399 p.
mul Don Juan, VTR, XXVII, 1998, 3, 6–11. Cu o prezentare de Dan C. Mihăilescu pe
„Grig şi Don Juan [...] sunt faţete ale coperta a IV-a a cărţii. Fragment: Hernie şi
aceluiaşi psiholog, pentru care femeia este o iubire, VR, XCIII, 1998, 9–10, 113–123. Pe
cunoştinţă fascinantă şi întâmplătoare în fundalul unei Românii postdecembriste terne,
acelaşi timp” (Nicoleta Ghinea). zguduită de revărsarea hoardelor minereşti –
trei Marilene – bunică, mamă şi fiică – par a
Nicoleta Ghinea, RL, XXXIII, 2000, 10, 6.
trăi vârstele unui acelaşi destin, pus sub
D. G. B. semnul sexualităţii implacabile. Citit „ca o
«istorie a sexualităţii», o istorie care începe
CUŞNARENCU George, Trandafirul Tăcerii încă în viaţa uterină şi nu se termină decât în
Depline, Bucureşti, Allfa, 1999, 515 p. Cu o moarte” (Mircea Cau), „seria Marilenelor lui
pref. de Dan-Silviu Boerescu. Fragment: Danieluc conţine, practic, toate vârstele şi
367 DINUŢ Titu 1999
mediile noastre de viaţă: satul irepresibil călătorie, VTR, XX, 1990, 226, 28. Roman
alterat, mahalaua colectivismului sordid, ştiinţifico-fantastic şi eseistic. Călătoria
snobimea nudistă de la Vama Veche, interstelară a unei nave cosmice, căutarea
putreziciunea funcţionărească, debusolarea altor lumi, saltul în viitor şi revenirea pe un
acneic-alcoolică a adolescenţilor post ’89 de Pământ unde civilizaţia se autodistrusese de
bani gata. [...] Un roman şocant, fără mult, hotărârea de a declanşa o nouă geneză
învingători, dar plin de savoare”. pe o altă planetă, în speranţa că acolo evoluţia
omenirii va avea alt curs, nu constituie decât
Mircea Cau, CAI, 2000, 2–3, 107–109.
cadrul epic minimal pentru întinsele meditaţii
D. G. B. etico-filosofice ale protagonistului, Victor
Wiener. Monologurile sau, mai rar,
DĂU Gheorghe, Moşia cu prăpastie, Lugoj, dialogurile acestuia (îndeosebi cu Maia,
Dacia Europa Nova, 1999, 266 p. Romanul iubita sa) ating şi uneori adâncesc teme
unui destin. Fiu de arendaşi ai moşiei precum: sensul propriei existenţe, dragostea,
Calodenilor, Petru Tupin devine, în urma comunicarea sau lipsa ei, condiţia
unor evenimente tragice, stăpânul acesteia, la intelectualului, destinul civilizaţiei moderne
care renunţă în favoarea ţăranilor din Cloşani, şi viitorul omului etc. În esenţă, o pledoarie
convins că pământurile trebuie să aparţină pentru respectarea vieţii şi reumanizarea
acelora care le muncesc. Începută în ajunul societăţii, deloc neobişnuită, de altfel, în
Primului Război Mondial, viaţa generosului literatura de anticipaţie.
proprietar se încheie şapte decenii mai târziu,
în aceleaşi locuri, după consumarea experienţei Liviu Comşa, AST, 2000, 2, 91; Stelian Stan,
AX, I, 2000, 1, 8; Miruna Mureşanu, UC, X, 2000,
închisorilor comuniste.
5, 8; Lucian Alecsa, CL, CXXXIV, 2000, 8, 44.
D. G. B.
I. M.
DELCEANU Dumitru Vasile, Zile

DINUŢ Titu, Comoara lui Tudor, Turnu-
bolovănoase, fragment din romanul Dulceaţa
Severin, Prier, 1999 (Colecţia A6). Roman
pelinului, MND, II, 1999, 2, 16–17.
istoric, „scris cu vădită participare afectivă la
I. M. dramele unor personaje care au făcut parte din
armata de panduri a lui Tudor. [...] Faptele
DIACONU Tudor, Marile serbări, Satu- istorice – preluate cu precădere din tradiţiile
Mare, Solstiţiu, 1999, 112 p. Încropită din folclorice – sunt întruchipate în imagini
fragmente disparate, prolixe şi vagi ele însele veridice ale epocii de după 1821, într-o limbă
peste măsură, în ciuda pitorescului de limbaj savuroasă, impregnată de regionalisme,
care încearcă să le anime, cartea este mai asemănătoare celei a lui Creangă şi
degrabă un pseudo-roman de moravuri despre Sadoveanu, presărată cu nenumărate proverbe
mica lume a unor instituţii culturale de şi zicători, întreţesute organic în imagini de
provincie din anii socialismului. frescă” (Simion Bărbulescu).
I. M. Emil Albişor, „Datina literară şi artistică”,

1999, 9 martie; Simion Bărbulescu, LCF, s. nouă,
DINGER Şerban, Preţul supravieţuirii. 2000, 2 februarie; Dumitru Dem. Ionaşcu,
Roman-eseu, Bucureşti, Occident, 1999, 240 „Radical”, 2000, 10 martie.
p. Pref. de Laura Pană. Fragment: Strania I. M.
1999 DOBOŞ Dan N. 368
DOBOŞ Dan N., Elefantul în bostănărie, scriitoare, şi Vică, profesor de filosofie)

Iaşi, Media-Tech, 1999, 293 p. Roman de constituie nu atât tema, cât impulsul unui
dragoste. Adolescenţii Mircea şi Ilinca neliniştit exerciţiu de autoexprimare. Voindu-se
descoperă conflictul dintre sentiment şi spontan şi nonconformist, acest exerciţiu, cu
senzualitate în România post-comunistă. spectacolul fragmentarismului său exacerbat,
cu puzderia notaţiilor sale rapide şi sincopate,
M. M.
duse adesea până la totala pulverizare a
frazei, lasă impresia unui tensionat, dar
DOMAN Dumitru Augustin, Sfârşitul
capricios joc ficţional.
epocii cartofilor, Piteşti, Calende, 1999, 85 p.
Roman realist cu accente de satiră socială. Tudorel Urian, CVT, s. nouă, V, 1999, 1, 7;
Lumea măruntă a unui depozit de cartofi de Radu Voinescu, Lecţia de anatomopatologie a ~,
la marginea Bucureştiului este văzută de LCF, s. nouă, 2000, 7, 11; Carmen Neamţu,
autor ca o replică în mic a României ARCA, XI, 2000, 4–5–6, 180–182; Urian, Proza,
socialiste ajunse în faza ultimă a decăderii 182–184.
sale. Depozitul este „România lui nea Nelu”, I. M.
şeful său, şi întruchipează, caricatural, toate
proastele năravuri încurajate şi întreţinute de DRĂGAN Daniel, Stăpânii lumii, Braşov,
sistemul totalitar al „României lui nea Nicu”. Arania, 1999, 170 p. Roman de epocă despre
Minciuna, delaţiunea, hoţia, vulgaritatea, frământata perioadă imediat următoare celui
zeflemeaua duplicitară, promiscuitatea sunt de-Al Doilea Război Mondial. Confuzia
şfichiuite fără cruţare, dar nu la modul politică, deruta elitelor, haosul social, lupta
moralist, ci apelând din plin la puterea pe faţă şi în ascuns pentru putere sau
revelatorie a observaţiei concrete. Voind să supravieţuire străbat, cu real dramatism, o
ducă până la capăt analogia, finalul rămâne naraţiune îndeajuns de ramificată, dar care se
totuşi mai puţin verosimil. Nea Nelu, aparent întoarce mereu la biografia unui personaj
cumsecadele tiran al locului, meşter în toate tipic, Ion Pricop, zis Vaniuşca. Militant
tacticile de adaptare, corupt şi corupător bolşevic venit în ţară odată cu trupele
totodată, este ucis, în ziua de 22 decembrie sovietice, el ucisese, pe front, un soldat
1989, de lucrătorii care până atunci îl român şi trecuse la inamic cu nişte hărţi
slugăriseră cu neruşinare. militare. Ca să şteargă urmele acestor
nelegiuiri, pune la cale un alt asasinat, dar în
I.[oana] P.[ele], F, XXXV, 1999, 7–8, 181– curând totul se întoarce împotriva sa. Cel ce
182; Ion Roşioru, CL, CXXXIII, 2000, 1, 40; se vedea deja printre capii noii stăpâniri
Nicolae Oprea, CAL, 2000, 1–2, 4; Ştefan Ion
cunoaşte pe propria-i piele ironia istoriei. Din
Ghilimescu, LTL, I, 2000, 3, 9–10; Victoria
călău devine victimă. Urmărit, arestat,
Milescu, UC, X, 2000, 7, 9.
torturat, nu scapă cu viaţă decât făcând un
I. M. nou pact cu regimul, pe care, după un curs
special de activişti conspirativi, îl va sluji mai
DRAGHINCESCU Rodica, Craun, Piteşti, abitir decât înainte. Dintr-un scurt Epilog
Paralela 45, 1999, 158 p. (Colecţia 80. aflăm că va ajunge până în poziţia de
Proza). Fragmente: Huiduieli şi interjecţii ministru şi că, într-un târziu, acuzat de
camuflate, VR, XCIV, 1999, 5–6, 148–151; subminarea economiei socialiste, îşi va găsi
Iubi, ARCA, X, 1999, 4–5–6, 80–84. Roman sfârşitul în temniţa de la Aiud. Puternic
manierist, non-narativ, în care sinuoasa reliefată, imaginea activistului de primă
relaţie a unui cuplu de intelectuali (Zorika, generaţie, dur, cinic, egoist, trădător din fire,
criminal la o adică, reprezintă o reuşită sigură ' DUMITRIU Petru, Iubiri unice, tr. de
a romanului, care convinge, în plus, prin buna Henri Zalis, fragment din romanul cu acelaşi
reconstituire a atmosferei de epocă. titlu, AZI, supl. cultural din 10 mai, 1999, 100,
5. (În lb. franceză: Les Amours singulières,
Ion Itu, „Gazeta de Transilvania”, s. nouă, 1999, Lausanne, L’Âge d’Homme, 1990).
2841, 5; Mona Mamulea, „Gazeta de Transilvania”,
s. nouă, 1999, 2841, 5; Simion Bărbulescu, De la I. M.
poezie la roman, LCF, s. nouă, 2000, 8, 16.
DUMITRIU Petru, Vârsta de aur sau
I. M.
Dulceaţa vieţii. Memoriile lui Totò Istrati,
DUDA Virgil, Viaţă cu efect întârziat, Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, 1999,
Bucureşti, Hasefer, 1999, 285 p. Confesiune 204 p. (Scrinul negru). Text îngr. şi pref. de
autobiografică, romanul vorbeşte despre Ion Vartic. Face parte din proiectul unui mare
adânca depresie prin care a trecut autorul în ciclu epic intitulat Colecţie de Biografii,
1991, la trei ani după emigrarea în Israel, Autobiografii şi Memorii contemporane, care
momentul de cumpănă fiind un prilej pentru o mai cuprinde romanele Proprietatea şi
nouă scrutare de sine, pentru o revedere a posesiunea (1991) şi Incognito (1993),
propriei biografii şi pentru alcătuirea unui alături de o serie de proze scurte. Roman
complex portret lăuntric. Descrierea, trist- ironic şi de moravuri. În trei din cele patru
autoironică, a stării maladive şi povestirea cap. ale sale, naratorul-memorialist este Totò
exasperantei aventuri medicale pe care a Istrati, personaj care, bravându-şi indiferenţa
declanşat-o se combină narativ cu relatarea şi cinismul estet, se consideră un simbol al
unei scurte călătorii în România şi a unui decadenţei burghezo-balcanico-bucureştene din
nostalgic sejur la Paris, dar şi cu o seamă de perioada interbelică. Amoralitatea sa răzbate
întoarceri în trecut. Episodul central, evocat din istorisirea secvenţială, anecdotică, a
pe larg, aproape ca un roman în roman, este propriei vieţi, de-a lungul căreia îl vedem,
cel petrecut în urmă cu treizeci de ani la Baia- mai întâi, ca licean în orăşelul N., apoi ca fals
Mare, unde scriitorul se îndrăgostise de Ema, student la Paris, şi, în sfârşit, ca angajat mai
femeia ce părea sortită să-i devină soţie. mult de formă, dar bine plătit, al unei bănci
Totul s-a terminat însă violent şi tragic. Iar din Bucureşti. În toate aceste ipostaze,
visul din cap. final apare ca un ultim ecou, principala sa plăcere este de a-şi exersa
simbolic şi poate vindecător, al suferinţei maliţia, de a le juca feste celor din jur, de
generate de acea întâmplare din tinereţe. a-i domina cu inteligenţa sa diabolică.
Dominată de nevoia clarificării existenţiale Victime îi sunt, între alţii, Săvel Plăvănescu,
într-un moment de impas, cartea nu rămâne împătimit jucător la ruletă, morfinomanul
totuşi pur confesivă, cuprinzând, între altele, Bébe Longhin, distrus de greaua-i stenahorie,
o reflecţie asupra „profesiunii de romancier”, neastâmpăratul amorez Gigel Leonte şi
dar şi pătrunzătoare observaţii despre exil şi renumitul scriitor Zenon Botezat. Ultimul, în
despre societatea românească post-comunistă. a cărui figură poate fi identificat cu uşurinţă
Camil Petrescu, este ridiculizat de
***, RL, XXXII, 1999, 12, 4; Daniel Cristea- mefistofelicul Totò printr-o sinistră farsă
Enache, CAI, 2000, 1, 19–22; Gabriela Adameşteanu, sentimentală. Impunând prin epica inventivă
Întoarcere izbăvită, DOI, X, 1999, 36, 15; Oana şi prin impecabila artă a portretului succint,
Soare, ALA, IX, 2000, 518, 6. V. şi D. C. R. R., romanul vădeşte, în plus, o însuşire mai puţin
Catedrala, 1969. cunoscută a autorului, aceea de sclipitor
I. M. ironist.
1999 EGLI Irina 370
Alex Ştefănescu, RL, XXXII, 1999, 42, 4; câteva ample fragmente rămase în ms.
Vasile Spiridon, ATN, XXXVII, 2000, 4, 12. abandonat în 1941 au multe din calităţile
V. şi D. C. R. R., Bijuterii de familie, 1949. prozei lui ~, inclusiv puterea de a crea
I. M. personaje vii şi totodată enigmatice. Aşa sunt,
aici, tânărul muzician Paul Anicet, legat
EGLI Irina, Sânge amestecat, Constanţa, Ex printr-o relaţie aproape mistică de Ştefania,
Ponto, 1999, 279 p. Roman pasional cu un Tuliu, un intelectual fără ocupaţie, dar atras
subiect mai puţin obişnuit: relaţia incestuoasă de filosofie şi ezoterism (asistă, de pildă, la o
dintre un tată şi o fiică. Tatăl este Alexandru prelegere a lui Nae Ionescu, memorabil
Bena, medic, iar fiica, Anda, o tânără pe cale descrisă), moşierul Mac, a cărui amară
să studieze şi ea medicina. Iubirea lor, trăită deziluzie amoroasă capătă o puternică
ca o fatalitate, nu ia sfârşit decât odată cu expresie simbolică, Ionică Sion, pitoresc „crai
moartea bărbatului, otrăvit într-o scenă ce se de Curtea-Veche” ce ascunde şi el o dramă
voia, aparent, o sinucidere în doi. Până la existenţială. Închegate, chiar dacă nu pe
deznodământ, pasiunea avusese însă efecte deplin finisate, cap. care aduc, rând pe rând,
devastatoare, ducând la distrugerea familiei şi în scenă aceste personaje anunţă mai degrabă
chiar la o crimă săvârşită de protagonişti Noaptea de Sânziene (1991) decât ceea ce se
pentru a scăpa de un intrus. Alături de voia a fi un roman-frescă de tipul Război şi
aceasta, centrală, şi legate sau nu de ea, pace, cum mărturiseşte ~ în jurnalul său.
romanul cuprinde o seamă de alte istorii
Mircea Handoca, Un roman inedit de ~, JL, s.
amoroase, cu o coloratură fie psihologică
nouă, IX, 1998, 9–10, 10; Nicolae Florescu,
(scrisorile Ioanei, actriţă şi amantă a lui „Ştefania“ şi provocările ei, JL, s. nouă, IX, 1998,
Alexandru), fie boem-tragică (soarta 9–10, 13; Mircea Handoca, Postfaţă, JL, s. nouă,
straniului poet Ahoe), fie patetică sau IX, 1998, 19–20, 7–9; Gheorghe Glodeanu, Un
senzaţională (povestirile bătrânei mătuşi roman inedit de ~, JL, s. nouă, X, 1999, 11–14, 13;
Sonia). Lor li se adaugă o puzderie de mini- Teodor Vârgolici, ALA, VIII, 1999, 479, 4. V.
naraţiuni care, prin exces, ajung să estompeze şi D. C. R. R., Isabel şi apele diavolului, 1931.
chiar cele mai bune momente ale cărţii,
I. M.
acelea în care se apropie de realismul magic.
Ion Roşioru, TMS, s. nouă, V, 2000, 2, 7; ENĂŞOAIE Victor, Obsesia apei, Bacău,
Simion Bărbulescu, Din perspectiva opţiunii Plumb, 1999, 455 p. Cu o pref. de Vlad
luciferice..., LCF, s. nouă, 1999, 39, 16. Sorianu. Roman autobiografic. Victor Ene,
alter ego al autorului şi eroul principal al
I. M.
romanului, prezintă saga propriei familii, de
ELIADE Mircea, Viaţă nouă, Bucureşti, la bunici, ţărani săraci care părăsesc satul la
Jurnalul Literar, 1999, 225 p. (Folio, 5). Ed. sfârşitul sec. al XIX-lea pentru a se stabili la
îngr., notă introd. şi postf. de Mircea Bacău, până la nepotul ajuns activist de partid
Handoca. Cuprinde şi un jurnal al romanului. şi devenit incomod, pentru că doreşte să
Apărut în f. rev. JL, s. nouă, IX, 1998, nr. 9– aducă în patrie rămăşiţele pământeşti ale lui
10 – nr. 19–20. Fragment: Ştefania, UVR, George Enescu. Spaţiul epic se construieşte
XLIX, 1939, 1, 3; 10. Proiect de roman prin sub semnul metaforic al apei. Aproape de
care autorul intenţiona să continue ciclul „vărsarea în nesfărşit”, oamenii ar vrea să îşi
alcătuit din Întoarcerea din rai (1934) şi recunoască şi să îşi justifice „albia”. Pe
Huliganii (1935). Fără a forma un întreg, cele alocuri, pagini de un patetism excesiv, în care
371 FADEI Lydia 1999
naratorul deplânge ingratitudinea propriului moarte, până la o reîncarnare absolută, poate

destin. repetabilă, într-o singură entitate contopită cu
Divinitatea” (Alexandrina Giugaru).
Ioan Lazăr, ATN, XXXVI, 1999, 9, 5.
Alexandrina Giugaru, AZI, supl. cultural din 11
M. M.
octombrie, 1999, 17, 5.
ERETESCU Constantin, În căutarea I. M.

Alexandrei, Bucureşti, Cartea Românească,
1999, 432 p. Fragment: ≈, RL, XXXI, 1998, 2, FADEI Lydia, Misterele străvechiului castel,
14–15. Roman al exilului din perioada Bucureşti, Corint, 1999, 160 p. Roman de
totalitară. Martin Husar, eroul principal al aventuri pentru tineret. Urzită în jurul motivului
romanului, părăseşte ilegal România, stabilin- convenţional al căutării unei comori, naraţiunea,
du-se la New York, unde trăieşte o poveste de vioaie, inventivă, dar şi cu destule inadvertenţe
dragoste cu portoricana Madeleine, femeie şi naivităţi, îşi poartă eroii adolescenţi (în frunte
fascinantă şi senzuală. Apoi revine în ţară, în cu sentimentala Aurica şi îndrăzneaţa Sanda)
ultimii ani ai dictaturii ceauşiste, pentru a de-a lungul unor peripeţii care leagă simbolic,
participa la parastasul mamei sale, Alexandra, precum într-un basm, prezentul vacanţei
asasinată, din motive politice, cu şapte ani în petrecute la munte, în preajma unui vechi castel,
urmă. Cele şapte zile pe care Martin le petrece cu trecutul îndepărtat, readus la viaţă prin magia
în ţară capată valoarea unui traseu iniţiatic, care unei călătorii în timp.
duce la maturizarea sa psihologică şi politică.
Într-o simetrie semnificativă din punct de I. M.
vedere politic, dincolo de Ocean, Madeleine „se
sinucide”, probabil cu ajutorul unor agenţi FADEI Lydia, Reîncarnarea iubirii, Bucureşti,
secreţi americani, fiind bănuită că ar fi făcut Niculescu, 1999, 223 p. Roman de dragoste
parte dintr-o mişcare portoricană de cu implicaţii metafizice. Istoria zbuciumatei
independenţă. Impresionează construcţia echili- legături pasionale dintre Alexandru Mitroiu
brată a naraţiunii şi utilizarea unor formule şi Laura este refăcută cu prilejul reîntâlnirii
epice folclorice. După Mircea Anghelescu, lor neaşteptate, după ani, în spitalul unde ea
acest roman face din ~ „unul dintre romancierii este doctoriţă şi unde el, renumit specialist
noştri de primă linie”. în biologie medicală, este adus ca victimă a
unui accident de maşină. Înainte să moară,
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe bărbatul încearcă să se explice, iar Laura,
anul 1999. naratoarea, deapănă din nou, printr-o serie
de flashback-uri, firul sinuos al trecutului lor
Mircea Anghelescu, RL, XXXII, 1999, 27, 6.
comun. Alcătuită şi din momente romantice,
M. M. dar mai ales din neînţelegeri conjugale,
trădări, gelozie, despărţiri ce par definitive
FADEI Lydia, Drumuri spre fericire, şi regăsiri fulgerătoare, relaţia celor doi
Bucureşti, Niculescu, 1999. Potrivit unei apare ca o fatalitate, personajul însuşi
comentatoare, ideea cărţii ar fi că „spiritul se interpretând-o prin teoria reîncarnării, la
înnobilează, se purifică şi atinge veşnicia care ajunge în urma unor vise premonitorii
trecând prin mai multe etape de împerechere cu şi a unor experienţe parapsihologice. Ideea
un alt spirit geamăn, atingând perfecţiunea că totul nu a fost decât efectul karmic al
printr-o iubire din ce în ce mai pură, dincolo de unei iubiri vinovate dintr-un alt ciclu
1999 FANTO Rosita G. 372
existenţial rămâne totuşi, aici, ostentativă, toate acestea se împletesc într-o naraţiune ce
naraţiunea frizând adesea senzaţionalul. face multe concesii literaturii de consum.
I. M. Adrian-Nicolae Popescu, FMI, LII, 1999, 10, 38.
' FANTO Rosita G., Biograful şi doamna I. M.

cărţilor de joc, tr. de Irina Horea, Bucureşti,
Editura Fundaţiei Culturale Române, 1999, FILIP Gheorghe, Cercul de frig, fragment
350 p. (Biblioteca memoriei). Cuvânt înainte din romanul cu acelaşi titlu, MND, II, 1999, 2,
13–14.
de Augustin Buzura, note de Irina Horea. (În
lb. engleză: Lady of the Cards, ms.). Roman I. M.
autobiografic. Îmbinând istorisirea nemijlocită
cu fragmentele de jurnal şi de corespondenţă FILIP Gheorghe, Directorul de imagine,
comentată, autoarea (în roman Carmina de [Alexandria], Teleormanul liber, 1999, 243 p.
Montecard) se opreşte asupra unui cap. Fragment: ≈, MND, I, 1998, 1, 24–26. Roman
distinct al vieţii sale atât de pline: acela al de observaţie socială, pe alocuri satiric
prieteniei târzii cu Richard Ellmann, (semnificative, în acest sens, se dovedesc
renumitul biograf al lui Joyce şi Wilde. antroponimele cu iz caragialian). Protagonistul
Povestea legăturii lor complexe, întemeiate pe Garabet, profesor de literatură, devenit director
afinităţi intelectuale şi afective, este depănată de de campanie şi de imagine al unui viitor primar,
~ cu verva, cu fantezia şi cu umorul tandru al ajunge martorul şi uneori complicele ipocriziei
unei „extravertite sclipitoare”, capabilă să facă şi al corupţiei diverşilor carierişti politici din
din momentele faste (întâlniri academice, perioada postdecembristă.
mondene sau familiale la Monte Carlo, la New
York sau la Oxford, colaborarea la insolitele Gheorghe Stroe, MND, II, 1999, 1, 7–8; Alex
Cărţi de joc Oscar Wilde), dar şi din cele Buzoianu, FMI, LII, 1999, 10, 38.
nefericite (perioada bolii fatale a profesorului), L. Pv.
prilejuri ale unei apropieri lucide şi totuşi calde
de celălalt. FOLEA Vasile, Destin şi putere, I. Jocul
destinului, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de
I. M.
Ştiinţă, 1999, 368 p.; II. Jocul puterii,
FAUR Sanda, Păcatul de a fi frumoasă. După Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000,
o povestire a doamnei A. I., Bucureşti, Scriptum 343 p. Vol. I cu o pref. de Aurel Câmpeanu.
2000, 1999, 478 p. Cu un cuvânt înainte al Roman social. Analizează precaritatea
autoarei. Pornind de la o biografie reală, aceea a raporturilor sociale şi a condiţiei umane în
„doamnei A. I.”, ~ o romanţează, prefăcând-o în perioada comunismului. Gheorghe Moldovan,
povestea Alexandrei Deneş, o tânără care, în un ţăran cu o puternică personalitate, se opune
Bucureştiul anilor ’70, practică meseria de vehement colectivizării şi sistemului totalitar, pe
manechin la o casă de modă. Tribulaţiile ei care le cunoscuse în timpul campaniei din
profesionale şi familiale, mai întâi în ţară, apoi Rusia, în cel de-Al Doilea Război Mondial. Fiul
în Italia, unde pleacă definitiv, despărţirea de său, Pavel, se revoltă împotriva autorităţii
soţul indiferent, grija pentru cei doi copii, lupta parentale şi părăseşte satul, devenind un
pentru a răzbate în lumea modei şi publicităţii, ambiţios activist de partid. Impresionanta
nenumăratele mondenităţi, şirul de amoruri în galerie de personaje, de la politrucul arivist
care pasiunea se amestecă mereu cu interesul, până la intelectualul idealist sau la ţăranul
victimă a colectivizării, nu asigură, însă, Florin Pâtea, TR, s. nouă, XI, 1999, 29–32, 8–
romanului mai mult decât „un loc onest” în 9; Cornel Robu, Interviu cu Horia Nicola Ursu,
tradiţia „eticismului ardelenesc”. TR, s. nouă, XI, 1999, 29–32, 5–6.
I. M.
Gheorghe Mocuţa, ARCA, XI, 2000, 1–2–3,
125–127; Gheorghe Mocuţa, VR, XCV, 2000, 12,
132–133.
GAGIU Anton, Bariere, Bucureşti, E. M.,
1999, 163 p. Cu un cuvânt înainte de Constantin
M. M. Novac. Realist în esenţă, dar cu alunecări în
senzaţional, romanul îl are ca protagonist pe
FOTACHE Mihai, Domnul de rouă, Craiova, Bogdan Vrânceanu, un tânăr locotenent de
Fundaţia Eugeniu Carada, 1999, 202 p. grăniceri care îşi începe cariera într-o unitate de
Roman de dragoste, a cărui acţiune se petrece la malul mării, pe timpul comunismului.
pe tulburatul fundal politic şi social al Entuziast al profesiei, zelos în misiuni, dar
României anilor ’90. Un scenariu erotic cumsecade cu subordonaţii, el avansează
extraconjugal îi are ca protagonişti pe Ela ierarhic în pofida unor hopuri neprevăzute,
Calupu, universitară, şi pe Mihai Fonta, inclusiv a micilor drame de conştiinţă pricinuite
romancier şi jurnalist. Ela povesteşte unui alt de descoperirea unor transfugi. În paralel cu
personaj, Nic, despre diabolicul ei socru, devenirea profesională a eroului sunt urmărite
Calupu (un ticălos primitiv, produs al şcolii diversele sale poveşti de dragoste, denaturate
KGB de la Moscova), precum şi despre însă, narativ, de tonul idealizant şi de limbajul
amantul ei, Mihai Fonta, autorul unui roman adesea emfatic, intelectualizat fără rost.
purtând acelaşi titlu cu cel de faţă, numit ca
I. M.
atare în text. Inserţii constituite din
interviurile unor personaje reale (Ana
GĂLĂŢANU Mihail, Meşterii de clopote,
Blandiana, de exemplu), publ. în presa
Bucureşti – Petroşani, Panorama – Matinal,
vremii, ori difuzate pe diverse canale de radio
1999, 142 p. Roman de tip iniţiatic. Căutarea
sau televiziune, numite explicit, fac din a
legendarului atelier de turnat clopote îngropat
doua parte a romanului mai degrabă un
în incinta unei fabrici dintr-un oraş dunărean
reportaj cultural, politic şi social decât o
devine pentru protagonistul ei, muncitorul
ficţiune narativă. Discursul confesiv la
Sotir, o aventură spirituală acaparantă.
persoana întâi alternează cu observaţia
Săpăturile sale, descoperirea atelierului,
realist-pihologică la persoana a treia. Ambele
încercarea de a turna un clopot, jertfa finală
formule discursive sunt inundate de clişee
pentru împlinirea acestei opere capătă un
sentimentale, precum şi de o paremiologie
sens hermetico-religios (este invocată, aici,
ad-hoc, venită din fondul unei îndoielnice
o întreagă tradiţie ezoterică: Hermes
„înţelepciuni colective”. Trismegistos, Kabbala, Paracelsus etc.). Prea
divagant şi fragmentar pentru a fi cu adevărat
***, BNR, XLIX, 2000, 11, 79.
o parabolă a iniţierii, romanul se distinge
L. Pv. întâi de toate prin însuşirile sale poematice.
Alex Ştefănescu, RL, XXXII, 1999, 40, 4.

FOTACHE Mihai, Îngerii blestemaţi v.
Îngeri şi demoni, 1995. I. M.
FRANTZ Ona, Sfâşierea, Cluj-Napoca, Dacia, GÂRNEAŢĂ Domnica, Mătuşa Rada,

1999, 391 p. (Imago). Roman science-finction. Bucureşti, Crist-1, 1999, 191 p. Pe jumătate
1999 GHEORGHE Adrian 374
realist, pe jumătate fantezist, romanul se ales între fidelitatea faţă de soţul ei, Liviu,
sprijină aproape exclusiv pe insolitul figurii ofiţer de marină, şi iubirea pentru medicul
centrale, mătuşa Rada, o ţărancă-vrăjitoare Vlad, amant, pe vremuri, şi al primei soţii a
dintr-un sat moldovean. Năstruşnică, şireată, ofiţerului. Opţiunea vine doar la sfârşit, când,
ironic-sfătoasă, cu o minte „ca sfârleaza”, ea după sinuciderea soţului, femeia se alătură
se bucură de o clientelă felurită, în rândurile iubitului, deşi acesta rămăsese între timp
căreia i-a mers vestea până departe, la infirm în urma unui accident de maşină.
Bucureşti. Acestei clientele, ce compune un
I. M.
pestriţ tablou al pasiunilor şi viciilor
omeneşti, Rada îi vinde însă mai mult
' GHEORGHIU Constantin Virgil,
speranţe, când nu încearcă pur şi simplu să-i
Schimb de politeţuri între un gangster şi un
insufle o morală mai de preţ decât ghicitul şi
poliţist, fragment din romanul Perahim, LTE,
vrăjile ei. Amestecul paradoxal de moralitate
IX, 1999, 335, 8–9. Text ales şi stabilit de
hâtră şi de viclenie interesată îi dau
Fănuş Băileşteanu din ms. în lb. română.
personajului un aer pitoresc care, sporit şi de
limbajul neaoş, foarte expresiv, se răsfrânge Perahim – Rendez-vous à l’infini, tr. de
asupra întregului roman. Livia Lamoure, Paris, Plon, 1961; Perahim,
I. M. tr. de António Fernandes, Lisabona, Bertrand,
1962; Gangster Maximilian Perahim, tr. de
GHEORGHE Adrian, Sergent în legiunea Hansjürgen Wille şi Barbara Klau, Köln,
stricnină, Bucureşti, Cartea Românească, Bachem, 1963.
1999, 201 p. (Debut). Realist şi ironic
F.[ănuş] B.[ăileşteanu], ~ şi romanul său ≈,
totodată, romanul evocă experienţa de soldat
LTE, IX, 1999, 335, 9.
a personajului principal, tânărul Gregor, care,
în ciuda adaptării lui aparente, răspunde I. M.
durităţii cotidiene a mediului militar cu o
sfidare lăuntrică pe măsură. Scenele obişnuite GHEŢIE Ion, Încotro?, Iaşi, Institutul
ale vieţii cazone (aplicaţii, trageri, alarme, European, 1999, 242 p. (Inorog). Roman al
munci şi misiuni de tot felul, dar şi escapade unei crize existenţiale cu rădăcini
erotice) sunt descrise cu nerv, în notaţii când psihologice, dar şi social-istorice. Cel ce o
naturalist-cinice, când metaforic-sarcastice, străbate este personajul principal, Dimitrie
din care se compun, de altfel, şi portretele Cantemir (poreclit Secundus), un tânăr
numeroaselor personaje. intelectual moldovean născut în 1910. Rămas
orfan de timpuriu şi crescut de un unchi în
***, MOZ, II, 1999, 8–9, 29. singurătatea moşiei sale de la Lespezi, el îşi
descoperă curând înclinaţia pentru filosofie
I. M.
şi, după studii în Germania, ajunge
GHEORGHE-LIMANU Ioana, Vioara conferenţiar la Universitatea din Bucureşti.
uitată pe ţărm, Bucureşti, Amurg Un eşec sentimental şi ameninţările
Sentimental, 1999, 140 p. Pref. de Marcel legionarilor, care încearcă să-l atragă de
Crihană. Roman sentimental şi melodramatic. partea lor, îi provoacă o adâncă derută
Însăilată, telenovelistic, mai mult prin morală. Firea sa abulică, de ins naiv şi lucid
juxtapunerea unor scene confesive, intriga se totodată, îl împinge la o cruntă izolare. Fobia
naşte de fapt din dilema personajului central, sa paranoică se transformă apoi într-o
Samira, o femeie de patruzeci de ani ce are de nebunie de care se va lecui, miraculos, abia
375 GRANT Roberto R. 1999
după un an petrecut într-un sanatoriu. Expusă jurnal intim, cartea este mărturia conştiinţei
cu fermecătoare fluenţă, dar şi cu o detaşare frământate, revoltate a protagonistului-narator.
narativă ce îi dă aerul unui studiu de caz, Proaspăt absolvent al liceului din Făgăraş,
drama eroului nu e adâncită prea mult nici în respins la admiterea la facultate, acesta se
sensul ei psihologic şi nici în acela istorico- angajează într-un sat din judeţul Braşov, în
simbolic, sugerat de viziunea sumbră a unei anul 1953, ca instructor de pioneri. Alcătuit
lumi cucerite de barbarii numiţi „maurovlahi”. din rememorări, evocări, documente biografice,
portrete, precum şi din consideraţii de ordin
Liviu Grăsoiu, De la o carte la alta, LCF, s. politic, moral, literar, romanul este expresia
nouă, 1999, 37, 11; 2000, 2, 4.
subiectivităţii ce se autoanalizează, sub
I. M. multiple faţete, prin prisma relaţiilor cu sine
şi cu epoca. Discursul este fragmentat,
GHIBU Bogdan, Paravanul. Roman poliţist, abrupt, eliptic, nervos, saturat de construcţii
Craiova, Scrisul Românesc, 1999, 307 p. lingvistice inedite, realizat prin alternanţa
Roman poliţist. dialogului cu monologul interior şi cu stilul
indirect liber.
I. M.
Tatiana Slama-Cazacu, VR, XCV, 2000, 3–4,
GOANŢĂ Ştefan, Popescu E. Napoleon, I, 42–51. V. şi Din calidor, 1990.
Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1999,
M. W.
260 p.; II, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă,
2000, 268 p. (Colecţia DA). Roman rea-
GRANT Roberto R. [Voicu BUGARIU],
list-psihologic, cu elemente de lirism narativ
Animalul de beton, Cluj-Napoca, Dacia, 1999,
care relativizează verosimilitatea tramei
230 p. Cu o postf. de Radu Pavel Gheo. Roman
epice. Construcţia caracterologică dobândeşte
fantastico-alegoric, „gândit ca un exerciţiu bazat
uneori un plus de credibilitate prin umorul şi
pe scrierile lui Stephen King”, după mărturia
poeticitatea perspectivei. Combinaţia de umor
autorului. Conceput iniţial din secvenţe epice
şi de lirism al vocii narative face însă prea
disparate, ce surprind un peisaj uman extrem de
adesea ca acţiunea, plasată în deceniul cinci
variat, de la personalităţi politice la cerşetori şi
al sec. XX, să fie ambiguizată şi chiar
tineri satanişti, eposul gravitează în jurul
obscurizată.
zvonului legat de un posibil cutremur,
L. Pv. preconizat a avea loc în ziua eclipsei de soare
din 1999. În chip inexplicabil, „iminenta”
GOMA Paul, Roman intim, Bucureşti, Allfa, catastrofă debutează cu o defecţiune a metroului
1999, 361 p. Cu un interviu realizat de bucureştean, ce atrage o apocaliptică şi derizorie
Dan-Silviu Boerescu, o notă biobibliografică reacţie în lanţ. Cutremure neînregistrate de
şi o notă a autorului. Fragmente: ≈, VTR, seismografe, declanşate de forţe necunoscute,
XXI, 1991, 249, 8; ≈, ST, XLIII, 1992, 1, 7– provoacă surparea tunelurilor subterane,
9; ≈, VTR, XXII, 1992, 255, 7; ≈, CAL, spargerea conductelor de apă, iar, în cele din
1992, 1, 16–17; 5, 14–16; ≈, VR, XCIII, urmă, moartea, la fel de misterioasă, a
1998, 9–10, 107–111. Roman autobiografic, călătorilor şi prăbuşirea întregului oraş. Finalul
ultimul din ciclul ce cuprinde vol.: Din deschis, insolit, realizat într-un dublu registru,
calidor (1990), Arta refugii (1991), Astra fantastic şi alegoric, dezvăluie parţial bivalenţa
(1992) şi Sabina (1991). Concepută prin semnificaţiilor. Este vorba fie de un joc virtual
alternanţa secvenţelor romaneşti cu pasaje de conceput de primul ministru, fie de o parabolă a
1999 GRĂMESCU Haralambie 376
forţelor obscure ale subconştientului colectiv, Alexandru Negulescu şi ai soţiei sale, Daniela.
capabile de a acţiona asupra materiei. În ambele Exilul este privit ca alternativă la o existenţă
cazuri, romanul reprezintă o interogaţie extrem marginalizată, mediocră, în mediul rural din
de bine realizată asupra conceptului de realitate. vremea dictaturii comuniste. Constituită din
„Este o carte scrisă cu o mână de profesionist aventurile protagoniştilor, începând cu
şi care se citeşte dintr-o răsuflare” (Radu momentul trecerii ilegale a graniţei şi cu
Pavel Gheo). intrarea într-un lagăr de refugiaţi, naraţiunea
culminează cu dificila împlinire socială şi
Cornel Robu, Un cutremur politic ar fi mult profesională din final. Romanul, limpede şi
mai înspăimântător decât unul geologic, TR, s.
unitar sub raport narativ, reprezintă „un
nouă, XI, 1999, 29–32, 3–4.
adevărat elogiu adus puterii omului de a se
M. W. schimba, de a se reconstrui” (Ilie Traian).
GRĂMESCU Haralambie, Găini şi şobo- Ilie Traian, CROR, XI, 1999, 4, 22.
lani, fragment din romanul omonim, MOZ, II, M. W.
1999, 8–9, 13.
M. W. HERESCU N.[icolae] I., Agonie fără
moarte, II, v. Agonie fără moarte, I, 1998.
GRECU Mihai, Apostolii mileniului III,
fragment din romanul omonim, ALB, 1999, HORJ Viorel, Calul troian, Oradea, Abaddaba,
3–6, 16–17. 1999, 329 p. Roman realist cu temă politică.
Evocă, într-o manieră autenticistă, dar
M. W. precară din punct de vedere artistic, formarea
ideologică, la o şcoală de partid, a ţăranului
GRIGORAŞ Georgian Neculai, Ioana, Petrea Cheţului, în primii ani de comunism.
Bucureşti, Naţional, 1999, 155 p. Cu o pref. Ideea finală a cărţii, redată lapidar, în
de Valeriu Râpeanu. Roman confesiv, contextul unui material epic extrem de diluat,
sentimental, ce evocă, prin rememorări, este deconspirarea resorturilor duplicitare,
meditaţii, reflecţii, primii ani ai tinereţii oportuniste, resentimentare ale acestui regim
naratorului. Existenţa sa este urmărită din politic.
deceniul al şaselea, de la vârsta liceului, până
la absolvirea Şcolii superioare de ofiţeri din Dumitru Chirilă, Mărirea şi decăderea
Sibiu. În centrul eposului se află iubirea activiştilor, F, XXXVI, 2000, 7–8, 154–156; S.
adolescentină a eroului pentru ingenua, Craia, Privire în trecut, UC, X, 2000, 8–9, 13.
visătoarea sa colegă, Ioana, apariţie ideali- M. W.
zată, angelică. Romanul devine, astfel, o
confesiune lirică, relativ lineară, romanţată şi HRENCIUC Dina, Ca o lespede, pădurea,
nostalgică, lipsită de dramatism, unitară sub fragment de roman, CL, CXXXIII, 1999, 6, 14.
raportul expresiei, dar irelevantă în conţinut.
M. W.
M. W.
IOANA Nicolae, Goana după vânt,
GURĂU Vasile, Mirajul umbrelor, Bucureşti, Bucureşti, Cartea Românească, 1999, 387 p.
Danubius, 1999, 382 p. Roman realist pe tema Roman memorialistic. Elaborată într-un stil
exilului. Cartea evocă fuga din ţară şi primii ani reporteri-cesc, cu accent pe observarea faptului
de rezidenţă în Elveţia ai tânărului doctor imediat, cartea evocă experienţa naratorului, un
377 LUDUŞAN Ana 1999
scriitor aflat la vârsta senectuţii, „aterizat” în LĂCĂTUŞU Violeta, Simurgul, Iaşi, Junimea,
mediul afacerilor, în perioada postdecembristă. 1999, 313 p. Cu o postf. de Cristian Livescu.
Preponderent confesiv, textul reprezintă Roman psihologic. Meditaţie pe tema condiţiei
mărturia nudă, lipsită de artificii artistice, a unui intelectualului în societatea comunistă, cartea
segment din existenţa naratorului, în contextul evocă secvenţial destinul Codrinei Spineanu, o
prefacerilor sociale, politice şi culturale din tânără cercetătoare şi pictoriţă dintr-un oraş de
România postcomunistă. provincie. Marginalizată în epoca ceauşistă, în
ciuda succeselor profesionale remarcabile,
M. W.
eroina îşi găseşte împlinirea în perioada
postdecembristă, printr-o concepţie artistică ce
IONIŢĂ Petre, Porunca blestemului,
vizează posibilele valenţe magice şi mistice ale
Bucureşti, Editura „V. Cârlova”, 1999, 250 p.
artei. Alcătuit din scene disparate, din dialoguri
Cu o pref. Titus Popescu şi o prezentare de
şi rememorări, menite a surprinde, episodic, mai
acelaşi autor, pe coperta a IV-a. Roman istoric.
multe destine, ≈ este şi un roman eseistic,
Pe vremea lui Caragea Vodă, neamul lui jupân
presărat cu reflecţii pe teme culturale, artistice,
Minco, din Valea Kazanlâkului, pleacă în
filosofice, pendulând incert, în final, între real şi
bejenie peste Dunăre, din cauza asupririi
fantastic.
turceşti. Istoria descendenţilor săi devine o
poveste moralizatoare care ar vrea să M. W.
demonstreze, cu orice preţ, puterea blestemului.
Se dovedeşte, astfel, doar că dorinţa de a scrie LOGHIN Victor, Adam şi Eva. Fals
un roman nu este totuna cu putinţa de a-l scrie. jurnal de călătorie, Constanţa, Leda, 1999.
„Roman de dragoste românească pe pământ
M. M.
asiatic” (Fănuş Băileşteanu), evocând „drama
unui bărbat ce se desparte de tinereţe”
IOVĂNEL SPINEANU Doina, Ana, cea
(Daniela Măiţă).
fără de păcat, Galaţi, Alter Ego, 1999, 192 p.
„Roman de analiză şi de observaţie, [...] Daniela Măiţă, DAT, VII, 1999, 17, 2; Fănuş
cartea realizează în bună proporţie un Băileşteanu, Un medic şi romanele sale, LCF, s.
echilibru între mai multe tendinţe, împletind nouă, 2000, 35, 10.
un destin individual cu acela al societăţii
M. W.
româneşti din ultimele decenii, într-o poveste
fluentă, motivată, nuanţată” (Sultana Craia). LUCHIAN-TUDORA Tudor, Răspântii,
Sultana Craia, UC, X, 2000, 5, 3.
Iaşi, Junimea, 1999, 268 p.
M. W. Biblioteca Centrală Universitară „Mihai

Eminescu” Iaşi (catalogul electronic).
IOVĂNEL SPINEANU Doina, Tărâmul M. W.
cerului pierdut, Galaţi, Alter Ego, 1999,
114 p. Roman cu acţiunea plasată „într-o LUDUŞAN Ana, Micul Stalin, Cluj-Napoca,
ruralitate bântuită de sărăcie, întuneric şi Seso Hipparion, 1999, 175 p. Cu o introd. a
vinovăţie”, despre „povestea de dragoste a autoarei. Roman politic. Concepută prin
cuplului Radu-Rada” (Victoria Milescu). alternanţa planurilor narative şi a perspectivelor
temporale, cartea evocă două ipostaze opuse
Victoria Milescu, UC, X, 2000, 11–12, 9.
ale relaţiei individului cu puterea politică.
M. W. Prima parte a naraţiunii se concentrează
1999 LUNGEANU Emil 378
asupra climatului de confuzie şi corupţie al Coroamă, un autentic crai de Curte Veche, se

tranziţiei postdecembriste, privită prin prisma confruntă cu comandantul suprem al hoardei,
unui personaj malefic şi respingător, Zenobie personaj malefic, numit Monstrul, în dorinţa
Zad, fost nomenclaturist, ajuns primar al de a o feri pe fiica fostei sale iubite de
Clujului şi conducător al partidului de influenţa nefastă a membrilor organizaţiei.
guvernământ. Cea de-a doua parte, replică Emblematică în planul semnificaţiilor este
antitetică a celei dintâi, evocă destinul tragic înfruntarea celor doi, ca exponenţi ai unor
al unei femei, pe nume Ioana, o fostă deţinută paradigme existenţiale opuse. Pe de o parte
a închisorilor comuniste, ce devine eroina este vorba de reprezentantul puterii despotice,
unei poveşti de dragoste compensatoare, animat de o ură acerbă, nediferenţiată,
învăluită în magie şi mister, alături de un erou izvorâtă din nenumăratele sale complexe faţă
al luptei anticomuniste. Observaţia realistă, de tot ce-l înconjoară, pe de altă parte de
obiectivă este astfel secondată de un discurs artistul abstras, melancolic, lipsit de energia
cu inflexiuni lirice, în virtutea ideii centrale a uriaşă a resentimentarului, dar stăpân absolut
cărţii, ce vizează caracterul ireconciliabil al al creaţiei, ce-l include, într-un sens larg, şi
celor două formule existenţiale. pe cel dintâi. Prin alternanţa secvenţelor de
M. W.
realism magic cu observaţia exactă,
caracterologică, romanul induce şi ideea
LUNGEANU Emil, Strict secret, Piteşti, friabilităţii lumii, ca text, pe fundalul unor
Evenimentul, 1999, 476 p. Roman poliţist. realităţi specifice dictaturii comuniste.
Henri Zalis, AZI, 2000, 29, 4; Henri Zalis, Ion Roşioru, Textul ca metaforă, TMS, s. nouă,
CNT, 2000, 25, 5. V, 2000, 2, 7.
M. W. M. W.
LUNGU Liviu, Hotnogul, fragment de MACUC Mihai, Coşmarul, fragment din

roman, TMS, s. nouă, IV, 1999, 11, 8. romanul Întoarcerea tatălui risipitor, VAR,
X, 1999, 11, 14–15; 23.
M. W.
M. W.
LUNGU Liviu, Întâmplare... Întâmplare de
dragoste arhaică aflătoare într-o toamnă a MAGHEŢI Lazăr, Căile tainice, Caransebeş,
mărşăluirilor omeneşti..., Bucureşti, Folio, Ionescu, 1999, 149 p. Precedat de o Mărturisire
1999, 251 p. Cu o postf. de Paul Dugneanu. a mitropolitului Nicolae Corneanu. Roman
Roman parabolic. Concepută pe două planuri, psihologic cu elemente de cronică de familie
cel al convenţiei ficţionale propriu-zise şi cel şi de roman social. Pe fundalul evenimentelor
metatextual, cartea se structurează ca politice din România primelor decenii ale
parabolă a puterii, cu aluzii la universul sec. XX, cartea evocă destinul inginerului
totalitar comunist. Elaborată într-un stil Vasile Malica şi al familiei sale din
fluent, expresiv, naraţiunea se identifică cu o Caransebeş, profund marcată de ura acerbă a
povestire fantastică descoperită în ms. unui unui văr, pe nume Nică Albu. Individ
autor necunoscut, despre aşa-numita Hoardă malefic, resentimentar, invidios, acesta din
a Spiriduşilor, care pune stăpânire pe o urmă nu numai că devine, prin mijloace
misterioasă cetate, al cărei paznic este ilicite, moştenitor al întregii averi a familiei,
naratorul. Protagonistul, pictorul Sergiu ulterior destrămată şi adusă la ruină, ci este şi
379 MATEI Nicolae 1999
autorul moral al condamnării pe nedrept a evenimente dramatice şi de suferinţe

inginerului la câţiva ani de detenţie. Tema sentimentale, fiecare din cele trei biografii
centrală a romanului, elaborat într-un stil constituie în sine un mic roman senzaţional.
limpede, echilibrat, dar lipsit de expresivitate, Ileana face la 17 ani o pasiune pentru
este înfruntarea binelui cu răul şi victoria, profesorul de chimie, este exmatriculată din
evocată într-un spirit profund religios, a celui şcoală şi, în urma unei tentative eşuate de
dintâi. sinucidere, se resemnează să ducă o existenţă
izolată, păstrând intactă amintirea marii sale
M. W. iubiri. Pentru a-şi proteja fraţii refugiaţi în
munţi, în timpul campaniei pentru
MALAMEN Iolanda, Eu, meseria de colectivizare, Veronica se căsătoreşte cu
călău şi melancolica regină, Bucureşti, agitatorul comunist Tică, pe care îl omoară
Crater, 1999. „Conceput pe linia autobiografiei atunci când acesta vrea să-i deconspire pe
fabuloase”, romanul reprezintă „istoria unei fugari etc. Plasată într-un sat de munte după
memorii traumatizate, care, funcţionând după cel de-Al Doilea Război Mondial, naraţiunea
principiul mozaicului, recompune caleidoscopia se deschide larg asupra istoriei recente a
trecutului, amestecând «felia de viaţă» cu României, fără să izbutească, totuşi, să ofere
mirajul luxuriant al textualităţii” (Octavian o evocare convingătoare a epocii pe fundalul
Soviany). căreia se desfăşoară destinele urmărite.
Dan-Silviu Boerescu, Un magazin de
antichităţi, CNT, 1999, 17, 4; Octavian Soviany, ***, BNR, LXVIII, 1999, 17, 56.
Memoria „ruptă”, CNT, 1999, 36, 5.
L. T.
M. W.
MATEI Nicolae, Generaţia pierdută,
MAMINA Florina, Pădurea Albastră, Braşov, [Aarhus, Eksperimental?], 1999. Cu o pref.
Lux Libris, 1999, 125 p. Cu o introd. de de Mircea Goga. Fragmente: NOS, II, 1997,
Florin Andreescu şi o pref. de Anton Nicolae. 4–5–6, 17. Cu excepţia pref., numerotarea
Roman autobiografic. Evocă, într-o manieră paginilor lipseşte. În virtutea unei formule
subiectivă, amintirile unei profesoare de experimentale definite în termenii hipertex-
limba română, Ina, din timpul studenţiei tualităţii, romanul este imaginat ca o proză cu
petrecute la Iaşi. Realizată prin alternanţa frontiere mobile şi cu posibilitatea unui
deznodământ multiplu. În practică, acest
planurilor temporale, cartea este o colecţie de
proiect de avangardă se limitează la o punere
impresii, dialoguri, reflecţii, cu o problematică
în pagină specifică, cu extravaganţe grafice,
insuficient aprofundată.
cu sincope frecvente şi cu un amestec studiat
M. W. al mai multor discursuri eterogene. Odată
îndepărtat acest aparat de fracturare a
MARIAN Maria, Fetele lui Solomon, naraţiunii şi de obstaculare a lizibilităţii
Bucureşti, Maşina de Scris, 1999, 301 p. textului, materia epică rescrie, ca şi într-un
Fragment: Apoi au tăiat un viţel..., RL, XXX, roman anterior, Târâş spre Vest (1995),
1997, 28, 14–15. Roman de familie. Cartea povestea emigrării ilegale a unui tânăr, în
urmăreşte mai multe destine din familia ultimii ani ai dictaturii comuniste.
Solomon, pe parcursul a două generaţii,
insistând asupra vieţii a trei surori, Ileana, Adrian Ţion, CET, III, 2000, 9, 13.
Veronica şi Victoria. Marcate de numeroase L. T.
1999 MIERTOIU Florin 380
MIERTOIU Florin, Omul înarmat, Giurgiu, MIHALI Felicia, Ţara brânzei, Bucureşti,
Pelican, 1999, 152 p. Roman al iniţierii Image, 1999, 216 p. Roman „autobiografic”
erotice, plasat în România anilor ’70. La vârsta (Irina Budeanu) care redă istoria „unei căderi
pubertăţii, un adolescent îşi explorează psihice […] sau «fişa clinică» a unei decăderi
senzualitatea, trăind în acelaşi timp neliniştile fizice şi a unei derute morale” (Dan C.
primei iubiri şi tentaţiile sexualităţii. Mihăilescu).
Sentimentul pur faţă de Ioana, fata
pădurarului, figură eterică şi inaccesibilă, e Alex Ştefănescu, RL, XXXII, 1999, 32, 4; Dan
C. Mihăilescu, DOI, X, 1999, 36, 15; Irina
dublat de fantezia nocturnă stimulată de o
Budeanu, AZI, 1999, 9, 5; Henri Zalis, În pânza de
feminitate matură şi dezinhibată. Ca în toată
paianjen a feminităţii, CNT, 2000, 14, 5.
literatura de gen, interesul stă în consemnarea
unor instantanee încărcate erotic: atingeri L. T.
întâmplătoare, priviri, posturi corporale
provocatoare. Romanul se distinge însă MIHĂESCU Octavian, Căminul, Iaşi, Ars
nefericit prin cadrul freudian-jungian proiectat Longa, 1999, 207 p. Cu o pref. de Nicolae
asupra acestei experienţe adolescentine. Stroescu-Stânişoară şi un cuvânt înainte al
Referinţele la dicţionarele de simboluri ţin autorului. Roman autobiografic. O copilărie
locul subtilităţii psihologice, sufocând materia chinuită, în orfelinat, şi o adolescenţă marcată
observaţiei printr-o interpretare didactică, atât de marginalizarea socială sunt evocate pe
greoaie, cât şi inutilă. fundalul tern, lipsit de perspectivă, al României
ultimilor ani ai dictaturii comuniste. Suferinţa e
***, RL, XXXII, 1999, 48, 4; ***, UC, X, trăită inocent, fără profunzime, şi e acceptată
2000, 6, 11; Ion Roşioru, TMS, s. nouă, V, 2000, odată cu evenimentele care o provoacă. În
9, 6; Victoria Luţă, OBC, I, 2000, 15, 27. tabloul Revoluţiei din 1989, conturat din
perspectiva acestui destin chinuit, romanul
L. T.
izbuteşte să estompeze drama răsturnărilor şi a
MIHALI Felicia, Mica istorie, Bucureşti, dezagregării sociale, reducând relieful istoric la
Image, 1999, 184 p. Frescă a unei culturi uniformitatea unei dureri individuale surde şi
antice fictive. Plecând de la conceptul teoretic continue. În ciuda unei transfigurări epice
al existenţei unei „istorii mici”, a cotidianului, rudimentare şi a trăirilor insuficient lămurite,
în marginea marii istorii comunicate de mărturia nu e lipsită de emoţie.
izvoare, romanul imaginează o comunitate
***, DOI, X, 1999, 9, 15.
precreştină, Arcalia, a cărei tradiţie s-a pierdut.
Naraţiunea inventează tezist practici şi credinţe L. T.
la antipodul celor creştine (incesturi legitime,
violuri ritualice, sacrificii cultice). Centrată pe MIHĂILESCU Virgiliu Vasile, Ana,
activitatea preoţilor comunităţii şi a familiilor dragostea mea, Târgu Mureş, Petru Maior,
lor, ≈ urmăreşte, de-a lungul a trei generaţii, 1999, 130 p.
evoluţia unei colectivităţi patriarhale,
constituită după modelul istoriilor biblice Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”
veterotestamentare. Carte lipsită de interes Bucureşti (catalogul electronic).
literar. L. T.
Florin Hulubei, OBC, I, 2000, 7, 26.
MIRON Paul, Poştalionul din vis. Roman
L. T. epistolar, Timişoara, Amarcord, 1999, 203 p.
381 NACU Augustin 1999
Cu o prezentare de Cornel Ungureanu pe MUREŞANU Lucian-Ştefan, Drumul

coperta a IV-a. Roman epistolar a cărui acţiune carului. Roman istoric, Bucureşti, Printech,
se desfăşoară la mijlocul sec. al XIX-lea. 1999, 396 p. Cu o pref. de Ion Ţugui, tr. şi în
Tânărul şi frumosul logofăt Enache Secară lb. engleză, precum şi o prezentare pe coperta
din Rotopăneşti pleacă, împreună cu a IV-a, tot de Ion Ţugui. Roman istoric.
magistrul Schuller, într-o călătorie cu scop Autorul îşi propune să prezinte destinul tragic
educativ în Austria, Germania şi Italia. al principesei Elisabetei Movilă. Fosta
Relatarea impresiilor de călătorie se combină doamnă a Moldovei şi soţia lui Ieremia
cu o intrigă politică şi sentimentală. „Roman Movilă este violată de turci şi obligată să
ironic şi povestire picarescă, Bildungsroman intre în haremul sultanului.
şi roman sentimental: ≈ caligrafiază o
M. M.
nostalgie” (Cornel Ungureanu).
MURGOCI Petru, Până când vei reveni,
***, O, s. nouă, 1999, 9, 2; ***, BNR, XLVIII,
1999, 23, 78.
Iaşi, Junimea, 1999, 315 p. Autorul continuă
firul narativ din Totul e posibil (1996).
M. M. Roman autobiografic. Adolescenţa înseamnă,
pentru eroul narator, iniţierea erotică şi
MOCANU Marin Radu, Monştrii somnului, contactul cu mediul urban. Evocare cu un
Râmnicu Vâlcea, Adrianso, 1999, 189 p. Cu ritm de o anume vivacitate.
o caracterizare pe coperta a IV-a de Ion
Soare. Roman realist. Plasată în ultimii ani ai M. M.
dictaturii comuniste, într-un institut de
NACU Augustin, Generaţia mea. Roman în
cercetare, naraţiunea urmăreşte conflictul
XII episoade şi epilog, Bucureşti, Cartea
dintre Dinu Câmpeanu şi directorul Anamia.
Românească, 1999, 95 p. Roman poematic
Distribuţia celor două roluri, care îl opune pe
conceput ca o succesiune de scurte episoade
activistul luminat propagandistului îngust,
epice alternate cu secvenţe lirice. Reflecţie pe
lasă să se vadă clivajul latent existent între
tema generaţiei pierdute, ≈ schiţează un
cele două vârste ale totalitarismului românesc,
tablou interior al intelectualilor basarabeni
cea stalinistă şi cea naţionalistă. Problematica,
care, prin destrămarea Uniunii Sovietice, au
reţeta de construcţie a personajelor şi resor-
înregistrat o paradoxală pierdere personală,
turile intrigii au o strictă semnificaţie culturală,
îngropând, odată cu coşmarul comunismului,
în contextul romanului românesc condiţionat
şi propriile amintiri. Textul se sprijină pe
de ingerinţele propagandei comuniste.
ambiguitatea relaţiei subiective cu un trecut
L. T. cu faţă dublă, care intersectează, în acelaşi
timp, un episod odios al istoriei recente şi
MORARU Alexandru, Pirueta, fragment memoria afectivă a unui destin individual,
din romanul Cenuşa din zori, VRR, V, 1999, făcând imposibilă recuperarea vârstei idilice a
16–17, 8. copilăriei şi a emoţiilor adolescenţei.
Regimul poematic al naraţiunii permite o
L. T.
tratare ambivalentă a evocării, populând
locurile amintirii cu imagini ale agoniei, ale
MUREŞAN Dumitru, Mugur şi alb,
sinuciderii simbolice şi ale disoluţiei.
fragment de roman, ALC, III, 1999, 8, 9.
Romanul exploatează astfel capacitatea
L. T. lirismului de a insinua nostalgia într-un
1999 NANU Katia 382
registru dublu, de punere la distanţă şi de ***, BNR, XLVIII, 1999, 24, 127; ***, RL,
păstrare a intimităţii în raport cu trecutul XXXII, 1999, 23, 4; Simion Bărbulescu, LCF, s.
personal, cu destinul colectiv şi cu moştenirea nouă, 1999, 28, 16.
politică a regimului comunist.
L. T.
Nicoleta Sălcudeanu, VTR, XXVII, 1999, 10,
71–72; ***, RL, XXXII, 1999, 45, 4; ***, UC, IX, NEAMŢU Ioan, Pion contra Nebun, Iaşi,
1999, 11–12, 23; ***, CNT, 2000, 2, 2; Simion
Dosoftei, 1999, 309 p. Roman realist.
Urmăreşte două destine care, pe traiectorii
Bărbulescu, LCF, s. nouă, 2000, 16, 16.
diametral opuse, traversează istoria recentă,
L. T. reflectând, în oglinzi paralele, schimbările
politice care au divizat societatea românească
NANU Katia, Suflet de rezervă, [Bucureşti], a ultimilor şaizeci de ani. În centrul naraţiunii
Naţional, 1999. „Un insolit roman de analiză stau Lucian Bălăiţă şi Vladimir Dobrianu, fii
a sufletului feminin, axat pe mitul lui Narcis de mici întreprinzători, crescuţi în atmosfera
şi derulat pe două planuri, ca un fel de dialog patriarhală a satului transilvănean antebelic.
(giudeţ, cum ar spune Cantemir) între ea, Existenţele lor se intersectează pentru scurt
deopotrivă naratoare introspectiv-confesivă şi timp, în război. Însă, în vreme ce Lucian este
dublul acesteia.” (Simion Bărbulescu). arestat de Armata Roşie şi întemniţat sub
acuzaţia de trafic de arme, Vladimir se alătură
Simion Bărbulescu, CL, CXXXIII, 1999, 9, 20.
comuniştilor şi face o carieră politică
L. T. strălucită. Puse în contrast, cele două personaje
au aşadar biografii simetrizate. Unul, ca fost
NEACŞU Amelia, Răzbunarea colierului, deţinut politic, nu îşi mai găseşte locul în noua
Bucureşti, Abeona, [1999], 125 p. Roman societate; celălalt, ca prim-secretar într-un
poliţist. mare oraş, intră în rândurile nomenclaturii.
Revoluţia din decembrie 1989 răstoarnă acest
***, BNR, XLVIII, 1999, 16, 50. raport, rezolvând justiţiar dezechilibrul celor
două destine. În timp ce Vladimir îşi pierde
L. T.
poziţia socială şi se retrage la ţară, Lucian intră
în politică, devenind o figură importantă în
NEAGU Nicolae, Obitus, apusul stelei,
societatea românească postrevoluţionară. Nici
Bucureşti, Eminescu, 1999, 140 p. Cu o
ascensiunea, nici decăderea celor doi eroi nu
caracterizare pe coperta a IV-a de Laurenţiu
se datorează calităţilor lor. Fiinţe manipulate
Ulici. Roman de dragoste, cu tentă auto-
de istorie, Lucian şi Vladimir asistă, ca martori
biografică. Reluând personaje dintr-un roman
pasivi şi neputincioşi, la transformarea
anterior, Iubirea ca o mânză neagră (1995), ≈
dramatică a propriilor destine. Romanul
descrie boala şi moartea Anei-Reli, soţia
propune astfel o meditaţie pe tema
medicului Nicolae. Realizată din perspectiva
vulnerabilităţii fiinţei umane în faţa
acestuia, relatarea constă din consemnarea
vicisitudinilor istoriei, fără să reuşească, din
vizitelor la spital şi din evocarea, prin
păcate, să evite o structurare prea schematică a
transcrierea unor fragmente de jurnal, a
firelor narative, care, printr-un exces de
începuturilor relaţiei lor erotice. Contaminată de
simetrie, devine demonstrativă şi tezistă.
sentimentalism, proiectând o lumină idealizantă
asupra figurii feminine, imersiunea în trecut,
***, BNR, XLIX, 2000, 12, 93.
care ocupă cea mai mare parte a cărţii, rămâne
irelevantă din punct de vedere estetic. L. T.
383 OLTEANU Ion 1999
NICOLLET Clara, Prietenul meu, vântul, medical previzibil, evaporând tensiunile

