MANAGEMENTUL

DESEURILOR REZULTATE
DIN ACTIVITATEA
MEDICALA

As. Univ. Dr. Elena Mocanu

Constanta
 Obiective:
 prezentarea amplă a legislaţiei naţionale în domeniul
deseurilor rezultate din activitatea medicala
 evidenţierea surselor şi categoriilor de deşeuri
rezultate din activitatea medicala
 prezentarea aspectelor legate de impactul gestionării
deşeurilor rezultate din activitatea medicala asupra
sănătăţii umane
 Introducere
În fiecare an, doar în Uniunea Europeană se produc 3
miliarde de tone de deşeuri – dintre care aproximativ 90 de
milioane de tone de deşeuri periculoase. Aceasta se ridică
la aproximativ 6 tone de deşeuri solide pentru fiecare
bărbat, femeie şi copil, conform statisticilor Eurostat.
Până în 2020, după estimările OECD, am putea genera
deşeuri cu 45% mai multe decât am făcut-o în 1995. Acest
lucru a condus la dezvoltarea unei strategii pe termen lung
privind deşeurile.
Politica UE privind deşeurile a evoluat în ultimii 30 de ani
printr-o serie de planuri de acţiune de mediu şi a unui
cadru legislativ, care are scopul de a reduce impactul
negativ asupra mediului şi a sănătăţii şi de a crea o
economie eficientă din punct de vedere al energiei şi
resurselor.[1]
Activităţile de îngrijire a sănătăţii conduc la producerea de deşeuri care
pot produce efecte adverse asupra sănătăţii. Opţiunile privind
managementul deşeurilor medicale pot da naştere ele însele la riscuri
pentru sănătate şi nu există soluţie perfectă, rapidă, uşor accesibilă de
gestionare a deşeurilor medicale.
Deşeurile medicale generate în clinici mici, în mediu rural sau în unităţi
mai mari pot fi gestionate dacă există infrastructura adecvată şi utilizată
corespunzător. Totuşi, deşeurile generate în unităţi mari sau în timpul unor
eforturi publice direcţionate (ex. campanii de imunizare) sunt mai greu de
gestionat, în special în ţări în curs de dezvoltare, unde resursele pot fi
limitate.
În aceste situaţii dificile în care opţiunile de depozitare a deşeurilor sunt
limitate, au fost utilizate incineratoare mici şi acestea sunt încă folosite ca
o soluţie ad-hoc în ţările mai puţin dezvoltate şi în tranziţie. Totuşi,
incineratoarele mici operează adesea la temperaturi sub 800 grade
Celsius. Aceasta poate avea ca rezultat producerea de dioxine, furani sau
alţi poluanţi toxici sub formă de emisii şi/sau în cenuşa care se depune sau
care se împrăştie în atmosferă.
Transportul deşeurilor la locurile de depozitare centralizate poate de
asemenea reprezenta un pericol pentru cei care le manipulează, dacă nu
se efectuează în condiţii de siguranţă.[1]
 Definitii [2,3,4,5,6]
În întelesul prezentelor norme tehnice se definesc urmatorii termeni:
a) activitatea medicala este orice activitate de diagnostic,
preventie, tratament, cercetare, precum si de monitorizare si
recuperare a starii de sanatate, care implica sau nu utilizarea de
instrumente, echipamente, substante ori aparatura medicala;
b) ambalajele pentru deseuri rezultate din activitatea
medicala reprezinta recipiente si containere utilizate pentru
colectarea, ambalarea, transportul, tratarea si eliminarea finala a
deseurilor rezultate din activitatea medicala;
c) colectarea deseurilor medicale reprezinta orice activitate de
strângere a deseurilor, incluzând separarea deseurilor pe categorii, la
sursa, si stocarea temporara a deseurilor în scopul transportarii
acestora la o instalatie de tratare sau de eliminare a deseurilor;
d) colectarea separata a deseurilor medicale înseamna
colectarea în cadrul careia un flux de deseuri este pastrat separat în
functie de tipul si natura deseurilor, cu scopul de a facilita tratarea
specifica a acestora;
e) decontaminarea termica reprezinta operatiunea care se bazeaza pe
actiunea caldurii umede sau uscate pentru îndepartarea prin reducere a
microorganismelor (patogene sau saprofite) continute în deseurile
medicale periculoase la temperaturi scazute;
f) deseurile anatomo-patologice sunt fragmente si organe umane,
inclusiv recipiente de sânge si sânge conservat. Aceste deseuri sunt
considerate infectioase;
g) deseurile chimice si farmaceutice sunt substante chimice solide,
lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive ori inflamabile;
medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapeutice,
care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
aceste deseuri sunt incluse în categoria deseurilor periculoase atunci
când prezinta una sau mai multe din proprietatile prevazute în anexa nr.
4 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, cu modificarile
ulterioare;
h) deseurile infectioase sunt deseurile care prezinta proprietati
periculoase, astfel cum acestea sunt definite în anexa nr. 4 la Legea nr.
211/2011, cu modificarile ulterioare, la punctul "H 9 - «Infectioase»:
substante si preparate cu continut de microorganisme viabile sau toxine
ale acestora care sunt cunoscute ca producând boli la om ori la alte
organisme vii"; aceste deseuri sunt considerate deseuri periculoase;
i) deseurile întepatoare-taietoare sunt obiecte ascutite care
pot produce leziuni mecanice prin întepare sau taiere; aceste
deseuri sunt considerate deseuri infectioase/periculoase, daca
au fost în contact cu fluide biologice sau cu substante
periculoase;
j) deseurile medicale nepericuloase sunt deseurile a caror
compozitie si ale caror proprietati nu prezinta pericol pentru
sanatatea umana si pentru mediu;
k) deseurile medicale periculoase sunt deseurile rezultate
din activitati medicale si care prezinta una sau mai multe din
proprietatile periculoase enumerate în anexa nr. 4 la Legea nr.
211/2011, cu modificarile ulterioare;
l) deseurile rezultate din activitatea medicala sunt toate
deseurile periculoase si nepericuloase care sunt generate de
activitati medicale si sunt clasificate conform Hotarârii
Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile
periculoase, cu completarile ulterioare;
m) echipamentul de tratare prin decontaminare termica a
deseurilor rezultate din activitatea medicala este orice
echipament fix destinat tratamentului termic la temperaturi
scazute (105°C - 177°C) a deseurilor medicale periculoase unde
are loc actiunea generala de îndepartare prin reducere a
microorganismelor (patogene sau saprofite) continute în deseuri;
acesta include dispozitive de procesare mecanica a deseurilor;
n) eliminarea deseurilor medicale înseamna operatiunile
prevazute la D5 si D10 din anexa nr. 2 la Legea nr. 211/2011, cu
modificarile ulterioare, cu precizarea ca numai deseurile tratate
pot fi eliminate prin depozitare;
o) fisa interna a gestionarii deseurilor medicale este
formularul de pastrare a evidentei deseurilor rezultate din
activitatile medicale, continând datele privind circuitul complet
al acestor deseuri de la producere si pâna la eliminarea finala a
acestora, conform Hotarârii Guvernului nr. 856/2002, cu
completarile ulterioare, conform Listei Europene a Deseurilor;
p) gestionarea deseurilor medicale înseamna colectarea,
stocarea temporara, transportul, tratarea, valorificarea si eliminarea
deseurilor, inclusiv supravegherea acestor operatii si întretinerea
ulterioara a amplasamentelor utilizate;
q) instalatia de incinerare este orice instalatie tehnica fixa sau
mobila si echipamentul destinat tratamentului termic al deseurilor,
cu sau fara recuperarea caldurii de ardere rezultate, asa cum este
definit în Hotarârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea
deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
r) prevenirea producerii deseurilor medicale reprezinta
totalitatea masurilor luate înainte ca o substanta, un material sau un
produs sa devina deseu medical si care au drept scop reducerea
cantitatii de deseuri medicale, inclusiv prin reutilizarea produselor
folosite în activitati medicale sau prin extinderea ciclului de viata al
produselor respective, prin asigurarea unei separari corecte la sursa
a deseurilor periculoase de cele nepericuloase;
s) producatorul de deseuri medicale este orice persoana fizica
sau juridica ce desfasoara activitati medicale din care rezulta deseuri
medicale;
s) spatiul central de stocare temporara a
deseurilor medicale reprezinta un amplasament de
stocare temporara a deseurilor medicale, amenajat
în incinta unitatii care le-a generat, destinat exclusiv
stocarii temporare a deseurilor pâna la momentul la
care acestea sunt evacuate în vederea eliminarii;
t) tratarea deseurilor medicale înseamna
operatiunile de pregatire prealabila valorificarii sau
eliminarii, respectiv operatiunile de decontaminare la
temperaturi scazute, conform prevederilor legale în
vigoare;
) unitatea sanitara este orice unitate publica sau
privata, cu paturi sau fara paturi, care desfasoara
activitati în domeniul sanatatii umane si care produc
deseuri clasificate conform OMS 1226/2012 - art. 8 .
 Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a
deşeurilor sunt următoarele:[1]
o principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în
contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabilă” şi
stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea
resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând
accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

o principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării

BATNEEC (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun
costuri excesive”) – stabileşte ca, pentru orice activitate (inclusiv
pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de
următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării
tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi
aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

o principiul prevenirii – stabileşte ierarhizarea activităţilor de

gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei
care trebuie acordată: evitarea apariţiei, minimizarea cantităţilor,
tratarea în scopul recuperării, tratarea si eliminarea în condiţii de
siguranţă pentru mediu.
principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii
producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului – stabileşte
necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic corespunzător, astfel
încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de
generatorul acestor.
principiul substituţiei – stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime
periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia
deşeurilor periculoase.
principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei – stabileşte ca
deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de
generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase esteposibil numai către
acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în
condiţiile respectării cerinţelor pentru comerţul internaţional cu deşeuri.
principiul subsidiarităţii (corelat si cu principiul proximităţii şi cu
principiul autonomiei) – stabileşte acordarea competenţelor astfel încât
deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut
nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii
uniforme la nivel regional si naţional.
principiul integrării – stabileşte ca activităţile de gestionare a deşeurilor
fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.
Reglementari legislative cu referire la gestionarea deseurilor
rezultate din activitati medicale
Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor
HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea Listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase
Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor
HG nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul
Romaniei
HG nr. 1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de
marfuri periculoase in Romania si Reglementarile referitoare la transportul international al
marfurilor periculoase pe calea ferata
HG nr. 243/2013 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru
prevenirea ranilor provocate de obiecte ascutite in activitatile din sectorul spitalicesc si cel
al asistentei medicale
Reglementari legislative specifice gestionarii deseurilor rezultate
din activitati medicale
Ordinul MS nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea
deseurilor rezultate din activitati medicale si a Metodologiei de culegere a datelor
pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitati medicale

Ordinul MS nr. 1279/2012 privind aprobarea Criteriilor de evaluare a conditiilor de

functionare si monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare
termica la temperaturi scazute a deseurilor medicale periculoase

Ordinul MS nr. 613/2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a

autovehiculelor utilizate pentru transportul deseurilor periculoase rezultate din
activitatea medicala

Ordinul MS nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire

si control ale infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare
 Producatorul de deseuri medicale este raspunzator pentru gestionarea
deseurilor medicale rezultate din activitatea sa.
 În toate unitatile sanitare, activitatile legate de gestionarea deseurilor
rezultate din activitatile medicale fac parte din obligatiile profesionale
si sunt înscrise în fisa postului fiecarui salariat.
 Direcţiile de sănătate publică judeţene controlează activitatea de
instruire şi formare a personalului medical cu privire la gestionarea
deşeurilor medicale şi modul de aplicare a metodologiei de instruire în
fiecare unitate sanitară.[2]
In randul personalului medical, exista o nevoie continua de instruire si de intarire a cunostintelor
dobandite, precum si de implementare corecta a noii legislatii.

Unitatile sanitare au obligatia de a asigura toate conditiile prin care personalul medical implicat
in gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala sa participe la sesiunile de formare
profesionala.

 In conformitate cu Art. 55, cap. XI din Ordinul MS 1226/2012 se stabilesc urmatoarele cerinte:

„Art. 55) Fiecare unitate sanitara este obligata sa asigure instruirea si formarea profesionala
continua pentru angajati, cu privire la gestionarea deseurilor medicale, in oricare dintre
urmatoarele situatii:
a) la angajare;
b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;
c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;
d) la introducerea de tehnologii noi;
e) la recomandarea persoanei desemnate sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor
rezultate din unitatea sanitara care a constatat nereguli in aplicarea codului de procedura,
precum si la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;
f) la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul;
g) periodic, indiferent daca au survenit sau nu schimbari in sistemul de gestionare a deseurilor”.
[2]
Producătorii de deşeuri medicale, astfel cum sunt definiţi in
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 1226/2012 la cap.II, art. 6, au
următoarele obligaţii:
a) prevenirea producerii deşeurilor medicale sau reducerea
gradului de periculozitate a acestora, prin:
1) dezvoltarea de tehnologii curate, ce au consum redus de resurse
naturale;
2) dezvoltarea de tehnologii şi utilizarea sau comercializarea de
produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare nu au
impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii volumului
sau periculozităţii deşeurilor ori asupra riscului de poluare;
b) separarea, la locul producerii/generării, a diferitelor tipuri de
deşeuri.
c) reutilizarea şi reciclarea pentru acele categorii de deşeuri care
se pretează la astfel de operaţiuni, tratarea şi eliminarea
corespunzatoare a tuturor tipurilor de deşeuri medicale produse,
prin mijloace proprii sau pe baza unui contract cu operatori
economici autorizaţi.
 Categorii de deseuri rezultate din activitatile medicale,
inclusiv incadrarea pe coduri [2,3,4,5]
 18 01 01 – deseuri intepatoare taietoare
(18 01 03*)
 18 01 02 – deseuri anatomo-patologice si parti anatomice
(18 01 03*)
 18 01 03* - deseuri infectioase
 18 01 04 – deseuri ce pot fi asimilabile celor menajere
 18 01 06* - deseuri chimice constand din sau continand substante periculoase
 18 01 07 – deseuri chimice, altele decat cele specificate la 18 01 06*
 18 01 08* - deseuri de medicamente citotoxice si citostatice
 18 01 09 – deseuri de medicamente, altele decat cele specificate
la 18 01 08*
 18 01 10* - deseuri de amalgam de la tratamentele stomatologice
Categorii de deseuri rezultate din activitatile medicale
Deseuri intepatoare-taietoare –
cod 18 01 01 (18 01 03*)
Deseurile sunt considerate periculoase din punct de vedere al caracterului intepator-
taietor si prin faptul ca pot fi contaminate cu sange si/sau alte fluide biologice

 Compozitie: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu, pipete,
sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta sau nu, etc., de unica folosinta,
neintrebuintate sau cu termen de expirare depasit, care nu au intrat in contact cu
material potential infectios.
 Daca deseurile enumerate mai sus au intrat in contact cu material potential infectios,
inclusiv recipientele care au continut vaccinuri, sunt considerate deseuri infectioase si
sunt incluse in categoria 18 01 03*.
 In situatia in care obiectele ascutite au intrat in contact cu substante/materiale
periculoase sunt considerate deseuri periculoase si sunt incluse in categoria 18 01 06*.
 Colectare si ambalare: se colecteaza separat de alte categorii de deseuri, in acelasi tip
de recipient – material plastic rigid, rezistent la actiuni mecanice;
 In cazul in care acele de seringa sunt colectate in recipientele prezentate mai sus,
deseurile infectioase constand din seringi fara ac se pot colecta impreuna cu alte
deseuri infectioase.
Deseuri intepatoare-taietoare –
cod 18 01 01 (18 01 03*)
 Etichetare: recipientele de colectare a deseurilor intepatoare-taietoare vor fi obligatoriu
etichetate in limba romana.
 Eticheta va cuprinde:
 tipul deseului colectat;
 pictograma „Pericol biologic”;
 capacitatea recipientului (l sau kg);
 modul de utilizare;
 linia de marcare a nivelului maxim de umplere;
 data inceperii utilizarii recipientului pe sectie;
 unitatea sanitara si sectia care a folosit recipientul;
 persoana responsabila cu manipularea sa;
 data umplerii definitive;
 marcaj conform standardelor Natiunilor Unite (UN), in conformitate cu Acordul european
referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (ADR).
Deseuri intepatoare-taietoare –
cod 18 01 01 (18 01 03*)
 Stocare temporara: Conditiile de stocare temporara a deseurilor rezultate din activitatea

medicala trebuie sa indeplineasca normele de igiena in vigoare. Durata stocarii temporare nu

trebuie sa depaseasca perioada de 48 h (in cazul asigurarii temperaturii de 4 0C se pot

depozita maximum 7 zile);

 Transportul intern al deseurilor medicale periculoase se face pe un circuit separat, durata

pentru transportul si eliminarea finala sa fie de maxim 24 ore.

