Universitatea din Craiova

Facultatea de Ingineria şi Managementul

Sistemelor Tehnologice
Drobeta Turnu Severin

PROIECT
Alegerea şi Utilizarea Materialelor

2011
 TEMA PROIECTULUI

ROATĂ DINŢATĂ CU
DINŢI ÎNCLINAŢI
 CONŢINUTUL PROIECTULUI

1. Tema proiectului
2. Analiza functională,constructivă şi tehnologică a produsului.
Stabilirea itinerariului tehnologic de prelucrare.
-se analizează rolul funcţional al piesei în ansamblu din care face
parte,forma constructivă şi tehnologică.
-se stabileşte itinerariul tehnologic.
3. Stabilirea matricei de proprietăţi pe care trebuie să le
îndeplineasca produsul.Ierarhizarea lor şi stabilirea ponderii de
importanţă relativă.
-alegerea preliminară a mărcilor de materiale.
-evaluarea plajei necesare pentru proprietăţile analizate şi stabilirea
calificativelor de apreciere.
-selecţia materialului optim pe baza ponderii de importanţă relativă a
proprietăţilor.
4. Analiza şi verificarea materialului selectat.
-analiza din punct de vedere al caracteristicelor de rezistentă.
-analiza procedeelor de durificare strucurală şi a eventualelor procedee
de tratament termic.
-verificarea comportării la solicitări variabile.
-analiza comportării tehnologice a materialului.
5. Variante tehnologice de obţinere a caracteristicelor impuse
materialului.
-alegerea tratamentelor termice primare
-alegerea tratamentelor termice secundare
-alegerea parametrilor tehnologici pentru durificare superficială.
6. Stabilirea metodelor de verificare a caracteristicelor şi a calităţii
materialului.
7. Elaborarea documentaţiei de execuţie a produsului.
8.Bibliografie
 Alegerea materialului unei roţi dinţate cu dinţi înclinaţi

1. Noţiuni fundamentale despre roţi dinţate

Roţile dinţate sunt foarte răspândite în industria constructoare de

maşini,ele întâlnindu-se în aproape toate transmisiile mecanice.
Ele se folosesc în angrenaje,de exemplu în schemele cinematice ale unor
maşini-unelte complexe,strunguri,automobile se găsesc sute de roţi
dinţate.Se întâlnesc în majoritatea subabsamblelor,cum sunt cutiile de
viteză având diverse destinaţii.

Roţile dinţate se confectioneză după următoarele materiale:

-materiale plastice
-oţeluri
-fonte aliate
-alame
-bronzuri

Părtile componente ale roţilor sunt:

-disc
-spiţe
-coroană
-butuc

Roţile dinţate utilizate în construcţia de maşini pot fi clasificate după

următoarele criterii:
*După poziţia axelor de rotaţie:
-cu axe paralele
-cu axe intersectate în plan
-cu axe intersectate în spaţiu;

*După forma şi poziţia dinţilor:

-cu dinţi bombaţi
 -cu dinţi curbaţi
-cu dinţi din bolţuri
-cu dantură în v sau w
-cu dantură dreaptă interioară sau exterioară
-cu dantură înclinată exterioară sau interioară
-cu dantură profil cicloidal,arc de cerc,spirală,octoidal;
*După felul contactului în angrenare şi după raportul de transmitere:
-cu contact liniar
-cu contact punctiform
-cu contact de transmitere variabil;
*După forma roţilor componente ale angrenajelor,care la rândul lor
se clasifică în:
-angrenaje conice
-angrenaje cilindrice
-angrenaje melcate
-angrenaje hiperboloide.
Termenul de roată dintaţă este folosit ca termen generic şi în cazul
organelor dinţate având forme specifice şi denumiri
particulare(cremaliera,melc,etc).
Curba cea mai utilizată la realizarea profilului unui dinte este
evolventa,datorită avantajelor ce le oferă în angrenare şi a execuţiei
uşoare.