Bucureşti, Vântul, 1999, 252 p. Roman al simbolice.
iniţierii erotice. Urmăreşte tribulaţiile afective
ale Irinei, elevă a unui liceu din capitală, care Ioan Holban, VR, XCIV, 1999, 7, 123.
trăieşte, în atmosfera cenuşie a epocii L. T.
comuniste, primii fiori ai iubirii. Conceput ca
un jurnal adolescentin, textul ilustrează o OJOG-BRAŞOVEANU Rodica, Telefonul
aventură senzuală şi sentimentală bogată care din bikini, Bucureşti, Nemira, 1999, 349 p.
cuprinde atât emoţiile difuze, provocate de (Ora H, 26). Cu o caracterizare nesemnată pe
priviri, tatonări şi gesturi, cât şi experienţele coperta a IV-a. Roman poliţist.
sexuale propriu-zise. Cartea înregistrează
astfel mai multe ipostaze ale iubirii, dintre L. T.
care unele rămân în planul fanteziei, ca
simple posibilităţi ale imaginaţiei. Altele sunt OLARU Dan Adrian, Strigătul păunului, I,
pasionale, solicitând implicarea eroinei, fără Bucureşti, Mavios-Clio, 1999, 543 p. Cu o
ca intensitatea sentimentului să dea caracterizare de Maria Nuşi Vintilă pe coperta a
profunzime relaţiei ori personajelor implicate. IV-a. Conform informaţiilor cuprinse în acest
text, cartea ar face parte dintr-o trilogie
L. T. proiectată de autor sub titlul Labyrinthus, din
care nu se cunosc alte vol. Roman de dragoste.
OBREJA-CERNICHEVICI Silvia, Castelul Textul este conceput ca evocare a iubirilor unui
Libertăţii, Iaşi, Apollonia, 1999, 202 p. Cu o scriitor, Malvin, în cadrul unui proces de
postf. şi o caracterizare pe coperta a IV-a de rememorare motivat terapeutic. Personajul se
Ioan Holban. Roman politic. Conturează, în abandonează capriciilor memoriei, atribuind
jurul unui caz clinic, o parabolă a universului acestei rătăciri în meandrele propriului trecut
concentraţionar. În centrul naraţiunii stă afectiv rolul de a aduce în lumina conştiinţei
figura lui Vlad Epureanu, profesor de câteva figuri feminine obsedante. În realitate,
socialism ştiinţific care, în urma unui congres romanul nu face decât să înserieze scurte
al partidului, îşi pierde încrederea în naraţiuni erotice convenţionale.
ideologia comunistă şi părăseşte catedra.
Trăindu-şi acut dilema morală, eroul cade
***, RL, XXXIII, 2000, 44, 4.
pradă unei nevroze profunde şi se retrage la
un sanatoriu. Paradoxal, ospiciul se dovedeşte L. T.
un teritoriu al libertăţii, menit să compenseze
tensiunile şi interdicţiile implicite ale OLTEANU Ion, Tăcerea orchestrei,
societăţii comuniste. Naraţiunea dezvoltă Bucureşti, Semne, 1999, 112 p. Roman de
astfel o opoziţie simbolică între un Castel al evocare. Construită sub forma unui schimb
Libertăţii, imaginat în spaţiul de claustrare epistolar, naraţiunea urmăreşte destinele a
dintre zidurile ospiciului, şi universul opresiv patru bărbaţi, de la sfârşitul celui de-Al
„din afară”. Dincolo de arhitectura elaborată Doilea Război Mondial până la mijlocul
a acestei parabole, cartea ascunde o tramă anilor '80. Relatarea, lipsită de relief,
sentimentală, nemotivat de independentă în corespunde unor biografii lineare, nespecta-
raport cu stratul aluziilor politice. culoase, absorbite de un cotidian irelevant.
Descoperirea unei crime pasionale, refulată Definite în raport cu nostalgia difuză a unei
de protagonist, resituează „nevroza politică” lumi pierdute, cele patru destine au în comun
a acestuia (Ioan Holban) într-un cadru un rău al sfârşitului de lume, colorându-se
1999 PANDELE Ion 384
crepuscular, într-o atmosferă sumbră, însă roman sociogonic, dezvăluită la finele

fundamental imprecisă, prin tensiunile epice pe naraţiunii, rămâne pur şi simplu himerică.
care le implică.
L. B.
***, RL, XXXII, 1999, 40, 4; Liviu Grăsoiu,
De la o carte la alta, LCF, s. nouă, 1999, 37, 11;
PĂDURELEANU Mircea, Pădurea înseta-
ţilor, Bucureşti, Artemis, [1999], 206 p.
***, RL, XXXIII, 2000, 43, 4.
Roman psihologic cu acţiunea plasată în
L. T. mediul clinic bucureştean post-decembrist.
Protagonistul, Gabriel Vaschide, şef de lucrări
PANDELE Ion, America cea de toate zilele. la Spitalul de Psihiatrie, încearcă, în pofida
Roman autobiografic, Bucureşti, Sylvi, 1999, realizărilor profesionale şi sociale, un sentiment
283 p. Cu o introd. de Valentin Tănase. de neîmplinire. Din dorinţa de a-şi evalua
Naraţiune de tip confesiv, cu pretenţii „propriile dimensiuni” recurge la confesiune,
romaneşti. La începutul anilor nouăzeci, cartea, scrisă la persoana întâi, cumulând, fără
autorul câştigă la loteria vizelor şi emigrează, discernământ, experienţe majore şi mărunţişuri
împreună cu familia sa, în America. Cartea anoste, într-un stil supărător sintetic.
insistă asupra dificultăţilor integrării într-o
L. B.
societate multirasială. Discursivitate excesivă.
M. M. PĂLTINEANU Gellu, Bărbatul din munţi,
Bucureşti, Maşina de Scris, 1999, 110 p.
PANDURU Riri Margareta, Timorare, Roman de dragoste. Pasiunea pentru Paula
Craiova, Ramuri, 1999, 164 p. Vasilescu va marca întreaga viaţă a
inginerului silvic Dan Lotreanu. Convins că
***, BNR, XLIX, 2000, 2, 76. logodnica l-a înşelat, căsătorindu-se cu altul,
acesta se retrage în munţii Parâng, pentru a se
L. B.
dedica profesiei. Tânăr, plin de succese,
PARDĂU Platon, Cartea morţii, Bucureşti, inginerului pare să nu-i lipsească nimic, doar
Cartea Românească, 1999, 145 p. Roman de dragostea adevărată. Pădurea, vânătoarea şi
introspecţie. Ajuns în pragul senectuţii, multele femei frumoase pe care le cunoaşte
judecătorul bucureştean Pompiliu Vasilache, nu reuşesc să-i şteargă din amintire imaginea
specialist în cazuri penale, rememorează femeii iubite, pe care speră să o reîntâlnească
eşecurile propriei sale existenţe. în viitor.
L. B. L. B.
PĂCURARIU Monica-Minodora, Gândito- PĂUNESCU Andrei, Nici o şansă,

rul, Timişoara, Eurostampa, 1999, 169 p. Bucureşti, AAP, 1999, 112 p.
Roman fantezist scris la persoana întâi, ce
evocă, în trei cap. numite sugestiv cărţi, etape ***, RL, XXXIII, 2000, 4, 4.
din viaţa protagonistei Uma Tum: copilărie, L. B.
tinereţe, maturitate. Acestea sunt plasate în
tot atâtea ere diferite: copilăria – într-un PÂRVULESCU Tinu, Şoapta piticului,
paleolitic cavernos, tinereţea – în medievalitate, Timişoara, Marineasa, 1999, 122 p. Roman
iar maturitatea – în comunism. Intenţia de postmodern ce dezvăluie, sub masca banalităţii
385 POP Maria 1999
cotidiene, o structurare defectuoasă a menta- PETRARU Victor, Al doilea mormânt,

lităţilor prin predilecţia pentru „cantonarea Braşov, Dealul Melcilor, 1999. „Povestea
într-o realitate autoscopică, de acvariu” nerealizării unui cuplu” (A. I. Brumaru).
(Geo Vasile).
A. I. Brumaru, AZI, 1999, 98, 4.
Geo Vasile, TMS, s. nouă, IV, 1999, 9, 7; Cristina
Ionică, OBC, I, 2000, 8, 26. L. B.
L. B. PETRIA Petre, Corabia destinului,

Râmnicu Vâlcea, Conphys, 1999, 119 p. Cu o
PECICAN Ovidiu, Alexandru PECICAN, pref. a autorului. Roman de dragoste ce
Razzar, Bucureşti, Nemira, 1999, 175 p. inventariază pasiunile unui tânăr aflat la
(Nautilus, 159). Fragment: Deparazitarea, TR, vârsta căutărilor. Teo trăieşte poveşti de
s. nouă, IV, 1992, 12, 5. Roman science-fiction. iubire de un idealism artificios, nefinalizate,
în parte şi din cauza lipsei sale de maturitate.
Premiul Nemira pe anul 1998.
L. B.
Opriţă, Anticipaţia, 319.
PIŞCU Daniel, Mă cheamă păsările. Poveste
L. B.
de iubire, Timişoara, Augusta, 1999, 70 p.
Fragmente: ≈, ARCA, VIII, 1997, 4–5–6, 66–
PERŞA Dan, Şah orb, Bucureşti, Albatros,
75; ≈, RL, XXX, 1997, 50, 14–15; ≈, CL,
1999, 214 p. Fragmente: Fără nevastă…
CXXXII, 1998, 3, 10; Căpitanii, DAC, X,
(romanul e anunţat iniţial cu titlul Şah etern),
1999, 32, 41–43. Microroman sentimental ce
EPR, VII, 1996, 2, 18–19; Zeu în flagrant
evocă, într-un stil prozaic şi artificios, trista
delict, TMS, s. nouă, II, 1997, 7, 8; Şah etern,
poveste de dragoste a doi liceeni bucureşteni.
VTR, XXVII, 1997, 11, 7–11. Roman
experimental născut dintr-o maniacal-ironi- L. B.
co-parodică aplecare a eului narator asupra
tehnicilor scriiturii. Proteismul vocilor narative PÎTEA Florin, Gangland, fragment de
ale protagonistului Andrei Boeriu, ce roman, ANT, [1999], 554–555, 21–31.
rememorează anii studenţiei sale bucureştene L. B.
petrecută în deceniul şapte al sec. trecut, e
aiuritor, dilatând cronotopul, plimbând trama PODARU Aurel, Iosif şi Maria, fragment
aparent facilă din real în oniric şi fantastic, de roman, MI, X, 1999, 81–82, 8–9.
îngreunând la maximum lectura. „≈ […] este
un roman care poate deveni un excelent teren L. B.
de studiu pentru cei preocupaţi de tehnicile
POP Augustin, După miracol, VTR,
narative ale prozei postmoderne” (Tudorel
XXVII, 1999, 1, 4–7, fragment din romanul
Urian).
cu titlul omonim.
Tudorel Urian, CVT, s. nouă, VI, 2000, 4, 7; L. B.
Ştefan Cucu, TMS, s. nouă, V, 2000, 5, 5; Ion
Roşioru, TMS, s. nouă, V, 2000, 5, 5; Urian,
POP Maria, Bărbatul copacilor mei, I,
Proza, 157–159.
Bucureşti, Libra, 1999, 217 p. (Contempo-
L. B. raneea). Roman social. Naraţiunea continuă
1999 POP Octavian 386
până la un punct povestea copilăriei Ulviei Washington Square, LCF, s. nouă, 1999, 34, 4;
Sânzeu din Berbecele timpului (1993). Adriana Babeţi, Peşti cu strabism în Queens, O, s.
Revenită la tatăl ei, în Câmpina, mânată de nouă, 2000, 9, 4–5; Ioana Copil-Popovici,
Partituri transatlantice, O, s. nouă, 2000, 9, 6–7;
vanitatea mai veche a părintelui de a-şi depăşi
Daniel Ştefan Pocovnicu, CL, CXXXIV, 2000, 11,
condiţia modestă, protagonista lasă în urmă
23; Popescu, Editoriale, 153–156.
ţara de basm a Rohiei bunicilor, pentru a se
maturiza dureros de repede, la cei şase ani ai L. B.
săi. Imixtiunea istoricului, densă şi tragică, va
diviza epicul în filoane multiple, marcând POPA Sextilia, Puterea dragostei, Timişoara,
destinul personajelor, în intenţia de a oferi în Ando Tours, 1999, 154 p. Roman de
final un tablou social complet al deceniului dragoste. Ioana şi Francisco trăiesc, încă din
patru al sec. trecut. anii de studenţie, o stranie poveste de iubire,
finalizată târziu, după ce protagoniştii îşi
L. B. înving propriile orgolii şi prejudecăţi. Deşi
„construită” cu grijă, evocarea rămâne
POP Octavian, O viaţă singur, Timişoara, banală, fără profunzime.
Ando Tours, 1999, 57 p. Cu un cuvânt al
autorului. La periferia genului, naraţiunea L. B.
urmăreşte, într-un stil neutru, parcursul
existenţial al protagonistului Gică, de la POPA HOMICEANU Vasile, Acordeonul,
naştere, în 1967, până la condamnarea şi fragment din romanul Pe gura infernului, CL,
privarea de libertate a acestuia, în 1998. CXXXIII, 1999, 4, 9.
L. B.
L. B.
POPA Dumitru Radu, Traversând POPA HOMICEANU Vasile, Infernul

albastru, Iaşi, Junimea, 1999. Un „Zbor
Washington Square, Bucureşti, Cartea
deasupra unui cuib de cuci naţional, […] un
Românească, 1999, 189 p. (Cartea românească
elogiu al nebuniei (nu în sensul erasmian),
de proză). Roman psihologic ce pune în scenă
dar şi al incertitudinii” (Bogdan Ulmu).
relaţia imaginară dintre un american de origine
română, Vlad, şi Linda Magnusson, o
Bogdan Ulmu, ATN, XXXVI, 1999, 12, 5.
americană cu origini nordice. Înglobând două
naraţiuni distincte (Gluga suedeză şi L. B.
Accidentul), ce au ca liant doar prezenţa eului
narator şi identitatea „locaţiei”, romanul este, pe POPESCU Dumitru Radu, Săptămâna de
lângă o „incitantă provocare intelectuală” miere, Timişoara, Augusta, 1999, 319 p.
(Tudorel Urian), şi o „monografie sentimentală Fragment: ≈ LTE, VII, 1997, 8, 8–9, 10.
şi simbolică a Square-ului” (Titu Popescu). Prima parte a unei proiectate trilogii ce va
„Privitorul-autor intră într-o conjuncţie de mai cuprinde vol.: Delta şi Oglinda.
tandreţe cu locul-personaj” – după spusa Roman-document ce reface povestea jafului
aceluiaşi comentator –, evocarea apelând la din 28 iulie 1959, din Bucureşti, când maşina
registrul larg al ambiguităţii strunite abil de o Băncii Naţionale a fost atacată şi devalizată
fină ironie. de şase indivizi aparţinând noii clase
superpuse, de tip comunist. Opţiunea pentru
Tudorel Urian, CROR, XI, 1999, 7, 5; Tudor intriga de tip policier e, cum se întâmplă în
Vlădescu, În ce direcţie se traversează cazul acestui romancier, derutantă, secvenţia-
387 PROPINAŢIU Camelian 1999
litatea narativă acută, inserţia eseistică, dar, romanele anterioare lasă locul uneia citadine,
mai ales, intruziunea oniricului tulburând din România celei de a doua conflagraţii
firul logic al epicului. mondiale şi a începutului dictaturii
comuniste. Cartea reprezintă o izbutită frescă
***, UC, X, 2000, 2–3, 17; Dochia Dunăreanu, socială. Miza reală o constituie însă
CDA, V, 2000, 17, 11–12. introspecţia psihologică, îndeosebi aceea a
sufletului feminin, cum e cazul Suzanei
L. B. Isbăşescu, demnă urmaşă a Vlaşinilor, ziarist
şi scriitor de aleasă ţinută morală şi
POPOVICI Mărioara, Şansa ultimei clipe, profesională, în a cărei identitate se regăsesc
Bacău, Plumb, 1999, 200 p. Cu o pref. de numeroase elemente din biografia autoarei.
Ioan Lazăr. Roman de dragoste şi de spionaj. Ca într-un pariu cu nefericirea, al doilea
≈ ţese, pe canavaua unor relaţii complicate, o descendent al „clanului”, Brutus Trifan, este
stranie poveste de iubire, într-un Braşov trist, „un parvenit, o lichea, un aventurier
al lui decembrie 1943. Micuţa de altădată, duplicitar” (Teodor Vârgolici). Precum în alte
Nicole Balş, îi oferă locotenentului Ermil cazuri, şi în evocarea acestor personaje,
Fulga, „personaj camilpetrescian, ros de autoarea evită „cu grijă edulcorarea,
întrebări fără răspuns şi obsedat de nevoia menţinându-se într-o sobrietate relevantă
regăsirii de sine” (Ioan Lazăr), motivul de a pentru trăirile umane sub varii ipostaze”,
merge mai departe, în lumea de spaime şi de după cum afirmă acelaşi comentator.
nesiguranţă a războiului.
L. B. Teodor Vârgolici, ALA, IX, 2000, 509, 4;
Ovidiu Genaru, ~ de vorbă cu Ovidiu Genaru, RL,
XXXIII, 2000, 9, 12–13.
POPOVICI Vavila, Albumul cu fotografii,
Piteşti, Caligraf Activ, 1999, 212 p. Roman L. B.
autobiografic. Se plasează în succesiunea
mărturiilor din Binele şi Răul (1997), dar PROPINAŢIU Camelian, La un colţ de
dintr-o perspectivă diferită. Boala incurabilă cotitură. Punctul atomic, Bucureşti, Nemira,
a soţului o determină pe naratoarea şi 1999, 271 p. (Purgatoriu). Roman de tipologie
protagonista Irina să refacă un trecut socială, insolit, prin subiect şi limbaj, ce
împovărat de greutăţi, abandonat uitării, la propune o inedită „explorare în mentalul
care revine înspăimântată de inevitabila
românesc actual” (George Geacăr). Personaje
dispariţie a persoanei iubite.
sugestive (Gujghil, tânăr poet „cincizecist”,
L. B. Picior-de-Porc, fost cercetător, sau filiformul
domn Dinţişor, posibil magician), plasate
POPPER Jacob, În camera secretelor, într-un punct atomic fictiv, materializat într-o
fragment de roman, ROS, V, 1999, 4–5–6, banală gură de canal bucureşteană, perorează
55–64. fără oprire, astfel încât, în opinia aceluiaşi critic,
L. B. „nimic nu scapă deriziunii care acoperă ca o
pecingine chipuri, gesturi, simţăminte şi idei”.
POSTELNICU Ioana, Urmaşii Vlaşinilor,
Bucureşti, Albatros, 1999, 501 p. Roman de Premiul Nemira pe anul 1998.
introspecţie ce continuă şi finalizează
George Geacăr, LTL, I, 2000, 7, 26–27.
Plecarea Vlaşinilor (1964) şi Întoarcerea
Vlaşinilor (1979). Lumea mitică evocată în L. B.
1999 RADU Liviu 388
RADU Liviu, Trip-tic, Cluj-Napoca, Dacia, Burnar. Roman realist. În viaţa unei localităţi
1999, 204 p. Cu o postf. de Voicu Bugariu. miniere de la poalele munţilor Rodnei este
Roman science-fiction. urmărit traseul existenţial al protagonistului
Toduţ, din copilărie până la realizarea sa
L. B.
profesională, ca director de întreprindere.
Construită după principiul obiectivităţii
RAŢIU Emil, Evadarea, VR, XCIV,
realiste, naraţiunea acumulează banalităţi
1999, 10–11, 62–73, fragment din romanul
cotidiene, poveşti de dragoste, probleme de
Meşterul Manole.
cuplu, o încercare de sabotare şi chiar o
L. B. tentativă nereuşită de omor, venind din partea
unui fost coleg al eroului.
RAŢIU Emil, Gilda, fragment de roman,
L. B.
ST, L, 1999, 3–4, 66–69.
L. B. ROMAN Gheorghe, Parfum de liliac,
Bacău, Corgal Press, 1999, 100 p. Roman
RĂU Petre, Mogoşoaia – istoria unei sentimental cu elemente autobiografice.
tragedii. Roman document, Galaţi, Porto Restituie povestea iubirii eşuate dintre
Franco, 1999, 270 p. Cu o pref. de Iulian George şi Miruna, studenţi suceveni.
Grigoriu şi o postf. de Ion Zimbru. Roman Îndoiala, lipsa experienţei, dar, mai ales, a
document. Publ. la un deceniu de la tragedia voinţei sunt înlocuite, ca motivaţie, prin ideea
navală a scufundării vaporului Mogoşoaia, ca de destin implacabil şi prin prejudecata
urmare a coliziunii cu un convoi de barje imposibilităţii finalizării marilor iubiri.
aflate sub pavilion bulgar, cartea tinde să
L. B.
epuizeze datele care ar putea conduce la
reconstituirea veridică a dezastrului.
ROTARU Nicolae, Îngerii de oţel,
L. B. Bucureşti, RAO, [1999], 251 p. Cu un
Argument al autorului. Roman „al sfârşitului
RIZEANU Nicolae, Puterea anticipaţiei, lumii”, cum îl defineşte însuşi autorul, ≈
Bucureşti, Pandora, 1999, 118 p. Cu o pref. propune, jonglând cu ficţiuni credibile, un
de Ion Monafu. Roman de moravuri bazat pe tablou insolit al vieţii satului românesc
sondarea iubirilor adulterine ale unui funcţi- postdecembrist. Vârtopul argeşean, comuna
onar de provincie. Pe fondul numeroaselor unde este plasată acţiunea, reprezintă o
certuri cu soţia Lizica şi a predispoziţiei realitate de sine stătătoare, din a cărei faună
pentru infidelităţi, Mirică trăieşte „periculos”, pestriţă se creionează portrete recognoscibile
încercând şi, deseori, reuşind să adoarmă şi autentice „drame” locale. Pretextul epic
simţurile vigilentei sale soţii, pentru a-şi este furnizat de instalarea noului medic
savura cuceririle. Naraţiune marcată de bucureştean, Ion Stratulat, în gazdă la
„naivitate transcedentală”, plină de o „ironie Paraschiva Anghelache, zisă şi „Cuvioasa”,
spumoasă”, dar şi de „filozofări de bodegă” de a cărei fată, Lucreţia, se va îndrăgosti.
(Ion Monafu).
L. B.
L. B.
ROZNOVEANU Mirela, Platonia, Bucureşti,
ROCNEANU Toma G., Toduţ, [Baia Mare], Cartea Românească, 1999, 222 p. (Cartea
Ariadna, 1999, 94 p. Cu o pref. de Ion românească de proză). Cu un Cuvânt înainte
389 SCHERER Victor 1999
de Dan Cristea. Roman de introspecţie bazat Cu o pref. de Eugen Uricaru. Roman istoric.
pe ideea recuperării unei identităţi pierdute. Conceput sub forma unei lungi mărturisiri
Filonul epic, divizat, urmăreşte, aparent fără făcute de protagonistul revoluţiei de la 1821
vreo legătură directă cu naraţiunea propriu-zisă, medicului venit să-i aline suferinţa ultimelor
viaţa unui convalescent, comandant de navă, clipe, naraţiunea mizează pe o nouă ipoteză
Marian Moga, care, în vizită la un vechi privind sfârşitul tragic al Vladimirescului,
coleg şi prieten, rămâne fascinat de imaginea victimă a trădării eteriştilor. Eugen Uricaru
unei tinere şi talentate cântăreţe de operă, apreciază deopotrivă „limba plină de culoare,
dispărută misterios, Platonia, de care se parfumuri vechi şi subtilităţi semantice”, dar
îndrăgosteşte. Paralel cu încercările lui şi „personajele reale, cu o mare putere a
Marian de a reconstitui viaţa femeii dintr-o prezenţei”.
corespondenţă incompletă a acesteia cu
L. B.
bărbaţii pe care i-a iubit şi din câteva
fotografii, o altă Platonia, refugiată în
SĂLCUDEANU Petre, Sauna, Bucureşti,
anonimatul provincial şi în acela al căminului,
Biblioteca Bucureştilor, 1999, 344 p. Roman
are revelaţia dureroasă a fragmentarităţii
de factură socială ce exploatează ideea
propriei sale identităţi. Reîntâlnirea cu pasionala
prelungirii universului concentraţionar româ-
Carmen, eroina spaniolă a unei tragice poveşti
nesc în intervalul post-decembrist. Pro-
de iubire, va declanşa transformări radicale,
tagonistul, securist infiltrat de ani buni printre
ademenind-o pe protagonistă să-şi înfrunte
puşcăriaşi, cu misiunea de a-i reduce la tăcere
destinul. „Virtuoză complicitară a divulgării
pe opozanţii regimului comunist, îşi păstrează
personalităţii feminine” (Titu Popescu),
şi după revoluţie locaţia, încredinţându-i-se în
autoarea oferă, cu multă eleganţă, cititorului
continuare „misiuni”. Critica a sancţionat
„acea parte de imposibil care îl obsedează şi pe
„clişee(le) de serial hollywoodian de duzină”
care n-o poate trăi decât prin intermediul jocului
şi „încrengătura pretenţioasă a epicului”
ficţional” (Dan Cristea).
(Iulia Popovici).
Titu Popescu, ≈, LCF, s. nouă, 2000, 3, 10; Geo
Iulia Popovici, RL, XXXIII, 2000, 36, 6.
Vasile, CNT, 2000, 4, 5; Daniel Ştefan Pocovnicu,
CL, CXXXIII, 2000, 2, 23; Nataşa-Delia Maier, L. B.
LCF, s. nouă, 1999, 16, 16.
L. B. SÂRBU Valeriu, Dublură fără pereche,

fragment din romanul Zar într-o dungă,
SALEM H., Motorul cu aplauze. Roman neşanse peste tot, AST, 1999, 3, 8–9.
umoristic, Bucureşti, Eminescu, 1999, 101 p. I. T.
L. B. SCHERER Victor, Cercul dragostei, în
vol. Cercul dragostei. Umbrele trecutului,
SAVA Alexandru, Perfuzia, apărut în f. Bucureşti, Eminescu, 1999, p. 3–118. Roman
rev. CNT, 1999, nr. 26–33. psihologic. Prezintă destinul, marcat de
evenimentele din decembrie 1989, al unui
L. B. general din Marele Stat Major. Ameninţat cu
moartea pentru că ar fi luat parte la un
SĂLCEANU Ilie, Cămaşa morţii. Theodor complot împotriva dictaturii ceauşiste,
Vladimirescu, Bucureşti, Dacia, 1999, 212 p. protagonistul, Gelu Tomşa, hotărăşte să
1999 SCHERER Victor 390
părăsească Bucureştiul şi să se retragă într-un sudare cu plasmă, pe de altă parte, câştigarea

sat de munte, într-un exil autoimpus. În alegerilor pentru direcţia laboratorului de
timpul revoluţiei reajunge în Bucureşti, dar cercetare. Trama simplistă, bazată pe relaţiile
nu-şi mai găseşte locul nici în familia sa, nici de adversitate specifice mediilor intelectuale,
în ierarhia militară. Descumpănit, renunţă la este abordată la modul analitic, într-un stil
identitatea socială anterioară şi se întoarce la ornamentat, aproape baroc.
femeia pe care o întâlnise în munţi, o avocată
ce joacă un rol cheie în destinul său. ***, BNR, XLVIII, 1999, 23, 81; ***, RL,
Experienţa protagonistului, evocată prin XXXII, 1999, 47, 4; Luminiţa Marcu, Noaptea
exploatarea resurselor stilului indirect liber, orgoliilor, RL, XXXIII, 2000, 3, 6; Constantin
ilustrează cu relativă acuitate relaţiile umane Buiciuc, Un roman proustian, CL, CXXXIV,
formate pe fundalul tensionat al vieţii 2000, 8, 45.
societăţii româneşti din preajma anului 1989. I. T.
***, BNR, XLIX, 2000, 14, 81; ***, UC, X, SEIN Corina Victoria, Evadare spre
2000, 8–9, 17. nicăieri, Timişoara, Excelsior, 1999, 238 p.
I. T. (Isis). Povestea aduce în scenă a treia
generaţie de femei din familia Stanciu şi
SCHERER Victor, Umbrele trecutului, în lămureşte destinele unor personaje prezente
vol. Cercul dragostei. Umbrele trecutului, în romanele anterioare ale autoarei, Cercul de
Bucureşti, Eminescu, 1999, p. 119–218. oglindă (1990) şi Şi dragostea ucide (1995).
Roman de dragoste cu intrigă poliţistă. Un Roman de analiză psihologică, centrat pe
dans cu Lizeta, una dintre angajatele firmei analiza stărilor sufleteşti feminine.
omului de afaceri Octav Marian, îi Întoarcerea pentru câteva zile la conacul
redeşteaptă acestuia în suflet amintirea unei Narcisa de pe Valea Cernei – topos constant
iubiri pierdute. Ritmul monoton în care firul în scrierile autoarei – reprezintă un bun prilej
narativ urmăreşte înfiriparea iubirii extracon- de meditaţie pentru Viviana. Tensiunea creată
jugale dintre Octav şi Lizeta creşte în de introspecţiile protagonistei, generate de
intensitate odată cu declanşarea investigaţiei încercările sale scriitoriceşti, catalizate de
pricinuite de uciderea soţului Lizetei. teama moştenită faţă de nopţile cu lună plină,
se încheagă într-un nucleu epic redus în
***, BNR, XLIX, 2000, 14, 81; ***, UC, X, intensitate. Este un roman despre preţul plătit
2000, 8–9, 17. de o femeie pentru a se regăsi atunci când
„mintea refuză evadarea”, în esenţă despre un
I. T. tip de raportare emoţională şi comportamentală
la viaţă, redimensionând, în chip specific,
SCOROBETE Ion, Noaptea orgoliilor, golul existenţial.
Timişoara, Hestia, 1999, 206 p. Roman
psihologic. În Tamira, un oraş imaginar, I. T.
microgrupul de cercetători compus din Pato
Zeno, figura centrală a cărţii, Profesorul, SEMAN Ligia, Handicapul conştiinţei,
Emily, Grad şi Alexandru Meca, zis Al, este Oradea, Shalom, 1999, 428 p. Roman
încleştat într-o luptă surdă, a cărei miză o sentimental. Cu dorinţa de a ilustra
reprezintă, pe de o parte, recunoaşterea implicaţiile morale, sociale şi spirituale ale
meritului de a fi descoperit o metodă de infirmităţii fizice şi sufleteşti, ~ construieşte o
391 SORESCU Marin 1999
poveste pilduitoare despre destinul a trei înainte al autorului şi un Cuvânt după, de

generaţii, marcate de infirmitate în moduri Valentin Taşcu. Roman de familie. Inspirată
diferite. Scenariul epic mobilizează stereotipii din fapte reale, cartea prezintă povestea a
specifice romanului cu teză: acumularea două familii din Timişoara, una de evrei şi
culpabilă de erori în educaţia copiilor – în cealaltă de şvabi, al căror destin e marcat de
cazul lui Emanuel, copilul asocial al Anei –, decizii istorice şi politice, de tradiţie, de
alături de nevoia de perseverenţă pentru a prejudecăţi, dar şi de opţiuni personale.
reuşi – în cazul Adinei, fetiţa nevăzătoare a Evreul Leopold şi şvabul Alfred, de profesie
Amaliei. Firul epic se bazează pe simetrizarea medici, participanţi la Primul Război Mondial,
studiată a destinelor personajelor. Linia îşi deschid împreună un cabinet la Timişoara.
interpretativă sugerată de roman se revendică, Urmaşii lor, Matei şi Carol, sunt implicaţi în
programatic şi tezist, dintr-un fel de filosofie Al Doilea Război Mondial, unul ca medic de
practică a moralităţii creştine. lagăr, celălalt ca deţinut. Evreul moare, iar
neamţul îi împrumută identitatea sub care,
I. T.
emigrat în Franţa şi apoi în Israel, ajunge
celebru. Însă adevărul e descoperit în cele din
SIMION Horia Şt., Pâine (uscată) şi sare
urmă, cu prilejul aniversării a cincizeci de ani
(în ochi), fragment din cap. I al romanului
de la absolvirea liceului. Într-un stil laconic,
Civilizaţii nepământene şi pământeni
lapidar, neinteresat de detaliu, romanul aduce
necivilizaţi, ARCA, X, 1999, 10–11–12, 96–
în prim-plan întâmplări semnificative pentru
102.
varietatea tragediilor familiale ce au traversat
I. T. sec. trecut.
SOLCAN Pan, Străina, Bucureşti, Albatros, Cristofor, Scriitori, 204–206.

1999, 380 p. Roman analitic. Prezintă, prin
I. T.
reconstituiri din perspective variate, figura
unei femei, Lavinia Pantazi, şi varietatea SORESCU Marin, Japiţa. Roman inedit în
mediilor pe care aceasta le traversează. În
trei părţi, Bucureşti, Editura Fundaţiei Marin
subsidiar, acţiunea, lipsită de tensiune
Sorescu, 1999, 221 p. Cu o pref.: Câteva
narativă, e catalizată de relaţia pe care
precizări, de Mihaela Constantinescu şi
naratorul, un bărbat aflat la maturitate, o
Virginia Sorescu. Fragmente: La adevărata
întreţine cu Lavinia. De la prima întâlnire, în
vagonul unui tren, până la revederea iubire înşelătoare, VR, LXXXVI, 1991, 1,
dătătoare de ton de pe strada Londra, romanul 29–35; ≈, RL, XXX, 1997, 24, 12–13; ≈,
promite împlinirea poveştii de iubire dintre LTE, VII, 1997, 8–9, 10–11. Frescă a vieţii
cei doi. Conturul figurii feminine se României din anii ’50 ai sec. trecut. De-a
desenează retrospectiv, prin evocarea relaţiei lungul celor treisprezece cap., cu o unitate
de cuplu, ca şi a unor filigranate profiluri uşor perturbată de caracterul nefinisat al
psihologice, inventariate discret. textului, sunt prezentate transformările
societăţii româneşti, datorate unor evenimente
***, BNR, XLIX, 2000, 14, 82. politice şi unor derapaje morale fără
precedent. Perspectiva deschisă de lumea
I. T.
romanului cuprinde, amplu şi variat,
SOLON Ego, Carol nu s-a întors, Cluj- mahalaua Craiovei, populată de tineri de
Napoca, Clusium, 1999, 114 p. Cu un cuvânt origine rurală, dornici de prosperitate, alături
1999 SPĂTARU Indira 392
de care stau casele boiereşti, pline de obiecte ale societăţii rurale. Ignorată de comentatori,
de preţ, în care foştii mari proprietari aşteaptă cartea poartă integral marca originalităţii
un ultim avion salvator pentru a fugi în universului epic sorescian, fragmentarismul
străinătate, în fundal zărindu-se satul compoziţiei, apopiind-o, ca stil, de
oltenesc, unde intervenţia slujitorilor noului „economia şi gramatica benzii desenate”
regim întrerupe firescul existenţei. Din întreg (Nicolae Bârna).
nu lipsesc lagărul de concentrare, plin de
cruzimi, ori întunericul celulei de închisoare, Nicolae Bârna, Un roman prea scurt, CAI,
unde intelectuali rasaţi ţin cursuri academice, 1999, 10–12, 19–23.
sau capătă contur liniile frontului, redesenate I. T.
simbolic de ţăranul Gheorghe. Fără să aibă
rotunjimea şi claritatea unei opere finalizate, SPĂTARU Indira, Orbecăirea, fragment
romanul prezintă realităţile prin înscenări de roman, HPR, 1999, 4, 19–20.
verosimile, adecvate momentului istoric, fără
I. T.
a lipsi apelul la fantastic şi la umor, în
maniera specifică universului sorescian. SPERANTZA Ecaterina, Caiet de vacanţă,
Omogenitatea reprezentării o asigură consis- Râmnicu Sărat, Speranţa, 1999, 133 p. Cu o
tenţa carnală a viziunii asupra realităţilor postf. nesemnată. Roman de dragoste.
acelui timp. Astfel, acţiunile comuniştilor din Construit ca replică la Jurnalul Laurei
anii ’50 ilustrează emblematic modelul Palmer, documentul fictiv care a stat la baza
comportamental al „japiţei”, numită ca atare filmului Twin Peaks, al regizorului David
de către un personaj: „perioada asta, înţelegi, Lynch, cartea conţine jurnalul intim al unei
e o japiţă […] Uite aşa te învârte, te scoate eleve, Ecaterina, îndrăgostită de un tânăr
din minţi […]. Întâi îţi ia banii… toţi banii sportiv.
[…] şi rămâi proletar. Iar clasicul marxism
I. T.
leninismului, Marx, ce te învaţă? Sacul cu
bani. Totul e marfă. Depinzi de sacul cu bani STAICU BUCIUMENI Neculai I., Dragostea
al exploatatorului”. Unitatea romanului se moare în fiecare zi, Bucureşti, V. Cârlova,
creează şi prin recurs la perspectiva 1999, 98 p. Roman de dragoste despre
personajelor martor, precum Jenică, Tudor degradarea treptată a relaţiei de cuplu,
Frăţilă, Ivona sau Cleo, cu origini sociale şi surprinsă prin ochii bărbatului şi redată prin
orientări ideologice diferite, însă de o vocea unui narator-confesor.
consistenţă epică indiscutabilă. Jenică e un
tânăr cu pretenţii de educaţie serioasă, I. T.
interbelică, interesat de Ivona ca de o posibilă
STAN Nicolae, Apă neagră, Bucureşti,
parteneră de suflet. Prins de miliţie când vrea
Nemira, 1999, 290 p. (Purgatoriu). Pe coperta
să fugă în Iugoslavia, ajunge la închisoare,
a IV-a apare un text de prezentare semnat de
unde cunoaşte fauna puşcăriilor politice.
Constantin Ţoiu. Roman monografic dedicat
Tudor Frăţilă este un copil inocent din
ethosului românesc. O comunitate rurală cu
mahalaua Craiovei care descoperă modul structură arhetipală, satul Crăsani din câmpia
straniu în care se transformă lumea, Bărăganului (toponimia trimite, fără aluzii
intervenţiile absurde şi violente ale slujitorilor biografice, la satul natal al autorului, Crăşani,
sistemului, care profanează valorile străvechi din judeţul Ialomiţa), descrisă pe fundalul
393 STANCA Dan 1999
României comuniste, îşi derulează existenţa Lumea ca text, textul ca lume, TMS, s. nouă, V,
din 1949 în 1989, într-un registru aproape 2000, 4, 7; ***, F, XXXVI, 2000, 2, 73; ***,
mitic, ca „un fel de Macondo românesc, mai CNT, 2000, 14, 2; Ion Roşioru, TMS, s. nouă, V,
puţin aleatoriu decât acela «magic» al lui 2000, 8, 6–7; Geo Vasile, Proza câmpiei, RL,
Márquez şi mai apropiat de sensul parabolic XXXIII, 2000, 39, 6.
al unor topoi din cutare roman de Llosa”
I. T.
(Constantin Ţoiu). Alcătuită printr-un montaj
de dispozitive narative ce pun în scenă
STANCA Dan, Morminte străvezii, Bucureşti,
„climate psihologice tensionate”, „comporta-
Albatros, 1999, 264 p. „Radiografie exactă a
mente verosimile, pasionale, deznădăjduite
realităţii româneşti postdecembriste şi
sau odioase” (Geo Vasile), cartea are drept
totodată o incursiune în universuri paralele
miză „recapitularea pe scurt şi într-un
[...] situate dincolo de graniţa realului
necruţător registru ironic a istoriei noastre
palpabil” (Catrinel Popa). Plasată în deceniul
dominate [...] de o fundamentală neaşezare”
nouă al sec. trecut, într-o Românie degradată
(Constantin Ţoiu). Cheia de lectură şi material şi spiritual, acţiunea romanului evocă
pretextul narativ le constituie o fotografie destinele câtorva personaje, reprezentative
veche, în care apar cele şapte personaje prin pentru tipologia vremii. În cheie strict
intermediul cărora se reconstituie trecutul realistă, acţiunea debutează prin mărturisirile
comunităţii. Naratorul principal – asemenea protagonistei, Ruxandra Albescu, o specialistă
unei voci de tragedie antică – povesteşte, cu în istoria artei emigrată în Canada, unde
un fin simţ al ironiei, viaţa acestei lumi care, trăieşte împreună cu soţul ei, un informatician
sub presiunea istoriei, îşi pierde dimensiunile de succes. În evocările femeii prinde contur
şi vigoarea. Crăsănenii, „nimiciţi de un figura iubitul său din tinereţe, Horia
organism străin şi inflexibil”, trăiesc – odată Cantacuzino, pentru ca apoi, prin intervenţia
ce boicotul istoriei îşi pierde resursele, iar unui medic aflat în vizită în Canada, portretul
iluziile şi fantasmele se spulberă – „ca într-un acestuia să se întregească. Mistic iraţional,
ritual ce trebuie dus, oricum, până la sfârşit”. Horia ajunge să se căsătorească, prin uneltirile
Romanul se încheie, în registru mitic, cu medicului ginecolog Viorel Untaru, cu
refacerea inversă a zilelor genezei. Primită Elisabeta Smeianu, o schizofrenică, protago-
favorabil de critică, ≈ a fost considerată „o nistă a unor experienţe senzaţionale. Materiali-
monografie românească a unor destine” (Geo zate prozaic, prin imagini vizionare de factură
Vasile), dar şi „un roman antitotalitarist care postexpresionistă, aceste experienţe halucina-
are de toate: de la moravuri sociale şi politică, torii încearcă să decanteze realul social şi
până la eroism, crimă şi senzaţional” (Nicolae politic prin filtrele unui „simulacru de trăiri
Oprea), autorul fiind aşezat în descendenţa metafizice” (Alex Ştefănescu).
marilor prozatori ai câmpiei, Nicolae Velea şi
Marin Preda. Alex Ştefănescu, Un mare scriitor solitar, RL,
XXXII, 1999, 29, 4; Catrinel Popa, Universuri
Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor paralele, RL, XXXIII, 2000, 4, 6; Urian, Proza,
din Bucureşti pe anul 2000; Premiul pentru proză 144–147.
al Concursului Naţional Alexandru Odobescu de la
Călăraşi pe anul 2000. I. T.
Dan-Silviu Boerescu, Fotografia cu cruciuliţe, STANCA Dan, Reţeaua spirituală, JL, s.

CVT, s. nouă, VI, 2000, 1, 14; Gheorghe Dobre, nouă, X, 1999, 5–6, 4–5; Orgă făcută
1999 STANCA Dan 394
ţăndări, JL, s. nouă, X, 1999, 21–24, 20–21, ciclu, din care au mai apărut Patimile
fragmente din romanul Palma lui Dumnezeu. Sfântului Tommaso d’Aquino (1995) şi
Misiunea dominicană (1997). Roman istoric.
I. T. Construită pe scenariul căutării unei cărţi
interzise despre nebunia lumii şi despre
STANCA Dan, Ultimul om, Iaşi, Polirom, erorile umanităţii, a căror vină „congenitală”
1999, 237 p. (Ego, 23). „Roman parabolic” o poartă femeia, naraţiunea o are ca
(Lucian Alecsa). Într-o intrigă poliţistă protagonistă pe o anume Ecaterina Bratu,
pigmentată cu elemente de fantastic şi cercetătoare literară, închisă în zilele
metafizic, romanul evocă, pe tonul confesiv revoluţiei din 1989 în subsolul Fortului 13 de
al persoanei întâi, destinul unui intelectual la Jilava, pentru culpa de a fi incendiat
marcat de „vocaţia abisului”. Deznădăjduit în Biblioteca Universitară din Bucureşti. În
urma morţii fiului său şi a bolii mentale de închisoare, femeia povesteşte aventura celor
care-i este afectată soţia, Oprişan îl întâlneşte şapte vieţi prin care a trecut în căutarea ms.,
pe părintele Toader, un preot ortodox, alături derulate pe durata a o mie de ani, între 4
de care se angajează într-un bizar proces de aprilie 896 d. Hr., când se înfiinţează primul
iniţiere, derulat în subteranele Bucureştiului Reich german, la Roma, şi 21 decembrie
contemporan. Perspectiva parabolică, deschi- 1989, momentul revoluţiei din România.
să atât de palierul real, cât şi de cel simbolic Traseul ei prin istorie o înfăţişează ca
al iniţierii, amestecă „ideea Căderii cu mistica prostituată de lux la Roma, în palatul
negativă, moartea eului profan cu sacrificiul episcopal Lateran, ca preferată a lui Ioan
ritualic al inocentului păcătos, ezoterismul şi Cantacuzino VI al Bizanţului, ca participantă
mistica Rugului aprins de la Antim, cu la scrierea Decameronului lui Boccaccio, ca
motivul rinocerizării oraşului” (Dan C. acuzată de inchiziţie la Utrecht, ca spioană
Mihăilescu). celebră în Anglia, unde participă la
deschiderea unui testament periculos,
deghizată în preot misionar la Vatican, iar, în
***, DOI, X, 1999, 9; Miruna Mureşan, Un
scriitor care îşi ia în serios meseria, UC, IX, 1999,
final, în Bucureşti, unde dă de urma ms., ce
10, 5; Dan C. Mihăilescu, Conspecte cu impresii, se dovedeşte a fi fost redactat chiar de ea.
DOI, X, 1999, 40, 15; Sorin Vidan, TG, I, 1999, 3, Montate în ramă, epocile şi spaţiile pe care
48; Lucian Alecsa, ≈, CL, CXXXIV, 2000, 3, 29. protagonista le vizitează structurează o istorie
posibilă a lumii, al cărei decor pune în scenă
I. T. femeia şi instituţia bisericii. Controversele
religioase, conflictele filozofice şi politice,
' STAVILA Viorica, Ostatic de lux, motivate documentar, intrigile captivante, cel
fragment din romanul Omul care a vrut să fie mai adesea cu caracter veridic, ţin de un
uman, JL, s. nouă, X, 1999, 17, 7 (Tr. în 1998 spectaculos al evocării şi se rezolvă într-o
de Cornelia Ştefănescu, după ms. în lb. ambiguitate simbolică şi alegorică intenţionată
franceză: L’Événement des siècles. L’homme de autor şi specifică stilului său narativ.
qui voulait être humain).
I. T.
I. T.
STOICA Dan, Coşmaruri de duzină, Iaşi,
STOENESCU Alex Mihai, Noaptea incendiu- Institutul European, 1999, 215 p. (Inorog).
lui. Scurtă incursiune în destinul femeii, Roman politic. Victor Maier, alias Virgil
[Bucureşti], Rao, 1999, 560 p. Fragment: ≈, Prisăcaru, fost operator de film, imigrează în
CID, VI, 1996, 22, 4–5, 7. Face parte dintr-un Austria, după 1989, ajungând, fără voia lui, să
395 ŞTEFAN Corneliu 1999
fie implicat în războiul din Iugoslavia. Trimis în zilele noastre, RL, XXXIII, 2000, 8, 4; Ion Bălu, ~
zona de conflict, ca agent turistic, înregistrează şi romanul textualist, CL, CXXXIV, 2000, 4, 22;
mai multe crime de război şi ajunge, fără să ştie, Daniel Ştefan Pocovnicu, Proza poeţilor
optzecişti. ~ – bănuiala teatrului stilistic, CL,
în vizorul câtorva servicii secrete internaţionale, CXXXIV, 2000, 5, 23; Radu Voinescu, Ruinele
interesate în recuperarea unei casete video. romanului, LCF, s. nouă, 2000, 24, 5.
Coşmarul revoluţiei, trăit în România, se
prelungeşte neverosimil într-o lume a urii, a A. S.
violenţei şi asasinatelor, a unei diplomaţii
oculte, absurd de reală sub chipul noii cortine de STOICIU Liviu Ioan, Registru de
fier individuale. inspecţii, fragment din romanul Trup şi suflet,
CNC, X, 1999, 11–12, 4–19.
A. S.
A. S.
STOICESCU Ion Puiu, Închisoarea de pe
insula Artsinis, Bucureşti, Evenimentul, 1999, ŞERBĂNESCU Mircea, Gemenii n-au nevoie
269 p. Roman alegoric. Pe o insulă pustie de cuvinte, Timişoara, Eubeea, 1999, 149 p.
supravieţuieşte lumii dispărute una din cele mai (Colecţia Orient Latin). Roman de război.
mari închisori ale planetei. Părăsită ani de zile, e Printr-un artificiu de logică identitară – fratele
reactivată pentru doi locatari, comandant şi geamăn dispărut pe front – autorul evocă
gardian, simboluri ale unei civilizaţii de tragedia generaţiei sale, prinsă, iremediabil,
comandă, bazată pe forţă şi constrângere. între conştiinţa răspunderii supreme şi drama
Sugestia că societatea contemporană este o „ruşinoaselor abateri” ale istoriei.
uriaşă închisoare de lux şi că trăim un timp de
haos istoric accentuează ideea că, pentru fiinţa ***, RL, XXXIII, 2000, 31, 4.
umană, perfid înstrăinată de ea însăşi, libertatea
e încă halucinaţie şi aparenţă. A. S.
Henri Zalis, O alegorie, VR, XCV, 2000, 3–4, ' ŞORA MARIANA, Mărturisirile unui
258–259. neisprăvit, Buc., Cartea Românească, 1999,
302 p. În text a fost topit, ca parte, în ciuda
A. S. caracterului său relativ unitar, romanul
Rătăcire (1995). Solilocviul personajului T. –
STOICIU Liviu Ioan, Grijania, Piteşti, prezent şi în cartea anterioară – serveşte
Paralela 45, 1999, 157 p. Romanţul unui articulării unei proze de evocare întemeiate
neadaptat la structurile comuniste, al unui pe reflecţii şi amintiri, cu rădăcini în timpul
veşnic frustrat, subminat de propriul destin. terorii naziste, despre condiţia individului
Un disident naiv al regimului totalitar e problematic, neadaptabil.
arestat, torturat, închis, apoi internat într-un
spital de psihiatrie. Cartea urmăreşte Octavian Soviany, Despre neisprăvire, LCF, s.
recuperarea prin scris a memoriei sale, paralel nouă, 2000, 27, 4; Dan Gulea, OBC, 2000, 42,
cu fenomenul de adaptare socială şi de
renaştere sufletească, sub puterea iubirii. I.I.
Henri Zalis, Marea sugestie a romanţului, AZI, ŞTEFAN Corneliu, Râul tăcut, Bucureşti,
1999, 23, 4; Lucian Alecsa, Romanţ al fatalităţii, Eminescu, 1999, 142 p.
CL, CXXXIII, 2000, 1, 22; Nicolae Oprea, De la
poezie la proză, F, XXXVI, 2000, 2, 47–50; Vasile ***, RL, XXXIII, 2000, 15, 4.
Spiridon, Spovedania unui învins, P, XI, 2000, 3–
4, 8; Roxana Pană-Oltean, O meditaţie pentru A. S.
1999 TAMAŞ Veronica 396
TAMAŞ Veronica, Fereastra sufletului, I, în jurul bătrânului, în ritualuri colective

Râmnicu Vâlcea, Conphys, 1999, 350 p. atemporale, iar arţarul din faţa casei creşte în
Roman sentimental. Evocă drama unei familii trunchiul lui sicriul în care va fi îngropat
„încorsetate în neajunsurile” vieţii. Părăsite, Armand. În acest context, moartea personajului
mama şi fiica, într-o strânsă comuniune central, asociată sistematizării satului de către
sufletească, reuşesc, prin eforturi chibzuite şi autorităţile comuniste, capătă o semnificaţie
oneste, să depăşească dificultăţile de adaptare crepusculară, proiectând, ca eveniment cosmic,
într-o veche comunitate rurală. Biografia sfârşitul unei lumi. Artificială în raport cu datul
lineară a celor două femei se construieşte pe istoric pe care îl transfigurează, această
enunţul prezumtiv şi pe obişnuita prejudecată interpretare fictivă a unui spaţiu concentraţionar
a fericirii ca blândă împăcare cu destinul. rămâne totuşi greu de acceptat.
A. S. Mihai Tănase, LCF, s. nouă, 1999, 40, 4; Irina
Iliescu, OBC, I, 2000, 4, 26; Marius Manta, ATN,
TĂNASE Stelian, Când Akaki Akakievici XXXVII, 2000, 4, 5 .
devine Lenin, CVT, s. nouă, V, 1999, 7, 8–9;
Ruleta rusească, COT, I, 1999, 1, 29–38; 2– A. T.
4, 53–62, fragmente de roman.
TONCESCU Nicolae, 1942. Jurnal de război,
A. S. Bucureşti, Viaţa Medicală Românească, 1999,
250 p. Vol. al II-lea al ciclului Slalom printre
TEODOROVICI Lucian Dan, Cu puţin imperii, din care mai fac parte 1940. Forţa
timp înaintea coborârii extratereştrilor gravitaţiei (1998) şi 1945. Orizonturi şi trepte
printre noi, Iaşi, OuTopos, 1999. (1999). Roman istoric. Scris în manieră
autobiografică, textul reconstituie participarea
Radu Pavel Gheo, O alternativă culturală:
Club 8, O, s. nouă, 2000, 3, 13; Ionel Gherghina,
românească la campania anti-sovietică de după
CRC, 2000, 3, 13. trecerea Nistrului. Scriitură alertă, sobră, adesea
capabilă să surprindă dramatismul situaţiilor de
A. T. război.
TITU Alexandra, Copacul din zori, Bucureşti, M. M.