 Transportul extern al deseurilor la locul de tratare/eliminare finala se realizeaza cu mijloace

de transport autorizate, pe baza de contract, cu operatori economici autorizati conform

legislatiei specifice in vigoare.

 Tratare si eliminare: Aceasta categorie de deseuri poate fi tratata prin decontaminare

termica la temperaturi scazute sau incinerata in incineratoare de deseuri periculoase.

Recipiente pentru colectarea deseurilor
intepatoare-taietoare
Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice
cod 18 01 02 – (18 01 03*)
 Compozitie: fragmente din organe si organe umane, parti anatomice, lichide

organice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica

(fetusi, placente etc.), parti anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie,

recipiente pentru sange si sange etc.

 Colectare si ambalare: colectate in mod obligatoriu in cutii din carton rigid,

prevazute in interior cu sac din polietilena care trebuie sa prezinte siguranta la

inchidere, sau in cutii confectionate din material plastic rigid cu capac ce prezinta

etanseitate la inchidere, avand marcaj galben, special destinate acestei categorii de

deseuri.
Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice
cod 18 01 02 – (18 01 03*)
 Etichetare - eticheta va fi in limba romana si va cuprinde:

 tipul deseului colectat;

 pictograma „Pericol biologic”;

 capacitatea recipientului (l sau kg);

 modul de utilizare;

 linia de marcare a nivelului maxim de umplere;

 data inceperii utilizarii recipientului pe sectie;

 unitatea sanitara si sectia care a folosit recipientul;

 persoana responsabila cu manipularea sa;

 data umplerii definitive;

 marcaj conform standardelor Natiunilor Unite (UN), in conformitate cu Acordul european

referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (ADR).

Deseuri anatomo-patologice si parti
anatomice
cod 18 01 02 – (18 01 03*)
 Stocare temporara: conditiile de stocare temporara a deseurilor rezultate din activitatea medicala

trebuie sa indeplineasca normele de igiena in vigoare. Durata stocarii temporare nu trebuie sa

depaseasca perioada de 48 h ( in cazul asigurarii temperaturii de 4ºC se pot depozita maximum 7 zile).

 Transportul intern al deseurilor medicale periculoase se face pe un circuit separat, durata pentru

transportul si eliminarea finala sa fie de maxim 24 ore.

 Transportul extern al deseurilor la locul de eliminare finala se realizeaza cu mijloace de transport

autorizate, se predau pe baza de contract, unor operatori economici autorizati conform legislatiei

specifice in vigoare.

 Tratare si eliminare: aceasta categorie de deseuri se preteaza a fi eliminata doar prin incinerare
Deseuri infectioase - cod 18 01 03*
 Compozitie: deseurile care contin sau au venit in contact cu sange ori cu alte fluide

biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor,

perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au continut sange sau alte fluide biologice,

campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese,

pansamente si alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de material

plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite, scutece, cadavre de

animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare.

 Colectare si ambalare: cutii din carton prevazute in interior cu saci galbeni din

polietilena; saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben care se pun pe un port-

sac cu capac (holder) sau in pubele cu capac.

Deseuri infectioase - cod 18 01 03*
 Etichetare:

Recipientele vor fi obligaroriu etichetate in limba romana.

 Eticheta va cuprinde:

 tipul deseului colectat;

 pictograma „Pericol biologic”;

 capacitatea recipientului (l sau kg);

 modul de utilizare;

 linia de marcare a nivelului maxim de umplere;

 data inceperii utilizarii recipientului pe sectie;

 unitatea sanitara si sectia care a folosit recipientul; persoana responsabila cu manipularea sa;

 data umplerii definitive;

 marcaj conform standardelor Natiunilor Unite (UN), in conformitate cu Acordul european
referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (ADR).
Deseuri infectioase - cod 18 01 03*
 Stocare temporara: Conditiile de stocare temporara a deseurilor rezultate din activitatea medicala

trebuie sa indeplineasca normele de igiena in vigoare; Durata stocarii temporare nu trebuie sa

depaseasca perioada de 48 h ( in cazul asigurarii temperaturii de 40C se pot depozita maximum 7 zile).

 Transportul intern al deseurilor medicale periculoase se face pe un circuit separat, durata pentru

transportul si eliminarea finala sa fie de maxim 24 ore.

 Transportul extern al deseurilor la locul de eliminare finala se realizeaza cu mijloace de transport

autorizate, se predau pe baza de contract, unor operatori economici autorizati conform legislatiei

specifice in vigoare.

 Tratare si eliminare: aceasta categorie de deseuri poate fi tratata prin decontaminare termica la

temperaturi scazute sau incinerata in incineratoare de deseuri periculoase.

 Cadavrele de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare se elimina numai

prin incinerare.
Deseuri ce pot fi asimilabile celor
menajere –
cod 18 01 04
 Compozitie: Imbracaminte necontaminata, aparate gipsate, lenjerie necontaminata,

deseuri rezultate dupa tratare/decontaminare termica a deseurilor infectioase,

recipiente ce au continut medicamente altele decat cele citotoxice si citostatice, etc.

 Colectare si ambalare: se colecteaza in saci din polietilena de culoare neagra,

inscriptionati "Deseuri nepericuloase”. In lipsa acestora se pot folosi saci din

polietilena transparenti si incolori.

Deseuri ce pot fi asimilabile celor
menajere – cod 18 01 04
 Etichetare: sacii pot fi etichetati cu codul “18 01 04” sau cu “Deseuri nepericuloase”.

 Stocare temporara: pot fi stocate temporar pe o perioada de 48 de ore intr-un spatiu

separat de cel al deseurilor periculoase.

 Transport: aceasta categorie de deseuri, nefacand obiectul unor masuri speciale de

prevenire a infectiilor, este considerata nepericuloasa si poate fi transporta de catre

companiile de salubritate.

 Tratare si Eliminare: Depozite de deseuri nepericuloase

Deseuri chimice constand din sau continand
substante periculoase – cod 18 01 06*
 Compozitie: acizi, baze, solventi halogenati, alte tipuri de solventi, produse chimice

organice si anorganice, inclusiv produse reziduale generate in cursul diagnosticului de

laborator, solutii fixatoare sau de developare, produse concentrate utilizate in

serviciile de dezinfectie si curatenie, solutii de formaldehida

 Colectare si ambalare: se colecteaza in recipiente special proiectate si realizate in

asa fel incat sa nu permita pierderi de continut, avand o capacitate care sa nu

depaseasca 5 l pentru substante lichide si 5 kg pentru substante solide . Aceste

recipiente pot fi introduse intr-un ambalaj exterior care, dupa umplere, nu trebuie sa

depaseasca greutatea de 30 de kg.

Deseuri chimice constand din sau
continand substante periculoase – cod 18
01 06*
 Etichetare: sa fie marcate adecvat pericolului ("Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.),

marcaje UN, in conformitate cu ADR.

 Stocare temporara: se va realiza in spatii special amenajate, la o temperatura

corespunzatoare (vezi fisa de securitate a substantei), conform prevederilor legale in

vigoare.
 Transport: deseurile chimice constand din sau continand substante periculoase se

evacueaza si se transporta pe baza unui contract cu o firma autorizata.