Principalele elemente geometrice ale danturii sunt:

*profilul dintelui: este linia de intersecţie a unui dinte cu o suprafaţă
frontală.
*flancul dintelui:este porţiunea de suprafată de-a lungul
dintelui,cuprinsă între suprafaţa de cap şi suprafaţa de picior;
*cerc de cap(varf):cu diametrul „D a ”-diametrul de cap:se obţine prin
intersecţia cilindrului de cap cu un plan perpendicular pe axa roţii;
*cercul de picior cu diametrul„D f ”:se obţine prin intersecţia
cilindrului de picior cu un plan perpendicular pe axa roţii;
*cercul de baza cu diametrul„D b ”:este cercul care rulează dreapta
generatoare a profilului în evolventă.
*înalţimea capului dintelui(de divizare) „ha”:reprezintă distanţa
radială între cercul de cap şi cercul de divizare:
*înalţimea piciorului dintelui(de divizare)„H f ”:reprezintă distanţa
radială dintre cercul de picior şi cercul de divizare;
*înalţimea dintelui „H a ”:reprezinta distanţa radială între cercul de cap
şi cercul de picior;
*grosimea dintelui „S d ”:este arcul de cerc măsurat pe cercul de
divizare,cuprins între două profile frontale ale unui dinte;
*lăţimea golului „E d ”:este arcul de cerc măsurat pe cercul de
divizare,cuprins între doi dinţi alăturaţi;
*pasul circular „P”:reprezintă lungimea arcului de cerc măsurată pe
cercul de divizare între două flancuri consecutive;
*pasul unghiular „t”:este raportul dintre circumferinţa,exprimată în
unităţi de cap;şi se obţine prin intersecţia cilindrului de cap cu un plan
perpendicular pe axa roţii;

Reprezentarea roţilor dinţate:

Regulile de reprezentare ale roţilor dinţate cilindrice şi conice,a
cremalierelor,melcilor,roţilor melcate,roţilor de lanţ,şi roţilor de clichet
sunt stabilite de STAS 734-82.
Regulile de bază sunt următoarele:
-roata dinţată se reprezintă în vedere ca,marginită de suprafaţa de
cap,al cărui contur se trasează cu o linie groasă.
-în secţiune longitudinală roata dinţata se reprezintă ca şi cum ar avea
un număr par de dinţi,cu dantură dreaptă ,considerând că planul de
secţionare trece prin două goluri diametral opuse.
-în secţiune transversală se reprezintă numai cremalierele şi melcii.
Cremalierele şi melcii se reprezintă nesecţionate în proiecţie
longitudinală.