Meta, 1999, 224 p. Reluat fragmentar: Voi
sicriu bogat, CL, CXXXIV, 2000, 11, 14–15. TONCESCU Nicolae, 1945. Orizonturi şi
Roman cu caracter memorialistic. Construită în trepte, Bucureşti, Viaţa Medicală Românească,
jurul figurii unui bătrân, Armand, care îşi 1999, 270 p. Ultimul vol. al ciclului Slalom
trăieşte ultimii ani în domiciliu forţat, într-un sat printre imperii, din care mai fac parte 1940.
din Bărăgan, naraţiunea îi evocă biografia, Forţa gravitaţiei (1998) şi 1942. Jurnal de
traversând epoca interbelică, cel de-Al Doilea război (1999). Cu o prezentare nesemnată a
Război Mondial şi instaurarea regimului cărţii şi a autorului pe coperta a IV-a. Roman
comunist. Redând viaţa localităţii din Bărăgan, autobiografic. După întoarcerea din război,
proza creează imaginea unei comunităţi autorul narator participă la frământările politice
armonioase, ierarhizate, cu ritmuri bătrâneşti, care au dus, treptat şi cu ajutorul tacit al ruşilor,
care, în mod paradoxal, se rupe de istorie, la instaurarea regimului comunist în România.
refuzând imixtiunile politice şi reverberaţiile De remarcat precizia şi acuitatea detaliului
unui cotidian meschin. La limita verosimilităţii, istoric.
textul reconstituie imaginea unui sat arhetipal
de inspiraţie blagiană, în care vecinii se adună M. M.
397 TUPAN Marius 1999
TRĂNESCU Nicolae, În căutarea pietrei autorul însuşi, romanul relatează întoarcerea

filosofale, Buzău, Editura Fundaţiei Academice din moarte a actorului Măruş Danu. Decesul
Vasile Voiculescu, 1999, 285 p. Roman acestuia, cândva cel mai mare actor al
realist. Tânărul Mihai Stejaru, absolvent al capitalei, reprezintă un eveniment care
facultăţii de filologie, este repartizat într-un reuneşte mica lume a teatrului (Iancu
sat vrâncean. Autorul foloseşte tehnica Trăilescu, criticul Ştefan Relaxa, actorul ratat
povestirii în ramă pentru a contura numeroase Relu Vulturelu şi soţia lui Vanda),
destine afectate de instaurarea comunismului descătuşând pasiuni şi invidii vechi. Ca o
şi, mai apoi, de schimbările de după răzbunare târzie, cavoul e profanat, corpul lui
decembrie 1989. Reuşită panoramă a satului Măruş Danu e despuiat de podoabe,
românesc în perioada colectivizării; în partea provocând reacţia cadavrului şi o stranie
a doua a cărţii, plasată după 1990, personajele înviere. Restul întâmplărilor se derulează
pierd din consistenţă. după o convenţie realistă periclitată de
intervenţiile, dintr-un plan secund, ale
M. M.
duhului rătăcitor al defunctului. Tabloul
călinescian al unei umanităţi meschine, roasă
TRUŢĂ Gheorghe, Raiul şobolanilor,
de neputinţe şi gelozie, se dilatează pentru a
Bucureşti – Petroşani, Matinal – Panorama,
face loc unei prezenţe eterice. Astfel,
1999. Cu o pref. de Dan-Silviu Boerescu.
romanul urmăreşte în paralel conceperea
„Cartea nu are subiect, ea putând fi […] un
monografiei lui Ştefan Relaxa despre viaţa
love-story de tip modern, grav. Ea pune într-o
marelui actor şi repunerea în scenă a Rătăcirii
clară disertaţie dar mereu etajată (politic, moral,
Domnului, singura piesă scrisă de Măruş.
social, cultural, în ultimă instanţă, existenţial)
Evenimentele implică, în grade diferite,
condiţia omului într-un moment istoric dat. […]
rememorarea figurii actorului, fără a respecta
Scris parcă dintr-o lungă povestire la gura unei
cu stricteţe distanţa ce separă evocarea
mine părăsite […], poate primi eticheta de
mentală de apariţiile paranormale: naraţiunea
roman politic, de satyricon al ultimului deceniu
asigură pe diferite planuri supravieţuirea lui
al sec. al XX-lea.” (Marian Barbu).
Măruş de la alinierea cu cadrele realului,
până la deformarea lor sensibilă. Cartea
Marian Barbu, CNT, 2000, 48, 7.
reuşeşte astfel să susţină atât o solidă proză
A. T. de moravuri, cât şi infiltrările suprarealiste
ale unei ordini transcendente. Imaginea
TUDOR Costache, Tainele Valentinei, mortului reînviat capătă şi o interpretare
fragment din romanul Doar Dunării să-i spui, alegorică, ca „rătăcire a domnului” pe
DAT, VII, 1999, 14, 8. pământ, proiecţie a auctorialităţii în planul
ficţiunii, fără să depăşească totuşi reperele
D. G. B.
abstracte ale unui program textualist.
TUPAN Marius, Rătăcirea Domnului. Roman.
Premiul de proză al Festivalului de la Oradea pe
Teatru, Bucureşti, Fundaţia Luceafărul, 1999, anul 1999.
362 p. Cu o caracterizare a autorului pe
coperta a IV-a. Reluat fragmentar: ≈, TG, II, Ion Creţu, Textul care concurează povestirea,
2000, 6–7, 16. Vol. conţine şi reproducerea LCF, s. nouă, 1999, 33, 4; Victor Cubleşan, ST, L,
piesei de teatru Rătăcirea Domnului, atribuită 1999, 10, 31; Daniel Ştefan Pocovnicu, CL,
protagonistului romanului, Măruş Danu. CXXXIII, 1999, 10, 23; Constantin Cubleşan,
„Poveste a unei catalepsii”, cum îl defineşte „Cetatea”, 1999, octombrie; Sorin Vidan, TG, I,
1999, 3, 48; Al. Sfârlea, UNO, X, 1999, 11–12, partitura. Împreună cu celelalte două romane
19; Simon Bărbulescu, VR, XCIV, 1999, 12, 125– ale trilogiei postdecembriste, ≈ edifică o
128; Ion Roşioru, TMS, s. nouă, IV, 1999, 12, 7; paradoxală mitologie a românismului, în care
Nicolae Jinga, TG, II, 2000, 1–2–3, 40–43; Radu
viziunea autoflagelantă a mentalităţii mioritice
Bărbulescu, „Observator”, 2000, iunie; Miruna
este plasată în contextul unei Europe ea însăşi
Mureşanu, UC, X, 2000, 7, 3; ***, BNR, XLIX,
debusolată şi vidată de reperele mitice
2000, 14, 83; Iosif Eugen Campus, „Minimum”,
tradiţionale.
2000, 161.
A. T. ≈, tr. în franceză de Alain Paruit, Paris,

Éditions P. O. L., 1998.
ŢEPENEAG Dumitru, În zori înainte de
jogging, O, s. nouă, 1999, 10, 22–23; Vasile Nicolae Bârna, Puntea artelor, CAI, 1998, 9–
12, 113–119; Frédéric Joly, Les Étranges grimaces
descoperă farmecul discret al jocului de şah,
de Dumitru Tsepeneag, „Reg’Arts”, 1998, 21, 19;
CNT, 1999, 30–33, 3–4; E chiar trupul meu, Daniel Martin, „Le Magazine Littéraire”, 1998,
nu al altuia, VR, XCV, 2000, 3–4, 33–38; 371; Alex Ştefănescu, Comedia literaturii, RL,
Sărbătoarea de după eclipsă, DAC, XI, XXXII, 1999, 25, 4; Daniel Cristea-Enache, Un
2000, 37, 43–46; Union Oyster House, LCF, pod spre Hotel Europa, CAI, 1999, 6–7, 13–15;
s. nouă, 2000, 25, 8–9; Maramouresh, F, Tudorel Urian, Lumea lui ~, CVT, s. nouă, V,
XXXVI, 2000, 9, 87–97; Hotel Georges V, 1999, 8, 7; Irina Petraş, ~ sau cele trei sfere, APS,
CNT, 2000, 49–50, 4–5, fragmente din XI, 2000, 3, 8–10; Geo Vasile, Pastenague sau
romanul reconstituirii, CNT, 2000, 20, 6; Henri
romanul Maramureş.
Zalis, Singura realitate este textul?, CNT, 2000,
L. Pv. 20, 7; Urian, Proza, 63–64. V. şi Zadarnică e
arta fugii, 1991.
' ŢEPENEAG Dumitru, Pont des Arts, L. Pv.
Bucureşti, Albatros, 1999, 321 p. (În lb.
franceză: ≈, tr. de Alain Paruit, Paris, ŢOIU Constantin, Barbarius, Bucureşti,
Éditions P. O. L., 1998). Fragmente: ≈, JL, s. ALLFA, 1999, 268 p. (Romanul românesc
nouă, VIII, 1997, 27–30, 12–13; ≈, RL, contemporan). Fragmente: Cămaşa de forţă,
XXX, 1997, 35, 15; ≈, LCF, s. nouă, 1997, RL, XXVI, 1993, 27, 14–15; ≈, LTI, 1996, 19,
40, 8–9; ≈, APS, IX, 1998, 1–2, 22; ≈, F, 98–105; Dejun pe Furnica, LTI, 1998, 25, 81–
XXXIV, 1998, 2, 37–42; O, s. nouă, 1998, 4, 87. Roman politic complex care grefează, pe
8–9; CNT, 1998, 6, 1, 3; 7, 6–7; 8, 3; 9, 4; 10, un traseu al recuperării memoriei individuale,
3; 11, 4; 12, 6; 13, 4; 14, 3. Făcând parte din o meditaţie în marginea răului în istorie. La
categoria aşa-ziselor „romane realiste”, este începutul anilor ’50, Cezar Zdrăfculescu
cel de-al doilea dintr-o trilogie, alături de acceptă să joace, ca procuror al Republicii, un
Hotel Europa (1996) şi Maramureş (2001). rol important în procesele de condamnare a
Versiunea franceză apare cu un an înainte de rezistenţei anticomuniste. Pentru protagonistul
cea românească. Adept al umorismului care provine dintr-o veche familie de jurişti
pirandellian, personajul autor din ≈ îşi ardeleni, această colaborare cu regimul
propunea un artificiu livresc: „să mă uit în totalitar reprezintă o trădare atât în raport cu
oglindă în timp ce scriu”. Protagonistul se principiul abstract al dreptăţii, cât şi în raport
autooglindeşte, distanţat de sine, şi devine cu propria tradiţie, pe care trebuie să o renege.
spectator interior „scenei” epice, pentru a Chinuit de remuşcări, eroul fuge în Italia, unde
rămâne el însuşi pe scenă când ceilalţi, suferă o dedublare a personalităţii, identificân-
personajele propriu-zis ficţionale, îşi „spun” du-se cu personajul istoric Philippus Barbarius,
399 UNGUREANU Horia 1999
sclav roman din sec. al II-lea, reputat pentru ŢURLEA Stelian, Cavalerul spaţial. Aventuri
talentul său oratoric. Reîntors în ţară la cu Daniel, Bucureşti, Editura Fundaţiei Pro,
sfârşitul anului 1990, Cezar Zdrăfculescu se 1999, 121 p. Roman de aventuri pentru copii
retrage la un sanatoriu în Sinaia, unde începe şi tineret.
un proces de recuperare a propriei memorii.
A. T.
Contrar aparenţelor, nebunia fostului procuror
comunist nu reprezintă o tentativă de negare,
UIUIU Alexandru, Ridicarea în genunchi,
ci una de raţionalizare cinică a colaborării cu
Bucureşti, Albatros, 1999, 360 p. Conceput ca
regimul totalitar. Barbarius are o viziune
un portret interior al generaţiei al cărei destin a
relativistă asupra justiţiei, care cauţionează
fost schimbat radical de Revoluţia din
răul istoric, ridicându-l la rang de principiu de
decembrie 1989, ≈ urmăreşte preocupările
drept: error communis facit jus. Eroare
unui grup de tineri dintr-un mic oraş de
generalizată comisă prin complicitatea întregii
provincie, înainte de căderea regimului
societăţi, în virtutea unei slăbiciuni inerente
totalitar. Un proiect de sinucidere colectivă şi,
naturii umane, comunismul devine inevitabil
mai apoi, ratarea lui din nepăsare dau măsura
şi, prin aceasta, legitim, statornicindu-şi
unei pasivităţi tragice, care zădărniceşte chiar
propria dreptate, ca un adevăr strâmb, posibil
şi gestul autosuprimării. După schimbarea
într-o lume a orbilor. Soluţia machiavelică prin
regimului politic din 1989, naraţiunea încearcă
care protagonistul îşi justifică propria conduită
să inducă sentimentul unei evoluţii pozitive,
deschide astfel şi un plan de reflecţie
ilustrând depăşirea stării de exasperare prin
dezabuzată în marginea istoriei. Pe suportul
descoperirea şovăielnică a unor elanuri
unui caz clinic, ≈ construieşte o meditaţie în
constructive. Metafora „ridicării în genunchi”
care pasajele eseistice şi proiecţia unei filosofii
se justifică astfel ca sugestie a unei desprinderi
a istoriei sunt mai vizibile decât caracterizarea
graduale din marasm. Din păcate, în ciuda
unui destin individual. De altfel, cronica
ambiţiei de a surprinde sensul acestei
„splendorii şi decăderii unui foarte temut
transformări sociale, construcţia epică rămâne
potentat” (Tudorel Urian) depăşeşte cadrele
naivă şi tendenţioasă.
unei biografii realiste, oferind nu atât relatarea
balzaciană a unei degradări pe scara onorurilor, A. T.
cât istorisirea unei prăbuşiri titanice, cu valenţe
simbolice. Supradimensionată intenţionat, figu- UNGUREANU Horia, Matei şi Maria, în
ra lui Cezar Zdrăfculescu se înscrie într-o vol. Fântâna, Matei şi Maria, f. l., 1999.
reprezentare dramatică a fragilităţii raţiunii „Actorul Matei Dragomir, un celibatar
umane, în care proporţiile homerice ale prota- arogant, se îndrăgosteşte de ciudata
gonistului nu fac decât să sporească rezonanţa profesoară Maria Palade, spre disperarea
epopeică a căderii sale în faţa răului istoric. iubitei sale Emy, tipul femeii fatale.”
„Poveste modernă de dragoste, un love-story
***, DOI, X, 1999, 11, IX; Tudorel Urian, cu sfârşit dramatic, tragic […], scrisă fără
CVT, s. nouă, V, 1999, 12, 7; Alex Ştefănescu, lentilele moralistului.” (Gheorghe Mocuţa).
RL, XXXIII, 2000, 4, 4; ***, BNR, XLIX, 2000,
Gheorghe Mocuţa, VTR, XXVII, 1999, 10, 76;
11, 88; Gh. Dobre, TMS, s. nouă, V, 2000, 3, 7;
Carmen Neamţu, ARCA, X, 1999, 7–8–9, 174–
Ion Simuţ, Comedia vieţii literare, F, XXXVI,
175; Florin Bănescu, ARCA, X, 1999, 10–11–12,
2000, 5, 5–6; Urian, Proza, 90–92. V. şi
244–247; Cornel Marandiuc, ARCA, X, 1999, 10–
D. C. R. R., Moartea în pădure, 1965. 11–12, 196–200; Bănescu, Muşchetarii, I, 94–96.
A. T. A. T.
1999 URZICĂ Gheorghe 400
URZICĂ Gheorghe, Întoarcerea lui Adam. imagine, conducătorul ordonă organizarea

Roman în două părţi, Bucureşti, Satya Sai, unui congres, cu ovaţii înregistrate, cu
1999, 370 p. (Romanul destinului, 2). Cu o aplauze coordonate şi cu scaune care, pe baza
pref. de George Lesion şi o introd. a autorului. unui resort comprimat, îi ridică brusc în
Pe coperta a IV-a există şi o prezentare semnată picioare pe delegaţi. În planul vieţii cotidiene,
tot de autor. Roman psihologic. Ambiţia e vorba de o lume lipsită de intimitate, în care
autorului ar fi aceea de a reda eroismul s-a renunţat la locuinţele individuale,
cotidian al cadrelor medicale şi al pacienţilor familiile au fost infiltrate de informatori iar
aflaţi în luptă cu boala. personajele, obişnuite cu regimul poliţienesc,
reiau replicile ca să fie sigure că au fost
M. M.
înregistrate corect de dispozitivele de
supraveghere. În ciuda recurenţei unor
UŞURELU Culiţă Ion, Cerşetori în
motive specifice utopiei negative, naraţiunea
loden, Focşani, Salonul Literar, 1999, 150 p.
eşuează în tentativa de a imagina o lume
„Romanul e confesiunea la persoana I a lui
posibilă, rămânând, pe suprafeţe largi, la
Nicolae Ruşitoru, om de omenie, iubitor de
nivelul unei proze ludice dominate de
manifestări culturale şi greu încercat de
anecdotic, care transcrie satiric particularităţile
tranziţia postcomunistă” (Paul Cernat).
cotidianului comunist prin îngroşare şi prin
Ioan Dumitru Denciu, CL, CXXXIII, 2000, 2, reducere la absurd.
18; Paul Cernat, OBC, I, 2000, 11, 27.
George Pruteanu, DIL, VII, 1999, 232, 13; ***,
A. T. CFT, VI, 1999, 5, 2; Dan-Silviu Boerescu, CNT,
1999, 20, 5.
VASILE Corneliu, Primul tren spre
Craiova, Craiova, Sitech, 1999, 184 p. „Autorul A. T.
este foarte apropiat de mediul şcolar […].
Romanul se desfăşoară tot în acest mediu” TG, VASILESCU Valentin, Rătăcit în
(Adrian Bucurescu). Fraktalia, I, 1999, 4–5, 34–36, fragmente
dintr-un roman cu titlu neprecizat.
A.[drian] B.[ucurescu], „România liberă”, s.
A. T.
nouă, XIX, 1999, 287, 22.
A. T. VĂDUVA Gheorghe, Rugăciune pentru un

străin, Bucureşti, E. M., 1999, 269 p. Roman
VASILE Radu, Fabricius, Iaşi, Polirom, al unui destin deviat. În toamna anului 1944,
1999, 234 p. „Basm negativ despre o Nicolae Petcu, elev la un liceu militar din
societate incurabilă din punct de vedere Moldova, este luat prizonier de Armata
moral” (Dan-Silviu Boerescu). Fără a avea un Roşie, în timp ce se întorcea acasă din
regim imaginar unitar, oscilând între permisie. Trimis în Siberia, izbuteşte să
parabolă, utopie negativă, realism ironic şi evadeze, fără să poată totuşi reveni în ţară. Ca
caricatură suprarealistă, ≈ evocă, într-un să supravieţuiască, protagonistul trebuie să îşi
registru aluziv variabil, moravurile şi ascundă originea, să-şi făurească o nouă
practicile unui univers totalitar. În fruntea identitate şi să îşi croiască un destin în
sistemului se află Giacomo, personaj mărunt teritoriul inamic. Devenit Nicolai, el îşi
care şi-a inventat un trecut eroic şi care o are reface viaţa la Odesa, pe un suport al
alături pe Giacomela. Preocupat de propria disimulării constante. Şcoala, cercul de
401 VIGHI Daniel 1999
prieteni şi chiar iubirea sunt considerate central-europene, caracterizată de influenţele

într-un chip ambiguu, amestecând norma- compozite şi de acumularea unor experienţe
litatea cu frica. Romanul se hrăneşte din culturale incompatibile. Marginalitatea
explorarea acestei situaţii neobişnuite, care marcată cu insistenţă, prin situarea acestui
relevă, sub coaja unei existenţe fireşti şi a spaţiu privilegiat la capăt de oraş, pe malul
gesturilor naturale, o teroare ascunsă. Nicolai, Mureşului sau pe o insulă, sugerează
care se îndrăgosteşte de Letiţia, nu poate să posibilitatea unei lumi „uitate” de comunism,
ignore că tânăra comsomolistă l-a împuşcat, scăpată de sub supravegherea autorităţilor şi
din datorie, pe un locotenent român. Iubirea eliberată de obsesia uniformizatoare a unui
devine, în aceste condiţii, un joc periculos al regim totalitar. „Landul” lui Toni Reinholz,
atracţiei care camuflează, sub fiecare ca şi „insulele” lui Şoani se instalează într-un
tandreţe, o ameninţare potenţială. Silit să pliu al istoriei. Nu e vorba atât de soluţia unei
accepte o nouă viaţă, protagonistul îi suportă evaziuni, cât de trăirea istoriei pe un etaj al
condiţiile asemenea rigorilor unei închisori, continuităţilor. Sensul „underground” al
căreia nici căldura afectivă, nici aparenţa de prozelor lui ~ constă în situarea voluntară
normalitate nu îi suprimă natura coercitivă şi dedesubtul istoriei oficiale, pe un palier unde
factorul de risc. Asemenea multor texte care relieful abrupt al schimbărilor politice din
aparţin literaturii-document, calitatea „origi- ultimul veac se estompează. Spaţiul face să
nală” a materiei epice depăşeşte valoarea coexiste într-o memorie fericită atmosfera
estetică, romanul fiind în bună măsură Imperiului austro-ungar cu amintirile din
compromis printr-o notaţie rudimentară, cu timpul României Mari şi cu senzaţiile fruste
aspect telegrafic, a evenimentelor şi a trăirilor. ale cotidianului comunist. Univers uman voit
A. T.
amestecat, obţinut prin stratificarea mai
multor generaţii, ≈ implică o circulaţie liberă
VĂDUVA Nicolae, P. 9004. Cătuşele america- pe intervalul istoriei recente, creând un flux
ne, Craiova, Terathopius, 1999, 138 p. Roman caracteristic al rememorării colective, fără
poliţist. praguri, greu de delimitat sau de atribuit. Din
păcate, încercând să mântuiască prin ficţiune
Marian Barbu, TMS, s. nouă, IV, 1999, 9, 7; o memorie sfâşiată, cartea aglomerează, cu o
Marian Barbu, ARLA, IV, 2000, 1–2, 17–18. densitate ieşită din comun, figuri, biografii,
personaje şi sfârşeşte prin a cădea pradă
A. T.
propriului procedeu. Ameninţat de confuzie,
cu o tentaţie alexandrină a pitorescului,
VIGHI Daniel, Insula de vară. Roman
romanul poate fi cu adevărat recuperat doar
underground, Iaşi, Polirom, 1999, 196 p.
pe suprafeţe înguste, prin scurte evocări care
(Ego). Fragment: Moarte şi iubire în Landul
se reţin ca povestiri de sine stătătoare.
lui Toni Reinholz, F, XXXIV, 1998, 7–8,
106–113. Compus din trei naraţiuni distincte, Tudorel Urian, CVT, s. nouă, V, 1999, 4, 7;
dar învăluite într-o atmosferă comună, ≈
***, O, s. nouă, 1999, 4, 3; Mircea Cau, CAI,
constituie monografia unui spaţiu din vestul
1999, 6–7, 79–81; Florentina Costache, RL,
României, cu vocaţie simbolică şi cu atribute
XXXII, 1999, 32, 6; Şerban, Piper, 178; ***, EPR,
utopice, reprezentând în acelaşi timp un
interval de libertate a ficţiunii, un refugiu al XI, 2000, 2, 14; Nicoleta Cliveţ, VTR, XXVIII,
2000, 3, 62–64; Doina Curticăpeanu, F, XXXVI,
memoriei şi o compensaţie în raport cu
2000, 4, 41–43; Urian, Proza, 125–127.
vicisitudinile istoriei. Romanul se înscrie în
literatura de evocare a unei geografii mitice A. T.
1999 VOICULESCU Elefterie 402
VOICULESCU Elefterie, Blestemat din Simion călătoresc de la Bucureşti la Sibiu

dragoste, Sibiu, Constant, 1999, 253 p. Roman pentru a aduce lui vodă un zapis care conţine
de dragoste. Urmăreşte influenţa nefastă a proiectul unirii Principatelor.
unor femei în viaţa bărbaţilor. Tudor Moraru,
A. T.
strungar într-o uzină comunistă, este
condamnat la doi ani de închisoare pentru un
VOICULESCU Elefterie, Un terorist ciudat,
furt de rulmenţi înscenat de un rival, care
Sibiu, Constant, 1999, 159 p. Redare fantezistă
încearcă astfel să se apropie de soţia sa,
cu accente parabolice a haosului din timpul
Mirela. După eliberare, protagonistul o
Revoluţiei din decembrie 1989. Romanul îl
cunoaşte pe Laura, asistentă medicală.
urmăreşte pe Achim Porumbacu, profesor de
Suspectând-o de infidelitate, Tudor îl ucide pe
matematică angajat în luptele de stradă din
presupusul adversar, profitând de starea de
Bucureşti, care suferă arsuri grave în urma
confuzie şi de dezordine din zilele Revoluţiei
incendierii baricadei pe care o apăra.
din decembrie 1989. Naraţiune compozită,
Protagonistul supravieţuieşte, dar numai cu
desfăşurată haotic, pe planuri paralele.
preţul unei grefe totale de piele, care îl face de
A. T. nerecunoscut. Într-o logică mai apropiată de cea
a parabolei decât de aceea a evocării istorice,
VOICULESCU Elefterie, Ultimul inorog, transformarea pe care o suferă Achim îi face pe
Sibiu, Constant, 1999, 85 p. Naraţiune prolixă, cei din jur să îl suspecteze de terorism şi să îl
care dezvoltă o temă politică printr-o oscilaţie interneze într-un ospiciu, pentru a-l putea
necontrolată între fantastic şi parabolic. supraveghea. Naraţiunea interpretează simbolic
Proiectat ca o reprezentare a miracolului drama protagonistului, asimilând-o confuziei şi
istoric care a provocat căderea regimurilor conversiei de valori de după Revoluţie.
comuniste din estul Europei, la sfârşitul Construită fără consecvenţă, pe fire multiple,
anulului 1989, romanul urmăreşte apariţia unui alternate haotic şi abandonate aleatoriu,
animal fantastic, cu valenţe premonitorii, care naraţiunea se desfăşoară la limita coerenţei.
anunţă, prin prezenţa sa, schimbările politice A. T.
iminente. Cartea se construieşte astfel în jurul
imaginii miraculoase a unui soi de unicorn, pe VOINOIU Octavian Nicolae, Asceză şi
care doi bărbaţi, Hugo şi Anton Caloianu, îl desfrâu, Bucureşti, Maşina de Scris, 1999,
întâlnesc în toamna anului 1988 pe o şosea din 335 p. Romanul dezvoltă o teorie a
apropierea Scroviştei. Ecourile acestei conspiraţiei universale, întreţesută, în chip
descoperiri, reflectate în presa din România, prolix, cu o evocare a regimului totalitar şi a
Ungaria, Iugoslavia şi din alte câteva ţări Revoluţiei din decembrie 1989. Naraţiune
comuniste, sunt amestecate cu notiţele ce confuză, infiltrată de senzaţional şi scindată
informează despre starea de spirit între planul realist şi cel mitic. Sub pretextul
revoluţionară a populaţiei. Tratarea schematică unui mesaj electronic misterios, care îl atrage
şi prea explicită trivializează simbolul, pe medicul Roha într-o aventură cu aspect
generând efecte comice involuntare. ezoteric, naraţiunea urmăreşte soarta a trei
pergamente din vremea lui Alexandru
A. T.
Macedon, ajunse în păstrarea a două
mănăstiri de maici din Delta Dunării. Menite
VOICULESCU Elefterie, Un călăreţ trecea,
să descifreze un cod aidoma ADN-ului,
Sibiu, Constant, 1999, 188 p. Roman de
necesar pentru supravieţuirea omenirii, cele
aventuri cu temă istorică. În timpul lui Mihai
trei artefacte se dovedesc importante şi pentru
Viteazul, comişelul Voicu Tudor şi fiul său
403 ZAVULOVICI Dan-George 1999
istoria recentă a României, făcând obiectul ZAVULOVICI Dan-George, Întoarcerea.

unei anchete a Securităţii comandate de Elena Roman minimalist postmodern, Piteşti, Paralela
Ceauşescu. Cu numeroase elemente fantastice 45, 1999, 88 p. Istorisire de mici dimensiuni a
şi cu unele reminiscenţe ale gândirii magice, drumului spre casă, care, prin schematism şi
≈ încearcă să schiţeze, pe fondul unei viziuni refuz al detaliului individualizant, susţine o
mistice a devenirii universale, o reflecţie naraţiune cu valenţe simbolice. Romanul
politică sui generis asupra rolului nociv al urmăreşte trei bărbaţi, Vince, Tycoon şi Keanu,
comunismului în istorie. care se întorc la o femeie, Losey. Cel dintâi ca
soţ, cel de-al al doilea ca amant, iar ultimul ca
***, BNR, XLVIII, 1999, 17, 59; I. Al. Barbu, partener întâmplător. Fără să insiste asupra
AST, 1999, 8, 84–85. deosebirilor dintre cele trei personaje, romanul
opune rutina, care automatizează gesturile lui
A. T.
Vince şi Tycoon, hazardului, care îl conduce pe
Keanu. În vreme ce primii doi eroi fac în fiecare
WELLMANN Andreas, Mircea PETEAN,
zi acelaşi lucru, amânând la nesfârşit
Cartea întâlnirilor. Roman epistolar, Cluj-
„întoarcerea”, cel de-al treilea se lasă la voia
Napoca, Limes, 1999, 227 p. Carte cu o
întâmplării şi izbuteşte să ajungă la Losey.
compoziţie elaborată, care se constituie
Veritabil drum spre centru, recuperare a unei
dintr-o alternanţă de scrisori şi de poeme
plenitudini erotice originare, revenirea acasă se
redactate succesiv de cei doi autori. Dedicat
citeşte uşor în cheie iniţiatică. O asemenea
unui cerc de poeţi ardeleni, alcătuit la mijlocul
lectură este facilitată de o practică de scriitură
anilor ’70 şi definit de pasiunea drumeţiilor
voluntar „minimalistă”, cu aspect experimental,
prin Munţii Maramureşului, epistolarul
care suprimă detaliile, schematizează raporturile
reprezintă de fapt o proză de evocare. dintre personaje, reduce comportamentele la
Scrisorile şi poemele, concepute între 1977 şi tipare repetitive, subliniind – uneori cu prea
1999, revin asupra întâlnirilor cercului de multă ostentaţie – raţiunile simbolice ale celor
poeţi, redefinind un eveniment colectiv în care două modalităţi de parcurgere a drumului.
se întrepătrund poveşti de dragoste, istorii ale Totuşi, din acest scenariu iniţiatic nu reuşita lui
prieteniei, drame ale creaţiei, experienţe de Keanu se reţine, ci eşecul celorlalte două
cunoaştere a lumii, într-o stratificare complexă personaje. Traseul de la care Vince nu poate să
de perspective, de registre şi de semnificaţii. În se abată, amânarea pe care personajul e
acest context, romanescul este revendicat ca condamnat să o retrăiască la nesfârşit induce o
rezultantă a intersecţiei dintre documentele stare de exasperare şi creează un sentiment al
biografice şi textele literare, într-o orchestrare densităţii realului care împiedică acţiunea şi
amplă a liricului, epicului şi eseisticului, sufocă iniţiativele, confruntându-l pe erou cu o
adecvată unei experienţe ale cărei sensuri, neputinţă greu de definit, ca limită inexplicabilă
după opinia unuia dintre autori, nu puteau fi a propriei voinţe. Amintind de Gavrilescu,
epuizate prin mijloacele poeziei. personajul eliadesc din La ţigănci, şi de
rătăcirea sa prin Bucureştiul toropit de caniculă,
A. T.
„întârzierea” celor două personaje devine astfel,
ZAMFIR Mihai, Educaţie târzie, II, v. mai mult decât o ratare a unui parcurs iniţiatic,
Educaţie târzie, I, 1998. atestarea unei ipostaze ininteligibile a lumii.
C. Rogozanu, OBC, I, 2000, 24, 26.

ZARIFOPOL Dinu, Crima generalului, IV,
v. Naufragiul, I, 1994. A. T.
2000 ADAM Sergiu 404
2000 este îndrăgostită însă de Călin, pe care-l

reîntâlneşte prin Ina, o prietenă, la rândul său
ADAM Sergiu, Moartea avea ochii verzi, îndrăgostită de un italian, Giulio. Devenită
Bucureşti, Cartea Românească, 2000, 173 p. duşmană a Mirunei pe motive de familie, Ina
Potrivit autorului, cartea se bazează pe o idee se aliază cu Dinu contra acesteia, totul
preluată din romanul Iarna, departe… (1976). culminând cu moartea Mirunei, ucisă de
Roman poliţist. De remarcat, finalul deschis, Dinu...
neobişnuit pentru acest gen literar.
I. I.
M. M.
ARACHELIAN Vartan, Noaptea bastarzilor
ALBIŞOR Emil, Doar umbra, fragment v. Ediţie specială, 1990.
de roman, ARLA, IV, 2000, 1–2, 6, 9.
ARCU Constantin, O căsătorie surpriză,
I. I.
fragment din romanul Ilustrul Oreste, ST, LI,
2000, 9–10, 52–54.
ALEXOAIE Gheorghe, Gunoaiele tranziţiei,
[I], Oradea, Abaddaba, 2000, 347 p. Vol. al I. I.
doilea, Trădarea, din acelaşi proiect, va
apărea în anul 2004. Roman social cu ARDINU Gheorghe, Basme şi clepsidre,
implicaţii politice. Grigore Rotaru, director fragment de roman, STL, II, 2000, 1–2, 6.
general al unei societăţi comerciale mamut,
I. I.
dintr-o localitate balneară de lângă Oradea, în
curs de privatizare după evenimentele din
AZAP Ioan-Pavel, Pandele şi revoluţia,
decembrie 1989, devalizează, ajutat de
AST, 2000, 7, 58–60; Biserica Neagră, OBC,
complici cum e Măriuţa Burlan, amanta sa,
I, 2000, 10, 12, fragmente dintr-un roman cu
ori Floriţa Curpen, fondurile şi valorile
titlul neprecizat.
încredinţate prin lege. Astfel, fostul
merceolog de la Casa Românilor, din I. I.
Bucureşti, cunoscut şi ca turnător la
Securitate, adună avere, sfidând pe cei din BANCIU Paul Eugen, Marii fericiţi.
jur. Demascat, în final, într-un chip cam Prorocul, Bucureşti, DU Style, 2000, 350 p.
rocambolesc, Grigore Rotaru reacţionează (Colecţia Romanul românesc contemporan).
surprinzător, cu o înfiorătoare, dar zadarnică Roman al iniţierii, al treilea dintr-un ciclu
lipsă de demnitate. Mod de redactare epic din care mai fac parte Noaptea strigoilor
impetuos-gazetăresc, intrigă didactică. (1996) şi Remora (1998). Protagonistul, un
profesor de filosofie dotat cu o carismă
I. I.
cvasimistică, de ales, se află în căutarea unei
epifanii a propriului destin, parcă atemporal.
ALIONTE Laura, Frânturi de petală,
Între timp, existenţa lui concretă se consumă,
Bucureşti, Gnosis, 2000, 277 p. Roman de
agitată, între marile oraşe ale României anilor
dragoste. Redimensionează, până la plictis, o
’90 (Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Braşov, Cluj).
cazuistică afectivă specifică unei lumi
cosmopolite, abia reconturată, în specificitatea L. Pv.
sa socială, după evenimentele din decembrie
1989. Dinu, amantul Emei, iubeşte în taină pe BANDRABUR Ionel, Tomiţa şi şapte
Miruna, fiica celei dintâi. Aceasta din urmă femei, Iaşi, Timpul, 2000. „Prozatorul ne
405 BOZ Lucian 2000
propune o naraţiune trepidantă, avându-l ca în condiţiile dure ale războiului, iar apoi ale
protagonist pe [...] Tomiţa, mic Tănase Scatiu ocupaţiei sovietice.
simpatic, ce numai dintr-o indolenţă funciară
C. T.
n-a devenit învăţător, chibzuind să ajungă în
lumea podgorenilor bogaţi prin căsătoria cu
BLÂNDU Corneliu, Maica Ecaterina.
vreuna din fetele înstărite ale Panciului
Furigiaţii, Bucureşti, Amurg Sentimental, 2000,
interbelic” (Ion Roşioru).
70 p. Microroman socio-politic. Alcătuită din
Ion Roşioru, Hedonism, CL, CXXXIV, 2000, fragmente plasate în epoci diferite, cartea redă
8, 40. istoria dramatică şi personalizată (există mai
multe personaje narator) a abuzurilor şi crimelor
I. I. politice din ultimii şaptezeci de ani, în România
şi în Basarabia.
BĂRBULESCU Marta, Leagănul, Ceraşu
(Prahova), Scrisul Prahovean, 2000, 182 p. C. T.
Conform notaţiei din final, textul a fost
redactat între 1991–1992. Roman psihologic. BOIANGIU Raisa, Secretul, fragment din
Cartea reia personajele din Fumul albastru romanul Fratele cel necunoscut, CET, III,
(1990), urmărindu-le destinele în prima 2000, 4, 5.
jumătate a anilor ’90, în România şi în Italia.
L. Pv.
Amprenta bengesciană este destul de evidentă,
inclusiv în finalul romanului (care se încheie
BOLDEANU Mircea Axente, Don
cu un bal, reunind câteva dintre figurile cele
Quijote de la Vrancea, apărut în f. rev. DUL,
mai importante, aşa cum o face şi celebrul
X, 2000, 131–133. Roman rural, cu acţiunea
concert de Bach al scriitoarei interbelice).
plasată într-un sat din Vrancea, în anii ’50 ai
Analiza psihologică e nuanţată, fără a cădea în
sec. trecut.
detalii obositoare. Caracterele sunt bine
individualizate, iar scriitura alertă şi sigură. L. Pv.
C. T.
' BOZ Lucian, Piatra de încercare,
Bucureşti, Vinea, 2000, 88 p. Cu un portret al
BÂRNEŢIU Florin, Glăsuirea neînfricaţilor,
autorului de Marcel Iancu. (Scris iniţial în lb.
Arad, Mirador, 2000, 213 p. Roman istoric
engleză, cu titlul The Testing Bench, variantă
dedicat luptei de emancipare naţională a
rămasă în ms.) Bildungsroman. Destinul
românilor din Zărand, la mijlocul sec. al
tumultuos al lui Serge Romanescu, ziarist
XIX-lea, şi de unire a lor cu Principatele, pe
acreditat, în 1938, pe lângă guvernul francez,
vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Stil
se dovedeşte simptomatic pentru contorsiunile
bombastic, artificios mesianic.
istorico-politice ale Europei din timpul celui
I. I. de-Al Doilea Război Mondial. Protagonistul
părăseşte Parisul înaintea sosirii armatei
BINDER-SCHOLTEN M. M., Din viaţa germane, ca apoi să ajungă la Bordeaux, în
unei femei, Sibiu, Casa de Presă şi Editură chiar ziua în care mareşalul Pétain cere
Tribuna, 2000, 365 p. Roman de război, în armistiţiul. Ratează tentativa de a pleca în
care intriga erotică are o pondere importantă. Spania, de unde dorea să se alăture Forţelor
În Germania anilor 1942–1944, Karin, o Franceze Libere, aflate sub conducerea
tânără amnezică, încearcă să supravieţuiască Generalului De Gaulle. Se alătură Mişcării de
2000 BRAGA Corin 406
Rezistenţă şi e arestat de „miliţia” franceză, BRĂTESCU Geta, A. R., Bucureşti,

care colabora cu Gestapoul. Este salvat din Fundaţia Culturală Secolul 21, 2000, 184 p.
închisoare de către colegii din Rezistenţă, cu Roman confesiv, autobiografic. În pofida
câteva ore înainte de a fi deportat. În urma indicaţiei de pe copertă („roman”), cartea se
eliberării Parisului, se reîntoarce în capitală, califică în această specie cu mare dificultate,
reîntâlnindu-şi aici soţia, pe Liana. După întrucât vol. conţine, mai întâi, un set de
izbucnirea „războiului rece”, Serge şi Liana, „aforisme” subiective disparate, apoi un şir
împreună cu fiul lor, Roland, se exilează în de crochiuri de proză subiectivă cu tentă
Australia. Personajele par să aibă un autobiografică, iar în final un interviu al
corespondent uşor recognoscibil în viaţa autoarei, acordat Aureliei Mocanu.
reală: Serge Romanescu – Lucian Boz, Ştefan
Cornea – Eugen Ionescu, Liviu Adrian – C. T.
Mircea Eliade, Liana – Cora, soţia scriitorului,
Roland – Alain, fiul lor etc. Odiseea BREBAN Nicolae, Voinţa de putere, F,
personajului Serge constituie în mare măsură XXXVI, 2000, 5, 87–102; Recital Mârzea,
o proiecţie ficţional-autobiografică a desti- VR, XCV, 2000, 10–11, 8–13, fragmente din
nului autorului, o experienţă descrisă şi într- romanul Voinţa de putere.
un vol. memorialistic, reportajul intitulat L. Pv.
Franţa, 1938–1944, publ. în 1945. Reprezen-
tant important al generaţiei ’27, ~ s-a refugiat BUCESCU Alexandru-Şerban, Rocada
la Paris în 1937. A participat el însuşi la morţii, [Piteşti], Argeş Press, [2000?], 136 p.
Mişcarea de Rezistenţă, s-a reîntors temporar Roman poliţist. Trama detectivistă,
în ţară, pentru ca, în cele din urmă, să se caracterizată printr-o supraabundenţă de
stabilească la Sydney, unde îşi continuă crime şi sinucideri, se împleteşte cu o suită de
cariera publicistică. Turnura autobiografică a scenarii erotice, urmărite pe trei generaţii,
naraţiunii conferă microro-manului un plus marcate de eşecuri, minciună şi incest.
de autenticitate, precum şi o accentuată doză Câteva scene prefigurează o dimensiune
de verosimilitate la nivelul construcţiei fantastică a imaginarului epic (neurmărită cu
caracterologice. consecvenţă, în derularea romanului), altele
L. Pv. sunt încărcate de sugestii gotice şi de
atmosfera neguroasă, specifică romanului de
BRAGA Corin, Luiza zboară deasupra mistere.
oraşului, fragment din romanul oniric Luiza
C. T.
Textoris, EX, XXXII, 2000, 7–8–9, 24–25.
C. T. BUCUR Serghie, Parcul vienez, fragment
de roman, AX, I, 2000, 1, 19.
BRATU-MARIN Constanţa, Zig-Zag,
C. T.
Cu un cuvânt înainte al autoarei. Thriller
CALAFETEANU A., Departe de Roma,
erotic şi poliţist. Scenariul, plasat în New
York, la sfârşitul anilor ’90, relevă o lume
istoric inspirat de viaţa marelui poet roman
extrem de agresivă, ale cărei comploturi
Ovidiu, văzut ca luptător pentru reinstaurarea
erotice şi financiare sfârşesc prin crimă.
republicii, un opozant activ al tiraniei
C. T. instaurate de Augustus. Intensa viaţă erotică a
407 CIMPOEŞU Petru 2000
poetului, spune autorul, este rezultatul unei Încercând să-şi definească propria identitate,
căutări a libertăţii, la nivel personal. Din acesta este nevoit să se confrunte cu natura
păcate, redactarea este deficitară, inclusiv din diavolească a tentaţiilor. Evocare plină de
punct de vedere gramatical. culoare, care ezită între realismul magic şi
acela de tip balzacian.
M. M.
M. M.
CALOMFIRESCU Nicolae, Karla, f. l.,
[2000?]. „Un romanţ comic al ispitirii, CERANU Nina, Americanul, Timişoara,
iniţierii şi împământenirii provinciale” (Dan Eubeea, 2000, 220 p. (Orient latin). Conform
Buciumeanu). unei informaţii din BNR, LI, 2002, 3, 81.
Dan Buciumeanu, TG, II, 2000, 1–3, 44–46. D. G. B.
D. G. B.
CESEREANU Ruxandra, Trup şi netrup,
fragment de roman, APS, XI, 2000, 5, 12.
CANTEMIR Traian, Lumini şi umbre,
fragment de roman, în vol. Bostan, Pagini, D. G. B.
291–295.
CHIBAC-CUCIUREANU Viorica, La
D. G. B.
răspântia Boianului, fragment de roman, în
CASTIOV Matei, Indezirabil, Timişoara, vol. Bostan, Pagini, 379–381.
Mirton, 2000, 97 p. Cu un cuvânt înainte de D. G. B.
Gheorghe Peţu. Indigest exerciţiu autobiografic
ce rememorează povestea de succes a bastardu- CHIFU Gabriel, Cartograful puterii,
lui Bob, stâlp de nădejde al „ziditorului” regim
comunist defunct şi victimă a celui capitalist,
Roman experimental. Combinaţie
„demolator”, de după decembrie 1989.
provocatoare între eseu şi ficţiune, textul se
D. G. B. construieşte ca o confruntare dintre Matei
Pavel, consilier guvernamental într-unul din
CAVADIA Mircea, Privighetoarea arsă, guvernele post-decembriste, şi Diavol,
Reşiţa, Timpul, 2000, 259 p. Cu o prezentare personificarea vidului şi a angoasei din
de Fănuş Neagu şi o postf. de Gheorghe fiecare dintre noi. Soluţia este credinţa. La
Jurma. Roman al embargoului de la începutul sfârşitul romanului, Matei Pavel se re-găseşte
anilor nouăzeci contra Iugoslaviei. Autorul în faţa Mănăstirii Maglavit, rugându-se.
realizează o reuşită evocare a vieţii satelor
Autorul foloseşte, cu multă dexteritate,
din Clisura Dunării, „sub presiunea unei
tehnica narativă contrapunctică. În spirit
istorii tulburi şi anormale”. Ţărani, procurori,
postmodern, el combină cu îndemânare
poliţişti, soldaţi, grăniceri, mărunţi comercianţi,
parodia şi ludicul cu discursul grav, presărat
ciobani sunt, cu toţii, cuprinşi de febra
cu citate, care dau textului un aer livresc.
banului. Doar două personaje scapă acestei
sarabande a viciului şi corupţiei: învăţătorul M. M.
Ionel Ralea, obsedat de cercetările sale
arheologice, şi eroul principal, un copil fără CIMPOEŞU Petru, Multi Level Method,
nume, fugit de la un orfelinat din Brăila. CL, CXXXIV, 2000, 7, 14–15; Îngeri şi
2000 CIMPOEŞU Petru 408
moldoveni, CNT, 2000, 49–50, 15, fragmente poematice” (Geo Vasile). Cu oarece strădanie,
din romanul Simion Liftnicul. crâmpeie ale realului pot fi decelate din masa
destructurată a materiei epice. E limpede că
D. G. B.
romancierul – „la fel de eficient în abordarea
realistă a mizeriei, a urâtului, a sordidului, a
CIMPOEŞU Petru, Povestea Marelui
malformaţiior, în general a stărilor de
Brigand, Cluj-Napoca, Dacia, 2000, 350 p.
agregare indecise”, ca şi în mânuirea
Fragmente: Ancheta imposibilă, CL, s. nouă,
„imaginarului cu rădăcini în dimensiunea
1990, 1, 8–9; Ancheta imposibilă, TNLS, II,
suprafirească” (Geo Vasile) – scrie despre
1990, 38, 4–5; Prima apariţie a câinelui
spaţiul autarhic al provinciei, populat de o
tandru, ATN, XXXI, 1994, 12, 6–7; Peisaj
umanitate măruntă şi meschină, cantonată în
marin în lipsa mării, F, XXX, 1994, 12, 57–
materialitatea şi în conformismul mental
62; Cartaphilus – o întâlnire ratată, VTR,
tradiţional, refractar oricărui înţeles superior.
XXV, 1995, 4, 6–9; Doctorul şi motanul,
Deschiderea spre miraculos a minorităţii
ARC, 1996, 1–2, 85–90; Drumul spre Emaus,
„elitelor” – cei angrenaţi în elucidarea
VTR, XXVI, 1996, 7, 4–8; Punctul de fugă şi
misteriosului caz (procuror, judecător,
de uitare, ATN, XXXIV, 1997, 3, 6–7; Iubire
grefier, medic) – primeşte replica dură a
ca în roman, VTR, XXVII, 1999, 4, 11–16.
„realiştilor”, mustind de o sfântă ură de clasă,
Roman parabolic. Sub aparenţele epicului
dedaţi exterminării celor dintâi.
realist, se asistă la proliferarea metastazică a
unui text baroc, ce urmăreşte un straniu caz
Geo Vasile, CNT, 2000, 44, 6–7.
de omucidere, soldat cu două cadavre
identice, descoperite în locuri şi la date D. G. B.
diferite. Plăcerea teoretizărilor textualiste din
Erou fără voie (1994) degenerează acum în CIOBANU Vitalie, Zilele după Oreste,
mania alambicărilor fantaste. Cine e şi ce fragment de roman, RL, XXXIII, 2000, 12,
vrea Marele Brigand, a cărui fantomă bântuie 14–15.
peste Abraxa, nimeni nu ştie. „Întru decelarea
D. G. B.
acestui vânat miraculos se întrec personajele
romanului, probându-şi fiecare permeabilitatea CIORAN Ana, Pe aripile iubirii, Cluj-Napoca,
la dimensiunea invizibilă a realului şi, Todesco, 2000, 159 p. Roman de dragoste.
implicit, credinţa într-o nouă descindere a Acţiunea se petrece într-un oraş situat undeva
sacrului printre oameni” (Geo Vasile). pe malul Someşului, la sfârşitul anilor patruzeci
Împinsă la extrem, ambiguitatea face cartea ai sec. trecut. Felician, Sergiu, Claudiu sau
impenetrabilă. Chiar dacă, după unii, autorul polonezul Staşek reprezintă tot atâtea
ar broda, în registrul ironico-parodic ce-l perspective din care este urmărită iniţierea
caracterizează şi-l prinde bine – susţinut şi de erotică a Tatianei, eroina principală a
indubitabila virtuozitate de povestitor şi de romanului. Nefericita ei căsătorie cu Felician
arhitect – în marginea mitului cristic şi pe constituie o binemeritată pedeapsă pentru
motivul complotului politic. Şi chiar dacă ne- dispreţul cu care a privit iubirea adevărată şi
am afla în prezenţa unui „excepţional roman devotamentul lui Claudiu. Analiză psihologică
ce-ar stârni invidia unor Kadare, Ştefan precară; calitate literară pe măsura tratării
Bănulescu, Saramago, Umberto Eco sau subiectului.
Vargas Llosa”, a unei cărţi „ce ascultă de
legile interne ale unei vaste construcţii M. M.
409 COMOROŞAN Sorin 2000
CIORAN Paul, Obsesia care ucide, Paris– milenariste ce au cuprins, la fine de sec. XX,
Bucureşti, Verus, 2000, 277 p. (Romanul de umanitatea, şi, îndeosebi, societatea americană.
senzaţie). Precedat de o poezie a Tatianei Cartea reprezintă o savuroasă, acidă parodie a
Bărbuceanu intitulată Frustrare fatală. Lumii de peste Ocean şi, în egală măsură, o
Inscripţie la romanul Obsesia care ucide de meditaţie despre „identitate, istorie, rase,
~. Roman realist. Acţiunea se petrece în anul singurătate şi chiar mântuire” (Andreea
1998, în Bucureşti. Jean Carianopol, fost Deciu). Scriitura dezinvoltă, pusă în lumină
chirurg neurolog, ajunge, după 1990, de o excelentă tr., valorifică un aiuritor şi
proprietar de cabaret. Jean îl urăşte de moarte fastidios, pe alocuri, inventar „de reţete
pe Cornel, un fost coleg, deoarece a fost literare, de personaje, tehnici, stiluri, intrigi,
părăsit, din cauza lui, de către Felicia, fosta sa estetici, din care fiecare alege ce vrea” – cum
amantă, ucisă în timpul evenimentelor din afirmă aceeaşi comentatoare, ceea ce a
decembrie 1989. Pentru a se răzbuna, Jean permis încadrarea romancierului în curentul
plănuieşte uciderea Silviei, actuala iubită a lui „textualismului mediatic”, prin „acţiunea de
Cornel, care seamănă izbitor cu Felicia... digitalizare a prozei” (Iulian Băicuş). Felicity
Le Jeune, orfană creolă din New Orleans şi
M. M.
detectiv de ocazie, caută nu doar o frumoasă
moştenire, ci şi o unică iubire orgasmică şi
CIOROIU Constantin, Neuitata sărbătoa-
jumătatea sa androginică pe care o întâlneşte
re a sosirii marelui circ „Clodius”, fragment de
în persoana bosniacei Andreea, superdotată
roman, TMS, s. nouă, V, 2000, 10, 8.
orfană a războiului din Iugoslavia, călugăriţă
D. G. B. într-o mănăstire din Ierusalim, şi ea în
căutarea unei iubiri, carnale, de astă dată,
CIUBOTARU GROZDAN Cristina Anca, tocmai pentru că e prohibită.
Panerul cu scaieţi, Iaşi, Apollonia, 2000, 207 p.
Fragment: Macii de sub sârma ghimpată, CRC, Messiah, în lb. engleză, New York, Simon
1995, 17, 9. Roman sentimental. Urmăreşte & Schuster, 1999.
destinul unei tinere care e şi frumoasă şi
inteligentă. După un eşec la examenul de Andreea Deciu, RL, XXXII, 1999, 35, 19;
admitere la Facultatea de Teatru, Anca Ştefan se Mariana Criş, AZI, 2000, 17, 5; Iulian Băicuş,
angajează ca profesoară suplinitoare în satul OBC, I, 2000, 21, 13.
Mădărjac. În final ea îşi împlineşte visul, D. G. B.
devenind actriţă şi profesoară de actorie şi de
mişcare scenică. COMĂNEANU Anca Delia, Erodeea,
M. M. fragment din romanul Astronava 777, TMS,
s. nouă, V, 2000, 5, 9,14.
COCA Ion, Gheara morţii, fragment de D. G. B.
roman, LTL, I, 2000, 7, 18–20.
D. G. B. COMOROŞAN Sorin, Nedespărţirea de
Borges, Bucureşti, Eminescu, 2000, 233 p.
' CODRESCU Andrei, Messia, tr. din lb. (Stylus). Cu o postf. de Barbu Cioculescu.
engleză de Ioana Avădani, Bucureşti, Editura Roman experimental. Autorul combină eseul cu
Fundaţiei Culturale Române, 2000, 405 p. (În ficţiunea, într-o încercare disperată de a se
lb. engleză, Messiah, New York, Simon & înţelege pe sine, ca autor. Personajele sunt
Schuster, 1999). Roman parodic, al spaimelor lipsite de consistenţă, concepute ca simple măşti
2000 CONSTANTINESCU Lidia 410
auctoriale. Jocul aiuritor al hipotextelor şi ' CRĂCIUNAŞ Silviu, Urme pierdute, tr.
hipertextelor leagă mari secvenţe din literatura de Sînziana Dragoş şi Gheorghe Dragoş,
universală de texte aparţinând lui ~. Acest Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2000, 380
„roman alcătuit cu lux narativ de un povestitor p. Cu o postf. de Dorana Coşoveanu şi un
înnăscut” (Barbu Cioculescu) exprimă dispera- cuvânt înainte de Salvador de Madariaga. (În
rea romancierului postmodern, copleşit de lb. engleză: Lost Foot Steps, Londra) Roman
cultura sa şi incapabil să născocească o memorialistic, documentul unei vieţi puse în
modalitate de exprimare cu adevărat nouă. slujba luptei anticomuniste. „La o primă
impresie, cartea aceasta pare un roman de
M. M.
groază. [...] Treptat, îţi dai seama că ceea ce
se întâmplă aici nu este ficţiune, ci este istoria
CONSTANTINESCU Lidia, Spinii din călcâi,
unor întâmplări reale, trăite de un european
Bucureşti, Pro Transilvania, 2000, 422 p. din preajma ta, în sec. XX” (Salvador de
Roman autobiografic ce deapănă firul aminti- Madariaga).
rilor Cameliei Sârbu, alter ego-ul autoarei, din
iunie 1940, când părăseşte, alături de părinţi, Lost Foot Steps, Londra, 1961.
meleagurile Basarabiei natale, apucând drumul
refugiului românesc, până după evenimentele D. G. B.
din decembrie ’89. ≈ reprezintă povestea vieţii
unei femei ce şi-a făcut, corect, datoria, atât faţă CRISTEA Alexandru, Revelaţia, Cluj-Napoca,
de familie, cât şi faţă de Ţară. Cartimpex, 2000, 170 p. Cu un cuvânt al
autorului. Roman autobiografic. În timpul unei
D. G. B. permisii, Alexandru Hristea, soldat în termen,
trăieşte revelaţia sfinţeniei. De aici şi convin-
COPIL Gheorghe-Gavrilă, La apus de gerea că va putea salva omenirea de
soare, Bucureşti, Dacia Eternă, 2000, 294 p. ameninţările forţelor armate. Diagnosticat ca
Roman autobiografic despre rezistenţa bolnav de schizofrenie paranoică, personajul îşi
anticomunistă din România deceniului şase al va găsi alinarea în iubirea pentru Cristina,
sec. trecut. Fântănă Ion, scriitor hăituit de studentă la drept şi colegă de suferinţă.
Securitate, lasă posterităţii mărturia iubirii
sale pentru cauza României Mari. D. G. B.
D. G. B. DABU Emilia, Cetatea iubirii, Constanţa, Ex

Ponto, 2000, 105 p. Roman sentimental.
COPIL Gheorghe-Gavrilă, Valea Hăşdăţii, Pianista Azaria Solteris şi pictorul Agapis
Bucureşti, Dacia Eternă, 2000, 259 p. Roman Niculescu, protagonişti – după cum
document. Poem epic despre pilda de omenie mărturiseşte autoarea – cu „un trecut destul
şi de vitejie a moţilor din satele de pe Valea de dureros, dar cu aceeaşi sete de a iubi”,
Hăşdăţii, bravi urmaşi ai lui Decebal şi sfârşesc prin a se regăsi, confirmând credinţa
făuritori ai Marii Uniri. în forţa dragostei.
D. G. B. D. G. B.
COVALCIUC Dumitru, Tinereţea lui DAN Elena, Linişte şi toleranţă, fragment

Doxachi, fragment de roman, în vol. Bostan, din romanul cu acelaşi titlu, VR, XCV, 2000,
Pagini, 482–492. 9, 26–30.
D. G. B. D. G. B.
DANELIUC Mircea, Apa în cizme, Bucureşti, devenit, prin căsătoria cu o elveţiancă,

Univers, 2000, 326 p. Roman de introspecţie, emigrant la Geneva, priveşte lumea în care a
ce transcrie, la persoana întâi, într-o lungă intrat, dar şi condiţia umană în general, prin
depoziţie, zbuciumul interior al bassistului şi prisma îndeletnicirilor sale provizorii (frizer
solistului rock de patruzeci de ani, Iustin la un „salon de coafură pentru animalele
Raeţchi, aflat într-o relaţie extra-conjugală cu domestice”, cioclu la o firmă de pompe
artista hip-hop Petruţa Ionescu. Roman funebre, student la facultatea de medicină) şi
(auto)parodic, cu mult senzaţional şi exces de a unor experienţe personale nefericite
trivialitate lingvistică, semne ale „unei lumi (suportă o intervenţie chirurgicală şi e martor
kitschizate. [...] Perpetua glisare în adâncimea la moartea subită a surorii sale, emigrată ea
maculată a lumii este redată prin metafora însăşi în Statele Unite şi abia reîntâlnită, după
recurentă a «apei în cizme»” (Emilia David). ani şi ani). Toate păţaniile acestei biografii,
ca şi personajele întâlnite pe parcurs, sunt
Emilia David, OBC, I, 2000, 25, 22. evocate cu o ironie amară şi hazoasă în
acelaşi timp, umorul, deseori negru, dar mai
D. G. B.
niciodată facil al autorului izvorând din
DE SABATA Coleta, Arădani la început de sclipitoare asociaţii de idei sau de imagini,
veac. Roman documentar, Arad, Vasile Goldiş exprimate mereu cu percutanta concizie a
University Press, 2000, 366 p. Roman istoric. unei proze de calitate.
Autoarea reia personajele din Clanul de Niro I. M.
(1977), oferind o amplă frescă a vieţii politice,
economice şi sociale din zona Aradului, la DUDA Virgil, Melanie, fragment din
începutul sec. al XX-lea. Personajele ficţionale romanul Copii şi părinţi, VTR, XXVIII,
(membrii familiilor Popp şi de Niro) evoluează 2000, 10–11, 28–34.
alături de personaje istorice reale (Vasile
Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, Aurel Lazăr, Ioan I. M.
Suciu, Iuliu Maniu). Discrete accente
feministe în portretul Xeniei Budeanu, amărâtă ECOVOIU Alexandru, Europa dus-întors,
că nu poate participa la Marea Adunare de la fragment de roman, CAI, 2000, 1, 37–38.
Alba Iulia deoarece, cum spune autoarea, „o I. M.
femeie nu se poate amesteca în astfel de
treburi”. ELIADE Mircea, Dubla existenţă a lui
M. M.
Spiridon V. Vădastra, Bucureşti, Jurnalul
Literar, 2000, 155 p. (Folio, 9). Ed. îngr. şi
DEAC Mircea, Soarele răsare noaptea, cuvânt înainte de Mircea Handoca, post-
Bucureşti, Geneze, 2000, 176 p. Conform scriptum de Nicolae Florescu. Cuprinde şi un
unei informaţii din BNR, LI, 2002, 7, 93. jurnal al romanului. Titlul aparţine editorului.
Fragment: ≈, RL, XXXIII, 2000, 35, 12–14.
I. M. Proiect de roman intitulat iniţial Apocalips şi
abandonat după ce o treime din el a fost
DIMITRESCU Jean Celeste, Ca Sfântul inclusă de autor în Noaptea de Sânziene
Lazăr târâş-grăpiş. Aventurile unui român în (1991). Deşi inevitabil lacunară, partea
Occident, Bucureşti, Maşina de Scris, 2000, rămasă în ms. are totuşi însuşirile unui text
136 p. Roman ironic, de inspiraţie autobio- închegat, întregind convingător imaginea
grafică. Naratorul, inginer şi profesor român unuia dintre cele mai insolite personaje
2000 FĂRCĂŞANU Emil 412
eliadeşti. Figură straniu-malefică în Noaptea sau despre învălmăşitele sentimente provocate

de Sânziene, Spiridon Vădastra apare aici în de şocul desţărării.
anii săi de început, care-i dezvăluie deja
I. M.
trăsăturile şi-i explică, măcar în parte,
enigma. Îl regăsim, astfel, ca elev umilit în
FĂTU Gabriel, Să nu te crezi Don Juan, II,
ambiţiile lui de afirmare, ca student fanfaron,
v. Să nu te crezi Don Juan, I, 1998.
ridicol în exasperata-i megalomanie (scoate
un ziar, vrea să devină liderul studenţimii,
FILIP Corneliu, Omul de la soare răsare,
dar, nereuşind, se lasă racolat ca informator al
Bucureşti, Haiku, 2000, 207 p. Roman-jurnal,
Siguranţei), apoi ca tânăr avocat care, frustrat
alcătuit însă nu din notaţii fugare, ci din cap.
şi mitoman, nutreşte fantaste vise de mărire.
fluente care oglindesc, mai mult narativ decât
Tot acest portret în mişcare este schiţat însă
confesiv, doisprezece ani din viaţa unei
cu o ironie implicită, nepersiflantă, ceea ce-i
tinere, începând cu momentul absolvirii
dă personajului aerul unei caricaturi sinistre,
liceului, când are loc şi episodul-cheie trăit de
demonice, în care comicul a fost înlocuit de
naratoare: idila pasageră, dar de neuitat, cu un
absurd. Completând biografia lui Vădastra,
aviator („Omul de la Soare Răsare”).
romanul risipeşte totodată, în oarecare
Amintirea acestei iubiri va dăinui, romantic,
măsură, misterul din jurul altui personaj,
doamna Zissu, cea obsedant pomenită în multă vreme şi de ea nu se va vindeca decât
Noaptea de Sânziene, dar rămasă acolo un într-un târziu, după terminarea facultăţii, prin
reper ideal, aproape mitic. căsătoria cu un inginer. Dincolo de povestea
sentimentală, romanul urmăreşte câteva
Mircea Handoca, Un nou roman inedit de ~: ≈, destine paralele, descrie diverse medii
RL, XXXIII, 2000, 35, 12–14; Teodor Vârgolici, (muncitoresc, didactic, studenţesc) şi evocă
ALA, IX, 2000, 549, 4. V. şi D. C. R. R., Isabel satul moldovean de unde se trage şi unde
şi apele diavolului, 1931. revine la răstimpuri eroina. Totul într-o proză
îngrijită şi vie, capabilă să-şi mlădieze
I. M.
tonalitatea după starea afectivă a celei pentru
FĂRCĂŞANU Emil, 21 de grade est, care caietul jurnalului e un prieten „cuminte,
Alexandria, Teleormanul Liber, 2000, 207 p. ascultător şi mut”.
Roman realist, probabil autobiografic. I. M.
Personajul-narator descrie încercările prin
care a trecut, împreună cu alţi trei tineri, în FOLEA Vasile, Destin şi putere, II, v. Destin
1988, când, voind să scape de infernul şi putere, I, 1993.
comunist, a fugit în Turcia pe mare, fără a şti
că acolo îl aşteaptă un alt coşmar: acela al GAGIU Anton, Gustul durerii şi al bucuriei,
anchetelor abuzive, al detenţiei, al mizeriei şi Bucureşti, E. M., 2000, 202 p. Cu un cuvânt
disperării din lagărul pentru transfugi. Până la înainte de Ion Aramă. Roman de acţiune cu
urmă, prin evadări succesive, va ajunge în tentă senzaţională. Începută realist, cu
Occident, unde însă, aflăm din finalul demiterea şi condamnarea abuzivă a
rezumativ al cărţii, va avea parte de un personajului principal, căpitanul de grăniceri
tratament asemănător. Vioaie şi amănunţită, Bogdan Vrânceanu (întâlnit şi în Bariere,
dar fără pregnanţă literară, povestirea faptelor 1999), trama devine tot mai aventuroasă pe
lasă totuşi loc şi unor pasaje mai expresive, măsură ce îşi derulează celelalte episoade.
cum sunt cele onirice, cele despre copilărie Fostul ofiţer evadează din penitenciar, fuge
peste graniţă, întâi în Iugoslavia, apoi în II, 2000, 1–2, 30–32. Roman de moravuri
Italia, unde are de-a face cu lumea interlopă, despre viaţa militară de dinainte de 1989.
îşi schimbă identitatea, întâlneşte o Vădit autobiografică, descrierea mediului
providenţială afaceristă elveţiană cu care se cazon îi aparţine unui tânăr comandant de
căsătoreşte înainte ca ea să dispară într-un pluton dintr-o unitate de „diribişti”, adică de
accident pe mare. În sfârşit, se întoarce acasă, militari-constructori. Scenele de şantier,
după căderea comunismului, şi îşi regăseşte, relaţiile ierarhice, nu puţinele episoade
ca prin minune, soţia pe care o considera erotice, portretele voit simplificate ale
pierdută. În ciuda încercării de a-l transfigura personajelor sunt zugrăvite într-o manieră ce
ici-colo printr-o reflecţie sentimental-morală şovăie, adesea, între realismul cel mai plat şi
şi chiar filosofică (nu lipsesc nici chiar caricatura cea mai sarcastică.
intempestive citate din Feuerbach, Husserl şi
Hegel!), senzaţionalismul rămâne nota defini- ***, KD, s. nouă, 2000, 1, 2.
torie a cărţii.
I. M.
I. M.
GÂRJOABĂ Benoni, Să nu ucizi dragostea,
GAVRILESCU Vasile, Iubirea mea, floare Bucureşti, Odeon, 2000, 167 p. (Colecţia
nomadă, Constanţa, Ex Ponto, 2000, 250 p. Inedit). Roman de dragoste. Este povestea
Roman senzaţional şi politic. Pendulând între relaţiei dintre doi tineri din Turnu-Severin,
prezent şi trecut, personajul-narator îşi expune Dan Mateescu şi Ivona Bengescu, care, în
spectaculoasa biografie de răzvrătit care, anii ’50, se cunosc ca liceeni şi îşi rămân
crescut în sărăcie şi umilinţă, a refuzat totuşi fideli cu toate că mai întâi propriile ezitări,
minciuna regimului comunist încă de la apoi plecarea la studii le amână mereu
instaurarea acestuia. Silit să-şi abandoneze căsătoria. Reîntors din U. R. S. S., unde avea
studiile, hărţuit de autorităţi, vieţuind o vreme să devină inginer militar, Dan află, într-un
marginal, într-o şatră de ţigani, el trece graniţa final melodramatic, că Ivona a murit şi că îi
în Iugoslavia şi apoi în Austria, unde e găzduit lăsase un copil. Din cale-afară de roman-
în lagărul de refugiaţi de la Treiskirchen. ţioasă, în ciuda câtorva episoade ce vor să-i
Readus în ţară printr-o maşinaţiune securistică, dea o tentă psihologică şi moral-politică,
face ani grei de închisoare, pentru a ajunge în cartea izbeşte prin limbajul nepotrivit,
cele din urmă cerşetor în Bucureştiul în care, stângaci intelectualizat, a cărui preţiozitate
după 1989, se întâmplă să dea ochii cu abia dacă este atenuată, uneori, de tonul
prosperii săi foşti prigonitori. Vădind destul glumeţ-sentimental.
dramatism moral şi, pe alocuri, lirism I. M.
evocativ, cartea e copleşită totuşi de
senzaţional şi de vulgarităţi fără rost, ca şi de GEORGESCU Ion, Bacalaureatul, frag-
flagrante deficienţe stilistice (topică bizară, ment din romanul Noaptea salcâmilor, MND,
agramatisme etc.). III, 2000, 2, 24–25.
I. M. I. M.
GÂJU Dan, Diribiştii, Târgovişte, Realitatea GHIVIRIGĂ Mihai, Impostorul, Bucureşti,