 Tratare si Eliminare: prin incinerare (dupa ce, in prealabil, a fost testata reactivitatea

termica a acestor deseuri) in incineratoare de deseuri periculoase, tratare chimica sau

sunt returnate furnizorului, cu acordul expres al acestuia.
Deseuri chimice - cod 18 01 07, altele decat
cele specificate la 18 01 06*
 Compozitie: produse chimice organice si anorganice nepericuloase (care nu necesita
etichetare specifica), dezinfectanti (hipoclorit de sodiu slab concentrat, substante de
curatare etc.), solutii antiseptice, deseuri de la aparatele de diagnoza cu concentratie
scazuta de substante chimice periculoase etc. , care nu se incadreaza la 18 01 06*
 Colectare si ambalare: se colecteaza separat in ambalajul original si pot fi
impachetate in recipiente care nu corespund standardelor UN, in conformitate cu
ADR . In cazul in care aceste deseuri nu se mai afla in ambalajul original, ele se
stocheaza si ambaleaza in recipiente care corespund standardelor UN, in conformitate
cu ADR.
 In cazul deseurilor rezultate de la aparatele de diagnoza ce contin substante chimice
periculoase in cantitati neglijabile, sunt urmate instructiunile specifice aparatului
respectiv. Aceste deseuri se valorifica sau elimina ca deseuri nepericuloase.
Deseuri chimice - cod 18 01 07, altele decat
cele specificate la 18 01 06*

 Etichetare: ambalajele sa fie marcate cu codul 18 01 07.

 Stocare temporara: aceste deseuri pot fi stocate in ambalajul original sau intr-un

ambalaj conform ADR, intr-o incinta separata de deseurile chimice periculoase, la

o temperatura corespunzatoare.

 Transport: transportul acestor deseuri se realizeaza pe baza de contract cu o firma

autorizata.

 Tratare si eliminare: se valorifica si elimina ca deseuri chimice nepericuloase.

Deseuri de medicamente citotoxice si citostatice
- cod 18 01 08*
 Gestionarea deşeurilor de medicamente identificate prin codul 18 01 08* (deseuri

citotoxice si citostatice) vor fi reglementate prin ordin al ministrului sănătăţii,

conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate publică, cu
modificările şi completările ulterioare.

 Compozitie: recipienti originali, resturi de tablete/comprimate, medicamente expirate

in ambalajul original, corpuri de seringa cu sau fara ac folosite, sticle si sisteme de

perfuzie, materiale moi contaminate, echipament individual de protectie contaminat,
materiale ce au avut contact cu medicamentele citotoxice-citostatice.

 Colectare si ambalare: se colectaza separat de celelalte categorii de deseuri, se

ambaleaza in containere de unica folosinta sigure, cu capac

Deseuri de medicamente citotoxice si citostatice
- cod 18 01 08*
 Etichetare:
 tipul deseului colectat;
 capacitatea recipientului (l sau kg);
 modul de utilizare;
 linia de marcare a nivelului maxim de umplere;
 data inceperii utilizarii recipientului pe sectie;
 unitatea sanitara si sectia care a folosit recipientul;
 persoana responsabila cu manipularea sa;
 data umplerii definitive;
 marcaj conform standardelor Natiunilor Unite (UN), in conformitate cu Acordul european referitor
la transportul rutier international al marfurilor periculoase (ADR).
 Stocare temporara: pot fi stocate temporar in spatii special amenajate, numai ambalate in
recipientele specifice acestei categorii de deseuri. Avand in vedere faptul ca se genereaza cantitati
mici, pot fi stocate pe o perioada mai lunga de timp, cu respectarea anumitor conditii
 Transport: transportul acestor deseuri se realizeaza pe baza de contract cu o firma autorizata.
 Tratare si eliminare: se elimina numai prin incinerare in incineratoare de deseuri periculoase.
Deseuri de medicamente - cod 18 01 09, altele
decat cele specificate la 18 01 08*
 Gestionarea deşeurilor de medicamente identificate prin codul 18 01 09

(medicamente, altele decat cele specificate la 18 01 08*) vor fi reglementate prin

ordin al ministrului sănătăţii, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma

în sănătate publică, cu modificările şi completările ulterioare.

 Compozitie: medicamente cu termen de expirare depasit, reziduuri de medicamente,

imprastieri de medicamente, etc.

 Colectare si ambalare: se colecteaza separat de celelalte categorii de deseuri in cutii

din carton prevazute in interior cu saci galbeni din polietilena sau in saci din

polietilena galbeni ori marcati cu galben care se pun pe un port-sac cu capac (holder)

sau in pubele cu capac.

Deseuri de medicamente - cod 18 01 09, altele
decat cele specificate la 18 01 08*
 Etichetare:

 tipul deseului colectat;

 capacitatea recipientului (l sau kg);

 modul de utilizare;

 linia de marcare a nivelului maxim de umplere;

 data inceperii utilizarii recipientului pe sectie;

 unitatea sanitara si sectia care a folosit recipientul;

 persoana responsabila cu manipularea sa;

 data umplerii definitive;

 marcaj conform standardelor Natiunilor Unite (UN), in conformitate cu Acordul european referitor la transportul rutier

international al marfurilor periculoase (ADR).

 Stocare temporara: pot fi stocate temporar in spatii special amenajate, numai ambalate in recipientele specifice

acestei categorii de deseuri. Avand in vedere faptul ca nu au un caracter infectios, acestea pot fi stocate pe o perioada

mai lunga de timp, cu respectarea anumitor conditii.

Deseuri de medicamente - cod 18 01 09,
altele decat cele specificate la 18 01 08*
 Transport: transportul acestor deseuri se realizeaza pe baza de contract cu o firma

autorizata.

 Tratare si eliminare: deseurile de medicamente se pot returna pe baza unui contract

farmaciei sau depozitului de medicamente in vederea eliminarii finale prin incinerare

in incineratoare de deseuri periculoase pe baza unui contract cu un agent economic

autorizat.
Deseuri de amalgam de la tratamentele
stomatologice - cod 18 01 10*
 Compozitie: capsule sau resturi de amalgam (mercur), dinti extrasi care au obturatii

de amalgam, coroane dentare, punti dentare, materiale compozite fotopolimerizabile,

ciment glasionomer, etc.

 Colectare si ambalare: se colecteaza separat de alte deseuri, in recipiente sigilabile.

 Etichetare: marcaj adecvat.

 Stocare temporara: conform recomandarilor firmei care le preia.

 Transport: se realizeaza de catre firme autorizate.

 Tratare si eliminare: valorificare de catre firme autorizate. Nu este permisa

incinerarea.
Minimizarea cantitatii de deseuri[2,3]
Separarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitaile medicale si, implicit, reducerea cantitatii de
deseuri reprezinta un principiu de baza pentru introducerea metodelor si tehnologiilor de tratare a deseurilor
medicale.

Minimizarea cantitatii de deseuri implica urmatoarele etape:

a) reducerea la sursa a deseurilor se poate realiza prin:
achiziionarea de materiale care genereaza cantitati mici de deseuri;
utilizarea de metode si echipamente moderne ce nu genereaza substante chimice periculoase, cum ar fi
înlocuirea metodei clasice de dezinfecie chimica cu dezinfectia pe baza de abur sau de ultrasunete,
înlocuirea termometrelor cu mercur cu cele electronice, utilizarea radiografiilor computerizate în locul
celor clasice;
gestionarea corecta a depozitelor de materiale si reactivi;

b) separarea la sursa prin asigurarea ca deseurile sunt colectate în ambalajele corespunzatoare fiecarei
categorii;

c) tratarea deseurilor prin utilizarea metodei de decontaminare termica la temperaturi scazute;

d) eliminarea finala în conditii corespunzatoare; dupa reducerea pe cât posibil a cantitatii de deseuri,
deseurile tratate se elimina prin metode cu impact minim asupra mediului.
 Colectarea deseurilor medicale la locul de producere[2,3]

(1) Colectarea separata a deseurilor este prima etapa în gestionarea deseurilor

rezultate din activitati medicale.

(2) Producatorii de deseuri medicale au obligatia colectarii separate a deseurilor

rezultate din activitatile medicale, în functie de tipul si natura deseului, cu scopul de a
facilita tratarea/eliminarea specifica fiecarui deseu.

(3) Producatorii de deseuri medicale au obligatia sa nu amestece diferite tipuri de

deseuri periculoase si nici deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase.