Pricipalele elemente geometrice ale danturii înclinate

2. Analiza functională,constructivă şi tehnologică a
produsului
Stabilirea itinerariului tehnologic de prelucrare

Angrenajele cu roţi dinţate cu dinţi înclinaţi prezintă unele particularităţi

legate de cinematică,particularităţi de care trebuie să se ţină seama.
Funcţionarea angrenajelor este determinată în principal de precizia
prelucrării danturii;ea este influenţată şi de rigiditatea arborilor,a
carcaselor,a lagărelor şi de precizia acestor organe.Procesul de angrenare
la angrenajul cu dinţi înclinaţi este diferit faţă de cel de la angrenajul cu
dinţi drepţi.
La angrenarea cu dinţi înclinaţi,angrenarea începe de la un colţ al
piciorului roţii motoare iar liniile de contact sunt intersecţiile planului de
angrenare cu flancurile dinţilor,sunt drepte dispuse înclinat pe înălţimea
dinţilor.
Datorită înclinării danturii lungimea liniei de contact se modifică
continuu între valoarea minimă şi valoarea maximă.
Roţile dinţate cilindrice,având dinţii înclinaţi faţă de generatoarea
cilindrului divizor al roţii cu un unghi corespunzator cercului de
divizare.Gradul de acoperire „  ” şi durata angrenării sunt mai mari,iar
dinţii preiau efortul progresiv şi participarea simultan partială a câtorva
perechi de dinţi la procesul angrenarii.
Înclinarea danturii asigură posibilitatea realizării unor roţi dinţate cu
număr de dinţi mai mic,în limitele impuse de fenomenul de interferenţă.În
general,dantura angrenajului rezistă mai bine la înconvoiere şi la
presiunea de contact.
Dantura angrenajelor cu dinţi înclinaţi este o dantura evolventică şi deci
generarea acesteia se poate face cu o cremalieră generatoare iar generarea
acesteia se poate face cu o cremaliera generata cu dinti înclinaţi al cărui
plan de referinţă rulează pe cilindru de viteze a roţii.
Principalul neajuns al danturii înclinate il constituie apariţia eforturilor
axiale suplimentare,ceea ce impune folosirea unor lagăre
corespunzătoare.
Roata imaginară cu dantura dreaptă,pe care se succed dinţi drepţi,având
pasul „p” egal cu pasul „p n ”al roţii cu dinţi înclinaţi,se numeşte roată
echivalentă.Caracteristicile geometrice ale acestei roţi se utilizează pentru
dimensionarea roţii reale cu dinţi înclinaţi,ca şi pentru stabilirea
caracteristicilor sculelor-cremaliera.Intersectând cilindrul de divizare al
roţii dinţate reale printr-un plan normal rezultă o secţiune de forma unei
elipse,numită elipsa de divizare.

3. Stabilirea matricii de proprităţi pe care trebuie să le

îndeplinească produsul

Alegerea preliminară a mărcilor de materiale

Materialul pentru roţi dinţate se alege în funcţie de condiţiile în care

lucrează angrenajul.
Din punct acesta de vedere trebuie să se cunoască mai bine forţele care
solicită angrenajul,caracterul solicitărilor,condiţiile de mediu,viteza
periferică.
În funcţie de solicitări,avem:
a) pentru roţi dinţate cu încărcări şi viteze periferice reduse,cuprinse între
0,5 si 2 m/s,se recomandă folosirea aliajelor neferoase:oţel şi fontă.
b)pentru roţi dinţate cu încărcări şi viteze periferice medii,cuprinse între
2 si 8 m/s,se recomandă oţeluri semidure nealiate sau slab aliate,precum şi
fontă.
Aceste roţi se întâlnesc la maşini agricole,reductoare de dimensiuni
mari,maşini de ridicat şi transportat,etc.
c) pentru roţi dinţate cu încărcări şi viteze periferice ridicate,cuprinse
între 8 si 16 m/s cu încărcări mari pe dinte,se recomandă oţeluri aliate şi
nealiate.
Aceste roţi se întâlnesc în cutiile de viteze de la maşini-unelte,turbine,etc.
În vederea înlocuirii materialelor scumpe şi deficitare se folosesc pulberi
metalice ale unor materiale mai ieftine,semifabricatele obţinându-se prin
metalurgia pulberilor.
Calitatea materialelor metalice folosite la realizarea unei maşini sau unei
construcţii determină alături de concepţia de proiectare şi de tehnologia
de fabricaţie a nivelului performanţelor tehnico-economice pe care
aceasta le poate atinge.