Dâmboviţeană, 2000, 207 p. Fragmente: Scriptum 2000, 2000, 151 p. Roman auto-
Repartiţia; Firaizerul, VAR, VIII, 1997, 11, biografic. Dacă în Favorizare de infractor
10–11; Metoda pictorului Veronescu, DTM, (1995) rememorase sobru şi credibil propria-i
2000 GOANŢĂ Ştefan 414
experienţă de deţinut politic, autorul (sub Christos. Bazată pe numeroase surse docu-
acelaşi nume fictiv: Mihai Ganea) se opreşte mentare, istorice, biblice, cartea evocă atmos-
aici asupra unui episod petrecut imediat după fera din Iudeea de la apariţia Mântuitorului
eliberarea sa din închisoare. Rămas de până la evenimentul Crucificării. Personajul
izbelişte şi urmărit încă de Securitate, el are central al naraţiunii este Jutabel-Ben-Eber,
ideea de a se refugia la sanatoriul T. B. C. din conducătorul religios parvenit şi corupt al
localitatea Miclăuşeni, unde este primit de Cetăţii Capernaumului, unul din semnatarii
mai vechea sa cunoştinţă, omenosul doctor actului de acuzare a lui Iisus. Frescă istorică
Baciu. Acolo va fi martorul tragediei care şi socială, realizată „cu migala şi precizia
constituie chiar miezul istorisirii sale şi a restauratorului operei de artă” (Sofian Boghiu),
cărei victimă este un personaj excepţional, ≈ este şi un roman psihologic, ce vizează
Andrei. Pildă de curaj, de demnitate şi resorturile interioare ale resentimentului,
dăruire, acesta, fost avocat prigonit şi el de orgoliului, făţărniciei. Cartea, bine realizată
autorităţi, nu ezita să-i ajute pe partizanii din punct de vedere narativ, îmbină procedee
anticomunişti ce acţionau în zonă. Arestat, ale eposului social şi psihologic, respectând
împreună cu doctorul, într-o razie nocturnă a rigorile şi viziunea de ansamblu ale romanului
Securităţii, tânărul va fi ucis în momentul în istoric realist.
care va încerca să fugă. Deznodământul este
M. W.
interpretat de narator ca o sinucidere mascată,
fiindcă, iniţial sănătos, „impostorul” se
GURĂU Vasile, Drum bifurcat, Constanţa,
contaminase grav, poate chiar de la iubita sa,
Ex Ponto, 2000, 361 p. Roman realist despre
îngrijită de el cu devotament până în
drama tinerilor intelectuali români din
ultimele-i clipe. Mai romanescă decât
deceniul şase. Lumea degradantă, absurdă a
celelalte naraţiuni autobiografice ale lui ~,
cartea rămâne totuşi fidelă unui realism de dictaturii comuniste este urmărită prin prisma
fond, evitând tonul sentimental sau destinului unui proaspăt absolvent de
incriminatoriu pe care drama povestită l-ar fi facultate, Virgil Isărescu, repartizat într-o
făcut posibil. comună obscură din judeţul Prahova. Silit să
renunţe temporar la speranţa unei binemeritate
Geo Vasile, CNT, 2000, 45, 6. cariere universitare, împovărat cu sarcini
politice, ulterior urmărit de securitate şi
I. M. ameninţat cu arestarea, eroul se vede nevoit
să fugă în Grecia, ajutat de iubita sa, Heleni
GOANŢĂ Ştefan, Popescu E. Napoleon, II, Vulpan. ≈, scris într-un stil clar, alert,
v. Popescu E. Napoleon, I, 1999.
preponderent dialogal, nu este confesiunea
unui învins, ci un roman al speranţei, al
GOLEA Claudia, Planeta Tokyo, II, v.
posibilei salvări a individului de sub
Planeta Tokyo, I, 1998.
presiunea evenimenţialului degradant.
GRECEANU Olga, Ura care ucide,
Ion Topolog, LCF, s. nouă, 2000, 32, 16.
Bucureşti, Curtea-Veche, 2000, 293 p. Cu un
cuvânt înainte de Arhimandrit Sofian Boghiu. M. W.
Cartea apare postum. Roman istoric religios,
inspirat, conform mărturiei autoarei, din HAŞA Gligor, Răzbunarea gemenilor, Deva,
publicarea în presa timpului a sentinţei de Emia, 2000, 296 p. Cu un pseudoprolog al
condamnare la moarte a Mântuitorului Iisus autorului. Roman istoric plasat la sfârşitul
415 IOSIF Marius 2000
domniei împăratului Marcus Aurelius şi în 2000, 214 p. Cu o Întâmpinare de Ileana

timpul lui Commodus, urmaşul său. Gemenii Vulpescu. Roman autobiografic. Evocă
de origine dacică Ortis şi Dacis cutreieră destinul unei fete, pe nume Cristina, de la
imperiul roman, din Asia Mică până în Dacia, primii ani de şcoală la absolvirea Facultăţii de
încercând să stârpească lotrii care le-au pus în Medicină din Bucureşti, la începutul
primejdie avutul şi familiile. În cadrul acestui deceniului al şaselea al sec. trecut. În contextul
roman de aventuri, autorul schiţează şi un unei existenţe marcate de privaţiuni şi
roman al căutării intelectuale. Cotiso şi Zoltes vicisitudini, cartea urmăreşte „neabătuta
Dius, prietenii gemenilor, se angajează nu strădanie a unei fiinţe de a-şi depăşi condiţia
numai în căutarea dreptăţii, ci şi a istoriilor socială” (Ileana Vulpescu).
care merită a fi consemnate în veac. Autorul M. W
are plăcerea evocării istorice, dar adesea
conflictul trenează. IACOB Mihai, Jennifer, Bucureşti,
M. M. Crater, 2000, 348 p. Roman „american [...], o
meditaţie despre viaţă, dragoste şi moarte”
HAŢEGAN Maria Lucia, Dispăruţii, (Mircea Mureşan).
202 p. Însoţit de un tabel cronologic. Roman Mircea Mureşan, CNT, 2000, 39, 6; Mircea
de tip cronică, ce evocă destinul unei familii Mureşan, UC, X, 2000, 10, 7; C. Rogozanu, OBC,
I, 2000, 35, 26.
de cărturari ardeleni, pe fundalul unor
evenimente istorice marcante, precum Marea M. W.
Unire din 1918, cele două războaie mondiale,
instaurarea guvernului legionar, apoi a celui IACOBAŞ Andrei Dumitru, Tucapai,
comunist. „Construit cu migală, exersând mai Constanţa, Tilia Press International, 2000,
multe registre şi extrăgând secvenţele cele 272 p. Roman science-fiction.
mai grele de înţelesuri şi subînţelesuri, ≈ e,
înainte de toate, romanul extenuării ideii Ion Roşioru, Voluptatea povestitorului, LCF, s.
naţionale” (Irina Petraş). nouă, 2000, 39, 16.
M. W.
Irina Petraş, APS, XI, 2000, 7–8, 8.
M. W IOSIF Marius, Petra, Piteşti, Paralela 45,

2000, 136 p. Roman psihologic. Scrisă la
HERA Ioan, Trei generaţii, I, Braşov, Lux persoana a treia, într-o manieră confesivă, cu
Lubris, 2000, 302 p. Cronică de familie. accent pe sondajul interior şi pe reflecţie,
Autorul urmăreşte ascensiunea socială a cartea surprinde existenţa lui Adrian Medrea,
clanului Mănoiu-Mera, originar din satul un tânăr scriitor dintr-un oraş din Ardeal.
vrâncean Cârligele, până în Şcheii Braşovului, Personaj ionescian, meditativ şi analitic, eroul
între anii 1907–1938. Didacticismul şi eşecul rememorează, pe diferite planuri temporale
scenelor, cu precădere erotice, afectează ce se întrepătrund, iubirea sa pentru Petra
calitatea discursului narativ. Schuller, o fată cunoscută în adolescenţă,
M. M. plecată ulterior în Germania, pe timpul
dictaturii ceauşiste. Constituită din confesiuni,
HODOR Constanţa, Viaţa mea, o lacrimă rememorări, discuţii filosofice cu prietenii,
nemărturisită, Bucureşti, Diacon Coresi, naraţiunea se dovedeşte de fapt un eseu
2000 IUGA Gabriel 416
romanesc, ce se remarcă atât prin ţinuta sa epocă. În subsidiar, romanul este o meditaţie
intelectuală, cât şi prin structura compoziţională asupra existenţei ca text, permanent
modernă. reinventată prin însuşi actul naraţiunii, trecută
prin filtrul unei conştiinţe ce se
M. W.
autodescoperă necontenit în oglinzile
memoriei. Original şi substanţial, romanul
IUGA Gabriel, Vecinătatea pustiului, Bucureşti,
este o carte de analiză psihologică, o
Eminescu, 2000, 204 p. Cu o prezentare de
compoziţie pe o singură voce, menită a aboli
Romul Munteanu pe coperta a IV-a. Roman de
relaţia dintre autor şi personaj, dintre realitate
factură kafkiană, inspirat din atmosfera
şi ficţiune, absorbind întregul parcurs
sufocantă a ultimilor ani ai dictaturii comuniste.
ficţional într-o hermeneutică subiectivă.
Eroul principal, Ioniţă M. Mihai, este un modest
funcţionar care rezistă încercărilor de racolare Alex Ştefănescu, RL, XXXIII, 2000, 46, 4;
ale unei instituţii de supraveghere socială, Luminiţa Marcu, OBC, I, 2000, 42, 9; Tudorel
ajungând să fie internat într-un spital psihiatric. Urian, CVT, s. nouă, VI, 2000, 12, 7.
Teroarea cultivată sistematic de către
Măgureanu, şeful lui de birou, atitudinea M. W.
suspicioasă a colegilor, lipsurile de tot felul
IZBĂŞESCU Gheorghe, Răul dă naştere
devin coordonatele unui univers halucinant, în
la rău, fragment din romanul Adaos de
care orice încercare de comunicare autentică
vitamine, F, XXXVI, 2000, 7–8, 75–79.
este strangulată. Scriitură precisă, nemilos de
sobră. M. W.
M. M.
JURCAN Alexandru, O decapitare nocturnă,
Oradea, Anthropos, 2000, 106 p. (Prozatori
IUGA Nora, Sexagenara şi tânărul,
contemporani). Roman secvenţial postmoder-
Bucureşti, Albatros, 2000, 122 p. Fragmente:
nist. Alcătuită dintr-o suită de confesiuni
≈, CNT, 1998, 2, 7; ≈, APS, X, 1999, 7–8,
disparate, ce reproduc fragmente din existenţa
22–23; Ne-am iubit în limba germană, RL,
câtorva personaje evoluând la limita dintre real
XXXII, 1999, 34, 23. Roman confesiv.
Neconvenţio-nală, lipsită de acţiune şi de şi imaginar – nişte băieţi aflaţi în vacanţă la
personaje propriu-zise, cartea reprezintă un mare, o fată, un extraterestru – cartea reprezintă
lung şi captivant monolog al unei scriitoare un experiment cu vagi semnificaţii textualiste.
de şaizeci de ani, pe nume Anna, din Lipsit de o structură epică bine conturată, de o
Bucureştiul postdecembrist. Prilejul acestei acţiune propriu-zisă şi de personaje cu o
confesiuni, alcătuită din rememorări derulate fizionomie definită, ≈ pare a fi mai degrabă o
după fluxul liber al memoriei, din reflecţii pe parabolă a lumii văzute ca text, prin imixtiunea
teme culturale, filosofice, politice şi din planului real în cel ficţional.
scurte evocări, îl constituie vizita, reală sau
Dinu Bălan, GAS, III, 2000, 9–10, 5.
imaginară, făcută femeii de către un tânăr, ce
joacă rolul de martor tăcut al discursului. M. W.
Restrânsă pe durata câtorva ore, evocarea
coezionează secvenţe memorialistice derulate LACHNER Gabi, Suflete curate, Baia Mare,
aleatoriu, fişe disparate de existenţă, ce Cybela, 2000, 127 p. Roman cu intrigă
alcătuiesc, în mod convingător, un portret şi, amoroasă. Inexpresivă, apatică, naraţiunea
pe alocuri, un foarte bine conturat tablou de redă, extrem de lapidar, povestea de dragoste
417 LUCHIAN-TUDORA Tudor 2000
dintre Cornelia şi Haki Moru, un student fericit, pe atât de facil, căsătoria ultimilor,
african de culoare. Destinele celor doi, pusă la cale de intervenţiile lui Al, de dincolo
deveniţi părinţi ai unui băiat crescut de soţul de mormânt.
Corneliei, se despart pentru a se reîntâlni peste
M. W.
ani, cu ocazia unei operaţii de transplant, prin
care Haki salvează viaţa tatălui adoptiv al
LAZĂR Elena, Ioana, Iaşi, Sakura, 2000,
fiului său. Insuficient conturat ca problematică
127 p. Cu o postf. de Marius Chelaru. Roman
interioară, ≈ este o compunere facilă pe tema
memorialistic. Concepută într-un stil reporteri-
preeminenţei binelui asupra răului.
cesc, arid, cartea redă povestea dificilei
M. W. ascensiuni sociale şi profesionale a
protagonistei, pe nume Ioana. Fată săracă, de
LÁSZLÓ Eugenia, Lângă tine. Voilà mon la ţară, eroina reuşeşte, după numeroase
adieu, Timişoara, Marineasa, 2000, 144 p. încercări şi eşecuri, să-şi realizeze visul de a
Roman de dragoste. Romanţios, facil, ≈ deveni magistrat. Lipsită de atribute epice
evocă pasiunea juvenilă a unei studente substanţiale, ≈ rămâne o amplă povestire
pentru un profesor american, sub forma unei duios-sentimentală.
lungi confesiuni lirice.
M. W.
M. W.
LIANOS Octavian, Apostolul. Partea I,
LAUER Karin, O zi şi o noapte, Timişoara, Bucureşti, Pro Transilvania, 2000, 419 p.
Mirton, 2000, 151 p. Roman de dragoste. Roman istoric. Bazându-se pe o impresionan-
Redundantă ca problematică interioară şi tă documentare, autorul încearcă să realizeze
facilă sub raport conceptual, cartea evocă o o amplă frescă a istoriei Transilvaniei între
poveste de dragoste, cea dintre Maria şi un anii 1915–1920, dar nu reuşeşte să se ridice
anume Corbus, marcată de drama pierderii deasupra detaliului istoric, în intenţia de a
unui copil. După succesive întâlniri şi crea caractere viabile din punct de vedere
despărţiri, redate prin alternanţa planurilor artistic. Se insistă asupra caracterului multietnic
temporale, eroii, redeveniţi părinţi, îşi şi multiconfesional al provinciei intra-
reunesc definitiv destinele. carpatice. Cuplul mixt Iosif Ilieş – Judith
Kertesz s-ar dori, astfel, reprezentativ pentru
M. W.
întreaga comunitate ardeleană. De asemenea,
împlinirea acestuia prin naşterea fiicei lor,
LAUER Karin, Suflete gemene, Timişoara,
Irina, s-ar vrea un eveniment cu deschidere
Mirton, 2000, 114 p. Roman de dragoste. Pe
simbolică, de bun augur pentru viitorul
modelul prozei de senzaţie, cartea dezvoltă o
României Mari.
intrigă neverosimilă, sub forma unei mici
drame amoroase. O tânără profesoară de M. M.
matematică din Timişoara anilor 1990,
Miriane Dudulescu, află că fostul său iubit, LUCHIAN-TUDORA Tudor, Mătrăguna,
tată al copilului său, Al Bert, n-a părăsit-o Bucureşti, Fundaţia Revista Jandarmeriei,
plecând definitiv în Germania, aşa cum 2000, 239 p. Roman memorialistic. Într-un
crezuse, ci a murit într-un accident de maşină. stil reportericesc, plin de detalii anodine şi de
Vestea, secondată de senzaţionala apariţie a personaje lipsite de contur, cartea evocă
unui frate geamăn al eroului, pe nume Mel, întâmplări trăite de un locotenent, Silvian
atrage după sine, într-un mod pe cât de Anton, între sfârşitul celui de-Al Doilea
2000 LUNGEANU Emil 418
Război Mondial, abdicarea regelui şi alături de Anton în pragul morţii. Drama se

instaurarea dictaturii comuniste. Irelevant din ilustrează în pasiuni intense şi simple, fără
punct de vedere literar, textul poate prezenta adâncime psihologică: iubire, jertfă, gelozie.
interes ca document despre viaţa militară şi Romanul aspiră şi la o frescă a lumii
politică din deceniul al cincilea al sec. trecut. petroliştilor între cele două războaie, fără să
depăşească nivelul compilaţiei reportericeşti.
M. W.
L. T.
LUNGEANU Emil, Profesorul de frig,
Bucureşti, Evenimentul, 2000, 144 p. Roman MARINCEA-CRÂNGEANU Florin, Arcana.
parodic. Scrisă cu detaşare şi umor, cartea I. Psalmii lui David, Alexandria, Teleormanul
reprezintă o satiră la adresa României Liber, 2000, 132 p. Cu o pref. a autorului şi o
postdecembriste, marcată de sărăcie şi de caracterizare pe coperta a IV-a de Ştefan
degradarea valorilor. Protagonistul este Cazimir; II. Pildele lui Solomon, Alexandria,
Profesorul de frig, unul din nenumăraţii Teleormanul Liber, 2000, 113 p. Cu două
locuitori ai Bucureştiului care au ajuns să caracterizări pe coperta a IV-a, de Nicolae
trăiască la limita subzistenţei, agresaţi de Ciobanu şi Petre Răileanu. Construcţie epică
haite de câini pe străzi şi chinuiţi de frigul formată dintr-o serie de scurte naraţiuni de sine
insuportabil din apartamente. În speranţa stătătoare, ordonate în jurul Arcanei, toponim
mutării într-o locuinţă racordată la încălzirea fictiv cu valoare simbolică. Derivat din „arcan”,
centrală, eroul scrie o carte, un tratat despre numele localităţii ilustrează transparent o
frig, menit a fi vândut în America. reprezentare a înrobirii, sugerând, în intenţia
Demersurile sale editoriale se dovedesc însă autorului, „lipsa de libertate a unui popor
iluzorii, din pricina corupţiei existente în vitregit de istorie”. Conceput ca o colecţie de
toate instituţiile statului. Astfel, personajul se biografii, romanul urmăreşte de-a lungul unei
vede, în cele din urmă, nevoit să-şi vândă un jumătăţi de sec. – din timpul celui de-Al Doilea
rinichi, în încercarea zadarnică de a-şi asigura Război Mondial până la căderea comunismului
un trai decent. Ca scriitură, ≈ este un roman – forme variate ale opresiunii, pe care
neconvenţional, ce reuneşte evocări derizorii, societatea, destinul colectiv ori condiţionările
scurte eseuri, pasaje umoristice, versuri, individuale le-au impus, de la experienţa
într-o atmosferă generală de bizarerie şi de războiului, până la subjugarea erotică ori la
degringoladă, specifică fantasticului parodic. constrângerile profesionale. În ciuda proiectului
ambiţios, cartea nu izbuteşte să contureze
M. W.
portretul unei identităţi colective, nici să dea
consistenţă toposului Arcanei, rămânând o
MARIAN Maria, Castelul englezesc,
simplă culegere de proze realiste autonome.
Bucureşti, Maşina de Scris, 2000, 280 p. Cu o
caracterizare pe coperta a IV-a semnată de L. T.
Domniţa Ştefănescu. Fragment: Colonia,
APS, XI, 2000, 5, 13–14. Roman sentimental. MATALĂ Dumitru, Trecere pentru pietoni,
În România interbelică, în mediul cosmopolit Bucureşti, Eminescu, 2000, 335 p. Roman de
al petroliştilor din Valea Prahovei, Beti, elevă familie dezvoltat pe trama unei naraţiuni
de pension, se îndrăgosteşte de Anton, tânăr autobiografice. Într-un oraş de provincie,
ofiţer, dar se căsătoreşte cu Martin, un inginer după un ritual bine stabilit, se reunesc, de
britanic. Câţiva ani mai târziu, ea trebuie să câteva ori pe an, părinţii şi cei trei copii,
îşi expună reputaţia şi familia pentru a fi Radoslav, Anton şi Mileva. Biografiile
tuturor personajelor sunt abordate din cariera i se încheie nespectaculos la o rev. de

perspectiva memorialistului, nu din aceea a provincie. Din roman se reţine încercarea de
romancierului. Starea civilă a lui Radoslav, care transcriere a unor instantanee de tip fotografic
o iubeşte pe Nicoleta în afara instituţiei prin scurte poeme în proză care tematizează
căsătoriei, provoacă o dramă relevantă numai imagini ce ating în moduri diferite limita artei
într-o ordine a vieţii private. De fapt, în ciuda fotografice şi a limbajului: mişcarea, gravitaţia,
pretextului romanesc şi a transfigurării obiective conturul evanescent al siluetelor.
a materiei epice, avem de-a face cu istorii
L. T.
intime, desprinse dintr-un album de familie şi
destinate celor implicaţi. De aceea, preocuparea MIHALI Felicia, Eu, Luca şi chinezul,
naratorului de a rememora figura mamei şi de Bucureşti, Image, 2000, 174 p. Cu o caracte-
a-şi lămuri semnificaţiile dispariţiei ei rămâne rizare nesemnată pe coperta a IV-a. În
fără valoare generală, în spiritul unei proze de atmosfera României postdecembriste, romanul
evocare lipsite de tensiune. îşi propune să desfăşoare o dublă evocare,
L. T. construind o poveste de dragoste în paralel cu
o frescă socială. În plan intim, naraţiunea
MIHAIL Nicolae-Paul, Mihai OPRIŞ, La urmăreşte iubirea dintre protagonistă şi un
roata norocului, Bucureşti, Eolia, 2000, 232 chinez, Yang, insistând pe incompatibilitatea
p. Roman de aventuri cu temă istorică. În culturală care condamnă, de la început, relaţia
Moldova sec. al XVIII-lea, haiducul Foaie-n celor două personaje, la eşec. În plan social,
Fir şi ceata lui, adăpostiţi de Aniţa, la hanul cartea face o cronică a vieţii din redacţia unui
„La roata norocului”, atacă conacele mare jurnal bucureştean, încercând să
boiereşti, fură cai şi prind în ambuscadă schiţeze un vast tablou al evoluţiei presei
caleşti cu galbeni. În paralel se conturează scrise în epoca de tranziţie. Proiectul
destinul lui Spiru, mic boier de curte care, romanesc sucombă pe ambele planuri. Cu un
prin intrigi, ţinteşte să ia locul lui Vodă. deznodământ uşor de anticipat, povestea de
iubire se dovedeşte, în cele din urmă, anostă,
***, BNR, XLIX, 2000, 18, 102. în vreme ce consemnarea vieţii redacţionale
se dizolvă într-o notaţie a cotidianului
L. T. mărunt, fără relevanţă istorică.
MIHAILOPOL Aurel, Sărut mâna, coniţă, L. T.

a venit fotografu’, Bucureşti, Curtea Veche,
2000, 213 p. Cu o pref. de Tudor Octavian. MIHĂILESCU Virgiliu Vasile, Anchetato-
Fragment: Fane Milosu’, ALFL, 1981, 111– rul, Târgu-Mureş, Petru Maior, 2000, 198 p.
114. Roman al vieţii de fotoreporter, cu tentă
autobiografică. În anii ’50, Mihai P. Mihai, ***, BNR, XLIX, 2000, 13, 92.
fotograf în redacţia unui ziar central, duce o L. T.
existenţă dublă. Reporter de actualităţi prin
profesie, el este artist prin preocupări. Pe MIHĂILESCU Virgiliu Vasile, Casa cu
lângă imaginile mobilizatoare ale noii umbre, Târgu-Mureş, Petru Maior, 2000, 178 p.
industrii socialiste, Mihai surprinde
instantanee de natură, pe care le trimite în
***, BNR, XLIX, 2000, 2, 70.
secret spre Occident. Odată descoperite,
activităţile lui clandestine îl compromit, iar L. T.
MIHĂILESCU Virgiliu Vasile, Suferinţele intimitatea personajului principal reducându-

Alinei, Târgu-Mureş, Petru Maior, 2000, 158 p. se la relaţia conjugală cu o soţie oarbă, care
îşi recapătă vederea în timpul naşterii.
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” Romanul compensează, în chip nefericit,
Bucureşti (catalogul electronic). sărăcia materiei epice prin numeroase inserţii
L. T. senzaţionale.
Geo Vlad, MET, XI, 2000, 3, 10; ***, TMS, s.

MIRCIOANE Matei, Epopeea lui Ghimeş,
I, Reşiţa, Menghina, 2000, 130 p. Cartea a nouă, V, 2000, 9, 15.
beneficiat, în acelaşi an, de două ed. Roman L. T.
cu pretenţii de epopee, dedicat Banatului din
prima jumătate a sec. al XIX-lea. Intenţia MOLDOVAN Dragoş, Docurile nimănui
autorului, insuficient justificată, este de a sau „Jirair” – o biografie romanţată,
construi personajele principale, pe Varlam Bucureşti, Eminescu, 2000, 188 p. „Roman cu
Ghimeş şi pe Ene Ienchidu, inclusiv prin armeni”, centrat pe biografia unui „personaj
raportare la eroii mitici din antichitate, bizar, Jirair Ghiulbenghian, ale cărui
Ghilgameş şi prietenul său Enkidu. dezamăgiri provoacă… glaciaţiuni la scară
planetară, distrugerea şi recrearea omenirii”
– I, Reşiţa, Menghina, 2000. (Daniel Cristea-Enache).
M. M.
Daniel Cristea-Enache, ALA, IX, 2000, 535, 5.
MIRON Paul, Târgul şaradelor. O povestire L. T.
tridimensională, Iaşi, Institutul European,
2000, 165 p. (Inorog, 29). Roman fantastic, MURĂRESCU Victoria, Anonimus, Sibiu,
plasat într-un Iaşi mitic. Naratorul are de-a Imago, 2000, 110 p. Naraţiune eterogenă,
face simultan, într-un aiuritor tunel al care asociază elemente fabuloase şi
timpului, cu Securitatea, care-l caută pe suprarealiste unui scenariu realist pentru a
mitropolitul Dosoftei la domiciliul lui ieşean, sugera o parabolă a imoralităţii societăţii
cu primarul Simirad, cu patriarhul Hrisant postrevoluţionare. În Loaia, mic orăşel fictiv,
Notara, cu bi-vel vornicul Ion Neculce şi cu menţionat şi într-o altă proză a ~, Iarba
junimiştii. Scriitură de tip postmodern. morţii (1995), soţii Lacrima şi Arin primesc
M. M. anonime care îi avertizează, pe fiecare în
parte, despre relaţiile extraconjugale ale
MIZDREA Vasile, Hotarul singurătăţii, celuilalt. Lacrima porneşte într-o căutare a
Constanţa, Ex Ponto, 2000, 189 p. Cu o autorului scrisorilor, ajutată de două
caracterizare de Ovidiu Dunăreanu pe coperta personaje supranaturale, Ursitoarea-Uca-
a IV-a. Roman al vieţii de grănicer cu tentă Hăbăuca şi îngerul „muzoi” Ipate. E vorba de
autobiografică. Andrei Cazacu, comandant de o căutare simbolică, din care rezultă o galerie
pichet în Dobrogea, îşi relatează activitatea de figuri ale unei umanităţi decăzute. Fiinţe
pusă în sluba luptei împotriva contrabandiştilor, fără nume, identificate funcţional, Doamna
la graniţa de sud a României. Naraţiunea se Parizer, Domnul Trompetă, Fantele, Profesorul
fărâmiţează într-o serie de mici anchete reprezintă personaje care, tratate în cheie
dramatizate al căror erou e câinele-lup suprarealistă, îşi întruchipează viciul într-o
Codruţ. În rest, construcţia e minimală, formă esenţializată. Pentru Lacrima, care nu
421 NEDELCIU Mircea 2000
mai vede în jurul ei decât „anonimi”, căutarea NECULA Damian, Bibliotecarul, fragment
devine astfel o experienţă uniformizatoare a din romanul Copiii Virtualului, CNT, 2000,
vieţii în întregul ei. Romanul ambiţionează să 49–50, 20–21.
cuprindă în această mişcare de generalizare
L. T.
simbolică şi lumea politică postrevoluţionară,
nereuşind însă decât un efect aiuritor.
NEDELCIU Mircea, Zodia scafandrului.
Roman inedit, Bucureşti, Compania, 2000,
Vasile Chifor, EPR, XI, 2000, 2, 25.
149 p. (Contemporan). Cu o Notă asupra
L. T. ediţiei de Adina Kenereş. Fragmente: Zodia
scafandrului autonom, LTE, II, 1992, 19, 12;
MURGOCI Petru, Aşa a fost să fie, Iaşi, ≈, ALA, VIII, 1999, 476, 9. Textul a fost
Sakura, 2000, 315 p. Cu o pref. la care publ. postum, după o versiune manuscrisă
lipseşte finalul şi semnătura autorului şi o nedefinitivată de autor. Roman cu o
prezentare nesemnată pe coperta a IV-a. configuraţie narativă ezitantă şi cu semnificaţii
Roman autobiografic. Continuă maturizarea insuficient decantate, ≈ conturează, în jurul
erotică a eroului narator din romanul Până metaforei din titlu, un proces introspectiv cu
când vei reveni (1999). Viaţa personajului valenţe autobiografice şi o nostalgie a
principal este, acum, marcată profund de evaziunii cu vocaţie politică. Interpretând
întâlnirea cu Zâna, fiica unui bulibaşă. Text imaginea „scafandrului” atât ca simbol al
fără relevanţă artistică. adâncirii în sine, cât şi ca formă de refugiu
din calea istoriei, cartea dezvoltă două fire
M. M. epice paralele. Pe de-o parte, din perspectiva
unui personaj care poartă, asemenea
MUŞAT Virginia, Judecata de apoi, autorului, numele lui Mircea Nedelciu, textul
Bucureşti, Paradis, 2000, 141 p. (Rotonda consemnează evoluţia unei boli incurabile,
romanului românesc). Roman senzaţional. structurându-se ca un jurnal de observaţie
Pilotul Nic aduce din străinătate fostei sale clinică ţinut de-a lungul a doi ani şi alcătuit
soţii un medicament pe care aceasta îl din douăzeci şi cinci de secvenţe, ordonate
foloseşte ca să se sinucidă. Este acuzat de cronologic. Această „scufundare” în intimi-
crimă şi condamnat la închisoare. Eliberat din tatea corpului bolnav nu reprezintă însă
detenţie, protagonistul încearcă să fugă din numai notaţia unor transformări fiziologice,
ţară şi este împuşcat de grăniceri. ci şi o investigaţie a motivaţiilor scriiturii.
Asimilând semnele lingvistice ale literaturii
L. T. cu simptomele cancerului, ca emanaţie
exterioară a unor forţe nocive care consumă
NEAGU Nicolae, Cu ochii întredeschişi, fiinţa din interior, jurnalul dedicat bolii
fragment de roman, LTL, I, 2000, 4–5, 18–19. susţine o reflecţie, cu caracter eseistic, asupra
solidarităţii dintre scris şi moarte. De cealaltă
L. T.
parte, cartea reface destinul lui Diogene Sava,
cercetător într-o secţie a unui Institut de
NEAGU Nicolae, Nouă luni cu Lelia,
Istorie de la înfiinţarea acestuia, în 1977.
Bucureşti, România Press, 2000.
Reprezentare a vieţii terne a unui funcţionar
care îmbătrâneşte într-o instituţie comunistă
***, RL, XXXIII, 2000, 40, 4.
fără sens, populată de oportunişti şi justificată
L. T. prin teme absurde de plan, biografia
2000 NEŞU Ioan 422
personajului se consumă în derizoriu. Captiv Urmărind acţiunile protagonistului imediat

unui destin, unei societăţi şi unui sistem după eliberarea din detenţie şi tentativele
politic, Diogene Sava ar putea găsi în refugiul acestuia de a-şi găsi locul într-o societate care
interior o şansă a salvării personale şi un mod l-a marginalizat, textul face o cronică a
de câştigare a libertăţii în raport cu o realitate experienţelor sale umilitoare. Iniţial încărcă-
insuportabilă. Încercând să aprofundeze tor într-o fabrică, apoi îngrijitor la o
simbolul central al scufundării în sine, policlinică, eroul reuşeşte cu greu să se
romanul răsfrânge astfel, în oglinzi paralele, afirme profesional, pentru a ajunge, în cele
două destine simetrice. Unuia interioritatea i se din urmă, medic de ţară. Ceea ce poate părea
impune, celuilalt i se refuză. Dincolo de la prima vedere un traseu al reintegrării
proiect, naraţiunea se dovedeşte însă insufi- sociale se dovedeşte a fi, în realitate,
cient decantată, alcătuind mai degrabă o asimilarea graduală a unei revelaţii negative.
colecţie neomogenă de ipostaze ale Experienţele la care este supus îi oferă lui
interiorizării. Dinu Nicodim noi ocazii, tot mai subtile, de
acceptare a autorităţii. Obligat să raporteze
***, BNR, XLIX, 2000, 1, 78; ***, OBC, I, periodic ofiţerului care îl supraveghează,
2000, 41, 2; Mira Nedelciu, ≈ – exerciţii de protagonistul resimte mai întâi atracţiile
suferinţă (interviu realizat de Sorin Preda), VTR, perfide ale delaţiunii; urmează, pe rând,
XXVIII, 2000, 12, 16–17; ***, RL, XXXIII, 2000, coerciţia sexuală a unei colege de serviciu,
49, 4. impoziţia blândă a directoarei de spital,
sugestia părintească a unei conduite profesio-
L. T.
nale adecvate. Obligaţia se insinuează sub
feţe multiple în existenţa eroului, invadându-i
NEŞU Ioan, Natură moartă cu statuie,
progresiv intimitatea, într-un proces în care,
Bucureşti, CNI Coresi, [2000], 189 p.
la capăt, orizontul lui afectiv ajunge să fie
Fragmente: ≈, „Arcadia”, 1998, nr. 26; ≈,
populat în mod exclusiv de figurile autorităţii.
TMS, s. nouă, IV, 1999, 8, 8. Povestea vieţii
Nu e vorba de o banalizare a terorii, ci de o
„unui miliardar provincial” (Geo Vasile).
interiorizare a ei. Supravegherea se asociază
astfel protecţiei paternale, căldurii erotice,
Ion Roşioru, TMS, s. nouă, V, 2000, 6, 6–7;
Geo Vasile, CNT, 2000, 22, 5; Titus Niţu, afecţiunii materne; dacă pe ofiţerul de miliţie
„Tribuna Ialomiţei”, 2000, 1242, 4. îl simte ca pe un tată, faţă de directoarea de
spital Dinu Nicodim are sentimente filiale.
L. T. Romanul izbuteşte astfel, pe fondul unor
experienţe eminamente biografice, să proble-
NICOLCIOIU Dumitru, Libertatea de a matizeze posibilitatea libertăţii, dimensiunile
purta cătuşe, Bucureşti, Fundaţia Luceafărul, coerciţiei sociale şi ambiguităţile fundamen-
2000, 448 p. Fragmente: Papaeta, LCF, s. tale ale autorităţii.
nouă, 1996, 39, 8–10; Sora lui „Gundi”,
LCF, s. nouă, 1997, 22, 8. Cu o caracterizare M.[arius] T.[upan], LCF, s. nouă, 2000, 21, 19;
de Marius Tupan pe coperta a IV-a. Roman Geo Vasile, CNT, 2000, 42, 6 .
politic. Consemnând reintegrarea socială a
unui fost deţinut politic, cartea construieşte o L. T.
viziune a libertăţii imposibile. În centrul
naraţiunii stă biografia lui Dinu Nicodim, fost NISTOR Marin, Emancipare şi miraj, Cluj-
student la medicină, condamnat, în timpul Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, 243 p.
terorii staliniste, la doi ani de închisoare. Cu o caracterizare pe coperta a IV-a de
423 PAVEL Vasile 2000
Gheorghe I. Bodea. „Roman-document care naraţiunea, transformând-o într-o evocare

reconstituie […] edificarea unei noi societăţi ternă, fără semnificaţii şi fără evenimente.
după 1945 în România” (Gheorghe I. Bodea),
≈ oferă o reprezentare a celor două feţe ale L. T.
utopiei comuniste, văzută ca şansă de
PARASCHIVESCU Radu, Balul fantome-
emancipare socială şi, în acelaşi timp, ca
lor, Bucureşti, 2000, 296 p.
teroare. În centrul cărţii stă destinul unei
femei, Miu, care, născută la ţară, înainte de
război, reuşeşte să părăsească orizontul ***, RL, XXXIII, 2000, 46, 4.
limitat al existenţei rurale. Biografia sa se L. B.
suprapune experimentului social şi economic
promovat de regimul comunist, traversând PARASCHIVESCU Radu, Efemeriada,
naţionalizarea, colectivizarea şi industrializarea. Bucureşti, Libra, 2000, 359 p. (Contempora-
Stabilită în Constanţa, protagonista se neea). Conform unei informaţii din BNR, LI,
angajează în cadrul şantierului naval, 2002, 4, 93.
ocupând în cele din urmă un post de
economist. Evoluţia sa, urmărită pe planuri L. B.
multiple, ca formare a unui comportament
PARDĂU Platon, Hana. Roman de dragoste
social, ca rafinare intelectuală şi ca sofisticare
şi ură, Bucureşti, Cartea Românească, 2000,
afectivă, are însă un efect care, în mod
138 p. Povestea unui cuplu de intelectuali
paradoxal, se dovedeşte negativ. La capătul
aflat la apusul vieţii – Carol Popa, profesor
propriului proces de emancipare, eroina
chirurg oncolog, şaptezeci de ani, şi Hana,
ajunge să înţeleagă mecanismele de
evreică, cercetătoare la un Institut de
supraveghere, de delaţiune şi de puniţie pe
Virusologie. Întrunirea dedicată „fiilor
care se sprijină funcţionarea lumii comuniste.
celebri”, organizată de primarul din Doruna,
Bildungsroman cu valenţe politice, cartea
locul de baştină al celor doi protagonişti,
ilustrează un parcurs al construcţiei de sine
reprezintă un pretext pentru Carol Popa de
care, grefat pe ţesătura complexă a istoriei a-şi rememora viaţa şi de a răscoli amintiri. O
recente, sfârşeşte în scepticism. pledoarie pentru dragostea de semeni şi
L. T. puterea de a ierta.
L. B.
NOVAC Mircea, Perfida îmbrăţişare a
mării, Bucureşti, Semne, 2000, 175 p. Cu o PAVEL Eudochia, Abaris şi nava cosmică.
pref. de Mihai Coleşiu. Roman realist. Roman mitologico-fantastic, Bucureşti, 2000,
Urmăreşte viaţa marinarilor de pe motonava 112 p. Roman science-fiction.
Moineşti, care face o călătorie din Marea
L. B.
Neagră până la Singapore. Cartea
înregistrează activităţile cotidiene de pe
PAVEL Vasile, Întoarcere la castel, I, Iaşi,
vapor, fără să trateze diferenţiat preocupările
Universitas XXI, 2000, 160 p. Cu o scurtă
individuale ale marinarilor, obligaţiile lor de prezentare de Constantin Dram, pe coperta a
rutină ori revendicările lor sindicale, ce au ca IV-a. Roman social cu acţiunea gravitând în
obiect calculul diurnei. Consemnare cu aspect jurul Castelului, laitmotiv al durabilităţii, semn
documentar, cartea constă în fond într-o al sfidării temporalităţii şi a nestatorniciei
notaţie lipsită de discernământ, care nivelează vremurilor, la care toate se raportează, deşi
2000 PLESCĂU Adrian N. 424
lumea românească contorsionată ia calea POP Vasile, Doar o seară?, Făgăraş, Negru
războiului şi a marii schimbări. „Un straniu şi Vodă, 2000, 134 p. Cu o pref. de Ion Funariu.
incitant amestec de literatură clasicizantă, chiar Roman epistolar ce evocă povestea iubirii
vetustă şi de literatură modernă, cu accente neîmplinite dintre doi tineri, Amina, elevă de
chiar post-moderniste” (Constantin Dram). liceu, şi Mihai, inginer constructor. Cele mai
reuşite rămân scrisorile pline de căldură şi de
L. B.
sinceritate ale începutului unei relaţii ce se
PLESCĂU Adrian N., Am stat cu femeia faţă degradează pe măsură ce politicul şi banalul
în faţă, Braşov, 2000, 122 p. Roman erotic inundă paginile.
despre căutările unui Casanova autohton. L. B.
L. B.
POPA Ioan, Cerul şi pământul de acasă,
PLEŞEA Gabriel, Dosarul cu bârfe, Blaj, Astra, 2000, 153 p. Roman auto-
Bucureşti, Vestala, 2000, 318 p. Roman politic. biografic despre copilăria şi adolescenţa
Naraţiunea se înscrie în seria „documentelor” naratorului, scris într-un stil nostalgic,
româneşti ce demască regimul totalitar confesiv. Pe fundalul unor evenimente tragice
comunist. Pretextul dezvăluirilor îl constituie (cel de-Al Doilea Război Mondial, urmat de
dosarul de securitate al protagonistului, Ion ocupaţia sovietică), Roşia de Secaş, satul de
Olteanu, dosar pe care, printr-un act de bravură, origine, Blajul şi Clujul constituie repere
un vechi prieten de şcoală îl sustrage, după majore în devenirea povestitorului.
Revoluţie, şi îl aduce în America. Amintirile
L. B.
trezite de document conturează, în tablouri
succesive, viaţa personajului înainte de exil,
POPESCU Andreea, Mireasă de mai,
care poate fi şi viaţa atâtor alţi români înainte de
Târgovişte, Macarie, 2000, 95 p. (Prima
’89. Paralelismul celor două surse ce asigură
carte). Cu o notă a editorului Mihail I. Vlad şi
fluxul narativ – cel al amintirilor trăite, alături
de cel al consemnărilor trucate – generează o o postf. de Lucian Grigorescu. Roman de
modificare sensibilă a prozei lui ~, printr-o dragoste cu elemente de senzaţional şi tentă
atentă aplecare spre „analiza mai minuţioasă, moralizatoare. După ce-şi supune eroii la
într-o perspectivă nouă, verticală” (Titu transformări radicale, din cauza iubirii şi
Popescu). pentru iubire, tânăra romancieră nu le va
acorda, în final, nicio şansă de salvare: Viorel
Titu Popescu, DUL, X, 2000, 132, 59. Dragomir, alias Viorel Kiss, şeful lumii
interlope dâmboviţene, va muri împuşcat,
L. B. împreună cu soţia sa, victime ale unei răfuieli
mafiote.
POP Maria, Caina sau Surorile Kreţov,
Bucureşti, 2000, Vremea, 192 p. „Fragment L. B.
de istorie contemporană, document de pictură
socială şi morală, un îndrăzneţ demers PREDA Mira, Frontul alb, Bucureşti,
psihologic, desfăşurat aproape la modul Eminescu, 2000, 423 p. Ultimul roman din
dostoievskian” (Constantin Ciopraga). ciclul Riposta, alături de Riposta (1989) şi de
Avalanşa (1998). Roman de război.
Constantin Ciopraga, TMS, s. nouă, V, 2000, 11, Compoziţie contrapunctică. Cap. din jurnalul
6.
de război al doctorului Laru alternează cu
L. B. fragmente epice inspirate din viaţa medicală
425 RIZEANU Nicolae 2000
postbelică. Evocarea, lipsită de nerv, nu devenise un coşmar. Cele şase nopţi de

reuşeşte să menţină treaz interesul cititorului recuperare fizică şi psihică reconstituie drama
până la sfârşit. unui adolescent în formare, victimă a unor
întâmplări absurde, a politicii şi a istoriei,
M. M.
deopotrivă. Atmosfera celui de-Al Doilea
Război Mondial, percepută din interiorul unei
RADU Elena, Drumul vulpii, Buzău, Alpha,
şcoli-leprozerii, unde un grup de elevi izolaţi
2000, 199 p. Roman de analiză psihologică ce
şi debusolaţi sunt pregătiţi să devină uneltele
reconstituie, pe fundalul unei copilării
unei imense ambiţii groteşti de a schimba
traumatizante, drama unei tinere mame.
soarta lumii, este apăsătoare, torturantă,
Prizonieră a unui mariaj eşuat, confuză,
vechiul Conac, pierdut în câmpia muntenească,
Silvana e gata să reitereze greşeli din trecutul
locaţia amintirilor lor traumatizante, întreţinând
părinţilor săi. Confesiunea, practicată ca
sentimentul de incertitudine generalizată.
terapie, constituie începutul unui lung proces
de recuperare a propriei identităţi, până la L. B.
întâlnirea inevitabilă cu divinitatea, indispen-
sabilă clarificării morale. RĂDULESCU Corneliu, Ta-ram-ta sau
Cinci băieţi şi dulcea libertate. Roman în trei
L. B.
povestiri sau trei povestiri într-un roman,
RADU George, Ave Maria, Bucureşti, UMC,
76 p. (Colecţia DA). La limita genului,
2000, 163 p. (Mari romane de dragoste). Cu o
naraţiunea marchează trei momente ale vieţii
postf. a autorului. Roman autobiografic ce
protagonistului Adam V. Adam, absolvirea
reface, într-un stil intelectualizant, dar tern, anii facultăţii, realizarea profesională şi moartea
de studenţie ai naratorului. Paul Avram, student prematură.
la filologie, trăieşte, în Bucureştiul anilor 50, o
poveste de iubire alături de Mira, colegă de L. B.
facultate, viitoarea sa soţie. Tonul aproape
impersonal cu care sunt narate trăirile celor REBREANU Tiberiu, Ilderim REBREANU,
două personaje, evocările palide ale Arhangheli de lut, Bucureşti, 100+1 Gramar,
evenimentelor istorice, ce revin ca fundal, 2000, 418 p. Cu o pref. de Ilderim Rebreanu
şi o Mărturisire, de acelaşi autor, la final.
conferă epicului un pronunţat caracter artificios.
Roman istoric. Construit în jurul biografiei
L. B. controversatei figuri a lui Corneliu
Zelea-Codreanu, epicul surprinde contradicţiile
RĂDULESCU Corneliu, Jocul cu umbre. societăţii româneşti din cele două decenii
Roman (oarecum) parodic, Petroşani, marcate de mişcări naţionale şi anticomuniste
Matinal, 2000, 299 p. Fragmente: În vizită la care au culminat cu înfiinţarea Gărzii de Fier.
Magdalena, ST, XLI, 1990, 10, 38–40, 48;
L. B.
Complotul celor trei butoaie, LTE, III, 1993,
15–16, 8. Roman de analiză psihologică.
RIZEANU Nicolae, Jurnal de afaceri,
Întâlnirea cu o misterioasă persoană venind
Bucureşti, Pandora, 2000, 176 p.
dintr-un trecut îndepărtat, urmată de un ciudat
accident de maşină, îl determină pe
***, UC, X, 2000, 10, 10.
Alexandru Pajişte, bolnav internat, să-şi
retrăiască trecutul pe care-l renegase şi care L. B.
2000 ROMAN Luiza 426
ROMAN Luiza, Cele şapte vieţi ale Moirei. face parte din mişcarea transcendentală e
Cartea a doua. Destinul, f. l., Pitia, [2000?], destituit şi trimis la munca de jos. Din această
177 p. (Fiul omului). Roman fantezist. clipă destinul personajului intră sub semnul
Acţiunea, plasată în vremea lui Zamolxe, purificării prin suferinţă. Într-o zi huiduie
urmăreşte viaţa lui Genu, fiul lui Marcellus, coloana oficială a lui Ceauşescu şi e închis la
guvernator roman, şi al frumoasei Mara, din Spitalul 9, alături de alţi răzvrătiţi, pentru a fi
neamul dacilor liberi. Ţesut pe canavaua unor eliberat în zilele revoluţiei decembriste. În
relaţii complicate bazate pe reîncarnări, pe ciuda întâlnirilor formatoare cu profesorii de
vise premonitorii, pe erezii şi pe credinţe la filozofie sau a consumării unor experienţe
ancestrale, epicul încearcă o reconstituire erotice hotărâtoare pentru personalitatea sa,
pretenţioasă a credinţei precreştine a vechilor eroul acuză eşecul în viaţa personală şi
daci, uzitând un limbaj inadecvat şi o viziune afectivă, dar perseverează în refuzul realului
personală asupra istoriei. banal, afirmând răspicat nevoia unei
dimensiuni spirituale a existenţei. Cartea
L. B.
înfierează astfel, fără drept de apel, violenţa
politică a regimului comunist, pe linia
ROMAN Radu, O viaţă furată. Roman
deschisă în proza românească de romanele lui
autobiografic, Bucureşti, Persona, 2000, 189
Marin Preda.
p. Roman autobiografic. Scrisă la persoana
întâi, confesiunea reconstituie cu amărăciune, I. T.
dar şi cu multă onestitate viaţa naratorului, de
la naşterea sa într-o familie de preoţi SAVU Tudor Dumitru, Unde rămăsesem?,
munteni, până la exilul politic din străinătate. fragment din romanul Eclipsa Generalului,
Tonul evocării trădează un spirit obosit, ALA, IX, 2000, 543, 12.
descurajat şi bolnav.
L. B.
L. B.
SCHWARTZ Gheorghe, Mâna albă,
SÂRCĂ Sebastian, Martorii lui Seninu, Bucureşti, Allfa, 2000, VIII + 554 p.
Cluj-Napoca, Hiparion, 2000, 285 p. Roman (Romanul românesc contemporan). Pref. de
politic. Prezintă persecuţiile orchestrate de Dan Grădinaru. Roman istoric. Face parte din
regimul comunist în anii ’80 împotriva ciclul Cei o sută, din care au mai apărut
grupării numite Meditaţia Spirituală Anabasis (1988), Ecce homo (1993), Oul de
Transcendentală. Protagonistul cărţii este aur (1998), Vara rece (2004), Axa lumii
tânărul Seninu Gheorghiu, a cărui (2005) şi Culoarul templier (2008) şi sunt
adolescenţă şi tinereţe stau sub semnul anunţate Secretul Florenţa şi Diavolul
acestei mişcări. Acuzat că practică yoga după argintiu. Amplă frescă a moravurilor din
ritualul unei secte religioase care ar avea lumea Bizanţului medieval, vol. continuă
legături cu o organizaţie internaţională prezentarea generaţiilor de bărbaţi care despart
subversivă, este reţinut pentru cercetare de epoca noastră de Babilonul cucerit de Cyrus în
către organele Securităţii, moment în care 556 î. e. n., prin evocarea biografiilor a
începe să îşi rememoreze traseul existenţial. doisprezece oameni, acoperind intervalul din
Student la filozofie în Universitatea din 471 e. n. până în 768 e. n., de la căderea
Bucureşti, repartizat apoi, ca documentarist, Romei la epoca lui Carol cel Mare. Toţi cei
la un institut de filozofie, el ajunge, în cele treisprezece sunt membri ai confreriei secrete
din urmă, lector universitar. Dar pentru că legendare Mâna albă, iniţiată într-o epocă
427 SILVIU George 2000
obscură a istoriei, caracterizată, pe de o parte, SEVER Alexandru, Insomniacii, I–II,

de obsesia finalului existenţei ca apocalipsă Bucureşti, Hasefer, 2000, 449 + 584 p.
amânată şi ca judecată de apoi, iar, pe de altă Roman de caractere pe tema
parte, prin remarcabile specificităţi fizice şi antisemitismului. Bazată pe o arhitectură
comportamentale. Şirul de bărbaţi începe cu epică simetrizată, cartea surprinde
Chlorus, fondatorul confreriei, urmat de transformarea convingerilor antisemite,
Etiopian, cel sporit spiritual prin iniţieri subtile prezente difuz în societatea românească
la mănăstirea Lerins şi la Ravenna, şi de fiul interbelică, în raţiuni de stat, metamorfoză
său, Occelus, maestru în arta mozaicului, artist instrumentată de implicarea subversivă în
ce marchează simbolic identitatea confreriei acest proces a reprezentanţilor militari ai
prin figura ochiul înscris în triunghi. Acestuia armatei, care abdică de la onoare şi de la
îi urmează, în secolul de aur al culturii corectitudine. Acţiunea se desfăşoară la
bizantine, Felician, asimilat pentru frumuseţe începutul anilor ’30, în oraşul Bacău, unde
cu arhanghelul Mihail, cel ce trăieşte două colonelului Leordeanu şi generalului
vieţi, în prelungirea căruia se aşază Daedalion, Belcescu, vectori ai accentuării antisemi-
considerat ultimul dintre romani şi, după tismului, li se opun, pasiv însă, boierul
legendă, tată a 3333 de copii, urmat de Racoviţă şi generalul Leontinescu. Caracterele
Apollonissimus, zis şi Messia Purgatoriului, se polarizează în jurul figurii locotenentului
cel ce transformă Mâna albă într-o sectă, şi de Constantin Rabega, antisemit, împătimit al
Husein geograful, iubitor al oului de aur, cel jocului de cărţi, mereu în lipsă de bani,
odată cu care istoria intră în umbră. Urmează personaj prin ochii căruia e surprins începutul
Păgânul, apoi Levantinul, cel ce vorbeşte cu prigoanei evreilor. Alături de el stă Eli
umbrele, Infandus, cel crescut în cimitirul de la Schwartzfuchs, poreclit Şmelche, un evreu
marginea Romei, care reorganizează confreria bătrân şi simpatic, de condiţie socială
astfel încât Mâna albă să devină garantul păcii precară, vorbăreţ şi bun la toate. Povestea
universale, Pamati, aproape un anonim, cel ce relaţiei celor doi debutează cu intervenţia
propune grade „pneumatice” în confrerie, şi, în providenţială a lui Eli în viaţa lui Rabega şi
final, Finio. Regizorul istoriilor, ca în toate se încheie cu participarea pasivă a lui Rabega
romanele ciclului, este scribul, cărturar instruit la uciderea evreului. Dincolo de trama
prin biblioteci şi arhive, dar şi arheolog de aceasta, construită într-o manieră narativă de
teren, care se simte, în acest episod al ciclului, o limpiditate aproape clasică, romanul
devorat de istoriile pe care le scrie. El caută răspunde, în cheie intertextuală, unor întrebări
„succesiunea, în nesfârşitul păienjeniş al celor specifice asupra naturii antisemitismului şi se
două milenii şi jumătate de istorie” şi constituie, la nivel ideatic, într-o reflecţie
construieşte, prin biografiile prezentate, după liberă despre culpă şi despre inocenţă.
modelul vieţilor celebre, o spectaculoasă
I. T.
istorie livrescă, în acelaşi timp transistorică,
iniţiatică şi adevărată, ce dă sens unora dintre
SILVIU George, Igrasia, Bucureşti, Meridia-
cele mai incitante întrebări ale omenirii.
ne, 2000, 224 p. Cu o postf. nesemnată ce
Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Arad pe anul conţine Date biografice şi o listă de Lucrări
2000. publicate. Roman psihologic. Inspirată din
viaţa autorului, cartea prezintă, printr-o
V. şi D. C. R. R., Martorul, 1972. ingenioasă exploatare a meandrelor memoriei
asociative, pornind de la o pată de igrasie
I. T. ivită pe un perete, experienţa trăită în
2000 SIN Mihai 428
semiîntunericul închisorii şi al amintirilor de lui Andrei Hossu (eroul din Ritualul nopţii),
către un deţinut politic. Retrăirea vieţii inginer ratat şi teolog pasionat, ajunge să fie
omului căruia i se refuză somnul şi visele, martorul şi protagonistul unor intrigi
redată la persoana întâi, ia forma unui „film fantastice. El pătrunde în secta unor
mut”, regizat de narator. Între memorie şi „marginali”, organizată de Damian Luria, un
uitare, între realitate şi ficţiune, romanul profesor evreu care militează pentru
radiografiază – ca într-un test Rorschach recuperarea condiţiei paradisiace a omului.
revelator – stările şi trăirile celui închis. Ca în toate romanele autorului, şi în acest
caz, parabola morală se combină cu imagini
I. T. lirice, montate într-o armătură simbolică din
al cărei eşafodaj nu lipsesc referinţe la situaţii
SIN Mihai, Drum cu final amânat, politice reale din societatea românească
fragment din romanul Banchet pe muntele postdecembristă.
Sinai, LCF, s. nouă, 2000, 29, 10–11.
I. T. Miruna Mureşan, Mântuirea prin literatură,
UC, X, 2000, 10, 3; C. Rogozanu, Ar putea fi,
OBC, I, 2000, 43–44, 7.
SOARE Hadrian, Triumful lui Ares, Piteşti
– Braşov – Bucureşti – Cluj-Napoca, Paralela I. T.
45, 2000, 264 p. (SF). Roman science-fiction.
STANCA Dan, Trăiască minorităţile,
***, UC, X, 2000, 6, 11. fragment din romanul Pasărea orbilor, CNC,
XI, 2000, 6–9, 8–17.
I. T.
I. T.
SOLON Ego, Destin, Timişoara, Editura de
STANCU Valeriu, Pelerinul cu cenuşă, Iaşi
Vest, 2000, 237 p. Cu o pref. a autorului.
– Chişinău, Cronica – Ştiinţa, 2000, 407 p.
Roman de familie. Cartea se doreşte „un
(Salonul literar). Cu o pref., Argument, a
omagiu adus celor care au suferit tragedia
autorului. După mărturiile celui din urmă,
prigoanei”. Pretextul narativ este furnizat de
romanul, finalizat în 1980, a fost respins de
decizia Anei, o evreică de origine română din
cenzură pentru atitudine anticomunistă şi
Israel, de a face lumină în trecutul familiei, violenţa limbajului evocării. Fragment:
pornind de la ms. lăsate de mama sa, Lea Camforca, CL, CXIX, 1985, 3, 8. Roman
Şiroiu. Destinul familiei este urmărit de-a social pe tema condiţiei intelectualului în
lungul a trei generaţii, în întreg sec. XX, pe totalitarism. Acţiunea, plasată în deceniul
fundalul realităţilor istorice şi social-politice şapte al sec. trecut, reconstituie destinul
din Ardealul de Nord. tânărului scriitor Radu Şendrea şi al altor
deţinuţi politici amnistiaţi în 1964 şi trimişi la
I. T.
reeducare în mediul degradat şi corupt al unei
întreprinderi comuniste.
STANCA Dan, Domnul clipei, Bucureşti,
Allfa, 2000, 219 p. (Romanul românesc con-
Busuioc, Oglinzile, III, 152–153.
temporan). Pref. de Dan Grădinaru. Într-o
notă introd., autorul menţionează că romanul I. T.
este o continuare a Ritualului nopţii (1998).
Fragmente: ≈, CL, CXXXIV, 2000, 10, 14– STOICIU Constantin, Soarta bărbaţilor
15. Roman fantastic. Sorin Fieraru, prietenul cinstiţi, fragment din romanul Fragmente
429 TACU Maria 2000
frivole de eternitate, VR, XCV, 2000, 5–6, dragoste. Idila se consumă romantic „sub
30–36. lacrimile cerului” de la Costineşti. Divagaţiile
pe tema „alpinismului amoros” împing
A. S.
povestea de iubire în ridicol.
STRĂTESCU Ion V., Îngerul veneţian, A. S.
Bucureşti, Odeon, 2000, 367 p. Cu o postf. de
Henri Zalis. Roman social. Viaţa unui târg de ŞTEFAN Ion C., Observator în banca din
provincie, Călăraşi, este fixată prin câteva spate, Bucureşti, Editura Arefeană, 2000, 394 p.
fiziologii sumar conturate: avocatul, primarul, Cu o pref. de Petru Demetru Popescu, o postf. şi
boierul, omul de afaceri şi „damele publice”. O un tabel cronologic de Cristina Ştefan. Roman
scenă pe care actorii se mişcă cu dezinvoltură, autobiografic. Substanţa evocării o constituie
în absenţa unui înţeles al stării lor de agitaţie. experienţa didactică a autorului la Colegiul
Naţional „Matei Basarab”, după titularizarea sa,
Nicoleta Ghinea, RL, XXXIII, 2000, 25, 6; prin concurs, în 1990. Scriitura, de un patetism
Henri Zalis, Popas în universul dunărean, CNT, exagerat, subminează bunele intenţii (inclusiv
2000, 48, 5. artistice) ale naratorului.
A. S.
M. M.
ŞLAPAC Florin, Fără pereche, Bucureşti, ŞTIRBU Viorel, Isus Tămăduitorul, Bucureşti,
Univers, 2000, 206 p. Roman psihologic. Viitorul Românesc, 2000, 392 p. Roman de
Rătăciri prin memoria cuvintelor şi prin golul
moravuri. Vol. e populat cu personaje din
dintre lucruri, ca formă de cunoaştere şi
Moara de nisip (1995), funcţionari şi parveniţi
introspecţie. Aventura în peisajul identic al
politici, alături de intelectuali (Andrei Pleşu,
plictiselii şi al neîncrederii ia forma jocului
Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Emil
dezinvolt al ideilor şi al speculaţiei
Constantinescu, Eugen Barbu ş. a.) prezentaţi
metafizice. Realitatea cărţii nu e o
conjectural, prin raportare la problemele
construcţie, ci un exerciţiu static de analiză
tranziţiei române: tarele democraţiei, umilirea
bazată, în acelaşi timp, pe sugestia de
culturală, obedienţa presei, distrugerea
tranziţie (dizolvare în inconsistenţă, cum ar
economiei etc. Insuficient transfigurat,
spune M. Blecher) şi pe cea de simultaneitate
evenimentul istoric reprezintă un pretext
a impresiilor şi senzaţiilor noastre.
pentru sumare schiţe comportamentale şi pentru
A. S. digresiuni pamfletar-revendicative.
ŞOVU George, Misterele din vila părăsită, Constantin Cubleşan, Tămăduitorul, CET, III,
Bucureşti, Editura Arefeană, 2000, 197 p. Cu o 2000, 7, 5; Simion Bărbulescu, Patetism şi
pref. de Nicolae Rotaru. Roman de aventuri. Un autenticitate, LCF, s. nouă, 2000, 44, 10.
grup de copii ai nimănui (vagabonzi, orfani, A. S.
hoţi, spărgători), „stăpâni ai imperiului de
bălării şi dărâmături”, descoperă, în incinta unei TACU Maria, Mătuşa mea, Anestina,
vile părăsite, o casetă cu bijuterii false. Bucureşti, Cartea Românească, 2000, 221 p.
A. S. Roman de dragoste, conceput sub forma unui
mozaic de exaltări lirice, poeme, amintiri,
ŞOVU George, Mihai OPRIŞ, Virginitate, paranteze literare, scrisori şi file de jurnal.
Bucureşti, Semne, 2000, 198 p. Roman de Scriitoarea „face vorbele”, caută cu ajutorul
2000 TANCO Teodor 430
lor ideea de roman în risipa plină de farmec a TĂNĂSOIU Anca Mihaela, Întoarcere în
faptului divers, a improvizaţiei inteligente şi a oraşul ploilor, f. l., Casa Editorială Crierul
extazului necenzurat. Subiectul romanului, în Dunării, 2000, 94 p. Cu un Cuvânt înainte al
bună tradiţie postmodernistă, este el însuşi autoarei şi o postf. de Aureliu Goci. Roman
ficţiune, construită din fragmente, într-un de dragoste, în varianta unei colecţii de locuri
evident program de indeterminări şi pe baza comune, dobândite din lecturi gimnaziale
unui refuz al unităţii. Textul care se scrie este (dificultăţile „sunt aduse de om din interiorul
o antiformă a însăşi ideii de roman. imaginaţiei” sale). Doi fraţi vitregi, Andru şi
Adina, se iubesc „ca două jumătăţi de măr ce
C. Rogozanu, Bold-uri, italice..., RL, XXXIII, nu puteau fi separate”. O telenovelă cu scene
2000, 42, 6; Iulia Dondovici, OBC, I, 2000, 38, 26. artificial dramatizate şi cu sugestii
A. S. moralizatoare de pedagogie existenţială.
A. S.
TANCO Teodor, Desdemona, Cluj-Napoca,
Virtus Romana Rediviva, 2000, 214 p. TĂNSĂNICĂ George, Noelliz, Iaşi, Ro-
Roman de dragoste cu tentă realistă, Sakura, 2000, 176 p. Roman de dragoste. O
continuarea romanului Studenta (1995). anostă poveste californiană de iubire, în stil
Realităţile anilor cincizeci, când accesul Hollywood, condimentată cu trădări, cu
tinerilor în instituţiile de învăţământ superior atentate şi cu moartea, în cele din urmă, a
era riguros controlat de regimul comunist, frumoasei regizoare de film Noelliz. La finele
sunt eronat plasate în perioada tezelor din
romanului, autorul îşi publică, din arhiva
iulie 1971. Ştefana Stroiu (Fana), eroina
personală, răspunsuri la scrisori trimise
principală, este victima unei exmatriculări
preşedinţilor Poloniei (Lech Walesa), Franţei
abuzive din Institutul de Teatru din Bucureşti.
(Jacques Chirac), Cehiei (Václav Havel),
Încăpăţânată, ea nu se desparte de teatru,
Regelui Mihai, lui Romano Prodi şi Senatului
lucrând ca maşinistă şi ca sufleur într-un
american, privind problemele păcii, extinderea
teatru de cartier. Distribuită în rolul
Desdemonei, Fana se identifică cu personajul NATO şi construcţia europeană.
până dincolo de limitele normale, fiind A. S.
sugrumată pe scenă de către iubitul ei, actorul
Ion Manole. Erotică pudibondă. TEODORESCU Sorin, Moartea autorului
de romane poliţiste, Bucureşti, Allfa, 2000,
M. M.
220 p. (Pisica neagră). Roman social cu tentă
TANDIN Traian, Cazul Râmaru, Bucureşti, poliţistă. Investigând uciderea lui Tudor
Editura Z, 2000, 251 p. (Enigma Z, 71). Apărut Nanu, renumit autor de romane de acţiune din
mai întâi în f. z. GLA, I, 1991, nr. 22–43. Braşov, maiorul Victor Săndulescu îşi dă
Roman document, despre asasinul-violator Ion seama că accidentul rutier în care îşi pierduse
Râmaru. viaţa, în 1991, fosta sa iubită, Alina
Munteanu, era, de fapt, o crimă. Făptaşul
A. S. fusese soţul Alinei, inginerul Adam, care
voise astfel să scape de ea pentru a se căsători
TANDIN Traian, Ucigaş fără voie, Bucureşti, cu o altă femeie. Poliţistul descoperă
Editura Z, 2000, 207 p. (Enigma Z, 77). Introd. adevărul, bazându-se pe analiza unor texte
de Gheorghe Preda. Roman poliţist. scrise de către Nanu şi Adam. Astfel,
A. S.
investigaţia poliţistă aduce în prim-plan o
431 UNGHEREA Olimpian 2000
interesantă discuţie despre raportul dintre stihiilor absurdului, LCF, s. nouă, 2000, 38, 16;
realitate şi ficţiune. Petru Scutelnicu, ATN, XXXVII, 2000, 12, 5.
M. M. A. T.
TOMA G. D., Mister Mullon. Afacerea ŢURLEA Stelian, Călătorie fantastică în