În situatia în care nu se realizeaza separarea deseurilor, întreaga cantitate de

deseuri în care au fost amestecate deseuri periculoase se trateaza ca deseuri
periculoase.
 Ambalarea deseurilor medicale [2,3]
Recipientul în care se face colectarea si care vine în contact direct cu deseurile periculoase rezultate din
activitati medicale este de unica folosinta si se elimina odata cu continutul.

Codurile de culori ale recipientelor în care se colecteaza deseurile medicale sunt:

a) galben - pentru deseurile medicale periculoase,
b) negru - pentru deseurile nepericuloase.
Pentru deseurile infectioase se foloseste pictograma "Pericol biologic".
Pentru deseurile periculoase identificate prin codurile 18 01 06* - chimicale constând din sau
continând substante periculoase se folosesc pictogramele aferente proprietaitlor periculoase ale
acestora, conform anexei nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificarile ulterioare, respectiv:
 "Inflamabil",
 "Coroziv",
 "Toxic" etc.
 Pentru deseurile infectioase care nu sunt obiecte ascutite identificate prin codul 18 01 03*, se folosesc cutii din
carton prevazute în interior cu saci galbeni din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben.
Atât cutiile prevazute în interior cu saci din polietilena, cât si sacii sunt marcati si etichetati în limba româna cu
urmatoarele informatii:
 tipul deseului colectat,
 pictograma "Pericol biologic",
 capacitatea recipientului (l sau kg),
 modul de utilizare,
 linia de marcare a nivelului maxim de umplere,
 data începerii utilizarii recipientului pe sectie, unitatea sanitara si secia care au folosit recipientul,
 persoana responsabila cu manipularea lor,
 data umplerii definitive,
 marcaj conform standardelor Natiunilor Unite (UN), în conformitate cu Acordul european referitor la transportul
rutier internaional al marfurilor periculoase (ADR).

Cutiile din carton prevazute cu saci de plastic în interior trebuie stocate temporar pe suprafete uscate.

Sacii trebuie sa aiba o rezistenta mecanica mare, sa se poata închide usor si sigur, utilizând sigilii de unica
folosinta.

Termosuturile trebuie:
 sa fie continue,
 sa fie rezistente,
 sa nu permita scurgeri de lichid.
 La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse în intervalul
dintre doua îndepartari succesive ale deseurilor.
In situatiile in care sacul nu este pus în cutie de carton care sa asigure rezistenta mecanica, sacul
se introduce în pubele prevazute cu capac si pedala sau în portsac, fiind obligatoriu ca si acesta din
urma sa aiba capac.
Înaltimea sacului trebuie sa depaseasca înaltimea pubelei, astfel încât sacul sa
se rasfrânga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita închiderea sacului
în vederea transportului sigur.
Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei patrimi din volumul sau.
Pubelele cu pedala si capac trebuie sa fie inscriptionate cu pictograma "Pericol biologic".
Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsa între 50-70 microni.
Cutiile din carton prevazute în interior cu saci galbeni din polietilena sau sacii din polietilena
galbeni (sau marcati cu galben) trebuie sa fie supuse procedurilor de testare specifica a rezistenei
materialului la actiuni mecanice, în conformitate cu standardele europene specifice pentru astfel de
recipiente.
Testele de încercare trebuie sa fie realizate de catre laboratoare acreditate.
 Atât deseurile înepatoare-taietoare identificate prin codul 18 01 01, cât si prin codul 18 01
03* se colecteaza separat în acelasi recipient din material plastic rigid rezistent la actiuni
mecanice.

Recipientul trebuie prevazut la partea superioara cu un capac special care sa permita

introducerea deseurilor si sa împiedice scoaterea acestora dupa umplerea recipientului, fiind
prevazut în acest scop cu un sistem de închidere definitiva. Capacul recipientului are orificii
pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu.

Recipientele trebuie prevazute cu un mâner rezistent pentru a fi usor transportabile la

locul de stocare temporara si, ulterior, la locul de eliminare finala.

Recipientele utilizate pentru deseurile întepatoare-taietoare infectioase au culoarea

galbena si sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic".
 Recipientul destinat colectarii deseurilor întepatoare-taietoare trebuie sa aiba urmatoarele
caracteristici:
a) sa fie impermeabil, sa prezinte etanseitate, un sistem de închidere temporara si definitiva.
Prin sistemul de închidere temporara se asigura o masura de prevenie suplimentara, iar
prin sistemul de închidere definitiva se împiedica posibilitatea de contaminare a personalului
care manipuleaza deseurile înepatoaretaietoare si a mediului, precum si posibilitatea de
refolosire a acestora de catre persoane din exteriorul unitatii sanitare;

b) sa fie marcat si etichetat în limba româna cu urmatoarele informaii: tipul deseului colectat,
pictograma "Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de
marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizarii recipientului pe secie, unitatea
sanitara si secia care au folosit recipientul, persoana responsabila cu manipularea lui, data
umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR;

c) sa fie supus procedurilor de testare specifica a rezistenei materialului la actiuni mecanice;

d) sa prezinte siguranta si stabilitate pe masa de tratament sau acolo unde este amplasat, astfel
încât sa se evite rasturnarea accidentala a acestuia si împrastierea continutului.
 Al doilea recipient în care se depun sacii, cutiile si recipientele pentru deseurile periculoase
este reprezentat de containere mobile cu perei rigizi, aflate în spatiul central pentru stocarea
temporara a deseurilor din incinta unitatii sanitare.

Containerele mobile pentru deseuri infectioase, anatomo-patologice si parti anatomice si

întepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt etichetate "Deseuri medicale" si poarta pictograma
"Pericol biologic".

Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor

lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante.

Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu un sistem de prindere adaptat sistemului

automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în instalatia de
procesare a deseurilor.

Dimensiunea containerelor se alege astfel încât sa se asigure preluarea întregii cantitati de

deseuri produse în intervalul dintre doua îndepartari succesive.

Este strict interzisa depunerea deseurilor periculoase neambalate (vrac).