Pe plan mondial asistăm la o sporire continuă a preocupărilor pentru

utilizarea ratională a materialelor,în general având ca obiect creşterea
eficienţei şi competitivităţii maşinilor,utilajelor şi construcţiilor.
-OLC 45
-OLC 60
-17 Cr Ni 16
-21 Mo Mn Cr 12
La alegerea materialului proiectantul trebuie să găsească soluţia optimă
având în vedere unul sau mai multe din următoarele considerente:
a) valorificarea experienţei proprii în realizarea pieselor cu destinaţie
similară.
b) utilizarea materialelor economice şi uşor procurabile.
c)valorificarea maximă a proprietăţilor tehnologice ale materialului.
d)dotarea şi experienţa tehnologică din intreprinderea în care se va
realiza piesa.
 Rolul proiectantului este foarte important atât în stabilirea concepţiei de
baza a proiectantului cât şi în determinarea cerinţelor minime impuse
materialului şi în consecinţa alegerea acestuia.
Caracteristica principală a roţilor este lăţimea redusă a danturii,ceea ce are
drept consecintă dezvoltarea unor presiuni de contact mari pe flancuri.
Roţile dinţate executate din oţeluri care pot fi tratate termic trebuie să
satisfacă două condiţii de bază:
-să aibe atât proprietăţi mecanice(rezistenţă,plasticitate) mai ridicate.
-să posede proprietăţi tehnologice bune(deformare plastică,aşchiere).

Materiale utilizate în construcţia roţilor dinţate şi

caracteristicile lor mecanice
Tabel 1
Materiale pentru roţi dinţate Recomandări de folosire
Felul Marca Stas Tipul angrenajului.Condiţii de
materialului folosire

0 1 2 3
OL 50 ţţţ
OL 60
OL 70
OLC 10 Roţi dinţate puţin solicitate,la viteze
OLC 15 periferice moderate (6…12 m/s) şi sarcini
cu şoc.
OLC 45 Roţi dinţate puţin solicitate,la viteze
OLC 50 periferice mici(<6 m/s).Mărcile de
OLC 55 calitate superioara şi conţinut de sulf pot
OLC 60 fi folosite pentru roţi dinţate mediu
solicitate,la viteze periferice moderate
(6…12 m/s) şi sarcini cu şoc.
15 Cr8 Melci.Roţi dinţate puternic solicitate,la
viteze periferice mari şi sarcini cu şoc.
 18MnCr10 Roţi dinţate puternic solicitate,la viteze
21MoMnCr periferice mari (>12m/s) şi sarcini cu
soc.Melci
21TiMnCr12 Roţi dinţate pentru maşini grele,la viteze
28TiMnCr12 periferice mari (>12m/s) şi sarcini cu şoc.
40Cr1033 Roţi dinţate mediu solicitate,la viteze
MoCr11 periferice mici-medii(4…12m/s).
Otel carbon OT 40-3 Roţi dinţate de dimensiuni mari,foarte
turnat m piese 0T 50-3 puţin solicitate.

Alegerea oţelurilor
Oţelurile alese de mine sunt:
-OLC 45(STAS 880-88)
-OLC 60(STAS 880-88)
-OL 50(STAS 500/2-80)
-17 Cr Ni 16(STAS 791-88)

Diametrul roţii este de 20[mm].

GENERALITĂŢI

MARCA OŢELULUI PRINCIPALELE

DOMENII DE UTILIZARE

OLC 45 Oţel carbon de calitate pentru

tratament termic destinate
construcţiei de maşini,roţi
dinţate,coroane dinţate
 OLC 60 Oţeluri destinate construcţiei de
maşini,roţi dinţate,bucşe elastice