Forrest, Bacău, Corgal Press, 2000, 158 p. vreme de eclipsă, Bucureşti, Editura
(Detectiv). Roman poliţist. Fundaţiei Pro, 2000, 134 p. Roman de
aventuri pentru copii şi tineret.
A. T.
A. T.
ŢENE Al. Florin, Insula viscolului,
Cluj-Napoca, Napoca Star, 2000, 394 p. Cu o ŢURLEA Stelian, Martorul, Bucureşti,
pref. de Dumitru Velea. Fragmente: În ziua de Albatros, 2000, 143 p. Roman realist, cu
Paşti (romanul e anunţat iniţial cu titlul accente naturaliste. Urmărind viaţa unui
Oglindiri), NOS, II, 1997, 7–8–9, 31–32; În retardat care este imaginat, în tradiţia
căutarea adevărului, NOS, II, 1997, 10–11–12, romantică a monstruosului, ghebos şi pitic, ≈
32–33. Roman postmodern, care combină o îşi propune să ilustreze o interioritate alienată
tramă senzaţională cu un dispozitiv narativ şi o perspectivă deformată asupra lumii şi
textualist. Între Turda şi lacul Como se umanităţii. Pretextul de sondare a acestei
derulează povestea Auricăi, aflată în căutarea psihologii îl constituie o crimă. Piticul asistă,
asasinilor părinţilor ei. Îndreptată în mod greşit fără să vrea şi fără să înţeleagă ce vede, la
spre maghiarul Bela Kadar, femeia sfârşeşte uciderea celei pe care o iubeşte în secret.
prin a afla că ucigaşul este de fapt bunicul ei, Naraţiunea se concentrează pe eforturile
evreul Jakob Goldman care, cu vocaţie de protagonistului de a elucida cazul, împletind
criminal în serie, şi-a omorât fiica, ginerele şi sforţările supraumane ale unei minţi
cele două soţii. Angajând, pe lângă înscenarea nebuloase de a distinge ceea ce e real de ceea
poliţistă, şi o evocare istorică a conflictului ce e pur imaginar, cu fiorul patetic al unei
sângeros dintre români, maghiari şi evrei, iubiri imposibile. Analiza monstruozităţii,
romanul aspiră să realizeze o frescă a răului. interesantă ca proiect, e din păcate subminată
Această intenţie se reflectă şi în notaţia de senzaţional.
textualistă a prezentului scriiturii, care, A. T.
concepută ca un „roman al romanului”
(Dumitru Velea), constituie o ficţiune de sine ŢURLEA Stelian, Virusul mileniului,
stătătoare, punând în circulaţie personaje Bucureşti, Editura Fundaţiei Pro, 2000, 183
odioase din lumea politică a României p. Roman de aventuri pentru copii şi tineret.
postdecembriste. Amestec aiuritor şi abuziv de
mize narative şi de teze ideologice, romanul A. T.
compromite astfel reperele postmoderne ale
proiectului său. UNGHEREA Olimpian, Clubul cocoşaţilor.
Policier politic. I. Salt la trapez, Bucureşti,
Anişoara Dobre, „Aventure d’une écriture”, Omega, 2000, 286 p. (Biblioteca Ziua, 8). Cu
MND, III, 2000, 2, 5–8; ***, RL, XXXIII, 2000, o pref. a autorului, un curriculum vitae, o
15, 4; Constantin Cubleşan, CET, III, 2000, 6, 2; postf. de Sorin Roşca Stănescu, alături de
Simona Bărnulescu, Romanul ca meditaţie asupra extrase dintr-un proiectat vol. al II-lea.
2000 UNGUREANU Dumitru 432
„Roman politic de scandal” (Sorin Roşca obţinută printr-o stratificare de structuri

Stănescu). Este structural o naraţiune poliţistă fabulatorii şi de simboluri, ≈ propune o
care, sub pretextul investigării unui caz cu reflecţie în marginea ideii de destin şi de
ramificaţii politice, imaginează o vastă frescă ratare a unei vocaţii. Sugerând prin titlu linia
a puterii politice în România de după 1989, unei existenţe care a fost rectificată, romanul
dezvăluind, într-un registru senzaţional, face din deriva personală a inginerului
intrigi de palat şi teorii ale conspiraţiei. Alexandru o oglindă în care se răsfrânge
destinul istoric al unui popor care a semnat
A. T.
acelaşi pact al amoralităţii. Uşor de
generalizat, fabula rămâne totuşi artificială,
UNGUREANU Dumitru, Lulu Visariuc,
încărcată de referinţe hermetice şi, pe alocuri,
fragment din romanul Lia Mora, VTR,
prolixă.
XXVIII, 2000, 2, 13–14.
A. T. V. şi D. C. R. R., Rug şi flacără, 1977.
A. T.
UNGUREANU Horia, O altă casă,
fragment de roman, ARCA, XI, 2000, 1–2–3, URSACHE Magda, Strigă acum…, Iaşi,
86–96. Institutul European, 2000, 292 p. Cu o
A. T. caracterizare a autoarei pe coperta a IV-a.
Fragment: Mitocanul universitar, CL,
URICARU Eugen, Pentimento, Bucureşti, CXXXI, 1998, 2, 9. „Roman-campus” după
Elion, 2000, 267 p. (Biblioteca Elion). aprecierea autoarei, ≈ propune o naraţiune cu
Roman al unui destin deviat. Prelucrare note de subsol şi „bibliografie obligatorie”, în
modernă a basmului Tinereţe fără bătrâneţe care ficţiunea e masiv infiltrată de eseistică.
şi viaţă fără de moarte, care imaginează, în Fără să angajeze o poetică experimentală,
această acumulare de practici discursive
contextul dictaturii comuniste, posibilitatea şi
incompatibile creează o proză compozită şi
riscurile unei existenţe amorale. Alexandru,
inconsistentă din punct de vedere epic.
tânăr inginer repartizat la Comana împreună
Bibliotecara Lili-Marleen e urmărită de-a
cu soţia sa, Ariana, se îndrăgosteşte de Tania
lungul primilor ani de după Revoluţie în
Mironof, fiica unui director din minister.
aventurile ei amoroase. Rămasă văduvă şi
Atras treptat în lumea de privilegii a devenită amnezică în urma unui accident de
nomenclaturii comuniste, protagonistul maşină, protagonista se îndrăgosteşte de
descoperă un univers paralel, fără norme, Oscar, psihanalistul care o tratează, pe care îl
obligaţii şi limite sociale. Dezertând din părăseşte pentru un anume Iustin. În fundal,
cadrul propriei existenţe, Alexandru trăieşte cartea s-ar vrea o frescă a moravurilor sociale
deliciile unei experienţe a libertăţii totale, alterate de căderea regimului comunist.
dincolo de morală şi de memorie. Doi ani mai Semnul sub care stă observaţia sociologică e
târziu, el revine în Comana, fără să o acela al degradării. Implicând un raport
regăsească pe Ariana şi nici mediul familiar. intertextual cu Astă vară n-a fost vară…
Într-un oraş complet schimbat, cu oameni (1996), din care preia teme, personaje şi
necunoscuţi, Alexandru încearcă o situaţii, ≈ urmăreşte şi reinterpretarea trivială
recuperare, imposibilă, a firului rupt al a unor figuri eroice ori aristocrate. Procedeul
existenţei sale anterioare. Proză cerebrală, de înjosire, aplicat fără discernământ, dă
433 VIOREANU George 2000
naştere unei proze caricaturale cu efecte o lungă tradiţie a romanului de analiză a

groteşti şi, uneori, obscene. incertitudinilor erotice, ≈ se distinge printr-un
filtru argotic aplicat emoţiei şi introspecţiei.
***, BNR, XLIX, 2000, 15, 108. Naraţiunea descrie nuanţat un întreg univers
de reprezentări mentale adolescentine, care
A. T.
nu ocoleşte proiecţiile onirice ori freudiene,
sprijinindu-se exclusiv pe resursele
URSULEAC Rodica, Povara anotimpului,
rudimentare ale limbajului de mahala, ca şi
fragment de roman, în vol. Bostan, Pagini,
cum ar traduce într-un mediu lingvistic
596–597.
inferior conţinuturi sufleteşti sofisticate.
A. T. Constantin are rafinamentul disociativ al lui
Emil Codrescu, dar vorbeşte ca Lică
VERDEŞ Ovidiu, Muzici şi faze, Bucureşti, Trubadurul. Deşi artificial, procedeul creează
Univers, 2000, 309 p. (Prima verba). Cu o totuşi, prin consecvenţă, o marcă stilistică, o
caracterizare de Mircea Martin pe coperta a împreunare caracteristică a intuiţiei psiholo-
IV-a. Fragment: La Capşa, OBC, I, 2000, 13, gice cu argoul. În ciuda unei galerii de
9. Roman al „educaţiei sentimentale” (Geo personaje adolescentine care poate să inducă
Vasile). Relatează dilemele erotice ale lui în eroare, romanul ascunde, sub cronica unei
Constantin, zis Tinuţ, elev în clasa a noua, iniţieri erotice, o analiză fină a inefabilului
care se îndrăgosteşte de colega lui, Hari. În feminin, transcrisă într-un registru stilistic
vara anului 1978, într-o lume a insolit.
adolescenţilor, care pare a nu cunoaşte
constrângerile şi cenuşiul regimului totalitar, Carmen Muşat, OBC, I, 2000, 16, 9; ***, RL,
cu dialoguri juvenile care se împart între XXXIII, 2000, 25, 4; Bogdan Iacovu, RL, XXXIII,
muzică rock şi experimente senzuale 2000, 26, 6; Geo Vasile, CNT, 2000, 39, 6.
imaginare, protagonistul încearcă să îşi
A. T.
lămurească atât propriile trăiri, cât şi
motivaţiile inexplicabilelor atitudini ale VIOREANU George, Salonul de voci
fetelor. Concepută ca o notaţie atentă, inegale, Buzău, Editura Casei Corpului
introspectivă, a neliniştilor unui tânăr care Didactic, 2000, 195 p. Cu o caracterizare pe
resimte primele simptome ale iubirii, coperta a IV-a de Iova. Roman cu mize
naraţiunea ar intra în categoria prozelor de multiple, care răsfrânge în destinul unei
cazuistică erotică. Constantin îşi pune familii clivajul care a marcat istoria recentă a
întrebări despre sentimentele reale ale lui României, odată cu instaurarea regimului
Hari, pe care o percepe în acelaşi timp rece şi comunist. Autorul surprinde, printr-o
imprevizibilă, cu rezerve de neînţeles, dar şi stratificare de opoziţii politico-sociale şi
cu gesturi tandre neaşteptate. Din familia printr-o alternanţă de registre stilistice,
eroilor cerebrali camilpetrescieni, de care îl contrastul dintre două lumi. Naraţiunea
apropie luciditatea, ironia, spiritul analitic şi ilustrează ruptura dintre atmosfera patriarhală
simţul detaliului, protagonistul caută să a epocii interbelice şi orizontul absurd al
înţeleagă o feminitate care, reflectată în regimului totalitar, prin evocarea unei mici
oglinzi multiple, rămâne enigmatică. O comunităţi provinciale, structurată în jurul a
brichetă, dăruită de Hari la începutul relaţiei trei fraţi, Stela, Serj şi Zori. Urmărind
lor şi pierdută de Constantin în final, stă ca biografia eroilor de-a lungul a aproape
semn al unui mister rămas intact. În raport cu treizeci de ani, de la începutul războiului
2000 VIŞAN Ioan 434
până la sfârşitul anilor ’70, cartea preferă constantă, impulsul monologic şi narcisiac al
unei reprezentări documentare a schimbării profesorului de filosofie. Naraţiunea devine
cadrului istoric alternarea a două viziuni astfel pretext pentru etalarea erudiţiei,
distincte în configurarea universului ficţional, furnizând o ramă speculaţiilor filosofice,
una de inspiraţie balzaciană, cealaltă istorice ori sociologice ale eroului. În absenţa
kafkiană. Personajele nu cunosc o evoluţie, ci celor câteva secvenţe dialogate şi a fragilei
mai degrabă suportă o alterare radicală a scheme narative, ≈ ar fi fost un jurnal de idei.
personalităţii, care adaugă la profilul unei Prin împletirea filosofării cu materia epică,
individualităţi bine conturate comportamentul romanul se înscrie într-o tradiţie a prozei
automatizat şi îndoctrinat al „omului nou”. româneşti din care fac parte Ultima noapte de
Roman al unei schimbări istorice tratate ca o dragoste, întâia noapte de război (1930) ori
alterare ontologică majoră, care afectează atât Luntrea lui Caron (1990), fără să regăsească,
conduita, cât şi constituţia indivizilor, ≈ însă, tensiunea erotică a unuia, ori lirismul
justifică o variaţie artificială şi mecanică de celuilalt.
tehnici narative cu aspect experimental, fără
să alcătuiască totuşi, în ansamblu, o ficţiune Felicia Marinca, VR, XCV, 2000, 12, 126–127.
viabilă. A. T.
A. T.
ZANFIR Năstase, Pământeni, Piteşti,
VIŞAN Ioan, Templul visătorilor, fragment Paralela 45, 2000, 371 p. Fragment:
de roman, LTL, I, 2000, 6, 18–20. Cartea a Înfrigurare, TG, I, 1999, 4–5, 20–23. Roman
apărut în anul 2001 sub titlul Capcane pentru realist. Documentează procesul colectivizării
ochii deschişi. şi conflictele pe care acesta le-a generat,
conturând fresca unei comunităţi care intră în
A. T. disoluţie. Localizată într-un sat din sudul
ţării, Pământeni, naraţiunea urmăreşte, în
VLĂDUŢESCU Gheorghe, Încercare de paralel cu acţiunile de intimidare ale
utopie. Pseudo-roman, Bucureşti, Paideia, autorităţilor comuniste, constituirea taberelor
2000, 101 p. (Paideia – Literaturi). Roman-con- care îi opun pe cei „întovărăşiţi” celor
fesiune care proiectează, pe firul unei iubiri reticenţi. Pe această falie, ce desparte pe
târzii, reveria retragerii într-un spaţiu sătenii bogaţi de cei săraci, se grefează noi
patriarhal. Un profesor de filosofie puncte de tensiune, care provoacă o
bucureştean aflat la vârsta senectuţii se destrămare a comunităţii, urmărită pe mai
refugiază în casa unor prieteni la Râmnicu multe paliere. Într-o fragmentare socială
Vâlcea, pentru a găsi liniştea necesară scrierii progresivă, procesul colectivizării relevă
unui roman. În acest cadru de confort conflicte care nu antrenează doar averile,
spiritual se înfiripă dragostea calmă cu o fostă clasele sociale ori convingerile politice, ci şi
studentă. Neimportantă ca aventură afectivă, generaţiile. Centrat, ca şi Moromeţii (1955),
istoria erotică animă atmosfera de caldă pe destinul unei familii, romanul punctează
amiciţie şi de adoraţie care îl înconjoară pe amplificarea neînţelegerii care îl opune pe
protagonist, oferindu-i, alături de o necesară Ifrim Buteanu, personaj înţelept, sceptic şi
siguranţă sentimentală, şi ocazia unei refractar, fiilor săi, Vasile şi Tudor, care se
desfăşurări egocentrice. Femeia, ca şi cuplul dovedesc, în cele din urmă, dispuşi să accepte
de prieteni, joacă doar un rol de spectator, noile valori sociale. Cu excepţia unor figuri
încurajând, prin admiraţia necondiţionată şi simbolice, pe care ≈ le datorează tradiţiei
435 ZECA Daniela 2000
româneşti a romanului rural, aspectul înfiriparea unei noi iubiri, pentru un bărbat în
documentar copleşeşte fresca şi zădărniceşte vârstă. Cartea e concepută ca un jurnal de
construcţia unor destine, neizbutind să se creaţie care, în vederea documentării pentru
ridice la semnificaţii care să depăşească scrierea unui viitor roman, consemnează
faptele relatate. detalii ale cotidianului prin notaţii fruste,
A. T.
aleatorii, voit dezordonate. Jocul textualist cu
convenţiile ficţionale se desfăşoară fără
ZECA Daniela, Îngeri pe carosabil, Bucureşti, ostentaţie experimentală, dar şi fără
Coresi, 2000, 96 p. (Prozatorii oraşului consecinţe în nuanţarea tribulaţiilor erotice
Bucureşti. Debut în proză). Microroman ale protagonistei.
sentimental dedicat vieţii afective a unei
Dan Stanca, LCF, s. nouă, 2000, 43, 5.
tinere femei, Lusi, ≈ urmăreşte, în paralel,
destrămarea mariajului acesteia cu Pavel şi A. T.
INDICE DE AUTORI1
A ALEXANDER Tudor, Fugarii, 1994

ALEXANDRESCU-MIHĂLCENI Ion, Noap-
ABĂLUŢĂ Constantin, (Portretul), 1992;
tea valpurgică, 1995
*Satul cu nouă locuitori, 1998
ALEXANDRU Şerban, Zgomotul de fond,
ACHIM Dana, Amantul de la km 0, 1998
1992; Omul e mort, 1999
ACHIM George, Asasin din fotoliu, 1992;
ALEXANDRU Ştefan P., Răpirea sabinelor,
Iubiri ratate, 1999
1991
ADAM Sergiu, Moartea avea ochii verzi,
ALEXOAIE Gheorghe, Gunoaiele tranziţiei,
2000
2000
ADAMESCU Alice, Credinţă, speranţă,
ALGER Puiu, Marea sub ninsoare, 1996
iubire, 1999
ALIFANTI Stelian, Familia Almanari, 1999
ADAMEŞTEANU Gabriela, *Provizorat,
ALIONTE Laura, Frânturi de petală, 2000
1992
ALMĂJAN Ion Marin, În afara gloriei, 1994
AGÂRBICEANU Ion, Prăbuşirea, 1997
AMARIŢEI Ştefan, Şevaletul, 1995
AGOPIAN Ştefan, *Fric, 1990; Raport cu
AMORAN Lucian-Claudiu, Deriva, 1997; În
Suzana (foileton), 1990
gol, 1999
ALB Lia, Senioria ţărănească, 1997; Între
ANCA George, Apocalipsa indiană, 1998
Paşti şi Crăciun, 1999
ALBIŞOR Emil, (Doar umbra), 2000 ANDREI Al., Exilat în Urechiaţii Mari,
ALDEA Adrian, Oameni şi bisturie, 1990 1990; Zăpezile iubirii, 1992; Pentru o
ALDEA Ştefan, Versiune neoficială, 1998 clipă de iubire, 1993
ALDULESCU Radu, Sonata pentru acordeon, ANDREI P., *Hârjoana, 1994; *Proiect de
1993; Amantul colivăresei, 1994; Îngerul jucărie, 1994; (Partida de tăiat lemne),
încălecat, 1994; Istoria eroilor unui ţinut de 1996; (Nendre cel bucuros), 1997
verdeaţă şi răcoare, 1997 ANDREI Paul, Dulcele septembrie, 1998
ALECSA Lucian, Recurs la joc secund, 1999 ANDRU Vasile, Muntele calvarului, 1991;
ALECU Viorel, Ultimii ani, 1999 Păsările cerului, 1999
1
În cadrul prezentului indice, titlurile romanelor apărute în volum sunt date o singură dată, reeditările
sub alte titluri fiind menţionate între paranteze, după prima intitulare. Romanele rămase în foileton sunt
însoţite de respectiva specificaţie, între paranteze, după titlu. Cele apărute doar fragmentar poartă
înaintea titlului un asterisc. Fragmentele de roman din proiecte nefinalizate, apărute fără titlul
romanului, au fost consemnate între paranteze. Pseudonimia a fost marcată doar în cazul în care acelaşi
autor a semnat romane cu mai multe nume. Romanele scrise în colaborare au fost centralizate la primul
autor, cu menţiunea cuvenită, dar s-au redactat şi poziţii separate, pornind de la numele celorlalţi.
Trimiterile se referă la anul sub care au fost tratate în dicţionar.
INDICE DE AUTORI 438
ANGELESCU Silviu, *Magicienii, 1991 AVIAN I., Îţic, tu n-ai dreptate, 1998
ANGHEL Paul, *Răpirea, 1990 AVRAM Vasile, Zeul din labirint, 1992
ANGHEL Valeriu, Printre şătrari, 1998; AVRON Chaim, Dacă aş mai trăi o dată,
Ispita, 1999 1996
ANTIM Paul, Un Casanova călătoreşte spre AZAP Ioan-Pavel, (Pandele şi revoluţia,
iad, 1991 Biserica Neagră), 2000
ANTON Costache, (În căutarea oraşului),
1990; În lunga noapte, 1990 B
ANTONESCU Mihai, Filozoful din Arind,
BABEŢI Adriana, Femeia în roşu (în
1994; Jurnal din Casa Diavolului, 1994;
colaborare cu Mircea NEDELCIU,
Ultimul pandur, 1996; Viitorul în
Mircea MIHĂIEŞ), 1990
genunchi (Copiii lui Saturn), 1998
BABOI Stelian, *Înfrigurare, 1993;
ANTONESI Doru, Enigma lui Quetzalcóatl,
(Fenomenologia iubirii), 1997; (Fără
1990
lacrimi), 1998
ANTONOAIE Dan Zepa, Invers (în
BACALBAŞA Gheorghe, Domiciliu
colaborare cu Valentin SGARCEA), 1994
obligatoriu, 1995
APOSTOAIA George, Alertă la poliţie, 1997
BACIU CODREANU Tudor, Coroana
ARACHELIAN Vartan, Ediţie specială
heraldică, 1999
(Noaptea bastarzilor), 1990
BACIU Dorin, Frumosul Paraniv, 1997
ARAD Aralda, Stăpâna lumii, 1994
BACIU Ştefan, Mira, 1998
ARAMĂ Ion, Pericol în amonte, 1990;
BACONSKY A. E., Biserica Neagră, 1990
Mareşalul şi soldatul, 1992; (Mareşalul şi
BADERSCA Constantin, Joia femeilor, 1994
emisarii), 1995
BAICULESCU Emilian, Smochina, 1998
ARCADE Leonid M., Poveste cu ţigani,
BALAJ Veronica, Sărbători amânate, 1993;
1991; Revoluţie culturală, 1996
Vara himerelor, 1996
ARCAN Sofia, Ora ireală, 1995
BALOTĂ Bianca, Zăpada de-altădată, 1995
ARCU Constantin, Omul şi fiara, 1996; BANCEA Melania, Iubire cu înlocuitori,
*Ilustrul Oreste, 2000 1997; Al optulea, 1999
ARDELEANU Aurel, Cioburi de cerc, 1991 BANCIU Carmen-Francesca, O zi fără
ARDELEANU Florin, (Mitologia rigorii), preşedinte, 1998
1990 BANCIU Paul Eugen, Casa de pânză, 1995;
ARDINU Gheorghe, (Basme şi clepsidre), Demonul discret, 1996; Noaptea
2000 strigoilor, 1996; Remora, 1998; Marii
ARGEŞANU Ion, Crimă la Istanbul, 1996 fericiţi, 2000
ARGHEZI Baruţu T., Dincolo de zare, 1997 BANDRABUR Ionel, Flămândul, 1996; Mă
ARIEŞANU Ion, Cei buni mor cei dintâi, numesc Eva, 1996; Ora astrală a
1998 României, 1997; Tomiţa şi şapte femei,
ARION George, Misterul din fotografie, 2000
1991; Pe ce picior dansaţi?, 1991; BANU George Maria, Galeria Sfântului
Nesfârşita zi de ieri, 1997 Ioachim, 1996
ARSENE Mihai, Capul de pod, 1991; BARAN Elena, Speranţa are culoare
*Exerciţii la trianglu, 1998 albastră, 1996
ASTALOŞ George, Mirosul banilor, 1995 BARBORICĂ Corneliu, Crima de la km. 99,
AVĂDANEI Ştefan, (Monstrul alb), 1994 1999
439 INDICE DE AUTORI
BARBU Eugen, Ianus, 1993 BĂRBULESCU Romulus, Încotro curge

BARBU Marian, Aproapele nostru trădează, liniştea?, 1991; Golful ucigaşilor, 1993
1992; Colonelul de la ghiol, 1996 BĂRBULESCU Simion, Marea iubire
BARBU Petre, *Pelerin în piaţa vorbelor, (Mărturisirile lui Adrian Doinaru), 1997
1994; Dumnezeu binecuvântează America, BÂLE Alexa Gavril, Iubita fratelui Rafael,
1995; *Să nu ne răzbunaţi!, 1996; Ultima 1992
tresărire a submarinului legionar, 1998 BÂRLEA Ovidiu, Drumul de pe urmă, 1999
BARBU STOIAN Filoteea, Iubire de BÂRLOIU Rodica-Tatiana, Între zidurile
septembrie, 1997 Brâncovenilor, 1991
BARBUL Florica, Soţiile domnului Ionescu BÂRNEŢIU Florin, Glăsuirea neînfricaţilor,
(Iuliana), 1997; Răzbunarea, 1998 2000
BARDAN Radu Liviu, Seara când apare BEDA Corneliu, I se spunea „Stareţul”,
luna, 1995 1991
BAROS Aurel Maria, Calea dragostei şi-a BELCIU Maya, Vin americanii?... destin
morţii peste care treci o dată, 1990 amânat, 1998
BAŞTOVOI Ştefan, (Sophie), 1998 BÉLDI Paul-Ladislau, Dincolo de adevăr,
BĂIEŞU Ion, Un activist al suferinţei, 1991 1998
BĂILEŞTEANU Jean, Geniul şi închipuirea, BELIGAN Anamaria, Scrisori către
1997; Sfântul drac sau Judecata de... Monalisa, 1999
acum, 1999 BELIGAN Marica, O aspirină pentru doi,
BĂLAN George, Procesul lui Socrate, 1993 1993
BĂLAN Ioana, Înger & Killer, 1993; Ally, BENEDEK Jolán, *Reportofonul Panasonic,
frumoasa din lagăr, 1999 1996; Sufleţelul Iustinei, 1996
BĂLAŞA Nicolae, Blesteme, 1994 BERBECARU Valentin, Miraculosul curier
BĂLAŞA Sabin, Deşertul albastru, 1996 bagajist, 1991
BĂLĂCEANU Ioan Gh. (Sturionul), 1996
BERCIU Ştefan, Bordel, 1996; Capcană
BĂLĂIŢĂ George, (Caruso – fragmente),
pentru dublură, 1998; Triplusalt mortal,
1999
1998
BĂLĂNESCU Dan, Chemarea văzduhului,
BETEG Miron (Îngheţată şi modiste), 1996
1995
BEZA Vasilichia, Între două lumi, 1993
BĂNESCU Florin (Despre arta burlanieră,
BIBESCU Martha, Katia – demonul albastru,
Despre arta burlanierului), 1990
1991; O fiică necunoscută a lui
BĂNICĂ George, Porno-politica, 1992
BĂNULESCU Daniel, Te pup în fund, Napoleon, 1993; Catherine – Paris, 1996;
conducător iubit!, 1994; Cei şapte regi ai Papagalul verde, 1998
oraşului Bucureşti, 1998 BICĂ IONESCU Haralambie, Comoara
BĂRAN Vasile, De la regina muncii la geţilor, 1991
regina moartă, 1994; Dracula, 1997; BICLEANU Dima, Buimatic prin lume, 1999
Mierea din nevasta altuia, 1997 BINDER-SCHOLTEN M. M., Din viaţa unei
BĂRBATU Gheorghe, Memorii la morile de femei, 2000
vânt, 1993 BLAGA Carmen, (Meandre), 1990
BĂRBULESCU Marta, Fumul albastru, BLAGA Lucian, Luntrea lui Caron, 1990
1990; Leagănul, 2000 BLAJ Emilian, *Gumă de mestecat (Seniorii
BĂRBULESCU Mihai, Oraşul pensionarilor, din casa scărilor), 1997; Maria, probabil
1992 un înger, 1999
BLANDIANA Ana, Sertarul cu aplauze, BRAGA Rodica, Fluturele negru, 1994

1992 BRAHAŞ Cornel, Morţii nu mai ştiu drumul
BLÂNDU Corneliu, Maica Ecaterina, 2000 spre casă, 1990; Mocăneştii, oamenii
BLEDEA Ion, *Pace în Albia, 1998 dracului, 1994
BLENDEA ZAMFIR Georgeta, *Zamolxe, BRATU-MARIN Constanţa, Zig-Zag, 2000
1995; *Zodiac, 1996 BRĂTESCU Geta, A. R., 2000
BLEOCA Liviu, Sindromul Belfast, 1994; BRĂTESCU Gh., „Sfântul” de la Maglavit,
(Paradisul cazon), 1996; *Moartea în 1990; Viaţa smintitului călugăr Rasputin,
biblioteca de buzunar, 1999 1990; Aventurile galante ale lui Napoleon
BOAMBĂ Dorel, Preţul durerii, 1994 al III-lea, 1991; Un voiajor ciudat
BODEA Sabin, Preţul unei greşeli, 1997 Paracelsus, 1991
BOGDAN Dan, Scorpionul de Durango, 1991; BREBAN Nicolae, Pândă şi seducţie, 1991;
Cloaca, 1992; La coadă la Mortadella, Amfitrion, 1994; Ziua şi noaptea, 1998;
1993; Peisaj cu fluturi şi scorpion, 1996 *Voinţa de putere, 2000
BOGHIAN Nicolae, (Confuzia), 1990 BREBENEL Cristian George, *Guvernământul
BOGZA Daniel, Femeia de dincolo, 1997 general al genezei: prea îndelung tratat
BOIANGIU Raisa, *Unchiul, nepoatele şi de panică şi patetism exorcizat benign
satul, 1990; *Fratele cel necunoscut, sub formă de roman, 1999
2000 BRENCIU Mircea, Cu masca pe figură, 1999
BOITOR George, (Alberia), 1998 BUCESCU Alexandru-Şerban, Cazul Murasa-
BOKOR Petre, Basca lui Şexpir, 1998 me, 1996; Rocada morţii, 2000
BOLDEANU Mircea Axente, Don Quijote BUCHERU Ion, Veninul victoriei, 1994;
de la Vrancea (foileton), 2000 Imperiul (în colaborare cu Ştefan
BOLDUREANU Ioan Viorel, Casa şi IUREŞ), 1999
memoria lui Avram Procator, 1999 BUCŞA Petre (O după-amiază de pomină),
BOLOŞ Ion, *Vulturii deasupra noastră, 1994
1990; Iubeşte-ţi clipa, 1991; *Copiii BUCUR Marin, Nor deasupra muntelui
nenorocului, 1995; Despre societatea (foileton), 1997
vitelor eroine, 1996 BUCUR Serghie, (Parcul vienez), 2000
BOROIANU Petru, Dragoste şi război, 1997 BUD Elsa Maria, Trăsnet între două inimi,
BOROSCHI Teodor, Ultima evadare, 1997 1990
BOSTĂNARU Virgil, La porţile sufletului, BUDA Bujor, *Dosarul cu pete, 1999
1994; Drumul spre casă, 1995; Un om de BUDESCU Ion, *Patimile după Toma, 1995
ispravă, 1996 BUFNILĂ Ovidiu, Jazzonia, 1992; Cadavre
BOT Radu Călin, Cronica unei idile anulate, de lux (foileton), 1994
1995 BUGARIU Voicu, August – decembrie,
BOTONCEA Ecaterina, Cutia cu vechituri, 1990; Zeul apatiei, 1998 (semnat Roberto
1999 R. GRANT); Animalul de beton, 1999
BOZ Lucian, Piatra de încercare, 2000 (semnat Roberto R. GRANT)
BOZARU Gheorghe, Într-un prezent al BULIGOANEA Constantin, Îndrăgostit din
trecutului, 1995 interes de serviciu, 1998
BRAD Ion, *Amurgu-acela violet, 1996 BURADA Eugen, Groaza vine de pretutindeni,
BRADU Mihai, Aik, Şoimarul, 1997 1993 (în colaborare cu Vintilă CORBUL);
BRAGA Corin, Noctambulii, 1992; Hidra, Oameni în Rolls-Royce, 1993 (în colaborare
1996; *Luiza Textoris, 2000 cu Vintilă CORBUL)
BURERIU Lucian, Uraganul de fier, 1996 CAZAN Radu, (Deşteptul), 1992

BURTEA-RÂMNICELU Constantin, Sub CĂLĂUZ Camelia, Destin, 1997
sabia lui Damocles, 1998 CĂLIMAN Valeria, Exerciţiu de suferinţă,
BUŞILĂ Adrian, Vânători de umbre, 1992 1996
BUZEA Constanţa, Roua plural (foileton), CĂLUGĂRU Cornel, Rămăşag pe un sărut,
1996 1990; Panică în Piaţa Trandafirilor, 1991
BUZINSCHI Corneliu, Duhul pământului, CĂLUGĂRU BACIU Elena, Din nou Cain,
1998 1999
BUZOIANU Gheorghe, Operaţiunea „Ghinţu- CĂRĂŞEL Aurel, Vânătoare de noapte,
reşti”, 1990 1995 (semnat HARRY T. Francis); La
BUZOIANU Val J., Fantezie de primăvară, capătul spaţiului, 1997
1998 CĂRTĂRESCU Mircea, Travesti, 1994;
BUZURA Augustin, Recviem pentru nebuni Orbitor, 1996
şi bestii, 1999 CĂTINA Oana, Umbra rotitoarelor poveşti,
1991; Bătălia pentru roze, 1992
C CÂMPEANU Laurian, (Corăbii şi regine),
1998
CADELCU Corneliu Radu, Detectivii de
CÂNDROVEANU Hristu, Marea serenităţii,
duminică, 1991
1996
CALAFETEANU A., Patimă şi vis, 1997;
CÂRCU Victor, (Parhelia), 1991; (Toamna-
Dezastrul, 1998; Departe de Roma, 2000
Blues), 1994; (Visul lui Luca), 1997
CALAIS Alexandru, Corabia nevăzută,
CERANU Nina, Singurătate în doi, 1993;
1990; (Dincolo de taină), 1993
Cimitirul nevolnicilor, 1994; Umbra
CALOMFIRESCU Nicolae, Septembrie, în
iscarioteanului, 1996; Crinul, cofetărie
amurg, 1990; Paradisul obligatoriu,
pentru doamne, 1997; Cartea morţilor,
1997; Karla, 2000
1998; Americanul, 2000
CALVUS Jehan, Bumgardes al II-lea, 1999
CERNESCU Lazăr, Neamurile, 1997;
CAMALESA Nicolae, Destine, 1991
CANGE Radu, (Paznicul muzeului), 1997 Patimă şi iubire, 1998
CANTEMIR Traian, (Lumini şi umbre), 2000 CERNEŢ Laurenţiu, Privind peste umăr,
CARACALEANU Petre, Oraş liniştit, 1997 1990; Evadare din paradis, 1993; Jocul
CARAGHIAUR Eugen Enea, Visuri şi de-a Robinson, 1997; (Fragment de
tentaţii, 1997 roman), 1998; Voia Domnului, 1999
CARAMAN Dumitru, Să zbori şi să nu CERNICA Niadi, Indiile greşite, 1995; În
mori, 1996 timpul fratelui, 1998; Cartea sorţilor,
CARP Firiţă, Ce mult te iubesc, 1992; 1999
Legătura de dragoste, 1994; Cel mai CESEREANU Ruxandra, (Trup şi netrup),
aproape de fericire, 1997 2000
CARPEN Paul, Spion de prisos, 1996 CHIBAC-CUCIUREANU Viorica, (La
CARPIANU Radu Stan, Enigma insulei sau răspântia Boianului), 2000
Călătorie peste şapte milenii, 1990 CHICET Isidor, Înmulţirea greierilor, 1997
CASTIOV Matei, Indezirabil, 2000 CHIFU Gabriel, Maratonul învinşilor, 1997;
CATANOY Nicholas, Indian Summer, 1999 Cartograful puterii, 2000
CAVADIA Mircea, Privighetoarea arsă, CHIHAIA Pavel, *Cearta sufletului cu
2000 trupul, 1991; *Hotarul de nisip, 1994
CHILOM Ioan, Aventură în lumea fotbalului, cu Lidika), 1999; (Neuitata sărbătoare a

1991 (în colaborare cu Ioan CHIVU) sosirii marelui circ „Clodius”), 2000
CHIPERI Geluca, (Excomunicaţii), 1998 CIUBOTARU GROZDAN Cristina Anca,
CHIRIAC-MERLEA Tabita, Floare de Panerul cu scaieţi, 2000
dovleac, 1998 CIULEI Aurel, Femeia din vis, 1997
CHIRIC Ion, Purgatoriul iubirii, 1993; *Să CIUMĂGEANU Camelia, (Unde ne sunt
poţi avea copii cu o floare, 1993 părinţii?, Aripile nebuniei), 1998
CHIŞA Elisabeta, Sub semnul lui Chopin, CIUREA Doina, Ion Ion, 1991
1999 CIUREZU-ARGETOAIA Vergiliu, Cleopatra,
CHITTA, Amos, Înainte de Purgatoriu şi Cezar şi Antonius, 1996 (în colaborare cu
după, 1993 Mioara CIUREZU-BÂLCACIU); Nero,
CHIVU Ioan, Aventură în lumea fotbalului, 1999 (în colaborare cu Mioara CIUREZU-
1991 (în colaborare cu Ioan CHILOM) BÂLCACIU)
CICERION, Fantoma de la cazino, 1997 CIUREZU-BÂLCACIU Mioara, Cleopatra,
CIMPOIEŞU Petru, Erou fără voie, 1994; Cezar şi Antonius, 1996 (în colaborare cu
Povestea Marelui Brigand, 2000; *Simion Vergiliu CIUREZU-ARGETOAIA); Nero,
Liftnicul, 2000 1999 (în colaborare cu Vergiliu CIUREZU-
CINCA Silvia, Himera, 1995; Pădurea ARGETOAIA)
îngerilor, 1998 CLIMESCU Loly, A şaptea plecare, 1996
CINEZAN, Vladimir, Pământul de departe, CLISU Constantin, Mama nu e vinovată,
1990; Primăvara printre statuile noastre, 1999
1994 COCA Ion, (Gheara morţii), 2000
CIOABĂ Marin, Mocirla, 1994 COCHINESCU Ioan-Mihai, Ambasadorul,
CIOBANU Dragomir, Inocenţii, 1999 1991; Rock & Depeche, 1993
CIOBANU Mircea, Tânărul bogat, 1993 CODREANU Theodor, Varvarienii, 1998
CIOBANU Radu, *Steaua fiecăruia, 1992; CODRESCU Andrei, Contesa sângeroasă,
*Confidenţe, 1994 1997; Messia, 2000
CIOBANU Vitalie, (Zilele după Oreste), 2000 CODRUŢ Mariana, Casa cu storuri galbene,
CIOCÂLTEU Alexandru, Gheaţă la mal, 1997
1991; Strigătul umbrei, 1995 COJA Ion, *Salonul de reanimare, 1991
CIOCÂRLIE Alina, Cât timp mă iubeşti, COJAN Grigore, (Contradicţia), 1996
1998 COJOCARU Romulus, Apărătorul şi zeiţa,
CIOCULESCU Barbu, (Soldatul călare pe 1992; Femeia precum un şarpe, 1992;
elefant), 1999 Noaptea lupilor, 1993; Cuibul de
CIORAN Ana, Pe aripile iubirii, 2000 rândunică, 1998
CIORAN Paul, Obsesia care ucide, 2000 COLTOFEANU Emil, Acord final, 1999
CIORANU Marin, Taina unei femei, 1995 COLŢEA Nestor-Corneliu, Limba iscoadei,
CIORĂNESCU Alexandru, Cuţitul verde, 1999
1993; Care Daniel?, 1995 COMĂNEANU Anca Delia, Justin, 1990;
CIOROBEA Petrişor, Capcană pentru spion, Miercuri, joi pe Strada Circulară, 1998;
1990 (în colaborare cu W. Liwil); *Astronava 777, 2000
*Casabarassa, 1997 COMNEA Victoria, Perfect distractiv, 1999
CIOROIU Constantin, *Războiul scoicilor, COMOROŞAN Sorin, Literatura, 1998;
1997; (Portret neterminat), 1997; (Pe chei Nedespărţirea de Borges, 2000
COMŞIA Liviu, Învinşii, 1994; *Viaţa ca o CORN Sebastian A., Aquarius, 1995; 2484
vină, 1996 Quirinal Ave, 1996; Să mă tai cu tăişul
COMŞULEA Vichente M., Eroi şi ... victime, bisturiului tău, scrise Josephine, 1998
1997 COROIANU Victor, La nord de Tahiti,
CONDURACHE Val, (Camera frigorifică), 1993; Aprilie în Auckland, 1994; Via
1993 Negra, 1995 (semnat Victor von
CONSTANTIN Ilie, Căderea spre zenit, KOROYAN)
1995 CORUŢ Pavel, Balada lupului alb, 1993;
CONSTANTINESCU Lidia, Spinii din Dincolo de frontiere, 1993; Floarea de
călcâi, 2000 argint, 1993; Fulgerul albastru, 1993;
CONSTANTINESCU Mircea, Români, vă Lumina Geto-Daciei, 1993; Quinta
ordon să staţi la coadă!, 1997; Impozit pe spartă, 1993; Călător pe drum de aştri,
viaţă, 1998; Te rog mai trăieşte puţin, 1994; Cântecul nemuririi, 1994;
1998 Neînfrânţii, 1994; Singuri sub Crucea
CONSTANTINESCU Ovidiu, Toamna, când Nordului, 1994; A înflorit speranţa, 1995;
se scutură castanii, 1991 Fiul Geto-Daciei, 1995; Întoarcerea lui
CONSTANTINESCU Silviu, (Irene), 1992; Zamolxe, 1995; Copiii speranţei, 1996;
(Marile decepţii), 1995 Expediţia Cap Univers, 1996; Născuţi
CONSTANTINESCU Vasile, A opta zi după pentru a învinge, 1996; Omul din
facerea lumii, 1997 Carpaţi, 1998; Războiul zeilor, 1998;
CONSTANTINESCU-MĂRĂCINEANU Ion, Moartea zeilor străini, 1999; Război în
Cuibul cu bibelouri, 1996 ceruri, 1999
CONTA Alexandra, Scapă cine poate!, 1990 COSMIN Smaranda, Balada lui John şi
(în colaborare cu Constantin GHIBAN); Yoko, 1991
Asasinul de rezervă, 1991 (în colaborare COSTACHE Adrian, Regele sperietorilor de
cu Constantin GHIBAN) ciori, 1997
COPĂCIANU Emanuel, Iisus din Nazaret, COTUŢIU Cornel, *Ce rămâne, 1991
1990; Maria Magdalena, 1990; Posada COVALCIUC Dumitru, (Tinereţea lui
1330, 1995; Fata de pe Argeş, 1998 Doxachi), 2000
COPIL Gheorghe-Gavrilă, Decebal sau COZMA, George Florin, *Cât drum până la
Dacia eternă, 1996; Valea Hăşdăţii, Tipperary!, 1995
2000; La apus de soare, 2000 COZMUC Constantin, Rebeliune în Cosmos,
COPILU-CHEATRĂ Vasile, Craiul Munţilor, 1992
1998 CRĂCIUN Boris, Taciturnul, 1990; Bandiţii
CORBUL Vintilă, Iubirile imposibile ale lui şi jandarmii, 1993; Moldova plânge, 1993
Petronius, 1993; Oameni în Rolls-Royce, CRĂCIUN Georgeta, Formula magică,
1993 (în colaborare cu Eugen BURADA); 1993; Pe raza lunii, 1994
Groaza vine de pretutindeni, 1993 (în CRĂCIUN Gheorghe, Frumoasa fără corp,
colaborare cu Eugen BURADA); 1993; *Păpuşa rusească, 1995
Hollywood-infernul viselor, 1995 CRĂCIUN Petre, Cureaua cu ţinte, 1995;
CORCHEŞ Victor, Foamea şi setea, 1995; Alarmă la Peleş, 1996
Anticolocvii, 1996 CRĂCIUN PETRIŞAN Ioan, *Vipera roz,
CORLAN Ion, Desfrâu, 1994 1996
CRĂCIUNAŞ Silviu, Urme pierdute, 2000
CRÂNGANU Adrian, Cea mai perfectă Ultimul Isus, magnificul, 1995; Călătoria
dintre lumi, 1998 Luceafărului, 1997; Requiem, 1998;
CREMENE Mioara, Odioasa crimă din Trandafirul Tăcerii Depline, 1999
Carpathia sau Din însemnările unui CUTOVA Ioan, Sub umbra Etăl’ei (foileton),
celibatar, 1995 1990
*
* *, Criminalul era... (foileton), 1992
CRISTACHE Nicolae, Laboratorul, 1993; D
Balul nebunilor sau Primele 100 de zile
DABU Emilia, Cetatea iubirii, 2000
ale noii guvernări, 1996; Condamnat la
DACHIN Gheorghe, Bob şi Rok: romanul
Cotroceni, 1996; Ziariştii, 1996 unui câine lup, 1993; Condamnaţi la
CRISTEA Alexandru, Revelaţia, 2000 disperare, 1994
CRISTEA Corina, Emigrant în străinătate, DAMASCHIN Mircea, Podul, 1995;
1998 Bătrânul astronom flamand, 1997
CRISTEA Mariana, Simfonie în mov, 1993 DAN Elena, *Linişte şi toleranţă, 2000
CRISTEA Valeriu, Bagaje pentru paradis, DAN Vasile, *Şapte zile de la marginea
1997 timpului, 1993
CRISTESCU Maria-Luiza, Iadul meschin, DANCIU-PETNICEANU Nicolae, Tangou
1996; Ascuţit ca tandreţea, 1997 la Piave, 1990; Tot ce am pe suflet, 1995;
CRIŞAN Nicolae, *Cei ce-şi închipuie că *Nostalgie după Mihail, 1999
trăiesc, 1996 DANELIUC Mircea, Pisica ruptă, 1997;
CRIŞAN-PEREVERZA Magdalena, Irina, Marilena şi câteva voluptăţi, 1999; Apa
1996 în cizme, 2000
CRÎNGULEANU Ion, Mai vreau o dată!, DAVID Aurel, Un cancer de vânzare, 1994
1999; Trimisul special al morţii, 1999; DAVID George, *Ciuma neagră, 1994
Urangutanii, 1999 DAVIDOVICI Doru, Ridică-te şi mergi,
CUBLEŞAN Constantin, Galaxia termitelor, 1991; Zeiţa de oricalc, 1994
1993; *La ferestrele Europei, 1999 DĂNESCU Muler, Sub dictatură, 1993
CUC Melania, Impozit pe dragoste, 1999 DĂU Gheorghe, Moşia cu prăpastie, 1999
CUDALB Ileana, Sărbătoarea promisă, 1993 DE SABATA Coleta, Clanul de Niro, 1997;
CUGLER Grigore, *Afară-de-unu-singur, Frumoasa tusculană, 1998; Arădani la
1994 început de veac, 2000
CULIANU Ioan Petru, Hesperus, 1992; DEAC Mircea, Pendula nu merge înapoi,
Pergamentul diafan, 1993 1991; Soarele răsare noaptea, 2000
DEACONESCU Ion, Ademenirea, 1995
CUROŞU Valentin, Paranghelia, 1995
DEAL Alexandru, (Dulcea povară), 1990
CURTA Eugen, Din nou despre dragoste,
DELAVRANCEA Bogdan V., Evadare în
1991 (semnat CURTA-VOINA Eugen);
Oniria sau O călătorie de 24 de ore
În absenţa unui personaj secundar, 1993;
prinăuntrul craniului meu, 1993;
Anotimp pentru doi, 1996; Penultimul
Infernul?, 1993; Care lume e adevărată,
Don Juan, 1999
asta sau cealaltă?, 1998; Ciocârlia cu
CURTA-VOINA Eugen, v. CURTA Eugen aripile frânte, 1998
CUŞNARENCU George, Dodecaedru, 1991 DELCEANU Dumitru Vasile, *Dulceaţa
(în colaborare cu Nicolae ILIESCU); pelinului, 1999
DENCIU Ioan Dumitru, (Sfârşitul DONOSE Vicenţiu, Justiţiar din alte lumi,
călăreţului, Chemarea la ordine), 1990; 1998
Din adâncul irespirabilului, 1998 DORIAN Gellu, Scriitorul, 1996; *Cartea
DERŞIDAN Ioan, *Joile de peste an, 1993 fabuloasă, 1998
DESPINEANO Michael v. Dorin SPINEANU DRAGHINCESCU Rodica, Distanţa dintre
DIACONESCU Paul, Cartea muierilor, 1998 un bărbat îmbrăcat şi o femeie aşa cum e,
DIACONU Alina, Penultima călătorie, 1994; 1996; Craun, 1999
Noapte bună, domnule profesor!, 1995 DRAGOMIR Petre, Venea Măria Sa, 1992
DIACONU Tudor, Marile serbări, 1999 DRAGOMIR Vasile, *Ceara şi evlavia
DIANU Romulus, Esthera, 1995 naţiunii, 1997
DIANU Viorel, Crucea perpetuă, 1995; DRAGU Victoria, De ce dracu’ plângi?,
Înălţarea, 1997 1994
DIDA Corneliu, Valea Nistrei, 1994 DRAM Constantin, Milionar la marginea
DIMA Florin, (Buştenii pârliţi), 1993 imperiului, 1998
DIMITRESCU Jean Celeste, Ca Sfântul DRĂGAN Dan Marius, Regina Elisabeta,
Lazăr târâş-grăpiş, 2000 1996
DIMITRIU Ştefan, Turnul nebunilor, 1993 DRĂGAN Daniel, Stăpânii lumii, 1999
DINGER Şerban, Emigrantă în America, DRĂGĂNESCU I., Plăceri interzise, 1994
1994; Preţul supravieţuirii, 1999 DRĂGOI Delia, (Judecătoarea, Judecătoarea),
DINICĂ Ştefan, (Singur la masa tăcerii), 1997
1998 DRĂGUŞANUL Ion, Întâia carte a
DINULESCU DENIS TH., Jurnalul surorilor pierzaniei, 1998
Grimm, 1993 DRINCEA Ion Şerban, Chemarea destinului,
DINUŢ Titu, Comoara lui Tudor, 1999 1997
DIRADURIAN Gabriel, Misiunea, 1998; DRUŢĂ Ion, Povara bunătăţii noastre, 1992
Sceleratul (Cabotinul; Maimuţărelile DUCARIU Vintilă, Umbra iubirii dintâi...,
unui scelerat), 1995 1998
DOBOŞ Alexandru, Colierul şamanului, DUDA Virgil, Alvis şi destinul, 1993; A trăi
1995; Regina Neagră sau Viaţă contra în păcat, 1996; Viaţă cu efect întârziat,
iubire, 1995 1999; *Copii şi părinţi, 2000
DOBOŞ Dan N., Elefantul în bostănărie, DULCE Cristina, Cine eşti tu, Alex?, 1994
1999 DUMBRĂVEANU Anghel, Capcane şi
DOBRESCU Caius, Balamuc sau Pionierii visuri, 1992
spaţiului, 1994 DUMBRĂVEANU Nicolae Mihu, Lupta
DOBRINESCU Traian, *Joc cu dame şi pentru putere, 1993
valeţi, 1991 DUMITRESCU Aurora, (Documente din
DODU Costin, Secretul din strada Batiştei, Ba), 1997
1993 DUMITRESCU Laurenţiu, Puşcăriaşul,
DOMAN Dumitru Augustin, Sfârşitul epocii
1996
cartofilor, 1999
DUMITRESCU Lia, Începutul şi sfârşitul,
DOMENICO Viorel, *Viaţa pe fugă, 1995
1993
DONCIU Victor, Totul despre Escadrila
DUMITRESCU Adrian, Magia puterii, 1994
Întâi, 1990; Misiunea „Tidal Wave”,
DUMITRICĂ Dumitru, O rană-n paradis,
1993
1997
DUMITRIU Petru, *La Moisson, 1990; domnişoarelor, 1995; Un om fără

Proprietatea şi posesiunea, 1991; Ne importanţă, 1997
întâlnim la Judecata de Apoi, 1992; FAUR Sanda, Păcatul de a fi frumoasă, 1999
*Femeia cu oglindă, 1993; Incognito, FĂGĂRĂŞANU Traian, Joc de umbre, 1998
1993; Extremul Occident, 1996; Omul cu FĂRCĂŞANU Emil, 21 de grade est, 2000
ochi suri, 1996; *Iubiri unice, 1999; FĂTU Gabriel, Să nu te crezi Don Juan,
Vârsta de aur sau Dulceaţa vieţii, 1999 1998
DUNCA Ion, (Ceasul solar), 1996 FĂTU Mihai, Am trăit în frontul invizibil,
1998
E FICEAC Bogdan, Oameni de rezervă, 1994
ECOVOIU Alexandru, Saludos, 1995; FILIP Corneliu, Omul de la soare răsare,
Staţiunea, 1997; *Sigma, 1998; (Europa 2000
dus-întors), 2000 FILIP Gheorghe, Între două lumi, 1994;
EGLI Irina, Sânge amestecat, 1999 Castelul cu ferestre galbene, 1995; Muzeul
ELIADE Irina, Un an fără echinoxuri, 1991 viu, 1996; *Cercul de frig, 1999; Directorul
ELIADE Mircea, Nouăsprezece trandafiri, de imagine, 1999
1991; Noaptea de Sânziene, 1991; Viaţă FIRAN Carmen, Tot mai aproape, 1991;
nouă, 1999; Dubla existenţă a lui *Farsa, 1996;
Spiridon V. Vădastra, 2000 FLORAŢIU Anton-Sebastian, Dictando
EMINESCU Mihai, Aur, mărire şi amor, dictanda, 1995
1992 FLORESCU Florentina, Toamna Medei,
ENACHE Liana, Destinul Anielei, 1993 1994; Grădina internatului de fete, 1995;
ENĂCHESCU Adina, Un oltean în America, Ultimul refugiu, 1996
1997 (în colaborare cu Ştefan FLORICEL Ion, Moarte deocheată (Ancheta
TEODORESCU) s-a sfârşit în zori), 1991; Pământ
ENĂŞOAIE Victor, Obsesia apei, 1999 însângerat, 1992; Iubirile care ucid
EPURE Mihai, Eşafodul din Bosfor, 1995 (în (Iubiri ucigaşe), 1994; Castelul, 1997
colaborare cu Dan SMÂNTÂNESCU) FLORIDA Mihai, Se caută un detectiv, 1996
EREMIA Ion, Gulliver în Ţara Minciunilor, FLORIŢA-SERACIN Dan, Croaziera, 1995
1992 FOLEA Vasile, Să nu ucizi, 1998; Destin şi
ERETESCU Constantin, (Străinul), 1992; În putere, 1999
căutarea Alexandrei, 1999 FOTACHE Mihai, Nu, 1991; Încotro
EVERAC Paul, Câteva feluri de dragoste, Doamne, 1992; Să mori din prea multă
1993 sete de viaţă, 1993; Viaţă vieţii, moarte
morţii, 1993; Îngeri şi demoni (Îngerii
F blestemaţi), 1995; Şi peste voi va ninge,
1995; Sfântul diavol, 1996; Domnul de
FADEI Lydia, Drumuri spre fericire, 1999;
rouă, 1999
Misterele străvechiului castel, 1999;
FOTEA Corneliu, (Don Quijote pleacă în
Reîncarnarea iubirii, 1999
Tahiti), 1991
FANTO Rosita G., Biograful şi doamna
FRANTZ Ona, Sfâşierea, 1999
cărţilor de joc, 1999
FRÂNCULESCU Niculae, Rio Bravo, 1990
FATI Vasile Petre, *Şoimul pe umăr, 1992;
FREIBERG Alex, Maestrul şi şoarecele,
(Porcul pe mare), 1992; *Culoarea roz a
1995
FRUNZĂ Victor, Turma, 1992 GHEORGHE Adrian, Sergent în legiunea

stricnină, 1999
G GHEORGHE-LIMANU Ioana, Vioara uitată
pe ţărm, 1999
GAFIŢA Gabriel, Martiriu parţial, 1991;
GHEORGHIU Constantin Virgil, *Omul
Schiţă de portret pentru cap de familie,
care călătoreşte singur, 1990; Ora 25,
1995 1991; Nemuritorii de la Agapia, 1998;
GAGIU Anton, Bariere, 1999; Gustul durerii *Perahim, 1999
şi al bucuriei, 2000 GHEORGHIU Dana, Maja Desnuda, 1997
GALACTION Luky, *Sultana, 1990 GHEORGHIU Mihnea, Muşchetarul lui
GALIŞ Lyana, Desculţi în paradis, 1997 Cantemir, 1990
GANCI Afilică, Cumpăna semnelor, 1995; GHEORGHIU Ştefan, Crucea de piatră,
Zodia lupilor, 1996 1997
GANE Gheorghe, Iancul Sasul şi fiul său GHERGHEL Nicoleta Olimpia, Ritual alb,
Bogdan, 1997; Valea Antari, 1998 1991
GÂJU Dan, Diribiştii, 2000 GHERGHINOIU Constantin, Şantaj, 1995
GÂRBEA Horia, Căderea Bastiliei, 1998 GHERMAN Tudor, Funeraliile Regelui
GÂRJOABĂ Benoni, Să nu ucizi dragostea, Gheorghe, 1995; Piticii îşi puneau ţărână
2000 în cap, 1995; Moartea şi rusoaica, 1996;
GÂRNEAŢĂ Domnica, Zorii mireselor, Viscolul, 1998; Bărbierul naţional, 1998
1990; Rivala, 1991; Îngeri şi monştri, GHEŢIE Ion, S. O. S., 1991; Skepsis, 1991;
1994; Tributul, 1994; Haiduca şi iubiţii O lume pentru fiecare, 1992; Agonia,
săi, 1996; Mătuşa Rada, 1999 1997; Încotro?, 1999
GAVRILĂ Alexandru, Regula jocului, 1991 GHIBAN Constantin, Scapă cine poate!,
GAVRILESCU Vasile, Raiul nemernicilor, 1990 (în colaborare cu Alexandra
1991; Vreau să fiu rege!, 1992; Crimă şi CONTA); Asasinul de rezervă, 1991 (în
iubire, 1996; Iubirea mea, floare nomadă, colaborare cu Alexandra CONTA)
2000 GHIBU Bogdan, Paravanul, 1999
GĂBRIAN Ştefan M., *Casa iluziilor, 1991 GHILIA Alecu Ivan, Întoarcerea bărbaţilor,
GĂLĂŢANU Mihail, Meşterii de clopote, 1991; Piramida, 1995; De veghe la
1999 moartea mea, 1998
GEAFIR George, Iubire şi speranţă, 1994 GHILIA Liana, Contemporanii diavolului,
GEAGESCU Constantin, (Drum cu 1990
întoarcere), 1994 GHIŢESCU Dan, Praful şi pulberea, 1992;
GENARU Ovidiu, Sperietoarea, 1992; Zodia cameleonului, 1997
Diverse cereri în căsătorie, 1994; Proces- GHIŢESCU Mihai, Lidia, 1994
verbal al unei crime, 1998 GHIŢULESCU Mircea, Wiener Walzer, 1998
GEORGE Alexandru, Oameni şi umbre, GHIVIRIGĂ Mihai, Favorizare de infractor,
1996 1995; Mascarada, 1995; Impostorul,
GEORGESCU Ion, *Noaptea salcâmilor, 2000
2000 GIONEA Vasile, Dragostea lui Tristan şi a
GEORGESCU Marina, Cealaltă copilărie, Izoldei, 1990; Paşi în deşert, 1991;
1995 Zorile, 1996; Frigul polar, 1998; Grădina
GEORGESCU Paul, Între timp, 1990; pustie, 1998; Spinii rozelor, 1998
*Nada, 1992 GIUGARIU Mihai, Destine, 1990
GLIGAN Valer, Pe cărările copilăriei, 1990; GROŞAN Ioan, *Discurs asupra realului,
Chemarea muntelui, 1993; Teodorii sau 1990; Epopeea spaţială 2084, 1991; O
Pe drumul dintre sat şi oraş, 1994 sută de ani de zile la porţile Orientului,
GOANŢĂ Dan, (Fragment de roman), 1991 1992; (Vocaţia ca necesitate înţeleasă),
GOANŢĂ Ştefan, Altarul de nisip, 1994; 1994
Patul de zăpadă, 1995; Vinul de piatră, GRUIA Stelian, Prinţul Constantin, 1995
1997; Zodia ţârului, 1998; Popescu E. GRUMEZA Ion, *Vlad, 1994
Napoleon, 1999 GUGUI Eduard-Victor, Adolescente la pian,
GOGEA Vasile, Scene din viaţa lui 1991
Anselmus, 1990 GURAN Augustin, Operaţiunea „Zugzwang”,
GOJA Nicolae, Ilca, 1993 1991
GOLEA Claudia, Planeta Tokyo, 1998 GURĂU Apostol, Sâmbure înflorit, 1990
GOMA Paul, Din calidor, 1990; Gherla, GURĂU Vasile, Mirajul umbrelor, 1999;
1990; Patimile după Piteşti, 1990; Arta Drum bifurcat, 2000
refugii, 1991; Bonifacia, 1991; Ostinato,
1991; Sabina, 1991; Soldatul câinelui, H
1991; Astra, 1992; Uşa noastră cea de
toate zilele, 1992; În cerc, 1995; Justa, HAREA Mihail, *Poduri de dragoste, 1994
1995; *Ela, 1997; Gardă inversă, 1997; HARRY T. Francis, v. CĂRĂŞEL Aurel
Lăteşti (foileton), 1997; Roman intim, 1999 HAŞA, Gligor, Răzbunarea gemenilor, 2000
GRAMA Sebastian, Alge pe stâncă, 1998 HAŢEGAN Maria Lucia, Dispăruţii, 2000
GRANT Roberto R. v. BUGARIU Voicu HÂNCU Ana, Obsesia unui proces, 1994
GRĂDINARU Dan, *Anul 1000, 1995 HERA Ioan, Trei generaţii, 2000
GRĂMESCU Haralambie, Pactul cu HERESCU N.[icolae], Agonie fără moarte,
diavolul, 1994; *Găini şi şobolani, 1999 1998
GRĂMESCU Mihail, Phreeria, 1991 HETEA Fera, Adulter fără voie (foileton), 1996
GRECEA Florian, Dans la „Colorado”, HODOR Constanţa, Viaţa mea, o lacrimă
1991 nemărturisită, 2000
HOLBAN Sorin, Să nu aştepţi minuni de la
GRECEANU Olga, Ura care ucide, 2000
luna septembrie, 1991
GRECU Michael T., Mormântul iubirii, 1995
HORASANGIAN Bedros, Misteriosul om în
GRECU Mihai, *Apostolii mileniului III,
negru sau Ora melomanului, 1992;
1999
Zăpada mieilor, 1996
GRIGOR Andrei, (Despărţirea de bâlci),
HORIA Vintilă, Dumnezeu s-a născut în exil,
1993
1990; Cavalerul resemnării, 1991; Mai
GRIGORAŞ Georgian Neculai, Ioana, 1999
sus de miazănoapte, 1992; *O femeie
GRIGORE Adrian, Traga şerpilor, 1998
pentru Apocalips, 1992; Salvarea de
GRIGORESCU Ioan, Ucideţi petrolul! (Bine ostrogoţi, 1993; Un mormânt în cer, 1994
aţi venit în infern!...), 1994 HORJ Viorel, Calul troian, 1999
GRIGOROIU Ion, Pădurea de patimi, 1994; HRENCIUC Dina, *Pădurea, 1991; (Alb),
Refugiaţi în singurătate, 1994 1994; (Cercuri portocalii, Marele
GRONOV-MARINESCU Elena, Strigătul infarct), 1996; *Tatăl meu boierul, 1997;
mării, 1992; Dincolo de adevăr, 1993; Despărţire ratată, 1998; (Ca o lespede,
Preţul lucidităţii, 1996; Interviul, 1998 pădurea), 1999
HRISTU Anda, Dragoste ciudată, 1994; IONAŞCU Dumitru Dem, Condamnaţi fără
Delia, 1996 lege, 1994
HRIZEA Vasile, (Soldat al oricărei IONESCO Eugène, Însinguratul, 1990
speranţe), 1990 IONESCU Elena, Acţiunea „Nicrom”, 1990
HUIDAN Eduard, Fotografii mişcate, 1991; (în colaborare cu Cornel SAMOILĂ)
Eroul nostru, 1996 IONESCU Florin Andrei, Şarpele de catifea,
HURDUZEU Ovidiu, La Roma, totul e O. K., 1993; Patru scânduri pentru colonel,
1993 1995; 3.000.000.000 $ cash, 1995
HUSAR Al.[exandru], Anti-Gog, 1997 IONESCU Mircea, A patra punte, 1991;
HUŞANU Constantin, Pe fluviu la deal, 1992 Capcana ucigaşă, 1993; Misiune
ultrasecretă, 1995
I IONESCU Paul, Fata din dealuri, 1998
IONESCU Sava, Stafia ultimului romantic,
IACOB Mihai, Paşaport american, 1996;
1996; Crime la sat, 1997
Jennifer, 2000
IONESCU Violeta, Legendele nu se
IACOBAŞ Andrei Dumitru, Noul Tetractys,
scufundă, 1990
1998; Tucapai, 2000
IONEŢ Doina, Teiul sălbatic, 1992; Într-o
IACOVESCU Naiţă, Aiax şi Străd Vred,
singură noapte, 1993
1998; Păpuşa de cârpă, 1998
IANCU Ioan, Detectiv particular, 1991; IONIŢĂ Ana, Acasă, 1996; Taina unei
Sabina, te rog, în noaptea asta, nu!, tinereţi: Minela, 1997
1991; Umbra lucrurilor viitoare, 1991 IONIŢĂ George-Valentin, Caracatiţa, 1997
IANCU Victor, Pensiunea Barbagia, 1992 IONIŢĂ Petre, Porunca blestemului, 1999
IANCU Vasile, Sosire tardivă, 1992 IORDACHE Claudiu, Diamantul de gheaţă,
IANCU-CĂLINESCU Geo, Din cimitir la 1997
„Majestic”, 1991 IORGA Alexandru, Doliana, 1992
IFRIM Clelia, (Cui aparţine ziua de ieri?), IOSIF Marius, Petra, 2000
1991 IOVA Rodica, Trepte, 1998
IFRIM Corneliu, *Răstignirea, 1993 IOVAN Ion, Ultima iarnă, 1991
IGIROŞIANU I., Firul Ariadnei, 1994 IOVĂNEL SPINEANU Doina, Ana, cea fără
IGNAT Mihai, (Zidul), 1998 de păcat, 1999; Tărâmul cerului pierdut,
ILIESCU Georgeta, Visul de duminică, 1994 1999
ILIESCU Nicolae, Dodecaedru, 1991 (în IOVIŢĂ Vlad, (Ioan Vodă cel cumplit), 1992
colaborare cu George CUŞNARENCU); IRIMESCU Diana, Viaţa ca un torent, 1998
Discheta de demaraj, 1995 ISTRATI Marilena, Ultimul comando, 1998
ILIESCU Vasile, Savonarola, 1996 ITU Mircea, Lila, 1998
ILISEI Grigore, Pasaj de raţe sălbatice, 1996 IUGA Gabriel, Vecinătatea pustiului, 2000
INDRIEŞ Alexandra, Un sertar întredeschis, IUGA Nicolae, *Norul de lumină, 1990
1995 IUGA Nora, Săpunul lui Leopold Bloom,
IOANA Nicolae, Goana după vânt, 1999 1993; Sexagenara şi tânărul, 2000
IOANID Ana, Mantaua în flăcări, 1997 IULIAN Rodica, Peştera oglinzilor, 1991
IOANID Monica, *O simplă poveste, 1990 IUREŞ Ştefan, Afacerea „Beautiful
ION DI LA VIDIN, Dincolo de Dunăre, College”, 1992; Imperiul (în colaborare
1997 cu Ion BUCHERU), 1999
IVASIUC Alexandru, (Ruina cetăţii), 1997
IVĂNOIU Gheorghe, Însingurare, 1995 LĂCUSTĂ Ioan, Calendarul de nisip, 1990;