 Deseurile anatomo-patologice încadrate la codul 18 01 02 (18 01 03*) destinate incinerarii sunt colectate
în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevazute în interior cu sac din polietilena care trebuie sa
prezinte sigurana la închidere sau în cutii confecionate din material plastic rigid cu capac ce prezinta
etanseitate la închidere, având marcaj galben, special destinate acestei categorii de deseuri, si sunt eliminate
prin incinerare.
Recipientele vor fi etichetate cu urmatoarele informatii:
 tipul deseului colectat,
 pictograma "Pericol biologic",
 capacitatea recipientului (l sau kg),
 modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere,
 data distribuirii recipientului pe sectie,
 unitatea sanitara si sectia care au folosit recipientul,
 persoana responsabila cu manipularea lui,
 data umplerii definitive,
 marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR.
La solicitarea beneficiarului, partile anatomice pot fi înhumate sau incinerate în conditiile legii, pe baza
unei declaratii pe propria raspundere a acestuia, ce se depune atât la unitatea sanitara respectiva, cât si la directia de
sanatate publica judeteana.
Directia de sanatate publica judeteana elibereaza un certificat în acest sens.
Partile anatomice sunt ambalate si refrigerate, dupa care se vor depune în cutii speciale, etanse si
rezistente.
 Deseurile periculoase chimice rezultate din unitatile sanitare identificate prin codul 18 01 06*
se colecteaza în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Coroziv",
"Toxic" etc.) si se trateaza conform prevederilor legale privind deseurile periculoase.
Deseurile chimice sunt colectate si ambalate în recipiente cu o capacitate care sa nu depaseasca
5 l pentru substane lichide si 5 kg pentru substante solide. Aceste recipiente pot fi introduse într-un
ambalaj exterior care, dupa umplere, nu trebuie sa depaseasca greutatea de 30 de kg.
Deseurile periculoase chimice rezultate din unitati sanitare se colecteaza separat si se elimina
prin incinerare (dupa ce, în prealabil, a fost testata reactivitatea termica a acestor deseuri), tratare
chimica sau sunt returnate la furnizor, cu acordul expres al acestuia.
Recipientele în care se colecteaza deseurile chimice trebuie sa fie proiectate si realizate în asa
fel încât sa împiedice orice pierdere de continut, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) materialele din care sunt executate recipientele si sistemele de închidere ale acestora nu
trebuie sa fie atacate de catre continut si nici sa formeze cu acesta compusi periculosi;
b) toate partile recipientelor si ale sistemelor de închidere ale acestora trebuie sa fie solide si
rezistente, astfel încât sa excluda orice defectiune si sa raspunda în deplina siguranta la
presiunile si eforturile normale de manipulare;
c) recipientele prevazute cu sistem de închidere trebuie sa fie proiectate în asa fel încât ambalajul
sa poata fi deschis si închis în mod repetat, fara pierdere de continut.
 Deseurile chimice periculoase aflate în stare lichida se colecteaza în recipiente speciale, impermeabile,
iar evacuarea lor se realizeaza de catre o firma autorizata.
Deseurile chimice, daca se afla în ambalajul lor original (sticla, folie etc.), pot fi împachetate în recipiente
care nu corespund standardelor UN, în conformitate cu ADR.
În cazul în care aceste deseuri nu se mai afla în ambalajul original, ele se stocheaza si ambaleaza în
recipiente care corespund standardelor UN, în conformitate cu prevederile ADR. Pentru a evita acumularea în
unitatile sanitare a unor cantitati mari de deseuri farmaceutice (de exemplu: medicamente expirate), acestea se
pot returna, pe baza unui contract, farmaciei sau depozitului de produse farmaceutice în vederea eliminarii
finale.
Deseurile chimice nepericuloase identificate prin codul 18 01 07 rezultate din unitai sanitare se colecteaza
separat în ambalajul original.
În cazul deseurilor de la aparatele de diagnoza, ce conin substane chimice periculoase în concentratii
neglijabile, sunt urmate instructiunile specifice echipamentului respectiv.
Aceste deseuri se valorifica sau se elimina ca deseuri nepericuloase.
Deseurile stomatologice identificate prin codul 18 01 10* reprezentate de amalgamul dentar se colecteaza
separat în containere sigilabile si sunt preluate de firme autorizate în vederea valorificarii.
Este interzisa utilizarea de catre unitatile sanitare a altor tipuri de ambalaje care nu prezinta documente de
certificare si testare, inclusiv pentru compozitia chimica a materialului din care este realizat ambalajul,
marcajul care corespunde standardelor UN, precum si acordul producatorului/furnizorului de ambalaje.
 Este permisa utilizarea doar a ambalajelor confectionate din materiale care permit incinerarea cu
riscuri minime pentru mediu si sanatate.
Deseurile rezultate în urma administrarii tratamentelor cu citotoxice si citostatice
reprezentate de corpuri de seringa cu sau fara ac folosite, sticle si sisteme de perfuzie,
materiale moi contaminate, echipament individual de protectie contaminat etc. trebuie
colectate separat, ambalate în containere de unica folosinta sigure, cu capac, care se elimina
separat.
Recipientele trebuie marcate si etichetate cu aceleasi informatii specificate mai sus,
pentru alte tipuri de deseuri.
Acest tip de deseu se elimina numai prin incinerare.

Deseurile nepericuloase se colecteaza în saci din polietilena de culoare neagra,

inscripionati "Deseuri nepericuloase".
În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilena transparenti si incolori.
 Stocarea temporară a deşeurilor rezultate din activităţile medicale[2,3]

Stocarea temporară, trebuie realizată în funcţie de categoriile de deşeuri colectate la

locul de producere.
Este interzis accesul persoanelor neautorizate în spaţii destinate stocării temporare.
Este interzisă cu desăvârşire abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată a
deşeurilor medicale.

În fiecare unitate sanitară trebuie să existe un spaţiu central pentru stocarea temporară
a deşeurilor medicale.
În cazul construcţiilor noi, amenajarea spaţiului pentru stocarea temporară a
deşeurilor medicale trebuie prevăzută prin proiectul unităţii.
Spaţiul central de stocare a deşeurilor trebuie să aibă două compartimente:
a) un compartiment pentru deşeurile periculoase, prevăzut cu dispozitiv de închidere
care să permită numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deşeurile nepericuloase, amenajat conform Normelor de
igienă şi recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul
ministrului sănătăţii nr. 119/2014.
 Spaţiul central destinat stocării temporare a deşeurilor periculoase trebuie să permită stocarea
temporară a cantităţii de deşeuri periculoase acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive
ale acestora.
Spaţiul de stocare temporară a deşeurilor periculoase este o zonă cu potenţial septic şi trebuie
separat funcţional de restul construcţiei şi asigurat prin sisteme de închidere.
Încăperea în care sunt stocate temporar deşeuri periculoase trebuie prevăzută cu sifon de
pardoseală pentru evacuarea în reţeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curăţării şi
dezinfecţiei.
În cazul în care locaţia respectivă nu dispune de sifon de pardoseală din construcţie, suprafaţa
trebuie să fie uşor lavabilă, impermeabilă şi continuă, să nu existe un surplus mare de apă uzată,
astfel încât dezinfecţia şi curăţarea să se realizeze cu materiale de curăţenie de unică folosinţă
considerate la final deşeuri medicale infecţioase.
Spaţiul de stocare temporară a deşeurilor periculoase trebuie prevăzut cu ventilaţie
corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită descompunerea
materialului organic din compoziţia deşeurilor periculoase.
Trebuie asigurate dezinsecţia şi deratizarea spaţiului de stocare temporară în scopul prevenirii
apariţiei vectorilor de propagare a infecţiilor (insecte, rozătoare).
 Durata stocării temporare a deşeurilor medicale infecţioase în incintele unităţilor medicale nu
poate să depăşească un interval de 48 de ore, cu excepţia situaţiei în care deşeurile sunt depozitate
într-un amplasament prevăzut cu sistem de răcire care să asigure constant o temperatură mai mică de
4 °C, situaţie în care durata depozitării poate fi de maximum 7 zile.

Amplasamentul trebuie să aibă un sistem automat de monitorizare şi înregistrare a temperaturilor,

ce va fi verificat periodic.

Deşeurile infecţioase încadrate la categoria 18 01 03* generate de cabinete medicale trebuie

stocate temporar pe o perioada de maximum 7 zile, cu asigurarea unor condiţii frigorifice
corespunzătoare, adică să se asigure constant o temperatură mai mică de 4 °C.

Condiţiile de stocare temporară a deşeurilor rezultate din activităţile medicale trebuie să respecte
normele de igienă în vigoare.

Durata pentru transportul şi eliminarea finală a deşeurilor medicale infecţioase nu trebuie să

depăşească 24 de ore.

Se interzice funcţionarea staţiilor de transfer şi a spaţiilor de stocare temporară a deşeurilor

medicale pe amplasamente situate în afara unităţilor sanitare sau care nu aparţin operatorilor
economici care realizează operaţii de tratare sau eliminare a deşeurilor medicale.
Transportul deşeurilor rezultate din activităţile medicale [2,3, 7,8,9]
Transportul deşeurilor medicale periculoase în incinta unităţii în care au fost produse se face pe un circuit
separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor.

Deşeurile medicale periculoase sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul
containerelor mobile.

Atât autovehiculele, cât şi cărucioarele şi containerele mobile se curăţă şi se dezinfectează după fiecare
utilizare în locul unde are loc descărcarea, utilizând produse biocide autorizate, fapt demonstrat de un
document scris.

În scopul protejării personalului şi a populaţiei, transportul deşeurilor medicale periculoase până la locul de
eliminare finală se realizează cu mijloace de transport autorizate şi cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.

Deşeurile medicale periculoase şi nepericuloase se predau, pe bază de contract, unor operatori economici
autorizaţi conform legislaţiei specifice în vigoare.

Transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează pe bază de contract cu operatori economici

autorizaţi pentru pentru desfăşurarea acestei activităţi.

Producătorii de deşeuri periculoase au obligaţia să elaboreze, în condiţiile legii, planuri de intervenţie

pentru situaţii deosebite şi să asigure condiţiile de aplicare a acestora.
 În situaţia în care o unitate sanitară este formată din mai multe clădiri situate în locaţii
diferite, transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează prin intermediul operatorului
economic contractat de unitatea sanitară respectivă.