OL 50 Oţel de uz general pentru

construcţii,roţi dinţate

17 Cr Ni 16 Roţi dinţate,roţi de lanţ şi alte

piese pentru industria de
autoturisme

CARACTERISTICI MECANICE ŞI TEHNOLOGICE

Marca Rezistenţa la Limita de Alungirea

oţelului tracţiune:Rm(N/mm 2 curgere:Rp0,2(N/mm 2
la rupere
) ) A1 %min

OLC 45
610 360 18

OLC 60
710 410 14

OL 50
(490...610) 280 21
17 Cr Ni
16 (960...1270) 685 8

COMPOZIŢIA CHIMICĂ%

Marca C Mn Si S P Cr Ni
oţelului max

OLC 45 0,42 0,50 Max Max 0,40 - -

0,40 0,045

OLC 60 0,57 0,60 0,20 0,40 0,40 - -

 OL50 0,30 0,50...0,80 0,37 0,050 0,050 - -

17Cr Ni 16 0,14 0,40 0,17 0,40 0,40 1.40 1.40

CULORI DE MARCARE

Marca oţelului Culori de marcare

OLC 45 Albastru-negru
OLC 60 Albastru-gri
OL 50 verde

CARACTERISTICI

C1 C 2 C 3 C
Marca
oţelului Valori nota valori nota valori nota valori nota

OLC 45 610 2 360 2 18 2 210 2

OLC 60 710 3 410 3 14 1 240 1

OL 50 490 1 280 1 21 3 180 3

NOTA 1=Satisfacătoare
NOTA 2=Bună
NOTA 3=Foarte bună

CARACTERISTICI

Caracteristici Valoarea Nota

1 ţţ 610 2
710 3

490 1

2 360 2
410 3
 280 1

18 2
3

14 1
21 3
210 2
240 1

180 3

INTERVALE
Rezistenţa la tracţiune:
710-490=220
220:3=73
490+73=563 (0;563)  1
563+73=633 [563;633] 2
633+73=703 [633;703)  3
Limita de curgere
410-280=130
130:3=43
280+43=323 (0;323)  1
323+43=366 [323;366] 2
366+43=409 [366;409)  3
Alungirea la rupere
21-14=7
7:3=2
14+2=16 (0;16)  1
16+2=18 [16;18] 2
18+2=20 [18;20)  3
Costul
240-180=60
60:3=20
180+20=200 (0;200)  3
200+20=220 [200;220]  2
220+20=240 [220:240)  1

Caracteristici Valoarea Nota

610 2
1 ţţ
710 3
490 1
2
360 2
410 3
280 1
18 2
3 14 1
21 3
210 2
240 1
180 3

Calculul ponderii de influenţă

 C1 C2 C3 C4
C1 - 0 0 0
C2 2 - 0 0
C3 2 2 - 0
C4 2 2 2 -
Ti 6 4 2 0
Pi 0,5 0,33 0,166 0

∑T i =6+4+2+0=12

Ti

P i =  Ti
6 
P 1 = 12 0,5

4
2

P 12 =0,333

2 
3

P 12 0,166

0 
4

P 12 0

P 1 P2  P3  P4  0,5+0,333+0,166+0=1

Alegerea finală a materialului folosit

 Pentru a realiza care din materiale este mai bun se face următorul calcul:

2222 0,5 
 2  0,5  2  0,333  2  0,166  2  0 1  0,666  0,332  1,1998
  0,333      
            
 3311 3 0,5 3 0,333 1 0,166 1 0 1,5 0,999 0,166 0 2,665
   
1133 0,166 1 0,5  1 0,333  3  0,166  3  0  0,5  0,999  0,498  1,997 
         
 0 






Conform calcului oţelul ales va fi OLC 60,deoarece îi corespunde

valoarea cea mai mare din matricea finală şi anume:2,665.

Bibliografie

1. Alegerea şi utilizarea oţelurilor -Ion Cheşa,C.Rizescu

-Editura
Tehnică,Bucuresti 1984
2. Alegerea şi tratamentul termic al oţelurilor de scule -T.Dulamita
-Editura
Tehnică,Bucuresti 1963

3. Alegerea şi utilizarea materialelor -Daniela Tarata

-Reprografia Universitatea din
Craiova,1963

4. Manualul Inginerului Mecanic -Editura Tehnica,Bucuresti

5.Organe de maşini şi mecanisme-N.Stere,D.Lazar,Ghe.Paizi

-Editura Didactica si
Pedagogica
Bucuresti
1977

6.Proiectarea sculelor aşchietoare-Enache Stefan

-Editura Didactică şi
Pedagogică
Bucuresti
1983