IZBĂŞESCU Gheorghe, *Salonul de vară, *Vremuire, 1991
1990; *Adaos de vitamine, 2000 LĂMUREANU Constantin, (Un citat fără
importanţă), 1990
J LĂNCRĂNJAN Ion, Cum mor ţăranii, 1991;
Coridorul puterii, 1994; Umbra
JELESCU Smaranda, Măcar un singur foc de răsculatului, 1996
armă, 1993 LEM Victor, Războiul, 1996
JÖRGENSEN Radu, Clovnul din lemn de LESION George, În cuibul albatroşilor,
gutui, 1998 1996
JURCA ROVINA Ion, Cine rămâne treaz, LEU Corneliu, Anonimul Brâncovenesc şi alte
1994 cronici ale trecerii dintre veacul al
JURCAN Alexandru, O decapitare nocturnă, şaptesprezecelea şi veacul al
2000 optsprezecelea aşezate sub formă de roman
JURCĂ Gheorghe, Nu ucideţi dragostea, al vieţii Sfântului Domnitor Brancovean,
1994; Vânătorul de himere, 1996; Vinul 1994; Drumul spre Damasc, 1995; Spionii
amar al iubirii, 1997 birocraţi, 1996
LEUŞTEAN Mitică, Riscul iubirii, 1995
K LIANOS, Octavian, Apostolul, 2000
KALMAR Ioan, Aflorimente de dragoste, LITINSCHI Mihai, Camerun, în Yaoundé,
1997 1996
KALMUSKI Doru, Ultimele ştiri despre LIWIL W., Capcană pentru spion, 1990 (în
gepşi, 1998 colaborare cu Petrişor CIOROBEA)
KISELEVSKI Simona, Când stelele mor, 1998 LOGAN Genoveva, Văzând şi făcând, 1994
KOLMAR M., Romi şi gagii, 1991 LOGHIN Victor, Dedublarea, 1996; Adam şi
KOROYAN Victor von, v. COROIANU Eva, 1999
Victor LOGREŞTEANU Florin, Inseparabili, 1995
KRAFT Elisse, Taina lui Shiva, 1995 LORINŢIU Cleopatra, Iubirea nu trece, 1992
KRASOVSKI Nicolae, *Maria, 1992 LOVINESCU Tania, Mă numesc Alzheimer,
KUCIUK Ardian-Christian, Anul în care s-a 1996
inventat lebăda, 1997; Un trib glorios şi LUCA Mircea, Victoria lui Victor, 1997
muribund, 1998 LUCCA Radu, *Se respinge, 1995
LUCHIAN-TUDORA Tudor, Pecinginea,
L 1996; Quousque tandem...?, 1997;
Răspântii, 1999; Mătrăguna, 2000
LACHNER Gabi, Suflete curate, 2000 LUDUŞAN Ana, Micul Stalin, 1999
LAHOVARY Paul, Vântoasele, 1998 LUNGEANU Emil, Strict secret, 1999;
LÁSZLÓ Eugenia, Lângă tine, 2000 Profesorul de frig, 2000
LAUER Karin, O zi şi o noapte, 2000; LUNGU Alexandru D., Duminicile unei veri,
Suflete gemene, 2000 1991; Moarte măruntă, 1997
LAVRIC Valentin, (Capitolul I), 1995 LUNGU Liviu, Un descălecat..., 1996;
LAZĂR Elena, Ioana, 2000 (Hotnogul), 1999; Întâmplare..., 1999
LAZU Ion, *Veneticii, 1997; *Mai devreme LUPEANU Constantin, *O lume de sfincşi,
decât niciodată, 1998 1991
LĂCĂTUŞU Violeta, Simurgul, 1999 LUPU Alexandru, Penetrarea, 1998
LUPU Nicolae, Învierea lui Lazăr, 1994; MARIA-CONSTANTIN Radu, *Cronică

Păcatele lui Dumnezeu, 1995; Liturghia fanariotă, 1992
satanică, 1996 MARIAN Gheorghe, Marele bandit încearcă
LUSTIG Adrian, Un băiat ura o fată, 1990; să-şi schimbe numele, 1997
Un ceai cu tipele de sâmbătă, 1990 MARIAN Maria, Optimiştii înfrânţi, 1994;
LUSTIG Lucreţia, Pânda, 1994 Fetele lui Solomon, 1999; Castelul
englezesc, 2000
M MARIAN Mircea, Portret de familie cu
crizanteme, 1993; Ninge în Spania la
MACHIDON Ion, Dragostea – un ursuleţ de
Alicante, 1994; Filiera, 1995
pluş albastru, 1996
MARIN Gheorghe, Aagis şi Zeiţele, 1991; În
MACRINICI Radu, *Războiul lui Kuno,
căutarea fericirii, 1997
1996
MARIN Ion, Vremea şacalilor, 1996
MACUC Mihai, *Întoarcerea tatălui risipitor,
MARINCEA-CRÂNGEANU Florin, Arcana,
1999
2000
MADANA Ştef, Demascarea, 1993
MARINCU Florentza Georgetta, Cioburi de
MAGHERU Darie, Nemuritorul în solitudine
istorie..., 1997
şi durerea, 1995
MARINEASA Viorel, (Strada Vasiovei nr.
MAGHEŢI Lazăr, Căile tainice, 1999
44, Rispensiştii, Litera albă, Strada
MAI Carla, Doar pentru o zi!, 1997
Cimitigrului), 1990; În pasaj, 1990; („Să
MAIER BIANU Petru, Inventarul iernilor,
nu mai calci vreodată prin Câlnic”),
1998
1998
MAJA Cosmina Mihaela, Vis şi speranţă,
MARINESCU Mihai, (Drumul spre sine),
1997
1996
MALAMEN Iolanda, Eu, meseria de călău şi
MARINESCU Mihail, Alte aventuri ale lui
melancolica regină, 1999
Roby, robotul invizibil, 1996; Aventurile
MAMINA Florina, Lampadarul verde, 1996;
lui Roby, robotul invizibil, 1996; Ultimele
Pădurea Albastră, 1999
aventuri ale lui Roby, robotul invizibil,
MANCAŞ Alexandrina Camelia, Eternitate
1997
de trei ani, 1993
MARINESCU-REUSS Ruxandra, Jocuri,
MANOLESCU Aurel, Bazarul iluziilor, 1994
1993
MANOLESCU Ion, Alexandru, 1998
MARINO Maria, Fuga încotro, 1998
MANOLESCU Oana, (Strigătul oprit), 1996
MARINOV Zvezdomir, Ispita, 1994;
MANTA Tudor, Falimentul omului, 1991;
Mocirla, 1994; Pasărea, trădarea şi
Izgonirea Smetiei, 1991; Salamandra,
spinul, 1994; Regina sânzienelor, 1994;
1996
Fortăreaţa, 1996; Jurnalul unui nebun,
MANU Dana Maria, Acting in, 1991
1996
MANU Emil, *Ordinul Jaretierei, 1996;
MARIN-THORNTON Gabriela, În largul
Galaxia Eros, 1997
sufletului, 1997; Obsesia de a rămâne
MARA Laura, (Aceeaşi piesă, alte măşti),
tânăr, 1997; Insula guvernatorilor, 1998
1998
MARIŞ Daniel, (Sora de noapte), 1997
MARCIAN Marcel, Avadică, Abădică, 1995;
MATALĂ Dumitru, Locul posibil, 1991;
Soarele umbrei, 1997
Împărţirea la trei, 1996; *Ziua de mâine,
MAREŞ Radu, (Confesiunea, Portret în
1997; Trecere pentru pietoni, 2000
sepia, Beatrice), 1992
MATEESCU Nicolae, Sărbătoare legală, MIHALI Felicia, Mica istorie, 1999; Ţara
1990; Secunda 60, 1992 brânzei, 1999; Eu, Luca şi chinezul, 2000
MATEI Nicolae, Târâş spre Vest, 1995; MIHALI Nicoară, Sărut pe o roată de tren,
Generaţia pierdută, 1999 1993; Ultimul popas în infern, 1997
MAXY Liana, Bătrânul ieri şi nenăscutul MIHĂESCU Dan, Comisarul moare ultimul,
mâine, 1997 1992
MĂGEANU Ileana, Fantomele galbene, MIHĂESCU Eugen, Şi câinele râde, 1990
1992; O crimă la vila Marulis, 1992 MIHĂESCU Octavian, Căminul, 1999
MĂNDOIU Marcela Mihaela, Castelul de MIHĂIEŞ Mircea, Femeia în roşu (în
nisip, 1996 colaborare cu Adriana BABEŢI, Mircea
MĂNUCEANU Vasile, Strania Pelicania, NEDELCIU), 1990
1993 MIHĂILAŞ Dan, (Ţărm fără bărci), 1991
MĂRGINEANU Ion, Candoarea speranţei, MIHĂILESCU Virgiliu Vasile, Studenta de
1995; Oameni nelocuibili, 1996 la seral, 1991; Labirintul iubirii, 1998;
MĂRIEŞ Ancuţa, Lorzii de la capătul Ana, dragostea mea, 1999; Anchetatorul,
deşertului, 1998 2000; Casa cu umbre, 2000; Suferinţele
MÂNĂSTIRE Ion Anghel, Bizante, 1996 Alinei, 2000
MELINESCU Gabriela, Lupii urcă în cer, MIHĂIŢĂ Mihai-Lovişte, Veşmântul lui
1993; Regina străzii, 1997; Copiii Nessus, 1998
răbdării, 1998 MIHU Achim, Judecata din urmă, 1995
MERIŞCA Costin, Tărâmul gheenei, 1993 MIHU Rodica, Libertate preventivă, 1998
MERLĂU Corneliu, *Sfârşitul lumii, 1996 MIHULEAC Cătălin, Dispariţia oraşului
MESEA ULMEANU Cristinia, Două iubiri, Iaşi, 1998
1994 MIRCEA Dumitru, Rădăcini, 1990
MICLĂU Paul, Dislocaţii, 1994 MIRCIOANE Matei, Epopeea lui Ghimeş,
MICUŢ Ion, Demiurg, 1998 2000
MIERTOIU Florin, Omul înarmat, 1999 MIREA George, Borne pentru drumul din
MIHADAŞ Teohar, Pe muntele Ebal, 1990; vis, 1990; Moartea cocoşilor-tenori,
Steaua câinelui, 1991; *Singurătatea lui 1995
Ulyse, 1993; Pinii de pe Golna, 1993; MIRON Dan, Aşteptarea regelui pescar,
Străinul de la miezul nopţii, 1996 1996
MIHAI Ion, Confluenţe, 1994 MIRON Violeta, Locotenent Irina, 1994
MIHAI Mircea, Dealul, 1990; Iana, 1992 MIRON Paul, Poştalionul din vis, 1999;
MIHAIL Nicolae-Paul, Aventurile unui Târgul şaradelor, 2000
soldat de plumb, 1993; La roata MIRONESCU Alexandru, Ziduri între vii,
norocului (în colaborare cu Mihai 1995; Serile singurătăţii, 1996
OPRIŞ), 2000 MIŢIN VARIEŞESCU George, Undeva în
MIHAILOPOL Aurel, Sărut mâna, coniţă, a Occident, 1996
venit fotografu’, 2000 MIU Dumitru, Frumoasa Maria, 1996
MIHALACHE George, Teroarea blondă, MIZDREA Vasile, Jocul destinului, 1998;
1995 Hotarul singurătăţii, 2000
MIHALCEA Florian, Vieţi separate, 1993 MIZUMSCHI Corneliu, Axy şi Skizy, 1995
MIHALE Aurel, Sarmiza, 1991; Lada de MLADIN Emil, Yesterday, 1990; Anno
campanie, 1997 Domini 1989, 1991; Haimanaua, 1993;
Părintele Mavrodin, 1996; Pedeapsa, MUREŞANU, Lucian-Ştefan, Drumul carului,

1997; Champs-Elysées, 1998 1999
MOCANU Marin Radu, Tot o apă şi-un MURGOCI, Petru, Totul e posibil, 1996;
pământ, 1997; Monştrii somnului, 1999 Până când vei reveni, 1999; Aşa a fost să
MOCANU Paul Floricel, În aşteptarea morţii fie, 2000
(în colaborare cu Marian NAZAT), 1994 MUSCALU Ion, Piatra Şoimului, 1991
MOCANU Sebastian, Mântuirea, 1992 MUŞAT Thalia, Jurnalul unei adolescente,
MODOEANU Mihail, Enigma din casa 1991; Jurnalul unei fete naive, 1993;
vulturilor, 1991 *Jurnalul unei domnişoare anonime, 1998
MODORCEA Grid, Lumea fără oglindă, MUŞAT Virginia, Secretul femeii dispărute,
1990; Băieţii de bani gata, 1993; Fetele 1996; Misterul din Strada Paris, 1998;
de bani gata, 1994; Şobolanii în Italia, Judecata de apoi, 2000
1995; Noii băieţi de bani gata, 1996; MUŞATESCU Vlad, Patru ostrogoţi, unu’
Urmaşii Moromeţilor sau Despre lauda mare şi trei mici, 1992
de sine, 1998
MODORCEA Violeta, Casa, 1998 N
MOISE Ion, Numai cu tine, omule!, 1990
MOLDOVAN Dragoş, Docurile nimănui sau NACU Augustin, Generaţia mea, 1999
„Jirair”, 2000 NAGHIU Iosif, Mâneca vântului, 1991
MOLDOVAN Vasile, Jurnalul secret al NANU Katia, Suflet de rezervă, 1999
soldatului, 1997 NAZAT Marian, În aşteptarea morţii (în
MONTEORU Alexandrina, Şopronul, 1990 colaborare cu Paul Floricel MOCANU),
MORARU Alexandru, Casa îngerilor, 1997; 1994
*Cenuşa din zori, 1999 NEACŞU Amelia, Răzbunarea colierului,
MOROGAN – SALOMIE, Să nu ne 1999
enervăm!, 1990 NEACŞU Iulian, *De ce cântă păsările,
MOROGAN El., Cacealmaua, 1992 1997
MOTOC Nicolae, *Lumea plană, 1990; NEAGU Fănuş, *Amantul Marei Doamne
*Madona cu iepure, 1991; (Co-misionarii), Dracula, 1996
1992; (Ucigaşul de revelaţii), 1993; *Rugul NEAGU Gheorghe, Templul iubirii, 1990;
amazoanelor, 1995; Dignidad, 1997 Arme şi lopeţi, 1997; Tarantula, 1997
MUNGIU Alina, (Psihostasia), 1990 NEAGU Niculae, O anchetă dificilă, 1994;
MUNTEANU Constantin, Maria, prinţesă de (Cum să trăieşti? mă întreb), 1995;
Place Pigalle, 1995; Zodia bâlciului, 1995 Iubirea ca o mânză neagră, 1995; Obitus,
MUNTEANU Doru, Miercurea regală, 1990 apusul stelei, 1999; (Cu ochii întredeschişi),
MUNTEANU Francisc, Cont secret, 1993 2000; Nouă luni cu Lelia, 2000
NEAMŢU Ioan, Rădăcini adânci, 1996; Pion
MUNTEANU Vladimir, Depoziţia, 1991;
contra Nebun, 1999
Cartea muntelui în derivă, 1994
NEAMŢU Leonida, Sferele infinitului, 1990
MUNŢIU Adrian, Caii de la bicicletă, 1995
NECULA Damian, Sărbătoare continuă,
MURĂRESCU Victoria, Iarba morţii, 1995;
1996; Pământul făgăduinţei, 1997;
Anonimus, 2000
*Copiii Virtualului, 2000
MUREŞAN Dumitru, (Viaţa de Ausländer),
NECULA Nicolae, Raport de gardă, 1993;
1998; Marş verde în Ramadan, 1998;
Bucuria clipei, 1998
(Mugur şi alb), 1999
NEDELCIU Mircea, Femeia în roşu (în NONA Francisc, (Musca verde), 1997
colaborare cu Adriana BABEŢI, Mircea NOUR Alina, Un extraterestru în pijama, 1991
MIHĂIEŞ), 1990; Zodia scafandrului, NOVAC Constantin, Punctul mort, 1996
2000 NOVAC Mircea, Hăituiţi în Mările Sudului,
NEDELCOVICI Bujor, Al doilea mesager, 1996; Bucuria unei drame, 1997;
1991; Îmblânzitorul de lupi, 1991; Dimi- Întâlnire cu taifunul, 1998; Perfida
neaţa unui miracol, 1993; Provocatorul, îmbrăţişare a mării, 2000
1997 NUŞFELEAN Olimpiu, (Câinii de
NEGOIŢĂ Constantin Virgil, *Cybernetic vânătoare), 1991; *Muşcătura, 1998
conspiracy: mind over matter, 1994
NEGOIŢĂ Tudor, Când se sfârşeşte jocul, O
1991; Când zeii conspiră, 1991; Final de
partidă, 1993; Sub semnul tăcerii, 1993; OANCEA Raluca, Jumătate dragoste, 1998
Zodia riscului şi a dragostei, 1993; OBADĂ Vasile, *Termenul redus al iubirii,
Moştenitoarea din America, 1995; Marele 1992
jaf, 1997 OBREJA-CERNICHEVICI Silvia, Clubul
NEGOIŢESCU Ion, (Corabia Argonauţilor; Senatorilor, 1993; Castelul Libertăţii,
Ora oglinzilor), 1997 1999
NEGREANU Gabriela, (Eu şi Meta), 1995; OCHINCIUC Ion, Capcana din Bulevardul
*Păcat de tine, Isola Bella, 1996 Primăverii, 1994
NEGRESCU Dan, (Epistolar imperial), 1997 OIŞTEANU Andrei, Arhivarul, 1995;
NEGRILĂ Aurel, Amprente în memorie, Comisionarul, 1995
1994 OJOG-BRAŞOVEANU Rodica, A înflorit
liliacul, 1990; Crimă prin mica publicitate,
NERSESIAN Anaïs, Parfumul rochiei, 1994
1991; Coşmar, 1992; O toaletă à la Liz
NESTOR Elena, (Gara pierdută), 1991
Taylor, 1992; Cutia cu nasturi, 1994;
NEŞU Ioan, Un pumn de iarbă, 1994;
Poveste imorală, 1998; Un blestem cu
Marele necunoscut, 1995; Privire
domiciliu stabil, 1998; Telefonul din bikini,
clandestină, 1996; (Natură moartă cu
1999
statuie), 2000
OLARU Dan Adrian, Strigătul păunului,
NICODIM Dumitru, Casa lui David, 1996
1999
NICOLAU-GOLFIN Marin, Stella-Alba, OLTEANU Ion, *Nopţile crinului galben,
1992; K2B3, misiune secretă în România 1991; (Efectul Cimarosa-Mozart), 1996;
1989, 1993; Fata pământului, 1994 Iarba zăpezilor, 1996; *Ramă fără
NICOLCIOIU Dumitru, Libertatea de a tablou, 1998; Bună dimineaţa, speranţă,
purta cătuşe, 2000 1998; Tăcerea orchestrei, 1999
NICOLESCU Horia, *Imperiul nălucilor, OLTEANU Traian, Umbra cuvintelor, 1990
1990 OMESCU Monica, (Omul fără lume), 1995
NICOLLET Clara, Arta alegerii, 1997; ONICEANU Marius, Coloana fără sfârşit,
Prietenul meu, vântul, 1999 1990; Taina lui Zamolxis sau Şansa,
NICULICĂ Constantin, O frunză-n poartă, 1993; Arhanghel şi demon, 1994; Cazul
1991 Benjamin Soroca, 1994
NIMIGEAN Ovidiu, *Mortido, 1998 OPREA Leonard, Cămaşa de forţă, 1992
NISTOR Marin, În vâltoare, 1997; OPREANU Sabin, Identităţi provizorii, 1992
Emancipare şi miraj, 2000
OPRIŞ Mihai, La roata norocului (în de la Interpol, 1994; Muza Clio, 1996;
colaborare cu Nicolae-Paul MIHAIL), Cartea morţii, 1999; Hana, 2000
2000; Virginitate, 2000 (în colaborare cu PASĂRE Despina Luiza, *Singurătatea
George ŞOVU) gheişelor, 1997
ORLEA Oana, Perimetrul zero, 1991; *Zagam, PASCANU Viorel Olivian, (Orgoliu), 1998
1992; (Otrava din memorie), 1994 PASCU Al., *Unde (?), 1994
OTTESCU Constantin, Un spion la curtea lui PASCU Ioan, Afacerea Grossmann (foileton),
Ştefan cel Mare, 1993 1991
OŢOIU Adrian, Coaja lucrurilor sau PATAPIEVICI H.-R., *Viaţa la şaptesprezece
Dansând cu Jupuita, 1996 ani, 1996
OVEZEA Constantin, Robotul, 1991 PAVEL Vasile, Întoarcere la castel, 2000
PAVEL Eudochia, Atlantida: aur şi oricalc,
P 1998; Abaris şi nava cosmică, 2000
PAVLOVICI Vlad, (Baraca tificilor), 1991
PADY, Cântec de iubire, 1998
PĂCURARIU Francisc, *Sindbad Corăbierul,
PAL Andrei, *Miercurea cea înaltă, 1996
1993
PALER Octavian, (Deşertul, pentru
PĂCURARIU Monica-Minodora, Gânditorul,
totdeauna), 1997
1999
PANĂ Ion Gh., Zile şi nopţi între a fi şi a nu fi,
PĂCURARIU Petru, Paşi de voie, 1993; Un
1990
grind pe Mississippi, 1995; Paşii
PANDELE Ion, America cea de toate zilele,
umbrelor, 1997; Stăpânul împăraţilor,
1999
1997; Rezervaţia de zebre, 1998
PANDREA Petre, *Tragedia de la
PĂDUREAN Mia, Florile nu mor niciodată,
Mărgăriteşti, 1998
1996; Amar şi nădejde, 1997
PANDURU Riri Margareta, Timorare, 1999
PĂDUREANU Constantin, Speranţa, 1997
PANIŞ Anatolie, Domnişoara, 1990;
PĂDURELEANU Mircea, Condotierul,
(Grinda), 1991; Dincolo de Lisabona,
1998; Pădurea însetaţilor, 1999
1992; Să îngropăm trecutul, 1994;
PĂLĂŞESCU Maria Mirela, Histria
Ultimul tren spre România, 1996;
şi…Cezar, 1996 ( în colaborare cu Mircea
Bătrânii nu mai sunt utili, 1997
Ştefan PĂLĂŞESCU)
PANTAZI Alecu, Să vezi Napoli…, 1990
PĂLĂŞESCU Mircea Ştefan, Histria
PAPILIAN Alexandru, Ex, 1993; Paharul cu
şi…Cezar, 1996 (în colaborare cu Maria
muşte, 1997
Mirela PĂLĂŞESCU)
PARAPIRU Teodoru, Mieii tunşi zero rămân
PĂLTINEANU Gellu, Casa dintre arbori,
repetenţi, 1990
1992; Vipera cu corn, 1993; Agonia
PARASCAN Constantin, Orga de argint,
ursului, 1996; Bărbatul din munţi, 1999
1994
PĂUN Gheorghe, O mie nouă sute nouăzeci
PARASCHIVESCU Radu, Balul fantomelor,
şi patru sau Schimbarea care nu schimbă
2000; Efemeriada, 2000
nimic, 1993; Oglinzi mişcătoare, 1994;
PARAZOLESCU George, Roma în flăcări,
Hotel Anghila, 1994 (semnat George
1992
PEACOCK)
PARDĂU Platon, Victoria lui Manoliu, 1990;
PĂUNESCU Andrei, Nici o şansă, 1999
Paşaport pentru Australia, 1991; Avocatul
PÂRVULESCU Tinu, Prima-Vera, 1995;
diavolului, 1993; Condotierul, 1994; Omul
Şoapta piticului, 1999
PEACOCK George, v. Gheorghe PĂUN
PECICAN Alexandru, Razzar (în colaborare POP Maria, Berbecele timpului, 1993;
cu Ovidiu PECICAN), 1999 Fascinaţie în negru, 1995; Bărbatul
PECICAN Ovidiu, Eu şi maimuţa mea, 1990; copacilor mei, 1999; Caina sau Surorile
*Zoom, 1992; *Cealaltă parte a nopţii, Kreţov, 2000
1995; (Nouă sute nouăzeci şi nouă de POP Octavian, Gânduri, 1996; O viaţă
minciuni), 1998; Razzar (în colaborare cu singur, 1999
Alexandru PECICAN), 1999 POP Simion, Excelenţa Sa, 1997
PELIN Eugen, Triumful iubirii, 1993 POP Vasile, Doar o seară?, 2000
PERŞA Dan, Vestitorul, 1997; *Cronică POPA Cornel George, Dobitocul de ţânţar,
naivă, 1998; Şah orb, 1999 1996, Nesimţitul, 1997
PETCU Costel, Dinspre noapte înspre zi sau POPA Dumitru Radu, Traversând Washington
Singur printre eroi, 1991 Square, 1999
PETEAN Mircea, Cartea întâlnirilor (în POPA HOMICEANU Vasile, Iarna, pentru
colaborare cu Andreas WELLMANN), cine mor vulpile, 1992; Imposibilă, pânda,
1999 1993; Cea mai credibilă moarte, 1995;
PETRAN Iosif, Portul pustiu, 1997 Ninge de Paşti în paradis, 1996; Patimi
PETRARU Victor, Al doilea mormânt, 1999 în labirint, 1997; Infernul albastru, 1999;
PETRAŞINCU Dan, *Omul suspect, 1995 *Pe gura infernului, 1999
PETRESCU Adrian, (Pătratul de sârmă), POPA Ioan, Robi pe Uranus, 1992; Cerul şi
1998 pământul de acasă, 2000
PETRESCU Alexandru Cetăţile mele, 1990; POPA Mihail P., Orfani de Dumnezeu?,
(Întâlnire în tren), 1993 1996
PETRESCU Aurel, Apocalips, 1991; * Ondina, POPA Mircea Matei, Condamnat la fericire,
1995 1996
PETRESCU D. M., Drum în timp, 1993 POPA Nicolaus, Marele bluff, 1998
PETRESCU Dan, *Bucăţi alese, 1990 POPA Sextilia, Plutind între două lumi,
PETRESCU Lucian P., Haos sau Despre 1997; Puterea dragostei, 1999
imprescriptibila vinovăţie a obiectelor, POPESCU Adrian, Tânărul Francisc, 1992;
1998 Cortegiul magilor, 1996
PETRIA Petre, Tinereţea, drumul vămilor, POPESCU Alexandru Dan, Fiesta non stop,
1994; Corabia destinului, 1999 1991
PETRIŞOR Marcel, Căruţa cu scânduri, POPESCU Andreea, Mireasă de mai, 2000
1990; Memorii, 1991 POPESCU Cristian Tudor, Vremea mânzului
PETRU Luminiţa, Permis de conducere, sec, 1991
1998 POPESCU Cristian-Tiberiu, Feţele, 1997
PINTEA Radu, Ţărmul homarului, 1996 POPESCU Dumitru Radu, Dumnezeu în
PIŞCU Daniel, Mă cheamă păsările, 1999 bucătărie, 1994; Truman Capote şi
PÎTEA Florin, (Gangland), 1999 Nicolae Ţic, 1995; Paolo şi Francesca şi
PLESCĂU Adrian N., Am stat cu femeia faţă al treisprezecelea apostol, 1998;
în faţă, 2000 Săptămâna de miere, 1999
PLEŞEA Gabriel, Aruncă pâinea ta pe ape, POPESCU HOLBAN Ileana, Şi totuşi…
1994; Imposibila reîntoarcere, 1996; happy-end, 1992
Dosarul cu bârfe, 2000 POPESCU Iulia, Numărând trecute clipe,
PODARU Aurel, (Iosif şi Maria), 1999 1995
POP Augustin, *După miracol, 1999 POPESCU Paul D., Sfântuleţul, 1993
POPESCU Petru, Înainte şi după Edith, RACHICI D.[imitrie], O liceană diabolică,

1993; Revelaţie pe Amazon, 1993 1996
POPESCU Răsvan, Omul cu cioc şi ghiare, RADOCEA Gheorghe, La drum, 1992
1995; Prea târziu, 1996 RADU Elena, Pământul silniciei, 1994;
POPESCU Simona, Exuvii, 1997 Dulcea cântare a paradisului, 1996; Porţi
POPESCU Titu, Un an cât o speranţă, 1992 spre eternitate, 1996; Umbre din
POPESCU Titus, Ghirlande cu pelin, 1995; Acropole, 1998; Drumul vulpii, 2000
(Sunt fiul pământului), 1997 RADU George, Aniversarea, 1990; Ave
POPESCU Vlad T., (Animale ridicole), 1990; Maria, 2000
Vrăjitoarele grase nu sunt arse pe rug, RADU Liviu, Trip-tic, 1999
1998 RADU Nicolae, Labirintul fără ieşire, 1996;
POPIŢA, Lidia, Vai celui singur!, 1990 Statuile sunt veşnice, 1997
POPOVICI Doru, Vis de iubire, 1995 RADULUP-VARTIC Aurelia, Gheara pisicii,
POPOVICI Eliana, Scara în spirală, 1990 1992
POPOVICI Gheorghe, Paharul puterii, 1990 RAŢIU Emil, Bariera, 1994; (Ramira), 1998;
POPOVICI Mărioara, Şansa ultimei clipe, *Meşterul Manole, 1999; (Gilda), 1999
1999 RĂDAN Tudor, Fericirea unui tată, 1998
POPOVICI Titus, Cutia de ghete, 1990; RĂDOI Titu, Cântec mare de petrecut, 1996
*Echinocţiul de iarnă, 1991; Cartierul RĂDULESCU Corneliu, Jocul cu umbre,
Primăverii – cap sau pajură, 1998; 2000; Ta-ram-ta sau Cinci băieţi şi
Disciplina dezordinii, 1998 dulcea libertate, 2000
POPOVICI Vavila, Binele şi Răul, 1997; RĂDULESCU D. Şt., Tinca, 1996
Albumul cu fotografii, 1999 RĂDULESCU Mihai, Condamnat să
POPPER Jacob, Omul şi umbra, 1992; învingă, 1995; Testament între înger şi
Estrellita şi Regele Ţării de Foc, 1993; diavol, 1995
(În camera secretelor), 1999 RĂDULESCU Răzvan, Viaţa şi faptele lui
POSTELNICU Ioana, Remember, 1994; Ilie Cazane, 1997
Urmaşii Vlaşinilor, 1999 RĂSVAN Constantin, Retrăire, 1997
PREDA, Mira, Avalanşa, 1998; Frontul alb, RĂU Petre, Mogoşoaia – istoria unei
2000 tragedii, 1999
PREPELIŢĂ Mihai, Îmblânzirea curcubeului, REBREANU Ilderim, Arhangheli de lut, 2000
1997 (în colaborare cu Tiberiu REBREANU)
PRICOP, Ion Gheorghe, La coada cometei, REBREANU Tiberiu, Arhangheli de lut,
1997 2000 (în colaborare cu Ilderim
PROCA Ion, (Eu, Şotică Mareşalul), 1993 REBREANU)
PROFIR Ion, Singur pe cerul Stalingradului, REBREANU Vasile, *Legaţi-vă centurile de
1996 siguranţă, 1994
PROPINAŢIU Camelian, La un colţ de RECEANU Silvia, Sufletul, pasăre albă,
cotitură, 1999 1993
PRUNDEA Alexandru, Procesul unui REJA Radu, Ultimele trei zile ale lui Pilat,
intelectual, 1994 1995
PUNGĂ Loredana Mihaela, Bianca, 1993 RIZEA Felix Anton, Domino, 1994
RIZEANU Nicolae, Puterea anticipaţiei,
R 1999; Jurnal de afaceri, 2000
RIZESCU George, Şarlatanii sau SAVU Tudor Dumitru, Cantacuzina, 1995;

„Minunatele aventuri ale preabunului *Eclipsa Generalului, 2000
Salvache”, 1993; Şarlatanii sau Igor SĂLCEANU Ilie, Cămaşa morţii, 1999
Salvache-Românu şi Revoluţia, 1995; SĂLCUDEANU Petre, (Lazaretul), 1990;
Guvernarea lui Salvache, 1998 Nuntă cu garoafe mov, 1990; Umbre, 1990;
ROBESCU Marius, (Rebeliunea), 1991; (De (Măi, fericiţilor!), 1992; Păcatele lumii,
unde începe dezastrul), 1992; *Trunchiul 1993; Bunicul şi lacrima din carburator,
şi aşchia, 1993 1994; Bunicul, Thailanda şi ?, 1997; Marx
ROCNEANU Toma G., Destine conjugate, librarul, 1997; Sauna, 1999
1993; Toduţ, 1999 SĂNDULESCU Ionel, Cogito, 1990
ROMAN Gheorghe, Parfum de liliac, 1999 SĂNDULESCU Mircea, Tenişii miresei,
ROMAN Ioan, Fraţii Zimbrului, 1998 1993
ROMAN Luiza, Cele şapte vieţi ale Moirei, SĂRARU Dinu, Iarba vântului, 1993; Crimă
2000 pentru pământ, 1994; *Ciocoii noi cu
ROMAN Radu Anton, Precum fumul, 1996 bodyguard, 1997
ROMAN Radu, O viaţă furată, 2000 SĂSĂRMAN Gheorghe, Cupa de cucută,
ROMAN Regis, Întoarceri pierdute, 1994 1994; *Sud contra Nord, 1998
ROŞIIANU Ioan Romeo, *Întunericul SĂVULESCU-VOUDOURIS Monica, Tată,
speranţei, 1998 suntem lunateci, 1991; (Vânduţi la ora
ROTARU Marilena, La est de Firenze, 1995 Bizanţului), 1993
ROTARU Nicolae, Criminal de elită, 1995; SÂRBU Valeriu, Departe, între ieri şi mâine,
Ultima dorinţă, 1996; Alibiul inutil, 1998; 1990; Destin de împrumut, 1995; *Zar
Îngerii de oţel, 1999 într-o dungă, neşanse peste tot, 1999
ROZNOVEANU Mirela, Viaţa pe fugă, SÂRCĂ Sebastian, Martorii lui Seninu, 2000
1997; Platonia, 1999 SBANŢU Cicerone, Apele înaintea mării,
RUGINĂ Lică, Dimineţile Evei, 1993 1991; Proscrisul, 1991
RUNCAN Miruna, * Atac frontal, 1991 SCAFEŞ Cornel, Partida de „puzzle”, 1990
RUSE Ion, Fiii Dunării, 1990 SCHERER Victor, O dovadă suplimentară,
RUSU Cornel, Păcatul, 1997; Nu pierde 1991; Imposibila despărţire, 1992; O
iubirea, 1998 noapte cât o viaţă, 1997; Cercul
RUSU Nicolae, *Lia, 1997 dragostei, 1999; Umbrele trecutului,
1999
S SCHWARTZ Gheorghe, Cochilia, 1992;
Ecce Homo, 1993; Procesul, 1996; Oul
SADOVAN V. Alexandru, Oltenii cu de aur, 1998; Mâna albă, 2000
cobiliţa, 1994 SCOROBETE Ion, Cavalerul după-amiezii,
SAKA Serafim, Vămile, 1990; Linia de 1998; Noaptea orgoliilor, 1999
plutire, 1993 SECHEŞAN Gheorghe, *Preşedintele, 1990;
SALEM H., Întrerupătorul, 1991; Motorul Casca de oţel, 1995; Darul de Crăciun,
cu aplauze, 1999 1995
SAMOILĂ Cornel, Acţiunea „Nicrom”, SEIN Corina Victoria, Cercul de oglindă,
1990 (în colaborare cu Elena IONESCU) 1990; Şi dragostea ucide, 1995; Evadare
SANDU Dumitru, Fiul Mariei, 1998 spre nicăieri, 1999
SAVA Alexandru, Perfuzia (foileton), 1999 SELEJAN Radu, Nanu, 1998
SEMAN Ligia, Handicapul conştiinţei, 1999
SERAFIM George-Radu, (Amorţeala), 1995; SOLOMON Mihail, Magadan, 1993; A treia

Cum să respiri sub apă, 1996 grefă de inimă, 1998
SEVER Alexandru, Cartea morţilor, 1997; SOLON Ego, Carol nu s-a întors, 1999;
Insomniacii, 2000 Destin, 2000
SEVERIN Tudor, Gabori şi hoţi, 1993 SOLON Martha, Amorurile unui rege, 1997
SFETCU Andronie, Căderea agentului V-17, SONNEBERGER Alex, Răsfăţat şi
1992 ameninţat, 1998
SGARCEA Valentin, Invers (în colaborare SORESCU Marin, Japiţa, 1999
cu Dan Zepa ANTONOAIE), 1994 SPĂTARU Indira, (Orbecăirea), 1999
SICOIE Florin, Tratat asupra cozii, 1992; SPÂNU Alexandru, (Noaptea feudalului),
(Nervul coapsei), 1998 1991
SILVIU George, Igrasia, 2000 SPERANTZA Ecaterina, Caiet de vacanţă,
SIMION Ana, Singurătate şi speranţă, 1990; 1999
Scaune cu lanţuri, 1994 SPERLEA Armand, (A. D. N.), 1998
SIMION Horia Şt. , *Civilizaţii nepământene SPINEANU Dorin, Răfuială în oraş, 1992
şi pământeni necivilizaţi, 1999 [semnat Michael DESPINEANO]; Zile
SIMIONESCU Mircea Horia, Paltonul de sălbatice, 1992
vară, 1996 STAHL Henriette Yvonne, Martorul
SIMIONESCU Rodica, Uimind regina eternităţii, 1995
nopţii, 1998 STAICU BUCIUMENI Neculai I., Dragostea
SIN Mihai, Quo vadis, Domine?, 1993; moare în fiecare zi, 1999
*Banchet pe muntele Sinai, 2000 STAN Constantin, Balada fratelui ucis de
SIPOŞ Mariana, Mersul pe ape, 1996 fraţi, 1995
SIUPIUR Elena, Siberia dus-întors: şaptezeci STAN Constantin, *Gerda, 1997
şi trei de ruble, 1991; (Eu, Maria, STAN Nicolae, Apă neagră, 1999
ultima), 1997 STANCA Dan, *Arderea apei, 1991; Vântul
SÎRBU Ion D., Adio, Europa!, 1992; Lupul şi sau Ţipătul altuia, 1992; Aripile arhan-
catedrala, 1995 ghelului Mihail, 1996; (Veneticul), 1996;
SLAMA-CAZACU Tatiana, Un copil în Apocalips amânat, 1997; Ultima biserică,
vechiul Bucureşti, 1998 1997; Muntele viu, 1998; Ritualul nopţii,
SMARANDACHE Florentin, Nonroman, 1998; Morminte străvezii, 1999; *Palma
1993 lui Dumnezeu, 1999; Ultimul om, 1999;
SMÂNTÂNESCU Dan, Eşafodul din Bosfor, Domnul clipei, 2000; * Pasărea orbilor,
1995 (în colaborare cu Mihai EPURE) 2000
SOARE Hadrian, Triumful lui Ares, 2000 STANCIU Florica, Umbre la fereastra
SOARE Ion, Evadatul fără umbră, 1993; cetăţii, 1993; Aşteapta-mă, iubire, 1994;
Rezervaţia de oameni, 1996 La porţile destinului, 1995; Palasienii,
SOARE Romeo, Babel, 1994; Transplant de 1998
caracter, 1996; Sedus de sinceritate, 1997 STANCIU Ioan Florin, (Riscurile meseriei),
SOCACIU Adrian, Oraşul Stalin, 1998 1990; *Apocriful necredinciosului Toma,
SOLCAN Pan, Nu faceţi case mai înalte ca 1992
arborii, 1990; Strigătul, 1997; Străina, STANCU Aurel, Când moare o pasăre albă,
1999 1995
STANCU Valeriu, Pelerinul cu cenuşă, 2000
STARCU Dan, Întemeierea, 1991 SUBIN Adriana, Schelete din şifonierele de

STATE Aurel, Drumul crucii, 1993 lux, 1996
STAVILA Viorica, O femeie goală în faţa lui SUCEAVĂ Bogdan, Sub semnul Orionului,
Dumnezeu, 1996; *Omul care a vrut să 1992
fie uman, 1999 SUCIU Titus, *Colonelul nu pune întrebări,
STĂNCIULESCU Hanibal, *Viaţa pasională 1996; Pânda, 1998
a lui Emanuel Nestor, 1990 SUŞU Cătălin, *Obraz curat, 1997
STĂNESCU Alexandra, (Noi suntem
poporul), 1992 Ş
STĂNESCU Oma, Arşiţa Karmei, 1997
STĂNILOAE Lidia, Raiul inocenţilor, 1992 ŞAIN Emil, Femeia în verde, 1994
STÂNCEL Mircea, *Ultimul Ulisse, 1997 ŞEICARU Pamfil, Vulpea roşcată, 1996
STEINHARDT Nicolae, Călătoria unui fiu ŞELARU Vasile, Şarpe în iarbă, 1997
risipitor, 1995 ŞEPTILICI Ara, (Arta defulaţiunii), 1996;
STELARU Dimitrie, *Doi lei planeta, 1996 *Dublul, 1997
STELEA Nicolae, Astrologul, 1994 ŞERB Iosif, Nebun din dragoste, 1997
STOENESCU Alex Mihai, Drumul Olandei, ŞERBAN Viorel, Dincolo de lacrimi, 1992
1991; Câinii răguşiţi, 1993; *Îngerul ŞERBĂNESCU Eugen, Dincolo (Dincolo de
tatuat, 1994; Patimile Sfântului Tommaso Groenlanda), 1992
d’Aquino, 1995; Misiunea dominicană, ŞERBĂNESCU Florentina, Greşeala inspecto-
1997; Prizonier în Europa, 1998; rului Henţiu, 1992; Clanul păianjenilor,
Noaptea incendiului, 1999 1998
STOENESCU Nina, Lacrimile nu sunt de ŞERBĂNESCU Mircea, Când D’Artagnan a
vânzare, 1996 fost să fie fată, 1990; O noapte care
STOIAN Rada, Culegătorii de scoici, 1993 dovedeşte ceva, 1990; *Întâia noapte a
STOICA Aurel C., Duhovnicul Satanei, 1991 destinelor, 1994; Competiţia, 1998;
STOICA Dan, Coşmaruri de duzină, 1999 Gemenii n-au nevoie de cuvinte, 1999
STOICA Petre, *Să trecem împreună podul, ŞLAPAC Florin, *Digul spart, 1990; (Factorul
1990 poştal Roulin, Prin oglindă), 1992; La
STOICESCU Ion Puiu, Închisoarea de pe inima fermecată, 1995; Fără pereche, 2000
insula Artsinis, 1999 ŞORA Mariana, Rătăcire, 1995;
STOICIU Constantin, *Travesti, 1990; Mărturisirile unui neisprăvit, 1999
Despre farmecul levantin, 1995; ŞOVU George, Căpitanul Rex, 1991;
*Fragmente frivole de eternitate, 2000 Declaraţie de dragoste, 1991; Liceenii,
STOICIU Liviu Ioan, Femeia ascunsă, 1997; 1991; Liceenii rock’n roll, 1992; Liceenii
Grijania, 1999; *Trup şi suflet, 1999 în alertă, 1993; Dragoste şi moarte sau
STRĂTESCU Ion V., Cartea secretelor, Mirese şi îngeri, 1994; Extemporal la
1996; Darul nebunilor, 1996; Cui îi vine dirigenţie, 1998; Misterele din vila
rândul, 1997; Îngerul veneţian, 2000 părăsită, 2000; Virginitate, 2000 (în
STROCHI Lucian, Gambit, 1990 colaborare cu Mihai OPRIŞ)
STROE Gheorghe, Soarele roşu, 1996 ŞTEFAN Corneliu, Râul tăcut, 1999
STURZU Corneliu, Enigma tăbliţelor de lut, ŞTEFAN Ioan T., Nedumerirea vameşului,
1995 1994; Departe de plăcerile oraşului, 1995
ŞTEFAN Ion C., Observator în banca din TĂNĂSOIU Anca Mihaela, Întoarcere în
spate, 2000 oraşul ploilor, 2000
ŞTEFĂNESCU Daniela, Compoziţie la patru TĂNSĂNICĂ George, Noelliz, 2000
mâini, 1991; Intrarea oprită, 1995 TĂTAR Doru, Prioritate zero, 1990
ŞTEFĂNESCU Elena, Blesteme esenţiale, TÂRZIU Alexandra, Cel ce ne scapă, 1992
1990 TECŞA Ioan, Mercenarii de la Miazănoapte,
ŞTEFĂNESCU Paul, K. G. B. atacă Bonnul, 1997; Crăciun ’89, 1998
1992 TECUCEANU Horia, Căpitanul Apostolescu
ŞTEFĂNESCU Sorin, Şamanul, 1994 şi inamicul public nr. 1, 1990; Căpitanul
ŞTIRBU Viorel, Anchetă de iarnă, 1991; Apostolescu şi mobilul, 1991; Căpitanul
Paznici la drumul mare, 1991; Moara de Apostolescu şi spionii, 1991; Afacerea
nisip, 1995; Isus Tămăduitorul, 2000 Samoilescu – Cozmici, 1993
TEODORESCU Bogdan, Copiii teribili nu
T învaţă istoria, 1991
TACU Maria, Mătuşa mea, Anestina, 2000 TEODORESCU Cristian, *Azilul în
TALPĂ Leon, Agent pentru probleme memorie, 1997
speciale, 1993; Special agent, 1993 TEODORESCU Hortensia, Dincolo de
TAMAŞ Cristina, Străinul de pe plajă, 1992; singurătate, 1991
Amurguri, 1993; Anotimpurile Mariei, TEODORESCU Ion Dumitru, (Fericirea
1995; Miss Eva, 1997 obosită), 1990; (Judith), 1998
TAMAŞ Veronica, Inimi rănite, 1995; TEODORESCU Nicu, Casa cu migdali,
Fereastra sufletului, 1999 1993; Ultimul trubadur, 1997
TANCO Teodor, Studenta, 1995; Desdemona, TEODORESCU Sorin, Moartea autorului de
2000 romane poliţiste, 2000
TANDIN Traian, Ringo, celebrul câine poliţist, TEODORESCU Ştefan, Un oltean în
1992; Cazul Râmaru, 2000; Ucigaş fără America, 1997 (în colaborare cu Adina
voie, 2000 ENĂCHESCU)
TĂMAŞ Christian, Blestemul catharilor sau TEODOROVICI Lucian Dan, Cu puţin timp
Noaptea de dincolo de noapte, 1993; înaintea coborârii extratereştrilor printre
Labirint, 1995 noi, 1999
TĂNASE Constantin, Taina şarpelui, 1996 TERNOVITS Alexandru, Careul de aşi,
TĂNASE Stelian, Corpuri de iluminat, 1990; 1993
THEODORU Ştefan Gh., Un milionar
(Îngerul şi demonstraţia), 1990; (Prezentul
nebun, 1996; Născută în castelul lui
n-are relief), 1993; (Vlad), 1994; Playback,
Dracula, 1997; Adam şi soţiile sale, 1998
1995; (Zvonurile oraşului), 1995; (Când
TIMCU George, Camera de gardă, 1995;
Akaki Akakievici devine Lenin, Ruleta
Iubire la sfârşit de lume, 1996
rusească), 1999
TIMOFTE Cristian, Frontul Salvării
TĂNASE Virgil, Apocalipsa unui adolescent
Naţionale, 1997; *Frecţie la imaginea de
de familie, 1992; Evenţia Mihăescu, 1994
lemn a preşedintelui, 1998
TĂNĂSACHE Ilie, Noapte bună, iubite
TIRONEAC Nelu, Drumul regăsit, 1990;
prinţ!..., 1997 Crime ascunse, 1991
TĂNĂSESCU Dan Claudiu, Fumul TITEL Sorin, (Uitarea), 1991
depărtărilor, 1998 TITU Alexandra, Copacul din zori, 1999
TOHOTAN Marcel, *Principiul stărilor (Revanşa unui învins), 1995; Rătăcirea

comunicante, 1992 Domnului, 1999
TOLOACĂ Grigore, Cine a tras în Pompiliu TURCONI Diana, Mica prăvălie cu orori,
Oancea?, 1991 1997
TOMA Atanasie, Nu toate spioanele sînt TURTURICĂ C., Brevetul alb, 1990
blonde, 1992
TOMA Dumitru, Singur aproapele meu, Ţ
1994
TOMA Florin, (Ochiul şi vina), 1992 ŢĂRANU Nicolae, Valea merelor acre, 1993
TOMA G. D., Mister Mullon, 2000 ŢÂRLEA Cătălin, Anotimpuri de trecere,
TOMA Ileana, Singurătatea lui Vlad Ţepeş, 1998
1995 ŢENE Al. Florin, Chipul din oglindă, 1997;
TONCESCU Nicolae, Filiera elenă, 1997; Insula viscolului, 2000
1940, 1998; 1942, 1999; 1945, 1999 ŢEPENEAG Dumitru, Zadarnică e arta
TOPOLOG Ion, Chemarea ţărmului la fugii, 1991; Nunţile necesare, 1992;
Aquileia, 1993; (Problemata), 1995; Roman de citit în tren, 1993; Cuvântul
Colina sau Povestea unei iubiri în nisiparniţă, 1994; Hotel Europa, 1996;
corespondenţa ei, 1997 Porumbelul zboară!..., 1997;
TORPEDO Max, Ghici cine trage în tine?, *Maramureş, 1999; Pont des Arts, 1999
1992 ŢIC Nicolae, Bufniţa albă, 1992; Evanghelia
TRAIAN Ilie, Scrisori din Liliput, 1990 după Satan, 1993
TRANCĂ Dumitru, Clubul pensionarilor, ŢIGHILIU Ioan, Alte aventuri în Brazilia,
1992 1990; Aventuri în Brazilia, 1990;
TRĂILĂ Petre, Rechinii, 1996 (Tornado), 1991; Traficant de droguri,
TRĂNESCU Nicolae, În căutarea pietrei 1995
filosofale, 1999 ŢOIU Constantin, Barbarius, 1999
TRICOLICI Chiril, Plăcerile jocului, 1990; ŢUCULESCU Radu, Umbra penei de gâscă,
Plăcerile riscului, 1991; Un cartuş la 1991
butonieră, 1991 ŢUGUI Haralambie, *Amintirile unui ciudat
TROCAN Lelia, Arta supravieţuirii, 1998 ofiţer, 1994; *Arma de tărie, 1996
TRUŢĂ Gheorghe, Pagoda, 1992; Raiul ŢUGUI Ion, Inocenţii şi blidul Satanei, 1994;
şobolanilor, 1999 Strania iubire, 1994; Fratele negru –
TUDOR Costache, Zodia Sudului, 1998; fratele roşu, 1998
*Doar Dunării să-i spui, 1999 ŢUNEA Simion, Dă-mi măcar o zi de iubire,
TUDOR Octavian, Afară din joc, 1991; 1994; Felicia, 1998
Celălalt, 1991; Motivul, 1991 ŢURLEA Stelian, Iubire interzisă, 1995;
TUDOR Petru, Odiseea logofătului Valentin, Fă-ţi patul şi dormi!, 1997; Cavalerul
1998 spaţial, 1999; Călătorie fantastică în
TUDOR-ANTON Eugenia, *Oaza, 1996 vreme de eclipsă, 2000; Martorul, 2000;
TUDORAN Radu, Sub zero grade, 1994 Virusul mileniului, 2000
TUMANIAN Paul, Domnul Marius şi doamna
cea mică, 1995; Urma scapă turma, 1997 U
TUPAN Marius, (Casa scărilor), 1993;
UDUBAE Gheorghe, Între două iubiri, 1998
Vitrina cu păsări împăiate, 1994;
UIUIU Alexandru, Ridicarea în genunchi, 1998; Pavana pentru dragoste şi adevăr,

1999 1998
ULARU Aurelius, Zborul condorului, 1992 VALD Aron, Iluzia unei mari iubiri, 1992
UNGHEREA Olimpian, Clubul cocoşaţilor, VARLAM Luminiţa, Trec rânduri, rânduri
2000 muritorii, 1998
UNGUREANU Dănuţ, Aşteptând în VARTIC Mariana, O lume fără mine, 1991
Ghermana, 1993 VASILE Corneliu, Primul tren spre Craiova,
UNGUREANU Dumitru, (Russian Woman), 1999
1993; Cartea păcatelor, 1996; *Lia VASILE Elena, Puterea dragostei, 1993
Mora, 2000 VASILE Radu, Fabricius, 1999
UNGUREANU Horia, Matei şi Maria, 1999, VASILESCU Marius Valentin, Isprăvile lui
(O altă casă), 2000 Nicu Polonicul, 1995; Pariul lui Gaby
URCAN Ileana, *Zăpadă la Roma, 1998 „Grasu”, 1995
URICARU Eugen, Complotul sau Leonard VASILESCU Valentin, (Rătăcit în Fraktalia),
Bâlbâie contra banditului Cocoş, 1990; 1999
*Supunerea, 1996; Pentimento, 2000 VASILESCU Vladimir, Ţuguiaţii pământului,
URSA George, (Pisicile, În Materie, credeţi 1991
muncitori!, Noaptea); Cronică din VASILIU Mircea, Între două lumi, 1991;
vremea tătarilor, 1996; Pâine şi mortar, Bună seara, Maria!, 1993; Operaţiunea
1996 „Egreta”, 1994; Dragoste şi ură, 1997;
URSACHE Magda, Universitatea care ucide, Răfuiala, 1997; Iadul verde, 1998
1995; Astă vară n-a fost vară…, 1996; VASILIU Tudor, Trabantul negru, 1993;
Strigă acum…, 2000 Detectivi de Bucureşti, 1995
URSU Horia, *Trestia de var, 1990; *Asediul VĂDAN Ion, *Calvaria, 1990
Vienei, 1993 VĂDUVA Alecsandru, Gândeşte-te la
URSULEAC Rodica, (Povara anotimpului), altceva…, 1993
2000 VĂDUVA Gheorghe, Poarta zorilor, 1990;
URZICĂ Gheorghe, Întoarcerea lui Adam, Muntele iernii, 1992; Orb în lumină,
1999 1996; Rugăciune pentru un străin, 1999
USCĂTESCU Constantin, Braţele caracatiţei, VĂDUVA Nicolae, P. 9004, 1999
1995; Golgota, dragostea mea, 1995; VĂLU ANGHEL Marcela, Câmpul cu torţe,
Ioana, 1995 1993
UŞURELU Culiţă Ion, Profesorii, 1997; VÂCOV Eugen, Săptămâna socotelilor,
Cerşetori în loden, 1999 1990
VELESCU Cristian Robert, În căutarea
V miresei pierdute, 1995
VELICAN Sabin, Încântare, 1994; Răzvrătitul,
VACARIU Dumitru, Aventură dincolo de
1995; *Fărădelege, 1998; Robii destinului,
timp, 1990; Ochii viperei, 1995; Cronica
1998
regatului blestemat, 1996; *Planeta lui
VERDEŞ Ovidiu, Muzici şi faze, 2000
Orim, 1997
VERONA Lucia, Don Juan şi ceilalţi, 1997
VAIDA POENARU Alecu, Fă-ţi timp şi
VIANU Iosif, Concert la două piane, 1991;
pentru mine!, 1991; Dans pentru viitor,
Rendez-vous cu moartea, 1992;
Knock-out în lumea interlopă, 1993
VIANU Lidia, (Fragment de roman), 1992; W

Prizonieră în oglindă, 1993
WELLMANN Andreas, Cartea întâlnirilor,
VIGHI Daniel, Decembrie, ora 10, 1997;
(în colaborare cu Mircea PETEAN), 1999
Insula de vară, 1999
WELTHER Marcel Tiberiu, O noapte la
VIOREANU George, Salonul de voci
Sarmisegetusa, 1997
inegale, 2000
VIŞAN Ioan, Cuşca elastică, 1997; *Capcane
Z
pentru ochii deschişi, 2000
VIŞENOIU Eugenia, Ultimul prag, 1997 ZAHARIA Ilie, Iluzii,1994
VIŞNIEC Matei, (Fragment de roman), ZAHARIA Romulus, Casa cu ochii scoşi,
1990; Cafeneaua Pas-Parol, 1992; 1993
VLAD Alexandru, (Jocul cu focul, Vara ZALIS Henri, Strălucirea cristalului, 1993
porumbeilor dresaţi, Viaţa mea în slujba ZAMFIR Mihai, Acasă, 1992; Educaţie
statului), 1991 târzie, 1998
VLAD Tudor, (Partida de tenis), 1997 ZANFIR Elena Zafira, Vis de iubire, 1991
VLADISLAV Letiţia, *O iarnă cu Jo, 1991 ZANFIR Năstase, Pământeni, 2000
VLASIE Daniela, Sărbătoarea măslinilor, ZARIFOPOL Dinu, Naufragiul, 1994
1994; Biserica, 1995 ZAROJANU Tudor Călin, Reluare cu
VLASIE Mihai, Azazel, 1995 încetinitorul, 1997
ZAVULOVICI Dan-George, Rataţii, 1998;
VLASIU Ion, *Nebunul din turn, 1996
Întoarcerea, 1999
VLĂDUŢESCU Gheorghe, Încercare de
ZĂRNESCU Constantin, (Somnul lui
utopie, 2000
Eraclie), 1992; Teii înfloresc pentru
VOICU Alexandra, *Exorcisme cu Matei,
Irina, 1992; (Despre tauri şi despre
1995; (Aşa trăit-a Cartazar), 1996
„animalul” din om), 1998
VOICULESCU Elefterie, Blestemat din
ZECA Daniela, Îngeri pe carosabil, 2000
dragoste, 1999; Ultimul inorog, 1999; Un
ZEHAN Eugen, *Căile singurătăţii, 1992
călăreţ trecea, 1999; Un terorist ciudat,
ZINCĂ Haralamb, Coşciugul agentului K-05,
1999
1991; Suspecta moarte a lui Mario
VOINESCU Nicoleta, *Ulpia Iulia, 1993
Campanella, 1991; Crimă teleghidată
VOINOIU Octavian Nicolae, Asceză şi
(foileton), 1992; Interpolul transmite:
desfrâu, 1999
arestaţi-l!, 1993; Moartea m-a bătut pe
VONA Alexandru, Ferestrele zidite, 1993
umăr, 1993; Moartea mirosea a Christian
VREMULEŢ Constantin, Castelul de
Dior, 1997
papură, 1991; Profesoara şi gardianul,
ZLOTEA Mircea, Coridă la Boston, 1993;
1998
S-a întâmplat la Saint Casimir, 1994;
VULCĂNESCU Mircea, Cine? Ce?
(Insula Disperării), 1996
(foileton), 1990
ZOGRAFI Vlad, Omul nou, 1994
VULPESCU Ileana, Carnetul din port-hart,
ZORILĂ Viluca, Amoruri ascunse, 1993
1996
VULPEŞTI Ion Lică, Dom’ Petrică şi
celelalte, 1991
INDICE DE TITLURI1
1940, Nicolae Toncescu, 1998 Adam şi Eva, Victor Loghin, 1999