Unitatea sanitară, în calitate de generator şi expeditor de deşeuri, are obligaţia să se

asigure că, pe toată durata gestionării deşeurilor, de la manipularea în incinta unităţii,
încărcarea containerelor în autovehiculul destinat transportului, până la eliminarea finală, sunt
respectate toate măsurile impuse de lege şi de prevederile contractelor încheiate cu operatorii
economici autorizaţi.
Transportul extern (in afara unitatii sanitare) a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se va
realiza pe rute cat mai scurte posibil, evitandu-se arterele aglomerate, in conformitate cu prevederile Ordinului
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 211 din 06.02.2004 (M.O. 324/15.IV.2004)
pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul
Romaniei.

Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- sa fie conceput si amenajat special pentru transportul deseurilor periculoase medicale;
- sa fie sigur din punct de vedere tehnic (lucru confirmat de o autorizatie tehnica);
- compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului, sa aiba inaltimea de 2,2 m si realizat din
materiale usor lavabile si rezistente la agenti chimici si abur folositi la curatenie si dezinfectie;
- sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului;
- sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de accident;
- sa existe permanent o trusa (sau minicompartiment) ce contine saci de plastic, echipament de protectie,
echipamente de curatenie, dezinfectie;
- pe timp de vara (temperaturi inalte) interiorul autovehicului va fi prevazut cu sisteme de racire (ventilatie aer
rece, aer conditionat, etc.);
- autovehiculul va fi marcat in inscriptionat cu datele de identificare ale firmei transportatoare, activitatea prestata
(“Transport deseuri medicale”) si pictograma “Pericol biologic”.

Conducatorul auto trebuie sa aiba cunostinte referitoare la natura incarcaturii si la normele de igiena privind
deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala.
 Evidenţa cantităţilor de deşeuri generate de unităţile sanitare [2,3]

Fiecare unitate care este producător de deşeuri este obligată să ţină o evidenţă separată, pentru
fiecare categorie de deşeuri, în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice.
În acest scop, o persoană desemnată de coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu
mediul ţine evidenţa deşeurilor pe tipuri şi este responsabilă cu completarea formularelor prevăzute în
anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.
Această persoană îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şi controlul coordonatorului activităţii
de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul care asigură furnizarea datelor privitoare la cantităţile de
deşeuri colectate, pe tipuri.
Pentru îndeplinirea prevederilor privind înregistrarea şi raportarea cantităţilor de deşeuri generate în
fiecare unitate, se aplică Metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind
deşeurile rezultate din activităţi medicale, calcularea cantităţilor lunare şi raportarea, conform anexei
nr. 2 la ordinul ministerului sanatatii nr. 1226/2012
Unităţile prezintă anual un raport privind activitatea de gestiune a deşeurilor, în conformitate cu
metodologia prevăzută în anexa nr. 2 la ordinul ministerului sanatatii nr. 1226/2012, secţiunea 5.2,
partea I.
Formularele pentru transportul şi eliminarea deşeurilor medicale periculoase care părăsesc unitatea
sanitară în scopul eliminării se întocmesc şi completează cu respectarea prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 1.061/2008.
Responsabilităţi în domeniul gestionării deşeurilor medicale [2,3]
Reprezentantul legal al unităţii medicale (manager, director,
administrator, medic titular)
Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul
din unităţile sanitare
Consilierul pe probleme de siguranţă din unităţile sanitare
Medicul delegat cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea
infecţiilor nozocomiale
Şeful serviciului administrativ
Medicul şef de secţie
Asistenta-şefă
Asistenta din unităţile sanitare
Infirmiera
Îngrijitoarea
Asistenta-şefă din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:
a) răspunde de aplicarea codului de procedură;
b) prezintă medicului şef de secţie sau coordonator planificarea
necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deşeurilor
medicale periculoase;
c) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională
de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.

Asistenta din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;
b) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională
de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.
Riscuri pentru sanatate si mediu asociate deseurilor periculoase rezultate
din activitati medicale.
Masuri de minimizare a riscurilor specifice [2,3,10,11]

Riscuri biologice
 Deseurile generate in urma actului medical contin microorganisme patogene viabile
sau toxine ale acestora si sunt incluse in categoria deseurilor periculoase infectioase.
Riscul de a contacta o boala infectioasa de catre personalul medical este asociat
expunerii la agentii biologici dintr-o paleta foarte larga de patogeni umani (virusuri,
bacterii, fungi, paraziti).

 Cai de expunere:
 cutanata - prin intepare, taiere sau zgariere cu obiecte ascutite contaminate;
 mucoasa - prin contactul cu sange sau fluide biologice a mucoasei oculare, bucale
sau nazale (ex. in accidentele prin improscare);
 respiratorie – prin inhalarea agentilor infectiosi aerosolizati;
 digestiva – prin improscare sau ingestie (ex. prin igiena deficitara a mainilor )
 Masurile de minimizare a riscurilor generate de deseurile infectioase
 reducerea procedurilor generatoare de deseuri intepatoare-taietoare (ex.
tratament injectabil);
 colectarea selectiva in recipiente pentru deseuri intepatoare-taietoare/deseuri
infectioase imediat dupa aplicarea tratamentului;
 tratarea si eliminarea corecta, respectarea politicilor ce promoveaza practici
sigure (ex.“ne-recapisonare”) si a Precautiunilor Universale,
 purtarea echipamentului individual de protectie, vaccinarea gratuita a
personalului medical .
o Riscuri chimice
o In timpul activitatilor medicale sunt generate unele deseuri de natura chimica
(organice sau anorganice), care pot afecta sanatatea personalului medical expus (ex.
efect toxic sau foarte toxic, nociv, iritant, coroziv, carcinogen, mutagen, etc.)
o Calea de transmitere:
 cutanata

 mucoasa - prin contactul cu mucoasa oculara sau nazala (ex. in accidentele prin

improscare);
 respiratorie – prin inhalare.
o Masuri de minimizare a riscurilor generate de deseurile chimice

 returnarea produselor chimice depasite catre producator;

 evidenta atat a cantitatii de produse chimice cat si cea a deseurilor chimice de la

nivelul unitatii medicale;

 stocarea in conditii corespunzatoare atat a produselor chimice cat si a deseurilor

chimice;
o Riscuri asociate deseurilor citotoxice-citostatice

 Principalele grupe de medicamente chimioterapice sunt:

- Agentii alchilanti (ex. ciclofosfamida, cisplatina, carboplatina, etc.)
- Antimetabolitii (ex. azatioprina, fluorouracil, metotrexat, etc.);
- Antimitoticele (ex. vincristina, vinblastina);
- Antibioticele (ex. actinomicina, bleomicina, daunomicina);
- Produsele enzimatice, L-asparaginaza.
 Majoritatea acestor substante sunt mutagene, carcinogene si teratogene dovedite in conditii

experimentale, dar exista o foarte mare diferenta intre dozele terapeutice si cele la care este
expus ocupational personalul medical.
 Masurile de minimizare a riscurilor generate de deseurile contaminate cu citotoxice-
citostatice.
 Pregatirea si administrarea cat mai corecta a medicamentelor antiblastice deoarece pot
conduce la generare de vapori sau aerosoli (ex. deschidere fiole, umplere seringi, expulzare
aer din seringa, transferul in sistemul de perfuzie i.v., scurgeri de produs) ceea ce presupune
respectarea stricta a procedurilor specifice. Personalul care adiministreaza tratamentul
trebuie sa stabileasca dozele optime de administrare fara a rezulta surplus si sa detina un
control al cantitatii de medicamente de la achizitionare;
 Manipularea corecta a deseurilor contaminate cu citotoxice-citostatice, prin colectarea si
separarea corespunzatoare. De asemenea stabilirea capacitatii si achizitionarea recipientelor
adecvate cantitatii generate de deseuri contaminate;
 Returnarea medicamentelor expirate la producator
  Riscuri asociate deseurilor cu continut de mercur

 Unitatile sanitare genereaza deseuri cu continut de mercur, care provin din: termometre cu
mercur, aparate de masurare a tensiunii arteriale, stimulatoare cardiace. De asemenea, acest
metal se regaseste in amalgamul dentar si in deseurile generate din folosirea acestuia in
practica stomatologica ca material de restaurare (resturi de amalgam, capsule predozate de
amalgam, fragmente dentare/dinti extrasi cu obturatii din amalgam, etc.).
 Mercurul si derivatii sai sunt produse toxice pentru organism atat prin expunere acuta cat si
cronica, fiind raspunzator in aparitia unor afectiuni la nivel cardiovascular, sistem imunitar
si/sau afecteaza dezvoltarea cerebrala la fat chiar si in doze mici.
 Masurile de minimizare a riscurilor generate de catre deseurile cu continut de
mercur

 utilizarea de termometre electrice, in locul celor cu mercur;

 utilizarea in practica stomatologica a materialelor fara continut de mercur;

 dotarea personalului medical cu truse pentru curatarea/indepartarea mercurului, in

caz de accident;

 evaluarea firmelor specializate disponibile pe piata in vederea recuperarii si reciclarii

mercurului.
 Proceduri in situatii de urgenta asociate unor categorii de deseuri periculoase[2,3]
Proceduri in situatii de urgenta asociate imprastierii sangelui sau a secreţiilor

Imprastieri mari:
 izolarea zonei afectate
 acoperirea suprafatei împrăştierii cu lavete sau prosoape de hârtie
 turnarea de solutie dezinfectanta
 indepartarea tuturor resturilor ascutite şi colectarea într-un container pentru deşeuri ascuţite
 curatarea
 spalarea cu apa si detergent
 dezinfectarea zonei contaminate (cu hipoclorit de sodiu 10%)
 informarea superiorului responsabil despre incident.
Împrăştieri mici:
 spalarea cu atentie a lichidului împrăştiat
 curatarea zonei cu lavete absorbante
 spalarea zonei cu apă şi detergent
 dezinfectarea zonei contaminate (cu hipoclorit de sodiu 10%)
 informarea superiorului responsabil despre incident.

Echipament individual de protecţie: mănuşi din latex nesterilizate de unică folosinţă, mască, ochelari de
protecţie, halat.

Trusa de intervenţie: saci de plastic pentru deşeuri infecţioase,o cantitate suficientă de prosoape de
hârtie/lavete, cleşte pentru colectarea deşeurilor de sticlă spartă, făraş ce poate fi autoclavat sau
dezinfectat, dezinfectant chimic (hipoclorit de sodiu ) şi instrucţiuni scrise privind procedura de
intervenţie.
 Proceduri in situatii de urgenta asociate deseurilor
citotoxice-citostatice

- alertarea personalului
- izolarea zonei in care s-a produs accidentul
- in cazul substantelor lichide, se asteaptă sedimentarea aerosolilor
- in cazul substantelor solide (pulbere) inlaturarea acestora se face doar după ce
produsul imprastiat a fost acoperit cu material absorbant
- deseurile rezultate colectate in punga vor fi indepartate in containerul pentru deseuri
citotoxice-citostatice. Se curata apoi zona contaminata cu detergent si cu apă caldă din
abundenta.

Procedura recomandata in caz de contact cu pielea difera in functie de tipul

substantei.

Echipament individual de protectie: manusi rezistente la substante chimice, masca,

ochelari de protectie, halat, eventual sort de protectie si incaltaminte protectoare de unică
folosinta.

Trusa de intervenţie: o cantitate suficientă de absorbanţi, un faras de plastic, saci de

plastic pentru deşeuri periculoase, substanţe de curăţare.
Proceduri in situatii de urgenta asociate imprastierii
glutaraldehidei sau aldehidei formice
Imprastieri mici
• informarea lucratorilor din aceeasi incinta
• izolarea zonei si evacuarea personalului
• absorbtia materialului imprastiat cu prosoape de hartie
• curatarea zonei cu mare atenţie pentru a nu se omite zonele greu accesibile
• spalare din abundenţă cu apă şi detergent
• gestionarea deşeurilor rezultate
• raportarea accidentului persoanei responsabile
• monitorizarea starii de sanatate a populatiei

Imprastieri mari
 intervenţia unei echipe pregatite şi dotate adecvat, precum cele de intervenţie în caz de
incendiu
 curatarea zonei se face prin folosirea ureei sau a unor saruri de amoniu, disponibile in
kit-urile de interventie specifice, impreună cu instructiunile de folosire.

Echipament individual de protecţie: Ochelari de protecţie, mască cu filtru pentru

formaldehidă/glutaraldehidă, îmbrăcăminte de protecţie (halat cu închidere la spate),
şorţ impermeabil de protecţie, mănuşi rezistente la substanţe chimice (vinil).

Trusa de intervenţie: saci de deşeuri periculoase, făraş/cupă şi racletă de colectare a

resturilor solide, materiale absorbante, substanţă neutralizantă specifică.
 Proceduri in situatii de urgenta asociate spargerii
termometrelor cu mercur
 In caz de împrăştieri mici (ex. spargerea unui termometru)
 izolarea zonei afectate
 colectarea resturilor de sticla sau elemente ascuţite cu o pensă
 initierea colectarii picăturilor de mercur
 imprastierea pulberii neutralizante din kit-urile de intervenţie împreună cu o cantitate mică de apă
 colectarea picaturilor reziduale cu o pipetă/seringă sau cu bureţii din trusa/kitul de intervenţie
 raportarea incidentului superiorului responsabil
 monitorizarea medicala a personalului expus

Echipament individual de protecţie: mănuşi şi echipament de protecţie pentru încălţăminte –

ambele de unică folosinţă, precum şi ochelari de protecţie.

Trusa de intervenţie: pungi sigilabile, recipient de sticlă sigilabil, pungi de colectare a deşeurilor
contaminate, etichete, pensă pentru colectarea deşeurilor de sticlă spartă, făraş de plastic, spatulă de
colectare (sau bucată de carton sau hârtie groasă), cca. 500 mg. pulbere neutralizantă (de zinc sau sulf)
şi bureţi de colectare a mercurului, spray de umezire a pulberii, o cantitate suficientă de prosoape de
hârtie, instrucţiuni scrise privind procedura de intervenţie.
 Proceduri in situatii de urgenta asociate
transportului deseurilor infectioase
Deseu solid infectios
 izolarea zonei afectate
 utilizarea echipamentului individual de protecţie
 se colecteaza în saci noi pentru deşeuri infecţioase.
Deşeu lichid infecţios
 spalarea zonei cu apă din abundenta in cazul producerii accidentului intr-o zona umeda (toaleta)
 limitarea imprastierii in zone uscate (sectii) si utilizarea de şervete de hârtie sau lavete absorbante pentru a
acoperi şi colecta lichidul
 utilizarea de dezinfectant concentrat
 eliminarea materialelor contaminate pe circuitul deşeurilor infecţioase
 spalarea cu apă şi detergent după procedurile obişnuite
 dezinfectia zonei accidentului şi zonelor adiacente cu soluţie concentrată de dezinfectant (ex. hipoclorit de
sodiu 10%)
 informarea persoanei responsabile privind incidentul.
Echipament individual de protecţie: mănuşi de latex nesterilizate de unică folosinţă, mască, ochelari de
protecţie, halat.
Trusa de intervenţie: saci de plastic pentru deşeuri infecţioase, o cantitate suficientă de prosoape de
hârtie/lavete, cleşte pentru colectarea deşeurilor de sticlă spartă, făraş ce poate fi autoclavat sau
dezinfectat, dezinfectant chimic ( hipoclorit de sodiu).
BIBLIOGRAFIE
1.Managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala – Flanders Enviromental and Health Tehnology si Institutul
National de Sanatate Publica, http://www.life.imnr.ro/ro/fisiere/D1.2%20MEDWASTE_RO.pdf
2.Ordinul Ministerului Sanatatii Nr. 1226 din 3 decembrie 2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea
deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind
deşeurile rezultate din activităţi medicale
3.Metodologia de instruire a personalului medical in domeniul gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala -
Institutul National de Sanatate Publica, 2013
4.Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor
5.HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
periculoase
6.HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor
7.HG nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei
8.HG nr. 1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de marfuri periculoase in
Romania si Reglementarile referitoare la transportul international al marfurilor periculoase pe calea ferata
9.Ordinul MS nr. 613/2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a autovehiculelor utilizate pentru transportul
deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala
10.HG nr. 243/2013 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru prevenirea ranilor provocate de
obiecte ascutite in activitatile din sectorul spitalicesc si cel al asistentei medicale
11.Ordinul MS nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire si control ale infectiilor nosocomiale
in unitatile sanitare