1942, Nicolae Toncescu, 1999 Adam şi soţiile sale, Ştefan Gh. Theodoru,
1945, Nicolae Toncescu, 1999 1998
21 de grade est, Emil Fărcăşanu, 2000 *Adaos de vitamine, Gheorghe Izbăşescu,
2484 Quirinal Ave, Sebastian Corn, 1996 2000
3.000.000.000 $ cash, Florin Andrei Ionescu, Ademenirea, Ion Deaconescu, 1995
1995 Adio, Europa!, Ion D. Sîrbu, 1992
Adolescente la pian, Eduard-Victor Gugui,
A 1991
Adulter fără voie (foileton), Fera Hetea, 1996
A înflorit liliacul, Rodica Ojog-Braşoveanu,
Afacerea „Beautiful College”, Ştefan Iureş,
1990
1992
A înflorit speranţa, Pavel Coruţ, 1995
Afacerea Grossmann (foileton), Ioan Pascu,
A opta zi după facerea lumii, Vasile
1991
Constantinescu, 1997
Afacerea Samoilescu–Cozmici, Horia Tecucea-
A patra punte, Mircea Ionescu, 1991
nu, 1993
A şaptea plecare, Loly Climescu, 1996
Afară din joc, Octavian Tudor, 1991
A trăi în păcat, Virgil Duda, 1996
*Afară-de-unu-singur, Grigore Cugler, 1994
A treia grefă de inimă, Mihail Solomon, 1998
Aflorimente de dragoste, Ioan Kalmar, 1997
(A. D. N.), Armand Sperlea, 1998
Agent pentru probleme speciale, Leon Talpă,
A. R., Geta Brătescu, 2000
1993
Aagis şi Zeiţele, Gheorghe Marin, 1991
Agonia ursului, Gellu Păltineanu, 1996
Abaris şi nava cosmică, Eudochia Pavel,
Agonia, Ion Gheţie, 1997
2000
Agonie fără moarte, N.[icolae] I. Herescu,
Acasă, Ana Ioniţă, 1996
1998
Acasă, Mihai Zamfir, 1992
Aiax şi Străd Vred, Naiţă Iacovescu, 1998
(Aceeaşi piesă, alte măşti), Laura Mara, 1998
Aik, Şoimarul, Mihai Bradu, 1997
Acord final, Emil Coltofeanu, 1999
Al doilea mesager, Bujor Nedelcovici, 1991
Acting in, Dana Maria Manu, 1991
Al doilea mormânt, Victor Petraru, 1999
Acţiunea „Nicrom”, Elena Ionescu, Cornel
Al optulea, Melania Bancea, 1999
Samoilă, 1990
1
Şi în cadrul prezentului indice, titlurile apar o singură dată, în redactarea adoptată pentru
indicele precedent. Fac excepţie numele romanelor reeditate cu titlul schimbat, caz în care,
după prima intitulare, sunt reproduse, între paranteze, şi celelalte. Fiecare alt nume e
semnalat, în acest caz, prin câte o poziţie independentă, alături de celelalte.
INDICE DE TITLURI 466
Alarmă la Peleş, Petre Crăciun, 1996 Animalul de beton, Voicu Bugariu (semnat
(Alb), Dina Hrenciuc, 1994 Roberto R. Grant), 1999
(Alberia), George Boitor, 1998 Aniversarea, George Radu, 1990
Albumul cu fotografii, Vavila Popovici, 1999 Anno Domini 1989, Emil Mladin, 1991
Alertă la poliţie, George Apostoaia, 1997 Anonimul Brâncovenesc şi alte cronici ale
Alexandru, Ion Manolescu, 1998 trecerii dintre veacul al şaptesprezecelea şi
Alge pe stâncă, Sebastian Grama, 1998 veacul al optsprezecelea aşezate sub formă
Alibiul inutil, Nicolae Rotaru, 1998 de roman al vieţii Sfântului Domnitor
Ally, frumoasa din lagăr, Ioana Bălan, 1999 Brancovean, Corneliu Leu, 1994
Altarul de nisip, Ştefan Goanţă, 1994 Anonimus, Victoria Murărescu, 2000
Alte aventuri ale lui Roby, robotul invizibil, Anotimp pentru doi, Eugen Curta, 1996
Mihail Marinescu, 1996 Anotimpuri de trecere, Cătălin Ţârlea, 1998
Alte aventuri în Brazilia, Ioan Ţighiliu, 1990 Anotimpurile Mariei, Cristina Tamaş, 1995
Alvis şi destinul, Virgil Duda, 1993 Anticolocvii, Victor Corcheş, 1996
Am stat cu femeia faţă în faţă, Adrian N. Anti-Gog, Al.[exandru] Husar, 1997
Plescău, 2000 *Anul 1000, Dan Grădinaru, 1995
Am trăit în frontul invizibil, Mihai Fătu, 1998 Anul în care s-a inventat lebăda, Ardian-
Amantul colivăresei, Radu Aldulescu, 1994 Christian Kuciuk, 1997
Amantul de la km 0, Dana Achim, 1998 Apa în cizme, Mircea Daneliuc, 2000
*Amantul Marei Doamne Dracula, Fănuş
Apă neagră, Nicolae Stan, 1999
Neagu, 1996
Apărătorul şi zeiţa, Romulus Cojocaru, 1992
Amar şi nădejde, Mia Pădurean, 1997
Apele înaintea mării, Cicerone Sbanţu 1991
Ambasadorul, Ion-Mihai Cochinescu, 1991
Apocalips amânat, Dan Stanca, 1997
America cea de toate zilele, Ion Pandele,
Apocalips, Aurel Petrescu, 1991
1999
Apocalipsa indiană, George Anca, 1998
Americanul, Nina Ceranu, 2000
Apocalipsa unui adolescent de familie, Virgil
Amfitrion, Nicolae Breban, 1994
Tănase, 1992
*Amintirile unui ciudat ofiţer, Haralambie
*Apocriful necredinciosului Toma, Ioan
Ţugui, 1994
Florin Stanciu, 1992
(Amorţeala), George-Radu Serafim, 1995
*Apostolii mileniului III, Mihai Grecu, 1999
Amoruri ascunse, Viluca Zorilă, 1993
Apostolul, Octavian Lianos, 2000
Amorurile unui rege, Martha Solon 1997
Amprente în memorie, Aurel Negrilă, 1994 Aprilie în Auckland, Victor Coroianu, 1994
*Amurgu-acela violet, Ion Brad, 1996 Aproapele nostru trădează, Marian Barbu,
Amurguri, Cristina Tamaş, 1993 1992
Ana, cea fără de păcat, Doina Iovănel Aquarius, Sebastian Corn, 1995
Spineanu, 1999 Arădani la început de veac, Coleta de Sabata,
Ana, dragostea mea, Virgiliu Vasile 2000
Mihăilescu, 1999 Arcana, Florin Marincea-Crângeanu, 2000
Ancheta s-a sfârşit în zori (Moarte deocheată), *Arderea apei, Dan Stanca, 1991
Ion Floricel, 1991 Arhanghel şi demon, Marius Oniceanu, 1994
Anchetatorul, Virgiliu Vasile Mihăilescu, 2000 Arhangheli de lut, Ilderim Rebreanu, Tiberiu
Anchetă de iarnă, Viorel Ştirbu, 1991 Rebreanu, 2000
(Animale ridicole), Vlad T. Popescu, 1990 Arhivarul, Andrei Oişteanu, 1995
467 INDICE DE TITLURI
Aripile arhanghelului Mihail, Dan Stanca, Aventuri în Brazilia, Ioan Ţighiliu, 1990
1996 Aventurile galante ale lui Napoleon al
*Arma de tărie, Haralambie Ţugui, 1996 III-lea, Gh. Brătescu, 1991
Arme şi lopeţi, Gheorghe Neagu, 1997 Aventurile lui Roby, robotul invizibil, Mihail
Arşiţa Karmei, Oma Stănescu, 1997 Marinescu, 1996
Arta alegerii, Clara Nicollet, 1997 Aventurile unui soldat de plumb, Nicolae-
(Arta defulaţiunii), Ara Şeptilici, 1996 Paul Mihail, 1993
Arta refugii, Paul Goma, 1991 Avocatul diavolului, Platon Pardău, 1993
Arta supravieţuirii, Lelia Trocan, 1998 Axy şi Skizy, Corneliu Mizumschi, 1995
Aruncă pâinea ta pe ape, Gabriel Pleşea, Azazel, Mihai Vlasie, 1995
1994 *Azilul în memorie, Cristian Teodorescu,
Asasin din fotoliu, George Achim, 1992 1997
Asasinul de rezervă, Alexandra Conta,
Constantin Ghiban, 1991 B
Asceză şi desfrâu, Octavian Nicolae Voinoiu,
Babel, Romeo Soare, 1994
1999 Bagaje pentru paradis, Valeriu Cristea, 1997
Ascuţit ca tandreţea, Maria-Luiza Cristescu, Balada fratelui ucis de fraţi, Constantin Stan,
1997 1995
*Asediul Vienei, Horia Ursu, 1993 Balada lui John şi Yoko, Smaranda Cosmin,
Astă vară n-a fost vară…, Magda Ursache, 1991
1996 Balada lupului alb, Pavel Coruţ, 1993
Astra, Paul Goma, 1992 Balamuc sau Pionierii spaţiului, Caius
Astrologul, Nicolae Stelea, 1994 Dobrescu, 1994
*Astronava 777, Anca Delia Comăneanu, Balul fantomelor, Radu Paraschivescu, 2000
2000 Balul nebunilor sau Primele 100 de zile ale
Aşa a fost să fie, Petru Murgoci, 2000 noii guvernări, Nicolae Cristache, 1996
(Aşa trăit-a Cartazar), Alexandra Voicu, *Banchet pe muntele Sinai, Mihai Sin, 2000
1996 Bandiţii şi jandarmii, Boris Crăciun, 1993
Aşteapta-mă, iubire, Florica Stanciu, 1994 (Baraca tificilor), Vlad Pavlovici, 1991
Aşteptând în Ghermana, Dănuţ Ungureanu, Barbarius, Constantin Ţoiu, 1999
1993 Bariera, Emil Raţiu, 1994
Aşteptarea regelui pescar, Dan Miron, 1996 Bariere, Anton Gagiu, 1999
*Atac frontal, Miruna Runcan, 1991 Basca lui Şexpir, Petre Bokor, 1998
Atlantida: aur şi oricalc, Eudochia Pavel, (Basme şi clepsidre), Gheorghe Ardinu,
1998 2000
August – decembrie, Voicu Bugariu, 1990 Bazarul iluziilor, Aurel Manolescu, 1994
Aur, mărire şi amor, Mihai Eminescu, 1992 Băieţii de bani gata, Grid Modorcea, 1993
Avadică, Abădică, Marcel Marcian, 1995 Bărbatul copacilor mei, Maria Pop, 1999
Avalanşa, Mira Preda, 1998 Bărbatul din munţi, Gellu Păltineanu, 1999
Ave Maria, George Radu, 2000 Bărbierul naţional, Tudor Gherman, 1998
Aventură dincolo de timp, Dumitru Vacariu, Bătălia pentru roze, Oana Cătina, 1992
1990 Bătrânii nu mai sunt utili, Anatolie Paniş,
Aventură în lumea fotbalului, Ioan Chilom, 1997
Ioan Chivu, 1991
Bătrânul astronom flamand, Mircea Ca Sfântul Lazăr târâş-grăpiş, Jean Celeste

Damaschin, 1997 Dimitrescu, 2000
Bătrânul ieri şi nenăscutul mâine, Liana Cabotinul (Sceleratul, Maimuţărelile unui
Maxy, 1997 scelerat), Gabriel Diradurian, 1995
Berbecele timpului, Maria Pop, 1993 Cacealmaua, El. Morogan, 1992
Bianca, Mihaela Loredana Pungă, 1993 Cadavre de lux (foileton), Ovidiu Bufnilă,
Bine aţi venit în infern!... (Ucideţi petrolul!), 1994
Ioan Grigorescu, 1995 Cafeneaua Pas-Parol, Matei Vişniec, 1992
Binele şi Răul, Vavila Popovici, 1997 Caiet de vacanţă, Ecaterina Sperantza, 1999
Biograful şi doamna cărţilor de joc, Rosita Caii de la bicicletă, Adrian Munţiu, 1995
G. Fanto, 1999 Caina sau Surorile Kreţov, Maria Pop, 2000
Biserica Neagră, A. E. Baconsky, 1990 (Câinii de vânătoare), Olimpiu Nuşfelean,
Biserica, Daniela Vlasie, 1995
1991
Bizante, Ion Anghel Mânăstire, 1996
Câinii răguşiţi, Alex Mihai Stoenescu, 1993
Blestemat din dragoste, Elefterie Voiculescu,
Calea dragostei şi-a morţii peste care treci o
1999
dată, Aurel Maria Baros, 1990
Blesteme esenţiale, Elena Ştefănescu, 1990
Calendarul de nisip, Ioan Lăcustă, 1990
Blesteme, Nicolae Bălaşa, 1994
Blestemul catharilor sau Noaptea de dincolo Calul troian, Viorel Horj, 1999
de noapte, Christian Tămaş, 1993 *Calvaria, Ion Vădan, 1990
Bob şi Rok: romanul unui câine lup, Camera de gardă, George Timcu, 1995
Gheorghe Dachin, 1993 (Camera frigorifică), Val Condurache, 1993
Bonifacia, Paul Goma, 1991 Camerun, în Yaoundé, Mihai Litinschi, 1996
Bordel, Ştefan Berciu, 1996 Cazul Benjamin Soroca, Marius Oniceanu,
Borne pentru drumul din vis, George Mirea, 1994
1990 Câmpul cu torţe, Marcela Vălu Anghel, 1993
Braţele caracatiţei, Constantin Uscătescu, 1995 (Când Akaki Akakievici devine Lenin, Ruleta
Brevetul alb, C. Turturică, 1990 rusească), Stelian Tănase, 1999
*Bucăţi alese, Dan Petrescu, 1990 Când D’Artagnan a fost să fie fată, Mircea
Bucuria clipei, Nicolae Necula, 1998 Şerbănescu, 1990
Bucuria unei drame, Mircea Novac, 1997 Când moare o pasăre albă, Aurel Stancu,
Bufniţa albă, Nicolae Ţic, 1992 1995
Buimatic prin lume, Dima Bicleanu, 1999 Când se sfârşeşte jocul, Tudor Negoiţă, 1991
Bumgardes al II-lea, Jehan Calvus, 1999 Când stelele mor, Simona Kiselevski, 1998
Bună dimineaţa, speranţă, Ion Olteanu, 1998 Când zeii conspiră, Tudor Negoiţă, 1991
Bună seara, Maria!, Mircea Vasiliu, 1993 Candoarea speranţei, Ion Mărgineanu, 1995
Bunicul şi lacrima din carburator, Petre Cantacuzina, Tudor Dumitru Savu, 1995
Sălcudeanu, 1994
Cântec de iubire, Pady, 1998
Bunicul, Thailanda şi ?, Petre Sălcudeanu,
Cântec mare de petrecut, Titu Rădoi, 1996
1997
Cântecul nemuririi, Pavel Coruţ, 1994
(Buştenii pârliţi), Florin Dima, 1995
Capcana din Bulevardul Primăverii, Ion
Ochinciuc, 1994
C
Capcana ucigaşă, Mircea Ionescu, 1993
(Ca o lespede, pădurea), Dina Hrenciuc, 1999
Capcană pentru dublură, Ştefan Berciu, Casa lui David, Dumitru Nicodim, 1996
1998 (Casa scărilor), Marius Tupan, 1993
Capcană pentru spion, Petrişor Ciorobea, W. Casa şi memoria lui Avram Procator, Ioan
Liwil, 1990 Viorel Boldureanu, 1999
*Capcane pentru ochii deschişi, Ioan Vişan, Casa, Violeta Modorcea, 1998
2000 *Casabarassa, Petrişor Ciorobea, 1997
Capcane şi visuri, Anghel Dumbrăveanu, Casca de oţel, Gheorghe Secheşan, 1995
1992 Castelul, Ion Floricel, 1997
(Capitolul I), Valentin Lavric, 1995 Castelul cu ferestre galbene, Gheorghe Filip,
Capul de pod, Mihai Arsene, 1991 1995
Caracatiţa, George-Valentin Ioniţă, 1997 Castelul de nisip, Marcela Mihaela Măndoiu,
Care Daniel?, Alexandru Ciorănescu, 1995 1996
Care lume e adevărată, asta sau cealaltă?, Castelul de papură, Constantin Vremuleţ,
Bogdan V. Delavrancea, 1998 1991
Careul de aşi, Alexandru Ternovits, 1993 Castelul englezesc, Maria Marian, 2000
Carnetul din port-hart, Ileana Vulpescu, Castelul Libertăţii, Silvia Obreja-
1996 Cernichevici, 1999
Carol nu s-a întors, Ego Solon, 1999 *Cât drum până la Tipperary!, George Florin
*Cartea fabuloasă, Gellu Dorian, 1998 Cozma, 1995
Cartea întâlnirilor, Mircea Petean, Andreas Cât timp mă iubeşti, Alina Ciocârlie, 1998
Wellmann, 1999 Câteva feluri de dragoste, Paul Everac, 1993
Cartea morţii, Platon Pardău, 1999 Catherine – Paris, Martha Bibescu, 1996
Cartea morţilor, Alexandru Sever, 1997 Cavalerul după-amiezii, Ion Scorobete, 1998
Cartea morţilor, Nina Ceranu, 1998 Cavalerul resemnării, Vintilă Horia, 1991
Cartea muierilor, Paul Diaconescu, 1998 Cavalerul spaţial, Stelian Ţurlea, 1999
Cartea muntelui în derivă, Vladimir Munteanu, Cazul Murasame, Alexandru-Şerban
1994 Bucescu, 1996
Cartea păcatelor, Dumitru Ungureanu, 1996 Cazul Râmaru, Traian Tandin, 2000
Cartea secretelor, Ion V. Strătescu, 1996 Căderea agentului V-17, Andronie Sfetcu,
Cartea sorţilor, Niadi Cernica, 1999 1992
Cartierul Primăverii – cap sau pajură, Titus Căderea Bastiliei, Horia Gârbea, 1998
Popovici, 1998 Căderea spre zenit, Ilie Constantin, 1995
Cartograful puterii, Gabriel Chifu, 2000 *Căile singurătăţii, Eugen Zehan, 1992
(Caruso – fragmente), George Bălăiţă, 1999 Căile tainice, Lazăr Magheţi, 1999
Casa cu migdali, Nicu Teodorescu, 1993 Călător pe drum de aştri, Pavel Coruţ, 1994
Casa cu ochii scoşi, Romulus Zaharia, 1993 Călătoria Luceafărului, George Cuşnarencu,
Casa cu storuri galbene, Mariana Codruţ, 1997
1997 Călătoria unui fiu risipitor, Nicolae
Casa cu umbre, Virgiliu Vasile Mihăilescu, Steinhardt, 1995
2000 Călătorie fantastică în vreme de eclipsă,
Casa de pânză, Paul Eugen Banciu, 1995 Stelian Ţurlea, 2000
Casa dintre arbori, Gellu Păltineanu, 1992 Cămaşa de forţă, Leonard Oprea, 1992
*Casa iluziilor, Ştefan M. Găbrian, 1991 Cămaşa morţii, Ilie Sălceanu, 1999
Casa îngerilor, Alexandru Moraru, 1997 Căminul, Octavian Mihăescu, 1999
Căpitanul Apostolescu şi inamicul public nr. Chemarea destinului, Ion Şerban Drincea,
1, Horia Tecuceanu, 1990 1997
Căpitanul Apostolescu şi mobilul, Horia Chemarea muntelui, Valer Gligan, 1993
Tecuceanu, 1991 Chemarea ţărmului la Aquileia, Ion Topolog,
Căpitanul Apostolescu şi spionii, Horia 1993
Tecuceanu, 1991 Chemarea văzduhului, Dan Bălănescu, 1995
Căpitanul Rex, George Şovu, 1991 Chipul din oglindă, Al. Florin Ţene, 1997
Căruţa cu scânduri, Marcel Petrişor, 1990 Cimitirul nevolnicilor, Nina Ceranu, 1994
Ce mult te iubesc, Firiţă Carp, 1992 Cine a tras în Pompiliu Oancea?, Grigore
*Ce rămâne, Cornel Cotuţiu, 1991 Toloacă, 1991
Cea mai credibilă moarte, Vasile Popa Cine eşti tu, Alex?, Cristina Dulce, 1994
Homiceanu, 1995 Cine rămâne treaz, Ion Jurca Rovina, 1994
Cea mai perfectă dintre lumi, Adrian Cine? Ce? (foileton), Mircea Vulcănescu,
Crânganu, 1998 1990
Cealaltă copilărie, Marina Georgescu, 1995 Cioburi de cerc, Aurel Ardeleanu, 1991
*Cealaltă parte a nopţii, Ovidiu Pecican, 1995 Cioburi de istorie..., Florentza Georgetta
*Ceara şi evlavia naţiunii, Vasile Dragomir, Marincu, 1997
1997 Ciocârlia cu aripile frânte, Bogdan V.
*Cearta sufletului cu trupul, Pavel Chihaia, Delavrancea, 1998
1991 *Ciocoii noi cu bodyguard, Dinu Săraru,
(Ceasul solar), Ion Dunca, 1996 1997
Cei buni mor cei dintâi, Ion Arieşanu, 1998 *Ciuma neagră, George David, 1994
*Cei ce-şi închipuie că trăiesc, Nicolae *Civilizaţii nepământene şi pământeni
Crişan, 1996 necivilizaţi, Horia Şt. Simion, 1999
Cei şapte regi ai oraşului Bucureşti, Daniel Clanul de Niro, Coleta de Sabata, 1997
Bănulescu, 1998 Clanul păianjenilor, Florentina Şerbănescu,
Cel ce ne scapă, Alexandru Târziu, 1992 1998
Cel mai aproape de fericire, Firiţă Carp, Cleopatra, Cezar şi Antonius, Mioara Ciurezu-
1997
Bâlcaciu, Vergiliu Ciurezu-Bâlcaciu, 1996
Celălalt, Octavian Tudor, 1991
Cloaca, Dan Bogdan, 1992
Cele şapte vieţi ale Moirei, Luiza Roman,
Clovnul din lemn de gutui, Radu Jörgensen,
2000
1998
*Cenuşa din zori, Alexandru Moraru, 1999
Clubul cocoşaţilor, Olimpian Ungherea,
*Cercul de frig, Gheorghe Filip, 1999
2000
Cercul de oglindă, Corina Victoria Sein,
Clubul pensionarilor, Dumitru Trancă, 1992
1990
Cercul dragostei, Victor Scherer, 1999 Clubul Senatorilor, Silvia Obreja-
(Cercuri portocalii, Marele infarct), Dina Cernichevici, 1993
Hrenciuc, 1996 Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita,
Cerşetori în loden, Culiţă Ion Uşurelu, 1999 Adrian Oţoiu, 1996
Cerul şi pământul de acasă, Ioan Popa, 2000 Cochilia, Gheorghe Schwartz, 1992
Cetatea iubirii, Emilia Dabu, 2000 Cogito, Ionel Săndulescu, 1990
Cetăţile mele, Alexandru Petrescu, 1990 Colierul şamanului, Alexandru Doboş, 1995
Champs-Elysées, Emil Mladin, 1998 Colina sau Povestea unei iubiri în
corespondenţa ei, Ion Topolog, 1997
Coloana fără sfârşit, Marius Oniceanu, 1990 Copiii teribili nu învaţă istoria, Bogdan
Colonelul de la ghiol, Marian Barbu, 1996 Teodorescu, 1991
*Colonelul nu pune întrebări, Titus Suciu, (Corabia Argonauţilor; Ora oglinzilor), Ion
1996 Negoiţescu, 1997
Comisarul moare ultimul, Dan Mihăescu, Corabia destinului, Petre Petria, 1999
1992 Corabia nevăzută, Alexandru Calais, 1990
(Co-misionarii), Nicola Motoc, 1992 (Corăbii şi regine), Laurian Câmpeanu, 1998
Comisionarul, Andrei Oişteanu, 1995 Coridă la Boston, Mircea Zlotea, 1993
Comoara geţilor, Haralambie Bică Ionescu, Coridorul puterii, Ion Lăncrănjan, 1994
1991 Coroana heraldică, Tudor Baciu Codreanu,
Comoara lui Tudor, Titu Dinuţ, 1999 1999
Competiţia, Mircea Şerbănescu, 1998 Corpuri de iluminat, Stelian Tănase, 1990
Complotul sau Leonard Bâlbâie contra Cortegiul magilor, Adrian Popescu, 1996
banditului Cocoş, Eugen Uricaru, 1990
Coşciugul agentului K-05, Haralamb Zincă,
Compoziţie la patru mâini, Daniela
1991
Ştefănescu, 1991
Coşmar, Rodica Ojog-Braşoveanu, 1992
Concert la două piane, Iosif Vianu, 1991
Coşmaruri de duzină, Dan Stoica, 1999
Condamnat la Cotroceni, Nicolae Cristache,
Craiul Munţilor, Vasile Copilu-Cheatră,
1996
Condamnat la fericire, Mircea Matei Popa, 1998
1996 Craun, Rodica Draghincescu, 1999
Condamnat să învingă, Mihai Rădulescu, 1995 Crăciun ’89, Ioan Tecşa, 1998
Condamnaţi fără lege, Dumitru Dem Ionaşcu, Credinţă, speranţă, iubire, Alice Adamescu,
1994 1999
Condamnaţi la disperare, Gheorghe Dachin, Crima de la km. 99, Corneliu Barborică,
1994 1999
Condotierul, Mircea Pădureleanu, 1998 Crimă la Istanbul, Ion Argeşanu, 1996
Condotierul, Platon Pardău, 1994 Crimă pentru pământ, Dinu Săraru, 1994
(Confesiunea, Portret în sepia, Beatrice), Crimă prin mica publicitate, Rodica Ojog-
Radu Mareş, 1992 Braşoveanu, 1991
*Confidenţe, Radu Ciobanu, 1994 Crimă şi iubire, Vasile Gavrilescu, 1996
Confluenţe, Ion Mihai, 1994 Crimă teleghidată (foileton), Haralamb
(Confuzia), Nicolae Boghian, 1990 Zincă, 1992
Cont secret, Francisc Munteanu, 1993 Crime ascunse, Nelu Tironeac, 1991
Contemporanii diavolului, Liana Ghilia, Crime la sat, Sava Ionescu, 1997
1990 Criminal de elită, Nicolae Rotaru, 1995
Contesa sângeroasă, Andrei Codrescu, 1997 Criminalul era… (foileton), 1992
(Contradicţia), Grigore Cojan, 1996 Crinul, cofetărie pentru doamne, Nina
Copacul din zori, Alexandra Titu, 1999 Ceranu, 1997
*Copii şi părinţi, Virgil Duda, 2000
Croaziera, Dan Floriţa-Seracin, 1995
*Copiii Virtualului, Damian Necula, 2000
Cronica regatului blestemat, Dumitru
*Copiii nenorocului, Ion Boloş, 1995
Vacariu, 1996
Copiii răbdării, Gabriela Melinescu, 1998
Cronica unei idile anulate, Radu Călin Bot,
Copiii speranţei, Pavel Coruţ, 1996
1995
Cronică din vremea tătarilor, George Ursa, Dans la „Colorado”, Florian Grecea, 1991
1996 Dans pentru viitor, Alecu Vaida Poenaru,
*Cronică fanariotă, Radu Maria-Constantin, 1998
1992 Darul de Crăciun, Gheorghe Secheşan, 1995
*Cronică naivă, Dan Perşa, 1998 Darul nebunilor, Ion V. Strătescu, 1996
Crucea de piatră, Ştefan Gheorghiu, 1997 Dă-mi măcar o zi de iubire, Simion Ţunea,
Crucea perpetuă, Viorel Dianu, 1995 1994
Cu masca pe figură, Mircea Brenciu, 1999 *De ce cântă păsările, Iulian Neacşu, 1997
(Cu ochii întredeschişi), Nicolae Neagu, De ce dracu’ plângi?, Victoria Dragu, 1994
2000 De la regina muncii la regina moartă, Vasile
Băran, 1994
Cu puţin timp înaintea coborârii
(De unde începe dezastrul), Marius Robescu,
extratereştrilor printre noi, Dan Lucian
1992
Teodorovici, 1999
De veghe la moartea mea, Alecu Ivan Ghilia,
(Cui aparţine ziua de ieri?), Clelia Ifrim,
1998
1991
Dealul, Mircea Mihai, 1990
Cui îi vine rândul, Ion V. Strătescu, 1997
Decebal sau Dacia eternă, Gheorghe-Gavrilă
Cuibul cu bibelouri, Ion Constantinescu-
Copil, 1996
Mărăcineanu, 1996
Decembrie, ora 10, Daniel Vighi, 1997
Cuibul de rândunică, Romulus Cojocaru,
Declaraţie de dragoste, George Şovu, 1991
1998
Dedublarea, Victor Loghin, 1996
Culegătorii de scoici, Rada Stoian, 1993
Delia, Anda Hristu, 1996
*Culoarea roz a domnişoarelor, Vasile Petre
Demascarea, Ştef Madana, 1993
Fati, 1995
Demiurg, Ion Micuţ, 1998
Cum mor ţăranii, Ion Lăncrănjan, 1991
Demonul discret, Paul Eugen Banciu, 1996
Cum să respiri sub apă, George-Radu
Departe de plăcerile oraşului, Ioan T. Ştefan,
Serafim, 1996
1995
(Cum să trăieşti? mă întreb), Nicolae Neagu,
Departe de Roma, A. Calafeteanu, 2000
1995
Departe, între ieri şi mâine, Valeriu Sârbu,
Cumpăna semnelor, Afilică Ganci, 1995
1990
Cupa de cucută, Gheorghe Săsărman, 1994
Depoziţia, Vladimir Munteanu, 1991
Cureaua cu ţinte, Petre Crăciun, 1995
Deriva, Lucian-Claudiu Amoran, 1997
Cuşca elastică, Ioan Vişan, 1997
Desculţi în paradis, Lyana Galiş, 1997
Cutia cu nasturi, Rodica Ojog-Braşoveanu,
Desdemona, Teodor Tanco, 2000
1994
Desfrâu, Ion Corlan, 1994
Cutia cu vechituri, Ecaterina Botoncea, 1999
Despărţire ratată, Dina Hrenciuc, 1998
Cutia de ghete, Titus Popovici, 1990
(Despărţirea de bâlci), Andrei Grigor, 1993
Cuţitul verde, Alexandru Ciorănescu, 1993
(Despre arta burlanieră, Despre arta burlanie-
Cuvântul nisiparniţă, Dumitru Ţepeneag,
rului), Florin Bănescu, 1990
1994
Despre farmecul levantin, Constantin Stoiciu,
*Cybernetic conspiracy: mind over matter,
1995
Constantin Virgil Negoiţă, 1994
Despre societatea vitelor eroine, Ion Boloş,
1996
D (Despre tauri şi despre „animalul” din om),
Dacă aş mai trăi o dată, Chaim Avron, 1996 Constantin Zărnescu, 1998
Destin de împrumut, Valeriu Sârbu, 1995 Dincolo de Groenlanda (Dincolo), Eugen

Destin şi putere, Vasile Folea, 1999 Şerbănescu, 1992
Destin, Camelia Călăuză, 1997 Dincolo de lacrimi, Viorel Şerban, 1992
Destin, Ego Solon, 2000 Dincolo de Lisabona, Anatolie Paniş, 1992
Destine conjugate, Toma G. Rocneanu, 1993 Dincolo de singurătate, Hortensia
Destine, Mihai Giugariu, 1990 Teodorescu, 1991
Destine, Nicolae Camalesa, 1991 (Dincolo de taină), Alexandru Calais, 1993
Destinul Anielei, Liana Enache, 1993 Dincolo de zare, Baruţu T. Arghezi, 1997
Deşertul albastru, Sabin Bălaşa, 1996 Dinspre noapte înspre zi sau Singur printre
(Deşertul, pentru totdeauna), Octavian Paler, eroi, Costel Petcu, 1991
1997 Directorul de imagine, Gheorghe Filip, 1999
(Deşteptul), Radu Cazan, 1992 Diribiştii, Dan Gâju, 2000
Detectiv particular, Ioan Iancu, 1991 Discheta de demaraj, Nicolae Iliescu, 1995
Detectivi de Bucureşti, Tudor Vasiliu, 1995 Disciplina dezordinii, Titus Popovici, 1998
Detectivii de duminică, Corneliu Radu *Discurs asupra realului, Ioan Groşan, 1990
Cadelcu, 1991 Dislocaţii, Paul Miclău, 1994
Dezastrul, A. Calafeteanu, 1998 Dispariţia oraşului Iaşi, Cătălin Mihuleac,
Diamantul de gheaţă, Claudiu Iordache, 1998
1997 Dispăruţii, Maria Lucia Haţegan, 2000
Dictando dictanda, Anton-Sebastian Floraţiu, Distanţa dintre un bărbat îmbrăcat şi o
1995 femeie aşa cum e, Rodica Draghincescu,
Dignidad, Nicolae Motoc, 1997 1996
*Digul spart, Florin Şlapac, 1990 Diverse cereri în căsătorie, Ovidiu Genaru,
Dimineaţa unui miracol, Bujor Nedelcovici, 1994
1993 *Doar Dunării să-i spui, Costache Tudor,
Dimineţile Evei, Lică Rugină, 1993 1999
Din adâncul irespirabilului, Ioan Dumitru Doar o seară?, Vasile Pop, 2000
Denciu, 1998 Doar pentru o zi!, Carla Mai, 1997
Din calidor, Paul Goma, 1990 (Doar umbra), Emil Albişor, 2000
Din cimitir la „Majestic”, Geo Iancu- Dobitocul de ţânţar, Cornel George Popa,
Călinescu, 1991 1996
Din nou Cain, Elena Călugăru Baciu, 1999 (Documente din Ba), Aurora Dumitrescu,
Din nou despre dragoste, Eugen Curta, 1991 1997
(semnat Eugen Curta-Voina) Docurile nimănui sau „Jirair”, Dragoş
Din viaţa unei femei, M. M. Binder-Scholten, Moldovan, 2000
2000 Dodecaedru, George Cuşnarencu, Nicolae
Dincolo (Dincolo de Groenlanda), Eugen Iliescu, 1991
Şerbănescu, 1992 *Doi lei planeta, Dimitrie Stelaru, 1996
Dincolo de adevăr, Elena Gronov-Marinescu, Doliana, Alexandru Iorga, 1992
1993 Dom’ Petrică şi celelalte, Ion Lică Vulpeşti,
Dincolo de adevăr, Paul-Ladislau Béldi, 1991
1998 Domiciliu obligatoriu, Gheorghe Bacalbaşa,
Dincolo de Dunăre, Ion di la Vidin, 1997 1995
Dincolo de frontiere, Pavel Coruţ, 1993 Domino, Felix Anton Rizea, 1994
Domnişoara, Anatolie Paniş, 1990
Domnul clipei, Dan Stanca, 2000 Duhul pământului, Corneliu Buzinschi, 1998
Domnul de rouă, Mihai Fotache, 1999 Dulcea cântare a paradisului, Elena Radu,
Domnul Marius şi doamna cea mică, Paul 1996
Tumanian, 1995 (Dulcea povară), Alexandru Deal, 1990
Don Juan şi ceilalţi, Lucia Verona, 1997 *Dulceaţa pelinului, Dumitru Vasile Delceanu,
Don Quijote de la Vrancea (foileton), Mircea 1999
Axente Boldeanu, 2000 Dulcele septembrie, Paul Andrei, 1998
(Don Quijote pleacă în Tahiti), Corneliu Duminicile unei veri, Alexandru D. Lungu,
Fotea, 1991 1991
Dosarul cu bârfe, Gabriel Pleşea, 2000 Dumnezeu binecuvântează America, Petre
*Dosarul cu pete, Bujor Buda, 1999 Barbu, 1995
Două iubiri, Cristinia Mesea Ulmeanu, 1994 Dumnezeu în bucătărie, Dumitru Radu
Dracula, Vasile Băran, 1997 Popescu, 1994
Dragoste ciudată, Anda Hristu, 1994 Dumnezeu s-a născut în exil, Vintilă Horia,
Dragoste şi moarte sau Mirese şi îngeri, 1990
George Şovu,1994 *După miracol, Augustin Pop, 1999
Dragoste şi război, Petru Boroianu, 1997
Dragoste şi ură, Mircea Vasiliu, 1997 E
Dragostea – un ursuleţ de pluş albastru, Ion
Machidon, 1996 Ecce Homo, Gheorghe Schwartz, 1993
Dragostea lui Tristan şi a Izoldei, Vasile *Echinocţiul de iarnă, Titus Popovici, 1991
Gionea, 1990 *Eclipsa Generalului, Tudor Dumitru Savu,
Dragostea moare în fiecare zi, Neculai I. 2000
Staicu Buciumeni, 1999 Ediţie specială (Noaptea bastarzilor), Vartan
Drum bifurcat, Vasile Gurău, 2000 Arachelian, 1990
(Drum cu întoarcere), Constantin Geagescu, Educaţie târzie, Mihai Zamfir, 1998
1994 (Efectul Cimarosa-Mozart), Ion Olteanu,
Drum în timp, D. M. Petrescu, 1993 1996
Drumul carului, Lucian-Ştefan Mureşanu, Efemeriada, Radu Paraschivescu, 2000
1999 *Ela, Paul Goma, 1997
Drumul crucii, Aurel State, 1993 Elefantul în bostănărie, Dan N. Doboş, 1999
Drumul de pe urmă, Ovidiu Bârlea, 1999 Emancipare şi miraj, Marin Nistor, 2000
Drumul Olandei, Alex Mihai Stoenescu, Emigrant în străinătate, Corina Cristea,
1991 1998,
Drumul regăsit, Nelu Tironeac, 1990 Emigrantă în America, Şerban Dinger, 1994
Drumul spre casă, Virgil Bostănaru, 1995 Enigma din casa vulturilor, Mihail
Drumul spre Damasc, Corneliu Leu, 1995 Modoeanu, 1991
(Drumul spre sine), Mihai Marinescu, 1996 Enigma insulei sau Călătorie peste şapte
Drumul vulpii, Elena Radu, 2000 milenii, Radu Stan Carpianu, 1990
Drumuri spre fericire, Lydia Fadei, 1999 Enigma lui Quetzalcóatl, Doru Antonesi,
Dubla existenţă a lui Spiridon V. Vădastra, 1990
Mircea Eliade, 2000 Enigma tăbliţelor de lut, Corneliu Sturzu,
*Dublul, Ara Şeptilici, 1997 1995
Duhovnicul Satanei, Aurel C. Stoica, 1991 (Epistolar imperial), Dan Negrescu, 1997
Epopeea lui Ghimeş, Matei Mircioane, 2000 F

Epopeea spaţială 2084, Ioan Groşan, 1991
Fabricius, Radu Vasile, 1999
Eroi şi ... victime, Vichente M. Comşulea,
(Factorul poştal Roulin, Prin oglindă), Florin
1997
Şlapac, 1992
Erou fără voie, Petru Cimpoeşu, 1994
Falimentul omului, Tudor Manta, 1991
Eroul nostru, Eduard Huidan, 1996
Familia Almanari, Stelian Alifanti, 1999
Esthera, Romulus Dianu, 1995
Fantezie de primăvară, Val J. Buzoianu,
Estrellita şi Regele Ţării de Foc, Jacob
1998
Popper, 1993 Fantoma de la cazino, Cicerion, 1997
Eşafodul din Bosfor, Dan Smântânescu, Fantomele galbene, Ileana Măgeanu, 1992
Mihai Epure, 1995 *Farsa, Carmen Firan, 1996
Eternitate de trei ani, Alexandrina Camelia Fascinaţie în negru, Maria Pop, 1995
Mancaş, 1993 Fata de pe Argeş, Emanuel Copăcianu, 1998
(Eu, Maria, ultima), Elena Siupiur, 1997 Fata din dealuri, Paul Ionescu, 1998
Eu şi maimuţa mea, Ovidiu Pecican, 1990 Fata pământului, Marin Nicolau-Golfin, 1994
(Eu şi Meta), Gabriela Negreanu, 1995 Favorizare de infractor, Mihai Ghivirigă, 1995
Eu, Luca şi chinezul, Felicia Mihali, 2000 (Fără lacrimi), Stelian Baboi, 1998
Eu, meseria de călău şi melancolica regină, Fără pereche, Florin Şlapac, 2000
Iolanda Malamen, 1999 *Fărădelege, Sabin Velican, 1998
(Eu, Şotică Mareşalul), Ion Proca, 1993 Fă-ţi patul şi dormi!, Stelian Ţurlea, 1997
(Europa dus-întors), Alexandru Ecovoiu, Fă-ţi timp şi pentru mine!, Alecu Vaida
2000 Poenaru, 1991
Evadare din paradis, Laurenţiu Cerneţ, 1993 Felicia, Simion Ţunea, 1998
Evadare în Oniria sau O călătorie de 24 de Femeia ascunsă, Liviu Ioan Stoiciu, 1997
ore prinăuntrul craniului meu, Bogdan V.
*Femeia cu oglindă, Petru Dumitriu, 1993
Delavrancea, 1993
Femeia de dincolo, Daniel Bogza, 1997
Evadare spre nicăieri, Corina Victoria
Femeia din vis, Aurel Ciulei, 1997
Sein,1999
Femeia în roşu, Adriana Babeţi, Mircea
Evadatul fără umbră, Ion Soare, 1993
Nedelciu, Mircea Mihăieş, 1990
Evanghelia după Satan, Nicolae Ţic, 1993
Femeia în verde, Emil Şain, 1994
Evenţia Mihăescu, Virgil Tănase, 1994
Femeia precum un şarpe, Romulus Cojocaru,
Ex, Alexandru Papilian, 1993
1992
Excelenţa Sa, Simion Pop, 1997
(Fenomenologia iubirii), Stelian Baboi, 1997
(Excomunicaţii), Geluca Chiperi, 1998
Fereastra sufletului, Veronica Tamaş, 1999
*Exerciţii la trianglu, Mihai Arsene, 1998
Ferestrele zidite, Alexandru Vona, 1993
Exerciţiu de suferinţă, Valeria Căliman, 1996
(Fericirea obosită), Ion Dumitru Teodorescu,
Exilat în Urechiaţii Mari, Al. Andrei, 1990
1990
*Exorcisme cu Matei, Alexandra Voicu,
Fericirea unui tată, Tudor Rădan, 1998
1995
Fetele de bani gata, Grid Modorcea, 1994
Expediţia Cap Univers, Pavel Coruţ, 1996
Extemporal la dirigenţie, George Şovu, 1998 Fetele lui Solomon, Maria Marian, 1999
Extremul Occident, Petru Dumitriu, 1996 Feţele, Cristian-Tiberiu Popescu, 1997
Exuvii, Simona Popescu, 1997 Fiesta non stop, Alexandru Dan Popescu,
1991
Fiii Dunării, Ion Ruse, 1990
Filiera elenă, Nicolae Toncescu, 1997 Fumul depărtărilor, Dan Claudiu Tănăsescu,
Filiera, Mircea Marian, 1995 1998
Filozoful din Arind, Mihai Antonescu, 1994 Funeraliile Regelui Gheorghe, Tudor
Final de partidă, Tudor Negoiţă, 1993 Gherman, 1995
Firul Ariadnei, I. Igiroşianu, 1994
Fiul Geto-Daciei, Pavel Coruţ, 1995 G
Fiul Mariei, Dumitru Sandu, 1998
Gabori şi hoţi, Tudor Severin, 1993
Flămândul, Ionel Bandrabur, 1996
Galaxia Eros, Emil Manu, 1997
Floare de dovleac, Tabita Chiriac-Merlea,
Galaxia termitelor, Constantin Cubleşan, 1993
1998
Galeria Sfântului Ioachim, George Maria
Floarea de argint, Pavel Coruţ, 1993
Banu, 1996
Florile nu mor niciodată, Mia Pădurean, 1996
Gambit, Lucian Strochi, 1990
Fluturele negru, Rodica Braga, 1994
Gândeşte-te la altceva…, Alecsandru
Foamea şi setea, Victor Corcheş, 1995
Văduva, 1993
Formula magică, Georgeta Crăciun, 1993
Gânditorul, Monica-Minodora Păcurariu, 1999
Fortăreaţa, Zvezdomir Marinov, 1996
Gânduri, Octavian Pop, 1996
Fotografii mişcate, Eduard Huidan, 1991
(Gangland), Florin Pîtea, 1999
(Fragment de roman), Laurenţiu Cerneţ,
(Gara pierdută), Elena Nestor, 1991
1998
Gardă inversă, Paul Goma, 1997
(Fragment de roman), Dan Goanţă, 1991
*Găini şi şobolani, Haralambie Grămescu,
(Fragment de roman), Lidia Vianu, 1992
1999
(Fragment de roman), Matei Vişniec, 1999
Gemenii n-au nevoie de cuvinte, Mircea
*Fragmente frivole de eternitate, Constantin
Şerbănescu, 1999
Stoiciu, 2000
Generaţia mea, Augustin Nacu, 1999
Frânturi de petală, Laura Alionte, 2000
Generaţia pierdută, Nicolae Matei, 1999
*Fratele cel necunoscut, Raisa Boiangiu,
2000 Geniul şi închipuirea, Jean Băileşteanu,
Fratele negru – fratele roşu, Ion Ţugui, 1998 1997
Fraţii Zimbrului, Ioan Roman, 1998 *Gerda, Constantin Stan, 1997
*Frecţie la imaginea de lemn a preşedintelui, (Gheara morţii), Ion Coca, 2000
Cristian Timofte, 1998 Gheara pisicii, Aurelia Radulup-Vartic, 1992
*Fric, Ştefan Agopian, 1990 Gheaţă la mal, Alexandru Ciocâlteu, 1991
Frigul polar, Vasile Gionea, 1998 Gherla, Paul Goma, 1990
Frontul alb, Mira Preda, 2000 Ghici cine trage în tine?, Max Torpedo, 1992
Frontul Salvării Naţionale, Cristian Timofte, Ghirlande cu pelin, Titus Popescu, 1995
1997 (Gilda), Emil Raţiu, 1999
Frumoasa fără corp, Gheorghe Crăciun, 1993 Glăsuirea neînfricaţilor, Florin Bârneţiu, 2000
Frumoasa Maria, Dumitru Miu, 1996 Goana după vânt, Nicolae Ioana, 1999
Frumoasa tusculană, Coleta de Sabata, 1998 Golful ucigaşilor, Romulus Bărbulescu, 1993
Frumosul Paraniv, Dorin Baciu, 1997 Golgota, dragostea mea, Constantin
Fuga încotro, Maria Marino, 1998 Uscătescu,1995
Fugarii, Tudor Alexander, 1994 Grădina internatului de fete, Florentina
Fulgerul albastru, Pavel Coruţ, 1993 Florescu, 1995
Fumul albastru, Marta Bărbulescu, 1990 Grădina pustie, Vasile Gionea, 1998
Greşeala inspectorului Henţiu, Florentina I se spunea „Stareţul”, Corneliu Beda, 1991

Şerbănescu, 1992 Iadul meschin, Maria-Luiza Cristescu, 1996
Grijania, Liviu Ioan Stoiciu, 1999 Iadul verde, Mircea Vasiliu, 1998
(Grinda), Anatolie Paniş, 1991 Iana, Mircea Mihai, 1992
Groaza vine de pretutindeni, Vintilă Corbul, Iancul Sasul şi fiul său Bogdan, Gheorghe
Eugen Burada, 1993 Gane, 1997
Gulliver în Ţara Minciunilor, Ion Eremia, Ianus, Eugen Barbu, 1993
1992 Iarba morţii, Victoria Murărescu, 1995
*Gumă de mestecat, Emilian Blaj, 1997 Iarba vântului, Dinu Săraru, 1993
Gunoaiele tranziţiei, Gheorghe Alexoaie, 2000 Iarba zăpezilor, Ion Olteanu, 1996
Gustul durerii şi al bucuriei, Anton Gagiu, Iarna, pentru cine mor vulpile, Vasile Popa
2000 Homiceanu, 1992
Guvernarea lui Salvache, George Rizescu, Identităţi provizorii, Sabin Opreanu, 1992
1998 Igrasia, George Silviu, 2000
*Guvernământul general al genezei: prea Iisus din Nazaret, Emanuel Copăcianu, 1990
îndelung tratat de panică şi patetism Ilca, Nicolae Goja, 1993
exorcizat benign sub formă de roman, *Ilustrul Oreste, Constantin Arcu, 2000
Cristian George Brebenel, 1999 Iluzia unei mari iubiri, Aron Vald, 1992
Iluzii, Ilie Zaharia, 1994
H *Imperiul nălucilor, Horia Nicolescu, 1990
Imperiul, Ion Bucheru, Ştefan Iureş, 1999
Haiduca şi iubiţii săi, Domnica Gârneaţă, 1996 Imposibila despărţire, Victor Scherer, 1992
Haimanaua, Emil Mladin, 1993 Imposibila reîntoarcere, Gabriel Pleşea, 1996
Hana, Platon Pardău, 2000 Imposibilă, pânda, Vasile Popa Homiceanu,
Handicapul conştiinţei, Ligia Seman, 1999 1993
Haos sau Despre imprescriptibila vinovăţie a Impostorul, Mihai Ghivirigă, 2000
obiectelor, Lucian P. Petrescu, 1998 Impozit pe dragoste, Melania Cuc, 1999
*Hârjoana, P. Andrei, 1994 Impozit pe viaţă, Mircea Constantinescu,
Hăituiţi în Mările Sudului, Mircea Novac, 1998
1996 Incognito, Petru Dumitriu, 1993
Hesperus, Ioan Petru Culianu, 1992 Indezirabil, Matei Castiov, 2000
Hidra, Corin Braga, 1996 Indian Summer, Nicholas Catanoy, 1999
Himera, Silvia Cinca, 1995 Indiile greşite, Niadi Cernica, 1995
Histria şi…Cezar, Mircea Ştefan Pălăşescu, Infernul albastru, Vasile Popa Homiceanu,
Maria Mirela Pălăşescu, 1996 1999
Hollywood – infernul viselor, Vintilă Corbul, Infernul?, Bogdan V. Delavrancea, 1993
1995 Inimi rănite, Veronica Tamaş, 1995
*Hotarul de nisip, Pavel Chihaia, 1994 Inocenţii şi blidul Satanei, Ion Ţugui, 1994
Hotarul singurătăţii, Vasile Mizdrea, 2000 Inocenţii, Dragomir Ciobanu, 1999
Hotel Anghila, Gheorghe Păun (semnat Inseparabili, Florin Logreşteanu, 1995
George Peacock), 1994 Insomniacii, Alexandru Sever, 2000
Hotel Europa, Dumitru Ţepeneag, 1996 Insula de vară, Daniel Vighi, 1999
(Hotnogul), Liviu Lungu, 1999 (Insula Disperării), Mircea Zlotea, 1996
Insula guvernatorilor, Gabriela Marin-
I Thornton, 1998
Insula viscolului, Al. Florin Ţene, 2000 Iubita fratelui Rafael, Alexa Gavril Bâle,
Interpolul transmite: arestaţi-l!, Haralamb 1992
Zincă, 1993 Iuliana (Soţiile domnului Ionescu), Florica
Interviul, Elena Gronov-Marinescu, 1998 Barbul, 1998
Intrarea oprită, Daniela Ştefănescu,1995 Izgonirea Smetiei, Tudor Manta, 1991
Inventarul iernilor, Petru Maier Bianu, 1998
Invers, Valentin Sgarcea, Dan Zepa Antonoaie, Î
1994
Îmblânzirea curcubeului, Mihai Prepeliţă,
(Ioan Vodă cel cumplit), Vlad Ioviţă, 1992
1997
Ioana, Constantin Uscătescu, 1995
Îmblânzitorul de lupi, Bujor Nedelcovici,
Ioana, Elena Lazăr, 2000
1991
Ioana, Georgian Neculai Grigoraş, 1999
Împărţirea la trei, Dumitru Matală, 1996
Ion Ion, Doina Ciurea, 1991
În absenţa unui personaj secundar, Eugen
(Iosif şi Maria), Aurel Podaru, 1999
Curta, 1993
(Irene), Silviu Constantinescu, 1992
În afara gloriei, Ion Marin Almăjan, 1994
Irina, Magdalena Crişan-Pereverza, 1996
În aşteptarea morţii, Paul Floricel Mocanu,
Ispita, Valeriu Anghel, 1999
Marian Nazat, 1994
Ispita, Zvezdomir Marinov, 1994
(În camera secretelor), Jacob Popper, 1999
Isprăvile lui Nicu Polonicul, Marius Valentin
În căutarea Alexandrei, Constantin Eretescu,
Vasilescu, 1995
1999
Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi
În căutarea fericirii, Gheorghe Marin, 1997
răcoare, Radu Aldulescu, 1997
În căutarea miresei pierdute, Cristian Robert
Isus Tămăduitorul, Viorel Ştirbu, 2000
Velescu, 1995
Iţic, tu n-ai dreptate, I. Avian, 1998
(În căutarea oraşului), Costache Anton, 1990
Iubeşte-ţi clipa, Ion Boloş, 1991
Iubire cu înlocuitori, Melania Bancea, 1997 În căutarea pietrei filosofale, Nicolae
Iubire de septembrie, Filoteea Barbu Stoian, Trănescu, 1999
1997 În cerc, Paul Goma, 1995
Iubire interzisă, Stelian Ţurlea, 1995 În cuibul albatroşilor, George Lesion, 1996
Iubire la sfârşit de lume, George Timcu, În gol, Lucian-Claudiu Amoran, 1999
1996 În largul sufletului, Gabriela Marin-Thornton,
Iubire şi speranţă, George Geafir, 1994 1997
Iubirea ca o mânză neagră, Nicolae Neagu, În lunga noapte, Costache Anton, 1990
1995 În pasaj, Viorel Marineasa, 1990
Iubirea mea, floare nomadă, Vasile Gavrilescu, În timpul fratelui, Niadi Cernica, 1998
2000 În vâltoare, Marin Nistor, 1997
Iubirea nu trece, Cleopatra Lorinţiu, 1992 Înainte de Purgatoriu şi după, Amos Chitta,
Iubiri ratate, George Achim, 1999 1993
Iubiri ucigaşe (Iubirile care ucid), Ion Înainte şi după Edith, Petru Popescu, 1993
Floricel, 1998 Înălţarea, Viorel Dianu, 1997
*Iubiri unice, Petru Dumitriu, 1999 Încântare, Sabin Velican, 1994
Iubirile care ucid (Iubiri ucigaşe), Ion Începutul şi sfârşitul, Lia Dumitrescu, 1993
Floricel, 1994 Încercare de utopie, Gheorghe Vlăduţescu,
Iubirile imposibile ale lui Petronius, Vintilă 2000
Corbul, 1993
Închisoarea de pe insula Artsinis, Ion Puiu Întoarceri pierdute, Regis Roman, 1994
Stoicescu, 1999 Între două iubiri, Gheorghe Udubae, 1998
Încotro curge liniştea?, Romulus Bărbulescu, Între două lumi, Gheorghe Filip, 1994
1991 Între două lumi, Mircea Vasiliu, 1991
Încotro Doamne, Mihai Fotache, 1992 Între două lumi, Vasilichia Beza, 1993
Încotro?, Ion Gheţie, 1999 Între Paşti şi Crăciun, Lia Alb, 1999
Îndrăgostit din interes de serviciu, Între timp, Paul Georgescu, 1990
Constantin Buligoanea, 1998 Între zidurile Brâncovenilor, Rodica-Tatiana
*Înfrigurare, Stelian Baboi, 1993 Bârloiu, 1991
Înger & killer, Ioana Bălan, 1993 Întrerupătorul, H. Salem, 1991
Îngeri pe carosabil, Daniela Zeca, 2000 Într-o singură noapte, Doina Ioneţ, 1993
Îngeri şi demoni (Îngerii blestemaţi), Mihai Într-un prezent al trecutului, Gheorghe Bozaru,
Fotache, 1995 1995
Îngeri şi monştri, Domnica Gârneaţă, 1994 *Întunericul speranţei, Ioan Romeo
Îngerii blestemaţi (Îngeri şi demoni), Mihai Roşiianu, 1998
Fotache, 1995 Învierea lui Lazăr, Nicolae Lupu, 1994
Îngerii de oţel, Nicolae Rotaru, 1999 Învinşii, Liviu Comşia, 1994
Îngerii roşii, George Ursa, 1995
Îngerul încălecat, Radu Aldulescu, 1994 J
(Îngerul şi demonstraţia), Stelian Tănase, 1990 Japiţa, Marin Sorescu, 1999
*Îngerul tatuat, Alex Mihai Stoenescu, 1994 Jazzonia, Ovidiu Bufnilă, 1992
Îngerul veneţian, Ion V. Strătescu, 2000 Jennifer, Mihai Iacob, 2000
(Îngheţată şi modiste), Miron Beteg, 1996 *Joc cu dame şi valeţi, Traian Dobrinescu,
Înmulţirea greierilor, Isidor Chicet, 1997
1991
Însingurare, Gheorghe Ivănoiu, 1995
Joc de umbre, Traian Făgărăşanu, 1998
Însinguratul, Eugène Ionesco, 1990
(Jocul cu focul, Vara porumbeilor dresaţi,
Întâia carte a pierzaniei, Ion Drăguşanul,
Viaţa mea în slujba statului), Alexandru
1998
Vlad, 1991
*Întâia noapte a destinelor, Mircea
Jocul cu umbre, Corneliu Rădulescu, 2000
Şerbănescu, 1994
Jocul de-a Robinson, Laurenţiu Cerneţ, 1997
Întâlnire cu taifunul, Mircea Novac, 1998
(Întâlnire în tren), Alexandru Petrescu, 1993 Jocul destinului, Vasile Mizdrea, 1998
Întâmplare..., Liviu Lungu, 1999 Jocuri, Ruxandra Marinescu-Reuss, 1993
Întemeierea, Dan Starcu, 1991 Joia femeilor, Constantin Badersca, 1994
Întoarcerea, Dan-George Zavulovici, 1999 *Joile de peste an, Ioan Derşidan, 1993
Întoarcere în oraşul ploilor, Anca Mihaela Judecata de apoi, Virginia Muşat, 2000
Tănăsoiu, 2000 Judecata din urmă, Achim Mihu, 1995
Întoarcerea bărbaţilor, Alecu Ivan Ghilia, (Judecătoarea, Judecătoarea), Delia Drăgoi,
1991 1997
Întoarcere la castel, Vasile Pavel, 2000 (Judith), Ion Dumitru Teodorescu, 1998
Întoarcerea lui Adam, Gheorghe Urzică, Jumătate dragoste, Raluca Oancea, 1998
1999 Jurnal de afaceri, Nicolae Rizeanu, 2000
Întoarcerea lui Zamolxe, Pavel Coruţ, 1995 Jurnal din Casa Diavolului, Mihai Antonescu,
*Întoarcerea tatălui risipitor, Mihai Macuc, 1994
1999
Jurnalul secret al soldatului, Vasile Moldovan, La roata norocului, Mihai Opriş, Nicolae-
1997 Paul Mihail, 2000
Jurnalul surorilor Grimm, Denis Th. La Roma, totul e O. K., Ovidiu Hurduzeu,
Dinulescu, 1993 1993
Jurnalul unei adolescente, Thalia Muşat, 1991 La un colţ de cotitură, Camelian Propinaţiu,
*Jurnalul unei domnişoare anonime, Muşat 1999
Thalia, 1998 Labirint, Christian Tămaş, 1995
Jurnalul unei fete naive, Thalia Muşat, 1993 Labirintul fără ieşire, Nicolae Radu, 1996
Jurnalul unui nebun, Marinov Zvezdomir, Labirintul iubirii, Virgiliu Vasile Mihăilescu,
1996 1998
Justa, Paul Goma, 1995 Laboratorul, Nicolae Cristache, 1993
Justin, Anca Delia Comăneanu, 1990 Lacrimile nu sunt de vânzare, Nina
Justiţiar din alte lumi, Vicenţiu Donose, Stoenescu, 1996
1998 Lada de campanie, Aurel Mihale, 1997
Lampadarul verde, Florina Mamina, 1996
K Lângă tine, Eugenia László, 2000
(Lazaretul), Petre Sălcudeanu, 1990
K. G. B. atacă Bonnul, Paul Ştefănescu, 1992 Lăteşti (foileton), Paul Goma, 1997
K2B3, misiune secretă în România 1989, Leagănul, Marta Bărbulescu, 2000
Marin Nicolau-Golfin, 1993 *Legaţi-vă centurile de siguranţă, Vasile
Karla, Nicolae Calomfirescu, 2000 Rebreanu, 1994
Katia – demonul albastru, Martha Bibescu, Legătura de dragoste, Firiţă Carp, 1994
1991 Legendele nu se scufundă, Violeta Ionescu,
Knock-out în lumea interlopă, Iosif Vianu, 1990
1993 *Lia, Nicolae Rusu, 1997
*Lia Mora, Dumitru Ungureanu, 2000
L Libertate preventivă, Rodica Mihu,1998
La apus de soare, Gheorghe-Gavrilă Copil, Libertatea de a purta cătuşe, Dumitru
2000 Nicolcioiu, 2000
La capătul spaţiului, Aurel Cărăşel, 1997 Liceenii, George Şovu, 1991
La coada cometei, Ion Gheorghe Pricop, Liceenii în alertă, George Şovu, 1993
1997 Liceenii rock’n roll, George Şovu, 1992
La coadă la Mortadella, Dan Bogdan, 1993 Lidia, Mihai Ghiţescu, 1994
La drum, Gheorghe Radocea, 1992 Lila, Mircea Itu, 1998
La est de Firenze, Marilena Rotaru, 1995 Limba iscoadei, Nestor-Corneliu Colţea,
*La ferestrele Europei, Constantin Cubleşan, 1999
1999 Linia de plutire, Serafim Saka, 1993
La inima fermecată, Florin Şlapac, 1995 *Linişte şi toleranţă, Elena Dan, 2000
*La Moisson, Petru Dumitriu, 1990 Literatura, Sorin Comoroşan, 1998
La nord de Tahiti, Victor Coroianu, 1993 Liturghia satanică, Nicolae Lupu, 1996
La porţile destinului, Florica Stanciu, 1995 Locotenent Irina, Violeta Miron, 1994
La porţile sufletului, Virgil Bostănaru, 1994 Locul posibil, Dumitru Matală, 1991
(La răspântia Boianului), Viorica Chibac- Lorzii de la capătul deşertului, Ancuţa
Cuciureanu, 2000 Mărieş,1998
*Luiza Textoris, Corin Braga, 2000
Lumea fără oglindă, Grid Modorcea, 1990 *Maria, Nicolae Krasovski, 1992
*Lumea plană, Nicolae Motoc, 1990 Maria, prinţesă de Place Pigalle, Constantin
Lumina Geto-Daciei, Pavel Coruţ, 1993 Munteanu, 1995
(Lumini şi umbre), Traian Cantemir, 2000 Maria, probabil un înger, Emilian Blaj, 1999
Luntrea lui Caron, Lucian Blaga, 1990 Marii fericiţi, Paul Eugen Banciu, 2000
Lupii urcă în cer, Gabriela Melinescu, 1993 (Marile decepţii), Silviu Constantinescu,
Lupta pentru putere, Nicolae Mihu 1995
Dumbrăveanu, 1993 Marile serbări, Tudor Diaconu, 1999
Lupul şi catedrala, Ion D. Sîrbu, 1995 Marilena şi câteva voluptăţi, Mircea
Daneliuc, 1999
M Marş verde în Ramadan, Dumitru Mureşan,
1998
*Madona cu iepure, Nicolae Motoc, 1991
Martiriu parţial, Gabriel Gafiţa, 1991
Maestrul şi şoarecele, Alex Freiberg, 1995
Martorii lui Seninu, Sebastian Sârcă, 2000
Magadan, Mihail Solomon, 1993
Martorul eternităţii, Henriette Yvonne Stahl,
Magia puterii, Adrian Dumitrescu, 1994
1995
*Magicienii, Silviu Angelescu, 1991
Martorul, Stelian Ţurlea, 2000
*Mai devreme decât niciodată, Ion Lazu,
Marx librarul, Petre Sălcudeanu, 1997
1998
Mascarada, Mihai Ghivirigă, 1995
Mai sus de miazănoapte, Vintilă Horia, 1992
Matei şi Maria, Horia Ungureanu, 1999
Mai vreau o dată, Ion Crînguleanu, 1999
Mă cheamă păsările, Daniel Pişcu, 1999
Maica Ecaterina, Corneliu Blându, 2000
Mă numesc Alzheimer, Tania Lovinescu, 1996
Maimuţărelile unui scelerat (Cabotinul,
Mă numesc Eva, Ionel Bandrabur, 1996
Sceleratul), Gabriel Diradurian, 1995
Măcar un singur foc de armă, Smaranda
Maja Desnuda, Dana Gheorghiu, 1997
Jelescu, 1993
Mama nu e vinovată, Constantin Clisu, 1999
(Măi, fericiţilor!), Petre Sălcudeanu, 1992
Mâna albă, Gheorghe Schwartz, 2000
Mărturisirile unui neisprăvit, Mariana Şora,
Mâneca vântului, Iosif Naghiu, 1991
1999
Mantaua în flăcări, Ana Ioanid, 1997
Mătrăguna, Tudor Luchian-Tudora, 2000
Mântuirea, Sebastian Mocanu, 1992
Mătuşa mea, Anestina, Maria Tacu, 2000
*Maramureş, Dumitru Ţepeneag, 1999
Mătuşa Rada, Domnica Gârneaţă, 1999
Maratonul învinşilor, Gabriel Chifu, 1997
(Meandre), Carmen Blaga, 1990
Marea iubire (Mărturisirile lui Adrian
Memorii la morile de vânt, Gheorghe Bărbatu,
Doinaru), Simion Bărbulescu, 1997
1993
Marea serenităţii, Hristu Cândroveanu, 1996
Memorii, Marcel Petrişor, 1991
Marea sub ninsoare, Puiu Alger, 1996
Mercenarii de la Miazănoapte, Ioan Tecşa,
Marele bandit încearcă să-şi schimbe
numele, Gheorghe Marian, 1997 1997
Marele bluff, Nicolaus Popa, 1998 Mersul pe ape, Mariana Sipoş, 1996
Marele jaf, Tudor Negoiţă, 1997 Messia, Andrei Codrescu, 2000
Marele necunoscut, Ioan Neşu, 1995 Meşterii de clopote, Mihail Gălăţanu, 1999
(Mareşalul şi emisarii), Ion Aramă, 1995 *Meşterul Manole, Emil Raţiu, 1999
Mareşalul şi soldatul, Ion Aramă, 1992 Mica istorie, Felicia Mihali, 1999
Maria Magdalena, Emanuel Copăcianu, Mica prăvălie cu orori, Diana Turconi, 1997
1990 Micul Stalin, Ana Luduşan, 1999
Mieii tunşi zero rămân repetenţi, Teodoru Moartea m-a bătut pe umăr, Haralamb Zincă,
Parapiru, 1990 1993
*Miercurea cea înaltă, Andrei Pal, 1996 Moartea mirosea a Christian Dior, Haralamb
Miercurea regală, Doru Munteanu, 1990 Zincă, 1997
Miercuri, joi pe Strada Circulară, Anca Moartea şi rusoaica, Tudor Gherman, 1996
Delia Comăneanu, 1998 Moartea zeilor străini, Pavel Coruţ, 1999
Mierea din nevasta altuia, Vasile Băran, 1997 Mocăneştii, oamenii dracului, Cornel Brahaş,
Milionar la marginea imperiului, Constantin 1994
Dram, 1998 Mocirla, Marin Cioabă, 1994
Mira, Ştefan Baciu, 1998 Mocirla, Zvezdomir Marinov, 1994
Miraculosul curier bagajist, Valentin Mogoşoaia – istoria unei tragedii, Petre
Berbecaru, 1991 Rău, 1999
Mirajul umbrelor, Vasile Gurău, 1999 Moldova plânge, Boris Crăciun, 1993
Mireasă de mai, Andreea Popescu, 2000 (Monstrul alb), Ştefan Avădanei, 1994
Mirosul banilor, George Astaloş, 1995 Monştrii somnului, Marin Radu Mocanu,
Misiune ultrasecretă, Mircea Ionescu, 1995 1999
Misiunea „Tidal Wave”, Victor Donciu, Mormântul iubirii, Michael T. Grecu, 1995
1993 Morminte străvezii, Dan Stanca, 1999
Misiunea dominicană, Alex Mihai Stoenescu, *Mortido, Ovidiu Nimigean, 1998
1997 Morţii nu mai ştiu drumul spre casă, Cornel
Misiunea, Gabriel Diradurian, 1998 Brahaş, 1990
Miss Eva, Cristina Tamaş, 1997 Moşia cu prăpastie, Gheorghe Dău, 1999
Mister Mullon, G. D. Toma, 2000 Moştenitoarea din America, Tudor Negoiţă,
Misterele din vila părăsită, George Şovu, 1995
2000 Motivul, Octavian Tudor, 1991
Misterele străvechiului castel, Lydia Fadei, Motorul cu aplauze, H. Salem, 1999
1999 (Mugur şi alb), Dumitru Mureşan, 1999
Misteriosul om în negru sau Ora melomanului, Muntele calvarului, Vasile Andru, 1991
Bedros Horasangian, 1992 Muntele iernii, Gheorghe Văduva, 1992
Misterul din fotografie, George Arion, 1991 Muntele viu, Dan Stanca, 1998
Misterul din Strada Paris, Virginia Muşat, (Musca verde), Francisc Nona, 1997
1998 *Muşcătura, Olimpiu Nuşfelean, 1998
(Mitologia rigorii), Florin Ardeleanu, 1990 Muşchetarul lui Cantemir, Mihnea Gheorghiu,
Moara de nisip, Viorel Ştirbu, 1995 1990
Moarte deocheată (Ancheta s-a sfârşit în Muza Clio, Platon Pardău, 1996
zori), Ion Floricel, 1991 Muzeul viu, Gheorghe Filip, 1996
Moarte măruntă, Alexandru D. Lungu, 1997 Muzici şi faze, Ovidiu Verdeş, 2000
Moartea autorului de romane poliţiste, Sorin
Teodorescu, 2000 N
Moartea avea ochii verzi, Sergiu Adam, 2000
Moartea cocoşilor-tenori, George Mirea, *Nada, Paul Georgescu, 1992
1995 Nanu, Radu Selejan, 1998
*Moartea în biblioteca de buzunar, Liviu (Natură moartă cu statuie), Ioan Neşu, 2000
Bleoca, 1999 Naufragiul, Dinu Zarifopol, 1994
Născută în castelul lui Dracula, Ştefan Gh. Noaptea valpurgică, Ion Alexandrescu-
Theodoru, 1997 Mihălceni, 1995
Născuţi pentru a învinge, Pavel Coruţ, 1996 Noctambulii, Corin Braga, 1992
Ne întâlnim la Judecata de Apoi, Petru Noelliz, George Tănsănică, 2000
Dumitriu, 1992 (Noi suntem poporul), Alexandra Stănescu,
Neamurile, Lazăr Cernescu, 1997 1992
Nebun din dragoste, Iosif Şerb, 1997 Noii băieţi de bani gata, Grid Modorcea,
*Nebunul din turn, Ion Vlasiu, 1996 1996
Nedespărţirea de Borges, Sorin Comoroşan, Nonroman, Florentin Smarandache, 1993
2000 *Nopţile crinului galben, Ion Olteanu, 1991
Nedumerirea vameşului, Ioan T. Ştefan, 1994 Nor deasupra muntelui (foileton), Marin
Neînfrânţii, Pavel Coruţ, 1994 Bucur, 1997
Nemuritorii de la Agapia, Constantin Virgil *Norul de lumină, Nicolae Iuga, 1990
Gheorghiu, 1998 *Nostalgie după Mihail, Nicolae Danciu-
Nemuritorul în solitudine şi durerea, Darie Petniceanu, 1999
Magheru, 1995 Nouă luni cu Lelia, Nicolae Neagu, 2000
(Nendre cel bucuros), P. Andrei, 1997 (Nouă sute nouăzeci şi nouă de minciuni),
Nero, Mioara Ciurezu-Bălcaciu, Vergiliu Ovidiu Pecican, 1998
Ciurezu-Argetoaia, 1999 Nouăsprezece trandafiri, Mircea Eliade,
(Nervul coapsei), Florin Sicoie, 1998 1991
Nesfârşita zi de ieri, George Arion, 1997 Noul Tetractys, Andrei Dumitru Iacobaş, 1998
Nesimţitul, Cornel George Popa, 1997 Nu faceţi case mai înalte ca arborii, Pan
(Neuitata sărbătoare a sosirii marelui circ Solcan, 1990
„Clodius”), Constantin Cioroiu, 2000 Nu pierde iubirea, Cornel Rusu, 1998
Nici o şansă, Andrei Păunescu, 1999 Nu toate spioanele sînt blonde, Atanasie
Ninge de Paşti în paradis, Vasile Popa Toma,1992
Homiceanu, 1996 Nu ucideţi dragostea, Gheorghe Jurcă,1994
Ninge în Spania la Alicante, Mircea Marian, Nu, Mihai Fotache, 1991
1994 Numai cu tine, omule!, Ion Moise, 1990
Noapte bună, domnule profesor!, Alina Numărănd trecute clipe, Iulia Popescu, 1995
Diaconu, 1995 Nuntă cu garoafe mov, Petre Sălcudeanu,
Noapte bună, iubite prinţ!..., Ilie Tănăsache, 1990
1997 Nunţile necesare, Dumitru Ţepeneag, 1992
Noaptea bastarzilor (Ediţie specială), Vartan
Arachelian, 2000 O
Noaptea de Sânziene, Mircea Eliade, 1991 (O altă casă), Horia Ungureanu, 2000
(Noaptea feudalului), Alexandru Spânu, 1991 O anchetă dificilă, Niculae Neagu, 1994
Noaptea incendiului, Alex Mihai Stoenescu, O aspirină pentru doi, Marica Beligan, 1993
1999 O crimă la vila Marulis, Ileana Măgeanu,
Noaptea lupilor, Romulus Cojocaru, 1993 1992
Noaptea orgoliilor, Ion Scorobete, 1999 O decapitare nocturnă, Alexandru Jurcan,
*Noaptea salcâmilor, Ion Georgescu, 2000 2000
Noaptea strigoilor, Paul Eugen Banciu, 1996 O dovadă suplimentară, Victor Scherer, 1991
(O după-amiază de pomină), Petre Bucşa, Observator în banca din spate, Ion C. Ştefan,
1994 2000
O femeie goală în faţa lui Dumnezeu, Viorica Obsesia apei, Victor Enăşoaie, 1999
Stavila, 1996 Obsesia care ucide, Paul Cioran, 2000
*O femeie pentru Apocalips, Vintilă Horia, Obsesia de a rămâne tânăr, Gabriela Marin-
1992 Thornton, 1997
O fiică necunoscută a lui Napoleon, Martha Obsesia unui proces, Ana Hâncu, 1994
Bibescu, 1993 Ochii viperei, Dumitru Vacariu, 1995
O frunză-n poartă, Constantin Niculică, 1991 (Ochiul şi vina), Florin Toma, 1992
O liceană diabolică, D.[imitrie] Rachici, Odioasa crimă din Carpathia sau Din
1996 însemnările unui celibatar, Mioara
*O lume de sfincşi, Constantin Lupeanu, Cremene, 1995
1991 Odiseea logofătului Valentin, Petru Tudor,
O lume fără mine, Mariana Vartic, 1991 1998
O lume pentru fiecare, Ion Gheţie, 1992 Oglinzi mişcătoare, Gheorghe Păun, 1994
O mie nouă sute nouăzeci şi patru sau Oltenii cu cobiliţa, Alexandru V. Sadovan,
Schimbarea care nu schimbă nimic, 1994
Gheorghe Păun, 1993 *Omul care a vrut să fie uman, Viorica
O noapte care dovedeşte ceva, Mircea Stavila,1999
Şerbănescu, 1990 *Omul care călătoreşte singur, Constantin
O noapte cât o viaţă, Victor Scherer, 1997 Virgil Gheorghiu, 1990
O noapte la Sarmisegetusa, Marcel Tiberiu Omul cu cioc şi ghiare, Răsvan Popescu,
Welther, 1997 1995
*O iarnă cu Jo, Letiţia Vladislav, 1991 Omul cu ochi suri, Petre Dumitriu, 1996
O rană-n paradis, Dumitru Dumitrică, 1997 Omul de la Interpol, Platon Pardău, 1994
*O simplă poveste, Monica Ioanid, 1990 Omul de la soare răsare, Corneliu Filip,
O sută de ani de zile la porţile Orientului, 2000
Ioan Groşan, 1992 Omul din Carpaţi, Pavel Coruţ, 1998
O toaletă à la Liz Taylor, Rodica Ojog- Omul e mort, Şerban Alexandru, 1999
Braşoveanu, 1992 (Omul fără lume), Monica Omescu, 1995
O viaţă furată, Radu Roman, 2000 Omul înarmat, Florin Miertoiu, 1999
O viaţă singur, Octavian Pop, 1999 Omul nou, Vlad Zografi, 1994
O zi fără preşedinte, Carmen-Francesca *Omul suspect, Dan Petraşincu, 1995
Banciu, 1998 Omul şi fiara, Constantin Arcu, 1996
O zi şi o noapte, Karin Lauer, 2000 Omul şi umbra, Jacob Popper, 1992
Oameni de rezervă, Bogdan Ficeac, 1994 *Ondina, Aurel Petrescu, 1995
Oameni în Rolls-Royce, Vintilă Corbul, Operaţiunea „Zugzwang”, Augustin Guran,
Eugen Burada, 1993 1991
Oameni nelocuibili, Ion Mărgineanu, 1996 Operaţiunea „Egreta”, Mircea Vasiliu, 1994
Oameni şi bisturie, Adrian Aldea, 1990 Operaţiunea „Ghinţureşti” Gheorghe
Oameni şi umbre, Alexandru George, 1996 Buzoianu, 1990
*Oaza, Eugenia Tudor-Anton, 1996 Optimiştii înfrânţi, Maria Marian, 1994
Obitus, apusul stelei, Nicolae Neagu, 1999 Ora 25, Constantin Virgil Gheorghiu, 1991
*Obraz curat, Cătălin Suşu, 1997 Ora astrală a României, Ionel Bandrabur,
1997
Ora ireală, Sofia Arcan, 1995 Paradisul obligatoriu, Nicolae Calomfirescu,

Oraş liniştit, Petre Caracaleanu, 1997 1997
Oraşul pensionarilor, Mihai Bărbulescu, Paranghelia, Valentin Curoşu, 1995
1992 Paravanul, Bogdan Ghibu, 1999
Oraşul Stalin, Adrian Socaciu, 1998 (Parcul vienez), Serghie Bucur, 2000
Orb în lumină, Gheorghe Văduva, 1996 Parfum de liliac, Gheorghe Roman, 1999
(Orbecăirea), Indira Spătaru, 1999 Parfumul rochiei, Anaïs Nersesian, 1994
Orbitor, Mircea Cărtărescu, 1996 (Parhelia), Victor Cârcu, 1991
*Ordinul Jaretierei, Emil Manu, 1996 Pariul lui Gaby „Grasu”, Marius Valentin
Orfani de Dumnezeu?, Mihail P. Popa, 1996 Vasilescu, 1995
Orga de argint, Constantin Parascan, 1994 Partida de „puzzle”, Cornel Scafeş, 1990
(Orgoliu), Viorel Olivian Pascanu, 1998 (Partida de tăiat lemne), P. Andrei, 1996
Ostinato, Paul Goma, 1991 (Partida de tenis), Tudor Vlad, 1997
(Otrava din memorie), Oana Orlea, 1994 Pasaj de raţe sălbatice, Grigore Ilisei, 1996
Oul de aur, Gheorghe Schwartz, 1998 *Pasărea orbilor, Dan Stanca, 2000
Pasărea, trădarea şi spinul, Zvezdomir
P Marinov, 1994
Paşaport american, Mihai Iacob, 1996
P. 9004, Nicolae Văduva, 1999
Paşaport pentru Australia, Platon Pardău,
*Pace în Albia, Ion Bledea, 1998
1991
Pactul cu diavolul, Haralambie Grămescu,
Paşi de voie, Petru Păcurariu, 1993
1994
Paşi în deşert, Vasile Gionea, 1991
Pagoda, Gheroghe Truţă, 1992
Paşii umbrelor, Petru Păcurariu, 1997
Paharul cu muşte, Alexandru Papilian, 1997
Patimă şi iubire, Lazăr Cernescu, 1998
Paharul puterii, Gheorghe Popovici, 1990
Patimă şi vis, A. Calafeteanu, 1997
Palasienii, Florica Stanciu,1998
Patimi în labirint, Vasile Popa Homiceanu,
*Palma lui Dumnezeu, Dan Stanca, 1999
1997
Paltonul de vară, Mircea Horia Simionescu,
Patimile după Piteşti, Paul Goma, 1990
1996
*Patimile după Toma, Ion Budescu, 1995
Pâine şi mortar, George Ursa, 1996
Patimile Sfântului Tommaso d’Aquino, Alex
Până când vei reveni, Petru Murgoci, 1999
Mihai Stoenescu, 1995
Pânda, Lucreţia Lustig 1994
Patru ostrogoţi, unu’ mare şi trei mici, Vlad
Pânda, Titus Suciu, 1998
Muşatescu, 1992
Pândă şi seducţie, Nicolae Breban, 1991
Patru scânduri pentru colonel, Florin Andrei
(Pandele şi revoluţia, Biserica Neagră),
Ionescu, 1995
Ioan-Pavel Azap, 2000
Patul de zăpadă, Ştefan Goanţă, 1995
Panerul cu scaieţi, Cristina Anca Ciubotaru
Pavana pentru dragoste şi adevăr, Alecu
Grozdan, 2000
Vaida Poenaru, 1998
Panică în Piaţa Trandafirilor, Cornel
Paznici la drumul mare, Viorel Ştirbu, 1991
Călugăru, 1991
(Paznicul muzeului), Radu Cange, 1997
Paolo şi Francesca şi al treisprezecelea
*Păcat de tine, Isola Bella, Gabriela
apostol, Dumitru Radu Popescu, 1998
Negreanu, 1996
Papagalul verde, Martha Bibescu, 1998
Păcatele lui Dumnezeu, Nicolae Lupu, 1995
(Paradisul cazon), Liviu Bleoca, 1996
Păcatele lumii, Petre Sălcudeanu, 1993
Păcatul de a fi frumoasă, Sanda Faur, 1999
Păcatul, Cornel Rusu, 1997 Perfida îmbrăţişare a mării, Mircea Novac,

Pădurea Albastră, Florina Mamina, 1999 2000
Pădurea de patimi, Ion Grigoroiu, 1994 Perfuzia (foileton), Alexandru Sava, 1999
Pădurea îngerilor, Silvia Cinca, 1998 Pergamentul diafan, Ioan Petru Culianu,
Pădurea însetaţilor, Mircea Pădureleanu, 1993
1999 Pericol în amonte, Ion Aramă, 1990
*Pădurea, Dina Hrenciuc, 1991 Perimetrul zero, Oana Orlea, 1991
Pământ însângerat, Ion Floricel, 1992 Permis de conducere, Luminiţa Petru, 1998
Pământeni, Năstase Zanfir, 2000 Peştera oglinzilor, Rodica Iulian, 1991
Pământul de departe, Vladimir Cinezan, Petra, Marius Iosif, 2000
1990 Phreeria, Mihail Grămescu, 1991
Pământul făgăduinţei, Damian Necula, 1997 Piatra de încercare, Lucian Boz, 2000
Pământul silniciei, Elena Radu, 1994 Piatra Şoimului, Ion Muscalu, 1991
Păpuşa de cârpă, Naiţă Iacovescu, 1998 Pinii de pe Golna, Teohar Mihadaş, 1993
*Păpuşa rusească, Gheorghe Crăciun, 1995 Pion contra Nebun, Ioan Neamţu, 1999
Părintele Mavrodin, Emil Mladin, 1996 Piramida, Alecu Ivan Ghilia, 1995
Păsările cerului, Vasile Andru, 1999 Pisica ruptă, Mircea Daneliuc, 1997
(Pătratul de sârmă), Adrian Petrescu, 1998 (Pisicile, În Materie, credeţi muncitori!, Noap-
Pe aripile iubirii, Ana Cioran, 2000 tea), George Ursa, 1995
Pe cărările copilăriei, Valer Gligan, 1990 Piticii îşi puneau ţărână în cap, Tudor
Pe ce picior dansaţi?, George Arion, 1991 Gherman, 1995
(Pe chei cu Lidika), Constantin Cioroiu, 1999 *Planeta lui Orim, Dumitru Vacariu, 1997
Pe fluviu la deal, Constantin Huşanu, 1992 Planeta Tokyo, Claudia Golea, 1998
*Pe gura infernului, Vasile Popa Homiceanu, Platonia, Mirela Roznoveanu, 1999
1999 Playback, Stelian Tănase, 1995
Pe muntele Ebal, Teohar Mihadaş, 1990 Plăceri interzise, I. Drăgănescu, 1994
Pe raza lunii, Georgeta Crăciun, 1994 Plăcerile jocului, Chiril Tricolici, 1990
Pecinginea, Tudor Luchian-Tudora, 1996 Plăcerile riscului, Chiril Tricolici, 1991
Pedeapsa, Emil Mladin, 1997 Plutind între două lumi, Sextilia Popa, 1997
Peisaj cu fluturi şi scorpion, Dan Bogdan, Poarta zorilor, Gheorghe Văduva, 1990
1996 Podul, Mircea Damaschin, 1995
*Pelerin în piaţa vorbelor, Petre Barbu, 1994 *Poduri de dragoste, Mihail Harea, 1994
Pelerinul cu cenuşă, Valeriu Stancu, 2000 Pont des Arts, Dumitru Ţepeneag, 1999
Pendula nu merge înapoi, Mircea Deac, 1991 Popescu E. Napoleon, Ştefan Goanţă, 1999
Penetrarea, Alexandru Lupu, 1998 (Porcul pe mare), Vasile Petre Fati, 1992
Pensiunea Barbagia, Victor Iancu, 1992 Porno-politica, George Bănică, 1992
Pentimento, Eugen Uricaru, 2000 Portret de familie cu crizanteme, Mircea
Pentru o clipă de iubire, Al. Andrei, 1993 Marian, 1993
Penultima călătorie, Alina Diaconu, 1994 (Portret neterminat), Constantin Cioroiu,
Penultimul Don Juan, Eugen Curta, 1999 1997
*Perahim, Constantin Virgil Gheorghiu, (Portretul), Constantin Abăluţă, 1992
1999 Portul pustiu, Iosif Petran, 1997
Perfect distractiv, Victoria Comnea, 1999 Porţi spre eternitate, Elena Radu, 1996
Porumbelul zboară!..., Dumitru Ţepeneag, Proces-verbal al unei crime, Ovidiu Genaru,

1997 1998
Porunca blestemului, Petre Ioniţă, 1999 Profesoara şi gardianul, Constantin Vremuleţ,
Posada 1330, Emanuel Copăcianu, 1995 1998
Poştalionul din vis, Paul Miron, 1999 Profesorii, Ion Culiţă Uşurelu, 1997
(Povara anotimpului), Rodica Ursuleac, 2000 Profesorul de frig, Emil Lungeanu, 2000
Povara bunătăţii noastre, Ion Druţă, 1992 *Proiect de jucărie, P. Andrei, 1994
Poveste cu ţigani, Lenid M. Arcade, 1991 Proprietatea şi posesiunea, Petru Dumitriu,
Poveste imorală, Rodica Ojog-Braşoveanu, 1991
1998 Proscrisul, Cicerone Sbanţu, 1991
Povestea Marelui Brigand, Petru Cimpoeşu, *Provizorat, Gabriela Adameşteanu, 1992
2000 Provocatorul, Bujor Nedelcovici, 1997
Praful şi pulberea, Dan Ghiţescu, 1992 (Psihostasia), Alina Mungiu, 1990
Prăbuşirea, Ion Agârbiceanu, 1997 Punctul mort, Constantin Novac, 1996
Prea târziu, Răsvan Popescu, 1996 Purgatoriul iubirii, Ion Chiric, 1993
Precum fumul, Radu Anton Roman, 1996 Puşcăriaşul, Laurenţiu Dumitrescu, 1996
*Preşedintele, Gheorghe Secheşan, 1990 Puterea anticipaţiei, Nicolae Rizeanu, 1999
Preţul durerii, Dorel Boambă, 1994 Puterea dragostei, Elena Vasile, 1993
Preţul lucidităţii, Elena Gronov-Marinescu, Puterea dragostei, Sextilia Popa, 1999
1996
Preţul supravieţuirii, Şerban Dinger, 1999 Q
Preţul unei greşeli, Sabin Bodea, 1997
(Prezentul n-are relief), Stelian Tănase, 1993 Quinta spartă, Pavel Coruţ, 1993
Prietenul meu, vântul, Clara Nicollet, 1999 Quo vadis, Domine?, Mihai Sin, 1993
Prima-Vera, Tinu Pârvulescu, 1995 Quousque tandem...?, Tudor Luchian-
Primăvara printre statuile noastre, Vladimir Tudora, 1997
Cinezan, 1994
Primul tren spre Craiova, Corneliu Vasile, R
1999 Raiul inocenţilor, Lidia Stăniloae, 1992
*Principiul stărilor comunicante, Marcel Raiul nemernicilor, Vasile Gavrilescu, 1991
Tohotan, 1992 Raiul şobolanilor, Gheorghe Truţă, 1999
Printre şătrari, Valeriu Anghel, 1998 *Ramă fără tablou, Ion Olteanu, 1998
Prinţul Constantin, Stelian Gruia, 1995 (Ramira), Emil Raţiu, 1998
Prioritate zero, Doru Tătar, 1990 Raport cu Suzana (foileton), Ştefan Agopian,
Privighetoarea arsă, Mircea Cavadia, 2000 1990
Privind peste umăr, Laurenţiu Cerneţ, 1990 Raport de gardă, Nicolae Necula, 1993
Privire clandestină, Ioan Neşu, 1996 Rataţii, Dan-George Zavulovici, 1998
Prizonier în Europa, Alex Mihai Stoenescu, Râul tăcut, Corneliu Ştefan, 1999
1998
Razzar, Ovidiu Pecican, Alexandru Pecican,
Prizonieră în oglindă, Lidia Vianu, 1993
1999
(Problemata), Ion Topolog, 1995
Rădăcini adânci, Ioan Neamţu, 1996
Procesul lui Socrate, George Bălan, 1993
Rădăcini, Dumitru Mircea, 1990
Procesul unui intelectual, Alexandru Prundea,
Răfuiala, Mircea Vasiliu, 1997
1994
Procesul, Gheorghe Schwartz, 1996
Răfuială în oraş, Dorin Spineanu (semnat Remora, Paul Eugen Banciu, 1998
Michael Despineano), 1992 Rendez-vous cu moartea, Iosif Vianu, 1992
Rămăşag pe un sărut, Cornel Călugăru, 1990 *Reportofonul Panasonic, Jolán Benedek,
Răpirea sabinelor, Ştefan P. Alexandru, 1991 1996
*Răpirea, Paul Anghel, 1990 Requiem, George Cuşnarencu, 1998
Răsfăţat şi ameninţat, Alex Sonneberger, Retrăire, Constantin Răsvan, 1997
1998 (Revanşa unui învins), Marius Tupan, 1995
Răspântii, Tudor Luchian-Tudora, 1999 Revelaţia, Alexandru Cristea, 2000
*Răstignirea, Corneliu Ifrim, 1993 Revelaţie pe Amazon, Petru Popescu, 1993
Rătăcire, Mariana Şora, 1995 Revoluţie culturală, Leonid M. Arcade, 1996
Rătăcirea Domnului, Marius Tupan, 1999 Rezervaţia de oameni, Ion Soare, 1996
(Rătăcit în Fraktalia), Valentin Vasilescu, Rezervaţia de zebre, Petru Păcurariu, 1998
1999 Ridicarea în genunchi, Alexandru Uiuiu,
Război în ceruri, Pavel Coruţ, 1999 1999
*Războiul lui Kuno, Radu Macrinici, 1996 Ridică-te şi mergi, Doru Davidovici, 1991
Ringo, celebrul câine poliţist, Traian Tandin,
*Războiul scoicilor, Constantin Cioroiu,
1992
1997
Rio Bravo, Niculae Frânculescu, 1990
Războiul zeilor, Pavel Coruţ, 1998
Riscul iubirii, Mitică Leuştean, 1995
Războiul, Victor Lem, 1996
(Riscurile meseriei), Ioan Florin Stanciu,
Răzbunarea colierului, Amelia Neacşu, 1999
1990
Răzbunarea gemenilor, Gligor Haşa, 2000
Ritual alb, Nicoleta Olimpia Gherghel, 1991
Răzbunarea, Florica Barbul, 1998
Ritualul nopţii, Dan Stanca, 1998
Răzvrătitul, Sabin Velican, 1995 Rivala, Domnica Gârneaţă, 1991
Rebeliune în Cosmos, Constantin Cozmuc, Robi pe Uranus, Ioan Popa, 1992
1992 Robii destinului, Sabin Velican, 1998
(Rebeliunea), Marius Robescu, 1991 Robotul, Constantin Ovezea, 1991
Rechinii, Petre Trăilă, 1996 Rocada morţii, Alexandru-Şerban Bucescu,
Recurs la joc secund, Lucian Alecsa, 1999 2000
Recviem pentru nebuni şi bestii, Augustin Rock & Depeche, Ion-Mihai Cochinescu,
Buzura, 1999 1993
Refugiaţi în singurătate, Ion Grigoroiu, 1994 Roma în flăcări, George Parazolescu, 1992
Regele sperietorilor de ciori, Adrian Costache, Roman de citit în tren, Dumitru Ţepeneag,
1997 1993
Regina Elisabeta, Dan Marius Drăgan, 1996 Roman intim, Paul Goma, 1999
Regina Neagră sau Viaţă contra iubire, Români, vă ordon să staţi la coadă!, Mircea
Alexandru Doboş, 1995
Constantinescu, 1997
Regina sânzienelor, Zvezdomir Marinov,
Romi şi gagii, M. Kolmar, 1991
1994
Roua plural (foileton), Constanţa Buzea,
Regina străzii, Gabriela Melinescu, 1997
1996
Regula jocului, Alexandru Gavrilă, 1991
Rugăciune pentru un străin, Gheorghe
Reîncarnarea iubirii, Lydia Fadei, 1999
Văduva, 1999
Reluare cu încetinitorul, Tudor Călin
*Rugul amazoanelor, Nicolae Motoc, 1995
Zarojanu, 1997
Remember, Ioana Postelnicu, 1994 (Ruina cetăţii), Alexandru Ivasiuc, 1997
(Russian Woman), Dumitru Ungureanu, 1993 Să zbori şi să nu mori, Dumitru Caraman,

1996
S Săptămâna de miere, Dumitru Radu Popescu,
1999
S. O. S., Ion Gheţie, 1991
Săptămâna socotelilor, Eugen Vâcov, 1990
S-a întâmplat la Saint Casimir, Mircea Săpunul lui Leopold Bloom, Nora Iuga, 1993
Zlotea, 1994 Sărbătoare continuă, Damian Necula, 1996
Sabina, Paul Goma, 1991 Sărbătoare legală, Nicolae Mateescu, 1990
Sabina, te rog, în noaptea asta, nu!, Ioan Sărbătoarea măslinilor, Daniela Vlasie, 1994
Iancu, 1991 Sărbătoarea promisă, Ileana Cudalb, 1993
Salamandra, Tudor Manta, 1996 Sărbători amânate, Veronica Balaj, 1993
*Salonul de reanimare, Ion Coja, 1991 Sărut mâna, coniţă, a venit fotografu’, Aurel
*Salonul de vară, Gheorghe Izbăşescu, 1990 Mihailopol, 2000
Salonul de voci inegale, George Vioreanu, Sărut pe o roată de tren, Nicoară Mihali,
2000 1993
Saludos, Alexandru Ecovoiu, 1995 Scapă cine poate!, Alexandra Conta,
Salvarea de ostrogoţi, Vintilă Horia, 1993 Constantin Ghiban, 1990
Sâmbure înflorit, Apostol Gurău, 1990 Scara în spirală, Eliana Popovici, 1990
Sânge amestecat, Irina Egli, 1999 Scaune cu lanţuri, Ana Simion, 1994
Sarmiza, Aurel Mihale, 1991 Sceleratul (Cabotinul, Maimuţărelile unui
*Satul cu nouă locuitori, Constantin Abăluţă, scelerat), Gabriel Diradurian, 1995
1998 Scene din viaţa lui Anselmus, Vasile Gogea,
Sauna, Petre Sălcudeanu, 1999 1990
Savonarola, Vasile Iliescu, 1996 Schelete din şifonierele de lux, Adriana
Să îngropăm trecutul, Anatolie Paniş, 1994 Subin, 1996
Să mă tai cu tăişul bisturiului tău, scrise Schiţă de portret pentru cap de familie,
Josephine, Sebastian Corn, 1998 Gabriel Gafiţa, 1995
Să mori din prea multă sete de viaţă, Mihai Scorpionul de Durango, Dan Bogdan, 1991
Fotache, 1993 Scriitorul, Gellu Dorian, 1996
Să nu aştepţi minuni de la luna septembrie, Scrisori către Monalisa, Anamaria Beligan,
Sorin Holban, 1991 1999
(„Să nu mai calci vreodată prin Câlnic”), Scrisori din Liliput, Ilie Traian, 1990
Viorel Marineasa, 1998 Se caută un detectiv, Mihai Florida, 1996
Să nu ne enervăm!, Morogan-Salomie, 1990 *Se respinge, Radu Lucca, 1995
*Să nu ne răzbunaţi!, Petre Barbu, 1996 Seara când apare luna, Radu Liviu Bardan,
Să nu te crezi Don Juan, Gabriel Fătu, 1998 1995
Să nu ucizi dragostea, Benoni Gârjoabă, Secretul din strada Batiştei, Costin Dodu,
2000 1993
Să nu ucizi, Vasile Folea, 1998 Secretul femeii dispărute, Virginia Muşat,
*Să poţi avea copii cu o floare, Ion Chiric, 1996
1993 Secunda 60, Nicolae Mateescu, 1992
*Să trecem împreună podul, Petre Stoica, Sedus de sinceritate, Romeo Soare, 1997
1990 Senioria ţărănească, Lia Alb, 1997
Să vezi Napoli…, Alecu Pantazi, 1990 Septembrie, în amurg, Nicolae Calomfirescu,
1990
Sergent în legiunea stricnină, Adrian Soarele umbrei, Marcel Marcian, 1997

Gheorghe, 1999 (Soldat al oricărei speranţe), Vasile Hrizea,
Serile singurătăţii, Alexandru Mironescu, 1990
1996 Soldatul câinelui, Paul Goma, 1991
Sertarul cu aplauze, Ana Blandiana, 1992 (Soldatul călare pe elefant), Barbu Cioculescu,
Sexagenara şi tânărul, Nora Iuga, 2000 1999
Sfântul diavol, Mihai Fotache, 1996 (Somnul lui Eraclie), Constantin Zărnescu,
Sfântul drac sau Judecata de... acum, Jean 1992
Băileşteanu, 1999 Sonata pentru acordeon, Radu Aldulescu,
„Sfântul” de la Maglavit, Gh. Brătescu, 1990 1993
Sfântuleţul, Paul D. Popescu, 1993 (Sophie), Ştefan Baştovoi, 1998
(Sfârşitul călăreţului, Chemarea la ordine), (Sora de noapte), Daniel Mariş, 1997
Ioan Dumitru Denciu, 1990 Sosire tardivă, Vasile Iancu, 1992
Sfârşitul epocii cartofilor, Dumitru Augustin Soţiile domnului Ionescu (Iuliana), Florica
Doman, 1999 Barbul, 1997
*Sfârşitul lumii, Corneliu Merlău, 1996 Special agent, Leon Talpă, 1993
Sfâşierea, Ona Frantz, 1999 Speranţa are culoare albastră, Elena Baran,
Sferele infinitului, Leonida Neamţu, 1990 1996
Siberia dus-întors: şaptezeci şi trei de ruble, Speranţa, Constantin Pădureanu, 1997
Elena Siupiur, 1991 Sperietoarea, Ovidiu Genaru, 1992
*Sigma, Alexandru Ecovoiu, 1998 Spinii din călcâi, Lidia Constantinescu, 2000
Simfonie în mov, Mariana Cristea, 1993 Spinii rozelor, Vasile Gionea, 1998
*Simion Liftnicul, Petru Cimpoeşu, 2000 Spion de prisos, Paul Carpen, 1996
Simurgul, Violeta Lăcătuşu, 1999 Spionii birocraţi, Corneliu Leu, 1996
*Sindbad Corăbierul, Francisc Păcurariu, Stafia ultimului romantic, Sava Ionescu,
1993 1996
Sindromul Belfast, Liviu Bleoca, 1994 Statuile sunt veşnice, Nicolae Radu, 1997
Singur aproapele meu, Dumitru Toma, 1994 Staţiunea, Alexandru Ecovoiu, 1997
(Singur la masa tăcerii), Ştefan Dinică, 1998 Stăpâna lumii, Aralda Arad, 1994
Singur pe cerul Stalingradului, Ion Profir, Stăpânii lumii, Daniel Drăgan, 1999
1996 Stăpânul împăraţilor, Petru Păcurariu, 1997
Singurătate în doi, Nina Ceranu, 1993 Steaua câinelui, Teohar Mihadaş, 1991
Singurătate şi speranţă, Ana Simion, 1990 *Steaua fiecăruia, Radu Ciobanu, 1992
*Singurătatea gheişelor, Despina Luiza Stella-Alba, Marin Nicolau-Golfin, 1992
Pasăre, 1997 (Strada Vasiovei nr. 44, Rispensiştii, Litera
*Singurătatea lui Ulyse, Teohar Mihadaş, albă, Strada Cimitigrului), Viorel Marinea-
1993 sa, 1990
Singurătatea lui Vlad Ţepeş, Ileana Toma, Strania iubire, Ion Ţugui, 1994
1995 Strania Pelicania, Vasile Mănuceanu, 1993
Singuri sub Crucea Nordului, Pavel Coruţ, Străina, Pan Solcan, 1999
1994 (Străinul), Constantin Eretescu, 1992
Skepsis, Ion Gheţie, 1991 Străinul de la miezul nopţii, Teohar Mihadaş,
Smochina, Emilian Baiculescu, 1998 1996
Soarele răsare noaptea, Mircea Deac, 2000 Străinul de pe plajă, Cristina Tamaş, 1992
Soarele roşu, Gheorghe Stroe, 1996
Strălucirea cristalului, Henri Zalis, 1993 *Şapte zile de la marginea timpului, Vasile
Strict secret, Emil Lungeanu, 1999 Dan, 1993
Strigă acum…, Magda Ursache, 2000 Şarlatanii sau „Minunatele aventuri ale
Strigătul, Pan Solcan, 1997 preabunului Salvache”, George Rizescu,
Strigătul mării, Elena Gronov-Marinescu, 1993
1992 Şarlatanii sau Igor Salvache-Românu şi
(Strigătul oprit), Oana Manolescu, 1996 Revoluţia, George Rizescu, 1995
Strigătul păunului, Dan Adrian Olaru, 1999 Şarpe în iarbă, Vasile Şelaru, 1997
Strigătul umbrei, Alexandru Ciocâlteu, 1995 Şarpele de catifea, Florin Andrei Ionescu,
Studenta de la seral, Virgiliu Vasile 1993
Mihăilescu, 1991 Şevaletul, Ştefan Amariţei, 1995
Studenta, Teodor Tanco, 1995 Şi câinele râde, Eugen Mihăescu, 1990
(Sturionul), Ioan Gh. Bălăceanu, 1996 Şi dragostea ucide, Corina Victoria Sein,
Sub dictatură, Traian Dănescu Muler, 1993 1995
Sub sabia lui Damocles, Constantin Burtea- Şi peste voi va ninge, Mihai Fotache, 1995
Râmnicelu, 1998 Şi totuşi…happy-end, Ileana Popescu Holban,
Sub semnul lui Chopin, Elisabeta Chişa, 1999 1992
Sub semnul Orionului, Bogdan Suceavă, Şoapta piticului, Tinu Pârvulescu, 1999
Şobolanii în Italia, Grid Modorcea, 1995
1992
*Şoimul pe umăr, Vasile Petre Fati, 1992
Sub semnul tăcerii, Tudor Negoiţă, 1993
Şopronul, Alexandrina Monteoru, 1990
Sub umbra Etăl’ei (foileton), Ioan Cutova,
1990
T
Sub zero grade, Radu Tudoran, 1994
*Sud contra Nord, Gheorghe Săsărman, 1998 Taciturnul, Boris Crăciun, 1990
Suferinţele Alinei, Virgiliu Vasile Mihăilescu, Taina lui Shiva, Elisse Kraft, 1995
2000 Taina lui Zamolxis sau Şansa, Marius
Suflet de rezervă, Katia Nanu, 1999 Oniceanu, 1993
Suflete curate, Gabi Lachner, 2000 Taina şarpelui, Constantin Tănase, 1996
Suflete gemene, Karin Lauer, 2000 Taina unei femei, Marin Cioranu,1995
Sufletul, pasăre albă, Silvia Receanu, 1993 Taina unei tinereţi: Minela, Ana Ioniţă, 1997
Sufleţelul Iustinei, Jolán Benedek, 1996 Tânărul bogat, Mircea Ciobanu, 1993
*Sultana, Luky Galaction, 1990 Tânărul Francisc, Adrian Popescu, 1992
(Sunt fiul pământului), Titus Popescu, 1997 Tangou la Piave, Nicolae Danciu-Petniceanu,
*Supunerea, Eugen Uricaru, 1996 1990
Suspecta moarte a lui Mario Campanella, Ta-ram-ta sau Cinci băieţi şi dulcea libertate,
Haralamb Zincă, 1991 Corneliu Rădulescu, 2000
Tarantula, Gheorghe Neagu, 1997
Ş Târâş spre Vest, Nicolae Matei, 1995
Târgul şaradelor, Paul Miron, 2000
Şah orb, Dan Perşa, 1999 Tată, suntem lunateci, Monica Săvulescu-
Şamanul, Sorin Ştefănescu, 1994 Voudouris, 1991
Şansa ultimei clipe, Mărioara Popovici, 1999 *Tatăl meu boierul, Dina Hrenciuc, 1997
Şantaj, Constantin Gherghinoiu, 1995 Tăcerea orchestrei, Ion Olteanu, 1999
Tărâmul cerului pierdut, Doina Iovănel *Tragedia de la Mărgăriteşti, Petre Pandrea,

Spineanu, 1999 1998
Tărâmul gheenei, Costin Merişca, 1993 Trandafirul Tăcerii Depline, George Cuşnaren-
Te pup în fund, conducător iubit!, Daniel cu, 1999
Bănulescu, 1994 Transplant de caracter, Romeo Soare, 1996
Te rog să mai trăieşti puţin, Mircea Tratat asupra cozii, Florin Sicoie, 1992
Constantinescu, 1998 Traversând Washington Square, Dumitru
Teii înfloresc pentru Irina, Constantin Radu Popa, 1999
Zărnescu, 1992 *Travesti, Constantin Stoiciu, 1990
Teiul sălbatic, Doina Ioneţ, 1992 Travesti, Mircea Cărtărescu, 1994
Telefonul din bikini, Rodica Ojog- Trăsnet între două inimi, Elsa Maria Bud,
Braşoveanu, 1999 1990
Templul iubirii, Gheorghe Neagu, 1990 Trec rânduri, rânduri muritorii, Luminiţa
Tenişii miresei, Mircea Săndulescu, 1993 Varlam, 1998
Teodorii sau Pe drumul dintre sat şi oraş, Trecere pentru pietoni, Matală Dumitru,
Valer Gligan, 1994 2000
*Termenul redus al iubirii, Vasile Obadă, Trei generaţii, Ioan Hera, 2000
1992 Trepte, Rodica Iova, 1998
Teroarea blondă, George Mihalache, 1995 *Trestia de var, Horia Ursu, 1990
Testament între înger şi diavol, Mihai Tributul, Domnica Gârneaţă, 1994
Rădulescu, 1995 Trimisul special al morţii, Ion Crînguleanu,
Timorare, Riri Margareta Panduru, 1999 1999
Tinca, D. Şt. Rădulescu, 1996 Triplusalt mortal, Ştefan Berciu, 1998
(Tinereţea lui Doxachi), Dumitru Covalciuc, Trip-tic, Liviu Radu, 1999
2000 Triumful iubirii, Eugen Pelin, 1993
Tinereţea, drumul vămilor, Petre Petria, 1994 Triumful lui Ares, Hadrian Soare, 2000
(Toamna-Blues), Victor Cârcu, 1994 Truman Capote şi Nicolae Ţic, Dumitru Radu
Toamna, când se scutură castanii, Ovidiu Popescu, 1995
Constantinescu, 1991 *Trunchiul şi aşchia, Marius Robescu, 1993
Toamna Medei, Florentina Florescu, 1994 (Trup şi netrup), Ruxandra Cesereanu, 2000
Toduţ, Toma G. Rocneanu, 1999 *Trup şi suflet, Liviu Ioan Stoiciu, 1999
Tomiţa şi şapte femei, Ionel Bandrabur, 2000 Tucapai, Andrei Dumitru Iacobaş, 2000
(Tornado), Ioan Ţighiliu, 1991 Turma, Victor Frunză, 1992
Tot ce am pe suflet, Nicolae Danciu- Turnul nebunilor, Ştefan Dimitriu, 1993
Petniceanu, 1995
Tot mai aproape, Carmen Firan, 1991 Ţ
Tot o apă şi-un pământ, Marin Radu
Ţara brânzei, Felicia Mihali, 1999
Mocanu, 1997
(Ţărm fără bărci), Dan Mihăilaş, 1991
Totul despre Escadrila Întâi, Victor Donciu,
Ţărmul homarului, Radu Pintea, 1996
1990
Ţuguiaţii pământului, Vladimir Vasilescu,
Totul e posibil, Petru Murgoci, 1996
1991
Trabantul negru, Tudor Vasiliu, 1993
Traficant de droguri, Ioan Ţighiliu, 1995
U
Traga şerpilor, Adrian Grigore, 1998
Ucideţi petrolul! (Bine aţi venit în infern!...), Umbre din Acropole, Elena Radu, 1998
Ioan Grigorescu, 1994 Umbre la fereastra cetăţii, Florica Stanciu,
Ucigaş fără voie, Traian Tandin, 2000 1993
(Ucigaşul de revelaţii), Nicolae Motoc, 1993 Umbre, Petre Sălcudeanu, 1990
Uimind regina nopţii, Rodica Simionescu, Umbrele trecutului, Victor Scherer, 1999
1998 Un activist al suferinţei, Ion Băieşu, 1991
(Uitarea), Sorin Titel, 1991 Un an cât o speranţă, Titu Popescu, 1992
*Ulpia Iulia, Nicoleta Voinescu, 1993 Un an fără echinoxuri, Irina Eliade, 1991
Ultima biserică, Dan Stanca, 1997 Un băiat ura o fată, Adrian Lustig, 1990
Ultima dorinţă, Nicolae Rotaru, 1996 Un blestem cu domiciliu stabil, Rodica Ojog-
Ultima evadare, Teodor Boroschi, 1997
Braşoveanu, 1998
Ultima iarnă, Ion Iovan, 1991
Un cancer de vânzare, Aurel David, 1994
Ultima tresărire a submarinului legionar,
Un cartuş la butonieră, Chiril Tricolici, 1991
Petre Barbu, 1998
Un Casanova călătoreşte spre iad, Paul
Ultimele aventuri ale lui Roby, robotul
Antim, 1991
invizibil, Mihail Marinescu, 1997
Ultimele ştiri despre gepşi, Doru Kalmuski, Un călăreţ trecea, Elefterie Voiculescu, 1999
1998 Un ceai cu tipele de sâmbătă, Adrian Lustig,
Ultimele trei zile ale lui Pilat, Radu Reja, 1990
1995 (Un citat fără importanţă), Constantin
Ultimii ani, Viorel Alecu, 1999 Lămurea-nu, 1990
Ultimul comando, Marilena Istrati, 1998 Un copil în vechiul Bucureşti, Tatiana Slama-
Ultimul inorog, Elefterie Voiculescu, 1999 Cazacu, 1998
Ultimul Isus, magnificul, George Un descălecat..., Liviu Lungu, 1996
Cuşnarencu, 1995 Un extraterestru în pijama, Alina Nour, 1991
Ultimul om, Dan Stanca, 1999 Un grind pe Mississippi, Petru Păcurariu,
Ultimul pandur, Mihai Antonescu, 1996 1995
Ultimul popas în infern, Nicoară Mihali, Un milionar nebun, Ştefan Gh. Theodoru,
1997 1996
Ultimul prag, Eugenia Vişenoiu, 1997 Un mormânt în cer, Vintilă Horia, 1994
Ultimul refugiu, Florentina Florescu, 1996 Un oltean în America, Adina Enăchescu,
Ultimul tren spre România, Anatolie Paniş, Ştefan Teodorescu, 1997
1996 Un om de ispravă, Virgil Bostănaru, 1996
Ultimul trubadur, Nicu Teodorescu, 1997 Un om fără importanţă, Vasile Petre Fati,
*Ultimul Ulisse, Mircea Stâncel, 1997 1997
Umbra cuvintelor, Traian Olteanu, 1990 Un pumn de iarbă, Ioan Neşu, 1994
Umbra Iscarioteanului, Nina Ceranu, 1996 Un sertar întredeschis, Alexandra Indrieş,
Umbra iubirii dintâi..., Vintilă Ducariu, 1998 1995
Umbra lucrurilor viitoare, Ioan Iancu, 1991 Un spion la curtea lui Ştefan cel Mare,
Umbra penei de gâscă, Radu Ţuculescu, Constantin Ottescu, 1993
1991 Un terorist ciudat, Elefterie Voiculescu, 1999
Umbra răsculatului, Ion Lăncrănjan, 1996 Un trib glorios şi muribund, Ardian-Christian
Umbra rotitoarelor poveşti, Oana Cătina, Kuciuk, 1998
1991
Un voiajor ciudat Paracelsus, Gh. Brătescu, Venea Măria Sa, Petre Dragomir, 1992
1991 *Veneticii, Ion Lazu, 1997
*Unchiul, nepoatele şi satul, Raisa Boiangiu, (Veneticul), Dan Stanca, 1996
1990 Veninul victoriei, Ion Bucheru, 1994
*Unde (?), Al. Pascu, 1994 Versiune neoficială, Ştefan Aldea, 1998
(Unde ne sunt părinţii?, Aripile nebuniei), Vestitorul, Dan Perşa, 1997
Camelia Ciumăgeanu, 1998 Veşmântul lui Nessus, Mihai-Lovişte Mihăiţă,
Undeva în Occident, George Miţin 1998
Varieşescu, 1996 Via Negra, Victor Coroianu (semnat Victor
Universitatea care ucide, Magda Ursache, von Koroyan), 1995
1995
*Viaţa ca o vină, Liviu Comşia, 1996
Ura care ucide, Olga Greceanu, 2000
Viaţa ca un torent, Diana Irimescu, 1998
Uraganul de fier, Lucian Bureriu, 1996
(Viaţa de Ausländer), Dumitru Mureşan, 1998
Urangutanii, Ion Crînguleanu, 1999
*Viaţa la şaptesprezece ani, H.-R. Patapievici,
Urma scapă turma, Paul Tumanian, 1997
1996
Urmaşii Moromeţilor sau Despre lauda de
sine, Grid Modorcea, 1998 Viaţa mea, o lacrimă nemărturisită, Constanţa
Urmaşii Vlaşinilor, Ioana Postelnicu, 1999 Hodor, 2000
Urme pierdute, Silviu Crăciunaş, 2000 *Viaţa pasională a lui Emanuel Nestor,
Uşa noastră cea de toate zilele, Paul Goma, Hanibal Stănciulescu, 1990
1992 Viaţa pe fugă, Mirela Roznoveanu, 1997
*Viaţa pe fugă, Viorel Domenico, 1995
V Viaţa smintitului călugăr Rasputin, Gh.
Brătescu, 1990
Vai celui singur!, Lidia Popiţa,1990
Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane, Răzvan
Valea Antari, Gheorghe Gane, 1998
Rădulescu, 1997
Valea Hăşdăţii, Gheorghe-Gavrilă Copil,
Viaţă cu efect întârziat, Virgil Duda, 1999
2000
Viaţă nouă, Mircea Eliade,1999
Valea merelor acre, Nicolae Ţăranu, 1993
Valea Nistrei, Corneliu Dida, 1994 Viaţă vieţii, moarte morţii, Mihai Fotache,
Vânătoare de noapte, Aurel Cărăşel (semnat 1993
Francis T. Harri), 1995 Victoria lui Manoliu, Platon Pardău, 1990
Vânători de umbre, Adrian Buşilă, 1992 Victoria lui Victor, Mircea Luca, 1997
Vânătorul de himere, Gheorghe Jurcă, 1996 Vieţi separate, Florian Mihalcea, 1993
(Vânduţi la ora Bizanţului), Monica Săvulescu- Viitorul în genunchi (Copiii lui Saturn),
Voudouris, 1993 Mihai Antonescu, 1998
Vântoasele, Paul Lahovary, 1998 Vin americanii?... destin amânat, Maya
Vântul sau Ţipătul altuia, Dan Stanca, 1992 Belciu, 1998
Vara himerelor, Veronica Balaj, 1996 Vinul amar al iubirii, Gheorghe Jurcă, 1997
Vârsta de aur sau Dulceaţa vieţii, Petru Vinul de piatră, Ştefan Goanţă, 1997
Dumitriu, 1999 Vioara uitată pe ţărm, Ioana Gheorghe-
Varvarienii, Theodor Codreanu, 1998 Limanu, 1999
Vămile, Serafim Saka, 1990 Vipera cu corn, Gellu Păltineanu, 1993
Văzând şi făcând, Genoveva Logan, 1994 *Vipera roz, Ioan Petrişan Crăciun, 1996
Vecinătatea pustiului, Gabriel Iuga, 2000 Virginitate, Mihai Opriş, George Şovu, 2000
Virusul mileniului, Stelian Ţurlea, 2000 *Zamolxe, Georgeta Blendea Zamfir, 1995
Vis de iubire, Doru Popovici, 1995 *Zar într-o dungă, neşanse peste tot, Valeriu
Vis de iubire, Elena Zafira Zanfir, 1991 Sârbu, 1999
Vis şi speranţă, Cosmina Mihaela Maja, 1997 Zăpada de-altădată, Bianca Balotă, 1995
Viscolul, Tudor Gherman, 1998 Zăpada mieilor, Bedros Horasangian, 1996
Visul de duminică, Georgeta Iliescu, 1994 *Zăpadă la Roma, Ileana Urcan, 1998
(Visul lui Luca), Victor Cârcu, 1997 Zăpezile iubirii, Al. Andrei, 1992
Visuri şi tentaţii, Eugen Enea Caraghiaur, Zborul condorului, Aurelius Ularu, 1992
1997 Zeiţa de oricalc, Doru Davidovici, 1994
Zeul apatiei, Voicu Bugariu (semnat Roberto
Vitrina cu păsări împăiate, Marius Tupan,
R. Grant), 1998
1994
Zeul din labirint, Vasile Avram, 1992
(Vlad), Stelian Tănase, 1994
Zgomotul de fond, Şerban Alexandru, 1992
*Vlad, Ion Grumeza, 1994
Ziariştii, Nicolae Cristache, 1996
(Vocaţia ca necesitate înţeleasă), Ioan (Zidul), Mihai Ignat, 1998
Groşan, 1994 Ziduri între vii, Alexandru Mironescu, 1995
Voia Domnului, Laurenţiu Cerneţ, 1999 Zig-Zag, Constanţa Bratu-Marin, 2000
*Voinţa de putere, Nicolae Breban, 2000 Zile sălbatice, Dorin Spineanu, 1992
Vrăjitoarele grase nu sunt arse pe rug, Vlad Zile şi nopţi între a fi şi a nu fi, Ion Gh. Pană,
T. Popescu, 1998 1990
Vreau să fiu rege!, Vasile Gavrilescu, 1992 (Zilele după Oreste), Vitalie Ciobanu, 2000
Vremea mânzului sec, Cristian Tudor Popescu, *Ziua de mâine, Dumitru Matală, 1997
1991 Ziua şi noaptea, Nicolae Breban, 1998
Vremea şacalilor, Ion Marin, 1996 Zodia bâlciului, Constantin Munteanu, 1995
*Vremuire, Ioan Lăcustă, 1991 Zodia cameleonului, Dan Ghiţescu, 1997
Vulpea roşcată, Pamfil Şeicaru, 1996 Zodia lupilor, Afilică Ganci, 1996
*Vulturii deasupra noastră, Ion Boloş, 1990 Zodia riscului şi a dragostei, Tudor Negoiţă,
1993
W Zodia scafandrului, Mircea Nedelciu, 2000
Zodia Sudului, Costache Tudor, 1998
Wiener Walzer, Mircea Ghiţulescu, 1998 Zodia Ţârului, Ştefan Goanţă, 1998
*Zodiac, Georgeta Blendea Zamfir, 1996
Y Casa şi memoria lui Avram Procator, Ioan
Yesterday, Emil Mladin, 1990 Viorel Boldureanu, 1999
*Zoom, Ovidiu Pecican, 1992
Z Zorii mireselor, Domnica Gârneaţă, 1990
Zorile, Vasile Gionea, 1996
Zadarnică e arta fugii, Dumitru Ţepeneag, (Zvonurile oraşului), Stelian Tănase, 1995
1991
*Zagam, Oana Orlea, 1992
SUMAR
Prefaţă............................................................................................................... V
Indicaţii pentru utilizarea dicţionarului ............................................................ VII
Abrevieri........................................................................................................... IX
Bibliografie....................................................................................................... XI
A. Istorii literare, monografii, studii...................................................... XI
I. Volume siglate ................................................................................. XI
II. Volume consultate .......................................................................... XVI
B. Publicaţii periodice.............................................................................. XXVI
I. Periodice siglate ............................................................................... XXVI
II. Periodice consultate ........................................................................ XXVIII
DICŢIONARUL CRONOLOGIC AL ROMANULUI ROMÂNESC............. 1
Indice de autori................................................................................................... 437
Indice de titluri................................................................................................... 465
EDITAT CU SPRIJINUL
AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

DCRR - 1990-2000 - Ow PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DCRR - 1990-2000 - Ow PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Doru BURLACU Aurel SASU

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Address: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Referenţi: Acad. Nicolae Breban

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

I. Istrate, Ion (coord.)

Redactor: Ana BOROŞ

Bun de tipar: 27.10.2011. Format: 16/70 × 100

Conceput ca un volum de sine stătător, Dicţionarul cronologic al romanului româ-

funcţie de importanţa romanului şi de valoarea autorului respectiv. Nu de puţine ori,

Operă a unui colectiv de cercetători format în cadrul Institutului de Lingvistică

ad. = adnotat, adnotată ms. = manuscrisul

A. ISTORII LITERARE, MONOGRAFII, STUDII

din Transilvania şi Banat, I, Timişoara, istorico-literar de George Muntean, postf. de

Ursache, Camera 2 – Petru Ursache, Camera Oradea, Cogito – Târgu-Mureş, Arhipelag,

II. VOLUME CONSULTATE

1993. critică, antologie de Marcel Crihană,

ALZ – Albanezul, Bucureşti, 1993–2000. CROR – Curierul românesc, Bucureşti, 1990–

LL – Limbă şi literatură, Bucureşti, 1990– PRF – Porto Franco, Galaţi, 1997–1998.

II. PERIODICE CONSULTATE

Academica. Bucureşti, 1990–2000. Agora, Philadelphia, 1990–1993 (AGA).

Aletheia, Oradea, 1993–2000 (ALEI). Contrapunct, Bucureşti, 1990–1993; 1995–1998

Solstiţiu, Satu-Mare, 1990–1993. Tineretul liber. Supliment literar-artistic, Bucureşti,

AGOPIAN Ştefan, Raport cu Suzana, ANTON Costache, În căutarea oraşului,

ANTONESI Doru, Enigma lui Quetzalcóatl, ofiţer al Serviciului Român de Informaţii şi

BOGHIAN Nicolae, Confuzia, VAR, I, smintitului călugăr Rasputin. „Sfântul” de la

lipsească acestui romancier. Nu întâmplător, o artificial şi firesc” (Al. Protopopescu), cartea

ca naraţiune, romanul rămâne la nivelul me- LTM, 1991, 2, 126. V. şi D. C. R. R.,

Horia Gârbea, LCF, s. nouă, 1990, 42, 6. I. M.

I. M. ' GHEORGHIU C.[onstantin] V.[irgil],

I. M. Mihaela Ursa, ST, XLII, 1991, 4, 52; Al. Th.

conştiinţei, un elogiu al individualităţii, acum, cu o alternativă existenţială inedită. În

existenţialist. Interogaţie filosofică modernă estetică neutrală, CNT, 1991, 2, 3; Diana

pe nume Milu, îi încredinţează protagonistului, LUSTIG Adrian, Un băiat ura o fată,

Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române LUSTIG Adrian, Un ceai cu tipele de

ilegalitate, cariera de succes a protagonistului MODORCEA Grid, Lumea fără oglindă,

salariile mari ale minerilor. Încercând să numirea interlocutorilor. Implicând un număr

MONTEORU Alexandrina, Şopronul, L. T.

MUNGIU Alina, Psihostasia, fragment NEAMŢU Leonida, Sferele infinitului, Cluj-

OLTEANU Traian, Umbra cuvintelor, sublinieze, cu candoare, unicitatea moştenirii

în perioada colectivizării. Transformările prin Simuţ), cu atât mai mult cu cât

L. B. POPIŢA Lidia, Vai celui singur!, I, Iaşi,

– Bucureşti, Maşina de Scris, 1999. SAKA Serafim, Vămile, [Bucureşti, ], Ulise,

Literatura română din Basarabia, F, XXXIII, într-o acţiune aparent inofensivă ce

SECHEŞAN Gheorghe, Preşedintele, Claudiu Constantinescu, Romanul unei metafore,

SOLCAN Pan, Nu faceţi case mai înalte ca A. S.

maturităţii, o întâlneşte însă pe Ingrid şi are TRICOLICI Chiril, Plăcerile jocului,

***, MZL, I, 1990, 2, 7. Vladia (1982) şi un ţinut magic în Stăpânirea

cu aceleaşi personaje şi cu aceeaşi miză, cazarmă, sugerând o identificare a unităţii

VĂDUVA Gheorghe, Poarta zorilor, VIŞNIEC Matei, Fragment de roman,

muştelor, de William Golding, la care realist, cu secvenţe autobiografice. ≈ prezintă

L. Pv. ***, UC, I, 1991, 8, 12; Barbu Cioculescu,

1991, 302 p. (Excelsior). Fragment: Teoretizându-şi arhetipul, naratorul K. din ≈

CADELCU Corneliu Radu, Detectivii de CÂRCU Victor, Parhelia, fragment de

CĂLUGĂRU Cornel, Panică în Piaţa CIOCÂLTEU Alexandru, Gheaţă la mal,

trăieşte, în spaţiul citadin al erei ceauşiste, ideatică ţesută în jurul personalităţii

COJA Ion, Ţuţea la 90 de ani, fragment de dragoste). ≈, „un pasionant roman de

reverie, iar nu de tensiuni profunde”, romanul Eminescu, 1991, p. 7–152 (Romanul de

D. G. B. DOBRINESCU Traian, Joc cu dame şi

franceză: Forêt interdite, tr. de Alain Simion Bucureşti, Univers Enciclopedic,

cedării Basarabiei Uniunii Sovietice, în 1940, placida sa colegă Bonifacia, relaţiile cu

M. W. HOLBAN Sorin, Să nu aştepţi minuni de la

L. T. , BNR, XLII, 1993, 8, 50; , UC, II,